Guvernul României



Marți, 30 Ianuarie

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu


Galerie foto

Prim-ministrul Viorica Dăncilă: O bună relaționare între Guvern și Comisia Europeană va însemna pași înainte în absorbția fondurilor europene

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a discutat astăzi, la Palatul Victoria, cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, despre obiectivele Guvernului pentru perioada următoare, în scopul creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene. La întrevedere au participat, de asemenea, vicepremierul Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Sevil Shhaideh, consilier de stat, și Camelia Coporan, secretar general adjunct în cadrul Ministerului dezvoltării regionale și administrației publice.

”Am cerut ministerelor implicate ca, în termen de două săptămâni, să-mi prezinte soluțiile identificate astfel încât, la data de 31 decembrie 2018, România să nu piardă niciun euro din fondurile europene care îi sunt alocate”, a declarat șeful Executivului. De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a subliniat că are în vedere creșterea dimensiunii europene a guvernării. În acest sens, șeful Executivului a precizat că le-a cerut membrilor Guvernului să participe personal la reuniunile la nivel ministerial ale Consiliului Uniunii Europene, iar ministrului pentru afaceri europene să-i prezinte stadiul implementării directivelor comunitare. Pentru absorbția fondurilor europene, prim-ministrul Viorica Dăncilă consideră că este foarte importantă pentru România o bună relaționare între Guvern și Bruxelles. ”Dacă vom face acest lucru și îl vom privi cu seriozitate, cred că vom putea vorbi despre pași înainte în ceea ce înseamnă absorbția fondurilor europene”, a adăugat șeful Executivului.

Membrii celor două delegații au trecut în revistă pașii importanți înregistrați de România în materie de absorbție a banilor europeni după acreditarea tuturor autorităților de management.

Comisarul european Corina Crețu a confirmat progresele României în direcția creșterii absorbției europene, exprimându-și, totodată, încrederea că Executivul va avea în atenție toate problemele restante și va veni rapid cu cele mai bune soluții pentru a accelera absorbția de fonduri europene. ”Am convenit să găsim împreună un plan de acţiune şi să primim propuneri de accelerare a fondurilor europene până la 23 februarie. Am asigurat-o, încă o dată, pe doamna prim-ministru de tot sprijinul meu şi al Comisiei, la fel ca în ultimii ani, când am ajutat România să folosească la maxim banii europeni”, a declarat oficialul european.

Referindu-se la stadiul unor proiecte prioritare de investiții din cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), premierul Viorica Dăncilă a arătat că în termen de cel mult o lună va analiza cu miniştrii de resort amploarea actualelor întârzieri, pentru identificarea unor soluții viabile. Este cazul unor proiecte precum autostrada Câmpia Turzii - Ogra - Târgu Mureş, construcţia liniei de metrou M6 Gara de Nord - Otopeni şi construcţia celor trei spitale regionale la Cluj, Iaşi și Craiova. În cadrul aceluiași program operațional, proiectele autostrăzii Sebeș-Turda și de reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria sunt în grafic.

Guvernul va susține, de asemenea, includerea Văii Jiului în proiectul-pilot lansat de Comisia Europeană pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a zonelor miniere, premierul Viorica Dăncilă și comisarul european Corina Crețu convenind ca în perioada următoare România să transmită Comisiei Europene o solicitare în acest sens.

În 2017, România a avut de îndeplinit 34 de condiționalități și a finalizat acreditarea autorităţilor de management. În prezent, bugetul total pentru apelurile lansate este de 21,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 79% din suma alocată.

În 2017, România a solicitat Comisiei Europene suma de 1,24 miliarde de euro; ca termen de comparație, în 2016 nu a fost solicitată nicio sumă de rambursare pentru cadrul financiar 2014-2020.

Rambursările făcute de către Comisia Europeană în 2017 au însumat 1,09 miliarde euro, iar pentru 2018 suma totală pe care autoritățile române trebuie să o solicite la rambursare pentru a nu exista risc de dezangajare către CE este de 1,73 miliarde de euro.

 

***

Declarații de presă comune susţinute de prim-ministrul Viorica Dăncilă şi comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu

[Check against delivery]

Corina Creţu: Bună ziua! Îmi face plăcere să fiu din nou aici, în sediul Guvernului României. Am avut o discuţie deschisă şi constructivă cu doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, pe care, sigur, în primul rând, vreau să o felicit încă o dată, în fața dumneavoastră, pentru responsabilitatea pe care şi-a asumat-o, şi pentru faptul că este prima femeie care a fost învestită în funcţia de șef al Guvernului de după Revoluție. Din punctul nostru de vedere, al Comisie Europene, vom avea o relație bună şi un dialog permanent. I-am transmis doamnei prim-ministru toată deschiderea Comisiei Europene în ceea ce privește domeniul pe care îl coordonez. Ca şi până acum, Comisia, eu, personal, serviciile noastre, vor ajuta cu tot ce ni se va solicita. Am discutat despre proiectele aflate în lucru şi, evident, despre problemele şi riscurile cu care România se confruntă. După cum am mai spus, România a făcut progrese anul trecut, mai ales în ultimele luni, după ce au fost acreditate autorităţile de management şi control al fondurilor europene. Practic, din august până acum s-a ajuns la o rată de absorbție de un miliard de euro, după ce se plecase, după cum ştiţi, de la zero. S-au recuperat pași pierduți anterior, dar, chiar şi aşa, ritmul nu trebuie scăzut, din punctul nostru de vedere, dimpotrivă, ştiţi bine că România are o alocare din fondurile pe care le coordonez, de 20 de miliarde de euro. Un miliard a fost plătit din august până acum, iar 2,8 miliarde sunt angajate pe proiecte retrospective, proiecte de drumuri, care ar fi trebuit să fie terminate în perioada financiară anterioară. Din păcate, nu a fost posibil, şi atunci am luat această decizie, pentru a nu se pierde banii, de a le faza în două perioade. Deci, vestea bună este că toate aceste drumuri se vor termina, vestea proastă este că, din păcate, consumă din bugetul pentru 2014 - 2020. Din punctul nostru de vedere, i-am spus doamnei prim-ministru că anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate anul trecut. Sunt în continuare zone cu întârzieri care sper că nu vor costa România. La dezvoltare regională, în primul rând, sunt probleme, şi vorbim despre riscul de dezangajări în 2018 de milioane de euro, iar la transporturi şi la spitalele regionale sunt întârzieri. Sigur că am toată încrederea în noul guvern să aibă în vedere aceste probleme restante, şi să acționeze rapid, să vină cu cele mai bune soluții pentru a accelera implementarea. Practic, am convenit împreună să găsim un plan de acțiune şi să primim propuneri de accelerare a fondurilor europene până la 23 februarie. Am asigurat-o încă o dată pe doamna prim-ministru de tot sprijinul meu şi al Comisiei, la fel ca în ultimii ani când am ajutat România să folosească la maxim banii europeni. Ştiţi foarte bine că în perioada 2007 - 2014 rata de absorbție a ajuns la circa 90% din bugetul anterior, ceea ce înseamnă peste 51 de mii de locuri de muncă create, peste 3.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, şi aşa mai departe. Acțiunile decisive trebuie însă să vină de aici, de la Bucureşti, de la autorităţile din ţară, iar ritmul de lucru trebuie accelerat zi de zi, lună de lună, pentru că, aşa cum s-a spus şi ieri, unii dintre dumneavoastră aţi participat la conferinţa organizată de Banca Naţională, dacă sunt perioade mai puţin intense, dacă apar sincope, acest lucru se vede şi în viaţa de zi cu zi a oamenilor, dar şi în ceea ce privește piaţa financiară. De asemenea, am informat-o pe doamna prim-ministru în legătură cu alte inițiative pe care Comisia le-a luat şi eu personal, am abordat de pildă importanţa unor proiecte cum sunt cele legate de Centura Bucureștiului, de Metroul 6, Bucureşti - Otopeni. De asemenea, am informat-o pe doamna prim-ministru despre o acțiune legată de regiunile care şi-au pierdut sau riscă să îşi piardă producția de cărbune şi în acest stadiu am invitat România să aplice pentru a acționa cu fondurile noastre pentru redresarea uneia dintre cele mai sărace zone din România care este Valea Jiului. Cred că este o iniţiativă importantă de a intra în acest proiect-pilot şi ar trebui ca România să joace un rol important, având în vedere experiența pe care o are în domeniu. Am agreat, de asemenea, cu doamna Dăncilă să ne trimită o solicitare în acest sens, mie şi domnului vicepreședinte Šefčovič.

Vă pot spune, deci, că există deschidere la nivelul Comisiei să facem tot ce putem pentru a ajuta România. De asemenea, am discutat despre deciziile majore care se vor lua în cadrul Comisiei Europene anul acesta, despre viitorul cadru financiar şi despre cum se va raporta România la toate acestea, chiar înainte de asumarea Președinției de anul viitor. După cum ştiţi, președintele României va fi prezent mâine în cadrul Colegiului Comisarilor, unde se va discuta, de asemenea, despre Președinția României şi despre viitorul cadru financiar.

Înainte de a încheia, aş vrea să nu uităm imaginea de ansamblu: România a beneficiat enorm de pe urma fondurilor europene, este beneficiar net. Mai mult de 60% din investițiile publice care s-au realizat în România în ultimii zece ani s-au realizat pe fonduri europene. Programele europene au reprezentat şi reprezintă în continuare o sursă, principală de investiţii, de creare de locuri de muncă, de susținere a întreprinderilor mici şi mijlocii, de recuperare a decalajelor de dezvoltare. De aceea, sunt convinsă că România are tot dreptul şi este îndreptățită de a avea un buget cel puţin egal ca până acum şi, sigur, este important să arătam până în mai, când Comisia va depune draftul de buget către Parlamentul European pentru perioada 2020-2027, să arătăm că România poate să folosească aceşti bani europeni, pentru că, nu vă ascund, nu este un secret pentru nimeni, această politică de coeziune, ca şi agricultura, se află sub o mare presiune, mai ales după ieșirea Marii Britanii. În ceea ce mă privește, eu voi lupta ca bugetul politicii de coeziune să nu fie afectat foarte mult, dar ceea ce contează în primul rând este performanța statelor în a atrage fondurile alocate în actualul cadru financiar. Ştiţi foarte bine că împreună cu comisarul pentru buget, domnul Günther Oettinger, suntem angajați în a discuta cu toate capitalele în ce măsură unele state sunt dispuse să contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene. Deci, vă doresc succes, doamna prim-ministru! Sunt convinsă că veţi accelera absorbția şi implementarea proiectelor de care românii au nevoie. Ştiţi bine că discutăm şi am discutat în aceşti ani, în care am fost colege în Parlamentul European, despre nevoile românilor, nevoile din sănătate, nevoile de modernizare a şcolilor, infrastructura rutieră să se dezvolte într-un ritm mai accelerat, ca diferențele de venituri şi de dezvoltare faţă de Occident să se reducă cât mai mult. De aceea sunt convinsă că, aşa cum vă cunosc, veţi depune toate eforturile pentru ca aceste lucruri să se îndeplinească. Vă urez succes, doamnei prim-ministru şi echipei dumneavoastră, şi bineînțeles așteptăm vești bune şi rezultate pe măsură! Mulţumesc foarte mult!

 

Viorica Dăncilă: Mulţumesc, doamna comisar! Faptul că prima întâlnire pe care o am, în calitate de prim-ministru, este cu doamna comisar Corina Creţu nu este întâmplător. România are o șansă alături de doamna comisar Corina Creţu, o şansă uriașă, dânsa având un portofoliu atât de important pentru întreaga Uniune Europeană şi, mai ales, pentru România, politicile regionale, știind cât de importantă este pentru România politica de coeziune. Eu cred că împreună vom reuşi să relansăm această componentă europeană şi, aşa cum am spus încă din momentul desemnării mele, îmi doresc foarte mult creșterea dimensiunii europene a guvernării. În 2017, am avut de îndeplinit 34 de condiționalități şi am reușit finalizarea acreditării autorităţilor de management în august. În prezent, bugetul total pentru apelurile lansate este de 21,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 79% din suma alocată. În 2017, a fost solicitată Comisiei Europene suma de 1,24 miliarde de euro, comparativ cu anul 2016, unde nu a fost solicitată nicio sumă de rambursare pentru cadrul financiar 2014-2020. Rambursările făcute de către Comisia Europeană în 2017 au fost în valoare de 1,09 miliarde euro, iar pentru 2018 suma totală pe care autorităţile române trebuie să o solicite la rambursare, pentru a nu exista risc de dezangajare către Comisia Europeană, este de 1,73 miliarde de euro. Am încercat o trecere în revistă, am specificat aceste cifre pentru a avea o imagine clară de unde pornim şi, mai ales, ceea ce trebuie să facem pe viitor. Am cerut ministerelor implicate ca în două săptămâni să îmi prezinte soluțiile identificate, astfel încât la data de 31 decembrie 2018 România să nu piardă niciun euro. În ceea ce primește situaţia POIM, pentru că aţi amintit de această situaţie, doamnă comisar...

Corina Creţu: Infrastructură.

Viorica Dăncilă: ... da, Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare, construcția celor trei spitale regionale, prin intermediul POR, Programul Operaţional Regional, am constatat că, dacă proiectele de autostradă Sebeş-Turda şi reabilitarea de cale ferată Radna - Gurasada - Simeria, lucrările sunt în grafic, şi vreau să vă mulţumesc pentru acordul dumneavoastră, doamnă comisar, din păcate, pentru Autostrada Câmpia Turzii - Ogra - Târgu Mureş şi construcția liniei de metrou M6, Gara de Nord-Otopeni, şi construcţia celor trei spitale regionale pe care le-am amintit anterior, Cluj, Iaşi, Craiova există întârzieri. În cel mult o lună de zile, voi analiza împreună cu miniștrii de resort amploarea acestor întârzieri şi vom identifica soluții, astfel încât în perioada imediat următoare soluțiile identificate să le discutăm cu dumneavoastră. Aşa cum aţi văzut, încă de la prima întâlnire cu miniștrii, cea de ieri seară, am cerut ministrului pentru afaceri europene să îmi facă o situație privitoare la toate directivele europene care nu au fost implementate sau stadiul implementării lor. Am cerut ca pe fiecare minister să am stadiul fondurilor europene şi, de asemenea, am cerut fiecărui ministru să participe la ședințele de consiliu, pentru că eu consider foarte importantă pentru România, pentru absorbția fondurilor europene, o bună relaționare între Guvernul României şi Comisia Europeană. Dacă vom face acest pas şi îl vom privi cu seriozitate, cred că putem să vorbim de pași înainte în ceea ce înseamnă absorbția fondurilor europene. Vreau să vă mulţumesc, doamnă comisar, pentru informarea, şi angajamentul, şi susţinerea dumneavoastră legată de platforma pentru regiunile miniere şi, este adevărat, pentru noi, Valea Jiului este o prioritate pentru a o încadra în acest program-pilot. Vom coopera şi pe viitor legat de acest lucru şi am convingerea, aşa cum vă cunosc şi aşa cum a demonstrat timpul în cei nouă ani de zile de când am lucrat împreună în Uniunea Europeană, în Parlamentul European, respectiv în Comisie, să putem să facem pași importanţi pentru România, atât din partea Guvernului României, Parlamentului European, dar mai ales a Comisiei Europene, în care noi ne punem mari speranțe. Vă mulţumesc încă o dată!

Corina Creţu: Mulţumesc şi eu şi vă urez, încă o dată, mult succes!

Viorica Dăncilă: Mulţumesc, doamna comisar!