Evoluţia economiei

Marți, 13 Decembrie

Raport privind situația economică şi bugetară pe anul 2016

Fișiere atașate

 

I.    Estimarea veniturilor, cheltuielilor și soldului bugetului general consolidat pe anul 2016

Construcția bugetară pe anul 2016 a avut la bază următoarele obiective:
a. Asigurarea sustenabilității finanțelor publice concomitent cu eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor publice;
b. Stimularea,  continuarea, consolidarea și menținerea creșterii economice  și crearea de noi locuri de muncă, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească şi pentru a majora substanțial potențialul de creștere;
c. Continuarea reformei investițiilor publice prin alocări de fonduri pentru cofinanțarea proiectelor europene şi prioritizarea investițiilor publice semnificative care au efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;
d. Crearea unei politici fiscale predictibile într-un cadru fiscal-bugetar pentru creșterea încrederii mediului de afaceri și stimularea investițiilor, simplificarea fiscalității; 
e. Stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecției sociale pentru categoriile de populație cu venituri reduse, prin măsuri adoptate de Guvern
f.  Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;   
g.  Îmbunătățirea, aplicarea și  consolidarea guvernanței bugetare.
Bugetul pe anul 2016 a fost construit cu un deficit cash de 2,8% din PIB (venituri 31% din PIB și cheltuieli 33,8% din PIB) căruia îi corespunde un deficit ESA de 2,95% din PIB și un deficit structural de 2,7% din PIB.
Principalele măsuri cu impact bugetar începând cu anul 2016 avute în vedere la elaborarea bugetului inițial pe anul 2016 au fost Noul Cod fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 cu un impact asupra veniturilor de 10,5 miliarde lei, precum și alte acte normative aprobate în cursul anului 2015 care au determinat un impact asupra cheltuielilor de 13 miliarde lei, cum ar fi:

  • majorarea plafonului de încadrare în acest sistem de impunere de la 65.000 euro la 100.000 euro și introducerea unui sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1%-3% în cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
  •  majorarea nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere
  • diminuarea cotei de impozit pe veniturile din dividende de la 16% la 5%
  • reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 24% la 20%
  • reducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, a cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrările de manuale școlare, cărți, ziare şi reviste, cu excepția  celor destinate exclusiv sau în principal publicității precum și pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite precum și pentru serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive.
  •  reducerea TVA la alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, precum şi pentru serviciile de restaurant şi de catering, (de la 24% la 9%) ce a fost aplicată de la 1 iunie 2015;
  •   reducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, a cotei de TVA la 9% pentru livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură;
  • reașezarea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice;
  • majorarea nivelului accizei totale la țigarete;
  • introducerea în sfera de impozitare din punct de vedere al accizelor nearmonizate a țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit;
  • eliminarea din sfera de impozitare din punct de vedere al accizelor a categoriei „alte produse accizabile”;
  • modificări asupra impozitelor pe clădiri, teren și mijloace de transport;
  • dublarea alocației de stat pentru copii, majorarea indemnizațiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice;
  • majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare, majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ, majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală, majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială, inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap, majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar, actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi polițiști;
  • instituirea pensiilor de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcționari publici parlamentari;
  • majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte   procentuale;
  • indexarea valorii punctului de pensie cu 5%.

Cu ocazia rectificărilor bugetare pe anul 2016 a fost luat în calcul și impactul generat de actele normative adoptate în ultima perioadă a anului 2015, precum și cele aprobate/adoptate pe parcursul primei perioade a anului 2016, cu impact bugetar,  menținându-se ținta de deficit a bugetului general consolidat planificată inițial.
În acest sens exemplificăm:
1.  Acordarea unor facilități fiscale pentru persoanele fizice care activează în domeniul cercetării-dezvoltării, conform OUG nr.32/2016;
2.  Extinderea cotei de TVA de 9% pentru prestările de servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol precum și livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării;
3.  Asigurarea sumelor ce decurg din aplicare Legii nr.66/2016  pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, prin care de la 1 iulie au survenit următoarele modificări:
- crește pragul minim al indemnizației pentru creșterea copilului la 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, adică 1.063 lei față de 600 lei cât era până acum;
- limita maximă (3.400 lei/lună) este eliminată, indemnizația urmând să fie calculată la 85% din veniturile nete realizate;
- indemnizația în cuantum de 85% din veniturile nete realizate se va acorda timp de doi ani, nu un an, cum este în prezent;
- stimulentul de inserție se stabilește la 50% din indemnizația minimă, adică crește de la 500 la 531 de lei.
4. Asigurarea diferențelor salariale cuvenite personalului didactic conform prevederilor Legii nr.85/2016 pentru personalul didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011, respectiv  tranșa I și sumele necesare plăților aferente personalului deja pensionat și plata integrală a celor care se pensionează în anul curent;
5. Asigurarea sumelor necesare plății salariilor majorate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; 
6. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1050 lei la 1250 lei de la 1 mai 2016 conform HG nr 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
7.  Asigurarea sumelor necesare influențelor ce decurg din aplicarea unor măsuri cu privire la necesarul finanțării persoanelor cu handicap Legea 342/2015 aprobată în decembrie 2015, respectiv:
- majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi;
- majorarea numărului persoanelor încadrate în diverse tipuri de handicap.
Estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru anul 2016 se bazează atât pe prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici corelată cu analiza execuției bugetare derulată pe parcursul primelor 10 luni ale anului, cât şi pe toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă.
Veniturile bugetului general consolidat estimate a se realiza în anul 2016 sunt în sumă de 235,7 miliarde , reprezentând 31,1% din PIB, din care veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre și post-aderare) sunt estimate la 222,2 miliarde lei, respective 29,3% din PIB.
Principalele tipuri de venituri ale bugetului general consolidat care au o pondere majoră în totalul veniturilor sunt: contribuțiile de asigurări sociale (8% din PIB), taxa pe valoarea adăugată (7% din PIB), impozitul pe venit (3,6% din PIB), accize (3,6% din PIB), venituri nefiscale (2,7% din PIB), precum și impozitul pe profit (2% din PIB).
Veniturile bugetului de stat, în sumă de 137,3 miliarde lei, reprezentând 18,1% în PIB, se previzionează cu o ușoară creștere  de  0,8%  în termeni nominali față de anul 2015, în condițiile în care în anul în curs au fost reduse o serie de taxe precum TVA (reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 24% la 20%, aplicarea cotei de TVA de 9%  la alimente pentru întreg anul 2016, extinderea cotei de TVA de 9% pentru prestările de servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol precum și livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării).
Ca urmare a măsurilor active din zona de conformare și colectare, au loc creșteri ale  veniturilor bugetului de stat față de aceeași perioadă a anului precedent la: impozit pe profit (+11,2%), impozit pe venit (+3,9%) și acciza (+6,1%).
Contribuțiile de asigurări sociale ale bugetelor speciale de asigurări sociale, în sumă de 60,0 miliarde lei, se previzionează cu o creștere de 3,9% față de anul precedent, în condițiile în care în anul 2016 personalul militar nu mai datorează contribuția de asigurări sociale de stat, iar cota de contribuție transferată către Pilonul II de pensii s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale. 
Cheltuielile bugetului general consolidat estimate a se realiza în anul 2016 sunt de 256,5 miliarde lei, respectiv 33,8% din PIB, din care cheltuielile pentru investiții care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe sunt  aproximativ 38,7 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB.
Principalele tipuri de cheltuieli ale bugetului general consolidat care au o pondere majoră în totalul cheltuielilor sunt: cheltuielile cu asistența socială (10,8% din PIB), cheltuielile de personal (7,8% din PIB) și cheltuielile cu bunurile și serviciile (5,7% din PIB).
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2016, în termeni de plăți, se estimează la 2,8% din PIB.    Acest nivel al soldului bugetar are la bază atât o execuție bugetară prudentă pe partea de cheltuieli cât și îmbunătățirea colectării încasărilor bugetare în condițiile revenirii lichidității în economie și elasticității mai mari a veniturilor fiscale raportată la importuri și consum. De asemenea, fondurile de rezervă acumulate în trezorerie sunt estimate să acopere necesarul de finanțare pentru următoarele 5 luni, ce poate fi considerat un nivel suficient potrivit celor mai bune practici internaționale în managementul lichidității. 
Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat, detaliate în clasificație economică și pe bugete componente sunt prezentate în Anexă.

II Prognoza indicatorilor macroeconomici şi a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor bugetare pentru anul 2016

Romania se află în cea mai favorabilă situație economică din ultimul deceniu având în vedere creșterea economică solidă însoțită de crearea de noi locuri de muncă într-un ritm accelerat și majorarea veniturilor populației, inflația redusă și deficitul extern (cont curent) scăzut.
Evoluția economică estimată pentru anul 2016, se va caracteriza printr-o creștere economică de 4,8%, bazată pe realizările din primele 9 luni ale anului, când produsul intern brut s-a majorat cu 4,9% față de perioada corespunzătoare din 2015, precum şi pe estimările realizate pentru UE28 şi zona euro. În anul 2016, valoarea nominală a produsului intern brut va ajunge la 758,5 miliarde lei.
Cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice (atât pe componenta de consum cât şi pe cea de investiții), iar pe latura ofertei se estimează o îmbunătățire a activității economice în toate sectoarele, în special în ramurile industriale cu potențial ridicat de export şi în sectorul construcțiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent.
Ritmul de creștere a formării brute de capital fix va fi de 6,3%, în timp ce cheltuielile cu consumul final al populației se vor majora cu 8,6%.
După ce în primele 9 luni ale anului curent exporturile şi importurile de bunuri s-au majorat cu 4,3% şi respectiv 6,8%, se prognozează că pe întreg anul 2016, dinamica exportului FOB de bunuri va fi de 5,5%, iar importurile CIF de bunuri vor crește cu 7,8%. În consecință, în anul 2016 se va înregistra un deficit comercial FOB-CIF de 6,1% din PIB.
După reducerea semnificativă a ponderii în PIB a deficitului de cont curent până la circa 1% în perioada 2013-2015,  se așteaptă ca aceasta să fie de 2,2% în 2016.  Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 3,0%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,8% la sfârșitul anului 2016.
Rata inflației va ajunge la sfârșitul anului 2016 la -0,5%, ca urmare a reducerii cotei de TVA cu 4 puncte procentuale începând cu 1 ianuarie 2016 la produsele nealimentare şi servicii, dar şi a menținerii unui preț redus la petrol.

III. Analiza cu privire la riscurile care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare 

A. Riscurile de natură externă care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creștere economică: 
Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă ieșirea Marii Britanii din UE, deși estimările recente ale Comisiei Europene şi ale Comisiei Naționale de Prognoză arată că impactul acestui proces este moderat, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României.
Riscurile la adresa activității economice din spațiul comunitar european sunt însă legate tot de evoluțiile pe piața țițeiului şi deprecierea euro generând o încetinire a ritmului de creștere a consumului privat, principalul motor de creștere de până în prezent. 
Tensiunile geopolitice păstrează incertitudinea la nivele ridicate şi pot deveni un mare impediment pentru investiții, comparativ cu așteptările.
Riscurile negative la adresa inflației sunt legate de o creștere economică mai slabă în UE, de factori globali şi de persistența incertitudinilor la nivel mondial. O cerere internă sub așteptări, rămâne principalul risc la inflație. O creștere globală sub prognoză ar putea prelungi perioada de scădere a prețului energiei şi materiilor prime, ceea ce va conduce la reducerea prețurilor importurilor. Riscuri negative vin şi din partea dezancorării așteptărilor inflaționiste. Totuși, există riscul unei perioade lungi cu inflație redusă, chiar materializarea unei deflații. 
B.   Riscuri de natură internă:
Din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne, riscurile sunt în general echilibrate. 
Totuși, există riscul ca cererea internă suplimentară generată de noul Cod Fiscal să fie acoperită într-o proporție sporită prin importuri, cu impact asupra dezechilibrelor externe.
De asemenea, creșterea numărului de locuri vacante, nivelul șomajului pe termen lung și a celui în rândul tinerilor indică persistența unor probleme structurale pe piața muncii, în principal oferta redusă pentru calificările cerute de sectoarele cele mai dinamice. Aceste evoluții indică nevoia de adaptare a curriculei școlare la nevoile de calificare cerute pe piața muncii.
Deși măsurile de relaxare fiscală implementate de la începutul anului și majorările salariale acordate conduc la o creștere deficitului bugetar în 2016, impulsul fiscal a ancorat așteptările de creștere economică la un nivel mai ridicat în această etapă a ciclului economic, iar economia a reacționat pozitiv la acești stimuli. 
Totodată, o reducere a absorbției fondurilor europene față de nivelurile estimate ar afecta nivelul estimat al veniturilor bugetare pe acest an, precum și cel al plăților aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile. 
În anul 2017 este prevăzută o nouă rundă de scăderi de taxe și impozite, orientate în continuare către stimularea consumului, cu impact asupra veniturilor bugetului general consolidat.
De asemenea, au fost adoptate acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, pentru care nu sunt asigurate sursele de finanțare și nu sunt aprobate măsuri compensatorii, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar.
În acest sens menționăm:
- propunerea legislativă privind eliminarea unor taxe precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care se propune eliminarea unui număr de peste 100 de taxe, ceea ce conduce la un impact bugetar negativ de aproximativ 1.673 milioane lei;
- Legea nr.142/2016 pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care s-a aprobat reducerea procentului de diminuare a pensiei, în cazul pensiei anticipate parțiale, de la 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, la un procent cuprins între 0,15% şi 0,5% pentru fiecare lună de anticipare, stabilit în funcție de perioada de cotizare realizată peste  stagiul complet de cotizare, ceea ca va determina creșterea numărului de pensionari în perioada următoare, cu impact direct asupra cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de pensii de peste 200 milioane lei;
- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, a cărui aplicare determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare de circa 162,2 milioane lei anual.
- Legea pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, prin care se propune, printre altele, stabilirea limitei maxime a valorii nominale a unui tichet de masă la 15 lei, determinând un impact  asupra deficitului bugetar  de 84 milioane lei (impact pozitiv pe veniturile bugetare de cca. 143 milioane lei și impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat de cca. 222,7 milioane lei).
- Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a cărei aplicare generează influențe financiare suplimentare, asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat de cca. 4,85 miliarde lei pentru anul 2017, respectiv 2,9 miliarde lei asupra deficitului bugetar stabilit pentru anul 2017.
Prin urmare, pentru a asigura menținerea deficitului ESA sub 3% din PIB și pentru evitarea creării premiselor unui dezechilibru bugetar excesiv, cu consecința nerespectării Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeană și care atrage declanșarea procedurii de deficit excesiv, se impune promovarea unor politici de cheltuieli prudente și echilibrate.
Totodată, având în vedere din experiența ciclului economic precedent din perioada 2008-2010, este necesară evitarea susținerii unei creșteri economice bazate într-o mare măsura pe aplicarea unor impulsuri fiscale succesive. În acest context este necesară o temperare a așteptărilor salariale în sectorul public și o politică de venituri prudentă în vederea menținerii unui spațiu fiscal suficient pentru investiții și îmbunătățirea absorbției de fonduri europene care pot susține un ritm de creștere potențială mai ridicat.

IV.  Informații privind pierderile şi plățile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat

Plățile restante înregistrate de întreprinderile publice de stat active sunt la sfârșitul lunii septembrie 2016 în valoare de 2,9 miliarde lei, respectiv 0,4% din PIB, înregistrându-se progrese în procesul de reducere a arieratelor prin măsuri legislative, precum și de restructurare, reorganizare. De asemenea, valoarea pierderilor înregistrate de acestea au un trend descrescător, înregistrând la sfârșitul lunii septembrie a.c. un nivel de 0,6 miliarde lei.

V. Declarație de răspundere

Se atestă că datele din prezentul raport reflectă cele mai bune estimări la această dată. Acestea sunt elaborate într-un mod realist și au în vedere toate informațiile disponibile cu privire la perspectivele economice și fiscale, respectiv prevederile art.37 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, legea nr.69/2010.


PRIM - MINISTRU,

DACIAN JULIEN CIOLOȘ

MINISTRUL  FINANŢELOR   PUBLICE,

ANCA DANA DRAGU



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei