Guvernul României



Vineri, 18 Mai

Premierul Viorica Dăncilă l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul său din Republica Croația, Andrej Plenkovic


Galerie foto

COMUNICAT DE PRESĂ

Prim-ministrul Viorica Dăncilă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe prim-ministrul Republicii Croația, Andrej Plenkovic, aflat în vizită oficială în țara noastră.

Cei doi interlocutori au făcut o trecere în revistă a agendei bilaterale, fiind evidențiată dorința de consolidare a relațiilor politice, economice și a cooperării la nivel sectorial. A fost subliniat potențialul existent în acest sens în domenii precum educația, afacerile interne, apărarea, agricultura, protecția minorităților. Atât partea română, cât și cea croată și-au exprimat interesul pentru organizarea unei ședințe comune de guvern.

Cei doi oficiali au reliefat, de asemenea, importanța pentru relația bilaterală a minorității croate din România și a comunității române din Croația.

În cadrul consultărilor, ambii demnitari au exprimat satisfacția privind creșterea schimburilor comerciale cu 25% în anul 2017, comparativ cu anul precedent și speranța că acest trend va fi continuat.

Cei doi premieri au abordat cooperarea dintre cele două state în context european, inclusiv din perspectiva apartenenței celor două țări la Trio-ul Președințiilor Consiliului UE, mandat pe care îl vor deține pentru prima oară de la aderarea la Uniune. În context, au remarcat pozițiile convergente cu privire la viitorul UE, fapt ce va crea posibilitatea de a promova un program european care să sprijine unitatea și coeziunea proiectului european în perioada următoare. Totodată, au exprimat intenția de a avea un rol constructiv în negocierile și deciziile care vor modela viitorul Uniunii Europene.

Referitor la Brexit, oficialul român a evidențiat importanța deosebită acordată implementării aspectelor convenite în Acordul de retragere în ceea ce privește garantarea drepturilor cetățenilor europeni din Marea Britanie.

Cu privire la Viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că România privește cu maxim interes propunerile lansate de Comisia Europeană la 2 mai a.c., atât din perspectiva nevoii de susținere a obiectivelor investiționale la nivel UE, de stimulare a convergenței la nivelul întregii Uniuni, cât și prin prisma rolului de viitoare Președinție a Consiliului UE, care va trebui să gestioneze acest dosar de negociere.

Cei doi demnitari au subliniat importanța Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, precum și a dezvoltării de proiecte comune.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reiterat importanța pe care România o acordă Republicii Moldova și evoluției parcursului european al statului vecin.

Cei doi înalți oficiali au exprimat interesul ambelor părți privind stabilitatea și securitatea regiunii Balcanilor de Vest și au reiterat susţinerea fermă pentru continuarea procesului de extindere a UE,  subliniind importanța menținerii credibilității politicii de extindere în raport cu statele candidate și aspiranți.

Cu ocazia vizitei, cei doi miniștri ai apărării au semnat, în prezența prim-miniștrilor României și Croației, “Declarația de Intenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind consolidarea cooperării bilaterale în domeniile apărării și securității”.

 

Primirea prim-ministrului Republicii Croația, Andrej Plenković, de către prim-ministrul Viorica Dăncilă

 

Convorbiri oficiale în plenul celor două delegații

 

Semnarea “Declarației de Intenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind consolidarea cooperării bilaterale în domeniile apărării și securității” și declaraţii comune de presă susținute de premierul României, Viorica Dăncilă, şi de premierul Republicii Croaţia, Andrej Plenković

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Îmi face o deosebită plăcere să îi urez bun venit domnului Andrej Plenković, prim-ministru al Republicii Croaţia. Vizita domniei sale la București confirmă, încă o dată, nivelul bun la relaţiilor bilaterale şi dinamica dialogului româno-croat la toate nivelurile.
 Am făcut o trecere în revistă a relaţiilor bilaterale şi am fost de acord că numărul impresionant de vizite din anul 2017, precum şi din prima parte a anului 2018, reprezintă o consecinţă firească a modului armonios în care se dezvoltă dialogul bilateral. 
În cadrul discuţiilor pe care le-am purtat, am evidenţiat, alături de domnul Plenković, importanţa pe care o acordăm cooperării dintre ţările noastre la nivelul politico-diplomatic, precum şi dorinţa de intensificare a cooperării economice şi la nivel sectorial. Am apreciat că există un potenţial de cooperare foarte bun în domenii precum educaţie, afaceri interne, minorităţi, apărare, industrie de apărare sau agricultură. Am susţinut că şi cooperarea în domeniul turismului este foarte importantă, având în vedere numărul din ce în ce mai mare de turişti români care vizitează Croaţia, dar şi al celor croaţi care vizitează România. Tocmai pentru turiştii români, dar şi pentru comunitatea românească din regiunea dalmată, am deschis în martie anul acesta un Consulat Onorific în oraşul Split, care va contribui inclusiv la consolidarea relaţiilor economice. 
Am remarcat cu plăcere că schimburile comerciale dintre cele două state au înregistrat în anul 2017 o creştere de 25%, ceea ce nu este întâmplător, având în vedere eforturile care s-au depus anul trecut pentru intensificarea relaţiilor comerciale. Totodată, am subliniat importanţa, pentru relaţia bilaterală, a minorităţilor croate din România şi a comunităţii române din Croaţia. 
De asemenea, a fost semnată o declaraţie de intenţie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, menită să consolideze cooperarea în acest domeniu între cele două state. Am avut discuţii foarte interesante privind cooperarea noastră în context european şi în perspectiva apartenenţei, celor două state, la Trio-ul Președințiilor Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care atât România, cât şi Croaţia îl vor deţine pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană. Am arătat că România sprijină cu fermitate consolidarea proiectului european, pe baza respectării depline a valorilor şi principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. Am subliniat că acesta este spiritul în care România îşi va mandatul de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, un moment de reper constituindu-l Summitul european de la Sibiu, care va fi dedicat viitorului Uniunii Europene şi Agendei strategice europene 2019-2024. 
Am salutat coordonarea care există deja între România şi Croaţia, inclusiv în cadrul Trio-ului cu Finlanda. Aceasta este necesară şi pentru identificarea unor priorităţi comune în plan european, susceptibile a genera rezultate pozitive, mai ales prin continuitatea pe care o putem valorifica la nivelul Consiliului Uniunii Europene.
Referitor la viitorul Europei, am reiterat faptul că România sprijină o agendă ambiţioasă de consolidare a proiectului european.Viziunea noastră în cadrul Uniunii Europene este una proeuropeană, care urmăreşte o integrare mai profundă în cadrul Uniunii. Mă bucur să constat că România şi Croaţia au poziţii convergente cu privire la viitorul UE. 
Referitor la cadrul financiar multianual, am reiterat întreaga disponibilitate a României de raportare constructivă la viitoarele negocieri de la nivelul Consiliului UE, precum şi de canalizare a eforturilor către o avansare substanţială a negocierilor pe durata mandatului său la președinția Consiliului, care să permită un acord politic în timp util în acest dosar. Împreună cu prim-ministrul Andrej Plenković am apreciat faptul că politica de coeziune şi politica agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget. Am subliniat faptul că România acordă o atenţie prioritară relaţiei cu Republica Moldova şi acţionează consecvent pentru susţinerea reformelor asumate de Chişinău, oferind sprijin consistent la nivel diplomatic. 
Referitor la strategia UE pentru regiunea Dunării, am evidenţiat că România va continua să promoveze Dunărea, ca pe un important coridor de transport între vestul şi estul Europei. Este foarte important să creăm un cadru propice pentru creşterea volumului de mărfuri transportate pe Dunăre, conform ţintelor stabilite în cadrul SUERD, asigurând toate condiţiile necesare pentru îndeplinirea acestui scop. 
Am abordat, bineînţeles, şi problematica Balcanilor de Vest. Ambele state au un interes major în ceea priveşte stabilitatea şi securitatea regiunii. Am exprimat interesul României pentru consultarea cu Croaţia în ceea ce priveşte politica de extindere şi înregistrarea de progrese pe acest dosar în cadrul sau în contextul apartenenţei la acelaşi Trio de Președinții. Am subliniat că apreciem atenţia acordată de Comisia Europeană principiului care stă la baza politicii de extindere şi a cadrului convenit pentru acest proces, respectiv evaluarea individuală pe baza meritelor proprii, cu respectarea criteriilor existente pentru avansarea parcursului european a statelor din regiune. 
În încheiere, doresc să adresez mulţumiri domnului prim-ministru Andrej Plenković pentru efectuarea acestei vizite la Bucureşti şi îmi exprim convingerea că discuţiile purtate astăzi vor contribui la consolidarea dialogului bilateral.


Andrej Plenković: Bună ziua! Vă adresez un salut călduros tuturor şi îi mulţumesc doamnei prim-ministru, colegei mele dragi, care actualmente se află pe această funcţie, dar împreună am activat în calitate de europarlamentari în cadrul Parlamentului European.
Vă mulţumesc, aşadar, şi faptul că ne aflăm aici demonstrează intenţia, dar şi desfăşurarea celei mai bune colaborări bilaterale între România şi Croaţia, între Croaţia si România, un dialog deschis la nivelul miniştrilor, la nivelul ministerelor, la nivelul colegilor. Mărturisim că nu am marcat în ultima perioadă un asemenea dialog atât de constructiv şi avansat. În mod special ne bucură faptul creşterii schimbului comercial, care a marcat 310 milioane de euro, dar în acelaşi timp şi declaraţia de intenţie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării şi securităţii, pe care au semnat-o împreună domnul ministru al apărării naţionale, domnul Mihai Viorel Fifor şi domnul Damir Krstičević, vicepremierul şi ministrul apărării, care în mod cert va contribui la dinamizarea şi apărarea statelor noastre. Ne bucură faptul că vom vizita şi expoziţia deschisă, expoziţie care are loc la fiecare doi ani, o dată la Split, o dată la Bucureşti. Ne bucură, de asemenea, faptul că în acest sens a fost aleasă o personalitate în calitate de consul în consulatul deschis la Split, o personalitate care va înlesni colaborarea economică. 
Ne bucură, de asemenea, faptul că în relaţiile acestea bilaterale dintre Croaţia şi România un rol important îl joacă comunitatea croată din România, respectiv comunitatea română din Croaţia. Minoritatea croată din România este una dintre cele mai vechi minorităţi pe care Croaţia le are în afara Croaţiei, astfel încât această minoritate îşi desfăşoară viaţa zilnică cu păstrarea culturii identităţii naţionale mai bine de 600 de ani. În acest sens, îi mulţumesc doamnei prim-ministru pentru faptul că au reprezentantul politic al minorității în Parlamentul României, dar în acelaşi timp şi accesul la educaţie prin care îşi păstrează identitatea,cultura. În acelaşi timp, noi facem toate eforturile astfel încât istro-românii care îşi desfăşoară viaţa în Istria şi care reprezintă o plus valoare culturală să contribuie semnificativ în cadrul celorlalte 22 de minorităţi în spaţiul Croaţiei. 
De asemenea, sunt satisfăcut de faptul că ne-am atins de toate temele politice cu care ne vom confrunta în perioada președinției în cadrul Trio-ului pe care îl vom prelua din 1 ianuarie 2019 până în 30 iulie 2020, aşadar România, Croaţia şi Finlanda. Dorim, în postura de preşedinte al Consiliului Europei, atunci când există o serie de provocări în faţa acestui consiliu, de la ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană până la alegerile în cadrul Parlamentului European şi, respectiv, la cadrul acesta financiar multianual, aşadar, trebuie, în săptămânile viitoare şi în lunile viitoare, să convergem în postura comună a atingerii diferitelor scopuri, împreună cu Finlanda, astfel încât să gestionăm aşa cum se cuvine şi viitorul Uniunii Europene, care ne va fi înlesnit cu prilejul summitului care va avea loc la Sibiu. După summitul care a avut loc la Sofia, dintre Uniunea Europeană şi statele balcanilor de Vest, statelor din S-E Europei, 20 de ani după summitul de la Zagreb, să colaborăm astfel încât să avem scopurile comune şi să impulsionăm statele care aspiră să devină state membre ale Uniunii Europene. Acestea au fost temele comune şi cred că convergem atât Croaţia, cât şi România, pentru a da sprijinul necesar statelor din vecinătatea noastră atât cu privire la aderarea în Uniunea Europeană, cât şi la aderarea la Alianţa Nord Atlantică. O temă iarăşi comună a fost şi chestiunea Dunării, strategia UE cu privire la strategia Dunării, astfel încât de la Schwarzwald şi până la Marea Neagră să îmbunătăţim considerabil coridorul acesta care să ne permită o colaborare economică, comercială avansată.