Declarații susținute de premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern

31 Octombrie

Galerie foto

 

Declarații susținute de premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Bună ziua. Ieri am participat la Conferinţa privind viitorul Politicii de coeziune şi vreau să o felicit pe doamna ministru Rovana Plumb pentru reuşita acestui eveniment important. În cadrul conferinţei am avut discuţii cu liderii europeni cu un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte liniile de acţiune pentru viitorul finanţării proiectelor de reducere a decalajelor din interiorul comunității europene. A fost un bun prilej să promovez poziția şi interesele României. Am subliniat determinarea Guvernului de a pune pe agenda europeană politica de coeziune, din perspectiva beneficiilor pentru cetățeni, fie că ne referim la educaţie, la infrastructură sau la investiţii cu impact în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Uniunea Europeană trebuie să ofere, în continuare, cetăţenilor săi prosperitate, stabilitate, solidaritate socială, libertate, pace şi securitate. Avem nevoie de o Europă cu un grad mai ridicat de integrare, mai puternică, clădită pe obiective şi direcții de acțiune consensuale. În centrul preocupărilor Comisiei se află promovarea transformării economice, prin stimularea investiţiilor la nivelul UE, prin încurajarea inovării, digitalizării şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Sunt preocupări pe care şi Guvernul României le are şi cărora le oferim răspunsuri concrete prin politici şi măsuri de stimulare a investiţiilor şi antreprenoriatului. Peste numai două luni, România va prelua Președinția Consiliului UE. Motto-ul care ne va călăuzi pe parcursul celor şase luni este 'Coeziunea, o valoare comună europeană'. În acest spirit, vom susţine o raportare permanentă a politicilor UE la principiul coeziunii, ca valoare comună, pentru a reclădi încrederea cetăţenilor. În contextul în care se discută despre nevoia de consolidare a proiectului european, această raportare a politicilor UE la principiul coeziunii poate contribui la unitatea comunității europene, prin eliminarea decalajelor de dezvoltare între oraşe, între regiuni şi între statele membre.

Execuția bugetară pe primele nouă luni arată atenția acordată investiţiilor şi onorării angajamentelor Guvernului de a creşte veniturile populației. Investițiile au ajuns la 15,2 miliarde de lei, cu 25,7% mai mari faţă de aceeași perioadă a anului trecut. În această perioadă au intrat în economie 9,4 miliarde de lei din fonduri europene şi mă refer la plăți efectuate, o creştere cu 20% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Execuția bugetară reflectă creșterile consistente de salarii din educaţie şi sănătate acordate începând cu 1 martie şi creșterea pensiilor, angajamente asumate prin Programul de guvernare. Suntem responsabili cu finanțele publice, ne încadrăm în ținta de deficit bugetar de până la 3% din PIB. Avem pe ordinea de zi proiectul Legii Arhivelor. Este un proiect extrem de important pentru noi, pe care ni l-am asumat prin Programul de guvernare. Vom asigura o mai bună gestionare a fondului arhivistic, vom delimita mai clar responsabilitățile dintre sectorul public şi sectorul privat şi vom facilita accesul publicului la documentele de arhivă. În plus, consolidăm statutul Arhivelor Naţionale ale României ca autoritate unică în domeniu şi a arhivelor în general, ca element esențial de identitate şi instrument al bunei guvernări. Mă bucur că putem aproba acest proiect în Anul Centenarului Marii Uniri şi chiar în ziua în care sărbătorim Ziua Arhivelor Naţionale. Pentru funcționarea Arhivelor Naţionale ale României în condiții cât mai bune vom aloca un milion de euro pentru cofinanțarea proiectului 'Restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale'. Valoarea totală a proiectului este de cinci milioane de euro, iar 80% din această sumă reprezintă bani europeni. Proiectul prevede lucrări de intervenție arhitecturale şi de consolidare a sediului Arhivelor, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Capitalei.

Avem o veste bună pentru agricultorii din domeniul vitivinicol. Stabilim în şedinţa de astăzi modul de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii producătorilor din sectorul vitivinicol pentru perioada de programare 2019-2023. Este vorba despre un cuantum anual de 47,7 milioane euro destinate susținerii activităților de întreținere a podgoriilor, asigurarea recoltei şi promovarea vinurilor. Printr-un parteneriat susţinut între autorităţile statului şi antreprenori, putem consolida poziția vinului românesc pe piaţa europeană şi nu numai, cu avantaje atât pentru economia naţională, cât şi pentru dezvoltarea afacerilor din acest sector. În România, viticultura constituie o activitate importantă din punct de vedere economic, ocupând în Europa locul cinci ca suprafaţă viticolă şi locul şase la producția de struguri şi de vin.

Tot astăzi, avem pe ordinea de zi un proiect prin care corectăm o situaţie dificilă în care se află semeni de-ai noştri. Mă refer la pacienţii internați la Spitalul Tichilești, caz semnalat, de altfel, şi de către mass-media. Decizia pe care o luăm astăzi este de a oferi o sumă aproape dublă pentru norma zilnică de hrană. Dorim să asigurăm pacienților un trai decent pentru că acest spital este, practic, casa lor. Vineri, 2 noiembrie, voi participa, la Varna, la o nouă reuniune la nivel înalt în format România-Bulgaria-Grecia şi Serbia. În marja reuniunii, la dejunul de lucru organizat de partea bulgară, a fost invitat să participe și prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu. Reuniunea de la Varna va prilejui continuarea dezbaterilor în materie de interconectare a regiunii, cu accent pe sectoarele transporturi, energie și telecomunicații. Totodată, reuniunea va prilejui o prezentare a obiectivelor viitoarei Președinții a Consiliului UE, care va fi deținută de România începând cu 1 ianuarie 2019 şi care va avea un impact asupra cooperării regionale.

În perioada 3-8 noiembrie, voi efectua vizite oficiale în Sultanatul Oman și în Statul Qatar. Cu această ocazie, vom deschide Ambasada României în Sultanatul Oman și vom inaugura Consulatul onorific al României. Vizita la Doha reprezintă cel de-al doilea contact între un prim-ministru al României și omologul său din Qatar de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state, la 22 octombrie 1990. Prin această întâlnire la nivel înalt, urmărim consolidarea relațiilor bilaterale, atât din punct de vedere diplomatic, cât și din punct de vedere economic. La finalul ședinței de guvern, purtătorul de cuvânt va detalia actele normative adoptate în cadrul şedinţei de astăzi. Vă mulţumesc.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei