Guvernul României



Miercuri, 01 Mai

Participarea premierului Viorica Dăncilă la Reuniunea șefilor de guvern ai statelor din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniunea Europeană după 1 mai 2004


COMUNICAT DE PRESĂ

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, la Varșovia, la  reuniunea șefilor de guvern ai statelor din Europa Centrală și de Est care au aderat la Uniunea Europeană după 2004.

La Conferință au fost prezenți, de asemenea, șefii guvernelor și înalți reprezentanți ai acestora din Bulgaria, Cehia, Slovacia, Cipru, Croația, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Slovenia, Ungaria, precum și vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen.

În alocuțiunea susținută cu acest prilej, trăgând concluziile reuniunii, premierul Viorica Dăncilă a prezentat un bilanț de etapă al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. A evidențiat finalizarea negocierilor într-un număr de 90 de dosare legislative, unele dintre acestea, precum Directiva Gazelor Naturale, Directiva privind drepturile de autor pe piața unică, Regulamentul privind înființarea autorității europene pentru muncă, Pachetul consumatori, Pachetul legislativ privind interoperabilitatea sistemelor informatice ale UE, Regulamentul privind extinderea mandatului Agenției Europene pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă, Pachetul bancar, Pachetul legislativ privind Uniunea Piețelor de Capital sau modificările aduse Regulamentului privind statutul și finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene, fiind dosare foarte complexe.

Vorbind în calitate de reprezentantă a președinției Consiliului UE, Viorica Dăncilă a arătat că România va fi în continuare un susținător al proiectului european fondat pe convergență, coeziune și solidaritate între statele membre. A pledat pentru necesitatea ca toate statele membre UE să beneficieze de un tratament egal, nediscriminatoriu în funcție de mărimea teritoriului sau a amplasării geografice. În acest sens, a subliniat faptul că România îndeplinește criteriile tehnice necesare aderării la Spațiul Schengen și a cerut ca o decizie politică să fie luată cu privire la această temă. Premierul Dăncilă a insistat, de asemenea, asupra importanței politicii agricole comune și a convergenței plăților directe.

Totodată, prim-ministrul român a evidențiat efectele benefice ale extinderii Uniunii Europene și a arătat că aceasta rămâne cea mai bună modalitate de a demonstra puterea transformatoare a UE. În context, a reafirmat sprijinul României pentru statele candidate și aspiranții la aderare din Balcanii de Vest, promovând principiul extinderii în baza propriilor merite.

 

Galerie foto

Vizita premierului Viorica Dăncilă la Sinagoga Remuh din Cracovia

 

Galerie foto

Întâmpinarea prim-ministrului Viorica Dăncilă de către Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Republicii Polone

 

Galerie foto

Fotografia de familie

 

Galerie foto

Întrevedere în plenul delegaţiilor

Galerie foto

Plimbare în grădina Castelului Regal din Varșovia la finalul reuniunii

 

***

Galerie foto

Declarație comună de presă susţinută de prim-ministrul Viorica Dăncilă și prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki

 

Mateusz Morawieck: Stimată doamnă prim-ministru, stimați domni, stimate doamne. Înainte de toate trebuie să mulțumesc tuturor partenerilor noștri din toate țările membre care au venit la această celebrare a 15 ani de aderare la Uniunea Europeană a 10 țări, precum și a României și a Bulgariei, cu doi ani mai târziu, și, ulterior, a Croației. Toate țările au fost reprezentate aici și dezbaterile noastre au fost extrem de sincere, foarte bogate în cuprins și foarte interesante. Pe lângă aceste cuvinte de mulțumire pentru prim-miniștri, aș dori să vă transmit câteva reflecții din aceste dezbateri. Poate o reflecție istorică, și anume, recunoștință pentru solidaritate, ca și o mișcare a noastră care este simbolică și o mișcare de independență, dacă se poate spune așa, care a putut să ducă la nimicirea comunismului în anul 1989. Aceste schimbări au dat o răsuflare nouă acestei părți a Europei, dar și, ceea ce s-a ivit de multe ori în dezbaterile noastre de astăzi, am arătat că nu putem să nu luăm în considerare un anumit context istoric dintre Europa de Vest și Europa de Est. Avem niște contexte culturale și economice, nu din vina noastră, deoarece am fost pe partea greșită a Cortinei de Fier, deoarece am fost lăsați nouă după cel de-al Doilea Război Mondial. De aceea am subliniat de multe ori niște cuvinte care nu se aud în Bruxelles: suntem recunoscători pentru ceea ce primim de la Uniunea Europeană, dar subliniem că dăm cel puțin la fel de mult, în deschiderea pieței noastre, prin forța de muncă, prin dividente, care pot fi calculate foarte ușor, cât și prin deschiderea pieţelor noastre la produse și şansa de a participa pe piața noastră a marilor firme din vest. Am subliniat de asemenea că cel puțin o  jumătate a țărilor membre a participat la această celebrare, la acest eveniment care ne amintește aderarea noastră la Uniunea Europeană, aproape o jumătate din cele 27 și, din păcate, în curând, 26 de state membre ale Uniunii Europene. Am subliniat și politica de coeziune, am constatat că nu vom cita în mod precis vocile şi exprimările care au fost rostite de anumiți prim-miniștrii, dar unele abordări ale Uniunii Europene au fost considerate drept neacceptabile și bugetul care va fi adoptat anul viitor, cel mai probabil pentru Polonia, pentru România și alte țări ale Europei Centrale, va fi mult mai avantajos decât ar fi părut acum câteva luni. Se poate vedea în mod foarte clar că avem o creștere economică în țările care au fost reprezentate astăzi. Suntem locomotiva creşterii economice astăzi pentru întreaga Europă. Vrem să subliniem acest lucru, deoarece uneori unii în mod nedrept consideră Europa de Est, care este de fapt reprezentată astăzi, şi noi reprezentăm aceste cercuri dinamice ale Uniunii Europene, drept un frate mic. Am subliniat şi forţa în creştere a ţărilor cum ar fi China şi, bineînţeles, şi SUA şi am subliniat că piaţa unică fără taxă de vamă, fără niciun fel de bariere în prestarea serviciilor, să sperăm că aşa va fi şi cu libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, trebuie să stea la baza forței economice a Uniunii Europene pentru a treia decadă a secolului XXI. Trebuie subliniată și o dimensiune politică acestei întâlniri, într-un context foarte pozitiv. Se poate spune că astăzi în Europa avem anumite dezbateri, ale celor trei dimensiuni, care sunt reprezentate de către Europa Centrală, de Nord și de Sud, sunt alte probleme în cele trei părți geografice al Uniunii Europene și astăzi în Varșovia, aici, în acest Summit, care a celebrat aderarea noastră la Uniunea Europeană, noi, în mod foarte clar și foarte solidar, am subliniat prioritățile nostre. Bineînțeles acestea sunt cuprinse în Declarația de la Varşovia, pe care am adoptat-o, Declarația de la Varșovia care spune despre rolul pieței comune, despre rolul bugetului pentru următoarea perspectivă, dar și despre problemele legate de securitate - subliniem rolul NATO, dar și al Parteneriatului Estic în aniversarea de 10 ani de extindere a Uniunii Europene, ca și o dimensiune foarte importantă strategică, și să sperăm că și Balcanii de Vest vor fi membri. Așadar această declarație ne arată o coeziune foarte mare a tuturor țărilor noastre. Am discutat de asemenea problemele mari cu care se confruntă Europa, cum ar fi refugiații, migrația. Am vorbit cu o voce comună, nu au fost, de fapt, nici un fel de diferențe în păreri. Am pomenit și subiectele care sunt mai rar discutate, cum ar fi un elefant care este într-o cameră care nu este văzută de nimeni, dar dacă ar fi dus din această cameră ar ajuta în multe teme. Şi anume, lacune în TVA, în jur de 150 de miliarde de euro, și așa-numitele raiuri fiscale, care lipsesc, tot 150 de miliarde de euro, țările membre ale Uniunii Europene. Unele țări membre ale Uniunii Europene au acest statut de raiuri fiscale și statistica Comisiei Europene tot arată un astfel de fenomen ca şi un fenomen care nu este sănătos, şi noi subliniem acest lucru, că ţările care sunt mai puţin afluente sunt private de taxele noastre sau impozitele noastre de către aceste raiuri fiscale din Europa de Vest, în a treia decadă a secolului XXI nu trebuie să fie aşa. Şi astăzi vorbim cu voce tare despre ceea ce acum trei, patru ani nici nu a fost abordat și a fost o temă importantă a dezbaterilor noastre cu privire la viitorul Europei. Şi, în sfârșit, doresc să spun că am subliniat o dimensiune care este discutată prea rar, și anume, principiul de subsidiaritate, Articolul 5, alineatul 3, al Tratatului Uniunii Europene, care stipulează că se introduce principiul de subsidiaritate, care constă în faptul că țările membre trebuie să decidă acolo unde soluționarea unor probleme este mai justificată la nivel național decât la nivelul Uniunii Europene; acest articol spune că acolo unde nu trebuie, Uniunea Europeană trebuie să rămână subiectul dat spre soluționare țărilor date. Principiul subsidiarităţii nu numai că nu poate fi nerespectat, dar trebuie să se revină la folosirea lui. Și am discutat despre mai multe politici, voi spune foart scurt despre acestea, pentru că nu este nici locul, nici timpul să discutăm, cum ar fi politica de energie, politica de climă - și din partea poloneză a fost accentuat acest lucru, dar și din partea celorlalte țări, că este o abordare unică, care este aplicată de Comisia Europeană față de toate țările membre, această abordare nu este justă. Şi domeniul care a devenit un subiect de dezbatere publică, a fost discutat foarte mult astăzi și trebuie să recunosc că nu am fost conștient că această temă este atât de mult discutată și în celelalte țări membre, ceea ce ne arată că merită să abordăm acest subiect mai des, și anume, o abordare dublă, de exemplu, la calitatea produselor, standarde duble, de exemplu accesul la asistență publică. Ceea ce ar putea fi un punct forte pentru Polonia, pentru Romania, infrastructura logistică, infrastructura IT, noi întâmpinăm din ce în ce mai mari bariere din partea țărilor mai bogate și, acolo unde un schimb liber este în interesul acestor țări din Vest, aceste bariere nu există, mai ales în ceea ce privește produsele care sunt avansate din punct de vedere tehnologic. Sunt temele care au fost discutate astăzi, care corespund, o parte, priorităţilor noastre aşa cum le vedem noi, în cadrul prezentării strategiilor noastre. Rezumând, pe lângă acest schimb de experienţă care rezultă din accepţiunea noastră, în timpul acestor dezbateri care au avut loc am discutat cele mai importante provocări care există acum în Uniunea Europeană, în Europa, pentru următoarea decadă. Şi este o experienţă extrem de pozitivă că am vorbit cu o voce comună despre aceste provocări, şi acest lucru înseamnă că în Consiliile Europene care sunt în viitor vor reprezenta interesele noastre, vom vorbi cu o voce unitară şi, datorită acestor întâlniri, cum ar fi a noastră, am putea fi din ce în ce mai eficienţi. Mulțumesc.

Viorica Dăncilă: Mă bucur că ne aflăm aici pentru a celebra istoria noastră comună, în calitate de state membre ale UE, şi pentru a sublinia importanţa unităţii şi solidarităţii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Reuniunea de astăzi marchează un moment important pentru Uniunea Europeană, cea de-a 15 aniversare a extinderii Uniunii, de la momentul 1 mai 2004, numărul statelor membre ale Uniunii Europene a crescut de atunci de la 15 la 28. Acest val de extindere, care a inclus și aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, reprezintă un moment istoric pentru proiectul european, prin reîntregirea celor două părți ale continentului și acțiunea noastră comună într-o comunitate de valori democratice. Pentru România, aderarea și apartenența la Uniunea Europeană a reprezentat o perioadă de dezvoltare, modernizare, de creștere economică, de îmbunătățire vizibilă a calității vieții cetățenilor. Începând din momentul aderării la Uniune, România și-a construit un profil proeuropean solid, fiind printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care o deținem pentru prima dată în acest semestru, este o oportunitate foarte bună pentru noi pentru a reconfirma, prin prioritățile politice ale Uniunii Europene, importanța abordării prointegrare, care ne definește profilul nostru european. Am arătat, atât în calitate de stat membru al Uniunii Europene, cât și în postura de președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va continua să fie un susținător al unității europene, al unei Europe coezive, incluzive, un partener activ implicat în eforturile consensuale de gestionare a provocărilor actuale. Este clar că provocările comune pot fi gestionate eficient, numai în strânsă cooperare, de către toate statele membre, de o manieră unitară și consensuală, fără diviziuni sau tensiuni între grupuri de state membre, mari sau mici, noi sau vechi, de la est sau de la vest. Rezultatele de până acum ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene nu ar fi fost posibile fără o bună cooperare cu toate statele membre, respectiv, fără o strânsă şi sinceră colaborare cu instituțiile europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene. Eforturile noastre în calitate de președinție a Consiliului Uniunii Europene s-au concretizat în rezultate substanțiale în negocierile privind dosarele legislative active. Am reușit finalizarea negocierilor într-un număr de 90 de dosare legislative. Aceste rezultate sunt de natură să genereze reale beneficii pentru cetățenii europeni, fiind subsumate celor patru piloni ai priorităților înscrise în programul de lucru al președinției României la Consiliul Uniunii Europene - "Europa convergenței", "Europa siguranței", "Europa - actor global" și "Europa valorilor comune". Măsurile adoptate în domeniul consolidării pieței interne și al îmbunătățirii accesului la piața muncii, al întăririi Uniunii Energiei, prin intermediul directivei privind gazele naturale, al realizării pieței unice digitale, prin directiva copyright sau prin legislația privind reutilizarea informațiilor publice, al întăririi securității europene prin consolidarea rolului Agenției Europene de Pază și Garda de Coastă sau prin asigurarea interoperabilității sistemelor informatice ale Uniunii Europene în sprijinul unui control mai eficient la frontierele externe sunt rezultate substanțiale în avansarea agendei europene, care generează efecte directe și concrete pentru cetățenii europeni. În ceea ce privește unul dintre cele mai complexe dosare orizontale pe care le gestionăm ca președinție a Consiliului Uniunii Europene, respectiv, viitorul Cadrul Financiar Multianual, am susținut ritmul intens al negocierilor, pe baza unui plan de lucru intens și realist în același timp. Încă de la preluarea mandatului am fost conștienți de faptul că Uniunea Europeană are nevoie, în acest moment de răscruce sub aspect politic, de un buget în egală măsură echilibrat și solid, care să promoveze în continuare convergența și unitatea de acțiune și care să corespundă noilor provocări și obiective la nivelul Uniunii Europene. Din această perspectivă, credem că acordurile politice parțiale pe care le-am obținut cu Parlamentul European pe o serie de propuneri sectoriale relevante, precum investEU, Fondul european de apărare, Programul Orizont Europa sau Programul Europa digitală, precum și mandatele obținute în Consiliu privind elemente din politica de coeziune sau instrumentele bugetare destinate gestiunii frontierelor externe sau relației cu statele candidate sunt o reflectare a contribuției noastre ca președinție la conturarea viitorului buget al Uniunii Europene. Eforturile noastre vor fi continuate și în perioada rămasă până la finalul mandatului, dat fiind faptul că vorbim despre un dosar cu o sensibilitate politică majoră, cadrul financiar nu este doar inventarul unor cifre, ci expresia direcției în care vedem dezvoltarea Uniunii Europene în viitor. Dincolo de temele agendei moștenite, președinția României la Consiliul Uniunii Europene s-a implicat în mod activ în limita competențelor sale, în susținerea eforturilor Uniunii Europene vizavi de dosarul Brexit și a gestionat o serie de dosare legislative în context Brexit, menite să evite perturbarea activităților în cazul unei ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană fără acord. Mă refer la domeniile energie, transporturi, pescuit, afaceri sociale și educație. Agenda de lucru a președinției României la Consiliul Uniunii Europene a cuprins și subiecte specifice, pe care noi ne-am propus să le promovăm în perioada mandatului nostru, printre care combaterea discriminării, a intoleranţei și a xenofobiei, a antisemitismului şi rasismului. O altă temă importantă în care vom continua să depunem eforturi este egalitatea de gen. Eforturile noastre pentru avansarea agendei europene au fost strâns legate de calendarul intens impus de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European la sfârșitul lunii mai. Scrutinul electoral de anul acesta va avea un impact major asupra următoarei configurații instituționale a Uniunii Europene și, în consecinţă, asupra viitorului Uniunii și al politicilor sale. De aceea, consider că este important să folosim acest prilej al alegerilor europene pentru a ne reconfirma angajamentul comun proeuropean al statelor membre și instituțiilor europene, de a pune bazele unei viziuni ambițioase și unite pentru viitorul proiectului european. În reflecția privind viitorul Uniunii, care va culmina prin desfășurarea la Sibiu la 9 mai a summitului informal privind viitorul Uniunii, România rămâne ferm convinsă că singurul răspuns eficient la provocările actuale rezidă în abordări și acțiuni bazate pe principiul unității și coeziunii, axate pe priorități concrete și continuarea politicilor care au generat rezultate incontestabile, precum politica de extindere. O Uniune Europeană puternică şi unită este atât în interesul statelor membre actuale, cât şi al viitorilor membri. Discuţiile de azi au relevat, de altfel, cât de importantă a fost şi rămâne politica de extindere pentru Uniune, pentru capacitatea sa de a genera creştere, stabilitate politică, dezvoltare economică şi socială. Vedem, prin urmare, angajamentul Uniunii Europene faţă de politica de extindere ca pe o investiţie pe termen lung într-o Europă stabilă, puternică şi unită, bazată pe valori comune, capabile să aducă beneficii tangibile cetăţenilor săi. Președinția României a Consiliului Uniunii Europene va continua să acționeze în sprijinul perspectivei europene a întregii noastre regiuni, iar eforturile noastre vor fi direcționate către încurajarea unor evoluții pozitive, prin menținerea ritmului eforturilor de reformă ale candidaților și potențialilor candidați. Apreciez mult evenimentul de la Varșovia și sunt convinsă că dialogul constructiv, Declarația comună de la Varșovia vor constitui piloni importanți pentru creionarea viitorului Uniunii Europene. În același timp, mulțumesc domnului prim-ministru Mateusz Morawiecki pentru ospitalitate, pentru organizarea acestui eveniment, și cred cu tărie că discuțiile de astăzi își vor găsi ecoul în creionarea viitorului Uniunii Europene. Mulțumesc.

/.../O întrebare și pentru domnul prim-ministru Mateusz Morawiecki și pentru doamna prim-ministru a României. Este președinția României, avem summitul așa numitei noi Uniuni Europene. Care sunt scopurile comune ale acestor state și care va fi provocarea  pentru integrarea în continuare a celor treisprezece țări pentru că sunt întreprinse niște demersuri cum ar fi directiva transfontalieră.

Viorica Dăncilă: Mulțumesc pentru întrebare. Sunt convinsă că discuțiile care au avut loc aici, abordările comune pe politicile tradiționale ale Uniunii Europene, mă refer la Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune, precum și alte puncte aduse în discuţie, precum Europa cu două viteze, standarde duble, tratarea tuturor statelor în același mod, adică să nu avem un mod de a trata lucrurile într-un stat și un alt mod de a trata lucrurile în alt stat, sunt doar câteva elemente care au fost discutate în cadrul reuniunii de aici de la Varșovia, dar care își vor găsi corespondent în discuțiile de la Summitul de la Sibiu. Referitor la politica de extindere, președinția rotativă a României la Consiliul Uniunii Europene a susținut procesul de extindere pe baza meritelor proprii și considerăm că acest lucru trebuie să fie unul din punctele care să fie cuprinse în viitorul Uniunii Europene. În același timp, având în vedere că avem 10 ani de la Parteneriatul Estic, trebuie să ne îndreptăm atenția către țările candidate și să susținem în egală măsură evoluția lor în sensul proeuropean. Sunt doar câteva lucruri pe care vi le-am adus în prim plan, sunt convinsă că domnul prim-ministru va completa. Au fost abordate mai multe subiecte, iar baza declarației de aici, Declarația de la Varșovia, va fi susținută și în cadrul Summitului de la Sibiu, pentru că nu văd de ce am avea o dublă măsură, aici să susținem un lucru, iar la Sibiu să ne dezicem de propria noastră declarație. Deci, pot să spun că aici la Varșovia am pus bazele primilor pași, primelor cerințe, primelor idei, despre cum vedem noi creionarea viitorului Uniunii Europene.

/.../

Mateusz Morawiecki: O subliniere foarte puternică a poziţiei noastre în ceea ce priveşte bugetul Uniunii Eurpene. Este primul punct. Este foarte coerent, este foarte solidar, în ceea ce priveşte politica agricolă comună și politica de coeziune. Întotdeauna vor fi niște divergențe, dar 13 țări membre au o abordare foarte asemănătoare în ceea ce privește părțile esențiale ale bugetului Uniunii Europene. În al doilea rând, nu avem nici un dubiu că vom lupta împreună cu standardele duble. În Europa, din partea noastră, avem calitatea produselor mult mai scăzută, deși preţurile deseori sunt mai mari. Parametrii de calitate ai acestor produse sunt diferiţi și acest subiect va fi abordat și ne vom exprima împotriva acestui fenomen,  în faţa forurilor  europene, în Bruxelles și în Strasbourg. Al treilea punct ţine de politica comună în domeniul migrării și securității externe, în înțelesul construirii sau reconstruirii potențialul economic al țărilor vecine ale Uniunii Europene pentru a scădea tensiunile de migrație din aceste țări. Suntem de acord cu toții că este cea mai politică - am vorbit despre câteva țări, Maroc, Siria, Turcia, care joacă un rol cheie, dintr-un alt punct de vedere, și am avut o abordare similară la această temă. Al treilea sau al patrulea punct pe care doresc să îl subliniez este cel legat de protecționismul statelor mai bogate în ceea ce privește produsele și soluțiile din Europa de Est. De exemplu, directiva cu privire la angajații relocați, de exemplu firmele noastre de transport, logistică, de construcții, de expediție, și cele care prestează serviciile în domeniul IT; sunt niște cerințe, de exemplu, cu privire la aplicarea standardelor contabile în țara gazdă sau, de exemplu, s-a impus necesitatea de a se înregistra în țara gazdă sau de a crea o filială în țara respectivă, o sucursală, dar nu este nevoie să facem acest lucru. Deci, noi, ca țări, în țările membre ale Uniunii Europene lucrăm pentru rezultatele bune și, când reușim, aripile noastre sunt tăiate, printr-o legislație care nu este avantajoasă. Încă un lucru care este comun, o problemă comună, este creșterea birocrației de la Bruxelles - nu numai eu, dar și ceilalți prim-miniștri au subliniat acest lucru, că această birocrație trebuie redusă, ca să fim mult mai siguri de lege, să fie mai puține legi, reguli, cu privire la desfășurarea activității economice. Şi avem și provocării din străinătate, 5G, care a fost pomenit în câteva momente, avantajul competitiv al Chinei. Noi suntem în Europa, noi suntem europeni și noi trebuie să construim acest avantaj concurențial competitiv. De ce să primim legislația care limitează competitivitatea întreprinderilor europeane, și acest lucru va fi raportat și la Sibiu, și la următoarele întâlniri şi summit-uri. Rezumând aceste teme comune, ceea ce am discutat ne va permite să articulăm într-un mod mai puternic interesele noastre și să creștem coeziunea, unitatea, competivitatea Uniuni Europene, pentru că ținem la puterea întregii Uniuni Europene, dar prin măsurile care cresc competitivitatea Uniunii Europene, care sunt juste și față de țările care au suferit atât de mult în timpul comunismului, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cum ar fi Polonia, am vorbit despre Varșovia, despre Castelul Regal, care a fost complet distrus de către nemți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, despre reconstruirea acestui castel, despre cât de greu ne-a fost să pornim la drum în anul 1989. Este o experiență comună pentru întreaga Europă Centrală și sunt fericit că am ajuns la un consens în atât de multe teme. Mulțumesc, și încă o întrebare.

Domnule prim-ministru, o întrebare către dumnevoastră, în ceea ce priveşte articolul care a fost publicat de Politica, aş dori să întreb dacă vreun lider al ţărilor membre ale Uniunii Europene a răspuns la ceva despre care aţi întrebat.

Mateusz Morawiecki: Să le dăm timpul să citească. Pot să spun așa, e puțin o glumă, dar, de fapt, câțiva prim-miniștrii astăzi m-au felicitat, dar și au împărtășit părerile pe care le-am cuprins în acest articol, spunând care sunt deficitele în Uniunea Europeană de astăzi și ce trebuie făcut ca aceste deficite să fie eliminate, deoarece am arătat, pe lângă aceste dimensiuni tradiționale care sunt atribuite Europei Centrale, și necesitatea de a consolida inovarea, industria modernă, 4.0, competitivitatea întregii Europe, și cred că sunt acolo multe idei, în acest manifest, care este destul de scurt, pe care le-am prezentat acolo. Am multe idei, care vor fi acceptate și de către liderii Europei de Vest, pentru că țin foarte mult la acest lucru, ca împreună cu acești lideri ai Uniunii Europene, și anume, liderii celor 28 de țări, să elaborăm acest numitor comun, cel mai bine este să fie cât mai extins, care va consolida întreaga Uniune Europeană, prin extinderea infrastructurii rutiere, de cale ferată, de internet, de a consolida o politică înțeleaptă de energie și climatică, care stă la baza economiei, deoarece politica economică este dominată în mare măsură de politica de energie și de climă. Şi, în sfârșit, în domeniul politicii de coeziune, inovărilor, în domeniul politicii de apărare, ceea ce tot este important. Acestea sunt toate dimensiunile pe care le-am abordat acolo și cred că va fi o începere a unei discuții bune, în lunile care vor urma, cum să facem ca Europa, care este la răscruce astăzi, să iasă din această răscruce consolidată.

 

 

Galerie foto

Întrevederea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki

Prim-ministrul Viorica Dăncilă s-a întâlnit astăzi, 1 mai 2019, cu omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, în marja reuniunii aniversare a premierilor statelor din Europa Centrală și de Est, care au aderat la Uniunea Europeană după 1 mai 2004.

Șeful guvernului polonez a apreciat rezultatele președinției exercitate de România la Consiliul Uniunii Europene și, în context, a solicitat cooperarea țării noastre în sprijinul dezvoltării politicii europene de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Prim-ministrul român a salutat importanța declarației adoptate la reuniunea de la Varșovia, despre care și-a exprimat convingerea că va contribui semnificativ la configurarea viitorului Uniunii Europene.

Cei doi lideri au mai abordat aspecte legate de cadrul financiar multianual, politica de coeziune și politica agricolă comună. Premierul român a susținut importanța tuturor politicilor promovate la nivelul UE, acestea trebuind să se regăsească în cadrul financiar multianual.

De asemenea, premierii României și Poloniei au abordat aspecte ale dezvoltării macro-regionale de interes comun, referindu-se la Inițiativa Celor Trei Mări și la proiectul Via Carpatia.

În privința cooperării bilaterale, prim-ministrul Dăncilă și omologul său polonez au apreciat caracterul benefic al primei runde de consultări interguvernamentale româno-poloneze de la Varșovia, din 25 mai 2018. Șeful executivului de la București a relevat valoarea adăugată pe care acest tip de consultări o generează în planul relațiilor bilaterale. A reafirmat intenția Guvernului României de a organiza la București, în semestrul al II-lea al anului în curs, cea de-a doua rundă a acestui format, completată de un forum economic.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a pledat pentru conferirea unui plus de substanță cooperării economice dintre cele două țări, pronunțându-se în favoarea creșterii volumului schimburilor comerciale bilaterale și a sporirii investițiilor poloneze în România și a celor cu capital românesc în Polonia. A reiterat interesul Guvernului României pentru organizarea unui Forum de Afaceri România - Polonia la București, cu ocazia proximei runde de consultări interguvernamentale bilaterale. A făcut cunoscută hotărârea României de a valorifica, și în raport cu Polonia, oportunitățile generate de rezultatele Summit-ului de la București al Inițiativei celor Trei Mări. A menționat interesul României pentru extinderea cadrului juridic bilateral, care să permită o interacțiune aprofundată în plan economic.

Cei doi prim-miniștri au abordat, de asemenea, teme de actualitate ale politicii internaționale și au convenit intensificarea cooperării la nivelul ministerelor apărării.

Cei doi oficiali au agreat un calendar comun de evenimente bilaterale pentru perioada imediat următoare a anului în curs.