Briefing de presă susținut de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, după ședința de guvern

04 Martie
Galerie foto

 

Briefing de presă al ministrului agriculturii, Daniel Constantin, şi a purtătorului de cuvânt al guvernului, Corneliu Calotă


Corneliu Calotă: Astăzi a avut loc o şedinţă de guvern cu o premieră pe 2015. Au fost adoptate primele două ordonante de urgenţă, amândouă pe domenii extrem de importante. Una pe finanţe, una pe agricultură. Domnul ministru Daniel Constantin vă va prezenta prevederile ordonanţei pentru agricultură. 
Daniel Constantin: Tot cu impact pe finanţe. Bună ziua, în primul rând! Îmi revine, aşa cum spunea şi purtătorul de cuvânt, plăcerea de a vorbi despre prima ordonanţă de urgenţă adoptată în acest an. Mă bucur că este vorba de o ordonanţă care reglementează cadrul prin care fermierii vor primi plăţile directe în agricultură pentru perioada 2015-2020. Este practic transpunerea în legislaţia naţională a regulamentelor care au fost adoptate la nivel european ca urmare a reformării Politicii Agricole Comune, aşa cum ştiţi, pe parcursul mai multor ani, dar cu regulamete adoptate în anul 2014. Este o ordonanţă extrem de complexă care reglementează noile scheme de plată la care au acces fermierii în perioada imediat următoare, începând chiar cu luna martie a anului 2015, atunci când vom începe primirea de cereri pentru campania anului 2014. Câteva scheme pe care vreau să le punctez. Cu siguranţă în perioada următoare o să detaliem şi la nivelul Ministerului Agriculturii. În primul rând, ordonanţa prevede sistemele de plăţi directe la care vor avea acces fermierii, dar, în egală măsură, prevede şi legislaţia pentru ajutoarele naţionale de tranziţie. Ajutoarele naţionale de tranziţie sunt acele ajutoare care înlocuiesc plăţile complementare pe care le acordăm de la bugetul de stat şi în perioada următoare, până în anul 2020, ca urmare a negocierilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, plăţi, ajutoare naţionale de tranziţie care trebuie să scadă din 2015 până în 2020 de la 100% la 50% din valoarea sprijinului care a fost acordat în anul 2013. Schema de plată unică în anul 2015- vom avea o singură cerere de plată pe care o vor completa fermierii, cerere de plată care trebuie să vizeze atât ajutoarele europene, cât şi ajutoarele naţionale de tranziţie pe care le acordăm de la bugetul de stat. Cea mai importantă modificare este aceea că, începând din anul 2015, aşa cum am discutat, negociat şi am informat fermierii pe parcursul cel puţin al unui an de zile, vom introduce o plată stimulativă. Ea se numeşte în documentaţia, în legislaţia europeană, plată redistributivă conform căreia vom încerca să stimulăm comasarea terenurilor agricole după o perioadă foarte lungă de când se încerca la nivel naţional acest lucru. Astfel, fermierii care vor avea o suprafaţă între cinci şi 30 de hectare vor primi o plată stimulativă mult mai mare, cu aproximativ 40 de euro, decât fermierii care vor avea o suprafaţă de unu şi cinci hectare sau care vor depăşi 30 de hectare. Trebuie să punctez faptul că cei care au suprafeţe mai mari nu pot să rupă exploataţiile pe care le au astfel încât să primească o cerere pe hectar mai mare, să intre în categoria 5-30 de hectare. S-a vorbit de foarte mult timp despre acest lucru, este posibilitatea pe care o prevede noua Politică Agricolă Comună şi prin care cred eu că, într-o perioadă destul de scurtă, vom reduce numărul de beneficiari. Aşa cum ştiţi, în momentul de faţă, avem aproximativ 800.000 de beneficiari ai plăţilor directe din 1.030.000 care au o suprafaţă între unu şi cinci hectare. Obiectivul primordial al guvernului în perioada următoare, cu ajutorul fondurilor europene, este acela de a comasa terenurile agricole, dar, în egală măsură, de a pune în valoare potenţialul pe care îl are România, dovedit prin exporturile masive în această perioadă, acela de a integra producţia şi de a nu mai exporta materie primă în perioada următoare. Cea de-a doua prevedere importantă la care vreau să fac referire este aceea că, odată cu această ordonanţă, se introduce, se legiferează definiţia fermierului activ. Am vorbit de foarte multe ori despre acest lucru. La nivel european, prin regulamentul european, s-a întocmit o listă neagră a celor care nu mai trebuie să beneficieze de plăţile directe în agricultură. Am avut şi în România exemple destul de, să spunem, răsunătoare. Aeroporturi care au primit pentru pajiştile pe care le au în proprietate, au primit subvenţii. Odată cu intrarea definiţiei fermierului activ şi a listei negre valabilă la nivel european, dar care poate fi completată cu legislaţia naţională, aceste exemple, aceste categorii nu mai pot beneficia. O să citesc doar câteva dintre ele: cei care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi destinate activităţilor de recreere sau alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare. Mai dau aici câteva exemple: companii de construcţii, Regia Naţională a Pădurilor, administratori privaţi de păduri, penitenciare, unităţi administrativ teritoriale. 
Nu sunt consideraţi fermieri activi decât dacă, în perioada imediat următoare, după depunerea cererii de plată fac dovada că activitatea agricolă pe care o desfăşoară este importantă atât din punct de vedere al ponderii plăţilor directe din veniturile obţinute de acea societate, cât şi din punct de vedere al ponderii veniturilor activităţilor agricole din veniturile totale anuale. Acest lucru trebuie să fie dovedit de cel care depune cererea unică de plată pe suprafaţă, în caz contrar nu este considerat fermier activ şi nu poate să primească subvenţii. Al treilea lucru la care vreau să fac referire se referă la introducerea unei scheme pentru tinerii fermieri. Am spus de foarte multe ori că atât prin plăţile directe cât şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală trebuie să stimulăm tinerii să lucreze în agricultură, să fie ceva mai activi în această activitate economică din ce în ce mai importantă. Ca atare, dincolo de facilităţile pe care le veţi afla odată cu aprobarea PNDR prin plăţile directe introducem posibilitatea ca tinerii până în 40 de ani, care au suprafeţe nu mai mari de 60 de hectare, să primească pentru o perioadă de 5 ani de zile, 2015-2020, o plată suplimentară cu 25% mai mare faţă de cei care au peste această vârstă de 40 de ani. Este o plată suficient de stimulativă astfel încât să avem din ce în ce mai mulţi tineri care beneficiază de aceste plăţi.
Un alt lucru la care vreau să fac referire şi care ţine mai mult de procesul de debirocratizare, de simplificarea legislaţiei în domeniu se referă la micii fermieri. Schema pentru micii fermieri, adică acei fermieri care nu primesc o valoare a sprijinului mai mare anuală, o valoare a sprijinului mai mare de 1.250 de euro pe exploataţie, aceşti fermieri vor fi automat introduşi într-o bază de date pe care o vom realiza, a micilor fermieri. Asta înseamnă că nu vor mai avea atâtea controale administrative cât au ceilalţi fermieri atunci când aplică pentru cererea de plată pe suprafaţă. De asemenea vreau să vorbesc despre o facilitate la care şi noi am ţinut foarte mult, pentru care am transmis către Comisia Europeană toate documentele necesare, aceea de a introduce sprijinul cuplat. Aşa cum ştiţi odată cu aderarea la UE, modificarea politicii agricole comune, fermierii primesc sprijin decuplat de producţie, primesc sprijinul pe suprafaţă pentru anumite categorii pe care fiecare stat membru poate să le definească. Se consideră necesar să se transmită solicitarea către Comisia Europeană, solicitarea pentru categoriile respective, dar şi pentru cuantumul pe care vrem să-l acordăm. România a definit o listă cu acele categorii de culturi care să beneficieze de sprijinul cuplat, dar şi pentru sectorul zootehnic. Ce aş vrea să subliniez pentru sectorul zootehnic, este singurul exemplu pe care vreau să-l dau. Acolo unde, la 1 aprilie 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, am considerat că este necesar ca pentru acei fermieri, pentru a-i stimula într-un proces de menţinere a competitivităţii de piaţă unică a UE, acordăm acest sprijin suplimentar pentru cei care au între 10 şi 150 de capete, un sprijin suplimentar pentru cei care au vaci pentru lapte, care porneşte de la 300 de euro în anul 2015 şi poate ajunge la sume mai mari pentru anul 2020. Acest lucru este deja solicitat de către Comisia Europeană. Sper să avem accesul cât mai repede şi să introducem chiar din anul 2015 această posibilitate extrem de importantă pentru crescătorii de vaci pentru lapte, dar şi pentru crescătorii de vaci pentru carne, acolo unde de asemenea avem o solicitare de acordare de sprijin suplimentar. Vreau să mai punctez vizavi de această ordonanţă că începând cu anul 2018 nu se mai pot primi cereri de plată, nu se mai pot primi subvenţii, plăţi directe, dacă nu există documentele cadastrale. Este un lucru pe care l-am prevăzut, pentru că, începând cu anul 2020 previziunea europeană este aceea de a se trece de la plata pe suprafaţă la plata pe fermă. Cu alte cuvinte, toate formele de sprijin pe care  le primeşte un fermier, o fermă, să fie înglobate într-o singură plată care se acordă anual. Dacă nu există acele documente cadastrale cu siguranţă va fi foarte greu să calculăm această plată şi să o dăm în continuare fermierului, de aceea am prevăzut ca, înainte cu doi ani de zile de la intrarea în vigoare a acestei reglementări, să avem toate documentele cadastrale. Asta înseamnă că mizăm foarte tare pe Ministerul Dezvoltării, că avem prin fonduri europene acolo unde s-au prevăzut sume importante pentru acest domeniu şi avem realizată cadastrarea cel puţin în extravilanul localităţilor. 
Acestea sunt lucrurile pe care am vrut să le aduc în atenţia dumneavoastră, doar o parte dintre ele vizavi de ordonanţa extrem de importantă la care s-a lucrat foarte mult, şi aici cred că merită să le mulţumesc în primul rând fermierilor, asociaţiilor care au fost extrem de active în această perioadă şi am ajuns să avem o astfel de ordonanţă. Aş mai face o adăugire, cu permisiunea dumneavoastră, pentru că am avut o dezbatere destul de amplă la nivelul Ministerului Agriculturii vizavi de persoanele fizice care primesc mai mult de cinci mii de euro sprijin anual. Conform regulamentului european şi legislaţiei pe care am adoptat-o astăzi, aceste persoane trebuie să dovedească acea calitate de fermier activ. Fac menţiunea că cei care nu au cinci mii de euro sprijin total - aici mă refer şi fonduri europene, şi fonduri la bugetul de stat - nu trebuie să dovedească această calitate; ei sunt consideraţi de la început fermieri activi. Însă cei care au peste cinci mii de euro au două opţiuni: fie se înregistrează ca persoană fizică autorizată cel puţin şi societate comercială ş.a.m.d., şi atunci este foarte uşor să dovedim această calitate de fermier activ, fie trebuie să vină cu documente doveditoare vizavi de faptul că ei sunt fermieri activi şi că activitatea agricolă este activitatea de bază pe care o prestează în desfăşurarea activităţii economice. De asemenea, un lucru tehnic pe care vreau doar să-l amintesc, se introduce pachetul de înverzire, ca o condiţie pentru cei care îndeplinesc, care trebuie să primească plata directă, începând din anul 2015. 
Alte trei hotărâri de guvern pe care vreau să le menţionez pe scurt, după care vă dau posibilitatea să adresaţi întrebări: în primul rând, hotărâre pentru aprobarea cuantumului ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic. Observaţi că deja nu mai sunt plăţi complementare, legislaţia s-a adaptat în consecinţă. Pentru sectorul creşterii ovinelor şi caprinelor: o suma de 275 de milioane de lei, care a fost acordată pentru cei care trebuie să beneficieze în perioada imediat următoare de plăţi pentru anul 2014. De asemenea, o altă hotărâre de guvern, pentru specia bovine, cuantumul este stabilit la 680 de milioane de lei, urmând ca pentru ambele categorii sprijinul pe cap de animal să fie stabilit în funcţie de numărul de efective care au fost identificate de de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Şi ultima hotărâre, la fel de importantă, se referă la stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului 1151 din 2012 a Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare. Cu alte cuvinte, adaptăm legislaţia europeană, stabilim autoritatea competentă ca fiind Ministerul Agriculturii pentru câteva categorii de produse agricole şi alimentare extrem de importante şi aici vreau să mă refer la acele produse care se încadrează şi se acreditează la nivel european ca denumire de origine protejată, ca indicate geografică protejată, ca specialitate tradiţională garantată, dar şi produs montan, un concept pe care îl introducem începând din anul 2015. Pentru toate aceste categorii se stabilesc autorităţile competente, începând cu Ministerul Agriculturii, dar şi organele de control, astfel încât să ne asigurăm că aceste produse îndeplinesc standardele de calitate stabilite la nivel naţional, dar şi la nivel european. Acestea sunt lucrurile pe scurt pe care am vrut să le prezint. În perioada următoare le vom aduce spre cunoştinţă şi /fermierilor/, deşi ele au fost elaborate în parteneriat cu aceştia.
Reporter: Care sunt motivele pentru care institutele de cercetare în agricultură se închid şi ce se va întâmpla cu terenurile pe care aceste institute le au pentru că sunt institute de cercetare care au terenuri în zona oraşelor? Veţi vinde aceste terenuri, ce intenţionaţi să faceţi cu ele?    
Daniel Constantin: Cred că informaţia este puţin eronată. Institutele de cercetare nu se închid. Dimpotrivă, vrem şi suntem într-un proces în momentul de faţă cu Academia de Ştiine Agricole şi Silvice care se află în coordonarea, repet, nu subordine, ci în coordonarea Ministerului Agriculturii, suntem într-un proces de repornire, dacă vreţi, a activităţii de cercetare în România şi vreau să vă dau doar un exemplu: am vorbit de plăţile cuplate, deci acele plăţi pe care le acordăm pentru anumite categorii şi aici mă refer şi la soia şi, dacă vreţi, şi pentru zona de legumicultură. Este pentru prima dată când introducem un sprijin direct. O condiţie de bază, atât pentru aceste plăţi cuplate, dar şi pentru viitorul PNDR pentru a obţine punctaj suplimentar este acela de a folosi material genetic românesc. Cu alte cuvinte, vom avea nevoie ca cercetarea românească să producă în perioada imediat următoare, să fie capitalizate în primul rând şi să producă în perioada imediat următoare material genetic românesc pentru a putea beneficia fermierii şi de punctaj suplimentar şi de finanţare suplimentară. Vrem ca sămânţa, să vă dau un exemplu, de roşie, care se va multiplica în România, care se va produce în România să fie în primul rând de provenienţă românească, din diferite considerente pe care sunt convins că le cunoaşteţi şi dumneavoastră. Ca atare, procesul de repornire a activităţii de cercetare, din punctul meu de vedere, vizează comasarea mai multor institute, dar şi staţiunea - asta nu înseamnă desfiinţarea vreuneia dintre ele - în cel puţin patru institute mari, dacă vom ajunge la acest acord cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. 
Corneliu Calotă: Adică nu se închid, doar se comasează şi dealurile respective rămân în proprietatea lor. 
Daniel Constantin: Cu siguranţă terenurile rămân acolo, nu se umblă la această bază extrem de importantă pentru procesul de cercetare. A doua întrebare n-a mai venit.
Reporter: În primul rând, aş vrea să ne explicaţi de ce numai cei care primesc peste 5 mii de euro anual trebuie să dovedească acest statut de fermier activ?
Daniel Constantin: Pentru că este o prevedere a regulamentului european. Suma maximă prevăzută este de 5.000 de euro. Sunt state membre care au stabilit la o mie de euro, state membre care au stabilit la 100 de euro. Cred că România în momentul de faţă nu este pregătită pentru o limită ceva mai mică, pentru că au intrat foarte mulţi fermieri. Ca atare, am prevăzut limita maximă permisă de regulamentul european. Fie că sunt persoane juridice, fie că sunt persoane fizice peste această limită trebuie să dovedească acea calitate de fermier activ.
Reporter: Aveţi vreo estimare cam câţi se încadrează în această categorie?
Daniel Constantin: Avem o estimare. Pentru plăţile directe, dacă nu mă înşel, este vorba de 12.000 de fermieri ca persoane fizice. 
Reporter: Şi spuneaţi că chiar din martie va începe sesiunea de depunere a cererilor pentru obţinerea subvenţiilor. În condiţiile acestea, cât timp au fermierii să se pună la punct cu documentaţia aceasta? Sau ce trebuie să aducă în plus atunci când depun cererea pentru a dovedi statutul de fermier activ?
Daniel Constantin: Dacă vă referiţi la persoanele juridice acolo documentele sunt aceleaşi, iar din documentele de bază care se transmiteau şi până acum se poate observa foarte clar dacă există ca activitate principală de bază activitatea agricolă. Pentru ceilalţi, care nu se transformă într-o formă juridică sau cel puţin în  persoană fizică autorizată, trebuie să vină cu documente suplimentare. Aceste documente pot fi Declaraţia 2.2.1, privind veniturile din activităţi agricole, impuse pe bază de norme de venit, decizia de impunere, adeverinţă eliberată de ANAF privind veniturile totale realizate în anul precedent. Dacă nu există această declaraţie, atunci Declaraţia 200 privind veniturile realizate în România şi adeverinţa eliberată de ANAF privind veniturile totale. Deci sunt două opţiuni. Ministerul Agriculturii a dorit, în primă fază, şi aici vă răspund la întrebare vizavi de mediatizarea acestor condiţii, a dorit ca toate persoanele fizice să se transforme cel puţin în PFA. Există, însă, anumite, cum să spun, greutăţi, care ţin, dacă vreţi, şi de ceea ce înseamnă tradiţie românească şi mă refer aici la crescătorii de ovine, în primul rând, care nu au fost niciodată organizaţi într-o formă juridică sau în PFA. Am înţeles aceste lucruri şi pentru a răspunde nevoilor şi solicitărilor pe care le-au făcut am creat această alternativă, astfel încât să fim în rând cu ceea ce înseamnă regulamentul european, care prevede foarte clar că toţi cei care primesc peste 5 mii de euro trebuie să dovedească această calitate de fermier activ. 
Reporter: Şi vă rog încă o precizare, cum a rămas cu bisericile şi mănăstirile?
Daniel Constantin: Dacă dovedesc calitatea de fermier activ, atunci pot să primească în continuare fără niciun fel de problemă. 
Reporter: Deci nu vor fi pe lista neagră.
Daniel Constantin: Nu, trebuie să dovedească această calitate de fermier activ.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Aţi avut politici de încurajare a producţiei de lapte pentru fermieri, ele au dat roade, producţia de lapte a înflorit. Vorbeam cu fermierii şi spuneau că au vândut laptele, dar că acum după ce au muncit ca vacile să producă din ce în ce mai mult lapte, acum muncesc la partea inversă, să spun, să producă din ce în ce mai puţin lapte, pentru că laptele nu mai este cumpărat, producătorii au produse pe stoc, au stocuri care expiră de lapte praf şi caşcaval. Ştiu că urma să fie o echipă interministerială, care să facă cumva să se vândă, se caută o piaţă de desfacere pentru aceste produse lactate. Ce s-a mai întâmplat? Că nici măcar spaţiul de depozitare nu aveau şi chiar dacă aveau expirau aceste produse.
Daniel Constantin: Există o preocupare a noastră, a ministerului, şi pot să vă spun în premieră faptul că după ce am avut câteva discuţii şi cu crescătorii, dar şi cu procesatorii în domeniu lucrăm la un plan de relansare, dacă vreţi, a acestui sector .
Reporter: Adică.
Daniel Constantin: Plan care va fi prezentat public, cel puţin în faza de draft, ca să spunem aşa, până la sfârşitul lunii martie, prin care vrem să protejăm, pe de-o parte, producătorii interni, iar pe de altă parte şi consumatorul din România care trebuie să găsească în perioada următoare produse din ţăra noastră. E adevărat că, după 1 aprilie 2014, odată cu eliminarea cotelor de lapte este posibil să avem produse din import şi mă refer aici cel puţin la vecinii apropiaţi, să spunem. 
Reporter: Polonia, Ungaria şi-au făcut loc pe piaţa noastră. 
Daniel Constantin: Da. Trebuie să avem grijă de acest sector astfel încât să aibă acea competitivitate de care au nevoie. În acel registru încadrez şi această solicitare pe care am avut-o către Comisia Europeană de a acorda plăţi cuplate pentru sectorul de creştere a vacilor pentru lapte. E adevărat că după ce am schimbat politica, acum doi ani de zile, introducând o plată suplimentară de 20 de euro pe tona de lapte livrată sau vândută către piaţă, dar evidenţiată foarte clar, producţia de lapte din România a crescut. Şi vrem să stimulăm în continuare creşterea producţiei. În egală măsură este adevărat faptul că pe de-o parte consumul a crescut şi că există dificultăţi între producători şi procesatori, vizavi de preţul laptelui, vizavi de relaţia comercială care există între cei doi. Toate aceste lucruri vor fi, ca să spun aşa, tratate în acest plan de care vorbeam şi sper să găsim cele mai bune soluţii. 
Reporter: Dar situaţia se va agrava odată cu eliminarea cotei de lapte că Germania, Olanda vor produce mai mult. Şi atunci? 
Daniel Constantin: Teoretic da. Din acest motiv vrem să creştem competitivitatea producătorilor din ţara noastră. Mai spun un singur lucru, în completare. Îmi cer scuze. Este vorba de stimularea cooperativelor în perioada următoare. O altă măsură pe care o avem în vedere. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, toţi cei care vor crea cooperative au posibilitatera să primească 20% suplimentar fonduri nerambursabile faţă de cei care nu aplică pentru obţinerea de fonduri ca şi cooperativă. 
Reporter: /.../ să se comaseze.  
Daniel Constantin: Soluţia ar fi să se creeze acele cooperative nu neapărat de comasare. Când vorbim de sectorul zootehnic, comasarea este ceva mai dificil. E dificil să se facă acele unităţi de creştere comune, dar pot fi achiziţionate inputuri în comun, pot fi folosite tehnologii în comun, în egală măsură se poate vorbi de comercializarea în comun a produselor respective. Atunci când avem astfel de cooperative care au început deja să existe în România, dar dacă le vom stimula, le vom avea cu siguranţă ceva mai prezente, în momentul acela cred că putem vorbi şi de competitivitate şi cred că putem să vorbim şi de unităţi mici de procesare care vor fi create de către aceste cooperative.    
Reporter: Domnule ministru aţi spus că, prin ordonanţa de urgenţă de astăzi s-a legiferat o definiţie a fermierului activ. Şi aţi enumerat mai multe entităţi şi aţi spus că prin asta nu vor mai beneficia de subvenţii. Întrebare. Până acum aeroporturile, penitenciarele şi alte entităţi pe care le-aţi pomenit dumneavoastră, au beneficiat, au cerut şi au beneficiat de subvenţii agricole? 
Daniel Constantin: Au beneficiat în trecut, cu siguranţă, de subvenţii agricole, sigur că da. Am şi dat cazuri şi cred că şi dumneavoastră aţi evidenţiat în presă. E adevărat că acest lucru nu s-a mai întâmplat o dată cu schimbarea legislaţiei la nivel naţional, dacă nu mă înşel, acest lucru a intervenit în anul 2013. Dar până atunci au fost cazuri în care au avut pajişte, au îndeplinit condiţiile care erau prevăzute atunci de legea pajiştilor. Legea pajiştilor vă reamintesc, promovată, adoptată în anul 2010 de către alt parlament, altă guvernare, dar care nu au avut până la momentul în care, cel puţin eu fost ministru al agriculturii, nu au avut norme de aplicare. În acel cadru legislativ existent cu siguranţă aveau posibilitatea să aplice şi au avut posibilitatea să primească. Odată cu modificarea ordonanţei, prin ordonanţă în anul 2013 nu au mai primit şi nu a mai fost eligibil pentru a mai primi subvenţii. Acum acest lucru se extinde, dacă vreţi la nivel european şi introducem şi anumite categorii care erau sub semnul întrebării.  
Reporter: Şi o întrebare suplimentară. Aţi trimis cumva Corpul de Control să constataţi dacă într-adevăr au folosit acele subvenţii pentru interes agricol, adică...
Daniel Constantin: Mecanismele de verificare pentru obţinerea de fonduri europene sunt extrem de complexe şi nu necesită implicarea Corpului de Control. Există mecanisme, există Direcţia Antifraudă, fiecare instituţie care colaborează cu DLAF şi OLAF în fiecare Agenţie de Plăţi. Deci, regula celor patru /.../pe care o cunoaşteţi funcţionează în toate instituţiile care accesează fonduri europene. 
Reporter: Mulţumesc. 
Daniel Constantin: Dacă nu mai există întrebări, vă mulţumesc. 
Realizator: Şi noi să mulţumim domnule ministru şi vă dorim succes. 
Daniel Constantin: Doar un lucru dacă îmi permiteţi. Aş vrea să adaug- ordonanţa la care a făcut referire domnul prim-ministru şi domnul ministru Vâlcov, a fost adoptată. Toate prevederile care au fost prezentate la începutul şedinţei de guvern au fost implementate. Dacă pe aceste ordonanţe dumneavoastră aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie în măsura în care sunt.... Vă rog. Dacă nu, din câte am înţeles în perioada imediat următoare domnul ministru Vâlcov, chiar şi ministrul sănătăţii vor avea conferinţe de presă în care vor intra în detaliu pe această ordonanţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 
Reporter: Domnule ministru în ceea ce priveşte programul "Prima casă" şi modificările care au fost aprobate astăzi în guvern. Puteţi să ne spuneţi de când intră în vigoare acele modificări şi ce presupune exact?
Daniel Constantin: Probabil că odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă sunt aspecte tehnice pe care probabil le va prezenta Ministerul de Finanţe.
Corneliu Calotă: Da, vineri va fi o conferinţă de presă care va avea ca obiect această ordonanţă de urgenţă care este de altfel un document foarte important.
Daniel Constantin: Eu pot să vă spun doar câteva lucruri: În primul rând că, într-adevăr, alocarea de 2% din încasările Loteriei Române merg către Fondul Structural Naţional. Pe de altă parte, persoanele disponibilizate de S.C Complexul Energetic Oltenia şi S.C Complexul Energetic Hunedoara beneficiază de venitul lunar de compensare prevăzut de Ordonanţa 36 din 2013. Pe de altă parte, se oferă posibilitatea anumitor instituţii ale statului şi aici mă refer la DNA, DIICOT, să beneficieze de cheltuieli pentru acţiuni de protocol şi nu numai.
Reporter: Ce înseamnă acest lucru, pentru protocol?
Daniel Constantin: Sunt anumite categorii de cheltuieli care aveau nevoie de avizul procurorului general pentru a fi puse în practică. De acum aceste competenţe se mută la nivelul procurorului şef de la DNA şi DIICOT.
Reporetr: Aveţi exemple de astfel de cheltuieli? Ca să înţelegem.
Daniel Constantin: Cheltuielile de transport, de exemplu, de deplasare.
Corneliu Calotă: Vă mulţumim domnule ministru! 
Reporter: Mai am eu o întrebare. Totuşi, o ordonanţă atât de diversă, adică în ordonanţa asta avem şi salariile de completare, avem şi undeva transportul copiilor către şcolile din municipii, avem indemnizaţiile pentru consiliile de administraţie, Prima casă, este aşa.., de ce nu s-a făcut pentru fiecare domeniu o ordonanţă?
Daniel Constantin: Această ordonanţă îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia în domeniu. Nu sunt modificări fundamentale pe fiecare categorie în parte, pe fiecare domeniu şi din acest motiv s-a considerat că toate pot fi introduse în această ordonanţă. Atunci când vorbim de măsuri ceva mai complexe care modifică fundamental o lege sau o altă ordonanţă de urgenţă, se adoptă cu siguranţă separat o ordonanţă. Este şi cazul ordonanţei de urgenţă de la agricultură, acolo unde vorbim de implementarea unei scheme pentru următorii cinci ani de zile. Nu am introdus-o în cealaltă ordonanţă generală, aşa cum îi spuneţi dumneavoastră, pentru că sunt lucruri mult mai complexe şi mult mai ample.
Reporter: Vom avea în România culturi de plante modificate genetic acum că Parlamentul European şi Comisia Europeană ne dau voie?
Daniel Constantin: Bun, este o întrebare la care probabil că va răspunde viitorul ministru al agriculturii şi vă spun de ce. Există, într-adevăr, în momentul de faţă legislaţie europeană care permite fiecărui stat membru să decidă dacă implementează în cultură. Deci repet, în cultură, organisme modificate genetic, sau nu. Acest lucru se va întâmpla după ce producătorii de astfel de culturi vor acredita în instituţia europeană denumită EFSA o anumită categorie, în momentul în care se va întâmpla. În momentul de faţă nu avem. A existat un producător care a acreditat, dacă nu mă înşel, soia modificată genetic, dar anul trecut a retras această solicitare. Ca atare, după ce vom avea o solicitare, un produs acreditat la nivel european, atunci statele membre se vor pronunţa dacă implementează în cultură sau nu. După experienţa mea, procesul de acreditare la EFSA durează doi-trei-patru, poate chiar mai mulţi ani şi atunci lucrurile acestea, sau întrebarea aceasta către Guvernul României va veni ceva mai târziu. Acum, în acest moment, pentru că vorbim despre soia, pot să vă spun că soia nemodificată genetic este simulată începând din anul 2015 prin plăţile cu plată. Ca atare, producătorii care au o anumită suprafaţă şi care implementează această cultură de soia, pot primi pe lângă plata clasică 325 de euro pentru primul an, suplimentar pentru că produc soia nemodificată genetic. 
Reporter: De ce?
Daniel Constantin: Dar înainte de a vorbi de soia - pentru că este nevoie de aceste culturi proteice - trebuie să avem soia obţinută în sistem convenţional. Mulţumesc foarte mult! O zi bună!
Corneliu Calotă: Şi eu vă mulţumesc! La Ministerul de Finanţe vineri va avea loc o conferinţă de presă susţinută de ministrul Darius Vâlcov.
Reporter: O singură întrebare vă rog, s-a discutat ceva despre situaţia de la Institutul Catacuzino?
Corneliu Calotă: Nu. 
Reporter: Dar de ANRP?
Corneliu Calotă: Nu, nici atât. De la ANRP se aşteaptă o soluţie legislativă de la Ministerul Justiţiei.
Reporter: Şi despre Institutul Cantacuzino nimic, oamenii de acolo aşteptau ca astăzi guvernul să adopte nişte măsuri. Cei care ameninţau că intră în greva foamei.
Corneliu Calotă: Nu, nu s-a hotărât nimic. Mulţumesc!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei