Joi, 29 Decembrie

Nota de Fundamentare -HG nr.955/15.12.2016

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 955/2016

  pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înființarea Grupului interministerial strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale

Secțiunea 1

Titlul proiectului

Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înființarea Grupului interministerial strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale

Secțiunea a 2 - a

Motivul emiterii proiectului

1. Descrierea situației actuale și schimbări preconizate

 

H.G. nr. 535/2014 a fost adoptată în baza prevederilor art. 12 din Legea nr. 90/2001, potrivit cărora Executivul poate constitui consilii, comisii și comitete interministeriale, în scopul elaborării, integrării, corelării și monitorizării politicii Guvernului destinate realizării obiectivelor din programul de guvernare.

 

Hotărârea a avut în vedere înființarea unui organism interministerial, cu rol strategic de platformă de cooperare între structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și cu alte instituții guvernamentale și neguvernamentale.

 

GIS funcționează în subordinea prim-ministrului și instituie, în sarcina viceprim-ministrului pentru securitate națională, atribuții de coordonare/coordonare operațională a acestuia cât și a componentelor subsecvente acestuia (grupuri  și subgrupuri speciale de evaluare, coordonare și acțiune).

 

GIS se întrunește în ședințe convocate și prezidate de către prim-ministru sau de viceprim - ministrul pentru securitate națională și își desfășoară activitatea în baza unui regulament aprobat de către acesta din urmă.

 

Regulamentul menționat anterior stabilește faptul că Secretariatul tehnic al GIS este asigurat de Direcția Specială din cadrul Secretariatului General al Guvernului, iar Secretariatul tehnic al Componentei de Securitate Națională a Guvernului României este asigurat de Ministerul Afacerilor Interne. Același regulament prevede că subgrupurile, platformele, birourile operaționale specializate, constituite în cadrul GIS, în vederea îndeplinirii obiectivelor acestuia sunt sub coordonarea operațională a viceprim – ministrului pentru securitate națională.

 

     11 Acte comunitare în cauză

Nu este cazul

    2. Schimbări preconizate

Abrogarea H.G. nr. 535/2014 privind înființarea Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale are ca fundament următoarele aspecte:

 

 a) GIS a fost înființat având în vedere structura Guvernului României din anul 2014 care prevedea funcția de viceprim-ministru pentru securitate națională, ale cărui atribuții au fost stabilite prin Decizia nr. 79 din 10.03.2014 pentru stabilirea atribuțiilor domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne.

 

Însă, urmare intrării în vigoare a H.P. nr. 45/2015 pentru acordarea încrederii Guvernului României, funcția de viceprim-ministru pentru securitate națională nu mai este prevăzută.

 

În contextul noului Program de Guvernare și, în conformitate cu legislația în vigoare privind procesul decizional la nivelul Guvernului, cooperarea, atât pentru structurile guvernamentale cu atribuții în domeniul securității naționale, cât și pentru cele de aplicare a legii, se realizează prin mecanismele existente.

 

Prin Memorandumul adoptat de Executiv la data de 16.12.2015,  Cancelaria Primului – Ministru și Secretariatul General al Guvernului au implementat un mecanism îmbunătățit de coordonare a luării deciziei, predictibil și coerent, capabil să sprijine implementarea priorităților guvernamentale, printr-o abordare planificată și disciplinată. Acest mecanism în care ministerele, Cancelaria Primului – Ministru și Secretariatul General al Guvernului au roluri bine definite, este construit pe trei piloni, unul dintre aceștia având ca obiect asigurarea coordonării interinstituționale și a calității reglementărilor.

 

b) În cuprinsul H.G. 535/2014 sunt stipulate atribuții pentru GIS care se regăsesc în responsabilitatea altor instituții. Relevant este art. 4 lit. b) din această hotărâre, care instituie faptul că GIS coordonează activitatea structurilor guvernamentale pentru cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii criminalității ce constituie amenințări în domeniul securității naționale.

 

Or, regimul C.S.A.T. de instituție fundamentală a statului este dat de statutul său constituțional, art. 119 din Legea fundamentală menționând expres rolul său în cadrul autorităților publice respectiv acela de a organiza și coordona unitar activitățile care privesc  apărarea țării și securitatea națională (…).

 

Totodată, printre atribuțiile C.S.A.T., astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, se regăsesc și cele privind analizarea și/sau propunerea, potrivit legii, spre promovare, a Strategiei de securitate națională a României și a Strategiei naționale de apărare a țării, respectiv avizarea proiectelor de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind securitatea națională.

 

Astfel, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată și ale Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Strategia națională de apărare a României pentru perioada 2015-2019, aprobată prin H.P. nr. 33/2015, este principalul instrument care fundamentează planificarea apărării la nivel național și asigură cadrul strategic pentru organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, prin C.S.A.T. 

   

În context, una dintre direcțiile de acțiune vizează asigurarea unui cadru legal adaptat, atât pentru coordonarea unitară a activităților privind apărarea țării și securitatea națională la nivelul C.S.A.T., cât și pentru organizarea și

 

 

funcționarea instituțiilor cu responsabilități în domeniu, în conformitate cu noile provocări de securitate.

 

c) Legislația în vigoare instituie diferite mecanisme de cooperare inter-instituțională care, deși organizate distinct, pe diverse paliere strategice, sunt subsumate îndeplinirii obiectivelor de realizare a securității naționale, instituțiile componente acționând sinergic și în strânsă concordanță cu competențele conferite prin legile care reglementează organizarea și funcționarea lor, respectiv prin acte normative, protocoale și acorduri subsecvente.

 

Astfel, arhitectura Sistemului național de securitate dispune deja de mecanisme și instrumente utile pentru

 

armonizarea și clarificarea liniilor de cooperare, condiționate de aplicarea constantă și corectă a procedurilor de lucru aprobate, luând ca exemplu următoarele:

• În cadrul CSAT funcționează Comunitatea Națională de Informații (CNI). Aceasta reprezintă rețeaua funcțională a autorităților publice din sistemul securității naționale bazată pe unitatea de scop, obiective și strategie, asigurată prin informațiile furnizate de următoarele structuri, denumite și componente ale CNI: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția generală de informații a apărării și Departamentul de Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne.

 

Colaborarea în cadrul CNI, dar și în alte formate naționale inter-instituționale are drept scop: asigurarea unui mod de acțiune coordonat și unitar în realizarea politicilor naționale în domeniul securității, eficientizarea comunicării între autorități pentru a fundamenta deciziile ce se impun a fi adoptate, asigurarea unei mai bune planificări a resurselor disponibile, identificarea vulnerabilităților la adresa securității țării, operativitatea schimbului de date/informații, dar și adaptarea rapidă a modului de acțiune în cazurile derulate în comun, valorificarea corespunzătoare a posibilităților potrivit ariei de competență a fiecărei instituții.

 

• Legislația asigură cooperarea inter-instituțională în cadrul unor domenii asociate obiectivelor naționale de securitate, precum:

- spălarea banilor: Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată, cu modificările și completările ulterioare.               

 

Mecanismul național de cooperare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor - Unitatea de Informații Financiare a României, care are rolul de a coordona și implementa Sistemul național de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

- terorism: în baza Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, S.R.I. este autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului și deține rolul de coordonator tehnic al Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, atribuție exercitată prin  intermediul Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă;

- corupție: Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.

 

Pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale anticorupție 2012-2015, aprobată prin H.G. nr. 215/2012, au fost introduse mecanisme cu caracter permanent având ca obiect derularea  de  misiuni  tematice

de evaluare, la nivelul instituțiilor publice și de evaluare periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice, cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control.

 

De asemenea, prin H.G. nr.583/2016 a fost aprobată Strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020 care prevede funcționarea unor mecanisme inter-instituționale cu atribuții în monitorizarea și evaluarea obiectivelor asumate.

 

- securitate cibernetică: H.G. nr. 494/2011 privind înființarea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO și Strategia de securitate cibernetică a României și a Planului de acțiune la nivel național privind implementarea Sistemului național de securitate cibernetică, aprobate prin H.G. nr. 271/2013.

 

- criminalitate organizată: Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, H.G. nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism.

 

- securitate națională: potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, organele de stat cu atribuții în domeniul sunt SRI, SIE, SPP, precum și MApN, MAI și MJ, prin structuri interne specializate. Manifestările infracționale subsumate categoriilor de infracțiuni contra securității naționale sau a actelor de terorism sunt incriminate de Codul penal.

 

 

Prin urmare, în planul dimensiunilor în care aceste domenii se manifestă/raportează sau al instituțiilor abilitate să asigure identificarea, anticiparea, prevenirea, diminuarea și contracararea acestora, procesul colaborării inter –instituționale constituie un rol pro-activ pentru consolidarea capacității naționale de securitate și de apărare a ordinii și valorilor constituționale.

• Printre mecanismele de cooperare inter-instituțională care se realizează prin intermediul unor protocoale/hotărâri CSAT ce vizează fie domeniile specifice instituțiilor beneficiare, fie situații punctuale, limitate temporal, se regăsesc cele referitoare la evaziunea fiscală, respectiv:

- Grupul de lucru interinstituțional pentru prevenirea și combaterea activităților specifice evaziunii fiscale – constituit prin HCSAT nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare;

- Grupului de lucru interinstituțional privind cunoașterea, prevenirea și combaterea fenomenului infracțional la nivelul porturilor maritime, constituit prin HCSAT nr. 38/2011, cu modificările și completările ulterioare și al cărui scop vizează cunoașterea, prevenirea

și combaterea activităților specifice criminalității organizate, contrabandei și evaziunii fiscale;

 

- Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS): H.G. nr. 943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În context, prin folosirea eficientă a întregului spectru de capabilități și mecanisme interinstituționale, precum cele anterior menționate, sunt create instrumentele operaționale comune de gestionare a crizelor din domeniul securității naționale, flexibile și capabile să asigure reacții adecvate la nivel guvernamental.

   2. Alte informații

 

Prin prezentul act normativ se are în vedere și prevederea expresă a încetării activității grupurilor de lucru, subgrupurilor, platformelor, birourilor operaționale specializate sau a altor forme de lucru, constituite prin acte ale autorităților sau instituțiilor guvernamentale, cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscriu amenințărilor în domeniul securității naționale și care funcționau în cadrul GIS.

 

         Propunerea are în vedere faptul că, odată cu intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se desființează Grupul Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale, activitatea acestora nu se mai justifică.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei