Guvernul României



Marți, 15 Ianuarie

Vizita de lucru a Președinției României la Consiliul UE în Parlamentul European, Strasbourg


Galerie foto

Participarea delegației guvernamentale conduse de premierul Viorica Dăncilă, alături de înalți oficiali europeni, la vernisajul expoziției de fotografie cu tema "Tradiții și peisaje din România"

Galerie foto

Conferinţă de presă comună a premierului Viorica Dăncilă şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani 

[Check against delivery]

Antonio Tajani: Stimați jurnaliști, întâi de toate, vreau să subliniez sprijinul Parlamentului European pentru Președinția României și așa cum am avut ocazia să o spun în cadrul întâlnirilor noastre bilaterale, trebuie să se muncească din greu ca să se ajungă la o soluție în ceea ce privește pachetul asupra migrației. Reforma de la Dublin este o prioritate pentru Parlamentul European. Parlamentul European își dorește foarte mult să ajungă la un acord cu statele membre în ceea ce privește pachetul imigrației. Trebuie să facem mai multe. Soluția se află între mâinile Consiliului și de aceea noi încercăm cât mai mult să colaborăm cu Președinția României. Pentru noi este foarte important cum spuneam. Celălalt punct important - Brexit-ul, alegerile europene - este indispensabil pentru noi să se ajungă la un rezultat la nivel legislativ asupra dosarelor celor mai fierbinți. Trebuie să trimitem mesaje corecte cetățenilor europeni înainte de alegerile europene. Iar în ceea ce privește bugetul ne dorim să existe un vot asupra cadrului financiar. Știm că nu este ușor, dar pentru noi este cum spuneam deosebit de important. Cadrul financiar multianual va demonstra că noi suntem angajați să găsim cele mai bune soluții pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, soluții în ceea ce privește imigrația, șomajul în rândul tinerilor, lupta împotriva terorismului, șomajul în general și apărarea granițelor noastre. Pentru noi acestea sunt punctele cheie. Și ne exprimăm tot sprijinul pentru Președinția României, contăm pe sprijinul Președinției pentru a ne ajuta cu aceste dosare foarte importante. Vă mulțumesc. Doamnă prim-ministrul aveți cuvântul.

Viorica Dăncilă: Vreau să mulțumesc președintelui Antonio Tajani și întreg Parlamentului European pentru ospitalitatea cu care am fost primită la Strasbourg pentru a participa la sesiunea plenară de astăzi, în cadrul căreia am prezentat viziunea noastră europeană reflectată în Programul de priorități al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. În cadrul discuțiilor de astăzi am arătat că obiectivul central al Președinției României la Consiliul UE este acela de a contribui la crearea unei Europe mai unite și mai coezive. Aceasta este și rațiunea pentru care am ales moto-ul Președinției noastre ”Coeziunea, valoare comună europeană”. Apreciez sprijinul exprimat de președintele Tajani în discuțiile pe care le-am avut față de acest obiectiv central al Președinției noastre la Consiliul UE. Am fost de acord în dialogul nostru că fără o Europă unită, coezivă nu putem spera să dăm răspunsurile necesare provocărilor actuale cu care se confruntă Uniunea și să obținem rezultatele concrete pe care cetățenii noștri le așteaptă. Așa cum s-a spus în cadrul reuniunii din Parlamentul European, avem 242 de dosare care așteaptă un răspuns. Sunt dosare grele, care necesită consens și sperăm ca împreună cu Parlamentul Europeană, cu Comisia Europeană să putem să finalizăm cât mai multe din dosarele aflate îe agenda europeană. În același timp, așa cum a precizat președintele Parlamentului European, trebuie să dăm răspuns unor provocări cu care UE nu s-a întâlnit până în acest moment - şi mă refer la Brexit – dar, în acelaşi timp, şi la viitorul UE post-Brexit. Un eveniment important în acest sens va fi Summit-ul de la Sibiu, unde vom creiona împreună cu statele membre viitorul UE.

Cadrul financiar multianual reprezintă o altă provocare, un dosar important, pentru care trebuie să facem paşi importanţi şi, în acelaşi timp, o atenţie deosebită trebuie să o acordăm politicilor tradiţionale, mă refer la Politica Agricolă Comună şi la Politica de Coeziune, dar şi dosarelor legate de migraţie, politica de azil, terorism, politica de apărare, politica externă, care necesită un consens pe care sperăm să îl obţinem în cadrul Consiliului UE.

România îşi va îndeplini îndatorirea de mediator imparţial şi facilitator de consens şi sperăm ca răspunsurile noastre să fie cât mai apropiate de cetăţenii europeni. Toate aceste provocări, care aşteaptă răspunsuri din partea noastră, închiderea cât mai multor dosare, care va trebui să se facă în prima parte a anului, pentru că, aşa cum ştiţi, în luna mai vor fi alegeri europarlamentare şi trebuie să ne concentrăm activitatea în prima parte a anului. Sperăm ca prin răspunsurile pe care le vom da, prin deciziile pe care le vom lua împreună, Uniunea Europeană să devină mai puternică şi în ceea ce priveşte rezultatele concrete pentru cetăţeni. Este important ca cetăţenii să poată percepe mai bine rezultatele tangibile şi valoarea adăugată a proiectului european, pentru că acest lucru este necesar, în contextul viitoarelor alegeri europene.

În calitate de Preşedinţie a Consiliului UE suntem hotărâţi să avem un rol constructiv în identificarea, împreună cu Parlamentul European, a celor mai bune modalităţi de avansare a procesului de integrare europeană, urmărind, în acelaşi timp, o agendă pozitivă, consensuală şi aşa cum am subliniat anterior, orientată spre cetăţean.

Reporter:  O întrebare pentru ambii înalţi oficiali. Domnule preşedinte Tajani, atât dumneavoastră, cât şi alți oficiali de la instituţiile Uniunii Europene aţi menţionat că aveţi aşteptări de la România să avanseze cât mai mult posibil negocierile pentru cadrul financiar multianual. În acest nou cadru financiar multianual se află şi un program denumit "Valori şi democraţie în Uniunea Europeană". Asupra lui şi asupra unor reguli privind îngheţarea plăţilor către ţările care nu respectă statul de drept veţi vota joi? Ce aşteptări concrete aveţi de la Preşedinţia română a Consiliului UE să avanseze negocierile privind cadrul financiar multianual pe această chestiune, ţinând cont de posibila opoziţie în Consiliu? Ungaria şi Polonia ar fi doar două state, ca exemplu, care pot bloca acest lucru. Şi pentru doamna prim-ministru: avansarea negocierilor în cadrul financiar multianual este o prioritate pentru România. În cadrul acestui cadru delimitat, să spunem, al Preşedinţiei, ce poziţie va avea România în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene pe această temă, a îngheţării plăţilor către statele UE care nu respectă statul de drept sau îl pun în pericol? Mulţumesc frumos!

Antonio Tajani: În ceea ce privește cadrul financiar multianual noi insistăm ca acesta să fie adoptat cât mai repede, cadrul general, iar în ceea ce priveşte diferitele programe, sperăm să putem să le aprobăm înainte să aibă loc alegerile. Noi chiar insistăm în acest sens şi am încercat să dăm de înţeles Consiliului statelor membre că noi nu putem să ne permitem să nu dăm răspunsuri cetăţenilor. Noi am făcut propuneri însoțite de cifre. Am cerut ca bugetul comunitar să crească de la 1% la 1,3% şi am pariat pe resursele proprii. Nu vrem să dezbatem pentru fiecare program în parte cu Consiliul ce ne interesează pe noi. Este adoptarea cadrului general, cadrul general plurianual, pentru că, cum poţi să discuţi despre fondul, spre exemplu, pentru Politica Agricolă Comună, cât timp este nesigur ce se va întâmpla cu Regatul Unit, dar nu putem să discutăm despre programe individuale, deci nu pot să vă spun acum ce se va întâmpla cu poziţia Poloniei, a Ungariei sau a României. Nu dezbatem doar despre programe individuale. 

Viorica Dăncilă: La acest moment, aceste aspecte sunt în curs de negociere în cadrul Consiliului. Noi trebuie să continuăm negocierile cu statele membre şi trebuie să luăm în considerare propunerile făcute de statele membre. În rest, este foarte important ca orice criterii legate de utilizarea fondurilor europene să fie clare, să fie transparente şi să vină în interesul beneficiarului direct al fondurilor europene. Cred că aceste aspecte trebuie avute în vedere şi aşa cum am menţionat anterior, Preşedinţia rotativă trebuie să fie un mediator imparţial şi să aducă consens în rândul statelor membre.

Reporter: Este o întrebare pentru dl preşedinte Tajani, dar şi pentru dna premier Viorica Dăncilă. Dle Tajani, săptămâna trecută, când aţi fost în România, spuneaţi că veţi face un apel către celelalte state membre în ceea ce priveşte problema Schengen. Ştim foarte bine că este vorba de un dublu standard, dar care se aplică la nivel european în această problemă atât Bulgariei, cât şi României, însă acelaşi dublu standard îl regăsim şi în alte situaţii. Ce puteti face dumneavoastră, ca preşedinte al Parlamentului European, astfel încât la nivelul UE să nu se mai simtă diferenţa între cetăţeni, având în vedere şi faptul că urmează alegeri europarlamentare atât de importante, aşa cum subliniaţi în urmă cu câteva minute? Dna premier Viorica Dăncilă, de asemenea, din poziţia pe care o deţineţi pe perioada acestor şase luni, cum veţi lupta dumneavoastră pentru eliminarea acestui standard dublu? Mulţumesc.

Antonio Tajani: Repet poziţia mea în favoarea intrării în Spaţiul Schengen a Bulgariei şi a României. Este un apel pe care l-am lansat în cadrul discursului meu oficial, pe care l-am pronunţat săptămâna trecută la Bucureşti. Am făcut acest lucru şi în conferinţa de presă. Eu nu m-am răzgândit. Pentru mine, Bulgaria şi România pot să intre fără nicio problemă în Spaţiul Schengen.

Viorica Dăncilă: După cum bine ştiţi, România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Încă din 2011, Comisia a subliniat acest aspect şi cred că ar trebui ca toate ţările să ia această decizie politică, tocmai pentru a da încredere în UE, a da încredere că nu există diferenţe între modul de abordare în privința diferitelor state. Eu cred în susţinerea dlui preşedinte Antonio Tajani, cred în susţinerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Această decizie politică de aderare a României la Spaţiul Schengen trebuie luată până la finalul mandatului Preşedinţiei României, cred că trebuie luată chiar până la alegerile europarlamentare pentru că acest lucru ar da mai multă încredere în Uniunea Europeană, ar arăta că nu există state de mână întâi și state de mâna a doua sau cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua. Este un act de dreptate care se face pentru cele două țări și acest lucru trebuie făcut prin reluarea discuțiilor cu statele care se opun aderării României la Spațiul Schengen. Eu voi face acest demers. Acest demers trebuie făcut și de către președintele României și cred că această discuție trebuie să aibă loc și în Consiliul JAI.

Reporter, Andreea Ofiţeru, de la Hotnews: Doamnă prim-ministru voiam să vă întreb despre siguranța cetățenilor europeni și, implicit, a celor români. Ați vorbit în plenul Parlamentul despre siguranța cetățenilor din UE. Ce veți face în privința aceasta în România, în privința legii recursului compensatoriu, în condițiile în care opoziția v-a cerut astăzi să retrageți legea cu privire la acest lucru, și asta vă întreb ținând cont și de faptul că în ultima perioadă au fost mai multe infracțiuni tocmai ale celor care au ieșit din pușcării. Mulțumesc.


Viorica Dăncilă: După cum știți, această lege a recursului compensatoriu a fost inițiată de guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloş și cred că nu a fost o decizie inspirată la acel moment. Nu pot să vă dau un răspuns acum asupra a ceea ce voi face. Trebuie să mă întorc în țară în seara aceasta. Mâine am să văd, am să mă întâlnesc cu ministrul justiției tocmai pentru a lua o decizie și a vedea care sunt efectele, care au fost efectele acestei legi, implicațiile pe care le-a avut astfel încât decizia noastră să reflecte realitatea existentă în România și lucruri ca cele care s-au întâmplat să nu mai aibă loc. Nu pot în acest moment, nu sunt jurist, nu pot în acest moment să vin cu o decizie până nu vorbesc cu cei din domeniu, până nu vorbesc cu ministrul justiției.


Reporter: Doamnă Dăncilă am o întrebare în ceea ce privește libertatea presei din România. Vedem tot mai multe dificultăți în exercitarea acestei meserii pe teren, și aș vrea să știu anul trecut, încă nu era guvernul dvs... microfonul s-a întrerupt, în orice caz era vorba atunci de un proiect de lege care să sancționeze persoanele care ar da o imagine proastă României, deși imaginea proastă nu a fost definită această formulă și aș vrea să știu ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege, suntem cu toții curioși să aflăm despre asta.


Viorica Dăncilă: Ați vorbit de libertatea presei în România. În România libertatea presei există și este foarte bine fundamentată. Acea lege ați văzut că nu a fost pusă în practică, deci nu pot să vă spun, să vorbesc despre ceva care nu s-a transpus. Pe masa de lucru a guvernului României nu există o asemenea lege, dar ceea ce pot să vă asigur este că îngrădirea libertății presei în România nu va exista.


Reporter: Bună ziua. Eu vin din Croația, care face parte din trioul de președinții, după cum știți, după Finlanda. Întrebarea mea este dacă cooperați cu Guvernul Croației, pentru că în presa din Croația există îndoieli că acest stat nu s-ar pregăti pentru președinție. Și o altă întrebare privind activarea articolului 7. Care sunt ceilalți aliați din Consiliu pe care puteți conta, din moment ce, probabil, că Polonia va susține Ungaria, iar Ungaria va susține Polonia și amândouă au guverne de dreapta și dvs sunteți singurul guvern socialist care se confruntă cu acuzații de corupție, de punere în pericol a libertății sectorului judiciar și a libertății media? Deci vă întreb în legătură cu activarea articolului 7, care sunt aliații dvs în Consiliu?


Viorica Dăncilă: Prima întrebare la care mi-ați solicitat un răspuns este legată de trio-ul România-Finlanda-Croația. Avem o cooperare foarte bună. Avem împreună un program comun, echilibrat, pentru următoarele 18 luni. Legat de activarea articolului 7 și de aliați... Eu consider că România nu trebuie să se gândească la aliați, pentru că activarea articolului 7 pentru România nu poate deveni o realitate, pentru că în România nu este încălcat statul de drept. Deci nu putem vorbi de activarea articolului 7 în această situație. Nu aș vrea să punem România alături de Polonia, de Ungaria și nu aș vrea să vorbim despre acest lucru, pentru că în România, repet, este respectat statul de drept și nu cred că este utilă o discuție care să reliefeze acest aspect.

 

 

Galerie foto

[Check against delivery]

Discursul susținut de prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, în sesiunea plenară a  Parlamentului European

 

Domnule Președinte al Parlamentului European,
Domnule Președinte al Comisiei Europene,
Stimați membri ai Parlamentului European,
Doamnelor și domnilor,
Sunt onorată să fiu prezentă astăzi aici, în fața dumneavoastră, în calitate de Prim-ministru al României.
Am preluat mandatul european de la Austria și aș dori să reiterez, cu această ocazie, mulțumirile mele pentru Președinția austriacă. În același timp, țin să adresez mulțumiri și partenerilor noștri din Trio, Finlanda și Croația, cu care am avut o coordonare foarte bună în pregătirea unui program comun, echilibrat de lucru pentru următoarele 18 luni.
În cele ce urmează vă voi prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene și viziunea asupra viitorului Uniunii.
Doamnelor și domnilor,
Europa a știut întotdeauna să depășească obstacolele, să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Însuși proiectul European în forma sa de astăzi a fost modelat de multiplele crize prin care a trecut.
Astăzi, ne aflăm, din nou, într-un moment complex al procesului de construcție europeană. Dar după cum bine știți, orice situație de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început.
Din acest motiv, vă spun că în viziunea mea exercitarea președinției rotative de către România în următoarele 6 luni nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de milioane de cetățeni europeni, care așteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc și care se numește Europa.
Cred de aceea, că este important să arătăm cetățenilor Uniunii că instituțiile europene lucrează pentru ei și mai ales că produc rezultate care le îmbunătățesc viața și perspectivele de viitor.
Sunt conștientă că prima etapă a președinției rotative va fi intensivă și redusă ca timp în ceea ce privește procesul decizional. De aceea contez foarte mult pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative aflate pe agenda europeană și să răspundem provocărilor la nivel european.  
Viziunea Președinției României asupra proiectului European este structurată în jurul ideii de „coeziune, ca valoare comună europeană”, declinată în toate dimensiunile sale:
- coeziune politică ilustrată de nevoia de unitate între statele membre;
- coeziune economică și teritorială, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre și între regiuni;
- coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăți ale Pieței Interne a Uniunii Europene;  
Această accepțiune a conceptului de coeziune este transpusă de o manieră transversală în cadrul priorităților noastre tematice, care se desprind pe patru piloni principali de acțiune: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global, Europa valorilor comune.
Europa convergenței reprezintă primul pilon de acțiune al Președinției României la Consiliul UE și are în vedere asigurarea creșterii economice, dezvoltarea socială, reducerea decalajelor, competitivitatea, conectivitatea și sustenabilitatea.
Piața Unică este, desigur, cea mai mare realizare a Uniunii, nucleul construcției europene. Drept urmare, unul din obiectivele Președinției României este de a avansa agenda legislativă în domeniul Pieței Interne, în scopul definitivării cadrului necesar unei bune funcționări a acesteia.
Trebuie să consolidăm baza științifică și tehnologică a industriei europene, prin care putem stimula competitivitatea noastră la nivel internațional și, totodată putem genera creștere economică și locuri de muncă.
Vom continua să promovăm digitalizarea, inclusiv în domeniul industriei europene. Ofensiva digitală a fost promovată deja de anterioarele Președinții, estonă și austriacă, ale Consiliului UE și noi vom urmări, la rândul nostru, să continuăm să lucrăm în același ritm susținut.
Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est și Vest, dintre Nord și Sud, care să faciliteze conexiunile de toate tipurile, pentru operaționalizarea celor patru libertăți de circulație și pentru creșterea competitivității economiei europene și a nivelului de trai în regiunile mai puțin dezvoltate.
Vă spuneam despre necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial, iar la fel de importantă este reglementarea Uniunii Energetice. Aceste două teme vor ocupa un loc importat pe agenda președinției noastre.
Al doilea pilon al președinției României va fi Europa siguranței. Suntem în fața unor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățeanului. Uniunea Europeană se confruntă cu o paletă largă de riscuri și amenințări care pot să submineze valorile și prosperitatea societăților noastre deschise.
Într-o lume a digitalizării accelerate, trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual. Este  necesar să consolidăm reziliența Uniunii la atacuri cibernetice. Așadar, securitatea cibernetică va reprezenta o condiție necesară pentru orice proiect referitor la societatea informațională.
Tot în legătură cu securitatea Uniunii vom trata cu toată seriozitatea negocierea și finalizarea inițiativelor privind gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, întărirea granițelor externe ale Uniunii, intervențiile de urgență, lupta împotriva terorismului, protejarea siguranței cetățenilor în spațiul virtual, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului european către infracțiunile de terorism, precum și consolidarea cooperării judiciare în materie civilă și penală.
Ne dorim să contribuim la formularea de soluții viabile în aceste domenii legate de migrație și să promovăm cooperarea dintre statele de origine și de tranzit, inclusiv în ceea ce privește combaterea traficului de ființe umane.
Cel de-al treilea pilon pe care ni l-am propus pentru președinția României este Europa actor global. În viziunea noastră direcția principală de acțiune în acest domeniu trebuie să pornească de la angajamentele comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene.
În materie de politică de securitate, vom promova întărirea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene, în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO.
În același timp trebuie să ne orientăm atenția în vecinătatea noastră imediată ceea ce presupune avansarea politicii de extindere a Uniunii.  Aniversarea, anul acesta, a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta un moment important în acest sens. O atenție deosebita însă trebuie acordată Balcanilor de Vest.
De asemenea, vom susține implementarea angajamentelor Uniunii în plan internațional. Reperele esențiale sunt promovarea intereselor comerciale, modernizarea sistemului comercial multilateral și extinderea acordurilor de parteneriat economic și de comerț liber.
Al patrulea pilon pe care se va desfășura președinția României va fi Europa valorilor comune. Altfel spus pentru a stimula coeziunea politică europeană ne propunem să promovăm intens principiile și valorile ce ne unesc.
Totodată, trebuie să  combatem cu fermitate o serie de probleme cu care se confruntă încă societățile din cadrul Uniunii, cum ar fi rasismul, intoleranța, xenofobia, populismul, antisemitismul sau discursul bazat pe ură.
Ne dorim o Uniune mai democratică, deci vom promova egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor față de proiectul european.
Vă spun acest lucru din perspectiva cetățenilor români pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru și care, în pofida atașamentului lor foarte puternic față de Uniune, resimt un tratament inegal față de România, în special atunci când țara noastră este criticată pentru aspecte care sunt firești în alte state membre sau când României i se impun anumite condiționalități care nu există în alte state ale Uniunii.
Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara spațiului Schengen și vreau să mulțumesc cu această ocazie domnului președinte Jean-Claude Juncker și domnului președinte Antonio Tajani pentru susținerea totală pe care ne-o oferă pentru aderarea la Spațiul Schengen.
V-am dat aceste exemple din țara mea pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european în privința unor state membre se răsfrâng în final la nivelul cetățenilor din acele state și determină într-un sens sau altul încrederea pe care aceștia o au față de Uniune. Deci tot timpul când luăm decizii trebuie să ne gândim la cetățenii din statele membre vizate de hotărârile noastre și trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat astfel încât să consolidăm valorile comune ale Uniunii.
Educația și cultura reprezintă cheia viitorului Europei, atât din perspectiva individuală, a cetățeanului european, cât și din prisma consolidării proiectului european.
De asemenea, este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice, bazată pe valori comune europene.
Doamnelor și domnilor,
Urmărim cu toții deciziile din Parlamentul britanic și este evident că Brexit va fi în centrul atenției pe durata Președinției României la Consiliul UE. Vom întoarce această filă a istoriei Uniunii, dar trebuie totodată să tragem învățămintele din această situație.
În luna mai, democrația noastră – cea mai mare democrație transnațională – va alege un nou Parlament european.
Propun să valorificăm viitorul context electoral, întrucât este o ocazie pentru noi, cei ce credem în Europa, să promovăm o Uniune mai puternic orientată către principiile sale fondatoare, în rezonanță cu spiritul nostru european.
Eu cred într-o Europă puternică – prin unitate, într-o Europă  mai bună – prin îndeplinirea angajamentelor către cetățenii săi și în plan global, și, de ce nu, cred într-o Europă mai europeană - prin promovarea valorilor autentice europene și stimularea la nivelul cetățenilor a sentimentului apartenenței la spațiul european. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile ei - politică, economică, socială - reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Vă mulțumesc!

Galerie foto

Galerie foto

Sosirea delegației guvernamentale conduse de premierul Viorica Dăncilă la sediul Parlamentului European; Întâmpină președintele Parlamentului European, Antonio Tajani