Guvernul României



Miercuri, 12 Aprilie

Declaraţii susținute de Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene și Viorel Ștefan, ministrul Finanţelor Publice, la finalul ședinței de guvern


[Check against delivery]

Alina Petrescu: Bună ziua. Bine v-am găsit. Pentru că astăzi a fost adoptată, după cum ştiţi deja, în şedinţa de guvern Strategia generală de descentralizare, doamna viceprim-ministru Sevil Shhaideh este alături de mine pentru a ne prezenta pe scurt ce conţine şi ce presupune această strategie. Vă rog.

Realizator: La Palatul Victoria s-a încheiat şedinţa de guvern şi sunt declaraţii făcute de miniştri.

Sevil Shhaideh, viceprim-ministru: Bună seara. În conformitate cu Legea 195/2006  a descentralizării, Hotărârea de Guvern 909/2014 privind strategia pentru consolidarea administraţiei publice şi nu în ultimul rând decizia 1/2014 a Curţii Constituţionale, am adoptat astăzi strategia generală privind descentralizarea. Strategia se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii, respectiv Agricultură, Educaţie, Sănătate, Cultură, Mediu, Tineret şi Sport şi Turism, astfel, în conformitate cu calendarul aflat la această strategie în termen de trei luni. De la data adoptării strategiei, toate ministerele de linie vor adopta analize de impact cu privire la stategiile în domeniile lor, iar în maxim şapte luni, în funcţie de analizele de impact şi analizele de oportunitate pe care fiecare minister le va face, se vor adopta legile sectoriale, pe fiecare domeniu de descentralizare. Am să vă prezint foarte pe scurt, pe fiecare domeniu ce reprezintă descentralizarea. Pe Agricultură ne referim la descentralizarea implementării politicilor cu privire la amenajarea şi dezvoltarea durabilă a teritoriilor rurale, avizele şi autorizările în privinţa desfăşurării activităţilor agricole. În domeniul Culturii, ne referim la avizarea concesionării, dării în folosinţă sau avizării intervenţiilor la monumentele istorice de clasă B. În Turism, la oportunitatea transferului cu privire la emiterea brevetului de turism, testarea ghizilor, clasificarea structurilor de primire turistică, autorizarea plajelor turistice, avizarea documentaţiilor tehnice privind construcţiile din domeniul turismului. În domeniul Protecţiei Mediului, ne referim la elaborarea strategilor judeţene în domeniul protecţiei mediului, la parcurgerea procedurilor privind actualizarea, revizuirea avizelor acordurilor autorizaţiilor de mediu, realizarea lucrărilor de întreţinere şi ecologizarea plajelor turistice. În Sănătate, ne referim la descentralizarea activităţilor desfăşurate de direcţiile de sănătate publică, respectiv încheierea contractelor cu cabinetele medicilor de familie, coordonarea unităţilor sanitare din reţeaua autorităţilor locale. În Educaţie ne referim la descentralizarea activităţilor extraşcolare care se desfăşoară în Palatele Copiilor sau Cluburile Copiilor. Tineret şi Sport, activităţile care se desfăşoară în domeniile sportului şi tineretului, respectiv în taberele şcolare, în cluburile şcolare, în cluburile sportive. După cum bine v-am explicat, autorităţile locale vor primi  competenţe exclusive de implementare, tot ceea ce ţine de reglementări naţionale, control, inspecţie rămâne atributul exclusiv al autorităţilor centrale. Avantajul descentralizării, aşa cum a fost repetat în foarte multe rânduri, este de aducere a tuturor serviciilor publice mai aproape de cetăţeni. Mulţumesc. Aceasta a fost prezentarea pe scurt a proiectului. Dacă sunt întrebări.

Alina Petrescu: Două întrebări dacă aveţi pentru doamna viceprim-ministru?

Reporter: Concret, au autorităţile locale personal pregătit să se ocupe de aceste noi competenţe odată cu descentralizarea?

Sevil Shhaideh: În acest moment nu vorbim de competenţele pe care le au astăzi autorităţile locale, ci vorbim de pregătirea procesului de descentralizare. Din aceste considerente, am explicat că, în termen de trei luni, ministerele vor analiza impactul transferului acestor competenţe, fie pe palierul resurselor umane, fie pe palierul resurselor financiare, pentru că, în conformitate cu Legea descentralizării, descentralizarea trebuie să se facă asigurându-se atât nivelul de resursă umană, cât şi nivelul financiar pentru exercitarea competenţelor respective. Deci, în acest moment, vorbim doar de analizele de impact şi apoi de legile sectoriale. Deci, probabil că desfăşurarea acestor competenţe de către autorităţile locale le discutăm începând de la anul.

Reporter: Doamna ministru aş dori să vă întreb - Ionuţ Gheorghe,TVR - aţi avut astăzi un proiect de hotărâre privind Euro 2020, aş vrea să vă întreb care mai este stadiul privind acele condiţii pe care UEFA ni le-a pus pentru ce se va întâmpla în 2020?

Sevil Shhaideh: Proiectul de hotărâre privind Euro 2020 nu are legătură cu proiectul de descentralizare. Se referă, în primul rând, la actualizarea Comitetului interministerial cu privire la coordonarea pregătirilor pentru Euro 2020. După cum bine ştiţi, acesta era coordonat de viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, pe cale naturală trebuie să fie ministrul tineretului şi sportului. Din perspectiva ministerului pe care îl reprezint Euro 2020 reprezintă reabilitarea a patru stadioane şi ne referim aici la: Steaua, Dinamo, Arcul de Triumf şi Rapid. În momentul acesta, trei stadioane au toate documentaţiile pregătite ca să intre în procesul de pregătire - studii de fezabilitate, proiect tehnic şi lucrări - mai avem discuţii cu al patrulea stadion, să vedem dacă rezolvăm şi aici toate documentele.

Reporter: În afara de aceasta, mai erau şi alte condiţii, metroul, autostrada către partea de vest...

Sevil Shhaideh: Eu v-am explicat din punct de vedere al ministerului pe care îl reprezint. Începând de astăzi comitetul va reintra în funcţiune şi atunci vom avea mai multe informaţii.

Reporter: Pe acest subiect, dacă îmi permiteţi, ultima întrebare de follow-up, spuneaţi că trei dintre stadioane au documentaţiile gata, unul nu, vorbim despre stadionul Dinamo, Clubul Sportiv Dinamo.

Sevil Shhaideh: Da.

Reporter: Dacă există o variantă de backup în cazul în care nu se va preda acest stadion către CNI. Şi, a doua întrebare, legat tot de acest subiect, când vor începe demolările sau renovările pentru cele trei, pentru care aveţi deja documentaţie?

Sevil Shhaideh: Pentru cele trei, în acest moment, după ce se vor finaliza toate procedurile legate de documentele de proprietate, certificate de urbanims ş.a.m.d., noi sperăm ca într-o lună cel mult să înceapă partea de pregătire a proiectelor tehnice, dacă Clubul Dinamo, deci partea de stadion de la Clubul Dinamo nu va reuşi să îndeplinească toate condiţiile necesare documentaţiilor pentru pregătirea unei investiţii publice, pentru că până la urmă vorbim de o investiţie publică, să ia în analiză un al patrulea stadion - ştiţi că avem stadionul de la BNR - şi vedem cum putem rezolva şi cu acesta.

Alina Petrescu: Mulţumesc foarte mult, doamnă viceprim-ministru.

Sevil Shhaideh: Mulţumesc şi eu. Bună ziua.

Alina Petrescu: Pentru că, în ultima perioadă, în spaţiul public au reapărut o serie de speculaţii pe două teme de interes major, domnul ministru al finanţelor publice,Viorel Ştefan, este aici, pentru a da încă odată lămuriri - domnule ministru - cel puţin pe tema acelor informaţii apărute în spaţiul public vizavi de o intenţie de naţionalizare a pilonului II de pensii.

Viorel Ştefan: Bună ziua vă spun şi eu! Mă bucur să ne revedem. Reiau ceea ce am spus şi la începutul şedinţei de guvern. Îmi este foarte greu să explic cum este posibil ca o companie administrator de fond de pensie să propage informaţii incorecte care ar putea să aducă efecte negative chiar în legătură cu performanţa propriului portofoliu de instrumente financiare. Îmi este greu să explic deoarece nu există nicio raţiune de ordin politic, economic, bugetar, financiar, ce vreţi dumneavoastră, care să justifice o astfel de măsură astăzi. Pilonul II de pensie în România este o schemă de succes. Ştim cu toţii, randamentul este foarte bun. Aproape, cifra celor care sunt incluşi în această schemă depăşeşte cu mult şase milioane de români. Capitalizarea este peste şapte miliarde de euro şi atunci de unde a apărut această informaţie, care nu are explicaţie, că ar fi necesare măsuri în sensul celor care s-au vehiculat în ultima perioadă. Având în vedere gravitatea acestei situaţii, în cursul dimineţii am avut consultări cu reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară şi i-am rugat să-i convoace pe administratorii implicaţi în gestionarea pilonului II de pensii pentru a închide definitiv acest subiect şi a comunica în mod oficial şi în mod unanim că nu există un astfel de scenariu posibil. Nu am confirmare ce s-a întâmplat pentru că între timp a fost şedinţă de guvern. După întâlnirea noastră, cu siguranţă voi lua din nou legătura cu reprezentanţii ASF şi voi afla ce s-a întamplat, dar s-ar putea între timp să apară şi o reacţie în presă ca urmare a acestor consultări.

Al doilea subiect care se rostogoleşte de o manieră inexactă. Este vorba de discuţiile care au început la nivelul Ministerului de Finanţe, eu vă spuneam şi la întâlnirea precedentă că în cadrul Ministerului de Finanţe de două luni de zile funcţionează colective de lucru mixte, salariaţi din Ministerul de Finanţe împreună cu reprezentanţi ai structurilor asociative patronale, corpuri profesionale, consultanţi fiscali, auditori, experţi contabili, s-a format câte un grup de lucru pe fiecare titlu din Codul fiscal în ideea ca împreună să putem să promovăm un proiect de modificare a Codului fiscal în linie cu angajamentul nostru din programul de guvernare. În cadrul acestor colective de lucru s-a luat în dezbatere şi ideea de reorganizare a modului de gestiune a impozitului pe venit în sensul reintroducerii globalizării veniturilor şi impozitării veniturilor globale. Acest lucru nu înseamnă sub nicio formă o nouă taxă, sau o nouă formă de impozitare, ci vorbim despre aceeaşi cotă unică astăzi, care este 16% astăzi, şi intenţia este ca începând cu 1 ianuarie 2018 să fie 10%, şi care să se aplice la veniturile globalizate, să se aplice la toate veniturile, indiferent de sursa lor de provenienţă, pentru că numai în acest sistem putem să introducem mecanismul de deduceri fiscale despre care vorbim noi şi ne-am angajat în programul de guvernare. Deci, pentru ca să se poată deduce din baza de impozitare sumele pe care cei care realizează venituri le consumă pentru fondul schemei de pensii private, pentru scheme de asigurare de sănătate, pentru abonamente de sănătate, pentru studiile şcolare ale copiilor, pe toată lista de deductibilităţi care este deja publică. Pentru a putea fi operabilă o astfel de schemă este necesară globalizarea veniturilor. Mai exact, dacă un salariat realizează venitul principal dintr-o relaţie de angajare, relaţie de muncă, bineînţeles că în fiecare lună va fi impozitat cu cota de 10% pe venitul principal realizat din salarii. Dar la sfârşitul anului, până în mai anul următor, va trebui să dea o declaraţie fiscală în legătură cu toate veniturile realizate. Pe baza acestei declaraţii fiscale se va face o regularizare, se vor lua în calcul atunci toate deductibilităţile, se va stabili dacă acel contribuabil trebuie să mai plătească la Fisc sau dacă nu cumva trebuie Fiscul să-i returneze. Eu îmi mai amintesc, dvs. nu ştiu dacă vă mai amintiţi, că acest sistem a funcţionat până în 2005. Din 2005, 2006 s-a renunat la globalizarea veniturilor. Deci vrem să reintroducem, nu e vorba de alte taxe, nu e vorba de alte impozite; este vorba de o altă manieră de a gestiona impozitul pe venit, care să includă în baza de impozitare toate veniturile, indiferent de sursa de realizare a lor şi care să facă posibil ca din baza de impozitare să se elimine toate deductibilităţile fiscale care ar permite să stimuleze anumite sectoare de activitate din societatea românească. Spre exemplu, dacă vrem să stimulăm dezvoltarea pensiilor private, atunci, cu siguranţă, trebuie să facem deductibilă contribuţiile la pensii private. Dacă vrem să stimulăm sistemul de sănătate, sistemul de asigurări privat de sănătate, trebuie să facem deductibile acestea. Dacă vrem să stimulăm anumite programe educaţionale, aceste contribuţii trebuie să fie deductibile. Dacă trebuie să zicem... cândva a fost o facilitate de acest gen în legătură cu îmbunătăţirea confortului tehnic al locuinţelor şi - de ce nu? - se poate merge mai departe până la a determina un anume comportament al cetăţenilor în relaţia cu comercianţii astfel încât astăzi avem acel instrument cu loteria bonurilor fiscale. În sistemul de globalizare a veniturilor se poate imagina un alt sistem, adică la sfârşit de an dacă faci dovada că ai adus bonuri fiscale de un anume volum să beneficiezi de o anume sumă deductibilă la calculul impozitului pe venit. Discuţiile sunt în fază iniţială. Este un draft care a fost transmis astăzi şi Coalitiei pentru Dezvoltare, ne-am întâlnit la ora 11, la nivelul Guvernului, cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltare, am dat startul unei discuţii şi cu Coaliţia pentru Dezvoltare în acest sens.

Ce vreau să mai spun? Mecanismul de  globalizare a veniturilor şi impozitarea venitului global nu va putea să funcţioneze fără o asistenţă de specialitate şi, atunci, vom introduce şi vom promova instituţia consultantului fiscal, dar nu un consultant fiscal pe care contribuabilul să-l angajeze, statul îşi asumă această obligaţie de a angaja consultanţi fiscali care să-şi ofere serviciile în mod gratuit tuturor contribuabililor, care vor trebui să facă această declaraţie de impozit pe venitul global.

În acelaşi context a apărut necesitatea introducerii noţiunii de gospodărie, recunoscută fiscal. Ce înseamnă? Înseamnă că dacă un grup de persoane, câteva persoane, indiferent că-i leagă o relaţie de rudenie sau nu, gospodăresc împreună, deci îşi constituie un patrimoniu comun, atunci se înregistrează ca atare la Fisc; Fiscul are evidenţa gospodăriilor şi, atunci când se face calculul de impozit pe venitul global, se are în vedere ca subiect de impunere gospodăria înregistrată fiscal. Pentru că, altminteri, se poate într-o familie sau într-o astfel de gospodărie să existe cineva cu venit foarte mare, cineva fără venituri sau venituri foarte mici şi atunci echitabil este ca judecata să se facă pe media veniturilor realizate de membrii unei astfel de gospodării.

Revin spunându-vă că discuţia abia a început, noi sperăm în foarte scurt timp să avansăm, să dăm o formă finală care va deveni publică, pe marginea ei vom face toate comentariile, consultările care sunt necesare.

Cu permisiunea dvs., mai vreau să spun doar două cuvinte despre un lucru foarte important pentru România, care s-a întâmplat luni, despre care dvs. ştiţi deja, că România a făcut o emisiune de eurobonduri pe pieţele financiare în cursul zilei de luni, a atras un miliard de euro pe o emisiune eurobonduri pe 10 ani la cel mai mic preţ istoric. În condiţiile în care această emisiune era în derulare, eu eram atacat în Parlament şi acuzat că România se împrumută la costuri din ce în ce mai mari. Iată că pieţele financiare au infirmat toate aceste acuze. România a obţinut, luni, un randament de 2,411 pentru o emisiune de un miliard de euro pe 10 ani cu o suprasubscriere de peste 100%. Tot luni, a redeschis o altă emisiune cu maturitate în 2035 în interiorul căreia a reuşit să reducă, de la un randament iniţial de aproape 3,9 - 3,89 la 3,55 şi a mai atras încă 750 de milioane de euro în aceste condiţii, la preţuri minime istorice. Deci aceasta vine să confirme ceea ce tot spunem noi, că evoluţiile economice sunt în regulă. Şi dacă nu-i suficient că pieţele financiare confirmă afirmaţiile noastre, vă mai reamintesc că şi agenţiile de rating confirmă că noi avem dreptate, Şi mă opresc aici. 

Alina Petrescu: Câteva întrebări scurte vă rugăm.

Reporter: Domnule ministru, vorbeaţi şi acuzaţi compania NN de răspândirea unor informaţii care nu se susţin, practic o acuzaţi de intoxicări, în limbaj liber. Aceasta este comunicarea de informaţii false pedepsite de Codul Penal, art.404, dacă nu mă înşel. Intenţionaţi să faceţi vreo plângere la Parchet în acest caz sau ASF-ul, în paralel, dacă intenţionează să ancheteze poziţia pe care a avut-o public această companie pe piaţă?

Viorel Ştefan: Revin. Îmi este greu să înţeleg fenomenul. Imaginaţi-vă că seamănă mult cu un autodenunţ. Ce ar fi dacă o bancă ar face astfel de afirmaţii în legătură cu depozitele pe care le deţine. Ar fi o autosabotare. Eu cred că ei ar trebui să-şi facă autodenunţul în cazul ăsta, pentru că şi-au subminat propriile interese prin astfel de declaraţii.

Reporter: Repet, eu vă întreb pe dvs. în calitate de ministrul al finanţelor şi reprezentant al...

Viorel Ştefan: Nu am temei să fac aşa ceva, nu am temei, nu e misiunea mea...

Reporter: O plângere la Parchet.

Viorel Ştefan:...Autoritatea de Supraveghere Financiară are mandatul legal de a acţiona...

Reporter: Dar veţi avea discuţii pe această temă cu cei de la ASF? Totuşi sunt principalul jucător pe piaţă pe această temă.

Viorel Ştefan: Repet, nu este mandatul meu să supraveghez prudenţial pieţele financiare, nici măcar nu-i mandatul guvernului. Este o autoritate autonomă care se ocupă de acest aspect, se numeşte Autoritatea de Supraveghere Financiară şi are toate libertăţile să se comporte cum crede că este necesar. Eu doar constat că cineva a făcut nişte declaraţii incorecte împotriva propriilor interese. Şi îmi e greu să-mi explic o astfel de atitudine.

Reporter: Dacă îmi permiteţi?

Viorel Ştefan: Vă rog.

Reporter: În scrisoarea pe care au trimis-o clienţilor, cei de la NN vorbeau despre discuţia din spaţiul public cu privire la naţionalizare, dând şi trei posibile variante. Şi vă citesc una dintre ele. Îngheţarea valorii procentului din venitul brut care merge la pilonul II de pensii. Chiar dvs. aţi spus, la începutul şedinţei de guvern, că nu a fost crescut în 2016, a rămas la 5,1% din venitul brut ce merge către pilonul II. Prin urmare, întrebarea este, va mai creşte acest procent sau îl păstrăm îngheţat şi până când?

Viorel Ştefan: Deci, dvs. ştiţi cu siguranţă că ţinta este de 6%. Este adevărat că în acest an a îngheţat la 5,1%. Decizia despre creştere în exerciţiu 2018 se va lua atunci când vom lua în discuţie proiectul de buget pe 2018. Dar eu vreau să observ altceva. Deşi nu a crescut cota, pilonul II de pensii va beneficia de transferuri de contribuţii suplimentare în 2017 faţă de 2016 pe care le apreciem noi undeva la 1,5 miliarde de lei, generate de numărul de contributori care intră în sistem datorită creşterii numărului locurilor de muncă. Deci, în primele două luni 44 de mii, estimăm la nivel de an 200 de mii, aceştia vor general resurse suplimentare la pilonul II de pensii, aşa cum v-am spus, chiar dacă se menţine, s-a menţinut cota la nivel de 5,1%.

Reporter: Când ar urma să crească această cotă, acest procent de 5,1?

Viorel Ştefan: Este o decizie care se ia în fiecare an şi nu am inventat noi, fiecare guvern a procedat aşa atunci când s-a lansat în dezbatere proiectul de buget pe exerciţiul următor. Deci în contextul în care în toamnă vom discuta proiectul de buget pentru 2018, guvernul se va pronunţa şi în legătură cu evoluţia cotei. Atunci vom avea o imagine mai clară şî asupra modului în care a crescut acest fond de pensii.

Reporter: Dacă-mi permiteţi, într-un draft al proiectului la care lucraţi privind impozitul global pe gospodărie apare informaţia că, în situaţia în care valoarea veniturilor este mai mică decât cheltuielile decontate, ANAF va aloca 1.200 de lei per copil. Ne puteţi da mai multe detalii referitor la acest lucru?

Viorel Ştefan: Nu vă pot da mai multe detalii. Aşa scrie în draft şi aşa este. Atunci când nu apar sume suplimentare de regularizare este o cheie de rambursare către contribuabil, aceşti 1.200 de lei pentru fiecare copil.

Reporter: Exemple de posibile lucruri care ar putea fi deduse din acel impozit şi când intenţionaţi să faceţi şi public un astfel de proiect de modificare a Codului fiscal?

Viorel Ştefan: În momentul în care colectivele de lucru, inclusiv cei din Coaliţia pentru dezvoltare, inclusiv reprezentanţii mediului de afaceri se vor fi pronunţat pe acest proiect, el va îmbrăca o primă formă care va deveni publică.

Reporter: Ne puteţi da exemple de lucruri care ar putea fi deduse în afară de contribuţiile la pensii private sau la asigurări medicale private?

Viorel Ştefan: Contribuţiile sau cheltuielile pentru educaţie, spre exemplu. Taxe şcolare.

Reporter: Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, colega dvs. de cabinet, dădea un exemplu aseară, spre exemplu meditaţiile pentru copii sau cursurile la balet pentru copii. Ce facem cei care nu avem copii, care sunt cheltuielile deductibile pentru o persoană singură, cea care nu are copii şi cei care au copii? Dacă puteţi să ne clarificaţi acest lucru şi ce înseamnă gospodărie? Nu ştiu, ne referim la familia tradiţională, la familia clasică, ne referim la alte genuri de familii? Ce înseamnă gospodărie? Gospodărie poate să însemne un apartament, poate să însemne un bloc întreg, poate să însemne un cartier. Clarificaţi-ne puţin.

Viorel Ştefan: Încerc, dar am mai încercat o dată. Încerc a doua oară. Deci, prin gospodărie, în spiritul acestei legi a Codului fiscal, să zicem o gospodărie din punct de vedere fiscal, înţelegem un grup de persoane înrudite sau nu, care acceptă sub semnătură să declare la Fisc că şi-au constituit împreună un patrimoniu comun şi îşi desemnează un lider al lor, un reprezentat în relaţia cu Fiscul. Face o astfel de declaraţie, o asociere, dar nu este în scop comercial, este în scopul de a gospodări împreună, înseamnă de a-ţi asigura, de a-ţi gestiona nevoile familiale împreună, pentru că putem vorbi de o familie, dacă sunt înrudiţi, sau putem să vorbim să nu fie condiţia de a fi rude, că în aceeaşi curte mai este cineva, da. Şi atunci dacă ei acceptă, declară că sunt de acord să-şi constituie această gospodărie, dau semnătură, atunci toate veniturile persoanelor din gospodărie se judecă împreună. Sistemul de deductibilităţi se utilizează cu raportare la veniturile realizate de toate persoanele membre ale unei astfel de gospodării. Nu are legătură nici cu relaţia de rudenie, nu are legătură nici cu, nu ştiu, probabil în mod natural unul din criteriile care vor determina astfel de constituiri de gospodării este cel al localizării. Că dacă eşti în aceeaşi curte este posibil, dar dacă sunt, unul într-o parte, unul în alta este mai greu să zici că-ţi constitui un patrimoniu comun. Şi atunci dispar multe dintre încurcăturile care sunt astăzi pe, ştiu eu, proprietăţi în indiviziune, pe...În practică sunt multe avantaje din această abordare.

Reporter: Şi în această gintă fiscală, cum să-i spunem, care este diferenţa între deductibilitatea pentru cei care au copii şi cei care nu au copii?

Viorel Şţefan: Este aceeaşi diferenţă ca şi între cel care are asigurare de pensie privată şi care nu are. Deci, dacă ai copii, beneficiezi de deductibilitate; dacă te-ai asigurat la Pilonul III la o schemă facultativă, beneficiezi de deductibilitate; dacă nu, nu. Dacă ai abonament la o reţea medicală, e deductibilă valoarea abonamentului; dacă nu, nu. Deci, e acelaşi raţionament. Nu înţeleg ce nu-i clar.

Reporter: La câte milioane de români sunt, de unde veţi lua atâţia consultanţi fiscali sau câţi vor fi consultaniţi fiscali?

Viorel Ştefan: Ei, asta este o întrebare foarte bună. Nu, nu fiţi îngrijoraţi...

Reporter: Este foarte greu să-ţi găseşti un contabil, de exemplu.

Viorel Ştefan: Nu fiţi ngrijoraţi pentru că în lumea modernă, acum, este o schimbare de paradigmă. Din ce în ce se renunţă la inspecţia fiscală şi se pune în loc consilierea fiscală. Deci, imaginaţi-vă că avem... ANAF-ul, Fiscul are spre 30.000 de lucrători, cred că are suficientă resursă, numai de acolo, ca o parte dintre ei să devină consultanţi fiscali. Pe partea cealaltă, avem un corp profesional, o Cameră a consultanţilor fiscali, care are suficientă resursă. E adevărat că cei de la Camera consultanţilor fiscali sunt absorbiţi de zona de business, dau consultanţă acolo, dar poate, în timp, vor fi interesaţi şi de consilierea pe gospodării, pe persoane fizice ş.a.m.d.

Reporter: După cum prezentaţi lucrurile, pare că va fi complicat, că va creşte birocraţia, vor fi tot felul de probleme pe capul românilor, noi probleme pe capul românilor, să se asocieze în familie, să-şi găsească capul familieie care să se ducă la Fisc să-şi declare, să deducă, să caute consultant fiscal, să /.../

Viorel Ştefan: Eu cred că suntem în abordări total diferite. Dvs. credeţi că vine statul şi impune; noi spunem altceva, noi oferim această posibilitate, oferim posibilitatea, dacă nu este atractivă, nu e obligatoriu.

Reporter: Deci, domnule ministru, dacă nu avem copii nu vom beneficia de deductibilităţi?

Viorel Ştefan: Vă pun o întrebare: dacă nu aveţi copii, beneficiaţi de alocaţie pentru creşterea copiilor?

Reporter: Dar nu ne referim la alocaţii acum.

Viorel Ştefan: Este o facilitate direcţionată către cei care-şi asumă să crească copii şi statul face această politică, stimulează acest comportament. Ce nu e clar?

Reporter: /.../ să facem copii...

Viorel Ştefan: Mai mult nu poate să facă decât să stimuleze fiscal comportamentul, mai mult nu poate să intervină statul.

Reporter: Domnule ministru, ştiţi ce vreau să ne mai explicaţi? Ce se întâmplă? La sfârşit de an trebuie să faci un dosar, te duci cu bonurile de la meditaţii, de la... unde te duci?

Viorel Ştefan: La sfârşit de an sau, mai exact, în prima jumătate a anului următor, vine consultantul fiscal şi-ţi întocmeşte dosarul şi dacă ai ţinut bonurile, atunci el le pune acolo, le capsează, le adună şi s-ar putea, pe baza acestor bonuri, să beneficiezi de o sumă cu titlul de deductibilitate la calculul impozitului pe profit. Deci, v-aş ruga să ne oprim aici pentru că, altminteri, o să trageţi nişte concluzii pripite. Eu am spus din capul locului că este un prim draft care încă nici nu a intrat în dezbatere cu partenerii noştri. O să avem această formă finalizată, cu siguranţă, ne întâlnim şi o să discutăm în mod punctual.

Reporter: Despre cota progresivă se mai discută în momentul de faţă?

Viorel Ştefan: Cotă progresivă, nu; există cotă unică 10% şi există o facilitate cu 0% pentru veniturile sub 2000 de lei.

Reporter: Prin urmare, dispare cea de 16%, cât este în momentul de faţă.

Viorel Ştefan: În loc de 16%, e 10%.

Reporter: De la anul.

Viorel Ştefan: Pentru orice venit, de la 1 ianuarie 2018.

Reporter: Avem o clarificare legată de această companie cu pensiile private, este un update pentru că vine  o notă de presă. Aş putea să vă citesc, să ne spuneţi o reacţie. Ei clarifică ce au vrut să facă, spun că nu a fost vorba despre un avertisment, ci doar o informare a clienţilor, pentru că au fost întrebaţi. Se delimitează de zona politică. Ei spun că vor continua să-şi informeze clienţii şi de acum înainte despre contextul pieţei.

Viorel Ştefan: Îmi exprim speranţa că informările acestui administrator de fond să fie corecte de aici încolo. Sigur că intră în obligaţia lor să-şi informeze clienţii, dar să nu-i dezinformeze, pentru că dacă este cineva îndreptăţit să-i tragă la răspundere, chiar şi penal, oricare dintre clienţii respectivei companii poate s-o facă, pentru că, prin aceste declaraţii, s-au afectat negativ randamentele în valorificarea resurselor constituite pe baza contribuţiilor clienţilor.

Reporter: Care au fost informaţiile false de care spuneţi?

Viorel Ştefan: Vă mulţumesc.

Alina Petrescu: Domnul ministru a explicat foarte clar, încă de la început, în acea scrisoare se vorbea despre o intenţie, despre o informaţie cu privire...

Reporter: Nu, se vorbea despre o discuţie în spaţiul public, nu se vorbea despre /.../ Alina Petrescu: O secundă. Acea discuţie în spaţiul public a fost din secunda doi negată vehement de ministrul finanţelor publice, Viorel Ştefan. Dvs. credeţi că o companie îşi informează clienţii atunci când le scrie despre o discuţie care a fost negată de guvern? Credeţi că asta înseamnă informare? Noi nu credem asta. Mai departe. Mulţumim.