Guvernul României



Joi, 04 Mai

Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel


 

Galerie foto

Declarații de presă susținute de premierul  Sorin Grindeanu la finalul vizitei în Israel

[Check against delivery]

Reporter: Domnule premier, vă rugăm să ne spuneți cum a fost această vizită și ce va urma în perioada următoare?  
Sorin Grindeanu: A fost o vizită care a cuprins foarte multe întâlniri, pornind de la primul-ministru Netanyahu, președintele Israelului, domnul Rivlin, ministrul Economiei, ministrul Apărării, și sigur este foarte important ce ați întrebat dvs- urmările acestei vizite. Azi am semnat două memorandumuri, unul pe domeniul economic, altul care reglementează cadrul pentru reducerea tarifelor de roaming dintre România și Israel, astfel încât, în perioada următoare, să putem sa facem aceste reduceri. Dar cel mai important lucru este ceea ce urmează: pentru că noi cu Israelul, tradițional, avem relații foarte bune, avem relații diplomatice neîntrerupte de 69 de ani, relații care au dus la foarte bune contacte politice, militare. E foarte important, atât din punctul nostru de vedere, cât și din punctul de vedere al Israelului, ca partea economică să se ridice la nivelul legăturilor pe care le avem din punct de vedere politic și militar. Pentru noi, Israelul reprezintă cel mai important aliat din această regiune și asta nu de ieri, de azi, ci de foarte mulți ani; va continua să rămână cel mai importan aliat al nostru în regiune.  
Reporter: Curtea Constituțională a respins astăzi sesizarea făcută de Avocatul Poporului. Cum o vedeți? Sunt patru amânări, CCR s-a tot reunit pentru această problemă...
Sorin Grindeanu: Am citit și eu, nu știu foarte multe amănunte, nici nu știu dacă e publică motivarea; așa cum nu am făcut nici în alte cazuri, nu o s-o fac nici acum. Nu comentez deciziile Curții Constituționale care sunt obligatorii.  
Reporter: Politic vorbind, nu putem să spunem că este o lovitură pentru domnul Dragnea? Este colegul dvs de partid, cel care vă susține cu majoriattea parlamentară. 
Sorin Grindeanu: Este președintele partidului din care fac parte de 21 de ani. Este omul care a condus PSD, în anul 2016, spre victorie, atât la alegeri locale cât și la  alegerile generale. O parte este cea politică despre care am vorbit de foarte multe ori în această perioadă. Ceea ce m-ați întrebat este legat de o decizie a Curții Constituționale care, așa cum am spus, la fel ca și celelalte decizii ale Curții Constituționale care, de exemplu, se referă la anumite articole din Codul Penal sau Codul de Procedură Penală, sunt obligatorii și care nu pot fi discutate.
Reporter: În țară au avut loc proteste după adoptare în Comisia juridică a unor amendamente referitoare la legea grațierii, pedepsele inclusiv pentru abuz în serviciu, fapte de corupție cu condamnare mai mica de trei ani.
Sorin Grindeanu: Eu am spus de mai multe ori, de asemenea, am spus și ieri în momentul în care am aflat, înainte de a pleca spre Israel, am avut o luare de poziție din acest punct de vedere. Punctul de vedere al Guvernului a fost că nu susţinem acest amendament, că susținem forma care a fost adoptată în proiectul de lege în guvern, iar toate lucrurile care țin de grațierea unor fapte de corupție, eu cred că am fost foarte clar în toată această perioadă și, dacă mai e nevoie, mai transmit încă o dată aceste lucruri: nu sunt de acord cu aceste amendamente, nu susțin și nu susţine nici guvernul aceste lucruri. Forma pe care am trimis-o în Parlament, forma pe care se lucrează, sigur, suntem deschiși la anumite idei bune, dar care să nu se refera la asemenea amendamente, sunt lucrurile pe care le susținem, altceva, nu.
Reporter: Au fost amendamente, inclusiv de la PSD, dar și de la fostul preşedinte Traian Băsescu. Ați vorbit cu membrii PSD despre adoptarea acelor amendamente în Comisia juridică sau cu liderul partidului? Sau, cu ministrul Justiției, după adoptarea acestei decizii?
Sorin Grindeanu: Am vorbit cu ministrul Justiției, să-l întreb dacă a fost prezent ieri în ședința Comisiei juridice. A fost prezent un secretar de stat care a susținut punctul de vedere al Guvernului și care nu a susținut amendamentul făcut ieri de un senator. Lucrurile sunt clare din punctul meu de vedere. Forma pe care am trimis-o și care are aviz din partea Guvernului este cea pe care o susținem.
Reporter: Domnule premier, se impune o discuţie mai serioasă în coaliția de guvernare, ținând cont că vă afectează cumva imaginea? Sau, dacă considerați că, în opinia dvs., vă afectează imaginea, ținând cont că au ieşit oameni în stradă și, poate, vor ieși iar în număr mare; ies la Guvern, deşi este un proiect legislative? Se impune o discuţie mai importantă în partid, în coaliție, astfel încât să nu mai existe astfel de divergențe de opinie?
Sorin Grindeanu: În primul rând, aș vrea să clarific anumite lucruri. Fiecare parlamentar are dreptul la inițiativă, fie că vorbim de amendamente, fie că vorbim de proiecte de legi. De asemenea, în acest moment, ceea ce este iarăși important, Ministerul Justiției este într-un amplu proces de consultare sau de promovare a unor proiecte sau pachete de legi, în acest domeniu, extrem de importante. Fie că vorbim de legile justiției, despre care a discutat și a vorbit foarte mult, domnul ministru Tudorel Toader, fie că vorbim despre acel proiect care se află în dezbaterea publică, proiectul de punere în acord a deciziilor Curții Constituționale cu Codul Penal și Codul de procedură penală, fie că vorbim de o largă consultare, așa cum a și transmis domnul ministru Tudorel Toader despre actualizarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Parcă am avut prea multe decizii ale Curții Constituționale care spun că anumite articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală nu sunt constituționale. Toate aceste lucruri au fost explicate de către domnul ministru Tudorel Toader. Este un proces, care în mod obligatoriu trebuie să fie transparent, care trebuie să fie supus dezbaterii publice, astfel încât, proiecte de un astfel impact, să fie adoptate de Parlament, pentru că acolo este locul unde trebuie să fie adoptate după această consultare foarte largă. Aceasta este calea pe care Guvernul va merge în acest domeniu. Mulțumesc.
Reporter: O astfel inițiativă parlamentară subminează intenția și obiectivul Guvernului de ridicare a mecanismului de cooperare și verificare înainte ca România să preia preșidenția?
Sorin Grindeanu: Eu cred că lucrurile, din ce am văzut astăzi, au fost clarificate, în sensul că pe raportul final aceste amendamente au fost respinse, ceea ce este un lucru foarte bun și sunt convins că asemenea derapaje, vor fi clarificate, fie că vorbim de plen – așa cum a fost clarificat și acest aspect, prin raportul final, prin votul în plen sau prin votul din cealaltă cameră, astfel încât să nu avem accidente de acest tip. Mulțumesc mult!

 

 

Declarațiile premierului Sorin Grindeanu la întâlnirea cu reprezentanții comunității israelienilor originari din România

[Check against delivery]

 

Sorin Grindeanu: Bună seara. Doamnelor și domnilor, mă aflu pentru prima dată în Israel, în calitate de prim-ministru, dar nu doar. E pentru prima dată când vizitez Israelul și reprezintă pentru mine deopotrivă o oportunitate și un privilegiu, având în vedere că o contribuție valoroasă la formarea acestui stat au avut-o evreii de origine română. De altfel, între cele două state se înregistrează o cooperare tradițională, relațiile diplomatice fiind stabilite încă din anul 1948 și anul acesta, dincolo de cei 69 de ani, pe care i-ați sărbătorit în urmă cu câteva zile, avem 69 de ani în care sărbătorim relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel. Și nu a fost o perioadă simplă, mai ales pentru România, în perioada comunistă, și a rămas în acea perioadă singurul stat din blocul estic, care a continuat să aibă relații diplomatice cu Israelul. Aș dori să menționez întâlnirile excelente pe care le-am avut astăzi cu premierul Netanyahu și cu președintele Rivlin. Seria de întâlniri va continua și după întâlnirea noastră de acum, cu un dialog cu ministrul Apărării, având în vedere cooperarea extrem de bună pe care România o are cu Israelul în acest domeniu. Vreau să vă spun că dincolo de cooperarea excelentă pe care o avem în acest domeniu al apărării, în cel al intelligence-ului, în cel care ține de relațiile politice dintre România și Israel, îmi doresc și ne dorim atât noi, cât și Israelul, ca relațiile economice dintre România și Israel să fie cel puțin  la nivelul celorlalte domenii. Ăsta a și fost rostul unei părți bune din întâlnirile pe care le-am avut astăzi. Am venit însoțit, printre mulți alții, şi de ministrul Economiei, care a avut mai multe întâlniri. De aceea vă spuneam că e de datoria noastră, și a României, și a Israelului, ca partea economică să fie cel puțin la nivelul celorlalte componente, cele care țin de partea politică și de apărare. Comunitatea din Israel este un caz extraordinar, deoarece a reușit să transmită de la o generație la alta valorile identitare românești, interesul pentru limba română și vreau să vă spun în paranteză că astăzi am avut o experiență personală: într-una din pauzele dintre întâlniri, am oprit împreună cu toți colegii mei într-un loc extrem de vizitat, unde era un grup de copii, 6-7 ani. Au auzit delegația din partea României și a venit un  băiat de 6-7 ani, vorbind românește, să ne salute. Ceea ce a reprezentat pentru noi un moment de bucurie și ceea ce întărește ceea ce spuneam mai devreme, și anume, faptul că s-au păstrat de la generație la alta tradițiile, aici, spre deosebire de alte părți. De asemenea, în proximitatea centenarului, dorim să ne amintim de martirii evrei care s-au jertfit în Primul Război Mondial, alături de soldații români. Urmând cursul istoriei, un alt capitol comun al celor două națiuni îl reprezintă Holocaustul. Cel mai important element obținut în cadrul deținerii de către România a președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, IHRA, se referă la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, lucrând pe principiul consensului, IHRA a adoptat această definiție ca semn al angajamentului politic în combaterea antisemitismului. Prin această definiție de lucru, organizația urmărește să ofere un exemplu de conduită responsabilă și pentru alte foruri internaționale. Comunitatea Evreilor din România a avut și are în continuare un rol important în societatea românească, înregistrându-se o foarte bună cooperare, atât în domeniul economic, cât și cel educațional și cultural. În spiritul acestui dialog foarte bun, pe care România îl are cu statul Israel, Parlamentul României - așa cum cred că majoritatea dintre dumneavoastră a adoptat, anul trecut, un act normativ referitor la restituirea proprietăților evreiești, supraviețuitorii Holocaustului, având prioritatea în soluționarea cererilor. Totodată, amintesc faptul că Teatrul Evreiesc de Stat a fost restaurat cu fonduri guvernamentale, în contextul împlinirii a 140 de ani de existență a Teatrului Evreiesc în România. Așa cum, de asemenea, sunt convins că știți, recent, Primăria Municipiului București, împreună cu Guvernul, am alocat o clădire, în Centrul istoric Vechi al Bucureștiului, care va adăposti Muzeul Holocaustului și a comunității evreiești din București. Este un proiect pe care o să-l urmăresc în mod special, fac parte - și sunt onorat de acest lucru - din board-ul de conducere, este un lucru extrem de important pentru noi, pentru statul român, de a avea un asemenea loc, care să ne aducă aminte de evenimente care au avut loc în istoria poporului român. Având în  vedere sutele de ani de istorie, pornind de la primele comunități evreiești, stabilite în vremea lui Vasile Lupu, pe teritoriul României, sau de la primele așezări româno-evreiești, stabilite în anul 1884, în nordul Israelului de astăzi și de buna cooperare, care s-a păstrat de-a lungul timpului, eu nu am niciun dubiu că există elementele comune de identitate ale celor două popoare, care ne vor face mai puternic în fața provocărilor, din ce în ce mai mari, cu care ne confruntăm în prezent, într-o lume globală. Sunt convins că împreună vom putea să le trecem cu bine. Vă mulțumesc mult de tot!

 

Întrevederea cu Theophilos al III-lea, Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului

 

Întrevedere tete-a-tete a celor doi prim-miniștri

 

Primirea de către președintele Statului Israel, Reuven Rivlin

 

Declarații comune de presă cu premierul Statului Israel, Benjamin Netanyahu

[Check against delivery]

Benjamin Netanyahu: Bun venit, domnule prim-ministru Grindeanu, la Ierusalim, alături de delegația dumneavoastră! Doresc să afirm că aceasta este continuarea unei mari prietenii dintre Israel și România. Sunt patru sute de mii de cetăteni evrei de origine română aici, am buni prieteni printre ei, medicul meu de exemplu și nu numai. Avem o relație de strânsă prietenie cu România, am fost acolo de multe ori. Vă doresc bun venit cu prilejul acestei vizite. Aștept cu nerăbdare să particip la următoarele întâlniri care consolidează aceste relații bilaterale.

Domnule prim – ministru, ați luat o poziție foarte tranșantă împotriva antisemitismului și a profanării mormintelor evreiești și doresc să vă mulțumesc pentru acest lucru și să exprim aprecierea noastră pe această cale.

Vom semna o declarație comună astăzi cu privire la tarifele de roaming, vrem să reducem costurile de telefonie mobilă și să-i ajutăm pe oamenii de afaceri din cele două națiuni. Cred că avem mari oportunități in fața noastră. Suntem două state mici dar dorim să ne gândim împreună la viitor.

Cred că viitorul nostru depinde în multe feluri de dezvoltarea și folosirea tehnologiilor. Israelul își manifestă interesul de a purta discuții cu dvs în multe, multe domenii.

Am început această discuție, v-am lăsat mult să așteptați fiindcă aveam atât de mult de discutat și vom continua să facem acest lucru. Miniștrii Economiei din cele două țări vor semna un acord asupra cooperării bilaterale și vom aborda și alte subiecte în plus față de tehnologie, domeniul medical și securitate. Cred că sunt nenumărate oportunități. În spiritul unei mari prietenii, doresc să vă urez bun venit la Ierusalim și să spun că ne vom revedea fie la București, fie la Ierusalim anul viitor, oricare dintre variante este bună și sunteți bine veniți.

Sorin Grindeanu: Doresc să încep prin a transmite premierului Netanyahu și poporului evreu felicitările mele cu ocazia celei de-a 69 aniversare a Zilei Independenței alături de urările mele de pace și prosperitate. Doresc să subliniez că în 2017, România și Israelul sărbătoresc 69 de ani de relații diplomatice neîntrerupte. Această continuitate vorbește de la sine despre puterea prieteniei noastre. Israelul ne este cel mai apropiat aliat și partener în regiune și am venit aici astăzi cu hotărârea de a ne consolida partneriatul, de a dezvolta și mai mult latura sa economică, așa cum ați afirmat, de a diversifica relațiile româno – israeliene. Economia românească cunoaște o creștere rapidă și oferă un mare potențial pentru companiile evreiești.

Putem folosi platforma interguvernamentală pentru a lansa pregătirile pentru a treia ședință de guvern comună care va reconfirma disponibilitatea ambelor guverne cît și angajamentul de a extinde relațiile noastre bilaterale.

Folosesc această oportunitate pentru a încuraja ferm firmele române  și israeliene să-și extindă activitățile împreună.

România ar putea fi văzută ca una dintre cele mai atractive destinații pentru companiile europene și cele israeliene.

Aș dori să menționez interesul României în consolidarea cooperării cu Israelul în sectorul energetic. Mai mult, suntem interesați în consolidarea cooperării în domeniul securitatii cibernetice și industriei digitale, în dezvoltarea cunoștințelor despre ecosisteme, în activitățile de înființare de companii și în consolidarea cooperării noastre în agricultură și în turism.

Este important de menționat că astăzi, vom semna declarația comună vizând reducerea tarifelor de roaming, permițând astfel o mai mare apropiere între cetățenii români și israelieni. Reiterez angajamentul solid al României de combatere a antisemitismului. România a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului până în luna martie și în cursul ei, s- a reușit adoptarea unui definiții de lucru a antisemitismului, o expresie a unui angajament politic clar pe scena internațională. Guvernul pe care îl conduc este decis să consolideze educația în materie de Holocaust și în acest context, aș dori să menționez sprijinul meu pentru Muzeul de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România căruia i-am alocat deja o clădire importantă ca sediu, în centrul vechi al Bucureștiului. Împreună cu premierul israelian, am abordat dinnou chestiunea combaterii teorismului. Atacurile teroriste din Europa din ultima vreme sunt alarmante și din nefericire, și români și-au pierdut viața în aceste acte revoltătoare. România rămâne fermă în susținerea luptei împotriva terorismului. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și subliniem că nu poate exista justificare pentru astfel de acțiuni.

Am discutat astăzi și despre relațiile UE-Israel. România este pentru o Europă unită, cu relevanță, mai aproape de cetățenii săi și susține mai departe consolidarea relațiilor UE- Israel. Pe scurt, agenda noastră este relevantă strategic pentru relațiile noastre. Urmăresc cu interes să continuăm acest dialog și sunt foarte bucuros că sunt în Israel acum. Vă mulțumesc.

Benjamin Netanyahu: Vă muțumesc la rândul meu. Aș spune că suntem partneri în efortul de a învinge terorismul dar și în eforturile noastre de a realiza pacea. Aștept cu interes să discut cu presedintele Trump cele mai bune modalități de a avansa procesul de pace, este ceva ce împărtășim cu fervoare. L-am auzit pe președintele Abbas ieri spunând că: "cetățenii noștri își învață copiii despre pace" dar asta din nefericire, nu este adevărat, își denumesc școli cu numele unor ucigași in masă ai evreilor, plătesc teroriști dar sper că o schimbare este posibil de realizat și să se urmărească realizarea unei adevărate păci, ceea ce Israelul este întotdeauna pregătit să facă. Sunt întotdeauna pregătit pentru o pace adevărată. Vă mulțumesc.

***

Alocuțiunea susținută de premierul Sorin Grindeanu la Muzeul Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului, „Yad Vashem”

[Check against delivery]

Doamnelor și domnilor,
Dragi prieteni,
Sunt foarte impresionat de ceea ce tocmai am văzut. Yad Vashem este un depozitar al memoriei colective, adunând în interiorul său atât de multă durere și disperare. Vizita aici este o experiență dificilă dar necesară deoarece comemorarea însăși este o provocare pentru spirit, ne ajută să înțelegem trecutul pentru a educa tinerele generații astfel încât aceste orori să nu se mai întâmple vreodată. Orașul în care am trăit cea mai mare parte a vieții, Timișoara, oraș simbol al României, este orașul în care am învățat prima oară despre toleranță și solidaritate și dialog între culturi. În Timișoara, suntem norocoși să avem o solidă comunitate evreiască cu multe personalități remarcabile care și-au lăsat amprenta asupra culturii europene. 
Doamnelor și domnilor,
În România comunistă, era imposibil să vorbești despre Holocaust. Generația mea a avut șansa de-a contribui la decizia politică de a aduce aceste pagini de istorie din nou în fața publicului, recunoscând greșelile și tragediile din trecut și îmbunătățind educația. Promisiunea mea este că România va fi întotdeauna în prima linie a combaterii antisemitismului, xenofobiei,  intoleranței și discriminării. 
Voi vorbi acum în limba maternă pentru prietenii mei români.
Suntem aici ca să omagiem victimele Holocaustului, pe supraviețuitori și pe cei care au jucat un rol important salvând vieți. Preocuparea noastră pentru memoria Holocaustului trebuie să se reflecte și în modul în care îi respectăm pe cei care au suferit și care mai sunt astăzi alături de noi, în țară sau în străinătate. 
După cum se știe, Parlamentul României a adoptat anul trecut mai multe amendamente la Legea de restituire a proprietăților confiscate abuziv de regimurile totalitare, stabilind că supraviețuitorii Holocaustului au prioritate în soluționarea cererilor. De asemenea, Guvernul României și Consiliul General al Capitalei susțin înființarea unui muzeu de istorie a evreilor și al Holocaustului în România, fiind deja atribuită o clădire în acest sens, în centrul vechi al Bucureștiului. Sunt onorat să fac parte din Consiliul Consultativ al acestui proiect. Înființarea muzeului va fi coordonată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, ”Elie Wiesel”. Mai mult, în luna martie, România a dus la bun sfârșit un mandat de un an la președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului; România a contribuit direct și semnificativ la adoptarea unei definiții de lucru a antisemitismului în cadrul Alianței, ca semn al marelui angajament politic în combaterea antisemitismului. Aș mai dori să amintesc un element care mi se pare foarte important de evocat în acest loc memorial: lumea întreagă l-a pierdut anul trecut pe marele scriitor născut în România la Sighetu Marmației, Elie Wiesel. Acest supraviețuitor al Holocaustului continuă să reprezinte, pentru noi toți, un exemplu de umanitate și un model de apărător consecvent al drepturilor omului. Și pentru că ne amintim trecutul, suntem în zilele noastre perfect conștienți de vremurile tulburi pe care le trăim, unde antisemitismul, intoleranța și discursul instigator la ură dăinuie. Este esențial să spunem tineretului secolului 21 adevărul despre această perioadă neagră din istoria omenirii, despre rădăcinile urii, discriminării și intoleranței care au dus la tragedia Holocaustului, astfel încât tinerii să nu-și piardă curajul de a preveni și de a combate astfel de acte în viitor. Actele de curaj și responsabilitate pot face diferența între viață și moarte. Angajamentul nostru, al națiunilor lumii, trebuie să fie acela de a ne aminti de victimele care au pierit, de a respecta supraviețuitorii și de a educa noile generații în spiritul respectului pentru valorile umane, respectului pentru diversitate și incluziune. Vă mulțumesc! 

 

Vizita la Muzeul Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului, „Yad Vashem”

 

Ceremonia de aprindere a „Flăcării Veșnice”

 

Întrevedere cu Avigdor Lieberman, ministrul israelian al apărării

***

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Premierul Grindeanu, vizită oficială în Israel

Prim-ministrul Sorin Grindeanu se va afla mâine, 4 mai, într-o vizita oficială în Israel, la Ierusalim, unde va avea o întâlnire tete-a-tete cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu.

Întâlnirea va fi urmată de un dejun oficial oferit de premierul Statului Israel, la care vor participa toți membrii delegației: ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, secretarul General al Guvernului, Mihai Busuioc, președinte Grupului parlamentar de prietenie româno-israelian, Gabriel Vlase.

Șeful Executivului român și prim-ministrul israelian vor susține declarații comune de presă și vor participa la semnarea a două documente bilaterale: o declarație de intenție privind reducerea tarifelor internaționale de roaming între Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale din România și Ministerul Comunicațiilor din Statul Israel și o declarație de cooperare între Ministerul Economiei din România și Ministerul Economiei și Industriei din Israel. Cea de-a doua declarație comună vizează cooperarea în domenii precum transportul de energie electrică și gaze naturale, cercetare, dezvoltăre și inovare, tehnologii înalte și investiții.

Premierul Grindeanu va fi primit, de asemenea, de președintele Statului Israel, Reuven Rivlin, și va avea o întrevedere cu Avigdor Lieberman, ministrul israelian al apărării.

“Această vizită va fi un bun prilej pentru evaluarea relației bilaterale, având în vedere că ne propunem dezvoltarea dialogului politic dintre România și Israel și parcurgerea unei noi etape, spre o dimensiune strategică a relației româno-israeliene, cu valorificarea domeniului economic“, consideră prim-ministrul României.

Programul premierul Sorin Grindeanu în Israel include vizitarea Muzeului Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”, o întâlnire cu reprezentanții israelienilor originari din România, precum și întrevederi cu Theophilos al III-lea, Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului și cu arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române la Locurile Sfinte.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu se va întâlni și cu Colette Avital, Secretarul General al World Jewish Restitution Organization.