Programul de guvernare

Fișiere atașate
Programul de guvernare

Viziune

Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieți au fost pierdute ca urmare a unor carențe de integritate în modul în care administrația din România își servește cetățenii. Această realitate tragică a creat un orizont de așteptare la nivelul societății care a mers dincolo de cauzele ei imediate și care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese în mod democratic în Parlamentul României de a conferi încredere unei formule de guvernare în afara practicii politice consacrate. Programul acestui Guvern trebuie să răspundă acestor realități și să găsească soluții care să aibă efect atât în perioada limitată a mandatului primit, dar să și pună bazele unor dezvoltări de structură în viitor. Acest Guvern nu poate și nu își va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească. Dar ceea ce își asumă acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact și relevanță sistemică, pentru care intenționează să dea seama la final de mandat față de forțele politice și față de societate. În primul rând, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate în cursul anului 2016. Societatea românească în întregul ei așteaptă un ciclu electoral diferit de cele trecute.

La nivel politic, e necesar un răgaz în care partidele politice să își definească programele și echipele cu care vor participa în cursa electorală. Cetățenii la rândul lor trebuie să își sporească interesul și implicarea în viața socială a comunităților din care fac parte, astfel încât să poată participa activ și cât mai bine și independent informați în procesul electoral. Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. În același timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfășurarea proceselor electorale în condiții optime, pentru toți românii, indiferent unde se află ei. Totodată, acest Guvern va căuta să creeze mecanisme optime de informare a mediului politic în legătură cu măsurile executive sau legislative pe care le va adopta. Aceeași logică va fi aplicată și față de toți partenerii sociali, față de care acest Guvern va manifesta transparență și deschidere, prin stabilirea unor sisteme novatoare de consultare și schimburi de idei. Nu în ultimul rând, Guvernul va testa și aplica noi metode de lucru în ceea ce privește funcționarea internă a aparatului central (Guvern și ministere), în încercarea de a lăsa la finalul mandatului o serie de soluții alternative viabile pentru buna funcționare a administrației. În ceea ce privește politicile și domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a țării. În acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare și va identifica soluții rapide de implementare și eliminare a blocajelor. Investițiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, văzute fiind ca elementul esențial în deblocarea potențialului de atractivitate investițională a României; stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele paneuropene (rutiere și CF) va fi evaluat pentru a se grăbi derularea lor. Pe planul agendei europene și de politică externă, România trebuie să se poziționeze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex și dificil. Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei euro, provocarea sistemului actual de tratate venind din partea Marii Britanii, criza fără precedent a migrației către Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franța. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectura juridică și instituțională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârșire a procesului de integrare în domenii precum piața unică, moneda comună sau cadrul de funcționare a Spațiului Schengen. În același timp, ele au relevat diferențe majore de viziune între state sau blocuri de state și, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanță electorală din ce în ce mai mare și într-un număr sporit de state europene.

Ca al 7-lea stat ca mărime în Uniunea Europeană, România nu trebuie să asiste pasiv la marile dezbateri de esență care se prefigurează în cursul anului 2016. România trebuie să își aleagă strategia de negociere în ceea ce privește cerințele Marii Britanii și trebuie să își fixeze poziția în gestionarea crizei migranților și în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcționare Schengen, fie pe domeniul protecției frontierelor, al integrării migranților sau al sistemului comun de azil. România își va urmări interesele ei naționale în toate aceste dezbateri, dar în același timp va promova valorile și principiile-cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va căuta alianțe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme și își va maximiza votul în cadrul procesului decizional. La nivel internațional, România se găsește la confluența unor fenomene globale cu urmări profunde în agenda internă sau europeană a țării. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost și rămâne reperul central al politici externe a României. Politica promovată de Federația Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene și a României generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, față de care România trebuie să găsească răspunsuri și strategii adaptate. Conflictul din Siria și relația Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunități de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenție atât în formulările de poziții la nivel european, dar și în relațiile bilaterale.



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei