Guvernul României



Vineri, 29 Martie

Reuniunea în format cvadrilateral România-Bulgaria-Republica Elenă-Serbia, la Palatul Snagov


Galerie foto

Declaraţia comună a reuniunii cvadrilaterale România – Bulgaria – Grecia – Serbia

București, 29 martie 2019

Prim-miniştrii României, E.S. Viorica Dăncilă, Republicii Bulgaria, E.S Boyko Borissov, Republicii Elene, E.S. Alexis Tspiras, împreună cu Preşedintele Republicii Serbia, E.S. Aleksandar Vučić,

Exprimând satisfacţia pentru nivelul înalt al dialogului politic şi cooperării de ansamblu dintre cele patru state, 
Recunoscând importanţa continuării dialogului periodic între cele patru state, care constituie un cadru funcțional de cooperare regională ce contribuie la promovarea unei atmosfere de încredere şi parteneriat în regiune,
Împărtășind convingerea că relațiile de prietenie şi de bună-vecinătate dintre cele patru state, fundamentate pe valorile şi principiile europene sunt în interesul cetăţenilor noştri şi al securităţii şi stabilităţii întregii regiuni a Europei de Sud-Est,
Subliniind importanţa cooperării regionale, reconcilierii şi relaţiilor de bună-vecinătate şi salutând progresul semnificativ înregistrat de Republica Bulgaria şi de Republica Elenă în continuarea consolidării relaţiilor bilaterale printr-o abordare hotărâtă şi orientată spre viitor în relaţiile lor cu Republica Macedonia de Nord,
Exprimând dorinţa de a dezvolta în comun şi consolida cooperarea în vederea promovării dezvoltării durabile, a prosperităţii economice şi a progresului social al statelor noastre, 
Reamintind angajamentul istoric al Uniunii Europene exprimat prin Declaraţia de la Salonic, care subliniază că “viitorul Balcanilor este în cadrul Uniunii Europene”, precum şi prin Declaraţia Sofia, care afirmă că “Uniunea Europeană este hotărâtă să îşi consolideze şi intensifice angajamentul său la toate nivelurile pentru a sprijini transformarea politică, economică şi socială a regiunii”, 
Reafirmând că România, Republica Bulgaria şi Republica Elenă sprijină cu fermitate şi în mod activ parcursul european al Republicii Serbia, precum şi eforturile acesteia de a îndeplini criteriile de aderare, 

Declarăm cu această importantă ocazie că:

Suntem de acord că procesul de extindere, o prioritate proeminentă a Președinției române a Consiliului UE, ca și a Președințiilor anterioare ale R. Bulgare și R. Elene  rămâne o oportunitate de a demonstra, încă o dată, puterea de transformare a UE, într-o perioadă în care Uniunea se confruntă cu provocări dificile.
În ceea ce privește procesul de extindere, progresul pe calea europeană este un proces obiectiv și bazat pe merite proprii, care depinde de rezultatele concrete obținute de fiecare stat în parte, cu o prioritate absolută pentru statul de drept, justiție și drepturile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și dreptul la proprietate privată.
Deciși că, la un an de la publicarea Pachetului Extindere din 2018, care a reiterat angajamentul sporit al UE pentru Balcanii de Vest și o perspectivă credibilă de extindere, eforturile noastre comune se concentrează pe transformarea anului 2019 într-unul al rezultatelor concrete, în conformitate cu angajamentele asumate și cu principiul meritelor proprii. 
O Europă puternică, unită și coezivă este în interesul statelor membre actuale și viitoare. În dezbaterea curentă privind viitorul Uniunii, susținem o perspectivă constructivă, orientată spre viitor și un angajament continuu față de procesul de extindere.
Viitorul Europei și obiectivul de a consolida rolul UE ca actor global sunt strâns legate de capacitatea UE de a promova stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea sa imediată.
Salutăm Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare între Republica Bulgaria și Republica Macedonia de Nord, care oferă o bază bună pentru consolidarea relațiilor bilaterale dintre cele două țări.
Felicităm Republica Elenă și Republica Macedonia de Nord pentru soluționarea disputei istorice în privința numelui constituțional, prin adoptarea Acordului de la Prespa, un exemplu de reconciliere pentru regiune și de soluționare a problemelor în spirit european.
România, Republica Bulgaria și Republica Elenă salută eforturile și progresele înregistrate de guvernul sârb în procesul de aderare la UE și încurajează Serbia să mențină ritmul reformelor și să asigure sustenabilitatea și ireversibilitatea acestora. Cele trei state membre ale UE vor continua să împărtășească cu Serbia propria lor experiență în ceea ce privește procesul de aderare și să transfere expertiza necesară pentru un proces de negociere reușit.
Acordăm o importanță deosebită continuării dezvoltării cooperării regionale și transfrontaliere între statele noastre, cu scopul de a consolida coeziunea teritorială a regiunilor de frontieră, competitivitatea și sustenabilitatea acestora, prin proiecte reciproc avantajoase.
Reafirmăm sprijinul nostru pentru proiecte regionale de interes comun, în special în domeniul transporturilor, al energiei, al tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și al tineretului și sportului, pentru a promova dezvoltarea și conectivitatea de ansamblu a regiunii.
Vom continua eforturile noastre în direcția dezvoltării rutelor de transport dintre statele noastre și extinderea rețelei TEN-T în Europa de Sud-Est, cu un accent special pe coridoarele de transport Vest-Est și Nord-Sud. 
Subliniem importanța unei abordări macro-regionale, care să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), a Inițiativei celor Trei Mări (I3M) și a Strategiei UE pentru Regiunea Adriatică și Ionică (EUSAIR). În acest sens, actuala Președinție română a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și a Consiliului UE, precum și Președinția bulgară în exercițiu a OCEMN, împreună cu Grecia și Serbia, ca membri ai EUSAIR, pot crea oportunități pentru conectarea regiunilor participante, prin explorarea sinergiilor dintre domeniile prioritare relevante și avansarea de proiecte de tip economie “albastră”, atât prin utilizarea experienței dobândite în cadrul EUSAIR și ai celor patru piloni ai săi, cât și cu angajamentul comun de a include în mod periodic prioritățile macro - regionale în reglementările relevante ale următorului Cadru Financiar Multianual.
Am exprimat convingerea fermă că securitatea energetică trebuie consolidată atât la nivel european cât şi regional, ca prioritate majoră pentru statele noastre şi pentru Uniunea Europeană. Acordăm importanţă deosebită dezvoltării interconectărilor de gaze între statele noastre, inclusiv Coridorul Vertical, şi a operaţionalizării Inter-conectorului de gaz Grecia-Bulgaria, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-România, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-Serbia, Inter-conectorului România-Serbia, ca elemente-cheie în ansamblul securităţii energetice europene şi de natură să contribuie la implementarea Uniunii Energiei. 
Vom continua eforturile comune pentru diversificarea surselor, rutelor şi furnizorilor în direcţia dezvoltării proiectelor agreate de comun acord în materie de infrastructură de gaze şi electricitate în cadrul oferit de Grupul pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) şi de Comunitatea Energiei.
Am convenit să analizăm modalităţile de stabilire a unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială (EGTC), în vederea promovării cooperării în Europa de Sud-Est.
Am convenit să continuăm activităţile în vederea elaborării candidaturii noastre comune pentru găzduirea unor viitoare evenimente sportive, prin înființarea Comitetelor Preliminare de Organizare şi avansarea cooperării tehnice în acest format.
Am încredinţat autorităţilor competente din statele noastre sarcina de a pregăti propuneri care să vizeze dezvoltarea dialogului la nivel sectorial în toate domeniile de interes comun. În acest sens, vor fi înființate Grupuri de lucru care vor pregăti avansarea cooperării la nivel concret. 

***

Declaraţii comune ale premierului Viorica Dăncilă şi vicepreşedintelui Turciei, Fuat Oktay

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Salut prezenţa vicepreşedintelui Republicii Turcia, domnul Oktay, în România. Mă bucur că putem continua şi aprofunda dialogul început cu preşedintele Erdogan în vizita mea din Turcia, de acum câteva luni. În plan bilateral, România şi Turcia au o relaţie solidă şi multidimensională, cu o importantă componentă economică. Parteneriatul strategic, semnat în anul 2011, bazat pe interese şi avantaje reciproce, rămâne în continuare fundamentul relaţiilor noastre. Relaţia economică şi comercială bilaterală continuă o tendinţă ascendentă. Discuţiile din ultima perioadă care s-au purtat cu partea turcă, atât cu prilejul vizitei pe care am făcut-o la Akara, cât şi ulterior, la nivel ministerial, încep să se materializeze în proiecte comune spre beneficiul ambelor state. Doresc să îmi exprim în mod deosebit statisfacţia pentru decizia de organizare, la 19 aprilie, la Istanbul, a primei reuniuni a Comisiei mixte de cooperare economică şi comercială, când va fi organizat şi un forum pentru afaceri şi investiţii, cu participarea reprezentanţilor mediului privat. Un alt domeniu de interes pentru ambele părţi este cel al cooperării bilaterale în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, care a fost dinamizat prin semnarea acordului interguvernamental de cooperare, la Ankara, la 15 octombrie. Am făcut împreună cu domnul vicepreşedinte Oktay o trecere în revistă a proiectelor de interes comun în acest domeniu şi a discuţiilor care s-au purtat până acum la nivel ministerial. Acesta este, de asemenea, un domeniu cu potenţial de creştere în beneficiul cetăţenilor din ambele ţări. 
Există potenţial în relaţia bilaterală comercială şi atât Romania, cât şi Turcia urmăresc materializarea acestuia. Ne dorim o prezenţă cât mai mare a companiilor româneşti pe piaţa turcă, dar şi a companiilor turce pe piaţa românească. La începutul acestui an, producătorii şi exportatorii români din sectorul mobilă au participat, în cadrul unui pavilion naţional la IMOB, la unul dintre cele mai mari târguri internaţionale de profil de la Istanbul. 
Am purtat, de asemenea, un dialog aprofundat cu domnul vicepreşedinte Oktay asupra relaţiei dintre UE şi Turcia, în special în lumina organizării, la 15 martie, la Bruxelles, a reuniunii Consiliului de asociere UE-Turcia, după o întrerupere de patru ani. Reluarea acestui cadru de dialog între UE şi Turcia corespunde obiectivelor enunţate de către România pentru perioada deţinerii mandatului preşedinţiei Consiliului UE. Turcia este un partener cheie al UE, cu care cooperează în combaterea provocărilor comune. Contribuţia Turciei în gestionarea migraţiei, precum şi eforturile deosebite pe care le face pentru a găzdui mai mult de trei milioane şi jumătate de refugiaţi sunt recunoscute şi apreciate. Implementarea Acordului UE-Turcia a dus la reducerea migraţiei ilegale. 
Doresc să mulţumesc încă o dată domnului vicepreşedinte Oktay pentru prezenţa domniei sale în România, pentru dialogul deschis, de substanţă şi pentru efortul pe care îl depune personal pentru consolidarea relaţiei bilaterale dintre România şi Turcia. 
Fuat Oktay: Eu vreau să vă mulţumesc! Stimată doamnă prim-ministru Dăncilă, valoroşi membri ai presei, vreau să vă comunic că eu, astăzi, mă aflu la această întâlnire să-l reprezint pe preşedintele ţării noastre, ţară învecinată şi asociată strategic. Vreau să subliniez faptul că Turcia şi România au o cooperare cu un mare potenţial, care poate asigura stabilitatea în zonă, fie în relaţii bilaterale, fie multilaterale.
În acelaşi timp, pe baza relaţiilor bilaterale pe care le avem, suntem foarte fericiţi că ne aflăm astăzi la această /.../. Vreau să vă mulţumesc, cu această ocazie, şi vreau să vă transmit complimentele domnului /.../ dumneavoastră, în acelaşi timp şi poporului român. 
Vreau să vă spun, stimaţi membri ai presei, că am avut o întrevedere foarte fructuoasă cu doamna prim-ministru. Vreau să subliniez faptul că întrevederea purtată bilateral a fost într-o atmosferă foarte călduroasă. Am avut ocazia să discutăm cu doamna premier Dăncilă foarte detaliat şi alte subiecte, în contextul preşedinţiei pe care o deține România la Consiliul Uniunii Europene. Am discutat despre relaţiile noastre bilaterale, cum putem să le dezvoltăm şi mai mult, care sunt abordările dintre Uniunea Europeană şi Turcia şi suntem foarte fericiţi să observăm că acestea corespund foarte mult. La întrevederea noastră - vreau să vă spun că doamna prim-ministru ne-a onorat ţara anul trecut în luna octombrie - am avut ocazia să discutăm /mult mai detaliat/. Această înţelegere pe care o avem cu România este foarte importantă şi pentru ţările noastre, dar şi pentru /.../ noastră şi pentru toate relaţiile internaţionale. Turcia ştie că România, asociatul său strategic, cuprinde o geografie foarte largă, este în punctul de /tranziţie/ dinspre estul Europei în Balcani şi dinspre Marea Neagră până în zona Caucaz. Ştiu că politica externă a României este de a promova dezvoltarea în cooperare colectivă între ţări. În cadrul acestei întrevederi, am avut ocazia să discutăm că relaţiile noastre bilaterale vor aduce /.../ stabilităţii în zonă. 
Stimaţi membri ai presei, vreau să vă spun că relaţiile, contribuţia noastră în zonă, inclusiv pentru a arăta rădăcinile istorice pe care le avem, comune, este foarte importantă. Cooperarea noastră economică este foarte importantă. La întrevederea noastră am avut ocazia să discutăm şi despre domeniile de investiţii şi de comerţ, cum putem să le dezvoltăm şi mai mult. Am discutat foarte amănunţit cum putem să dezvoltăm şi mai mult relaţiile noastre şi vreau să vă spun că, la sfârşitul anului 2018, schimbul nostru de afaceri a fost în jur de 6,4 miliarde de dolari. Noi ne dorim de foarte mult timp ca această cifră să ajungă la 10 /miliarde/ de dolari. Acest lucru l-am subliniat şi cu ocazia întrevederii pe care am avut-o cu preşedintele nostru. În seara aceasta, am discutat încă o dată. Ne dorim foarte mult, în primul rând, să atingem şi, după aceea, să depăşim cifra de 10 miliarde de dolari. Cu această ocazie,vreau să vă spun că, în luna aprilie, se va întruni la Istanbul comisia de cooperare economică şi comercială dintre Turcia şi România. 
Tot la întrunirea bilaterală pe care am avut-o puţin mai devreme, am avut ocazia să discutăm şi despre spitalul municipal care se va deschide, se va inaugura în municipiul Constanţa. Cooperarea strânsă dintre miniștrii noștri ai sănătății, care au participat la întrunirile din seara aceasta, nu face altceva decât să sublinieze încă o dată importanța pe care o acordăm cooperării în domeniul sănătății în ţările noastre. Ne dorim foarte mult să realizăm și să finalizăm acest proiect, care va dezvolta și mai mult relațiile dintre cele două țări. Am rămas de comun acord în aceste domenii. 
Am discutat foarte mult și despre cooperarea în domeniul apărării naționale. Am avut ocazia să luăm decizii importante cu doamna prim-ministru Dăncilă, pentru a obține pași concreți în dezvoltarea acestei cooperări. Ne dorim foarte mult ca relaţiile pe care le vom avea în industria apărării naţionale vor dezvolta şi mai mult, vor adânci parteneriatul nostru strategic. Eu am subliniat încă o dată faptul că toate firmele turcești sunt gata să-şi împărtășească experiența pe care o au în domeniul apărării naționale. Autoritățile noastre competente fac tot posibilul să completeze cadrul juridic pentru a înlesni relațiile noastre şi ne gândim cum să facem ca impulsul de creștere între ţările noastre să devină continuu.
Pe lângă toate acestea, am avut ocazia să vorbesc cu doamna prim-ministru Dăncilă, în același timp, și despre organizația teroristă FETÖ, care este un pericol pentru securitatea și ordinea publică. Noi acordăm o mare importanță cooperării în acest domeniu cu România.
Stimați membri ai presei, vreau să subliniez încă o dată faptul că privim cu satisfacție modul cum România abordează relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia. Noi suntem foarte mulţumiţi de ajutorul şi sprijinul pe care le acordă România ţării noastre. Avem încredere că acest comportament al României va fi un bun exemplu și pentru celelalte ţări membre ale Uniunii, România fiind ţară învecinată şi partener strategic.  
Totodată, subliniez din nou, cu această ocazie, că ne dorim foarte mult ca, în viitorul apropiat, să dezvoltăm şi mai mult relațiile noastre. 
Îi mulțumesc doamnei prim-ministru Dăncilă pentru ospitalitatea pe care mi-a acordat-o, și dumneavoastră, valoroși membri ai presei, vă mulțumesc din nou!

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu vicepreședintele Republicii Turcia, Fuat Oktay

Declarații de presă comune ale prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, și ale președintelui Republicii Serbia, Aleksandar Vučić

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Salut prezența la Bucureşti a președintelui Republicii Serbia şi această nouă ocazie de a continua consultările noastre pe marginea unor teme de interes bilateral și regional. Dialogul nostru are loc într-un un moment de referință pentru cooperarea româno-sârbă, respectiv împlinirea a 140 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale. Am avut un dialog constructiv cu președintele Republicii Serbia, am discutat despre conectarea dintre țările noastre, despre proiectele energetice dintre România și Serbia. Un interes deosebit pentru România și pentru Serbia îl reprezintă autostrada Pancevo-Timișoara, pentru că acest lucru ar îmbunătăți bunele relații dintre România și Serbia. În același timp am vorbit despre cooperarea energetică, un pas important fiind începerea exploatării pe platforma Neptun. L-am asigurat pe președintele Republicii Serbia de susținerea la nivel european pe perioada președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene deținută de către România. Am reiterat faptul că vrem să fim avocații Serbiei în a spune progresele pe care le face Serbia în direcția pro-europeană. Sunt convinsă că după discuțiile de astăzi, după stabilirea unei foi de parcurs în cadrul obiectivelor pe care le avem în vedere, următoarea noastră reuniune pe care o vom avea în Grecia ne va oferi ocazia de a vedea progresele pe care le facem, atât în ceea ce privește infrastructura, dar și în domeniul energetic, cât și în susținerea Serbiei la nivel european. Îi mulțumesc încă o dată președintelui Aleksandar Vučić pentru dialogul constructiv, pentru disponibilitatea și, nu în ultimul rând, pentru prietenia arătată României.

 

Aleksandar Vučić: O să fiu foarte scurt și încerc întotdeauna să fiu cât mai scurt cu putință, pentru că vin din cea mai mică țară teritorial. Mulțumesc prim-ministrului Viorica Dăncilă pentru excepționala găzduire şi pentru ajutorul pentru poporul și oamenii din Serbia. Vorbim foarte concret, vorbim despre proiecte care vor îmbunătăți cooperarea dintre țările noastre şi întotdeauna am considerat că România nu privește lucrurile ca două teritorii diferite – unul, Serbia și unul, ţările de la Marea Neagră. Noi avem aceleași țeluri comune şi consider că putem face multe lucruri minunate împreună. Am discutat despre Autostrada Pancevo-Timișoara şi utilă ambelor ţări și ambelor popoare, dar e foarte importantă și pentru românii care trăiesc în sudul Banatului, la est de Voivodina care, de fapt, sunt podul care leagă cele două țări ale noastre. Şi de asemenea, pentru sârbii din partea română a Banatului este foarte importantă din punct de vedere al conectivității economice, ca şi pentru oamenii de afaceri și oamenii /.../. Au fost cinci mii de turiști români în Serbia anul acesta, ceea ce înseamnă o creștere cu 24% a celor care au rămas peste noapte. Şi numărul de români crește de la an la an și în acest sens eforturile noastre combinate vor da roade şi vom prezenta oferte speciale de turism, care vor oferi celor care vin atât în Serbia, cât şi în România lucruri deosebite. Dar dați-mi voie să spun românilor și celor din Banat, aceasta va face o călătorie cu 300-350 de kilometri mai scurtă între România și Serbia, de asemenea, conectivitatea economică dintre ţările noastre, schimbul dintre ţările noastre care în prezent sunt de aproximativ 1,6 miliarde de euro și putem chiar trece de două miliarde. Am discutat despre construirea unei centrale în Pancevo de 400 de KW şi prim-ministrul Viorica Dăncilă ne-a informat despre proiectele din Marea Neagră cu privire la conducta de gaze și dorința de a putea extrage cât mai mult gaz cu putință. Am discutat despre punctele de trecere a frontierei şi mult mai multe, dar va fi mult mai mult decât suficient dacă vom construi această autostradă care va uni țările noastre. Doresc să-i mulțumesc încă o dată prim-ministrului Dăncilă pentru că ne-a invitat pe toţi din cele patru ţări. Mulțumesc Viorica, mulțumesc pentru prietenia ta și tu, şi românii veţi avea întotdeauna prieteni adevărați în organizațiile şi instituțiile noastre. România s-a luptat pentru Serbia şi sârbii trebuie să respecte acest lucru. Doresc să mulţumesc României. Vom fi loiali şi corecţi cu dumneavoastră!

 

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić

Declarații comune de presă ale prim-ministrului României, președintelui Serbiei, prim-ministrului Bulgariei și prim-ministrului Greciei

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Suntem, astăzi, la Bucureşti pentru a participa la cea de-a VII-a reuniune a formatului cvadrilateral de cooperare cu Bulgaria, Grecia şi Serbia, fapt care reflectă interesul nostru comun şi constant pentru bunăstarea şi stabilitatea regiunii noastre. 
Am plăcerea să-l invit acum pe domnul Aleksandar Vucic, preşedintele Republicii Serbia, să ne împărtăşească aprecierile sale pe marginea reuniunii noastre de astăzi.
Aleksandar Vucic: Bună ziua! Vreau să mulţumesc gazdei noastre, Viorica Dăncilă, pentru primire. Vreau să mulţumesc poporului român şi ţării, România, în numele meu şi al prietenilor mei /.../. Având în vedere că aceste întâlniri au devenit o rutină pentru noi şi că ne întâlnim destul de des, aceasta vorbeşte în numele faptului că aceste întâlniri nu numai că nu devin nesemnificative, ci capătă din ce în ce mai multă importanţă şi demonstrează modul serios în care am discutat în întâlnirile anterioare. Am căzut de acord asupra lucrărilor de infrastructură şi /.../ draga noastră gazdă, Viorica Dăncilă, au fost discuţii în legătură cu construcţia de autostrăzi care să conecteze România cu Serbia, un transformator de 400 kW într-o centrală electrică, Reşiţa. 
Apoi, vreau să informez întregul popor al Bulgariei despre terminarea Coridorului 10 acum 11 luni, care a fost foarte important pentru conectivitatea noastră, şi vom discuta şi cu acest prilej despre energie, sursele de energie şi ce putem face pentru conectivitate bilaterală, ca să folosim cât mai mult sursele noastre de energie. 
Este foarte important să continuăm cooperarea noastră în cultură şi sport, şi ca să-i informăm pe prietenii noştri privind situaţia din Balcani şi să susţină Serbia, care va deveni o ţară din ce în ce mai puternică în viitor, în drumul ei către Uniunea Europeană. Şi, în calitate de preşedinte al Serbiei, vă mulţumesc încă o dată pentru această /.../ ospitalitate şi pentru această întâlnire.
Viorica Dăncilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru aprecierile, pentru opiniile dvs., precum şi pentru deschiderea de care daţi dovadă pentru consolidarea şi continuarea cooperării în acest format. 
Dau acum cuvântul domnului prim-ministru Alexis Tsipras, prim-ministrul Republicii Elene, care va fi şi gazda următoarei noastre reuniuni.
Alexis Tsipras: /.../ pentru stabilirea /.../ despre partea de nord a Greciei, care va deveni punctul sudic de conectare /.../ şi România, care sunt partea de est a acestei conectivităţi, iar partea de nord - între Bulgaria şi România și partea de vest - între Serbia şi Grecia, prin nordul Macedoniei. Am vorbit despre infrastructura importantă care va accelera comerţul dintre ţările noastre, am vorbit despre comerţul internaţional, am vorbit despre deplasarea oamenilor din aceste ţări, despre telecomunicaţii, care vor asigura o dezvoltare imensă a turismului şi am vorbit în acelaşi timp despre drumuri şi energie. Am luat decizii foarte importante deja. Cele patru ţări ale noastre cooperează şi fiecare ţară la rândul ei face tot ce poate. Am creat o companie comună între România şi Grecia şi vom continua să administrăm interconectarea între Marea Neagră şi Mediterana. Avem un astfel de proiect în considerare. Acum, vorbim despre energie. Avem o conductă, un traseu vertical care va conecta conducta de gaz din Azerbaidjan către nordul Greciei şi avem noi oportunităţi, asigurate de platforma din /.../, care va asigura gaz în stare lichidă. De asemenea, vom dezvolta infrastructura pe care o avem /.../. Vorbind despre energie, am posibilitatea să-mi informez prietenii că deciziile și cooperarea noastră au o importanţă istorică în ceea ce privește conducta est-vest, care modifică harta energetică în partea de sud şi de est a Europei și deschide nenumărate posibilităţi de a diferenţia sursele de energie. Această conductă de gaz va prelua gazul natural din Israel şi Cipru, îl va transporta prin Grecia, cu posibilitatea de a ajunge în Italia, dar putem să trimitem gazul în Balcani. Deci, vom avea posibilitatea cu această conductă de est şi cu alte proiecte de transportare a gazului din Grecia în Bulgaria, de exemplu, şi cu conducta de gaz /.../ ca o reţea pentru transportul energiei, care este un lucru foarte important pentru toate ţările balcanice şi care transformă Balcanii într-un nod energetic pentru toată zona.
Avem posibilitatea să vorbim despre dezvoltarea din regiunea noastră şi am putea discuta despre viitorul european al Serbiei. Este sigur că, din prima zi în care am creat această întâlnire cvadrilaterală, am dorit să ajutăm această ţară şi o susţinem pentru a intra în UE. Intrarea Serbiei în UE este o prioritate pentru ţările noastre şi trebuie să încurajăm această dorinţă a Serbiei, care să aibă un progres stabil în decursul celor 16 capitole de negocieri. Noi susţinem această iniţiativă şi susţinem eforturile, dialogurile între Belgrad şi Pristina, care au o importanţă majoră în zona noastră, dar care nu au fost în aceaşi măsură susţinute de Pristina. 
Am discutat, de asemenea, despre o nouă dinamică a zonei. Am discutat despre /încălcarea?/ acordurilor şi de nevoia ca /Macedonia de Nord/ să devină şi ea o ţară europeană. Eu sunt sigur şi cred că aceşti paşi pe care i-am făcut anterior, şi pasul cel mare al acestui acord, şi toţi paşii pe care guvernul Nordului Macedoniei îi va face vor determina ca Macedonia de Nord să obţină succes în aceste negocieri. Aş vrea să spun acelaşi lucru despre Albania, dar ultima dată când ne-am întâlnit lucrurile nu stăteau foarte bine. Am descoperit, astăzi, că evoluţia nu a fost prea bună în ceea ce privește minoritatea greacă din Albania şi, din păcate, pe moment, asta nu ne permite să fim optimişti în ceea ce priveşte perspectivele europene ale acestei ţări. Condiţiile de a trece prin tot acest proces şi de a înainta pe această direcţie sunt aproape zero. Eu sper să nu am dreptate, pentru că, indiferent de ce se întâmplă, noi dorim tot ceea ce îşi doresc toţi Balcanii. Aş dori să putem face toate reformele necesare, aşa încât perspectiva europeană să devină o realitate. Nu suntem dogmatici, privim fiecare ţară în parte, vedem ce a făcut fiecare ţară în acest sens şi dorim să ajutăm aceste ţări, dar trebuie să ne comportăm diferit cu cei care nu au întreprins, nu au luat măsurile corecte. Cooperarea noastră are deja o dimensiune instituţională şi poate ar fi prea mult spus că suntem ”albina” Balcanilor, dar pentru că ştiu că noi suntem o forţă în acest demers, avem o dorinţă puternică de a înainta pe acest drum al dezvoltării şi cooperării pentru popoarele noastre. 
În acest moment, vreau să menţionez că preşedinţia europeană are loc într-o perioadă în care Europa se confruntă cu multe dificultăţi. Doresc mult succes României, nu am decât mulțumiri pentru România, care ne adunat pe toți aici, şi aș dori să spun că Grecia vă aşteaptă pe data de 8 /.../, la a opta întâlnire. Vă mulțumesc încă o dată foarte mult!
Viorica Dăncilă: Mulțumesc, Alexis, pentru cuvintele frumoase, pentru intervenția ta, pentru evidențierea subiectelor aflate pe agenda discuțiilor de astăzi. Şi-l rog pe Boyko Borissov, prim-ministrul Republicii Bulgaria, să ia cuvântul. Te rog, Boyko!
Boyko Borissov: Stimate gazde, stimată doamnă prim-ministru, Vučić şi Alexis, sunt foarte bucuros să fiu din nou aici, cu voi, în momentul atâtor provocări, momente dificile, deoarece Comisia Europeană, Parlamentul se gândesc la alegerile care vor avea loc pe 26 mai. Dar, o dată în plus, felicitări pentru ceea ce ați făcut până acum! 
Nu are rost să repet ceea ce deja au menționat ceilalți, dar una dintre teme este importantă: conectivitatea dintre Sofia, Istanbul, Burgas. Aceasta va fi o autostradă fără stopuri, fără un trafic aglomerat; la fel, între Sofia și Salonic.
Şi, astăzi, în întâlnirile bilaterale cu România, am vorbit de un al treilea pod peste Dunăre, pentru care trebuie să cooperăm la infrastructură. Împreună cu colegul meu Tsipras, am decis că, în iunie, vom definitiva contractul pentru o companie mixtă care să asigure transportul materialelor, așa încât parlamentele să poată ratifica această înţelegere. Iar în ceremonia de deschidere, am avut, împreună cu Grecia, cu cei trei, discuţii privind transportul a 5 miliarde de metri cubi pe gaz prin această conductă. Balcanii vor deveni un centru de distribuție. Nu vrem să facem diferențe între țări care vor avea această conductă de gaz sau gaz lichid, nu vrem să facem deosebire între Israel sau Cipru. Avem oportunități extraordinare de organizare a acestei cooperări şi de a construi infrastructura pentru această conductă de gaz. România are posibilitatea să înlocuiască toate instalațiile care au funcționat pe comprimarea gazului. 
Am vorbit cu colegul meu Vučić, și nu discutăm de un an sau doi, vorbim de următoarele luni deja: dacă există deja o rețea de conducte de gaz, este la fel ca și cu autostrăzile: inițial nu sunt folosite, dar după aceea se poate constata traficul de pe ele.
Pe scurt, nu vom investi numai în infrastructura de căi ferate, ci vom lucra şi asupa economiei digitale, conectivității, cabluri din fibră optică și tot echipamentul necesar. Veți putea vedea cât de repede acest lucru va deveni o adevărată necesitate. 
Nu vreau să pierdem mai mult timp referitor la suportul, susţinerea pentru Serbia, la rotaţia preşedinţiei Consiliului - urmează Bulgaria. Cele patru ţări, inclusiv colegul meu Vučić, spun că apreciem Serbia foarte mult. Au făcut, au depus multe eforturi în cele 16 capitole de negocieri şi sunt foarte mulţumit să declar că noi susţinem Serbia. Este foarte important să-i avem pe toţi vecinii noştri în UE. Din păcate - şi spun din păcate, pentru că la început am fost foarte fericit că atunci când am invitat, la Varna, pe Benjamin Netanyahu şi preşedintele Turciei - astăzi, am avut o declaraţie din partea vicepreşedintelui, dar nu sunt foarte încântat de ceea ce a spus ministrul lor de externe în legătură cu Balcanii. Interferenţa în afacerile interne ale altei ţări nu este cel mai bun lucru şi noi aşteptăm să-şi ceară scuze pentru ceea ce au spus. 
Încă o dată, vreau să mulţumesc României pentru ospitalitatea deosebită, organizarea foarte bună între cele două guverne şi între toţi. Într-o singură vizită, am putut discuta cu toţ colegii, am putut să organizăm multe întâlniri bilaterale şi să facem multe deplasări. Încă o dată vă mulţumim foaret mult!
Viorica Dăncilă: Dragă Alexander, dragă Boyko, dragă Alexis, îmi face o plăcere deosebită să fiu astăzi gazda unei noi reuniuni a formatului cvadrilateral de coopereare cu Bulgaria, Grecia şi Serbia. Aşa cum am menţionat la început, aceasta este a şaptea reuniune de la stabilirea acestui format, aspect care reflectă interesul comun constant pentru stabilitatea şi bunăstarea regiunii noastre. Cooperarea noastră intră astăzi într-o nouă etapă, rezultatele dezbaterilor şi viziunea noastră privind cooperarea viitoare se regăsesc în declaraţia comună a celor patru demnitari, primul document de acest tip adoptat în acest format. Declaraţia de la Bucureşti este expresia angajamentului ferm al ţărilor noastre de a colabora îndeaproape pentru edificarea unei regiuni prospere şi stabile, racordată la valorile şi standardele europene. Ea consfinţeşte, totodată, interesul nostru comun pentru promovarea proiectelor de interconectare a cooperării regionale, care facilitează integrarea europeană şi racordarea Balcanilor de Vest la valorile şi standardele europene. 
Reuniunea de astăzi are o semnificaţie aparte pentru România din perspectiva exercitării, în prezent, a preşedinţiei Consiliului UE. În acest context, am reiterat obiectivele şi rezultatele de etapă ale mandatului României, precum şi sprijinul ţării noastre pentru dinamizarea parcursului european al Balcanilor de Vest. Am subliniat preocuparea noastră pentru consolidarea coeziunii şi solidarităţii europene, demers menit să asigure sustenabilitatea proiectului european şi să consolideze relevanţa UE pentru cetăţenii săi şi capacitatea de atracţie în exteriorul graniţelor sale. Am subliniat abordarea ambițioasă şi totodată realistă a României în gestionarea unui mandat dificil la nivelul Uniunii Europene, marcat de procesul Brexit, proximele alegeri europarlamentare, dezbaterile privind viitorul Europei, dar și negocierile pe marginea viitorului cadru financiar multianual. Invitații bulgar și grec m-au asigurat de susținerea neechivocă a priorităților și acțiunilor pe care le organizăm în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Totodată, am constatat cu satisfacție convergența pozițiilor pe marginea unor dosare importante, precum viitoarea proiecție bugetară a Uniunii Europene, consolidarea politicilor care contribuie direct la coeziunea blocului comunitar și susținerea procesului de extindere. 
România pledează, în continuare, pentru menținerea a angajamentului Uniunii Europene pentru procesul de extindere, catalizator al democratizării, reconcilierii și bunăstării regionale. În acest sens, am reafirmat sprijinul țării noastre pentru avansarea perspectivei europene a Serbiei și a celorlalte state angajate ferm pe calea aderării europene. Vom continua să lucrăm în parteneriat, în sprijinul menținerii dinamicii pozitive a extinderii, respectiv pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii Europene în acest proces și pentru încurajarea și susținerea reformelor în țările vizate. Am salutat angajamentul Serbiei în ceea ce privește asumarea rolului de partener responsabil în asigurarea securității regionale și avansarea parcursului său european, al cărui succes va antrena cu siguranță democratizarea, reconcilierea, dar și apropierea de Uniunea Europeană în întreaga regiune. Serbia poate conta pe sprijinul politic și tehnic al României în direcția aderării la Uniunea Europeană. Totodată, am încurajat Serbia să continue eforturile sale într-un proces de reforme accelerat și de substanță, în baza asumării clare a obiectivului strategic de aderare la Uniunea Europeană. Această abordare va conduce cu siguranță la rezultatul dorit în planul dezvoltării economice și păcii sociale din Serbia, dar și în relațiile acesteia cu Uniunea Europeană. Încă o dată am asigurat Serbia că se poate baza pe susținerea României. 
Proiectele de interconectare au beneficiat la rândul său de un loc privilegiat pe agenda reuniunii cvadrilaterale. Am discutat despre dezvoltarea infrastructurilor de transport și energie, demers cu beneficii pe termen lung în ceea ce privește competitivitatea și atractivitatea pentru investiții străine, un factor-cheie pentru bunăstarea cetățenilor noștri, pentru securitatea și prosperitatea regiunii. Colegii mei, omologii mei, au evidenţiat principalele puncte care au fost discutate în ceea ce priveşte interconectivitatea, dar şi în ceea ce priveşte energia. Am reiterat importanța pe care autoritățile române o acordă asigurării securității energetice, îndeosebi din perspectiva implementării proiectelor care pot contribui la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energie. 
Totodată, am abordat și tema cooperării pentru asigurarea stabilității regionale, pornind de la interesele comune în materie de gestionare a migrației și securizare a frontierelor. 
Am evaluat stadiul pregătirilor în vederea lansării unor candidaturi comune pentru găzduirea unor competiții sportive internaționale, subiect adus în atenția noastră de omologul meu din Grecia. 
În încheiere, doresc să le mulțumesc distinșilor mei oaspeți, prietenilor mei, pentru abordarea constructivă pe care au demonstrat-o în discuțiile prilejuite de această reuniune. Îmi exprim speranța în realizarea rapidă a cât mai multor proiecte comune. 
Mulțumesc încă o dată pentru participare și sunt convinsă că ceea ce astăzi reprezintă doar proiecte, mâine, în viitorul apropiat sau pe termen mediu și lung se va concretiza în obiective importante pentru țările noastre. 
Vă mulțumesc încă o dată pentru prezența voastră în România!

Consultări în format cvadrilateral cu participarea prim-ministrului României, președintelui Republicii Serbia, prim-ministrului Republicii Bulgaria și prim-ministrului Republicii Elene

Reuniunea în format cvadrilateral România-Bulgaria-Republica Elenă-Serbia, la Palatul Snagov. Întâmpinarea, de către prim-ministrul Viorica Dăncilă, a premierului Bulgariei, a premierului Republicii Elene și a președintelui Serbiei. Fotografie de familie