Declarații susținute de premierul Mihai Tudose și de membrii Cabinetului la începutul ședinței de guvern

06 Decembrie

 

[Check against delivery]

 

Mihai Tudose: Bună ziua! Stimați colegi, dat fiind tragicul eveniment de ieri, vă propun să începem ședința de guvern de astăzi printr-un moment de reculegere. Mulțumesc! Dumnezeu să îl ierte! Tot legat de acest subiect vă anunț că astăzi, pe ordinea de zi, dacă Secretariatul General al Guvernului s-a mișcat corespunzător, va fi decretată stare de doliu național în zilele de 14, 15 şi 16 decembrie, zilele în care, practic, se desfășoară funeraliile fostului Rege al României.

Intrând în ordinea de zi, este evident că cel mai important punct de astăzi este aprobarea bugetului de stat, una dintre cele mai importante acte normative pe care le emite guvernul şi în pofida tuturor criticilor şi a 'corului bocitoarelor', este un proiect bun, pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune. Adică avem în vedere o creştere economică de doar 5,5%, în condiţiile în care toată lumea prognozează o creştere mai mare a PIB-ului, prevede venituri estimate cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017. Este pentru prima dată când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro. Suntem consecvenţi în ceea ce priveşte priorităţile - sănătate, educaţie, infrastructură - creşterile fiind de 17% la sănătate, 16% la educaţie, iar pe investiţii, o creştere cu 42% faţă de 2017. La agricultură, domnule Daea, am alocat în plus bugetului 23,6%, fiind agricultura unul dintre principalele motoare de creştere pentru anul acesta şi încă o dată vă mulţumesc pentru eforturi. 28,4 miliarde de lei vor fi fonduri - ţinta de fonduri europene atrase pentru 2018. Aşa o ţintă realistă eu cred că o să o depăşim la anul, dat fiind faptul că ajunge la maturitate tot ceea ce s-a lucrat anul acesta, proiectele pe care le-am implementat. Va fi Anul Centenarului, sunt sume prevăzute, sunt proiecte, domnul Romaşcanu a lucrat. Dar pentru mai multe amănunte am să-l rog pe domnul ministru Ionuţ Mişa, îi mulţumesc pentru efortul depus în ultimele săptămâni, luni. Vă rog frumos, domnule Mişa!

Ionuţ Mişa: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Aşa cum aţi menţionat şi anterior, principalele domenii avute la constituirea bugetului de stat sunt sănătatea, cercetarea şi majorarea investiţiilor publice, ca obiective principale. Vreau să menţionez că proiectul de buget pentru anul viitor este constituit, aşa cum menţionaţi, pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul /.../ este de 2,96% din PIB, cu o încadrare, astfel, în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale care au fost discutate şi promise, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB - şi aici cred că se poate constata o creştere a ponderii veniturilor în total Produs Intern Brut. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetarilor în anul 2018 le înregistrează contribuţiile, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit, de 2,3% din Produsul Intern Brut. Politica de cheltuieli vizează în principal următoarele măsuri: asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public, orientarea resurselor disponibile către investiţiile publice de antrenare în domeniile infrastructură, agricultură şi dezvoltare rurală, reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii co-finanţate din fonduri europene, accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbuntăţirea ratei de absorţie; de asemenea, continuarea finanţării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiţii care să utilizeze tehnologii noi, obţinerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creşterii economice şi asigurării stabilităţii macroeconomice. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din Produsul Intern Brut. Cheltuielile cu asistenţa socială, având în vedere măsurile adoptate în domeniul pensiilor şi a majorării indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi a unor drepturi de asistenţă socială, ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din Produsul Intern Brut. Cheltuielile de personal vor însuma 81,2 miliarde lei, respectiv 8,9%, ceea ce înseamnă o creştere de 11,6 miliarde fată de anul 2017. Aceasta, şi pe fondul aplicării legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Bunurile şi serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei, reprezentând 4,4% din Produsul Intern Brut, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018 - 12,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din Produsul Intern Brut; cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 – 38,5 miliarde lei  reprezentând 4,2% din Produsul Intern Brut, având practic o creştere faţă de anul 2017 de 11,5 miliarde.

Am să enumăr acum bugetul pe anul 2018, cu sumele destinate pentru fiecare instituţie:

- Ministerul Apărării Naţionale: 18.164,9 milioane lei, majorare cu 11,3% faţă de anul 2017; s-a asigurat astfel alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relaţia cu NATO;

- Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene: 6.208,6 milioane lei credite bugetare, majorare cu 30,6% faţă de anul 2017 şi 38.343 milioane lei credite de angajament;

- Ministerul Transporturilor: 9.132,8 milioane lei credite bugetare, majorare cu 0,9% faţă de anul 2017 şi 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

- Ministerul Educaţiei Naţionale: 23.794,4 milioane lei, majorare cu 240,9% faţă de anul 2017; aici vreau să menţionez că, începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale se vor plăti şi drepturile salariale ale personalului din învăţământul preuniversitar de stat;

- Ministerul Sănătăţii: 8.762,2 milioane lei, majorare cu 4,6 faţă de anul 2017; precizăm că pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769 milioane lei, cu 4.530 milioane lei mai mult faţă de anul 2017, majorarea însemnând la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 15,5%.

Ministerul Culturii și Identității Naționale - 1117,4 milioane lei, majorare cu 50,4%. În bugetul acestui minister s-au alocat 150 de milioane de lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României 1918-2018 și a Primului Război Mondial.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale - 31.693 milioane lei, în scădere cu 13,2% față de anul 2017. Vreau să menționez că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017 la 7408,8 milioane lei în anul 2108.

Ministerul Afacerilor Externe - 944,1 milioane lei credite bugetare, ceea ce reprezintă o majorare cu 21,9% față de anul 2017 și 1033,1 milioane lei credite de angajament. De asemenea, în bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - s-a alocat un buget de 23.522,1 milioane lei, ceea ce reprezintă o majorare, așa cum menționați, domnule prim-ministru, de 23,6%.

Ministerul Afacerilor Interne - bugetul alocat este 15.311,9 milioane lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 20,7%.

Ministerul Justiției - bugetul este 3750,6 milioane lei, în scădere cu 0,8%.

Ministerul Public - buget: 1234,7 milioane lei, ce reprezintă o majorare de 0,23%.

Ministerul Tineretului și Sportului - buget: 517,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 15,3%.

Ministerul Mediului - s-a alocat un buget de 444,9 milioane lei, în scădere cu 5,4%.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - buget: 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Compania Națională Poșta Română S.A.

Ministerul Economiei - buget: 355,9 milioane lei, din care 53 de milioane de lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare, aflat sub autoritatea acestuia; reprezintă o majorare de 104,9%.

Ministerul Finanțelor Publice - buget: 4569,4 milioane lei, majorare de 25,5%. 

Ministerul Finanțelor Publice Acțiuni Generale - buget: 21.595,6 milioane lei, majorare 1,2%.

Ministerul Energiei - buget: 583,3 milioane lei, în scădere cu 36%.

Secretariatul General al Guvernului - buget: 1336,3 milioane lei, majorare 24,8%.

Ministerul Turismului - buget: 63,4 milioane de lei, majorare 39,8%./

Ionuț Mișa: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat - buget: 1237,1 milioane lei, majorare 32,4%.

Ministerul Cercetării și Inovării - buget: 1652,7 milioane lei, majorare 13,6%.

Ministerul Apelor și Pădurilor - buget: 4438,9 milioane lei, reprezentând o majorare de 26,8%.

Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social - buget: 8,9 milioane lei, majorare de 16,8%.

Ministerul pentru Relația cu Parlamentul - buget: 7,3 milioane lei, în scădere cu 0,7%.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - buget: 25,4 milioane lei, majorare 44,6%.

Camera Deputaților - buget: 436,2 milioane lei, majorare 29,6%.

Și, de asemenea, Administrația Prezidențială - buget: 57,6 milioane lei, o majorare de 20,7%. De asemenea, sunt enumerate celelalte instituții.

Dle prim ministru, cu permisiunea dumneavoastră, am să mă opresc aici, pentru a nu acapara tot timpul. Vă mulțumesc frumos.

Mihai Tudose: Mulțumesc, dle ministru. Succes să avem în implementare!

Ionuț Mișa: Vă mulțumesc!

Mihai Tudose: Dna ministru Carmen Dan. Înțeleg că azi avem în primă lectură un pachet de legi foarte importante, ca și proiecte de legi, printre care Statutul Polițistului. Pe scurt, vă rog frumos.

Carmen Dan: Da, dle prim ministru, astăzi avem acest pachet legislativ prin care se urmărește întărirea autorității polițistului, într-o primă lectură și pentru acest lucru vă mulțumesc atât dumneavoastră, cât și colegilor mei din Guvern care au înțeles că este un pas pe care trebuie să îl facem în continuare pentru a finaliza această inițiativă, pentru că este primul demers din istoria acestei instituții când proceduri polițienești sunt scoase la lumină și inserate într-un text de lege. Faptul că în prezent aceste proceduri nu au fost cunoscute a condus la constatarea noastră și acest fapt rezultă și din modul în care fiecare ne punem diverse întrebări atunci când vedem în spațiul public interacțiuni dintre polițiști și cetățeni. Cu toții ne punem întrebarea firească dacă este corect cum a procedat polițistul, dacă este totul legal sau este un abuz. Prin această lege ne dorim ca oamenii să știe ce înseamnă respectarea legii și de unde începe abuzul. Acest pachet de câștigare a încrederii - se regăsesc propunerile noastre în mapa fiecărui ministru - cuprinde trei aspecte. Primul aspect privește transparentizarea procedurilor de acțiune, al doilea aspect privește pregătirea fizică și tactică și un ultim aspect îl reprezintă cadrul legislativ pe care am dorit să îl facem clar, coerent și care să asigure polițiștilor protecția legii. Pe de altă parte, suntem conștienți de faptul că autoritatea polițistului nu se construiește numai prin modificarea cadrului legal. Respectul polițistului se câștigă și prin modul în care fiecare dintre angajații ministerului își fac datoria la locul de muncă și vreau să vă asigur că suntem primii care vom sancționa și sancționăm abuzurile. Așa că deși suntem conștienți că aceste derapaje ar putea să mai existe, suntem o instituție care are 127.000 de angajați. Niciodată nu considerăm că este oportun și constructiv să generalizăm aceste situații particulare. Pe scurt, prin acest proiect, ne-am dori să introducem un echilibru între drepturile și libertățile cetățenești și drepturile și obligațiile cetățenilor. Nu are sens să mai evoc că și ieri am trecut printr-o situație foarte gravă. Un polițist, un angajat al ministerului, un luptător din Departamentul de Acțiuni Speciale se zbate astăzi între viață și moarte. Mai departe fac mențiunea că în data de 2 august noi am transmis către Ministerul Justiției o serie de propuneri de modificare a Codului Penal în ceea ce privește infracțiunea de ucidere, de ultraj și de ultraj judiciar. Am primit răspuns în data de 13 septembrie de la domnul ministru al Justiției, care a precizat că problematica ridicată este analizată la nivelul Ministerului Justiției, iar ea va face obiectul inserării acestor propuneri în pachetul legislativ sau în procesul de evaluare a Codurilor penale. Îi mulțumesc domnului ministru al Justiției și îl rog în continuare să ne sprijine în acest demers.

Și mai vreau să fac o ultimă precizare, domnule prim-ministru. Vreau să mulțumesc în numele meu și în numele colegilor mei de la minister și angajaților ministerului pentru modul rațional, judicios și echilibrat în care Ministerul Afacerilor Interne a fost luat în considerare, atunci când s-a discutat alocarea bugetară pentru anul 2018 și mulțumesc pentru că a existat aici atât sprijin politic, cât și sprijin guvernamental. Asta înseamnă că dumneavoastră, la guvern, dar și partidul care se află la guvernare, ați înțeles care sunt nevoile acestui minister, ați înțeles că aceste nevoi trebuie abordate într-un mod echilibrat. Eu cred că este unul dintre cele mai mari bugete și, o afirm cu toată responsabilitatea, este un buget comparabil cu bugetul Ministerului Apărării Naționale. Vă asigurăm că vom gestiona judicios această alocare, pentru că singurul obiectiv pe care ni l-am asumat și ni-l asumăm în continuare este menținerea climatului de siguranță al cetățeanului.

Mihai Tudose: Vă mulțumesc, doamnă ministru, dumneavoastră şi celor pe care îi reprezentați dumneavoastră, polițiștilor care asigură climatul de siguranță pentru ceea ce ne-am propus, pentru sănătate, pentru educație, pentru viața de zi cu zi. Și venind vorba despre acest lucru, astăzi am avut o întâlnire dimineață cu domnul ministru Bodog, cu toți factorii responsabili sau care ar fi trebuit să fie responsabili în domeniul aprovizionării cu medicamente a acestei țări. Eu rămân la opinia mea că nu toți sunt foarte responsabili și am convenit împreună cu domnul ministru că de astăzi nu mai este loc de explicații și că nu există nici o explicație pentru un deces într-un spital cauzat de lipsa unui medicament. Partea cea mai blândă este plecarea acasă, mergând până la plângere penală pentru neînfăptuirea obligațiilor de serviciu la cei responsabili, cu schimbări legislative acolo unde este cazul. Termenul este o săptămână pentru a regla aceste lucruri, domnule ministru. Îi aduc aminte că nu acceptăm prelungiri de termen. Cu aceasta, nu înainte de a ura "La mulți ani!" tuturor celor care sărbătoresc astăzi ziua onomastică, mulțumesc frumos presei pentru colaborare. Intrăm în ordinea de zi.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei