Joi, 15 Februarie

Nota de Fundamentare - HG nr.48/15.02.2018

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 48/2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare esenţial ,,Corvetă multifuncţională”

Secţiunea 1 - Titlul prezentului act normativ

Hotărâre a Guvernului privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare esenţial ,,Corvetă multifuncţională”

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii prezentului act normativ

1. Descrierea situaţiei actuale. În prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare.

Forţele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre.

Cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile.

În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO şi UE, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă.

În aceste condiţii, dotarea forţelor navale române cu patru corvete multifuncţionale noi, moderne, interoperabile cu navele din dotarea altor state membre NATO şi UE, adaptate misiunilor actuale, constituie o necesitate esenţială ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. Prin dotarea cu corvete noi, luându-se în considerare durata de viaţă a acestora de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură forţelor navale române certitudinea operaţională necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung.

Dintre misiunile care vor fi îndeplinite de aceste corvete, precizăm:

-  desfăşurarea de acţiuni militare, independent sau în cadrul unor grupări multinaţionale, pentru asigurarea integrităţii spaţiului maritim;

- participarea la impunerea respectării legislaţiei naţionale şi internaţionale în apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică exclusivă;

- executarea operaţiei de securitate maritimă şi a intervenţiei pentru căutare-salvare pe mare;

- asigurarea cercetării permanente a litoralului şi a Mării Negre;

- sprijinirea celorlalte categorii de forţe ale Armatei României;

- participarea la operaţii şi misiuni internaţionale, conform planurilor aprobate.

Corvetele vor acţiona ca unitate multifuncţională de luptă într-o grupare de nave sau izolat. Corvetele şi cele două fregate T22 R vor constitui, prin rotaţie, un grup de nave care să fie pus la dispoziţia NATO şi UE, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România.

Pentru realizarea compatibilităţii echipamentelor de comunicaţii, senzori şi armament între corvetele multifuncţionale şi fregatele T22 R este necesar ca în cadrul operaţiunilor compensatorii să fie introdusă obligativitatea modernizării acestora din urmă.

Potrivit Hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. S-147/2007 şi nr. 174/2016, programul „Corvetă multifuncţională” este un program de înzestrare esenţial destinat să asigure interesele de securitate ale statului român. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a recomandat ca procedura specifică de atribuire a contractului să încurajeze implicarea capabilităţilor autohtone, cu participarea unor companii de prestigiu în domeniu pe plan internaţional şi atragerea acestora în procesul de modernizare şi privatizare a industriei de apărare.

Totodată, în Memorandumul „Priorităţi pentru susţinerea şi eficientizarea înzestrării Armatei României şi intensificarea implicării industriei naţionale de apărare în realizarea înzestrării”, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prin Hotărârea nr. 174/2016, programul „Corvetă multifuncţională” a fost inclus în Situaţia centralizatoare a programelor de înzestrare care fac obiectul satisfacerii interesului esenţial de securitate.

Având în vedere interacţiunea dintre sistemul de planificare, programare, bugetare şi evaluare, sistemul de emitere a cerinţelor şi sistemul de management al achiziţiilor pentru apărare, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost întocmite şi aprobate:

-  Documentul cu Nevoile Misiunii pentru „Corveta multifuncţională” – nr. G1-286 din 15.03.2016;

-  Documentul cu Cerinţele Operaţionale actualizat pentru „Corveta multifuncţională” – G1S-263 din 05.09.2016;

-  Strategia de Achiziţie şi Baza Programului de Achiziţie, actualizate- MDA-361 din 06.12.2017.

Pentru Armata României este fundamental ca realizarea construcţiei şi dotarea celor patru corvete să se facă în România, în vederea eliminării riscurilor care pot afecta îndeplinirea programului de înzestrare esenţial,,Corvetă multifuncţională” în termenele asumate şi pentru satisfacerea cerinţelor de securitate a aprovizionării ale forţelor navale române/statului român.

Sunt avute în considerare, cumulativ, cel puţin următoarele elemente:

eliminarea riscului ca în cazul unei situaţii de criză internaţională sau chiar regională, realizarea navei/navelor să fie întreruptă/perturbată sau chiar nava/navele finalizată/e să fie blocată/e într-un port străin ori să nu se permită tranzitarea unor strâmtori, din motive diplomatice, politice, militare sau de orice altă natură;
eliminarea riscului reprezentat de insecuritatea marşului către ţară, ca urmare a pericolelor generate de posibile evenimente/atacuri ce pot apărea în situaţia unei nave care navighează izolat;
eliminarea riscului neîncadrării în termenul de 3 ani pentru prima corvetă, respectiv 7 ani pentru gruparea de 4 corvete, în care acestea vor putea să satisfacă cerinţele de luptă în apele Mării Negre, având în vedere că în situaţia construirii navei/navelor, dotării acesteia/acestora, instruirii echipajelor, testării, evaluării, omologării şi recepţiei navei/navelor pe teritoriul naţional, toate aceste activităţi se vor realiza într-un interval de timp mult mai scurt;
eliminarea riscurilor aferente construcţiei şi dotării navei/navelor, prin supravegherea/controlul îndeaproape al activităţilor specifice desfăşurate pe teritoriul naţional;
transferul de tehnologie pentru construirea/mentenanţa navelor, precum şi includerea acestei tehnologii în inventarul de capabilităţi tehnologice la mobilizare;
crearea premiselor constituirii unui centru de mentenanţă în România, cu responsabilităţi în realizarea mentenanţei/modernizării pe ciclul de viaţă al navelor.

Astfel, prin realizarea în România a construcţiei şi dotării corvetelor, se consolidează/dezvoltă infrastructura şi expertiza la nivel naţional pentru executarea lucrărilor de construcţie şi dotare a navelor militare, de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă, dar şi de mentenanţă pentru alte tipuri de nave ale forţelor navale române, în timpul cel mai scurt, în volum complet, cu respectarea cerinţelor de calitate conform standardelor NATO şi UE, pe timp de pace, dar şi în situaţii de criză şi la război, asigurându-se securitatea aprovizionării cu privire la aceste activităţi.

Având în considerare situaţia regională de securitate din zona Mării Negre şi misiunile specifice ale forţelor navale române, pentru Armata României este esenţial ca prima corvetă să fie construită şi dotată în maximum 3 ani de la semnarea primului contract subsecvent acordului-cadru/contractului multianual, urmând ca, în funcţie de sumele alocate prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, capabilitatea prevăzută în programul de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională” formată din 4 nave să fie definitivată în maximum 7 ani.

Navele de luptă se realizează într-un timp relativ îndelungat şi depind de livrarea multor componente cu ciclul lung de fabricaţie. Pentru atingerea obiectivelor prezentate anterior este necesară modificarea unor prevederi legislative din domeniul fiscal care să permită atingerea termenelor de livrare ale navelor.

Prin atribuirea acordului-cadru/contractului multianual de furnizare a corvetelor, statul român, prin Ministerul Apărării Naţionale/forţele navale române, urmăreşte să consolideze şi să dezvolte capabilitatea industrială şi expertiza în domeniul construcţiei şi dotării navelor militare pe teritoriul naţional şi să atingă nivelul de securitate a aprovizionării dorit în ceea ce priveşte furnizarea navelor, asigurarea lucrărilor ulterioare de mentenanţă pe durata de viaţă a acestora, şi chiar să crească nivelul de securitate a aprovizionării referitor la asigurarea lucrărilor de mentenanţă pentru întreaga flotă militară a României.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 906/2016, au fost aprobate circumstanţele şi procedura specifică aferente programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”. Potrivit art. 2 din această hotărâre, Ministerul Apărării Naţionale a fost autorizat să deruleze procedurile specifice în conformitate cu art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012. Ministerul Apărării Naţionale, potrivit dispoziţiilor invocate, a solicitat aprobarea Parlamentului României înainte de iniţierea procedurii de atribuire. Întrucât Parlamentul României, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu s-a pronunţat cu privire la respectiva solicitare, nu a fost iniţiată procedura de atribuire şi, prin urmare, actul normativ nu a produs efecte juridice. Astfel, a fost necesară abrogarea acestei hotărâri, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 130/2017.

2. Schimbări preconizate. Dispoziţiile art. 346 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene – TFUE stipulează că orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei/securităţii sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război, aceste măsuri netrebuind să modifice condiţiile de concurenţă pe piaţa internă în ce priveşte produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare. În situaţia dată este evident că achiziţia are ca obiect produse militare, produse sensibile şi servicii legate de acestea, aşa cum sunt definite prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012.

În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, Guvernul are dreptul de a stabili circumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE.

Potrivit Comunicatului interpretativ din 7 decembrie 2006 al Comisiei Europene privind aplicarea articolului 346 al Tratatului în domeniul achiziţiilor pentru apărare, „statele membre trebuie să-şi definească interesele esenţiale de securitate şi ţine de datoria lor să le şi apere, cu menţiunea că derogarea în baza art. 346 din TFUE se aplică numai în cazuri clar definite şi totodată trebuie să se asigure că nu sunt depăşite limitele acestor cazuri.

În domeniul achiziţiilor pentru apărare, singura modalitate pentru statele membre de a armoniza prerogativele din domeniul securităţii cu obligaţiile care ţin de TFUE este aceea de a evalua cu mare atenţie, la fiecare contract, dacă este sau nu este justificată o exceptare de la regulile Uniunii Europene. O astfel de abordare, caz cu caz, trebuie să fie riguroasă în special în zona de limită a art. 346 din TFUE, unde utilizarea exceptării  poate fi controversată.”

Aceasta înseamnă că autorităţile contractante trebuie în special să stabilească:

        1. Interesul esenţial de securitate de protejat în speţă.
Legătura între acest interes esenţial de securitate protejat şi contractul de achiziţie publică avut în vedere.
Modul în care aplicarea regulilor UE afectează interesul esenţial de securitate protejat.
Impactul asupra concurenţei pe piaţa internă a produselor ne-militare.

Prin prezentul act normativ se propune aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare esenţial ,,Corvetă multifuncţională”, în vederea atribuirii unui acord-cadru/contract multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, şi a suportului logistic iniţial, prin participarea operatorilor economici din state membre NATO şi UE care au în portofoliu nave similare livrate în ultimii 15 ani.

Prin participarea acestor operatori economici sunt avute în vedere asigurarea interoperabilităţii cu alte capabilităţi militare similare ale statelor membre UE şi NATO, participarea statului român la dezvoltarea şi susţinerea bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, fondată pe capacităţi, competentă şi competitivă, scurtarea lanţului de aprovizionare, protecţia informaţiilor sensibile.

Interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul naţional, prin intermediul operatorului economic declarat câştigător, a unei capabilităţi industriale navale în domeniul militar, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 3 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maximum 7 ani, termene stabilite de la intrarea în vigoare a contractului multianual/primului contract subsecvent aferent acordului cadru, în vederea furnizării şi intrării în înzestrarea forţelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul naţional va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă a acestora, dar şi lucrări de mentenanţă pentru restul navelor din cadrul forţelor navale române, asigurându-se o creştere considerabilă a securităţii aprovizionării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război.

Având în considerare aspectele expuse anterior la pct. 1 Descrierea situaţiei actuale, precum şi elementele de mai sus, satisfacerea interesului esenţial de securitate se poate realiza doar prin atribuirea, potrivit procedurii specifice prevăzute în anexa la prezentul act normativ, a acordului-cadru şi a contractelor subsecvente aferente / contractului multianual de furnizare a patru corvete multifuncţionale, construite şi dotate la un şantier naval din România, şi a suportului logistic iniţial, cuprinse în programul de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”, neputându-se satisface şi proteja interesul esenţial de securitate printr-o măsură mai puţin restrictivă.

Totodată, aplicarea uneia din procedurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, care transpune în legislaţia naţională dispoziţiile comunitare specifice materiei achiziţiilor publice în domeniul apărării şi securităţii, duce la neprotejarea şi afectarea interesului esenţial de securitate în cauză, având în vedere elementele prezentate anterior.

Cu toate acestea, facem precizarea că procedura specifică are ca scop promovarea concurenţei, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.

În ceea ce priveşte stabilirea eventualului impact asupra concurenţei pe piaţa internă a produselor ne-militare, plecând de la faptul că achiziţia prevăzută de programul de înzestrare esenţial,,Corvetă multifuncţională” are ca obiect produse militare, produse sensibile şi servicii legate de acestea prevăzute de Lista de arme, muniţii şi material de război, adoptată de Consiliul Uniunii Europene prin Decizia nr. 255/58 din 15 aprilie 1958, şi având în considerare că interesul esenţial de securitate menţionat priveşte exclusiv aspecte militare, nu se poate identifica un asemenea impact.

Actul normativ aprobă circumstanţele şi procedura specifică aferente programului de înzestrare esenţial ,,Corvetă multifuncţională”, în vederea furnizării a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, precum şi a suportului logistic iniţial.

Furnizarea corvetelor şi a suportului logistic iniţial în cauză se realizează prin încheierea unui acord-cadru şi a contractelor subsecvente aferente/contract multianual, după aplicarea procedurii specifice prevăzute în anexa care face parte integrantă din hotărâre. Procedura prevede derularea a trei etape: de calificare, de dialog şi de evaluare a ofertelor finale depuse.

Prezentul act normativ are în vedere respectarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, în corelaţie cu dispoziţiile art. 346 alin. (1) lit. b) din TFUE.

Punerea în aplicare a prezentului act normativ prin derularea procedurii specifice şi derularea viitorului contract multianual implică respectarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu  modificările şi completările prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare, avându-se ca scop desfăşurarea operaţiunilor compensatorii directe cu precădere în domeniul apărării, precum şi creşterea procentului obligaţiei de compensare.

Creditele de angajament aferente primului contract subsecvent al acordului-cadru/contractului multianual de furnizare a patru corvete şi contractelor/acordurilor de tip guvern la guvern pentru echipamente, muniţii şi servicii necesare dotării corvetelor se vor asigura, în condiţiile legii, prin bugetul anual pentru anul 2018 al Ministerului Apărării Naţionale.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei