Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu și Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, la finalul ședinței

01 Septembrie

[Check against delivery]

Liviu Iolu: Bună ziua. Guvernul a declarat 2 septembrie 2016 zi de doliu național în memoria victimelor cutremurului produs în 24 august, în Italia, printre care s-au aflat şi cetăţeni români, precum şi în semn de solidaritate cu poporul italian. Seismul produs în centrul Italiei s-a soldat, până acum, cu 292 de morţi, dintre care 11 români. Tot în şedinta de astăzi, Guvernul a stabilit, prin hotărâre, ca alegerile parlamentare pentru Senat şi Camera Deputaţilor să se desfăşoare duminică, 11 decembrie 2016, urmând ca actul normativ să intre în vigoare la data de 12 septembrie 2016. De asemenea, printr-o ordonanţă de urgenţă, Executivul a modificat Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, clarificând câteva probleme pe care o să le explice doamna Maria Ligor, ministrul românilor de pretutindeni. Doamna ministru!

Maria Ligor: Mulţumesc. Bună seara. Am adoptat astăzi, prin ordonanţă de urgenţă, modificări aduse normelor de organizare a alegerilor pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. În esenţă, am adoptat măsuri speciale pentru organizarea acestor alegeri din decembrie 2016, pentru a rezolva două chestiuni, pe care noi le-am identificat drept obstacole tehnice în calea exercitării dreptului de a alege. Explicit, ne referim la faptul că pe lângă posibilitatea de a organiza secţii de votare la misiunile diplomatice - înţelegând aici ambasade, consulate sau institute culturale - şi, de asemenea, secţii de votare, la solicitarea a cel puţin 100 de alegători, care se înscriu cu această preferinţă în Registrul electoral, am creat şi posibilitatea de a organiza secţii de votare acolo unde au mai fost anterior secţii de votare şi unde, în funcţie de informaţiile de care dispunem, există o prezenţă semnificativă a românilor, la propunerea Ministerului de Externe. Aceste secţii de votare vor fi integrate în lista finală de secţii de votare pentru diaspora, în străinătate, listă care va fi stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă. A doua inovaţie, să-i spun, sau modificare pe care o introducem vizează posibilitatea ca românii cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate să poată vota la orice secţie de votare din străinătate, respectiv posibilitatea să fie înscrişi în listele suplimentare, indiferent de secţia de votare la care se prezintă. Până în prezent, exista o dificultate în acest sens şi am încercat să eliminăm acest obstacol, cum spuneam. A treia chestiune pe care o vizează ordonanţa de urgenţă de astăzi este posibilitatea pe care o introducem, ca solicitarea, cererea de înscriere în Registrul electoral şi copiile după actele doveditoare ale domiciliului sau reşedinţei în străinătate, să poată fi trimise la ambasade sau consulate şi în format electronic, prin email, practic. Acestea sunt cele trei modificări importante. Ce aş mai dori să mai subliniez este faptul că în legătură cu folosirea listelor suplimentare, principala preocupare care exista anterior era legată de posibilitatea votului dublu sau multiplu. Trebuie subliniat faptul că Legea nr. 208, care e în vigoare în momentul de faţă, prevede foarte clar că identitatea alegătorului este verificată electronic şi că această eventualitate a votului multiplu sau dublu este, practic, eliminată prin modalităţile de verificare, la care mă refeream.

Liviu Iolu: Mulţumesc mult, doamna ministru. Dacă sunt întrebări pe această temă. De asemenea, mai precizez că au fost adoptate şi două hotărâri de guvern, una cu măsurile tehnice pentru organizarea alegerilor parlamentare şi o hotărâre de guvern privind stabilirea cheltuielilor necesare pentru organizarea alegerilor.

Reporter: De ce aţi ales data de 11 decembrie şi nu altă dată?

Liviu Iolu: În primul rând, au fost consultări ale premierului Dacian Cioloş cu partidele. Data a fost stabilită astăzi pentru că, în urma consultărilor, s-a observat că există o majoritate de partide parlamentare, care susţine această dată, 11 decembrie, şi anume Partidul Naţional Liberal, UDMR, PMP şi UNPR. Susţineau data de 4 decembrie doar Partidul Social Democrat şi ALDE.

Reporter: Cât vor costa alegerile din această iarnă, din decembrie? Câţi bani sunt alocaţi?

Liviu Iolu: Banii sunt alocaţi prin rectificare bugetară, dar o să venim cu un comunicat de completare a ceea ce am spus până acum.

Reporter: Ca să clarificăm, doamna ministru, cei care vor vota pe liste suplimentare nu trebuie să fie înscrişi în Registrul electoral, adică pot merge şi cei care nu s-au înscris?

Maria Ligor: Exact, exact. Cei care se înscriu în Registrul electoral sunt alegătorii care îşi exercită dreptul de vot fie prin corespondenţă, fie fac o opţiune pentru crearea unei secţii de votare acolo unde dânşii locuiesc. Dar ca să se poată înfiinţa secţia de votare respectivă, trebuie să existe cel puţin 100 de persoane în acea localitate cu acea opţiune. Până în prezent, din păcate, nu avem decât o singură situaţie de acest gen, în Republica Moldova, unde într-o localitate sau în jurul localităţii respective avem 100 de alegători, care şi-au exprimat dorinţa să voteze la o secţie de votare organizată acolo.

Reporter: Bun, şi potrivit noilor reglementări, acum puteţi să înfiinţaţi şi acolo unde nu vor fi minim 100 de persoane?

Maria Ligor: În momentul de faţă, avem posibilitatea să înfiinţăm secţii de votare plecând de la un set de estimări ale MAE care vizează în primul rând secţiile de votare care au mai fost organizate în trecut şi care, altfel, ar dispărea în momentul de faţă; am rămâne numai cu cele de la misiunile diplomatice. Asta este o primă categorie. Şi apoi, sigur, în funcţie de dinamica prezenţei românilor în străinătate, de prezenţa la vot la alegerile anterioare... Vom ţine seamă de toate aceste elemente, de costurile asociate, evident, organizării alegerilor în străinătate, şi lista pe care o vom stabili va ţine seamă de toate aceste elemente. O vom propune la Autoritatea Electorală Permanentă.

Reporter: Nu aveţi un număr orientativ al secţiilor de votare...

Maria Ligor: Nu avem în acest moment un număr orientativ în legătură cu propunerea pe care o vom face în acest an. Pornim, evident, de la ceea ce am avut şi interior. Numărul orientativ pe care l-am avut la alte alegeri este cam de 300 de secţii, dar asta nu ne constrânge.

Liviu Iolu: Ultima întrebare pe această temă, vă rog...

Reporter: Până la ce dată se mai pot înscrie românii din diaspora pe...?

Maria Ligor: Deci având în vedere că data alegerilor a fost stabilită pentru 11 decembrie, prin calcul, aşa cum stabileşte legea, data devine 14 septembrie.

Reporter: Dacă îmi mai permiteţi o ultimă întrebare: când va trimite MAE propunerea cu secţiile de votare care ar trebui să fie constituite pentru alegeri? Adică, care este data limită astfel încât să ştim clar care sunt secţiile de votare.

Maria Ligor: Da. MAE are obligaţia să trimită în 30 de zile de la începerea perioadei electorale lista secţiilor de votare.

Liviu Iolu: Mulţumesc mult, doamna ministru! O să-l invit acum pe domnul ministru Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii, pentru că are câteva noutăţi în ceea ce priveşte gărzile medicilor, şi nu numai;  mai există şi implementarea unei directive europene cu privire la medicii străini care profesează în România.

Vlad Voiculescu: Bună ziua! Am trei puncte despre care aş vrea să vorbesc astăzi, şi apoi o să răspund la câteva întrebări - sunt sigur că există câteva. Aş vrea să vorbesc despre gărzi, despre calificări şi despre sporuri. Despre gărzi - acum câteva săptămâni am promis că vom aduce plata gărzilor la nivelul normal, şi anume la nivelul salariilor din OUG 20. Am promis că vom face asta cât mai curând posibil. Am promis, la un moment dat, că vom face asta în septembrie, atunci când guvernul va fi din nou abilitat să dea ordonanţe de urgenţă. Iată, facem asta astăzi, livrăm această promisiune astăzi. Deci, de la 1 octombrie, plata gărzilor va fi făcută la un alt nivel. Aş vrea să mulţumesc tuturor organizaţiilor profesionale, Colegiului Medicilor, sindicatelor pentru discuţiile constructive pe care le-am avut, şi mă bazez cu siguranţă pe colaborarea dumnealor în continuare. Ce aş vrea să menţionez, de asemenea, pentru a înlătura orice fel de neclarităţi cu privire la nivelul plăţii gărzilor. Există un site care se numeşte 'respectpentrumedici.ro' - pentru că despre asta este vorba, despre respectul pe care vrem să-l acordăm profesiei medicale, o profesie a cărei importanţă nu pot s-o subliniez destul pentru români. Pe acest site veţi găsi, de asemenea, detalii despre nivelul plăţilor pentru toate categoriile de medici, pentru toate categoriile de gărzi. Am să dau două exemple: un exemplu se va referi la un rezident de anul III - gărzile se fac inclusiv de către rezidenţi, de la anul III încolo - astfel, un rezident de anul III, dintr-o unitate clinică, cu un spor de 50%, care este minimum pentru timpul săptămânii, va avea acum o plată netă de 257 de lei, în timpul săptămânii. De asemenea, o gardă pe timpul weekend-ului, atunci când sporul este 100%  - de 50% până la 100%, aici existând o flexibilitate la spital -,  dacă luăm un spor de 100%, vorbim despre 547 de lei; dacă vorbim despre nivelul minim al sporului, atunci vorbim despre 411 lei. Un rezident va câştiga, pentru o gardă, minim 257 de lei în timpul săptămânii, respectiv 411 lei în timpul weekend-ului, acesta fiind nivelul minim. La nivelul maxim, vorbim de 547 de lei în timpul weekend-ului. Pentru un medic primar însă, cu o vechime de peste 20 de ani, într-o unitate clinică, cu un spor, dacă vorbim din nou despre weekend şi calculăm cu un spor de 100%, atunci vorbim de 1.200 lei în mână pentru o gardă în weekend, iar pentru o gardă în timpul săptămânii, cu un spor de 75%, adică la un nivel superior, vorbim de 800 de lei;  800 de lei sunt bani în mână. Deci, ne apropiem de un nivel rezonabil, aș putea spune, pentru plata gărzilor. Cu siguranță, există încă loc de îmbunătățire, dar, în momentul acesta, acest lucru este ce am putut să facem și cred că este un pas foarte important. Vorbim despre creștere de la 42% în cazul rezidenților; în cazul rezidentului pe care vi l-am dat mai devreme, până la 90 și ceva la sută. Al doilea punct este legat de sporuri pentru două categorii. În primul rând, avem în atenția publicului, de la o vreme, și înțelegem cu toții mai bine... care sunt necesitățile pentru pacienții cu arsuri. E o muncă de o complexitate ieșită din comun, așa încât, pentru personalul care se îngrijește de arși, va exista un spor suplimentar; acesta va fi de 100%. De asemenea, am luat în considerare un lucru care nu a fost destul de des pe agenda publică, și anume, afecțiunile oncologice. Dacă ne uităm la statisticile internaționale, o să vedem că, acolo unde există date statistice coerente, pe care poți face analize, vorbim despre o incidență a cancerului, de 1 la 3 persoane. Deci, practic, fiecare a treia persoană va suferi de un cancer pe timpul vieții; iar trendul este către una din două persoane. Asta are de-a face cu îmbătrânirea populației și cu faptul că alte patologii sunt vindecabile, între timp. Deci, este o boală a lumii moderne. De aceea, pentru specialitățile din domeniul oncologic, și anume oncologie, oncologie pediatrică, hematologie și radioterapie, există, de asemenea, o mărire a sporurilor; o mărire semnificativă, aș spune. Un al treilea punct pe care voiam să-l ating este o ordonanță de urgență pe care Guvernul a promovat-o astăzi, pentru modificarea și completarea Legii 95. Este vorba despre transpunerea în legislația națională a unei directive pentru recunoașterea calificărilor profesionale. Cu siguranță, știm cu toții că există niște bariere pentru profesioniști care vor să profeseze în România. Noi ne-am uitat la cele din domeniul medical. Câteva au fost evidențiate în presă. E un proces ceva mai complicat, la care lucrăm împreună cu Ministerul Educației, dar anumite tipuri de bariere le-am înlăturat deja prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență. Sunt câteva anomalii, le-aș spune, pe care le-am observat. De exemplu, cineva care-a venit din... știți că au existat mulți studenți din spațiul arabic, care au studiat în România. Ei bine, chiar dacă ai studiat în România, chiar dacă ai absolvit facultatea în România, ca să profesezi, trebuie să fii fie cetățean român și să fii căsătorit cu o persoană din România, fie să ai rezidență permanentă; ceea ce presupune, de asemenea, îndeplinirea câtorva condiții. Nu e un lucru pe care să fi vrut să-l lăsăm așa, așa încât... acesta este un caz, de exemplu, care, acești medici vor avea posibilitatea să profeseze în România. Cred că este un lucru important.

Liviu Iolu: Mulțumesc mult! Dacă sunt întrebări, vă rog, pentru domnul ministru Vlad Voiculescu...

Reporter: Ne puteți indica un efort bugetar estimativ pentru aceste sporuri acordate medicilor?

Vlad Voiculescu: E o întrebare foarte bună... Vă mulțumesc frumos...! Sporurile vor fi acordate din bugetele spitalelor.

Reporter: Și aveți un calcul estimativ... se știe exact cât...?

Vlad Voiculescu: Vorbim, aproximativ, de ceva peste un milion de euro... un milion de lei.

Reporter: Un milion de lei... lunar?

Vlad Voiculescu: Un milion de lei, lunar. La nivelul întregii țări, pentru toți profesioniștii din aceste categorii medicale. Deci, practic, bugetele spitalelor, însă, vor trebui să suporte asta; bugetele spitalelor sunt constituite, în principal, din plățile de la Casă; plățile pentru servicii. Da? Deci, plățile pentru servicii vin de la Casă, iar din bugetul spitalului se plătesc salariile.

Reporter: Și, în legătură cu o problemă arzătoare, la zi, aveți demisii în masă la Floreasca, la Spitalul Floreasca... Ne puteți spune - știu c-ați fost în ședință până acum - dacă aveți informații la cald, în legătură cu această problemă!?

Vlad Voiculescu: Am informaţii despre un număr îngrijorător de mare de demisii. Cunosc problema. Au existat două întâlniri de mediere la nivelul Ministerului Sanătăţii, două întâlniri convocate de mine. Senzaţia mea era că lucrurile merg într-o direcţie bună. Se pare că nu este aşa. Este o situaţie foarte gravă. În seara aceasta am convocat o a treia întâlnire de mediere. Presupun că va fi ultima.

Liviu Iolu: Mulţumesc mult. Dacă nu mai sunt întrebări…

Reporter: Mai sunt, mai sunt.

Liviu Iolu: Trebuie să ajungă domnul ministru tocmai la întâlnirea cu medicii

Reporter: Cum comentaţi acuzaţiile celor care şi-au dat demisia referitor la felul în care li se adresează managerul interimar al spitalului şi dacă intenţionaţi să luaţi o măsură în acest sens? Sunt nişte clipuri audio pe YouTube, nu ştiu dacă le-aţi ascultat sau nu.

Vlad Voiculescu: Parţial. Dacă acuzaţiile se confirmă, atunci acest lucru este inacceptabil.

Reporter: Ok. Şi referitor la ordonanţa de urgenţă, într-unul dintre puncte aveţi o adăugare la un articol despre dreptul la liberă practică a medicilor generalişti şi specialişti, cel puţin aşa era în varianta aflată în dezbatere publică. Ne puteţi explica ce înseamnă asta? Ce modificări va aduce pentru medici?

Vlad Voiculescu: Dacă aţi putea să puneţi întrebarea ceva mai specific... Dacă nu, ne puteţi pune întrebarea în scris şi vă răspundem în 24 de ore.

Liviu Iolu: Altă întrebare, vă rog.

Reporter: Până una alta, mai multe spitale din ţară spun că se confruntă în continuare cu o criză de medici şi nu vor mai putea să susţină unităţile de urgenţe, pentru că degeaba organizează concursuri, că ori nu vine nimeni, ori se prezintă medici sub nivelul de care au nevoie. Există vreo soluţie, vreo strategie gândită de minister pentru a rezolva o astfel de problemă?

Vlad Voiculescu: Mulţumesc pentru întrebare. Este probabil cea mai relevantă întrebare din această seară. Unu: avem probleme cu personalul medical, cu numărul de medici pe care îi avem încă în sistem. Doi: avem o strategie pentru resursa umană în sănătate, la care lucrăm, şi va fi gata înainte de luna octombrie. Această strategie nu va fi pur şi simplu un teanc de hârtii scrise frumos, ci va fi însoţită de măsuri concrete. Da, avem în vedere acest lucru, dar dacă vă referi la problemele care s-au... la o parte din discuţiile din spaţiul public, s-au referit la gărzi şi la plata gărzilor. Presupunem că o parte din problemă a fost rezolvată astăzi, prin ordonanţă de urgenţă. Sunt sigur că este aşa, de fapt.

Reporter: Ne puteţi da câteva detalii, ce v-aţi gândit, principii din strategia pe care urmează o prezentaţi?

Vlad Voiculescu: Da, sunt câteva lucruri foarte simple. Ne uităm la problemele cele mai mari şi problemele cele mai mari sunt cel puţin două, pe care vi le-aş aminti acum: avem arii din această ţară, avem regiuni întregi care nu sunt acoperite, avem peste 6 milioane de persoane care nu au acces la servicii medicale - asta ar fi un lucru. Un al doilea este că avem specialităţi medicale, în care mai sunt câţiva medici, iar în alte specialităţi, dacă ne uităm la media de vârstă a medicilor, o să constatăm că în câţiva ani o să avem probleme majore. Este un lucru la care nu ne-am uitat cu destulă atenţie până acum. Avem nevoie de o strategie în sensul acesta şi avem nevoie ca strategia să fie însoţită de măsuri concrete, măsuri pe termen foarte scurt, atât timp cât mai avem noi la minister şi cred că este de datoria dumneavoastră şi a noastră ca cetăţeni, după ce nu vom mai fi la acest minister să ne asigurăm că ţara asta va avea medici care să trateze populaţia.

Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă aveţi vreo informaţie cu privire la accidentul de la Valul lui Traian, de ieri. Înţelegem că acea fetiţă care a fost accidentată de un tractor a fost plimbată  între spitale de la Bucureşti la Iaşi, pentru că nu existau medici, nu avea cine să se ocupe de ea, iar la Iaşi nu există sânge în acest moment pentru operaţii şi ce mai e de făcut.

Vlad Voiculescu: Da, fetiţa a fost dusă la Iaşi, unde a fost deja operată, a fost operată o dată. Din câte ştiu, este acum într-o a doua operaţie. Prima operaţie a avut loc cu succes. Transferul de la Bucureşti la Iaşi a fost o decizie medicală, nu voi comenta o decizie medicală. Vă asigur că se face tot ce se poate pentru fetiţă. Situaţie este, într-adevăr, gravă. Noi facem tot ce se poate şi dacă cineva are vreo plângere sau cineva a greşit cu ceva, atunci aştept să-mi fie acest lucru notificat şi, cu siguranţă, vom cerceta. Din informaţiile pe care le am, lucrurile au fost făcute aşa cum trebuie.

Liviu Iolu: Mulţumim mult. Domnul ministru trebuie să plece, din păcate. În schimb, domnul ministru Dragoş Pîslaru va avea amabilitatea să clarifice un proiect de ordonanţă de urgenţă, adoptat astăzi, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Domnule ministru, vă rog.

Dragoş Pîslaru: Mulţumesc foarte mult. Este o bună oportunitate pentru a readuce în spaţiul public situaţia persoanelor plătite din fonduri publice. Ordonanţa 20, aşa cum ştiţi, a intrat în vigoare de la 1 august. Au apărut, însă, o serie de aspecte, care au determinat necesitatea de a veni cu nişte clarificări, pentru ca din septembrie salariile aferente lunii august să fie plătite la nivelul corespunzător. Aş vrea să subliniez de la început că unele din aceste clarificări sunt legitime, având în vedere situaţia oarecum haotică din sistemul salarizării în zona publică, altele sunt elemente care, fără nişte clarificări de asemenea natură, ar putea duce la interpretări de rea-credinţă, respectiv devia considerabil de la obiectivul iniţial al Ordonanţei 20 şi anume acela de a regla anumite inechităţi din sistem. Vă aduc aminte foarte pe scurt că Ordonanţa 20 rezolva pentru două sectoare - Sănătate şi Educaţie - grila completă şi o recalibra, ca să nu mai existe dubiu cu privire la modul în care se aplică, în acelaşi timp mai conţinea două elemente importante - unul era cel legat tocmai de inechităţile persoanelor care sunt aceeaşi funcţie, grad, gradaţie într-o instituţie, colegi de birou şi care aveau salarii diferite, şi în sfârşit ultima chestiune importantă era aceea de a aduce un nivel minim de salarizare în aparatele proprii ale ministerelor, pentru că în administraţia publică centrală, între  ministere exista o foarte mare diferenţă de salarizare. Ei bine, ordonanţa de astăzi aduce clarificări cam în toate punctele. Aş vrea să încep cu cele care sunt mai clare, mai simple. Pe partea de sănătate, l-aţi auzit mai devreme pe colegul meu - problema gărzilor - este un lucru pe care, cu siguranţă, l-aţi urmărit. Încercăm un nou element prin care să motivăm medicii să nu părăsească ţara, să fie mai aproape de valoarea pe care ar trebui să o aibă într-o societate modernă. Gărzile, prin acest act normativ, exact cum a fost şi promisiunea clară a Guvernului făcută în urmă cu ceva vreme, vor fi calculate pe noua bază de salarizare din OUG 20. În acelaşi timp, pentru sectorul de sănătate, probabil că aţi aflat deja, este ideea de a stabili mai clar care sunt condiţiile periculoase pentru anumite categorii - e vorba de oncologie, situaţii legate de arşi - lucrurile acestea se reglează prin ordonanţa de astăzi. În domeniul educaţiei, sunt nişte clarificări care au fost făcute ca urmare a discuţiilor cu sindicatele, care vizează elemente de detaliu. Ştiţi foarte bine că a existat şi o hotărâre de guvern. Prin această ordonanţă, închidem, practic, tot ce înseamnă elementele de aplicabilitate pentru sectorul educaţiei, astfel încât avem plăcerea să constatăm că în parteneriat, în colaborare cu sindicatele, am reuşit aceste elemente să le clarificăm. Celelalte două puncte sunt lucruri care ar merita să fie în dezbaterea noastră, în această după-amiază. Mai întâi, situaţia asimilării salariilor din aparatele proprii ale ministerelor. Ştiţi că în Ordonanţa 20 era făcută referinţa la 70% din nivelul salarial al Secretariatului General al Guvernului. Între timp, Curtea de Conturi a emis un raport, în care a explicitat faptul că salariile din cadrul SGG nu puteau fi echivalate atât de uşor, pentru că nu existau funcţii echivalente pentru toate funcţiile din ministere, drept pentru care am făcut un pas înainte către salarizarea unitară şi în zona administraţiei publice centrale, aparatele proprii ale ministerelor. În acest moment, avem o grilă minimală de salarizare în administraţia publică centrală. Plecând de la principiile unei salarizări  unitare, ceea ce presupune că am o grilă clară, care se aplică tuturor ministerelor, aparatelor proprii ale ministerelor, plecăm de la ideea că se regăseşte în acest moment în anexă nivelul salarial pentru toate funcţiile din zona administraţiei publice centrale, aparate proprii, minister. Şi, în acest moment, aşa cum sunteţi deja obişnuiţi probabil cu această filosofie, dacă în minister, în acest moment, am un salariu care este mai mare decât cel din grilă, va rămâne în plată, dacă sunt ministere cum sunt şapte ministere, care au salariile mult mai mici decât media la nivelul administraţiei publice centrale, ele vor prelua salariile de grilă. Salariile din grilă sunt exact 70% din SGG, dar elimină arbitrariul în interpretarea ce înseamnă efectiv acest nivel. Este o clarificare exact pe noile principii, care să nu dea loc de interpretare că, de fapt, acela sau altul este nivelul salarial. O precizare foarte importantă. Situaţia SGG este clarificată şi ea prin această ordonanţă, printr-o normă de interpretare. Această normă de interpretare ne permite ca chiar dacă nu retroactiv, de acum încolo să poată să fie o bază legală pentru modul de salarizare în cadrul SGG-ului, deci nu e vorba să creştem salariile cu vreun leu în cadrul Secretariatului General al Guvernului, ci doar să găsim o bază legală care să fie în linie cu raportul Curţii de Conturi pentru Secretariatul General al Guvernului. Aş vrea să închei cu o precizare legată de partea de echitate, pentru că acesta cred eu că este un mesaj foarte important legat de salarizarea în zona publică. Când noi am încercat să introducem mai multă echitate în sistem şi am reuşit, de altfel, prin acea menţiune că acolo unde există aceste discriminări, discrepanţe, inechităţi în salarizarea în aceeaşi instituţie, au apărut după aceea o serie întreagă de interpretări, vă spuneam, unele abuzive, altele până la urmă de bună-credinţă, dar care încercau să spună ce înţelegem noi prin instituţie, ce înţelegem noi prin funcţie, ce înţelegem noi prin salariu stabilit. Şi atunci, pentru a clarifica aceste lucruri, am explicitat în această ordonanţă nişte lucruri care, de altfel, erau până acum norme de practică consacrată, dar care în stilul autohton, clasic, practic, în acest moment au încercat să fie folosite semantic pentru a se obţine beneficii de unii sau de ceilalţi. În această formulă, un element cred că este foarte important, pentru că există o dezbatere pe care aţi văzut-o în zona publică şi aş vrea să o clarificăm, şi anume atunci când noi am discutat despre echitate, am discutat despre salariile stabilite prin legi, prin acte normative cum ar fi 284 sau cele care au venit ulterior. Noi nu am făcut referire la hotărârile judecătoreşti individuale. Cu alte cuvinte, dacă cineva - şi au fost multe cazuri în care s-au dus în instanţă şi au cerut 'vreau şi eu sporul pe care l-a obţinut cealaltă instituţie' sau 'cred că mi se cuvine cutare beneficiu sau indemnizaţie'. În aceste cazuri ştiţi foarte bine că instanţele, din nefericire, au dat decizii care unele au fost favorabile, unele au fost nefavorabile, dar ele au dus ca o serie întreagă de persoane să primească, totuşi, anumite salarii care sunt mai mari decât restul colegilor lor. Fără a contesta vreun moment acest atribut al puterii judecătoreşţi, vreau să precizăm acest lucru foarte important: deciziile acestea sunt individuale. Ele nu pot fi luate ca reper pentru politica salarială la nivel guvernamental, pentru că până la proba contrarie, într-o ţară civilizată şi care are separarea puterilor în stat, politica salarială nu e făcută de instanţele judecătoreşti. Este făcută de guvern. Şi atunci, în momentul în care intenţia clară a Guvernului şi aici intervin nişte lucruri de principiu. Am stabilit că există o responsabilitate bugetară şi un buget la dispoziţie, am  stabilit anumite chestiuni de echitate şi anume că ne vom concentra mai ales în zonele - şi m-aţi auzit repetând acest lucru - mai ales pe zonele care au salarii, într-adevăr, aproape de salariul minim, nu pe salarii care sunt peste 10.000 de lei. Şi atunci, dacă luăm aceste principii de echitate, de responsabilitate, de resurse, vom înţelege că intenţia noastră - cel puţin până vom avea legea salarizării unitare, unde nu va mai exista loc de interpretare - este aceea de a remedia inechități în acest sistem, care să privească lucruri sistemice, nu decizii individuale. Prin urmare, pentru a încheia acest lucru, am precizat în această ordonanţă de urgenţă intenţia iniţială şi am consacrat-o în această ordonanţă, de a ne concentra în acest moment pe salariile care sunt stabilite, sunt izvorâte direct din norme salariale şi nu prin hotărâri judecătoreşti individuale contradictorii. Vă mulţumesc foarte mult.

Liviu Iolu: Vă mulţumesc mult, domnule ministru. Dacă sunt întrebări, repede, vă rog. Vă reamintesc...

Reporter: O clarificare: au fost scoşi magistraţii şi procurorii, mă rog, magistraţii, judecătorii, procurorii, de pe această ordonanţă, pentru că există asociații ale magistraţilor, care spun  că ...mă rog, era formulat destul de clar, prin urmare li se aplică şi lor şi ar fi beneficiat de o majorare salarială de 18% şi rugau Guvernul să nu facă această clarificare şi ei să dispară din acea Ordonanţă 20.

Dragoș Pîslaru: Perfect. Sectorul justiției nu este scos din interpretarea noastră legată de inechități. Îm schimb, cererea lor, care nu este de natură de a fi de bună credință, și anume, printr-o interpretare care este plecată de la câteva decizii, de hotărâri judecătorești și, practic, neținând seamă de principiul acela, al funcției, vechimii, birou, instituție... nemaicontând lucrul ăsta și ducându-se la faptul că interpretarea domniilor lor... de fapt, o parte din domniile lor, este aceea de creștere 18%, această ordonanță clarifică că nu poate fi vorba de acea creștere de 18%, pentru că... v-am explicat clar care sunt principiile pe care am enunțat acest act normativ... În același timp, însă, nu exclude sectorul judiciar. Orice altă inechitate care provine de la interpretarea sau aplicarea cadrului legal existent, lucrurile care țin de doctorate... toate celelalte prevederi se aplică sectorului judiciar; și cred că această antagonizare, care a fost întreținută de anumite asociații de magistrați, nu face cinste rolului important de reformă și responsabilitate pe care acest sector îl are în dezvoltarea României. Mie mi se pare că sunt lucruri mult mai importante în acest moment, pe care trebuie să ne concentrăm în sectorul de justiție, decât acela de a cere, în condițiile în care, practic, pentru asistenți sociali sau administrație publică locală, noi avem dificultate în a acorda 100-200 de lei peste salariul minim, avem acuma o problemă în care... faceți singuri calculele, ce înseamnă 18% la salarii care sunt peste 10.000 de lei; și nu este echitabil acest lucru, în acest moment, iar interpretările sunt, mai degrabă, abuzive. Mulțumesc!

Reporter: Deci, ca să ne lămurim... cu subiect și predicat. Magistrații nu vor avea parte de o majorare salarială de 18%, ci, în cazuri punctuale, dacă există diferențe pe aceeași vechime, vor ajunge la salarii similare.

Dragoș Pîslaru: Atâta timp cât nimeni n-a spus vreodată, de la acest guvern - nici pe mine nu m-ați auzit că vom crește salariile cu 18% -, atâta timp cât, când a fost dezbaterea pe OUG 20, am avut consultări cu toate instituțiile din Justiție și n-a fost la nimeni observația că această creștere de 18% ar fi trebuit aplicată: și știți că au fost dezbateri și au fost publice. Iar în acest moment, ne-am trezit cu această cerință, care nu izvorăște din acte normative, ci din decizii individuale, care, așa cum v-am spus, pot fi interpretate pozitiv sau negativ, de instanțe. Deci, răspunsul este: creșterea de 18% nu este un obiectiv al Guvernului, în ceea ce privește politica salarială și nu credem că acest lucru ar trebui să facă obiectul, cel puțin până la legea salarizării unitare, a unei dispute între puterea executivă și cea judecătorească.

Liviu Iolu: Dacă mai sunt întrebări... O ultimă întrebare, pentru că...!

Reporter: Codul Fiscal. Ați modificat Codul Fiscal pentru ordonanțe... Ce conține...?

Liviu Iolu: Scutirile de la plata impozitelor locale pentru soțiile veteranilor de război e singura modificare a Codului Fiscal. Așadar, prin ordonanță de urgență am restabilit facilitățile fiscale acordate până la 31 decembrie 2015, veteranilor de război, văduvelor de război, persoanelor persecutate din motive politice, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. În cazul veteranilor și al văduvelor de război, se va aplica scutirea integrală de la plata impozitelor pentru clădirile și terenurile deținute în comun cu soții, soțiile acestora, precum și pentru mijloc de transport la alegere. În cazul clădirilor, terenurilor sau al mijloacelor de transport deținute în comun de soți, cu o terță persoană, facilitatea fiscală se va acorda doar pentru partea deținută de categoriile mai sus menționate și de soții acestora - nu și terților. O să trimit un comunicat și pe această temă... Mulțumesc mult! Conferința de presă s-a-ncheiat.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei