Joi, 24 Mai

Nota de Fundamentare - HG nr.357/24.05.2018

Fișiere atașate

 NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 357/2018 privind aprobarea Listei proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

Secţiunea 1-Titlul prezentului act normativ

Hotărâre privind aprobarea Listei proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 39/2018, proiectele strategice de investiţii în parteneriat public-privat, care sunt pregătite de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, trebuie aprobate prin Hotărâre a Guvernului.

1. Descrierea situaţiei actuale.  Conform art. 17 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018, Guvernul poate decide prin hotărâre că anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite, în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze, de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

 Potrivit art. 2 alin. (1), lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2018, această instituție este „unitate centralizată de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi”.

De asemenea, conform art. 3 alin. (1), pct. 30 din actul normativ menționat, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză „monitorizează, în domeniul propriu de competenţă derularea investiţiilor publice şi cu deosebire a proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public privat”.

2. Schimbări preconizate

Prin prezenta hotărâre a Guvernului se propune aprobării Lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în calitate de unitate centralizată de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi.

Proiectele strategice de investiţii în parteneriat public-privat, pregătite şi atribuite de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze sunt următoarele:

 

Autostrada Ploieşti  –  Brașov

         Prin realizarea autostrăzii, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, se realizează legătura dintre Bucureşti şi Braşov, unul dintre cele mai importante municipii  ale României, atât din punct de vedere economic, cât şi turistic, prin conexiunea cu autostrada Bucureşti – Ploieşti deja finalizată.

         Autostrada, în lungime de 109,3 km, tranzitează şi conectează areale cu o densitate a populaţiei peste media la nivel naţional, dar şi cu unităţi economice importante.

         De asemenea se tranzitează o arie turistică importantă cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinaţie sau de tranzit importante tot timpul anului, dar mai ales la sfârşitul de săptămână şi în perioada sărbătorilor şi a vacanţelor.

         Pe durata lucrărilor de execuţie autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producţie, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de staţii de benzină, staţii de alimentare a maşinilor electrice, moteluri, restaurante etc.

         În acelaşi timp se realizează o efienticizare a traficului, concomitent cu creşterea siguranţei în transportul de călători şi mărfuri şi diminuarea numărului de accidente, reducerea consumului de combustibil şi a timpului de parcurs, precum şi diminuarea nivelului de poluare a mediului.

Autostrada Bucureşti – Craiova - Calafat – Drobeta  Turnu Severin - Lugoj

         Autostrada, denumită şi „Autostrada Sudului”, în lungime de aproximativ 550 km, asigură conectivitatea între Bucureşti şi graniţele de sud şi  de vest ale României, cu Bulgaria prin intermediului podului de la Calafat, respectiv Serbia, implicit cu sudul şi vestul Europei,  traversând zona istorică a Olteniei. 

         Realizarea obiectivului asigură racordarea la reţeua de drumuri şi zone cu potenţial econimic încă nevalorificat, dar şi conexiunea dintre importante centre socio - economice, precum Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu Severin , Lugoj.

         De asemenea autostrada va tranzita zone turistice precum Defileul Dunării şi Parcul Naţional Domogled din Munţii Cernei, precum şi zone de interes balnear.

         In acelaşi timp se realizează o efienticizare a traficului, concomitent cu creşterea siguranţei în transportul de călători şi mărfuri şi diminuarea numărului de accidente, reducerea consumului de combustibil şi a timpului de parcurs, precum şi diminuarea nivelului de poluare a mediului.

         Pe durata lucrărilor de execuţie autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producţie, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de staţii de benzină, staţii de alimentare a maşinilor electrice, moteluri, restaurante etc.

Autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni

         Autostrada, în lungime de circa 100 km, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, face parte din Coridorul V ce constituie legătura Moldovei cu Transilvania şi Europa, reprezentând parte din conexiunea est-vest a României şi se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare.

         Astfel se realizează conexiunea dintre centre economice importante din Moldova (Iaşi, Paşcani, Bacău, Suceava) cu cele din Transilvania, şi mai departe, prin vama Borş, cu reţeaua de autostrăzi europeană.

         Prin construirea unui pod în regim de autostradă, peste Prut, la Ungheni, se realizează legătura cu reţeaua rutieră a Republicii Moldova, implicit cu capitala acestei ţări, distanţa dintre Iaşi şi Chişinău fiind diminuată cu circa 25 kilometri.

         Prin realizarea investiţiei se vor realiza locuri de muncă, atât pe parcursul lucrărilor, cât şi ulterior finalizării acestora.

         De asemenea zonele limitrofe autostrăzii vor beneficia de generarea de investiţii complementare şi crearea de noi locuri de muncă.

         Concomitent se va realiza eficientizarea traficului, creşterea siguranţei călătorilor şi diminuarea numărului accidentelor, dar şi diminuarea efectelor negative asupra mediului.

Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR

         În prezent, în România, activitatea medicală se desfăşoară şi în 15 spitale din subordinea Ministerului Transporturilor, denumite generic spitale CFR.

         Situaţia acestora este diferită, atât din punct de vedere al strării clădrilor în care se desfăşoară actul medical, al disciplinelor medicale, al dotării cu aparatură medicală, cât şi al numărului de cadre medicale.

         Având în vedere, totuşi, că în aceste unităţi medicale îşi desfăşoară activitatea un număr de 3.899 angajaţi, care deservesc un număr important de pacienţi, se impune o revigorare  a activităţii acestora, motiv pentru care se susţine operarea lor în parteneriat public-privat.

Complexul Medical "Carol Davila - Universitary  Medical City"

         Construirea unui „mini oraş” medical în zona Mogoşoaia, pe şoseaua Bucureşti – Târgovişte, zonă uşor accesibilă din punct de vedere al transportului rutier prin intermediul şoselei de centură  şi , în viitorul apropiat,  a celui cu metroul, care va facilita legătura atât cu Gara de Nord, cât şi cu Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” – Otopeni, ar conduce atât la  îmbunătăţirea infrastructurii sanitare, cât şi a actului medical.

         Proiectul complexului ce urmează să se întindă pe o suprafaţă de cel puţin 300 ha  va include:

un spital de urgenţă cu aproximativ 3.000 paturi şi 37 săli de operaţie, care să  acopere discipline precum radiologie, ambulator integrat, obstretică-ginecologie, pediatrie, medicină nucleară, hemodializă, maternitate, laboratoare, farmacie, facilităţi administrative etc., cu o suprafaţă construită de circa 130 mii mp,
centru de cercetare medicală la nivel european,
facultate de medicină,
campus medical care va include, pe lângă locuinţe pentru  medici şi personalul auxiliar toate facilităţile (şcoli, grădiniţe, zone comerciale, zone de agrement  etc. ),
campus universitar,
infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor (hotel/hoteluri cu minim 2.000 locuri sau a pacienţilor care se tratează în regim de zi (fără spitalizare).

         În cadrul spitalului ar putea fi mutate o serie de unităţi medicale din Bucureşti aflate în clădiri care nu permit modernizarea spaţiilor medicale la standarde europene, eficient



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei