Joi, 27 Iulie

Nota de Fundamentare - OG nr. 4/20.07.2017

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

Secţiunea 1

Titlul actului normativ

 

 

 

Ordonanța Guvernului  pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

 

 

 

Secţiunea a 2 - a

Motivul emiterii actului normativ

 

 

 

1. Descrierea situaţiei actuale

          

Titlul V ”Contribuții sociale obligatorii”

 

          În prezent, baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, o reprezintă suma câştigurilor brute din salarii sau asimilate salariilor realizate de persoanele fizice, asupra cărora se datorează contribuţiile sociale individuale.

          Ca urmare, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuțiilor sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este  venitul realizat, chiar dacă acesta este sub nivelul salariului minim.

 

        Din analiza evoluției numărului contractelor de muncă cu timp parțial, se constată faptul că, în perioada 2012-2016, numărul contractelor de muncă cu timp parţial înregistrate la Inspecţia muncii  a avut o evoluţie ascendentă.  La 31 decembrie 2016  numărul lor a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp parţial, în creştere cu 3,7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp parţial în totalul contractelor de muncă active s-a majorat de la 15,8% în anul 2012 la 18,1% în anul 2016.

       Potrivit datelor statistice publicate de Inspecţia muncii, numărul salariaţilor activi, era de 5.478.666  la 31 decembrie 2016, în timp ce numărul contractelor cu normă întreagă era de 5.109.504, context în care putem aprecia că numărul persoanelor care aveau numai contracte de muncă cu timp parţial era de 369.162 persoane.

Numărul asiguraţilor cu contract de muncă cu norma întreagă din evidenţa CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 767.347 persoane (16,5%). Din aceştia 282.883 persoane (36,9%) aveau venituri medii brute de 753 lei.

Numărul asiguraţilor cu contract de muncă cu timp parţial din evidenţa CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 592.068 persoane (83,2%). Din aceştia 587.158 persoane (99,2%) aveau venituri medii brute de 513 lei.

Potrivit datelor statistice:

     - există circa 1,1-1,2 mil. contracte de muncă cu timp parţial;

     - aproximativ 710 mii asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);

     - 370 mii salariaţi activi au contracte de muncă  cu timp parţial;

     - circa 282 mii persoane deşi aveau contract de muncă cu normă întreagă  erau înregistraţi la Casa de Pensii  cu un venit mediu brut de 753 lei, adică la 60,2 % din salariul de baza minim brut  de 1.250 lei.

        Plata muncii în acord, reducerea activității pe motive economice sau tehnice, sancțiuni, ore fără plată, etc. sunt câteva situații în care venitul brut realizat poate fi afectat.

      Prin urmare, se constată necesitatea implementării unor măsuri în scopul descurajării angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp  parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă. În acest fel, angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o bază de calcul diminuată față de cea reală, iar angajatului îi este afectat dreptul la pensie, dar și nivelul de trai. Totodată, printr-o astfel de practică sunt generate inechități față de angajatorii care au un comportament fiscal corect și încheie contracte individuale de muncă cu timp normal, asigurând, astfel, angajaților proprii salariul minim brut pe țară, ceea ce le asigură și prestații în sistemul de pensii. 

 

        Totodată, trebuie avută în vedere necesitatea implementării unor măsuri fiscale prin care să se descurajeze munca nedeclarată și să se stimuleze încheierea de contracte de muncă cu timp normal, precum și asigurarea nivelului salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii în conformitate cu principiul fundamental ce stă la baza sistemului național de sănătate, acela al solidarității.

 

 

2. Schimbări preconizate

    

Titlul V ”Contribuții sociale obligatorii”

 

       Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale  și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, la acest nivel.

       Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat.

       Măsura nu se aplică în cazul în care angajații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

 

       Totodată, au fost identificate anumite situații, în care se află salariații, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic și social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenții, persoanele cu dizabilități, ucenicii, etc. În acest context,  au fost avuți în vedere și  pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ținând cont de grupul vulnerabil din care aceștia fac parte. Măsura propusă se aplică, astfel, în mod uniform pentru situații egale fără a genera  inegalități de tratament față de persoanele aflate în afara grupului vulnerabil considerat ca grup țintă. 

          Măsura are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp  parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă.

          Astfel,  angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o baza de calcul diminuată față de cea reală. În vederea eliminării unei astfel de practici, a „muncii la gri”, la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale  și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, se va lua în calcul  salariului minim brut pe țară garantat în plată.

         În acest fel, se stimulează încheierea de contracte de muncă cu timp normal, pentru care este asigurat salariul minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii în conformitate cu principiul fundamental ce stă la baza sistemului național de sănătate, acela al solidarității.

        Contractele individuale de muncă cu clauze privind plata în acord a salariului se întâlnesc, în general, în sectoare de activitate precum industria textilă, construcții, etc. și cuprind clauze privind  retribuirea salariaților în conformitate cu gradul de realizare a sarcinilor de serviciu, ce se concretizază în bunuri materiale, servicii, etc., fără o corelare cu timpul efectiv de muncă.

        Totodată, prin măsura propusă se elimină și inechitățile existente față de angajatorii care au un comportament fiscal corect și încheie contracte individuale de muncă cu timp normal, prin care asigură angajaților proprii salariul minim brut pe țară, și implicit prestații în sistemul de pensii. 

         Persoanele fizice au în continuare posibilitatea de a se angaja prin încheierea unor contracte de muncă cu timp parțial, în condițiile prevederilor legale reglementate prin legislația muncii, respectiv prin Codul Muncii, dispoziții asupra cărora nu s-a intervenit, angajatorii analizând oportunitatea încheierii unor astfel de contracte în funcție de natura activității desfășurate și de conţinutul economic real al acesteia.

         De altfel, s-a avut în vedere ca măsura propusă să se implementeze în acord cu principiile pe care se fundamentează construcția sistemului public de pensii, respectiv principiul solidarității și cel al contributivității potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii.

 

 

3. Alte informaţii

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei