Declarații de presă

Miercuri, 09 Decembrie

Conferinţă de presă susținută de premierul Dacian Cioloş împreună cu ministrul Finanțelor, Anca Dana Dragu, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu și ministrul Educației, Adrian Curaj

Galerie foto

[Check against delivery]

Dacian Cioloș: Bună seara. Vreau, în primul rând, să vă spun că astăzi m-am întâlnit cu premierul britanic David Cameron, am discutat despre relaţiile bilaterale, care sunt în baza Parteneriatului strategic pe care România îl are cu Marea Britanie, să spun, la un nivel intens, mai ales pe cooperarea privind securitatea, cooperarea militară în cadrul NATO. Am insistat pe nevoia de a dezvolta mai mult relaţiile de cooperare economică. România are un potenţial de investiţii, de creştere economică, ce poate fi valorificat şi cu atât mai mult de capital, provenind din statele membre, din Uniunea Europeană, şi Marea Britanie pare interesată de acest lucru. În cursul acestui an, în primăvară, ştiu că a avut loc o primă misiune sau vizită a unui grup de oameni de afaceri din Marea Britanie, am conveni,t cu premierul britanic, să continuăm în acestă direcţie şi în cadrul preocupărilor pe care guvernul le are, de a lucra pe o viziune de dezvoltare economică pe termen mediu, aşa cum domnul vicepremier Borc a anunţat, să dăm elemente mai concrete, mai precise şi investitorilor birtanici legat de ce s-ar putea face în România. 
Am discutat în partea a doua, sigur, despre, propunerile pe care Marea Britanie le are pentru a îmbunătăţi activitatea în cadrul Uniunii Europene şi pentru a duce astfel la o abordare pozitivă din partea Marii Britanii, privind rămânerea în Uniunea Europeană. În mare, propunerile făcute de Marea Britanie pot fi susţinute de România, cu excepţia chestiunii privind drepturile muncitorilor în Uniunea Europeană, libera circulaţie a lucrătorilor, a angajaţilor. Aici am insistat pe nevoia de găsi soluţii care să nu contravină drepturilor care sunt deja înscrise în legislaţia europeană, mai ales în privinţa drepturilor sociale, alocaţiilor sociale, dat fiind faptul că în cea mai mare parte, cel puţin românii care lucrează în Marea Britanie, merg acolo să muncească şi, deci, plătesc inclusiv taxe şi eu cred că se vor putea găsi pe viitor soluţii care să ţină cont de aceste preocupări ale României. 
Şi, sigur, am trecut în revistă, pe scurt, punctele care ar urma să fie discutate la Consiliul European, de săptămâna viitoare, în mare avem poziţii similare, atât în ce priveşte politica privind migraţia, cât şi politica privind relaţia cu Rusia, importanţa politicii de vecinătate a Uniunii Europene în zona de est a Uniunii Europene, deci, din acest punct de vedere, avem poziţii similare. 
Aş vrea, în partea a doua, a acestei intervenţii, să vă spun câteva cuvinte legate de buget, bugetul pe 2016, care a fost adoptat astăzi în guvern şi trimis la parlament. Aici vreau să reamintesc faptul că această construcţie bugetară s-a derulat sub un set de constrângeri, care au fost impuse de legislaţia adoptată de parlament în cursul anului 2015, legislaţie care a dus la o majorare a cheltuielilor bugetare cu circa 12,6 miliarde de lei. Au existat, am văzut în aceste zile, tot felul de opinii legat de modul cum guvernul ar fi trebuit să abordeze sau nu această legislaţie, aceste decizii, care au un impact bugetar semnificativ, opinii cum că guvernul ar fi fost timorat sau că a dat dovadă de laşitate, prin faptul că nu a decis să respingă anumite propuneri, eventual să le respingă prin ordonanţă de urgenţă. Eu am spus şi la instalarea acestui guvern că, în respectul echilibrului puterilor în stat, guvernul a decis să respecte această legislaţie adoptată de parlament şi să dăm dovadă, mai degrabă, de curaj, asumându-ne înţelepciunea de a căuta soluţii pentru a putea aplica acest buget, chiar dacă a trebuit să ne construim bugetul în aceste constrângeri. Deci, am preferat să acceptăm aceste lucruri şi să venim cu propuneri care să ne permită, chiar dacă marjele sunt limitate, să ne permită să menţinem aceste limite.
 În acelaşi timp, bugetul a fost construit ţinând cont de un prag maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul UE şi în ceea ce priveşte obiectivul bugetar pe termen mediu sau MTO, cum se mai spune în limbajul internaţional, aici guvernul este hotărât ca pe parcursul anului 2016 să creeze premisele pentru o realiniere a deficitului structural la aceste ţinte, astfel încât pe termen mediu, pentru că acest deficit sau obiectiv bugetar este calculat pe termen mediu, deci pe termen mediu să ne încadrăm în limitele agreate de 1% deficit structural. Şi vreau să vă spun că aceeaşi abordare o au şi alte câteva state membre ale UE care au ca obiectiv respectarea pe termen mediu a acestui principiu, dar în acelaşi timp să-şi stimuleze şi economia. 
Implementarea bugetului pe care-l propunem se bazează pe câteva principii şi, oricum, vrem să ţinem la câteva principii. În primul rând, prioritizarea. Vrem să concentrăm resursele pe un număr limitat de proiecte şi nu să finanţăm un shopping list cu propuneri venite dintr-o parte sau alta şi negociate într-o parte sau alta. Deci intenţia este să ne concentrăm pe un număr limitat de proiecte prioritare care să poată să ducă la rezultate concrete. Al doilea obiectiv este transparentizarea. Avem intenţia să publicăm contractele de achiziţii publice, cheltuielile realizate de fiecare minister, nu doar pentru a informa cetăţenii, contribuabilii vizavi de modul cum sunt folosiţi banii publici, dar şi pentru noi, pentru guvern, pentru a avea o urmărire atentă şi la zi a modului în care se realizează execuţia bugetară şi să folosim rectificările bugetare în aşa fel încât la sfâşitul anului viitor să asigurăm o execuţie bugetară cât mai apropiată de 100%. Dat fiind faptul că resursele sunt deja limitate, este important pentru noi să putem cheltui aceşti bani aşa cum ne-am propus. Sau dacă pe anumite proiecte vedem că lucrurile nu avansează, să putem să-i realocăm pe acele proiecte pe care absorbţia, utilizarea este bună. 
Apoi, eficienţa în utilizarea resurselor este o altă prioritate şi acest principiu se leagă şi de obiectivul nostru de a proceda la o îmbunătăţire a calităţii actului administrativ care poate să ducă şi la o eficienţă a utilizării resurselor. Un al patrulea principiu este prudenţa. Aici, în construcţia bugetului, am prevăzut un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile şi serviciile de circa 10%, circa patru miliarde de lei, este o bună practică în construcţia prudenţială a unui buget, şi acest plafon va fi folosit ca un buffer, ca un tampon pentru a evita derapajele în execuţia bugetului. Pe de altă parte, nu am luat în calcul posibilele efecte pozitive de runda a doua a relaxării fiscale, bani care rămân în circuitul privat şi care se multiplică şi care pot să aibă un efect pozitiv asupra veniturilor la buget. 
Un al cincilea principiu, predictibilitatea. Asta înseamnă că, pe de o parte, continuăm investiţii care au fost începute pentru a da predictibilitate mediului economic şi pentru a stimula, în felul acesta, şi investiţiile din partea sectorului privat. În construcţia bugetului am prioritizat câteva domenii pe care am venit cu alocări bugetare mai mari decât execuţia bugetară realizată în cursul anului 2015 şi într-adevăr ne-am raportat la alocarea bugetară, nu la alocarea pe care a făcut-o guvernul precedent, ci la execuţia bugetară, pentru că nu are niciun sens să ne comparăm cu o alocare care, chiar dacă a fost mare, în unele cazuri execuţia a fost de sub 50%. Deci am luat ca referinţă ceea ce diferitele ministere sau instituţii de stat au putut într-adevăr să absoarbă şi am venit cu alocări suplimentare pentru sănătate, pentru educaţie şi pentru cercetare. 
Pentru educaţie avem câteva obiective prioritare. Domnul ministru o să le prezinte mai detaliat. Ele vizează, în primul rând, alocări bugetare pentru universităţi, atât pentru oferirea de subvenţii studenţilor, pentru cămine şi cantine sau pentru burse ale studenţilor, cât şi pentru investiţii şi pentru modernizări. Apoi, tot în domeniul educaţiei, investiţii în infrastructura unităţilor şcolare. Aici, dincolo de alocarea de la Ministerul Educaţiei, vor mai fi bani pentru investiţii în şcoli şi în modernizarea unor şcoli sau aducerea, cel puţin, la normele care să le permită deschiderea lor pentru şcoli în mediul rural, unde avem o alocare bugetară importantă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Locale. Totodată, pe partea de cercetare avem o alocare sensibil consistentă şi superioară faţă de cea din 2015. Aici obiectivul prioritar este să continuăm investiţiile dedicate proiectului de importanţă europeană, cel privind laserul de la Măgurele, unde, dincolo de obiectivul nostru de a finaliza construcţia şi instalarea echipamentelor cheie prevăzute în acest proiect, cu o alocare de aproape 400 de milioane de lei fonduri nerambursabile pentru anul viitor, obiectivul pe termen mediu este şi dezvoltarea unui concept integrat de dezvoltare teritorială de tip laser valley, unde, în jurul acestui proiect de laser, se pot dezvolta o serie de alte afaceri care să valorifice rezultatele cercetării în partea productivă, în partea economică. 
Un al doilea obiectiv prioritar este sănătatea. Aici principiul este acela de a duce la îmbunătăţirea serviciilor medicale cu câteva ţinte, am anunţat deja un program naţional pentru arşi care vizează investiţii în patru centre de arşi la Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti. Totodată, în cadrul Programului Naţional de Oncologie, un subprogram de oncologie pediatrică, cu o alocare preliminară de circa 2% din totalul bugetului de programe şi un Program pentru asistenţă medicală dedicată nou-născutului prematur, unde se are în vedere modernizarea secţiilor de terapie intensivă neonatală printr-o alocare de minim 3% din bugetul total de programe. Totodată, avem ca obiectiv să continuăm iniţiativele deja începute de investiţii tip green field, deci practic de la zero, a trei spitale regionale, la Cluj, Iaşi şi Craiova pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile, fonduri europene de 320 de milioane de euro. 
Pe partea de transporturi, la fel, alocarea bugetară pe care am putut să o dedicăm acestui domeniu vizează câteva proiecte pe care dorim să le continuăm, deci proiecte care sunt în execuţie şi care au nevoie de fonduri pentru a putea fi continuate. Şi aici avem Autostrada Lugoj-Deva, Autostrada Sebeş-Sibiu, Autostrada Câmpia Turzii-Târgu Mureş, Autostrada Transilvania. Pe partea de căi ferate, avem modernizarea căilor ferate Sighişoara-Coşlaru-Simeria, modernizarea căilor ferate Gurasada-Simeria şi modernizarea căii ferate Braşov-Sighişoara. Pe partea de metrou, în Bucureşti, avem ca priorităţi magistrala M 5, Drumul Taberei - Eroilor, şi magistrala M 4, Parc Bazilescu - Străuleşti. Totodată vor fi alocate fonduri la o viitoare rectificare şi pentru magistrala M 6, 1 Mai - Aeroport Henri Coandă, după finalizarea procesului de achiziţie publică. Sigur, asta nu înseamnă că ne preocupăm doar de aceste proiecte, dar pe aceste proiecte putem executa lucrări şi deci a avea alocări bugetare consistente. Vom viza şi deblocarea urgentă a precondiţiilor de demarare a proiectelor care nu sunt încă începute şi pe care le avem prinse în Master Plan. De aceea nu le-am prins aici, am văzut reacţii în presă cum că nu avem ca prioritate, eu ştiu, Autostrada Moldova sau Piteşti - Sibiu. Am spus că Piteşti - Sibiu este o prioritate pentru noi, dar, cu toată capacitatea de a accelera procesul de pregătire, e foarte puţin probabil să putem începe investiţiile până la sfârşitul anului viitor. Însă am vrea ca pentru anumite proiecte, cum este şi Autostrada Sibiu – Piteşti, să putem finaliza toată partea pregătitoare în aşa fel încât la începutul lui 2017 să fie proiectul pregătit pentru a fi demarat. Am prevăzut, totodată, pentru proiectele de infrastructură, un mecanism convenit cu Ministerul de Finanţe, care să permită, pe măsura evoluţiei proiectelor, la rectificări, alocări bugetare suplimentare în funcţie de modul cum proiectele evoluează şi aici vă spuneam că avem în vedere urmărirea atentă a execuţiei bugetare pe alte linii bugetare, în aşa fel încât fondurile care nu sunt folosite să le putem concentra pe proiecte, care, sperăm noi, să meargă într-un ritm accelerat. 
Avem, totodată, alocări superioare faţă de ceea ce prevăzuse guvernul precedent pe partea de dezvoltare locală, unde vrem să venim în complement cu ceea ce se poate finanţa pe programele de dezvoltare rurală sau pe programele europene, şi aici vrem să venim în paralel cu această alocare bugetară de două miliarde de lei în plus pentru proiectele de investiţii locale şi cu o serie de criterii, de selecţii a acestor proiecte şi de transparenţă privind execuţia bugetară pe aceste proiecte, pentru a fi clar pe ce folosim aceşti bani, pentru a evita intrepretări privind anumite repartizări, eu ştiu, cu criterii electorale sau politice. N-avem niciun fel de astfel de obiectiv, principalul obiectiv este să investim acolo unde este nevoie. 
Aş vrea să închei spunând că acest buget este şi o premiză de bază a construcţiei bugetare, care are în vedere o colaborare mai strânsă cu sectorul privat, pentru că prin aplicarea Codului Fiscal, recent aprobat, guvernul, practic, a lăsat sectorului privat gestiunea unor sume de circa 10,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă echivalentul relaxării fiscale. Şi noi sperăm ca prin măsurile pe care intenţionăm să le luăm pe partea economică, prin colaborarea între guvern cu sectorul economic să atragem cât mai mulţi din aceşti bani în investiţii, care să ducă la creştere economică. Deci, practic, este vorba nu doar de ceea ce poate să facă bugetul de stat pentru a stimula economia, ci şi de modul cum putem încuraja sectorul privat să contribuie la acest proces. Dacă aveţi întrebări, două sau trei întrebări putem lua, după care domnii miniştri o să intre în detalii.


Reporter: Bună seara. Domnule premier, dacă ne puteţi lămuri, cum a rămas în proiectul de buget, în urma discuţiei şi controverselor care au apărut, problema lăcaşelor de cult.
Dacian Cioloş: Da, lăcaşele de cult, aşa cum probabil aţi văzut, nu au alocare bugetară în bugetul de stat. Pe de o parte, pentru că avem alocări pentru culte şi cheltuielile cu salariile, în urma deciziilor care au fost luate de parlament, au un impact şi pe partea de culte. Pe de altă parte, faptul că nu avem alocări bugetare nu înseamnă că investiţiile care se fac în lăcaşe de cult nu sunt importante, dar cred, pe de o parte, că aici este importantă implicarea enoriaşilor, a credincioşilor şi a autorităţilor locale. Autorităţile locale pot să decidă cel mai bine în ce fel anumite investiţii sunt prioritare sau nu pentru comunităţile respective. Nu ştiu dacă bugetul de stat, şi mai ales în condiţiile bugetare foarte dificile pe care le avem, mai este cazul acum să alocăm aceste bugete. Cel puţin, în momentul de faţă, aşa cum stă bugetul, nu ne-am putut permite aceste alocări. 
Pe de altă parte, am spus şi în discuţiile cu părintele patriarh şi este deschisă această idee şi celorlalte culte, cred că putem mobiliza o implicare şi a cultelor în proiectele cu caracter social. Ştiu că multe culte au implicări în proiecte cu carcater social, legate de sănătate, de educaţie şi aici programele, proiectele pe care le avem la dispoziţie vor fi deschise şi pentru culte, care să vină cu astfel de proiecte, astfel de idei. Dincolo de asta, într-adevăr, aţi spus că a fost un subiect controversat şi am trăit sentimentul, în aceste zile, când au fost discuţii legate de finanţarea sau nu a lăcaşelor de cult, dincolo de justificarea sau nu a implicării bugetului public, am simţit şi o tensiune foarte mare în societate legat de aceste lucruri şi cred că, împreună, trebuie să vedem cum facem să depăşim aceste tensiuni şi aceste conflicte din societate care nu fac bine nici de-o parte, nici de alta. Nu cred că în felul acesta putem să ne clarificăm lucrurile, să ne limpezim principiile şi valorile pe care vrem să cheltuim inclusiv banul public şi nu cred că în felul acesta putem să ajungem la o stare de încredere în noi şi în ceea ce putem face. De asta, i-am spus şi părintelui patriarh, pe de-o parte, că eu rămân deschis să văd în ce fel putem colabora pe viitor cu toate cultele, pe de altă parte, i-am înţeles şi pe cei care vor o cheluire eficientă a banului public, transparenţă în cheltuirea banului public şi pot să-i asigur că guvernul asta va face, dar cred că putem face acest lucru şi trecând dincolo de tensiuni care se pot crea din astfel de dezbateri. 
Reporter: Dacă mai îmi permiteţi o întrebare. Bănuiesc că sunteţi la zi cu informaţiile, mă refer aici la doi copii care s-au sinucis, care au fost, după cum ştiţi, la Centrul Social din Craiova, 11 au ajuns la psihiatrie, sunt acolo în curs nişte anchete ale autorităţilor locale, dar şi a Direcţiei copilului. Dacă Executivul, evident prin Ministerul Muncii, intenţionează să verifice şi această problemă, care este una, de fapt, la nivel naţional. A mai fost remarcată şi în cazul altor centre sociale din România.
Dacian Cioloş: Sigur că astfel de cazuri ne preocupă şi este important, mai ales, să vedem dacă astfel de situaţii sunt sau nu izolate şi dacă este vorba de o problemă structurală şi în acest caz este clar că Ministerul Muncii, Protecţie Sociale ar trebui să vadă ce măsuri pot fi luate pentru a evita astfel de situaţii pe viitor. Este dramatic să vedem astfel de lucruri.
Reporter: Domnule prim-ministru, sunteţi cu deficitul la limită, 2,95% din PIB, bugetul se duce în parlament, de obicei în parlament sunt adăugate multe amendamente, care duc la creşterea cheltuielilor. Ce veţi face dacă se va întâmpla acest lucru? Care este planul B?
Dacian Cioloş: Planul B este acelaşi, de a menţine ceea ce noi am prevăzut acolo. Pentru orice amendament care vizează buget, în mod normal, cei care propun acest amendament trebuie să spună şi de unde luăm aceşti bani, pentru că este clar că nu avem bani în plus pentru a adăuga la ceea ce am pus acolo şi atunci discuţiile trebuie să fie foarte pragmatice şi să vedem de unde luăm, dacă sunt anumite propuneri care sunt coerente şi care se justifică. 
Pe de altă parte, guvernul acesta a făcut deja efortul de a lua în considerare, practic, toate deciziile parlamentului şi le-am bugetat, inclusiv creşterile salariale pe diferite sectoare. Deci eu cred că, de data aceasta, trebuie să dăm dovadă de seriozitate şi să fim rezonabili, nu doar guvernul în modul cum a construit bugetul şi mai ales în modul cum va asigura execuţia bugetului, dar şi parlamentul, în modul în care vor avea loc discuţiile pentru acest buget. Sigur, o să vedem, însă este clar pentru toată lumea, nu avem buzunare ascunse în care să ţinem bani pentru astfel de tipuri de negocieri, am pus totul pe masă, am făcut efortul, aşa cum aţi spus, să mergem la limită şi cred eu că este nevoie acum de responsabilitate de ambele părţi.
Reporter: Deci, pentru orice amendament adoptat va trebui să tăiaţi din altă parte.
Dacian Cioloş: Evident, pentru că nu avem altă sursă. Nu putem creşte cheltuielile, pentru că ar însemna să mergem cu deficitul mult dincolo de 3% sau, oricum, să creştem mult mai mult riscul de a depăşi deficitul. Pe de altă parte, cum v-am spus, alocarile pe care le-am făcut le-am ţintit pe anumite priorităţi şi chiar şi aşa, cum vă spun eu, pe investiţi, de exemplu infrastructura, aș şi pus mult mai mult decât am pus, dar astea au fost resursele. 
Dan Suciu: Mulţumesc domnule prim-ministru. Doamna ministru vă rog câteva elemente clarificatoare despre buget şi evident întrebările dumneavoastră, tot aşa două-trei, ca să avem apoi şi prezentările sau punctele de vedere ale celorlalţi miniştri. 

[Check against delivery]

Anca Dragu: Mulţumesc! Bună seara! Intervenţia mea va fi foarte scurtă deoarece domnul premier a avut o prezentare clară şi amplă asupra proiectului de buget pentru 2016. V-aş da câteva elemente referitoare la cadrul macroeconomic pe care l-am avut în vedere la elaborarea acestui proiect de buget. Pentru anul 2016 avem în vedere o creştere reală a PIB de 4,1%, respectiv o  creştere de la 704,5 miliarde de lei, la 746,6 miliarde lei. O inflaţie anuală medie de 0,5% şi inflaţia de la sfârşitul anului de 1,8%. Anticipăm pentru 2016 o creştere a numărului de salariaţi la 4.780.000 de la un număr curent de 4.620.000 de salariaţi. În mod corespunzător estimăm o reducere a numărului de şomeri de la 465.000 la 450.000. Câştigul salarial brut înregistrează în anul următor o creştere de la 2.501 lei la 2.681 lei . De asemenea, aş puncta o uşoară creştere a deficitului de cont curent de la 0,9% în 2015 la 1,2% din PIB în 2016. Pe baza acestui cadru macroeconomic am proiectat venituri şi cheltuieli bugetare, respectiv venituri de 31% din PIB pentru 2016, în descreştere faţă de anul anterior ca urmare a măsurilor cu impact pe partea de venituri. În partea de cheltuieli avem o uşoară creştere de la 33,5% din PIB în 2015 la 33,8% din PIB în 2016. Aceste cifre sunt, au la bază metodologia cash, metodologia pe numerar. Vreau să vă spun câteva cuvinte despre principalele măsuri cu impact pe partea de venituri pentru anul 2016. Astfel, în ceea ce priveşte impozitul pe profit avem eliminarea limitelor fiscale pentru cheltuielile efectuate în numele unui angajat. Extinderea aplicării scutirii pentru profitul reinvestit în producţia sau achiziţia de calculatoare, electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, precum şi în programe informatice. Mai avem impact din zona impozitului pe venitul microîntreprinderilor şi aici aş menţiona majorarea plafonului de încadrare în acest sistem de impunere de la 65.000 de euro la 100.000 de euro. Este o măsură de stimulare a mediului de afaceri. De asemenea, acest sistem diferenţiat de impozitare pentru microîntreprinderi de 1-3 la sută, sistem 1-2-3, pentru angajaţi 3-2-1. Avem în vedere, de asemenea, reducerea cotei de impozitare a dividendelor de la 16% la 5%. Majorarea contribuţiilor la asigurări sociale în pilonul doi de la 5% la 5,1% din total contribuţii. De asemenea, cea mai importantă măsură cu impact în ceea ce priveşte veniturile bugetare este reducerea TVA cu patru puncte procentuale de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, avem o reducere mai mare a TVA la 9% pentru apa potabilă şi pentru apa aferentă irigaţiilor din agricultură. În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare aş aminti cateva măsuri cu impact bugetar în 2016 şi anume dublarea alocaţiei de stat pentru copii, majorarea indemnizaţiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unităţile sanitare. Majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învăţământ. De asemenea, 25% la salariile personalului din sistemul de asistenţă socială şi o majorare de 10% pentru ceilalţi salariaţi din sectorul public. Mai avem o actualizare a normei de hrană şi echipament pentru militari şi poliţişti, precum şi pensia de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici, parlamentari  şi majorarea pensiilor publice în general cu 5%. Pentru domenii de activitate aş menţiona o creştere a alocărilor bugetare pentru sănătate de la 4 la 4,2% din PIB pentru 2016, aproximativ 3,1 miliarde de lei. De asemenea, un alt domeniu important la care am realizat creşteri, creşterea alocărilor este domeniul educaţie, unde avem un plus de 2,4 miliarde de lei faţă de anul 2015. Domnul ministru Curaj este aici să vă ofere detalii despre programele dumnealor. O creştere semnificativă la Cercetare-Dezvoltare de 23% faţă de anul curent. La Apărare avem o creştere de aproximativ 0,3 puncte procentuale, astfel încât alocările în acest domeniu ajung la 1,7% din PIB, ca un pas intermediar pentru alocările suplimentare de până la 2% din PIB pentru 2017. Şi de asemenea, asigurări în zona de asistenţă socială avem creşteri de 11,1% din PIB. Iar pe zona de investiţii avem alocări suplimentare faţă de o execuţie estimată pentru 2015 de 33 de miliarde de lei. Estimăm pentru 2016 şi am prins în buget ca atare, investiţii de 37,7 miliarde lei reprezentând 5,1% din PIB. Deci o creştere de 4,7 miliarde lei. Cam astea sunt principalele date pe buget. 


Dan Suciu: Dacă aveţi câteva întrebări. 
Reporter: Da. Două întrebări. Secretarul de stat de la Finanţe, proaspăt numit, Gabriel Biriş este avocat într-un proces anti ANAF, mai exact, în prezent firma sa reprezintă Cosmetice Farmec care este într-un proces împotriva ANAF, care evident este în subordinea Ministerului de Finanţe. Consideraţi oportună numirea domnului Biriş în cadrul Ministerului de Finanţe în acest context? 
Anca Dragu: L-am invitat pe domnul Biriş, într-adevăr, să se alăture echipei de la Ministerul de Finanţe. Considerăm că domnul Biriş este un profesionist în acest domeniu de activitate. Vine din zona sectorului privat. A reprezentat şi firme mici şi mijlocii, ca atare eu cred că domnul Biriş ar putea aduce, într-adevăr, multe informaţii necesare, mai ales în acest proces de elaborare şi finalizare a normelor metodologice la Codul Fiscal pentru 2016. 
Dan Suciu: Dacă mai aveţi întrebări.
Reporter: Bună seara. Ministrul transporturilor a spus mai devreme că la Ministerul Finanţelor ar exista un fond de rezervă din care ar putea să obţină două miliarde de lei dacă va cheltui toţi banii suplimentari pentru investiţii. Unde este acest capitol în buget? 
Dan Suciu: Nu a spus că există un fond de rezervă. Această expresie ca atare nu a fost folosită. 
Anca Dragu: Bun. Sunt poate câteva subtilităţi de limbaj aici şi poate finanţiştii înţeleg altfel şi dumneavoastră sunteţi un finanţist ca şi mine, da. 
Reporter: Nu.
Anca Dragu: Este vorba de o prevedere în legea bugetară care permite Ministerului Transporturilor să antameze lucrări, mă rog, să dea în execuţie lucrări suplimentare cu până la două miliarde faţă de sumele alocate în buget. Este vorba numai de proiectele cu fonduri europene, iar această prevedere am introdus-o din următorul motiv. În execuţie observăm nerealizări la partea de investiţii pentru multe ministere. În timp ce alte ministere care au proiecte mai avansate şi ar putea să le finalizeze nu au bani. Ceea ce încercăm să facem este să dăm o tentă mai dinamică acestor alocări de resurse între ministere astfel încât cei care pot executa mai rapid proiectele de investiţii pe care le au în vedere să poată să finalizeze cu cheltuieli suplimentare 2016. 
Reporter: Deci, vor veni banii dacă vor fi de la ministere care nu au apucat să-i cheltuiască sau nu pot să-i cheltuiescă, de la alte ministere.
Anca Dragu: Da, da. Din evoluţii economice favorabile, noi avem o serie de evoluţii pe care le considerăm pozitive, cu impact pozitiv asupra economiei în 2016.
Reporter: Doamnă ministru, faţă de proiectul de buget şi în documentul adoptat astăzi apare suma de 5 mii de lei pentru Administraţia Prezidenţială, achiziţii de hrană pentru animale?
Anca Dragu: În general, există asemenea poziţii, există şi în contabiliate există un cont de hrană pentru animale. Şi îmi amintesc, chiar eram studentă când am fost mirată să văd o asemenea poziţie în contabilitate, explicaţia este foarte simplă: în foarte multe instituţii există fie câini de pază, fie cai în domeniul siguranţei publice...
Dan Suciu: Dar, vă asigur că la Ministerul Finanţelor nu se face controlul în termenii aceştiaai execuţiei bugetare sau, mă rog, a alocărilor bugetare. Dacă la nivelul Administraţiei, în proiectul pe care Administraţia l-a făcut şi a avut această linie aşa bugetată nu cred că cei 5 mii de lei au blocat bugetul la un moment dat. Dacă vreţi detalii pe acest subiect, cred că trebuie să vă adresaţi Administraţiei, că este ordinator principal de credit. 
Reporter: Dacă, domnule Suciu, în proiectul de buget vreo instituţie ar trece suma de 100 de lei pentru achiziţia de filme pentru adulţi, ar interesa Ministerul Finanţelor Publice? 
Dan Suciu: Uitaţi-vă puţin cum este constituit un buget. Dacă vedeţi vreodată linii de finanţare în construcţia bugetului aşa prezentate, atunci haideţi să discutăm, dar dacă aţi citit vreodată un buget, veţi vedea că titlurile arată complet altfel. Titlurile de execuţie în buget arată complet altfel. Vă rog, uitaţi-vă pe acest buget şi discutăm după aceea, coordonatorii principali pe ce firme au achizţionat, dacă au achiziţionat. Mulţumesc mult.
Reporter: Am şi eu o întrebare. Premierul Cioloş a vorbit de un plafon de blocare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de 10%, aproximativ 4 miliarde de lei. Puteţi să ne explicaţi...
Dan Suciu: Mecanismul?
Reporter: Da, exact.
Anca Dragu: Da, aceasta este o prevedere din legislaţia fiscal-bugetară, care permite Ministerului Finanţelor Publice să blocheze până la jumătatea anului o sumă de 10% din cheltuieli, mai puţin cheltuielile de personal, mai puţin cheltuielile de asistenţă socială, inclusiv pensii, şi mai puţin investiţiile cu fonduri europene. Deci rămân alte investiţii şi categoria de bunuri şi servicii. Este, repet, o prevedere din legislaţia în vigoare şi este aplicată în fiecare an, de altfel. Mulţumesc.
Dan Suciu: O ultimă întrebare pentru doamna ministru, vă rog!
Reporter: Doamnă ministru, să lămurim odată public controversa care s-a iscat în urma declaraţiei, scoase sau nu din context, în viziuni diferite, pe care aţi făcut-o dumneavoastră, recent. Care este comparaţia pe care de fapt aţi făcut-o între români şi cetăţenii din statele BRICS?
Anca Dragu: Mulţumesc pentru întrebare. Este vorba de salariul minim pe economie, despre care am spus că vom face un studiu de impact în primul trimestru al anului 2016, pentru a estima toate influenţele pe care o creştere a salariului minim le poate avea asupra economiei şi să ne asigurăm că aceste influenţe vor fi preponderent pozitive. Orice altă afirmaţie legată de o comparaţie sau o comparaţie nefavorabilă la adresa salariaţilor români nu mi-o asum şi cred că a fost scoasă din context. Vă mulţumesc.
Reporter: Apropo de salariul minim, dacă tot aţi adus discuţia, mi-am şi amintit, aţi vorbit despre o analiză pe care trebuie să o faceţi. Totuşi, sindicatele, zilele trecute, au spus că este oarecum discriminatorie în ne-urcarea salariilor la 1.200, pentru că cei din privat vor rămâne cu venituri mult mai mici decât cele mai mici de la stat. Aţi discutat cu ei, la ce concluzie aţi ajuns?
Dan Suciu: Dacă îmi daţi mie voie să răspund la întrebarea aceasta. Vineri este o întâlnire, pe care premierul şi împreună cu ministrul de finanţe o vor avea cu principalele alianţe sindicale, aşa că vom aborda această chestiune vineri. Vă mulţumesc mult.
Anca Dragu: Mulţumesc.
Dan Suciu: Vom spune după ce avem întâlnirea aceea. Vă mulţumesc foarte mult, doamna ministru, îl rog pe domnul ministru al sănătăţii, domnul Patriciu Achimaş-Cadariu, tot o prezentare în câteva cuvinte şi dacă aveţi apoi întrebări.

[Check against delivery]

Patriciu Achimas-Cadariu: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Fiind o discuţie despre buget, în anul 2016 sănătatea beneficiază de o creştere globală a fondurilor alocate cu aproximativ 11 procente, iar bugetul alocat ministerului este cu 16 procente mai mare faţă de anul precedent. Înainte de a continua o să vă rog frumos să-mi permiteţi să fac câteva precizări. Pentru a justifica ce urmează să spun vreau să încep prin a încerca să explic ce înţeleg eu în acest moment din sistemul de sănătate. Consecutiv acestui mesaj social, pe care îl consider drama de la Colectiv, unde, sigur că am revenit în această după-amiază, dar nu cred că trebuie să revenim noi acolo, ci acest moment trebuie să revină în memoria noastră colectivă. Ce s-a întâmplat consecutiv acestui lucru? Pe de-o parte am învăţat câteva lecţii pe care în mod evident trebuie să ni le însuşim. În plus, în diverse feluri s-au creat curente de opinie. Unele extrem de favorabile şi care au recunoscut, pe bună dreptate, aş spune eu, eforturile extraordinare ale unor concetăţeni de-ai noştri, cadre medicale sau nu care s-au implicat extrem de mult în a ajuta, dacă vreţi, dincolo de îngrijirea acestor pacienţi. Ce s-a mai întâmplat? Pe de altă parte, s-a întâmplat că ajungem să punem în discuţie inclusiv contractul social pe care îl avem, care până una alta nu am stabilit că îl vom şchimba, că se crează în anumite medii un climat cumplit de neîncredere care merge până la afirmaţii extreme, care practic ar bloca total funcţionarea acestui sistem. Sigur, sistemul acesta funcţionează la noi în ţară, în România, cu români şi pentru români. Avem o populaţie uneori nemulţumită şi pacienţi frecvent nemulţumiţi. Avem medici care îşi pierd încrederea şi avem un personal care deserveşte sistemul, care din nou suferă. Şi cum suferă? Am făcut o analiză a execuţiei bugetare pe anul trecut şi aceasta ajunge în anumite segmente ale ei, sperăm că va ajunge către 60%. Lipsa asta de încredere cred că se vede şi aici. Şi primul punct pe care îl vizăm în acest an este o eficientizare a utilizării fondurilor, dar nu doar în scopul de a cheltui aceşti bani efectiv, ci vrem să vedem că din acest efort bugetar rezultă ceva, adică faptul că pacienţii noştri beneficiază de aceste investiţii, faptul că personalul care deserveşte sistemul capătă încredere.

Cum spuneam, am învăţat din tragicul eveniment şi ne propunem ca în pachetul de acţiuni prioritare care să ştiţi că a ajutat foarte mult, şi aici mă refer la programul, de exemplu, de terapie intensivă care consider că este un succes alături de alte acţiuni prioritare, ne propunem să lansăm programul naţional pentru arşi în acest an care va avea o pondere de aproximativ 10% din totalul alocărilor pentru programele de sănătate. Sigur, sunt şi fonduri extrabugetare. Aceste efort va fi dublat de un acord cu Banca Mondială prin care vom construi patru centre de arşi, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti. Menţioneaz că în momentul în care, şi acum anticipez un pic, spitalele regionale vor prinde contur, şi Clujul, şi Craiova vor avea astfel de centre. Ne gândim să susținem spitalele, secțiile cu pacienții care vin în urgenţă şi poate nu au nevoie de terapie intensivă, dar au nevoie de o urmărire mai bună decât cea pe care o poate oferi un salon fără dotări. Şi aici vom susține dotările acestor saloane pentru a putea urmări pacienții în această perioadă postcritică, să-i spunem. Un alt punct pe care nu-l inventăm, dar asupra căruia vom insista, este dezvoltarea programelor de educație medicală, profilaxie, depistare precoce. Cancerul de col uterin este o problemă de sănătate publică. Trebuie să insistăm pe programele de screening cuprinzând şi cancerul de col uterin. Vreau doar să subliniez faptul că aici nu putem aştepta rezultate remarcabile în timp scurt pentru a vedea o scădere a mortalității. În toate țările care au făcut aceste programe, şi le-au făcut bine, lucrul acesta s-a întâmplat în decenii. Observăm o creștere mare a nașterilor premature şi aici ne vom apleca asupra programelor destinate mamei şi copilului pentru asistența medicală a nou-născutului prematur. Ne gândim aici la un minimum de 3% din bugetul acordat programelor naționale de sănătate. Fireşte, continuăm eforturile pentru introducerea listei de medicamente compensate, gratuite a noii molecule. Ne gândim să rezolvăm o problemă care frecvent a fost ridicată de către dumneavoastră, de către întreaga societate, problema cancerelor la copii şi ne gândim la introducerea unui subprogram în cadrul Progamului naţional de oncologie, cel de oncologie pediatrică. Fireşte, cele trei spitale regionale pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile de peste 300 de milioane de euro. Încercăm astfel să aşezăm mai bine premisele pentru redefinirea statutului personalului medical în societate şi în principal pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

Dan Suciu: Vă mulţumesc! Dacă aveţi întrebări pentru domnul ministru?

Reporter: Bună seara, domnule ministru! Cele patru centre pentru arşi din ţară fac parte dintr-un program al Băncii Mondiale. Primul din acest program a fost construit la Spitalul Floreasca, a fost inaugurat în aprilie. Este o secţie dotată complet, dar despre care am aflat după tragedia din Clubul Colectiv că nu a fost folosită, deşi era dotată cu toate echipamentele necesare. Aţi aflat ce s-a întâmplat acolo? Nu era personal? Nu funcționa sistemul de aer condiționat?

Patriciu Achimaş-Cadariu: Am verificat acest lucru. Micile probleme tehnice fuseseră rezolvate. Problema este a personalului. S-au făcut concursuri şi chiar s-au angajat persoane pentru această secție. În mod evident ele nu au putut începe munca în acea secție deoarece trebuiau pregătite. A îngriji un pacient ars este o situație cu totul excepțională şi acest lucru s-a desfășurat pe celelalte secții ale spitalului. Ei bine, perioada medie de, să-i zicem, de existență a acestor cadre medicale în spital a fost de două săptămâni. Deoarece văzând efortul pus cap la cap cu veniturile, i-au determinat să abandoneze.

Reporter: Şi atunci cum o să faceţi? Construiţi încă patru secţii similare, cum o să faceţi să aveţi medici în ele?

Patriciu Achimaş-Cadariu: Nu medicii erau problema, era problema...

Reporter: Personalul.

Patriciu Achimaş-Cadariu: Sperăm să creştem salariile, în mod evident. Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte şi probabil nu în acest an, ca să fim...

Dan Suciu: Dacă îmi daţi voie, faţă de momentul respectiv, avem o creștere salarială la personalul medical, nu? De la 1 decembrie.

Reporter: La personalul medical era de la 1 octombrie. În momentul respectiv era în vigoare creșterea

Dan Suciu: Cu atât mai mult.

Patriciu Achimaş-Cadariu: Era în vigoare, dar deja plecaseră oameni. Ultimul grup de angajați plecaseră deja şi nu se organizase un nou concurs, între timp.

Reporter: Şi este suficient această majorare pentru a atrage personalul necesar pentru cele cinci, acuma, secţii?

Patriciu Achimaş-Cadariu: Ca să fiu sincer, nu cred că vă pot răspunde la această întrebare. Vă mulțumesc mult.

[Check against delivery]

Dan Suciu: Vă mulţumesc mult, dacă mai sunt întrebări pentru domnul ministru, dacă nu, mulţumesc domnule ministru, vă rog să mai aveţi puţină răbdare, domnul Adrian Curaj, domnul ministru al educaţiei, câteva clarificări legate de bugetul domniei sale sau al ministerului domniei sale, ca să fie foarte clar.

Adrian Curaj: Bună seara! Principiile construcției bugetare au fost deja prezentate de primul-ministru, iar bugetul a fost prezentat de doamna ministru. O să-mi permiteți să intru în detaliile pe cele trei componente majore ale Ministerului Educației Naționale şi al Cercetării Ştiinţifice: învățământ preuniveristar, învăţământ universitar și cercetare.

Pentru învăţământ preuniversitar, mesajul nostru este foarte clar şi îl exprim direct: şcoală mai bună, mai accesibilă şi mai sigură. Deci este important să ne focalizăm pe reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii şcolare; sunt peste 230 de şcoli publice, unităţi de învăţămnt preuniversitar de stat, şi complementar. Va începe reabilitarea a 2.000 de şcoli la nivel local, din resurse de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale. Cu toate acestea, Ministerul Educației are în responsabilitate şi vom face acest lucru rapid, dezvoltarea strategiei privind infrastructura educațională, strategia este condiționalitate, pentru a putea utiliza fondurile structurale din Programul Operațional Regional. Ne-am angajat ca, în primul semestru al anului, strategia să fie disponibilă. Al doilea punct important pentru învățământul preuniversitar este acces şi echitate la educație şi diminuarea ratei de părăsire, asta înseamnă operaționalizarea programului Băncii Mondiale, ROSE, direct în anul 2016 vor fi beneficiare a proiectului 300 de școli, sunt grant-uri care vor fi oferite şcolilor şi, de asemenea, pornim mecanismul, pentru că aşa cum ştiţi, a fost comunicat deja, programul va influența peste un milion de elevi, peste 100 de mii de studenți, 300 de facultăţi. Este o investiţie extraordinară, complementară cu programele posibil de dezvoltat din fonduri europene. Tot pentru învăţământ preuniversitar curriculă inovativă şi aici sunt două mesaje importante: asigurăm predictibilitate şi inovăm. O să vedeţi că în zona de predictibilitate suntem în situaţia de a avea un efort, după un efort destul de lung, rezultate pentru noul cadru curricular clasa a V-a, clasa a IX-a, dar vom veni cu diferenţe anul acesta, o să vă spun pe scurt despre ce este vorba: manualele vor fi pilotate în vară. Nu s-a mai întâmplat acest lucru. Sigur, vor fi consultări până atunci, publice, dar vom avea, permiteți să folosesc un termen în engleză - summer camp- şi manualele vor fi pilotate cu beneficiari, cu tinerii, copiii, care împreună cu profesorii, care vor livra conţinutul, cu clase, astfel încât să înţelegem şi reacţia celor care sunt beneficiarii manualelor. Cu toate acestea, vom veni la timp în luna octombrie, pentru a organiza licitațiile, să avem manuale în 2017. Este ceva nou, sunt convins că va fi spectaculos şi ne va ajuta cu adevărat să aducem picătură de inovare în ceea ce există acum, ceea ce înseamnă continuitate.Am pregătit un program de şapte ani din fonduri europene în care vom inova în curriculă, astfel încât experienţele extraordinare din dezvoltarea din zona curriculei să se poată integra după aceea în curriculă, fără să afectăm continuitatea, predictibilitatea. Este un mesaj foarte important. Pentru a avea curriculă livrată aşa cum trebuie, cu siguranţă că va trebui să facem un efort în zona carierei didactice. Şi aici sunt importante două mesaje, cred eu: vom operaţionaliza, şi pentru asta am pregătit un program din fonduri europene, un program, de asemenea, pe şapte ani. Este scris programul, să ştiţi, proiectul. Pentru a lansa masterul didactic, permiteţi-mi să-l numesc master educaţional, eu aşa îi spun pentru că dimensiunea este alta, dar în lege este master didactic. Asta înseamnă că intrările în sistem vor fi de o calitate deosebită, dar, să ştiţi, să nu-i uităm pe cei care sunt în sistem. Şi în acel proiect vom avea grijă, ca cei care sunt în sistem să îi ajutăm, să contribuim la abilitatea curriculară, adică capacitatea de a livra la calitate potrivită, din ce în ce mai bună, curriculă. Mai sunt două priorităţi, şi îmi cer scuze, trebuie să le spun pe toate, pentru că nu e o listă de dorinţe, ci o listă de lucruri posibil de realizat. Finalizăm cadrul legal pentru învăţământul profesional tehnic și dual. Asta înseamnă că va fi operaţional de anul viitor. Şi pentru mine este important să vă spun că în zona învăţământului preuniversitar veţi vedea transparenţă şi predictibilitate. Mai am un mesaj, la sfârşitul prezentării mele, în legătură cu acest subiect. Ce se întâmplă la nivelul universitar? Pentru mine, mesajul este: universităţi la standarde europene şi consolidarea autonomiei. Aici este o creştere de 22% a finanţării de bază pentru universităţi şi pentru prima dată, după ani mulţi, este deschis, din prima zi a anului, accesul la fondurile universităţilor, la resursele universităţilor. Se spune cheltuirea din sold. Pare tehnic, dar este important. Creşterea autonomiei este asociată cu cerinţa de transparenţă. Şi vă asigur că transparenţa va fi una care o să vă placă. Al doilea punct important este legat de registrul matricol al studenților. Vom avea un registru matricol al studenților operațional, care ne va da încredere că diplomele sunt emise legal. Internaționalizarea este, iar, un punct important. Aici am lucrat, chiar în instituția pe care am condus-o până am devenit ministru, la o strategie împreună cu instituții internaționale, la o strategie de internaționalizare a învățământului în România. Avem, acum, 20 de mii de studenți străini. Eu, unul, cred că în următorii cinci ani putem ajunge lejer la 100 de mii şi nu spun degeaba acest lucru. Aici vom operaționaliza portalul "Studiez în România", portal care va prezenta oportunitățile de studiu, în ansamblu cu ideea că studenții nu numai că studiază, trăiesc şi lucrează în țara în care fac acest lucru. Portalul va reflecta acest lucru şi vă asigur că portalul e funcțional, dar va fi informația toată acolo. Am vorbit şi va fi utilizat ca mecanism de diplomație culturală a României. Peste tot vom merge cu această ofertă şi cred că va avea un impact foarte mare. Vă asigur că va fi transparență în finanțarea universității. Subiectul 'etică şi integritate' a fost un subiect şi este un subiect pus pe agendă. Aşa cum am promis, în luna ianuarie vom avea un cadru normativ şi instituțional pe baza căruia vom putea reconstrui încrederea deplină în sistem. Vă asigur de acest lucru. Nu în ultimul rând, în zona aceasta este esențial să asigurăm implementarea strategiilor pentru învățământul terțiar, cel de părăsire timpurie, de învățare continuă şi de învățământ vocațional; toate sunt pregătite, sunt deja în proces, unele dintre ele de avizare la Comisia Europeană, pentru că sunt condiţionalităţi. Vă asigur că vor fi rapid vizibile şi operaționalizate. Aici am pregătit un proiect cu Banca Mondială, care înseamnă dezvoltarea capacității de implementare şi monitorizare, inclusiv impact.

Pentru cercetare. Creșterea bugetului de cercetare este de 33%. Ce înseamnă acest lucru? Încheiem un ciclu 2007-2013, dar până la urmă este 2015, marcat de lipsă de predictibilitate şi pornim implementarea strategiei. Avem resurse de specializare inteligentă a României - Strategia de cercetare, dezvoltare pentru specializare inteligentă a României. A fost o condiționalitate pentru accesarea fondurilor de inovare. Cred că este important să spunem că, privind laserul de la Măgurele, continuăm, finalizăm construcția, instalăm principalele echipamente şi ne pregătim ca în 2017 să putem operaționaliza infrastructura. Dar să nu uităm că infrastructura Măgurele este finanțată din fonduri europene, iar fondurile europene sunt pentru coeziune, iar coeziune înseamnă competitivitate economică şi locuri de muncă. Pentru aceasta, domnul prim-ministru a anunţat deja, vom operaţionaliza, şi cred că o să vă placă, conceptul de, o să-i spun în engleză, îmi pare rău, pentru că ăsta va circula de-acum peste tot - Laser valley - land of lights. Avem deja, săptămâna viitoare o să fac o prezentare interesantă, că avem deja rezultatul unui proiect de  jumate de an şi vă asigur că în toamnă vom avea un eveniment mare, la dimensiune europeană şi internațională, prin care vom spune că România nu numai că ştie, dar şi poate. Îmi cer scuze, mai am puțin şi termin, dar cred că sunt mesaje importante. Să ştiţi că nu-i numai Măgurele. Proiectul Danubius este extrem de important, înseamnă valorificarea unicității capitalului natural al României, având grijă de el. Să nu uităm că lucruri deosebite se vor întâmpla şi vom fi atenți ca ele să se întâmple, vom stimula clusterul IT Cluj şi alte clustere majore importante pentru România. Vreau să vă spun că sunt două subiecte importante pe care am vrut să vi le anunţ: repornim motoarele la Institutul Cantacuzino şi reconsiderăm în sens potrivit capitalul extraordinar care există la Institutul Geologic Român. Şi aici este accentul foarte mare pe... cu siguranță zona de arhivă cu toate hărțile şi toate mostrele pe care le avem legate de bogățiile subsolului românesc. Am un ultim mesaj aici, legat de cercetare: după șapte ani reușim să refacem planificarea de infrastructuri de cercetare a României, ca parte a planificării infrastructurilor de cercetare în mecanismul european. Este ultimul punct, dar nu cel din urmă: Ministerul Educației Naționale şi al Cercetării Științifice, discutăm de capacitatea instituțională, simplificare, am decis va fi minister pilot, în ceea ce mie îmi place să spun /e-minister/. Vă rog, urmăriţi în următoarele săptămâni şi luni ce face un e-minister. Vă mulţumesc.

Dan Suciu: Mulțumesc.Întrebări, dacă sunt.

Reporter: Bună seara. Am două întrebări. Puteţi să ne descrieţi din punct de vedere economic ce înseamnă "Laser valley"?

Adrian Curaj: Vă mulţumesc mult. Şi pentru că din zona publică noi mereu spunem că sunt sume mari investite, deci ne uităm la intrări, povestim ce s-ar putea face acolo. Vreau doar să vă anunţ următorul lucru, care e transmis din partea cealaltă a baricadei. În 2011, Consiliul Investitorilor spunea că Laser valley, laserul de acolo şi conceptul este un... l-au plasat în top 5 Investiţii în România şi au spus că este un business de peste 1,5 miliarde de euro, cu o ţintă de peste 13.000 de oameni, care vor lucra, vor trăi acolo. Iar dacă e să vă spun de Laser valley, conceptul este ”învăţ, fac cercetare, inovez, sunt conectat, trăiesc şi există zonă de agrement.” Este o abordare de dezvoltare teritorială integrată, care va pune România pe harta lumii, pentru că putem.

Reporter: Ce se va întâmpla acolo din punctul de vedere al firmelor, companiilor? Va fi un fel de parc industrial? Ce va fi acolo?

Adrian Curaj: Încă o dată, vedeţi că am dat un răspuns care a încercat să spună că e superbă știința şi noi vom finaliza proiectul Măgurele. Dar haideţi să ne gândim la concentrarea fantastică de facilități din zona publică de cercetare şi să ne gândim că acele facilități, odată posibil de a fi acceptate de business, vor crea oportunități de business suplimentare şi rolul nostru este să facilităm. Eu cred în stat antreprenorial. Rolul nostru este să facilităm, să asigurăm infrastructură, să fim siguri că e cel mai bun context, în care nu facem numai noi, dar trebuie să le spunem altora că este un loc de excepție, este al României, găzduit de România, dar este al Europei şi este unic mondial. Haideți să facem de la știință artă, creativitate, haideți să ne gândim la business şi să spunem că România poate. Nu este o poveste, o să vedeţi, pentru că primele 500 de milioane de euro sunt acolo şi ar fi fost poveste dacă nu ştiam că primele 500 de milioane de euro sunt acolo şi în fiecare an din fonduri publice există un flux de resurse de cel puțin 150 de milioane de euro - asta înseamnă programele de cercetare, infrastructura de cercetare. Mie mi se pare extrem de important, nu este vorba de poveşti, ci de cifre.

Reporter: Şi mai am o întrebare, o să renunț la asta cu asta… Ce aveţi în vedere pentru Institutul Cantacuzino?

Adrian Curaj: Vedeţi, Institutul Cantacuzino a generat destul de multe discuții în ultimii ani şi ați văzut că am spus că vom reporni motoarele. Deja am cerut să mi se prezinte situația aşa cum este. Sunt deja resurse importante planificate pentru Institutul Cantacuzino în anul 2016, dacă nu greșesc, undeva la 50 de milioane de lei. Sunt convins că vor fi şi alte resurse şi mesajul este următorul: avem infrastructură importantă acolo, părerea mea e că avem oameni pricepuți. Cred că trebuie să ne concentrăm un pic pe capacitatea managerială şi repornirea motoarelor. Nu va fi viteză deplină anul acesta, pentru că timpul este... trebuie să fim realişti, dar este important să spunem că acolo trebuie făcut cu adevărat ceva, etapă după etapă, clar.

Dan Suciu: Dacă mai e vreo întrebare  pentru domnul ministru. Dacă nu, vă mulţumesc foarte mult. Aţi înţeles de ce l-am lăsat pe domnul ministru la final. Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

 

 

 



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei