Măsuri pentru aplicarea legii privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate

10 Martie

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Noul Regulament menține cele patru regimuri de detenție: de maximă siguranță, închis, semideschis și deschis. O nouă abordare față de prevederile în vigoare se regăsește în ceea ce privește schimbarea regimului de executare,  încercând să răspundă, în acest fel, atât necesităţilor de încurajare a resocializării persoanelor condamnate, dar şi posibilităţii reale de a se efectua acest lucru. Un aspect important reglementat este acela al  stabilirii regimului de executare însoțit de un program de resocializare adaptat fiecărui deţinut în parte. Astfel, în funcţie de durata condamnării, conduita, personalitatea, gradul de risc, vârsta, starea de sănătate, nevoile identificate şi posibilităţile de reintegrare socială ale persoanei condamnate, pentru fiecare în parte se propun diverse programe, care să urmărească, în principal, desfăşurarea de activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială; instruirea şcolară;  formarea profesională, derularea de activităţi productive.

Actul normativ conține o serie de elemente de noutate cu privire laaplicarea legii privind executarea pedepselor aflate în prezent în vigoare.

În ceea ce privește siguramța penitenciarelor, Legea 254/2013 reglementează  posibilitatea recoltării probelor biologice prin metode non invazive a corpului deţinutului, în cazul în care există indicii că acesta a consumat substanţe stupefiante, alcool ori substanţe toxice sau a ingerat fără prescripţie medicală medicamente de natură a crea tulburări de comportament. Reglementarea acestei măsuri se regăseşte în legislaţia mai multor state europene. Regulamentul de aplicare a legii arată în detaliu modul în care se face recoltarea probelor biologice și consacră posibilitatea testării cu aparatul etilotest în vederea stabilirii consumului de alcool.

Introducerea prin Lege a posibilității audierii prin videoconferință în cazul în care un deținut se află în alt penitenciar decât penitenciarul în care se desfășoară a impus necesitatea detalierii in Regulament a procedurii de realizare. Cheltuielile legate de achiziția, funcționarea și întreținerea instalațiilor necesare audierii prin videoconferință sunt suportate de către Ministerul Justiției și, după caz, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Un alt element de noutate detaliat în acest Regulament face referire la supravegherea electronică la distanță, aceste sisteme utilizându-se pentru:

creşterea numărului de deţinuţi la activităţi productive, educative şi de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în condiţiile posibilităţii diversificării acestora;
creşterea numărului de persoane care pot fi recompensate cu permisiunea de ieşire din penitenciar, în vederea pregătirii reintegrării sociale a acestora;
folosirea eficientă a personalului;
cunoaşterea locului în care se află deţinutul la un moment dat;
depistarea cu uşurinţă şi în timp real a situaţiilor de nerespectare a traseelor de deplasare stabilite;
creşterea capacităţii de reacţie la acţiunile deţinuţilor de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate.

În acest context, au fost prevăzute situaţiile în care pot fi utilizate sistemele electronice de supraveghere la distanţă în cazul persoanelor condamnate, respectiv: dacă persoanele condamnate participă la activități lucrative, educative, de asistență psihologică, de asistență socială, în exteriorul locului de detenție, se deplasează pentru acordarea asistenței medicale sau sunt internate în spitale din rețeaua publică de sănătate, beneficiază de permisiunea de ieșire din penitenciar etc. Sistemele electronice de supraveghere la distanţă se folosesc numai dacă îndeplinesc cerinţele privind securitatea în utilizare, respectarea demnităţii umane şi nepunerea în pericol a sănătăţii ori integrităţii fizice a deţinuţilor.

Un alt element de noutate se referă la normele privind alimentaţia deținuților. Regulamentul răspunde astfel, şi Raportului Avocatului Poporului din decembrie 2015 cu privire  la necesitatea respectării convingerilor religioase ale persoanelor condamnate. Astfel,  potrivit noilor reglementări, administraţia fiecărui penitenciar va asigura condiţii adecvate şi personalul necesar pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentaţiei, în funcţie de vârsta, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase ale persoanelor condamnate.

În ceea ce priveşte dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă, Regulamentul prevede că în cazul exercitării drepturilor de petiţionare şi la corespondenţă, prin trimiteri poştale în alt regim decât cel simplu, cheltuielile sunt suportate în totalitate de către deţinuţi.

Deținuții au dreptul să efectueze, pe cheltuiala lor, convorbiri telefonice de la telefoanele instalate în incinta sectorului de deținere, cu cel mult 10 persoane din exteriorul penitenciarului, atât din țară, cât și din străinătate.

Regulamentul detaliază noul drept care poate fi exercitat de persoanele condamnate, respectiv dreptul la convorbiri on-line, stabilind categoriile de persoane condamnate, numărul şi durata convorbirilor on-line, precum şi modalitatea de acordare a acestora.

            Categoriile de deţinuţi care pot beneficia de comunicările on-line sunt:

deţinuţii care au o bună comportare, participă activ la programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială recomandate în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică ori la activităţi productive şi nu sunt vizitaţi de membrii de familie sau aparţinători, din cauza distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor motive justificate;
tinerii din penitenciarele tineri, dacă nu sunt vizitaţi de membrii de familie sau aparţinători, datorită distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor motive justificate ;
femeile din penitenciarele de femei, dacă nu sunt vizitate de membrii de familie sau aparţinători, datorită distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor motive justificate aflate în situaţii speciale;
deţinuţii internaţi în penitenciarele-spital, care nu sunt vizitaţi de membrii de familie sau aparţinători, datorită distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor motive justificate.

Reglementările privind asistenţa medicală şi examenul medical reiau, cu unele îmbunătăţiri, prevederile aflate în vigoare. Ca element de noutate a fost introdus tratamentul necesar deţinuţilor cu tulburări psihice grave care va fi administrat în secţii speciale de psihiatrie. Concomitent cu această categorie se vor desfăşura programe de intervenţie specifice cu personal specializat (medici, psihologi, supraveghetori etc.). Reglementarea legislativă a avut în vedere normele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, care a subliniat că un număr ridicat de deţinuţi prezintă simptome de ordin psihiatric.

 

O altă noutate introdusă de Regulament se referă la munca în cadrul structurilor de economie socială, care se desfăşoară în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată. Veniturile realizate de către deţinuţi pentru munca prestată în structurile de economie socială constituie venituri salariale şi se impozitează conform legislaţiei în vigoare. Deținuții vor avea  posibilitatea  de a se oferi voluntari şi de a presta o activitate în interesul comunităţii (de exemplu la ridicarea de şcoli sau biserici). 

De asemenea, Regulamentul, în Titlul IV, reglementează executarea măsurilor preventive privative de libertate și, continuând tradiția reglementărilor anterioare, dezvoltă trimiterile la aplicarea corespunzătoare a multora dintre prevederile privind executarea pedepselor privative de libertate.

Sunt detaliate, în același timp, prevederile privind organizarea centrelor de reținere și arestare preventivă, în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, executarea reținerii și a arestării preventive, dosarele individuale ale persoanelor condamnate, registrele privind persoanele reținute sau arestate preventiv.

       În ceea ce priveşte internarea într-un centru educativ, această măsură aduce o serie noutăți. În primul rând, regimul de executare este comun tuturor persoanelor internate, cuprinzând însă componente distincte, specifice, adaptate fiecărei persoane internate în parte, astfel încât să răspundă cât mai bine necesităţilor de dezvoltare fizică şi psihică a persoanei respective.

În al doilea rând, Regulamentul dezvoltă atribuţiile consiliului educativ în ceea ce priveşte stabilirea şi schimbarea regimului de executare a măsurilor educative şi individualizarea asistenţei psihosociale acordate fiecărei persoane internate.

       La depunerea în centrul educativ membrii consiliului educativ stabilesc persoanele internate care desfăşoară activităţi în interiorul şi în afara centrului, supravegheaţi sau nesupravegheaţi în raport de:

a) capacitatea de adaptare la normele instituţionale;

b) durata măsurii educative;

c) situația juridică;

d) nivelul de maturitate intelectuală şi afectivă.

Dispozițiile finale și tranzitorii cuprind referiri la inspecțiile și controalele efectuate în locurile de deținere, informarea autorităților cu privire la prezența persoanelor private de libertate în diferite zone din afara locului de deținere, măsurile determinate de supraaglomerare, abrogarea unor dispoziții, procedurile în curs de desfășurare și  termenele de aplicare.

Regulamentele de ordine interioară din toate locurile de detenție vor fi modificate după intrarea în vigoare a regulamentului adoptat astăzi de Guvern.



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei