Guvernul României



Joi, 13 Septembrie

Nota de Fundamentare - HG nr.737/13.09.2018

Hotărâre 737/ 2018-09-13

Guvernul României pentru modificarea secţiunii B din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018.

Monitorul Oficial al României nr 805 din 2018-09-20


NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 737/2018 pentru modificarea secțiunii B din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018

 

 

 

Secţiunea 1

Titlul prezentului act normativ

 

Hotărâre

pentru modificarea secțiunii B din anexa la Hotărârea Guvernului

nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate

 pentru anii 2017 şi 2018

 

 

Secţiunea a 2 – a

Motivul emiterii actului normativ

Crearea cadrului legislativ pentru:

derularea în cadrul Programului naţional de diabet zaharat a două subprograme respectiv: Subprogramul de diabet zaharat tip 1 și Subprogramul de diabet zaharat tip 2 şi alte tipuri de diabet zaharat: tipuri specifice şi diabet gestaţional, precum și pentru extinderea listei dispozitivelor medicale acordate bolnavilor cu diabet zaharat tip 1;
extinderea listei dispozitivelor medicale acordate bolnavilor cu epilepsie farmacorezistentă în cadrul Subprogramului de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos.

 

1. Descrierea situaţiei actuale

În prezent, prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 sunt reglementate termenii şi condiţiile derulării programelor naţionale de sănătate, precum şi structura şi obiectivele acestora. Astfel, conform lit. B din anexa la HG nr. 155/2017, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se asigură finanţarea Programului naţional de diabet zaharat în scopul realizării următoarelor obiective:

a) prevenţia secundară a diabetului zaharat [prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

b) asigurarea tratamentului medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat, inclusiv a dispozitivelor specifice (pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea);

c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi.

De asemenea, din bugetul FNUASS alocat pentru derularea Subprogramului de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos, parte integrantă a Programului naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, se asigură și dispozitivele medicale necesare pentru efectuarea procedurilor microchirurgicale sau de implantare a stimulatoarelor nervului vag (VNS) la bolnavii cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos.

Activităţile prin intermediul cărora se realizează atingerea acestor obiective sunt prevăzute prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare.

  

2. Schimbări preconizate

      Prin prezentul act normativ sunt propuse următoarele modificări şi completări ale HG nr. 155/2017:

reorganizarea Programului naţional de diabet zaharat în sensul includerii în structura acestuia a două subprograme distincte, respectiv:

Subprogramul de diabet zaharat tip 1;

Subprogramul de diabet zaharat tip 2 şi alte tipuri de diabet zaharat: tipuri specifice şi diabet gestational.

       Această reorganizare este justificată prin faptul că bolnavii cu diabet zaharat tip 1 reprezintă o categorie de pacienţi care, datorită particularităţilor fiziopatologice (debutul bolii la vârste tinere - copilărie, adolescenţă, adult tânăr, deficit absolut de insulină şi necesitatea tratamentului cu insulină pentru supravieţuire), psihologice, medicale şi sociale au o vulnerabililitate şi dependenţă socială, medicală şi financiară, motiv pentru care este necesară adoptarea unor măsuri pentru realizarea unui control optim al nivelului glicemic. Astfel se realizează reducerea riscului de apariţie a complicaţiilor acute şi a celor cronice microvasculare şi macrovasculare specifice diabetului zaharat dezechilibrat, insuficient controlat, precum şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor cu diabet zaharat tip 1.  

reglementarea cadrului legal pentru acordarea dispozitivelor medicale moderne: sisteme de monitorizare continuă a glicemiei şi sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum şi a materialelor consumabile aferente acestora pentru bolnavii cu diabet zaharat tip 1, în scopul asigurării unui tratament optim şi monitorizării evoluţiei bolii.    

       În consecinţă, toţi pacienţii cu diabet zaharat tip 1 vor avea acces, pe baza unor criterii medicale,  la dispozitive medicale care vor permite controlul glicemiei în scopul atingerii principalelor obiective terapeutice: valori ale hemoglobinei glicate cât mai apropiate de ţinte, reducerea variabilităţii glicemice,  reducerea ratei hipoglicemiilor şi prevenirea pe termen lung a complicaţiilor, concomitent o îmbunătăţire a calităţii vieţii şi creşterea speranţei de viaţă. De asemenea, pe termen lung se estimează şi o scădere a cheltuielilor din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale şi tratamentul acestei categorii de pacienţi în principal prin reducerea costurilor aferente tratamentului complicaţiilor acute şi cronice.

crearea cadrului legislativ pentru asigurarea accesului bolnavilor cu epilepsie refractară la tratament medicamentos la dispozitive de stimulare cerebrală profundă în cadrul Subprogramului de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos. În condițiile dezvoltării și disponibilității unui număr mare de medicamente antiepileptice, etichetate ca fiind eficiente și eficace în baza unor largi studii clinice, este estimat că cel puțin 20-40% din noii bolnavi diagnosticați cu epilepsie ramân refractari la tratamentul medicamentos și continuă să aibă crize epileptice. În acestă situație, deși în România sunt disponibile alte 3 metode terapeutice: chirurgia epilepsiei, terapia VNS și stimularea cerebrală profundă, în fapt bolnavii au acces numai la primele două metode. Bolnavii cu epilepsie farmacorezistentă cu indicație pentru stimulare cerebrală profundă sunt candidați la realizarea acestei intervenții în străinătate. Prin includerea dispozitivului de stimulare profundă în lista dispozitivelor medicale care fac obiectul Subprogramului de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos, bolnavii vor beneficia de efectuarea implantului în unitățile sanitare din România, fapt care, pe termen lung, va avea ca și consecințe: controlul crizelor epileptice, scăderea efectelor secundare cauzate de medicația antiepileptică și îmbunătățirea calității vieții.

 

3. Alte informaţii

         Această propunere legislativă a fost formulată prin consultarea specialiştilor din cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, precum şi a reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi.

 

 

Secţiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ

 

1. Impact macro-economic

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

 

11. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat:

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

 

2. Impact asupra mediului de afaceri

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

 

21.Impactul asupra sarcinilor administrative

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

 

22.Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

3. Impact social

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

 

4. Impact asupra mediului

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

 

5. Alte informaţii

Nu sunt