Primul-ministru Emil Boc a anunÅ£at, la finalul reuniunii Executivului de astăzi, că Guvernul îÅŸi va asuma răspunderea în faÅ£a Parlamentului pentru Legea sistemului unitar de pensii publice. Åžeful Executivului a apreciat că această lege „este un angajament al Guvernului faţă de români, de a elimina privilegiile din sistemul de pensii, de a face sustenabil sistemul de pensii din România, de a întrona principiul contributivităţii, ÅŸi, în al doilea rând, este vorba de respectarea angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, Banca Mondială ÅŸi Fondul Monetar InternaÅ£ional.”

Noul act normativ vizează asigurarea susÅ£inerii financiare a sistemului de pensii publice din România, eliminarea privilegiilor ÅŸi a nedreptăţilor, a inegalităţilor din sistemul public de pensii din România, simplificarea legislaÅ£iei referitoare la pensiile publice ÅŸi adaptarea actualei legi la cerinÅ£ele din Uniunea Europeană, a afirmat Primul-ministru Emil Boc. Totodată, premierul a precizat că prin decizia de astăzi „Vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din România”, spre deosebire de situaÅ£ia actuală, când sunt în vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public.

Şeful Executivului a afirmat că proiectul de lege adoptat astăzi de Executiv aduce mai multe schimbări:

v CreÅŸterea ÅŸi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaÅ£i ÅŸi femei, asigurându-se continuarea creÅŸterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei ÅŸi 65 de ani la bărbaÅ£i; până în anul 2030 vârsta de pensionare pentru toÅ£i salariaÅ£ii să fie de 65 de ani, potrivit reglementărilor europene.

v CreÅŸterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naÅ£ionale, ordinii publice ÅŸi siguranÅ£ei naÅ£ionale de la 55 de ani cât este în prezent, până la 60 de ani până în 2025.

v Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din rândul magistraÅ£ilor, diplomaÅ£ilor, personalului auxiliar din instanÅ£ele de judecată, funcÅ£ionarilor publici parlamentari.

v Integrarea persoanelor aparÅ£inând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin stabilirea aceloraÅŸi obligaÅ£ii ÅŸi drepturi pentru sistemele speciale cu cele practicate în sistemul unitar.

v Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

v Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, în termen de ÅŸase luni de la apariÅ£ia noii legi. „Pensiile care au sfidat România vor fi reduse la un cuantum decent, pe măsura contributivităţii la sistemul de pensii”.

v Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.

v Descurajarea numărului de pensionări anticipate parÅ£iale, prin înăsprirea condiÅ£iilor de acordare a acestui tip de pensie.

v Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, care au crescut exponenÅ£ial în ultimii ani.

v FinanÅ£area indemnizaÅ£iei de însoÅ£itor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.

Principiile care stau la baza noului sistem unitar de pensii publice sunt: principiul unicităţii, principiul obligativităţii, principiul contributivităţii, principiul egalităţii, principiul repartiţiei, principiul solidarităţii sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilităţii şi principiul incesibilităţii.

*

* *

Primul-ministru Emil Boc a prezentat, de asemenea, o serie de probleme ale sistemului actual de pensii, care au determinat Executivul să adopte urgent măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. Astfel, premierul a precizat că „începând cu anul 2006, bugetul de pensii are deficite anuale cronice, iar în 2009 s-a ajuns la cea mai mare valoare, ca deficit, din ultimii zece ani, ÅŸi anume bugetul de stat împrumută bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro aproximativ, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Asta ne arată că actualul sistem de pensii din România nu se poate susÅ£ine singur pe baza contribuÅ£iilor pe care le plătesc salariaÅ£ii.”

Åžeful Executivului a menÅ£ionat câteva disfuncÅ£ionalităţi:

v ExistenÅ£a unor pensii speciale „împovăra ÅŸi mai mult bugetul de stat, pentru că în condiÅ£iile în care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contribuÅ£iei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenÅ£a de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat, din acea parte pe care o plătim toÅ£i cetăţenii României, prin impozite ÅŸi taxe”.

v Numărul total de pensionari este 5,7 milioane iar numărul de contribuabili la sistemul de pensii este 4,9 milioane, astfel un contribuabil susţine 1,2 pensionari.

v CreÅŸterea masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane în 2001 la circa 900.000 de persoane în 2009, deci o creÅŸtere de 50%.

v Triplarea numărului de pensionări anticipate, care au ajuns în 2009 la 110.000.

v DiferenÅ£a dintre vârsta reala de pensionare de 54 de ani, ÅŸi vârsta legală, de 58 de ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani si 8 luni pentru bărbaÅ£i ca urmare a existenÅ£ei „grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare, datorită pensiilor de urmaÅŸi, vârstelor de pensionare mai reduse practicate de unele sisteme speciale de pensionare - 50 de ani la personalul din aviaÅ£ia civilă, 55 de ani la militari, poliÅ£iÅŸti sau 60 de ani la magistraÅ£i ÅŸi personal auxiliar.

v DiferenÅ£a uriaÅŸa dintre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie: 350 de lei pensia sociala minimă, de la 1 octombrie, ÅŸi cea mai mare pensie în sistemul de pensii speciale de 35.000 de lei.