Video

Marți, 05 Aprilie 2016

Premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentanții Asociației Orașelor din România

[Check against delivery]

 

Discursul premierului Dacian Cioloş la întâlnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România

 

Dacian Cioloş: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitație, în primul rând. La Asociaţia Comunelor din România am mai avut ocazia să particip de mai multe ori, şi în calitate de ministru, şi comisar european, la Oraşe nu cred că am mai participat, cred că este prima dată când particip. Bun, e şi într-un alt context acum. Sunt câteva lucruri pe care mi le-am notat şi pe care vreau să vi le spun şi pe urmă, sigur, deschidem discuția. I-am spus domnului președinte că eu pot să rămân până la ora 12:00, cred că e timp ca să avem şi un dialog. În primul rând, aţi vorbit de reforma administrației. Avem, într-adevăr, intenția, anul acesta, să venim cu o propunere în acest sens. Nu o să intru acum în detalii, pentru că o să o facem în perioada imediat următoare. Intenția mea este chiar să merg, săptămâna viitoare, luni, în Parlament, în Camera Deputaților, în care să lansăm dezbaterea, să vin acolo cu câteva idei pe care le avem legate de reforma administrației. Cert este că vrem să abordăm atât partea de reformă a statutului funcționarului public, să clarificăm aspecte legate de statutul funcționarului public şi la nivel central, şi la nivel local. Obiectivul nostru ar fi să mergem spre competență, transparenţă, profesionalism, atât în procesul de recrutare a funcționarilor publici, cât şi în procesul de evoluție a carierei funcționarului public. Să dăm predictibilitate funcţionarului public, să clarificăm lucrurile vizavi de ce înseamnă un funcţionar care lucrează în interesul statului şi ce înseamnă responsabilitatea politică în funcția publică. Şi să separăm lucrurile clar şi să le scoatem la lumină, să recâștigăm încrederea în faptul că funcționarul public lucrează în interesul cetățeanului, în primul rând, şi că nu trebuie să depindă pe ascuns de politic. Sigur că politicul, mai ales dumneavoastră, care sunteți în prima linie, cei aleși direct, aveţi şi veți avea un cuvânt de spus şi în procesul de recrutare a funcţionarilor pe care îi aveţi în subordine, dar trebuie să avem un proces de recrutare în care să fie foarte clar care e rolul profesionalismului în partea de recrutare şi care e rolul șefului ierarhic, la fel, în partea de recrutare. Deci, în sensul ăsta, vrem să venim cu clarificări ale statutului funcţionarului public. Ideea este, ca să vă dau doar câteva elemente, dar o să avem ocazia să le dezbatem în săptămânile, lunile următoare, ideea ar fi, de exemplu, să avem, pe de o parte, un concurs naţional de recrutare pentru a intra în funcţia publică, unde să existe nişte reguli de bază, nişte competențe de bază care să fie valabile pentru toţi funcţionarii, indiferent unde lucrează, şi odată ce au trecut prin filtrul acesta al unui concurs naţional de selecție, să aveţi posibilitatea, dumneavoastră ca şi șefi ierarhici, ca şi șefi ai administrației, să vă recrutați oamenii pe care îi considerați cei mai adaptați pe posturile de care aveţi nevoie, dar să știți că oamenii respectivi pe care îi recrutați au trecut de un prim test de competențe profesionale generale. Deci, cu soluții de genul acesta încercăm să ne asigurăm şi de faptul că oamenii care lucrează în funcția publică sunt oameni competenți, dar şi că dumneavoastră, care lucrați direct cu ei, aveţi un cuvânt de spus, pentru că sunteți șefii ierarhici. Deci, vom avea o parte în această reformă a administrației, o parte care vizează statutul funcţionarului public şi tot procesul acesta de recrutare, de promovare ierarhică, şi cu anumite clarificări legate de statut şi pentru funcționarii publici, şi pentru dumneavoastră, ca şi aleși locali. Am discutat şi ieri cu primarii municipiilor, apropo de chestiunile legate de integritate. Cred că şi pe subiectul acesta trebuie să avem o dezbatere şi să vedem, acolo unde sunt reguli de integritate care trebuie respectate de orice cetățean, indiferent de ce funcție o are, pentru a evita conflictele de interese, dar, pe de altă parte, cred că sunt unele lucruri unde dumneavoastră aveţi responsabilități, ca şi aleși locali, în anumite companii de prestări servicii care prestează servicii către colectivitate şi unde cred că trebuie găsit un spațiu pentru ca dumneavoastră să aveţi un cuvânt de spus, şi eu pornesc aici şi de la experiența pe care alte state membre ale Uniunii Europene o au legat de aceste aspecte privind implicarea sau responsabilitatea aleșilor locali în gestionarea, administrarea unor companii care prestează servicii publice pentru comunitate. Deci, vom avea partea aceasta legată de statutul funcţionarului public, apoi un alt capitol, un alt pilon care va viza reforma administrației publice centrale, unde, la fel, vom clarifica nişte lucruri legate de modul de funcționare al administrației publice centrale şi, un al treilea pilon, legat de reforma administrației publice locale şi de procesul de descentralizare. Şi aici am vrea să finalizăm, dacă va fi posibil, şi procesul de descentralizare, în sensul de a clarifica ce anume trebuie să rămână la nivel central, ce responsabilități trebuie să rămână la nivel central şi este vorba mai ales de acele responsabilități şi instituții care se ocupă cu elaborarea de politici sectoriale, cu partea de monitorizare, inspecție şi control, şi acea parte a administrației care vizează mai ales servicii către populație, să continuăm procesul de descentralizare. Sigur că această descentralizare presupune, spunea şi dl președinte, responsabilitate din partea celor care preiau aceste servicii, sigur, presupune şi resurse financiare şi putere de decizie, dar putere de decizie înseamnă nu numai putere ci înseamnă şi responsabilitate. Şi subliniez cuvântul ăsta pentru că trebuie să tragem niște învățăminte şi din experiențele pe care le-am avut până acum cu o anumită descentralizare. Eu văd în anumite servicii de sănătate publică sau educație unde unele autorități locale îşi asumă responsabilitatea mai mult decât altele şi calitatea serviciilor respective este diferită de la un județ la altul, de la o localitate la alta, în funcție şi de modul cum autorităţile locale îşi asumă responsabilitatea asta. Deci aici va trebui să găsim şi o modalitate prin care să ne asigurăm că descentralizarea asta nu va crea dezechilibre între modul cum sunt tratați cetățenii de la un județ la altul, de la o localitate la alta, în funcție şi de modul cum autorităţile locale îşi fac treaba. Pentru că poate să fie o chestiune legată de resurse financiare, dar e şi o chestiune legată de management, de modul cum resursele financiare sunt folosite, pentru că nu totdeauna problema e doar accesul la finanțare. Şi subliniez lucrul ăsta pentru că eu sunt conștient ca prim-ministru că descentralizarea şi transferul de responsabilitate de la nivel central la nivel local nu ar trebui să însemne şi stoparea responsabilității guvernului apropo de aceste servicii către populație şi atunci va trebui să găsim modalităţi prin care să ne asigurăm că acele servicii, odată descentralizate, dau efecte, rezultate mai bune. Oricum, vă spuneam, aceşti trei piloni vor face parte din ceea ce noi am vrea să fie un pachet de reformă al administrației, deci statutul funcţionarului public, reforma administraţiei publice centrale şi reforma administraţiei publice locale. Intenţia noastră este în săptămânile următoare să lansăm această dezbatere pe principiile de reformă şi pe cele câteva idei de reformă, să folosim lunile aprilie şi mai pentru discuții, pentru dezbateri şi o să ne implicăm şi noi activ de la guvern în discuţii cu dvs şi cu ceilalți actori implicați, în aşa fel încât după alegerile locale - deci vom avea şi luna mai, care va fi lună de campanie electorală pentru alegerile locale şi în mod normal ar trebui să fie un prilej bun pentru a discuta şi despre aceste aspecte, să vedem cum văd cei care vor noi aleşi locali sau cei care vor fi reconfirmați după alegeri, cum văd aceste aspecte, în aşa fel încât în luna iunie guvernul să vină în parlament cu un pachet de modificări legislative care să meargă în această direcție. Deci o să vă invit şi pe dvs să participați activ la dezbaterea asta şi asta înseamnă că vom mai avea întâlniri, sau cu mine, sau cu dl vicepremier, sau cu dna ministru Alexandru, al cărei minister se va implica în această dezbatere publică şi cu alţi miniștri eventual pentru a avea schimburi de opinii şi a avea puncte de vedere ale dvs pe diferitele aspecte pe care o să le prezentăm în reformă. Chiar puncte de vedere scrise vor fi utile. Deci dacă ăsta e unul din punctele pe care dvs le aveaţi pe listă şi să le putem rezolva împreună, vom avea ocazia pentru că vom propune modificări legislative şi atunci vom putea integra şi puncte de vedere care vin din experiența dvs pozitivă aceste aspecte. Vorbea şi dl președinte de nevoia de a avea o viziune integrată a dezvoltării urbane şi vorbea de acea dezvoltare policentrică. Şi aici suntem de acord, în sensul că şi eu cred şi asta ar fi abordarea pe care am vrea să o avem şi legat de utilizarea de fondurilor europene: de a găsi modalităţi prin care să canalizăm resurse financiare pentru dezvoltare echilibrată la nivel teritorial, în ţară. Să nu concentrăm resursele doar pe poli de creştere şi doar pe centrele urbane mari, care deja vedem de câţiva ani de zile că au posibilitatea să atragă resurse, să atragă investiţii, poate în unele regiuni din ţară chiar mai mult decât în altele, dar în general polii mari de creştere încep să aibă mijloacele să se poată dezvolta. Şi atunci rolul statului ar trebui să fie de a găsi mijloace pentru a repartiza resursele financiare - şi cele din fonduri europene, şi din bugetul de stat - către aceşti poli urbani de dimensiune medie, care să fie centre de dezvoltare şi să iradieze dezvoltare în jur. Aici vă recomand să găsiţi şi să găsim împreună soluţii, pentru a integra şi dezvoltarea mic urbană, şi dezvoltare rurală, deci de a gândi dezvoltarea asta a oraşelor pornind şi de la ce ceea ce se află în jurul oraşelor, mai ales pe anumite teme, pe anumite domenii, unde comunele rurale au mai puţin resurse sau unde e mai puţin rentabil pentru comunele rurale să facă investiţii. Mă gândesc mai ales la anumite servicii publice care pot fi partajate cu oraşele, dar mă gândesc şi la platforme de dezvoltare economică, la parcuri industriale care, la fel, pot fi comune -  ale oraşelor cu ale comunele din jur. Eu am spus-o şi la întâlnirea cu Asociaţia Comunelor Rurale din România, că vom miza mai mult decât în trecut pe programul LEADER şi pe grupurile de acţiune locală, care pot să fi o platformă a unor instrumente de dezvoltare teritorială echilibrată. Ştiu că unele dintre oraşe, mai ales oraşele mai rurale, să spun aşa, oraşele mai mici, rurale, sunt implicate şi în grupuri de acţiune locală. Eu vă încurajez să o faceţi, pentru că intenţia noastră - am vorbit şi cu domnul vicepremier Dîncu - e să vedem cum putem încuraja inclusiv din punct de legislativ şi financiar. Intenţia noastră ar fi ca, pornind de la experienţa aceasta, a acţiunii în colectivitate sau în comunitate a mai multor localităţi, să stimulăm cooperarea intercomunală, pentru că probabil va fi greu, inclusiv politic va fi greu să vorbim de comasarea comunelor acum, sau comasarea comunelor cu oraşe, pentru că totdeauna e un subiect sensibil, mai ales atunci când vine de sus în jos. Dar cred că putem porni prin a testa în ce mod putem stimula cooperarea asta intercomunală şi a vă da mijloacele, ca să puteţi lua dumneavoastră decizia, împreună cu primarii de comune, de a investi împreună în anumite tipuri de proiecte de interes public, sau proiecte de dezvoltare economică, sau de dezvoltare a unor servicii. Şi aici, dincolo de faptul că vom favoriza accesul la fonduri europene pentru astfel de structuri de cooperare intercomunală, ne gândim chiar să vedem în ce mod putem canaliza preferenţial şi alocări de la bugetul de stat pentru astfel de proiecte. Ne gândim să corelăm, de exemplu, PNDL cu programele finanţate din fonduri europene care să meargă în această direcţie, în a stimula cooperarea intercomunală. Ca să rămân în acelaşi registru, aş vrea să vă mai spun că aştept şi aşteptăm de la dumneavoastră o implicare mai activă şi în promovarea parcurilor de investiţii, a platformelor de investiţii şi a parcurilor de investiţii. Sunt unele oraşe mai active decât altele. Marile oraşe şi municipiile sunt, din acest punct de vedere, foarte active, însă aş vrea să vedem în ce mod vă putem ajuta pentru a vedea un dinamism mai mare şi la nivelul oraşelor mai mici, sau al comunităţilor de oraşe, în anumite regiuni, pentru a putea atrage investiţii. Noi suntem în curs de a crea şi de a consolida, la nivelul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, o agenţie -  fostul Departament pentru Investiţii Străine de la guvern, care acum va deveni o agenţie pentru investiţii şi promovare comercială, prin care vrem în acelaşi timp să atragem investiţii, investiţii străine, să şi promovăm investiţii româneşti în afară şi să stimulăm şi comerţul românesc în afară, pentru dezvoltare economică. Însă intenţia noastră - şi asta e linia pe care am dat-o şefilor acestei agenții - este ca, atunci când suntem în contact cu potenţialii investitori care vor să investească în România, să nu ne limităm doar la oraşele mari, care sunt deja cunoscute şi care au platforme industriale, ci să mergem un pic şi în afara acestor mari centre urbane şi să căutăm posibilităţi de a implanta aceste investiţii şi pe lângă oraşele medii şi cele mai mici. Dar asta presupune şi anumite facilităţi, care trebuie create prin preocuparea dvs., facilităţi pentru anumite locaţii care să primească aceste investiţii şi, eu ştiu, anumite facilităţi pe care comunităţile locale le pot decide. Deci, vă propun să intrăm mai pe detaliu şi pe aceste lucruri şi chiar la nivelul asociaţiei să vedem ce să putem dezvolta în parteneriat, din punctul ăsta de vedere. Vă spuneam deja de o coordonare mai bună pe care vrem să o realizăm între programele cu finanţare europeană şi PNDL. Aici, la fel, aşteptăm idei din partea dvs., pentru că sunt două posibilităţi: sau să orientăm şi PNDL în aceeaşi direcţie în care finanţăm acum programele cu fonduri europene, deci să avem aceleaşi criterii, aceeaşi logică şi să mărim alocările bugetare pe care le avem, sau să adăugăm la alocările bugetare din fonduri europene şi resursele naţionale pe care le avem prin PNDL. Sau altă alternativă ar fi să finanţăm anumite priorităţi prin POR şi altele, complementare, prin PNDL, cele care nu sunt finanţate prin fonduri europene. Dar ideea este una de competiţie de proiecte, sau, oricum, de criterii prin care să fie clar şi transparent modul în care se selectează proiectele şi pe PNDL. Asta e intenţia şi direcţia în care vrem să mergem.

Cam astea erau cele câteva lucruri pe care doream să le subliniez. D-na ministru probabil că v-a spus deja – sau o să spună, atunci - despre importanţa pe care noi o acordăm transparenţei în activitatea administraţiei, transparenţă care ar trebui să meargă în sensul de a duce la creşterea încrederii cetăţeanului în onestitatea şi eficienţa activităţii administraţiei publice, pe de o parte, şi, pe de altă parte, încredere în calitatea cheltuirii banului public. Astea sunt, în mare, cele două mari direcţii în care noi vedem utilitatea transparenţei. Aţi văzut că, legat de fondurile publice, deja Ministerul Finanţelor a pus la punct o platformă care prevede transparenţa şi care leagă transparenţa inclusiv de accesul la finanţare. Vă încurajez să folosiţi această platformă şi, acolo unde vedeţi disfuncţionalităţi sau lucruri care pot fi îmbunătăţite. vă stăm la dispoziţie, dar oricum cam asta e direcţia în care vrem să mergem. Legat de fondurile europene şi de închiderea pe proiectele pe 2007 - 2013, trebuie să vedem, că aici nu decidem singuri, sunt nişte lucruri pe care o să le discutăm şi cu CE, să vedem în ce măsură mai e posibil să luăm în considerare şi proiectele mai mici. Ştiu că au fost discuţii încă de anul trecut cu CE. Să vedem. Deci, eu vă promit că mă interesez, nu ştiu în cazul ăsta specific detalii, dar o să văd dacă depinde de noi şi dacă e posibil. La fel, cu finanţarea, nu ştiu ce putem face mai mult, pentru că faptul că am luat bani de la Trezorerie pe care i-am blocat şi îi dăm cu un credit avantajos e deja un efort pe care l-am făcut, nu folosim banii ăia în altă parte. Nu ştiu dacă mai putem găsi şi alte soluţii. O să vedem, am notat. Sigur că şi interesul nostru, al guvernului, este să finalizăm proiectele respective, pentru că dacă ele se închid şi trebuie să rambursăm banii, pierdem cu toţii. Dar aici trebuie făcut un efort de ambele părţi. Pe proiectele pe noua perioadă bugetară o să vedeţi că, începând de acum, începând de săptămâna trecută, încep să fie publicate ghidurile din ce în ce mai mult. A fost o anumită întârziere, din două motive, v-o spun. Pe de o parte - şi nu vreau să cad în povestea asta cu a da vina pe cei dinainte, pot să fie întârzieri obiective, subiective, nu asta contează - ideea este că am preluat cu o anumită întârziere şi pregătirea ghidurilor, şi a sistemului de primire a proiectelor. În decembrie, încă se ezita la nivelul unor ministere dacă să mergem pe sistemul acesta informatic MySMIS, sau pe un sistem de înregistrare a proiectelor pe hârtie. Și am luat decizia, în cele din urmă, să focalizăm toate resursele pe sistemul informatic şi pentru a simplifica lucrurile. Pentru că sistemul informatic presupune că vă puteţi depune proiectele din faţa calculatorului, că nu mai trebuie să veniţi cu tot felul de fotocopii pe care să puneţi semnături şi ştampile, că nu se mai cer documente în curs, aşa cum vrea funcţionarul care e la ghişeu sau cel din autoritatea de management. Dar asta, fiind un element nou, a presupus mai mult timp în a finaliza modulele respective din sistemul informatic şi a uniformiza pe cât posibil procedurile, pentru a fi mai simplu pentru beneficiar. Deci, o parte din întârziere vine din motivul ăsta. Un alt motiv de întârziere a fost că am cerut să se revadă anumite ghiduri, pentru că am constatat că erau diferenţe mari între ceea ce prevedeau ghidurile şi prioritizările din ghiduri - criterii de eligibilitate, de exemplu, şi deci implicit priorităţi, pe de o parte, şi politicile sectoriale pe de altă parte. Deci, noi ne stabilisem, ca guvern, şi ministerele îşi stabiliseră anumite priorităţi pe politici sociale, pe politici de dezvoltare economică ş.a.m.d., care erau clare în minister, dar care nu se regăseau în ghiduri şi atunci riscam una să spunem politic că vrem să facem şi alta să finanţăm prin fondurile europene. Acum, am cam armonizat aceste lucruri şi, odată ce dăm drumul, eu sper ca lucrurile să funcţioneze. Şi aici, la fel, aşteptăm feedback-ul dvs., să vedem ce mai putem ameliora. Pentru că intenţia ar fi să dăm drumul acum la ghiduri şi la anumite apeluri de proiecte pe unele axe, pe unele măsuri, pentru o nouă serie de apeluri de proiecte, pe care o să o facem în toamnă sau la începutul anului viitor, astfel încât, dacă mai e cazul să mai modificăm, să mai adaptăm în ghiduri anumite lucruri care pot să apară, prin reacţiile pe care le avem din partea dvs., să putem să o facem.

Legat de statutul primarului, chestiuni legate de răspundere, salarizare, eu cred că dezbaterea, dezbaterea aceasta pe reforma administraţiei e ocazia bună de a discuta şi aspectele astea. Și ştiu că domnul vicepremier Dîncu o să intre mai în detalii cu dvs. pe aceste subiecte.

 

/…/

Dacian Cioloş: V-a auzit domnul vicepremier şi a venit să vă răspundă, o să vă şi răspundă punctual. Tocmai îmi notasem, în timp ce vorbeaţi dumneavoastră, pentru că presupuneam că o să-mi puneţi şi dvs.întrebarea, pentru că a fost o întrebare şi ieri la Asociaţia Municipiilor, avem deja în lucru, ministerul, MDRAP-ul, a solicitat deja un inventar ministerelor şi facem un inventar al clădirilor, spațiilor şi diferitelor obiective care sunt la diferite ministere şi care nu sunt utilizate şi la fel, dacă aveţi dumneavoastră deja elementele, trimiteţi-le la MDRAP, pentru că vrem să facem un inventar, o listă cu toate aceste spaţii, clădiri ş.a.m.d. şi în măsura în care va exista un angajament ferm din partea colectivităților locale, că le vor folosi, că vor investi în ele şi le vor folosi, suntem deschiși să discutăm legat de transferul lor.

/…/

Dacian Cioloş: Legat de Uricani, Petrila şi zona Văii Jiului, o să vină domnul vicepremier şi, o să văd, poate şi cu ministrul economiei, al energiei, cu ministrul fondurilor europene, pentru că am avut deja o discuţie cu câţiva miniștri în guvern. Eu unul regret că atunci când s-a decis acel instrument teritorial de investiții pe fonduri europene, ITI, care e permis de reglementările europene pentru Delta Dunării, nu s-a decis unul şi pentru Valea Jiului. Eu când am fost comisar european, asta am sugerat Guvernului României atunci, să gândească unul şi pentru Valea Jiului, adică asta ar fi permis să concentrăm fonduri europene de pe diferite programe operaționale pe toată perioada bugetară pentru un anumit teritoriu. Aşa am făcut pentru Deltă, aşa ar fi trebuit să facem şi pentru Valea Jiului şi să vedem dacă e prea târziu, dacă mai putem face ceva, pentru că eu cam acolo aş vrea să ajungem. Să ştiţi în Valea Jiului că putem concentra o anumită sumă de resurse financiare din fonduri europene şi din bugetul naţional pe cât posibil şi să începem să gândim un program integral, dar nu program de genul facilități fiscale de care să profite unii şi alţii, ci un program care să presupună şi idei de ale dvs, deci în primul rând trebuie acceptată ideea că împreună trebuie să găsim alternative. Sigur, eu vreau să vă mai spun un lucru: nu e, aşa cum am mai văzut prin presă, nu e intenția guvernului de a închide toate minele pentru că considerăm că exploatarea cărbunelui în România s-a terminat. Nu cred treaba asta. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont şi de situația de pe piaţă, de prețul diferitelor tipuri de cărbune şi în funcție de asta să vedem ce viitor pragmatic putem da şi mineritului, dar, oricum, acesta e mesajul pe care eu l-am transmis domnului ministru al energiei, că în tot procesul ăsta de restructurare la diferite companii nu trebuie să mergem de la ideea că trebuie să închidem toate minele, trebuie să vedem cum le rentabilizăm. Dar pe lângă asta trebuie să vedem şi ce tipuri de activități dezvoltăm. Şi acum eu vă spun foarte deschis, ştiţi că există şi ideea asta că, domnule, minerii nu mai vor altceva, ei vor doar /parte/ de minerit şi nu sunt deschiși la alte lucruri. Eu cred că se pot găsi, împreună cu dumneavoastră, cu aleşii locali, prin dialog, se pot găsi, putem vedea şi care ar putea fi alternativele şi să începem încet, încet să facem investiţiile necesare pentru asta. Deci eu asta vă pot promite, că o să trimit o echipă de miniștri acolo, cu secretar de stat dacă e nevoie, şi să avem discuții atât cât e nevoie şi, în funcţie de ceea ce ne mai permit acum legislația, regulamentele europene, să vedem cum putem să vă asigurăm, domnule vicepremier, că o parte din fonduri, din alocări şi pe POR, poate şi pe programul de capacitate administrativă umană.

Primar: Deci oricum /.../ nimic. Începeţi cu noi, noi rămânem oricum fără minerit. Începeţi cu noi şi vedem ce iese.

Dacian Cioloş: Bun, vedem ce putem concentra acolo. Deci vă promit că continuăm discuţiile şi vedem cum putem canaliza fonduri, numai proiecte să fie şi poate că găsim împreună şi proiecte.

Legat de echilibrare bugetară, eu n-am ştiut că doamna ministru de finanţe... Nu ştiu, a fost invitată şi nu a venit sau nu aţi invitat-o, pentru că ar fi fost bine să vină, să avem o discuţie aici?

Ionel Chiriţă, preşedinte executiv AOR: Nu a ajuns, însă mi-a transmis astăzi un mesaj. Astăzi după-amiază sau mâine vom fi la dânsa cu o delegație restrânsă şi vom muta o parte din adunarea generală într-o discuţie cu dânsa, deci am găsit o soluţie de comunicare.

Dacian Cioloş: Ok, pentru că dialog nu se poate să nu găsiţi la guvernul pe care eu îl conduc. Asta cel puțin nu costă bani şi asta vă pot promite, că putem discuta, şi pe urmă vedem, sigur, cu argumente de o parte şi de alta, care sunt soluțiile. Eu vă spun, unul din contraargumente la ceea ce aţi spus apropo de echilibrarea bugetară cu plafoane, unul din contraargumente este: domnule, dacă facem echilibrarea asta automată, reducem incitarea autorităților locale de a colecta taxe, pentru că dacă, indiferent cât colectezi taxe, ţi se compensează din buget...

Ionel Chiriţă, preşedinte executiv AOR:  Avem instrumente, avem expertize.

Dacian Cioloş: Eu vă spun unul din contraargumente, pe care şi doamna ministru probabil o să vi-l pună pe masă şi să ştiţi să răspundeţi la ele...Pentru că cred că trebuie discutat şi văzut care sunt argumentele de o parte şi de alta şi care e...Bun, vedeţi că este un spaţiu de discuţie şi la dumneavoastră. Ideea e că nu trebuie să facem, prin măsura asta de sprijin, care poate să fie logică şi normală pentru anumite comunități care chiar au nevoie, să nu stimulăm indiferența vizavi de colectare.

Pentru Codul Fiscal, la fel, o să transmit. Să văd, nu vă pot da răspunsul acum. Ştiu că s-au făcut anumite adaptări tot în urma solicitărilor care au venit. Trebuie să vedem acum care sunt argumentele şi cum se justifică, pentru că acolo unde sunt terenuri pe care se cultivă, care sunt grădini, pot să înţeleg că nu sunt curţi, dar dacă sunt curţi, sunt curţi şi se taxează ca atare. Nici nu poţi să spui că un gazon în curte e păşune, că dacă nu ai oi sau vaci curte, nu e păşune.

Primar: Dacă are vie sau pomi fructiferi şi are livadă...

Dacian Cioloş: Sigur, sigur, pentru asta pot eu să garantez la doamna ministru că via şi pomii fac parte din agricultură, la fel ca şi legumele. Deci asta o să vă spun, să văd. O să văd dacă despre asta e vorba.

Dacian Cioloş: Legat de repartizarea fondurilor pe diferitele axe şi priorități, pe POR cel puţin, o să vă răspundă domnul vicepremier. Eu le spuneam, domnule vicepremier, de intenția noastră de a corela PNDL cu fondurile europene, pentru a asigura complementaritatea şi în sensul ăsta. Spunea domnul primar că poate pentru anumite sate care au ieșit din mediul rural pentru că au intrat în oraș, acum nu mai sunt eligibile nici la una, nici la alta -poate găsim soluții alternative acolo. Cu câinii comunitari, la fel, e o chestiune care e de studiat. Știu că subiectul a mai fost pe agendă şi una din critici a fost că s-au cheltuit foarte mulți bani pe sterilizări, pe tot felul de contracte şi vedem rezultatele. Dacă găsim o soluție prin care să ne asigurăm că banii ăia se duc într-adevăr pe rezolvarea problemei...Ideea e că se cheltuie bani şi nu se văd rezultatele. De aceea trebuie să găsim soluția aia bună.

Am notat cele câteva observații legat de Codul civil. Aici iarăși e o problemă legislativă cu scoaterea din circuitul forestier, unde probabil din ce înțeleg, se bat cap în cap legi. Știți că în Codul silvic se prevede că orice suprafață împădurită, dacă e scoasă din circuitul forestier (…) Bun, am notat şi o să le transmit la Mediu, la Romsilva, să vedem legislația.

Legat de autostrada Piteşti-Sibiu, să ştiţi că e o prioritate pe care şi eu o urmăresc foarte atent şi o să o urmăresc până mi se termină mandatul pentru că mi-am luat si eu angajamentul ăsta, vedem ce modalităţi de management ale acestor proiecte de investiții cum e şi acesta găsim, pentru a ne asigura că vom continua cu o abordare coerentă, multianuală, indiferent cine e la guvernare, pentru că asta e într-adevăr o problemă, se schimbă regulile. Deci, găsim o soluţie. Este şi manager de proiect la CNADNR, este tot ce vreţi, dar nu asta e problema, problema e să existe coerență şi voinţă acolo, aici e mai greu, pentru că nu poţi să dai o lege ca să-l obligi pe om să fie convins că trebuie să-şi facă treaba acolo unde e pus. Asta e problema în primul rând la noi, şi numai la CNADNR, şi în alta parte. Din păcate, sunt lucruri unde trebuie o schimbare de mentalitate, şi nu schimbare de legislaţie. Dar vă asigur că căutăm soluţii. Intenţia noastră, şi e la nivel de intenţie pentru că încă căutăm soluţiile, este să venim chiar cu un proiect de lege eventual în cinstea centenarului 2018 şi să dedicăm două mari proiecte de infrastructură centenarului 2018, cele două mari proiecte de infrastructură care leagă regiunile istorice ale României, Transilvania de Ţara Românească şi Transilvania de Moldova. Pentru Piteşti-Sibiu avem finanţarea, cel puţin o parte, din fonduri europene, pentru Târgu Mureş-Iaşi trebuie să găsim o soluţie de finanţare şi căutăm acum diferite soluții şi în momentul în care am găsit-o, intenția noastră e să venim cu un proiect de lege ca să gestionăm cele două proiecte multianual, până ele se termină, să le gestionăm separat şi să vedem dacă funcţionează. Sigur, acum sunt multe, că aşa mai vin şi cei din sud. Ideea e că dacă nu ne oprim o dată la nişte priorităţi, nu terminăm nimic în ţara asta şi tot mutăm pe hartă de pe o parte în alta... Eu vă înţeleg, şi sunt multe lucruri care trebuie finalizate, dar eu pornesc de la premisa că n-o să putem face totul, tot ce vrem deodată, de la început, dar important e să ne demonstrăm că putem face ceva, că deocamdată am tot început numai lucruri şi le-am lăsat de mântuială şi am început în altă parte. Haideți să terminăm câteva lucruri, inclusiv întâlnirea de astăzi trebuie să o terminăm, că am început-o şi îl las pe domnul vicepremier.

 

***

Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş, la finalul unei întâlniri cu reprezentanții Asociației Orașelor din România

Reporter: Domnule prim-ministru, aţi avut vreo discuţie cu șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Dragoș Doroș, după scandalul ‘Panama Papers’.

Dacian Cioloş: Nu, nu am avut. E problema lor. Nu au nevoie de dispoziții de la primul-ministru ca să își facă treaba acolo unde consideră că s-a încălcat legea.

Reporter: Ne puteți spune referitor la acele informații cu remanierea, urmează evaluarea miniștrilor.

Dacian Cioloş: De trei luni de zile tot vorbim în fiecare zi de remaniere şi o să mai vorbim, probabil, şi în continuare. Eu v-am mai spus când voi considera că e necesar, o să iau decizia şi o să vă anunț.  

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei