Guvernul României



Joi, 20 Aprilie

Sorin Grindeanu: Obiectivul Guvernului este îndeplinirea angajamentelor asumate, astfel încât MCV să poată fi ridicat înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UE


Galerie foto

Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. La întrevedere au participat, de asemenea, ministrul Justiției, Tudorel Toader, și ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

Discuțiile au vizat problematica Mecanismului de Cooperare și Verificare, absorbția fondurilor europene şi alte dosare de actualitate de pe agenda europeană.

În contextul în care ultimele 4 rapoarte ale Comisiei Europene privind justiția din România au fost pozitive, premierul Sorin Grindeanu a subliniat determinarea Guvernului de a continua pe același drum.”Obiectivul meu şi al Guvernului pe care îl conduc este să finalizăm MCV înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UE. Este o chestiune de prestigiu şi mândrie la care țin foarte mult”, a declarat premierul Sorin Grindeanu.

Șeful Executivului a subliniat determinarea Guvernului de a nu face niciun pas înapoi după progresele majore înregistrate până acum, în ceea ce priveşte garantarea unui act de justiţie corect şi independent. Toate demersurile Executivului se vor face pe bază de dialog, transparență și consultare, astfel încât să fie susţinute atât de sistemul de justiţie din România, cât şi de societate în integralitate.

Priorităţile menţionate în acest sens de premierul Sorin Grindeanu și de ministrul Justiției, Tudorel Toader, în cursul întrevederii cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, sunt punerea în acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, asigurarea deplinului respect pentru drepturile fundamentale, garantarea eficienţei, predictibilităţii şi calităţii actului de justiţiei, precum şi apropierea justiţiei de cetăţean. A fost detaliată, totodată, situaţia din penitenciare şi măsurile pe care Guvernul le are în vedere în perioada imediat următoare pentru găsirea unor soluții privind îmbunănățirea condițiilor de detenție.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a apreciat propunerile făcute de Guvern pentru îndeplinirea ultimelor recomandări privind justiția și a dat asigurări că România este pe calea cea bună în ceea ce privește perspectiva ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare. ”Sper că Guvernul va primi un sprijin puternic din partea Parlamentului român şi din partea societăţii române pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat Frans Timmermans.

Un alt subiect abordat în cursul întrevederii de la Palatul Victoria a vizat menţinerea deficitului bugetar în limita de 3% din PIB, dar și continuarea politicilor sociale ale Guvernului. Referitor la absorbția fondurilor europene, premierul Sorin Grindeanu a menționat, de asemenea, că are întâlniri săptămânale cu autorităţile abilitate cu gestionarea fondurilor europene, astfel încât să fie recuperate întârzierile de până acum.

Oficialii s-au referit, totodată, la actuala dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, în contextul declanșării procesului de ieșire a Marii Britanii din UE.

 

 

Întâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, împreună cu ministrul Justiției, Tudorel Toader

***

Conferință de presă comună susținută de premierul Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și ministrul Justiției, Tudorel Toader

[Check against delivery]

Sorin Grindeanu: Bună ziua. Bine ați venit. Am avut azi o întâlnire cu domnul prim-vicepreședinte Frans Timmermans. Este, alături de mine și ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader. Am abordat, bineînţeles, problematica MCV, dar şi alte dosare importante, de actualitate acum pe agenda Uniunii Europene, pe care, aşa cum spuneam, le-am discutat în cursul întâlnirii noastre de astăzi. Obiectivul meu şi al guvernului pe care îl conduc este să finalizăm MCV înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UE. Este o chestiune de prestigiu, şi nu numai, la care ţin foarte, foarte mult. Avem patru rapoarte consecutive pozitive. Îmi doresc ca la sfârşitul anului 2017 să avem un raport final pozitiv, care să pună bazele încheierii acestui mecanism. Vom continua - şi vă spun cu tărie acest lucru şi subliniez - progresele majore pe care le avem până acum câştigate în domeniul justiţiei şi nu vom face niciun pas înapoi în ceea ce înseamnă garantarea unui act de justiţie corect şi independent. Vom face, de asemenea, uz deplin de instrumentele de dialog, de transparenţă şi consultare, astfel încât demersurile noastre să fie susţinute atât de sistemul de justiţie din România, cât şi de societate în integralitate. Trebuie să facem lucrul ăsta din două motive majore: economia României nu poate creşte fără încrederea investitorilor că banii lor sunt protejaţi de un sistem judiciar previzibil şi eficient şi, în al doilea rând, societatea nu poate avansa fără protecţia intereselor, dar şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Priorităţile pe care le-am transmis şi domnului prim-vicepreşedinte, în perioada imediat următoare, şi domnul ministru Tudorel Toader le-a detaliat, sunt, aşa cum ştiţi, punerea în acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, asigurarea deplinului respect pentru drepturile fundamentale, garantarea eficienţei, predictibilităţii şi calităţii actului de justiţiei, precum şi apropierea justiţiei de cetăţean. Eu cred, şi noi credem, că este în interesul atât al cetăţenilor, cât şi al sectorului privat să avem un sistem judiciar de încredere, eficient şi accesibil. Închei prin a-i mulţumi personal domnului prim-vicepreşedinte Timmermans pentru abordările principiale constante cu privire la importanţa evitării oricăror conexiuni între dosarul MCV şi alte dosare, precum fondurile structurale sau aderarea la Schengen. De asemenea, subliniez faptul că urmare a primei noastre întâlniri de la începutul anului, de la Bruxelles, au fost făcuţi mai mulţi paşi. În acest moment, se discută la nivel tehnic toate neclarităţile pe care noi le aveam şi au fost transmise de către Comisia Europeană către Ministerul Justiţiei referitoare la MCV. De asemenea, în discuţia noastră de astăzi, domnul ministru Tudorel Toader a detaliat şi partea cealaltă pe care am atins-o la Bruxelles în discuţia de la începutul anului, cea legată de situaţia din penitenciare şi măsurile pe care noi le avem în vedere în perioada imediat următoare. Subliniez încă o dată aprecierile pe care le am ca prim-ministru faţă de deschiderea şi de dialogul, şi de modul constructiv în care în aceste luni Guvernul României a relaţionat cu Comisia Europeană şi în special cu domnul prim-vicepreşedinte Timmermans. Mulţumesc.

Frans Timmermans: Vă mulţumesc domnule prim-ministru. Eu nu vorbesc limba română, aşadar eu voi vorbi în limba engleză. Aş dori să menţionez că lupta noastră pentru statul de drept şi drepturile omului nu este o luptă pe care o facem pentru noi sau fiindcă ne-o dorim. Noi credem că fiecare cetăţean european, indiferent unde el sau ea trăiesc, merită un stat de drept şi, în ultimii zece ani, cu MCV, pot spune că am realizat atât de multe în România. Dacă mă uit în urmă, unele din aceste reuşite nu aş fi crezut că sunt posibile acum zece ani. S-au obţinut atât de multe, iar acum suntem pe ultima sută de metri ai acestui maraton extrem de lung. Am avut o mică sperietură acum câteva luni, am avut impresia că întregul proces va fi oprit sau că se va schimba direcţia. Însă am avut câteva întruniri foarte constructive cu domnul prim-ministru Grindeanu şi am încredere deplină în planurile guvernului său, şi în proiectele concepute de domnul ministru Toader că vor pune România pe drumul corect pentru a încheia procesul MCV într-un viitor apropiat, totul depinde de îndeplinirea recomandărilor pe care noi le-am făcut în raportul nostru - acestea sunt recomandările noastre finale, nu le vom schimba, nu vom adăuga la ele. Iar dacă guvernul se află în poziţia, aşa cum prim-ministrul şi ministrul justiţiei doresc, să îndeplinească aceste recomandări, putem încheia procesul MCV. Cu siguranţă sper că acest guvern va primi un sprijin puternic din partea Parlamentului român şi din partea societăţii române pentru a atinge acest scop, pentru că odată ce am atins acest scop, am atins punctul de unde nu ne mai putem întoarce, iar apoi ne vom bucura de aplicarea statului de drept şi a drepturilor omului şi în societatea română şi va fi un proces ireversibil, iar acest lucru va crea certitudinea legală pentru fiecare cetăţean şi pentru mediul de afaceri în România, iar aceasta este ceea ce fiecare cetăţean european merită. Vreau să îi mulţumesc încă o dată prim-ministrului Grindeanu pentru cooperarea sa. Cred, planul pe care el şi ministrul justiţiei l-au elaborat ne pun pe calea cea dreaptă şi sper că putem ajunge în curând la concluzia că recomandările noastre vor fi îndeplinite şi aştept cu nerăbdare să continuăm cooperarea cu guvernul român. Vă mulţumesc foarte mult.

Tudorel Toader: Mulţumesc şi eu. Vreau să exprim mulţumirile mele faţă de domnul vicepreşedinte Timmermans. Ne aflăm la a doua întrevedere, a doua întâlnire cu dânsul - vorbesc de mine - şi m-am bucurat de deplina susţinere şi încurajare din partea domniei sale. Ca ministru al justiţiei, sigur că sunt şi trebuie să rămân preocupat de bunul mers al justiţiei în România, bunul mers al justiţiei, care înseamnă printre altele şi racordarea la standardele moderne europene de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Sigur că s-a vorbit, cum s-a spus deja, despre cele 12 recomandări din MCV. Acum, ne bucură faptul că recomandările sunt fixe, ne bucură faptul că recomandările nu sunt schimbătoare, sunt mobile, Comisia ne-a dat şi un set de explicaţii complementare celor scrise iniţial, astfel ca noi, ca factor de decizie, pe de o parte, de execuţie, pe de altă parte, să le înţelegem exact mesajul, să le înţelegem exact conţinutul şi să le îndeplinim. Până la urmă, aş preciza un lucru care mi se pare esenţial: îndeplinirea acelor recomandări nu reprezintă nimic altceva decât racordarea legislaţiei naţionale, racordarea funcţionalităţii sistemului judiciar, racordarea practicii care trebuie să devină unitară la standardele moderne, europene de protecţie a drepturilor şi libertăţilor omului. Sunt recomandări pe deplin compatibile cu exigenţele Constituţiei, sunt recomandări pe deplin compatibile cu normele europene, sunt recomandări pe care putem şi trebuie să le îndeplinim. În această direcţie, am făcut referire, cum dumneavoastră ştiţi deja bine, la procesul de evaluare a întregii legislaţii. Primul pas a fost cel de punere de acord a Codului Penal, Procedură Penală cu exigenţele constituţionale, exigenţe rezultate din deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională. Ne preocupă şi trebuie să fim preocupaţi pentru punerea de acord a legislaţiei cu standardele europene, repet, în concret, transpunerea directivelor europene în legislaţia naţională. Este o realitate pe care o ştiţi, pe care o cunoaştem, pe care trebuie să o depăşim, şi anume, faptul că sunt multe directive încă netranspuse, directive care au ieşit din termen şi avem obligaţia ca de îndată să le transpunem în legislaţia naţională. Pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei se poate observa cum am postat proiectele de lege privind transpunerea directivei referitoare la confiscarea extinsă, transpunerea directivei referitoare la protecţia victimelor infracţiunilor. Pregătim pachetul de legi pentru justiţie, legi care datează din 2004. Au trecut 13 ani. Practica a arătat care sunt omisiunile, neconcordanţele, nevoile de perfecţionare. Le vom pune în transparenţă decizională, le vom trece prin guvern şi vom înainta proiectul de lege la legiuitor, la parlament, unica autoritate legiuitoare, cel care trebuie să decidă în acest sens. Vom face şi o evaluare a întregii legislaţii - Codul penal, procedură penală, civil, procedură civilă, celelalte legi fundamentale. Fiecare lege în sensul ei este deosebit de importantă. Le vom pune de acord cu exigenţele constituţionale, cu standardele moderne. Unele sunt încă adoptate înainte de revizuirea Constituţiei din 2003 şi trebuiesc compatibilizate şi din acest punct de vedere. Avem problema penitenciarelor, avem soluţii complementare, la nivel de legislaţie, la nivel de aplicare a legii, la nivel de modernizare a penitenciarelor existente, de extindere, construire a unor pavilioane noi în cadrul penitenciarelor existente, finalizarea, construcţia celor două noi penitenciare. Avem un set de cerinţe interne raportate la Constituţie. Avem un set de cerinţe externe raportate la standardele, tratatele, convenţiile la care România este parte şi toate aceste măsuri sunt obligatorii, pentru ca să devină ireversibil acel proces de ridicare a standardelor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Vă mulţumesc.

Reporter: Pentru domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, pentru că s-a vorbit foarte mult despre această ireversibilitate şi pentru că în rapoartele MCV s-a subliniat acest lucru, vroiam să vă întreb dacă, din ce s-a văzut în România, din ianuarie până acum, există premise că România îndeplineşte aceste condiţii de ireversibilitate şi că această luptă anticorupţie poate continua şi după ridicarea MCV, ar fi prima întrebare.

Frans Timmermans: Am făcut aceste 12 recomandări, cred ca sunt foarte clare. Dacă Guvernul își respectă programul, angajamentul este puternic în această privință, atunci aceste recomandări pot fi întrunite.  Și sper ca Parlamentul  va sprijni Guvernul în acest sens, şi cred că întrebarea dumneavoastră este un pic mai profundă decât ce aţi menţionat, din nou, am devenit convins că cele mai bune garanţii în lupta continuă împotriva corupţiei și pentru statul de drept sunt românii înşişi. Există un sentiment extrem de puternic în societatea românească că aceasta este lupta corectă, şi că ei vor asta şi vor ca acel lucru să continue. Ştiţi, sunt sigur că, odată ce aceste recomandări vor fi îndeplinite şi procesul MCV-ului va fi încheiat, lupta împotriva corupţiei va fi motivată de către dorinţa poporului român. Ştiţi, cunosc această ţară destul de bine, vin în această ţară de mai bine de 20 de ani şi îmi aduc aminte de vremurile când populaţia română, când discutai de această chestiune, era oarecum cinică, 'dar nu se va întâmpla niciodată'. Acum, populaţia română are o altă poziţie, spun: 'noi vrem asta să se întâmple, luptăm pentru asta, merităm asta, pentru că suntem europeni', iar asta pentru mine reprezintă unul din elementele de cea mai mare inspiraţie, pentru că populaţia spune acest lucru, nu pentru că Bruxelles spune asta, sau Comisia Europeană spune asta, ci poporul însuşi a spus 'vrem asta pentru noi, pentru copiii noştri, pentru ţara noastră'. Pentru mine, aceasta este cea mai bună garanţie că acest proces va continua şi după ce va fi încheiat procesul de MCV.

Reporter: Și o a doua întrebare. Dacă, în aceste condiţii, 2018 este un termen realist pentru ridicarea MCV-ului în cazul României.

Frans Timmermans: Nu discut niciodată despre date, nu fac asta. Sigurul lucru pe care vreau să îl spun pe această temă este că programul guvernului de a îndeplini aceste recomandări este clar şi totul depinde de consultările publice la care domnul ministru se referea, depinde de includerea tuturor stakeholder-ilor în acest proces, şi, desigur, depinde şi de voturile din Parlament, dacă acest proiect al Guvernului poate fi îndeplinit sau nu. Odată ce este îndeplinit, Comisia, noi nu vom ezita să spunem că angajamentele MCV-ului au fost îndeplinite, dar nu pot să dau o dată clară, totul depinde de cum sunt luate aceste decizii.

Reporter: Domnule Timmermans, referitor la întrebările colegilor noştri care au fost puse de înainte, şi anume inițiativa unor lideri /…/ ca președintele României să nu mai numească procurorii, veţi saluta acest lucru în lupta împotriva corupției sau credeți că este un pas înapoi?

Frans Timmermans: Aşa cum am discutat în termeni generali şi voi repeta asta, linia pe care guvernul a adoptat-o, conduce la îndeplinirea recomandărilor pe care le-am stabilit. Desigur, parlamentul este suveran, ia propriile decizii, aşa cum a fost menţionat şi de către Ministerul Justiţiei, aş cere parlamentului să sprijine guvernul pe această temă şi să nu se ducă în altă direcţie decât ceea ce propune guvernul, pentru că eu cred că aceasta este cea mai bună cale de a îndeplini aceste recomandări, dar nu voi intra în chestiuni individuale şi iniţiative parlamentare. Vreau să mă pot uita la imaginea de ansamblu şi să vedem unde vom fi la finele acestui an, când trebuie să facem un alt raport pe MCV.

Reporter: O întrebare pentru domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene: astăzi, în cadrul discuţiei cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, citez: "I-am spus domnului Timmermans că Ordonanţa 13 nu a conţinut nimic ilegal şi din păcate DNA a pornit o acţiune de anchetă a membrilor Guvernului, care a provocat sesizarea CCR şi Curtea a decis că acţiunea DNA este ilegală şi nu respectă Constituţia". În momentul de faţă, DNA şi-a declinat responsabilitatea pentru această anchetă, însă ea continuă la Parchetul General şi este îndreptată în continuare împotriva membrilor cabinetului Grindeanu, chiar dacă Curtea Constituţională a spus că nu se pune problema unui drept al celor de la Parchet sau DNA să facă o asemenea anchetă. Care este viziunea pe care o are Comisia Europeană având în vedere conflictul care încă există între cele două puteri, cea juridică şi cea executivă.

Frans Timmermans: Guvernul s-a angajat să pună în acord legislația cu jurisprudenţa Înaltei Curți. Este un lucru normal, care se întâmplă în fiecare ţară membră, dacă jurisprudenţa se duce într-o direcţie unde ai interpretări diferite ale legii, trebuie să aduci legea în aceeaşi linie cu jurisprudenţa - este un proces normal, iar ministrul justiţiei s-a angajat în acest proces. Se întâmplă în toate statele membre, tot timpul. Nu am o problemă în acest sens, însă am indicat și  faptul că dacă în acest proces putem să fim de folos pentru guvernul român, susținem guvernul român, însă, aşa cum a indicat foarte clar şi domnul ministru, este o responsabilitate pe care fiecare legislativ o are, dacă Curtea Constituţională decide în această direcție. Nu vad niciun mare conflict, poate nu am înţeles destul de bine întrebarea, dar este ceva ce se întâmplă tot timpul, în toate statele membre: respectăm separarea puterilor în stat şi dacă Curtea Constituţională dă o singură direcţie, mergi în acea direcţie - aşa respecţi independenţa justiţiei.

Reporter: O întrebare pentru prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. Domnule Timmermans, ştiţi că în România a avut loc o evaluare a şefilor Parchetului General şi al DNA, chiar dacă nu s-a impus schimbarea acestora, mai mulţi politicieni au ridicat această problemă şi au cerut ca aceştia să fie schimbaţi. În opinia dvs, dacă aţi urmărit ce s-a întâmplat în ţara noastră, ar fi necesară schimbarea sau ar afecta cumva sistemul judiciar schimbarea procurorului general şi al şefului DNA? Mulţumesc.

Frans Timmermans: Din nou, mă pot referi doar la planurile Guvernului, planurile Guvernului sunt în deplină conformitate cu recomandările făcute pentru a menține parcursul necesar ridicării MCV. Dacă Parlamentul decide în alt mod, pe asta se vor baza concluziile noastre. Dar asta depinde doar de Parlament care este suveran. Noi putem face doar o evaluare neutră a situației. Dacă Guvernul va avea sprijin din partea Parlamentului pentru a face ceea ce trebuie să facă, ceea ce şi include foarte clar - respectarea responsabilităţilor diferitelor agenţii, inclusiv a DNA-ului, atunci sunt sigur că vom avea îndeplinirea acestor recomandări şi orice altă abatere de această linie, o vom evalua la momentul oportun, dar ţine de parlament să decidă. Toate aceste inițiative intră in dreptul suveran al Parlamentului. Şi am fost destul timp parlamentar eu însumi, încât să nu am aroganţa să îi spun Parlamentului ce să facă. Desigur, acţiunile produc consecinţe. Singurul meu sfat către Parlament este: urmați planul care a fost pus pe masă de către guvern şi vă duce în situaţia cea mai bună posibilă.

Reporter: Dvs. credeţi că se impune schimbarea legislaţiei penale şi, de exemplu, dezincriminarea abuzului în serviciu, în condiţiile în care, prin această infracţiune, se fraudează inclusiv fonduri europene? Şi o întrebare complementară: s-ar impune, ar fi nevoie de un prag minim pentru prejudiciu în cazul fondurilor europene?

Frans Timmermans: Îmi pare rău, nu voi intra în aceste întrebări detaliate. Cred, încă o dată, şi voi reitera acest punct pentru a zecea oară, ceea ce eu am văzut că adoptă guvernul Grindeanu se aliniază cu recomandările şi îndeplinirea recomandărilor pe care noi le-am cerut. România a avut un succes enorm în ultimii 10 ani în a duce lupta împotriva corupţiei la un nivel înalt, ceea ce a fost perceput ca un lucru etern endemic în această țară, nu mai este. Aveţi idee cât de mare este schimbarea culturală şi politică? Este o realizare extraordinară şi ar trebui să fim siguri că finalizăm acea reuşită. Suntem pe ultima sută de metri a unui maraton lung, haideţi să nu fim distraşi de chestiuni secundare. Haideţi să finalizăm acest proces şi apoi procesul se va susţine de la sine, pentru că eu cred că poporul român va privi foarte atent la acest proces, pentru că românii doresc acest lucru să se întâmple şi este recomandabil ca fiecare guvern să ia în considerare voința poporului în această privință.

Reporter: Mai am o ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi, pentru că domnul Frans Timmermans spunea că de dumneavoastră, domnule premier, depinde ce se va întâmpla de aici încolo. Când vedeţi dumneavoastră acea linie de orizont în care vom scăpa de acest raport MCV şi cum vedeţi relaţia cu parlamentul, pentru că spunea domnul prim-vicepreşedinte că doar prin alinierea parlamentului la ceea ce veţi face dumneavoastră ne va duce la acest final de MCV? Mulţumesc.

Sorin Grindeanu: Nu doar de mine depinde şi de guvernul pe care îl conduc, ci şi de celelalte instituţii, aşa cum spunea prim-vicepreşedintele. Noi am detaliat astăzi ce avem de gând să facem, a detaliat domnul ministru al justiţiei, pentru a atinge toate acele obiective, obiective care nu sunt doar un scop în sine pentru a înlătura MCV-ul, ci sunt bune pentru întreaga societate, astfel încât să intrăm pe un drum absolut normal şi pe acel proces ireversibil. Toate lucrurile care ţin de noi, legate de atingerea acestor obiective, ni le-am asumat, le-am detaliat, am avut discuţii şi aceste discuţii continuă, la nivel tehnic, între Comisia Europeană şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Au fost acele clarificări de care vă anunţam. De asemenea, nu am niciun fel de semne de întrebare în acest moment cum că parlamentul nu ar veni în întâmpinarea noastră şi nu ar susţine tot ceea ce noi ne-am angajat să facem pentru atingerea acestor obiective. Iar lucrurile astea vor fi văzute în perioada imediat următoare, pe măsurile, unele dintre ele anunţate de către dl ministru al justiţiei, şi, repet, nu există semne în acest moment cum că lucrurile ar sta altfel.

Reporter: O întrebare pentru dl prim-ministru, dar şi pentru ministrul justiţiei. Au fost astăzi declaraţii în Parlament atât din partea unor parlamentari PSD, cât şi din partea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, referitoare la întârzierea cu care sunt puse la punct actele normative de modificare a Codului penal. Ba chiar, ministrului i se solicită o întâlnire cu preşedintele Liviu Dragnea şi este chemat în Comisia juridică în Senat. Aş vrea să ştiu care este poziţia dvs, dle premier, în legătură cu acel pachet pe modificarea Codului penal şi întârzierile pe care le acuză PSD. Şi pentru dl ministru al justiţiei, când va fi gata acel pachet, când îl trimiteţi în Parlament, pentru că membrii PSD spun că legea graţierii, cel puţin, ar putea trece tacit, între timp.

Sorin Grindeanu: Noi ne-am angajat că vom face un proces transparent, prin care să consultăm toate instituţiile, și nu numai, ONG-uri ş.a.m.d. Toate lucrurile acestea pe care le-am anunţat la începutul anului. În acest moment pe site-ul Ministerului Justiţiei se află acel proiect de lege de care spuneaţi dvs, cel de punere în concordanţă a deciziilor Curţii Constituţionale cu Codul penal şi Codul de procedură penală. Este în proces de dezbatere publică acest proiect. Vom transmite către Parlament, indiferent cine solicită acest lucru, acest proiect în momentul în care dezbaterea publică este încheiată. Acesta este punctul meu de vedere și pe linia asta mergem. În momentul în care s-a încheiat această dezbatere publică, conform legii, de-abia în acel moment, şi ţin să menţionez, cu eventualele adăugiri, discuţii pe diverse articole, care vin urmare a dezbaterilor publice, îmbunătăţiri acestui prim draft, prim proiect, ni-l asumăm în Guvern ca şi proiect de lege şi îl vom transmite în Parlament. Dar, subliniez, abia după ce procesul de dezbatere publică este terminat.

Tudorel Toader: Despre Codul penal, Codul de procedură penală, sigur, nu am să mai vorbesc, pentru că v-a vorbit dl prim-ministru. Ce vă pot spune cu privire la pachetul de legi: Sunt trei legi de bază privind organizarea şi funcţionarea justiţiei: 303, 304, 317, toate din 2004. Dacă vrem să facem o treabă în salturi, dacă vrem să facem o treabă care să completeze pe ici, pe colo, le putem trimite şi mâine. Dacă vrem să facem o treabă temeinică, riguroasă, atât pe fond, cât şi pe formă, să facem o evaluare completă a celor trei legi care, spuneam, de 13 ani se aplică în România, care, spuneam, de 13 ani îşi arată bunele şi relele, atunci trebuie să facem o evaluare de la primul până la ultimul articol, consultăm CSM-ul, toate instituţiile participante la actul de justiţie, îl punem în transparenţă decizională, îl însuşeşte Guvernul şi îl transmitem la Parlament ca proiect de lege. Deci, numai în momentul acela putem să avem cugetul împăcat, inima împăcată, că am făcut un demers care să fie funcțional, viabil, necesar sistemului justiției. Numai în acel moment putem spera, considera că modificările aduse pachetului de legi ale justiției vor fi cu adevărat să îmbunătățească activitatea de înfăptuire a justiției. Dincolo de această întrebare, vă răspund și altceva. Deci, dincolo de pachetul din legile justiției, vom face o evaluare a celor patru coduri, într-o primă etapă, penal, procedură penală, civil, procedură civilă. Patru coduri care au fost adoptate prin angajarea răspunderii guvernului, care nu au fost puse în dezbaterea legiuitorului, patru coduri care, în anii de aplicare, și-au arătat neconcordanța cu legea fundamentală, neconcordanțele între prevederi, omisiunile de reglementare, neconcordanțele cu normele europene. Prin urmare, trebuie și suntem obligați să facem o evaluare riguroasă, o raportare la exigențele constituționale și la exigențele europene, ne consultăm cu toate autoritățile, transparență decizională, în speranța unui act normativ de natură să îmbunătățească activitatea sistemului judiciar.