Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, la finalul şedinţei de guvern

12 August
Fișiere atașate

Galerie foto

Prezentare - prima rectificare bugetară a anului 2019

 

 

[Check against delivery]

Briefing de presă susţinut de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, la finalul ședinței de guvern

Eugen Teodorovici: Bună ziua! Astăzi, după o serie de discuții, am avut în şedinţa de guvern, pentru încă o discuţie şi în final decizia Guvernului, rectificarea bugetară, prima rectificare bugetară a acestui an, o rectificare - ca şi concluzie - pozitivă. Şi o să vă prezint imediat câteva elemente principale care arată exact ceea ce v-am precizat, adică prima rectificare pozitivă. PIB-ul, Produsul Intern Brut, în acest an a depășit în premieră pragul de 1.000 de miliarde, s-a majorat cu 9 miliarde de lei față de estimarea inițială. Creșterea economică pe primul trimestrul 2019 a fost de 5% față de trimestrul I din 2018, s-a văzut în mod foarte clar pe datele macro. Acolo unde Guvernul a luat o serie de măsuri, cifrele arată acest lucru, şi vă dau câteva exemple: în construcții o crește de 6,6%, în servicii o crește de 5,7%, în agricultură de peste 3%. Exact cum spuneam, câteva exemple din sectoarele pentru care Guvernul a luat o serie de măsuri în anii trecuți și se pot vedea astăzi și efectele pozitive. Deficitul în mod clar nu este în pericol! Am auzit tot felul de astfel de discuții în ultima perioadă. De asemenea, proiectul de rectificare bugetară prevede respectarea țintei asumate de 2,76 a deficitului bugetar pentru întreg anul și s-a făcut acest lucru având în vedere și păstrarea echilibrelor macroeconomice și păstrarea încrederii investitorilor.

Rectificarea bugetară asigură, ca să fie și acest lucru foarte clar, plata în întregime a salariilor, pensiilor și, desigur, sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare, dar și pentru cele care sperăm noi că se vor începe până la final de an și care vor necesita și plăți aferente.

De asemenea, trebuie să fie foarte clar că nimeni, cum spuneam, nu trebuie să își facă niciun fel de grijă, mă refer la cetățeni vizavi de salarii, de pensii și nici asigurarea decontării facturilor la timp pentru acele proiecte aflate în derulare sau pentru proiectele noi. Nu este vorba de tăieri de fonduri sau de reduceri de finanțare! Este vorba doar de a corecta poate anumite supradimensionări, supraestimări inițiale făcute la momentul la care s-a elaborat bugetul anului 2019, plecate acele estimări de la ministerele de resort și la șase luni de zile, e adevărat, desigur, și luarea în calcul a execuției în anumite zone și atunci, cum și legea spune, trebuie să iei măsuri de relocare de fonduri

De asemenea, am văzut fel de fel de mesaje alarmiste vizavi de acest proiect de rectificare. Se tot speculează, zic eu, împotriva economiei românești şi a leului şi se încearcă o descurajare a ceea ce înseamnă investitor în România şi motivul poate să fie acela al necitirii în mod să zic aşa responsabil a proiectului de rectificare. Probabil că una dintre cele două variante este motivul pentru care se fac astfel de afirmații în spaţiul public într-un mod total nejustificat. De asemenea, vreau să spun foarte clar că, deşi nu mai este incriminată, subminarea economiei naţionale într-un astfel de mod, pentru că asta poate să însemne sau să fie interpretată în acest fel, este cel puţin rușinoasă. De asemenea, cum spuneam, ținta este cea pe care am menționat-o, 2,76 pentru partea de deficit din PIB. Sunt asigurate, încă o dată spun, toate sumele necesare planurilor, măsurilor pe care guvernul şi le-a asumat, fie că vorbim de veniturile populației, fie că vorbim de investiţii sau că vorbim de proiecte guvernamentale. Pentru absolut toate aceste elemente se asigură finanțări. Investițiile aflate în derulare vor continua fără probleme, cum spuneam. De asemenea, la nivel local, pentru comunitățile publice locale se alocă sume importante. Suntem convinși că aceste sume se vor regăsi în acele măsuri pentru creșterea calității vieții românilor, care trăiesc în comunitățile locale. Astfel, 2,9 miliarde de lei, pentru această primă rectificare, este o sumă destinată echilibrării bugetelor locale, sumă din care 1,4 miliarde lei aproximativ vor reprezenta un fond, să spunem, din care, pe baza unei machete foarte clare şi pe care textul de ordonanţă o prevede, se vor asigura în primul rând cheltuieli legate de funcționarea comunităților locale, cheltuielile, să spunem, sociale, pentru persoanele cu dizabilități, însoțitori, deci toată această zonă socială şi alte cheltuieli pe care comunitățile locale le au în derulare până la final de an. Deci 1,4 miliarde este suma care se împarte, cum spuneam în baza acestei analize și prioritizări, către fiecare comunitate locală în parte prin hotărâre de guvern. La această sumă, cum spuneam, este și diferența până la 2,9 miliarde destinată sau alocată pentru alte elemente necesare derulării activității la nivel local.

De asemenea, un miliard de lei este propunerea Ministerului de Finanțe, a Guvernului, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, la care se adaugă încă aproximativ 700 milioane de lei, sume care sunt practic disponibile la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale. Practic, 1,7 miliarde de lei este suma alocată pentru tot ce înseamnă Programul Național de Dezvoltare Locală. Practic avem un miliard de euro aproximativ pe care Guvernul îl propune spre utilizare comunităților locale, cum spuneam, în special pentru partea de investiții, dar și pentru toate celelalte cheltuieli, în special cele legate de asistență socială și nu numai. De asemenea, antreprenorii au la dispoziție Programul Start-Up Nation, unde s-a făcut o propunere de alocare de aproximativ 100 de milioane de lei, credite de angajament, pentru a se putea semna contracte noi de către ministerul de resort. Important de menționat este faptul că se finalizează acest proces de restituire a taxei auto pentru care am alocat suma rămasă de plată, şi anume 135 de milioane de lei pentru restituirea ultimelor dobânzi aferente sumelor provenite din taxa auto. Cu această ultimă etapă, să spunem, Guvernul a finalizat restituirea în întregime a tot ceea ce înseamnă taxa auto și desigur cu cheltuielile, costurile aferente, mă refer la dobânzi și alte penalități pe care statul le-a suportat. Suma aferentă perioadei 2017-2019, suma totală restituită în această perioadă din fondul bugetului pentru mediu și în completare de la bugetul de stat a fost de 6,1 miliarde de lei, inclusiv dobânzile aferente. Deci o sumă destul de importantă și o sumă care sau pentru care nu a fost estimată, să spunem, de la început în acest an la adevărata sa mărime, pentru că erau acele analize făcute pe fiecare dosar în parte depus pentru a se restitui această taxă auto. Deci cu alte cuvinte, se finalizează discuțiile legate de acest proces și pot chiar să spun aici și cred că este binevenit ca guvernul, guvernul, guvernele, cele care au fost şi fac asta pentru toți cei care au fost la guvern şi anume să prezint scuzele mele, scuzele noastre, ca și guvernanți, vizavi de această întârziere de ani de zile, de fapt pentru luarea acestei taxe atunci când ea s-a luat în anii trecuți şi pentru întârzierea cu care statul a rambursat aceste taxe, precum şi sumele celelalte aferente, către populație. Este corect să facem acest lucru şi încă o dată prezint eu scuzele în acest sens.

De asemenea, o sumă de 500 milioane lei se alocă la această primă rectificare pentru a remedia sau atenua efectele calamităților naturale din acest an, care au dat peste cap viața oamenilor din comunitățile locale, diferite lucrări care au fost afectate de inundații şi pentru care se alocă o sumă destul de importantă. Este o măsură socială, dar și o investiție, practic, în reducerea decalajelor încă existente la nivelul comunităților locale.

Prin rectificarea bugetară se are în vedere anularea sumelor blocate la început de an, acele 10% din buget, reținute conform Legii 500/2002 privind finanțele publice - sume care nu puteau fi angajate de instituții în primul semestru al anului - precum şi realocări de fonduri între bugetele ordonatorilor principali de credite. La cea de-a doua rectificare bugetară se va analiza și gradul de contractare a acestor angajamente și, desigur, plățile aferente.

Pentru proiectele multianuale, adică proiectele din fonduri europene și cheltuieli de investiții, diminuările propuse ca urmare a gradului scăzut al execuției nu se aplică și creditelor de angajament, astfel încât să nu fie afectat în niciun fel procesul de contractare pe acele proiecte şi, aici, în situația în care, sperăm noi, ministerele, colegii care răspund de ministerele respective, fac progrese şi recuperează întârzierile, pentru a doua rectificare se pot asigura și plățile, așa cum au fost ele estimate la începutul acestui an şi ne dorim acest lucru.

Pentru că vorbim despre o rectificare pozitivă, nu este corect să vorbim despre tăieri de fonduri, ci despre corectarea programării cheltuielilor acolo unde conducătorii instituțiilor au crezut, pe baza informațiilor primite de la firul ierbii, că vor cheltui mai mulți bani pe anul 2019. Este o rectificare pozitivă pentru că economia, spunem noi şi datele oficiale, merge bine. Am spus că s-a majorat Produsul Intern Brut la 1.031 miliarde lei față de 1.022,5 miliarde lei cât a fost estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Creșterea economică în primul trimestru din 2019 a fost de 5%, ceea ce înseamnă o creștere nominală de 11,8%. România a înregistrat a treia cea mai mare creştere din UE, după Irlanda-6,3%, Ungaria - 5,3%, de peste 3 ori mai mare faţă de cea înregistrată pe ansamblul UE, care a fost de 1,5%.

Toate ramurile economiei reale au înregistrat evoluții pozitive, remarcându-se în mod deosebit rezultatele din construcții (6,6%), servicii (5,7%) şi agricultură (3,0%). Jumătate din creșterea economică este realizată de trei activități economice, respectiv comerț, transport, hoteluri şi restaurante (1,4%). În toate aceste ramuri, MFP a luat măsuri active de stimulare a economiei. Investițiile brute din economie au crescut cu 3,9% față de trimestrul I al anului 2018.

În primele 5 luni ale acestui an, volumul producției industriale s-a majorat cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2018. Este de remarcat creșterea semnificativă a cererii de bunuri intermediare şi a celei de bunuri de capital care s-au reflectat într-o majorare a producției pentru aceste categorii de bunuri cu 4,7%, respectiv 1,5%. Practic, ca şi concluzie corectăm programarea supra-estimată în zona de cheltuieli în anumite instituții şi se reduc alocările financiare pentru acele instituții care nu au respectat programarea de cheltuieli asumată la începutul anului și aprobată prin Legea bugetului. Acestea au fost în linii mari elementele pe care am vrut să vi le ofer, dacă aveţi dumneavoastră întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: /…/

Eugen Teodorovici: Aş putea să spun același lucru. Fiind parteneri de coaliție, domnul deputat putea să întrebe la sursă, eu chiar aveam în acest punctaj al meu și mențiunea că la Ministerul de Finanțe putem să avem un anumit interval de timp pentru consultanță, pentru audiență, care poate fi folosit, zic eu, într-un mod foarte util pentru o înțelegere corectă a acestor date, cifre, elemente economice. Cu alte cuvinte, nu există niciun fel de gaură sau cum aţi spus că a fost exprimarea. Ştiţi foarte bine în fiecare buget, în fiecare țară, ceea ce este reglementat de către un act normativ se poate lua ca și sumă clară de luat în calcul. Ce se estimează a fi făcut, comportă desigur un risc întotdeauna, a fi îndeplinit sau poate chiar a fi depășit, ăsta nu e un risc, dar poate și asta să fie... poate fi un exemplu, şi avem atât de multe exemple. Cu alte cuvinte, repet, să facă fiecare ceea ce știe mai bine sau să se pronunțe pe ceea se pricepe mai bine.

Reporter: Consiliul Fiscal, la rândul său, a avut o serie de puncte de vedere…

Eugen Teodorovici: Ca în fiecare an, nu e nimic nou sub soare. Dar eu nu am acuzat fosta conducere a Consiliului Fiscal, ci felul în care interpretează, și eu zic că e o chestiune corectă să existe dialog, să existe păreri diferite din partea Consiliului Fiscal, Comisia Europeană, alții, sunt de luat în calcul absolut toate aceste comentarii.

Reporter: …susține că în momentul de faţă politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcției bugetare severe, vorbește că în momentul de faţă ar fi o viziune mult prea optimistă pe care o are Ministerul Finanțelor Publice în ceea ce privește veniturile pentru următoarea jumătate a anului şi vorbește chiar de un deficit bugetar care ar ajunge chiar şi la 3,7% din PIB.

Eugen Teodorovici: Am rugat și eu colegii de la Finanțe să îmi facă o situație vizavi de ce a însemnat poziția, opinia, punctul de vedere al Consiliului Fiscal începând cu 2015 până în prezent pentru fiecare proiect de buget, pentru fiecare rectificare bugetară în timpul anului întâmplată, și, credeți-mă, este aceeași linie. Repet, eu nu pot decât să spun că e bine să fie și entităţi, să spunem, care să-ţi semnaleze anumite lucruri, pe care noi, la Finanţe, de foarte multe ori le analizăm şi ne bucurăm ca de fiecare dată, în fiecare an, că în final rezultatul este cel pe care îl spunem noi şi nu cel susținut de Consiliul fiscal.

Reporter: Şi o ultimă întrebare: aveați o ordonanţă cu măsuri fiscale pusă în transparenţă decizională, a fost retrasă de inițiator în cadrul CES. Ce veţi face cu acel proiect de act normativ, care conținea printre altele o serie de măsuri, inclusiv introducerea unei noi taxe pe zahăr…?

Eugen Teodorovici: Pe băuturile răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr. O măsură propusă nu de Ministerul de Finanţe, nu e o încercare de a scăpa de această situație. Ministerul de Finanţe fiind o chestiune fiscală cuprinde această propunere în Codul Fiscal. Dar, dincolo de acest lucru, va fi o discuţie pe această propunere de taxă pe băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr. Ministerul de resort, Ministerul Sănătăţii va avea discuţiile publice respective. Cele două comisii de sănătate din parlament, care susțin şi ele această propunere, pe baza acelor rapoarte făcute la nivel european, ale OMS, sunt multe elemente care se vor discuta public. Am văzut şi eu şi aici, ca de fiecare dată când există un interes, încep şi se pun în acțiune foarte multe acțiuni, totuși e bine că în felul acesta mai cresc încasările pe o anumită zonă a economiei.

Reporter: /.../

Eugen Teodorovici: Pe această taxă va discuta Ministerul Sănătăţii. Am şi trimis o scrisoare în acest sens ministerului de resort şi când această discuţie cu mediul economic se va definitiva, va fi prinsă într-un act normativ, fără niciun fel de discuții.

Reporter: Deci într-un act normativ separat şi dumneavoastră veţi merge cu restul prevederilor din ordonanţa /.../.

Eugen Teodorovici: Numai puțin, da. Celelalte măsuri care erau prinse în acea ordonanță sunt în discuție la nivelul administrației, vor fi subiect al discuției în cadrul coaliției și atunci când se va lua o decizie, cele care vor rămâne vor face subiectul, să spunem, unui act normativ fie până la final de august, fie până în luna septembrie.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru!

Eugen Teodorovici: Bună ziua!

Reporter: Vă rugăm să ne spuneți cum aţi caracteriza discuţiile din ultimele zile cu cei de la ALDE pe tema rectificării bugetare pentru că încă din stadiul de proiect al rectificării cei de la ALDE au criticat realocările bugetare care au afectat Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației.

Eugen Teodorovici: Vă răspund foarte scurt la acest lucru, dar aţi folosit acolo „care au afectat ministerul cutare”. Dar nu afectează cu nimic pe nimeni pentru că rectificarea de-abia s-a aprobat. Eventual, poate afecta dacă cineva (…) sens cu discuția. Concluzia este, să vă răspund la întrebare, aceasta: modificare față de ce am postat pe site există? Nu!

Reporter: Nu. Atunci modificările cerute de la ALDE nu au fost luate în calcul...

Eugen Teodorovici: Sau nu s-au justificat.

Reporter: ... în şedinţa de astăzi, având în vedere că a fost anunțată adoptarea rectificării chiar înainte de a avea loc ședința, adică discuția în sine.

Eugen Teodorovici: Da, eu am cerut să fie propuse astăzi, pe agenda de astăzi, aceste acte normative pentru rectificarea bugetară. Am rugat-o pe doamna prim-ministru, dacă e de acord, să fie incluse aceste acte normative pe lista normală, agenda de lucru a Guvernului, și nu pe liste suplimentare, pentru că avem toate avizele necesare și cred că a fost abordarea corectă.

Reporter: Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteți, sporul de 15% pentru condiții vătămătoare pentru cei din Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate...

Eugen Teodorovici: Da.

Reporter: Câți oameni vor beneficia de această schimbare în salariul lor?

Eugen Teodorovici: Cei care au aceste analize făcute, aceste certificate care constată acel factor determinant ca și în cazul altor ministere și pentru care am legiferat, mi s-a apărut un act corect. Până când se va discuta și se va decide eventual anularea acestui spor, spre exemplu, e bine şi corect și, repet, moral față de colegii mei de la finanțe și ANAF să primească acest sport. Totuși, să nu uităm că ANAF-ul şi Ministerul de Finanțe duc greul acestei economii, de la ei se așteaptă, cum vă spuneam, şi încasări mai mari faţă de ceea ce este planificat, spre ei vor fi probabil ochii ațintiți pentru a-și face planul, a se conforma față de planul impus de noi prin lege, aşa că este corect să avem o astfel de abordare.

Reporter: Dar aveţi o estimare cam câți ar fi, pentru că în total e ANAF...

Eugen Teodorovici: Nu. Putem să vă dăm asta, fără niciun fel de problemă. Eu am creat un cadru legal și, repet, pe baza acelor certificate obținute de fiecare, /.../ birou, nu știu exact care este prevederea legală, colegii de la ANAF şi finanțe pot primi acest spor, exact ca în celelalte ministere.

Reporter: Bună ziua!

Eugen Teodorovici: Bună ziua!

Reporter: Cu puţin în urmă, ALDE a transmis că rectificarea bugetară care a fost adoptată este nerealista şi spune că exerciţiul bugetar arată incapacitatea de a administra proiecte importante de investiții. La un moment dat, ALDE a amenințat şi că va rupe coaliția de guvernare dacă rectificarea este adoptată în această formă. Cum priviți aceste critici din partea partenerilor de coaliție?

Eugen Teodorovici: Dacă am sta cu toții să comentăm ce se întâmplă zilnic în viața politică din România - oricum o facem foarte des și mult prea mult față decât ar fi normal să o facem  - înseamnă că ne-am ocupa numai de aceste lucruri. Avem clar, ce? Azi, Guvernul a adoptat această rectificare bugetară. Cu această propunere s-au purtat discuții cu ai noștri colegi de la ALDE. Chiar eu am avut azi de dimineaţă discuții în acest sens, s-au înțeles lucrurile, eu am prezentat în ședința de guvern o situație mult mai clară și mai bine elaborată din toate punctele de vedere comparativ de ce spun colegii de la ALDE, pentru că era obligația mea ca ministru de finanțe să informez toţi colegii miniștri, pe doamna prim-ministru vizavi de ceea ce trebuie făcut, pentru ca ținta de deficit să se mențină la 2,76, ca toţi acei indicatori macro să fie respectați, pentru că nu este uşor, dar nu înseamnă că este imposibil. Aici trebuie să fim foarte, foarte corecți. Dacă nu este imposibil nu înseamnă că nu trebuie încercat. Şi, totuși, suntem un guvern politic, sunt un ministru de finanțe politic și nu cred că până acum, în istoria mea în zona de finanțe, există vreun argument care să dea crezare acestor zvonuri, din contră, chiar confirmă ceea ce spun astăzi.

Reporter: ALDE a cerut şi un plan de măsuri care să fie prezentat de premier, un plan de restructurare până la 20 august. Îl veţi prezenta? Ce aţi stabili, ce va include?

Eugen Teodorovici: Cred că mai bine îl face fiecare și după aceea dacă cumva sunt de gând la gând cu bucurie. Dar ce spuneți dvs. este foarte corect, trebuie să fie un astfel de plan, cu astfel de măsuri, am spus și eu puțin mai devreme că eu în şedinţa de guvern am prezentat o astfel de solicitare. Există câteva obligații din partea ministerelor ca până la 31 august să ne trimită toate aceste elemente, analize interne făcute pe fiecare minister în parte vizavi de cheltuieli, vizavi de venituri și o să le prezint şi în mod public.

Reporter: Insist puţin referitor la acest comunicat ALDE. Mie mi se pare un ultimatum ceea ce vă spune Călin-Popescu Tăriceanu.

Eugen Teodorovici: Vă place asta cu "insist", nu?

Reporter: Dacă dvs. insistați, insist şi eu, da.

Eugen Teodorovici: Îmi place uşor-uşor, pas cu pas. Dl Călin-Popescu Tăriceanu sau liderii ALDE lasă de înțeles că ultimatumul este până pe 20. Dacă nu se respectă cerințele lor, aşa se înțelege din comunicatul ăsta, ar putea să plece de la guvernare.

Eugen Teodorovici: Nu, nu.

Reporter: Adică v-au iertat cu rectificarea, ok, dar acum cu restructurarea guvernului şi cu schimbarea programului de guvernare se pare că nu mai iartă. Eu aşa am înțeles.

Eugen Teodorovici: M-a iertat Biserica pe mine cu taxa...vă daţi seama, dar ALDE să nu poată să mă ierte, nu? Nu, nu este un ultimatum, este o dată corectă, să spunem aşa, e oricum la finalul lunii august, ceea ce este corect pentru că suntem şi pe abilitare şi putem emite anumite acte normative aşa cum le-am prins în legea de abilitare, dacă se poate, şi cu cât se fac mai repede, cu cât se iau mai repede aceste măsuri, cu atât acel risc scade şi cu atât pentru mine ca ministru de finanţe nu face decât să mă bucure că va exista un astfel de plan, un pachet de măsuri. Deci cu cât mai repede se aplică el, cu atât va fi pentru mine ca ministru de finanțe mai ușor.

Reporter: Apropo de restructurarea guvernului, e ok varianta de 19 ministere, că dvs. calculați banii până la urmă? V-aţi încadra mai bine în 19 faţă de...?

Eugen Teodorovici: Fără să doresc a puncta mai jos decât poate puncta orice partid politic, am un număr pe care nu o să vi-l spun  astăzi, că după aceea se poate interpreta, dar clar e un număr impar, îmi plac numerele impare, dar mult mai mic decât 19.

Reporter: E număr, că nu e cifră.

Eugen Teodorovici: Da, şi cu două cifre, da.

Reporter: Discutați cumva în CEX astăzi?

Eugen Teodorovici: Nu știu. Vedem asta. Vreau să mai spun, dacă îmi permiteți. Ştiţi că am aprobat prin Ordonanța 6 publicată pe 2019 acea idee de restructurare financiară și vreau să vă spun că ANAF a trimis deja, am rugat ANAF să trimită notificări pentru toți posibilii să spunem așa beneficiari ai acestei ordonanțe atât cei sub un milion de lei, cât și cei peste un milion de lei, în care se aduce la  cunoștință faptul că este un astfel de act normativ, ce trebuie făcut, cum să apeleze la cine să apeleze, pentru că această ordonanță se producă efectele scontate. Nu vreau să aud pe absolut nimeni, mă refer la zona publică aici, că nu a știut că un astfel de act a fost emis. Am mai spus-o de câteva ori, în cazul în care această ordonanță rămâne fără efect, în situația companiilor de stat, în cele șase luni de zile, acele companii ratează o mare șansă de a se restructura. O să vedeţi că acest act este un act foarte chiar foarte util, chiar foarte bun. Pot să vă spun că suntem în lucru cu cealaltă ordonanță privind capitalul negativ din companiile din România. Cred că în următoarele zile o să-l definitivăm şi o să-l şi prezentăm pe site, pentru ca până la finalul lunii august să poată fi emis. Este o discuţie mai veche cu BNR, cu alți factori internaționali.

Reporter: Şi ca mențiune, spuneați că până la final de august început de septembrie, acea ordonanţă, dacă se introduce acciza la tutun de la 1 septembrie, atunci practic până la final de august, trebuie adoptată, nu?

Eugen Teodorovici: Da, dar aici vreau să vă spun foarte clar, există o scrisoare din partea Comisiei Europene, care spune clar că România trebuie să notifice Comisia Europeană, nu mai târziu de finalul acestui an, şi să facă această armonizare cu Directiva cel târziu la 1 ianuarie 2020. Deci scrisoarea este clară de la Comisia Europeană. Noi vom reglementa, doar rămâne de stabilit data de la care acest lucru se va produce, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2020.

Reporter: Impozitarea pensiilor speciale separat, printr-un proiect de lege?

Eugen Teodorovici: Poate fi separat, poate fi un proiect de lege separat, care poate fi trimis parlamentului spre analiză şi adoptare în regim de urgenţă, mai ales că sunt acolo depuse de colegii parlamentari şi două inițiative legislative şi atunci poate o discuţie şi pe această propunere a guvernului şi conexarea acestor trei propuneri la nivelul parlamentului şi o decizie până la final de septembrie cred că e cea mai bună variantă.

Reporter: Deci le dați treabă de la începutul sesiunii colegilor din parlament? Si secretarii de stat vor fi prinși sau nu vor fi prinși….?

Eugen Teodorovici: Nu, acolo poate fi o decizie şi internă, să spunem a fiecărui minister în parte, o discuţie în cadrul guvernului și pe fiecare minister în parte. Când se vine cu actul normativ pentru acel minister, atunci se poate decide şi se spune fie...

Reporter: Odată cu restructurarea guvernului, cu reorganizarea...

Eugen Teodorovici: Da, poate fi la acel moment.

Reporter: Deci practic reorganizați fiecare minister în parte.

Eugen Teodorovici: Nu, dar nu e nevoie de un act orizontal, ci ţine de fiecare minister în parte. Dacă face ministerul HG, atunci are în vedere și această reducere de număr de secretari de stat sau creșterea numărului de lucrători în cadrul unei direcții generale, în unele direcții simple. Știți că astăzi avem 25+1, la direcţia generală, 15+1 la direcție simplă, 8 plus 1 la nivel de serviciu, 5 plus 1 la nivel de birou. În alte state și nu numai în alte state, chiar şi în ministere de finanțe, acest exemplu este altfel, adică avem direcții generale cu peste 100 de oameni. Deci nu cred că este corect să avem o direcție generală cu 25+1 posturi, cu director general şi poate cu 3-5 angajați, restul fiind posturi vacante. Repet, încă o dată, banul public trebuie să fie cheltuit într-un mod cât mai corect și eficient. Vă mulțumesc. O zi bună.

Nelu Barbu: Mulțumim, domnule ministru. O să vă vorbesc în minutele următoare și despre alte acte normative adoptate în ședința de guvern de astăzi. La propunerea Ministerului Afacerilor Interne a fost adoptată o ordonanță simplă de modificare și completare a legislației privind circulația pe drumurile publice. Prin aceste completări, în primul rând sau, mă rog, se referă aceste completări, în primul rând, la interzicerea în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mișcare, a ținerii în mână a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcția de înregistrare ori redare text, foto sau video. După cum știți, în prezent, legislația interzice doar folosirea în timpul mersului a telefoanelor mobile și era necesară această clarificare legislativă. Nerespectarea noilor prevederi se va sancționa cu amendă, inclusiv în cazul conducătorilor de vehicule pentru care nu este prevăzută obligativitatea deținerii permisului de conducere. În plus, în cazul conducătorilor auto se introduce sancțiunea de patru-cinci puncte amendă și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, în situația în care se încalcă noua normă în același timp cu altă regulă pentru circulația vehiculelor, având în vedere că în acest caz gradul de pericol social crește destul de mult. Noile reglementări vor intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, perioadă în care Poliția Rutieră va desfășura activități de informare a participanților la trafic. Colegii de la MAI vor furniza şi un comunicat de presă în legătură cu acest subiect, dar am văzut că mulți dintre dvs deja aţi scris despre acest subiect și vă mulțumim că ne ajutați să mediatizăm această prevedere legislativă sau această completare atât de necesară și de care toţi conducătorii auto ar trebui să fie conștienți.

Tot în ședința de guvern de astăzi, Ministerul Energiei a propus spre adoptare Programul de iarnă în domeniul energetic. Se adresează tuturor producătorilor de energie electrică și producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare și se aplică în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020. Prin Programul de iarnă se stabilește nivelul stocurilor de combustibili în vederea producerii de energie electrică pe care producătorii trebuie să-l asigure până la data de 1 noiembrie 2019, dar și necesarul de volum de apă din lacurile de amenajare. La estimarea acestor stocuri de combustibili, respectiv la elaborarea programului de iarnă, au stat prognozele realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză și de dispecerul energetic național, avându-se în vedere asigurarea dimensionării corespunzătoare și, în același timp, necesară a stocurilor de combustibili, precum și a volumelor de apă în marile lacuri de acumulare la data de 1 noiembrie 2019. A fost luată în calcul, pentru iarna 2019-2020, o creștere medie a consumului de energie electrică de 2,2%, față de consumul realizat în iarna trecută, volumului de gaze înmagazinate de 10% la 1 noiembrie față de obligația din anul precedent la aceeași dată, rezervei de energie din marile amenajări hidroenergetice la 1 noiembrie de 25% față de prevederea din programul de iarnă 2018-2019.

Şi tot în ședința de guvern de astăzi a fost aprobată hotărârea de guvern pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentul obiectivului de investiții situat în municipiul București din 'Esplanada' în 'Cartierul pentru Justiție' și 'proiecte de interes public ale municipiului București, precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului. După cum vă dați seama și din denumirea titlului actului normativ, practic se prevede, pe de o parte schimbarea denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, dar și aprobarea programului de reconversie funcțională a acestui obiectiv, ținând seama de situația juridică a terenurilor, de legislația în vigoare, precum și de intențiile actuale ale guvernului cu privire la acest amplasament, care are un potențial strategic mare pentru dezvoltarea Bucureștilor. Ministerul Justiției este mandatat să inițieze demersurile legale necesare efectuării fazelor de proiectare și execuție pentru acest obiectiv de investiții, 'Cartierul pentru Justiție'. După cum știți, pe baza informărilor pe care le-am făcut pe măsură ce în guvern au fost aprobate memorandumurile, cel din aprilie și cel din vara anului trecut, 'Cartierul pentru Justiție' va avea în vedere gruparea instanțelor de judecată, precum și a Parchetelor de pe lângă acesta cu sediul în București, săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice, precum și a altor instituții din sistemul judiciar, precum Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri. Vă spuneam că, în ședința din 24 aprilie 2019, guvernul a aprobat memorandumul privind finalizarea negocierii unui avans de 2,5 milioane de dolari acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea sprijinirii activităților preliminare de proiectare pentru dezvoltarea acestui proiect, 'Cartierul pentru Justiție', iar anul trecut a fost luată decizia ca pe jumătate din terenul cu suprafață de zece hectare, respectiv pe partea dinspre Biblioteca Națională a României, să fie construit 'Cartierul pentru Justiție', iar pe cealaltă jumătate, ştiţi foarte bine, vor fi făcute investiții de către Primăria Municipiului București. Dacă aveți întrebări.

Reporter: O precizare, dacă ești familiarizat cu toate detaliile actului normativ, mă refer la acea ordonanţă cu privire la circulația pe drumurile publice: amenzile care se dau șoferilor se aplică şi în momentul în care, să spunem, polițistul sesizează că acel șofer e cu telefonul în mână, dar, de exemplu, este la stop?

Nelu Barbu: E vorba de conducerea pe drumurile publice. Normele vor fi explicate de colegii de la MAI. N-aş vrea să greșesc, dar la cum este construit actul normativ, articolul respectiv, se înțelege că ținerea în mână a unui dispozitiv pentru text, pentru video, pentru fotografii, pentru voce se consideră contravenție.

Reporter: Deci nu contează momentul în care, doar...

Nelu Barbu: Articolul în sine spune exact aşa: în momentul în care conduci pe drumurile publice un vehicul aflat în mișcare. Deci este vorba despre vehicul aflat în mișcare.

Reporter: Legat de același act normativ, dacă am reținut corect, aţi spus patru -cinci puncte de amendă, pentru că în proiectul de act normativ reținusem şase - opt puncte de amendă.

Nelu Barbu: Eu așa am în acest moment informarea. E posibil ca proiectul de act normativ să fi suferit unele modificări față de ceea ce a fost postat inițial.

Reporter: Şi legat tot de sancțiune. Că o sancțiune complementară, tot în proiectul de act normativ, se menționa și retragerea permisului pe 30 de zile, dacă folosirea  telefonului mobil în mers e simultană cu încălcarea unei reguli de circulație.

Nelu Barbu: Cu comiterea unui act de contravenție.

Reporter: Şi s-a păstrat?

Nelu Barbu: Da.

Reporter: /…/

Nelu Barbu: Suplimentar au fost trei acte normative, este vorba despre un proiect de ordonanţă de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, o reanalizare a definițiilor din acest proiect și a stabilirii unor criterii ce nu fuseseră avute în vedere. De asemenea, un proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Anexelor nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale din România, un proiect de la Ministerul Agriculturii. Transpunerea unei directive europene, pe scurt. Şi un proiect de hotărâre privind rechemarea și numirea unui consul general. Este vorba despre consulul general de la Cahul din Republica Moldova al cărui mandat a ajuns la termen. Mulţumesc foarte mult. O zi bună.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei