Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, împreună cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, şi ministrul Transporturilor, Dan Costescu

20 Aprilie

 

Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, împreună cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, şi ministrul Transporturilor, Dan Costescu

[Check against delivery]

 

Dan Suciu: Bună ziua, bine v-am găsit. Înainte de a vă prezenta agenda de lucru de astăzi am rugat-o pe doamna ministru Cristiana Palmer să vă susţină câteva comentarii şi clarificări legate de programele de la Fondul de Mediu. Imediat apoi va veni doamna ministru Aura Răducu, cu câteva elemente /.../ şi apoi voi veni eu cu detaliile agendei de guvern de astăzi. Doamna ministru, vă rog.

Cristiana Pașca Palmer: Mulțumesc domnule Suciu, bună ziua tuturor. Vin astăzi în fața dvs. să vă aduc, sper, o veste foarte bună, și anume faptul că lansăm în consultare publică Ghidul de finanțare pentru Programul de înlocuire Parcului auto, așa numitul Programul Rabla, pe care îl cunoaștem foarte bine, se derulează în România de 11 ani și este unul din cele mai importante programe. Însă, anul acesta, în plus față de Rabla, avem o viziune complet nouă și venim cu o completare pe care o numim Rabla Plus.

Rabla Plus pornește de la ideea că vrem să vedem, pe șoselele din România, cât mai multe autovehicule nepoluante! În România, 96% din emisiile de gaze cu efect de seră din totalul /…./ din sectorul rutier. La nivel global, 7 milioane de oameni își pierd viața anual din cauza poluării aerului. Aceasta a fost și una din temele pentru care am fost săptămâna trecută la Consiliu Informal de Mediu, la Amsterdam, care a reunit atât miniștri europeni ai Mediului, cât și pe cei ai Transportului, pentru a discuta cum se face o tranziție spre zero emisii în sectorul rutier. Și am prezentat și acolo aceste idei pe care le avem în România, apropo de Programul Rabla.

O să vă dau în continuare mai multe detalii tehnice. Deci, RABLA PLUS în 2016, acesta este numele programului, va avea două componente: RABLA clasică, deja cunoscută de populație, prin care românii pot beneficia de o primă de casare pentru achiziția unei mașini noi câtă vreme își casează autovehiculul vechi; și extensia nouă, partea de plus a Programului, prin care stimulăm achiziția de mașini electrice fără obligativitatea populației de a casa un autovehicul personal. Cele două direcții pot fi accesate de populație separat sau combinat. O să explic cum funționează.

Pentru situația în care un român vrea să-și caseze mașina veche, poluantă, și vrea să-și cumpere una nouă - aceștia pot accesa componenta clasică a Programului, care anul acesta va beneficia de un suport financiar de 145 de milioane de lei.

Programul Rabla Clasic 2016 este aproape neschimbat față de cel din anii trecuți,  respectiv rămâne în vigoare primă de casare de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesării suplimentare a două eco-bonus-uri pentru următoarele situații: un eco-bonus de 750 de lei pentru cei care decid să-și cumpere o mașină al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km sau un eco-bonus în valoare de 1.500 lei pentru situația în care populația optează pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

Dacă mașina nouă respectă ambele criterii, atunci un cetățean poate beneficia de ambele eco-bonus-uri, putând să ajungă la o sumă de de aproape 9.000 de lei, care va fi decontată de AFM din costul mașinii noi.

Partea interesantă a programului Rabla Plus este, într-adevăr, acestă nouă extensie, prin care intenția este să stimulăm tranziția către economia verde, către ecomobilitate și în România, așa cum se întâmpă și la nivel european, în țările mai avansate.

Cei care vor să aleagă o mașină care nu poluează deloc, beneficiază din parte AFM de două tipuri de eco-tichete: un eco-tichet de 5.000 de lei pentru achiziționarea unui autoturism electric-hibrid și un eco-tichet de 20.000 de lei pentru mașinile 100% electrice.În această extensie Rabla PLUS dispare obligativitatea de casare a unui autovehicul vechi, personal.

Așa funcționează Programul, pentru cazul în care direcțiile sunt accesate separate, poate vă întrebați cum ar putea fi combinate cele două axe ale programului. Pot să vă spun că în cazul în care un român deține o mașină veche pe care dorește să o caseze și dorește să achiziționeze un autoturism 100% electric, va beneficia de un sprijin financiar total de aproximativ 6.000 de euro. Asta pentru că poate beneficia concomitent atât de prima de casare de 6500 de lei, de partea de eco-bonusuri, precum și de eco-tichetul de 20.000 de lei.

Pentru partea de Rabla PLUS, suma alocată este de 75 de milioane, deci, per total, întregul program beneficiază de o alocare financară de 220 de milioane de lei.

Sper să stimulăm și achiziția de mașini electrice, dar, unde le încărcăm? Există o a treia componententă a acestui program Rabla Plus, care va finanța infrastructura electrică, și anume rețeaua de alimentare pentru autovehicule electrice.

În aceste zile, colegii mei lucrează la Ghidul de finanțare, pentru că, fiind o linie nouă, practic, suntem în consultare și cu industria/…/ Rabla și Rabla Plus sunt în dezbatere publică pe site.  După ce această perioadă se încheie, va urma perioada de validare a producătorilor în program și sper ca în cursul lunii mai, în prima jumătate a lunii mai, să putem  să deschidem linia de finanțare pentru toți cei interesați.

Estimăm că anul acesta, prin programul Rabla Plus, vor fi scoase din circulație aproximativ 20000 autovehicule poluate și că prin aceste măsuri nu numai că vom crește poate un pic calitatea aerului în orașele unde avem trafic foarte intens, dar ne și încadrăm într-o tendință europeană și facem și noi pași către acest transport inteligent și verde.

Cât privește cine, ce și cum poate accesa acest Program Rabla, condițiile sunt minimale: orice persoană care are domiciliul sau reşedinţa în România, nu are obligaţii de plată la bugetul local şi este proprietarul unui autovehicul cu o vechime de minimum 8 ani pe care dorește să-l schimbe cu unul mai puțin poluant.

Acestea sunt informațiile și, într-adevăr, și persoanele juridice, beneficiază de aceste facilități. Vă mulțumesc.

Dan Suciu: Mulţumesc. Dacă aveţi întrebări pentru doamna ministru.

Reporter: Am înteles bine, la mijlocul lunii mai va începe programul Rabla pentru ambele categorii? Şi pentru maşini clasice, şi pentru maşini hibrid sau electrice.

Cristiana Palmer: Da. Deci acum noi, practic astăzi punem /.../ practic pentru partea de electric. De îndată ce această perioadă se încheie, va fi 10 zece zile, urmează validarea producătorilor şi apoi se deschide linia de finanţare. În paralel, lucrăm la elaborarea ghidurilor pentru infrastructura de prize electrice.

Reporter: Şi când ar urma să fie implementată această infrastructură, în condiţiile în care în ţară în momentul acesta sunt foarte puţine prize pentru cine are astfel de maşină? Este un termen pe care l-aţi stabilit pentru implementarea infrastructurii? La asta mă refer.

Cristiana Palmer: Nu, noi avem un termen până la care ne propunem să finalizăm Ghidul și să deschidem finanţarea şi toate aceste detalii, respectiv cât de mult să dureze, vor fi prinse în ghidul care se elaborează în clipa de faţă.

Reporter: Buna ziua. În mediul privat, există o dezbatere /.../ despre posibilitatea schimbării impozitului pentru maşini, astfel încât să fie introdusă şi emisia de CO2, să nu fie caculat strict în funcţie de capacitatea cilindrică. Ministerul Mediului are un punct de vedere referitor la acest subiect?

Cristiana Palmer: Dupa cum ştiţi, Ministerul Mediului, chiar de curând, împreună cu ANAF, a anunţat că începem să returnăm banii pentru cei care au câştigat procesele apropo de timbrul de mediu. Referitor la timbrul de mediu, sunt mai multe variante de lucru. Una dintre ele este şi cea pe care aţi menţionat-o dvs. şi suntem în faza în care analizăm şi o să comunicăm când o să avem /.../.

Reporter: Doamna ministru, aş vrea să vă întreb de ce începe mai târziu decât anul trecut programul Rabla. Dealerii auto spuneau că n-ar fi greu, pentru că nu este pentru prima dată când avem acest program. V-a ţinut cumva pe loc această parte, Rabla Plus, sau ce s-a întâmplat mai exact?

Cristiana Palmer: Din informaţiile mele, şi anul trecut programul Rabla s-a lansat în început de mai, dar, într-adevăr noi am vrut să venim cu această viziune integrată, pentru că vrem să facem tranziţia. De aceea, am şi redus într-un fel suma alocată pe clasic, anul trecut, să putem să creștem pe electric şi să avem o viziune integrată, pentru că este necesar să nu ne mai gândim doar la partea /.../, dar mai degrabă şi o viziune pe termen lung, apropo de reducerea emisiilor şi coroborând toate aceste elemente şi cu faptul că /.../ asigurăm că la nivel de concept lucrurile sunt relativ clare şi apoi încet, încet o să dăm drumul. Rabla, daţi-mi voie să vă spun, Rabla Plus este prima deschidere a liniei de finanţare anul acesta la Fondul de mediu. Sunt încă câteva inovatoare noi pe care le avem în lucru şi o să vă anunţăm ulterior, pentru că pentru fiecare în parte vom avea câte un eveniment sau conferinţă de presă de lansare.

Reporter: Aş vrea să vă mai întreb dacă aţi discutat ceva cu cei care au protestat sau protestează în faţa Guvernului şi cum se va găsi o rezolvare a acestor probleme din domeniul forestier. Ei v-au cerut demisia.

Cristiana Palmer: Da, mulţumesc, este o problemă care /.../ foarte multe discuţii. Pot să fac referire foarte pe scurt la unele dintre revendicări. Aş începe, de exemplu, una din revendicări este de ce angajaţii Regiei Naţionale a Pădurilor nu pot fi membri ai Consiliului de Administraţie ai Regiei Naţionale a Pădurilor. Ori, ăsta este un lucru pe care l-am reglementat încă de când am venit în acest mandat, pentru că este o problemă foarte clară de proastă guvernare, în condiţiile în care angajaţii instituţiei sunt în acelaşi timp şi membri în Consiliul de Administraţie, pentru că nu poţi să separi funcţia de conducere de funcţia de execuţie. Ştiţi poate, am luat aceste măsuri la începutul mandatului de a reglementa această situaţie /.../ foarte clar că cele două funcţii trebuie separate. Din acest punct de vedere, nu este oportun ca /.../ Este una din revendicări.

Reporter: Problema salariilor mici, se plâng că salariile lor sunt foarte mici.

Cristiana Palmer: La cei din sectorul silvic vă referiţi? Bun, salariile acolo sunt determinate şi de Regia Naţională a Pădurilor, pentru că ei sunt o companie, o regie de stat şi nu sunt salarii de bugetari.

Dan Suciu: Mulţumesc mult, mulţumesc mult, doamnă ministru!

Cristiana Palmer: Mulţumesc!

Dan Suciu: O invit pe doamna ministru Aura Răducu să prezinte ghidurile pe care Ministerul Fondurilor Europene le lansează astăzi. Vă rog, doamnă ministru!

Aura Răducu: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Am plăcerea astăzi să vă anunţ că Ministerul Fondurilor Europene urmează să /.../ unul din cele mai importante programe europene, Programul Operaţional Capital Uman 2014 - 2020 prin lansarea unui număr de trei ghiduri, şi anume două ghiduri specifice privind dezvoltarea locală integrată pentru comunităţile marginalizate, pe două categorii: o categorie cu populaţie aparţinând minorităţii rromă şi a doua categorie care nu prevede o astfel de restricţie. În plus, lansăm, de asemenea, condiţiile generale, ghidul intitulat "Orientări privind oportunităţile de finanţare" în cadrul Programului Operaţional Capital Uman. Program /.../ de important, are un buget de aproximativ cinci miliarde de euro, alocare de la Uniunea Europeană și bugetul naţional. Lansarea de astăzi acoperă un buget de aproximativ 350 de milioane de euro pentru localităţile şi comunităţile marginalizate aflate pe întreg teritoriul ţării, atât zona rurală, cât şi pentru zona urbană. Acest program a dorit, în primul rând, să aibă o abordare integrată, diferită faţă de abordările anterioare ale programelor pe perioada 2007-2013, o abordare integrată care să ţină cont de nevoile tuturor /.../, astfel încât să se încerce o destructurare a sărăciei, esenţială pentru a rezolva problemele economice şi sociale ale acestor comunităţi. Ne propunem, astfel, să finanţăm integrat şi credem că o ieşire din sărăcie şi o rezolvare a problemelor nu se pot face decât prin activităţi integrate, atât pentru toate categoriile de cetăţeni - de la copii, de la vârsta fragedă, până la persoane în vârstă - cât şi pentru toate nevoile de a merge la şcoală, deci accesul la educaţie, accesul la piaţa muncii, rezolvarea problemelor privind /.../, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Acesta este motivul pentru care realizăm cât mai multe activităţi - un proiect va conţine între şase şi şapte activităţi principale. O parte din ele sunt subiect de ajutor social şi acesta este unul din motivele pentru care a trebuit să avem acceptul Consiliului Concurenţei, pentru a avea ajutorul de stat şi a reuşi să utilizăm aceste fonduri cât mai bine şi cu impact cât mai mare. Pentru accesul la piaţa muncii, cât şi pentru antreprenoriat, ne propunem să sprijinim obţinerea de locuri de muncă prin constituirea de societăţi şi firme private şi, de asemenea, să ajutăm şi firmele existente, pentru a angaja cât mai multe persoane fără locuri de muncă. Din totalul bugetului de 350 de milioane de euro, vom distribui pentru aceste comunităţi pe întreg teritoriul ţării. Cel puţin 10% din acest buget se poate da pe activităţi tip FEDER, Fondul de Dezvoltare Regională, şi dorim să alocăm cea mai mare parte din aceste fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Credem că este extrem de important să se îmbunătăţească condiţiile de locuit în aceste comunităţi şi se vor finanţa reabilitări de case, dezvoltarea urbanistică a zonei respective. De asemenea, în ceea ce priveşte antreprenoriatul, suma maximă prevăzută pentru constituirea unei afaceri este de 25.000 de euro. Cei care doresc să constituie astfel de companii şi mici afaceri vor fi, de asemenea, sprijiniţi în constituirea acestor companii şi în elaborarea planurilor de afaceri. Din totalul bugetului alocat, să sperăm că 4.000 de companii, 4.000 de antreprenori vor beneficia de această componentă pentru constituirea de firme şi afaceri. De asemenea, ne-am dorit în acest program să se rezolve mai multe probleme ale comunităţilor marginalizate, şi anume cele referitoare la combaterea discriminării sau la asistenţă juridică. Deci programul va furniza asistenţă juridică pentru obţinerea documentelor necesare pentru diferite activităţi, de exemplu pentru copii. Şi ne dorim ca, prin acest program, să se elimine situaţia copiilor și părinţilor care nu au acte de identitate, sau să se rezolve diverse probleme juridice pe care aceste comunităţi le au. La fel, serviciile medicale şi sociale vor fi finanţate prin aceste programe. Un proiect are o valoare maximă de şase milioane de euro, beneficiarii pot fi autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale sau societăţi comerciale. Încurajăm foarte mult parteneriatul între aceste structuri, fiecare instituţie având rolul ei, fiindcă este important să rezolvăm complexitatea problemelor pe care le avem în aceste comunităţi. Şi astfel de măsuri urmează să lansăm şi în următoarea perioadă, este numai începutul programului. Noi am lucrat foarte intens în ultima perioadă - şi aş vrea să mulţumesc foarte mult echipelor de la Ministerul Fondurilor Europene şi de la Ministerul Muncii, care au lucrat zi de zi împreună, pentru a schimba abordarea acestui program şi a /.../ în implementarea programului şi sperăm ca, acum, să mergem cu toată viteza /.../. Mulţumesc foarte mult întregii echipe pentru efortul extraordinar depus şi sunt convinsă că, în curând, o să se vadă rezultatele muncii lor din acea perioadă.

De asemenea, aş vrea să vă spun că, în următoarea perioadă, până în septembrie, urmează să lansăm 80% din acest program, știm că este foarte mult aşteptat. Și, cu această ocazie, în ceea ce priveşte bugetul total alocat gestionat de către Ministerul Fondurilor Europene pe perioada 2014-2020, de aproximativ 20 de miliarde de euro, până în prezent avem 8,5 miliarde lansate pe diferite proiecte publice, private, ceea ce înseamnă 40% din total alocare programe gestionate de către Ministerul Fondurilor Europene. Suntem la dispoziţia dvs., eu şi colegii mei prezenţi aici, pentru a răspunde la întrebările dvs. O să încercăm şi la Ministerul Fondurilor Europene să organizăm o masă rotundă, pentru a discuta mai în amănunt aceste ghiduri împreună cu partenerii noştri şi a-i sprijini în elaborarea proiectelor şi în implementarea lor.

Reporter: Două întrebări, dacă îmi permiteţi. Câte ghiduri trebuie lansate în total şi câte au fost lansate până acum? Astăzi doar trei au fost lansate. Câte avem, până acum, în total, lansate?

Aura Răducu: Pe toate programele sunt în jur de 100 de ghiduri, sunt destul de multe ghiduri, şi un ghid poate avea unul sau două apeluri. Deci, am lansat, în general, ghidurile pe proiecte mari de infrastructură, proiecte publice, pentru că aceste proiecte au o durată de implementare mai mare şi era important să accelerăm lansarea lor, având în vedere că proiectele de apă, proiectele de deşeuri au o durată de implementare de câţiva ani de zile. S-a lansat, după cum v-am spus, aproximativ 40% din aceste ghiduri. În ceea ce priveşte pachetul de capital uman, Programul Operaţional Capital Uman, pe care îl lansăm astăzi, din estimările noastre probabil că o să fie undeva în jur de 60 de ghiduri. Ele se lucrează /.../ elaborare împreună cu ministerele de linie. Pentru că este un program extrem de complex şi extrem de frumos şi vrem să îl facem cu un impact foarte mare asupra dezvoltării economice şi sociale, un program în care sunt implicate multe ministere de linie - lucrăm cu Ministerul Sănătăţii, Educaţiei, Ministerul Muncii, cu Secretariatul General al Guvernului - pentru că acest program sprijină şi se dezvoltă în contextul Pachetului anti-sărăcie lansat de Guvernul României. Deci, este o componentă extrem de importantă şi am primit sprijin din partea Cancelariei pentru elaborarea şi realizarea integrată a acestor acţiuni şi a acestor proiecte, ghiduri.

Reporter: Pentru că nu este /.../ achizițiile publice. În acest moment, autorităţile care au de făcut achiziţii vor fi obligate să finanţeze din bani proprii tot ce au de cumpărat?

Aura Răducu: Legislaţia urmează a fi în câteva zile aprobată, la fel şi normele, şi sperăm ca, atunci când mai avem o perioadă de selecţie a acestor proiecte, această perioadă să ne dea răgazul de o lună, o lună şi jumătate, să avem întreg pachetul de achiziţii publice, astfel încât să nu pierdem nici un ban din fondurile europene, să putem finanţa toate achiziţiile publice /.../

Reportee: /.../ astfel autorităţile să mai amâne achiziţiile o perioadă, până va fi implementată legislaţia /.../?

Aura Răducu: /.../ Multe din achiziţiile publice, mai ales pe proiecte mari de infrastructură, proiecte fazate, au inceput deja pe legislaţia anterioară. Tot ce este pe legislaţia anterioară datei de 18 aprilie se poate derula în continuare, fără nici o problemă, şi avem foarte multe proiecte în derulare, cu licitaţiile pornite. Deci nu este o problemă.

Reporter: D-na ministru, astăzi în parlament, ar fi trebuit să se adopte noile legi ale achiziţiilor publice. Cred că luni, săptămâna aceasta, era termen, potrivit directivelor europene. Legile au fost "programate" pentru după sărbători. Ce riscăm, dacă se poate ajunge până la mai mult decât infringement, nu ştiu... Adică statul român să fie dat în judecată, pentru cei care nu ştiu asta.

Aura Răducu: Avem asigurări că se vor rezolva aceste lucruri şi legislaţia va fi adoptată cât mai repede. Am avut discuţii săptămâna trecută cu toţi miniştrii fondurilor europene din ţările UE. Sunt ţări în aceeaşi situaţie - Cehia - care nu au adoptat încă pachetul legislativ, sunt şi ei pe ultima sută de metri în adoptarea pachetului legislativ. Se încearcă, dar probabil că sunt puţine şanse, să extindem acest termen, având în vedere că nu suntem singura ţară în această situaţie. Mai există posibilitatea să se finanţeze... Există, într-adevăr, situaţia neplăcută a unui infringement la nivel de ţară pentru neaplicarea directivelor sau, în cazul utilizării fondurilor europene, dacă nu aplicăm legislaţia europeană sau sunt deviaţii de la directivele europene, putem avea corecţii financiare. Sunt ţări, de exemplu Polonia, care au zis că merg în continuare pe legislaţia existentă şi preferă corecţii financiare dacă nu reuşesc să... Deci, vom analiza în următoarea perioadă, sperăm să iasă legislaţia, suntem în discuţii şi cu CE /.../ şi cu ministerele care răspund de programe europene, pentru a vedea cum putem avea o abordare unitară şi putem să scutim de aceste eforturi financiare care ar trebui făcute.

Reporter: În ghidul general, la POCU, s-a păstrat acel plafon de 85 de lei pentru un manager de proiect, de pildă, ca salariu brut pe oră?

Aura Răducu: Da. Aş vrea să vă răspund la această întrebare prin faptul că am făcut foarte multe analize şi am discutat cu organizaţiile care au avut atât experienţă în implementare, cât şi analize de piaţă, atât la nivelul României, cât şi la nivelul altor ţări. /.../ Salariile, nu am vrut să fac nici o diferenţă între un expert român şi un expert străin. Adică orice expert de /.../ trebuie să fie egal /cu ceilalți/, şi românii, la fel, trebuie să fie egali, având în vedere că expertiza este aceeaşi. Ne-am dorit să uniformizăm aceste salarii, să nu existe diferenţe, cum erau diferenţele anterioare. După care, prin analizele de piaţă făcute, un manager, cel mai de top, a avea 20 de euro pe oră - este o sumă acceptabilă şi o sumă care corespunde foarte bine tuturor proiectelor similare de gestionare /.../ de persoane cu anumită expertiză. La fel, am solicitat, pentru a putea /.../ şi este un salariu brut, adică din 20 de euro pe oră trebuie să-şi plătească taxele şi impozitele aferente. Din această sumă, el trebuie să arate exact activităţile pe care le face şi, de asemenea, i se cere o experienţă de aproximativ zece ani în domeniu, ceea ce cred că sunt nişte cerinţe importante pentru un manager de proiect.

Reporter: Şi poate munci, să zicem, 60 de ore pe săptămână, cu ore suplimentare, sau nu?

Aura Răducu: Ăsta este un lucru pe care, de asemenea, l-am eliminat şi nu o să mai avem problemele înregistrate în implementare, la fel ca în programul anterior. Nu se poate lucra decât maxim 12 ore pe zi. Nu mai poţi să lucrezi în mai multe proiecte odată. Sistemul SMIS va /.../ ori de câte ori există o astfel de neregulă şi sperăm ca, prin informatizarea acestui program şi a programelor, să evităm toate astfel de nereguli înregistrate.

Reporter: Deci se pot lucra maxim 12 ore pe zi.

Aura Răducu: Maxim 12 ore pe zi, atât se poate deconta, în special… Opt ore, de fapt, opt ore pe zi, conform Codului Muncii. S-ar putea ca experţii… E posibil ca aceşti experţi să vină din diferite domenii şi să mai aibă alte activităţi, dacă sunt cumva profesori, sau lucrează în alte părţi cu programul lor de patru ore, cinci ore pe zi doar, expertul respectiv poate avea în plus faţă de orele pe care le desfăşoară în domeniul de muncă, astfel încât să nu se depăşească aceste 12 ore.

Reporter: Deci se va verifica, nu?  Se fac verificări încrucişate, dacă mai are și altă  normă la o universitate, undeva, dacă mai vinde la o tarabă, ceva…

Aura Răducu: Se verifică la, da.

Aura Răducu: În afară de faptul că o să fie şi declaraţii pe proprie răspundere, pentru că nu putem intra în astfel de verificări, dacă sunt implicaţi în proiecte europene, se verifică după CNP fiecare expert care este implicat în proiectele finanţate din fonduri europene.

Dan Suciu: Dacă nu mai aveţi întrebări... În câteva minute va coborî şi domnul ministru Dan Costescu, pentru câteva clarificări legate de situaţia taxiurilor la Otopeni. A fost un subiect controversat în ultimele zile şi vrem să-l clarificăm împreună cu dumneavoastră. Până vine domnul ministru, intru cu câteva detalii din agenda de lucru de astăzi. Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului naţional mobil. Este vorba de clarificarea unor elemente legate de circulaţia şi protejarea patrimoniului cultural, în principal cele legate de scoaterea de pe teritoriul României, ca aceste prevederi să se aplice odată într-un/.../ legat de bunuri culturale. Și se clasifică drept bun de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică, indiferent dacă acesta face sau nu face parte dintr-o colecţie publică sau de altă natură, sau dacă provine din excavaţii legale sau clandestine. De asemenea, în urma acestor modificări ale legii, care vor fi înaintate parlamentului, se încearcă introducerea şi a României, şi a elementelor de patrimoniu românesc, în sistemul informatic al pieţei interne pentru bunurile culturale, instituit printr-un regulament al Uniunii Europene, aşa încât să existe o mai bună circulaţie şi informare privind circulaţia bunurilor în spaţiul european. De asemenea, se stabileşte clar că scoaterea definitivă sau temporară din ţară a unui bun de patrimoniu se face în baza unui certificat de liberă circulaţie, iar în afara spaţiului Uniunii Europene se face pe baza unei licenţe de export, în cazul bunurilor culturale mobile care nu fac obiectul legislaţiei europene în vigoare. Sunt mai multe clarificări legate de modificările pe care le aducem, le propunem la Legea 182/2000, inclusiv sancţiunile penale, dacă nu se respectă regimul bunurilor culturale. Vă voi trimite un comunicat de presă cu mai multe detalii, pentru cei interesaţi.

Astăzi, guvernul a hotărât încetarea exercitării cu caracter temporar a funcţiei publice de subprefect al judeţului Vrancea de către dl. Misăilă Cristi Valentin. N-avem numiri de prefecţi, este singura decizie administrativă pe care o avem astăzi, de această natură.

Totodată, tot prin hotărâre de guvern privind modificarea Hotărârii Guvernului 55/2016 pentru aprobarea modelelor şi a condiţiilor de tipărire a buletinelor de vot pentru alegerile locale, s-au stabilit câteva elemente legate de modelul buletinului de vot. Avem stabilit foarte clar acum că numărul patrulaterelor de pe fiecare pagină, al căsuţelor cu candidaţii, numarul acestor căsute /.../ către biroul electoral de circumscripţie, în funcţie de numărul de candidați din zonele respective, cu condiţia să nu se coboare sub un caracter de 12. Deci caracterul literei este 12 fix, întotdeauna. Dacă avem unul sau mai multe patrulatere, caracterul este 12, aşa încât să poată fi citit uşor în secţia de votare. Aceste tipuri de monitorizări şi reglementări ale situaţiei legate de alegeri le facem, în această perioadă, cu o anumită constanţă, pentru a avea un scrutin desfăşurat în cele mai bune condiţii.

Guvernul a luat astăzi, tot prin hotărâre de guvern, câteva decizii legate de infrastructură. Stabilim blocaje, în acest moment, pe lucrările respective – e vorba de câteva modificări venite din cauza elementelor de canalizare, relocarea reţelei de gaze ş.a.m.d.

Tot astăzi s-a stabilit, prin hotărâre de guvern, un cadru comun pentru negocierea, cu Banca Europeană de Investiţii, a unui contract de împrumut de 300 de milioane de euro, luat în tranşe, pentru lucrări de mediu, cofinanţări la fondurile europene. E un cadru de finanţare pe 25 de ani, cu zece tranşe, probabil; dobânda şi condiţiile fiecărui împrumut în parte se stabilesc în momentul în care se trage tranşa respectivă.

Dacă vreţi, merg mai departe. Avem o serie întreagă de bugete de venituri şi cheltuieli aprobate astăzi. Nu vreau să insist în legătură cu aceste bugete de venituri şi cheltuieli ale unor companii de stat, doar să vă spun că ele vor fi de găsit pe site-ul guvernului. S-a stabilit, împreună cu Ministerul de Finanţe şi Ministerul Economiei, un concept-cadru sau un cadru de interpretare a bugetelor ceva mai clar, încât obiectivele bugetare şi obiectivele pe care le urmăresc companiile respective să fie mai bine interpretate, mai uşor de interpretat. Este o activitate la care s-a lucrat în ultima perioadă şi, de aceea, aveţi acum o tranșă semnificativă de companii de stat care vin cu aceste bugete mai clare din perspectiva obiectivelor pe care companiile respective le urmăresc în anul 2016.

Până vine dl. ministru, vă stau la dispoziţie cu întrebări, dacă aveţi. Îl aşteptăm oricum, pentru clarificări.

Reporter: A decis Guvernul dacă va contesta decizia privind normele pe care ar trebui să le realizaţi pentru ridicarea maşinilor parcate nelegal pe stradă?

Dan Suciu: Nu vom contesta, evident, această decizie. Aceste norme sau elemente care vizau o reglementare a situaţiei erau deja luate în calcul la nivelul Guvernului. MAI a fâcut anumite modificări şi clarificări în baza legii circulaţiei care este acum în dezbateri sau, mă rog, înaintată Parlamentului. Aceste modificări, oricum trebuie văzut care este regimul cel mai potrivit /.../ dacă putem face printr-o hotărâre de guvern sau este nevoie de un cadru mai larg de genul proiect de lege sau, în cazul în care considerăm necesar, o ordonanţă de urgenţă - pentru că luăm în calcul acest lucru - , având în vedere solicitările pe care autorităţile locale le-au adresat Guvernului pentru a crea cadrul de reglementare. Până la urmă ceea ce poate face Guvernul este să creeze cadrul de reglementare, aşa încât autorităţile locale să poată lua decizia în cunoştinţă de cauză şi în cadrul legal pentru ridicarea autoturismelor parcate ilegal. E o decizie pe care autorităţile locale trebuie să o ia pe baza unui regulament, dar am înţeles observaţiile de anul trecut ale ÎCCJ legate de cadrul acesta, că el trebuie cumva circumscris la nivelul Guvernului. Vom vedea în perioada imediat următoare dacă venim cu o hotărâre de guvern sau e nevoie de un instrument, un proiect de lege, repet, sau ordonanţă de urgenţă. Vom încerca să clarificăm în următoarele două săptămâni acest lucru.

Reporter: Iar aceste norme se vor aplica pentru toată ţara?

Dan Suciu: Nu, nu, ele creează cadrul necesar unei autorităţi locale de a-şi stabili propria modalitate de a interveni în acest proces. Dar, evident, el trebuie definit clar la nivelul autorităţii centrale, aşa încât decizia autorităţilor locale să poată avea loc. Până acum, aveam doar decizii ale autorităţii locale şi un cadru pe care îl stabilise autoritatea locală, fără acest suport cadru pe care autoritatea centrală înţelege că trebuie să îl ofere şi asta vom face.

Reporter: Intenţionaţi /.../ cu acei bani strânşi din amenzile de parcări nelegale?

Dan Suciu: E o discuţie aici, discuţie pentru că nu vrem ca ridicarea parcărilor să se transforme într-o activitate comercială, aşa încât să încurajeze vânătoarea de maşini. Nu, este un serviciu public, de utilitate publică şi trebuie definit şi clarificat în acest cadru conceptual al utilităţii publice pe care demersul respectiv îl susţine. În niciun caz nu vrem să ajungem la vânători de maşini de dragul de a avea o companie care realizează profit pentru că orice companie trebuie să realizeze profit. Nu, aici e vorba de reglementare şi de clarificare şi de consolidarea unui cadru, aşa încât circulaţia în oraşe să nu mai fie îngreunată de o situaţie de fapt, pe care o constatăm cu toţii. Dar distincţia aceasta între o activitate de vânătoare de maşini parcate mai mult sau mai puţin corect şi eliberarea rutelor de traffic, aşa încât să nu mai avem blocaje şi nici perturbări în trafic cauzate de parcarea ilegală e o distincţie extrem de importantă şi asta, de fapt, trebuie să susţinem prin actul legislativ cum va arăta el, hotărâre de guvern sau ordonanţă de urgenţă, pe care îl vom adopta.

Reporter: Şi o singură menţiune pe acelaşi subiect: intenţionaţi să impuneţi un plafon maxim în care trebuie să se încadreze companiile care ridică maşinile, pentru că în trecut fiecare companie avea un tarif, tarife care nu erau deloc mici...

Dan Suciu: Nu am detaliile acestea punctuale în acest moment, dar ţin de aceeaşi discuţie de a clarifica ce trebuie să facă compania resperctivă, să cureţe traficul sau să facă bani.

Reporter: Intenţionaţi să le impuneţi un plafon maxim?

Dan Suciu: Nu ştiu acum, nu pot să vă dau acest răspuns.

Reporter: Legea privind indemnizaţiile pentru creşterea copilului, Guvernul va adopta modificările de la 1 iulie, vor intra în vigoare de la 1 iulie?

Dan Suciu: După cum aţi văzut şi ieri, noul ministru al Muncii a spus că are acest proiect în atenţie şi îl analizează cu cea mai mare seriozitate şi rapiditate cu putinţă. E un obiectiv pe care ni l-am asumat, acela de a căuta finanţare pentru acest proiect legislativ şi rămânem cu acest obiectiv de a încerca să găsim finanţare în cel mai scurt timp cu putinţă. Nu avem elemente suplimentare în acest moment, dar trebuie spus din nou că această finanţare depinde /.../ le primim văd că în permanenţă din partea parlamentului. Există un cadrul fiscal-bugetar îngust să găsim o soluţie pentru această chestiune, dar suntem convinşi că dacă mai vin multe alte... revendicări şi multe alte pretenţii pentru alte chestiuni, legitime poate, fiecare în parte, nu asta este discuţia, dificultatea de a răspunde tuturor acestor solicitări este extrem de mare.

Domnule ministru, mă bucur că sunteţi aici! Revenim cu întrebări după aceea, dar haideţi să clarificăm chestiunea legată de taxiuri, pentru că a fost într-o discuţie publică intens în ultimele zile situaţia taxiurilor de la Aeroportul Otopeni. Vă rog!

Dan Costescu: Da, vă mulţumesc! Bună ziua! S-a discutat, astăzi, în guvern această problemă. Ea, după câte ştiţi, ca problematică a taxiurilor este de mare actualitate, pentru că este legată, în raport cu aeroporturile, de problema siguranţei. Nici noi nu facem rabat de la aceste reguli. În acest moment, România aplică regulile stabilite ultima oară anul trecut, la jumătatea verii, după evenimentele, ca urmare de fapt, nu chiar atunci, dar ca urmare a evenimentelor cu studenta japoneză, pe care le ştiţi cu toţii. S-a stabilit atunci o comisie mixtă, în care a intrat şi Ministerul Apărării, nu, Ministerul de Interne, au intrat şi structurile de informaţii. A fost SRI-ul, a fost SIE în aceeaşi comisie şi Ministerul Transporturilor. Atunci s-a stabilit un set de reguli pentru accederea firmelor şi persoanelor fizice la aeroport. /.../ S-a dat o primă derogare, pentru a permite firmelor de taximetrie să se pregătească până la sfârşitul anului. La sfârşitul anului, nu-şi depuseseră foarte mulţi aceste documente. S-a mai dat o derogare, care a expirat la 1 aprilie anul acesta, situaţie în care noi am preluat-o şi am constatat că practic, deşi ritmul de eliberare a autorizaţiilor era unul foarte bun, nu fuseseră depuse suficiente cereri pentru a obţine accesul la aeroport. Vă pot spune situaţia la acest moment. Avem încă 282 de autorizații care nu au fost ridicate de către taximetrişti sau de firmele de taximetrie /.../ ieri încă o dată. De asemenea, văzând această criză practic de maşini care vin la aeroport, după o întâlnire a grupului care decide pe aceste lucruri, repet, Ministerul de Interne şi reprezentanţii celorlalte entităţi, s-a hotărât să mai lăsăm timp pentru a respecta aceste reguli, pentru a veni şi a-şi solicita autorizaţiile firmele de taximetrie, ceea ce li s-a şi comunicat. Urmează ca dânşii să decidă şi /.../ conducătorii auto sau prin reprezentanţi, dacă se va considera necesar să vină la nivel centralizat /.../ cei care eliberează avizele care sunt, după toate regulile, Poliţia de Frontieră, apoi Poliţia de Transporturi cu specific aviaţie şi la sfârşit, practic autorizaţia este eliberată, aşa după cum ştiţi, în 24 de ore şi fără nici un cost, de entitatea care ţine de Ministerul Transporturilor, şi anume Aeropotrul Otopeni. În acelaşi timp, şi după discuţiile de astăzi din guvern, dar şi după concluziile pe care le-am avut anterior, am hotărât ca pe perioada pe care o avem acum la dispoziţie, prin reîntoarcerea la situaţia dinainte de 1 aprilie, să facem şi o analiză a legislaţiei, să vedem cum poate fi aceasta /.../ timp pentru o fluiditate a acestui proces, dar în acelaşi timp fără a renunţa la regulile de securitate /.../ în legătură cu mijloacele de transport. Şi când spun asta, vreau să le amintesc tuturor, bombele, la atentatul din Bruxelles, au venit cu taxiul.

Dan Suciu: Dacă aveţi întrebări pentru domnul ministru, vă rog câteva.

Reporter: Nu aţi precizat care este termenul până la care a fost amânată din nou obligativitatea de a se conforma pentru taximetre.

Dan Costescu: Nu l-am precizat pentru că chiar acum se află în desfăşurare un grup de lucru şi ei vor stabili. El va fi suficient cât să ne facem şi analiza şi am putea să şi implentăm eventuale măsuri pe care le-am dori în afara cadrului pe care îl avem. Estimez că va fi undeva, trebuie să ne gândim, termenul va fi undeva după perioada de vârf la aeroport, care este vară, deci probabil perioada de toamnă, pentru a nu avea disfuncţionalitate în funcţionarea aeroportului.

Reporter: Şi asta înseamnă că în momentul acesta toate firmele de taxi au acces la aeroport, chiar dacă au portbagaj mai mic de 500 de litri?

Dan Costescu: Toate companiile care au avut acces înainte de 1 aprilie, de termenul limită, pot din nou să meargă la aeroport şi li s-a şi transmis acest lucru.

Reporter: Spuneaţi că nu se percepe niciun cost pentru acordarea de avize. Se plângeau firmele de taxi că îi costă totuşi prea mult pentru a lua autorizaţiile ca să ajungă pe aeroport. La ce fel de autorizaţii se refereau? De ce e atât de complicat să-ţi iei aceste avize?

Dan Costescu: Nu ştiu la ce se refereau dânşii, probabil că la alte... Sunt o mulţime de avize care se iau. Se iau de la autoritățile locale, care certifică taximetria, dar asta nu este în curtea Ministerului Transporturilor. V-am răspuns exact pentru ceea ce /.../ nu ia nici o taxă pentru eliberarea autorizaţiei, care este de fapt autorizaţia finală de acces şi ea este eliberată în 24 de ore de la depunere.

Reporter: Se mai impune vreuna dintre regulile care erau până în acest moment, respectiv: un taximetrist care are cazier poate avea acces pe aeroport?

Dan Costescu: Aceste restricţii sunt restricţii... Nu poate să intervină, sunt restricţii de natură legală şi nu poate în niciun caz Ministerul Transporturilor să discună anularea lor sau nerespectarea lor. Dar ele pot fi verificate în continuare de către organele de ordine, deci pot fi şi portbagajul, şi alte lucruri. Pot fi verificate de poliţie la oprirea în trafic şi regulile se aplică, legea taximetriei şi toate celelalte legi.

Reporter: Câte maşini au până acum autorizaţie luată? Aţi spus că sunt 283 care nu şi-au ridicat autorizaţiile... 282. Dar câte şi-au ridicat până acum? Câte taximetre aveau voie să ajungă la aeroport?

Dan Costescu: În momentul acesta, sunt patru sute optzeşiceva, nu vă pot spune exact, dar patru sute şi ceva în total; plus cele 282, se duc la peste 600.

Reporter: Domnule ministru, spuneaţi în cadrul parlamentului, la Comisia de transport că România va cumpăra anul acesta o singură aeronavă destinată demnitarilor şi aceea va fi una folosită, deci cheltuiala va fi minimă. În momentul de faţă, care este stadiul achiziţionării acestei aeronave şi exact bugetul? L-aţi stabilit? Stiu că există acea comisie, mă rog, comitet care...

Dan Costescu: Stadiul este acelaşi ca şi data trecută. Deci se cumpără tot o aeronavă, în sensul acesta, să nu se nască îngrijorări că s-a ajuns la trei sau cinci, cum greşit s-a intrepretat. Şi repet aici pentru colegi, trei sau cinci este standardul european. Noi fiind o ţară care tinde să implementeze aceste standarde, vom cumpăra o singură aeronavă. Bugetul se va stabili la rectificarea bugetară, care va fi în mijlocul verii.

Reporter: Până la rectificarea bugetară, practic până în toamnă, aeronavă nu vom avea...

Dan Costescu: Da... Este un calendar şi el stabileşte ca un prim pas această acordare de buget, stabilire de buget pentru aeronavă, care se va face la rectificare. În luna august vom şti.

Reporter: Ok. Deci următorul pas care este? Adică explicaţi-ne calendarul, ca să-l înţelegem să nu vă mai întrebăm de fiecare dată...

Dan Costescu: Puteţi să mă întrebati, că răspund, e deja subiectul meu preferat şi răspund cu mare plăcere. Deci acum se /.../ care va intra în guvern pentru stabilirea cadrului. Va fi această... un document va fi emis pentru asigurarea bugetului, rectificarea, după care se va trece în procedură. ANAF va face procedura de achiziţie publică şi se va derula această procedură publică probabil prin RAPPS, care este beneficiarul şi va fi cumpărătorul acestor aeronave.

Reporter: Şi, dacă-mi permiteţi, că tot aţi spus că este subiectul dvs preferat, ne lămuriţi până la urmă misterul, ce aeronavă va fi? Sau nu s-a stabilit nici asta?

Dan Costescu: Din moment ce am spus că ANAF, după septembrie, va stabili procedura de achiziţie, vă daţi seama...

Reporter: Ştiu că aveţi câteva variante luate în calcul.

Dan Costescu: Sunt toate variantele luate în calcul, aşa este normal la o achiziţie /.../ Procedura, vor vedea de ce natură este... Dacă e de drept internaţional, dacă se aplică legislaţia naţională sau cea europeană, şi ceilalţi paşi.

Reporter: Dar nici nu aţi evoluat în discuţii cu vreun alt guvern. Spuneaţi că veţi discuta să luaţi o aeronavă la mâna a doua. Nu aţi exclus nici o variantă?

Dan Costescu: Acestea sunt discuţiile mai vechi - da? - sunt discuţiile mai vechi şi vreau să vă spun că demersurile care s-au făcut până acum au fost făcute fără a avea o procedură clară. Toate discuţiile care au ieşit în presă sunt anterioare guvernării noastre şi permiteţi-mi să nu mă pronunţ pe ele. De aceea am şi cerut ca ANAF să fie parte din comisie, până acum nu era, ANAF va stabili clar care sunt aceste reguli, cu cine se va vorbi, în ce ordine, pentru că dânşii sunt experţi în achiziţii publice şi, cu voia dvs, deşi e subiectul meu preferat, nu aş vrea să insist foarte mult pe el.

Dan Suciu: Nu e subiectul meu /.../

Reporter: Dle ministru, aş vrea să vă întreb dacă ştiţi ceva de contractele ce au fost cerute de DNA, acele contracte care au fost găsite cu probleme după raportul corpului de control al dvs? Dan Costescu: La ce companie?

Reporter: La CNADNR.

Dan Costescu: Nu, nu cunosc nimic despre aceste dosare, pentru că este...ştiţi, ce intră pe această filieră are un regim special şi sincer nici nu am vrut să mă interesez. Dânşii solicită, compania le oferă cele ce îşi doresc, nu intrăm în detalii pentru că avem lucruri importante de făcut.

Reporter: Din partea microbiştilor o întrebare: există vreo şansă ca metroul /.../ pentru ca România să găzduiască meciurile de la Campionatul European din 2020?

/.../

Reporter: Nu, oricare.

Dan Costescu: Eu m-aş adresa întâi celor realişti. Aşa cum arată programarea pentru metrou, pentru a nu face promisiuni, este gata în 2021. Vestea bună este că - ştiţi că în paralel, este una din întrebările pe care mi le-aţi adresat la învestirea mea, m-aţi întrebat ce se întâmplă cu cealaltă  legătură potenţială, feroviară; se vehicula atunci o legătură foarte scumpă, de peste 200 de milioane - ce vă spun acum poate fi considerată în lumea dvs chiar o ştire: după analizările şi reformularea acestui proiect în calea ferată, s-a găsit o variantă pentru a lansa o legătură feroviară ieftină cu aeroportul /.../ suma de 200 de milioane se vor face reparaţiile pe costurile companiei de infrastructură pentru ieşirea din Bucureşti şi se va repara podul de la Mogoşoaia, nu se mai ocoli până la Chitila, şi se va merge direct la aeroport. Asta înseamnă că din aproape 30 de km vom avea de făcut doar 22 până la aeroport, fără să facem nici o investiţie, fără costuri foarte mari, pe acea rută vor fi plasate vehicule moderne gen Desiro sau altele care sunt în programul de achiziţii al CFR Călători. Vestea bună este că la sfârşitul acestui an şi nu în 2020 această legătură cu aeroportul va fi funcţională, legătură care va permite deplasarea din Gara de Nord până la punctul de oprire în Otopeni, în 23 de minute în loc de 48 de minute, deci la mai puţin de jumătate. Ea va funcţiona la parametri normali de exploatare uzuală, zi de zi, până la data campionatului. La data campionatului există varianta de la aeroport către Gara de Nord./…/ Vor fi 48 de trenuri pe zi, deci va putea prelua orice vârf de călători venind dinspre aeroport către Gara de Nord.

Reporter: Şi aţi discutat cu federaţia, o astfel de variantă este acceptată de forul european?

Dan Costescu: Forurile europene stabilesc dimensiunea mingii, a porţii, a terenului. Cu ce ne deplasăm noi suporterii acolo este problema noastră.

Reporter: Nu, dar trebuie să îndeplinim şi noi nişte criterii de infrastructură pe care tot ele le analizează.

Dan Costescu: Glumim, că suntem între suporteri, dar cu toată seriozitatea, ei pun restricţiile la nivel sportiv, nouă ne pun doar restricţia la număr de călători pe oră - sens, condiţie minimă.

Reporter: Pentru că nu cunosc: legătura e directă /.../ autobuz..?

Dan Costescu: Este ca pe toate aeroporturile, prin Munchen de exemplu mergem 10 minute sau 10 km cu aeroportul câteodată, aici avem doar un km şi jumătate. Călătorul nu va cumpăra două bilete, va fi un singur bilet plătit către CFR Călători care îşi angajează şi autobuzele, vor asigura transferul până acolo, un kilometru şi jumătate, atât este de la sensul giratoriu de la ieşire pe care îl ştiţi până la staţia de cale ferată.

Reporter: Deci concluzia ar fi că se pot organiza.

Dan Costescu: Anul acesta, nu că se pot organiza în 2020, da? Anul acesta această legătură va fi operaţională. Până atunci avem o altă şansă, avem şi şansa, dacă extindem investiţia, ca de la punctul de oprire să venim cu varianta de cale ferată în staţia comună pentru /.../ 2020 şi practic să ajungă călatorii, evitând acel transfer cu autobuzul, până în 2020 să vină direct în staţia subterană din faţa aeroportului.

Dan Suciu: Mulţumesc! Paul şi John după aia.

Reporter: Bun, deci când estimaţi că o să avem staţie de tren sau metrou la aeroport?

Dan Costescu: Staţia de tren există, da?

Reporter: Nu, trebuie să iei autobuzul ca să ajungi la staţia de tren.

Dan Costescu: Da, deci se cheamă exact ce am spus mai devreme, punctul de oprire Otopeni - da? - un minut şi jumătate, un kilometru şi jumătate - îmi cer scuze! - de la aeroport. Deci avem staţie.

Reporter: Direct în aeroport.

Dan Costescu: Dacă doriţi, facem şi o excursie comună, ca să vedeți.

Dan Suciu: Nu, aia e staţia deci, /la/ care se va face legătura cu autobuzul.

Dan Costescu: Da, da, da.

Dan Suciu: John!

Reporter: Domnule ministru, aş avea o întrebare la dumneavoastră. Există o Lege/ 265 din 2008 republicată, care spune că fiecare drum trebuie să aibă o inspecţie de siguranţă rutieră. Am cerut un punct de vedere de la Autoritatea Rutieră Română şi ne-a spus că nu există nici o inspecţie de siguranţă /.../ /aceasta/ să se facă din doi în doi ani, însă nu a ştiut nimeni să ne răspundă ce se întâmplă, dacă nu există această inspecţie de siguranţă rutieră.

Dan Costescu: E o întrebare foarte bună. Nu ştiu dacă cunoaşteţi detaliile. 265 este în atenţia noastră şi estimez că în maximum o lună va apărea pe masa guvernului pentru aprobare. Acolo vor fi tratate toate aceste aspecte, inspecţia rutieră, auditul rutier şi mai ales specialiştii, formarea specialiştilor care este o problemă la acest moment.

Reporter: Dar în acest moment, dacă nu există această inspecţie, se poate circula fără probleme sau prevede ceva legea în acest sens, dacă nu există această inspecţie?

Dan Costescu: Da, în acest moment, funcţiile sunt preluate de Autoritatea Rutieră. Nu sunt aşa clar concretizate şi delimitate, dar ele sunt exercitate de Autoritatea Rutieră şi parţial /.../ pentru anumite /lucruri/.

Reporter: Mulţumesc mult, domnule ministru!

Dan Costescu: Şi eu vă mulţumesc!

Reporter: Tema Eurovision, EBU a cerut un punct de vedere de la guvern. Ce se va întâmpla, pentru că noi am plătit o taxă acolo, dar riscăm să nu ajungem pe scenă.

Dan Costescu: Da, subiectul este în atenţia noastră. N-am răspuns să vă dau, dar e în atenţie şi se discută. Premierul discută şi cu ministrul de finanţe şi cu ministrul culturii, să vedem ce răspuns putem da acestei solicitări.

Reporter: Din ce am înţeles, EBU a cerut un punct de vedere până vineri sau până vineri aşteaptă un răspuns de la guvern şi de la Ministerul Finanţelor Publice.

Dan Costescu: O să încercăm să ne încadrăm în timpul ăsta.

Reporter: Ok.

Dan Suciu: O zi bună!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei