RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROParticiparea premierului Sorin Grindeanu la evenimentul de semnare a contractelor de finanțare din sectorul TIC, în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020Știri din 25.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-evenimentul-de-semnare-a-contractelor-de-finantare-din-sectorul-tic-in-cadrul-programului-operational-competitivitate-2014-2020Galerie foto ​[Check against delivery] Alina Petrescu : Bună ziua! Bine ați venit la ceremonia de semnare a primelor 11 contracte de finanțare din fonduri europene in domeniul IT and C pentru mediul privat din cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020. Sunt alături de noi cei 11 beneficiari, dar și reprezentanți ai Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Ii dau inainte de toate cuvantul premierului Sorin Mihai Grindeanu, fost ministru al Comunicațiilor in 2015, la momentul lansării apelului de proiecte. Sorin Grindeanu: Ce vremuri! Mulțumesc! Chiar dacă astăzi să spunem că ar fi valoare ca sumă totală pentru aceste proiecte, nu vorbim de sume impresionante. De ce am făcut evenimentul de astăzi? Tocmai pentru a transmite mesajul nostru, al Guvernului, ministerelor de linie și a transmite hotărarea pe care o avem in a grăbi lucrurile legate de absorbția de fonduri europene. Sunt 10-11 proiecte care sunt pe POC pe axa doi, pe TIC, sunt proiecte care, așa cum s-a spus, vin acum in faza de semnare de contracte. Eu nu o să vă mai rețin foarte mult și nu o să vă spun foarte multe lucruri, decat că am dorit și eu, și doamna vicepremier, și doamna ministru și domnul ministru Jianu astăzi să transmitem acest mesaj de susținere, de deblocare a unor lucruri care au fost blocate mai mult decat trebuia și care incet, incet reintră in normal prin munca, pană la urmă, a multora din cei care sunt astăzi in sală aici. Mă bucur să imi revăd colegii și colegele de la Ministerul Comunicațiilor! Incă o dată vă felicit, dar e un pas, e un pas important făcut astăzi, un prim pas spre ceea ce ne dorim cu toții, și anume accelerarea acestui proces de absorbție a fondurilor europene. Eu vă mulțumesc, vă urez mult, mult succes și așa cum bine știți și doamna vicepremier și doamna ministru Plumb, ne vom intalni, așa cum ne-am intalnit și pană acum, să urmărim, să monitorizăm stadiul in care ne aflăm din punctul de vedere al absorbției fondurilor europene. In acest moment, documentațiile pentru acreditarea autorităților de management sunt toate trimise la autoritatea de audit. De asemenea, incă o dată felicitări celor care au făcut aceste lucruri. In două luni de zile, s-a făcut mai mult decat au făcut alții intr-un an, un an și ceva și incă o dată țin să-i felicit pe cei responsabili de /.../, dar iar vorbim de pași. Ținta e indepărtată, dar incet, incet, pas cu pas ajungem acolo unde ne dorim cu toții, și anume la absorbția a unor sume cat mai mari din fondurile europene. Mulțumesc și succes! Alina Petrescu: Mulțumim. Doamnă viceprim-ministru Shhaideh! Sevil Shhaideh: Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, stimați beneficiari, este o zi importantă pentru Programul Operațional Competitivitate. Iată că după un an și trei luni, dacă nu chiar mai mult de la inchiderea /.../ pentru axa doi pentru domeniul TIC pentru intreprinderile mici și mijlocii. Reușim să semnăm primele contracte de finanțare, o axă foarte importantă, unde beneficiarii au demonstrat un real interes. Axa cu o alocare inițială de 54 de milioane de euro a avut pe parcursul acestei perioade o suplimentare, tocmai pentru a sprijini cat mai mulți beneficiari cu proiecte foarte bune. Am reușit să selectăm din 212 intenții de proiect 145. Astăzi, impreună cu beneficiarii, cu organismul intermediar semnăm primele 11. Intr-adevăr, așa cum a zis și domnul prim-ministru, poate nu reprezintă o sumă importantă la nivelul intregului program Operațional Competitivitate, dar pentru dumneavoastră, pentru beneficiari sunt convinsă că reprezintă o sumă importantă pentru afacerile dumneavoastră și pentru a vă realiza obiectivele pe care vi le-ați propus in aceste proiecte. Nu trebuie să uităm că industria TIC este pentru noi una din cele mai performante și mai importante industrii și in acest și fondurile europene alături de celelalte instrumente pe care Guvernul Romaniei le promovează vin să sprijine această industrie. Felicit atat autoritatea de management, organismul intermediar, beneficiarii pentru acest prim progres! Sper ca și colegii mei, doamna Plumb, domnul ministru Jianu să continue in același ritm, astfel incat in cel mult două săptămani să semnăm toate contractele pe această axă și dacă vom realiza economii sau supracontractări la nivelul Programului Operațional Competitivitate - de ce nu? - poate la sfarșitul anului sau in anul următor să redeschidem un nou call pentru aceste proiecte importante. Incă o dată succes in implementare și sper să avem o absorbție așa cum ne-am promis, 31 decembrie 2017, 5,2 miliarde de euro. Vă mulțumesc! Alina Petrescu: Mulțumim! Domnule ministru Jianu, vă rog! Augustin Jianu: Bună ziua! Domnule prim-ministru, stimați colegi, vreau doar să adaug faptul că vorbim despre un număr total de 140 de proiecte, suma totală fiind de 116 milioane de euro, suma totală pentru aceste investiții, din care 67 de milioane de euro reprezentand fonduri europene nerambursabile, care se duc către aceste investiții in inovație, in TIC in economie pentru creșterea competitivității economiei digitale, pentru că, așa cum a spus doamna vicepremier și cum bine știți, sectorul TIC are o contribuție la PIB mai mare decat agricultura, mai mare decat construcțiile și vrem să accelerăm această creștere a sectorului TIC in Romania, care in momentul de față este de aproximativ 9% pe an și nu numai asta, dar să integrăm tot lanțul valoric in Romania. Să avem inovație, cercetare, dezvoltare, realizarea de produse și lansarea acestora pe piață in Romania, pentru că in momentul de față această contribuție la PIB deși este semnificativă se bazează foarte mult pe outsourcing, iar prin astfel de proiecte incercăm integrarea pe verticală și incercăm să diversificăm produsele și serviciile care sunt furnizate de către companiile din Romania. Vă mulțumesc! Alina Petrescu: Mulțumim, domnule ministru! Doamna ministru delegat Plumb, vă rog! Rovana Plumb: Mulțumesc! Vreau și eu să mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil ca să semnăm astăzi pentru sectorul privat aceste contracte atat de importante. Practic, pentru noi resursa umană, pentru Romania resursa umană in sectorul IT este o comoară și trebuie să facem in așa fel, incat toate sursele de finanțare pe care le avem la dispoziție in actuala perioadă de programare, atunci cand mă refer la fondurile europene, să continue, să contribuie din plin la dezvoltarea acestui sector. Desigur că pentru perioada următoare, așa cum s-a și spus mai devreme de către doamna viceprim-ministru, avem pe /../, ca să spun așa, semnarea a incă 127 de contracte cu o valoare de 70 de milioane de euro și acesta este un prim pas, in așa fel incat să putem contribuim la dezvoltarea acestui sector atat de important. Acesta este și unul dintre obiectivele fundamentale in programul de guvernare, pentru că practic tot ceea ce inseamnă dezvoltare și recunoașterea valorii Romaniei in lume se bazează pe acest constructor (...) care contribuie din plin la competitivitate. Mulțumesc foarte mult. Vă urez mult succes și să reușim să implementăm cu bine toate contractele pe care le semnăm. Alina Petrescu: Vă mulțumim foarte mult. O invit acum pe dna viceprim ministru Shhaideh, pe dl ministru Jianu pentru ceremonia de semnare a primului contract. De asemenea, dl Cezar Dumitru Rusu este reprezentantul firmei care a obținut cel mai mare punctaj in cadrul acestui proiect. Vă rog. 2017-05-25 17:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-25-07-30-52big_11.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la Conferința Internațională cu tema „Un sfert de secol de constituționalism”, organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea Curții ConstituționaleȘtiri din 25.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-conferinta-internationala-cu-tema-un-sfert-de-secol-de-constitutionalism-organizata-cu-ocazia-implinirii-a-25-de-ani-de-la-infiintarea-curtii-constitutionale Galerie foto Alocuţiunea premierului Sorin Grindeanu la Conferinţa Internaţională cu tema - Un sfert de secol de constituţionalism [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Este o onoare pentru mine să vă vorbesc in calitate de prim-ministru la inchiderea lucrărilor unei manifestări legate de sărbătorirea a 25 de ani de constituţionalism. Este un moment in care aniversăm, de fapt, aproape tot ataţia ani de democraţie in ţara noastră. Imi permit să marchez cateva din ideile care, intr-o formă sau alta, cu siguranţă au fost avute in vedere de către antevorbitorii mei. Le subliniez aici doar pentru a le marca deosebita importanţă. Constituţia Romaniei, adoptată in 1991 şi revizuită in 2003, a fost, fără indoială, piatra de temelie pentru construirea unui cadru constituţional bazat pe libertate, pluralism politic, democraţie, respectul drepturilor omului şi respectul normei de drept. In fapt, fără o Constituţie care să consfinţească aceste principii şi, evident, fără o Curte Constituţională puternică, care să sancţioneze orice derapaj de la aceste principii, nu putem vorbi despre o societate aşezată din punct de vedere social şi economic, nu putem vorbi despre o Romanie modernă pe care să dorim să o lăsăm moştenire copiilor noştri. Reiterez aici importanţa activităţii Curţii Constituţionale pentru buna funcţionare a justiţiei şi, implicit, pentru evoluţia societăţii noastre. De prea multe ori in ultimii ani am fost puşi in situaţia de a recurge la Curtea Constuituţională pentru a rezolva conflicte politice sau pentru a tranşa chestiuni care in mod normal se rezolvă prin negociere politică, nu prin mediere constituţională. Sper că ne-am maturizat noi, oamenii politici, şi noi toţi ca societate in aceşti ani şi sper ca asta să se vadă şi in cauzele pe care dvs. le judecaţi. Doamnelor şi domnilor, fără o justiţie corectă, infăptuită in conformitate cu un cadru legislativ in deplin acord cu normele europene şi normele constituţionale, cu principiile generale consfinţite de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu va exista niciodată o evoluţie corectă a societăţii noastre. Mai mult, ca membri ai UE, modul in care funcţionează sistemul judiciar in ţara noastră este important nu doar pentru cetăţenii romani, ci şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni europeni care vor să trăiască sau vor să investească in ţara noastră. Inchei cu un indemn către autorităţile cu competenţă in activitatea legislativă. Atat guvernul, cat şi parlamentul trebuie să manifeste mai multă prudenţă in activitatea de legiferare pentru respectarea literei şi a spiritului Constituţiei, pentru respectarea valorilor fundamentale ale societaţii moderne. Vă mulţumesc şi vă urez mult succes in activitatea dvs. pe viitor. Declaraţiile premierului Sorin Grindeanu, după participarea la Conferința Internațională cu tema - Un sfert de secol de constituționalism, organizată cu ocazia implinirii a 25 de ani de la inființarea Curții Constituționale [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am avut o discuţie scurtă cu domnul ministru Toader inainte de a veni aici. Am inţeles că astăzi s-a făcut un prim pas, un pas important, in tot acest proces de desecretizare a arhivei SIPA. Era necesar acest prim pas. Vor urma, aşa cum m-a informat domnul ministru, şi alţi paşi, astfel incat, respectand legile in vigoare, şi aici chiar vreau să fac cateva precizări - unele dintre dosare, din ce m-a informat domnul ministru, sunt secrete de serviciu, altele sunt secrete de stat şi atunci există proceduri diferite de desecretizare. Dansul vă va oferi amănuntele necesare, sunt convins, l-am rugat să o facă imediat după ce se incheie acest simpozion. Cert este că azi, şi e foarte bine, s-a făcut, aşa cum spuneam, un prim pas, restul paşilor urmand a fi făcuţi zilele ce vin. Reporter: A apărut in spaţiul public un raport din 2008, care ar fi trebuit să fie secret de serviciu. Cum se poate acest lucru şi dacă veţi lua măsuri pentru a vedea cum s-a ajuns in presă? Sorin Grindeanu: A fost dat de către Ministerul Justiţiei? Reporter: Păi, cineva trebuie să afle cum.a Sorin Grindeanu: Legea trebuie respectată de toată lumea, indiferent că sunt cei care au dat rapoarte care nu puteau fi date, sunt alţii care vor să fie date, eu nu vreau să intru in amănunte, chiar nu ştiu la ce vă referiţi. Eu ceea ce am văzut de dimineaţă consider a fi un prim pas, aşa cum vă spuneam mai devreme, restul paşilor rămanand a fi făcuţi zilele următoare, respectand - şi subliniez, respectand - cadrul legal in vigoare. Reporter: Domnule premier, referitor la Codurile penale, aţi discutat cu ministrul justiţei? La proiecte, o să intre in guvern astăzi, in şedinţa de guvern? Sorin Grindeanu: Cel care a fost in dezbatere publică, la acela vă referiţi? Dacă are toate avizele necesare, da. Eu o să văd, din ce ştiu, astăzi de dimineaţă lipseau cateva avize, lipsind inseamnă că va intra in perioada imediat următoare. Reporter: Revin, este vorba de un raport intocmit in anul 2008 de către o comisie de inventariere a SIPA. Sunt acolo informaţii care ar fi trebuit inainte să apară in presă să fie descretizate printr-un ordin al ministrului. Nu se impune o anchetă pentru a se vedea cum au ieşit din minister acele detalii? Sorin Grindeanu: Eu sunt convins că toate lucrurile care ţin de lege şi de respectarea legii vă vor fi explicate de către domnul ministru Toader. Nu ştiu amănunte şi nu ştiu la ce faceţi referinţă, dar pentru toată lumea subliniez, mai spun o dată, legea trebuie a fi respectată. Punct. Reporter: Domnule premier, ne spuneţi că dacă de acum inainte... Sorin Grindeanu: Dacă s-a incălcat, cei care au incălcat-o trebuie să plătească. Reporter: De acum inainte, ministrul justiţiei are mană liberă să facă mai departe toţi paşii ce urmează după această desecretizare? Anchete, eventual? Sorin Grindeanu: Eu am spus şi in urmă cu cateva zile, şi domnul ministru a spus acest lucru, şi nu doar, că e necesar acest proces de desecretizare, respectand, fac această precizare de fiecare dată, respectand cadrul legal in vigoare. Domnul ministru Toader a făcut azi un prim pas, urmează şi celilalţi, astfel incat la final să ajungem acolo unde am spus. Reporter: E singurul responsabil, să spunem aşa, de acest proces de desecretizare? Sorin Grindeanu: Depinde de ceea ce... e principalul responsabil, pentru că acolo se află Arhiva SIPA, şi se referă in primul rand la activităţi care sunt legate de justiţie. In funcţie de gradul de secretizare a anumitor dosare, vă spuneam mai devreme, unele dintre ele, conform legii, pot fi desecretizate prin ordin al ministrului, altele prin hotărari de guvern, astea sunt legile in vigoare, pe care toată lumea trebuie să le respecte. Reporter: Dar v-aţi consultat? Există un calendar pus la punct? Ştiţi cam cat ar dura? Sorin Grindeanu: O să vă dea detalii domnul Toader. Cert este că imi doresc să se intample lucrurile astea, şi dansul işi doreşte, şi eu cred că aceste lucruri pot fi făcute destul de repede. Că e nevoie de ordin de ministru, aşa cum am spus, sau că e nevoie de hotărari de guvern, dansul trebuie să vină rapid in faţa Guvernului, dacă e nevoie de hotărare de Guvern, cu aceste acte normative, astfel incat să ajungem acolo unde v-am spus. Reporter: Se precizează astăzi in lista respectivă, pe langă nume, şi un aspect potrivit căruia intr-un raport s-au constatat nereguli la nivelul evidenţelor SIPA, că ar fi fost fotocopiate, distruse. Aţi vorbit cu domnul Toader, s-au luat măsuri, după ce a fost intocmit raportul respectiv? Sorin Grindeanu: N-am intrat in detalii, dar, dacă lucrurile astea aşa stau, şi cei care au făcut aceste copii, distrugeri ş.a.m.d., trebuie să răspundă in faţa legii. Lucrurile sunt clare, nu cred că avem nuanţe aici de abordare, şi sunt clare şi pentru mine, şi pentru toţi, şi pentru domnul ministru Toader, şi pentru toţi oamenii de bună-credinţă care vor să se facă pană la urmă lumină, să se afle lucrurile care pot fi aflate din această celebră arhivă SIPA. Mulţumesc mult de tot. Reporter: Există o inţelegere intre Guvern şi CSM in acest moment? Sorin Grindeanu: Intre...? Reporter: Guvern şi CSM. Reporter: Pe tema detaşării magistraților din cadrul Ministerului Justiţiei, sunt anumite nemulțumiri că dumneavoastră aţi solicitat, de exemplu, ca domnul Constantin Udrea să fie detaşat la Ministerul Justiţiei, iar CSM a respins solicitarea respectivă, şi există tensiuni intre Guvern şi CSM pe tema detaşărilor magistraţilor la MJ, minister? Sorin Grindeanu: Sigur că ne dorim, in momentul in care facem anumite propuneri, să găsim colaborare din partea şi a altor instituţii. Nu ştiu exact, n-am văzut decizia CSM, pe ce se fundamentează acest refuz. Ar trebui să vedem această fundamentare. Ştiu că nu e o premieră. Sunt destui magistraţi care prin decizia CSM sunt detaşaţi in diverse alte instituţii. Adică, nu vorbim de lucruri noi. Nu poate să existe tensiune, trebuie să existe colaborare, dar trebuie să existe o colaborare care să fie transparentă şi care să fie motivată, anumite decizii să fie motivate. Lucrurile sunt sunt cat se poate de clare. Mulţumesc. 2017-05-25 16:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1495722876original_12.jpgVizită de lucru a premierului Sorin Grindeanu la Ministerul TransporturilorȘtiri din 25.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-sorin-grindeanu-la-ministerul-transporturilor1495728707Galerie foto Declarațiile premierului Sorin Grindeanu, după vizita de lucru de la Ministerul Transporturilor ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Deja e o obișnuință, o să vină domnul ministru săptămanal la sediul Guvernului, impreună cu domnul Ioniță şi cu domnul secretar Titea. Eu o să vin aici, să vedem modul in care avansează proiectele importante, proiectele de infrastructură. Aşa cum știți cu toții și cum am spus de nenumărate ori, infrastructura e domeniul prioritar din punctul de vedere al guvernului. Acum, am discutat aplicat pe cateva din proiectele importante, proiecte care se află pe Master Plan şi unele dintre ele au fost lansate spre licitație, in valoare de 3.600.000.000, de la inceputul anului, ceea ce, comparativ cu ce s-a intamplat pe intreaga durată a anului 2016, e impresionant. Şi o să vă spun şi de ce. Anul trecut, intreg anul au fost lansate proiecte de 800 de milioane, iar anul acesta, in trei luni, sunt lansate proiecte, aşa cum v-am spus, in valoare de 3.600.000.000, iar in săptămanile viitoare vor mai fi lansate proiecte la fel de importante. Şi am să vă enumăr cateva: Centura Sud București - Pitești - Craiova; de asemenea, lotul 1 şi lotul 5 din Pitești - Sibiu, urmand ca pe parcursul verii, undeva in iulie, să fie lansat şi un alt lot de pe Pitești - Sibiu. Sunt proiecte importante, proiecte sau loturi care fac parte din Master Plan, aşa cum vă spuneam, dar eu mai vreau să vă spun ceva. Pe lucrările deja existente, deja aflate in execuție, aş face un apel, aşa cum am făcut şi fac tot timpul la cei care lucrează in Ministerul Transporturilor, incluzand aici şi CNAIR, aş face un apel şi la constructori. Poate au fost invățați in anii trecuți cu un anumit mod de a face lucrările de infrastructură, poate că au fost invățați cu prea multe claim-uri, DAB-uri şi să apeleze la aceste variante, ca să nu le zic altfel, ca să meargă intr-un ritm care ne nemulțumește. Pot să vă dau exemple, domnul ministru Cuc, de asemenea, a fost in săptămanile trecute să vadă cum inaintează lucrările pe diverse tronsoane de autostradă, şi nu numai. Apelul meu este către danșii să-şi schimbe ritmul şi să-şi schimbe abordarea legată de modul in care fac execuția acestor lucrări. Să fie convinşi, dacă nu sunt pană acum le spun eu, le-a spus şi domnul ministru in perioada trecută: abordarea ministerului şi a companiei naționale este alta. Dacă au fost invățați in acești ani intr-un anumit mod, ar trebui să şi-l schimbe, pentru că vom urmări, şi domnul ministru, şi cei din compania naţională, şi eu modul in care se execută aceste lucrări şi să le intre bine in cap că modul in care vor inainta şi ceea ce s-au angajat prin contracte trebuie să respecte. Vreau să fie tradus apelul meu intr-un apel constructiv. Reporter: Altfel, ce se intamplă, domnule prim-ministru? Sorin Grindeanu: Sunt diverse mecanisme in contractele pe care le au cu compania, cu ministerul, cu cine au contractele. Și chiar dacă au in spate foarte multe case de avocatură, diverse lucruri care să ii susțină, să știți că se va apela la modul cat se poate de dur la aceste clauze, care-i vor pune intr-un final să plătească dacă nu respectă. Vreau să transmit hotărarea Ministerului Transporturilor, a companiei, a guvernului de a urmări, să le transmit şi dorinţa noastră de a colabora conform contractelor existente, să nu găsească tot timpul tot felul de subterfugii la care să apeleze, prin care să decaleze termenele de execuţie ş.a.m.d.. /Putem/ să dăm foarte multe exemple pe care şi domnul ministru şi eu le ştim, s-au găsit pană acum tot felul de subterfugii. Dorinţa noastră este să colaborăm in mod constructiv, dar intr-un parteneriat, aşa cum am spus, constructiv şi in interesul ţării noastre - şi anume interesul din acest punct de vedere este cel de a avea infrastructură, de a nu mai desena doar pe tablă, pe hartie diverse tronsoane, centuri, variante de ocolire la municipii și orașe, ci să le avem fizic. Reporter: Domnule premier, la ultima vizită făcută aici, la Ministerul Transporturilor, le cereați angajaților, atat de la MT, cat şi de la CNAIR, să-şi mute birourile in teren. S-a schimbat ceva de atunci? Sorin Grindeanu: Da, tocmai lucrul ăsta vi-l spuneam. Domnul ministru mi-a spus săptămana trecută şi astăzi unde au fost in control şi dansul, şi cei din CNAIR, domnul Ioniță şi ceilalți. De aceea am făcut şi acest apel. Sunt exemple nenumărate, pe care le ştiam şi din perioada cand eram in administraţia publică locală, cand mergeam să controlez diverse lucrări, fie că vorbim de Timișoara sau, anul trecut, de județul Timiș, cunosc subterfugiile unora, de aceea am făcut acest apel, nu doar eu, şi ministrul transporturilor, şi cei de la companie, un apel constructiv, ca să-l ințeleagă foarte bine. Reporter: Dar să inţelegem că este o problemă numai cu constructorii. De activitatea ministerului sunteți mulțumit? Autorizaţiile de mediu, proiectele tehnice prost executate, studii de fezabilitate realizate oarecum din birou şi aprobate in CTE de la CNADNR, care i-au determinat pe constructori să lucreze prost sau să... Sorin Grindeanu: Nu ştiu toate aceste lucruri, că nu-mi place, şi nici domnului ministru, şi nici nu e bine să vorbim de moșteniri grele, dar sunt lucruri pe care intr-un final va trebui să le spunem - şi ministrul transporturilor, şi cei de la companie - lucruri care vin din spate. Unele dintre ele... Reporter: Dar aceiași oameni, de fapt, domnule prim-ministru, aceiași oameni care sunt aici... Sorin Grindeanu: Dacă mă lăsaţi să termin, după aceea sigur că puteți să puneți intrebări. Lucrurile care vin din spate, lucrurile care au creat şi creează tot felul de probleme trebuie rezolvate de către actualii titulari de la Ministerul Transporturilor sau de la companie. Moștenirile, din multe puncte de vedere, sunt grele, dar in momentul in care iei o funcție, cand ești intr-o funcție, o preiei cu activ şi cu pasiv. Apelul către angajați şi către cei care lucrează fie in Ministerul Transporturilor, fie in CNAIR, eu l-am făcut şi il fac de fiecare dată - şi dvs. ştiţi, că am transmis prin intermediul dvs. - să-şi schimbe modul de lucru. Din ceea ce văd şi din ceea ce mi s-a prezentat astăzi de către domnul ministru şi de către echipa dansului, fac lucrul ăsta, şi-au schimbat abordarea. Iar exemplul cel mai bun e cel pe care vi l-am dat chiar la inceput - să scoți in trei luni de zile la licitație proiect in valoare de 3.600.000.000, faţă de 800 de milioane anul trecut, inseamnă un ritm mai alert, in mod sigur. Şi toată perioada... Reporter: Dar /.../ Sorin Grindeanu: O să vă spună domnul ministru despre şantierele pe care le-a vizitat şi despre tot felul de apucături care văd că răman aceleaşi, indiferent că vorbim de Timișoara, sau de Botoşani, sau de Piteşti, sau de centura Bucureştiului, apropo de ce mi-aţi povestit, cu pauzele de masă care nu mai ştiu cand sunt, sau sunt foarte lungi şi foarte dese. Au apărut foarte multe probleme inventate sau care au părut soluții pentru a prelungi termenul de execuţie, de asemenea sunt destule exemple. Apelul meu de astăzi şi din ultimele săptămani şi ultimele luni este către toată lumea. L-am făcut data trecută cand am fost aici, apoi l-am făcut către cei din minister şi au inţeles şi cei din companie. Apelul de astăzi este către parteneri, către cei care au caștigat aceste contracte şi care trebuie să le execute. Trebuie să existe această colaborare din ambele direcţii. Reporter: Că tot vorbea domnul premier de moșteniri grele, să trecem la un alt domeniu cu o moștenire grea: mă refer aici la arhiva SIPA. Astăzi, ministrul justiției a făcut public raportul cu vizitele din 2007 pană in 2013, un cotidian central a publicat date potrivit cărora comisia din SIPA care a inventariat acele documente...; in momentul de faţă avem informaţii că ar fi documente copiate, ar fi existat un xerox acolo. Dvs. ce aţi fost informat pe această temă de ministrul justiției? Sorin Grindeanu: Eu am avut o discuţie cu domnul ministru, ultima legată de acest subiect, la finalul săptămanii trecute. Il aştept la guvern acum, după care să o mergem impreună la Curtea Constituţională şi... Sigur, am mai avut discuţii telefonice zilele trecute, informandu-mă de faptul că azi va da publicităţii, aşa cum ştiaţi şi dvs. de cateva zile, lucrurile de care vorbeaţi. Mai multe amănunte o să vă dau după-amiază. Domnule ministru, hai să vorbim de transporturi şi de situaţiile pe care le-aţi găsit pe diverse şantiere. Răzvan Cuc: După cum a spus şi domnul prim-ministru, intalnirile noastre sunt săptămanale pe evoluţia proiectelor. Astăzi am prezentat situaţia la zi cu ce s-a făcut in 4.1. pe componenta de infrastructură rutieră, cat şi rezultatele vizitelor pe care le-am făcut, atat informand şi presa cand particip. Dar şi eu vă spun un lucru: că cele mai eficiente vizite sunt cele inopinate. Bineinţeles că ce spune domnul prim-ministru este un lucru normal pe care noi il dorim de la antreprenori. Deci, noi avem o relaţie şi, am spus-o tot timpul, statul roman este un partener onest. Mobilizarea pe care am găsit-o pe şantier a fost una precară şi, din acest motiv, in urma vizitelor, am chemat alături de companie constructorii şi le-am trasat şi eu la randul meu un mesaj foarte clar: ori intră intr-un ritm de mobilizare pentru a finaliza loturile in termenele pe care şi le-au asumat, ori dacă nu, bineinţeles, vom aplica clauzele contractuale, vor avea penalităţi şi vom merge chiar şi pană la rezilierea contractelor. Şi, in acest sens, v-aş da exemplu de un obiectiv pe care l-am vizitat in urmă cu o lună de zile la Bacău - aici vorbesc de varianta de ocolire Bacău, unde am avut un antreprenor care, in decursul unui an de zile, a avut un progres al lucrării de 1,6%, ceea ce este inacceptabil; i s-a reziliat contractul, a trecut pe lista neagră a companiilor care participă la licitaţiile care sunt scoase de către CNAIR, timp de doi ani de zile nu va mai putea participa la nici un fel de lucrare. Eu cred că orice firmă care are un palmares şi un balzon nu-şi poate permite să nu se mobilizeze şi să treacă pe o astfel de listă. Un alt subiect pe care l-am discutat cu domnul prim-ministru a fost legat de proiectele pe care le vom lansa in perioada următoare, le-a enunţat şi domnia sa, şi aici de interes sunt secţiunile 1 şi 5 din Autostrada Sibiu - Piteşti, pană la sfarşitul lunii iunie; drumul de mare viteză Piteşti - Craiova; cat şi ringul zero al Bucureştiului, varianta de ocolire pe sud la profil de autostradă, proiect pe care il vom transmite la ANAF chiar săptămana viitoare, domnule prim-ministru, pentru avizare şi pentru a fi urcat pe SEAP; cat şi abordările pe viitor pe care le avem pentru proiectele de infrastructură mare, şi aici m-aş referi şi la autoastrada montană Targu Mureş - Iaşi - Ungheni. Am discutat şi pe autostrada Transilvania, unde ne situăm in acest moment cu evoluţia lucrărilor şi cu modul de abordare pentru secţiunile care urmează să fie scoase la licitaţie in perioada următoare. Noi ne-am respectat toate termenele pe care ni le-am asumat pană acum in faţa domnului prim-ministru şi, in continuare, voi face vizite inopinate pe teren şi vă voi informa şi pe dvs. Sorin Grindeanu: După. Răzvan Cuc: După, bineinţeles, pentru că... Sorin Grindeanu: Iţi spun din experienţă proprie că dacă se aude inainte că vei merge tu sau colegii tăi din minister, va exista o mobilizare care s-ar putea să fie doar atunci şi dacă pleci şi te intorci fără să spui peste o zi, s-ar putea să ai surprize. Aşa că mai bine fără presă... Răzvan Cuc: Ce spunea şi domnul prim-ministru... Bineinţeles, in momentul cand am fost pe secţiunile de autostradă din tronsonul Lugoj - Deva, şi Sebeş - Turda, am găsit o mobilizare să spunem parţial bună, eu n-am fost mulţumit de ea pe unele secţiuni şi am făcut şi atunci la sfarşitul vizitei declaraţiile de rigoare, dar in schimb, cand am făcut vizite inopinate pe şantierele care sunt in apropierea Bucureştiului, cum ar fi Centura Bucureştiului, am găsit persoane din cadrul companiei care lucrau pe tronsonul respectiv şi care erau in pauză de masă. Şi le-am spus şi eu, să-mi aduceţi şi mie programul, ca să-l ştiu şi eu, de pauză pe care-l au, poate nu-i mai deranjez in timpul programului şi să se mobilizeze adecvat pentru că şi-au asumat nişte termene. Altfel, repet, se vor aplica penalități şi nu cred că işi pot asuma să fie practic listaţi şi să fie desemnaţi ca şi nişte constructori neserioşi, astfel nemaiputand participa la licitaţii. Repet, noi cerem o normalitate, nu cerem un lucru ieşit din comun, să se lucreze pentru banii pe care-i primesc de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Acesta este lucrul pe care l-am cerut. Reporter: Domnule ministru, un raport de evaluare aţi trimis la partid? Pentru că ştiţi că are loc o evaluare a miniştrilor. Aveați termen pană in această dimineaţă. Răzvan Cuc: Nu, rapoartele de evaluare sunt trimise şi la partid, raportul de evaluare il fac săptămanal către primul ministru, vă asigur că şi partidul, la fel ca domnul prim-ministru, mă monitorizează săptămanal. Reporter: Deci i-aţi trimis sau nu domnului Dragnea un raport? Răzvan Cuc: Categoric, are raportul. Reporter: /.../ Răzvan Cuc: Dacă vă spun că săptămanal discutăm pe aceste proiecte, are proiectele la zi, toate le are la zi. Inclusiv in cursul zilei de ieri... Reporter: Bun. Sub ce formă, este in scris sau cum? Răzvan Cuc: Sunt rapoartele cu termenele exact cum le discut şi cu domnul prim-ministru. Reporter: Şi vă incadrați in programul de guvernare pană acum cu toate măsurile asumate? Răzvan Cuc: Categoric, m-am incadrat in toate măsurile din programul de guvernare. Reporter: Domnule prim-ministru, dvs ce puteţi să ne spuneţi şi despre ceilalţi miniştri? Sorin Grindeanu: Ce v-am spus şi pană acum, ce vă spun de o lună, o lună şi ceva, două, de cand văd că tot revine acest subiect, şi anume, nu doar cu ministrul transporturilor, ci cu toţi ceilalţi miniştri am intalniri săptămanale, urmăresc să-şi atingă, şi urmăresc şi danşii, bineinţeles, să-şi atingă țintele pe care le au de atins. In unele domenii lucrurile merg cu viteza potrivită, in altele trebuie să mai impulsionez, dar vă rog să priviţi... Reporter: Care sunt acelea? Sorin Grindeanu: N-o să intru in detalii, credeţi-mă. Dar trebuie privite aceste lucruri intr-un mod pozitiv, intr-un mod constructiv, astfel incat atingerea acelor ţinte să fie făcută la termenul potrivit şi in modul potrivit. Reporter: Domnule premier, impozitul pe gospodării a fost criticat de mediul de afaceri. Mai mergeți cu el in continuare sau il amanați, ce veţi face? Sorin Grindeanu: Există in acest moment discuţiile de la Ministerul Finanțelor, danșii trebuie să vină şi cu acel studiu de impact, aşa cum s-au angajat să vină. Discuţiile legate de IVG sunt discuții care in momentul ăsta, din punctul nostru de vedere, trebuie făcute in interior cu specialiștii, pentru a se cristaliza drumul pe care o să mergem in perioada următoare, dar e necesar acel studiu de impact, aşa cum a cerut foarte multă lume. Reporter: Un termen ceva? Sorin Grindeanu: Cred că au un termen asumat, imi cer scuze că-mi scapă acum, dar şi-au asumat un termen undeva la jumătatea lunii iunie. Reporter: Legea achizițiilor publice, care ar urma să simplifice şi să reducă termenele de contractare... Sorin Grindeanu: Vorbim de două lucruri şi chiar vreau să le clarific, de două lucruri diferite: pe de o parte, ceea ce noi tot am spus, şi anume legea proiectelor strategice sau proiectul investiţiilor strategice, care se referă la trei mari domenii, infrastructură, energie şi apărare, şi a doua parte, ceea ce spune toată lumea, fie că vorbim de comune, de orașe, de municipii sau chiar, in urmă cu două zile, la UNCJR, deci toate structurile asociative, legea achizițiilor publice in ansamblu, şi anume simplificarea acestei legi. In acest moment, proiectul este aproape finalizat, mă refer la ambele părţi. In perioada imediat următoare, e finalizat, dacă pot să dau un procent, aproape de 95%-96% - chiar am avut o discuţie cu cel care e responsabil pentru elaborarea acestui proiect in această dimineaţă. In perioada următoare, vor trebui să meargă aceste instituții titulare de filă la Bruxelles, să explice ceea ce vrem să facem, să spună motivele pentru care dorim să facem aceste schimbări, care trebuie să respecte toate criteriile de transparenţă, de legalitate şi aşa mai departe, dar care, in același timp, trebuie să elimine ceea ce reclamă toată lumea, această birocrație excesivă din punctul de vedere al achizițiilor publice şi aceste termene, şi aceste modalităţi pană la urmă care ingreunează activitatea, fie că vorbim de unităţi administrativ-teritoriale, fie că vorbim de ministere. Reporter: Domnule prim-ministru, cu Fondul suveran de dezvoltare şi investiţii ce veţi face? Pentru că il auzeam ieri pe președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, că spunea că se dorește tot un proiect de lege, la fel cu legea salarizării, inițiat de către parlamentarii PSD şi ALDE? Sorin Grindeanu: Acuma, daţi-mi voie să vă explic, să vă readuc aminte modalitatea sau modul in care legea salarizării a ajuns in parlament. După cum ştiţi foarte bine, şi ştie şi domnul președinte Tăriceanu, decizia politică de a merge pe această cale a fost luată in urmă cu o lună şi ceva, o lună şi jumătate, la Comitetul Executiv al PSD de la Sinaia, şi de asemenea, urmare a unei ședințe ALDE, asta ca să clarificăm prima parte, cea legată de salarizare, legea salarizării. De ce? Pentru a reduce termenele! Şi vă rog să vă uitați in arhivă, la conferinţa de presă pe care am ţinut-o la Sinaia. Şi asta a fost motivația pentru care s-a mers pe această cale, cea a unei inițiative legislative asumate de coaliție, adică de toţi parlamentarii PSD şi ALDE şi nu numai. Referitor la fond, proiectul este finalizat, titular de filă a fost Ministerul Economiei, domnul ministru Tudose, este, aşa cum vă spuneam, finalizat, trebuie să avem o decizie politică de același tip. Nu avem niciun fel de problemă să apucăm pe o cale sau alta şi nu e vorba de a nu-ţi asuma o lege, noi am dat şi pe proiectul legii salarizării, vom da şi pe fondul suveran aviz pozitiv, bineințeles, pentru că s-au creat aceste proiecte şi au lucrat la aceste proiecte oameni care lucrează fie la Ministerul Muncii, fie la... Reporter: (...) proiect de lege inițiat de către parlamentari, cum preferați, sub ce formă vreți ca acest fond să fie inființat? Sorin Grindeanu: Ceea ce mă interesează mai mult este conținutul, modalitatea prin care ajungem acolo e mai puţin importantă. Conținutul, cel care așază şi formează cadrul prin care se va forma acest fond suveran, e mai important decat modalitatea. Repet, e o decizie politică, aşa cum am luat decizia, şi vă rog să vă aduceți aminte cu toții calea pe care am apucat cand am vorbit de legea salarizării, in același mod, in dialog cu liderii coaliției, in coaliție vom lua decizia pe care vom merge, nu există niciun fel de problemă. Reporter: Să ințelegem că domnul Tăriceanu a uitat in cazul legii salarizării cum a stat situația? Aţi avut o discuţie cu el pe această temă? Sorin Grindeanu: Nu știu dacă neapărat a uitat, dar eu readuc aminte telespectatorilor dumneavoastră ce s-a intamplat in urmă cu o lună şi jumătate. Mulţumesc mult de tot. Reporter: Răman in picioare cei 90 de kilometri de autostradă promiși de domnul Cuc la o anterioară vizită? Şi, dacă imi permiteți, şi o reacție pentru ministrul sarb al transporturilor, care spune că anularea autostrăzii Timișoara-Belgrad poate fi imputată autorităţilor romane şi nu celor sarbe, că noi nu am pornit proiectul la timp? Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc pentru intrebare, pentru că astăzi domnul ministru Cuc va face precizările necesare şi va veni cu date concrete legate de Timişoara-Pancevo, ca să nu discutăm doar de declarații, ci să vedem datele concrete şi ce s-a susţinut in comisia respectivă de către partea romană şi de către partea sarbă, ca să nu vorbim doar de dragul de a vorbi. Cealaltă intrebare? Reporter: Despre cei 90 de kilometri de autostradă care ar trebui finalizați anul acesta şi care, mulți dintre ei, nu au autorizații sau...? Sorin Grindeanu: Eu sunt optimist, domnul ministru la fel, dacă se va menține ritmul de care aminteam mai devreme, dacă şi constructorii vor ințelege, dacă nu o să mai avem situaţii neprevăzute, cum ar fi cea de care tot amintesc, cu urșii sau, mai nou, am ințeles că e şi cu liliecii; avem pe tronsonul ăla, mai avem un pic şi e autostrada Batman, că e exact același tronson, cu urşi, cu lilieci, cu tot felul de animale. Nu vreau să fiu ințeles greșit, chiar sunt un iubitor al mediului, dar parcă in tronsonul acela s-a strans toată fauna din Romania. E foarte bine, nu neapărat asta e critica, ci faptul că parcă toate aceste lucruri duc la intarzieri. Acum, domnul ministru sunt convins că vă va spune mai multe legate şi de Timişoara-Pancevo. Pe mine vă rog frumos să mă scuzați. Reporter: Aş mai avea o intrebare, s-au rezolvat problemele cu comunicarea in guvern? Sorin Grindeanu: Tot timpul e loc de mai bine, mulţumesc. 2017-05-25 16:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-25-07-11-47big_1.jpgMesaj al premierului Sorin Grindeanu cu ocazia Zilei Eroilor Știri din 25.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-al-premierului-sorin-grindeanu-cu-ocazia-zilei-eroilorMarcăm astăzi o zi dedicată celor mai buni dintre noi, care s-au jertfit pe campul de luptă pentru a-și apăra credința și pămantul. Dacă avem astăzi o patrie, o casă, o familie dragă pentru care nu ne temem că o vom pierde, aceste lucruri se datorează in primul rand acelor oameni bravi. De aceea, imi exprim sentimentele profunde de respect, recunoștință și admirație pentru eroii poporului roman, tați și bunici ai noștri, inaintași care și-au pierdut viața de tineri in război, unii necunoscuți. Un gand puternic de speranță dedic militarilor noștri aflați astăzi in teatre de război: să se intoarcă sănătoși acasă! Iar pentru cei care au căzut pe campul de luptă in onoarea Romaniei și pentru valorile ei, cel mai adanc respect! Dar eroi nu sunt doar cei care și-au pierdut viața in luptă, ci și cei care au supraviețuit după ce au riscat totul pentru patrie. Ii consider eroi și pe veteranii noștri, o mană de oameni care mai sunt in viață acum, și care plătesc incă, in fiecare zi, in conștiință și in vise, pentru ororile cărora le-au fost martori in cel de-Al Doilea Război Mondial. Respect, dragi veterani, și să ne bucurăm multă vreme de acum incolo de dumneavoastră! Salut cu acest prilej și Armata Romană, care are parte de atata stimă, incredere și simpatie din partea poporului nostru, sentimente caștigate prin onoarea și spiritul de sacrificiu dovedite in toate momentele istoriei. Memorie eternă eroilor romani! Sorin Grindeanu Prim-ministru al Romaniei 2017-05-25 13:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-25-01-18-11big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu la Mioveni, județul ArgeșȘtiri din 24.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-la-institutul-de-cercetari-nucleare-pite-tiGalerie foto Discursul premierului Sorin Grindeanu la Institutul de Cercetări Nucleare Pitești ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc. Domnul ministru Valeca mi-a spus să fiu foarte scurt şi am să-l ascult, fiind acasă la dansul. Aşa că am să vă reţin cateva minute. Doamnelor şi domnilor, pentru inceput doresc să vă spun că imi face o deosebită plăcere să fiu astăzi prezent la acest eveniment extrem de important, care reuneşte unii dintre cei mai importanţi specialişti in domeniul nuclear. Institutul Naţional de Cercetări Nucleare de la Mioveni este un centru de excelenţă, de renume internaţional, care s-a evidenţiat in domeniul cercetării nucleare prin numeroase contribuţii. Este remarcabilă implicarea institutului in cele două proiecte internaţionale de ardere şi depozitare a deşeurilor radioactive, unde a performat la cele mai inalte standarde, alături de state precum Statele Unite ale Americii, Italia, Belgia, Franţa şi Canada. Nu pot să trec cu vederea şi faptul că peste 80% din studenţii şi masteranzii care şi-au făcut lucrările de cercetare in cadrul institutului dvs şi-au găsit foarte, foarte repede un loc de muncă. Este un lucru excepţional, care confirmă calitatea profesională a specialiştilor care lucrează aici. După cum ştiţi, Romania a făcut un pas important privind aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE, prin invitaţia adresată ţării noastre de a se alătura Agenţiei pentru Energie Nucleară. Invitaţia confirmă - şi s-a spus şi mai devreme acest lucru aici - confirmă faptul că Romania indeplineşte standardele statelor cu programe nucleare avansate membre NEA, context in care aş dori să apreciez rolul Institutului Naţional de Cercetări Nucleare de la Mioveni. Consolidarea relaţiei Romaniei cu OCDE este o prioritate pentru guvernul pe care il conduc, Guvernul Romaniei, şi pot afirma fără nicio ezitare, fără nicio reţinere că ţara noastră este pregătită să demareze negocierile de aderare. De altfel, vin şi am reuşit să mă inscriu cat de cat in timp, imi cer scuze că am intarziat cateva minute, dar vin de la o intalnire cu ambasadorii statelor membre ale UE, cărora le-am cerut, de asemenea, sprijinul pentru ţara noastră in aderarea la OCDE. In acelaşi timp, doresc să reiterez angajamentul ferm al Guvernului Romaniei de a sprijini cercetarea romanească in domeniul dezvoltării tehnologiilor nucleare civile, avand in vedere că acestea au aplicare in zone strategice pentru noi, cum ar fi energia, medicina sau agricultura. Este un element de excelenţă romanească, pe care trebuie să-l promovăm mai bine şi care este recunoscut in toată lumea. Tocmai de aceea şi domnul director Păunoiu spunea mai devreme, amintea, tocmai de aceea am aprobat in martie anul acesta completarea Strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare cu mai multe proiecte, printre care şi cel privind tehnologiile aferente reactorului nuclear de generaţie IV, foarte bine cunoscut de dvs sub denumirea de ALFRED, pentru dezvoltarea căruia astăzi vor fi semnate cele două acorduri, ce vor completa acordul internaţional deja existent al consorţiului european FALCON. Va fi incă un proiect de prestigiu care se va adăuga la celelalte două, laserul de la Măgurele şi centrul Danubius de la Tulcea. Independenţa energetică este scopul urmărit de Romania, iar guvernul pe care il conduc va oferi sprijin tuturor tehnologiilor prelucrătoare de energie electrică sustenabilă. De aceea doresc să demarăm şi am avut mai multe discuţii cu domnul ministru Valeca din această perspectivă, in cel mai scurt timp posibil, investiţiile de la unităţile III şi IV de la Cernavodă, unde institutul, de asemenea, poate livra echipamente, servicii, asistenţă tehnică de montaj, ca şi in cazul unităţilor I şi II. Nu in ultimul rand, aş dori să remarc cu mare bucurie faptul că reactorul experimental TRIGA este perfect funcţional şi generează, in afară de beneficii de securitate nucleară şi ştiinţifice, 14 megawaţi de energie electrică. Nu vreau să inchid inainte de a răspunde provocării domnului director legate de rectificare, rectificarea bugetară. Pe langă faptul că aveţi un susţinător foarte bun in Guvernul Romaniei, pe domnul ministru Valeca, să ştiţi că astăzi, anticipand ceea ce vreţi să spuneţi, am venit şi cu secretarul de stat de la Finanţe, cu domnul Mişa. Aşa că, dacă mai era nevoie, astăzi s-a subliniat importanţa cercetării şi a faptului că acordăm o atenţie deosebită acestui sector. Deci, domnule secretar de stat, sunteţi de vină dacă... sau veţi fi de vină dacă nu veţi face rectificarea in acest domeniu aşa cum trebuie. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă asigur in continuare de tot sprijinul Guvernului Romaniei. Vă mulţumesc. Conferința de presă susținută de premierul Sorin Grindeanu la finalul vizitei la Institutul de Cercetări Nucleare Pitești ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am ţinut azi să particip alături de domnul ministru Valeca şi nu doar, şi de alţi reprezentanţi ai Guvernului, la Institutul de Cercetări Nucleare, să particip la semnarea celor două acorduri. Reprezintă o realizare importantă, aşa cum am spus şi in discursul pe care l-am avut in faţa cercetărtorilor, studenţilor şi nu numai, un institut care face cinste. E un institut şi un centru de excelenţă, care, aşa cum spuneam, face cinste, care va trebui şi va fi sprijinit şi mai mult să se dezvolte. Am vizitat impreună cu domnul ministru şi cu ceilalţi colegi din Guvern diverse obiective astăzi. Vă repet, odată şi cu rectificarea, aşa cum ne-am angajat astăzi, eu cred că atat cat lipseşte acel 5%, nu? - domnule ministru - să putem să-i ajutăm, pentru că cercetarea şi ăsta, de fapt, e punctul principal, reprezintă şi ea o prioritate a Guvernului pe care il conduc, iar mai ales aici, la acest centru de excelenţă, lucrurile se văd foarte bine. Tot ceea ce a insemnat aprobarea strategiei şi toţi paşii pe care i-am făcut, inclusiv scutirile de impozit pe acest domeniu, reprezintă măsuri pe care noi le-am luat in aceste luni pentru a impulsiona, pentru a ajuta această activitate. Reporter: Domnule ministru, spuneţi-ne ce presupun, concret, aceste acorduri semnate astăzi? Șerban Valeca: Deci pentru reactoarele de generaţia 4, aveam un acord internaţional semnat cu Ansaldo Nucleare /.../ din Italia şi /.../ din Cehia, un consorţiu european, şi s-a implementat un consorţiu naţional, format din ICN, IFIN-HH, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Piteşti, Institutul de Prognoză al Academiei Romane şi Universitatea Constantin Brancoveanu in vederea dezvoltării proiectului pentru reactorii rapid răciţi cu plumb, denumiţi altfel. Totodată, reprezentanţii consorţiului au semnat un al doilea acord cu RomAtom. Industria Nucleară este o asociaţie foarte veche, care a susţinut şi reactoarele 1 şi 2, suţin şi reactoarele 3 şi 4 şi susţin şi reactoarele de generaţie 4. Deci industria romanească producătoare de servicii şi produse de calitate, care e doritoare să intre in acest parteneriat şi să execute echipamente pentru acest reactor de generaţie 4. Reporter: Pentru că au fost aduse in discuţie reactoarele 3 şi 4, v-aş intreba, domnule premier, in ce stadiu mai sunt discuţiile pentru aceste reactoare? Reporter: Ştim că sunt blocate de cinci luni de zile. Sorin Grindeanu: Există acea comisie de negociere - nu e cum spuneţi dumneavoastră - cu partenerii chinezi. Eu sper ca in perioada următoare să se facă paşi concreţi, unde, in viitor, aşa cum au fost şi la reactoarele 1 şi 2, au avut contribuţie şi a avut contribuţie Institutul de Cercetare de aici, in mod sigur vor avea contribuţie şi pentru reactoarele 3 şi 4. Suntem in discuţii şi sper să se facă paşi concreţi. Reporter: Anul acesta se vor finaliza negocierile? Sorin Grindeanu: Eu sunt de fire optimist şi tot timpul pun binele in faţă. Eu sper să facem paşi concreţi, pentru că in trecut şi cum bine ştiţi, fără a arunca vina sau a spune lucruri despre moştenirile grele, in trecut mare parte din aceste negocieri au fost blocate. Reporter: Şi tot că vorbeaţi de optimism, credeţi că pană marţi veţi fi intr-atat de optimist la nivel guvernamental, incat să convingeţi administraţia publică locală să renunţe la proteste? Deja o parte din primăriile din ţară astăzi şi-au intrerupt activitatea, 10.000 de oameni sunt aşteptaţi in stradă săptămana viitoare. Sorin Grindeanu: Vă referiţi, probabil, la legea unică a salarizării. A trecut de Senat, aşa cum bine ştiţi, va intra in dezbatere in Camera Deputaţilor. E un proiect care are avizul pozitiv al Guvernului, cu amendamente. Scopul acestui proiect al salarizării unitare este de a aşeza acea piramidă in mod corect. Eu am văzut şi noi am văzut toate aceste amendamente - e puţin spus, proteste cred că e mult spus - avand in vedere experienţa pe care Guvernul meu... Guvernul pe care il conduc o are cu protestele, dar nu vreau să le trimitem in derizoriu. Luăm tot ceea ce considerăm a fi bun luăm in considerare, incercăm să aşezăm această bază - şi Parlamentul incearcă acest lucru, să aşeze această piramidă pe o bază corectă, echitabilă pe care să se poată construi şi retribui munca, in conformitate cu responsabilităţile pe care le are fiecare, şi mă refer, in special, sau in mod, e evident, la sectorul bugetar. Reporter: Ştiţi foarte bine că administraţia publică locală nu este prinsă in această grilă de salarizare. Prin urmare, care este piramida /.../? Sorin Grindeanu: Pentru că există acea libertate... Reporter: A politicului de lua această decizie... Sorin Grindeanu: Acea libertate, nu a politicului, a consiliilor locale de a valida şi de a da acel interval de la cel mai mic salariu, la cel mai mare. Cel mai mare salariu in cadrul administraţiei publice locale, exceptand primarul, il are viceprimarul. In acel interval, şi calibrandu-şi administraţiile locale, ele insele, nivelul de salarizare, ele vor hotări. Dacă vor hotări in comune, in oraşe, să dea salarii foarte mari şi mare parte din resursele bugetare să meargă pe salarizare, debalansand partea de dezvoltare, partea de investiţii de la fiecare localitate, este o responsabilitate pe care şi-o vor lua cei din consiliul local, nu primarul. Consiliul local e cel care hotărăşte şi va hotări aceste lucruri. Dacă, in schimb, vor face un echilibru intre ce inseamnă salarii şi partea cealaltă, cea de dezvoltare, eu cred că acesta este modul corect de abordare. Dar e normal ca autorităţile locale să işi stabilească responsabilităţile, in funcţie de provocările pe care fiecare localitate le are. Reporter: Ţinand cont că sindicaliştii ameninţau cu greva, aşa cum spunea şi colega mea, nu ştiu, aţi discutat cu domnul Dragnea, aţi discutat cu cei din coaliţie ca să nu ştiu /.../ cumva lucrurile, ţinand cont că legea va ajunge la Camera Deputaţilor, ce se va intampla acolo? Sorin Grindeanu: A intrat şi a fost parcursă prima etapă, cea de la Senat, intr-un ritm bun, eu sper să fie menţinut acest ritm şi la Camera Deputaţilor. Termenul este sfarşitul acestui trimestru, adică sfarşitul sesiunii parlamentare. Ne dorim ca de la 1 iulie, legea salarizării unitare să intre in vigoare, ceea ce inseamnă cateva săptămani mai devreme pentru a parcurge toate etapele. N-am niciun fel de semne de indoială că şi in Camera Deputaţilor va fi acelaşi ritm. Eu am cerut celor doi miniştri, ministrului muncii, doamnei Olguţa Vasilescu, in şedinţa de guvern, şi domnului ministru Viorel Ştefan, sau reprezentanţilor de la Ministerul Finanţelor, să fie prezenţi non-stop la dezbaterile din comisie, astfel incat să răspundă la amendamente, la intrebări, să incerce să inlăture anumite neclarităţi, care e normal să apară pe o lege aşa de importantă. Reporter: Maine, Codul Penal şi de Procedură Penală, modificările vor fi discutate, prima lectură in şedinţa de guvern, aşa cum aţi spus săptămana trecută? Sorin Grindeanu: E un pas... nu ştiu dacă e maine pe ordinea de zi, dar ştiu că a parcurs toate aceste etape, a fost dezbatere publică, 30 de zile a stat pe site, s-a luat punctul de vedere al CSM-ului, al DNA-ului, al DIICOT-ului, al Ministerului Public, al asociaţiilor sau uniunilor judecătorilor din Romania - deci a parcurs toate aceste etape. Vreau să vă spun cat se poate de clar că acest proiect de lege se referă la modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, strict in acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Şi mai are şi o componentă legată de aplicarea unei directive europene. Lucrurile au fost cat se poate de clare, intr-un proces, aşa cum spuneam, extrem de transparent. Reporter: Vorbeaţi de o evaluare... Reporter: Domnule premier, cand şi unde /.../ o să vă intalniţi cu domnul preşedinte Dragnea şi cu domnul Tăriceanu, să analizaţi /.../? Sorin Grindeanu: Am vorbit şi vorbesc şi cu domnul preşedinte Dragnea, şi cu domnul preşedinte Tăriceanu. Cu domnul preşedinte Dragnea m-am intalnit astăzi, mai devreme. Probabil că o să mă văd - nu probabil, in mod sigur - şi maine. Cu domnul Tăriceanu, de asemenea, am vorbit astăzi. Sunt dialoguri nomale pe care le am cu cei doi lideri, cel de la PSD și cel de la ALDE, liderii coaliției, care susțin guvernul pe care-l conduc. E un dialog cat se poate de normal pe care il am, și l-am avut și-l voi avea. Reporter: Și ați făcut evaluarea... o faceți /.../? Sorin Grindeanu: Eu tot am incercat să spun același lucru și vi-l spun același lucru și astăzi... Și in urmă cu două săptămani tot același lucru l-am spus, că evaluarea pe care-o fac eu, ca prim-ministru, asupra echipei guvernamentale, am s-o prezint atunci cand va fi momentul, cand simt că se depășește, de către unii componenți ai acestei echipe, o anumită limită, o s-o prezint și s-o discut... cu liderii coaliției; e normal. Așa am făcut și-n urmă cu două luni, cand au fost schimbați, dacă nu mă-nșel, din diverse motive, patru membri din echipa guvernamentală; am venit in coaliție, fiecare partid din coaliție și-a făcut ședințele din structurile de conducere, unde s-a obținut susținerea politică. Acesta-i un mers normal la un guvern politic. Nu suntem un guvern tehnocrat. Reporter: Dar s-a depășit... a depășit cineva limita /.../? Sorin Grindeanu: /.../ Vă dați seama, mai ales fiind la un institut de cercetare, și special, vă dați seama că lucrurile astea, in mod normal, n-o să le discut prima oară in presă... N-am făcut-o, n-o s-o fac nici in viitor... Aceste chestiuni o să le discut, in primul rand cu coaliția și vom vedea dacă sunt necesare anumite... imbunătățiri. Reporter: Construcția spitalului de la Mioveni... Poate exista sprijin de la administrația locală? Sorin Grindeanu: Am să mă-ntalnesc in orele viitoare cu reprezentanți, și ai administrației locale de aici, dar nu doar de aici, din Mioveni, ci din tot județul Argeș... O să merg și la... Renault; nu? O să mergem și acolo... O să vedem care sunt prioritățile... Provin din administrația publică locală, am fost și viceprimar, și președinte de consiliu județean... Știu cum așteptam eu, cand venea cate-un prim-ministru in localitatea... in Timișoara, și mă gandeam, cu o oră-două inainte și poate mai mult, ce să-i spun, ce să cer, ca să fie ajutată localitatea... mea. Sunt convins că și domnul primar, și ceilalți vor ști să-și susțină foarte bine proiectele, astfel incat susținerea pe care o s-o primească din partea Guvernului să fie una consistentă. Vizita premierului Sorin Grindeanu la Uzina Dacia Renault Mioveni ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Voiam să vă spun că o să fiu foarte, foarte scurt. M-a interesat să vin astăzi la Renault și pentru a monitoriza, față de ultima vizită, cea de la centrul de la Titu, progresele pe care le facem in relația dintre noi și unul din cei mai mari contributori la bugetul de stat, o companie strategică pentru statul roman, și pot să spun că in cateva din aceste domenii s-au făcut progrese față de acum o lună. De asemenea, pot să mai spun ceva și probabil că e cel mai interesant lucru din punctul de vedere nu doar al grupului Dacia Renault, ci și a celor care spun de mult timp că e nevoie de infrastructură in această zonă, in iunie vor fi ridicate pe SEAP pentru licitație loturile 1 și 5 de la autostrada Pitești-Sibiu. De asemenea, tot vizavi de infrastructura din județul Argeș, și nu numai, pot să vă spun că in aceeași lună, adică in iunie, se va ridica pe SEAP /.../ licitație Pitești-Craiova. In iulie, pe final, din estimările pe care le avem, vom reuși să mai trimitem spre procedură de licitație, deci pe SEAP al treilea lot, ceea ce e foarte important. Primele două loturi inseamnă aproximativ 45 de kilometri. Eu m-a săturat și cred că cei de la Renault și dumneavoastră, in special presa de aici, să vorbească să vină prim-miniștrii, miniștrii să vă spună lucruri legate de infrastructură, vreau să le facem și termenele sunt așa cum le-am anunțat, in iunie o să se facă un pas important, și anume acela legat de procedurile de licitație. De asemenea, am convenit să colaborăm pentru un memorandum in toamna acestui an, subliniind prin acest memorandum interesul pe care statul roman și Guvernul il are in a susține grupul Dacia Renault, așa cum vă spuneam, este o companie extrem de importantă pentru noi - ne dorim ca standardele să rămană acolo sus. Nu pot să nu remarc următorul lucru, faptul că in această lună au avut loc intalniri intre reprezentanții Renault și am să dau cateva exemple: Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Ministerul Cercetării, pe diverse paliere, pe diverse discuții aplicate, astfel incat toate acele puncte pe care le-am discutat in trecut, incet-incet să le rezolvăm. Imi doresc, sigur s-a lansat intre timp și Programul Rabla, Rabla Plus, de asemenea important pentru Grupul Dacia Renault, dar nu numai. Imi doresc, așa cum vă spuneam, și inchei cu acest lucru, imi doresc ca toate lucrurile, să știți că tocmai am aflat că această uzină stă foarte bine din punct de vedere al protecției muncii și eram convins că nu se pot intampla accidente aici, dar revenind, inchei prin a vă spune că imi doresc ca prin contribuția Guvernului, indiferent de ministerele din componență, și nu mai intru in detalii, noi, ca Guvern, să putem să impulsionăm, să putem să ajutăm la dezvoltarea acestei uzine, la dezvoltarea acestei companii in Romania, așa cum vă spuneam, o companie extrem de importantă, o companie strategică pentru statul roman. Vă mulțumesc. 2017-05-24 18:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-25-10-33-25big_2.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu premierul Estoniei, Jüri RatasȘtiri din 24.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-premierul-estoniei-juri-ratasGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Grindeanu: Romania și Estonia au viziuni similare asupra viitorului Uniunii Europene Prim-ministrul Sorin Grindeanu s-a intalnit astăzi, la Palatul Victoria, cu omologul său eston, Juri Ratas, la invitația Guvernului roman. Vizita la București a premierului Ratas face parte dintr-un turneu organizat in mai multe state (Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria), in perspectiva deținerii de către Estonia a Președinției rotative a Consiliului UE in semestrul al doilea al anului 2017. Discuţiile s-au concentrat in principal pe viitorul Uniunii Europene, in contextul Brexit. Cei doi oficiali au discutat și despre aprofundarea relațiilor bilaterale, in special in domeniul economic, dar şi in alte sectoare, precum apărare, cyber, educaţie, energie, cultură sau turism. Premierul Sorin Grindeanu a exprimat susţinerea Romaniei faţă de obiectivele Președinției estone a Consiliului UE. - Sprijinim prioritățile estone, care vizează o Uniune Europeană unită, puternică, solidară, in care ne propunem să căutăm impreună soluții pro-europene, a declarat Sorin Grindeanu. De asemenea, șeful Executivului de la Bucureşti a prezentat invitatului său eston pregătirile pe care ţara noastră le face in vederea preluării președinției UE in primul semestru din 2019 şi a subliniat că cele două ţări au viziuni similare in ceea ce privește viitorul UE. - Ne dorim să menţinem şi să sporim coordonarea dintre ţările noastre in perspectiva președinției romane in primul semestru al anului 2019 (...;) Sunt incantat să constat că Romania şi Estonia au viziuni similare, solidaritatea in procesul de gandire a viitorului UE este pentru noi de o importanţă majoră. Rezultatul dezbaterilor la nivel european trebuie să fie in beneficiul tuturor statelor membre, fără fragmentări, a mai declarat premierul Grindeanu. Totodată, prim-ministrul roman a exprimat susţinerea pentru politicile UE cu valoarea adăugată, respectiv Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care contribuie la construirea unei Europe dinamice. Premierul Juri Ratas a arătat că Președinția estonă a UE va avea ca obiective- o economie europeană deschisă și inovatoare, o Europă sigură din punctul de vedere al securității, o comunitate europeană digitală, care să garanteze libera circulație a datelor, precum și o Europă inclusivă și durabilă. In cadrul discuțiilor, premierul eston a asigurat guvernul roman de sprijinul său total in atingerea obiectivelor privind aderarea Romaniei la spaţiul Schengen. Prim-ministrul Sorin Grindeanu a subliniat interesul ţării noastre pentru experiența estonă in materie de e-government și a evidențiat deschiderea administraţiei romane in vederea cooperării pentru digitalizarea serviciilor publice. - Guvernul Romaniei este interesat, de asemenea, de asigurarea digitalizării serviciilor publice, iar Estonia are o experiență consistentă in acest sens. Am exprimat deschiderea pentru a dezvolta semnificativ cooperarea in ceea ce privește politica de e-government, a menţionat premierul Grindeanu. De asemenea, cei doi oficiali au evidențiat importanța cooperării in cadrul NATO şi au abordat in context, perspectivele viitorului Summit al Parteneriatului Estic de la Bruxelles, din 24 noiembrie 2017. In acest sens, premierul Grindeanu a subliniat că Romania rămane un partener activ al statelor din Estul Europei, in special al Republicii Moldova. La intalnire, au mai participat din partea guvernului roman, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, şi ambasadorul Romaniei in Estonia, Daniela-Mihaela Cămărăşan. Informații suplimentare: La 1 iulie 2017, Estonia va prelua, pentru prima dată, Președinția Consiliului UE (PRES EE), sub sloganul - Unitate prin echilibru- . Declarații comune susține de premierul Sorin Grindeanu și de omologul său eston, Juri Ratas [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineaţa! Daţi-mi voie să imi exprim aprecierea pentru răspunsul prompt pe care prim-ministrul Ratas l-a dat invitaţiei mele de a vizita Romania inainte de preluarea preşedinţiei UE de către Estonia, in semestrul al doilea al acestui an. Am avut astăzi un schimb eficient de idei şi evaluări pe teme europene şi nu numai. In primul rand, am exprimat sprijinul Romaniei pentru agenda ambiţioasă a preşedinţiei estone a UE şi am urat colegului meu mult, mult succes. De asemenea, am convenit să menţinem şi să sporim coordonarea dintre ţările noastre, in perspectiva preşedinţiei romane din primul semestru din 2019. I-am prezentat colegului meu eston pregătirile noastre pentru preşedinţia din 2019. In acest context, doresc să subliniez, să reiterez determinarea guvernului de a avea o preşedinţie de succes, eficientă, care să permită avansarea dosarelor europene importante. Am discutat astăzi impreună cu premierul Ratas şi despre viitorul UE. Pot să vă spun că sunt incantat să constat că Romania şi Estonia au viziuni similare. Solidaritatea şi inclusivitatea in procesul de gandire a viitorului UE sunt pentru noi de o importanţă majoră. Rezultatul dezbaterilor la nivel european trebuie să fie in beneficiul tuturor statelor membre, fără fragmentări. De asemenea, am exprimat susţinerea pentru politicile UE cu valoare adăugată, şi anume politica de coeziune şi politica agricolă - sunt două politici fundamentale care contribuie la o Europă mai dinamică. Am accentuat, de asemenea, in cursul discuţiilor noastre că Europa socială trebuie să se fundamenteze pe o viziune comună şi uniformă, o viziune in care procesul social este o prioritate pentru noi toţi, nu doar pentru unii. O altă temă abordată astăzi a fost cea legată de Brexit. Romania susţine unitatea UE in viitoarele negocieri, pe baza celor convenite deja de statele membre. Drepturile romanilor care trăiesc, muncesc sau studiază in Marea Britanie sunt un aspect de interes major pentru noi. Unul din obiectivele noastre importante in contextul Brexit este să protejăm drepturile acestora şi să ne asigurăm că nu vor fi discriminaţi. Am transmis astăzi premierului Ratas şi interesul nostru special in ceea ce inseamnă Parteneriatul Estic, pe care preşedinţia estonă il va organiza in noiembrie. Romania rămane un suport activ al partenerilor noştri din est, in special al Republicii Moldova. In al doilea rand, am discutat astăzi şi despre componenta bilaterală a relaţiilor noastre, pe care le evaluez astăzi ca fiind foarte bune. Am convenit să conlucrăm pentru consolidarea dimensiunii economice, dar şi pentru dezvoltarea cooperării in alte sectoare precum securitate, apărare, cultură, turism, educaţie, cyber security. Guvernul Romaniei este interesat, de asemenea, in asigurarea digitalizării serviciilor publice, iar Estonia are o experienţă consistentă in acest sens. Am exprimat deschiderea pentru a dezvolta semnificativ cooperarea cu prietenii noştri din Estonia in ceea ce priveşte politica de E-government. Ţinand cont de experienţa Romaniei şi Estoniei in domeniul cyber, dar şi avand in vedere ameninţările cu care ne-am confruntat şi ne confruntăm in mod direct pe acest sector, am avut un schimb foarte util cu prim-ministrul eston despre modalităţile de cooperare din viitor, in condiţiile in care Estonia găzduieşte centrul NATO de excelenţă in acest domeniu. In al treilea rand, am discutat aspecte care ţin de securitate sau de securitatea flancului estic. Nu in ultimul rand, vreau să vă spun că l-am rugat pe domnul prim ministru Ratas, ca fost primar al Tallinului şi cu experienţă in gestiunea, in 2011, Tallin - capitală culturală europeană, să impărtăşească această experiență. După cum știți, in 2021, Timişoara va fi capitală culturală europeană, iar experienţele şi schimburile de opinii din acest punct de vedere sunt foarte binevenite şi de folos. Juri Ratas: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, domnilor ziariști, doamnelor și domnilor. In primul rand, aș dori să spun că Estonia și Romania impărtășesc valori și interese aproape similare in cadrul Uniunii Europene și in NATO și cred că acest lucru este foarte important pentru ambele țări. Este o plăcere pentru mine să fiu astăzi, in București și mai ales cu ocazia pregătirilor pentru preluarea de către Estonia a președinției Consiliului UE și prezentării priorităților acestei președinții premierului și ulterior președintelui roman. In cursul intalnirii noastre, am discutat despre prioritățile din a doua jumătate a anului 2017 precum și intrebările privitoare la viitorul UE și implementarea pozițiilor comune cu privire la viitorul UE și la unitatea sa. Avem bune relații bilaterale, sectorul IT din ambele țări cunoaște o dezvoltare rapidă, ceea ce reprezintă un cadru favorabil pentru mai multă cooperare in acest domeniu. Apreciem contribuția Romaniei la misiunea de patrulare in spațiul aerian al țărilor baltice și la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO. De asemenea, Romania are intreg sprijinul Estoniei in ceea ce privește aderarea la Schengen. In iulie, Estonia iși incepe primul mandat la președinția Consiliului UE, in ajunul celei de-a 100 aniversări a țării noastre ca și a țării dvs, anul viitor . Este un rol pe care ni-l asumăm cu simț al responsabilității dar și cu speranță deoarece o intreagă generație de estonieni au crescut intr-o țară liberă și UE este o parte firească a lumii lor. Cred că este esențial să demonstrăm că Uniunea Europeană a celor 27 este unită și funcționează, că are voința să ia decizii dificile dar și mai important, să obțină rezultate. Trebuie să arătăm o dată și incă o dată că UE este o parte esențială a vieții de zi cu zi a cetățenilor noștri și un răspuns la provocările cu care ne confruntăm astăzi, rolul președinției este să căutăm un numitor comun și să găsim un echilibru just intre ceea ce este riscant și sigur cu privire la economie, domeniul social și mediu, macro și micro, la nord și la sud, la est și la vest. Europa se bazează pe patru libertăți fundamentale și o regiune comună de pace și prosperitate. In prezent, depunem eforturi ca fluxul liber de date să devină cel de-al cincilea pilon. Avand această intenție, in decursul președinției estoniene, ne vom concentra pe următoarele priorități: in primul rind, o economie europeană deschisă și inovativă, in al doilea rand, o Europă sigură, o Europă digitală și libera circulație a datelor in al treilea rand și in al patrulea rand, o Europă inclusivă și sustenabilă. Acestea fiind spuse, aș dori să subliniez că primul nostru obiectiv este să menținem unitatea Uniunii Europene și să realizăm progrese in cauza noastră comună. Sunt multe provocări in calea noastră: fie criza refugiaților, fie refacerea din instabilitatea economică, dar și terorismul, războiul din Siria și faptul că o mare parte din teritoriul ucrainian și georgian este incă ocupată de Rusia. Estonia nu poate face aceste lucruri singură, este nevoie de un efort colectiv, de aceea aștept cu interes să conlucrez strans cu dvs, domnule premier și cu toți colegii mei europeni, pentru a ne asigura că după președinția estoniană, Europa noastră comună este un loc mai bun, mai sigur și mai prosper. Vă mulțumesc. 2017-05-24 12:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-24-12-54-25big_4.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la emisiunea „Ediție specială”, B1 TV, moderată de Silviu MănăstireȘtiri din 23.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-emisiunea-editie-speciala-b1-tv-moderata-de-silviu-manastireGalerie foto [Check against delivery] Realizator Silviu Mănăstire: Bine v-am găsit! Vă mulţumesc că ne urmăriţi! Pe invitatul meu special din această seară il cunoaşteţi: este premierul Romaniei, domnul Sorin Grindeanu. Bună seara! Sorin Grindeanu: Bună seara! Vă mulţumesc pentru invitaţie! Realizator: Vă mulţumesc şi eu in numele telespectatorilor B1 TV. Aţi ajuns in sfarşit şi pe la noi... Ce mai faceţi? Cum merge guvernarea? Sorin Grindeanu: Bine. Eu cred că dacă facem, aşa, un bilanţ la patru luni, e o guvernare care a incercat şi a şi reuşit, trecand peste experienţele pe care poate că puţine guverne le-au avut la inceput şi pe care le ştim cu toţii, să implementăm măsurile din programul PSD, măsuri care au fost urmărite şi implementate pas cu pas. Realizator: Mi se pare mie sau sunteţi o persoană timidă sau nu aveţi exerciţiul ieşitului in public? Sorin Grindeanu: Nu e vorba de... Realizator: Agreaţi emisiunile de televiziune, in general, să fiţi prezent? Sorin Grindeanu: Nu e vorba de timiditate. Sunt un om care are inclinaţii spre chestiuni exacte. Am terminat un liceu de ştiinţe reale, matematică-fizică. Imi plac foarte mult lucrurile exacte, cifrele ş.a.m.d. Nu, nu neapărat. Realizator: Nu vă plac chestiunile de imagine, nu vă place să ţineţi discursuri sforăitoare? Ăsta e sensul la ce spuneţi? Sorin Grindeanu: Cred că deja a inceput... Nu, cred că deja romanii aşteaptă altceva de la politicieni decat vorbe şi mă străduiesc şi eu, şi ceilalţi colegi ai mei, să facem lucruri; e cea mai bună apărare a noastră in faţa celor care mai mult vorbesc decat au făcut şi, slavă Domnului!, in toţi aceşti ani, indiferent de guvernare, s-a vorbit foarte mult. Din păcate, dacă s-ar fi făcut pe jumătate din cat s-a vorbit, eram in mod sigur mult mai departe. Realizator: De ce aţi plecat de la Timişoara? Şi vă intreb lucrul ăsta pentru că astăzi aţi făcut o declaraţie extrem de interesantă. Aţi spus că preşedinţii de consilii judeţene, aşa cum aţi fost şi dumneavoastră, ar trebui să fie aleşi din nou uninominal, sau măcar aţi spus, nu vreţi să deschideţi o cutie a Pandorei, dar ideea cam asta era, pentru că, in momentul de faţă, toţi cei care conduc judeţele din Romania depind de majorităţile politice din consiliile judeţene. De ce aţi ţinut să reluaţi tema asta? Vă gandiţi să reveniţi... Sorin Grindeanu: Nu. Eu consider o chestiune care merită a fi luată in discuţie. Sigur, Parlamentul decide, dar atata timp cat ai responsabilităţile pe care le are funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, răspunzi pentru foarte multe lucruri, cred că şi mandatul pe care trebuie să-l primeşti trebuie să fie unul direct, dat de votul cetăţenilor, aşa cum a fost şi in 2008 şi in 2012. De ce eu consider că merită să se discute cu argumente pro şi contra. Recunosc că, din punctul meu de vedere, ar trebui să existe acest vot direct tocmai pentru a da forţă mandatului de preşedinte de consiliu judeţean şi pentru a nu fi tot timpul la mana unor majorităţi care pot să fie volatile şi care nu duc la stabilitate, la implementarea unui proiect pe care, pană la urmă, şi l-au asumat cei care au candidat. Poate să existe şi situaţii absolut ciudate. Putea să existe, de exemplu, vara trecută in judeţul pe care l-am caştigat. Pentru prima oară după Revoluţie, PSD a caştigat in judeţul Timiş. L-am caştigat şi l-am caştigat la diferenţă faţă de cei de la PNL. Realizator: Dar dumneavoastră aţi fost ales preşedinte de consiliu judeţean cu ajutorul... Sorin Grindeanu: Indirect, printr-o majoritate. Realizator: Cu ajutorul, nu ştiu, Mişcării Populare, de exemplu. Sorin Grindeanu: Şi cu ajutorul Mişcării Populare, şi cu ajutorul ALDE. Printr-un joc al majorităţii, puteam eu sau reprezentantul PSD, chiar dacă noi am caştigat alegerile, şi le-am caştigat, repet, la diferenţă mare faţă de cei de la PNL, să nu formăm majoritatea, ceea ce nu era neapărat un lucru pe care prin vot şi l-ar fi dorit cei din judeţul Timiş. De aceea, eu cred că legitim, datorită şi importanţei pe care o are funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, votul direct al cetăţenilor, aşa cum a mai fost şi in 2008, şi in 2012, dă mai multă forţă celui care caştigă această funcţie, dă mai multă legitimitate in a-şi impune programul şi proiectul pentru judeţul respectiv. Argumentele, din punctul meu de vedere, sunt mai tari in a reveni la acest vot direct. Realizator: Aflu acum de aplecarea dumneavoastră pentru chestiuni tehnice şi mai exacte, mai practice. De ce nu aţi rămas la consiliu judeţean, aveaţi un context foarte bun, aţi spus că aţi caştigat consiliul judeţean cu PSD prima dată după 20 de ani. Aveaţi posibilitatea la consiliu judeţean să faceţi lucruri practice mai tehnice decat din funcţia de premier, unde, practic, sunteţi manager, iată, o echipă de miniştri, depindeţi oarecum - şi să discutăm imediat despre cabinet, despre prestaţia guvernului. Acolo, la consiliu judeţean, de ce nu aţi rămas acolo? Sorin Grindeanu: Pentru că, aşa cum ştiţi cu toţii, a existat această propunere care a venit din partea Comitetului Executiv Naţional al PSD unde, in acea şedinţă, situaţia o ştie toată lumea, a fost acea primă propunere respinsă de către domnul preşedinte Iohannis, după care, la propunerea domnului preşedinte Dragnea, in Comitetul Executiv Naţional, colegii mei... Realizator: Vă intreb altceva, de ce nu aţi refuzat? Puteaţi să spuneţi eu am un commitment, am o chstiune pe care incerc să o duc la bun sfarşit la Timişoara. Nu mă inham la mai... Sorin Grindeanu: Incerc să vă răspund la chestiunea asta. Sunt membru de 21de ani in acest partid. Inţeleg şi am inţeles raţiunile pentru care colegii mei m-au votat şi m-au votat in unanimitate. Le-am spus atunci, in şedinţă, vă spun şi dumneavoastră, că plec dintr-o funcţie unde nu a fost simplu să ajungem - plecam din funcţia de preşedinte de consiliu judeţean -, in Timiş, in funcţia aceasta de prim-ministru, tocmai avand in spate votul lor şi dorinţa lor, a colegilor mei de a ajunge acolo, de a pune in aplicare programul de guvernare care a fost votat de romani. Fiind o propunere, in situaţia respectivă, și, sigur, responsabilitatea imensă pe care și acum o simt, o simt in fiecare zi, m-au făcut - simţind, repet, in spate, forţa pe care mi-au dat-o colegii mei -, să zic da. Poate că mai simplu ar fi fost să răman acolo. Mai simplu pentru mine, ca persoană... Realizator: Exact asta vroiam să vă intreb. Eraţi intr-o poziţie atat de avantajoasă acolo şi la nivel personal, sunteţi de atata timp in Timişoara, familie, prieteni, proiecte interesante. Chiar discutam inainte de emisiune, Timişoara este văduvită sau, de fapt, a fost văduvită de proiecte de dezvoltare in ultimii 10-15 ani, dacă facem o comparaţie cu Cluj Napoca, cu Sibiu sau cu alte oraşe din Transilvania sau Banat. Adică puteaţi să rămaneţi să dovediţi la Timişoara că...; nu ştiu, Banatul ii fruncea, cum se zice. Sorin Grindeanu: Şi cei care au rămas in locul meu la Consiliul Judeţean şi fac parte din echipă; nimeni nu este un om de neinlocuit. Nu există oameni de neinlocuit. Realizator: Nici dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Bineinţeles, tocmai spuneam lucrul ăsta. Nu este nimeni de neinlocuit. Şi atunci, repet, din punct de vedere personal, alegerea de a rămane, dacă aş fi ales să răman la Timiş, probabil că mi-ar fi fost mai uşor. Dar am inţeles responsabilitatea cu care m-au incărcat in sensul pozitiv colegii mei şi nu sunt un om care să dea inapoi in momentul in care are susţinerea, aşa cum am avut-o şi o am in continuare, a celor din PSD, din partidul din care fac parte şi a celor din Coaliţie. Şi această susţinere a fost arătată in toate aceste patru luni şi ceva, de mai multe ori. In Timiş, in Timişoara, a rămas o echipă care, cred eu că are foarte multe lucruri de făcut. Sunt foarte multe proiecte care trebuie să fie implementate in perioada următoare, in aceşti ani, ani care pot să exceadă ciclul electoral. Dar Timişoara şi Timişul, din foarte multe puncte de vedere - poate o să uimesc o parte din telespectatorii dumneavoastră, dar cei care au trecut prin Timişoara şi prin Timiş ştiu ceea ce spun eu - a rămas, din foarte multe puncte de vedere, in urmă. Timişoara, in momentul ăsta, ca să vă dau un exemplu, sigur nu vorbim de centură, că nu are. Nu are un bazin olimpic, nu are o sală polivalentă in adevăratul sens al cuvantului. Cand vorbim de un oraş de mărimea Timişoarei care, ca populaţie, dacă nu mă inşel, este pe locul trei in ţară şi această mărime e dublată şi de forţa economică pe care Timişoara o are şi judeţul Timiş o are, sigur că par ciudate aceste lucruri. Rămane de văzut sau răman de făcut, in anii viitori, foarte multe lucruri. Realizator: Ce veţi face, domnule Grindeanu, domnule premier? Veţi face ce a făcut Emil Boc cat a fost premier? Ştim că multe fonduri şi multe proiecte s-au dus către Cluj, era nevoie să se ducă către Cluj pentru că, aşa cum a fost administraţia Ciuhandu la Timişoara, a fost şi administraţia Funar inainte de Emil Boc. Faceţi lucrul ăsta? Sorin Grindeanu: Eu sunt prim-ministru al Romaniei, nu sunt prim-ministru al Timişului. Haideţi să ne inţelegem. Realizator: Dar vă intoarceţi acasă, aşa cum s-a intors şi Emil Boc; pană la urmă, toată lumea se intoarce acasă. Sorin Grindeanu: Domnule Mănăstire, depinde nu doar de mine, depinde de fiecare dintre noi, depinde de modul in care sunt făcute aceste proiecte, dacă sunt sustenabile, dacă se inscriu in criteriile pe care le stabilesc cei din ministerele de care vorbeaţi dumneavoastră. Toate lucrurile astea şi aceste criterii răman in picioare indiferent de unde provine prim-ministrul. Prim-ministrul unei ţări este al intregii ţări, nu al unui judeţ. Realizator: Că aţi deschis subiectul, vreau să discutăm... imi place să vă aud vorbind despre Timişoara, aveţi o oarecare nostalgie... Sorin Grindeanu: Recunosc că o am. Realizator: ... şi am folosit tehnica asta ca să indulcesc prima parte a interviului, provocand discuţia despre Timişoara, ştiu că ţineţi mult la oraş şi la judeţ. Bun. Haideţi să discutăm despre guvernare, că aici lucrurile sunt mai complicate, Romania este mare, este complicată. E un partid din care faceţi parte foarte complicat, cu oameni influenţi, cu baroni mai mari, mai mici, trecuţi, prezenţi. Apropo, domnul Oprişan rămane in continuare baron; ştiu că a fost ales la şefia consiliilor judeţene. Apropo de... nu ştiu... aţi spus ceva despre centură. De ce nu are centură Timişoara? Domnul Cuc, de exemplu, este ministrul transporturilor. Nu am văzut nicio licitaţie... Sorin Grindeanu: Eu zic să vă uitaţi un pic... nu vreau să intrăm in... Realizator: Nicio licitaţie dusă la bun sfarşit in astea şase luni, cinci luni. Sorin Grindeanu: Păi nu, haideţi să spunem şi să aşezăm adevărul in parametri reali. Realizator: Nu cer kilometri făcuţi. Sorin Grindeanu: In primul rand, s-au lansat in această perioadă spre licitaţie... sigur, sunt termenii daţi de lege şi trebuie să respecte legea, trebuie să fie respectată de toată lumea. S-au lansat proiecte in jur de trei miliarde de lei. Realizator: La Ministerul Transporturilor? Sorin Grindeanu: Da şi o să vă spun ce. Realizator: Vă rog. Sorin Grindeanu: Podul de la Brăila la Tulcea. Despre acest pod, sunt convins că ştiţi, s-a vorbit in ultimii 20 de ani. Nu a fost nici măcar lansat o dată in licitaţie. Şi vorbim de un pod care poate fi făcut şi va fi făcut din fonduri europene. Realizator: In ce stadiul este procedura? Sorin Grindeanu: Este lansată, este in licitaţie, este ridicat... Realizator: Este pe SEAP? Sorin Grindeanu: Este pe SEAP, este ridicată pe SEAP. Este o investiţie nu doar traversarea Dunării, ci este o investiţie care se duce peste 20 de km pe piloni. Deci, e o investiţie mai mare, o investiţie care, in studiul de fezabilitate pe care-l are Ministerul Transporturilor, e undeva, ca valoare,la jumătate de miliard de euro. Realizator: Mult. Deci face aproape jumătate din banii ăştia. Alt proiect? Sorin Grindeanu: După aceea, s-au lansat proiecte legate de Centura Bucureştiului, toate acele traversări şi ştiţi... Realizator: E groaznic pe Centura Bucureştiului. Aţi avut ocazia să circulaţi? Sorin Grindeanu: Ştiu. Şi la fel au fost lansate pe SEAP pentru traversările respective, a fost lansată licitaţia şi termenul cred că este 8 iunie pentru Centura Timişoarei. Realizator: Ah, deci a intrat şi Timişoara. Sorin Grindeanu: A fost lansată şi este spre finalizare, iarăşi, o investiţie foarte importantă, cea care leagă, in regim de autostradă, Piteşti de Craiova. Să ştiţi că sunt lucruri care s-au făcut in aceste luni... Realizator: Ăsta este un tronson de autostradă? Sorin Grindeanu: Da, este un drum expres in regim de autostradă. Vreau să explic foarte clar, pentru că lumea ar putea să nu inţeleagă exact ce inseamnă acest lucru. Viteza de parcurgere sau viteza pe care poţi s-o ai pe autostradă este aceeaşi - 130; singura diferenţă intre o autostradă şi un drum expres in regim de autostradă este că nu mai există acea bandă de refugiu, bandă de rezervă la margine... Realizator: Şi facilităţile, benzinării, chestii de genul ăsta, nu? Sorin Grindeanu: Şi despărţitoarele sau spaţiul dintre cele două sensuri. In rest, vorbim, nu se intră... Realizator: Deci o autostradă mai ieftină. Sorin Grindeanu: Nu se intră in localităţi, nu se parcurg localităţile, regimul de viteză este acelaşi. E un lucru extrem de important. Al doilea lucru important: pe la jumătatea lunii iunie vor fi lansate, pentru că s-au terminat documentaţiile, pentru lotul I şi lotul V Piteşti - Sibiu. Realizator: Piteşti - Sibiu. Ştiţi de problema cu proiectarea de la Piteşti - Sibiu? Sorin Grindeanu: Ştiu foarte bine. Dacă vă referiţi la... Realizator: Aţi dat bani in plus la proiectant? Sorin Grindeanu: Păi nu, şi-au revenit danşii. Realizator: Şi-au revenit, nu mai cer ăia şase milioane de euro? Sorin Grindeanu: Şi-au revenit danşii şi au revenit cu picioarele pe pămant. Realizator: Asta e o veste bună. Sorin Grindeanu: Tocmai de aceea putem să lansăm lotul I şi V, adică cele două capete. Iată că sunt şi s-au făcut in aceste luni cateva lucruri importante. Dar mai important decat atat este să reuşim, in perioada imediat următoare, să deblocăm acest motor care, parcă de prea multe ori, chiar dacă există voinţă şi eu sunt convins că a existat voinţă şi in guvernele trecute, fără a nominaliza vreunul sau altul sau fără a spune... Realizator: Putinţă să fie, domnule ministru, că voinţă toată lumea are. Sorin Grindeanu: Ştiţi, de foarte multe ori s-au blocat lucrurile ba din cauza unei birocraţii excesive, şi putem să detaliem, dacă vreţi, ba din cauza unor contestări in instanţă, iar cel mai bun exemplu aici e Centura Bacăului. Nu ştiu dacă ştiţi, s-a stat 7 ani, asta e ceea ce mi-au spus cei de la... Realizator: Atunci, ce facem, că mi-aţi spus atatea proiecte... Dacă ne intalnim peste trei ani şi sunteţi in funcţie şi o să discutăm tot de/.../ Sorin Grindeanu: Tocmai asta incercam să vă spun. V-am dat exemplu pană acum de cateva licitaţii care sunt pe SEAP. Totodată, ca să deblocăm acest motor, e important să lucrăm la acea lege de care toţi spunem, şi s-a lucrat, cea a proiectelor strategice. Şi aici vizăm trei domenii importante: infrastructură, energie şi apărare. Despre ce e vorba? Despre a reduce toate acele termene de care dumneavoastră şi toată lumea ştie şi, in paranteză fie spus, parcă de prea multe ori timpul de preexecuţie a unei lucrări a fost mai mare decat execuţia in sine a lucrării, dacă s-a ajuns in faza de execuţie a lucrării. Atunci, reducand toate aceste termene, simplificand această procedură, dorim să pornim mai rapid toate aceste lucrări, dacă vorbeam şi am vorbit de infrastructură şi lucrurile să meargă intr-o viteză mai mare. Alt exemplu: deşi era posibil, anul ăsta, să se termine intreg tronsonul de autostradă de la Lugoj la Deva... Realizator: Celebru şi ăla, cu ceva probleme, da... Sorin Grindeanu: Se termină aproape toate loturile, mai puţin unul care are următoarea problemă: trebuie să se facă tuneluri pentru urşi. Am mai dat acest exemplu. Realizator: Ursul circulă, ce să-i faci? Nu există urşi? Sorin Grindeanu: Domnul..., nu există urşi, să ne inţelegem. Realizator: Atunci, cine a băgat in proiect titlurile astea? Sorin Grindeanu: Tocmai de-aia vă dau acest exemplu. In trecut... Realizator: Or fi fost urşi. Acum au migrat, au fugit. Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă au fost urşi. Autorităţile romane au cerut, deci noi am cerut Comisiei Europene suplimentarea fondurilor, pentru că vorbim de culoarul IV european, culoar care are acoperită intreaga lungime pe fonduri europene. Suplimentarea, pentru că trebuie să facem aceste lucrări şi dacă e să vorbim de costuri, acel lot avea inainte valoarea de 108 milioane, odată ce s-a aprobat de către Comisie, sigur, la diverse apeluri de care vă aminteam devreme... Realizator: Deci, odată cu urşii la cat a urcat? Sorin Grindeanu: 220. Mai mult decat dublu. Realizator: Nişte băieţi deştepţi cred că au vrut să facă bani. Sorin Grindeanu: Dincolo de treaba asta, nu ajungem să terminăm acest tronson, extrem de important, care intr-un final ar fi legat Nădlac de Sibiu. S-ar fi mers intr-una pană la Sibiu. Şi mai sunt exemple: cu lilieci, cu broaşte ţestoase, nu vreau să fiu inţeles greşit. Realizator: Am inţeles. Suntem la nivelul de constatare. Dar cum rezolvaţi asta cu urşii? Tăiaţi din proiect? Sorin Grindeanu: Nu mai putem. In momentul ăsta o să facem, pentru că lucrurile sunt pornite, se lucrează. Realizator: Mai cheltuim 100 de milioane de euro chiar dacă ştim că nu sunt urşi acolo? Sorin Grindeanu: Sunt bani europeni, bani care au fost ceruţi de Romania la Comisia Europeană... Realizator: Domnul Grindeanu dacă noi mergem cu urşii, ei ne dau bani că şi ei iubesc urşii. Dar dacă nu sunt urşi, mie mi se pare că este o chestie putredă. Sorin Grindeanu: Poate să fie in viitor. Realizator: E o chestie putredă la mijloc acolo. Bun, bref, apropo, ce notă ii daţi atunci lui Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor? Nu prea l-am văzut comunicand. Sorin Grindeanu: Nu o să dau note la televizor. Chiar astăzi am avut o discuţie cu domnul Cuc, inainte de a veni la dumneavoastră in emisiune. Realizator: Sunteţi mulţumit de el atunci? Sorin Grindeanu: Constant mă intalnesc cu domnul ministru Cuc, fiind prioritatea guvernului pe care il conduc, infrastructura, şi am mai spus asta. Realizator: Nu intamplător am inceput dezbaterea aşa. Vă propun să mergem la energie. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Dacă aţi puncta cele trei: Apărare, Inzestrare, Energie. Domnul Petcu... Sorin Grindeanu: Infrastructură. Realizator: Domnul Petcu de la ALDE. De ce aţi decis să, cum să folosesc un termen mai corect, să naţionalizaţi profitul Companiei Nuclear- Electrica, de exemplu? Am observat că este o tendinţă ca aceste companii de stat care fac profit, mă refer şi la Transgaz, la Romgaz, Nuclear Electrica, mai avem ceva companii care fac bănuţi frumoşi in Romania. Electrica stă pe vreo 600 de milioane de euro in conturi. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: De ce aţi decis să luaţi banii companiilor? Cum e cazul Nuclear Electrica şi nu-i lăsaţi pentru investiţii. Sorin Grindeanu: Nu e corect pană la capăt. Fiecare companie in parte va veni să discute planul lor de dezvoltare. Şi se va discuta acest plan de dezvoltare. Dar ştiţi ce s-a intamplat intr-un final? Dacă e să vorbim de trecut, pană la urmă Romania sau guvernul s-a imprumutat, nu acuma, şi in anii trecuţi, de pe piaţă, din bani, intr-un final, inclusiv din depozitele acestor foarte puternice companii, cu dobandă. Deci, noi ajungem să plătim... Realizator: Auleo! Sorin Grindeanu: Noi ajungem să plătim dobandă la banii care sunt tot ai noştri. Realizator: Foarte interesant. Şi cine a decis chestia asta? Sorin Grindeanu: Păi nu, asta s-a intamplat in toţi aceşti ani. Realizator: Deci, incă o dată explicaţi lucrul ăsta. Ăsta este un lucru necunoscut. Incă o dată. Deci, banii... Sorin Grindeanu: Există depozite, ale acestor companii, aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră. Realizator: Pe 600 de milioane de euro stă Electrica, e companie, nu mai e majoritar de stat. Sorin Grindeanu: Mult mai mulţi bani. Realizator: Dar la nivelul ăsta cred că sunt cateva miliarde de euro, Romgaz, Transgaz, Nuclear Electrica, discutăm de miliarde bune de euro. Stau ele in bănci, da? Sorin Grindeanu: Noi ne ducem, ca şi stat, şi s-au dus guvernele trecute pentru funcţionare, nu e nimic neobişnuit, pentru funcţionarea unui guvern, pentru finanţarea diverselor programe, pentru finanţarea deficitului, de exemplu, te imprumuţi de pe piaţă. Asta au făcut toate guvernele de pană acuma. Şi pană la urmă ajungi să te imprumuţi şi să iei banii tăi, care sunt tot ai romanilor, cu dobandă. Realizator: E distractiv. Sorin Grindeanu: Şi atunci revenind la intrebare... Realizator: Pentru că la depozite dobanda este negativă, să le explicăm şi oamenilor. Sorin Grindeanu: Şi atunci revenind la intrebarea dumneavoastră, pe fiecare companie in parte se va discuta ceea ce au ca şi plan de dezvoltare. De exemplu, Transgaz, Transgaz trebuie să devină un jucător regional, ca să dau un exemplu. Transgazul in perioada următoare, in anii următori, avand in vedere şi dezvoltările care se prefigurează a fi făcute la Marea Neagră, trebuie să vină cu acest plan de dezvoltare. In momentul in care vine cu lucruri clare, cu lucruri care trebuie a fi finanţate, nimeni nu o să le ia acele sume de bani. Dar cand tu te duci.... Realizator: Dumneavoastră spuneţi altceva, să traduc eu simplu, dacă imi permiteţi domnule Grindeanu. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Oamenii care stau cu banii acum, de la companiile de stat, ii lăsaţi banii de care au nevoie pentru investiţii, restul ii luaţi la bugetul de stat. Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Realizator: OK. Veţi face asta cu toate companiile de stat. Sorin Grindeanu: Absolut cu toate. Realizator: Şi din Energie şi din alte zone? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Din alte zone cred că nu mai fac profit că, toate sunt pe butuci. Sorin Grindeanu: Am şi dat această reglementare şi toată lumea ştie despre ea. Nu e nimic nou. Realizator: Şi oare de ce strigă managerii acestor companii că mulţi sunt din ăştia independenţi, de 109, de ce strigă că ne ia guvernul banii? Sorin Grindeanu: Mi-e dificil să vă răspund. Realizator: Bănuiţi? Sorin Grindeanu: Fiecare dintre noi avem bănuieli. Deocamdată noi trebuie să luăm decizii, să nu mergem după bănuieli. Realizator: La Ministerul Energiei aţi făcut tot felul de numiri dumneavoastră ca guvern, in consiliile de administraţie, aveţi vreun criteriu? Era povestea cu tehnocraţii şi inainte cu Ordonanţa 109, să aducem profesionişti. Din punctul meu de vedere s-a dovedit a fi un fas, numai să-l amintim pe managerul de la TAROM, Heinzmann, să nu spun mai multe. Pe ce criterii timiteţi dumneavoastră oamenii in consiliile de administraţie in cele mai valoroase şi puternice companii de stat? Mă refer la Energie aici. Sorin Grindeanu: Nu intră direct in atribuţiunea guvernului. Lucrurile astea sunt făcute de către ministru, in marea majoritate in parte. Realizator: Şi ministru de cine depinde? Sorin Grindeanu: Fie că vorbim de Energie, fie că vorbim de orice alt minister, de Transporturi, de Ministerul Comunicaţiilor, ca să dau alt exemplu... Realizator: Economie... Sorin Grindeanu: Economie, fiecăruia din aceşti miniştri le-am cerut să aleagă oameni pe care ii consideră potriviţi in a implementa viziunea guvernului din care fac parte şi in a debloca anumite lucruri. Realizator: Sunteţi cam democrat. Sorin Grindeanu: Nu am intrat in lucrurile astea şi e normal. Realizator: Dumneavoastră aveţi nişte principii domnule Grindeanu, cam mulţi politruci, nu vă supăraţi pe mine, prin consiliile astea de administraţie, adică la o discuţie de genul.. e normal, şi aici sunt de acord cu dumneavoastră să le daţi libertatea să-şi conducă ministerele, mai ales cand fac numiri in companii importante. Dar să le impuneţi nişte criterii, nu secretare, nu consilieri, nu cărători de mapă, e o meteahnă veche, e o meteahnă veche a guvernelor din Romania... Sorin Grindeanu: Eu cred că au fost puţine cazuri de acest tip, dar chiar am să cer o situaţie pentru că am văzut, recunosc că am văzut in presă in ultimele săptămani, mai multe atenţionări de acest tip, şi vă spun sincer că am lăsat această libertate pentru că eu... stilul meu de a conduce nu e cel de a strange cu şurubul in fiecare zi ministrul, ci de-ai lăsa libertatea, de a-i spune liniile mari pe care să meargă şi periodic să vedem dacă a atins acele ţinte. Modalitatea, respectand legea, respectand legea este extrem de important, să subliniem lucrul acesta. Privind modalitatea, echipa, secretarii de stat, secretarii generali, secretarii generali adjuncţi, să ştiţi că nu am intrat in lucruri din astea şi nu cred că e treaba primului ministru să facă echipele in fiecare minister in parte. Realizator: O să analizaţi povestea asta cu consiliile de administraţie. Sorin Grindeanu: Da, pentru că am văzut semnale in presă in ultima perioadă. Realizator: Este o vanzoleală, sunt foarte mulţi băieţi, fete, mai tinere, mai bătrani că mă uitam aici la Alexandru Petrescu. Şefa dansului de cabinet este foarte activă in multe consilii de administraţie, o doamnă, domnişoară de altfel foarte respectabilă. Vă propun să luăm pauza comercială şi să discutăm despre industria de apărare, că asta era ordinea: infrastrucură, energie.. Sorin Grindeanu: Energie şi apărare. Realizator: Apropo, sunteţi mulţumit de domnul Petcu de la Energie? Nu-l ştie lumea dar dumneavoastră lucraţi mai aproape de el. Sorin Grindeanu: Pe partea de comunicare sunt mai mulţi... Realizator: Ce să facem? Guvernele sunt politice, mai trebuie să şi comunice. Eu ştiu că e complicat cu comunicarea. Sunteţi mulţumit? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că e un om extrem de dinamic, un om care stăpaneşte domeniul de activitate. E un domeniu, nu simplu, un domeniu cu mari provocări şi provocările vor fi şi mai mari in perioada următoare. Realizator: Sunteţi mulţumit sau nu de Petcu, ministrul energiei? Sorin Grindeanu: Da, sunt mulţumit. Realizator: OK. Luăm pauza comericală şi revenim pe tema industriei de apărare, după care mai am nişte intrebări-surpriză. Revenim! Realizator: Am revenit. Domnule Grindeanu, vă propun să discutăm despre banii romanilor, despre imprumuturi, despre deficitul excesiv - ne atrage atenţia Uniunea Europeană. Cheltuim mai mulţi bani decat incasăm, decat colectăm. Dar, pană la finanţe, să discutăm, aşa cum spuneam, despre industria de apărare. Au fost lansate cateva proiecte. Am făcut aici, la dosar de politician, emisiuni cu generalul Degeratu, cu mai mulţi specialişti in industria militară şi cu ministrul apărării. Ce cumpărăm, de unde cumpărăm şi cat vom cheltui? Sorin Grindeanu: Cateva lucruri de aşezat, inainte de a vă răspunde, cu permisiunea dvs: avem pentru prima dată 2% la Apărare. Realizator: Curaţi? Sorin Grindeanu: Credite bugetare; nu credite de angajament. Direct! Deci sunt credite bugetare, nu sunt credite de angajament. Ceea ce inseamnă că e primul guvern care face ce ne-am angajat cu ani in urmă. Nu sunt lucruri... Realizator: Mulţi ani in urmă... Sorin Grindeanu: E important să spunem, şi să ştiţi că nu e simplu să dai in mod direct - vă repet, credite bugetare, nu credite de angajament - 2% pentru Apărare. N-a fost simplu! Realizator: Cat inseamnă pentru anul ăsta, in cifre, in bani? Sorin Grindeanu: Peste 16 miliarde de lei. Astea sunt lucruri importante, care trebuie a fi spuse. Pe de altă parte, mai e ceva, inainte de a vorbi de ceea ce vom cumpăra, sau ceea ce se doreşte a fi cumpărat de către cei din Armată. Şi am spus lucrul acesta de cand am prezentat programul de guvernare in parlament, pe domeniul apărării. Mare parte din aceşti bani care vor fi investiţi nu doar anul acesta, ci şi in anii următori, mi doresc să fie cheltuiţi, mare parte din ei, cu ajutorul industriei naţionale de apărare. Parte din industria noastră naţională de apărare se află... Realizator: ...in faliment... Sorin Grindeanu: ...la Ministerul Economiei, altă parte se mai află şi la Ministerul Apărării. Pentru a revitaliza acest domeniu extrem de important pentru fiecare dintre noi şi, pană la urmă, un domeniu unde noi am fost foarte buni, am spus, şi asta şi facem, că aceşti bani - de anul acesta, de anul viitor, de anii viitori -, parte mare din aceşti bani, să fie cheltuiţi in industria naţională de apărare. Sigur că lucrurile nu se pot intampla peste noapte - peste noapte să incepi să produci... Realizator: ...tancuri, autovehicule blindate... Sorin Grindeanu: Corect! Realizator: Rachete nu putem... Sorin Grindeanu: Şi atunci, toate lucrurile care s-au discutat in lunile trecute - şi au fost diverse discuţii, inţeleg, şi la Ministerul Apărării, şi la Ministerul Economiei -, lucruri care vin in intampinarea acestei condiţii pe care noi am spus-o, sunt binevenite. Realizator: Incerc o intrebare directă, poate reuşesc să obţin şi un răspuns. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Sunteţi - vă fac un compliment acum, nu e cazul - un politician abil. Cumpărăm de la americani sau de la europeni? Pentru că in guvernarea lui Cioloş s-au semnat cateva acorduri cu nişte companii din Germania, din Olanda şi, in general, a fost o politică de inzestrare pe ţările din Uniunea Europeană. Acum există alţi teoreticieni, care spun că ar fi bine să ne inzestrăm de la aliatul şi partenerul nostru strategic, Statele Unite. Dvs ce opinie aveţi? Sorin Grindeanu: Prima condiţie, dincolo de a vă răspunde in mod direct, americani sau europeni, este următoarea: aceste inzestrări trebuie făcute conform cu strategia de inzestrare a NATO. Nu să cumpărăm doar de dragul de a cumpăra! Lucrurile acestea sunt foarte clar stabilite - ce trebuie să luăm in mod obligatoriu, ca ţară membră NATO. Poate că condiţia asta n-a fost pusă de foarte multe ori in săptămanile şi in lunile trecute, dar este esenţială. Totodată, mai trebuie respectaţi nişte paşi, pe care cei de anul trecut - ca să dau doar un exemplu, cel legat de corvete - nu l-au respectat, şi anume acordul parlamentului. Orice investiţie peste 100 de milioane de euro in acest domeniu trebuie să primească acordul parlamentului. Realizator: Nu miroase a ilegalitate chestia asta? Bun, acum imi permit o răutate: guvernul tehnocrat a fost foarte moralist, aşa... Sorin Grindeanu: Moralist in a spune! Realizator: Da. E legală povestea asta cu corvetele? Sorin Grindeanu: Nu sunt eu in măsură... Eu, ceea ce am făcut... Realizator: O mai menţineţi? Sorin Grindeanu: Păi nu, că am abrogat! Realizator: Ştiu, dar ideea in sine, de corvete. Sorin Grindeanu: Am abrogat acea ordonanţă. Şi acum, revenind: Ministerul Apărării a trimis către parlament solicitările conform acestui plan de inzestrare NATO - fiind ţară membră NATO - şi s-au primit! Pentru mare parte dintre ele s-au primit aprobările de la parlament. Deci, aceşti paşi au fost făcuţi pentru mare parte dintre aceste cereri pe care le-a dat MApN, sau cereri făcute de MApN către parlament. Nu depinde de mine; nici măcar de... Realizator: Dar de cine depinde? De domnul Vlădică, secretarul de stat de la Apărare? Sorin Grindeanu: Nici măcar in mod direct de ministru. Eu cred că ei trebuie să-şi stabilească foarte bine, foarte bine - şi asta fac, şi ăsta a fost rostul discuţiilor pe care le-am avut şi cu domnul ministru Leş, şi cu ceilalţi care sunt responsabili in MApN - acest plan pe următorii ani. Sigur că au mai mulţi bani acum decat au avut in trecut, şi e evident lucrul ăsta, şi vor avea... Realizator: 4 miliarde de euro, domnule prim-ministru... Se puteau face multe lucruri cu banii ăştia! In fine... Sorin Grindeanu: Respectand condiţiile pe care vi le-am spus la inceputul discuţiei despre Apărare, şi anume ca mare parte din aceşti bani să revină, să fie... Realizator: La cat estimaţi operaţiunea asta de offset? Un miliard? Un miliard jumate? Cam cat ar putea produce industria noastră de armament, să rămană şi nişte bani in Romania? Aveţi nişte studii de impact, nişte prognoze? Sorin Grindeanu: Eu cred că mare parte... Sigur, nu putem face peste noapte rachete! Dar putem face ceea ce aţi dat dvs. ca exemple: blindate... Realizator: Putem face nişte corvete, adică coaja; nu putem inzestra. Da? Sorin Grindeanu: Vreau să vă mai dau un exemplu, pe care poate că nu-l cunoaşteţi. Dacă luaţi un proiectil, un glonţ, in acest moment, şi se face o secţiune transversală, şi analizați fiecare parte componentă - unde e fabricată, unde e asamblată, - şi se ajunge la produsul final, la acel proiectil, cam 2% mai e in Romania, in acest moment - din păcate! Din păcate! Realizator: Ce, cartuşul ăla de puşcă, de Kalaşnikov?! Sorin Grindeanu: Un proiectil; secţiune. Cu exemplul ăsta au venit la mine cei de la Ministerul Economiei. Nu mi-a venit să cred - 2% se mai face in Romania! Restul... Nici măcar praf de puşcă nu mai producem in Romania. Realizator: Păi nu mai avem nici metale, nici aliaje să facem gloanţe? Sorin Grindeanu: Nu mai există fabrica respectivă - aici e un caz aparte - la Făgăraş. In perioada imediat următoare, eu sper s-o repornim, pentru că in momentul acesta se importă aceste materii din alte ţări, aceste subansamble - sau cum vreţi să le numiţi, ceea ce e chiar... Realizator: Şi cine este...? Povestea asta cu inzestrarea o gestionaţi dvs, din funcţia de prim-ministru, se ocupă ministrul apărării, sau domnul Vlădică, pe care l-am amintit acum cateva minute? Este un domn care a lucrat pentru Tender, prin Africa. Are o gaură - şi aici nu vă supăraţi pe mine: pe langă faptul că domnul Vlădică este şeful Inzestrării, este secretar de stat la MApN, are vreo 15 ani care ii lipsesc din CV. Eu acum inţeleg că in anumite consilii de administraţie mai iţi pui consilierul sau şeful de cabinet, că este ok; dar cand angajezi un om care gestionează 4 miliarde de euro, bugetul de inzestrare al Armatei Romane, şi nu ştii cu ce s-a ocupat omul ăsta timp de 15 ani, in etape succesive ale carierei... După facultate, pac!, a dispărut. A lucrat, cică, in străinătate, la proiecte personale - că scrie in CV -, după care a reapărut puţin, pac!, a dispărut in Africa, la domnul Tender, după care iar a dispărut şi a revenit in Romania. E cam ciudat... Sorin Grindeanu: Nu se ocupă nici primul ministru direct, nu se ocupă nici Vlădică, nu se ocupă nici Leş, in mod direct. Eu vă spuneam că noi avem acest plan de inzestrare care e parte a inzestrării comune NATO, fiind ţară membră NATO, şi nici nu cred că trebuie puse lucrurile de forma următoare: cumpărăm de la americani sau cumpărăm de la europeni. Nu in forma aceasta. Sunt foarte multe produse care sunt mai bune, evident şi ştie toată lumea, de către americani, altele... Realizator: Ştiţi mai bine decat de mine că este geopolitică toată povestea asta cu inzestrarea. E geopolitică şi este politică de nivel mare. Sorin Grindeanu: Nu, e vorba de banii romanilor, domnule Mănăstire, şi eu vă spun cat se poate de direct, nu ne interesează nici pe mine, nici pe colegii mei decat condiţiile despre care am vorbit mai devreme, ca mare parte din aceşti bani să rămană şi să revitalizăm industria naţională de apărare. Cine e in stare să indeplinească aceste condiţii, sigur că e absolut normal să plece cu un plus. Pentru că e normal, vorbim de banii romanilor. Imi doresc şi ne dorim cu toţii să revitalizăm industria naţională de apărare, ceea ce inseamnă un plus la bugetul de stat, inseamnă locuri de muncă in plus. Realizator: Deci vom lucra cu cei care pot să asigure industriei noastre de apărare cat mai multe comenzi şi cat mai multe facilităţi pentru industria noastră de apărare. Sorin Grindeanu: Asta am spus de la inceput. Realizator: Perfect, este ok. Haideţi să discutăm despre bani. Gelu Diaconu, fostul preşedinte al ANAF, este un critic fervent pe Facebook. Gelu Ştefan Diaconu a descoperit, şi el, minunea Facebook-ului şi scrie foarte multe mesaje pe Facebook, a atras atenţia asupra deficitului ăsta excesiv. Ce inseamnă lucrul ăsta, să explicăm oamenilor, că in 2016... Sorin Grindeanu: In 2016, deşi nu am auzit să vorbească cineva despre acest lucru, cand s-a tras linie - şi asta nu v-o spun eu, a spus-o Comisia Europeană - s-a depăşit deficitul de 3%. Sigur, un pic, 3,006 sau undeva pe acolo, dar s-a depăşit, fără a vedea, domnule Mănăstire, investiţii majore, proiecte majore, măriri de pensii, de salarii ş.a.m.d Realizator: Păi, şi pe ce au cheltuit banii? Sorin Grindeanu: Aţi văzut dumneavoastră, anul trecut, să se intample lucrurile astea? Realizator: Sunteţi prim-ministru, aţi intrat in documente. Au avut deficit de 3 şi ceva, au depăşit convenţia cu Comisia, dar pe ce i-au cheltuit? Unde s-a dus deficitul ăsta? Pe ce, pe salarii? Sorin Grindeanu: Pe salarii? Eu nu ţin minte să fi crescut salariile. Cert e că nici colectarea nu a mers aşa cum trebuie, anul trecut... Realizator: Şi acum merge bine... Sorin Grindeanu: Nu cat mi-aş dori de bine. Chiar nu cat mi-aş dori de bine şi trebuie să recunosc lucrul acesta şi, şi aici, am intalniri săptămanale cu cei de la ANAF şi cu cei de la Ministerul Finanţelor, urmăresc săptămanal această balanţă, pun presiune din... Realizator: Pozitivă, să nu se interpreteze. Sorin Grindeanu: ... din perspectiva funcţiei pe care o deţin, tocmai pentru că e un sector-cheie. Să ştiţi, apropo de domnul Diaconu, chiar dacă multe dintre criticile de acolo nu sunt neapărat sută la sută corecte, unele dintre ele chiar nu sunt, il citesc. Eu citesc, şi eu, şi i-am indemnat şi pe colegii mei, să-i citească inclusiv pe cei care ne critică, pentru că incerc să extrag de acolo partea pozitivă. Critica constructivă e foarte bună pentru cine se află la putere, fie că vorbim de un primar, de preşedinte de consiliu judeţean sau de un guvern. Critica doar de dragul de a critica işi pierde şi bruma aia... dacă e un adevăr acolo spus printre multe minciuni, nu-l mai vezi, se pierde. Realizator: Este adevărată informaţia care circulă că, pană acum, aproape de sfarşitul lunii mai, Guvernul Romaniei, prin Ministerul de Finanţe, s-a imprumutat de la bănci şi din piaţă cu o sumă de peste 4,5 miliarde de euro? Sorin Grindeanu: Sunt imprumuturi de lucru... Realizator: Atat de mari? Sorin Grindeanu: Anul trecut s-a imprumutat aproximativ la fel cu ceea ce aţi dat dumneavoastră anul acesta. Sunt finanţări pe care ministerul... Realizator: Staţi puţin, noi suntem la jumătatea anului. Aţi luat 4,5 miliarde de euro imprumut? Sorin Grindeanu: Sunt lucruri care finanţează deficitul, sunt lucruri care finanţează operaţiunile de lucru ale Ministerului Finanţelor, sunt lucruri care finanţează creditele din trecut, care trebuie plătite. Toate lucrurile acestea... Realizator: Păi, ce credite mai avem de plătit? Sorin Grindeanu; Ei, mai sunt cele care vin din spate. Normal că vin... Realizator: cam cat, o sumă globală? Nu ştiţi... Sorin Grindeanu: Nu ştiu să vă spun in mod direct ce inseamnă ca plată sau cat din ce aţi dat dumneavoastră a mers pe finanţarea acelor credite, cat a mers pe finanţare de proiecte, dar ceea ce ştiu - şi e sigur acest lucru - este că acest imprumut a fost făcut la cele mai mici dobanzi din istorie. Lucrul acesta arată altceva, arată increderea pe care sistemul bancar internaţional o are in Romania, in economia Romaniei. Acesta e un lucru cert. Totodată, INS - şi aici nu vorbim de prognoze, aici vorbim de lucruri clare, care s-au intamplat in primele luni - INS a spus: creştere 5,7 pe primele trei luni... Realizator: Vorba aceea: case closed. Sorin Grindeanu: Şi nu ne-aţi văzut nici pe mine, nici pe colegii mei... ba chiar le-am cerut colegilor mei să se ducă fiecare acasă, să-şi bage picioarele intr-un lighean cu apă rece, să fie la fel de conectaţi la realitate, să nu se imbete cu apă rece şi să... Realizator: Să nu păţim ca in 2008, Doamne fereşte! Sorin Grindeanu: ... şi să continuăm să implementăm tot ceea ce am propus. Realizator: Aşadar, nu faceţi remaniere. Mai avem exact un minut din emisiune. Terminaţi analiza... Sorin Grindeanu: Vreau să fiu cat se poate de clar: sunt in dialog permanent cu PSD, cel care a caştigat alegerile, cu preşedintele partidului, cu Liviu Dragnea. Monitorizez şi eu şi e normal ca şi coaliţia care susţine acest guvern, pentru că vorbim de un guvern politic, să monitorizeze activitatea fiecărui ministru. Eu lucrul acesta il spun de la inceput, de cand am ajuns in această funcţie: in momentul in care simt că unul dintre ei nu merge in ritmul in care ar trebui, nu ezităm, nici eu, nici cei care... Realizator: Atunci cand decideţi dumneavoastră, nu altcineva. Da sau nu? Sorin Grindeanu: Eu sunt cel care merge şi propune in faţa coaliţiei şi spun că e normal. Acesta e rolul primului ministru. Realizator: Deci dumneavoastră, Sorin Grindeanu, decideţi, nu altcineva. Sorin Grindeanu: Dar există un dialog cu cei care susţin, şi e normal lucrul acesta. Realizator: Mulţumesc pentru prezenţă, sper să ne revedem! Vă mai aştept la Dosar de politician. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc! 2017-05-23 22:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_b1_tv02_resize.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din RomâniaȘtiri din 23.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-adunarea-generala-a-uniunii-nationale-a-consiliilor-judetene-din-romaniaGalerie foto Declarații ale premierului Sorin Grindeanu, la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc, domnule președinte Dragnea, domnule președinte Oprișan, doamnelor și domnilor, stimați invitați, dragi prieteni, bine v-am regăsit. Trebuie să vă spun că sunt destul de emoționat. In primele luni ale acestui an, sigur am participat impreună cu domnul președinte Dragnea, cu doamna vicepremier Shhaideh, la evenimentele organizate de asociația municipiilor, de asociația orașelor, de asociația comunelor din Romania. Evenimentul dumneavoastră de astăzi este foarte important pentru că vine in linia dialogului pe care Guvernul și-l dorește cu autoritățile locale. Astăzi imi revăd prietenii din administrația locală. Este așa cum spuneam un sentiment special, pentru că am lucrat mulți ani in administrație, fie ca viceprimar sau ca președinte de consiliu județean. Nu am cum să uit că in urmă cu cateva luni eram alături de unii dintre dumneavoastră și făceam planuri ce să cerem Guvernului. Țin minte că eram impreună cu Marian Oprișan sau cu Ionel Arsene sau cu Gabi Zetea sau cu Radu Moldovan ca să ii numesc numai pe cațiva dintre colegii mei din PSD și făceam planuri pentru a dezvolta comunitățile noastre. Astăzi din poziția de premier ii ascult și pe președinții, bineințeles, PNL și UDMR. Am plecat din Timișoara, ca să fiu premier, pornind de la promisiunea clară că nu voi uita de unde am plecat, nu voi uita de problemele cu care mă confruntam impreună cu dumneavoastră. Trebuie să continuăm lucrurile bune pe care le-am inceput, cand am preluat guvernarea. Datele, așa cum amintea și domnul președinte Oprișan, pe primul trimestru, imi arată că mergem intr-o direcție corectă - o spune și Institutul National de Statistică, o spun și partenerii noștri internaționali. Avem cea mai mare creștere din UE, pe primul trimestru - 5,7. Producția industrială a crescut cu 7% și avem peste 100.000 de noi locuri de muncă in plus, in economie. Romania traversează acum o perioadă pozitivă din punct de vedere economic. Acest lucru trebuie să se simtă și in veniturile celor care muncesc in fiecare zi, precum și in stabilitatea mediului de afaceri. Dar pentru asta, trebuie să ne unim și să ne punem toată experiența pe care o avem, in slujba romanilor. S-a vorbit aici și Guvernul iși va oferi tot concursul, bineințeles, de intalnirile pe care trebuie să le avem, intalnirile și cu celelalte asociații a municipiilor, orașelor, comunelor, cu dumneavoastră, astfel incat și noi să participăm, să vedem in mod direct cum putem rezolva parte din, sau toate problemele pe care dumneavoastră le ridicați, să vedem care sunt soluțiile pentru a pune in aplicare proiectele de care au nevoie județele țării noastre, fie că vorbim de proiecte in infrastructură, in energie, dar și pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă. Eu cred că putem face asta, pentru că există foarte multă voință și energie din partea dumneavoastră. Există un lucru de care s-a vorbit mai devreme, care ne-ar putea duce mai aproape de ce ne propunem, și anume proiectul de descentralizare la care Liviu Dragnea a lucrat, in urmă cu cațiva ani, dar care, la un moment dat, a fost respins de către Curtea Constituțională. Au trecut cațiva ani de atunci, ani in care nu s-a mai intamplat absolut nimic. Suntem aici, in fața dumneavoastră, ca să vă spunem că nu avem de gand să lăsăm lucrurile așa. Soluțiile nu trebuiesc ingropate, alături de alte probleme. Descentralizarea este un proiect care poate și trebuie să funcționeze. Acesta este motivul pentru care noi am adoptat in Guvern, in urmă cu o lună, și am făcut un pas important, Strategia generală de descentralizare. Eu cred și noi credem că lucrurile vor funcționa mai bine, dacă vom aduce mai aproape de cetățean anumite instituții, și dacă vom transfera competențe care acum sunt administrate de la centru, păstrand doar aici, aici doar mecanismele de inspecție și control. In plus, aceasta ar fi o soluție pentru a salva și o bună parte din facilitățile care acum sunt in paragină și care acolo unde este cazul, ar putea fi transferate către autoritățile locale, și sunt exemple care imi vin rapid in minte, fie că vorbim de taberele școlare, sau de bazele sportive. De altfel, mă bucur că impreună cu colegii din Guvern, am reușit să rezolvăm o problemă care a generat, la randul ei, mari probleme, de-a lungul timpului și care ține de modul in care autoritățile locale au finanțat activitățile sportive. Știți foarte bine că am avut o lege ambiguă, care a dus la multe procese penale și probleme cu cei de la Curtea de Conturi. Lucrurile au fost corectate, in ultima ședință de Guvern, unde am modificat Legea educației fizice și a sportului, astfel incat autoritățile locale să poată finanța transparent activitățile sportive. Cred că de acum incolo, totul este clar și vom avea și rezultate mai bune, in acest domeniu. Doamnelor și domnilor, aveți deja măcar un an, unii dintre dumneavoastră, de experiență ca președinți de consilii județene. Unii dintre dumneavoastră, așa cum spuneam, sunteți la primul mandat, dar avem mulți colegi care au o vechime indelungată in administrația locală. Apropo de lucrul acesta, domnule Oprișan, mai e cineva in sală, cu experiență mai mare decat dumneavoastră, in această funcție? Cred că nu. Și nu l-am intrebat intamplător pe domnul Oprișan de acest lucru pentru că dansul, alături de Liviu Dragnea, și alți colegi din sală, au participat in 2008, la modificarea Legii alegerilor... Legii prin care erau aleși președinții de consilii județene. De anul trecut, alegerea se face din nou, după mulți ani, de către consilierii județeni. Nu vreau să deschid azi o Cutie a Pandorei, dar nu pot să nu mă intreb dacă merită să păstrăm acest sistem sau oare e mai bine să revenim la votul uninominal. Alegerea indirectă a președinților de consilii județene, ca și cum ai lega niște pietre de picioare și i-ai spune cuiva să alerge și să facă performanță. Poate că se antrenează bine cu pietrele la picioare, dar in niciun caz nu poate să alerge foarte, foarte bine și să facă performanță. Un președinte de consiliu județean nu poate să fie captiv unui vot politic, care se poate schimba oricand. Nu poate să stea la degetul mic al unora sau altora, ci să dea socoteală doar in fața cetățenilor care l-au ales. Astfel de autoritate poate fi, insă conferită doar printr-un vot direct și trebuie să ne gandim serios, e doar o temă, dacă nu cumva sistemul uninominal e mai benefic, atat pentru democrație, cat și pentru stabilitatea comunităților locale. De asemenea, știu și știm că zilnic, vă confruntați cu multe probleme. In continuare, faceți potecă la București, in continuare depuneți munți de documentație pentru fonduri europene pe care trebuie să le semnați filă cu filă, cel puțin asta a fost experiența mea in decembrie, ca fost președinte de consiliu județean, cand a fost termenul limită de depunere pe /.../ pe măsura 6.1, cred, drumuri județene și cand am semnat vreo două zile, filă cu filă, fiecare pagină, ceea ce nu este un lucru normal. Am discutat, impreună cu doamna vicepremier, cu doamna ministru Plumb, impreună și cu doamna Corina Crețu, cu reprezentanți ai Comisiei Europene, lucrurile sunt pe cale a fi rezolvate, unele dintre ele au fost deja simplificate, pentru că toată această birocratizare duce la foarte mult timp pierdut. De asemenea, sunt probleme, in continuare, cu modul in care se fac achizițiile publice. Trebuie să ieșim din acest cerc vicios, pentru că nu se pot bloca in continuare proiectele strategice de care Romania are nevoie, județele pe care le reprezentați, au nevoie cetățenii, in final, au nevoie de aceste proiecte. Pentru că, in toți acești ani, atunci cand nu ne-am impiedicat de urși, de exemplu pe tronsonul de autostradă dintre Lugoj și Deva, sau de castori, sau de broaște țestoase, de lilieci, avem contestatari de meserie - in ghilimele -, pe de altă parte, care, la randul lor, blochează proiecte importante, proiecte strategice - așa cum spuneam - pentru dezvoltarea comunităților. Trebuie să rezolvăm această problemă, o dată pentru totdeauna, și să schimbăm legea, dacă este nevoie, pentru că romanii nu mai pot inghiți la nesfarșit autostrăzi - ca să dau un exemplu - desenate cu carioca, pe tablă; trebuie să le vadă, trebuie ca aceste autostrăzi să existe. Investitorii vor să transporte ceea ce produc, mai repede și mai sigur; au nevoie de această infrastructură. Sunt angajamente ferme pe care noi le luăm, și ați văzut că ne ținem cea ceea ce ne-am angajat că vom face, in fața romanilor. Am onorat deja multe din lucrurile pe care am spus că le vom face, din programul PSD, și sunt increzător că tot ceea ce ne-am propus, lucrurile pe care dumneavoastră le cunoașteți, le vom face matematic, in ritmul pe care ni l-am asumat și ni l-am impus; și pentru care am fost votați, și pentru care programul a primit increderea. Totodată, am incredere că vom reuși impreună să facem aceste lucruri, pentru că văd in această sală oameni care ințeleg Romania la fel cum o ințeleg și eu, și doamna Shhaideh, și doamna Plumb, și Olguța, ca să dau - doamna Vasilescu, imi cer scuze! Ca să merg in aceeași linie; ca să dau exemplele din Guvern - și anume, că autoritățile locale trebuie să ia cele mai multe decizii in privința nevoilor pe care le au comunitățile pe care le conduc. Dar, pentru asta, trebuie și bani. Pentru asta, trebuie descentralizate și acele parghii care sunt generatoare de venituri pentru autoritățile locale. Au fost cateva lucruri pe care am ținut in mod special să vi le spun astăzi, am luat toate observațiile și tot ceea ce mi-ați inaintat din partea dumneavoastră, a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din Romania, și toate lucrurile vor fi analizate, așa cum am făcut și pană acuma, cu foarte mare seriozitate, și vom incerca să le punem in practică. Vă mulțumesc! Declarații ale premierului Sorin Grindeanu după Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene ​[Check against delivery] Reporter: Cu domnul Sorin Grindeanu la dumneavoastră, in birou, despre ce ați discutat? Ați vorbit despre problemele din Guvern? Liviu Dragnea: Am discutat, in primul rand, despre intalnirea cu UNCJR-ul și despre Codul Administrativ; pentru că, in administrația locală sau pentru legislația din administrația locală incă mai este mult de muncă. Am discutat, in principiu, ca această lege, Codul Administrativ, să fie inițiativă parlamentară. O să ne intalnim și cu domnul Tăriceanu, să stabilim. De asemenea, despre Codul Finanțelor Publice Locale. Sunt două legi, practic, sunt două pachete de legi extrem de importante, și sigur că ne-am și pus de acord ce să le spunem colegilor de la UNCJR. Reporter: Evaluarea miniștrilor? Reporter: Deci nu ați făcut o analiză a miniștrilor. Liviu Dragnea: Nu o facem in zece minute. Reporter: /.../ Liviu Dragnea: Nu, n-a fost o oră și ceva. Mă rog, n-am cronometrat. Reporter: /.../ Liviu Dragnea: Da. Reporter: Ieri spuneați, totuși, că veți face o analiză; și că veți discuta și cu domnul Sorin Grindeanu, dar și cu domnul Tăriceanu... Liviu Dragnea: Eu știu exact ce am spus, pentru că am proprietatea cuvintelor. V-am spus, in partea a doua a săptămanii, lucru care se va și intampla. Reporter: Deci urmează să aveți o ședință de coaliție in zilele următoare. Liviu Dragnea: Chiar intalnire. Reporter: Cu domnul Tăriceanu, ieri, ați abordat acest subiect? Liviu Dragnea: Așa, tangențial. Am discutat altceva cu domnul Tăriceanu, ieri, in principal. Reporter: Domnule Grindeanu, este nevoie de o remaniere a Guvernului, de un suflu nou in Executiv? Sorin Grindeanu: Am mai răspuns la intrebarea asta, și eu, și domnul președinte Dragnea, și alții. O să vedem in a doua parte a săptămanii și o să analizăm, așa cum v-a spus și domnul președinte Dragnea, fiecare minister in parte, și o să vedeți deciziile, in mod sigur. Reporter: Spuneați că unora le fuge pămantul de sub picioare. La cine vă refereați? Sorin Grindeanu: La opoziție, bineințeles. Reporter: Guvernul are in continuare 3-0? Sorin Grindeanu: Da. Și s-ar putea să crească scorul. Dar aici nu vorbim de individualități. E vorba de o echipă. Și echipa e formată și din echipa guvernamentală, și din coaliție; coaliția care susține acest guvern. Și, in acest moment, e 3-0; și eu cred că va crește scorul. Reporter: Domnule premier, legea salarizării a primit deja votul in plenul Senatului, insă, față de cum a fost trimis el către Parlament, a fost scos acel articol prin care erau inghețate pensiile speciale. Aveți de gand ca inghețarea pensiilor speciale să fie inclusă in programul de convergență pe care Guvernul il are? Sorin Grindeanu: Noi am dat avizul, așa cum dumneavoastră știți foarte bine, in Guvern, cu observații; observații care au venit din partea mai multor ministere, printre care și Ministerul Muncii. Tot ceea ce s-a intamplat in Senat, fără a intra in detalii, are susținerea Guvernului; fie că vorbim de pensii sau de anumite reglaje, care fie au fost făcute in Senat sau vor fi făcute in Camera Deputaților. Ceea ce este important este că i-am rugat, atat pe ministrul Finanțelor, cat și pe ministrul Muncii, doamna Olguța Vasilescu, să fie prezentă, cu echipele din cele două ministere, să fie prezenți in dezbaterile din comisii, in ceea ce se discută in plen, astfel incat Guvernul să-și spună punctul de vedere. Și au fost prezenți in dezbaterile din comisii; și vor fi, și-n continuare, la Camera Deputaților. Asta le-am cerut in Guvern. Mulțumim! Reporter: Intrebarea mea era dacă ... Reporter: Dacă ne dați și nouă o reacție, deficitul... Sorin Grindeanu: Păi cred că ar fi mai bine să ii intrebați pe cei dinaintea Guvernului pe care il conduc, pentru că se referă la ceea ce s-a intamplat in anul 2016, cand cu toate că nu au existat mari investiții in Romania, cu toate că lucrurile au mers așa cum au mers și cum au văzut romanii că au mers, și cu toate acestea s-a ajuns la ceea ce știți și dumneavoastră, in jurul lui 3... un pic peste 3 pe deficit. Noi ne-am luat angajamentul că vom avea și vom menține aceste lucruri conform lucrurilor asumate impreună cu partenerii noștri din Comisia Europeană și ne vom ține de cuvant. Punct. Liviu Dragnea: Numai puțin ... Dar, de fapt... Numai puțin, numai puțin. Calm. De fapt, ce a spus Comisia? Puteți spune dumneavoastră? Reporter: Comisia are o recomandare de reducere a cheltuielilor și pentru 2017 cu 0,5% din PIB, iar in privința lui 2016, că s-a depășit acea țintă de 3%. Liviu Dragnea: Bun. Asta domnul Juncker poate să vorbească cu domnul Cioloş foarte bine, că se intalnesc foarte des. Cand state mari au sărit peste deficitul de 3%, nu a fost nicio reacție de la Comisia Europeană. In Romania, cand nici măcar nu se pune problema să depășim deficitul de 3%, ne tot arată cartonașe galbene sau ne atenționează. Programul de guvernare va fi pus in practică, deficitul nu va fi depășit. In schimb, vrem să fim lăsați să dezvoltăm Romania. Toate aceste semnale, care sunt date, bazate nu știu pe ce, din punctul meu de vedere, sunt profund incorecte, cele care vin de la Comisia Europeană. Nu cred că așa trebuie procedat cu un stat membru, chiar dacă este vorba de Romania. Reporter: Va exista un răspuns din partea noastră? Liviu Dragnea: E posibil. O să am o intalnire chiar azi cu domnul Tăriceanu, o să discutăm și cu domnul prim-ministru, pentru că din punctul meu de vedere, nu e corectă această abordare. Adică, totuși Romania este un stat membru cu drepturi depline. Cifrele economice, cifrele, indicatorii macroeconomici arată foarte bine, in schimb tot primim tot felul de ingrijorări. De ce? Anul trecut a fost liniște și pace, cand Romania o luase in jos foarte tare. Reporter: Se poate ajunge la o poziție comună, o scrisoare către... Liviu Dragnea: O să vedem. Reporter: Domnule premier, nu mi-ați răspuns. Inghețarea pensiilor speciale va fi inclusă in programul de convergență? Sorin Grindeanu: Eu cred că v-am răspuns. Ceea ce s-a intamplat cu programul de convergență, cu tot ceea ce știți, a fost adoptat in ședința de guvern, dar tot lucrurile astea se inscriu și in ceea ce spunea domnul președinte. Anul trecut, liniște. O secundă, un moment nu am auzit nici eu, nici romani nu au auzit de aceste temeri legate de depășiri și uite că s-au depășit, și acum tragem foloasele a ceea ce s-a intamplat anul trecut. S-a depășit acest deficit fără a se intampla, și subliniez, fără a se intampla investiții majore, a incepe proiecte majore in Romania și acesta este un lucru extrem de grav. 2017-05-23 16:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_06_resize.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu, după atentatul din Manchester, Marea BritanieȘtiri din 23.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-dupa-atentatul-din-manchester-marea-britanie Declarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu, după atentatul din Manchester, Marea Britanie ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Toate gandurile noastre se indreaptă către familiile victimelor, fie că vorbim de morți, fie că vorbim de răniți, și către intregul popor britanic. Am discutat in urmă cu cateva zeci de minute cu ambasadorul Romaniei in Marea Britanie, pană in acest moment nu existau informații că sunt și romani victime printre cei de la Manchester, ținem legătura in continuare cu ambasada noastră. Cu toate acestea, dați-mi voie să-mi exprim consternarea și, totodată, revolta, față de un asemenea act indreptat impotriva unor tineri nevinovați, care au mers, așa cum știm cu toții, la un concert. O să vedem in orele viitoare dacă există și romani printre victime. 2017-05-23 16:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-23-04-53-07big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgPremierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu reprezentanții companiei KazMunayGas InternationalȘtiri din 22.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-s-a-intalnit-cu-reprezentantii-companiei-kazmunaygas-internationalGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Sorin Grindeanu a discutat cu reprezentanții companiilor KazMunayGas, CEFC si KazMunayGas International despre perspectivele de cooperare in domeniul energetic Premierul Sorin Grindeanu a reafirmat deschiderea Guvernului Romaniei față de investițiile străine, cu prilejul intalnirii pe care a avut-o astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai companiei naționale de petrol și gaze din Kazahstan - KazMunayGas, ai subsidiarei acesteia - KazMunayGas International și ai China Energy Company Ltd. (CEFC), viitorul acționar principal al KazMunayGas International. Suntem foarte deschiși la tot ceea ce inseamnă investiții in Romania, am demonstrat deja asta prin măsurile luate și vă pot asigura că vom avea aceeași deschidere și in viitor, a declarat șeful Executivului. La randul lor, reprezentanții investitorilor din Kazahstan și China au apreciat abordarea pozitivă a Guvernului Romaniei și au exprimat interesul pentru dezvoltarea cooperării in mai multe domenii, inclusiv cel al energiei, infrastructurii, dar și cel financiar și bancar. Reprezentanții KazMunayGas International au prezentat de asemenea planurile de dezvoltare ale companiei in țara noastră și in regiune. Deținut integral de KazMunayGas, KazMunayGas International este prezent in 11 țări și deține rafinăriile Petromidia Navodari (cea mai mare unitate de profil din Romania) și Vega Ploiesti (cea mai veche rafinărie in funcțiune), dar și rețele de distribuție de carburanți (Rompetrol) in Romania, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franța și Spania. 2017-05-22 13:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1495446834original_11.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la Forumul Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a BăncilorȘtiri din 22.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-forumul-pietei-financiare-organizat-de-asociatia-romana-a-bancilor Galerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Sorin Grindeanu la Forumul Pieţei Financiare ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineata! Domnule preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Romane a Băncilor, domnule guvernator al Băncii Naţionale a Romaniei, stimaţi reprezentanţi ai mediului bancar şi financiar, doamnelor şi domnilor invitaţi, in primul rand vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la acest eveniment important pentru intreaga industrie financiară din Romania. In cei 26 de ani de activitate, Asociaţia Romană a Băncilor a ştiut să devină cu adevărat vocea industriei fianciar-bancare din Romania şi una dintre cele mai importante asociaţii profesionale romaneşti. Vă propuneţi astăzi o tematică ambiţioasă, o viziune pentru 2020 in actualul context internaţional. E ambiţioasă pentru că lucrăm cu foarte multe necunoscute, poate astăzi mai mult decat oricand, dar ştiu sigur că toţi ne dorim acelaşi lucru: o Romanie dinamică, prosperă, conectată fizic şi virtual la infrastructura europeană şi nu numai, o Romanie in care copiii noştri să-şi dorească să trăiască, iar oamenii de afaceri să vrea să investească. Ce avem de făcut ca să ajungem acolo? Imi aduc aminte că la intalnirea de acum o lună de la Palatul Victoria, am discutat şi despre educaţia financiar-bancară a populaţiei. Acesta este un domeniu in care trebuie să facem mai mult ca să folosim avantajele, dar să fim pregătiţi şi pentru provocările pe care tehnologia şi inovaţia le au. Şcoala trebuie, intr-adevăr, să crească nivelul de alfabetizare financiară a romanilor, dar aici cred că intervine şi rolul dumneavoastră de a explica mai bine instrumentele şi avantajele, mai ales in zonele unde acoperirea bancară este redusă. Romania rurală este incă prea puţin atractivă financiar pentru dumneavoastră şi pot să inţeleg acest lucru, dar poate că a venit timpul ca pe langă biserică, primărie, şcoală şi locul de socializare, ca să zic aşa, să existe şi măcar un bancomat in fiecare sat sau comună. Nu vă cer să faceţi pionierat sau voluntariat, vă cer să vă gandiţi la potenţialul uriaş al zonei rurale, care adună in acest moment jumătate din populaţia Romaniei şi cred eu, şi oportunităţi nelimitate. Plăţile şi tranzacţiile financiare prin intermediul tehnologiei digitale sunt tot mai frecvente şi dacă urmărim dezvoltarea sau evoluţia celor mai dezvoltate ţări, unde acestea se fac exclusiv, aproape exclusiv online, ne dăm seama că şi ţara noastră, cu paşi repezi, se indreaptă in această direcţie. Nu mai surprind pe nimeni avantajele acestor tehnologii: mult mai puţină birocraţie, reducerea timpului alocat tranzacţiilor, produse şi servicii financiar-bancare mai ieftine pentru oameni, limitarea economiei gri şi creşterea activităţii noastre, atractivităţii economiei noastre pentru investitorii străini. In acelaşi timp, spuneam că trebuie să răspundem provocărilor cu care vin aceste tehnologii. Numai in această lună au fost două atacuri cibernetice de amploare, au produs şocuri intregii lumi şi au arătat că trebuie să ne pregătim mai bine şi să fim mai eficienţi. Cunosc bine interesul comunităţii bancare pentru o mai bună valorificare la toate nivelurile a potenţialului oferit de noile tehnologii şi vă pot spune că avem aceleaşi obiective. E nevoie să identificăm şi să folosim cele mai bune soluţii in beneficiul cetăţenilor şi a economiei romaneşti. Ştiu că sunteţi intr-o comunicare permanentă cu instituţiile statului şi doresc să vă asigur de toată deschiderea noastră. In acest sens, consider oportună propunerea ARB de a constituit un grup de lucru interministerial, din care să facă parte şi reprezentanţii comunităţii bancare, şi care să pregătească temeinic acest proces. Nu este un proces uşor, dar trebuie să-l facem şi mă bucură interesul acordat de ARB. Ar fi păcat să ratăm această oportunitate, mai ales că Romania traversează o perioadă destul de bună din punct de vedere economic. Avem o economie in creştere, cea mai mare din Uniunea Europeană, exporturile sunt la un nivel record, investiţiile străine directe au crescut cu 22,9%, producţia industrială s-a majorat cu 7,3% şi s-au creat peste 100.000 de noi locuri de muncă stabile, cu normă intreagă, in primele patru luni din 2017. Toate aceste lucruri se văd in creşterea nivelului de trai al oamenilor. Aştept cu deosebit interes concluziile evenimentului şi vreau să vă asigur din nou de intregul sprijin al Guvernului Romaniei. Vă mulţumesc! 2017-05-22 13:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-22-01-06-11big_11.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din TimișoaraȘtiri din 21.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-la-spitalul-clinic-de-urgenta-pentru-copii-louis-turcanuGalerie foto Vizita premierului Sorin Grindeanu la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii - Louis Țurcanu *** Declarații ale premierului Sorin Grindeanu după vizita la Spitalul Louis Țurcanu din Timișoara [Check against delivery] Sorin Grindeanu: O intalnire, astăzi, in primul rand la noua clădire, cu cei responsabili pentru construcţie. Eu i-am rugat să nu mai meargă in acest ritm. Totuşi, din 2013 incepand, pană acum, doar de la guvern au fost alocate 23 de milioane şi au fost cheltuite sub 10 in toţi anii aceştia, din diverse cauze. Acum, s-au dat cele 7 milioane pentru construcţie. Eu sper şi chiar am incredere, inţeleg că e ritmul potrivit, dar sper să se cheltuie, ca să dau şi alţii de la guvern, pentru că e un proiect important nu doar pentru Timişoara, ci e un proiect important pentru regiune. Spitalul de Copii Louis Turcanu este un spital regional, un spital care are nevoie de această clădire, un spital care deserveşte intreaga regiune, aşa cum am spus, şi are medici extraordinari care trebuie să lucreze in condiţii potrivite. O să ii urmăresc, vă spun sincer că o să ii urmăresc cum vor inainta in lucrări, ca să menţină ritmul. Şi, din al doilea punct de vedere, am avut o intalnire cu reprezentanţii medicilor de familie, cei de la DSV, de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, cu toţi cei care au responsabilitate in politica de sănătate din judeţul Timiş. Sunt opt decese in judeţul Timiş in ultimul an la copii, din diverse cauze iniţiale, dar cea finală este următoarea: faptul că nu au fost vaccinaţi. Să spun direct. Suntem pe primul loc in ţară in privinţa cazurilor de rujeolă - judeţul Timiş, de fapt, cele trei judeţe, Caraş, Arad şi Timiş. Nu se poate aşa ceva. Deci, cauzele care au dus aici sunt diverse şi nu vreau neapărat să vorbesc despre ele, dar am ajuns in această situaţie. Eu nu cred că mai putem să ne facem că nu există. Ştiţi că, in urmă cu două săptămani, am inceput o intalnire la guvern, cu /.../ destul de importanţi la nivel naţional, de asemenea, din domeniul sănătăţii, citindu-le cele 26 de nume de copii care au murit. Eu sper ca toată lumea să işi dea concursul, să rezolvăm problema. Inţeleg că nu mai e in acest moment o situaţie de lipsă de vaccin şi eu vă rog pe reprezentanţii mass media, aveţi un rol extrem de important, să sprijiniţi demersurile publice care vor veni pentru informarea cetăţenilor, incat să știe că această campanie de vaccinare nu are legătură cu alte lucruri care se vorbesc, ci, pur şi simplu, aceste lucruri ţin de sănătatea fiecăruia dintre noi. A fost o discuţie foarte bună, s-au tras cateva concluzii, eu sper să avem şi rezultate. Cert este că, din acest punct de vedere, o să dăm şi cateva lucruri care ţin de cadrul legislativ, adică schimbări, unele le-am făcut /chiar/ joi, in şedinţa de guvern, altele vor fi in perioada următoare. Să vedem /cand/ iese din dezbatere publică şi cand va intra legea vaccinării. Sunt lucruri importante, care vor trebui să aşeze acest sistem pe anumite coordonate care să-l facă predictibil. Noi trebuie să ştim din timp şi să dăm comenzi din timp cate doze de vaccinuri avem nevoie pe diverse categorii. Ei, lucrul ăsta nu prea s-a făcut in ultimii ani şi s-a intrat in situaţii de criză, aşa cum au fost şi pe care dvs. le cunoaşteţi. Reporter: /.../ ministrului sănătăţii sau există vreun ministru de a cărui activitate să nu fiţi mulţumit? Sorin Grindeanu: Nu cred c-ar avea vreo importanţă. Dar am crezut că e presă locală, sunt răspunsuri pe care le-am tot dat la Bucureşti. Eu monitorizez activitatea fiecăruia dintre colegii mei din guvern. In momentul in care o să simt nevoia sau am simţit nevoia să ii impulsionez in activitatea lor, am făcut-o. Cand acest lucru nu va fi de ajuns - aşa cum am făcut şi pană acum, am avut discuţii cu cei care susţin acest guvern politic, coaliţia guvernamentală - lucrurile vor fi discutate cat se poate de transparent şi de direct, aşă cum v-am şi spus. Reporter: /.../ săptămana viitoare /.../ cu domnul preşedinte Dragnea /.../? Sorin Grindeanu: Eu mă intalnesc foarte des cu domnul preşedinte Dragnea, vorbesc des, nu e nici un fel de problemă să discutăm orice fel de subiect. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Eu am mai spus lucrul ăsta. Inainte de a obliga pe cineva să facă o acţiune de acest tip in cazul nostru, statul trebuie să facă altceva, să se asigure că are necesarul de vaccinuri. Inainte de a obliga părinţii sau de a-i amenda pe părinţi, de exemplu, dacă ar fi obligatoriu a-i amenda că nu şi-au vaccinat copiii, tu trebuie să asiguri vaccinuri. Noi suntem un stat, la momentul ăsta, in care nu prea avem inceputul, şi atunci lucrul acesta trebuie rezolvat in primul rand, trebuie aşezat cadrul, să-l facem predictibil, să ştim din timp ce ai de făcut şi, după aceea, de discutat. Dar aici vreau să vă spun o chestiune extrem de importantă, /.../, fiecare dintre noi preţuim libertatea, libertatea de a alege, de aceea trăim intr-o ţară democrată. Reporter: Aveţi copii. I-aţi vaccinat? Sorin Grindeanu: I-am vaccinat. Nu m-a obligat nimeni să-i vaccinez, dar eu consider că am făcut foarte bine că i-am vaccinat. Libertatea mea este deplină atata timp cat nu atinge libertatea dvs. Dacă transpunem lucrul ăsta in ceea ce am discutat pană acum, libertatea pe care o ai de a nu-ţi vaccina copilul, să spunem, poate să aducă atingere libertății mele, dacă duce la o epidemie care imbolnăveşte pe toată lumea din clasă, de exemplu. Sunt lucruri pe care ar trebui să le avem in vedere. Reporter: Cand vor incepe să funcţioneze cele două organisme pe care le-aţi infiinţat ieri /.../? Sorin Grindeanu: Unul dintre ele cred că a şi inceput, celălalt - in cel mai scurt timp. De altfel, m-au anunţat cei de la DSP de aici că, luni, le vor veni toate vaccinurile pe care le aveau pe minus pană zilele trecute şi atunci, zicem, această situaţie, de urgenţă pe moment, a fost rezolvată. Problema e că s-a acţionat şi se acţionează pompieristic, apare cate un focar, te duci şi incerci să-l stingi. De aceea e nevoie de acest cadru, care să facă sistemul predictibil. Reporter: Ieri, preşedintele Liviu Dragnea a avut o schimbare de discurs şi a spus că ar fi de acord acum cu obligativitatea vaccinării, dacă acest lucru se va impune. Care este poziţia dvs.? Sorin Grindeanu: Am spus şi am răspuns mai inainte. Prima oară trebuie să facem următorul lucru: să asigurăm necesarul. In al doilea rand, după ce facem aceste lucruri, trebuie să avem in vedere celelalte aspecte, cele care ţin de libertăţi, de ceea ce vă explicam mai devreme. Dar pană nu rezolvăm tot acest cadru /.../ de obligativitate, iar in acest moment nu este rezolvat cadrul. Reporter: Dacă /.../? Sorin Grindeanu: Aşteptăm. Acreditările au fost trimise, in trei luni s-au trimis către autoritatea de audit toate documentaţiile pentru toate autorităţile de management, astfel incat să fie acreditate acum; repet, pentru toate organismele. S-a lucrat foarte mult, le mulţumesc. In trei luni de zile s-au făcut lucruri pe care trebuiau să le facă alţii in caţiva ani. Am avut discuţii cu cei de la autoritatea de audit, aşteptăm să ne dea ok-ul, astfel incat să se poată porni. Revenind, pentru a stopa aceste focare in acest moment s-ar putea să fie nevoie să avem o formă prin care să obligăm, pentru că altfel, lucrurile se extind. Să ştiţi că statistic, in acest moment, in zona rurală, in Romania se stă cu vaccinarea, ca procent, mult mai bine decat in zona urbană. Noi ar trebui să fim, ca ţară membră a UE /.../, undeva la 95%. Suntem pe la 60%. Şi cauza - in zona rurală lumea merge, işi duce copiii la vaccin - aici, in zona urbană, probabil, fiind prea multă informaţie despre medicină alternativă, de accea s-a ajuns la situaţia asta. Reporter: Nu este şi o problemă care ţine de medicii de familie din mediul urban? Sorin Grindeanu: Ei sunt la capătul acestui lanţ. Peste tot - şi urban, şi rural. Medicii de familie sunt cei care sunt la capăt, aşa cum am spus, şi cei care trebuie să administreze finalul şi anume, vaccinul. Există in acest moment propuneri şi s-au luat măsuri concrete şi s-a şi discutat aici de impulsionarea activităţii medicilor de familie, inclusiv prin ceea ce inseamnă decontările la Casa Judeţeană sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Sunt foarte importanţi in acest lanţ. Şi eu o să primesc in zilele următoare de la danşii, inclusiv de la cei de aici, in care am foarte mare incredere - şi aşa am primit - propuneri astfel incat să mai umblăm la acest cadru legislativ. Reporter: Dle prim ministru, aţi primit o explicaţie pentru care in regiunea de vest sunt atat de multe cazuri, inclusiv decese, din cauza rujeolei, comparativ cu celelalte zone ale ţării? Este procentul de vaccinare mai mic decat in alte zone din ţară, in zona de vest? Sorin Grindeanu: Ceea ce pot să vă spun acum este că adunat, Timiş, Caraş, Arad, cazurile de rujeolă din cele trei judeţe sunt, ca număr, aproape jumătate din numărul la nivel naţional, adică aproape jumătate din cazurile naţionale sunt in Banat. Cauzele sunt diverse şi am stat două ore aici şi unele dintre ele le-am aflat, altele, nu. Pe mine mă interesează in acest moment să incercăm să stingem acest focar, care nu se va stinge peste noapte. Pentru că vorbim de epidemie. 2017-05-21 13:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1495281951original_02_resize.jpgRomânia va adera la Agenția pentru energie nucleară a OCDE (NEA)Știri din 19.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/romania-va-adera-la-agentia-pentru-energie-nucleara-a-ocde-neaOrganizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică invită oficial Romania să devină membru cu drepturi depline al Agenției pentru Energie Nucleară (NEA), precum și al băncii de date a Agenției. Aderarea Romaniei la NEA se va finaliza printr-un schimb de scrisori, care se va efectua in prezența secretarului general al OCDE, Angel Gurria, in luna iunie 2017. Aderarea Romaniei la această agenție din cadrul OCDE este rezultatul mai multor ani de cooperare, prin participarea experților romani la schimbul de expertiză și bune practici din cadrul comitetelor NEA, pe tema utilizării sustenabile și responsabile a energiei nucleare. - Salut decizia OCDE de a invita Romania să devină membru cu drepturi depline la Agenția pentru Energie Nucleară, fapt ce va aduce beneficii pentru ambele părți. Acest lucru confirmă progresele constante făcute de țara noastră pentru a asimila instrumentele OCDE. Vom face tot ce depinde de noi pentru ca Romania să inceapă cat mai curand posibil negocierile de aderare la clubul mondial al celor mai bune practici de dezvoltare economică, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Romania și-a depus oficial candidatura pentru a dobandi statutul de membru al NEA in octombrie 2016. Programul nuclear al Romaniei a fost apoi supus unui proces de evaluare de către secretariatul NEA, efort comun la care au participat ministerele abilitate din Romania, reprezentați ai industriei nucleare și ai institutelor de cercetare din domeniu, precum și Comitetul inter-ministerial pentru relația Romaniei cu OCDE. Din acest dialog, a rezultat că Romania indeplinește standardele statelor cu programe nucleare avansate, membre ale NEA. De asemenea, a reieșit interesul comun pentru consolidarea cooperării Romaniei cu NEA in domeniul tehnologiei nucleare, al cercetării, al gestiunii deșeurilor radioactive, al siguranței nucleare. Odată cu finalizarea procesului de aderare, Romania și Argentina se vor alătura celor 31 state membre ale Agenției, care lucrează impreună pentru dezvoltarea celor mai bune practici și politici in domeniul nuclear. Suntem foarte bucuroși că Romania și Argentina aderă la Agenția pentru Energie Nucleară, pas care confirmă intărirea parteneriatului dintre OCDE și ambele țări și demonstrează incă o dată angajamentul acestora față de cele mai bune practici in domeniul energiei nucleare, a declarat Angel Gurria, Secretarul General al OCDE. Prin decizia anunțată de OCDE, Romania reconfirmă angajamentul său de lungă durată pentru dezvoltarea energiei nucleare și pentru cooperarea internațională. Romania dispune de infrastructură și o industrie națională dezvoltată in domeniul energiei nucleare și utilizează o tehnologie nucleară sigură (CANDU-6). 2017-05-19 10:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-19-10-27-23big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu comisarul european pentru concurență, Margrethe VestagerȘtiri din 18.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-margrethe-vestager-comisarul-european-pentru-concurentaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Sorin Grindeanu cu comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager Premierul Sorin Grindeanu a subliniat intreaga disponibilitate a Guvernului de a aprofunda dialogul cu Comisia Europeană, inclusiv pe teme privind mediul concurențial, cu prilejul intrevederii pe care a avut-o astăzi, la Palatul Victoria, cu comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager. Chiar in ultima perioadă am avut prilejul de a aprofunda acest dialog, in cadrul intrevederilor avute, la București, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans. Considerăm important acest dialog, mai ales in perspectiva preluării in 2019 de către Romania a președinției Consiliului UE, a declarat prim-ministrul Sorin Grindeanu. Șeful Executivului a salutat inițiativa Comisiei Europene de modernizare a modului de acordare a ajutorului de sta, dar și propunerea de directivă referitoare la intărirea rolului, independenței și capacității autorităților naționale de concurență de a acționa și de a implementa normele europene in materie de concurență. La randul său, comisarul european Margrethe Vestager a apreciat eforturile intreprinse de autoritățile romane pe linia imbunătățirii mediului concurențial din Romania și a exprimat intreaga deschidere a Comisiei Europene de a colabora cu Guvernul in această direcție. Tot astăzi, la Palatul Victoria, comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, a avut o intalnire separată cu ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul Energiei, Toma Petcu, precum și cu oficiali din ministerul Comunicațiilor și Societății Informaţionale și din Ministerul Transporturilor. La intalniri a fost prezent și președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. 2017-05-18 18:08:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cccccc.jpgVizita de lucru a premierului Sorin Grindeanu la Ministerul SănătățiiȘtiri din 18.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-sorin-grindeanu-la-ministerul-sanatatiiGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu și de ministrul Sănătății Florian Bodog, la finalul vizitei de lucru la Ministerul Sănătății [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am ținut azi să vin, inainte de ședința de guvern, la Ministerul Sănătăţii, pentru că astăzi vom aproba, printr-un memorandum, infiinţarea unui comitet interministerial de urgenţă pentru soluţionarea disfuncţionalităţilor apărute din Programul Naţional de Vaccinare. E o chestiune extrem de importantă şi, totodată, tot astăzi, se aprobă o nouă organigramă, o nouă funcţionare in Ministerul Sănătăţii, care conţine şi un nou modul, o unitate de management a vaccinării, iar această unitate va fi responsabilă de tot ceea ce inseamnă procesul de vaccinare, de la achiziţionare pană la administrarea vaccinului, incluzand aici, şi chiar ţin să subliniez acest lucru, campania de conştientizare a populaţiei. Este o chestiune extrem de importantă. Din păcate, a trebuit Ministerul Sănătăţii in aceste luni să acţioneze intr-o formă, aşa, de pompier, pompieristic, să stingă diverse focuri apărute prin proasta gestiune trecută. Prin tot ceea ce a asigurat domnul ministru astăzi, şi nu doar astăzi, ci şi in discuţiile pe care le-am avut şi zilele trecute, săptămanile trecute, se fac eforturi pentru a asigura acel necesar, ca să dau un exemplu, in incercarea de vaccinuri antirujeolă, s-au identificat, cum, de altfel s-a şi anunţat, 300 de mii de vaccinuri, amănunte extrem de importante o să vă spună domnul ministru. Astfel, odată rezolvată această criză, dorinţa mea este...şi a noastră, să creăm acel cadru predictibil care să nu ne mai aducă in situaţii de acest tip. Eu, odată cu... inclusiv cu Legea vaccinării, care se află in acest moment in dezbatere, eu cred că vom reuşi să creăm acest cadru care să ne aşeze pe o bază corectă, o bază care, aşa cum spuneam, să fie una predictibilă şi care să nu ne mai ducă in situaţii aşa cum avut şi cum avem. De asemenea, cred că e important să gestionăm bine - şi domnul ministru Bodog o să vă spună mai multe - o să gestionăm şi campania de vaccinare antigripală. Trebuie să se desfăşoare in aceiaşi parametri astfel incat să asigurăm, pe de o parte, necesarul de vaccinuri, pe de altă parte să facem tot ceea ce ţine de noi in a conştientiza populaţia de necesitatea vaccinării, pe de altă parte să se pună la punct tot acest lanţ, de la achiziţie pană la administrare. Vă spuneam că astăzi luăm aceste decizii in şedinţa de guvern de după-amiază, dar rostul venirii mele aici, inainte de şedinţa de guvern, era să discutăm pe amănuntele de care vă spuneam mai devreme. Domnule ministru... Florian Bodog: Am informat pe domnul prim ministru cu privire la măsurile pe care l-am intreprins, l-am informat cu privire la disponibilitatea pe care firmele, urmare a acţiunii noastre şi acţiunii concertate, practic, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii in ceea ce priveşte epidemia de rujeolă, firmele şi-au oferit disponibilitatea de a reloca din alte ţări şi nu din depozite, cum a apărut in presă, din alte ţări să reloce stoc suplimentar de vaccin pentru Romania şi in acelaşi timp domnul prim-ministru ne-a cerut să demarăm la timp achiziţia de vaccin pentru vaccin antigripal, vaccin antigripal care se datorează persoanelor la risc, se datorează varstnicilor şi cred că este important. Florian Bodog: Noi suntem deja in procedură de pregătire a documentației, insă am solicitat secretarului de stat care se ocupă de asistența medicală ca această procedură să ne găsească cu..., momentul demarării campaniei de vaccinare să ne găsească cu vaccinul in stoc. In același timp, am luat și eu la cunoștință de decizia ministrului Sănătății din Italia, care ieri a hotărat că copiii care nu sunt vaccinați nu vor avea acces la programele de școlarizare plătite de stat. Și asta este oarecum in linie cu legea vaccinării pe care o propunem noi. Vă rog, intrebări... Reporter: /.../ Florian Bodog: Nu, am spus că am luat-o, știți că a fost o discuție pe această temă, știți că este deja in Franța aplicată, vedem că și in Italia s-a luat această hotărare tocmai din cauza epidemiei de rujeolă. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Eu aș vrea să dau o nuanță aici, dacă imi permiteți. Inainte de a lua decizii de acest tip, prin care să obligi sau să..., dacă pot să spun, să excluzi copiii care nu se vaccinează, noi, ca stat, trebuie să facem altceva: să fim in stare să asigurăm stocul de vaccinuri, să asigurăm tot ceea ce vă spuneam mai devreme, acest lanț, și după aceea să incepem să facem acțiuni de acest tip. Deocamdată ne aflăm in situația pe care v-am spus-o: se acționează incercand să acoperim crizele venite din trecut pe diverse paliere, după care se așază acest cadru. După aceea putem vorbi. Dar datoria noastră in acest moment ca stat este să le avem, inainte de a incepe cu diverse sancțiuni. Reporter: Este posibil să existe o prevedere prin care, după ce statul iși achită datoria, practic, față de cetățeni, avem vaccinuri pe o perioadă de un an, doi ani de zile, să existe acea prevedere care să intre apoi in vigoare? Sau noi vă asigurăm vaccinul, vă informăm, facem campanie... Sorin Grindeanu: Știți, libertatea... Am ințeles, mulțumesc. In primul rand, este o lege care va fi dezbătută, aprobată, amendată, sunt convins, in Parlamentul Romaniei. Din punctul meu de vedere, libertatea fiecăruia dintre noi este un drept pe care ni l-am caștigat cu toții, dar această libertate nu trebuie să interfereze sau e deplină pană cand atinge libertatea altuia. Poate că ne aflăm intr-o situație de acest tip. Poate că cei 25 de copii sau 26 de copii, care au murit in ultimul an de zile, ne fac să ne trezim la realitate și fac și pe alții să se trezească la realitate. Un asemenea număr de copii decedați in ultimul an este dincolo de ceea ce poți să spui in cuvinte, este tragic. Eu nu cred că se intamplă lucrul ăsta in... se mai intamplă undeva - nu vreau să dau exemple de ţări - dar in mod sigur in UE nu se intamplă așa ceva, in mod sigur. Și atunci, dacă mai adăugăm și faptul că noi ar trebui să fim cu un procentaj de 95% ca și rată a vaccinării, suntem undeva la jumate... Florian Bodog: Și mai jos in unele județe. Sorin Grindeanu:...și mai jos, poate că, dincolo de datoria statului de a asigura, de aici trebuie să plecăm și prin modificările pe care le aducem astăzi sau prin ceea ce incercăm să creăm ca și cadru, incercăm să așezăm pe baze corecte, predictibile, pe care le dorește toată lumea, inclusiv furnizorii, producătorii doresc să știe din timp de ce are nevoie statul roman. In momentul cand facem, după ce facem aceste lucruri, dezbaterile legate de obligativitate au argumente pro și contra. Cert este că noi trebuie să și conștientizăm, să existe această campanie de conștientizare și v-am spus că una din atribuțiunile pe care le va avea unitatea de management este și aceasta, de conștientizare a populației in privința vaccinării. Cam in forma asta vreau să ne ducem, dar, așa, pas cu pas. Reporter: Cine va forma acea comisie, acea autoritate de care vorbeați? Sorin Grindeanu: Unitatea de management se formează in interiorul Ministerului Sănătății. Reporter: Cați membri? Florian Bodog: Va avea cinci membri. Va fi coordonată de către dna Pistol de la Institutul Național de Sănătate Publică și va avea componentă de achiziții, componentă de sănătate publică, componentă juridică, deci va avea absolut toate componentele. Reporter: Cand ajung primele doze de vaccin in Romania antirujeolă? Florian Bodog: Sunt deja in depozitul Unifarm și, aşa cum v-am spus, ieri am semnat ordinul de repartizare la DSP. Deci deja au plecat spre DSP. Reporter: In privința conștientizării, v-ați gandit să luați un model din țările care au avut succes sau cum se va face concret această conștientizare? Că e nevoie in primul rand, cum spuneați și dvs, de informație. Informație care să ajungă corect la populație și populaţie care să aibă cui să se adreseze, să primească răspuns corect. Florian Bodog: Am transmis deja CNA un mesaj care, probabil, vă va fi transmis fiecărei televiziuni și am să vă rog să-l preluați și, in același timp, pregătim și o campanie foarte intensă pentru absolut toate programele de vaccinare care urmează să le demarăm, inclusiv in momentul de față știți că pregătim achiziția pentru vaccinul pneumococic, este un vaccin care, pană la momentul de față a fost cuprins in programul nostru de vaccinare, dar pană acum nu a fost finanțat niciodată, iar la acest vaccin, una dintre cerințele pe care le va avea cel care va livra vaccinul, va fi, pe langă faptul că ii vom cere să livreze vaccinurile direct la DSP, să nu mai intre pe lanțul nostru de distribuție al Unifarmului, ca să mai antrenăm și alte cheltuieli suplimentare, va fi și această susținere a unei informări și a unei politici de educație pentru populație. Reporter: Fonduri pentru HPV? Florian Bodog: Deocamdată nu. Reporter: Știm că /.../ se face la medicul de familie. Sunt foarte, foarte multe zone unde nu avem medic de familie sau sunt foarte putini care răspund de mai multe sate. Este foarte greu ca părinții să ajungă acolo. Cum se va gestiona situația? Florian Bodog: Am solicitat Centrului National de Resurse Umane să identifice toate aceste situații și in același timp vom solicita autorităților locale ca mediatorii sanitari să acționeze mană in mană cu echipa medicului de familie. Pentru că mi s-au semnalat aceste probleme. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Nu, am spus că probabil că astăzi, pot să vă spun că aproape sigur, va intra pe ordinea de zi acel proiect de lege legat de modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală din perspectiva deciziilor Curții Constituționale, acel proiect care a fost dezbătut și a parcurs toți pașii și care va fi trimis după aceea in Parlament și că in următoarele maxim două săptămani se va veni cu legile justiției de organizare, una dintre ele fiind cea legată și de răspunderea magistraților, urmand a se porni dezbaterile pe ceea ce inseamnă - și asta e pe termen mediu și lung - eventualele modificări ale Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Asta a fost declarația mea. Reporter: Proiectul, cand va intra pe ordinea de zi astăzi? Sorin Grindeanu: Eu am avut o discuție cu dl ministru aseară și mi-a spus că, dacă-i va veni in timp util și avizul de la Consiliul legislativ, știți că e ultimul cel care inchide... A parcurs toți pașii, aviz de la CSM - sunt consultative dar are toate aceste avize. Vreau să fac precizarea că acest proiect de lege se referă la modificările strict legate de deciziile Curții Constituționale. Are și o componentă privind aplicarea unei directive europene, dar pe care o știți. Reporter: In ce țări au fost identificate /.../? Florian Bodog: Asta producătorul stabilește. Reporter: Știți că anul trecut au fost foarte multe... Florian Bodog: Nu, ele vin din ţări europene. Dacă vine dintr-o țară non europeană, deci dacă vine și din SUA, trebuie să parcurgă un parcurs mult mai lung. Ei mi-au spus că sunt disponibile in momentul de faţă, deci inseamnă că este pus pe piață in Europa. Sorin Grindeanu: Știți ce... Eu am avut intalniri cu cei din Big Pharma, cum se numesc, săptămanile trecute, nu una, mai multe intalniri, inclusiv marii producători de medicamente iși doresc acest cadru predictibil. Deci toată lumea dorește. Cu alte cuvinte, tot acel sistem de achiziții speciale sau cum se numesc... Florian Bodog: Achiziții de urgență sau negocieri cu o singură sursă... Sorin Grindeanu: Speciale, nu convin.. Acest sistem nu convine nimănui. Nici producătorilor, pentru că trebuie să ia din ceea ce s-a repartizat in alte state, nici statului căruia le livrează și atunci rolul nostru e să facem acest cadru cat se poate de predictibil. Legat de clawback, discuțiile continuă și cu Ministerul Finanțelor. Eu sper ca să se finalizeze, să se finalizeze... nu pot să dau un termen, să zic de luni de zile. Pot să zic aceste discuții să se finalizeze in cateva săptămani, astfel incat să așezăm - și ințeleg nemulțumirile unora, mulțumirile altora - pentru că m-am intalnit cu toată lumea in această perioadă, și cu cei de pe generice și cu inovative, ajung să fiu specialist in sănătate... Reporter: /.../ a tuturor părților? Sorin Grindeanu: Nu vreau să intru in amănunte și nu o să fac greșeala de a intra in aceste amănunte, dar vă spun că discuțiile sunt cu Ministerul Finanțelor, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu cei care sunt in industrie, fie că vorbim de generice, fie că vorbim de inovative, astfel incat reașezarea să fie una echitabilă și una care să impulsioneze inclusiv industria autohtonă. Reporter: Domnule prim-ministru ... Sorin Grindeanu: Vă rog. La justiție. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Procedural toate punctele de vedere pe care Guvernul le trimite către Curtea Constituțională și, in paranteză fie spus, pot să spun că semnez zeci dacă nu sute săptămanal de asemenea puncte de vedere. Procedural lucrurile stau in felul acesta: Ministerul Justiției cu Departamentul și e normal să fie așa, este titular de filă, are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări nepersonificate. Și care dau, atunci cand se solicită din partea Curţii Constituționale, și s-a solicitat, dau un punct de vedere al acestui al Ministerului Justiției, pe care il inaintează prin adresă către Guvern, iar procedural pleacă sub semnătura primului ministru. Specialiștii din departamentul respectiv, repet, nu are legătură cu persoana x,y, ş.a.m.d. specialiștii au făcut acest punct de vedere pe care Guvernul l-a inaintat către Curtea Constituțională. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Eu vă rog să... și știu că l-ați și intrebat și pe domnul ministru de dimineață, v-a explicat juridic argumentele, am ințeles că a apărut și adresa și e foarte bine că a apărut adresa respectivă, eu, cum v-am asigurat de la inceput, nu vreau să intru in să interferez in ceea ce inseamnă munca pe care specialiștii in domeniile, in cazul ăsta in justiție, o fac. Existand acest departament, nu de acuma, tot timpul a existat această procedură de care vă aminteam. Ministerul Justiției e cel care face punctul de vedere al Guvernului la eventualele sesizări sau răspunsuri la sesizările de la Curtea Constituțională. Asta e procedura. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Hai să rămanem intr-o zonă optimistă și să vă spun că se confirmă aceste exporturi, de fapt in luna martie a fost de 5,7 miliarde de euro, ceea ce inseamnă cel mai mare nivel al exporturilor din istoria Romaniei. Asta spune și altceva, că produsele romanești sunt competitive, că industria crește, pentru că nu exporți neapărat servicii. Nu exporți consum, ceea ce tot se spune că creșterea noastră economică este bazată exclusiv pe consum. In momentul cand ai asemenea sume și se ajunge la un nivel istoric inseamnă că produsele noastre sunt competitive, că industria a inceput să crească. De asemenea, investițiile directe in Romania au depășit față de anul trecut, comparativ 2017 cu 2016, tot in luna martie, peste un miliard de euro, deci inseamnă cu aproximativ 20%, dacă e corect procentul, aproximativ 20% mai mult decat anul trecut. Sunt semne bune, de dimineață am participat la Banca Națională a Romaniei, unde am spus aceste lucruri, am participat pentru că imi doresc și depunem toate eforturile, nu doar noi ci și BNR, Parlamentul, mediul academic, mediul privat, ca Romania să devină membru in Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). E un lucru pe care l-am discutat și la vizitele externe pe care le-am avut in săptămanile trecute și in Austria, asigurandu-mă de sprijinul Austriei și in Israel. Și vom continua acest demers. Am avut și o discuție cu secretarul general al OCDE săptămana trecută, domnul Gurria, căruia i-am transmis determinarea noastră de a deveni membri. Și ne interesează aceste lucruri pentru că standardele pe care le impune OCDE sunt standarde pe care noi le-am luat ca și model. Fie că vorbim de politici publice, fie că vorbim de lupta anticorupție, fie că vorbim de tot ceea ce inseamnă parametrii in care trebuie să meargă Romania. Balanța e pozitivă. Reporter: Revenim la sănătate. Se poate lua in calcul ca vaccinarea copiilor să se facă, din nou, la şcoală, aşa cum se intampla in...? Sorin Grindeanu: Eu aşa am făcut. Florian Bodog: Da, există. Şi eu, cand eram copil, am fost vaccinat la şcoală. Se ia in calcul şi acest lucru, subiectul este destul de sensibil, pentru că toată gestionarea stării de sănătate a copilului il face medicul de familie, deci... Sorin Grindeanu: Aici, capătul de lanţ, intr-un final, şi anume cel care trebuie să facă administrarea, este ce aţi intrebat dumneavoastră mai devreme şi anume medicul de familie, şi trebuie găsit, şi acesta a fost unul din punctele discuţiei noastre de săptămana trecută, şi unde au participat şi reprezentanţii medicilor de familie, trebuie găsită formula, astfel incat medicii de familie să devină mai activi. Nu vreau să intru in amănunte, este treaba lor, a celor de la Ministerul Sănătăţii, dar ei sunt capătul de linie, ei, intr-un final, sunt cei care trebuie să administreze, deci cointeresarea medicilor de familie este extrem de importantă in acest lanţ. Reporter: Dar nu prea avem medici de familie. Sorin Grindeanu: Ah, ştiu asta, că... Reporter:/.../ o ultimă intrebare, pe Justiţie, vă rog, referitor la desecretizarea arhivei SIPA... Sorin Grindeanu: Vă rog, Reporter: ... sunteţi de acord cu acest lucru şi dacă aţi vorbim cu domnul ministru Toader... Sorin Grindeanu: Da. Reporter: ... şi despre o perspectivă de timp in care s-ar putea face dubluri? Sorin Grindeanu: Am avut o discuţie, pe de o parte, legată de ceea ce vă spuneam mai devreme, de acest calendar, şi anume, proiectul legii de modificare, legile justiţiei, unde există acest orizont de timp, de două săptămani. Pachetul pe care trebuie să-l pregătim ca să venim in intampinarea deciziei-pilot de la OSCE, ştiţi că este un termen, deja nu mai este şase luni, sunt 5 luni, asta pe de o parte; pe de altă parte, fiind pe agenda publică, un alt punct a fost cel legat de ceea ce spuneţi dumneavoastră. Eu susţin desecretizarea, şi o spun cat se poate de direct, respectand legea. Există, probabil, există, nu ştiu, diverse nivele de secretizare ale acelor documente aflate in arhivă, nu ştiu să vă spun amănunte, i-am cerut domnului ministru să strangă date şi dansul susţine acest lucru. Ba mai mult, eu cred că este foarte bine să ştim şi pe cei care in această perioadă - şi acesta este un lucru pe care trebuie să-l facă domnul ministru, şi il va face - au avut acces la această arhivă. Ne interesează din ce perspectivă, sau de ce susţin acest demers? Pentru că trebuie să terminăm odată cu aşa-zisele sperietori, himere, pe care diverşi le au şi cea mai bună modalitate este asta, respectand, aşa cum am spus, procedurile legale şi am convingerea că va respecta procedurile legale. Deci, in concluzie, susţin. Reporter: Există ceva in statistici referitoare la cate, ce cantitate de medicamente ajung in Romania, anual? Cele care expiră sau...? Florian Bodog: Nu, nu am o astfel de statistică la nivelul Ministerului Sănătăţii. Din cate ştiu eu, nu, nu avem situaţii de medicamente aruncate. Probabil că le aruncă utilizatorii finali, din spitale nu mi s-au semnalat aşa ceva, sunt medicamente care sunt transmise către distrugere in momentul in care expiră. Vorbim asta de stocurile de medicamente la nivelul farmaciilor. Dar asta nu este problema Ministerului Sănătăţii. Fiecare farmacie are obligativitatea la anumite intervale de timp să-şi verifice stocurile, iar produsele care expiră sunt distruse. Nu se aruncă. Sunt trimise şi se distrug printr-o procedură specială. Reporter: Domnule ministru, revenim la incubatoare. Aţi solicitat asigurări că sunt sterilizate. Le-aţi primit? Florian Bodog: Da, am discutat cu directorul Direcţiei de Sănătate Publică, care mi-a spus că aceste incubatoare vor fi dezinfectate prin nebulizare şi, in acelaşi timp, ele au fost foarte atent curăţate inainte de... Sorin Grindeanu: Cum se numeşte? Florian Bodog: Nebulizare. Este un procedeu cu vapori de dezinfectant, care se practică. Eu voi fi, de altfel, maine, acolo, şi mă voi convinge personal că au fost repectate toate aceste proceduri. In acelaşi timp, directorul Direcţiei de Sănătate Publică m-a asigurat - şi asta este procedura - că nu se va da autorizaţia de funcţionare decat in momentul in care toate măsurile pe care Inspecţia de la Direcţia de Sănătate Publică le-a dispus acolo, vor fi puse in operă. Reporter: Dar vi s-a părut normal acel transport? Adică există o procedură de transport? Florian Bodog: Nu există o procedură de transport pentru aparatură. Practic, s-a mutat o aparatură dintr-o parte in alta. Acelaşi lucru se poate intampla, dacă, de exemplu, renovezi o clădire, poate să ajungă pe aparatura respectivă dacă nu este corect acoperită, sau dacă se mişcă, pot ajunge tot felul, praf... Oricum, ele vor fi supuse unei proceduri de dezinfecţie şi...Da, nu este normal ca să transportăm aparatura medicală cu acelaşi tractor cu care se transportă mobilierul stradal. Dar, eu vreau să-i asigur pe beneficiarii serviciilor maternităţii din Fălticeni, că Direcţia de Sănătate Publică din Suceava se va asigura de faptul că pacienţii vor fi in siguranţă. Sorin Grindeanu: Domnule ministru, dar nu mergeţi acolo? Florian Bodog: Merg acolo, da. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Am văzut ieri inclusiv, anumite lucruri, in Parlament. O să am o discuţie cu doamna ministru pe acest subiect. Cu doamna ministru am foarte multe discuţii, este un domeniu extrem de important pentru noi, dar o să am şi o să vedem cum reglementăm. Am văzut... Ieri am văzut toate aceste... Reporter: /.../ Ați văzut ? Florian Bodog: Da. Sindicaliştii din Sanitas au cerut o intalnire cu mine. Am şi discutat cu liderul de sindicat ieri, cu domnul Bărăscu, şi voi avea o intalnire cu danşii. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Dacă este adevărat acest lucru, urmare a discuţiilor, sunt convins că aceste inechităţi vor fi indreptate. Dar eu cred că trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Prin această lege a salarizării unitare, totuşi, salariile pe care noi ne-am angajat că le vom da sunt unele poate nu cat ar merita, dar, oricum, se apropie şi cresc foarte, foarte mult. Asta cred că toată lumea recunoaşte. Dacă există lucruri care poate nu sunt aşezate corect in acea piramidă, in mod sigur aceste lucruri vor fi indreptate. Dar, ca nivel de salarizare, recunoaşte toată lumea că lucrurile din acest punct de vedere, pe salarizarea in domeniul sanitar, se aşază pe baze cat de cat corecte şi la un nivel decent. Reporter: Medicii din MApN, de exemplu... Sorin Grindeanu: Există amendament in acest moment. Mi se pare nedrept, nedrept. Acum pot să vă spun o experienţă personală pe care am avut-o in urmă cu vreo două sau trei săptămani, cand am fost la Spitalul Militar şi cand am aflat că profesorul universitar care este cadru medical, dar este şi cadru militar are salariu 3.100, iar asistenta, care este civilă, avea 4.700. Deci lucrurile astea... Şi s-au depus, sunt amendamente in momentul acesta in Camera Deputaţilor, astfel incat nivelul respectiv să ajungă ca in sistemul civil. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Păi nu ştiţi că am avut..., aţi dat voi. Reporter: Vorbeaţi despre Ministerul Muncii. Aş vrea să vă citesc un mesaj cum că zeci de mame sunt datoare vandute statului. Ele au primit acasă somaţii pentru că, spune Ministerul Muncii, au incasat plăţi necuvenite. Numărul acestora /.../. Sorin Grindeanu: Probabil că este o anchetă in curs. Nu ştiu amănunte. Probabil că este o anchetă a ministerului sau a anumitor agenţii din subordinea ministerului. Să vedem despre ce... Reporter: Un subiect politic... /.../că ar fi o divergenţă in ceea ce priveşte oportunitatea unei remanieri. Unii lideri ai coaliţiei spun că ar trebui o remaniere, dvs nu aţi fi de acord. Sorin Grindeanu: Eu n-am spus că sunt de acord sau nu sunt de acord şi nici n-am văzut liderii coaliţiei, nici pe domnul preşedinte Liviu Dragnea, preşedintele partidului din care fac parte, şi nici pe celălalt preşedinte, domnul Tăriceanu, să spună lucrul acesta. Asta nu inseamnă că nu există acea monitorizare pe care o fac eu, in primul rand, ca prim-ministru, asupra activităţii fiecărui ministru. Şi, de asemenea, coaliţia care susţine acest guvern. Vorbim de un guvern politic. In momentul in care o să ajungem la concluzia că este nevoie de schimbări, o să le facem, dar nu altcumva decat in forma in care v-am spus. Repet, nu am văzut, nu m-aţi auzit pe mine, nu l-aţi auzit nici pe domnul preşedinte Dragnea in aceste zile, săptămani să spună... Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Au fost critici constructive legate mai mult de modul de comunicare a unor miniştri şi in forma asta s-au dus. Eu aşa le-am văzut şi aşa au şi fost. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Asta voi imi spuneţi? Mulţumesc mult de tot. Florian Bodog: Mulţumim frumos. 2017-05-18 15:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_poze_min.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la evenimentul “România și OCDE – Perspective actuale și viitoare”Știri din 18.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-evenimentul-romania-i-ocde-perspective-actuale-i-viitoareGalerie foto Alocuțiunea premierului Sorin Grindeanu la evenimentul - Romania și OCDE - Perspective actuale și viitoare [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineața, doamnelor și domnilor, stimați invitați, imi face o deosebită plăcere să particip astăzi la această conferință dedicată relației dintre Romania și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Felicit, in primul rand organizatorii. Este important că un asemenea eveniment are loc la inițiativa unor parteneri din mediul privat și academic. De asemenea, dați-mi voie să mulțumesc Băncii Naționale a Romaniei și domnului guvernator Isărescu pentru găzduire și pentru sprijin. Totodată, ii salut și pe reprezentanții, experții OCDE, cărora la mulțumesc că au dat răspuns invitației noastre, pentru că au manifestat toată disponibilitatea de a ne prezenta pe larg rolul şi instrumentele OCDE in domeniul politicilor economice, financiare, guvernanței corporatiste, a luptei impotriva corupției și a politicilor publice. Pentru Romania, este un moment important in istoria indelungată a relației noastre cu OCDE, un moment de maturitate și vizibilitate, mai ales de interes reciproc, cum sunt convins că va reieși pe parcursul conferinței de astăzi. Consolidarea relației Romaniei cu OCDE, clubul mondial al celor mai bune practici de dezvoltare economică, este o prioritate pentru Guvernul pe care il conduc. Romania este un partener recunoscut și relevant al OCDE, un contributor activ la dialogul specializat și regional in cadrul organizației. Am discutat despre toate aceste lucruri și cu secretarul general al OCDE, Angel Gurria, in convorbirea telefonică pe care am avut-o săptămana trecută. Romania a avut un progres constant, mult accelerat in ultimii ani, pentru a asimila instrumentele OCDE și a participat la scară largă la structurile de lucru ale organizației. Ne consultăm activ și suntem interesați să cooperăm mai indeaproape cu OCDE in numeroase domenii cheie cum ar fi politici macroeconomice, guvernanță corporatistă, liberalizarea fluxurilor de capital, migrație şi multe altele. Ne aflăm astăzi intr-un moment economic deosebit de favorabil, marcat de o creștere economică, potrivit Eurostat, de 5,6 ajustat sezonier, in primul trimestru din 2017. Avem cea mai mare creștere economică din UE. Mai mult, exporturile sunt la un nivel record, ceea ce denotă competitivitatea ridicată a produselor romanești. Din luna martie s-au exportat bunuri in valoare de 5,6 miliarde de euro, acesta fiind cel mai mare export lunar din istorie. De asemenea, in primul trimestru din anul 2017 investițiile străine directe au totalizat o valoare de 1,075 miliarde de euro, in creștere cu 22, aproape 23% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Asta nu inseamnă că trebuie să ne relaxăm sau să ne culcăm pe o ureche, din contră, știm că trebuie să menținem acest ritm, și mai știm că această creștere trebuie să fie realizată in mod solid, sustenabil și responsabil. De aceea cred că e vital să facem reformele necesare prin asimilarea celor mai bune practici și standarde existente, iar aici OCDE este liderul cunoscut in materie de guvernanță economică globală cu care vrem să cooperăm. Am făcut deja, așa cum am spus, pași importanți in acest sens, vrem ca această dinamică să continue și să se amplifice. Romania este pregătită să demareze cat mai curand negocierile de aderare la OCDE. Statutul de membru la organizație va fi o reconfirmare a progresului economic pe care l-a inregistrat țara noastră, a nivelului său real de dezvoltare. Va insemna o administrație publică mai eficientă și mai adaptată la cerințele unei lumi globale. Credem cu tărie că acest lucru se poate intampla cat de curand, suntem conștienți de dificultatea procesului şi suntem dispuși să facem tot ce putem, tot ceea ce depinde de noi și in acest sens. Pentru acest lucru e nevoie nu doar de voința țării noastre, de voința Romaniei ci și de sprijinul partenerilor noștri externi, statele membre ale OCDE, pe care ne dorim să putem conta pentru a ne atinge acest obiectiv. Largul sprijin al mediului de afaceri, al Parlamentului, al BNR, al formatorilor de opinie din Romania, a mediului academic, cred că il putem constata, il puteți constata pe deplin astăzi. Vă doresc o dezbatere cat mai interesantă, aștept concluziile sale, vreau să vă asigur din nou de intregul sprijin al Guvernului Romaniei pentru o relație cat mai apropiată și reciproc avantajoasă dintre Romania și OCDE și pentru toți actorii, nu doar pentru Romania și pentru OCDE dar și pentru toți actorii care pot și doresc să participe la obiectivul nostru de aderare la organizație. Vă mulțumesc. 2017-05-18 11:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cbe17282-c817-42fe-880f-629bc9d881a8.jpgPremierul Sorin Grindeanu: Creșterea economică de 5,7%, o confirmare a faptului că măsurile luate de Guvern sunt cele corecteȘtiri din 16.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-cre-terea-economica-de-5-7-o-confirmare-a-faptului-ca-masurile-luate-de-guvern-sunt-cele-corecteCreșterea economică de 5,7% inregistrată in primul trimestru al anului 2017, comparativ cu primul trimestru 2016, o evoluție care depășește așteptările analiștilor și ale organismelor internaționale FMI, BM, CE, este o confirmare a măsurilor economice luate de Guvern. Romania a inregistrat astfel, in primul trimestru al acestui an, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate astăzi de Eurostat. Guvernul va continua să susțină tendința de creștere economică prin stimularea investițiilor publice, accelerarea atragerii de fonduri europene și imbunătățirea colectării și reducerii evaziunii fiscale. Creșterea economică este și rezultatul increderii mediului de afaceri in măsurile economice anunțate de Guvern pentru perioada următoare - intre care Legea prevenției, inființarea Fondului Suveran de Investiții - dovedită inclusiv prin indicatorii de incredere calculați de Comisia Europeană. - Pentru 2017, ne-am propus să atragem fonduri europene consistente in economia romanească, respectiv 5,2 miliarde euro. Totodată, monitorizez personal, prin intalniri de lucru săptămanale, imbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale. Sunt parghii prin care susținem ritmul de creștere economică, astfel incat evoluția economiei să fie resimțită in viața de zi cu zi a romanilor, consideră premierul Sorin Grindeanu. Rata creșterii economice de 5,7%, mai mare decat cifra estimată pentru intreg anul 2017, respectiv 5,2%, a fost anticipată de alte evoluții pozitive din economie: Exporturile au ajuns la un maxim istoric record in luna martie 2017 adică la 5,7 miliarde euro. In primele 4 luni ale anului s-au creat peste 100.000 de noi locuri de muncă stabile. Producția industrială are rate de creștere ridicate - o evoluție pozitivă are industria prelucrătoare/industrii medium și high tech. Rata șomajului se află la un minim istoric de după 1989. 2017-05-16 14:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-16-02-52-35big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngPremierul Sorin Grindeanu a evidențiat evoluția pozitivă a economiei românești în cursul întrevederii cu Anthony De Lannoy, membru al board-ului FMIȘtiri din 16.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-evidentiat-evolutia-pozitiva-a-economiei-romane-ti-in-cursul-intrevederii-cu-anthony-de-lannoy-membru-al-board-ului-fmiPremierul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu Anthony De Lannoy, membru al board-ului FMI. Șeful Executivului a evidențiat cu acest prilej evoluția pozitivă a economiei Romaniei, confirmată de datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, produsul intern brut in primul trimestru al acestui an a fost, in termeni reali, mai mare cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, peste prognozele analiștilor. Premierul Sorin Grindeanu s-a referit și la excedentul bugetar de peste 1,64 miliarde lei, respectiv 0,2% din PIB, inregistrat in primele trei luni ale acestui an. Anthony De Lannoy a salutat evoluțiile economice menționate de premierul Sorin Grindeanu și a asigurat de intreg sprijinul FMI pentru consolidarea acestui trend și menținerea țintelor stabilite. Aceste date plasează, intr-adevăr, Romania pe o poziție bună. Ele vor fi luate in calcul pentru următorul raport al FMI de evaluare a stabilității sectorului financiar, a declarat oficialul FMI. Pe de altă parte, prim-ministrul Sorin Grindeanu a dat asigurări că măsurile pe care Guvernul le are in vedere pentru perioada următoare nu vor schimba această evoluție și că analizează săptămanal cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cu cei ai ANAF menținerea Romaniei in ținta de deficit bugetar de 3%. In acest context, șeful Executivului s-a referit și la proiectul legii salarizării unitare, aflat acum in Parlament, prin care se dorește situarea salariilor din sectorul bugetar la un nivel cat mai corect și realist, care să țină cont atat de nivelul de pregătire profesională, cat și de experiență și rezultate. Dorința noastră este să analizăm atent fiecare măsură inainte de a fi implementată, iar pană acum ne-am menținut in parametrii promiși, a declarat premierul Sorin Grindeanu. La intalnire a participat și Marius Nica, consilier de stat al premierului Sorin Grindeanu. 2017-05-16 14:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-16-02-45-50big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgPremierul Sorin Grindeanu: Descoperirea zăcământului de la Caragele este încă un pas pe drumul României spre asigurarea independenței energeticeȘtiri din 12.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-descoperirea-zacamantului-de-la-caragele-este-inca-un-pas-pe-drumul-romaniei-spre-asigurarea-independentei-energetice Galerie foto Premierul Sorin Grindeanu, ministrul Energiei, Toma Petcu, și ministrul Economiei, Mihai Tudose, au participat astăzi, la prezentarea celui mai mare zăcămant onshore de gaze naturale descoperit de statul roman in ultimii 30 de ani, la Caragele, in județul Buzău. In cadrul vizitei, premierul Grindeanu a avut o intalnire tehnică de lucru cu conducerea Ministerului Energiei și a companiei Romgaz Mediaș, pe tema perspectivelor de dezvoltare ale zăcămantului descoperit in zona Caragele. De asemenea, delegația guvernamentală condusă de premierul Sorin Grindeanu a vizitat obiectivul Grupul 4 Caragele al Romgaz Mediaș, format din grupul de colectare a gazelor produse de sondele 4, 5, 6 Caragele, staţie de uscare gaze și staţie de măsură gaze. Discuțiile s-au axat pe importanța deosebită a acestei descoperiri ce contribuie la independența energetică a Romaniei și cu potențial pentru existența unor noi zăcăminte de același tip. In 2017, Romgaz intenționează să foreze șase sonde in acest zăcămant, dintre care 3 sunt deja in funcțiune, investițiile ajungand la suma de 40 de milioane de euro. Punerea in producție a acestui zăcămant va presupune investiții de circa 140 de milioane de euro, destinate, printre altele, și lucrărilor de foraj de sonde pentru confirmarea creșterii potențiale a volumelor disponibile in acest perimetru. Zăcămantul urmează să fie pus in producție de către Romgaz in anul 2019. In același an ar urma să fie pus in funcțiune și gazoductul BRUA. - Romania este una dintre țările din regiune cu cea mai redusă dependență de sursele externe de gaze. Descoperirea zăcămantului de la Caragele este incă un pas pe drumul Romaniei spre asigurarea independenței energetice și spre consolidarea statutului de factor de stabilitate in UE. Totodată, este un moment important ce contribuie la atingerea obiectivului nostru de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, a afirmat premierul Grindeanu. Informații suplimentare: Ca urmare a proiectelor de explorare și a testelor de producție derulate in anii 2011 - 2016, in iunie 2016 Romgaz a descoperit in complexul structural Caragele (intre Buzău și Brăila), lung de circa 35 de kilometri, o importantă acumulare de gaze naturale la adancimi intre 1.500 și 4.000 de metri. Acumulările de gaze au valori de circa 25 - 27 miliarde metri cubi, cu potențial de creștere in urma evoluției explorării, putand asigura consumul intregii țări pe o perioada de 2-3 ani. Declarații de presă după vizita premierului Sorin Grindeanu la obiectivul Grup 4 Caragele [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am ținut azi să vin și cu alți colegi din Guvern la Caragele la această nouă exploatare. E o exploatare foarte importantă care se va dezvolta in anii următori, undeva intre 25 și 27 de miliarde de metri cubi de gaz, cea mai importantă descoperire din anii de după revoluție. Dacă ar fi să discutăm doar din acest punct de vedere, ar asigura doar ea independența energetică a țării noastre doi, trei ani. Sigur că-mi doresc să incurajăm, și aici vorbim și de o companie sută la sută romanească, Romgaz, nu că ar avea neapărat importanță acest lucru, dar incurajăm astfel de acțiuni din două perspective, in primul rand pentru a asigura un lucru extrem de important și in al doilea rand ne dorim și prin dezvoltarea altor proiecte energetice ca Romania să devină un hub energetic regional. Astea sunt două lucruri extrem de importante și aș incheia prin a vă spune că trebuie să ieșim din acest cerc vicios, un cerc dat pană la urmă de neputința noastră in acești ani de a exploata resursele naturale. De prea multe ori, doar am spus și nu am știut să exploatăm aceste lucruri. Avem o țară bogată care atunci cand vine vorba de a exploata resursele naturale, bogățiile acestei țări, a țării noastre nu am știut să le valorificăm in folosul cetățenilor. Eu sper ca acest semnal pe care astăzi il transmitem și noi ca Guvern și Parlamentul Romaniei să fie unul important pentru această industrie. Vă rog. Reporter: Vorbeam despre legea redevențelor, pentru că tot suntem in subiect, cand ar trebui să fie finalizată, pentru că suntem in trimestrul doi, potrivit programului de guvernare in acest trimestru ar trebui să o finalizați? Sorin Grindeanu: Se lucrează, este un grup de lucru in mai multe ministere, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor Publice, bineințeles, lucrează. Ceea ce s-a cristalizat pană acuma, dar nu vreau să spun mai mult de atat, pentru ca este normal, este un fel de splitare, de impărțire a acestor redevențe. Pe de-o parte, cele onshore, adică pe pămant, și cele offshore, alt tip de redevență, pentru că și tipul de exploatare in largul mării este diferit de cel pe țărm, pe pămant. Reporter: Rămane acea idee cu o taxă de 20% pentru resursele exploatate in străinătate? Sorin Grindeanu: Sunt diverse variante pe care le luăm in lucru. Nefiind cristalizat acest punct de vedere, vă spuneam de către minister și nu doar, și agenții, care sunt parte a acestui grup interministerial, in momentul cand vom ajunge la o concluzie vă vom informa. Reporter: Și cand sperați să aveți o concluzie? Se tot discută de redevențe... Reporter: Este cam ultima pe lista celor pe care trebuie să le faceți... Sorin Grindeanu: O să respectăm programul de guvernare. Deci in acest trimestru vom ieși cu această lege. Reporter: Dar suprataxa care există in prezent la producția internă de gaze rămane in vigoare? Sorin Grindeanu: Sunt lucruri care se discută și se vor discuta și in Parlament şi știți că au avut loc discuții in comisiile de specialitate. Eu nu vreau să intru peste dreptul Parlamentului de a legifera. Ceea ce vă spuneam este că acest grup interministerial, pe langă această impărțire sau splitare a redevențelor onshore-offshore, are in calcul toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le caștige din exploatarea acestor resurse naturale, dar in același timp, la fel de important este ca să putem ajunge cu un preț competitiv, odată ce sunt exploatate aceste zăcăminte pe care le avem, fie că vorbim de Marea Neagră, viitoarele zăcăminte, fie că vorbim de cele, de exemplu, cum sunt cele de azi de aici, să avem un preț competitiv, fiindcă vorbim de o piață liberă și vom vorbi și mai mult de o piață liberă in anii viitori. Reporter: Despre remaniere ce ne puteți spune, că astăzi se vorbește despre remanierea unor miniștri? Sorin Grindeanu: Același lucru, nu se fac la televizor. Mulțumesc. 2017-05-12 18:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_04_resize.jpgGrup Operativ la nivelul Guvernului pentru soluții la criza vaccinurilorȘtiri din 12.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/grup-operativ-la-nivelul-guvernului-pentru-solutii-la-criza-vaccinurilorGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a cerut constituirea rapidă a unui grup operativ, format din reprezentanți ai Guvernului, ai societăților profesionale, ai asociațiilor și societății civile, care să găsească soluții imediate pentru criza vaccinurilor, precum și pentru preintampinarea unor situații similare in viitor. - Este responsabilitatea noastră, a Guvernului și a Ministerului Sănătății, să găsim soluții pentru asigurarea stocului necesar de vaccinuri. Nu putem impune prin lege obligativitatea vaccinării, atata vreme cat nu sunt asigurate dozele necesare de vaccin, a afirmat prim-ministrul. Acest grup operativ va avea un mandat clar, inclusiv de a veni cu propuneri de modificare a cadrului legal, astfel incat, pe termen scurt, să permită achiziționarea dozelor de vaccin necesare, iar pe termen mediu, asigurarea stocurilor de vaccinuri in mod predictibil și continuu. Premierul Grindeanu a spus că are toată deschiderea să modifice legislația in regim de urgență și a cerut Ministerului Sănătății și reprezentanților societăților profesionale, asociațiilor și societății civile să vină, intr-un timp cit mai scurt, cu propuneri de amendare a cadrului legal. De asemenea, ministrul Sănătății, Florian Bodog, a arătat că va propune constituirea Unității de management a Programului de vaccinare, in cadrul Ministerului Sănătății, structură care va avea mandatul să asigure achiziționarea continuă și la timp a vaccinurilor, pentru a evita sincopele de aprovizionare. Măsura va fi promovată inainte de adoptarea proiectului Legii vaccinării, printr-o Hotărare de Guvern. - Este momentul să acționăm repede, țintit. Nu este admisibil să moară copii din cauza unor boli care pot fi prevenite. Cred că se impune să vorbim și despre prevenție și despre educație pentru sănătate, iar aici medicii de familie au un cuvant important de spus, a subliniat premierul Grindeanu. La intalnirea de lucru de astăzi, de la Palatul Victoria, au mai participat: prof. dr. Alexandru Rafila, președinte, Societatea Romană de Microbiologie (SRM); dr. Sandra Alexiu, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicină de Familie; dr. Gindrovel Dumitra, șeful grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale a Medicilor de Familie (SNMF); prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul instituției, Institutul Național de Boli Infecțioase - Matei Balș; dr. Valeria Herdea, președinte, Asociaţia Romană Pentru Educaţie Pediatrică in Medicina de Familie (AREMPF); dr. Oana Falup-Pecurariu, ESPID Board Member, Spitalul Clinic de Copii Brașov; dr. Miljana Grbic, șef Birou local, Organizația Mondială a Sănătății (OMS); dr. Anca Draganescu, președinte, Asociația Pro Imunizare; Ana Măița, Asociația Mame pentru Mame, dr. Adriana Pistol, vicepreședinte al Societății Romane de Epidemiologie și director al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), Borbora Koo, specialistul UNICEF pe zona de sănătate. 2017-05-12 14:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-12-02-22-41big_01.jpgPremierul Sorin Grindeanu salută sprijinul exprimat de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru ridicarea MCV înainte de 2019 Știri din 11.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-saluta-sprijinul-exprimat-de-pre-edintele-comisiei-europene-jean-claude-juncker-pentru-ridicarea-mcv-inainte-de-2019Galerie foto Premierul Sorin Grindeanu s-a intalnit astăzi, la Palatul Victoria, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. La intrevedere au participat, de asemenea, ministrul Finanțelor Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, și comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu. Pregătirile demarate de Romania in perspectiva preluării primului mandat la președinția Consiliului Uniunii Europene, in 2019, și ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare in acest orizont de timp, aderarea la Schengen și adoptarea euro au fost principalele subiecte abordate in cursul intrevederii. Legat de perspectiva ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare, premierul Sorin Grindeanu s-a declarat convins că dialogul purtat pe această temă cu experți ai Comisiei Europene a adus clarificările necesare pentru ca Romania să-și poată indeplini angajamentele asumate. In cei zece ani care au trecut de la aderarea la Uniunea Europeană, Romania a avut o abordare predictibilă, constructivă și pro-europeană și suntem hotărați să facem tot ceea ce ne-am angajat, a declarat șeful Executivului, adăugand că aderarea la Uniunea Europeană a adus foarte multe beneficii Romaniei. Premierul Sorin Grindeanu a menționat, totodată, faptul că Romania este pregătită deja de cațiva ani, din punct de vedere tehnic, pentru aderarea la Schengen, a prezentat progresele făcute in ultimele două luni in privința subvențiilor pentru fermieri și a pledat pentru relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), intenția Romaniei de a-și depune candidatura in acest sens fiind deja exprimată oficial printr-un memorandum aprobat de Guvern. La randul său, ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, a dat asigurări in privința determinării Guvernului de a menține ținta de deficit de 3% din PIB. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat progresele făcute de Romania, exprimandu-și incă o dată speranța că Romania va fi primită in Schengen și că ii va fi ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare inainte de preluarea mandatului la președinția Consiliului Uniunii Europene. 2017-05-11 17:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_vizita-juncker.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la emisiunea "Sinteza zilei" la postul Antena 3Știri din 10.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-emisiunea-quot-sinteza-zilei-quot-la-postul-antena-3[Check against delivery] Realizator: Mihai Gadea - Bine v-am regăsit la Sinteza zilei! Este o ediţie importantă, e o ediţie aşteptată, e ediţia despre care va vorbi toată lumea. Prim-ministrul Romaniei se află la Sinteza zilei şi in această seară vor fi răspunsuri la cele mai importante intrebări. Toată lumea se intreabă ce se va intampla cu legea salarizării, ce se va intampla cu pensiile, cu taxele, ce se va intampla cu alocaţiile pentru mame, bani europeni... Atat de multe subiecte şi modul in care va evolua guvernul. Care este evaluarea prim-ministrului la acest moment? Veţi afla in premieră şi vor fi foarte multe informaţii de care sunt sigur că aveţi mare nevoie. Bună seara, dle prim-ministru. Bine aţi venit. Sorin Grindeanu: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie. Realizator: Am văzut că a apărut in presă o fotografie care a făcut valuri, cu dvs. in avion. Eraţi cu alţi colegi la clasa economică. Este o fotografie care a apărut pe Agerpres. Aţi călătorit in ultima vreme, aţi fost intr-o vizită importantă la Viena şi, de asemenea, intr-o vizită foarte importantă in Israel. Vom vedea imagini, multe dintre ele in premieră absolută la o televiziune din Romania. Ce-aţi reuşit să obţineţi pentru Romania, atat in vizita din Austria, cat şi in vizita din Israel? Sorin Grindeanu: E adevărat, in ultima săptămană am fost atat in Israel, cat şi in Austria. Astăzi m-am intors din Austria. Sunt doi parteneri importanţi ai Romaniei. Pe de o parte, Israelul este cel mai important aliat al nostru in acea regiune, avem relaţii extraordinare cu ei din punct de vedere politic, din punct de vedere militar şi pe partea de intelligence. Din păcate, - şi acesta a fost rostul vizitei -, relaţiile economice nu sunt la nivelul celorlalte şi de aceea am şi fost insoţit de ministrul economiei; de aceea mi-am dorit ca această componentă economică să fie principalul nostru obiectiv in vizita din Israel. Acestea au fost, in mare parte, din discuţiile pe care le-am avut şi cu preşedintele Israelului şi cu primul-ministru, domnul Netanyahu, dar şi cu ceilalţi. Ministrul economiei a avut bilaterală cu ministrul economiei din Israel. De asemenea, şi ministrul apărării din Romania, domnul Leş, s-a intalnit cu domnul Lieberman, ministrul apărării din Israel. Vă repet, este extrem de important ca şi nivelul economic al relaţiilor dintre noi şi Israel să fie la acelaşi nivel ridicat sau colaborarea pe care o avem cu Israelul pe celelalte componente este la acest nivel. Şi considerăm, şi noi, şi Israelul, şi asta a fost, aşa cum vă spuneam, şi mare parte din discuţiile pe care le-am avut şi impreună cu colegii mei, dar şi la tete-a-tete-ul cu domnul prim-ministru Benjamin Netanyahu, m-am axat foarte mult pe această componentă economică, ceea ce este extrem de important pentru noi. Pe de altă parte, Austria, dacă e să vorbim de cea de-a doua zi, reprezintă un investitor important in Romania. Sunt investiţii ale companiilor austriece in jur de zece miliarde de euro in Romania. Este al doilea mare investitor după Olanda. Din acest punct de vedere, Austria este importantă pentru noi, pentru Romania, dar şi noi suntem importanţi pentru Austria. Lucrurile sunt bidirecţionale... Realizator: Aţi punctat foarte corect. Sorin Grindeanu: ...pentru că Romania reprezintă o piaţă importantă pentru Austria, de aceea toate discuţiile pe care le-am avut pe parcursul zilei de ieri şi cu cancelarul Kern şi la reuniunea de la Camera Economică - am vrut neapărat să am această intalnire la Camera Economică, unde au fost caţiva zeci de investitori, unii care sunt deja prezenţi in Romania, alţii care doresc să vină, de aceea am considerat necesar să le explic in continuare ce dorim să facem ca măsuri, de ce Romania va fi in continuare una din ţările prietenoase din punct de vedere economic, dacă e să vorbim de nivelul taxelor, nivelul impozitelor din ţara noastră, ne dorim ca nivelul investiţiilor austriece in Romania să crească in continuare. Şi sunt extrem de optimist din acest punct de vedere. De asemenea, unul din punctele pe care le-am atins cu domnul cancelar Kern a fost legat de cei peste 100 de mii de romani prezenţi astăzi in Austria, romani care, in marea lor majoritate, majoritate covarşitoare, sunt oameni serioşi, oameni care muncesc, oameni care işi plătesc taxele şi care nu sunt cetăţeni europeni de categoria a doua. Toţi facem parte din acelaşi proiect comun european. Realizator: Aţi discutat despre... aceste discuţii care frămantă Europa la acest moment? Sorin Grindeanu: Sigur. Realizator: Pentru a vă asigura de faptul că Austria sprijină politica noastră şi modul in care noi vedem această reaşezare? Sorin Grindeanu: Am discutat mai multe puncte, şi acestea pe care le spuneţi dvs. Austria sprijină integrarea noastră in Schengen şi a fost una din ţările care ne-a sprijinit şi in trecut, nu s-a opus la această aderare a noastră. De asemenea, l-am rugat pe cancelarul Kern să sprijine candidatura noastră la OECD şi a fost de acord. Noi suntem in acest moment in postura de candidaţi, e o bătălie cu alte state care doresc să acceadă in această organizaţie economică şi a fost de acord ca Austria să sprijine candidatura Romaniei. Din alt punct de vedere, i-am spus ceea ce Guvernul Romaniei consideră ca priorităţi in ceea ce priveşte viitorul Europei, proiectul european. Noi considerăm in continuare că intărirea proiectului european este extrem de importantă, mai ales urmare a provocărilor, şi una dintre ele este cea legată de Brexit. Istoria ne-a arătat că cele 27 de ţări au fost și sunt mai puternice impreună, nu separat. Am transmis că suntem extrem de tenaci in a susţine in continuare fondurile de coeziune, care au insemnat foarte multe plusuri pentru ţara noastră, dar nu doar pentru ţara noastră, şi, de asemenea, politica comună agricolă europeană. Sunt lucruri importante pentru noi. E această perioadă de dezbateri și sunt puncte pe care noi le vom susţine in aceste dezbateri. De asemenea, revenind la cei peste 100 de mii de romani care lucrează in Austria, e important pentru noi, pentru statul nostru, ca ei să se simtă apăraţi, să nu se simtă cetăţeni de categoria a doua, pentru că sunt cetăţeni europeni, suntem cetăţeni europeni. Am vrut să văd şi să aud informaţii legate de dezbaterile publice care sunt in acest moment in Austria privind alocaţiile pe care ar trebui să le dea către imigranţi, către cei care lucrează in Austria şi au copii, şi care este cuantumul acelor alocaţii. Există diverse poziţii in acest moment in Austria. Punctul nostru de vedere - şi eu consider că e un punct corect - este acela că unul din punctele forte ale proiectului european il reprezintă lucrurile legate de libertăţi şi de egalităţi intre cetăţenii europeni; din acest punct de vedere, eu nu cred că există duble măsuri. Sigur, partea a doua, cea legată de companiile care sunt deja prezente sau cele care vor dori să vină, a fost extrem de aplicată şi s-a desfăşurat cu toată lumea, impreună, la Camera Economică a Austriei; am fost insoţit de patru dintre colegii mei din Cabinet. Am răspuns şi eu, şi danşii, la toate intrebările. A durat mai mult de două ore toată această intalnire, spre trei ore. Extrem de interesaţi oamenii şi companiile, extrem de interesaţi cei care nu sunt incă prezenţi, să vină; cei care sunt prezenţi - de măsurile pe care noi, guvernul, dorim să le luăm in continuare, iar acesta este un lucru bun, vă repet, şi cred că este esenţa. Faptul că sunt in jur de 10 miliarde de euro investite in Romania de către companiile austriece este un lucru important, important pentru noi. Dar, totodată, şi noi suntem importanţi pentru Austria, pentru că suntem una dintre cele mai profitabile ţări din această regiune, din perspectiva Austriei. Iar lucrurile acestea trebuie spuse şi trebuie spuse cu voce tare, fără a avea băilbaieli sau emoţii din acest punct de vedere, pentru că ăsta este adevărul. Realizator: După cum se vede, aţi inceput in momentul de faţă să aveţi o activitate deplină a ceea ce inseamnă prim-ministru. Aţi inceput cu proteste..., complicat. A fost o perioadă in care, practic, acesta a fost singurul subiect şi au venit momentele in care să inceapă subiectele serioase, importante, cele de administrare, cele care contează pentru ţară, iată, vizite externe - şi vom reveni la aceste lucruri -, avem nişte imagini foarte interesante. Vreau să vă intreb pe dvs, lucru pe care l-am apreciat in toată această perioadă a fost un anumit tip de decenţă, de a trata această funcţie de mare putere in Romania, nu e simplu nici să porţi puterea de foarte multe multe ori pentru cei mai mulţi, mai ales aşa cum am văzut in Romania. Vreau să vă intreb ceva, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Vă rog... Realizator: In momentul acesta, dacă ar fi să faceţi o evaluare personală a Cabinetului şi a modului in care aţi reuşit pană la acest punct să vă atingeţi obiectivele, care ar fi calificativul sau nota pe care aţi da-o? Sorin Grindeanu: Noi am făcut după primul trimestru o evaluare, şi noi, şi cei din coaliţie, aşa cum ştiţi, la Sinaia. Realizator: Da. Sorin Grindeanu: Sunt măsuri pe care trebuia să le adoptăm in primul trimestru şi le-am adoptat pe toate. Al doilea trimestru, cel in care ne aflăm, este un trimestru in care trebuie să ne consolidăm foarte mult. Şi am să mă explic. Consolidarea inseamnă de foarte multe ori acel cadru legislativ necesar pentru viitoarele proiectele şi viitoarele dezvoltări pe care le avem prinse ca măsuri in programul de guvernare şi care se vor afla la baza dezvoltărilor ulterioare. De exemplu, suntem aproape in fază finală - şi aici, titular de filă a fost ministrul economiei cu legea privind infiinţarea Fondului Suveran de Investiţii; mai sunt cateva lucruri de făcut, va intra in dezbatere publică şi va fi trimis in Parlament. Suntem in faza in care e finalizată toată discuţia, inclusiv dezbaterea publică pe Legea prevenţiei, la fel de importantă. De asemenea, ce spuneaţi şi ce aminteaţi dvs mai devreme, Legea salarizării unitare. Am dat săptămana trecută avizul pozitiv in guvern, cu amendamente, e important de spus acest lucru, dar s-a dat un aviz pozitiv, a plecat, e in Parlament, se discută. Şi le-am cerut ministrului muncii, doamnei Olguţa Vasilescu, şi Ministerului Finanţelor să fie prezenţi la fiecare discuţie din Comisie, astfel incat explicaţiile să fie cat se poate de clare şi punctul de vedere al Guvernului pe orice se va discuta in Parlament să fie cat se poate de clar. Realizator: Doar o secundă! Aţi enumerat faptul că e aproape gata Fondul Naţional de Garantare. Sorin Grindeanu: Fondul Suveran de Investiţii. Realizator: Fondul Suveran de Investiţii. Fondul Suveran de Investiţii este de cate miliarde? Sorin Grindeanu: O să incepem şi aici e o intreagă discuţie. O să incepem cu cateva miliarde bune. Este important ca ceea ce inseamnă lege să nu fie făcută printr-o ordonanţă de urgenţă, ci să fie discutată in Parlament şi toată lumea este de acord și suntem in faza de a trimite in Parlament, pentru că mai ales pe aceste puncte, care sunt extrem de sensibile şi care ţin de o economie şi de păreri ale specialiştilor, de care trebuie să ţinem cont, orice plus, orice lucru care aşază mai bine acest fond este foarte binevenit. Putem să facem lucrurile prin... Realizator: Ştiţi in acest moment cate miliarde vor fi in acest fond? Sorin Grindeanu: Noi ne dorim să ajungem undeva la 10 miliarde de lei pe acest fond, o să vedem dacă putem din prima sau o să vedem dacă lucrurile vor evolua şi vom ajunge pe parcurs. Realizator: Vom explica imediat ce inseamnă acest fond şi cum va funcţiona el. Apoi aţi vorbit de legea prevenţiei, de legea salarizării unice. Inţeleg, sunt informaţii pe surse din zona Ministerului de Justiţie că ar fi gata şi modificările la Codul Penal, Codul de Procedură Penală... Sorin Grindeanu: Am să vă spun, dacă vreţi, mai mult decat atat. Eu, după şedinţa de guvern de săptămana trecută, am avut o discuţie mai lungă cu dl ministru Tudorel Toader, incercand să stabilim un calendar pe ceea ce este extrem de important din punctul meu de vedere, şi nu doar al meu sau al guvernului, ci pentru toată lumea. Pe de o parte, s-a terminat dezbaterea publică legată de proiectul de lege pentru transpunerea deciziilor Curţii Constituţionale in Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Cred că la şedinţa de săptămana viitoare intră in ședința de guvern, se va trimite aviz pozitiv către Parlament, extrem de important. S-a inceput şi se discută foarte aplecat pe legile justiţiei şi eu cred că in două săptămani vor fi gata. Aceste legi cuprind, inclusiv legea privind răspunderea magistraţilor. Vreau să fiu cat se poate de clar din acest punct de vedere... Realizator: Legea răspunderii magistraţilor face parte din acest pachet? Sorin Grindeanu: Din acest pachet al legilor cu privire la justiţie. Realizator: Ştiţi cumva dacă se face o diferenţă intre modul in care vor răspunde magistraţii, judecători de procurori? Aveţi detalii de felul acesta? Sorin Grindeanu: Nu şi nici nu vreau să intru, sunt lucruri extrem de sensibile, nu sunt specialist, imi păstrez..., ştiţi că tot timpul mi-am păstrat rezerva vizavi de acest subiect, dar ştiu că au avut loc foarte multe discuţii, s-au luat păreri de la CSM, de la DNA, de la DIICOT, de la Ministerul Public, de la asociaţiile de magistraţi, extrem de important, Uniunea Naţională a Magistraţilor, lucrurile sunt extrem de importante, a avut loc o dezbatere publică inclusiv cu ONG-urile. Realizator: Aici vreau să vă intreb ceva... Sorin Grindeanu: Au fost transparente toate aceste dezbateri. Şi mai este ceva, ca să inchid acest subiect şi, de asemenea, ceea ce aminteaţi dvs, şi anume schimbările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Eu vreau să vă dau un exemplu. Cred că in..., sper să nu greşesc, in 2007 au fost adoptate prin asumare aceste coduri. Dincolo de faptul că... Realizator: Cred că in 2009... Prin asumare. Sorin Grindeanu: Sau in 2009. Deci acum opt ani. Prin asumarea răspunderii Guvernului de atunci. Şi-au dovedit din foarte multe puncte de vedere limitele, şi-au dovedit aceste coduri. Şi v-aş da un singur exemplu - faptul că au fost atatea decizii, zeci de decizii ale Curţii Constituţionale prin care s-au anulat sau s-a cerut reformulare ş.a.m.d. a unor articole, alineate din aceste coduri, ne arată lipsa dezbaterii in Parlament şi tocmai vorbind despre acea procedură de asumare, unde nu există loc de amendamente, ci se votează forma propusă de guvern, lipsa acestei dezbateri a dus ca lucrurile să nu fie foarte bine aşezate. S-au pornit toate aceste discuţii, nu sunt simple, asta este ceea ce m-a informat dl ministru Tudorel Toader, nu sunt simple şi imi doresc, cat de repede, atat eu,cat şi dansul, să putem să venim cu aceste propuneri, astfel incat dezbaterile pe modificările respective să fie discutate, să fie transparente şi să aibă loc dezbateri, nu aşa cum au fost adoptate aceste coduri. Realizator: Absolut corect. Absolut corect. Realizator: Aici este o discuţie. Au fost persoane inclusiv din partidul dvs. care s-au declarat nemulţumite de modul in care ministrul Justiţiei a gestionat situaţia după raportul devastator realizat la adresa acelora care au anchetat guvernul pentru ordonanţa 13. Pe de altă parte, o mare parte din opinia publică şi cred că şi din clasa politică, dintre magistraţi, dintre cei care sunt in această zonă profesională de elită şi-au manifestat in permanenţă increderea faţă de onestitatea şi profesionalismul unuia dintre cei mai buni specialişti care este ministrul Tudorel Toader. Care este situaţia dvs.? V-aţi păstrat increderea in ministrul Justiţiei sau veţi face o evaluare, veţi răspunde la această intrebare după aceste lucruri vor apărea public? Cum v-aţi exprima cu privire la această intrebare? Sorin Grindeanu: Eu nu il evaluez doar pe domnul Tudorel Toader. Fiecare membru al echipei mele este supus acestei evaluări. Eu imi doresc, dincolo de porfotoliul pe care il conduce fiecare dintre ei, imi doresc ca performanţa să fie maximă şi eu şi coaliţia care susţine acest guvern şi este absolut normal să ne dorim lucrurile acestea. Sigur că au fost semne de intrebare legate de ritmul de lucru de la Ministerul Justiţiei. Tocmai de aceea vă spuneam că am avut şi această ultimă discuţie cu domnul Tudorel Toader in urmă cu - nici nu e o săptămană, după şedinţa de guvern, vineri a avut loc, incercand să stabilesc impreună cu dansul acest calendar de care vă aminteam mai devreme. Am incredere in profesionalism. Toată lumea recunoaşte meritele profesionale ale domnului ministru Tudorel Toader. Am incredere că tot ce şi-a propus - şi am amintit cateva dintre aceste lucruri - le va face. Important este să le facă şi intr-un anumit ritm, intr-un anumit scandenţar şi să nu se lungească foarte mult lucrurile, dar lucrurile nu depind exclusiv de guvern şi in cazul acesta de către Ministerul Justiţiei. Sunt pachete de legi care sunt trimise către parlament şi care intră in circuitul parlamentar şi e foarte bine că se intamplă acest lucru şi că sunt dezbateri in parlament pentru că acolo este locul unde se fac legi. Realizator: Absolut corect! Sunt unul dintre cei care au fost foarte critici cu privire la aceste intarzieri, cu privire la faptul că nu au fost puse in acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Inadmisibil, absolut inadmisibil ca să avem nişte decizii ale Curţii care să nu fie respectate şi pur şi simplu să ne trezim in situaţii in care anumite fapte penale pot fi considerate şi, iată, sunt considerate de anumite instanţe ca fiind dezincriminate pentru că ele nu au fost puse in acord. Sorin Grindeanu: Corect. Realizator: Pe de altă parte, problmele de ani de zile, de opt ani de zile, de - eu ştiu - de o perioadă mai scurtă, dar tot de ani de zile, ele cumva pentru a fi rezolvate cred că toată lumea are un nivel de aşteptări rezonabile de la ministrul justiţiei. Iar pe de altă parte cred că toată lumea aşteaptă şi probabil acesta va fi marele test pentru cei care lucrează in Ministerul Justiţiei cu privire la modul in care ele vor fi percepute, aceste schimbări, de opinia publică. Cred că in momentul de faţă, dacă au fost, au acceptat oameni de nivelul ministrului, prof. univ. Tudorel Toader să intre intr-un cabinet politic, cred că trebuie să li se acorde şi increde, sprijin, pentru a putea rezolva aceste lucruri. Vă rog. Sorin Grindeanu: Poate de multe ori in aceste luni s-a văzut lipsa de experienţă politică şi e normal a unora dintre membrii cabinetului pe care il conduc, dar, vă repet, fie că vorbim de domnul ministru Toader sau de alţi colegi de-ai mei din cabinet, evaluările pe care le fac eu şi colegii din coaliţia care susţine acest guvern, pentru că vorbim de un guvern politic, nu vorbim de un guvern de tehnocraţi, un guvern care are susţinere in parlament, susţinere dată de votul ceţătenilor şi de aceea ne simţim extrem de responsabili şi vizavi de coaliţia care susţine acest guvern şi, in primul rand, faţă de cetăţenii care ne-au votat, dar toate aceste evaluări nu sunt făcute o dată la trei luni, toate aceste lucruri pe care le avem foarte clar definite ca scandenţar pe luni, pe trimestre şi trebuiau fi făcute. Despre programul nostru de guvernare s-a vorbim cum cred că nu s-a vorbit de toate programele de guvernare adunate la un loc de cand avem alegeri, din 1990 pană acum. Dar acesta este un lucru foarte bun şi asta ne mobilizează şi ne ambiţionează. Pană acum, in proporţie covarşitoare, lucrurile stau aşa cum trebuie şi am făcut ceea ce ne-am angajat in faţa oamenilor că vom face. Dar noi am fost votaţi să conducem pentru patru ani, nu pentru trei luni sau pentru şase luni... Acest program este pe patru ani, nu trebuie pierdut ritmul. De aceea de multe ori am discuţii nu doar cu domnul Tudorel Toader, ci şi cu alţi colegi, am discuţii zilnice cu membrii ai echipei mele, astfel incat atunci cand simt anumite scăderi ale ritmului să incerc să-i mobilizez. Realizator: Domnule prim-ministru, ajungem după acest subiect, care cred că este unul dintre cele mai importante şi de interes pentru opinia publică, modul in care se face dreptate in Romania, modul in care se indeplineşte actul de justiţie, modul in care legislativul şi Ministerul Justiţiei schimbă aceste coduri care in mod evident au avut erori nepermis de mari. Din această asumare s-a văzut că a fost o eroare; din prima clipă s-a pornit intr-un mod greşit. Dar ajungem probabil la subiectele de cel mai mare interes şi le anunţ pentru toată lumea, pentru că imi imaginez că toată lumea este interesată de salarii, de legea salarizării, de pensii, de alocaţiile pentru mame, de taxe şi de modul in care aceste taxe ar putea să fie schimbate. Vreau să incepem cu legea salarizării. Aici au fost de asemenea foarte multe dispute, au fost contestări, au fost unele dintre lucrurile pe care le ştim cu privire la faptul cum ar trebui să ajungă această lege, unii au zis că de ce nu v-o asumaţi, alţii au venit şi au spus este foarte ambiţios, de unde veţi acoperi, de unde veţi avea posibilitatea să faceţi aceste creşteri spectaculoase? Care este nivelul real al legii salarizării in acest moment? Sorin Grindeanu: Stadiul - aşa cum ştiţi, săptămana trecută am dat aviz pozitiv in guvern, este un proiect de lege care a fost iniţiat de către parlamentarii coaliţiei de guvernare, noi am avizat pozitiv cu amendamente şi e normal să facem lucrul acesta. Colegi de-ai mei din guvern au lucrat şi in primul rand doamna ministru Olguţa Vasilescu la acest proiect de lege, un proiect extrem de important, un proiect care aşează, reaşează lucrurile corect, cred din foarte multe puncte de vedere, pe o bază şi intr-o piramidă. Am să vă spun in mare, in general, pentru că vor urma dezbateri, sunt convins, aprofundate in comisie, in comisii, in parlament şi e foarte bine că se intamplă lucrul acesta. De foarte multe ori anumite decizii chiar ale instanţelor sau decizii administrative au aşezat anumite cote ale salariului sau cuantumuri in afara acestei piramide corecte. Nu e normal - să dau un exemplu - ca un ministru să aibă - şi am păţit-o eu, in momentul in care eram ministru in guvernul condus de domnul Victor Ponta, in 2015, la un minister destul de mic faţă de altele, aveam cam al 50-lea salariu din minister. E normal, ca atunci cand ai cea mai mare responsabilitate, nivelul salariului să fie conform cu responsabilitatea. Realizator: Oamenii competenţi nu vor putea fi atraşi decat pe criterii corecte. Sorin Grindeanu: Corect. De foarte multe ori, lucrurile au stat pe de-andoaselea. De foarte multe ori, oameni care au aceeaşi pregătire, aceeaşi vechime in muncă, lucrează la stat, in aparatul central sau in aparatul local, intr-un loc aveau un nivel al salariului, in alt loc, similar, cu totul alt nivel. Iarăşi nu e normal. Sunt lucruri, ca şi principii, care au funcţionat şi funcţionează in acest moment in Romania. Prin această lege incercăm să aşezăm acea bază corectă, pornind de la varf, iar varful şi cel mai mare nivel in reprezintă salariul pe care il primeşte preşedintele Romaniei şi să construim acea bază in jos. Realizator: Nu e in dubiu că această lege va fi implementată cu 1 ianuarie 2018? Sorin Grindeanu: Multe din măsuri vor intra..., eu sunt convins că toate aceste dezbateri din parlament poate vor aduce şi anumite clarificări celor care au semne de intrebare. De asemenea, poate unele lucruri au fost scăpate de iniţiatori şi sunt importante acele amendamente in a indrepta eventuale erori din partea noastră, a guvernului, chiar dacă este, aşa cum spuneam, un proiect asumat de parlamentarii coaliţiei de guvernare, există toată deschiderea. Efortul pană in 2020 pe care..., efortul bugetar pană in 2020 este de 32 de miliarde, deci in toţi aceşti ani, că am văzut diverse comentarii din acest punct de vedere. Datele economice pe care noi le avem şi tot ceea ce am spus de la inceputul anului şi pană acum confirmă că analizele pe care le-am făcut, şi atunci cand am venit cu măsurile rapide prin care am mărit salariul minim, am redus CAS-ul ş.a.m.d., toate lucrurile, reducerile de taxe, toate lucrurile pe care le-am adoptat in primul trimestru şi măsurile au fost foarte bine analizate. Impactul lor se vede şi se vede in ceea ce au insemnat datele pe primul trimestru. Creşterile veniturilor, creşterea economică, dacă vreţi vă dau şi informaţii care poate vor apărea in zilele următoare, inclusiv pentru cei care erau pesimişti... Realizator: Da. Sorin Grindeanu: Şi mă refer aici..., şi ştiţi că in urmă cu săptămani, inclusiv FMI a revizuit in sus prognoza de creştere economică, acest lucru se va intampla probabil şi din perspectiva Comisiei Europene. Noi am spus la inceputul anului, şi atunci cand am venit cu bugetul in parlament, că prognoza noastră sau prognoza luată de la Comisia Naţională de Prognoză, este de 5,2 şi ne menţinem. Realizator: 5,2 creştere? Sorin Grindeanu: Creştere economică şi ne menţinem... Realizator: 5,2 pe anul acesta? Sorin Grindeanu: Pe anul 2017. Realizator: E o creştere importantă. Sorin Grindeanu: Foarte mare. Şi pană acum toţi cei care au zis că vom fi undeva un pic peste 3 au ajuns să aibă prognozele spre 4,4 - 4,5, deci incet, incet se apropie de ceea ce spuneam şi noi. Realizator: Deci, informaţia pe care ne-o daţi este că vom avea probabil in zilele următoare informaţii noi de la Comisia Europeană cu privire la aceste evaluări ale creşterii economice şi ale prognozei pe care ei o au? Sorin Grindeanu: Va fi probabil un raport in care nu doar pentru Romania, ci pentru toate ţările din UE, iar vizavi de creşterea economică prognozată probabil că va fi mai sus faţă de ceea ce spuneau la inceputul anului, sigur exprimandu-şi in continuare ingrijorările legate de posibilitatea de depăşire, aceeaşi discuţie, a deficitului bugetar, care iată că in primele trei, patru luni ale anului, nu că am intrat pe deficit, chiar după primul trimestru am avut un mic excedent, extrem de important. Sunt foarte atent şi eu şi colegii mei la a păstra această balanţă, a nu depăşi deficitul bugetar de 3%. Sunt angajamente pe care ţara noastră le-a luat indiferent, cine conducea guvernul sau cine era preşedinte, şi o ţară serioasă işi păstrează angajamentele dincolo de anumite cicluri electorale. Sunt lucruri care ne obligă şi pe care inţelegem să le respectăm. Realizator: Le respectăm. Aici este insă o discuţie care poate va trebui ridicată la momentul potrivit. Sigur că e cam greu acum s-o ridicăm, insă ştim foarte bine că ţări importante au reuşit să aibă, să se dezvolte, să facă salturi importante pe deficite mai mari. Avem exemple importante, poate cel mai recent este al Spaniei. Cred că această discuţie la un anumit moment trebuie avută, insă faptul că reuşim această creştere economică pe un deficit pe care să-l respectăm, de 3% , este un lucru pe care sigur că toată lumea il urmăreşte, pentru că aici există această temere. Temerea legată de faptul că, iată, scad taxele, pe de altă parte cresc salariile, cresc anumite facilităţi care sunt date de la mersul cu trenul la tot felul de alte lucruri şi aici era spaima pe care o ştiţi foarte bine exprimată de toată lumea: vor putea să acopere toate aceste lucruri şi intr-adevăr nu doar să reuşim să avem creştere economică, să reuşim să păstrăm balanţa. Sorin Grindeanu: Toate analizele, aşa cum vă spuneam, pe care le-am făcut adoptand măsuri importante in primul trimestru ne arată că da. Noi nu inţelegem că atunci cand ai o creştere economică, aşa cum a fost in anii trecuţi, acea creştere economică să se simtă eventual doar in depozitele BNR sau in alte părţi. Inţelegem că acea creştere economică să se simtă şi in nivelul salariilor şi pensiilor din ţara noastră. Lucrul ăsta l-am spus, şi PSD-ul l-a spus tot timpul, şi am şi făcut, nu doar că am spus. Şi ăsta este un lucru extrem de important. Dacă ai creştere economică, parte din ea merge in investiţii, merge in dezvoltare, parte trebuie să se simtă in veniturile romanilor şi de-asta am luat aceste măsuri. Legat de legea salarizării unitare, ca să revin, am văzut că şi colegii din opoziţie, ceea ce e un lucru foarte bun, dna Turcan anunţa in urmă cu vreo două zile, că or să vină şi danşii cu o lege in oglindă a salarizării unitare. Consider că e un lucru extraordinar de bun acesta. Ii rog pe colegii mei, eu nu sunt parlamentar, nici nu vreau să fiu inţeles greşit, dar aş vrea să fie foarte atenţi cand vor discuta despre această lege, pentru că, de obicei, cand a venit din partea aceea, s-au tăiat salarii şi pensii şi nu vorbim de o istorie foarte indepărtată din acest punct de vedere, chiar apropiată. Eu inţeleg că cei din opoziţie şi nu doar... Există aşa un cor care spune şi-şi arată non stop ingrijorarea. Nu-i un lucru rău! Nu-i un lucru rău! De fiecare dată cand există o critică şi o critică de tip constructiv, eu in modul ăsta o percep, o analizez şi eu şi colegii mei şi ii indemn pe toţi să facă acest lucru. Dar cand critici doar de dragul de a critica şi că, inţelegi, nu e bine să mărim salariile medicilor, nu e bine să mărim salariile profesorilor, nu mai inţeleg. Nu mai inţeleg. Atunci ar trebui aceşti domni, in frunte cu dna Turcan, să vină in faţa romanilor şi să spună că nu sunt de acord cu măririle salariilor la medici pe care le-am făcut deja, şi că nu sunt de acord cu măririle salariilor la profesori. Pentru că altfel este o ipocrizie din care doresc şi-i indemn să iasă. Să fie constructivi, să vină cu amendamente constructive in parlament, cand se va discuta această lege, nu doar să critice, aşa cum spuneam, de dragul de a critica. Realizator: Scandal pe indemnizaţiile mamelor. E vorba de declaraţiile dnei Olguţa Vasilescu, care spunea: cred că undeva la 8.000 de lei ar fi o sumă foarte corectă pentru indemnizaţie. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea: Nu sunt de acord acum cu plafonarea indemnizaţiilor. Nu mai acceptăm să aflăm de la televizor ce se intamplă. Orice iniţiativă trebuie discutată serios in partid. Cum rămane? Sorin Grindeanu: Săptămana trecută a fost aprobat acel plan de convergenţă in guvern. Nu e luată... şi vreau să fiu foarte clar, e aşa o furtună, iarăşi, pană la urmă, intr-un pahar cu apă. De ce? 97%, vorbim de ce avem astăzi, din indemnizaţiile... Realizator: Sunt sub 8.000. Sorin Grindeanu: Sunt sub 5.000. Vorbim de 3% din aceste indemnizaţii, care sunt peste 5.000. Realizator: Bun, şi atunci de ce să fie discuţii dacă ele sunt sub 5 mii? De ce e nevoie de această discuţie? Sorin Grindeanu: In acel plan de convergenţă nu se vorbeşte de o hotărare pe care noi am luat-o deja, ci că există această posibilitate de a plafona nu la 5.000, la 10.000 aceste indemnizaţii. Nu că se aprobă această plafonare sau că nu se aprobă. Eu le-am cerut colegilor mei să facă un calcul, astfel incat să vedem care e impactul, pană la urmă, pentru că eu nu cred că sunt atat de multe cazuri in ţara noastră care să aibă indemnizaţii peste 10.000 de lei şi care să respecte legea. Eu vreau să fiu foarte clar aici. Şi aici voi cere pentru... Realizator: Pentru că in ultimele luni se cresc salariile foarte mult tocmai pentru a beneficia de aceste indemnizaţii. Ştiţi care este problema şi ştiţi foarte bine, nu am niciun fel de dubiu că nu aveţi aceste informaţii şi este o ingrijorare pe care cred că o impărtăşim, am discutat despre asta. Problema legată de faptul că Romania moare. Avem o natalitate foarte scăzută, toate datele arată ingrozitor, avem mortalitate infantilă uriaşă, este pe primul loc in Europa, e o problemă uriaşă, iar modul in care guvernul şi statul ar trebui să găsească resurse şi poate o strategie intreagă cu privire la modul in care ii incurajăm pe tineri să aibă copii aici... Sorin Grindeanu: Absolut de acord cu dvs. Eu am vrut să vă dau aceste date ca să ştim unde ne aflăm. Şi tocmai de aceea le-am cerut colegilor mei să facă această analiză. Vorbesc de oameni de bună-credinţă şi doar la ei mă refer, nu la cei care poate sunt cazuri aşa cum spuneaţi dvs. şi care este impactul, pană la urmă, al celor care au..., al mamelor care au peste 10.000 de lei. Pentru că eu nu cred că e un impact foarte mare asupra bugetului, dar nici mic. Tocmai de aceea am nevoie de această analiză. De aceea spuneam că e o furtună pentru că nu s-a luat nicio decizie din acest punct de vedere. Mai mult decat atat, şi subliniez şi e extrem de important, 97% din aceste indemnizaţii sunt sub 5.000 de lei. Noi vorbim de o plafonare nu la 5.000 de lei, la 10.000 de lei, o eventuală plafonare la 10.000 de lei, ceea ce probabil că inseamnă, in acest moment, peste 10.000 de lei, dar asta o să vedem in urma analizei respective, sub 1% in mod clar. Dar, revenind la toate aceste lucruri, subliniez, pentru că am văzut că e o discuţie, am văzut şi cat am fost plecat in aceste zile, că a fost o discuţie in ţară şi e normal să fie, este absolut normal, doar că trebuie spus adevărul şi aşezat in parametri normali. Este o analiză pe care şi Ministerul Muncii, şi Ministerul Finanţelor trebuie să o prezinte in perioada următoare şi există posibilitatea să se intample aceste lucruri, nu s-a luat nicio decizie. Eu inclin să nu facem această plafonare, am foarte multe... Realizator: Deci opţiunea dvs. este să nu se facă plafonarea. Acestea vin de la Ministerul Muncii sau cum au ajuns... Sorin Grindeanu: Nu, opţiunea mea şi este normal să fiu... şi aşa am acţionat tot timpul in aceste luni, insă văd prima oară acea analiză. Pot să am anunite păreri acum, dar cred că ar fi anormal să spun clar da sau nu. Vreau să văd acea analiză pe care am cerut-o colegilor mei. Acum, aşa, la rece, nu vorbim..., cred eu că nu vorbim de un impact foarte mare. Dar haideţi să aşteptăm acea analiză, să vedem sumele, să vedem despre ce e vorba. Vreau să vă mai spun ceva extrem de important, apropo de toate legile pe care noi le avem de adoptat şi am enumerat cateva dintre ele, fie că vorbim de Legea salarizării unitare, fie că vorbim despre Fondul Suveran de Investiţii, Legea prevenţiei, pentru proiectele strategice, care şi ea e aproape finalizată. Codul Administrativ, la fel, extrem de important şi care va pleca spre Parlament in perioada următoare. Vă spuneam că toate aceste trei luni reprezintă luni de consolidare, de aşezare a acelei baze legale pe care să construim celelalte măsuri pe care le avem de luat in următorii patru ani. Este extrem de important sprijinul parlamentar pe care il vom avea pe aceste proiecte de lege, toate aceste proiecte de lege au fost făcute..., sunt măsuri prinse in programul de guvernare, sunt lucruri pe care le discutăm cu colegii din coaliţia care susţine acest guvern, tocmai de aceea acest dialog cu Parlamentul este esenţial pentru noi in aceste luni. Realizator: In calitatea mea de cetăţean onest al acestei ţări şi lucrul acesta l-am vorbit şi cu ministrul muncii şi familiei, insă mi se pare foarte important să vă spun ceea ce cred: chestiunea legată de modul in care Romania va găsi formule să incurajeze familiile să aibă copii in Romania, aceasta cred că este o problemă foarte mare şi dacă... Sorin Grindeanu: De acord. Realizator: ...şi dacă nu vom găsi resursele la acest lucru ne vom trezi peste nişte ani de zile intr-o situaţie absolut dezastruoasă. Deja lucrurile pe statistici nu arată deloc bine, in orice studiu pe acest subiect, aşa cum spuneam, simplu, dar nu simplist, Romania moare. Astăzi apare pe surse in contextul modificării Codului Fiscal, se anunţă - şi lucrul acesta vreau să il confirm sau să-l infirm cu dvs. - că vor fi taxate ajutoarele şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, pensiile pentru invalizi de război, orfani, văduvele de război, dar şi bursele primite de elevi şi studenţi, precum şi premiile sportivilor medaliaţi. Adevărat sau fals? Sorin Grindeanu: Dle Gadea, m-am..., recunosc că mi-a fost destul de greu, aşa cum aţi spus şi dvs. la inceputul discuţiei noastre, să incerc să răspund la fiecare ştire, am incercat, care nu era pusă in parametri corecţi. Avea anumite nuanţe de corectitudine. Eu vreau să vă spun in mare legat de acest subiect care s-a discutat, de schimbare a sistemului de impozitare. Eu le-am cerut colegilor mei, şi ştiţi lucrul ăsta, că am făcut public, le-am cerut colegilor mei din guvern să..., inainte de a ieşi, de a explica, de a-şi da cu părerea despre aceste schimbări, să le analizeze foarte bine, pentru că ei vorbesc ca membri ai Guvernului, să nu meargă să arunce anumite lucruri in mass-media dacă nu sunt hotărarile deja luate. De aceea vă spun, suntem in perioada de analiză. Eu vorbesc din punctul de vedere al Guvernului, in care vedem fiecare din aceste măsuri, dar dezavuez din start ceea ce spuneţi... Realizator: Mie mi se pare absolut inacceptabil. Sorin Grindeanu: ...că vor fi cheltuieli deductibile şi toate lucrurile astea... este cu totul altceva. Eu vreau să vă spun, in mare, că toate discuţiile, mai ales pe acest domeniu, cel care afectează pană la urmă fiecare roman, trebuie să se intample, să fie clare, să fie analizele făcute in primul rand in Ministerul Finanţelor. Atat timp cat eu le-am cerut colegilor mei să fie mai aşezaţi, să fie mai chibzuiţi, să-şi analizeze fiecare declaraţie, să fie mai reţinuţi in a arunca anumite proiecte inainte de a lua deciziile, nu o să fiu eu primul care incalc regula. Sigur că discut, sigur că am discuţii cu dl ministru al finanţelor şi nu numai, sigur că am avut discuţii... Realizator: Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că... Sorin Grindeanu: Eu vorbesc de membrii Guvernului şi cred că am fost cat se poate de clar. Realizator: De membrul Guvernului, de ministrul de finanţe s-a exprimat că are o comunicare cred că a folosit chiar cuvantul dezastruoasă. Este vreo evaluare in ceea ce priveşte... Adică sigur că nu putem să ştim, nu imi imaginez că ministrul de finanţe dădea pe surse astfel de informaţii, foarte posibil să fi plecat de la nivelul celor care lucrează in minister. Aici este o foarte mare discuţie şi cumva continuand discuţia de aseară cu doamna primar general descoperim in diverse ministere oameni care cumva lucrează nu pentru Guvernul Romaniei, ci pentru diverse cercuri de interese, pentru diverse companii, vorbeam aseară despre nivelul II şi III din Ministerul Transporturilor, care par a fi angajaţii unor companii de construcţii, vorbeam despre, iată, in seara asta, despre Ministerul de Finanţe /.../ 2017-05-10 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_la_sinteza_zilei08_resize.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu în AustriaȘtiri din 09.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-austriaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Grindeanu: Dezvoltarea companiilor austriece din Romania se datorează și condițiilor prietenoase pentru mediul de afaceri Premierul Sorin Grindeanu a participat astăzi, la Viena, la o masa rotundă organizată de Camera Economică a Austriei, la care au fost invitați reprezentanții celor mai mari investitori austrieci in Romania. Șeful Executivului a subliniat că Austria este importantă pentru Romania, in condițiile in care este al doilea investitor străin in țara noastră: - Suntem una dintre cele mai profitabile piețe pentru Austria din aceasta regiune a Europei. Faptul că multe dintre companiile austriece s-au dezvoltat atat de bine in Romania, este o poveste de succes care se datorează managementului dumneavoastră, dar și condițiilor prietenoase din țara noastră pentru mediul de afaceri. Premierul Grindeanu a prezentat măsurile luate de Guvern menite să incurajeze mediul de afaceri și dezvoltarea economică, punctand scăderea TVA de la 20% la 19%, limitarea birocrației și reducerea cu 102 a numărului de taxe și tarife. Președintele Camerei Economice a Austriei, Christoph Leitl a felicitat Guvernul de la București pentru creșterea economică record inregistrată de Romania, ceea ce dă - incredere și bunăstare cetățenilor- . In primul trimestru al anului 2017, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, producția industrială s-a majorat cu peste 5%, comerțul cu amănuntul a crescut cu aproape 7%, serviciile pentru populație cu 5,6%, iar serviciile pentru intreprinderi cu 9%. De asemenea, Christoph Leitl a subliniat că Austria se află pe primul loc in ceea ce privește formarea profesională a tinerilor și a arătat disponibilitatea de a oferi expertiză Romaniei in acest domeniu. La evenimentul organizat de Camera Economică a Austriei au mai participat, din partea Guvernului, ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall și ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu. Premierul Sorin Grindeanu se află astăzi in vizită la Viena, unde a avut o intrevedere cu Christian Kern, cancelarul Austriei și a participat la masa rotundă organizată de Camera Economică a Austriei. In cursul acestei zile, prim-ministrul va avea intalniri cu reprezentanți ai companiilor austriece și cu guvernatorul landului Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner. Intrevederea premierului Sorin Grindeanu cu cancelarul Austriei, Christian Kern Conferință comună de presă susținută de premierul Sorin Grindeanu și cancelarul Austriei, Christian Kern [Check against delivery] Christian Kern: Stimate doamne, stimaţi domni, vă salut călduros! Astăzi am avut marea bucurie de a-l avea prezent pe domnul prim-ministru al Romaniei. Romania este un partener important pentru Austria din punct de vedere cultural şi politic, dar şi din punct de vedere economic. Am făcut un schimb de păreri despre situaţia economică bilaterală. Austria este pe locul doi ca investitor in Romania, sunt 10 miliarde de euro care sunt investiţi. Anul trecut s-au investit peste 2 miliarde de euro şi am văzut că a fost o creştere evidentă in Romania, care va fi chiar mai bună in viitorul an. Situaţia este că firmele austriece au o evoluţie foarte bună. Mii de locuri de muncă depind de acestea. De asemenea, şi evoluţia din Europa ne arată că avem confruntări importante, dorim ca Europa să fie intr-o situaţie stabilă, să evolueze din punct de vedere al bunăstării, mai ales, şi Romania să evolueze in termeni de bunăstare in Europa Centrală. Am discutat şi despre chestiunea preşedinţiei UE, fiindcă Austria va prelua preşedinţia in a doua jumătate a anului 2018, iar Romania, imediat după aceea, in anul 2019, va continua această preşedinţie. Am avut un schimb de păreri despre accentele comune pe care dorim să le dezvoltăm aici. Subiectul Dunării şi al fondurilor de coeziune este o prioritate pentru noi şi credem că este posibil să se genereze noi impulsuri de creştere. Această preşedinţie va evolua intr-o situaţie deosebită a UE, va fi deja Brexitul, dar incă nu ştim care vor fi urmările concrete, insă avem un proiect comun pe care amandouă ţările il vor continua şi dezvolta, iar cand se va ajunge in faza accentuată, atunci vom vedea impreună. Dau cuvantul mai departe domnului prim-ministru. Sorin Grindeanu: Mulţumesc domnule cancelar, sunt foarte bucuros că mă aflu astăzi la Viena şi ii mulţumesc domnului cancelar pentru invitaţia adresată. Faptul că azi e 9 mai, Ziua Europei, şi că ne aflăm la Viena, cred că putem să spunem că e simbolic pentru noi, pentru Romania şi pentru Austria. Arată determinarea pe care noi o avem, şi Romania şi Austria, de a lucra impreună pentru consolidarea proiectului integrării europene in interesul şi in beneficiul cetăţenilor europeni. Romania este importantă pentru Austria, dar şi Austria este importantă pentru Romania. Aşa cum spunea cancelarul, Austria este al doilea stat ca investiţii in Romania, ceea ce este extrem de important din punctul nostru de vedere, dar, totodată, Romania reprezintă pentru Austria una din cele mai importante pieţe din punctul de vedere al business-urilor şi al lucrurilor care se pot dezvolta in ţara noastră. Sigur, l-am invitat şi sper că in această toamnă cancelarul Kern să vină in vizită in Romania. Sunt două direcţii principale pe care am avut discuţii astăzi. Prima este cea pe care am atins-o un pic la inceput, cea legată de componenta economică - Austria este al doilea mare investitor in Romania in domenii strategice precum energie, construcţii, sectorul bancar, asigurări şi nu numai. Totodată, subliniez faptul că ţara noastră este in mod incontestabil una din pieţele cele mai profitabile pentru Austria in Europa Centrală şi de Est. Tocmai pentru a intări relaţiile economice foarte bune pe care le avem, astăzi am venit impreună şi cu ministrul economiei şi cu ministrul pentru comerţ, IMM şi antreprenoriat. Alături de cei doi miniştri prezenţi astăzi, in sală, aici, vom merge și vom avea o discuţie extrem de importantă, la care am ţinut foarte mult să fim prezenţi, cea de la Camera Economică a Austriei, unde vom avea discuţii cu investitorii deja prezenţi in Romania sau cu cei care vor dori să investească in viitor in ţara noastră. Vreau și le voi spune că, in acest moment, ţara noastră este una dintre cele mai prietenoase ţări din UE din punct de vedere economic, taxele sunt extrem de reduse. Rata de creştere a economiei romaneşti, anul trecut, a fost cea mai mare rată din Europa, sperăm şi anul acesta să rămanem pe acelaşi loc fruntaş. Vom incerca să creăm, să imbunătăţim cadrul economic, astfel incat investiţiile in economia noastră să crească şi să fie din ce in ce mai solide. Al doilea subiect principal, aşa cum spunea şi cancelarul Kern, este cel legat de domeniul afacerilor europene. Ne pregătim pentru preluarea succesivă a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Austria in semestrul II al anului 2018, Romania in semestrul I al anului 2019. Sunt foarte multe teme dificile de abordat, o parte din ele le-am atins şi astăzi, Brexit, orientările de viitor ale UE, politicile viitoare, care din punctul nostru de vedere trebuie să confirme politica de coeziune şi - ca pilon central - şi instrument pentru creşterea convergenţei dintre Europa de Est şi cea de Vest. De asemenea, cadrul financiar post-2020 este foarte important şi va fi pe agenda preşedinţiilor noastre. Nu in ultimul rand, sigur că s-a discutat şi ii mulţumesc Austriei pentru suportul pe care il oferă Romaniei in accederea la Schengen şi pe care il va oferi şi in viitor. In incheiere vreau să vă spun că mi-a părut bine să constat că avem aceeaşi preocupare ca Uniunea Europeană să rămană un proiect de succes pentru Europa, o instituţie eficientă şi solidară, bazată pe principiile democraţiei şi libertăţii, instituţie apropiată de cetăţean. Vă mulţumesc. Reporter: Cu permisiunea dvs voi adresa intrebările in limba romană. Pentru că este Ziua Europei aş vrea să intreb ambii oficiali despre discuţiile din ultima vreme din Austria referitoare la o posibilă prioritizare la angajare a cetăţenilor din Austria in defavoarea imigranţilor, printre care şi cei romani? Şi despre reducerea, posibila reducere a beneficiilor sociale pentru copiii imigranţilor, dacă aceştia nu locuiesc in Austria. Aş vrea să ştiu dacă s-a discutat despre aceste două teme şi care este poziţia actuală a Guvernului austriac in legătură cu aceste două teme. Mulţumesc. Christian Kern: Da. Despre aceasta trebuie să ştiţi următoarele: dacă vorbiţi de imigranţi, cred că vorbiţi de ultimul val de refugiaţi. Austria este, ca mărime, ţara care a primit cei mai mulţi refugiaţi, raportat la numărul populaţiei, decat o face Grecia sau Italia. In anul 2017 trebuie să cheltuim 2 miliarde de euro pentru asistenţa acordată refugiaţilor, nu numai pe mancare, pe asigurarea condiţiilor de bază de trai, ci şi pentru şcoli, asistenţă socială, ne angajăm foarte mult şi in domeniul integrării acestor refugiaţi. Dacă populaţia austriacă nu și-ar oferi sprijinul, atunci ar fi imposibil să putem interveni astfel. Nu văd ingrijorarea dvs, ci, dimpotrivă, vreau să spun că suntem una dintre ţările care face cu mult mai mult decat fac altele. Iar discuția in cadrul UE s-a referit la măsura in care se compensează asistenţa acordată refugiaţilor. Austria este o ţară exportatoare şi o ţară care plăteşte către UE. De aceea, considerăm că fiecare ţară trebuie să-şi suporte obligaţiile şi să participe şi in cadrul acestei chestiuni a refugiaţilor referitor şi la tratamentul faţă de aceştia, la asistenţa socială care li se acordă, care este cu mult mai mare decat in alte ţări. Sorin Grindeanu: Să răspund şi eu, sigur, mult mai pe scurt. Am atins in discuţia tete-a-tete cu cancelarul Kern acest punct legat de alocaţii. Inţelegem problemele fiecărei ţări. Punctul nostru de vedere - şi este normal - este că orice fel de schimbări legislative la nivel naţional trebuie să fie - şi aici cred că toată lumea este de acord - in concordanţă cu legislaţia europeană. Fiecare, după aceea, poate, in momentul in care este in concordanţă cu legislaţia europeană, să-şi dezvolte politicile in ţara respectivă, dar respectand legislaţia europeană. Am uitat să vă spun ceva in prezentare şi imi cer scuze. Tocmai pentru a imbunătăţi şi mai mult relaţiile foarte bune pe care le avem, in perioada următoare vom incerca să trecem şi la un nivel neoficial, cel legat de ONG-uri şi dialogul dintre Romania şi Austria să se poarte şi la acest nivel. Tocmai de aceea am venit cu propunerea pe care domnul cancelar Kern a acceptat-o, ca sub Aspen Institute Romania să lansăm un dialog Romania-Austria care să cuprindă oameni de afaceri, academicieni, profesori, personalităţi şi care să ajute şi din punctul de vedere civil, dacă pot să spun aşa, al ONG-urilor, la imbunătăţirea relaţiilor de toate tipurile dintre Romania şi Austria. Reporter: Am o intrebare pentru prim-ministrul roman. Aveţi planuri de a crea un Fond Suveran de Investiţii, in acest an? Ne puteţi oferi detalii cu privire la dimensiune sau la proiectele de care aţi fi interesat? Un Fond Suveran de Investiţii. Dacă am timp, aş putea să vă pun incă o intrebare despre taxarea veniturilor, promovarea unor reformele fiscale. Ne puteţi oferi mai multe informaţii cu privire la momentul in care intenţionaţi să aveţi gata proiectul de lege şi care ar fi impactul bugetar al acestuia? Vă mulţumesc. Sorin Grindeanu: Sigur, suntem cu Fondul Suveran de Investiţii, una dintre măsurile cu care noi ne-am angajat că vom veni in perioada următoare, suntem in faza in care am elaborat legea şi anexele. In perioada imediat următoare, va fi pus in dezbatere publică, va trece această perioadă de dezbatere publică ce reglementează infiinţarea acestui Fond Suveran de Investiţii şi vom trimite această lege la Parlament. Eu sper ca ritmul discuţiilor in Parlament să fie unul alert, astfel incat aprobările şi tot ceea ce ţine de infiinţarea acestui Fond Suveran de Investiţii să poată fi puse in practică anul acesta. Sunt foarte mulţi paşi de făcut, dar suntem la final, inainte de a supune dezbaterii publice această lege extrem de importantă pentru noi. Din celălalt punct de vedere, suntem de asemenea, in perioada in care sunt foarte multe discuţii legate de sistemul de impozitare, de toate lucrurile care să facă din Romania un mediu economic şi mai prietenos. Vă spuneam la inceput că suntem una din ţările care au printre cele mai prietenoase medii economice din Europa. Avem tot timpul discuţii de acest tip pentru a imbunătăţi aceste lucruri. Ne propunem ca in acest an să avem creştere economică de 5,2%, toate aceste lucruri venind şi pe o relaxare fiscală, care a avut loc la inceputul anului. S-a scăzut TVA-ul, s-a eliminat taxa de stalp ş.a.m.d. Sunt lucruri pe care le-am făcut şi pe care le avem in vedere şi in perioada următoare ca măsuri, astfel incat să menţinem creşterea economică de peste 5% pentru anul 2017 şi să rămanem in continuare unul din mediile economice cele mai prietenoase din Europa. Reporter: Bună ziua! Am o intrebare adresată premierului Sorin Grindeanu şi domnului cancelar Kern. Aş vrea să ştiu dacă nivelul actual al investiţiilor companiilor austriece in Romania este mulţumitor şi dacă aţi discutat astăzi despre vreo prioritizare a colaborării pe anumite domenii. Christian Kern: Cooperarea funcţionează foarte bine. Avem unele proiecte foarte mari in Romania. Sunt companii mari care au investit foarte mult, 10 milioane de euro, şi cred că şi domnul prim-ministru a spus deja că se vor imbunătăţi condiţiile-cadru şi atunci cred că investiţiile vor creşte, dar in final este o decizie a companiilor, şi nu a cancelarului. Noi putem să-i sprijinim, să-i incurajăm, dar credem că va continua. Sorin Grindeanu: Aşa cum vă spuneam, Austria este al doilea mare investitor in Romania in domeniile pe care le enumeram mai devreme. Tot timpul este loc de mai bine. Tocmai de aceea considerăm extrem de importantă și intalnirea de după-masă, de la Camera Economică a Austriei, unde avem o intalnire şi cu actualii investitori şi cu cei care doresc să vină in Romania. Datoria noastră este să prezentăm atuurile pe care le avem, ceea ce vrem să facem in viitor, care sunt politicile şi măsurile pe care dorim să le luăm din acest punct de vedere, astfel incat investiţiile austriece in Romania să continue să fie la cel mai inalt nivel. Repet, Austria este extrem de importantă pentru noi din acest punct de vedere; şi invers este valabil, Romania fiind o piaţă extrem de profitabilă pentru Austria in această regiune a Europei. Christian Kern: Dacă nu există alte intrebări, vă mulţumesc. Masă rotundă de afaceri romano-austriacă, găzduită de Camera Economică a Austriei Intalnirea premierului Sorin Grindeanu cu guvernatorul Landului Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner Declaraţii de presă comune susţinute de premierul Sorin Grindeanu şi guvernatorul Landului Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Mă bucur că am avut posibilitatea astăzi, in cadrul vizitei mele la Viena, să am o intrevedere şi cu guvernatorul landului Austria Inferioară, doamna Leitner. Unul din cele mai puternice landuri austriece, cu o creştere economică remarcabilă la nivelul Republicii federale. Austria Inferioară se numără şi la nivel european printre cele mai performante şi de succes regiuni, nu in ultimul rand, datorită deschiderii pe care o are landul dumneavoastră către spaţiul central şi est european, dar şi investiţiilor in domenii de viitor, precum cercetarea şi inovarea sau noile tehnologii. Pentru regiunile din Romania, Austria Inferioară poate fi considerată o regiune model, atat in ceea ce priveste strategiile şi politicile economice, pentru care a şi fost desemnată cea mai apreciată regiune, din punct de vedere al inovării, din Europa, ci şi pentru rolul important in domeniul digitalizării. Astăzi am avut discuţii, aşa cum doamna guvernator a spus, şi din punctul de vedere al implementării anumitor proiecte concrete, şi s-a discutat foarte mult despre strategia Dunării, pentru regiunea Dunării, lucruri extrem de improptante şi pentru Romania, şi pentru dumneavoastră. Este extrem de important, datorită preşedinţiilor succesive pe care Austria şi Romania le vor avea la Consiliul Uniunii Europene, să stabilim puncte comune pe agendă ca priorităţi comune, in semestrul II al anului 2018, cand Austria va avea preşedinţia şi in primul semestru din 2019, cand Romania va avea preşedinţia. Am discutat cu doamna guvernator şi despre anumite provocări pe care le avem la nivelul agendei europene, cunoscand foarte bine faptul că Austria Inferioară este extrem de activă pe plan european şi pledează pentru o politică de coeziune puternică, ceea ce reprezintă o prioritate majoră a Romaniei pe agenda europeană. In opinia noastră, politica de coeziune trebuie să rămană pilonul central al politicilor privind dezvoltarea regională. Apreciez deschiderea europeană şi internaţională a acestui land şi doresc să-mi exprim satisfacţia pentru faptul că Biroul de reprezentare a Austriei Inferioară in Timişoara implineşte anul acesta zece ani, nu centenarul, ci zece ani, perioadă care coincide şi cu durata de cand Romania a devenit ţară membră a Uniunii Europene. Sunt convins că relaţiile noastre vor spori in viitor şi vor aduce contribuţii benefice, atat pentru diversificarea cooperării dintre statele noastre, cat şi pentru dezvoltarea proiectului european. In incheiere, imi exprim speranţa ca doamna guvernator va vizita curand Romania şi ii mulţumesc incă o dată pentru intalnirea noastră de astăzi. Declaraţii de presă susţinute de premierul Sorin Grindeanu, la finalul vizitei in Austria [Check against delivery] Reporter: (...) domnule premier, dacă aţi discutat aici, la Viena, despre romanii care sunt aici, care au afaceri, şi dacă vă gandiţi, ştim că la un moment dat se discuta că tebuie să ii ajutăm pe aceştia să revină, să investească in ţară. Aţi avut vreo discuţie cum ii putem ajuta, l-am văzut pe ministrul economiei? In cazul dumneavoastră... Sorin Grindeanu: Am avut discuţii, astăzi, legate de situaţia romanilor, din mai multe perspective, atat cu cancelarul Kern, cat şi cu doamna guvernator Leitner. Am avut, de asemenea, o intalnire şi cu cei care au investit deja in Romania sau cei care vor să investească la Camera Economică a Austriei. Au fost atinse multe puncte, inclusiv cele legate de partea socială. Aşa cum ştiţi, in Austria, in acest moment, este o dezbatere legată de alocaţiile care sunt date către copiii imigranţilor. Am spus şi astăzi la conferinţa de presă, am ridicat această problemă, cand eram cu domnul cancelar chiar, danşii sunt intr-un proces in care au trimis către Comisia Europeană o cerere de clarificare. Noi considerăm, ca ţară, că trebuie respectate principiile europene, cele care stau la baza fundamentului proiectului european, cele care ţin de libera circulaţie a forţei de muncă, a capitalului. Sunt lucruri care au stat, aşa cum spun, la baza proiectului comun european şi nu pot să existe cetăţeni europeni de categorii diferite sau de ranguri diferite. Reporter: V-a spus şi dacă intenţia de a prioritiza la angajare cetăţenii austrieci este, intr-un fel, devenită realitate? Pentru că, din nou, este o dezbatere in Austria şi pe această temă. Sorin Grindeanu: Sunt peste 100.000 de romani, in jur de 105.000 de romani in Austria. Suntem intre primele ţări, ca şi prezenţă, din acest punct de vedere. Contribuim, prin munca de zi cu zi, romanii contribuie la creşterea economică, pană la urmă, dacă vreţi, a Austriei. Marea majoritate a romanilor aflaţi aici, sau majoritatea covarşitoare, muncesc in mod corect, cinstit, respectă legile din Austria, şi ăsta este un lucru foarte bun. Am găsit deschidere extraordinară din partea domnului cancelar Kern, găsim dialog, apreciază munca şi ceea ce fac romanii aici, in Austria. Sigur, nu doresc să intru in dezbateri interne ale Austriei şi nu cred că este rolul meu să fac acest lucru. Cert este că ne unesc principiile, aşa cum spuneam, comune europene. Şi atat Romania, cat şi Austria pledează pentru intărirea proiectului comun european, pentru că istoria ne-a arătat că impreună cele 27 de state sunt mai puternice decat separat. Iar Romania este importantă pentru Austria, importantă şi dintr-o perspectivă, dacă vreţi, economică. Este ţara in care au investit companiile austriece peste sau in jurul a 10 miliarde de euro. Austria este importantă pentru Romania şi din această perspectivă. Sunt lucruri comune, pe care trebuie să le consolidăm. Suntem printre cei mai importanţi parteneri ai Austriei din Europa Centrală şi de Est, ceea ce e important. Reporter: Pentru că vorbeaţi de principiile UE şi de valorile pe care ar trebui să le promovăm, v-aş intreba ce părere aveţi despre proiectul trecut de Camera Deputaţilor referitor la coaliţia pentru familii şi schimbarea, definirea in Constituţie a căsătoriei. Sorin Grindeanu: In primul rand, e vorba de un proiect, pană la urmă, poporul roman va decide prin vot calea pe care să o apucăm. Părerea mea personală o ştiţi, sunt dintre cele trei milioane de romani care au semnat pentru, dar vreau să vă spun că e o primă etapă pană la urmă, aşa cum vă spuneam, e o propunere de modificare a Constituţiei, iar romanii vor decide, da sau nu, printr-un vot. Eu cred că e calea corectă. Reporter: Dar credeţi, in opinia dvs, că asta duce la o nouă dezbinare şi poate, nu ştiu, apariţia unei /.../? Sorin Grindeanu: Eu cred că pană la urmă decizia, aşa cum spuneam, trebuie să fie la romani, iar decizia poate fi dată prin ceea ce vă spuneam mai devreme, prin acea consultare. Ceea ce s-a intamplat astăzi e un prim pas care premerge această consultare. Mi-e greu să vă spun azi, să fac o evaluare in ce parte se vor duce opţiunile romanilor. Reporter: In ţară, /.../ vorbim de UE, de o construcţie care pledează pentru libertate, pentru solidaritate, pentru nediscriminare? Sorin Grindeanu: Nu vreau să intru neapărat in dezbatere de acest tip, pot să aduc argumente şi contraargumente şi putem discuta foarte mult timp din această perspectivă şi vor fi auzite aceste argumente şi contraargumente. Ceea ce este foarte important e să existe dezbateri, foarte important, şi subliniez lucrul ăsta, dezbateri din acest punct de vedere. Important e ca romanii atunci cand işi vor exprima opţiunea, dacă se va ajunge acolo, să o facă in cunoştinţă de cauză, luand act de toate aceste dezbateri, deci incurajez, pe de o parte, ce spuneaţi dumneavoastră, cu libertăţile şi toate lucrurile care ţin şi care sunt esenţiale in UE; pe de altă parte, ceea ce spun cei care au promovat şi anume lucrurile care ţin de tradiţie, de o anumită respectare a acestei tradiţii şi a familiei tradiţionale. De aceea vă spun că e foarte important ca in perioada următoare aceste dezbateri să existe astfel incat, atunci poporul nostru va opta, să o facă in cunoştinţă de cauză. Reporter: /.../ aţi abordat şi subiectul defrişărilor ilegale din Romania? Sorin Grindeanu: Am fost, aşa cum v-am spus, am fost la Camera Economică a Austriei, unde au fost cateva zeci de companii prezente, unii care sunt deja prezenţi in Romania, alţii care işi doresc să vină, să investească in Romania, alături de parte din echipa mea guvernamentală, consider extrem de important acest aspect in a prezenta Romania din perspectivă economică, in a sublinia avantajele şi mediul prietenos pe care noi il avem, dovadă fiind investiţiile importante pe care companiile austriece le fac in Romania. Au fost prezenţi şi reprezentanţi din acea industrie şi au pus şi intrebări, mie şi colegilor mei. Reporter: Ce v-au intrebat cei de la Schweighofer? Sorin Grindeanu: Mai important cred că e ce le-am răspuns eu. Reporter: Şi ce le-aţi răspuns? Reporter: Ce v-au intrebat şi ce le-aţi răspuns? Sorin Grindeanu: Le-am spus şi că pentru ei e valabil şi pentru toată lumea, din acea perspectivă a acestei industrii, din punctul meu de vedere, trei lucruri. Odată, să se respecte Codul silvic, adoptat de către Parlamentul Romaniei anul trecut, şi extrem de important. Pentru că acolo avem, paranteză, dar dumneavoastră probabil că ştiţi foarte bine, avem acele cote de 30% şi lucrurile alea trebuie a fi respectate, pentru că aşa spune legea. Doi la rand, provenienţa lemnului, e valabil pentru toată lumea, nu doar pentru acea companie, trebuie să fie una legală şi dovedită, nu trebuie să fie provenienţe ilegale ale materiei prime, in cazul nostru, ale lemnului. Şi trei, i-am indemnat pe cei din această industrie să ţină legătura şi să aibă un dialog foarte bun cu ONG-urile din acest domeniu, să ia seama de anumite cazuri pe care ONG-urile le ridică, să incerce in perioada imediat următoare să explice anumite acţiuni care nu au fost explicate foarte bine, să fie extrem de transparenţi in toate acţiunile pe care le fac, respectand, şi subliniez, şi Codul Silvic şi toate lucrurile pe care le-am amintit mai devreme. Din punctul meu de vedere, astea sunt cele trei lucruri pe care trebuie să le respecte cei care se ocupă cu aceste industrii. Reporter: V-au asigurat cei de la Schweighofer de transparenţă? Sorin Grindeanu: Eu le-am spus ceea ce cred eu. Reporter: Şi ei ce v-au spus? Sorin Grindeanu: Le-am făcut o recomandare din acest punct de vedere. Şi nu pot să fac decat recomandări. Vorbim de companii private, iar acea recomandare a fost de a fi transparenţi. Una din recomandări. Celelalte două, vi le aminteam, care ţin de respectarea legii. Şi aici nu discutăm şi nu negociem. Realizator: Revenind la subiectul familiei, ca să zic aşa, in ţară este o adevărată discuţie despre posibilitatea plafonării indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Au fost declaraţii inclusiv de la doamna ministru a muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, care spunea că se ia in calcul şi că ar fi o idee bună ca indemnizaţia pentru mame să fie palfonată la ceva intre 5.000 şi 10.000 de lei, spunand că sunt cazuri puţine cei care sunt peste, dar totuşi ar fi vorba despre o plafonare a acestui impozit. -: Ca să oprească această industrie. Sorin Grindeanu: Haideţi să repunem acest subiect pe făgaşul normal. Vorbim de acel plan de convergenţă, care a fost aprobat, aşa cum ştiţi, la ultima şedinţă de guvern. Acolo nu se spune că asta va fi acţiunea, ci că va exista o consultare şi că, in urma acelei consultări, există această posibilitate. Nu este luată decizia. Dar vreau să vă mai spun ceva, 97%, pe cifre reale, din indemnizaţii sunt sub 5.000 de lei in acest moment in Romania. Deci, asta este realitatea, sub 5.000 de lei, nu sub 10.000 de lei. Despre lucrurile astea vorbim. Şi mai subliniez o dată, vorbim despre o consultare legată de acest subiect. Nu este luată nicio decizie, de aceea imi doresc să reducem un pic tensiunea din acest punct de vedere, să vorbim pe chestiuni reale. Decizia, aşa cum vă spuneam, nu este luată. Reporter: Dar este un proiect in acest sens in momentul de faţă, există? Sorin Grindeanu: Nu. Asta incerc să vă spun, că nu există asemenea proiecte. Este vorba de acel plan de convergenţă, unde printre măsurile pe care am putea să le luăm in perioada următoare, perioada următoare nu insemnand in următoarea săptămană, in următoarea lună, ci pe o durată mai indepărtată, ar putea fi şi aceasta. Dar important este că nu vreau să trecem foarte uşor. Mai important este să supunem lucrurile in mod corect. Repet, nu este luată nicio decizie din acest punct de vedere, şi suntem cat se poate de clari, şi nu există in acest moment un proiect de acest tip, este doar acel plan de convergenţă de care vorbeam, unde se spune despre posibilitatea plafonării. Ca şi posibilitate, urmează a fi analizată, dacă este oportună sau nu. Şi, doi, vă repet, sub 5.000 de lei, nu sub 10.000 de lei, cat se discută, sub 5.000 de lei in acest moment in Romania sunt 97%. Deci, vorbim de 3% şi nici ele toate sub sau peste 10.000 de lei. In mod cert, cei care vor primi indemnizaţie sau discutăm foarte mult peste 10.000 de lei, eu sunt convins că de un procent sub 1%. Reporter: Păi, şi de ce se ia totuşi in calcul, dacă este un procent atat de mic? De ce avem această discuţie totuşi? Sorin Grindeanu: In momentul in care vom lua sau nu o decizie, o să spunem. Reporter: Dacă imi permiteţi, anul trecut, domnul Liviu Dragnea pe această temă critica guvernul Cioloş şi spunea că PSD o să readucă indemnizaţiile la valoarea lor corectă şi tot atunci vorbea de un guvern neserios, pentru că tot in guvernul Cioloş era vorba atunci de acea indemnizaţie de 35.000 de lei, dacă nu mă inşel. Sorin Grindeanu: Eu nu o să comentez vreodată sau să fac discuţii despre ce spune altcineva. Eu cred că am fost cat se poate de clar şi v-am transmis că nu este o decizie luată, ci că facem o analiză, in momentul in care vedem, urmare a acelei analize, pe ce cale o luăm, o să vă transmitem şi o să luăm decizia... Reporter: V-aş mai intreba, tot aţi amintit de programul de convergenţă, acolo scrie că menţinerea pensiilor speciale va rămane la valoarea de acum. Adică, este posibil ca acestea să se modifice, dacă spuneaţi că sunt măsuri care pot fi luate in viitor, ca să aibă o dezbatere şi să se schimbe ceva şi aici? Sorin Grindeanu: Toate aceste lucruri legate de programul de convergenţă şi deciziile ulterioare, fie că vorbim de ceea ce spuneaţi dumneavoastră sau de indemnizaţii, sunt lucruri şi decizii pe care le vom lua urmare a unor analize. Acel program de convergenţă a fost adoptat in urmă cu cateva zile şi arată anumite posibilităţi pe care putem să le avem in perioada următoare, astfel incat să ne inscriem in parametri la care ne-am angajat. Despre asta discutăm. Reporter: /.../ aţi luat o decizie la nivelul guvernului, o să daţi o hotărare de guvern /.../? Sorin Grindeanu: Am avut o discuţie şi eu şi colegii mei din cabinet, fie că vorbim de ministrul finanţelor, de ministrul transporturilor şi de alţi colegi, şi cu cei din parlament, cu cei din Comisiile de buget-finanţe şi de la Cameră şi de la Senat, cu transportatorii au avut loc mai multe randuri de discuţii pentru a-i consulta pe această problemă. De asemenenea, cu ASF. Concluzia este că in perioada următoare, in Parlament fiind un proiect de lege, să se discute acest proiect de lege, deci o să aşteptăm ca Parlamentul să ia o decizie din acest punct de vedere. Reporter: Şi in cazul in care pană pe 18 mai nu vom avea o lege dată de parlament, ce se va intampla, vor exploda preţurile? Pentru că transportatorii asta spun. Sorin Grindeanu: Dar eu nu cred că asta spun. Tocmai vă spuneam că au avut loc aceste discuţii cu transportatorii, nu doar una, ci mai multe, noi, prin angajamentele pe care le-am luat la Comisia Europeană, trebuie să luăm anumite măsuri. In cel mai scurt timp această lege, care este discutată in Parlament, va fi şi adoptată ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut cu liderii grupurilor parlamentare din Parlament, astfel incat să clarificăm lucrurile. Vreau să ne respectăm angajamentele pe care le-a luat in faţa Comisiei Europene, vreau să fim din acest punct de vedere cat se poate de clar. Nu există această posibilitate de explozie in perioada imediat următoare a RCA-ului. Reporter: Dar nici nu prelungim cu trei luni perioada de plafonare. Sorin Grindeanu: Nu, pentru că vom avea decizia destul de rapidă in parlament şi atunci... Reporter: V-aş intreba, domnule premier, dacă aţi stat de vorbă cu preşedintele PSD, cu Liviu Dragnea, referitor la legea graţierii, pentru că s-a tot plimbat, s-a dus la plen, s-a intors din nou la comisie. Aţi avut /.../ modifică, aţi mai avut vreo discuţie, sau cu ministrul justiţiei, cu domnul Tudorel Toader? Sorin Grindeanu: Noi avem o formă, aşa cum ştiţi, către Parlament, am clarificat ceea ce susţinem ca şi Guvern, o discuţie aplicată pe tot acest subiect legat de legea graţierii. N-am avut cu domnul preşedinte Dragnea, dar vorbesc foarte des cu domnul preşedinte. Reporter: Cu domnul ministru aţi discutat despre ce s-a intamplat in Parlament? Reporter: Ultimele modificări ale legii din parlament, in funcţie, mă rog, reducere de pedeapsă in funcţie de condiţiile din inchisori, aerul condiţionat... Sorin Grindeanu: Nu, nu am avut discuţii de acest gen. Mulţumesc. 2017-05-09 14:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_vizita-austria.jpgMesajul premierului Sorin Grindeanu cu ocazia zilei de 9 mai - Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război MondialȘtiri din 09.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/ziua-europei-ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-i-ziua-victoriei-coalitiei-natiunilor-unite-in-cel-de-al-doilea-razboi-mondialMarcăm astazi trei momente istorice fundamentale, 140 de ani de cand Romania și-a proclamat independența, Ziua Europei și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite in cel de-Al Doilea Război Mondial. 9 mai 1877 a reprezentat pasul fundamental in consolidarea Romaniei ca stat independent și unitar. Respect pentru curajul și determinarea inaintașilor noștri care, cu gandul la generațiile viitoare, au contribuit la crearea statului roman modern. Tot astăzi, cinstim sacrificiul eroilor, oameni simpli sau de stat, care au sperat intr-o lume nouă, vindecată de patima conflictului, și au contribuit prin jertfa lor la sfarşitul celei mai insangerate file a istoriei secolului trecut, Al Doilea Război Mondial. Și, nu in ultimul rand, sărbătorim astăzi Ziua Europei, cu incredere in viitorul proiectului european și cu asumarea unui rol constructiv al Romaniei in acest proiect. Europa de azi este mult diferită de cea de acum 67 de ani, cand se semna Declarația Schuman. Trecem astăzi printr-un amplu proces de dezbatere pe tema viitorului Uniunii, un proces care nu e intotdeauna simplu sau comod. Dar cred că acest dialog trebuie să pornească de la ceea ce și-au dorit fondatorii Uniunii și ceea ce-și doresc și generațiile actuale, pană la urmă: democrație, securitate și prosperitate durabile pentru intregul continent. Romania se pregătește să preia, la inceputul anului 2019, președinția Consilului Uniunii Europene. Sunt convins că avem capacitatea ca, și prin acest prim mandat, țara noastră să contribuie decisiv la intărirea și continuitatea proiectului european. In cei deja zece ani de cand Romania a devenit membră a Uniunii, după decenii de totalitarism care ne-au izolat de democrațiile europene, romanii au făcut pași importanți spre transformarea societății in beneficiul cetățenilor. Cred in ideea de Europă a tuturor, de Romanie europeană. Cred intr-un viitor comun, construit in numele idealurilor pe care le impărtășim. Cred in unitate și solidaritate. Și mai cred că valorile naționale sunt protejate și chiar intărite prin ideea de diversitate propusă de Uniunea Europeană. La mulți ani, marii familii europene ! La mulți ani, dragi cetățeni europeni, din Romania și din toate statele membre ! 2017-05-09 09:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-09-09-37-14big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu dl. Saalem Abdullah Al-Jubouri, președintele Consiliului Reprezentanților din Republica IrakȘtiri din 08.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-dl-saalem-abdullah-al-jubouri-pre-edintele-consiliului-reprezentantilor-din-republica-irakGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Sorin Grindeanu a primit astăzi, la Palatul Victoria, o delegație condusă de Saalem Abdullah Al-Jubouri, președintele Consiliului Reprezentanților din Republica Irak, care efectuează o vizită in Romania. Agenda discuțiilor s-a axat pe posibilitățile de diversificare a cooperării romano-irakiene și, in perspectivă, de participare a Romaniei la reconstrucția economică a Irakului. Romania este interesată in dezvoltarea cooperării bilaterale, inclusiv in plan economic, ținand cont că relațiile economice bilaterale și schimburile comerciale nu au atins incă intregul potențial. Organizarea celei de-a 14-a reuniuni a Comitetului Economic Bilateral va contribui semnificativ la impulsionarea și recalibrarea relațiilor dintre cele două țări, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Șeful Executivului a evidențiat totodată disponibilitatea Romaniei de a sprijini eforturile irakiene de reconstrucție și continuarea reformelor și de a oferi expertiză in acest sens. Președintele Consiliului Reprezentanților din Republica Irak, Saalem Abdullah Al-Jubouri, și ceilalți oficiali din delegația parlamentară irakiană au exprimat, la randul lor, interesul reciproc pentru dezvoltarea cooperării economice bilaterale. Actualmente există in Irak zone sigure, unde firmele romanești pot găsi oportunități de afaceri, au menționat oficialii irakieni, fiind evidențiate in acest context posibilități de cooperare in domeniul transporturilor, educație, sănătate și industria petrolieră. Președintele Consiliului Reprezentanților din Republica Irak, Saalem Abdullah Al-Jubouri, a mulțumit totodată Romaniei pentru contribuția adusă la combaterea terorismului in Irak, din poziția de membru al Coaliției internaționale anti-ISIL/Daesh. 2017-05-08 17:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-05-08-05-18-24big_1.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu în IsraelȘtiri din 04.05.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-grindeanu-vizita-oficiala-in-israel Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu la finalul vizitei in Israel [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, vă rugăm să ne spuneți cum a fost această vizită și ce va urma in perioada următoare? Sorin Grindeanu: A fost o vizită care a cuprins foarte multe intalniri, pornind de la primul-ministru Netanyahu, președintele Israelului, domnul Rivlin, ministrul Economiei, ministrul Apărării, și sigur este foarte important ce ați intrebat dvs- urmările acestei vizite. Azi am semnat două memorandumuri, unul pe domeniul economic, altul care reglementează cadrul pentru reducerea tarifelor de roaming dintre Romania și Israel, astfel incat, in perioada următoare, să putem sa facem aceste reduceri. Dar cel mai important lucru este ceea ce urmează: pentru că noi cu Israelul, tradițional, avem relații foarte bune, avem relații diplomatice neintrerupte de 69 de ani, relații care au dus la foarte bune contacte politice, militare. E foarte important, atat din punctul nostru de vedere, cat și din punctul de vedere al Israelului, ca partea economică să se ridice la nivelul legăturilor pe care le avem din punct de vedere politic și militar. Pentru noi, Israelul reprezintă cel mai important aliat din această regiune și asta nu de ieri, de azi, ci de foarte mulți ani; va continua să rămană cel mai importan aliat al nostru in regiune. Reporter: Curtea Constituțională a respins astăzi sesizarea făcută de Avocatul Poporului. Cum o vedeți? Sunt patru amanări, CCR s-a tot reunit pentru această problemă... Sorin Grindeanu: Am citit și eu, nu știu foarte multe amănunte, nici nu știu dacă e publică motivarea; așa cum nu am făcut nici in alte cazuri, nu o s-o fac nici acum. Nu comentez deciziile Curții Constituționale care sunt obligatorii. Reporter: Politic vorbind, nu putem să spunem că este o lovitură pentru domnul Dragnea? Este colegul dvs de partid, cel care vă susține cu majoriattea parlamentară. Sorin Grindeanu: Este președintele partidului din care fac parte de 21 de ani. Este omul care a condus PSD, in anul 2016, spre victorie, atat la alegeri locale cat și la alegerile generale. O parte este cea politică despre care am vorbit de foarte multe ori in această perioadă. Ceea ce m-ați intrebat este legat de o decizie a Curții Constituționale care, așa cum am spus, la fel ca și celelalte decizii ale Curții Constituționale care, de exemplu, se referă la anumite articole din Codul Penal sau Codul de Procedură Penală, sunt obligatorii și care nu pot fi discutate. Reporter: In țară au avut loc proteste după adoptare in Comisia juridică a unor amendamente referitoare la legea grațierii, pedepsele inclusiv pentru abuz in serviciu, fapte de corupție cu condamnare mai mica de trei ani. Sorin Grindeanu: Eu am spus de mai multe ori, de asemenea, am spus și ieri in momentul in care am aflat, inainte de a pleca spre Israel, am avut o luare de poziție din acest punct de vedere. Punctul de vedere al Guvernului a fost că nu susţinem acest amendament, că susținem forma care a fost adoptată in proiectul de lege in guvern, iar toate lucrurile care țin de grațierea unor fapte de corupție, eu cred că am fost foarte clar in toată această perioadă și, dacă mai e nevoie, mai transmit incă o dată aceste lucruri: nu sunt de acord cu aceste amendamente, nu susțin și nu susţine nici guvernul aceste lucruri. Forma pe care am trimis-o in Parlament, forma pe care se lucrează, sigur, suntem deschiși la anumite idei bune, dar care să nu se refera la asemenea amendamente, sunt lucrurile pe care le susținem, altceva, nu. Reporter: Au fost amendamente, inclusiv de la PSD, dar și de la fostul preşedinte Traian Băsescu. Ați vorbit cu membrii PSD despre adoptarea acelor amendamente in Comisia juridică sau cu liderul partidului? Sau, cu ministrul Justiției, după adoptarea acestei decizii? Sorin Grindeanu: Am vorbit cu ministrul Justiției, să-l intreb dacă a fost prezent ieri in ședința Comisiei juridice. A fost prezent un secretar de stat care a susținut punctul de vedere al Guvernului și care nu a susținut amendamentul făcut ieri de un senator. Lucrurile sunt clare din punctul meu de vedere. Forma pe care am trimis-o și care are aviz din partea Guvernului este cea pe care o susținem. Reporter: Domnule premier, se impune o discuţie mai serioasă in coaliția de guvernare, ținand cont că vă afectează cumva imaginea? Sau, dacă considerați că, in opinia dvs., vă afectează imaginea, ținand cont că au ieşit oameni in stradă și, poate, vor ieși iar in număr mare; ies la Guvern, deşi este un proiect legislative? Se impune o discuţie mai importantă in partid, in coaliție, astfel incat să nu mai existe astfel de divergențe de opinie? Sorin Grindeanu: In primul rand, aș vrea să clarific anumite lucruri. Fiecare parlamentar are dreptul la inițiativă, fie că vorbim de amendamente, fie că vorbim de proiecte de legi. De asemenea, in acest moment, ceea ce este iarăși important, Ministerul Justiției este intr-un amplu proces de consultare sau de promovare a unor proiecte sau pachete de legi, in acest domeniu, extrem de importante. Fie că vorbim de legile justiției, despre care a discutat și a vorbit foarte mult, domnul ministru Tudorel Toader, fie că vorbim despre acel proiect care se află in dezbaterea publică, proiectul de punere in acord a deciziilor Curții Constituționale cu Codul Penal și Codul de procedură penală, fie că vorbim de o largă consultare, așa cum a și transmis domnul ministru Tudorel Toader despre actualizarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Parcă am avut prea multe decizii ale Curții Constituționale care spun că anumite articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală nu sunt constituționale. Toate aceste lucruri au fost explicate de către domnul ministru Tudorel Toader. Este un proces, care in mod obligatoriu trebuie să fie transparent, care trebuie să fie supus dezbaterii publice, astfel incat, proiecte de un astfel impact, să fie adoptate de Parlament, pentru că acolo este locul unde trebuie să fie adoptate după această consultare foarte largă. Aceasta este calea pe care Guvernul va merge in acest domeniu. Mulțumesc. Reporter: O astfel inițiativă parlamentară subminează intenția și obiectivul Guvernului de ridicare a mecanismului de cooperare și verificare inainte ca Romania să preia preșidenția? Sorin Grindeanu: Eu cred că lucrurile, din ce am văzut astăzi, au fost clarificate, in sensul că pe raportul final aceste amendamente au fost respinse, ceea ce este un lucru foarte bun și sunt convins că asemenea derapaje, vor fi clarificate, fie că vorbim de plen - așa cum a fost clarificat și acest aspect, prin raportul final, prin votul in plen sau prin votul din cealaltă cameră, astfel incat să nu avem accidente de acest tip. Mulțumesc mult! Declarațiile premierului Sorin Grindeanu la intalnirea cu reprezentanții comunității israelienilor originari din Romania [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună seara. Doamnelor și domnilor, mă aflu pentru prima dată in Israel, in calitate de prim-ministru, dar nu doar. E pentru prima dată cand vizitez Israelul și reprezintă pentru mine deopotrivă o oportunitate și un privilegiu, avand in vedere că o contribuție valoroasă la formarea acestui stat au avut-o evreii de origine romană. De altfel, intre cele două state se inregistrează o cooperare tradițională, relațiile diplomatice fiind stabilite incă din anul 1948 și anul acesta, dincolo de cei 69 de ani, pe care i-ați sărbătorit in urmă cu cateva zile, avem 69 de ani in care sărbătorim relații diplomatice neintrerupte intre Romania și Israel. Și nu a fost o perioadă simplă, mai ales pentru Romania, in perioada comunistă, și a rămas in acea perioadă singurul stat din blocul estic, care a continuat să aibă relații diplomatice cu Israelul. Aș dori să menționez intalnirile excelente pe care le-am avut astăzi cu premierul Netanyahu și cu președintele Rivlin. Seria de intalniri va continua și după intalnirea noastră de acum, cu un dialog cu ministrul Apărării, avand in vedere cooperarea extrem de bună pe care Romania o are cu Israelul in acest domeniu. Vreau să vă spun că dincolo de cooperarea excelentă pe care o avem in acest domeniu al apărării, in cel al intelligence-ului, in cel care ține de relațiile politice dintre Romania și Israel, imi doresc și ne dorim atat noi, cat și Israelul, ca relațiile economice dintre Romania și Israel să fie cel puțin la nivelul celorlalte domenii. Ăsta a și fost rostul unei părți bune din intalnirile pe care le-am avut astăzi. Am venit insoțit, printre mulți alții, şi de ministrul Economiei, care a avut mai multe intalniri. De aceea vă spuneam că e de datoria noastră, și a Romaniei, și a Israelului, ca partea economică să fie cel puțin la nivelul celorlalte componente, cele care țin de partea politică și de apărare. Comunitatea din Israel este un caz extraordinar, deoarece a reușit să transmită de la o generație la alta valorile identitare romanești, interesul pentru limba romană și vreau să vă spun in paranteză că astăzi am avut o experiență personală: intr-una din pauzele dintre intalniri, am oprit impreună cu toți colegii mei intr-un loc extrem de vizitat, unde era un grup de copii, 6-7 ani. Au auzit delegația din partea Romaniei și a venit un băiat de 6-7 ani, vorbind romanește, să ne salute. Ceea ce a reprezentat pentru noi un moment de bucurie și ceea ce intărește ceea ce spuneam mai devreme, și anume, faptul că s-au păstrat de la generație la alta tradițiile, aici, spre deosebire de alte părți. De asemenea, in proximitatea centenarului, dorim să ne amintim de martirii evrei care s-au jertfit in Primul Război Mondial, alături de soldații romani. Urmand cursul istoriei, un alt capitol comun al celor două națiuni il reprezintă Holocaustul. Cel mai important element obținut in cadrul deținerii de către Romania a președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, IHRA, se referă la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, lucrand pe principiul consensului, IHRA a adoptat această definiție ca semn al angajamentului politic in combaterea antisemitismului. Prin această definiție de lucru, organizația urmărește să ofere un exemplu de conduită responsabilă și pentru alte foruri internaționale. Comunitatea Evreilor din Romania a avut și are in continuare un rol important in societatea romanească, inregistrandu-se o foarte bună cooperare, atat in domeniul economic, cat și cel educațional și cultural. In spiritul acestui dialog foarte bun, pe care Romania il are cu statul Israel, Parlamentul Romaniei - așa cum cred că majoritatea dintre dumneavoastră a adoptat, anul trecut, un act normativ referitor la restituirea proprietăților evreiești, supraviețuitorii Holocaustului, avand prioritatea in soluționarea cererilor. Totodată, amintesc faptul că Teatrul Evreiesc de Stat a fost restaurat cu fonduri guvernamentale, in contextul implinirii a 140 de ani de existență a Teatrului Evreiesc in Romania. Așa cum, de asemenea, sunt convins că știți, recent, Primăria Municipiului București, impreună cu Guvernul, am alocat o clădire, in Centrul istoric Vechi al Bucureștiului, care va adăposti Muzeul Holocaustului și a comunității evreiești din București. Este un proiect pe care o să-l urmăresc in mod special, fac parte - și sunt onorat de acest lucru - din board-ul de conducere, este un lucru extrem de important pentru noi, pentru statul roman, de a avea un asemenea loc, care să ne aducă aminte de evenimente care au avut loc in istoria poporului roman. Avand in vedere sutele de ani de istorie, pornind de la primele comunități evreiești, stabilite in vremea lui Vasile Lupu, pe teritoriul Romaniei, sau de la primele așezări romano-evreiești, stabilite in anul 1884, in nordul Israelului de astăzi și de buna cooperare, care s-a păstrat de-a lungul timpului, eu nu am niciun dubiu că există elementele comune de identitate ale celor două popoare, care ne vor face mai puternic in fața provocărilor, din ce in ce mai mari, cu care ne confruntăm in prezent, intr-o lume globală. Sunt convins că impreună vom putea să le trecem cu bine. Vă mulțumesc mult de tot! Intrevederea cu Theophilos al III-lea, Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului Intrevedere tete-a-tete a celor doi prim-miniștri Primirea de către președintele Statului Israel, Reuven Rivlin Declarații comune de presă cu premierul Statului Israel, Benjamin Netanyahu [Check against delivery] Benjamin Netanyahu: Bun venit, domnule prim-ministru Grindeanu, la Ierusalim, alături de delegația dumneavoastră! Doresc să afirm că aceasta este continuarea unei mari prietenii dintre Israel și Romania. Sunt patru sute de mii de cetăteni evrei de origine romană aici, am buni prieteni printre ei, medicul meu de exemplu și nu numai. Avem o relație de stransă prietenie cu Romania, am fost acolo de multe ori. Vă doresc bun venit cu prilejul acestei vizite. Aștept cu nerăbdare să particip la următoarele intalniri care consolidează aceste relații bilaterale. Domnule prim - ministru, ați luat o poziție foarte tranșantă impotriva antisemitismului și a profanării mormintelor evreiești și doresc să vă mulțumesc pentru acest lucru și să exprim aprecierea noastră pe această cale. Vom semna o declarație comună astăzi cu privire la tarifele de roaming, vrem să reducem costurile de telefonie mobilă și să-i ajutăm pe oamenii de afaceri din cele două națiuni. Cred că avem mari oportunități in fața noastră. Suntem două state mici dar dorim să ne gandim impreună la viitor. Cred că viitorul nostru depinde in multe feluri de dezvoltarea și folosirea tehnologiilor. Israelul iși manifestă interesul de a purta discuții cu dvs in multe, multe domenii. Am inceput această discuție, v-am lăsat mult să așteptați fiindcă aveam atat de mult de discutat și vom continua să facem acest lucru. Miniștrii Economiei din cele două țări vor semna un acord asupra cooperării bilaterale și vom aborda și alte subiecte in plus față de tehnologie, domeniul medical și securitate. Cred că sunt nenumărate oportunități. In spiritul unei mari prietenii, doresc să vă urez bun venit la Ierusalim și să spun că ne vom revedea fie la București, fie la Ierusalim anul viitor, oricare dintre variante este bună și sunteți bine veniți. Sorin Grindeanu: Doresc să incep prin a transmite premierului Netanyahu și poporului evreu felicitările mele cu ocazia celei de-a 69 aniversare a Zilei Independenței alături de urările mele de pace și prosperitate. Doresc să subliniez că in 2017, Romania și Israelul sărbătoresc 69 de ani de relații diplomatice neintrerupte. Această continuitate vorbește de la sine despre puterea prieteniei noastre. Israelul ne este cel mai apropiat aliat și partener in regiune și am venit aici astăzi cu hotărarea de a ne consolida partneriatul, de a dezvolta și mai mult latura sa economică, așa cum ați afirmat, de a diversifica relațiile romano - israeliene. Economia romanească cunoaște o creștere rapidă și oferă un mare potențial pentru companiile evreiești. Putem folosi platforma interguvernamentală pentru a lansa pregătirile pentru a treia ședință de guvern comună care va reconfirma disponibilitatea ambelor guverne cit și angajamentul de a extinde relațiile noastre bilaterale. Folosesc această oportunitate pentru a incuraja ferm firmele romane și israeliene să-și extindă activitățile impreună. Romania ar putea fi văzută ca una dintre cele mai atractive destinații pentru companiile europene și cele israeliene. Aș dori să menționez interesul Romaniei in consolidarea cooperării cu Israelul in sectorul energetic. Mai mult, suntem interesați in consolidarea cooperării in domeniul securitatii cibernetice și industriei digitale, in dezvoltarea cunoștințelor despre ecosisteme, in activitățile de inființare de companii și in consolidarea cooperării noastre in agricultură și in turism. Este important de menționat că astăzi, vom semna declarația comună vizand reducerea tarifelor de roaming, permițand astfel o mai mare apropiere intre cetățenii romani și israelieni. Reiterez angajamentul solid al Romaniei de combatere a antisemitismului. Romania a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului pană in luna martie și in cursul ei, s- a reușit adoptarea unui definiții de lucru a antisemitismului, o expresie a unui angajament politic clar pe scena internațională. Guvernul pe care il conduc este decis să consolideze educația in materie de Holocaust și in acest context, aș dori să menționez sprijinul meu pentru Muzeul de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din Romania căruia i-am alocat deja o clădire importantă ca sediu, in centrul vechi al Bucureștiului. Impreună cu premierul israelian, am abordat dinnou chestiunea combaterii teorismului. Atacurile teroriste din Europa din ultima vreme sunt alarmante și din nefericire, și romani și-au pierdut viața in aceste acte revoltătoare. Romania rămane fermă in susținerea luptei impotriva terorismului. Condamnăm terorismul in toate formele și manifestările sale și subliniem că nu poate exista justificare pentru astfel de acțiuni. Am discutat astăzi și despre relațiile UE-Israel. Romania este pentru o Europă unită, cu relevanță, mai aproape de cetățenii săi și susține mai departe consolidarea relațiilor UE- Israel. Pe scurt, agenda noastră este relevantă strategic pentru relațiile noastre. Urmăresc cu interes să continuăm acest dialog și sunt foarte bucuros că sunt in Israel acum. Vă mulțumesc. Benjamin Netanyahu: Vă muțumesc la randul meu. Aș spune că suntem partneri in efortul de a invinge terorismul dar și in eforturile noastre de a realiza pacea. Aștept cu interes să discut cu presedintele Trump cele mai bune modalități de a avansa procesul de pace, este ceva ce impărtășim cu fervoare. L-am auzit pe președintele Abbas ieri spunand că: cetățenii noștri iși invață copiii despre pace dar asta din nefericire, nu este adevărat, iși denumesc școli cu numele unor ucigași in masă ai evreilor, plătesc teroriști dar sper că o schimbare este posibil de realizat și să se urmărească realizarea unei adevărate păci, ceea ce Israelul este intotdeauna pregătit să facă. Sunt intotdeauna pregătit pentru o pace adevărată. Vă mulțumesc. *** Alocuțiunea susținută de premierul Sorin Grindeanu la Muzeul Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului, - Yad Vashem [Check against delivery] Doamnelor și domnilor, Dragi prieteni, Sunt foarte impresionat de ceea ce tocmai am văzut. Yad Vashem este un depozitar al memoriei colective, adunand in interiorul său atat de multă durere și disperare. Vizita aici este o experiență dificilă dar necesară deoarece comemorarea insăși este o provocare pentru spirit, ne ajută să ințelegem trecutul pentru a educa tinerele generații astfel incat aceste orori să nu se mai intample vreodată. Orașul in care am trăit cea mai mare parte a vieții, Timișoara, oraș simbol al Romaniei, este orașul in care am invățat prima oară despre toleranță și solidaritate și dialog intre culturi. In Timișoara, suntem norocoși să avem o solidă comunitate evreiască cu multe personalități remarcabile care și-au lăsat amprenta asupra culturii europene. Doamnelor și domnilor, In Romania comunistă, era imposibil să vorbești despre Holocaust. Generația mea a avut șansa de-a contribui la decizia politică de a aduce aceste pagini de istorie din nou in fața publicului, recunoscand greșelile și tragediile din trecut și imbunătățind educația. Promisiunea mea este că Romania va fi intotdeauna in prima linie a combaterii antisemitismului, xenofobiei, intoleranței și discriminării. Voi vorbi acum in limba maternă pentru prietenii mei romani. Suntem aici ca să omagiem victimele Holocaustului, pe supraviețuitori și pe cei care au jucat un rol important salvand vieți. Preocuparea noastră pentru memoria Holocaustului trebuie să se reflecte și in modul in care ii respectăm pe cei care au suferit și care mai sunt astăzi alături de noi, in țară sau in străinătate. După cum se știe, Parlamentul Romaniei a adoptat anul trecut mai multe amendamente la Legea de restituire a proprietăților confiscate abuziv de regimurile totalitare, stabilind că supraviețuitorii Holocaustului au prioritate in soluționarea cererilor. De asemenea, Guvernul Romaniei și Consiliul General al Capitalei susțin inființarea unui muzeu de istorie a evreilor și al Holocaustului in Romania, fiind deja atribuită o clădire in acest sens, in centrul vechi al Bucureștiului. Sunt onorat să fac parte din Consiliul Consultativ al acestui proiect. Inființarea muzeului va fi coordonată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania, Elie Wiesel. Mai mult, in luna martie, Romania a dus la bun sfarșit un mandat de un an la președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului; Romania a contribuit direct și semnificativ la adoptarea unei definiții de lucru a antisemitismului in cadrul Alianței, ca semn al marelui angajament politic in combaterea antisemitismului. Aș mai dori să amintesc un element care mi se pare foarte important de evocat in acest loc memorial: lumea intreagă l-a pierdut anul trecut pe marele scriitor născut in Romania la Sighetu Marmației, Elie Wiesel. Acest supraviețuitor al Holocaustului continuă să reprezinte, pentru noi toți, un exemplu de umanitate și un model de apărător consecvent al drepturilor omului. Și pentru că ne amintim trecutul, suntem in zilele noastre perfect conștienți de vremurile tulburi pe care le trăim, unde antisemitismul, intoleranța și discursul instigator la ură dăinuie. Este esențial să spunem tineretului secolului 21 adevărul despre această perioadă neagră din istoria omenirii, despre rădăcinile urii, discriminării și intoleranței care au dus la tragedia Holocaustului, astfel incat tinerii să nu-și piardă curajul de a preveni și de a combate astfel de acte in viitor. Actele de curaj și responsabilitate pot face diferența intre viață și moarte. Angajamentul nostru, al națiunilor lumii, trebuie să fie acela de a ne aminti de victimele care au pierit, de a respecta supraviețuitorii și de a educa noile generații in spiritul respectului pentru valorile umane, respectului pentru diversitate și incluziune. Vă mulțumesc! Vizita la Muzeul Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului, - Yad Vashem Ceremonia de aprindere a - Flăcării Veșnice Intrevedere cu Avigdor Lieberman, ministrul israelian al apărării *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Grindeanu, vizită oficială in Israel Prim-ministrul Sorin Grindeanu se va afla maine, 4 mai, intr-o vizita oficială in Israel, la Ierusalim, unde va avea o intalnire tete-a-tete cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu. Intalnirea va fi urmată de un dejun oficial oferit de premierul Statului Israel, la care vor participa toți membrii delegației: ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, ministrul pentru Romanii de Pretutindeni, Andreea Păstirnac, secretarul General al Guvernului, Mihai Busuioc, președinte Grupului parlamentar de prietenie romano-israelian, Gabriel Vlase. Șeful Executivului roman și prim-ministrul israelian vor susține declarații comune de presă și vor participa la semnarea a două documente bilaterale: o declarație de intenție privind reducerea tarifelor internaționale de roaming intre Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale din Romania și Ministerul Comunicațiilor din Statul Israel și o declarație de cooperare intre Ministerul Economiei din Romania și Ministerul Economiei și Industriei din Israel. Cea de-a doua declarație comună vizează cooperarea in domenii precum transportul de energie electrică și gaze naturale, cercetare, dezvoltăre și inovare, tehnologii inalte și investiții. Premierul Grindeanu va fi primit, de asemenea, de președintele Statului Israel, Reuven Rivlin, și va avea o intrevedere cu Avigdor Lieberman, ministrul israelian al apărării. - Această vizită va fi un bun prilej pentru evaluarea relației bilaterale, avand in vedere că ne propunem dezvoltarea dialogului politic dintre Romania și Israel și parcurgerea unei noi etape, spre o dimensiune strategică a relației romano-israeliene, cu valorificarea domeniului economic- , consideră prim-ministrul Romaniei. Programul premierul Sorin Grindeanu in Israel include vizitarea Muzeului Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului - Yad Vashem, o intalnire cu reprezentanții israelienilor originari din Romania, precum și intrevederi cu Theophilos al III-lea, Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului și cu arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Romane la Locurile Sfinte. Prim-ministrul Sorin Grindeanu se va intalni și cu Colette Avital, Secretarul General al World Jewish Restitution Organization. 2017-05-04 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_vizita-israel.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Sorin Grindeanu cu marii investitori româniȘtiri din 27.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-sorin-grindeanu-cu-marii-investitori-romaniGalerie foto [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Dați-mi voie să vă mulțumesc că ați răspuns invitației de a participa la această intalnire. Vă asigur că nu v-am chemat să vă țin discursuri, că sunt convins că sunteți sătui de acest lucru. Azi trebuie să discutăm și imi doresc să discutăm deschis despre economie, despre fiscalitate, despre politici publice. Am avut pană acum mai multe intalniri și cu reprezentanți ai unor companii cu capital străin. Acum vreau să vă ascult și pe dumneavoastră și să ajungem impreună la niște concluzii, astfel incat să intărim mediul de afaceri autohton și să-i asigurăm premisele unei dezvoltări sănătoase in continuare. E foarte important dacă vom reuși să facem acest lucru, deoarece capitalul romanesc reprezintă 47% din businessul din Romania. Sunteți cei mai mari angajatori și plătiți cel mai mare impozit pe profit din țara noastră. Avem nevoie, așa cum spuneam, de politici publice, care să stimuleze capitalul romanesc și să asigure un cadru transparent, stabil și imi doresc să fie cat se poate de predictibil, in care companiile dumneavoastră să se dezvolte și să aducă valoare adăugată pentru stat și, bineințeles, și pentru angajații romani pe care ii aveți și nu doar romani, iar din punctul meu de vedere, prioritatea zero, in acest moment, este să dăm drumul la investiții și aici vreau să pun un accent deosebit pe dezvoltarea infrastructurii. Cred că a venit timpul să facem lucruri concrete - am mai spus de multe ori că de prea multe ori s-au desenat cu carioca pe tablă, pe hartie, unde vreți dumneavoastră, tot felul de trasee de autostradă și s-au desenat, s-au șters, s-au tras mai in sus, mai in jos, mai la stanga, mai la dreapta. Lucrurile astea s-au făcut in toți acești ani. Din păcate, efectul e cel pe care il vedem cu toții. Vreau să vă subliniez faptul că prioritatea pe care o avem, cea legată de infrastructură, este esențială și pentru guvernul pe care il conduc și este esențială și pentru dumneavoastră ca și companii, ca și dezvoltare ulterioară a dumneavoastră. In al doilea rand, sunt conștient, vreau să vă spun de faptul că niciun om de afaceri nu poate să-și facă un plan coerent in lipsa unui cadru fiscal stabil și predictibil. Am tot scăzut taxe, am tot scăzut impozite, dar mulți dintre dumneavoastră cred că sunteți bulversați de tot felul de proiecte apărute in spațiul public. Nu vreau să mă ascund după deget și spun direct că toată discuția despre inițiativa privind schimbarea metodei de impozitare, această discuție nu ne-a făcut bine. Am luat deja măsuri ca astfel de inițiative să fie mai bine discutate și evaluate in interior, inainte de a se ieși cu ele in spațiul public. De asemenea, imi doresc să așezăm pe baze noi relația dintre instituțiile statului sau, ca să fiu mai exact, instituțiile de control și mediul de afaceri. De aceea, am ținut foarte mult să avem această ... adoptată sau, deocamdată este in dezbatere, e trimisă, e in consultare publică această lege a prevenției pe care noi o considerăm extrem de importantă și am spus lucrul ăsta și il subliniez astăzi. Interesul nostru nu este să inchidem firme, ci ca aceste firme să funcționeze corect, astfel incat să poată contribui la PIB-ul Romaniei. Eu, inainte de a invita presa să părăsească sala, aș dori să vă asigur că in persoana mea și a echipei veți găsi niște parteneri și imi doresc astfel de intalniri - și vom face lucrul ăsta - să aibă loc periodic, astfel incat să putem și să analizăm progresele inregistrate și tot ceea ce discutăm și stabilim ca și foaie de parcurs. Mulțumesc presei! 2017-04-27 14:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_Întâlnire_de_lucru_cu_marii_investitori_români_05.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la evenimentul „Săptămâna Europeană a Imunizării – Vaccinarea: o problemă de sănătate publică. Copii, dincolo de numere.”Știri din 27.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-evenimentul-saptamana-europeana-a-imunizarii-vaccinarea-o-problema-de-sanatate-publica-copii-dincolo-de-numereGalerie foto Alocuţiune susţinută de premierul Sorin Grindeanu la evenimentul Săptămana Europeană a Imunizării [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineaţa! Stimaţi invitaţi, doamnelor şi domnilor, astăzi mi-aş fi dorit să vin in faţa dumneavoastră şi să discutăm despre soluţiile de combatere a tuturor acelor pseudocurente care au invadat spaţiul public şi mediul on-line de o bună bucată de vreme şi care tind să conteste sau să pună la indoială performanţele medicinei. Incercarea de a inăbuşi increderea romanilor in eficienţa vaccinurilor este o temă la care trebuie să reflectăm, mai ales că ne aflăm in săptămana europeană a imunizării. In schimb, am decis că este mai important să vă vorbesc astăzi despre responsabilitate; despre responsabilitatea statului faţă de sănătatea cetăţenilor săi. Iar adevărul este că, inainte de a gandi campanii de informare sau obligativităţi in legătură cu vaccinarea, trebuie să ne asigurăm că acele vaccinuri există şi sunt disponibile pe piaţă. Pentru că altfel riscăm să ajungem intr-o situaţie ridicolă in care impunem sancţiuni, dar nu avem stocuri. Am spus-o acum cateva zile şi o repet şi acum. Sunt hotărat, atat şi eu, cat şi echipa mea, sută la sută, să rezolvăm această problemă. Este o situaţie care nu mai poate fi tolerată sau acceptată. Este inadmisibil ca, in Romania, să existe an de an crize multiple din cauza lipsei repetate a vaccinurilor. Este de asemenea inadmisibil pentru că această situaţie a adus suferinţă acelor familii ai căror copii au murit de rujeolă. Nu există scuze pentru asemenea drame sau pentru faptul că am ajuns să raportăm situaţii in care, pe anumite tipuri de vaccinuri, doar unul din doi copii mai este imunizat. Viaţa unui om, a unui copil nu trebuie să depindă de soartă sau de o ladă frigorifică in care să i se aducă vaccinul necesar de peste hotare, de exemplu. Soluţiile trebuie găsite aici de către noi şi vă spuneam că eu, impreună cu colegii mei din guvern, am decis să facem din acest lucru o prioritate. Doamnelor şi domnilor, vă anunţ, dar probabil deja ştiţi, că am inceput să facem paşi concreţi in această direcţie. M-am intalnit in ultimele zile cu reprezentanţi ai marilor producători de vaccinuri prezenţi şi astăzi aici, de pe piaţa romanescă. De asemenea, ieri am avut o intalnire cu mai mulţi colegi din Ministerul Sănătăţii. Urmează să am intalniri cu reprezentanţi ai medicilor, cu managerii de spitale, asociaţiile de pacienţi şi alte organizaţii neguvernamentale implicate in acest domeniu. Vreau să stabilim cateva direcţii clare de acţiune care să asigure predictibilitate, flexibilitate şi continuitate in procesul aprovizionării cu vaccinuri. Ce pot să vă spun este că le-am cerut tuturor celor cu care m-am intalnit pană acuma să găsească soluţii pentru punerea in practică a următoarelor cinci măsuri: 1) instituirea unui sistem eficient de mangement al vaccinului; 2) modificarea legislaţiei in privinţa modului de achiziţie in cazul vaccinurilor, astfel incat procesul să fie transparent şi predictibil; 3) realizarea unui plan multianual a necesarului de vaccinuri in Romania; 4) simplificarea procedurilor de calculare a preţurilor; 5) realizarea unui stoc naţional de vaccinuri pentru situaţii speciale. Şi mai este ceva: deciziile pe care le vom lua impreună trebuie să respecte măcar un ciclu electoral, astfel incat producătorii să-şi poată face previziuni multianuale cu privire la necesarul de vaccinuri pentru ţara noastră. In plus, imi doresc ca toate aceste demersuri să fie făcute intr-o stransă colaborare cu OMS şi de aceea mă bucur că astăzi o avem alături de noi pe doamna Zsuzsanna Jakab, directorul regional pentru Europa a Organizaţiei Mondiale a Sanătăţii. Salut prezenţa domniei sale la această conferinţă. In incheiere daţi-mi voie să vă fac o mărturisire. Am doi copii, de şase şi trei ani. I-am vaccinat pe amandoi. Dar de fiecare dată să şţiţi că am avut probleme in a găsi vaccinul de care aveam nevoie. Poate că sunt eu unul şi am văzut că Timişul oricum este acolo printre exemplele negative. Poate că sunt eu unul dintre părinţii care au avut noroc, dar vaccinarea propriului copil nu trebuie să fie şi nu trebuie să ţină nicidecum de o chestiune legată de hazard. Rezolvarea lipsei vaccinurilor este esenţială, dar, in acelaşi timp, trebuie să luăm măsuri ca să rezolvăm şi lipsa de informare. Este adevărat - şi susţin ideea că părinţii au dreptul de a alege ce consideră mai bine pentru copilul lor -, dar in acelaşi timp mai cred că alegerile individuale trebuie puse in discuţie atunci cand ii rănesc pe cei din jur, pentru că un copil nevaccinat nu-şi riscă doar propria sănătate, ci şi pe cea a celorlalţi copii din jurul său. Eu vă asigur că sunt hotărat atat şi eu, cat şi domnul ministru, şi echipa pe care o conduc, să luăm măsurile necesare in dialog permanent, aşa cum am inceput, cu medicii, cu instituţiile responsabile in domeniu, astfel incat, pe de o parte, să reuşim să rezolvăm, şi nu doar temporar, problema vaccinurilor, iar pe de altă parte să reuşim să informăm şi să educăm corect romanii in legătură cu importanţa imunizării, pentru că aceasta este calea corectă. Vă mulţumesc. Declarațiile premierului Sorin Grindeanu după participarea la evenimentul - Săptămana Europeană a Imunizării - Vaccinarea: o problemă de sănătate publică. Copii, dincolo de numere. [Check against delivery] Sorin Grindeanu: In primul rand, dați-mi voie să spun că țin și am ținut neapărat să vin astăzi, aici, tocmai pentru a intări și a ne arăta hotărarea noastră, a Guvernului, a echipei, de a continua și de a face lucruri dincolo de vorbe, in acest domeniu. Eu am avut in aceste zile - și eu și, bineințeles, și domnul ministru Bodog - foarte multe intalniri, așa cum am și spus. Există - și ăsta e un lucru extrem de important - există in dezbatere publică, in acest moment, un proiect legislativ, mai sunt zile in care se pot depune amendamente. Am cerut, inclusiv la intalnirile pe care le-am avut, așa cum spunem zilele trecute, din partea tuturor instituțiilor și nu numai, să vină cu amendamente, astfel incat in această perioadă să putem să creăm acel cadru absolut necesar pentru țara noastră și care să ofere ceea ce, din punctul meu de vedere, lipsește in acest moment și anume stabilitate pe acest domeniu și predictibilitate. Faptul că, de multe ori sau de cele mai multe ori, s-a acționat, in ultimii ani - eu nu vreau să separ lucrurile - in ultimii ani, s-a acționat pompieristic - de fiecare dată apărea cate un focar sau cate un foc intr-o parte, mergeam sau se mergea, se stingea acel incendiu, apărea in altă parte - nu e modul de lucru normal. Asta au spus și cei care sunt pe partea cealaltă, cei care produc vaccinul, la intalnirea pe care am avut-o luni cu danșii. Au nevoie de acest cadru clar, transparent și predictibil, care să ofere acea stabilitate de care aveam și avem nevoie cu toții. Sigur că trebuie să fie reduse la minim - și subliniez acest lucru - acele achiziții speciale care, poate, in ultimii ani, au devenit regulă, cand trebuie să fie excepție și tot acest cadru la care se lucrează, sper eu să diminueze inclusiv acest lucru. Sigur că vor fi - vorbim de situații - și vor apărea in perioada următoare și situații excepționale. E absolut, dacă pot să spun, normal să fie și situații excepționale. Dar acelea sunt situaţii, aşa cum spuneam, excepţionale şi nu trebuie să fie regula după care noi să ne ghidăm. Eu vreau să salut şi prezenţa doamnei Zsuzsanna Jakab. Pentru noi reprezintă - şi pentru Ministerul Sănătăţii reprezintă foarte mult prezenţa dansei, astăzi, aici. Suportul pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii il oferă, este extrem de important şi daţi-mi voie să ii mulţumesc, in numele Guvernului, pentru faptul că astăzi a ţinut să fie alături de noi şi nu doar astăzi e prezentă, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii este un partener de nădejde al nostru. Mulţumesc. /...;/ Reporter: Domnule premier, pentru că și dvs. spuneați, inainte să vorbiți de această obligativitate, intai trebuie să rezolvați proba vaccinului. Sorin Grindeanu: Asta voiam să și subliniez. Inainte de a incepe să dăm amenzi, in primul rand trebuie să avem ceea ce să livrăm, adică aceste vaccinuri. Eu cred că ceea ce se incepe - și anume crearea a ceea ce vorbeam mai devreme, a acelui cadru corect, predictibil, transparent, dacă se poate acel plan multianual de care aminteam in sală, astfel incat predibilitatea să fie cunoscută de toate părțile, dacă asigurăm acest cadru, sigur, vorbim de o lege care, așa cum vă spuneam, in această perioadă e in dezbatere publică, cel mai bun loc de a se dezbate e in Parlament; eu cred că datoria noastră, in primul rand ca guvern, e să asigurăm ceea ce spuneam mai devreme și anume cadrul și stocul, dacă pot să-i spun așa, și anume necesarul de vaccinuri, inainte de a incepe să discutăm de sancțiuni sau de... Reporter: Da, dar in forma actuală se vorbește și despre sancțiuni. Haideți să vorbim și despre lucrul ăsta, vă rog! La ora actuală se vorbește și despre sancțiuni. Nu se vorbește doar...; Sorin Grindeanu: Eu aș vrea să nu trecem dintr-o parte in alta. Chiar vreau să fim cat se poate de clari și de transparenți. V-am spus că suntem deschiși - și domnul ministru - la toate... Reporter: Păi atunci spuneți-ne, s-a interpretat greșit faptul că părinții ...? Sorin Grindeanu: Vă rog să nu mă intrerupeți. Suntem deschiși la toat ceea ce inseamnă amendamente din partea tuturor. Pașii corecți sunt cei pe care ii anunțam. Am avut intalniri, Ministerul va avea intalniri in perioada imediat următoare cu toate instituțiile și cu toți cei care pot să vină cu propuneri pozitive din acest punct de vedere. Nu cred că putem fi acuzați că dorim și că venim in fața Parlamentului cu o lege care să reglementeze acest domeniu, ba chiar din contră. Iar locul cel mai bun, fără a da verdicte astăzi, fără a da verdicte, pentru că nu cred că sunt eu in postura de a da verdicte, mai ales că cer o dezbatere și facem acest lucru transparent, cel mai bun lucru pentru a se lua decizii din acest punct de vedere e Parlamentul. Reporter: Domnule premier, ați discutat și cu producătorii despre medicamentele pentru bolnavii de cancer? Pentru sunt 11 producători care deja nu mai vor să facă anumite medicamente pentru bolnavii de cancer, intrucat prețul este mic. A scăzut cu 35%, prin programul de guvernare, dacă țin eu aminte, insă nu mai vor să producă medicamente pentru că nu există profit, iar bolnavii nu au alte alternative. Cum puteți face? Sorin Grindeanu: Eu am avut luni o intalnire focusată pe această problemă, impreună cu domnul ministru, cu producătorii, pe cea legată de vaccinuri. Sunt convins că tot ceea ce ține de prețuri, de lipsa sau nelipsa acestor medicamente, amănunte clare poate să vă dea domnul ministru mai multe. Vă rog, domnule ministru! Florian Bodog: Deci există o serie de medicamente, care au fost notificate pe site-ul ANM, sunt publice, insă in acelaşi timp, trebuie să ştii că pentru marea majoritate dintre acestea există alternativă terapeutică - vorbim aici de medicamente generice, deci pe aceeaşi denumire comercială există alternativă. Există un singur medicament care mi-a fost semnalat că nu are alternativă comercială, dar oricum ei au obligaţia incă un an să le aducă şi in această perioadă noi vom găsi soluţii. Reporter: Domnule premier, ajutaţi-mă cu o intrebare pe un subiect dacă se poate. Tot un proiect important al Guvernului, vorbim despre o măsură din program TVA, zero pentru tranzacţiile imobiliare. Există informaţii pe surse, dacă pot să spun aşa, că se renunţă la acest proiect. Se renunţă sau lucraţi in continuare? Au trecut deja cam două luni de cand erau discuţiile, se discuta in Parlament, şi a cam fost lăsat la sertar. Sorin Grindeanu: Păi nu, dar eu ştiu şi cred că ştiu bine, că e o propunere şi e un proiect legislativ, care a venit din Parlament. Măsura este prinsă in programul de guvernare, dar propunerea legislativă a venit din Parlament, nu a venit ca proiect dinspre guvern, ca proiect de lege, dar este o măsură, nu vă contrazic, in programul de guvernare. Eu şi nu doar eu, şi cei care au iniţiat acest proiect, şi dacă vorbim de acesta cu impozitul zero pe imobile, iarăşi dacă vorbim de partea cu publicitatea, pentru că e valabil acest lucru, au avut loc intalniri in toată această perioadă cu toţi actorii implicaţi, şi de-o parte şi de cealaltă. Eu cred că cel mai bine, să vă transmită decizia de a retrage sau nu acest proiect de lege, este cel care sau cei care au iniţiat-o. Reporter: A fost asumat de domnul Dragnea, Guvernul consideră că trebuie să daţi un punct de vedere. Este sustenabil un astfel de... Sorin Grindeanu: Noi pentru punctul de vedere, in primul rand vorbim de diferite cote de TVA, aşa cum ştiţi, şi aici există anumite regulamente şi reguli europene. Noi ne-am angajat că vom intreba Comisia Europeană legat de subiectul cotelor diferite de TVA, pentru că deja avem pe anumite domenii. Ar insemna a treia cotă diferită de TVA. Dar ceea ce este important - impactul, pentru că eu pot să vorbesc şi noi putem vorbi ca guvern de impact bugetar - ni l-am asumat ca impozit zero pe cele două domenii, pe publicitate şi pe tranzacţii imobiliare. Industria, in schimb, şi actorii, fie că vorbim de un domeniu sau de altul, nu sunt foarte decişi că această masură este una care să ducă la creşterea cifrelor de afaceri a industriei din acest punct de vedere. Aşa că pentru amănunte, pentru tot ceea ce inseamnă decizia de a retrage sau nu, nu e decizia Guvernului, sunt cei care au iniţiat acest proiect. Reporter: Dar nu v-a informat domnul Dragnea despre retragere? Spuneaţi că aveaţi discuţii permanente cu domnul preşedinte Dragnea. V-a informat despre o eventuală retragere a acestui proiect, a informat Guvernul? Sorin Grindeanu: Nu ştiu să se fi retras in acest moment. Normal că am discuţii dese. O să clarificăm şi acest subiect. Vă rog. Reporter: O singură intrebare o am, pe care vreau să o duc pană la capăt, vă rog din suflet. Sorin Grindeanu: Imediat. Vă rog. Reporter: Aţi avut ieri o intalnire cu premierul Georgiei. A venit in Romania. Unde l-aţi primit, că nu s-a ţinut primirea ca de obicei? Sorin Grindeanu: In mod normal, oricum văd că sunteţi informată, in mod normal primirea trebuia să fie in faţa, in curtea de la Guvern. Sigur că eu respect dreptul fiecăruia de a protesta. Aşa cum ştiţi, ieri a fost un protest al taximetriştilor, pe diverse teme, unele care nu au legătură cu Guverul, dar avand in vedere că vorbeam de o primire oficială, lucruri care ţin de protocol de stat intre cele două ţări şi care au fost convenite, am considerat necesar să mut această ceremonie la aeroport, Primăria Municipiului Bucureşti dand autorizaţie in acea perioadă exact in faţa Guvernului, eu vreau să le mulţumesc celor care s-au implicat, n-a fost simplu să se mute toată această ceremonie şi, pană la urmă - le mulţumesc - că am reuşit intr-un timp absolut scurt şi record, să facă această mutare. Reporter: Deci, v-a luat prin surprindere protestul taximetriştilor? Sorin Grindeanu: Da. Reporter: Şi veţi rezolva cerinţele lor? Că a fost un anunţ că s-a discutat cu ei şi că... Sorin Grindeanu: După aceea chiar vreau să răspund şi... Da. Am inţeles că ieri, şi am văzut că, ieri, ministrul pentru dialog social s-a intalnit cu reprezentanţii sindicatelor sau ai asociaţiei respective, ca să fiu mai clar, eu vreau să subliniez, nu Guvernul rezolvă chestiunile care ţin de autorizaţii, de Ilfov, de Bucureşti şi aşa mai departe, nu este o chestiune care să ţină de partea guvernamentală. In schimb, inţeleg. Inţeleg nemulţumirile legate de anumite reglemenetări din lege. Vreau să vă spun că eu cred că dezbaterea publică este cea mai bună, a plecat o propunere de la Ministerul Transporturilor, spre avizare, către celelalte ministere, eu le-am cerut, după ce am văzut minuta-cadru semnată de ministrul petrea cu cei de care vorbeam, să se facă dezbatere. Şi in niciun caz nu dăm ordonanţe. Facem un proiect de lege, sunt absolut deschis la propunerile care vin din fiecare, de pe fiecare parte. Trebuie reglementate anumite lucruri, dar neincălcand drepturile altora, aşa că dezbaterea este cea mai bună, nu ordonanţă de urgenţă. Vă rog! Reporter: In forma actuală pusă in dezbatere, se vorbeşte totuşi despre eventualitatea că unor părinţi să li se deschidă chiar şi un dosar penal pentru rele tratamente aplicate minorului, dacă nu işi vaccinează copii. Părinţii nu au inţeles, se deschide, nu se deschide, cand se deschide? Consilierea e inainte sau după? Poate nu trebuiau să fie nici in această formă. Vroiam să ştiu şi părerea dumneavoastră ... Sorin Grindeanu: Părerea mea legată de forma finală va fi in momentul in care mi-o asum şi ne-o asumăm, ca proiect de lege in Guvern, după ce trece această perioadă de dezbatere publică. Ceea ce in mod sigur vă pot spune acum este ceea ce am spus şi in sală, şi anume faptul că inainte, chiar dacă va exista sau nu această secţiune de amenzi sau de pedepse, inainte de a face acest lucru, rolul nostru este să asigurăm necesarul şi să existe aceste vaccinuri. Pentru că dacă incepi să dai amenzi pentru ceva ce nu eşti in stare să furnizezi, este de domeniul absurdului. Deci, in primul rand, trebuie rezolvată această problemă, iar forma, in momentul in care s-a făcut dezbaterea publică, cand se termină toate aceste intalniri pe care ministerul le are, şi nu doar cu toate instituţiile, vine in Guvern, acea formă mi-o voi asuma, dar urmare a acestui proces transparent. Vă mulţumesc mult de tot! 2017-04-27 14:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_participare_la_evenimentul_-săptămâna_europeană_a_imunizării-_002.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu ministrul Sănătății, Florin Bodog, pe tema situației vaccinurilorȘtiri din 26.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ministrul-sanatatii-florin-bodog-pe-tema-situatiei-vaccinurilorGalerie foto Declarații de presă susținute de ministrul Sănătății, Florin Bodog [Check against delivery] Florin Bodog: După cum știți, in ultimele trei zile am avut intalniri legate de problema crizei de vaccinuri, atat cu reprezentanții producătorilor şi importatorilor de medicamente, specific producătorii și importatorii de vaccinuri, cat şi cu producătorii romani de generice, dar şi cu importatorii romani de generice. Iar in cursul zilei de astăzi, impreună cu primul-ministru, am avut o intalnire cu stafful tehnic atat al Ministerului Sănătăţii, cat şi al Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, incercand să creionăm cele mai bune soluţii pentru a rezolva această problemă, care trenează de caţiva ani, spun eu, in sistemul sanitar romanesc. Datorită faptului că producătorii, importatorii de medicamente au solicitat să existe o predictibilitate in ceea ce priveşte cantitatea de vaccin şi modul in care vor fi achiziţionate acestea, am identificat cateva soluţii, impreună cu domnul prim-ministru, pe care vom incerca să le punem in operă, unele dintre ele chiar in legea vaccinării, care in momentul de faţă este in transparenţă decizională, şi anume: am convenit că vom constitui un sistem de management integrat, care va cuprinde atat stabilirea cantităţilor, cat şi achizionarea vaccinurior şi, in acelaşi timp, urmărirea vaccinării la nivel naţional. Deci, pe langă grupurile tehnice de lucru, grupurile tehnice de vaccinare, care sunt la nivel naţional şi la nivelul judeţelor, va exista această structură, care se va numi structură integrată de management al vaccinării. In acelaşi timp vom face modificări legislative, vom propune modificări legislative cu privire la procedura de achiziţie pentru vaccin, in aşa fel incat să avem achiziţii multianuale. De ce? Pentru că toţi reprezentanţii industriei au spus, unanim, că işi doresc să aibă predictibilitate, orecum de inţeles, pentru că vaccinul nu este un produs care se fabrică de pe o zi pe alta, unele proceduri de fabricaţie putand atinge chiar şi 30 de luni. Pentru aceasta vom defini un plan multianual de achiziţii şi vom evita, in acest fel, achiziţionarea vaccinurilor prin proceduri de urgenţă. Practic, ceea ce s-a intamplat in ultima perioadă a fost o situaţie de excepţie, şi datorită epidemiei de rujeolă, dar şi datorită faptului că pe stoc nu au existat vaccinuri la Ministerul Sănătăţii şi la Direcţia de Sănătate Publică, motiv pentru care am făcut foarte multe proceduri de achiziţii de urgenţă. Incercăm să evităm acest lucru şi să avem predictibilitate, să avem vaccin pe piaţă la orice moment. Vă mulţumesc şi vă stau la dispoziţie pentru intrebări. Reporter: Aş vrea să vă intreb, referitor la acele vaccinuri care lipseau, hexavalentul, cel pentru rujeolă, inţeleg că unele nu sunt sau in anumite zone din ţară ele deja s-au terminat. Care este situaţia? Florian Bodog: A sosit in două tranşe vaccinul hexavalent şi a fost distribuit in ţară. Vaccinul tetravalent, la fel. Probabil că incă nu au ajuns chiar in toate judeţele, dar, in principiu, eu am semnat deja ordinul de distribuire in ţară. Şi urmează să mai sosească cantităţi. Deci, practic, se vor asigura toate cantităţile necesare la nivel naţional. In ceea ce priveşte rujeolicul, aveţi dreptate, pentru că pentru acest vaccin procedura s-a incheiat doar la inceputul acestei săptămani. Aşa cum am afirmat public, am fost asigurat că la inceputul lunii următoare, adică săptămana viitoare, in primele zece zile din luna mai acest vaccin va intra in ţară. De asemenea, am identificat un număr de 10.000 de doze care există deja in ţară şi care, mă rog, urmau să plece la export intracomunitar. Aceste doze sunt blocate şi am declanşat o procedură pentru a le achiziţiona. Acestea probabil că vor ajunge primele. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb referitor la cel pentru hepatita B, spuneaţi dvs. că Norvegia s-a oferit să ne ajute cu cateva mii de doze. Ce s-a mai intamplat? Florian Bodog: Pentru aceste doze, ştiţi că, nefiind pus pe piaţă in Romania, acest vaccin urmează un traseu de autorizare. In momentul de faţă, datorită faptului că diferă, este o problemă legată de concentraţia acestui vaccin faţă de ceea ce se utilizează pe piaţa romanească, această documentaţie este trimisă la Institutul Naţional de Sănătate Publică, pentru a da un punct de vedere in ceea ce priveşte utilizarea sau neutilizarea lui pe piaţa romanească pentru copiii romani. Reporter: Aţi discutat cumva cu dl premier şi cum ii veţi informa pe cetăţeni, ţinand cont că medicii sunt deja prinşi cu fel şi fel de probleme medicale? Adică, veţi face vreo campanie, să ajungă informaţiile cat mai aproape de ei? Florian Bodog: Da. In legea vaccinării sunt prevăzute şi aceste lucruri legate de informarea atat a părinţilor, cat şi a pacienţilor, acolo unde este cazul, dar a părinţilor in primul rand, pentru că in momentul de faţă in Romania se face cu prioritate vaccinarea copiilor. Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă imi permiteţi, colegii mei de la Televiziunea Romană v-au mai intrebat, dacă aţi primit cumva vreo informare din partea Spitalului Universitar cu privire la motivul pentru care 11 săli nu sunt incă folosite? Florian Bodog: Da. Am răspuns şi ieri acestei intrebări şi răspund şi azi din nou, există un număr de săli, nu ştiu dacă 11, un număr de săli de operaţie care au fost reabilitate in cadrul unui proiect, nu am toate detaliile, ceea ce ştiu este că aceste săli nu au dotarea necesară pentru a incepe să funcţioneze. Am solicitat managerei să imi transmită in scris un punct de vedere, dar in acelaşi timp am trimis acolo directorul de la Banca Mondială din Ministerul Sănătăţii, pentru a vedea care sunt echipamentele care sunt necesare şi in ce măsură, din economiile pe care le facem la achiziţii de la Banca Mondială, putem să suplinim echipamentul de care este nevoie acolo. Reporter: Vroiam să vă intreb, nu am inţeles exact, sistemul acela, structura nouă, cand va intra, practic, in funcțiune. Florian Bodog: Practic, la momentul de faţă există o unitate de management pentru vaccin, există o comisie naţională de vaccinologie, insă responsabilităţile sunt impărţite intre Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţia de specialitate din minister şi direcţia de achiziţii. In momentul in care legea vaccinării va intra in vigoare, practic, noi introducem, ca şi amendament in această lege, după ce iese din transparenţă decizională, această unitate de management, pe care o vom defini exact, cu atribuţii, in lege. Reporter: Astăzi aţi luat şi o decizie in ceea ce priveşte managementul de la Spitalul Pantelimon. Ne puteţi spune cand veţi numi un nou manager şi dacă veţi mai face şi alte demiteri? Florian Bodog: Decizia am luat-o ieri, aşa cum am declarat ieri, in raportul pe care l-am primit de la Direcţia de Sănătate Publică mi-au fost semnalate şi unele probleme legate de management. Deci, după părerea mea, toată echipa de la Spitalul Pantelimon trebuie demisă. A fost atributul meu ca ministru să demit managerul, l-am demis. Iar in cursul zilei de astăzi sper că voi lua o decizie. Am avut deja discuţii cu doi sau trei potenţiali candidaţi pentru Spitalul Pantelimon. Nu vreau să vă ascund faptul că am fost refuzat. Mă rog, după o gandire de 24 de ore, una dintre doamne mi-a spus că nu a dormit toată noaptea urmare a propunerii pe care i-am făcut-o, insă am fost refuzat. Dar astăzi voi lua o decizie. La fel, probabil că, anticipez următoarea intrebare a dvs., astăzi voi semna şi ordinul de numire a noului manager de la Cantacuzino. Vă mulţumesc frumos. Vă doresc o zi frumoasă! 2017-04-26 17:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-26-05-51-05big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgVizita oficială a premierului georgian, Giorgi Kvirikashvili, în RomâniaȘtiri din 26.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-comuna-a-prim-mini-trilor-romaniei-i-georgiei-cu-ocazia-aniversarii-a-25-de-ani-de-la-stabilirea-relatiilor-diplomatice-bilateraleGalerie foto Declarația Comună a Prim-miniștrilor Romaniei și Georgiei cu ocazia aniversării a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Romania și Georgia, domnul Sorin Grindeanu, Prim-ministrul Romaniei, și domnul Giorgi Kvirikashvili, Prim-ministrul Georgiei, au adoptat următoarea Declarație Comună: - Anul acesta Romania și Georgia celebrează 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. In cursul acestor ani, am fost martorii unei dezvoltări constante a relațiilor noastre. Prietenia stransă și dialogul politic substanțial au condus la o colaborare fructuoasă in plan bilateral și multilateral intre țările noastre, incluzand o cooperare activă la nivelul forurilor legislative și al altor instituții. Incepand cu anul 1992, relațiile bilaterale au cunoscut o dezvoltare susținută, prin vizite și contacte la nivel inalt, consultări la nivel de lucru și derularea unor proiecte de interes comun, precum și prin schimburi economice, sociale și culturale. Avand in vedere legăturile stranse existente, subliniem hotărarea noastră de a extinde in continuare relațiile noastre la un nivel calitativ superior, cu obiectivul creșterii frecvenței contactelor la nivelul celor două societăți și consolidării eforturilor comune in direcția promovării păcii, securității și stabilității in regiune, in beneficiul țărilor și popoarelor noastre. Intențiile noastre se fundamentează pe respectul reciproc pentru principiile fundamentale ale dreptului internațional, suveranitatea și integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor, precum și pentru democrație, valorile comune și viziunea asupra unei Europe libere, unite și pașnice. Parteneriatul sincer pe care il impărtășim ne incurajează să ne dezvoltăm in continuare relațiile, spre un nivel strategic. Țările noastre sunt parteneri apropiați din punct de vedere istoric și politic. In același timp, Romania și Georgia reprezintă o punte naturală intre Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre. Astfel, suntem hotărați și ne considerăm obligați să explorăm intregul potențial de cooperare existent in domeniile transporturilor, energiei și securității, precum și in ceea ce privește schimburile culturale. Avand in vedere importanța Mării Negre pentru creșterea conectivității, ne vom concentra cu prioritate eforturile asupra dezvoltării și multiplicării rutelor energetice și de transport de-a lungul coridorului Marea Neagră - Marea Caspică, precum și in relație cu vecinătatea extinsă. Romania recunoaște aspirațiile europene și euro-atlantice ale Georgiei, precum și faptul că Acordul de Asociere nu reprezintă scopul final al cooperării sale cu Uniunea Europeană. In acest scop, Romania va continua să ofere Georgiei sprijin politic și practic. Romania apreciază contribuția semnificativă a Georgiei la securitatea euro-atlantică și participarea sa la misiunile și operațiile NATO, in special in Afganistan. In același timp, Romania este decisă să acționeze in direcția consolidării rolului Parteneriatului Estic și să utilizeze cat mai bine politicile, programele și proiectele dezvoltate cu sprijinul UE, in beneficiul partenerilor săi estici, inclusiv al Georgiei. Georgia apreciază sprijinul ferm și constant al Romaniei pentru aspirațiile europene și euro-atlantice ale Georgiei. Din acest punct de vedere, sunt relevante contribuțiile consistente ale Romaniei, inclusiv sprijinul acordat pentru recenta intrare in vigoare a amendamentului la Regulamentul 539/2001 din 28 martie 2017, prin care s-a oferit cetățenilor georgieni posibilitatea de a călători fără vize in spațiul UE. In calitate de partener de incredere al instituțiilor europene și euro-atlantice, Georgia dorește aprofundarea cooperării sale active, cu scopul de a deveni membru cu drepturi depline al acestora. Alături de partenerii noștri, Romania și Georgia sunt decise să dezvolte cooperarea pentru intărirea securității și stabilității euro-atlantice, cu precădere in zona Mării Negre. Succesul celor 25 de ani de cooperare intre Romania și Georgia ne-a inspirat să ne consolidăm eforturile și să contribuim impreună la procesul de asigurare a păcii și stabilității, pentru un viitor mai bun pentru generațiile următoare. Adoptată in București, la 26 aprilie 2017. Giorgi Kvirikashvili Sorin Grindeanu Prim-ministrul Georgiei Prim-ministrul Romaniei *** Declarații comune de presă susținute de cei doi premieri [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Permiteți-mi să incep prin a adresa un călduros bun venit premierului Kvirikashvili și membrilor delegației georgiene. Am avut astăzi discuții extrem de deschise și productive, aceste discuții vor continua și in după-amiaza acestei zile şi, bineinţeles, şi pe parcursul zilei de maine, prin intalnirile bilaterale deja programate intre membri ai Guvernului Romaniei şi membri din echipa georgiană. Aş dori să subliniez de la inceput că relaţiile politice dintre Romania şi Georgia au fost intotdeauna foarte bune. In plus, anul acesta este un an care are o conotaţie aparte, pentru că, aşa cum ştiţi, pe 23 iunie, aniversăm 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Romania şi Georgia. Astăzi am adoptat impreună cu premierul Kvirikașvili o declaraţie politică. Este vorba despre un document care evidenţiază un spectru larg al cooperării dintre Romania şi Georgia, dar şi dorinţa noastră de a dezvolta această cooperare către un alt nivel strategic. Sunt convins că putem lucra impreună in acest sens, cu eforturi concertate din ambele părţi. Un obiectiv comun este susţinerea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale dintre ţările noastre. In acest domeniu, există un potenţial enorm, insuficient folosit in acest moment de către cele două state. Am convenit impreună cu domnul prim-ministru să reluăm cat mai rapid activitatea Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, prin organizarea unei noi sesiuni alături de un forum de afaceri. Pot să vă spun că această comisie interguvernamentală nu a mai avut loc din anul 2002. Astăzi, am convenit ca, in cel mai scurt, timp să reluăm activitatea din acest punct de vedere. Este extrem de important ca firmele romaneşti să ia in considerare oportunităţile create pentru companiile europene in implementarea Acordului de Asociere pe care Georgia il are cu Uniunea Europeană. Am discutat astăzi şi despre proiecte regionale de interes comun in domeniul transporturilor şi energiei, menite să pună in evidenţă importanţa Coridorului Marea Caspică-Marea Neagră. Pot să vă spun că acest guvern pe care il conduc este interesat in cel mai inalt grad de utilizarea oportunităţilor economice pe care le oferă Marea Neagră, ca punte de legătură intre Europa, Asia şi Caucazul de Sud. Un alt domeniu pe care dorim a-l dezvolta in perioada următoare este turismul, mai ales că de curand a fost ridicată obligativitatea vizelor pentru vizitele de scurtă durată in spaţiul comunitar pentru cetăţenii georgieni, o recunoaştere a eforturilor georgiene, pe care le-a susţinut şi Romania şi pentru care il felicit personal pe domnul prim-ministru. Dincolo de aspectele legate de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, am reiterat susţinerea fermă a Romaniei pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei şi am incurajat continuarea agendei ambiţioase de reforme la care s-a angajat Georgia. Romania are toată deschiderea de a impărtăşi din experienţa proprie in domeniul integrării europene. De asemenea, Romania va continua să susţină importanţa aprofundării cooperării practice dintre NATO şi parteneri, in special prin acordarea unui sprijin activ din partea alianţei ţărilor aspirante, mai ales că acestea, şi aici este cazul Georgiei, contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. De aceea am susţinut şi susţinem o colaborare tot mai stransă a Georgiei cu NATO. Un alt aspect asupra căruia ne-am aplecat astăzi este cel al securităţii la Marea Neagră şi evoluţiile de ultimă oră. Din perspectiva Romaniei, prosperitatea, securitatea şi stabilitatea Georgiei sunt esenţiale pentru securitatea, stabilitatea intregii regiuni a Mării Negre. Am folosit acest prilej pentru a reitera sprijinul constant pe care Romania il oferă pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei. In incheiere, permiteţi-mi să mulţumesc incă odată premierului Kvirikașvili pentru prezenţa sa la Bucureşti şi a intregii delegaţii şi să il asigur că Georgia va continua să reprezinte pentru Romania o ţară prietenă şi parteneră. Vă mulţumesc. Ghiorghi Kvirikașvili: Vă salut. Mă bucur să mă aflu in Romania, o ţară parteneră şi prietenă deosebită a ţării mele. Astăzi am avut prima intalnire cu domnul Grindeanu, dar sunt ferm convins că colaborarea noastră va continua in viitor pentru binele ţărilor noastre şi popoarelor noastre. Noi avem relaţii speciale cu Romania. Pentru mine are o deosebită importanţă vizita de astăzi, deoarece Romania şi Georgia sărbătoresc anul acesta 25 de ani de relaţii diplomatice. De asemenea, vreau să subliniez că relația dintre ţările noastre se bazează pe tradiţii bogate de ortodoxie şi numără secole. Antim Ivireanul reprezintă simbolul de unitate a Romanie şi Georgiei şi este incă o confirmare a rădăcinilor europene ale Georgiei. In cadrul vizitei şi in cadrul relaţiilor diplomatice de 25 de ani, am adoptat o declaraţie comună, unde incă o dată este subliniată pregătirea noastră pentru a extinde colaborarea succesivă deja existentă intre ţările noastre. Georgia şi Romania sunt două ţări de cultură foarte veche care sunt unite geografic. Marea Neagră ne dă un avantaj deosebit şi ajută la extinderea colaborării in mai multe domenii. Georgia şi Romania reprezintă un pod natural intre Europa şi Asia. Lucrăm intensiv pentru dezvoltarea posibilităţilor, scopul nostru este să adoptăm toate posibilităţile in domeniul transportului şi al energiei. La intalnire am discutat despre extinderea colaborării in domeniul mecanismelor politice, economice, culturale şi umanitare. Salutăm colaborarea succesivă intre diferite ministere şi am discutat despre extinderea acestei colaborări. Este deosebit de activă colaborarea intre domeniile apărării, justiţiei şi internelor. Suntem recunoscători rolului pe care l-a jucat Romania la procesul de eurointegrare a Georgiei. Exemplul vizibil este succesul pe care l-a avut Georgia, in urma susţinerii prietenilor şi partenerilor noştri. Călătoria fără vize pentru cetăţenii georgieni este o condiţie prealabilă pentru viitoarea colaborare. Vrem să mulţumim foarte mult pentru acest sprijin ferm. Noi continuăm reformele in cadrul Acordului de Asociere, ca să implementăm cele mai bune norme şi standardele europene in ţara noastră. Treptat, toate beneficiile in urma asimilării legislative şi instituţionale /.../ devine accesibil pentru toţi cetăţenii. Zi de zi, din ce in ce mai mulţi intreprinzători mici şi mijlocii sunt interesaţi de exporturile de produse georgiene in Uniunea Europeană. Asocierea politică şi integrarea economică in Uniunea Europeană este foarte importantă, şi noi facem paşi pentru asta. Georgia tinde să devină membru cu drepturi depline al familiei europene şi suntem pregătiţi pentru asta să facem şi mai mult. Ne pregătim activ pentru Summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc pe 24 noiembrie la Bruxelles, un eveniment foarte important care identifică perspectivele de extindere a colaborării cu ţările partenere. Sperăm ca, impreună cu partenerii și prietenii noștri, printre care și Romania, vom reuși să indeplinim prevederile Parteneriatului Estic. De asemenea, apreciem sprijinul necondiționat și ferm al Romaniei pentru integrarea euro-atlantică a Georgiei. Am discutat despre securitatea Mării Negre și confirmăm incă o dată disponibilitatea noastră, ca țară aspirantă la NATO, in a susține eforturile Alianței in această direcție, pentru consolidarea securității regionale. Aș dori să mulțumesc Guvernului Romaniei pentru sprijinul continuu acordat in ceea ce privește suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei. Am dezbătut pașii făcuți pentru anexarea teritoriilor georgiene ocupate - Abhazia și Osetia de Est - (...) de către Federația Rusă. A fost subliniată ilegalitatea așa numitelor alegeri organizate pe 12 martie in Abhazia ocupată și pe 9 aprilie la (...) care reprezintă incercarea regimului ocupant de a efectueze operațiuni de epurare etnică (...). Vreau să folosesc această oportunitate și să mulțumesc incă o dată Guvernului Romaniei pentru răspunsurile imediate după alegerile nelegitime menționate, să subliniez importanța susținerii de către comunitatea internațională. Am discutat despre inchiderea așa-numitelor punctelor de trecere de-a lungul liniei de delimitare care au dus la consecințele umanitare grave /...;/. Mulțumesc Guvernului Romaniei pentru contribuția cea mai importantă la misiunea de monitorizare a UE; Romania are 25 de observatori și este o sursă obiectivă de informare. Aș dori să precizez faptul că Guvernul Georgiei parcurge drumul de soluționare pașnică și cuprinzătoare a conflictului. Vreau incă o dată să sublinuez importanța relațiilor economice dintre Romania și Georgia; am decis că, in luna iunie, se va stabili o comisie, la fel cum a spus și prietenul meu Sorin Grindeanu, din păcate, in ultimii 15 ani nu s-a mai intrunit această comisie; acest lucru nu este bun pentru țările prietene Romania și Georgia. Suntem bucuroși ca, in circa o lună și jumătate, va exista și un forum de business, care va fi orientat către scopurile noastre comune /...;/ Marea Neagră care face conexiune căre Rominia și Georgia. Georgia este o țară care să indreaptă către UE și privim cu foarte mult optimism. Suntem ferm convinși că, prin această vizită, reușim să aducem o dinamică nouă relației noastre bilaterale, iar 2017, ca an jubiliar, va fi un an plin de colaborări. Mulțumesc incă o dată premierului Romaniei și tuturor miniștrilor pentru felul in care am fost primiți aici! Intrevedere in plenul delegațiilor Intrevedere tete-a-tete cu prim-ministrul Georgiei, Giorgi Kvirikashvili Primirea oficială a prim-ministrului Georgiei, Giorgi Kvirikashvili 2017-04-26 14:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1222111.jpgPremierul a cerut task force la ANAP pentru analizarea cu prioritate a proiectelor de infrastructurăȘtiri din 26.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-a-cerut-task-force-la-anap-pentru-analizarea-cu-prioritate-a-proiectelor-de-infrastructuraPremierul Sorin Grindeanu a cerut președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș, să constituie un task force dedicat proiectelor de infrastructură incluse in Masterplan-ul de Transport, astfel incat, in colaborare cu Ministerul Transporturilor, termenele pentru finalizarea documentațiilor de licitație să fie cat mai scurte. - Este foarte clar că nu avem timp de pierdut. Trebuie să urgentăm finalizarea documentațiilor, procesul de licitație și implementarea proiectelor de infrastructură. Țin foarte mult la respectarea criteriilor de transparență, de eficiență și corectitudine in folosirea banului public, iar scurtarea termenelor nu inseamnă să facem rabat de la aceste principii- , a subliniat șeful Executivului. Intalnirea de lucru cu ministrul Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, și președintele ANAP, Bogdan Pușcaș, a avut loc in condițiile in care se află in pregătire documentaţiile de atribuire pentru demararea/lansarea următoarelor proceduri de achiziţie publică: Podul suspendat peste Dunăre in zona Brăila, inclusiv drumuri de legatură (25 km). Documentația de atribuire a fost trimisă pentru verificare la ANAP, urmand ca in perioada următoare să fie publicat anunțul in SEAP. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 500 de milioane euro, cea mai mare din ultimii 27 de ani, execuția lucrărilor urmand să fie finanțată din fonduri nerambursabile, proiectul fiind cuprins in portofoliul POIM 2014-2020. Drum expres Craiova Piteşti (121 km)- lansarea procedurii de achiziţie publică este estimată pentru iunie 2017. Centura de Sud a municipiului Bucureşti - Inelul 0 (50 km)- lansarea procedurii de achiziţie publică este estimată pentru iulie - august 2017. Autostrada Sibiu - Piteşti - Secţiunea 1 - Sibiu - Boiţa (14,1 km) - lansarea procedurii de achiziţie publică este estimată pentru iunie-iulie 2017. Autostrada Sibiu - Piteşti - Secţiunea 5 - Curtea de Argeş - Piteşti (30,3 km) - lansarea procedurii de achiziţie publică este estimată pentru iunie-iulie 2017. Autostrada Braşov - Tg. Mures - Cluj - Oradea Secţiunea 3C: Suplacu de Barcău - Borş (km 4+200 - km 64+450) 60,2 km- lansarea procedurii de achiziţie publică este estimată pentru iulie - august 2017. De asemenea, in data de 22 aprilie 2017 a fost publicat in SEAP contractul pentru proiectarea și execuția Proiectului Varianta de Ocolire Timișoara Sud, care prevede execuția a 25,690 km de drum național la standarde europene. Termenul limită de evaluare a ofertelor este iulie 2017. Pe langă beneficiile locale, varianta de ocolire Timișoara Sud are ca principal scop fluidizarea traficului intern și internațional care intră in țară prin zona Stamora Moravița. Totodată, premierul a analizat impreună cu ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, și cu președintele ANAF, Bogdan Stan, creșterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat, prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale și de imbunătățire a conformării la plată a contribuabililor. Premierul a cerut ANAF să continue aplicarea celor 14 măsuri care au scopul să imbunătățească gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat și a subliniat că va continua să urmărească personal activitatea ANAF. 2017-04-26 12:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-26-12-37-00big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la Comitetul interministerial pentru BrexitȘtiri din 25.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-comitetul-interministerial-pentru-brexitGalerie foto Premierul Grindeanu: In negocierile pentru Brexit, prioritatea noastră este protejarea drepturilor romanilor din Marea Britanie Premierul Sorin Grindeanu a coordonat astăzi prima reuniune a Comitetului Interministerial pentru Brexit, desfășurată la Palatul Victoria, in cadrul căreia s-a analizat modul in care Guvernul pregătește mandatul Romaniei pentru negocierile dintre UE 27 și Marea Britanie. - Prioritatea noastră este ca acest proces să aibă un impact cat mai mic asupra romanilor care trăiesc, muncesc sau invață in Marea Britanie, să ne asigurăm că drepturile lor vor fi protejate, a afirmat șeful Executivului. Totodată, premierul a subliniat că Romania are ca obiectiv in cadrul negocierilor pentru Brexit păstrarea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și pentru Politica Agricolă Comună pentru exercițiul financiar 2014-2020, consolidarea cooperării Uniunii Europene-Marea Britanie post Brexit. - Romania și Marea Britanie răman aliate in cadrul Parteneriatului Strategic in care sunt angajate cele două țări. Indiferent de locul pe care il va avea UK in interiorul sau in afara UE, dorim consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale, a menționat prim-ministrul. Prima intalnire a Comitetului Interministerial pentru Brexit a avut loc in contextul reuniunii extraordinare a Consiliului European din 29 aprilie, convocată pentru adoptarea liniilor directoare pentru negocierile cu Regatul Unit. Premierul Grindeanu a cerut să fie informat lunar, in cadrul ședinței de Guvern, cu privire la evoluția negocierilor dintre UE 27 și Marea Britanie. De asemenea, prim-ministrul a solicitat ministerelor reprezentate in Comitetul Interministerial să transmită ministrului delegat pentru Afaceri Europene date cu privire la impactul Brexit pe fiecare sector de activitate, urmand ca procesul de analiză să fie continuat la nivelul echipelor de lucru. La reuniunea Comitetului Interministerial au participat: vicepremierul Sevil Shhaideh, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, ministrul pentru Romanii de Pretutindeni, Andreea Păstirnac, ministrul Justiției, Tudorel Toader, ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretari de stat și reprezentanți ai ministerelor. Informații suplimentare: In contextul Brexit-ului, la nivelul Guvernului, a fost adoptat un Memorandum in ședința din 22 martie, prin care s-a constituit un mecanism inter-ministerial care are scopul să fundamenteze mandatul general și mandatele sectoriale ale Romaniei și să urmărească procesul de negociere a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest mecanism este organizat astfel: Consiliul inter-ministerial pentru Brexit - care oferă liniile politice pentru definirea pozițiilor Romaniei, mandatul general și mandatele sectoriale, urmand să fie aprobate de Guvern. Acest Consiliu este condus de primul-ministru și coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, iar din componența lui fac parte mai multe ministere. Comitetul de pilotaj - care urmărește procesul de negociere UE-UK Comitetul de coordonare a afacerilor europene - care asigură o informare constantă a tuturor ministerelor și oferă cadrul necesar pentru dezbateri ocazionale Grupuri de lucru inter-ministeriale, organizate la nivel tehnic. Primele trei grupuri de lucru urmăresc fundamentarea poziției Romaniei pe următoarele trei domenii de negociere: libera circulație a persoanelor, implicațiile la nivelul bugetului UE, relațiile externe și de securitate. *** [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună ziua! Am hotărat să convoc azi prima reuniune a Consiliului Interministerial pentru Brexit, pentru că, după cum știți, la finalul acestei săptămani, pe 29 aprilie, Consiliul European va adopta liniile directoare ale mandatului pe care Comisia Europeană il va avea in negocierile cu Marea Britanie. Cred că primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că rămanem prieteni și aliați cu Marea Britanie, indiferent de locul pe care țara il va avea, in afara sau in interiorul UE. Un mesaj important, pe care țin să-l dau la inceputul acestei intalniri. In același timp, prioritatea noastră numărul unu este ca acest proces să aibă un impact cat mai mic asupra romanilor care trăiesc, muncesc sau invață in Marea Britanie, pentru că drepturile lor trebuie a fi protejate. Iar negocierile in acest sens trebuie duse in echipă cu cei de la Comisia Europeană.Pe langă asta, și am tot spus aceste lucruri, sunt alte două direcții pe care cred că Romania trebuie să le urmărească in cadrul acestor negocieri. Lucrurile acestea le-am tot spus, doresc să le reamintesc și să le subliniez. Și anume: păstrarea alocărilor bugetare aferente politicii de coeziune și politicile agricole comune pe exercițiul bugetar 2014-2020 și, bineințeles, consolidarea cooperării UK - Uniunea Europeană post-Brexit, in domeniul securității și, de asemenea, in cel al relațiilor externe. Sunt cateva linii directoare pe care am vrut să le amintesc la inceputul reuniunii noastre de astăzi şi după aceea, sigur, se va intra in amănunt - și am să ii rog și pe doamna ministru Birchall, şi pe ceilalți reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Externe să intrăm in detaliu, astfel incat această primă ședință să se transforme nu doar intr-una, să spunem, de start ci efectiv de lucru. Mulțumesc reprezentanților presei pentru prezență. 2017-04-25 17:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_brexit-0741.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la conferința International Health Forum (IHF), organizată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)Știri din 25.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-conferinta-international-health-forum-ihf-organizata-de-asociatia-producatorilor-de-medicamente-generice-din-romania-apmgrGalerie foto Discursul susținut de premierul Sorin Grindeanu la conferința International Health Forum (IHF), organizată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineața. Mă bucur să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră la această nouă ediție a Conferinței Asociației Producătorilor de Medicamente Generice. De regulă, aceste conferințe sunt un prilej de sărbătoare. De această dată, cred că trebuie să facem din acest eveniment un moment zero al relansării discuției despre accesul romanilor la tratament. De ani de zile discutăm despre disponibilitatea medicamentelor pe piață, dacă romanii găsesc medicamente in farmacii, dacă le găsesc in spitale sau trebuie să și le cumpere singuri. Am avut pacienți care au murit din cauza lipsei medicamentelor, tineri sau bătrani care au murit din cauza, așa cum spuneam, lipsei medicamentelor pentru boli grave, in special pentru cancer. Am avut copii care, de asemenea, au murit din cauza nevaccinării și lucrurile acestea s-au intamplat inclusiv in ultima perioadă. Am avut și avem bolnavi cronici, persoane in varstă, care au suferit din cauza lipsei medicamentelor, a unor medicamente simple, dar fără de care nu pot trăi. De ani de zile, producătorii, personalul medical sau asociațiile, sau organizațiile de pacienți au arătat unii către ceilalți, au dat vina unii pe ceilalți sau au așteptat ca fiecare dintre ceilalți să vină cu soluția salvatoare. Acest lucru, in toți acești ani, nu s-a intamplat. Au fost rezolvate in schimb problemele punctual. A existat progres, trebuie să recunoaștem, dar un progres care nu a dus la rezolvarea in intregime a problemelor sistemului. In cele cateva luni care au trecut am făcut cateva lucruri de la instalarea acestui nou guvern: ne-am uitat la prețurile medicamentelor, la modul de introducere a medicamentelor nou apărute pe listă, lista medicamentelor compensate, la mecanismele de prescriere. Ne uităm acum la modalități de incurajare a medicamentelor generice cu preț mic, la medicamentele folositele zilnic de milioane de romani, dar nu putem spune incă, cu mana pe inimă, că suntem măcar aproape de momentul in care fiecare roman poate avea acces la medicamentele necesare pentru orice boală și orice afecțiune. Cred că trebuie să ne asumăm, să rezolvăm problema accesului la tratament al romanilor o dată pentru totdeauna. Nu vom merge să aducem medicamente cu rucsacul și nici nu vom recurge mereu la soluția extremă a achizițiilor speciale, dar pentru a reuși să rezolvăm aceste probleme avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al industriei. Vrem să veniți alături de noi, să ne ascultăm reciproc şi să găsim soluții, să-i ascultăm şi pe medici şi pe pacienţi şi să le inţelegem nevoile. Nu vom reuși să rezolvăm aceste probleme decat impreună. De altfel, am şi avut o primă intalnire cu asociaţia dumneavoastră in urmă cu două-trei săptămani, domnule preşedinte. Soluțiile din trecut, sau ca să fiu mai exact, soluţia fostului guvern la problemele sănătăţii a fost să facă un site, unde romanii să se poată plange de medicamentele sau vaccinurile care lipsesc uitand să rezolve problemele. Dacă aceasta este soluția la probleme, să nu ne mirăm că ne aflăm in această situație. Trebuie să aducem medicamente pe piață pentru toţi romanii, chiar știu că dumneavoastră, producătorii de medicamente generice vă simțiți uneori neglijați de autorități. Se vorbeşte de cele mai multe ori de tratamente noi, inovative, care salvează vieţile celor care au boli grave. Vorbim, şi asta s-a intamplat şi in ultimele săptămani, de lipsa vaccinurilor. Vorbim de finanțarea programelor majore de sănătate, dar uităm deseori că trei sferturi din medicamentele din Romania sunt cele ieftine, cele generice, cele care in special sunt folosite de către oamenii săraci, de bolnavii cronici, de bătrani. Vă asigur că acest lucru incercăm să il schimbăm. Avem foarte multe lucruri de rezolvat impreună. Trebuie să revizuim complet politica de prețuri, pentru a ne asigura că nu risipim banul public. Dar trebuie să ne asigurăm de asemenea că medicamentele nu dispar de pe piaţă, pentru că nu putem face economii pe care să le plătim cu sănătatea romanilor. Ştim că trebuie să investim mai mult pentru medicamente, dar inainte de a face acest lucru trebuie să ne asigurăm că banii pe care ii avem sunt cheltuiţi in mod eficient. Nu e vorba doar de finanţare şi de asigurarea acesteia. Trebuie să reasigurăm şi un cadru in care producătorii de medicamente se bucură de aceleaşi condiţii concurenţiale. Trebuie să oferim aceleaşi condiţii, fie că e vorba de producători de medicamente inovative, fie de medicamente generice, fie că sunt producători romani sau producători străini, dar trebuie să ţinem cont şi de contribuţia economică şi socială a fiecăruia dintre aceştia şi de interesul bineinţeles suprem al cetăţeanului. Ştiu de povara taxei clawback asupra producătorilor de medicamente generice. V-am inţeles mesajul şi in urmă cu trei săptămani şi sunt total de acord că povara acestor contribuţii financiare trebuie impărţită in mod echitabil in industrie, spre folosul pacientului şi a economiei deopotrivă. Eu cred că trebuie să invăţăm din experienţa ţărilor europene cu o istorie in acest domeniu, iar dacă soluţia este introducerea unui calcul diferenţiat al taxei clawback nu vom ezita să o aprobăm de urgenţă. Ministerul Sănătăţii impreună cu alte ministere - Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice - caută o soluţie in acest moment pe care sper să o găsim impreună şi cu dumneavoastră, dar in acelaşi timp trebuie să vorbim şi de exporturile paralele, de politici şi de practicile comerciale ale producătorilor şi importatorilor de medicamente, ale distribuitorilor şi farmaciilor. Trebuie să vorbim de licitaţii şi de spitale. Degeaba ne plangem de fondurile publice alocate consumului de medicamente, atat timp cat nu avem un sistem care să ne asigure că le folosim eficient pe cele pe care le avem deja. Repet: trebuie să ne asigurăm că orice roman are la dispoziţie medicamentele necesare, atunci cand are nevoie de ele, fie că e vorba de prevenţie, de vaccinuri, fie că e vorba de medicamente oncologice sau de medicamente pentru bolnavii cronici. Ştim care sunt marile probleme. O politică de preţuri mereu in schimbare gandită aproape de fiecare dată de contabili, un sistem de achiziţii bulversat de fosta guvernare şi gandit pe termen scurt, o taxă clawback aplicată inechitabil. Vă invităm şi vă invit să lucrăm impreună, pentru a rezolva aceste probleme, dar trebuie să vorbim şi despre lucruri pozitive. Romania are o istorie şi o tradiţie indelungată in industria farmaceutică. Sunt pe deplin conştient de contribuţia pe care fabricile de medicamente generice din Romania o au asupra dezvoltării economice. Ştiu că cei mai mulţi dintre dumneavoastră sunteţi responsabili nu doar pentru aprovizionarea cu medicamente, ci şi pentru miile de angajaţi pe care ii aveţi. Vă incurajez să investiţi şi mai mult in dezvoltare, să vă extindeţi capacităţile de producţie şi să creaţi noi locuri de muncă. Imi doresc ca pe viitor să vorbim mai puţin despre exporturi paralele şi mai mult de exporturi directe ale fabricilor romaneşti de medicamente. Vă asigur cu toată tăria că guvernul pe care il conduc vă va sprijini fără nicio rezervă in eforturile dumneavoastră. Sper ca evenimentul de astăzi să fie un punct de plecare, iar următoarele ediţii să fie un prilej de sărbătoare şi perfecţionare a rezultatelor pe care le-aţi obţinut sau le-am obţinut impreună. Vă doresc mult succes! Mulţumesc! Declarații susținute de premierul Sorin Grindeanu după conferința International Health Forum (IHF), organizată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) [Check against delivery] Reporter: Care vor fi efectele deficitului pe 2016 anunţat de Eurostat, ieri? Sorin Grindeanu: Am primit şi eu această informație aseară, cand, de fapt, am şi anunţat-o. Astăzi o să primesc detalii. Ceea este clar este că avem acest deficit pe anul 2016 la 3% sau, să spunem, depăşind un pic 3%, asta in condiţiile in care, anul trecut, nu s-au făcut mari investiţii, nu putem vorbi de salarii, de pensii ş.a.m.d., ba chiar, de la inceputul anului, ascultăm cu toţii, cel puţin partea guvernamentală, poveţe şi sfaturi din partea acelora pe care i-am tot numit apostoli ai austerităţii, care spuneau cum o să depăşim deficitul bugetar. Iată că danşii, anul trecut, din păcate, din păcate, şi dublat de faptul că nu au făcut absolut nimic, au ajuns in această situaţie sau ne-au adus in această situaţie de a avea 3%, un pic peste 3%. O să avem discuţii cu cei de la Comisia Europeană. Este dramatic, din punctul meu de vedere, pentru noi, mai ales avand in vedere că anul 2016 nu a ieşit in evidenţă decat cu ceea ce am spus tot: zero. Reporter: La inceputul săptămanii au fost distruse zece monumente funerare in Cimitirul Evreiesc. Cum comentaţi? Sorin Grindeanu: Am primit această informaţie. Am luat legătura cu doamna ministru de interne. Condamn asemenea acte. Este inadmisibil. I-am cerut şi cer celor care se ocupă cu ordinea publică să găsească cat mai rapid făptaţii. Şi, incă o dată, condamn cu tărie asemenea acte, care nu işi au rostul in Romania şi in lume. Reporter: Declaraţi aseară că discutaţi in fiecare zi cu domnul Liviu Dragnea. V-a comunicat şi care sunt ceilalţi miniştri faţă de care are nemulţumiri, cu excepţia domnilor Toader şi Viorel Ştefan, faţă de care şi-a exprimat public nemulţumirea? Sorin Grindeanu: Tot aseară declaram şi că remanierile nu le fac la televizor. Şi vă mai spuneam aseară că fiecare din cei care sunt in echipa mea, pe fiecare din cei din echipa mea ii monitorizez, că aşa este normal, astfel incat măsurile şi tot ceea ce le cer, şi nu doar eu, şi ceea ce trebuie să facă să fie indeplinit. Aşa că nu doar doi, trei, patru, cinci, ci toţi membrii guvernului. Reporter: Aţi avut vreo discuţie cu ministrul justiţiei legată de legea graţierii? Pentru că Liviu Dragnea s-a arătat nemulţumit de amanările pe această lege. Sorin Grindeanu: Eu am avut foarte multe discuţii cu domnul ministru Tudorel Toader in această perioadă, incercand să inţeleg ceea ce doreşte să facă in acest domeniu, dar - şi subliniez - neintervenind absolut deloc. In această perioadă, pe ceea ce inseamnă proiectul legii de punere in acord a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală date de deciziile Curţii Constituţionale, ne aflăm in fază de dezbatere publică, aşa cum ştiţi, sunt ridicate pe site aceste lucruri, s-au luat puncte de vedere de la diverse insituţii, fie că vorbim de CSM, de DIICOT, de DNA, Ministerul Public, in general, şi numai. Trebuie epuizată această perioadă, pentru că aşa spune legea. Totodată, poate că ritmul cu care sunt eu obişnuit şi cu care au fost obişnuiţi colegii mei din guvern, cel puţin in aceste prime trei luni, este unul mai alert faţă de cel cu care poate a fost obişnuit pană acum domnul Tudorel Toader. De aceea am avut aceste discuţii şi nu vreau să fiu inţeles absolut deloc greşit. Şi am discuţii constante cu dansul, astfel incat lucrurile să fie făcute aşezat, bine, transparent, respectand toate regulile pe care dorim să le respectăm, consultand toate instituţiile publice şi intr-un ritm care poate este mai alert cateodată decat ritmul Curţii Constituţionale, ca să dau un exemplu. Reporter: Domnule premier, spunea Liviu Dragnea că nu este foarte fericit de această propunere care a fost făcută pană la urmă la Ministerul Justiţiei. Sunteţi de acord? Sorin Grindeanu: Eu nu comentez chestiuni de acest tip. Am venit cu acea propunere, analizele, dincolo de X, Y, Z din echipa mea guvernamentală, analizele le fac ca şi prim-ministru şi nu le fac decat in funcţie de ceea ce trebuiau să ia ca măsuri aceşti titulari de portofolii. In momentul in care am o concluzie, o prezint coaliţiei şi luăm decizia. Aceasta este procedura normală şi nu fac lucrurile astea la televizor şi făcand spectacol. Reporter: Aţi avut mai multe discuţii cu ministrul sănătăţii referitoare la criza vaccinurilor. Nu s-a schimbat mare lucru. Sorin Grindeanu: Am avut inclusiv ieri discuţii cu marii producători, Big Pharma, dacă pot să spun aşa, din acest domeniu. Există in acest moment pe circuit in Parlament o lege şi i-am rugat să devină partenerii noştri, dacă vorbim de partea cu vaccinurile şi discuţia de ieri, i-am rugat să devină partenerii noştri astfel incat cel puţin să eliminăm parte din minusurile pe care le vedem şi le trăim acum, cum ar fi: in toţi aceşti ani au fost diverse lipsuri pe piaţă, de diverse tipuri de vaccinuri; un alt exemplu, de prea multe ori, in loc să avem un sistem predictibil, prin care să ştim din timp ce achiziţionăm, modalitate, transparenţă, această predictibilitate ducand la un plan bine definit şi bugetat, şi de minister, dar, totodată, şi de producători, se ajunge in situaţia in care facem, aşa cum s-a intamplat, achiziţii speciale, care nu sunt de dorit şi care in niciun caz nu oferă transparenţa necesară de care avem nevoie. Nu vreau să acuz nimic, dar lucrurile acestea vreau să le inlăturăm. Acesta a fost rostul discuţiei mele de ieri cu marii producători. Am avut o inţelegere ca, fiind in dezbatere publică acest nou proiect de lege, in următoarea săptămană să vină cu amendamente şi danşii, astfel incat, in perioada imediat următoare, să stabilim acest cadru, care să fie cat se poate de predictibil, care să asigure stocurile necesare şi care să evite situaţii neplăcute, aşa cum, din păcate, avem in ultimii mulţi ani in Romania. Reporter: Acum lipsesc toate vaccinurile, inclusiv vaccinul ROR nu se găseşte in zece judeţe, deşi avem epidemie de rujeolă. Sorin Grindeanu: Este o situaţie in care s-a ajuns tocmai din această cauză, pentru că nu s-a creat acest cadru predictibil, din cauză că se continuă cu achiziţii speciale, care lasă loc şi care duc la situaţii de acest tip. Eu imi doresc, nu mai avem foarte mult timp, ca atata timp cat ne aflăm in această perioadă de dezbatere publică, - şi am găsit, şi le mulţumesc, chiar le mulţumesc, am găsit deschidere din partea danşilor, au propuneri foarte bune, Ministerul Sănătăţii de asemenea -, o să continui intalnirile cu cei din această industrie zilele următoare, astfel incat, in momentul in care venim cu proiectul, să fie unul in concordanţă cu necesităţile pieţei. Vă mulţumesc. 2017-04-25 13:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1493117558original_7.jpgDeclaraţia premierului Sorin Grindeanu pe tema deciziei CEDO privind situaţia penitenciarelor din RomâniaȘtiri din 25.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-sorin-grindeanu-pe-tema-deciziei-cedo-privind-situatia-penitenciarelor-din-romania [Check against delivery] Reporter: Domnule premier avem deja o decizie oficială din partea celor de la CEDO, in 6 luni de zile Guvernul Romaniei trebuie să vină cu un plan concret pentru situația din penitenciare. Guvernul Romaniei ce pregătește in momentul de față după această decizie deja oficială? Sorin Grindeanu: Daţi-mi voie să salut această decizie, care nu ne duce, in acest moment, şi subliniez, in acest moment, in situaţia de a plăti sume mari de bani, dar ne obligă să venim, in perioada imediat următoare, in cele şase luni date ca termen, cu un plan de măsuri concret, agreat şi de Consiliul de Miniştri, dar şi de Guvernul Romaniei, astfel incat problema - şi nu vreau să trec foarte uşor peste acest lucru - problema semnalată de CEDO să inceapă să fie rezolvată; această decizie ca vine urmare a problemelor pe care le avem, problemelor existente in penitenciarele din Romania. Deci, urmare a acelor probleme, avem această decizie, care ne dă un termen de şase luni in care să venim cu măsuri. Eu am avut o discuţie in urmă cu cateva zeci de minute cu domnul ministru Tudorel Toader; sunt convins că va veni, in ritmul potrivit, cu acest plan de măsuri, astfel incat, in şase luni date ca termen, să reuşim să aprobăm acest plan, să facem paşi concreţi şi, pană la urmă - sigur, nu aş vrea să duc la extrem - să facem lucruri in şase luni care, poatem trebuiau făcute in ultimii 26 de ani. Reporter: In opinia dvs. acest termen de şase luni este unul care ne avantajează, adică avem timp in şase luni să facem tot ce ne cere CEDO? Sorin Grindeanu: Avem timp in cele şase luni să facem acest plan, extrem de bine aşezat. Măsurile respective trebuie să fie parte a acestui plan, urmand perioada de implementare. Dar vreau să fie foarte bine aşezate şi tocmai acesta a fost rostul discuţiei mele cu domnul ministru Toader. Este timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, nu doar să facem planul, astfel incat să arătăm că suntem determinaţi in a respecta - şi subliniez, in a respecta - decizia CEDO şi a imbunătăţi condiţiile din penitenciare, care, iată, nu sunt invenţii, nu sunt lucruri spuse doar de către unii şi alţii și azi s-a dovedit că sunt lucruri extrem de grave, care au dus la asemenea decizii. 2017-04-25 13:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-25-01-01-18big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la emisiunea “Punctul de întâlnire” - Antena 3, moderată de Radu TudorȘtiri din 25.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-emisiunea-punctul-de-intalnire-antena-3-moderata-de-radu-tudor[Check against delivery] Realizator: Radu Tudor - Bună seara şi bine aţi venit la Punctul de intalnire! Doamnelor şi domnilor, 100 de zile de la preluarea puterii guvernamentale de către echipa condusă de primul ministru Sorin Grindeanu. Foarte multe subiecte, foarte multe informaţii, dezvăluiri in această seară şi in mod evident invitatul special al emisiunii Punctul de intalnire primul ministru Sorin Grindeanu. Bună seara, domnule prim-ministru! Sorin Grindeanu: Bună seara. Vă mulţumesc pentru invitaţie şi Hristos a Inviat! Realizator: Adevărat a inviat! Vă mulțumesc că sunteți aici și am luat ca reper această primă sută de zile de guvernare, pentru că in fiecare mandat de acest gen, pentru fiecare echipă guvernamentală dintr-o țară europeană se face un astfel de bilanţ. Şi mi-aş dori foarte mult să incepem cu o autoevaluare a primelor 100 de zile de guvernare. Ce consideraţi că aţi făcut bine şi aţi indeplinit din angajamente, ce credeţi că a rămas in urmă şi trebuie indeplinit să spunem in următoarele 100 de zile sau pană la sfarşitul anului? Sorin Grindeanu: In primul rand, domnule Radu Tudor, pentru noi lucrurile erau extrem de clare din momentul in care am depus jurămantul şi am intrat in paine, dacă pot să spun aşa, la Palatul Victoria. Aveam şi avem lucrurile foarte clar stabilite pe trimestre, pe ani, măsurile toate pe care trebuie să le luăm. Pe primul trimestru de fapt am şi făcut o evaluare, şi s-a făcut o evaluare şi la nivel guvernamental și, de asemenea, o evaluare din punctul de vedere a coaliţiei, care susţine echipa guvernamentală. Aşa cum ştiţi, in urmă cu cateva săptămani noi am avut şedinţe in forurile de conducere ale celor două partide care susţin coaliția guvernamentală, ne-am uitat pe măsuri, ceea ce am făcut, ceea ce am spus că o să facem in aceste prime 3 luni, ceea ce am făcut şi am făcut şi, mult mai important, aceste următoare trei luni si măsurile pe care trebuie să le luăm in aceste trei luni, pentru că sunt luni extrem de importante pentru intărire, pentru consolidarea actului de guvernare, pentru consolidarea programului cu care noi am venit in faţa cetăţenilor. Sunt lucruri care, poate, puteau fi comunicate mult, mult mai bine; sunt măsuri pe care noi le-am luat şi poate, poate, comunicarea și modul in care au fost explicate nu a fost cea mai fericită, dar acele măsuri s-au luat. S-au crescut pensii, s-au redus taxe, a crescut salariul minim pe economie, s-au făcut toate acele lucruri legate de studenţi, foarte multe lucruri, programe naționale lansate. Dacă e să vorbim doar de agricultură, pot să vă spun, şi subliniez de fiecare dată, luna martie a fost o lună extraordinară din punctul de vedere al gestiunii, al managementului la nivelul Ministerului Agriculturii de fonduri europene, de subvenții care au fost date către fermierii romani. Aproape un milion de oameni şi-au primit al timp subvențiile, nu cu intarziere, nu in lunile iulie sau august, aşa cum erau obișnuiți. Sunt lucruri - amintind doar cateva dintre ele - care s-au intamplat in aceste luni. Cu toate aceste măsuri pe care noi le aveam prinse in acest cadenţar, au fost foarte bine de fiecare dată analizate, cum sunt analizate și cele pe care urmează să le luăm și pe care le avem prinse in programul de guvernare; au fost foarte bine analizate astfel incat efectele să fie cele pe care noi le anticipăm. Şi iată că, aşa cum ne arată acum datele după primul trimestru, efectele sunt cele pe care noi le-am anticipat, şi anume tot ceea ce am spus ca şi creştere economică, ca şi venituri in plus la buget, datele furnizate in acest moment de către Ministerul Finanţelor ne arată că măsurile luate de noi se inscriu in ceea ce noi am prognozat. In favoarea a ceea ce spun şi ca o subliniere pană la urmă este şi revizuirea făcută de FMI in urmă cu cateva zile privind creșterea economică, pe care a mărit-o de la 3,8 la 4,2. Intr-un final o să ajungă, sunt convins, şi danşii la ceea ce noi am spus, şi anume 5,2. Realizator: Vă menţineţi această ţină de... Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Realizator: ...creştere, de 5,2? Sorin Grindeanu: N-avem niciun fel de motiv, in acest moment, să spunem altceva, ba chiar, dacă imi permiteţi, datele pe care le-am primit şi sunt proaspete. Sigur că o să devină oficiale in zilele următoare... Realizator: Haideţi să /.../, domnule prim-ministru, al incasărilor bugetare. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Este așteptarea cea mai mare in cea ce vă privește, ca prim-ministru, ca lider al unei echipe guvernamentale, după ce in ianuarie şi februarie incasările n-au fost spectaculoase la buget, se așteaptă rezultatele oficiale. Așadar, la 31 martie, care sunt incasările bugetare ale Romaniei? Sorin Grindeanu: In primul rand, pot să vă spun că avem un excedent, după primul trimestru, de 1,52 de miliarde, reprezentand aproximativ 0,2% din PIB. Acum, sigur că imi vine in minte tot ceea ce se spunea prin Parlament, sau ceea ce spuneau nu neapărat in Parlament, ci in alte locuri, se spunea de deficit și de cum vom depăși deficitul de 3% și cum nu vom ajunge să ne respectăm angajamentele financiare, pe care noi le-am luat. Iată, că după primul trimestru, avem acest excedent de 0,2%. Veniturile bugetare: veniturile bugetare din luna martie au fost cu 22% mai mari decat in martie anul trecut. Pot să vă spun că ritmul de creștere pe primul trimestru al anului 2017, este de exact cum l-am prognozat, de peste 5%; veniturile totale la bugetul consolidat, de stat, sunt cu aproape 4 miliarde de lei mai mari decat trimestrul I al anului 2016. Lucrurile acestea intăresc ceea ce vă spuneam mai devreme și ne face să fim optimiști să continuăm in adoptarea măsurilor pe care noi le-am luat. Hai să vă mai spun cațiva indicatori: colectarea Taxei pe Valoare Adăugată a crescut in februarie 2017 cu 2,5 față de februarie 2016, iar in martie 2017 faţă de martie 2016 cu aproape 9%. Realizator: 9% este o cifră mai importantă. Sorin Grindeanu: De asemenea, cred că este extrem de important să spunem că toate aceste lucruri au insemnat efecte și din alt punct de vedere - din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă, peste 60 mii de noi locuri de muncă au fost... Realizator: In trei luni. Sorin Grindeanu: ...au fost create in aceste trei luni, Romania ajungand la un minim istoric privind rata șomajului din ultimii, eu cred că peste 20 de ani. Sunt lucruri, care, din punctul nostru de vedere, ne fac optimiști, dar, totodată, să știți că suntem realiști, și aici mă refer in primul rand la echipa pe care o conduc. In continuare vom fi extrem de atenți la a analiza fiecare măsură pe care o adoptăm, sau dorim să o adoptăm, astfel incat efectele să fie pe aceeași linie - pe ceea ce ne-am propus, pe ceea ce am promis - analizand aceste lucruri, să mergem să ne atingem scopul, scopurile, pană la urmă, pe care le-am anunțat, fie prin bugetul de anul acesta, fie pe mandatul pentru care am primit votul cetățenilor. Realizator: In mod evident, toate domeniile guvernamentale vă sunt subordonate, vă sunt in coordonare, ca prim-ministru, dar mă interesează asupra căror domenii aveți o privire mai atentă, din toate cele 20 -22 de portofolii... Sorin Grindeanu: Mai multe. Realizator: ... din echipa dumneavoastră. Mai multe. Probabil, aveți două-trei priorități și mă interesează să știu, apropo de evaluarea dumneavoastră, de implicarea dumneavoastră personală, care sunt cele trei domenii pe care le supravegheați cu mare-mare atenție? Sorin Grindeanu: Le-am și anunțat public, dar e foarte bine că imi daţi posibilitatea să subliniez, fonduri europene, extrem de important şi s-a inceput foarte bine, tocmai vă spuneam de cele peste două miliarde de euro care au reuşit a fi plătiți către fermieri in primul trimestru - două miliarde, peste două miliarde 200 de milioane; noi propunandu-ne anul acesta 5,2 miliarde, iată că doar pe acest domeniu, in primul trimestru, am reușit să facem acest lucru. Lucrurile trebuie să continue, dacă imi permiteți să fac o paranteză din acest punct de vedere. Toate autoritățile de management, toate documentațiile, toate lucrurile care țin de proceduri, de instituții, in acest moment, au fost trimise acreditările pentru autoritățile de management, către Autoritatea de Audit, astfel incat să terminăm ceea ce trebuia să se termine demult, și anume acreditările pentru autorități, proceduri, toate lucrurile, toată birocrația necesară din multe puncte de vedere... Realizator: Care totuși poate fi simplificată, dacă mă intrebați şi sper să fie... Sorin Grindeanu: Care... dacă vreți facem o discuție și din acest punct de vedere care trebuie să fie simplificată... Aceste etape sunt aproape de final. Documentațiile sunt, in acest moment, in analiză la autoritățile de audit pe programele operaționale pe autoritățile de management, o etapă extrem de importantă. Eu am intalniri săptămanale, la 10 zile, cu cei care răspund, in mod direct, de acest domeniu, cel al fondurilor europene. Repet, ne-am pus o țintă ambițioasă - 5,2 miliarde de euro atrași, in acești ani, din fonduri europene, e ambițioasă privind in urmă față de anul trecut, cand știm ceea ce s-a intamplat. Realizator: Lipsa de performanță din anii trecuți. Evident. Sorin Grindeanu: Al doilea domeniu pe care il urmăresc, extrem de important, dar n-aș vrea să se simtă... Realizator: Nu e un clasament... Sorin Grindeanu: ... cineva că nu face parte de pe podium și nu e pe acest clasament... Realizator: Nu, nu, lăsați că de restul ne ocupăm noi. Sorin Grindeanu: Bineințeles, intalnirea săptămanală și toate discuțiile pe care le am cu Ministerul Finanțelor, cu ANAF-ul, cu toate instituțiile care sunt conexe acestui domeniu, tocmai intărind ce vă spuneam mai devreme, intărind dorința noastră de a continua măsurile pe care ni le-am propus a le lua, de a le analiza foarte bine și de a vedea totodată efectele directe in economie, in incasări, in venituri, in cheltuieli și așa mai departe. Realizator: Deci supravegheați, personal, incasările la bugetul de stat și colectările? Sorin Grindeanu: Săptămanal. Şi poimaine am... in fiecare săptămană am intalnire cu aceste instituții. Realizator: /.../ Sorin Grindeanu: Şi al treilea, care de fapt... sper să nu se supere colegii mei pe mine, dar care pe care il consider... şi consider că a fost deficitar, indiferent de guvernul pe care l-a avut tara sau guvernele pe care le-a avut țara noastră in acești ani - transporturile. Realizator: Gand la gand cu bucurie, pentru că scrisesem un titlu pentru intalnirea noastră: autostrăzile, marele eșec al tuturor guvernelor. Și m-am intrebat... Sorin Grindeanu: N-am niciun motiv să vă contrazic, domnule Radu Tudor, pentru că vedem cu toții ceea ce avem in țară. S-a desenat... am dat exemplul acesta, o să il mai dau... Realizator: De carioci şi de hărţi ne-am săturat. Sorin Grindeanu: Carioci, pe tablă, pe hărţi, s-au făcut trasee in sus, in jos, in funcţie de anumite lucruri, desene, foarte multe studii, extraordinar de multe. Din păcate, in momentul acesta, nu avem ceea ce trebuie şi ceea ce trebuia să avem de mulţi ani, şi anume un sistem, sau măcar un inceput coerent de sistem de autostrăzi in ţara noastră. Avem franturi. Realizator: Haideţi să discutăm concret ce s-a intamplat in primele trei luni şi ce se va intampla in 2017, in domeniul autostrăzilor? Sunt milioane de romani care tot aşteaptă să aibă şi ei nişte autostrăzi civilizate ca in vest. Sorin Grindeanu: Eu... In primul rand, dați-mi voie un minut pentru că e un domeniu de care sigur la o scară mult, mult mai mică m-am ocupat și cand eram in administrația publică locală, fie că vorbim de Primăria Municipiului Timișoara, fie că vorbim de Consiliul Județean Timiș. In primul rand, ca să poți să faci ceva in acest domeniu iți trebuie determinarea și hotărarea și să poți să ai forța - sigur, respectand legea, respectand tot ceea ce ține de transparență, de mediul concurențial, de toate lucrurile absolut normale să impui un anumit ritm și să nu devii prizonierul acelui sistem incredibil, care spune, așa cum spuneți dumneavoastră de fiecare dată: domnule, mai vedem noi. Nu se poate, mai trebuie să facem un studiu. Aici mai cresc sau e o arie protejată. Aici sunt lilieci, dincolo sunt nu știu ce specii de broaște, in alte părți avem culoare pentru urși. Deci, in primul rand, iți trebuie atitudine, să știi exact ceea ce trebuie să faci in acest domeniu și să tragi sistemul după tine. Dacă vă aduceți aminte in urmă cu o lună și jumătate, eu am mers in vizită - chiar două luni - m-am dus la Ministerul Transporturilor, am avut o discuție cu cei de acolo, cu domnul ministru și cu cei din echipa dansului și recomandarea mea, dincolo de alte lucruri pe care sau care mi-au fost prezentate ca și planuri imediate, a fost următoarea: să mute ministerul in teren, să se miște, să vadă lucrările, să aibă un ritm mai alert, fiindcă din birouri nu se construiesc nici centuri, nici autostrăzi, nici căi ferate moderne și in niciun caz nu poți să le urmărești. Ai o imagine care de foarte multe ori n-are nicio legătură cu realitatea și nevăzand lucrurile la fața locului, tot timpul se găsesc scuze, mai ales in acest domeniu, de ce nu s-au intamplat anumite lucruri... Realizator: Problema e că banii se duc și autostrăzile tot nu apar. Și-s cateva miliarde de euro anual la transporturi. Sorin Grindeanu: Păi aici intrăm in alt subiect legat de transporturi și de infrastructură și de ceea ce s-a intamplat in spate. Realizator: Rămane ținta asta de 90 de kilometri anul acesta? Sorin Grindeanu: In jur de 90 de kilometri, da. Realizator: Cu tot cu centuri? In acești 90 de kilometri sunt și centurile incluse? Sorin Grindeanu: Da, o am defalcată, i-am rugat pe cei de la Ministerul Transporturilor chiar să facă publice toate aceste lucruri, astfel incat să poată să vadă romanii, timp, cat vrem, care e termenul de execuție și așa mai departe. Realizator: Dacă se va respecta termenul acesta, in patru ani de zile, 9X4=36, destul de puțin 360 de kilometri, dacă se va respecta și ăsta. Sorin Grindeanu: Haideți să vedem care este cauza. Să știți că nu-i o cauză, pană acum sau pe ceea ce trebuie să facem pe termen scurt și mediu, de lipsă de finanțare. Realizator: Sigur nu? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Ne spune și comisarul european Corina Crețu, nu s-au atras fondurile pentru transporturi. Sorin Grindeanu: Nu, nu că nu s-au atras, n-am fost in stare să-i cheltuim nici pe cei din exercițiul bugetar trecut. Se fazează 2007-2013 s-au fazat proiectele de pe exercițiul bugetar trecut, pe actualul exercițiu bugetar, in loc să fi terminat banii europeni... Realizator: Și să spună: domnule prim-ministru, mai dați-ne bani, că noi vrem să lucrăm... Sorin Grindeanu: Nu, dar avem Master Plan. Noi avem un Master Plan in acest moment aprobat, agreat impreună cu Comisia Europeană, un Master Plan care inseamnă sau implementarea acelui Master Plan inseamnă mult mai mulți bani decat ceea ce este alocat pe actualul exercițiu bugetar. Deci, in mod normal, trebuia să terminăm, să cheltuim banii pe vechiul exercițiu bugetar, existau foarte multe proiecte care trebuiau făcute pe actualul exercițiu bugetar. Asta este o vină, vină din spate, de se fazează proiecte, s-au fazat lucrări și așa mai departe. Realizator: Ce se incepe anul acesta? Sorin Grindeanu: Păi eu pot să vă spun cateva lucruri, dacă imi dați voie, pentru că le-am cerut să-mi dea la zi... Realizator: I-aţi spus să scrie... Sorin Grindeanu: ... fiindcă le-am spus că dau public, pe perioada imediat următoare și o să spun romanilor ceea ce doresc cei de la Ministerul Transporturilor. In primul rand, in acest moment, la CNAIR, Compania Națională... se află in proceduri de achiziție publică, finalizarea lucrărilor la nodul Gilău şi conexinea dintre secţiunea 2B şi secţiunea 3A1 - autostrada, mă rog, Braşov - Targu Mureş - Cluj - Oradea - procedura se află in faza de evaluare a ofertelor. De asemenea, realizarea autostrăzii Braşov - Targu Mureş - Cluj - Oradea, lotul 1: Targu Mureş - Ungheni, drum de legătură - procedura se află in faza de evaluare a ofertelor. Deci sunt ridicate pe SEAP, s-au depus ofertele, sunt in faza respectivă. Drumul de mare viteză Buzău - Focşani, 72 de kilometri, parte din Master Plan, se află in perioada de depunere a ofertelor - deci e pe SEAP; Focşani - Bacău, 110 kilometri, faza de depunere a proiectelor; Ploieşti - Buzău, 65 de kilometri, faza de depunere a ofertelor; Bacău - Paşcani, 82 de kilometri, se află in faza de depunere a ofertelor. Drumul expres, legătura de la A3 - Aerportul Henry Coandă, cei aproape 10 kilometri, proiectare plus execuţie, este in faza de depunere a ofertelor. De asemenea, vineri s-a ridicat pe SEAP ca termen, cred, termenul limită de depunere a ofertelor 8 iunie, centura ocolitoare la Timişoara. Realizator: De Sibiu - Piteşti imi spuneţi ceva? Sorin Grindeanu: Vreau să vă mai dau, că vin de la Brăila şi o să ajungem şi la Sibiu - Piteşti. Zilele trecute am fost la Brăila - in urmă cu două sau trei săptămani, aşa cum ştiţi, am fost şi la Tulcea; in fiecare săptămană incerc şi aşa o să fac, să merg in unul sau două judeţe, pentru că e mai bine să iei pulsul de acolo, dincolo de... dacă le-am cerut altora .. celor de la Ministerul Transporturilor, vreau să dau un exemplu din acest punct de vedere. Este acel celebru pod Brăila-Tulcea, este o investiție pe care dumneavoastră o ştiţi şi cred că o ştiu toţi romanii, o investiţie extrem de mare, de peste 500 de milioane de euro... Realizator: De mult timp aşteptată. Sorin Grindeanu: ... care are finanţare europeană pe ITI şi din toate datele pe care le avem acum, documentaţia şi, la fel, proiectare plus execuţie.. De ce preferăm această abordare? Pentru că se reduce timpul, se comprimă timpul făcand o singură licitaţie, o singură achiziţie publică pe proiectare plus execuţie decat stand in mai multe etape. Documentaţia este trimisă către ANAP, către Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice. Din toate datele pe care le avem acum, eu nu vreau să pun presiune pe absolut nimeni... Realizator: Eu vreau să puneţi presiune, sincer. Sorin Grindeanu: ... am inţeles că in maxim o săptămană este ridicată pe SEAP această documentaţie, astfel incat se porneşte procedura de achiziţie pentru podul Brăila - Tulcea, o investiţie de peste, vă repet, de peste 500 de milioane de euro. Realizator: Haideţi să incheiem acest capitol, pentru că mai sunt foarte multe cu coridorul 4, unde e durerea cea mai mare. Sorin Grindeanu: Vreau să vă spun cateva lucruri importante apropo de autostrăzi. Drum expres şi chiar imi doresc să fac o precizare: Craiova - Piteşti, in lungime de 121 de kilometri - procedura de achiziţie publică este estimată a fi lansată undeva la sfarşitul lunii mai - inceputul lunii iunie, deci procedura de achiziţie publică. Am văzut anumite comentarii ale unor domni sau doamne legat de acest drum expres. Subliniez, este vorba de un drum expres in regim de autostradă. Eu nu ştiu dacă inţeleg foarte bine unii domni care işi dau, doar işi dau cu părerea, deci vorbim pană la urmă de o autostradă, singura diferenţă, absolut singura diferenţă dintre cele două tipuri de... Realizator: Dintre autostradă şi drum expres... Sorin Grindeanu: ... şi drum expres este acea bandă de urgenţă, refugiu de urgenţă. In rest, regimul de viteză... Realizator: Separator de benzi, două benzi pe sens... Sorin Grindeanu: Regimul de viteză, acelaşi pentru că am cerut să fie proiectat drumul pentru regim de viteză de autostradă, deci lucrurile sunt cat se poate de clare... Realizator: Să le facem şi pe acestea măcar /.../ Sorin Grindeanu: Centura de sud am... daţi-mi voie, că eu cred că e importantă Centura de sud a Municipiului Bucureşti, şi anume inelul zero, acei 50 de kilometri. Lansarea procedurii de execuţie este estimată, deci să mergem spre partea de achiziţie publică, după ce se termină toate documentaţiile, deci lansarea acestei proceduri in luna iulie a anului 2017. Acum, autostrada Sibiu - Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş - Piteşti, in lungime de un pic peste 30 de kilometri, 30,3 kilometri, lansarea procedurii de execuţie iunie-iulie 2017. Realizator: De execuţie. Sorin Grindeanu: De achiziţie, scuzaţi-mă. Realizator: De achiziţie, mă şi miram, că dacă in două luni /.../. Sorin Grindeanu: Haideţi să vă spun de ce le-am cerut, de achiziţie... Realizator: Săreau cei de la Renault in sus de bucurie, mai făceau o fabrică... Sorin Grindeanu: Păi nu putem să ardem chiar... imi doresc să ardem foarte repede, foarte multe etape, dar aceste lucruri de care vă aminteam şi pe care... sunt cateva dintre ele şi pe care le enumeram aici, sunt absolut necesare pentru că trebuie să avem un caştigător, să existe licitaţie publică, astfel incat să parcurgem toate etapele legale, in mod transparent şi de necontestat. Realizator: Eu imi doresc ca in prezenţa dumneavoastră, tot ceea ce s-a anunţat acum, in premieră, să fie inaugurat de dumneavoastră, să mergeţi la toate aceste /.../ Sorin Grindeanu: Eu imi doresc mai mult decat atat, imi doresc şi o să vedeţi că lucrul acesta il fac, imi doresc ca tot ceea ce s-au angajat cei de la Ministerul Transporturilor şi au inceput exact cum vă spuneam, ritmul şi vă rog să urmăriţi şi ii rog pe romani să urmărească ritmul in care se ridică spre achiziţie publică, se trimit documentaţiile, incep să se ţină licitaţiile de execuţie, incep să apară termene, este unul sporit. Ii incurajez să mărească acest ritm, iar eu, mie imi place pe teren, chiar imi place să văd de la faţa locului cum se desfăşoară anumite lucruri. 30 de secunde... Realizator: Mi-aş dori ca la finalul mandatului dumneavoastră să mergem impreună cu maşina, să vă duc in Piaţa Bălcescu din Timişoara, pe Strada Memorandumului, unde mi-am petrecut foarte multe vacanţe ale copilăriei şi să ... Sorin Grindeanu: Să ştiţi că era in colegiul meu strada Memorandumului, in Timişoara... Realizator: Să vă arăt cu ochii inchişi toate locurile pe care le visez şi acum din Timişoara. Sorin Grindeanu: 30 de secunde. Realizator: Vă rog. Sorin Grindeanu: In sprijinul a ceea ce am spus şi din dorinţa noastră de a scurta aceste termene, de a face lucrurile transparent, in acord cu procedurile Comisiei Europene, dar aş scurta foarte mult termenele, pană la finalizarea execuţiei, pană cand terminăm cu desene, cu carioci, cu tablă şi cu tot felul de lucruri din astea. O să venim... e un prim draft făcut, şef de filă a fost Ministerul Economiei, pe legea proiectelor strategice. Noi am mai vorbit de acest lucru, sunt trei domenii extrem de importante: infrastructură, energie şi armată. Acest prim draft a fost finalizat. In continuare, este intr-o dezbatere cu specialişti, intr-o dezbatere internă, in momentul in care lucrurile sunt clare din punctul nostru de vedere, bineinţeles că il vom supune dezbaterii publice, astfel incat să il adoptăm. De ce? Tocmai pentru a scurta aceste perioade de care ne-am săturat. Pentru mine, exemplul centurii oraşului Bacău, dacă nu mă inşel, care a inceput in urmă ... s-a licitat in urmă, sper să nu greşesc, şapte, opt, zece ani şi care luna trecută, domnule Radu Tudor, nu e finalizată centura, s-a reziliat contractul, este un exemplu despre modul in care... Realizator: Centura frumoasei noastre capitale a inceput in ultimul an de mandat al lui Adrian Năstase, in 2004 şi nici acum nu este gata. Sorin Grindeanu: Este un alt exemplu... Realizator: 13 ani şi cateva sute de morţi. Sorin Grindeanu ...un exemplu de cum s-au gestionat lucrurile din punctul de vedere al infrastructurii. Lucrurile astea trebuie să se termine, şi modul in care s-au gestionat aceste lucruri. Realizator: Trebuie să intrăm intr-un ritm un pic mai alert, pentru că sunt foarte multe chestiuni pe care vreau să le parcurgem. Scurt şi la obiect, fără să mai reluăm declaraţiile preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Liviu Dragnea a exprimat nemulţumiri in legătură cu noi miniştri, cu Tudorel Toader de la Justiţie şi cu Ionel Ştefan de la Finanţe. S-a vorbit şi se vorbeşte despre o posibilă remaniere. Ce aveţi să ne comunicaţi din punctul acesta de vedere, domnule prim-ministru, nemulţumiri faţă de miniştri şi posibilă remaniere in următoarele 2 luni? Sorin Grindeanu: In primul rand eu vreau să vă spun că eu ii monitorizez pe toţi miniştrii şi nu sunt singurul, sunt convins, inclusiv domnul preşedinte Liviu Dragnea monitorizează nu doar guvernul, ci şi celelalte instituţii. Datoria mea este să monitorizez toţi miniştrii, toţi membrii echipei guvernamentale. Sunt lucruri absolut normale. Sunt termene, sunt măsuri pe care trebuie să le adoptăm şi pe care trebuie să le facem intr-un mod cat se poate de clar şi de transparent, fără patimă personală sau chestiuni care ţin de chimie personală. Aici lucrurile sunt cat se poate de serioase. Vă repet, monitorizez ca şi prim-ministru fiecare membru al echipei pe care o conduc. Remanierile sau ceea ce m-aţi intrebat dumneavoastră nu le facem la televizor. Analizăm, tragem linie, discutăm cu preşedintele Liviu Dragnea, trag o concluzie ca şi prim-ministru vizavi de modul in care unii sau membrii echipei guvernamentale şi-au făcut treaba, prezint concluzia pe care o am şi o discutăm aşa cum am făcut toate celelalte lucruri cu partidul din care fac parte, impreună cu preşedintele Liviu Dragnea şi in coaliţia care susţine acest guvern. Realizator: Sunteţi mulţumit de toţi miniştrii in primele 100 de zile? Sorin Grindeanu: Sunt mulțumit de mare, mare parte din miniştrii. Au făcut ceea ce trebuiau să facă ca şi măsuri in primele 3 luni. Imi doresc, imi doresc din partea unora dintre ei - şi le-am transmis, eu in fiecare zi mă intalnesc cu 2, 3, 4 miniştri, este o activitate cat se poate de firească; intalniri dincolo de convorbirile pe care le avem pe teme punctuale. Tocmai vă spuneam că monitorizez pe fiecare dintre ei... Realizator: Deci nu excludeţi o remaniere in cazul in care partidul decide că unii miniştri nu corespund din punct de vedere al criteriilor? Sorin Grindeanu: Eu vă spun că in primul rand trebuie făcută această analiză şi o fac cu toată echipa. Imi prezint, normal, punctul de vedere ca şi căpitan de echipă pană la urmă la guvern, ca și prim-ministru, aşa cum am făcut de fiecare dată; prezint lucrurile astea coaliţiei de guvernare. Am avut dialoguri... Realizator: Aţi vorbit cu Liviu Dragnea despre nemulţumirile pe care le are? Sorin Grindeanu: Eu vorbesc cu domnul preşedinte Liviu Dragnea de foarte multe ori pe zi, contrar a ceea ce se incearcă a se spune şi din interior... Realizator: Apare pe surse că e o relaţie tensionată.. Sorin Grindeanu:.. şi din exterior. Credeţi-mă, suntem doi oameni politici extrem de responsabili, care ne inţelegem, fiecare dintre ei noi, rolul pe care-l avem şi unde suntem fiecare dintre noi și care ne dorim un singur lucru principal: ca tot ceea ce noi am spus şi cu ceea ce ne-am angajat să facem, să facem. Dacă aveţi incredere că aşa cum s-au gestionat lucrurile in această perioadă, contrar a tot ceea ce, să spunem, poate că era şi normal, că presa are... Realizator: Atunci cand preşedintele PSD exprimă critici la televizor in legătură cu unii miniştri, unii se aştepau, inclusiv eu mă aşteptam ca aceste nemulţumiri să fie comunicate in primul rand primului ministru şi ele să stea la baza, eventual, a unor decizii. Dacă v-a comunicat nemulţumirile lui, probabil că o să observăm noi, cum aţi spus dumneavoastră, remanierele nu se discută, ci se pun in practică. Sorin Grindeanu: Şi nu le facem la televizor, domnule Radu Tudor. Realizator: Am inţeles. Aici este o chestiune imporantă şi o diferenţă de nuanţă. Există o ingrijorare foarte mare, domnule prim-ministru, in legătură cu impozitul pe gospodărie. Această gospodărie, incă nedefinită, care, mă rog, a fost prezentată pe larg aici, la Punctul de intalnire, joi seara, de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, gospodăria aceasta, incă nedefinită, modificarea sistemului de impozitare, evident, crează, să spunem, tensiuni, crează teama de necunoscut. Vă rog eu pe dumneavoastră să ne spuneţi ce se intamplă cu gospodăria asta? Sorin Grindeanu: Este normal să creeze foarte multe discuţii, să ducă la foarte multe discuţii această nouă abordare, pentru că vorbim, pană la urmă, de o nouă abordare, dar nu inventăm apa caldă. Acestea sunt lucruri care se aplică şi in alte ţări, unele dintre ele membre ale Uniunii Europene, altele nu, dar ţări dezvoltate, care merg foarte bine din punct de vedere economic. Ca să fac o clarificare şi din acest punct de vedere, eu i-am rugat, la ultima şedinţă de guvern, pe colegii mei din Guvern, ca cel puţin pe domenii unde noi nu am ieşit cu proiectul final, n-am venit cu un, sau măcar cu un prim draft, pe care să-l discutăm, pe legi extrem de importante pentru viața romanilor, comunicarea şi tot ceea ce ţine de acest subiect să fie foarte bine gandită şi foarte bine structurată, fiindcă, altfel, o comunicare proastă, crează efecte mai rele decat o lege, care, intr-un final, este o lege bună, aşa cum ne dorim să fie aceste schimbări. Acum, din acest punct de vedere, n-o să incalc, şi apelul meu, incă o dată, a fost către cei care fac parte din echipa guvernamentală şi am cerut ministrului de finanţe să iasă şi să explice mai mult ceea ce ne dorim, ceea ce vrem să facem, ceea ce avem ca şi măsuri prevăzute in programul de guvernare, şi această comunicare să fie una cat se poate de structurată, de simplă, astfel incat cetăţenii să inţeleagă foarte bine ceea ce ne dorim. Asta a fost intenţia mea, asta este intenţia mea in continuare. Realizator: Aţi fost in gandul meu. Eu nu cred că ANAF are capacitatea administrativă şi organizatorică de a face o revoluţie in domeniul fiscal şi in domeniul impozitării. Sorin Grindeanu: Inainte de a face aprecieri... Realizator: Ei se impiedică acum de lucruri simple, la impozite pe persoană fizică. Sorin Grindeanu: Inainte de a face aprecieri de acest tip, le-am cerut celor de la Finanţe, celor de la ANAF, pe baza a ceea ce noi am spus şi am analizat şi este parte a programului de guvernare ca şi măsuri, din acest punct de vedere, să lărgească baza de analiză, să vină cu acel draft, să-l rediscutăm de două-trei ori, astfel incat, aşa cum am făcut cu celelalte măsuri de care vă aminteam la inceputul emisiunii, astfel incat, in momentul in care luăm o decizie, să ştim foarte bine pe ce ne aşezăm, care sunt măsurile şi care sunt efectele pentru că aici, dincolo de schimbările propriu-zise, este nevoie de o infrastructură mult mai mare, este nevoie, poate, de noi proceduri, iar lucrurile acestea nu sunt imposibil de făcut, pentru că lucrurile acestea se pot face şi sunt optimist din acest punct de vedere, dar trebuie să fie cat se poate de clare şi transparente şi să se ştie exact, pe termene, ceea ce avem de făcut. Realizator: Dați-mi o definiție, ce inseamnă diferența față de impozit pe persoană fizică, impozitul pe gospodărie. Sorin Grindeanu: N-am să intru in tot ceea ce inseamnă aceste... Şi n-o să fiu primul care incalcă anumite reguli, pe care le-am cerut colegilor mei din echipa guvernamentală, pentru că vreau să fiu un exemplu pentru ei, din acest punct de vedere. In schimb, am să vă spun - și am văzut că a inceput să facă acest lucru domnul ministru Viorel Ștefan, să iasă, să explice cat mai mult. Aștept - eu sunt absolvent de științe exacte, aștept să imi vină acea formă care să se apropie de final și să nu arunc, să mă arunc, și nu cred că e bine pentru un prim-ministru să spună lucruri care nu sunt sigure 100%, că aceste lucruri aruncă și poate să ducă la efecte pe care nu ni le dorim. Dar vreau să vă spun ceva, trec un pic, dacă-mi permiteți, la altceva. Nu mi-a plăcut in această perioadă, domnule Radu Tudor, să vorbesc absolut deloc - și am evitat să fac acest lucru - despre moștenirea grea. Nu m-ați auzit. Ba chiar din contra. Am spus aproape de fiecare dată că in momentul in care ajungi undeva, prin votul romanilor, fie că vorbim de o primărie, de un Consiliu Județean, de guvern, de președinte, preiei acele demnități cu activ și pasiv. In schimb, ceea ce am primit azi ca și informație, legată de anul fiscal 2016 și de ceea ce ne spuneau domnii tehnocrați și ceea ce ne spuneau unii și la inceputul acestui an, in primul trimestru, /.../ mi-a plăcut să ii numesc apostoli ai austerității. Mă face să fiu foarte supărat. Rareori intru in această stare, insă incerc să găsesc soluții. Vreau să vă spun că dincolo de un an pierdut 2016, din foarte multe puncte de vedere pe care dumneavoastră, presa, dumneavoastră, la emisiunile dumneavoastră ați spus de ce Romania a pierdut un an, un an in care a fost guvernată țară noastră de acest guvern tehnocrat. Despre fondurile europene, despre lipsă de investiții majore, proiecte majore, haos administrativ și așa mai departe. Vreau să vă spun, conform Eurostat - și asta este știrea care din păcate e reală - deficitul bugetar al Romaniei pe anul 2016, apropo de ce ne spuneau acești domni atunci cand am venit cu bugetul in Parlament, a depășit 3%. Deci, domnule Radu Tudor, poate că n-am fost bineințeles. Realizator: Pe 2016 a depășit 3%? Adică la finalul lui 2016? Nefăcand nimic. Sorin Grindeanu: In 2016, nefăcand nimic, neluand niciun fel de măsuri, absolut nimic, nefăcand investiții majore pe care să le vedem, nemărind salarii, nemărind pensii, neatrăgand fonduri europene, nefăcand nimic, deficitul pe care ne trăgeau toți de manecă la inceputul anului și acum... Realizator: Nu depășesc 3%. Sorin Grindeanu: A fost depășit in anul 2016. Domnule Radu Tudor, este o chestiune extrem de gravă, apropo de ceea ce au făcut acești domni anul trecut, nefăcand nimic in Romania. Și acum această situație ne duce intr-o postură in care trebuie să măsurăm de cinci ori, de 50 de ori, mai atent, inainte de a tăia sau inainte - ca să fiu mai direct - inainte de a lua o măsură. Ăsta este rezultatul unei guvernări, așa cum a fost guvernarea de anul trecut, o guvernare tehnocrată, extrem de aplaudată de unii și de alții și care nefăcand nimic, dar absolut nimic /.../. Realizator: A reușit să depășească deficitul... Sorin Grindeanu: Deficitul bugetar. Sunt date oficiale, vă rog frumos să intrați pe Eurostat, in seara aceasta mi-au venit, mi-au parvenit aceste date. Este inadmisibil, absolut inadmisibil ceea ce se intamplă. Realizator: Dacă guvernul pe care-l conduceți mărește salarii, mărește pensii și micșorează impozite și taxe, această depășire a deficitului bugetar nu se va accentua? Nu există un pericol, ca angajamentul pe care l-ați luat, privind mărirea de salarii și pensii, să nu se indeplinească conform programului? Sorin Grindeanu: Domnule Radu Tudor, fiecare măsură pe care noi am adoptat-o in primul trimestru - și slavă Domnului, am adoptat destule măsuri in aceste luni - care, pe de-o parte, au mărit veniturile, ca să fiu mai scurt, pe de altă parte, am relaxat mediul fiscal și Romania a devenit și mai atractivă și, in paranteză fie spus, să știți că, săptămanal, dacă nu chiar zilnic, am intalniri cu mari companii, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de companii autohtone, fie că vorbim de companii multinaționale... Realizator: /.../ investiții /.../ in Romania... Sorin Grindeanu: Bineințeles. Foarte multe. Am avut un... Realizator: Dați-mi un... două exemple, vă rog! Sorin Grindeanu: Păi sunt... Realizator: Ce companii străine investesc și ce anvergură a investiției, in primele 100 de zile ale guvernului Grindeanu? Sorin Grindeanu: Păi, haideți să vă spun, pentru că aicea lucrurile... eu cred că pot fi văzute foarte simplu, legate de investiții, de profit... Realizator: Asta inseamnă și locuri de muncă, inseamnă și bani pentru economie, inseamnă și creșterea PIB-ului... Sorin Grindeanu: /.../ de toate aceste lucruri. In primul rand, se va investi extrem de mult in perioada următoare și in anii următori; și ați văzut, agenda mea este publică, pe sectorul energetic, pe tot ceea ce-nseamnă exploatări, inclusiv in bazinul Mării Negre. Realizator: Exxon Mobile, impreună cu Petrom, anunță o investiție de 1 miliard e euro. E o cifră uriașă. Sorin Grindeanu: Nu de 1 miliard. Vă inșelați. Eu nu vreau să intru in amănunte; dar vă spun atata: 1 miliard e puțin. Realizator: Ce urmează după primul miliard este... Sorin Grindeanu: Nu, nu, nu. E mult mai mult. Nu vreau să intru, pentru că s-ar putea să... să le afectez anumite planuri strategice. Din acest punct de vedere, Romania a devenit extrem de importantă, se investește, s-au făcut pași extrem de importanți... Rolul nostru, ca și autorități, este să creăm acel mediu propice, astfel incat aceste investiții, fie că vorbim de investiții și dezvoltări de afaceri deja existente, fie că vorbim de unele noi, fie că vorbim de bani din afara Romaniei sau bani autohtoni. Iar aicea, in spiritul a ceea ce vă spun - și subliniez lucrul acesta -, să știți că acord o atenție deosebită investitorilor și afacerilor autohtone. Joi am o intalnire cu primele 20 de companii autohtone, 100% romanești, pentru că imi doresc... Sigur, nu vreau să facem diferențieri intre cele două categorii... Realizator: Puterea financiară /.../ Sorin Grindeanu: ... Dar imi doresc să aud și din partea lor sau... separat un pic, anumite lucruri care poate putem, in mod sigur, să le imbunătățim. Revenind, Romania a devenit atractivă din acest punct de vedere, e o piață in care, in acest moment, se investește, se investește foarte mult... Ceea ce trebuie să facem noi e să menținem această piață, s-o menținem atractivă, Romania să crească și să ne /.../ Realizator: Deci, in domeniul energiei vor fi investiții și eu am dat un exemplu pentru că l-am văzut in presa economică... Sorin Grindeanu: IT. Realizator: IT, energie...? Sorin Grindeanu: Bineințeles că tot ceea ce-nseamnă investiții in infrastructură ș.a.m.d. aduc de la sine, complementar, investiții de... Realizator: Există o cifră a investițiilor străine pe primele trei luni ale anului? Sorin Grindeanu: Pot să vă dau, e o creștere a investițiilor străine pe primele trei luni ale anului, pentru că in mare parte din afacerile deja existente in Romania, mulți dintre ei se dezvoltă intr-un ritm susținut. Realizator: Haideți să incheiem cu /.../! Sorin Grindeanu: Și vă spun că investițiile străine in activitatea economică, adică participații la capitalul societăților de profit și profitul reinvestit, a fost cu 45% peste cel de anul trecut. 45%... Realizator: Investițiile străine crează un factor de multiplicare uriaș, in economie... Sorin Grindeanu: Sunt date care sunt furnizate de către instituții ale statului; nu sunt luate din alte părți... De aceea, imi doresc să menținem acest ritm și să putem să ne atingem acele ținte pe care noi le-am spus incă de la inceput. Realizator: Intr-un cuvant, cum ați defini primele 100 de zile ale guvernării pe care o conduceți? Sorin Grindeanu:... E foarte greu intr-un cuvant... Realizator: Știu. Sorin Grindeanu: ... Avand in vedere cele 100 de zile și acea experiență... /.../. Originale. Realizator: Originale. 100 de zile originale, cu Sorin Grindeanu, prim-ministru al Romaniei, un guvern de la care sunt uriașe așteptări, in privința pensiilor, in privința salariilor, in privința marilor investiții, in privința proiectelor de infrastructură și, in mod evident, in privința atitudinii față de populație. Și sper că v-ați convins că primul ministru Sorin Grindeanu, din punctul acesta de vedere, este un om ceva mai diferit, ceva mai normal decat alți prim-miniștri, pe care a reușit să-i doboare orgoliul, după prima sută de zile de guvernare. Mulțumesc, domnule prim-ministru...! Sorin Grindeanu: Și eu vă mulțumesc! Realizator: Sper să ne revedem la Punctul de intalnire.. 2017-04-25 12:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_antena3_punctuldeintalnire-9970.jpgÎncep înscrierile la Programul Oficial de Internship al Guvernului RomânieiȘtiri din 24.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/incep-inscrierile-la-programul-oficial-de-internship-al-guvernului-romanieiTinerii interesaţi de o carieră in administraţia publică centrală se pot inscrie, incepand de astăzi, la Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei. Programul este destinat tinerilor romani cu varsta maximă de 25 de ani, studenţi sau recent absolvenţi ai unei universităţi din Romania ori din afara ţării. Formularul de inscriere este disponibil la adresa http://internship.gov.ro/profil şi va putea fi accesat pană la data de 9 mai 2017, ora 23:59. Ediţia aniversară a Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, ediţia a V-a, se va desfăşura in intervalul 17 iulie - 18 septembrie şi pune la dispoziţia tinerilor interesaţi 100 de poziţii de intern in peste 75 de domenii de studii. Participanţii la Program vor beneficia de o bursă in cuantum de 1.000 RON/lună pentru amortizarea costurilor de subzistență in cele două luni ale stagiului, in condiţiile in care vor lua parte la activităţile comune sau specifice instituţiei-gazdă cel puţin 6 ore/zi. Anul acesta, la cea de-a cincea ediţie a Programului de Internship s-au alăturat Guvernului Romaniei alte 51 de instituţii-gazdă. De asemenea, datorită succesului inregistrat in edițiile anterioare, Guvernul va oferi expertiză in organizarea programelor de internship, inclusiv in administraţia publică locală. Astfel mai mulţi tineri se vor putea implica in activitățile administrației publice, inclusiv la nivel local, extinzandu-şi oportunităţile de carieră. Ca parte a angajamentelor cuprinse in Programul de guvernare 2017-2020, in cadrul punctului 6, respectiv a punctului 15 ale capitolului Politici in domeniul educaţiei din Programul de Guvernare 2017-2020, - dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship ca măsură pentru crearea de cetăţeni activi pe piaţa muncii, şi - valorificarea potenţialului absolvenţilor de invăţămant superior şi cercetătorilor din diaspora, Guvernul Romaniei va sprijini prin Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Tineretului şi Sportului procesul de reglementare a organizării şi desfăşurării programelor de internship in Romania. Calendarul de organizare şi desfăşurare a ediţiei 2017 a Programului de Internship este structurat astfel: 24 aprilie - 9 mai: depunerea candidaturilor online 9 mai - 28 mai: evaluarea candidaturilor online 29 mai - 18 iunie - interviuri online 26 iunie: anunţarea rezultatelor 17 iulie: deschiderea Programului de Internship; 18 septembrie: inchiderea Programului de Internship. Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei a debutat in anul 2013 cu 25 de interni care au parcurs acest Program la nivelul structurilor din Palatul Victoria. In anii următori, Programul a fost extins succesiv la nivelul ministerelor și instituțiilor subordonate, astfel incat, aflat in pragul celei de-a cincea ediţii, in randul absolvenţilor Programului InternshipGovRo se numără 684 de tineri. 2017-04-24 17:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-24-05-17-03big_sigla_guv_coroana_albastru.jpgPremierul Sorin Grindeanu a discutat cu producătorii de vaccinuri o serie de soluții pentru preîntâmpinarea crizelor de vaccinuriȘtiri din 24.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-discutat-cu-producatorii-de-vaccinuri-o-serie-de-solutii-pentru-preintampinarea-crizelor-de-vaccinuriGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a propus, astăzi, marilor producători de vaccinuri de pe piața romanească o serie de direcții de acțiune pentru a se asigura predictibilitate in procesul aprovizionării cu vaccinuri și pentru a fi preintampinate, pe viitor, potențialele crize. Intalnirea șefului Executivului și ministrului sănătății, Florian Bodog, cu reprezentanții Pfizer, MSD Romania, GSK Romania și Sanofi a avut loc la Palatul Victoria, in contextul Săptămanii Europene a Imunizării 2017. Cred că situația vaccinării chiar devine o urgență. Sunt extem de hotărat să rezolvăm impreună această problemă. Mă aștept ca Ministerul Sănătății, impreună cu dumneavoastră, marii producători de vaccinuri, să venim cu soluții extrem de clare și predictibile, incat să nu mai avem probleme anii viitori, a declarat premierul Grindeanu. Măsurile propuse de șeful Executivului au in vedere: Instituirea unui sistem eficient de management al vaccinului; Modificarea legislației in privința modului de achiziție in cazul vaccinurilor, astfel incat procesul să fie transparent și predictibil; Realizarea unui plan multianual al necesarului de vaccinuri in Romania; Realizarea unui stoc național de vaccinuri pentru situații speciale. Reprezentanții producătorilor și-au exprimat disponibilitatea de a lucra impreună cu Guvernul la definitivarea mecanismului care să asigure predictibilitate, flexibilitate și continuitate in aprovizionarea cu vaccinuri și au apreciat deschiderea guvernului pentru dialog in acest sens. Totodată, au subliniat importanța cooperării in planificare, pentru asigurarea in timp util a dozelor de vaccin care ar putea fi necesare. Ministrul sănătății, Florian Bodog, a menționat că proiectul Legii vaccinării se află, in continuare, in dezbatere publică și că este deschis tuturor propunerilor, astfel incat să rezulte un cadru legal care să asigure un sistem fluid de aprovizionare cu vaccinuri, precum și informarea corectă a populației in ceea ce privește importanța prevenției. Intrevederea cu producătorii de vaccinuri va fi reluată, in aceeași formulă, in aproximativ două săptămani, pentru prezentarea primelor concluzii și soluții concrete propuse. De asemenea, premierul va mai avea intalniri, pe aceeași temă, și cu asociații ale medicilor, manageri de spitale, organizații nonguvernamentale și alți reprezentanți ai sistemului de sănătate din țara noastră. 2017-04-24 16:57:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_pharma-9925.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu în județul BrăilaȘtiri din 21.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-judetul-brailaGalerie foto Intalnirea de lucru a premierului Sorin Grindeanu cu autoritățile locale - primari şi viceprimari, consilieri municipali şi județeni, șefii serviciilor publice - și cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri și ai agricultorilor [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineaţa, bine v-am găsit! Deşi mi-am propus să fie dacă nu primul judeţ in care să vin după investirea Guvernului, dintr-un motiv pe care o să vi-l spun mai incolo, /.../ Sevil la peste 30 de judeţe pe unde a fost, eu un pic mai pe la 15-20, dar imi face plăcere că astăzi am ajuns la dvs. Vreau să avem o discuţie aşa cum mi-ar fi plăcut să o am in momentul in care eram eu in sală şi veneau alţii de la Bucureşti să ţină discursuri, vorbe frumoase, lucruri pe care sunt convins că le-aţi mai amintit de fiecare dată, cand au fost pe la dvs prim-miniştri, miniştri, tot felul de oficialităţi de la Bucureşti. De ce spun lucrul acesta? Pentru că provin - și aici mă refer la partea din sală care reprezintă autorităţile locale, provin din randul dvs. Am fost viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean, ştiu cam care sunt problemele la faţa locului, cu care vă confruntaţi fiecare dintre dvs şi incercăm eu şi echipa cu care am venit azi, dar nu doar cea de care sunt insoțit astăzi aici, să le rezolvăm. Spun că mă simt, să zic aşa, m-am simţit dator să vin printre primele judeţe la Brăila pentru că omul care m-a ajutat intr-o campanie nu simplă, in vară, intr-un judeţ unde de obicei - in Timiș - nu e chiar ca la dvs şi de obicei după alegeri mă uit cu invidie spre zona asta sau mă uitam cu invidie spre zona asta văzand rezultatele pe care le aveaţi dvs, dar omul care m-a ajutat timp de două luni, ca pentru prima oară, să caştigăm alegerile in Timiş, cele locale, şi căruia cred că i-aţi simţit un pic lipsa la alegerile locale, prietenul şi colegul meu de guvern, Mihai Tudose, aşa că e cel care incerca să imi schimbe traiectoria spre administraţia locală - sigur, asta e o chestiune care ţineam neapărat să vă spun, el ajungand undeva in vară să cunoască, şi acum, să cunoască nu bine, ci chiar foarte bine intreg judeţul Timiş, de multe ori mai bine decat cei care stau acolo. Trecand acum la partea cealaltă, sunt insoţit, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, şi de doamna vicepremier Sevil Shhaideh, care de fiecare dată şi la toate intalnirile pe care le-am avut de acest tip, in partea a doua intră pe partea tehnică, pe tot ceea ce inseamnă prezentarea PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală - n.r.), tot ceea ce avem de gand să facem şi pe fond administrativ, pe toate lucrurile, iniţiative legislative pe care le avem de pregătit in perioada următoare, pe partea, cum să spun, tehnică, pe toate problemele pe care dvs le aveţi şi le puteţi ridica cu toată deschiderea. Vreau să vă spun cateva din priorităţile, in mare, cateva din priorităţile pe care le avem in perioada imediat următoare, dar nu inainte de a şti cateva lucruri pe care cred eu că le-aţi simţit legate de agricultură. Ştiu că veţi avea şi un panel separat cu domnul ministru Daea şi de aceea ţin să subliniez eu lucrurile dinainte, să vi le spună dansul in modul direct şi specific care il caracterizează, dar eu cred că trebuie menţionate şi subliniate cateva lucruri, pentru că sunt o premieră aceste lucruri in ţara noastră noastră, in ultimii ani buni. Pentru prima dată cand pană la această oră, chiar cu o săptămană inainte, subvenţiile sunt plătite intr-o proporţie de 96,7% la sfarşitul lunii martie, inceput de lună aprilie, in toată ţara, ceea ce a insemnat un efort de peste 2,2 miliarde de euro fonduri europene, ceea ce ne-a clasat in luna aprilie in clasamentul pe acest domeniu, la Comisia Europeană, pe locul I in Europa. Mai putem să fim, iată, şi pe locul I in Europa in anumite domenii de activitate. E foarte important sau din punctul nostru de vedere această infuzie, care a venit la timp, spre deosebire de alţi ani, este foarte important că au intrat şi intră in economie aceşti bani și duc, se rostogolesc şi duc la creştere şi ajută in primul rand pe agricultori să-şi facă planurile aşa cum trebuie, să nu intre in credite, să ştie pe ce se bazează. Şi o să spun dar sigur domnul ministru Daea va detalia aceste lucruri la intalnirea separată cu cei din domeniul agriculturii, dar am vrut să subliniez aceste lucruri. Acum, legat de partea cealaltă, ştiu că sunt şi primari in sală, de toate culorile politice şi ăsta este un lucru foarte bun. Oriunde am fost in aceste luni, am făcut un apel şi il fac şi aici, alegerile au trecut, oamenii ne-au ales fie ca primari, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri locali, consilieri judeţeni sau deputaţi, senatori, guvern pentru a face treabă şi a face ceea ce am promis oamenilor. E timpul să lăsăm pentru o perioadă politica deoparte să ne apucă de administrare, pentru că asta ne-au votat oamenii, să facem ceea ce le-am spus că o să facem in aceşti trei ani și jumătate, patru, cat mai avem pană la alegeri. In momentul in care reuşim să facem acele lucruri, celelalte politice vin de la sine. De aceea apelul meu este şi a fost peste tot să lăsăm deoparte lucrurile care ţin de altceva decat de administraţie şi de bunul mers al ţării, fără nuanţe politice, pentru că nu-şi au rostul. Alegerile sunt peste trei ani şi ceva. Legat de PNDL II detalii şi tot ce ţine de ce are judeţul Brăila o să vi le comune doamna vicepremier Sevil Shhaideh, doar vreau să vă spun un lucru, că aşa, la o primă strigare de gestiune, deşi am avut parte şi de dat explicaţii in Parlament legat de acest Program Naţional de Dezvoltare Locală, faza I incepută in 2013, ceea ce facem noi acum este faza a II-a şi incheiem faza I, e că doar dacă luăm un criteriu, şi anume numărul de proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării de către autorităţile locale, acest lucru ne spune că e un program naţional de succes. A fost un program naţional de succes şi este un program de succes. Dacă nu era valabil acest lucru, in mod sigur lumea nu se inghesuia aşa cum au făcut-o in luna trecută sau lunile trecute pentru a depune proiecte. A fost şi este un program naţional de succes pentru că s-a dovedit in cei patru ani că prin lucruri serioase, prin tot ceea ce s-a gandit in 2013 pe acele baze, s-au adus foarte multe lucruri către comunităţile locale, s-a incercat să se micşoreze diferenţa dintre sat şi oraş, condiţii mai bune pentru cetăţeni - asta ne dorim cu toţii. Şi de aceea era normal să lansăm faza a II-a să terminăm ce avem de terminat PNDL I şi să lansăm PNDL II. Iniţial au fost depuse peste 12.000 de proiecte. Noi calibraserăm sau cei dinaintea noastră undeva la 5.000. S-au depus peste 12.000 de proiecte. Sigur că multe dintre ele, şi sunt idei, dar acum că poate o parte din ce vă va spune doamna vicepremier unora dintre dvs poate chiar nu o să vă placă, dar noi trebuie să folosim toate sursele de finanţare posibile, astfel incat să putem să facem cat mai multe lucruri, ceea ce inseamnă inclusiv chestiuni care sunt legate de a pierde Ministerul Agriculturii, de fonduri europene, cand folosim acele surse şi acolo am depus şi am atras bani europeni, ne ducem şi spre ceea ce inseamnă PNDL şi pe criteriile pe care putem să depunem pe PNDL sau pe celelalte pentru că unele sunt diferite, dar vreau să folosim şi să fie foarte clar pentru toată lumea că trebuie să ne adresăm pe o paletă mai largă de surse de finanţare, astfel incat să avem cat mai multe proiecte care pot să fie finanţate din diverse surse de acest tip. Este extrem de important. Sigur că fiind peste 12.000 de proiecte depuse, şi sumele şi bugetul sunt mult mai mari decat ceea ce calibraserăm noi iniţial. Sigur, in această perioadă există la Ministerul Dezvoltării acel timp de analiză de care echipa de la Ministerul Dezvoltării are nevoie astfel incat să putem să alegem proiectele conform criteriilor care dumneavoastră le ştiţi, care să devină eligibile. Acuma, o chestiune care ştiu că Mihai Tudose ar fi vrut să se intample la Galaţi, asta e, o se intample la Brăila. Inţeleg că nu am venit foarte des in zonă, din păcate, o să vin, mult mai des. Inţeleg că aici problema numărul unu este cea legată de podul peste Dunăre, Brăila spre Tulcea. Sigur că Mihai a făcut lobby să dăm mai incolo, nu la... asemănător Timişoara - Arad era ce spun eu. Pot să vă spun in acest moment situaţia in care ne aflăm din acest punct de vedere. Caietul de sarcini şi documentaţia au fost inaintat către ANAP, către celebra Agenţie pe care o ştiţi cu toţii şi care putem să discutăm sunt convins că vor fi primari in sală şi nu doar primari care vor ridica problema achiziţiilor publice, pentru că nu am intalnit şi nu am fost la vreo intalnire impreună cu doamna vicepremier să nu ni se ridice această problemă, pe care trebuie să o rezolvăm, in paranteză, fie vorba. Este o dezorganizare totală, este inadmisibil ca intreg sistemul, intreaga administraţie, fie că vorbim de administraţie locală, fie că vorbim de o administraţie centrală, să meargă intr-un mecanism extrem de greoi, cum este cel legat de achiziţiile publice din acest moment. Şi lucrurile acestea trebuie urgent şi o să le rezolvăm urgent. Dar inchid paranteza, ca să revin la podul de la Brăila. Deci, documentaţia este trimisă spre ANAP, pentru punctul de vedere necesar din partea acestei agenţii, undeva la jumătatea lunii mai, cel tarziu sfarşitul lunii mai vom primi acest punct de vedere. Va parcurge circuitul de avizare la comitetele interministeriale, şi toate lucrurile care ţin, şi imediat după, dar imediat după, sper că sunt lucruri rapide, se poate ridica pe SEAP pentru achiziţii. Eu cred că este un pas extrem de important. Vorbim de fonduri europene. Ştiu că este un obiectiv extrem de scump. Nu vorbim de bani puţini, vorbim de la prima strigare, dacă pot să o numesc aşa, vorbim de aproape o jumătate de miliard sau chiar peste, de euro, ca să ne inţelegem, dar există bani, sunt bani europeni, pe care ii putem folosi, pe ITI Delta Dunării. Deci, există aceşti bani, problema este să ne mişcăm noi rapid. De fapt asta este o problemă pe care noi am avut-o ca ţară din acest punct de vedere al infrastructurii mari tot timpul. Pentru că, dacă luăm, de cand am intrat in UE şi am devenit membri, cel puţin pe infrastructură, şi am mai spus lucrul ăsta dar mă repet, mai mult am desenat pe tablă cu carioca sau pe hartie cu carioca trasee şi poduri şi centuri decat s-au executat, mult mai mult. Nu s-a ştiut a se atrage fonduri europene, deci bani europeni. S-au fazat proiecte din vechiul exerciţiu bugetar pentru noul exerciţiu bugetar in loc să-i fi terminat pe cei din 2007 - 2013 şi acuma să finanţăm alte obiective de pe masă, planul pe care il avem aprobat. Asta este. Nu-mi place să vorbesc despre moşteniri grele, nici mie nici colegilor mei. De multe ori ne vine că, aveam o discuţie cu doamna vicepremier, dar in momentul in care preiei un lucru il ei cu activ şi cu pasiv, mergi inainte şi incerci să faci ceea ce poţi tu mai bine ca să rezolvi problemele. Această chestiune legată de infrastructură e extrem de importantă, extrem de importantă şi pentru economie, şi pentru, pană la urmă viaţa noastră de zi cu zi. Dacă ne uităm pe o hartă a Europei, in momentul ăsta, doar din punctul de vedere al infrastructurii, vedem că suntem cam aşa, ca o insulă, incep să ne ocolească toate traseele importante sau dacă...chiar sunt desenate la noi nu sunt făcute, ceea ce devine o mare problemă, o mare problemă care se va răsfrange şi se răsfrange şi asupra economiei, şi aşa cum spuneam şi asupra vieţii noastre de zi cu zi. Din acest punct de vedere şi şef de filă aici este domnul ministru Mihai Tudose, ca să urgentăm anumite lucruri de procedură in perioada următoare, sigur in discuţii cu Comisia Europeană, respectand toate criteriile pe care ni le dă Comisia Europeană, vom veni cu un proiect de lege pentru proiectele strategice. Să luăm toate acele termene, care de multe ori sunt mai lungi cele de preexecuţie - studii de fezabilitate, despăgubiri, contestaţii, CNSC-uri, termene in judecată, toate lucrurile alea, de multe ori perioada este mai lungă decat execuţia in sine a unei lucrări. Sunt cazuri celebre, cel mai cunoscut, pe care cred că il ştiţi şi dumneavoastră, este cel cu centura Bacăului, care a stat intr-o situaţie din asta 17 ani şi acuma s-a reziliat contactul. Un mod pe care vrem să-l trecem in istorie, repet, respectand toate regulile, tot ce inseamnă transparenţă, toate criteriile pe care le avem agreate cu Comisia Europeană. Vorbim de proiecte strategice şi aici mă refer la trei mari domenii: infrastructură, de care vă aminteam, energie şi apărare. Lucrul unde trebuie să strangem aceste termene, astfel incat să putem rapid să incepem execuţia şi lucrările fizice, existand, aşa cum spuneam, cel puţin pe o mare parte din lucrările de infrastructură şi nu numai, bani europeni, pe care vrem să-i folosim. Nu o să vă mai ţin foarte mult, ştiu că este o dezbatere, dar vedeţi destul la televizor lucrurile astea legate de legea salarizării unitare, legate de multe alte lucruri, probabil că sunteţi informaţi la zi. Cert este că in perioada următoare va intra in Parlament acest proiect. Este foarte bine că se discută in Parlament, este foarte bine că vom avea, sper, din partea celor de bună credinţă amendamente constructive pe care putem să le preluăm in cadrul legii, suntem deschişi la acest lucru. Şi vă mai spun ceva, este calea cea mai corectă. In mod normal Parlamentul este cel care trebuie să facă legi, nu o să venim noi de la Guvern să facem legi pentru Parlament, chiar dacă, domnul Rotaru se uită aşa la mine, pentru asta sunt senatorii şi deputaţii in Parlament, pentru a face legi, iar noi trebuie să punem in aplicare ceea ce, ca Executiv, ceea ce votează Parlamentul. De aceea, dezbaterea in Parlament este cea mai potrivită pentru această lege şi şi dă forţa necesară, forţa, avand in spate, intreaga coaliţiei şi nu numai, ca acest proiect extrem de important pentru noi să aibă o legitimitate cat mai largă, fiind iniţiatori toţi parlamentarii, dincolo de cei din coaliţie, şi alţii care doresc să susţină aceasta lege. Este extrem de important pentru noi. Tot, şi aici iarăşi Sevil o să vă spună, o să venim cu Codul administrativ, important pentru aleşii locali şi nu numai, pentru tot ce inseamnă administraţie. O să vă dau un singur exemplu. Eu cred că trebuie să ieşim din această ipocrizie, cea care este legată - doamna prefect, asta e - cea care este legată de.., domnule, avem un prefect, care este inalt funcţionar public şi care de prin 2004, sau nu mai ştiu de cand este chestiunea aceasta, este greu să-i schimbăm, că sunt inalţi funcţionari publici ş.a.m.d. Este o ipocrizie! De fiecare dată cand s-a schimbat cate un guvern s-au schimbat prefecţi, subprefecţi ş.a.m.d. Ne minţim de 13 ani, de 14 ani, indiferent ce Guvern a fost la conducerea ţării. De aceea, fiind şi reprezentantul - pentru că prefectul este reprezentantul Guvernului in teritoriu - este normal să trecem aceste funcţii, ca să dau doar un exemplu, a avea prefectul post de demnitate publică, de secretar de stat, pe salariu de secretar de stat, astfel incat schimbările să fie cat se poate de normale şi să ieşim, şi subliniez, să ieşim din această ipocrizie, unde ne furăm singuri căciula de vreo 13-14 ani. Ba mai mult decat, atat, procesul ăsta oricum desfăşurandu-se, mai ne şi costă foarte mulţi bani. Prefectul este in corpul inalţilor funcţionari publici, inspectori guvernamentali, şi merg din judeţ să numere gropile sau să facă sarcinile pe care le dă prefectul din județul respectiv. Sunt plătiți din bani publici. Vreau să vă spun că o parte foarte mică - v-am dat doar acest exemplu pentru a detalia Sevil - cu toții cred că suntem de acord că este o chestiune care ține de a ne fura singuri pălăria și suntem intr-o zonă de ipocrizie. Mai mult decat atat, inclusiv șefii deconcentratelor sunt reprezentanții ministerelor și trebuie să aplice Programul de Guvernare in județ. Program de Guvernare care a fost votat de oameni, de Parlament, Guvern, care trebuie să-l pună in aplicare. Și aici trebuie să găsim o soluție in cel mai scurt timp, astfel incat să mergem pe aceeași țintă. Nu are rost să ne furăm singuri pălăria. /...;./ O să rămană doamna vicepremier Shhaideh cu echipa de la Ministerul Dezvoltării, este aici și domnul secretar de stat, care, de asemenea, știe ce avem de făcut, și domnul ministru Daea. Eu cu Mihai vom merge să imi arate o parte din industria și economia din județul Brăila. Reprezentant agricultură: Am avut aici pe o listă nişte probleme, dar văd că nu sunt in program dezbateri mai largi. Lucrez in agricultură. Vă rog să aveţi in vedere o intalnire cu reprezentanţii agriculturii - sunt probleme mari pe care vrem să le discutăm la nivelul dvs. Spuneţi-mi, vă rog, sunteţi dispus să faceţi o asemenea intalnire? Bineinţeles, nu de cinci minute, zece minute; sunt probleme mari pe vrem să vi le spunem. Sorin Grindeanu: Sigur! Dincolo de vorbele frumoase, şi trecem peste chestiunile astea, că aşa cum zicea şi Mihai, şi cred că am zis şi eu, au trecut mulţi prin faţa dvs care v-au promis şi v-au spus apropo de pod. Eu am mare incredere şi ştiu dinamismul domnului ministru Daea, ministrul Agriculturii. O să incep, şi v-o spun cat se poate de direct, chiar de săptămana viitoare - nu, Mihai? - marţi să am intalniri sectoriale cu marii oameni de afaceri şi marii investitori, incercand să incep de acolo şi să mă duc in jos, pe ramuri; marţi am prima intalnire cu primele 20 de companii romaneşti, astfel incat să văd şi problemele specifice care vin - pentru că sunt probleme specifice ale companiilor romaneşti in comparaţie cu, să spunem, ale investitorilor străini. Tratăm in mod egal pe toată lumea, dar ţinem să avem marţi această intalnire, specific cu ceea ce spuneţi dvs, eu vă rog frumos să luaţi legătura cu domnul ministru Daea şi vin acolo unde imi spuneţi, ca să stabilim. Reprezentant agricultură: E o promisiune, da? Sorin Grindeanu: Da. Mai vreau să vă spun ceva in incheiere şi să vă mulţumesc şi să-mi cer scuze, totodată, dar fiind in Brăila, fiind sub coordonarea domnului ministru Tudose, trebuie să mă inscriu in ce mi-a zis să fac, imi cer scuze că plec aşa repede. Săptămana trecută, Ministerul Dezvoltării şi Guvernul au făcut un lucru extrem de important, dar este un pas spre ceea ce avem de făcut ca finalizare. Am aprobat Strategia de descentralizare a Romaniei. Este un lucru despre care se vorbeşte ca şi la autostrăzi, de ani de zile, şi nu s-a făcut absolut nimic, nici măcar primul pas. Iar primul pas este cel pe care vi-l spuneam că l-am făcut săptămana trecută, Ministerul Dezvoltării a venit cu strategia, am aprobat-o, in următoarele trei luni fiecare minister de linie trebuie să-şi elaboreze propriile strategii de descentralizare şi după aceea să intrăm in tot ce inseamnă elaborarea de acte normative pe ministere, aşa cum spuneam, de linie, astfel incat procesul de descentralizare să fie finalizat in şapte luni tot. Vă spunea Mihai Tudose sau Sevil Shhaideh de faptul că - şi ştiu ce făceam eu, mă duceam cu dosarele la Bucureşti, hai să mă duc la ministerul - cand eram viceprimar sau chiar preşedinte de consiliu judeţean, la ANL, să-mi aprobe pentru consiliul judeţean locuinţe. Dă-i din minister in minister - eu vă dau exemple pe care dvs le cunoaşteţi şi nu vreau să intru in amănunte. Totodată, cu această descentralizare absolut normală, să fiţi conştienţi că se descentralizează şi responsabilităţile, nu numai resursele; veţi primi şi partea de resurse financiare care să acopere aceste descentralizări, dar veţi primi şi responsabilităţile, ceea ce cred că este abordarea corectă. Am ţinut să spun aceste lucruri pentru că e un proces extrem de important pentru noi şi acest lucru trebuia să se intample mai demult. Sper ca sfarşitul anului, sunt convins ca toate termenele pe care le-am dat la ministerele de linie, fie că vorbim de Agricultură, de Transporturi, de Ministerul Tineretului şi Sporturilor, Educaţiei, Sănătate, toate ministerele de linie trebuie să aibă şi au aceste trei luni in care işi fac treaba pe acest subiect, pe descentralizare, strategiile in interiorul lor, urmand ca următoarele patru luni să vină cu toate actele normative, cu tot ceea ce avem de aprobat astfel incat această descentralizare, din toate punctele de vedere, să o terminăm pană la sfarşitul anului in cele şapte luni rămase. Am cerut neapărat să vă spun aceste lucruri, pentru că e una din priorităţile noastre pe acest an. Vă mulţumesc mult de tot! Succes! Vizită la SC YAZAKI Brăila Vizită la SC PROMEX SA Brăila Vizită la Biserica Greacă din Brăila Conferință de presă [Check against delivery] Sorin Grindeanu: In primul rand, daţi-mi voie să vă salut incă o dată. Vizita de azi de la Brăila se inscrie intr-un şir de vizite pe care, impreună cu doamna vicepremier Shhaideh şi cu parte din echipa guvernamentală, - de foarte multe ori am fost insoţit de domnul ministru Tudose, de domnul ministru Daea şi de alţi titulari de portofolii - le-am făcut pentru a vedea şi a discuta la faţa locului diversele probele specifice ale fiecărui judeţ. Sigur că azi am avut impărţită in trei, dacă pot să spun aşa, vizita, pe de o parte, domnul ministru Daea a discutat chestiunile specifice legate de agricultură - tot ceea ce a făcut pană acum şi a făcut foarte multe lucruri bune,- ceea ce vrea să facă in continuare in acest domeniu, vorbind intr-un judeţ cu un puternic specific agricol, un judeţ in care agricultura are o pondere importantă şi unde este extrem de necesar ca aceste lucruri să fie explicate ca măsuri şi ca planuri viitoare pe care noi vrem să le aplicăm. Pe de altă parte, ceea ce se intamplă in fiecare judeţ şi la fiecare vizită, doamna vicepremier Sevil Shhaideh impreună cu autorităţile locale au discutat despre PNDL II, despre Codul administrativ, despre toate propunerile, programele şi proiectele pe care le avem de implementat in perioada următoare. Eu impreună cu domnul ministru Tudose am vizitat două dintre companiile importante din judeţul dvs, compania - o investiţie străină - şi am ţinut foarte mult să merg la o fabrică de tradiţie, nu doar pentru dvs, ci pentru Romania, PROMEX. Am vrut să văd care mai e stadiul, ce planuri de viitor au, cu ce putem să impulsionăm activitatea pentru că, repet, este o fabrică, o firmă, o companie, care a făcut cinste, nu doar dumneavoastră, cat şi ţării noastre, care face şi acum export, foarte mult, care trebuie a fi impulsionată şi ajutată pentru a se dezvolta. Şi legat de acest subiect, profit de faptul că in dreapta mea este cel care a fost şi este titularul de filă pe două legi, pe două programe extrem de importante, vreau să vă anunţ acum două măsuri prinse in programul nostru de guvernare. Pe de-o parte, ceea ce anunţam la inceputul discuţiei noastre, şi anume acea lege pentru proiectele strategice. Din punctul de vedere al şefului de filă, - iar şef de filă pe această lege a fost Ministerul Economiei-, ministrul Mihai Tudose, lucrurile in primă formă au fost discutate in interior. Urmează o perioadă in care vor mai fi dezbătute de către specialişti, urmand ca extrem de rapid această lege pe proiectele strategice să fie supusă dezbaterii publice, trimisă in parlament pe tot circuitul pe care dumneavoastră il cunoşteţi. Acesta este un lucru extrem de important. Vă spuneam, titularul de filă a fost şi este Ministerul Economiei. Şi al doilea lucru, care se leagă indirect sau chiar direct, inclusiv de vizita pe care am avut-o la PROMEX, o să vă spun că in acelaşi stadiu se află Legea de constituire pentru Fondul Suveran de Investiţii. Este un lucru pe care noi ni l-am asumat. In Ministerul Economiei, ca şi minister titular, lucrurile au fost discutate, dar nu doar in interiorul Ministerului Economiei, ci intr-un comitet interministerial. De asemenea, urmează o perioadă, o săptămană, două, de discuţii in continuare cu specialişti in afara acestei comisii interministeriale, astfel incat Legea de constituire a Fondului Suveran şi anexele, şi tot ceea ce ţine de acest lucru să poată fi trimise spre parlament rapid, astfel incat să putem să aprobăm şi să intrăm, din acest punct de vedere, in linie dreaptă. Spuneam că este o legătură indirectă sau poate chiar directă cu PROMEX-ul, pentru că noi, prin constituire, prin ceea ce vom face ca finalitate la Fondul Suveran de Investiţii, una din priorităţi este, aşa cum am spus tot timpul, procesul de reindustrializare a Romaniei. Iar PROMEX-ul, din acest punct de vedere, este un partener eligibil in a se inscrie pe ceea ce inseamnă inclusiv acest fond de investiţii. Sigur, partea grea a avut-o doamna vicepremier, care sunt convins că a avut, ca in toate discuţiile din judeţele pe unde am fost, lucruri de explicat despre PNDL II, despre criterii, despre tot ceea ce inseamnă proiectele pentru judeţul dumneavoastră. Pot să vă mai spun că am mai avut o oprire neprogramată, avand in vedere sărbătoarea de astăzi, şi, impreună cu domnul ministru, m-am oprit la Biserica Greacă.... Mihai Tudose: Biserica Greacă, aşa o ştiu. Sorin Grindeanu: Biserica Greacă, aşa o ştiu localnicii, fiind azi şi sărbătoare. Sigur, imbinand utilul cu plăcutul, această Biserică este prinsă şi este in evaluare acum pe POR, pentru fonduri europene pentru renovare și pentru reabilitare. Sunt optimist că va deveni un proiect eligibil, astfel incat să poată beneficia de fonduri... Sevil Shhaideh: Eligibil este. Sorin Grindeanu: Să poată beneficia de fonduri europene şi să putem să reabilităm acest simbol. 2017-04-21 14:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_04_resize1.jpgDeclarația premierului Sorin Grindeanu cu privire la atentatul de la ParisȘtiri din 21.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-sorin-grindeanu-cu-privire-la-atentantul-de-la-paris [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, ați văzut ce s-a intamplat aseară, in Franța, cum vedeți ce s-a intamplat acolo, mai ales că sunt și alegeri la sfarșitul săptămanii? Sorin Grindeanu: In primul rand, dați-mi voie să transmit condoleanțe familiei polițistului decedat și să transmit solidaritatea noastră; de asemenea, transmit gandurile noastre bune celor răniți, astfel incat, starea lor, sperăm, să evolueze inspre bine. Totodată, condamnăm astfel de atacuri, care trebuie nu doar să fie condamnate, ci cred că este nevoie de o prevenție mult mai bună. La lucrurile acestea cred că autoritățile din fiecare țară știu cel mai bine cum să răspundă.Transmit, incă o dată, solidaritate și condoleanțe familiei polițistului francez decedat și sprijinul nostru autorităților franceze in a combate ceea ce, iată, se intamplă, din păcate, tot mai des in Europa. Mulțumesc! 2017-04-21 11:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_02_resize1.jpgSorin Grindeanu: Obiectivul Guvernului este îndeplinirea angajamentelor asumate, astfel încât MCV să poată fi ridicat înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UEȘtiri din 20.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-frans-timmermans-prim-vicepre-edintele-comisiei-europene-impreuna-cu-ministrul-justitiei-tudorel-toaderGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. La intrevedere au participat, de asemenea, ministrul Justiției, Tudorel Toader, și ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu. Discuțiile au vizat problematica Mecanismului de Cooperare și Verificare, absorbția fondurilor europene şi alte dosare de actualitate de pe agenda europeană. In contextul in care ultimele 4 rapoarte ale Comisiei Europene privind justiția din Romania au fost pozitive, premierul Sorin Grindeanu a subliniat determinarea Guvernului de a continua pe același drum.Obiectivul meu şi al Guvernului pe care il conduc este să finalizăm MCV inainte ca Romania să preia preşedinţia Consiliului UE. Este o chestiune de prestigiu şi mandrie la care țin foarte mult, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Șeful Executivului a subliniat determinarea Guvernului de a nu face niciun pas inapoi după progresele majore inregistrate pană acum, in ceea ce priveşte garantarea unui act de justiţie corect şi independent. Toate demersurile Executivului se vor face pe bază de dialog, transparență și consultare, astfel incat să fie susţinute atat de sistemul de justiţie din Romania, cat şi de societate in integralitate. Priorităţile menţionate in acest sens de premierul Sorin Grindeanu și de ministrul Justiției, Tudorel Toader, in cursul intrevederii cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, sunt punerea in acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, asigurarea deplinului respect pentru drepturile fundamentale, garantarea eficienţei, predictibilităţii şi calităţii actului de justiţiei, precum şi apropierea justiţiei de cetăţean. A fost detaliată, totodată, situaţia din penitenciare şi măsurile pe care Guvernul le are in vedere in perioada imediat următoare pentru găsirea unor soluții privind imbunănățirea condițiilor de detenție. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a apreciat propunerile făcute de Guvern pentru indeplinirea ultimelor recomandări privind justiția și a dat asigurări că Romania este pe calea cea bună in ceea ce privește perspectiva ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare. Sper că Guvernul va primi un sprijin puternic din partea Parlamentului roman şi din partea societăţii romane pentru atingerea acestui obiectiv, a declarat Frans Timmermans. Un alt subiect abordat in cursul intrevederii de la Palatul Victoria a vizat menţinerea deficitului bugetar in limita de 3% din PIB, dar și continuarea politicilor sociale ale Guvernului. Referitor la absorbția fondurilor europene, premierul Sorin Grindeanu a menționat, de asemenea, că are intalniri săptămanale cu autorităţile abilitate cu gestionarea fondurilor europene, astfel incat să fie recuperate intarzierile de pană acum. Oficialii s-au referit, totodată, la actuala dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, in contextul declanșării procesului de ieșire a Marii Britanii din UE. Intalnirea premierului Sorin Grindeanu cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, impreună cu ministrul Justiției, Tudorel Toader *** Conferință de presă comună susținută de premierul Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și ministrul Justiției, Tudorel Toader [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună ziua. Bine ați venit. Am avut azi o intalnire cu domnul prim-vicepreședinte Frans Timmermans. Este, alături de mine și ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader. Am abordat, bineinţeles, problematica MCV, dar şi alte dosare importante, de actualitate acum pe agenda Uniunii Europene, pe care, aşa cum spuneam, le-am discutat in cursul intalnirii noastre de astăzi. Obiectivul meu şi al guvernului pe care il conduc este să finalizăm MCV inainte ca Romania să preia preşedinţia Consiliului UE. Este o chestiune de prestigiu, şi nu numai, la care ţin foarte, foarte mult. Avem patru rapoarte consecutive pozitive. Imi doresc ca la sfarşitul anului 2017 să avem un raport final pozitiv, care să pună bazele incheierii acestui mecanism. Vom continua - şi vă spun cu tărie acest lucru şi subliniez - progresele majore pe care le avem pană acum caştigate in domeniul justiţiei şi nu vom face niciun pas inapoi in ceea ce inseamnă garantarea unui act de justiţie corect şi independent. Vom face, de asemenea, uz deplin de instrumentele de dialog, de transparenţă şi consultare, astfel incat demersurile noastre să fie susţinute atat de sistemul de justiţie din Romania, cat şi de societate in integralitate. Trebuie să facem lucrul ăsta din două motive majore: economia Romaniei nu poate creşte fără increderea investitorilor că banii lor sunt protejaţi de un sistem judiciar previzibil şi eficient şi, in al doilea rand, societatea nu poate avansa fără protecţia intereselor, dar şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Priorităţile pe care le-am transmis şi domnului prim-vicepreşedinte, in perioada imediat următoare, şi domnul ministru Tudorel Toader le-a detaliat, sunt, aşa cum ştiţi, punerea in acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, asigurarea deplinului respect pentru drepturile fundamentale, garantarea eficienţei, predictibilităţii şi calităţii actului de justiţiei, precum şi apropierea justiţiei de cetăţean. Eu cred, şi noi credem, că este in interesul atat al cetăţenilor, cat şi al sectorului privat să avem un sistem judiciar de incredere, eficient şi accesibil. Inchei prin a-i mulţumi personal domnului prim-vicepreşedinte Timmermans pentru abordările principiale constante cu privire la importanţa evitării oricăror conexiuni intre dosarul MCV şi alte dosare, precum fondurile structurale sau aderarea la Schengen. De asemenea, subliniez faptul că urmare a primei noastre intalniri de la inceputul anului, de la Bruxelles, au fost făcuţi mai mulţi paşi. In acest moment, se discută la nivel tehnic toate neclarităţile pe care noi le aveam şi au fost transmise de către Comisia Europeană către Ministerul Justiţiei referitoare la MCV. De asemenea, in discuţia noastră de astăzi, domnul ministru Tudorel Toader a detaliat şi partea cealaltă pe care am atins-o la Bruxelles in discuţia de la inceputul anului, cea legată de situaţia din penitenciare şi măsurile pe care noi le avem in vedere in perioada imediat următoare. Subliniez incă o dată aprecierile pe care le am ca prim-ministru faţă de deschiderea şi de dialogul, şi de modul constructiv in care in aceste luni Guvernul Romaniei a relaţionat cu Comisia Europeană şi in special cu domnul prim-vicepreşedinte Timmermans. Mulţumesc. Frans Timmermans: Vă mulţumesc domnule prim-ministru. Eu nu vorbesc limba romană, aşadar eu voi vorbi in limba engleză. Aş dori să menţionez că lupta noastră pentru statul de drept şi drepturile omului nu este o luptă pe care o facem pentru noi sau fiindcă ne-o dorim. Noi credem că fiecare cetăţean european, indiferent unde el sau ea trăiesc, merită un stat de drept şi, in ultimii zece ani, cu MCV, pot spune că am realizat atat de multe in Romania. Dacă mă uit in urmă, unele din aceste reuşite nu aş fi crezut că sunt posibile acum zece ani. S-au obţinut atat de multe, iar acum suntem pe ultima sută de metri ai acestui maraton extrem de lung. Am avut o mică sperietură acum cateva luni, am avut impresia că intregul proces va fi oprit sau că se va schimba direcţia. Insă am avut cateva intruniri foarte constructive cu domnul prim-ministru Grindeanu şi am incredere deplină in planurile guvernului său, şi in proiectele concepute de domnul ministru Toader că vor pune Romania pe drumul corect pentru a incheia procesul MCV intr-un viitor apropiat, totul depinde de indeplinirea recomandărilor pe care noi le-am făcut in raportul nostru - acestea sunt recomandările noastre finale, nu le vom schimba, nu vom adăuga la ele. Iar dacă guvernul se află in poziţia, aşa cum prim-ministrul şi ministrul justiţiei doresc, să indeplinească aceste recomandări, putem incheia procesul MCV. Cu siguranţă sper că acest guvern va primi un sprijin puternic din partea Parlamentului roman şi din partea societăţii romane pentru a atinge acest scop, pentru că odată ce am atins acest scop, am atins punctul de unde nu ne mai putem intoarce, iar apoi ne vom bucura de aplicarea statului de drept şi a drepturilor omului şi in societatea romană şi va fi un proces ireversibil, iar acest lucru va crea certitudinea legală pentru fiecare cetăţean şi pentru mediul de afaceri in Romania, iar aceasta este ceea ce fiecare cetăţean european merită. Vreau să ii mulţumesc incă o dată prim-ministrului Grindeanu pentru cooperarea sa. Cred, planul pe care el şi ministrul justiţiei l-au elaborat ne pun pe calea cea dreaptă şi sper că putem ajunge in curand la concluzia că recomandările noastre vor fi indeplinite şi aştept cu nerăbdare să continuăm cooperarea cu guvernul roman. Vă mulţumesc foarte mult. Tudorel Toader: Mulţumesc şi eu. Vreau să exprim mulţumirile mele faţă de domnul vicepreşedinte Timmermans. Ne aflăm la a doua intrevedere, a doua intalnire cu dansul - vorbesc de mine - şi m-am bucurat de deplina susţinere şi incurajare din partea domniei sale. Ca ministru al justiţiei, sigur că sunt şi trebuie să răman preocupat de bunul mers al justiţiei in Romania, bunul mers al justiţiei, care inseamnă printre altele şi racordarea la standardele moderne europene de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Sigur că s-a vorbit, cum s-a spus deja, despre cele 12 recomandări din MCV. Acum, ne bucură faptul că recomandările sunt fixe, ne bucură faptul că recomandările nu sunt schimbătoare, sunt mobile, Comisia ne-a dat şi un set de explicaţii complementare celor scrise iniţial, astfel ca noi, ca factor de decizie, pe de o parte, de execuţie, pe de altă parte, să le inţelegem exact mesajul, să le inţelegem exact conţinutul şi să le indeplinim. Pană la urmă, aş preciza un lucru care mi se pare esenţial: indeplinirea acelor recomandări nu reprezintă nimic altceva decat racordarea legislaţiei naţionale, racordarea funcţionalităţii sistemului judiciar, racordarea practicii care trebuie să devină unitară la standardele moderne, europene de protecţie a drepturilor şi libertăţilor omului. Sunt recomandări pe deplin compatibile cu exigenţele Constituţiei, sunt recomandări pe deplin compatibile cu normele europene, sunt recomandări pe care putem şi trebuie să le indeplinim. In această direcţie, am făcut referire, cum dumneavoastră ştiţi deja bine, la procesul de evaluare a intregii legislaţii. Primul pas a fost cel de punere de acord a Codului Penal, Procedură Penală cu exigenţele constituţionale, exigenţe rezultate din deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională. Ne preocupă şi trebuie să fim preocupaţi pentru punerea de acord a legislaţiei cu standardele europene, repet, in concret, transpunerea directivelor europene in legislaţia naţională. Este o realitate pe care o ştiţi, pe care o cunoaştem, pe care trebuie să o depăşim, şi anume, faptul că sunt multe directive incă netranspuse, directive care au ieşit din termen şi avem obligaţia ca de indată să le transpunem in legislaţia naţională. Pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei se poate observa cum am postat proiectele de lege privind transpunerea directivei referitoare la confiscarea extinsă, transpunerea directivei referitoare la protecţia victimelor infracţiunilor. Pregătim pachetul de legi pentru justiţie, legi care datează din 2004. Au trecut 13 ani. Practica a arătat care sunt omisiunile, neconcordanţele, nevoile de perfecţionare. Le vom pune in transparenţă decizională, le vom trece prin guvern şi vom inainta proiectul de lege la legiuitor, la parlament, unica autoritate legiuitoare, cel care trebuie să decidă in acest sens. Vom face şi o evaluare a intregii legislaţii - Codul penal, procedură penală, civil, procedură civilă, celelalte legi fundamentale. Fiecare lege in sensul ei este deosebit de importantă. Le vom pune de acord cu exigenţele constituţionale, cu standardele moderne. Unele sunt incă adoptate inainte de revizuirea Constituţiei din 2003 şi trebuiesc compatibilizate şi din acest punct de vedere. Avem problema penitenciarelor, avem soluţii complementare, la nivel de legislaţie, la nivel de aplicare a legii, la nivel de modernizare a penitenciarelor existente, de extindere, construire a unor pavilioane noi in cadrul penitenciarelor existente, finalizarea, construcţia celor două noi penitenciare. Avem un set de cerinţe interne raportate la Constituţie. Avem un set de cerinţe externe raportate la standardele, tratatele, convenţiile la care Romania este parte şi toate aceste măsuri sunt obligatorii, pentru ca să devină ireversibil acel proces de ridicare a standardelor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Vă mulţumesc. Reporter: Pentru domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, pentru că s-a vorbit foarte mult despre această ireversibilitate şi pentru că in rapoartele MCV s-a subliniat acest lucru, vroiam să vă intreb dacă, din ce s-a văzut in Romania, din ianuarie pană acum, există premise că Romania indeplineşte aceste condiţii de ireversibilitate şi că această luptă anticorupţie poate continua şi după ridicarea MCV, ar fi prima intrebare. Frans Timmermans: Am făcut aceste 12 recomandări, cred ca sunt foarte clare. Dacă Guvernul iși respectă programul, angajamentul este puternic in această privință, atunci aceste recomandări pot fi intrunite. Și sper ca Parlamentul va sprijni Guvernul in acest sens, şi cred că intrebarea dumneavoastră este un pic mai profundă decat ce aţi menţionat, din nou, am devenit convins că cele mai bune garanţii in lupta continuă impotriva corupţiei și pentru statul de drept sunt romanii inşişi. Există un sentiment extrem de puternic in societatea romanească că aceasta este lupta corectă, şi că ei vor asta şi vor ca acel lucru să continue. Ştiţi, sunt sigur că, odată ce aceste recomandări vor fi indeplinite şi procesul MCV-ului va fi incheiat, lupta impotriva corupţiei va fi motivată de către dorinţa poporului roman. Ştiţi, cunosc această ţară destul de bine, vin in această ţară de mai bine de 20 de ani şi imi aduc aminte de vremurile cand populaţia romană, cand discutai de această chestiune, era oarecum cinică, dar nu se va intampla niciodată. Acum, populaţia romană are o altă poziţie, spun: noi vrem asta să se intample, luptăm pentru asta, merităm asta, pentru că suntem europeni, iar asta pentru mine reprezintă unul din elementele de cea mai mare inspiraţie, pentru că populaţia spune acest lucru, nu pentru că Bruxelles spune asta, sau Comisia Europeană spune asta, ci poporul insuşi a spus vrem asta pentru noi, pentru copiii noştri, pentru ţara noastră. Pentru mine, aceasta este cea mai bună garanţie că acest proces va continua şi după ce va fi incheiat procesul de MCV. Reporter: Și o a doua intrebare. Dacă, in aceste condiţii, 2018 este un termen realist pentru ridicarea MCV-ului in cazul Romaniei. Frans Timmermans: Nu discut niciodată despre date, nu fac asta. Sigurul lucru pe care vreau să il spun pe această temă este că programul guvernului de a indeplini aceste recomandări este clar şi totul depinde de consultările publice la care domnul ministru se referea, depinde de includerea tuturor stakeholder-ilor in acest proces, şi, desigur, depinde şi de voturile din Parlament, dacă acest proiect al Guvernului poate fi indeplinit sau nu. Odată ce este indeplinit, Comisia, noi nu vom ezita să spunem că angajamentele MCV-ului au fost indeplinite, dar nu pot să dau o dată clară, totul depinde de cum sunt luate aceste decizii. Reporter: Domnule Timmermans, referitor la intrebările colegilor noştri care au fost puse de inainte, şi anume inițiativa unor lideri /...;/ ca președintele Romaniei să nu mai numească procurorii, veţi saluta acest lucru in lupta impotriva corupției sau credeți că este un pas inapoi? Frans Timmermans: Aşa cum am discutat in termeni generali şi voi repeta asta, linia pe care guvernul a adoptat-o, conduce la indeplinirea recomandărilor pe care le-am stabilit. Desigur, parlamentul este suveran, ia propriile decizii, aşa cum a fost menţionat şi de către Ministerul Justiţiei, aş cere parlamentului să sprijine guvernul pe această temă şi să nu se ducă in altă direcţie decat ceea ce propune guvernul, pentru că eu cred că aceasta este cea mai bună cale de a indeplini aceste recomandări, dar nu voi intra in chestiuni individuale şi iniţiative parlamentare. Vreau să mă pot uita la imaginea de ansamblu şi să vedem unde vom fi la finele acestui an, cand trebuie să facem un alt raport pe MCV. Reporter: O intrebare pentru domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene: astăzi, in cadrul discuţiei cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, citez: I-am spus domnului Timmermans că Ordonanţa 13 nu a conţinut nimic ilegal şi din păcate DNA a pornit o acţiune de anchetă a membrilor Guvernului, care a provocat sesizarea CCR şi Curtea a decis că acţiunea DNA este ilegală şi nu respectă Constituţia. In momentul de faţă, DNA şi-a declinat responsabilitatea pentru această anchetă, insă ea continuă la Parchetul General şi este indreptată in continuare impotriva membrilor cabinetului Grindeanu, chiar dacă Curtea Constituţională a spus că nu se pune problema unui drept al celor de la Parchet sau DNA să facă o asemenea anchetă. Care este viziunea pe care o are Comisia Europeană avand in vedere conflictul care incă există intre cele două puteri, cea juridică şi cea executivă. Frans Timmermans: Guvernul s-a angajat să pună in acord legislația cu jurisprudenţa Inaltei Curți. Este un lucru normal, care se intamplă in fiecare ţară membră, dacă jurisprudenţa se duce intr-o direcţie unde ai interpretări diferite ale legii, trebuie să aduci legea in aceeaşi linie cu jurisprudenţa - este un proces normal, iar ministrul justiţiei s-a angajat in acest proces. Se intamplă in toate statele membre, tot timpul. Nu am o problemă in acest sens, insă am indicat și faptul că dacă in acest proces putem să fim de folos pentru guvernul roman, susținem guvernul roman, insă, aşa cum a indicat foarte clar şi domnul ministru, este o responsabilitate pe care fiecare legislativ o are, dacă Curtea Constituţională decide in această direcție. Nu vad niciun mare conflict, poate nu am inţeles destul de bine intrebarea, dar este ceva ce se intamplă tot timpul, in toate statele membre: respectăm separarea puterilor in stat şi dacă Curtea Constituţională dă o singură direcţie, mergi in acea direcţie - aşa respecţi independenţa justiţiei. Reporter: O intrebare pentru prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. Domnule Timmermans, ştiţi că in Romania a avut loc o evaluare a şefilor Parchetului General şi al DNA, chiar dacă nu s-a impus schimbarea acestora, mai mulţi politicieni au ridicat această problemă şi au cerut ca aceştia să fie schimbaţi. In opinia dvs, dacă aţi urmărit ce s-a intamplat in ţara noastră, ar fi necesară schimbarea sau ar afecta cumva sistemul judiciar schimbarea procurorului general şi al şefului DNA? Mulţumesc. Frans Timmermans: Din nou, mă pot referi doar la planurile Guvernului, planurile Guvernului sunt in deplină conformitate cu recomandările făcute pentru a menține parcursul necesar ridicării MCV. Dacă Parlamentul decide in alt mod, pe asta se vor baza concluziile noastre. Dar asta depinde doar de Parlament care este suveran. Noi putem face doar o evaluare neutră a situației. Dacă Guvernul va avea sprijin din partea Parlamentului pentru a face ceea ce trebuie să facă, ceea ce şi include foarte clar - respectarea responsabilităţilor diferitelor agenţii, inclusiv a DNA-ului, atunci sunt sigur că vom avea indeplinirea acestor recomandări şi orice altă abatere de această linie, o vom evalua la momentul oportun, dar ţine de parlament să decidă. Toate aceste inițiative intră in dreptul suveran al Parlamentului. Şi am fost destul timp parlamentar eu insumi, incat să nu am aroganţa să ii spun Parlamentului ce să facă. Desigur, acţiunile produc consecinţe. Singurul meu sfat către Parlament este: urmați planul care a fost pus pe masă de către guvern şi vă duce in situaţia cea mai bună posibilă. Reporter: Dvs. credeţi că se impune schimbarea legislaţiei penale şi, de exemplu, dezincriminarea abuzului in serviciu, in condiţiile in care, prin această infracţiune, se fraudează inclusiv fonduri europene? Şi o intrebare complementară: s-ar impune, ar fi nevoie de un prag minim pentru prejudiciu in cazul fondurilor europene? Frans Timmermans: Imi pare rău, nu voi intra in aceste intrebări detaliate. Cred, incă o dată, şi voi reitera acest punct pentru a zecea oară, ceea ce eu am văzut că adoptă guvernul Grindeanu se aliniază cu recomandările şi indeplinirea recomandărilor pe care noi le-am cerut. Romania a avut un succes enorm in ultimii 10 ani in a duce lupta impotriva corupţiei la un nivel inalt, ceea ce a fost perceput ca un lucru etern endemic in această țară, nu mai este. Aveţi idee cat de mare este schimbarea culturală şi politică? Este o realizare extraordinară şi ar trebui să fim siguri că finalizăm acea reuşită. Suntem pe ultima sută de metri a unui maraton lung, haideţi să nu fim distraşi de chestiuni secundare. Haideţi să finalizăm acest proces şi apoi procesul se va susţine de la sine, pentru că eu cred că poporul roman va privi foarte atent la acest proces, pentru că romanii doresc acest lucru să se intample şi este recomandabil ca fiecare guvern să ia in considerare voința poporului in această privință. Reporter: Mai am o ultimă intrebare, dacă imi permiteţi, pentru că domnul Frans Timmermans spunea că de dumneavoastră, domnule premier, depinde ce se va intampla de aici incolo. Cand vedeţi dumneavoastră acea linie de orizont in care vom scăpa de acest raport MCV şi cum vedeţi relaţia cu parlamentul, pentru că spunea domnul prim-vicepreşedinte că doar prin alinierea parlamentului la ceea ce veţi face dumneavoastră ne va duce la acest final de MCV? Mulţumesc. Sorin Grindeanu: Nu doar de mine depinde şi de guvernul pe care il conduc, ci şi de celelalte instituţii, aşa cum spunea prim-vicepreşedintele. Noi am detaliat astăzi ce avem de gand să facem, a detaliat domnul ministru al justiţiei, pentru a atinge toate acele obiective, obiective care nu sunt doar un scop in sine pentru a inlătura MCV-ul, ci sunt bune pentru intreaga societate, astfel incat să intrăm pe un drum absolut normal şi pe acel proces ireversibil. Toate lucrurile care ţin de noi, legate de atingerea acestor obiective, ni le-am asumat, le-am detaliat, am avut discuţii şi aceste discuţii continuă, la nivel tehnic, intre Comisia Europeană şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Au fost acele clarificări de care vă anunţam. De asemenea, nu am niciun fel de semne de intrebare in acest moment cum că parlamentul nu ar veni in intampinarea noastră şi nu ar susţine tot ceea ce noi ne-am angajat să facem pentru atingerea acestor obiective. Iar lucrurile astea vor fi văzute in perioada imediat următoare, pe măsurile, unele dintre ele anunţate de către dl ministru al justiţiei, şi, repet, nu există semne in acest moment cum că lucrurile ar sta altfel. Reporter: O intrebare pentru dl prim-ministru, dar şi pentru ministrul justiţiei. Au fost astăzi declaraţii in Parlament atat din partea unor parlamentari PSD, cat şi din partea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, referitoare la intarzierea cu care sunt puse la punct actele normative de modificare a Codului penal. Ba chiar, ministrului i se solicită o intalnire cu preşedintele Liviu Dragnea şi este chemat in Comisia juridică in Senat. Aş vrea să ştiu care este poziţia dvs, dle premier, in legătură cu acel pachet pe modificarea Codului penal şi intarzierile pe care le acuză PSD. Şi pentru dl ministru al justiţiei, cand va fi gata acel pachet, cand il trimiteţi in Parlament, pentru că membrii PSD spun că legea graţierii, cel puţin, ar putea trece tacit, intre timp. Sorin Grindeanu: Noi ne-am angajat că vom face un proces transparent, prin care să consultăm toate instituţiile, și nu numai, ONG-uri ş.a.m.d. Toate lucrurile acestea pe care le-am anunţat la inceputul anului. In acest moment pe site-ul Ministerului Justiţiei se află acel proiect de lege de care spuneaţi dvs, cel de punere in concordanţă a deciziilor Curţii Constituţionale cu Codul penal şi Codul de procedură penală. Este in proces de dezbatere publică acest proiect. Vom transmite către Parlament, indiferent cine solicită acest lucru, acest proiect in momentul in care dezbaterea publică este incheiată. Acesta este punctul meu de vedere și pe linia asta mergem. In momentul in care s-a incheiat această dezbatere publică, conform legii, de-abia in acel moment, şi ţin să menţionez, cu eventualele adăugiri, discuţii pe diverse articole, care vin urmare a dezbaterilor publice, imbunătăţiri acestui prim draft, prim proiect, ni-l asumăm in Guvern ca şi proiect de lege şi il vom transmite in Parlament. Dar, subliniez, abia după ce procesul de dezbatere publică este terminat. Tudorel Toader: Despre Codul penal, Codul de procedură penală, sigur, nu am să mai vorbesc, pentru că v-a vorbit dl prim-ministru. Ce vă pot spune cu privire la pachetul de legi: Sunt trei legi de bază privind organizarea şi funcţionarea justiţiei: 303, 304, 317, toate din 2004. Dacă vrem să facem o treabă in salturi, dacă vrem să facem o treabă care să completeze pe ici, pe colo, le putem trimite şi maine. Dacă vrem să facem o treabă temeinică, riguroasă, atat pe fond, cat şi pe formă, să facem o evaluare completă a celor trei legi care, spuneam, de 13 ani se aplică in Romania, care, spuneam, de 13 ani işi arată bunele şi relele, atunci trebuie să facem o evaluare de la primul pană la ultimul articol, consultăm CSM-ul, toate instituţiile participante la actul de justiţie, il punem in transparenţă decizională, il insuşeşte Guvernul şi il transmitem la Parlament ca proiect de lege. Deci, numai in momentul acela putem să avem cugetul impăcat, inima impăcată, că am făcut un demers care să fie funcțional, viabil, necesar sistemului justiției. Numai in acel moment putem spera, considera că modificările aduse pachetului de legi ale justiției vor fi cu adevărat să imbunătățească activitatea de infăptuire a justiției. Dincolo de această intrebare, vă răspund și altceva. Deci, dincolo de pachetul din legile justiției, vom face o evaluare a celor patru coduri, intr-o primă etapă, penal, procedură penală, civil, procedură civilă. Patru coduri care au fost adoptate prin angajarea răspunderii guvernului, care nu au fost puse in dezbaterea legiuitorului, patru coduri care, in anii de aplicare, și-au arătat neconcordanța cu legea fundamentală, neconcordanțele intre prevederi, omisiunile de reglementare, neconcordanțele cu normele europene. Prin urmare, trebuie și suntem obligați să facem o evaluare riguroasă, o raportare la exigențele constituționale și la exigențele europene, ne consultăm cu toate autoritățile, transparență decizională, in speranța unui act normativ de natură să imbunătățească activitatea sistemului judiciar. 2017-04-20 14:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ft-9555.jpgPrecizări privind nivelul împrumuturilor contractate de GuvernȘtiri din 19.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/precizari-privind-nivelul-imprumuturilor-contractate-de-guvernGuvernul precizează că nivelul imprumuturilor din primul trimestru al lui 2017, raportat la Produsul Intern Brut, este comparabil cu cel al anilor anteriori. Nevoia de finanțare publică pentru 2017 este mai mică decat cea din 2016, dar fiecare guvern are propria strategie de atragere de finanțare, care se bazează pe oportunitățile oferite de piața internațională și națională. Toate imprumuturile sunt contractate conform Programului Indicativ de Finanțare pentru anul 2017, care poate fi consultat pe site-ul MFP. Este o practică uzuală, pentru multe state membre UE, să contracteze imprumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea altor imprumuturi ajunse la scadență. Imprumuturile contractate acum de Guvern s-au făcut pe termen lung, la costuri reduse (emisiunea de eurobonduri din data de 11.04.2017 a fost realizată, de altfel, la cel mai bun randament istoric pentru Romania). Sumele obținute vor fi utilizate pentru proiecte de dezvoltare. 2017-04-19 21:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-19-09-25-47big_stema.pngPrecizări privind modificarea sistemului de impozitare a veniturilorȘtiri din 19.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/precizari-privind-modificarea-sistemului-de-impozitare-a-veniturilorAșa cum Ministerul Finanțelor Publice a precizat in repetate randuri, la nivelul ministerului, sunt in desfășurare, in acest moment, consultări pe tema realizării unui nou Cod Economic, care va include o reformă a mecanismului de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice. Conceptul de la care au plecat aceste consultări presupune, pe de o parte, incurajarea unor politici publice (cum ar fi sănătatea sau educația), prin acordarea de deductibilități fiscale. Pe de altă parte, scopul acestei noi abordări este combaterea evaziunii fiscale, prin incurajarea contribuabililor să ceară bonuri sau facturi fiscale, pe care să le folosească apoi pentru obținerea deducerilor menționate mai sus. Interesul public pentru acest subiect este perfect justificat. Este vorba despre o amplă modificare propusă, pe care o vor resimți cei mai mulți romani. Tocmai de aceea, ne dorim ca această măsură să fie mai intai bine fundamentată, să aibă in spate studii de impact și să fie definitivată numai după consultarea specialiștilor. In urma interesului public major, am decis să facem publică o formă de lucru, care poate constitui o bază de plecare a discuțiilor. Este un exercițiu de transparență, care ne dorim să continue și să fie corect ințeles. Grupul de lucru de la Ministerul Finanțelor Publice va continua să analizeze și să aducă imbunătățiri proiectului, iar forma rezultată va fi supusă unei ample dezbateri publice, in urma căreia va rezulta forma finală. Guvernul și-a propus ca aceste modificări să fie mai intai temeinic explicate public și apoi aplicate. 2017-04-19 21:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-19-09-14-51big_stema.pngÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu reprezentanții companiei The Carlyle GroupȘtiri din 19.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-reprezentantii-companiei-the-carlyle-groupGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a discutat astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanții companiei The Carlyle Group, despre dezvoltarea investițiilor acestei companii in domeniul energiei, in special in zona Mării Negre. Reprezentanții companiei și-au anunțat intenția de a trece cat mai rapid la faza de producție, in cazul resurselor de gaze naturale deținute in concesiune pe platforma continentală a Mării Negre, dar și de a identifica noi oportunități de investiții in Romania. Premierul Sorin Grindeanu a subliniat, la randul său, disponibilitatea Guvernului de a facilita accesul investitorilor pe piața romanească. - Suntem ferm hotărați ca, prin măsurile adoptate de Guvern, să sprijinim mediul de afaceri și să promovăm oportunitățile de investiții in Romania, a declarat șeful Executivului. Din partea Guvernului, la intalnire au mai participat ministrul Energiei, Toma Petcu, consilierul de stat al prim-ministrului, Marius Nica, și Alexandru Chirilă, secretar de stat in aparatul de lucru al primului-ministru. 2017-04-19 14:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_carlyle-9167.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu reprezentanții ANAF, MFP și ai Comisiei Naționale de PrognozăȘtiri din 13.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-reprezentantii-anaf-mfp-i-ai-comisiei-nationale-de-prognoza Galerie foto Declaraţii ale preşedintelui ANAF, Bogdan Stan [Check against delivery] Bogdan Stan: Bună ziua. O să incep prin a vă spune că -nu ştiu dacă este o coincidenţă sau nu- astăzi se implinesc chiar trei luni de la inceperea mandatului meu. După cum bine ştiţi, in urma discuţiilor din 3 martie, pe care le-am avut cu domnul prim-ministru, ne-am asumat un set de 14 măsuri pentru implementare, termenul lor fiind de 15 aprilie - 15 aprilie cade sambăta - astăzi, aşa că ne-am grăbit puţin in sensul acesta, astăzi am finalizat ... Ţin să vă anunţ că toate cele 14 măsuri sunt implementate astăzi. Unele dintre ele, care necesitau emiterea unor ordine de preşedinte ANAF, sunt pe circuitul de avizare către Ministerul de Finanţe, iar cel privind spaţiul privat virtual este spre avizare către Ministerul Comunicaţiilor. Noi credem că in urma a acestor măsuri, gradul de conformare şi declarare va creşte, acest lucru ajutandu-ne să ne atingem ţintele, obiectivele propuse in ceea ce priveşte gradul de realizare a planului. In ceea ce priveşte incasările din primul trimestru al anului, după cum bine ştiţi, noi am dat nişte comunicate şi pe portalul ANAF, la nivelul trimestrului I, au realizat venituri cu 1,3% mai mult decat trimestrul I al anului 2016. In luna martie, am avut o creştere de 105,2%, incadrandu-ne, practic, in creşterea economică asumată de guvern. Incă luptăm pentru recuperarea, după cum bine ştiţi, a deficitului din luna ianuarie, deficit care, după cum ştiţi foarte bine, a fost din cauza faptului că cota de TVA de 24%, inregistrată in decembrie 2015, a fost, in decembrie 2016, 20%, practic scăderea aceasta de patru puncte procentuale a afectat incasarea veniturilor in ceea ce priveşte TVA-ul. In ceea ce priveşte măsurile pe care le-am implementat, noi am avut in vedere trei direcţii, una de creştere a gardului de colectare şi conformare, după cum v-am spus, ne-am adresat direct contribuabilului, prin indrumări şi dialog, in vederea acceptării şi cererilor ... şi indrumare către cerere de eşalonare, prezentandu-ne in acest sens avantajele ce decurg din acest lucru. După cum ştiţi, in perioada de eşalonare, majorările şi penalităţile nu mai curg. Eu zic că,in toată această perioadă, din 3 martie, de la momentul intalnirii cu primul ministru pană in prezent, avem un număr de 923 de eşalonări, cu o sumă de 280 de milioane. Bineinţeles că aceste măsuri vor fi puse in continuare in aplicare, nu inseamnă că, dacă astăzi, 15 aprilie, sunt implementate, nu vor curge in continuare. In ceea ce priveşte partea de inspecţie fiscală, am reuşit să modificăm ordinul de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA, in sensul de a micşora perioada de realizare a acestor inspecţii şi de a crea o bază de date, in care să fie introduşi contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Această bază de date, practic, ne-a blocat pană in momentul de faţă capacitatea de inspecţie fiscală, in sensul că nu erau foarte bine definite criteriile care trebuiau indeplinite pentru un contribuabil cu risc fiscal ridicat. In momentul de faţă, zicem noi că acest lucru l-am rezolvat şi vom reuşi să relocăm personalul de inspecţie fiscală de la acţiunile de control pentru soluţionarea deconturilor de TVA către controale de fond, controalele privind impozitul pe profit sau TVA sau controalele privind preţul transferurilor. In ceea ce priveşte acţiunile iniţiate de colegii de la Antifraudă, noi susţinem că au un rol de păstrare a gradului de conformare şi de declarare şi sperăm ca şi pe viitor acţiunile lor să aibă aceeaşi eficienţă. Cam atat am avut de spus despre cele 14 măsuri. Dacă doriţi să imi adresaţi intrebări, vă rog! Reporter: Faţă de program, cat au fost incasările in primul trimestru, deci nu faţă de primul trimestru al anului trecut, ci faţă de cat s-a programat? Bogdan Stan: Veniturile administrare de ANAF au fost faţă de programul acordat de către Ministerul de Finanţe, comunicate de către Ministerul de Finanţe, cu un miliard două sute de milioane mai puţin. Reporter: Asta inseamnă... in procente? Bogdan Stan: Asta inseamnă, ca şi procent, 98%, primul trimestru, grad de realizare. Reporter: Aşa. Şi vreau să vă mai intreb, pentru acest an, cat vor fi incasările raportate la PIB, şi cat ar trebui să fie anul viitor, tot raportat la PIB, pentru a suporta majorările salariale? Bogdan Stan: Aceste probleme cred că trebuie să le discutaţi cu domnul ministru de finanţe. După cum ştiţi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pune in practică legislaţia ministerului. Reporter: Tot ministrul de finanţe a spus ieri că vor fi folosiţi angajaţi ai ANAF pentru acea schimbare pe care doreşte să o facă in ceea ce priveşte impozitarea, pentru introducerea impozitării globale. Are ANAF capacitatea de a renunţa la...? Bogdan Stan: Cum v-am explicat mai devreme, ANAF-ul nu are competenţă in legislaţie. Reporter: Nu, nu dar poate ANAF să renunţe la o mare parte din angajaţi, pentru ca aceştia să acopere necesităţile legate de acest nou sistem? Bogdan Stan: Inţeleg că orizontul de timp este 2018. Probabil pană la momentul respectiv se va analiza, se va lua cea mai bună soluţie. Reporter: Caţi angajaţi are ANAF acum? Pentru că domnul ministrul spunea că ar fi nevoie de 35.000 de consultanţi fiscali. Bogdan Stan: ANAF-ul are, in momentul de faţă, 25 aproximativ 25.000 de angajaţi, suntem subdimensionaţi cu 3.000. Practic, prin Hotărarea de Guvern care funcţionăm, avem alocate 28.000 de posturi. Reporter: Domnule preşedinte, vreau să vă intreb dacă ANAF este pregătit să treacă la acest tip de impozitare de care vorbea ministrul finanţelor ieri, şi dacă aveţi, nu ştiu, un calcul, in acest moment, dacă după impozitarea aceasta globală, vor fi mai multe sau mai puţine venituri la bugetul de stat? Bogdan Stan: Vă referiţi la impozitul pe gospodării, bănuiesc? Reporter: Da, pe gospodării. Bogdan Stan: Incă o dată, ceea ce ţine de impozite şi de prognoză este strict competenţa Ministerului de Finanţe. Bineinţeles că dacă se va lua decizia pentru promovarea acestui impozit pe gospodării, noi ne vom adapta situaţiei şi vom pune in aplicare legislaţia aferentă. Reporter: Dar aveţi sistemul necesar pentru a putea implementa acest tip de impozitare? Bogdan Stan: După cum bine ştiţi, acest tip de impozitare este in curs de .. este in proiect, e un proiect al Guvernului. Ne vom adapta, bineinţeles. Reporter: Vroiam să vă intreb, referitor la blocarea acelor posturi, dacă aţi discutat cu premierul şi cu ministrul de finanţe ca, la rectificare, practic, sau la un moment dat, să se poată debloca respectivele posturi şi avansările de la dumneavoastră din ...? Bogdan Stan: Mulţumesc. Noi sperăm să reuşim, la rectificarea bugetară, să deblocăm aceste posturi. Bineinţeles că ţine de ceea ce vom incasa. Eu le mulţumesc colegilor din centrală şi din teritoriu, pe această cale, pentru eforturile depuse in toată această perioadă, pentru colectarea veniturilor, in condiţiile in care, intr-adevăr, cei mai mulţi dintre ei nu au ... vorbim aici de persoanele strict de ... cu funcţii de conducere, nu au salariile aferente acestor funcţii de conducere, au salariile aferente funcţiei de bază. Sunt situaţii intr-adevăr, in care directori de regională sunt şefi de servici şi sunt remuneraţi la nivelul postului de bază. Reporter: Bine, dar se rezolvă aceste probleme cu Legea salarizării? Pentru că ştiu şi reacţia sindicatelor care ii reprezintă pe angajaţii de la Fisc, care spuneau că nu sunt de acord că sunt blocate avansările, nu au tichete de vacanţă, dacă imi aduc bine aminte, nu pot să se facă angajări in sistem şi ei spuneau că nu vor face aşa colectarea, atat de bine cum le-o cere Guvernul, tocmai pentru că nu-s mulţumiţi de condiţiile de muncă. Bogdan Stan: Eu cred că /.../ in fişa postului pe care fiecare dintre noi o deţine, sunt prevăzute anumite atribuţii de serviciu şi eu nu cred că aceste atribuţii de serviciu ţin neapărat de modul de salarizare. Bineinţeles că este un stimulent financiar pentru şefii de serviciu sau directorii executivi, dar asta nu inseamnă că nu trebuie să işi facă treaba acolo unde au. Ei au posibilitatea să işi inceteze practic aceste promovări sau aceste imputerniciri, pentru că mai nou, lucrăm cu imputerniciri, după cum bine aţi spus, este la latitudinea lor. Deocamdată nu avem semnale de acest gen. -: O ultimă intrebare, vă rog. Reporter: Pentru că vin sărbătorile, nu ştiu, vor fi controalele mai aprige in staţiunile turistice sau aveţi ceva programat? Bogdan Stan: Asta, din păcate, nu pot să vă spun, ţine de abordarea noastră, de secret de serviciu. Reporter: Aş avea o intrebare de lămurire: această nouă sarcină sau ocupaţie de consultant fiscal va fi una complementară, adiacentă sau va fi una full-time? Bogdan Stan: Din punct de vedere al legislaţiei in vigoare, in momentul de faţă, un inspector fiscal nu poate să fie şi consultant fiscal - ar fi in conflict de interese, conform legii funcţionarului public. Dacă se va lua o altă decizie in acest sens, in sensul schimbării cadrului legislativ, rămane de văzut. Reporter: Avand in vedere că ministrul de finanţe spunea că este nevoie de un consultant la fiecare 200 de gospodării, ne puteţi spune un calcul aşa estimativ, cam de cate persoane ar fi nevoie pentru a pune, practic, această nouă măsură? Bogdan Stan: Incă o dată, este strategia Ministerului de Finanţe, noi decat o aplicăm. Noi, la nivelul ANAF-ului, nu facem prognoze. Reporter: Dar ştiţi cate gospodării sunt in Romania, cu aproximaţie? Bogdan Stan: După cum aţi văzut şi in emisiunea de aseară, şi in intervenţia domnului ministru de finanţe, gospodăria, in momentul de faţă, nu cred că este foarte bine definită. Mulţumesc. 2017-04-13 16:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1492079334big_02_resize.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu reprezentanții Agenției Domeniilor StatuluiȘtiri din 13.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-petre-daea-ministrul-agriculturii-i-dezvoltarii-rurale-i-cu-reprezentantii-agentiei-domeniilor-statuluiGalerie foto Declarațiile premierului Sorin Grindeanu și ale ministrului Petre Daea, la finalul intalnirii de lucru de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Un lucru care mă bucură şi ar trebui să ne bucure pe fiecare dintre noi, şi anume faptul că, la zi, astăzi, şi am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru şi-a asumat, şi anume plata către fermieri, plăţi directe, un record. Suntem undeva in jur de 2,2 miliarde. Aproape 900.000 de fermieri şi-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde, sumă pe care ne-am asumat-o in anul 2017, 2,2 miliarde au venit pană la incheierea primului trimestru, din plăţile directe pe care, aşa cum spuneam, le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit pe toți şi pe lucrătorii de la APIA pentru ceea ce au făcut in aceste zile, pentru ceea ce au de făcut in continuare. A fost o muncă pe care erau obişnuiţi să o facă intr-un interval mult mai lung. De data aceasta lucrurile s-au intamplat foarte repede. Ne dorim ca toamna acestui an să inceapă, de asemenea, cu nişte termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date din toamna acestui an. De asemenea, am avut discuţii legate de un program pe care noi l-am lansat și care s-a dovedit un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.000 de cereri depuse, mai exact 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii, este un lucru imbucurător şi care arată că acest program, pe care noi l-am gandit ca măsură in programul de guvernare, este un succes. De asemenea, mi-a prezentat şi o să văd săptămana viitoare la faţa locului sistemul, care ştiu că ii este drag domnului ministru, pentru că a inceput să lucreze la el din mandatul de cand era secretar de stat şi chiar şi ministru, in 2004, şi anume Sistemul naţional antigrindină, extrem de important pentru fermieri şi pentru agricultori. De asemenea, am discutat despre cum absorbim iarăşi o sumă extrem de importantă şi targetul este foarte sus, ţinta este foarte sus, pe fonduri europene, undeva in jur de 1,6 - 1,7 miliarde de euro anul acesta şi rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu şi pe care domnul ministru o ştie foarte bine, este legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult. Sigur, să fie transparentă ne dorim in continuare, dar a simplifica foarte mult birocraţia şi tot ceea ce ţine de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca in acest an, pe fonduri europene, in total la Ministerul Agriculturii, mă refer şi la subvenţii şi pe ceea ce vă spuneam, să ne ducem undeva spre 3,5 miliarde, in jurul acestei sume, ceea ce este o ţintă pe care sunt convins că Ministerul Agriculturii poate să o atingă, mai ales că a inceput extraordinar de bine. Reporter: Legat de subvenţiile pentru /.../... Sorin Grindeanu: Este lege in Parlament. Petre Daea: Exact, este legea in Parlament. Urmează să fie in Camera Deputaţilor. Cand va ieşi din Camera Deputaţilor şi urmează procedura pentru promulgare şi apoi o punem in practică, cum, de altfel, am pus in practică toate programele la care s-a referit domnul prim-ministru şi care şi-au avut sorgintea in actele normative pe care noi le-am pregătit, le-am prezentat in Guvern şi iată că aşteptăm acum decizia Parlamentului. Reporter: In cat timp preconizaţi că va fi gata? Petre Daea: Sigur, eu nu sunt omul care să dau date inexacte, motiv pentru care v-aş spune să aşteptaţi. Cat mai repede, pentru că este interesul nostru şi al crescătorilor de suine din ţară. Este soluţia salvatoare pentru crescătorii de porci din Romania şi salvatoare pentru cultivatorii de porumb, pentru că au unde să ducă acest minunat furaj, ştiindu-se foarte bine faptul că specia cea mai activă şi specia care consumă aceste furaje este porcul. Reporter: Domnule premier, liderul PSD, Liviu Dragnea, declara ieri chiar la Antena 3 că in momentul de faţă are indicii foarte clare: compania olandeză ING ne tratează ca pe o colonie, explicand astfel ce s-a intamplat in scandalul cu NN şi modalitatea in care compania respectivă şi-a anunţat clienţii. Care este şi poziţia dvs pe această temă, mai ales că Parlamentul vrea să iniţieze o comisie de anchetă. Sorin Grindeanu: Este treaba Parlamentului. Este foarte bine că face acest lucru. Eu de dimineaţă am avut o discuţie, aşa cum ştiţi, cu ministrul finanţelor, discuţia săptămanală pe care o am şi cu ministrul finanţelor şi cu preşedintele ANAF. Eu vreau să vă spun că privesc dincolo de partea serioasă pe care trebuie să o facă statul, fie că vorbim de comisiile de anchetă, fie că vorbim de Ministerul Finanţelor şi de ASF, pentru că nu trebuie să uităm de rolul ASF in acest domeniu, privesc şi din alt punct de vedere acest lucru şi vă rog să vă gandiţi la originea acestui scandal, un scandal care nu-şi are bazele in realitate, un scandal pornit din dorinţa unui competitor politic, competitor intern politic, domnul Predoiu a adus acest subiect in atenţie. Nu-şi are rostul. Mă uit cu, nu ştiu, cu dezamăgire la acest mod de a face politică. De altfel, acest mod de a face politică a fost sancţionat de către romani la sfarşitul anului trecut. De asemenea, folosesc acest prilej pentru a intări ceea ce ministrul finanţelor spune de cateva zile bune, şi anume că nu există niciun fel de intenţie, nu a fost niciun fel de discuţie de acest tip, iar cei care aduc aceste discuţii in spaţiul public şi care sădesc neincredere, prin parghiile pe care le are statul, fie că vorbim de comisiile de anchetă, fie că vorbim de ASF, fie că vorbim de Ministerul Finanţelor, vor trebui să plătească, pentru că nu mai putem să ne jucăm cu zvonuri care pot să producă tulburări in piaţă. Sunt lucruri pe care inclusiv oamenii politici trebuie să le inţeleagă, chiar dacă sunt angrenaţi intr-o bătălie internă, aşa cum este la PNL acum şi n-ar fi bine să folosească asemenea teme pentru a justifica existenţa politică. Reporter: Dincolo de competiţia politică, in momentul de faţă compania putea să intrebe executivul dacă are in intenţie o asemenea variantă de lucru pentru naţionalizarea Pilonului II. Acest lucru, din cate inţeleg, nu s-a intamplat. Acest lucru il susţine şi liderul PSD. El spunea că este un plan mult mai mare, astfel incat Comisia Europeană să declanşeze o procedură pentru deficit excesiv şi chiar sugera Guvernului, implicit dvs, să aveţi o discuţie pe această temă cu ambasadorul Olandei. Deci ce veţi face şi pe parte externă, referindu-ne strict la această companie? Sorin Grindeanu: Acesta este rolul comisiei parlamentare. Rolul nostru şi al ASF -ASF nu ţine şi nu este in coordonarea Guvernului, aşa cum ştiţi. Ceea ce ţine de Ministerul Finanţelor, ca şi măsuri, vom lua şi acesta a fost şi rostul discuţiilor şi unul din punctele de discuţie cu ministrul finanţelor. Celelalte lucruri, cele de anchetă, cele care ţin de ceea ce spuneaţi dvs, cred că acea comisie parlamentară poate să descopere ceea ce a fost neclar. Reporter: Credeţi că ar fi fost nevoie de o reacţie mai promptă din partea Ministerului de Finanţe, tocmai pentru a nu se ajunge aici? Sorin Grindeanu: Reacţie mai promptă la ce? La un zvon şi la o prostie aruncată de un om? Reporter: La poziţia principalei companii de pe piaţă pe acest domeniu. Sorin Grindeanu: Eu l-am văzut de cateva ori și l-ați văzut și dumneavoastră in comunicări oficiale, am făcut-o și eu, am subliniat ieri incă din inceputul ședinței de guvern acest lucru. Domnul ministru a ieșit de cateva ori spunand că este o prostie și că e un zvon total fals, ceea ce ințelege să facă această companie și modul in care au comunicat. O să vedem ce măsuri legale putem lua noi, ca și guvern, și, sigur, ceilalți pe care i-ați enunțat dumneavoastră. Ceea ce mă interesează in schimb pe mine e să transmit, in primul rand, hotărarea noastră și a dezminți această prostie aruncată in spațiul public de către un om politic care văd că se ocupă de lucruri de care n-ar trebui să se ocupe niciun om politic. Reporter: Domnule premier, in Romania sunt două mari mafii: mafia florăreselor și mafia icrelor. Intenționați cumva, in viitorul apropiat, să faceți ceva pentru demantelarea lor, avand in vedere că nimeni n-a reușit asta? Deci, dacă verificați compoziția icrelor de pe piață veți ajunge la niște concluzii ingrijorătoare. Iar despre florărese. Sorin Grindeanu: Ok. Eu am venit aici să discut - vă respect intrebarea, sunt de acord cu dumneavoastră și nu vreau să trimit in derizoriu ceea ce m-ați intrebat. Am venit aici nu să fac controale. Mă interesează și acest lucru, dar am venit să văd care e stadiul măsurilor pe care Ministerul Agriculturii le avea de implementat și i-am felicitat pentru ceea ce au făcut pană acum. Am discutat despre măsurile pe care trebuie să le ia următoarele trei luni. Toate lucrurile care țin de politici sectoriale și ceea ce spuneți dumneavoastră, cred că e rolul Ministerului, a Corpului de Control, de tot ceea ce ține și n-am niciun fel de opreliști in a incuraja demantelarea, cum spuneți dumneavoastră. Reporter: Și că tot vorbeam de trei luni de zile, astăzi ați avut o intalnire cu cei de la ANAF, cum vi se par, rezultatele au fost indeplinite, cele 14 măsuri? A ieșit și președintele ANAF la declarații, dumneavoastră cum vedeți situația și ce le-ați mai cerut pentru perioada următoare? Sorin Grindeanu: Eu cred că v-a anunțat domnul președinte Stan. Cele 14 măsuri au fost implementate, ne interesează in perioada imediat următoare, eu sper că v-a spus, nu știu dacă a ajuns să spună acest lucru in conferința de presă, dar ne interesează in perioada imediat următoare inclusiv măsuri legate de cadrul legal, cadrul fiscal, dacă pot să-l numesc așa. Unul din ele, dacă imi permiteţi să vă dau un exemplu, este să facem o analiză foarte atentă pe ceea ce in acest moment pare a deveni un sport naţional - intrarea in insolvenţă al foarte multor companii, firme, nu acuma in ultimul timp, ci in ultimii ani, dacă vreţi şi nereuşirea ieşirii din această zonă. Şi, aici, trebuie să se facă o analiză foarte-foarte atentă, şi le-am cerut celor de la Ministerul Finanţelor şi de la ANAF, astfel incat termenul de 15 mai, pe care l-am discutat cu ei pentru măsuri, multe altele, v-am aminitit doar una dintr ele - 15 mai - pentru a veni cu măsuri care să imbunătăţească, să nu se mai practice, aşa cum spuneam, şi cred că a spus şi domnul preşedinte, a devenit un sport naţional, foarte multe active, foarte multe lucruri sunt blocate in acest proces de insolvenţă. Nu vreau să spun dinainte, vreau să se facă foarte atent această analiză, iar măsurile, şi analiza şi măsurile trebuie a fi prezentate, mie şi Guvernului, pană in 15 mai. Reporter: Despre noua variantă de impozit, noua schimbare de mentalitate in ceea ce priveşte sistemul fiscal din Romania, ce ne puteţi spune? In momentul de faţă, ministrul de Finanţe nu a fost cat se poate de clar, a spus - Sub 2.000 de lei, va fi zero; intre 2.000 şi 3.000 de lei, 10%. Ce se intamplă peste acest prag, de 3.000? Sorin Grindeanu: Toate lucrurile care ţin de Codul Economic, la care se lucrează in acest moment la Ministerul Finanţelor, toate măsurile, toate lucrurile care sunt discutate, inclusiv cu partenerii, ieri am avut, spre exemplu, a participat şi domnul ministru al Finanţelor, două intalniri şi cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei şi cu Insitutul Aspen, am discutat despre politici publice, unul din punctele de la aceste intalniri, au fost şi măsurile fiscale, sunt lucruri, care, dacă le-aş anunţa şi le-am anunţat, ca şi hotărate acum, ar putea să nu ducă la efectele pe care noi ni le dorim. Sunt foarte mult lucruri care merită a fi discutate in perioada următoare, vor fi discutate şi analizate, in momentul in care acest cod economic va fi cat se poate de bine pus la punct, hotărarile luate, fiţi convinşi că le vom transmite cat se poate de direct şi transparent. Vă mulţumesc mult de tot! 2017-04-13 15:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-13-03-34-02big_03_resize.jpgÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Statului Kuweit în România, Talal Mansour AlhajeriȘtiri din 13.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-statului-kuweit-in-romania-talal-mansour-alhajeriGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe Excelența Sa Talal Mansour Alhajeri, ambasadorul Statului Kuweit in Romania. Cu prilejul intrevederii, cei doi oficiali au apreciat calitatea dialogului politic și evoluția relațiilor bilaterale. Oaspetele kuweitian a apreciat nivelul strans al relațiilor dintre Romania și Kuweit şi a exprimat interesul țării sale de consolidare a parteneriatului actual, mai ales in domeniile economic și comercial, avand in vedere potențialul de dezvoltare al colaborării bilaterale. Șeful Executivului și-a exprimat interesul pentru stabilirea unui mecanism flexibil de cooperare intre mediul de afaceri din Romania și cel kuweitian, care să includă o colaborare la nivelul camerelor de comerț si industrie din cele două state. In cadrul discuțiilor au fost identificate o serie de domenii care oferă oportunități de intensificare a cooperării bilaterale, intre care: industria de apărare, IT and C, turismul și agricultura. Kuweitul este un partener cheie pentru Romania, in regiunea Golfului Persic. Schimburile comerciale bilaterale au atins o cotă maximă in anul 2015 (79 milioane USD). Balanța Comercială este net excedentară, exporturile romanești reprezentand 90% din volumul total al schimburilor. 2017-04-13 14:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1492079160big_01_resize.jpgGuvernul și Coaliția pentru Dezvoltarea României vor avea un dialog permanent pe teme de interes publicȘtiri din 12.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-i-coalitia-pentru-dezvoltarea-romaniei-vor-avea-un-dialog-permanent-pe-teme-de-interes-publicGalerie foto Membrii Guvernului au avut astăzi, la Palatul Victoria, o primă intalnire cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei. Tematica a fost una variată, cuprinzand aspecte legate de proiectele legilor achizițiilor publice, prevenției, Codului Economic, salarizării unitare, dialogului social, precum și subiecte privind absorbția fondurilor europene, debirocratizare, fiscalitate, mediu, educație. Premierul Sorin Grindeanu a salutat utilitatea consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri și a invitat la un dialog periodic pe temele de interes, care să conducă la imbunătățirea unor proiecte aflate pe agenda publică. Șeful Executivului a subliniat că, in următoarele trei luni, urmează o perioadă de lucru intens, in care vor fi promovate in parlament proiectele legii salarizării unitare, prevenției, inființării Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, precum și legea proiectelor strategice in domeniile infrastructură, energie, apărare. - In infrastructură, in ultimii ani, s-a vorbit mai mult și s-a făcut mai puțin. Vreau să subliniem determinarea noastră de a mișca lucrurile cu o viteză mai mare in acest domeniu esențial. In următoarele două luni, vor fi lansate licitații foarte multe pe proiecte - in formula proiect și execuție. Vrem, de asemenea, să simplificăm procesul stufos al absorbției fondurilor europene și să reducem birocrația, desigur, cu respectarea tuturor regulilor de transparență, a afirmat premierul Grindeanu. Reprezentanții CDR au apreciat deschiderea Guvernului și modul in care au lucrat pană acum sectorial, cu mai mulți miniștri, exprimandu-și disponibilitatea de a rămane un partener de dialog, care să ofere expertiză pe proiecte punctuale, aflate pe agenda publică. In ceea ce privește proiectul legii prevenției, ministrul Alexandru Petrescu a precizat că se va pune accent pe indrumarea contribuabililor și va fi creat un portal de informare destinat atat antreprenorilor, cat și organelor de control, care să cuprindă și un ghid de bune practici. Demersul urmărește să faciliteze creșterea conformării voluntare a mediului de afaceri. Reprezentanții Coaliției au apreciat importanța legii prevenției, care reprezintă o schimbare de paradigmă, subliniind că este vitală instruirea personalului care o implementează, astfel incat să existe o aplicare unitară. In ceea ce privește absorbția de fonduri europene, a fost avansată ideea realizării unui registru unic de nereguli, care să crească gradul de predictibilitate și să conducă la evitarea de corecții financiare, in contextul in care Guvernul și-a propus să atragă anul acesta 5,2 miliarde euro rambursabili din fonduri europene. La finalul reuniunii s-a convenit continuarea colaborării reprezentanților Guvernului cu cei ai CDR atat in același format, cat și pe grupuri de lucru sectoriale, următoarea intalnire urmand să aibă loc la mijlocul lunii mai. La reuniune au participat, din partea Guvernului, vicepremierii Sevil Shhaideh și Grațiela Gavrilescu, precum și miniștrii Mihai Tudose, Viorel Ștefan, Alexandru Petrescu, Gabriel Petrea, Pavel Năstase, Mihai Busuioc. 2017-04-12 15:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1491993616big_Întâlnire_cu_reprezentanții_coaliției_pentru_dezvoltarea_româniei_06.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu în județul Bistrița-NăsăudȘtiri din 11.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-judetul-bistrita-nasaudGalerie foto Intalnire de lucru pe tema drumurilor naționale DN 17D și DN 17C Vizită la șantierul de pe Lotul 1, Tronsonul 1, DJ 172D [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Domnule președinte, domnule primar, am văzut că ați inceput lucrările la jumătatea lui martie. Vă spun din experiența mea de fost președinte de Consiliu Județean, să știți că o să vin la vară să văd dacă v-ați ținut de cuvant față de ce v-ați angajat. Domnule primar, sper că ați depus și pe PNDL 2; să știți că sunt peste 12.000 de proiecte depuse in toată țara. Dincolo de ce vedeți la televizor, vă rog frumos să credeți - și asta știe fiecare primar - că PNDL-ul acesta este un program național care a avut succes, tocmai pentru că a avut succes faza 1, de aici și dorința primarilor de a depune pentru PNDL 2. De ce? Pentru că prin acest program s-a redus foarte mult decalajul dintre sat și oraș, s-a investit in drumuri, in ape, in canal, in tot ceea ce inseamnă școli. Noi vom continua; suntem in faza de evaluare de proiecte și imi doresc să putem finanța cat mai multe dintre acestea. Imi doresc să vin la vară, dacă ați indeplinit ce v-ați angajat. Deși scrie 18 luni, nu vreau să fac presiuni, dar, din ce a zis domnul președinte, puteți să le faceți mai repede, să vin să văd lucrările finalizate. Intalnirea premierului Sorin Grindeanu cu locuitorii din Prundu Bargăului Discursul premierului Sorin Grindeanu, la evenimentul de aniversare a 25 de ani de la constituirea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud [Check against delivery] Inalt Prea-SfințiaVoastră, Doamnelor şi domnilor foşti şi actuali miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Domnule preşedinte, Domnilor foşti preşedinţi, foşti vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi invitaţi, Pentru mine, să ştiţi că e o bucurie să fiu astăzi, alături de dumneavoastră, şi ii mulţumesc lui Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru invitaţie. Spunea domnul vicepremier Dancu că doar patru judeţe au marcat acest eveniment. Unul dintre ele e şi Timişul; vineri am fost la sărbătoare la Timiş şi sunt de acord cu dumneavoastră, că probabil, ca evenimente, ar fi trebuit să ia exemplu de la cele patru judeţe din Ardeal şi Banat. Eu sper să recupereze timpul pierdut. Ştiu că azi e pentru dumneavoastră o zi specială, de aceea aş dori să vă felicit pentru aniversarea a 25 de ani de la infiinţarea Consiliului Judeţean şi să vă urez mulţi ani de acum inainte in slujba bistriţenilor, a oamenilor foarte, foarte frumoşi din acest judeţ. Este pentru prima oară cand vin in judeţul Bistriţa-Năsăud ca prim-ministru. Imi doresc să nu fie şi ultima. Tocmai am stabilit impreună cu Radu un termen pentru finalizarea unei lucrări, aşa că imi doresc ca ceea ce ne-am propus azi şi am discutat ieri la Beclean sau astăzi la Năsăud cu primarii din zonă, sau - cum ai zis că se numeşte? Statele Unite ale Bargăului? - pe toată Valea Bargăului, să se indeplinească şi, dincolo de toate promisiunile şi vorbele, pe care sunt convins că le-aţi auzit in toţi aceşti ani, eu cred că e timpul să trecem la fapte. Eu voi veni aici de fiecare dată, pentru că vreau ca proiectele de infrastructură, in special, pe care le-am discutat astăzi, să devină lucruri palpabile şi repede, cu termene şi grafice clare, domnule ministru, pe care să le respecte toată lumea. Vă spuneam că sunt convins că oamenii s-au plictisit de vorbe şi de şosele desenate cu carioca pe tablă sau pe hartie. Vor drumuri şi infrastructură modernă şi sigură, iar treaba noastră este să ne asigurăm că aceste lucruri se intamplă. Pentru că investiţiile şi dezvoltarea unui judeţ depind, intr-o proporţie mare, de modul in care arată infrastructura. E una din priorităţile guvernului pe care il conduc. Sunt insoţit, aşa cum aţi văzut, de ministrul transporturilor şi vreau să o luaţi ca şi garanţie - de fapt, şi domnul primar de la Beclean, şi domnul primar de la Năsăud m-au pus să semnez in cartea de onoare, dar angajandu-mă la anumite lucruri şi fiind sub semnătură, lucruri care ţin de infrastructură; m-am dat, intr-un fel, pe mana ministrului transporturilor. Te rog frumos să nu mă dezamăgeşti! Şi vreau să luaţi, aşa cum vă spuneam, ca pe o garanţie că atat DN 17C cat şi DN 17D vor intra rapid in procesul de modernizare. Doamnelor şi domnilor, Mă bucur că şi aseară, şi astăzi, la discuţiile pe care le-am avut cu cei din administraţia locală şi nu numai, nu s-a discutat o secundă despre politică. Şi am vorbit despre problemele comunităţilor locale, despre ceea ce văd aleşii locali ca soluţii pentru viitor şi este foarte bine că lucrurile s-au intamplat in acest fel. Sunt convins că in sală - şi ştiu, pentru că l-am intrebat pe Radu - sunt reprezentanţi primari, de toate culorile politice, parlamentari şi am făcut peste tot apel, fac şi aici, să lăsăm trei ani deoparte politica, să ne ocupăm de ceea ce am spus că facem. Şi că vom face. Şi am promis oamenilor şi pentru ceea ce ne-au votat. Fie că vorbim de autorităţi locale, fie că vorbim, in cazul meu şi al domnului Răzvan Cuc, de ceea ce inseamnă măsurile şi programul de guvernare care a fost votat la sfarşitul anului trecut. Sunt un om care vine din administraţia publică locală, am fost viceprimar al municipiului Timişoara, preşedinte de consiliu judeţean. Cunosc extrem de bine toate provocările pe care o administraţie publică locală le are, atat din postură de fost viceprimar, cat şi - aşa cum e Radu acum - preşedinte de consiliu judeţean; ştiu că s-a plictisit lumea - şi aveţi dreptate, domnule Dancu - s-a plictisit lumea să meargă cu dosare la Bucureşti, să depună pentru proiecte, să ceară. Şi această birocraţie trebuie să inceteze şi vă anunţ că maine am şedinţă de guvern şi ştiu că aţi străbătut ţara timp de un an de zile cu domnul Dragnea. Intr-un final, au rămas foarte multe lucruri bune, numai că eu maine aprob strategia de descentralizare in guvern. Ceea ce e un pas extrem de important pentru ceea ce avem de făcut in continuare. Deşi am miniştri in echipa mea care au, aşa, o reticenţă pe care şi domnul Rus, şi domnul Dancu o cunosc, e foarte greu să renunţe la anumite lucruri pe care le consideră că sunt de apanajul administraţiei centrale.Vă spun că maine facem acest poate prim pas ca hotărare şi aprobăm această strategie de descentralizare; pentru că e nevoie şi sper ca finalul mandatului nostru incredinţat de cetăţeni să ne prindă cu toate aceste lucruri făcute. De asemenea, Masterplanul pe infrastructură, dacă facem ceea ce spunea domnul Rus că nu trebuie să facem, adică intăresc ce spune domnul ministru Rus, in mod sigur aşa se va intampla. Dacă ne ducem cu acest Masterplan in Parlament, mai trage unul care e cu gură mai mare mai intr-o parte un culoar de autostradă, nu ne apucăm de lucru. Drept urmare, am luat decizia in urmă cu cateva săptămani: avem un Masterplan pe care domnul ministru Rus l-a prezentat la Bruxelles şi care a fost aprobat şi care este agreat de către Comisia Europeană. Există o hotărare de guvern care a adoptat acest Masterplan, am terminat discuţia. Trebuie să trecem la treabă şi imi doresc şi lucrul ăsta se va intampla. O să vedeţi in perioada următoare foarte multe proiecte noi, licitaţii in concordanţă cu acest Masterplan vor fi lansate in următoarea lună, in următoarele două luni, astfel incat să putem să dăm drumul la lucrări. Şi mai e ceva. Să ştiţi că sunt bani. Vorbim de bani europeni. Noi n-am ştiut să-i cheltuim. Am fazat proiecte care trebuiau să fie gata şi banii europeni absorbiţi de noi in vechiul exerciţiu bugetar 2007-2013 şi am venit cu mare parte din ele in acest exerciţiu bugetar, cand trebuia să facem altele. O intreagă discuţie in Romania şi in mod sigur şi-o aduce aminte domnul ministru Rus, cred că dansul a generat-o şi sunt de acord şi aici cu dansul. Domnule, vrem autostrăzi, nu drum expres de mare viteză. Păi, vă spun că, spre exemplu, vinerea trecută am fost la Craiova. Cand putem să dăm drumul domnule ministru, la Craiova-Piteşti? Răzvan Cuc: La sfarşitul lunii mai putem lansa proiectare şi execuţie pentru /drumul/ expres Piteşti-Craiova. Sorin Grindeanu: Ok, de mare viteză, care are un singur minus: nu există acea bandă de refugiu; in rest, este regim de autostradă. Radu Moldovan: Domnule ministru, iertaţi-mă că intervin, dar ceva despre Bistriţa, Dej, am inţeles ceva cu Turda al meu. Sorin Grindeanu: Eu ştiu, Radu, ştiu că nouă aici, in Ardeal, in Banat, nu prea ne place să vorbim de ceilalți. Am vrut să vă dau un exemplu de orgolii care au trecut dincolo de logică şi s-au blocat proiecte importante in aceşti ani şi nu am reuşit să atragem fonduri europene. Eu sper că acest ritm se va schimba şi inclusiv ce spunea Radu, cu acel drum expres care costă - ia spuneţi, domnule ministru. Răzvan Cuc: Deci proiectul este prins in Master Planul General de Transport ca perioadă de implementare 2021 şi mai departe, dar asta am anunţat şi aseară şi am spus acest aspect. Valoarea investiției este de 2,2 miliarde de lei. Este un drum care se intinde pe raza a patru județe, pe raza judeţului Bistriţa, 121 km şi vom rula programul de moderare al Masterplanului, pentru că Masterplanul este un program, este un cadru orientativ. Bineințeles, el a fost aprobat prin hotărare de guvern, dar noi putem aduce proiectele din perioada următoare de implementare mai aproape şi pentru a face absorbție de fonduri europene, care este necesară in același timp şi cu dezvoltarea infrastructurii şi vom rula acest program, şi la anul, in 2018, vom scoate la licitaţie studiul de fezabilitate pentru acest drum expres, Turda-Halmeu, care incorporează şi cei 121 km de drum. Sorin Grindeanu: Vă mulțumim, domnule ministru! O să-l pun pe domnul ministru al transporturilor să vă lase numărul de telefon şi dacă nu face ce trebuie, să-l bombardați cu mesaje, da? Răzvan Cuc: Şi incă un aspect, dacă tot vorbeam de descentralizare: noi am descentralizat. Unde este domnul...? Uitaţi-l, domnul director de la DRDP Cluj! Are toată libertatea de la compania naţională să deruleze programul de licitație pentru cele două drumuri, DN 17C, DN 17B. Are buget alocat, deci nu va avea niciun fel de impediment să motivăm că de la nivelul companiei naţionale s-a blocat vreo procedură. Sorin Grindeanu: Mulţumesc! Să ştiţi că imi doresc să vin in vara asta, cum s-a angajat constructorul că va termina drumul pană la o zonă superbă, nu am fost pană astăzi acolo, la Colibiţa, şi vreau să vă spun că peisajul de acolo este comparabil cu ce se laudă cei din Elveţia sau Austria şi aşa mai departe. Imi doresc să vin in vară, acesta este angajamentul constructorului, să fiu la inaugurarea sau la finalizarea acelei lucrări. Inchei, pentru că deja am vorbit foarte mult, vă spuneam la inceputul discuției că e timpul să trecem de la vorbe la fapte. Provin din aceeași zonă, să spunem, ca şi dumneavoastră, nu imi place foarte mult, cum nu i-a plăcut nici domnului Rus, nici domnului Dancu, acea dezbatere continuă, specifică, să spunem, capitalei noastre, mai degrabă suntem oameni ai faptelor şi tocmai de aceea vă spun că impreună cu echipa pe care o conduc imi doresc să urmăresc pas cu pas acele măsuri pe care trebuie să le punem in aplicare, iar următoarele trei luni sunt extrem de importante pentru a pregăti acel cadru legislativ care să pornească toate lucrurile de care amintea domnul Rus şi anume un cadru legal pentru proiectele strategice, se pierde foarte mult timp, dacă vorbim de infrastructură, cu acea fază care este premergătoare execuției. Parcă de mai multe ori pierzi timpul cu pre-fezabilitate, fezabilitate, exproprieri, CMSC, eventuale acțiuni in instanță şi aşa mai departe, decat faza de execuție efectivă a lucrării. Venim şi schimbăm aceste... O să intre, şi e in dezbatere publică, şi vă anunţ, ca să ştiţi, spre final, codul administrativ la care aţi lucrat, domnule vicepremier. Eu cred că trebuie să ieşim din această ipocrizie care e undeva pornită la inceputul anilor 2000, prin 2004-2005, o parte din cei care reprezintă guvernul in teritoriu, pornind de la prefecţi, subprefecţi, şefi de deconcentrate; bineințeles că se schimbă odată cu un nou guvern, doar că ne facem că nu vedem. Toate aceste lucruri - şi de aia vă spuneam că este o ipocrizie - din aceste lucruri trebuie să ieşim. Prefectul va avea funcție de secretar de stat, subprefectul de subsecretar de stat şi mergem in continuare şi pe zona de deconcentrate, pentru că şi deconcentratele trebuie să pună in aplicare programul de guvernare, simplu. In al treilea rand, este in dezbatere legea prevenției şi o găsiți pe site. Pe langă partea care se adresează economicului şi care e extrem de necesară, de ce? De prea multe ori, instituții de la noi din ţară au considerat că partea de control e mult mai importantă decat cea de indrumare şi au uitat acea componentă de indrumare. E cazul să le spunem, să dăm o lege, prin care să le aducem aminte că e nevoie şi de acea componentă de indrumare. Lucrul ăsta e valabil şi am intarziat două sau trei săptămani pană a pune in dezbatere publică această lege pentru că am vrut să adaug şi administraţia, fie că vorbim de administraţia locală, fie că vorbim de cea centrală, aici incluzand lucrurile pe care primarii sau președintele de consiliu județean sau inclusiv cei din administraţia centrală le cunosc foarte bine. Vin nişte domni binevoitori de la Curtea de Conturi, intr-un an spun intr-un fel, anul viitor in alt fel, şi nu mai ştii cum să iţi gestionezi, fiind un om de bună-credinţă, să iţi gestionezi bugetul. Al patrulea rand, la fel de important, dar ar trebui să vorbim două ore despre această lege, dar se va vorbi şi se vorbește foarte mult pe televizor: Legea salarizării unitare. E un lucru care suscită foarte mult interes, cred că s-au explicat foarte multe din principiile care au stat la baza acestui proiect. Poate cateodată, cu prea multe nuanțe care au făcut o imagine nu tocmai corectă. Ceea ce ne interesează este să așezăm intregul sistem bugetar intr-o piramidă corectă, iar oamenii să fie răsplătiți prin salarii conform responsabilității pe care o au. Eu am trăit aceste lucru, eram coleg cu dl Rus, ministrul comunicațiilor, un minister mic faţă de cel al transporturilor, erau vreo 200 in aparatul central şi eu aveam al 50-lea salariu - şi eram ministru in funcție. Lucrurile astea nu sunt normale, cum in primării nu e normal ca primarul să nu aibă cel mai mare salariu. Nu e normal ca președintele de consiliu județean să nu fie cel mai bine plătit. Totodată, şi responsabilitatea este foarte mare. Le spuneam primarilor la intalnirea de la Năsăud următorul lucru, apropo de salarii: o să aveţi o responsabilitate foarte mare, pentru că o să decideți singuri nivelul şi cum ii veţi plăti. Limita de jos va fi salariul minim pe economie, limita de sus, salariul viceprimarului. Dacă dumneavoastră veţi hotări in unitatea administrativ-teritorială nişte salarii foarte mari, s-ar putea să nu vă mai ajungă banii pentru investiţii. Dar asta veţi face dumneavoastră in acea sumă de bani care vă revine şi dumneavoastră veţi hotări. Şi asta e parte din descentralizare, dle vicepremier. Şi astea sunt lucruri care ţin de responsabilitatea fiecăruia dintre dumneavoastră. Dumneavoastră, impreună cu consiliul local, printr-o hotărare de consiliu local, veţi hotări aceste nivele de salarizare. Deja cred că am vorbit prea mult. O să mai am ocazia şi sper ca in vară, constructorii să se țină de cuvant, dle președinte, şi să vină aici, la inaugurare. Fiind in săptămana dinaintea Sfintelor Sărbători de Paşti, inchei prin a vă mulțumi pentru că astăzi m-aţi invitat, prin a vă ura Sărbători Fericite! Să dea Dumnezeu să vă petreceți Sfintele Sărbători de Paști in linişte, cu familia, cu toţi cei dragi. Vă mulţumesc, Sărbători Fericite! Declarație de presă la evenimentul de aniversare a 25 de ani de la constituirea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Mulţumesc! In primul rand, ii mulţumesc domnului preşedinte Radu Moldovan că ne-a invitat astăzi aici. Sărbătorim 25 de ani de la infiinţarea Consiliului Judeţean. Să ştiţi că problemele administraţiei publice locale sunt cam aceleaşi peste tot in ţară. Eu vineri am fost la o sărbătoare de acelaşi tip la Timiş, unde, de asemenea, s-au marcat cei 25 de ani. Problemele, cum vă spuneam, sunt aceleaşi, cele legate de infrastructură, pe care vi le-a detaliat domnul ministru Răzvan Cuc. Eu un singur lucru vreau să adaug şi v-am spus şi in sală şi anume, faptul că sunt convins şi ştiu acest lucru, că lumea s-a săturat de vorbe, s-a săturat de drumuri desenate pe tablă cu carioca, s-a săturat de termene care nu sunt respectate, s-a săturat de tot ceea ce ştiţi că s-a intamplat in aceşti ani. Sunt bani europeni, bani europeni pe care noi in anii trecuţi n-am ştiut să-i cheltuim. Foarte multe proiecte au fost fazate pe actualul exerciţiu bugetar, ceea ce e un mare minus pentru ţara noastră, iar infrastructura este şi reprezintă unul din domeniile prioritare ale guvernului pe care il conduc. In altă ordine de idei, bineinţeles că s-a discutat, la fel, foarte mult, de ceea ce inseamnă legea salarizării unitare, s-a discutat de legea prevenţiei, de legea educaţiei, la intalnirile pe care le-am avut nu doar astăzi, aseară, la Beclean, astăzi la pranz, la Năsăud şi după aceea, cu primarii din zona - ca să o spun scurt, aşa - Bargăului, cu diferite denumiri. Am fost astăzi şi vreau să vă spun că aveţi un judeţ superb, am fost astăzi impreună cu domnul preşedinte la lac, la Colibiţa. Sper ca cei care s-au angajat că vor termina acest drum pană in vară să o şi facă, pentru că imi doresc să vin la inaugurare, să se ţină, că tocmai vorbeam de termene. De asemenea, vreau să vă spun determinarea guvernului pe care il conduc pentru a face descentralizare, iar primul pas se va face maine, cand vom adopta prin hotărare de guvern strategia pentru descentralizare. Le-am trimis şi i-am transmis şi domnului preşedinte Radu Moldovan, am transmis tuturor, inclusiv primarilor cu care m-am intalnit şi ieri şi astăzi. Imi doresc ca acest proces să treacă dincolo de vorbe, la fel ca şi proiectele de pe infrastructură. Maine e primul pas pe care il facem şi adoptăm in guvern strategia de descentralizare. Şi aici e nevoie. Ştiu foarte multe exemple, mi le-a spus şi domnul preşedinte, mi-au spus şi primarii, dacă e să vorbim de tabere care trebuie să treacă la autorităţile publice locale, de situaţia pe care o aveţi cu sala de... aici, unde suntem ... unde suntem aici, cu terenul, cu tot ceea ce avem de clarificat. Eu am cerut miniştrilor şi membrilor echipei guvernamentale ca toate lucrurile care pot fi date către autorităţile publice locale, inţelegand aici şi cele judeţene, să poată fi transferate intr-un ritm cat mai rapid, astfel incat cei care pot gestiona aceste obiective să o facă şi o fac in mod sigur mult mai bine decat noi, de la Bucureşti. Ăsta e un punct extrem de important. De fapt, maine, dincolo de aprobarea strategiei pentru descentralizare, aprobăm un prim proiect de acest tip, pe care l-am cerut in urmă cu o lună, la Tulcea...faleza de la Tulcea, să treacă in administraţia consiliului judeţean. Am dat acest exemplu, pentru că imi doresc, provin din administraţia publică locală, am fost viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean, ştiu preocupările, ştiu problemele pe care le au şi primarii şi cei care conduc consiliile judeţene. Provenind din randul lor, incerc că nu trec foarte repede pe partea cealaltă şi să uit ceea ce de fapt sau de ceea ce de fapt m-am lovit şi eu. Şi imi doresc ca toţi membrii echipei pe care o conduc să inţeleagă acest lucru, dacă nu inţeleg, o să ii fac să inţeleagă. Vă rog, dacă aveţi intrebări. Reporter: Care sunt principiile acestor strategii de descentralizare? Sorin Grindeanu: Cele pe care - şi discutăm, eu v-aş ruga, chiar v-aş ruga să o studiaţi, pentru că e extrem de important, au fost discutate şi primii paşi au fost făcuţi in urmă cu caţiva ani, prin acele intalniri care erau de două tipuri, cele de descentralizare, dar şi de regionalizare şi lucrurile acelea au pornit cred că in 2013, 2014 şi amintea domnul vicepremier Dancu in sală. Din păcate, şi acolo s-a rămas la stadiul de vorbe şi nu s-au făcut paşii concreţi. Dar ceea ce vreau să spun, să subliniez, eu chiar vă rog să le studiaţi, este următorul lucru: să afirm dorinţa guvernului pe care il conduc să facă această - şi va face această descentralizare, dar totodată, şi autorităţile locale, judeţene, să fie responsabile şi să işi inţeleagă responsabilitatea pe care o au, o dată ce acest proces, care nu e un proces simplu, care să se termine de pe o zi pe alta, va fi finalizat. Sigur că de datoria noastră e să le dăm şi parghiile necesare să gestioneze toate aceste noi probleme pe care le vor avea, dar ăsta este drumul pe care trebuie să mergem şi in forma asta vom merge cu o viteză sporită in perioada imediat următoare. Vă rog. Reporter: Ne spuneţi dacă la Sinaia s-a discutat/.../ Sorin Grindeanu: Nu am avut nici un fel de discuţii la Sinaia, decat despre remaniere, s-a tras linie, ceea ce e normal, la trei luni, noi avand măsurile de guvernare foarte clar scrise in calendar şi ceea ce trebuie să facem in fiecare trimestru, ceea ce s-a făcut in primul trimestru, şi nu avem nici un motiv să nu fim mandri de măsurile pe care le-am promis oamenilor şi pe care le-am adoptat şi poate şi mai important, aceste următoare trei luni, care sunt extrem, extrem de importante, mai ales impreună cu Parlamentul, care are de adoptat legi extrem de importante, care să pregătească cadrul de care am tot vorbit şi in campania electorală, şi după. Dacă vreţi să vorbim de legea prevenţiei, de legea salarizării unitare, de acea lege pentru fondul suveran, pentru că vreau să meargă in Parlament acest lucru, nu prin hotărari sau ordonanţe de urgenţă, pentru formarea, dacă pot să spun aşa, a fondului suveran. Sunt trei /.../ extrem de importante, dar care trebuie făcute intr-un dialog continuu cu Parlamentul, astfel incat sfarşitul sesiunii parlamentare să ne prindă cu toate aceste legi importante şi pe care le-am promis oamenilor şi le-am asumat, adoptate. Reporter: Preşedintele Camerei de Comerţ Bistriţa-Năsăud, care este şi vicepreşedinte la nivel naţional, declara recent că mediul privat este ingrijorat de legea salarizării, de creşterile pe care le-aţi promis, că acestea ar duce la un exod al specialiştilor din mediul privat către public. Aveţi semnale... Sorin Grindeanu: Domnul Ban, nu?Am avut o intalnire şi cu dansul astăzi şi cu alţi oameni de afaceri, la Năsăud, şi am spus următorul lucru şi vă spun şi dumneavoastră: să ştiţi că noi, dacă privim anii 2014-2015, ceea ce am făcut la inceputul acestui an, prin măsuri de relaxare fiscală, prin noul Cod Fiscal, pe care tot un guvern, să spunem, de culoarea noastră, l-a adoptat, toate aceste lucruri au fost prima oară pentru mediul de afaceri. De acolo a scăzut TVA, au scăzut accizele, taxa pe stalp. Dacă veţi calcula impactul acestor lucruri pe bugetul de stat s-ar putea să ne apropiem tot in jur de ceea ce inseamnă efortul pentru aplicarea legii salarizării unitare şi in jur de 30 de miliarde. Deci noi prima oară am impulsionat mediul de afaceri, prin aceste relaxări fiscale, prin scăderi de TVA, prin toate lucrurile pe care dumneavoastră le ştiţi, dar acest lucru trebuie să vină in balanţă şi cu stimularea oamenilor care lucrează in sectorul privat. Trebuie să avem grijă şi să nu privim doar partea care e, să spunem, doar a noastră. Trebuie să se privească tot timpul ambele părţi. Vă rog. Reporter: Spuneaţi că se pierde foarte mult timp in faza de pre-execuţie a lucrărilor in multe proiecte importante. Ne puteţi spune concret ce soluţii puteţi să găsiţi la această problemă? Şi pe dl ministru aş vrea să il intreb de situaţia tronsonului /.../ un tronson aproape gata, dar lipseşte un viaduct. Sorin Grindeanu: Am spus lucrul ăsta şi susţin in continuare şi cred că cel mai bun exemplu este centura Bacăului, unde au stat vreo cinci ani, sper să nu greşesc, patru-cinci ani, in studii de fezabilitate, contestaţii, CNSC-uri, chestiuni in instanţă, absolut legale şi normale. Nu vreau să fiu inţeles greşit. Numai că după patru sau cinci ani, de-abia s-a putut intra in execuţia efectivă. Pe mine mă interesează şi pe noi ne interesează să punem in aplicare acest Masterplan de care vorbeam, Masterplan care are in spate fonduri europene, bani europeni, care ne vor ajuta la absorbţie şi pe care - putem să-l facem schimband cateva lucruri. Şi anume, acea lege sau cadrul legal pentru proiectele strategice, reducand - şi lucrul ăsta il facem in dialog cu Comisia Europeană, pentru că vreau să păstrăm toate principiile discutate cu danşii, transparenţă, toate lucrurile respective, dar reducand foarte mult, pe aceste proiecte strategice, iar infrastructura are, slavă Domnului, foarte multe, reducand termenele pre-execuţie, astfel incat să putem intra cat mai repede in faza efectivă de execuţie a acestor lucrări. Şef de filă din partea guvernului pe această lege este domnul ministru Tudose, Ministerul Economiei. Din discuţiile pe care le-am avut cu dansul in ultimele zile, probabil că in cam două săptămani poate să iasă cu aceste prevederi legale. Vă rog. Mihai Tudose : Referitor la Autostrada Transilvania, sectorul... tronsonul Gilău - Nadaşel, vă referiţi la podul de pe Someş, avem şase firme care au depus ofertele, sunt in analiză la companie, la CNAIR, şi vom desemna in cel mai scurt timp caştigătorul, pentru a se apuca să facă conexiunea cu restul tronsonului de autostradă executat. Dar un lucru foarte important pentru Autostrada Transilvania este faptul că am reuşit să introducem şi să degrevăm bugetul de stat, să introducem tronsoanele Suplacu de Barcău - Borş, Suplacu de Barcău - Mihăieşti, pe fonduri europene , pe POIM, astfel incat putem aloca fonduri de la bugetul de stat pentru alte proiecte care necesită bugetare de la stat. Reporter: /.../ Aveţi un termen pentru care /.../? Mihai Tudose: Termenul o să vi-l comunice Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ofertele sunt depuse la ei, comisia este constituită şi in cel mai scurt timp /.../ se va declara şi caştigătorul. Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Dacă mai aveţi intrebări? Dacă nu, vă mulţumim mult. 2017-04-11 14:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-11-02-26-31big_1.jpgÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Spaniei la București, Ramiro Fernández BachillerȘtiri din 10.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-spaniei-la-bucure-ti-ramiro-fernandez-bachillerGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Regatului Spaniei la București, Ramiro Fernandez Bachiller. In cadrul intrevederii au fost salutate relațiile cordiale, in mod tradițional, dintre Romania și Spania, stat in care se află una dintre cele mai importante comunități de romani. Au fost trecute in revistă elementele de succes in cooperarea bilaterală, cu accent pe reușitele recente in limitarea fenomenului infracțional transnațional, cu această ocazie fiind reiterată susținerea pe care Spania o acordă aderării Romaniei la Spațiul Schengen. Totodată, a fost convenită susținerea reciprocă a pozițiilor celor două state in cadrul Uniunii Europene, in contextul Brexit, inclusiv sub aspectul continuării unor politici aflate la baza proiectului european. Din acest punct de vedere, premierul Sorin Grindeanu a evidențiat importanța fondurilor de coeziune și a Politicii Agricole Comune, ca mecanisme esențiale pentru Romania de a reduce decalajele economice față de alte state membre ale UE. Ne-am propus, anul acesta, o creștere economică de 5,2%, iar pentru a facilita accesul investitorilor pe piață vom promova o lege prin care să scurtăm implementarea proiectelor strategice din infrastructură, energie și apărare. Este un test pe care nu avem de gand să-l pierdem, a declarat șeful Executivului, care a adăugat, cu această ocazie, că guvernul incurajează investițiile spaniole in țara noastră. La randul său, ambasadorul Ramiro Fernandez Bachiller a făcut referire la domenii in care colaborarea dintre cele două state ar putea fi dezvoltată, precum economia, infrastructura, apărarea, educația, mediul și turismul. Premierul Grindeanu a avansat ideea unui dialog axat pe soluții concrete de parteneriat pe domeniile menționate, urmărindu-se ca relațiile dintre cele două state să atingă un nou nivel. In cadrul intalnirii, invitatul spaniol a punctat, printre altele, contribuția romanilor - oameni cinstiți și bine integrați, reprezentand cea mai mare comunitate de străini din Spania - la ieșirea din recesiune a acestei țări. Informații suplimentare La 23 iunie 2016, s-au implinit 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Romania şi Regatul Spaniei. Inceputul acestor relații datează de la 23 iunie 1881, cand a fost infiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei. După incheierea primei convenţii comerciale intre cele două ţări, in 1908, Romania a iniţiat, in 1911, demersurile pentru infiinţarea Legaţiei Romaniei in Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913. In prezent, companiile spaniole ocupă locul 8 in topul investițiilor directe in Romania. 2017-04-10 17:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-10-06-02-23big_sigla_guv_coroana_albastru.pngANAR și ANIF caută soluții pentru finanțarea din bani europeni a unor lucrări de îmbunătățiri funciareȘtiri din 10.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/anar-i-anif-cauta-solutii-pentru-finantarea-din-bani-europeni-a-unor-lucrari-de-imbunatatiri-funciareGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu s-a intalnit astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai conducerii Administrației Naționale a Apelor Romane (ANAR) şi ai Agenției Naționale de Imbunătățiri Funciare (ANIF). Discuția s-a axat asupra soluțiilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice, respectiv a inlăturării pagubelor cauzate de fenomenele extreme, precum inundații, viituri, alunecări de teren, secetă etc. - Din păcate, ultimii ani ne-au arătat că investițiile insuficiente in infrastructura impotriva inundațiilor, precum și in rețeaua de irigații, ne fac vulnerabili in fața fenomenelor naturale extreme. Avem la dispoziție bani europeni, pe care ii putem folosi in această direcție- , a subliniat șeful Executivului. In cadrul intalnirii s-a discutat despre posibilitatea de finanțare din fonduri europene a unor lucrări de imbunătățiri funciare - desecare și drenaj - ce urmează să fie realizate la nivel național, pentru a fi reduse efectele schimbărilor climatice. In acest sens, este necesară includerea Agenției Naționale de Imbunătățiri Funciare printre beneficiarii eligibili ai Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020, Axa Prioritară 5. Premierul Sorin Grindeanu a cerut ANIF și ANAR ca in termen de o lună să prezinte soluția juridică care să permită accesarea acestor finanțări pentru investiții in infrastructura de imbunătățiri funciare. La intalnire au participat Nicolae Bărbieru, din partea ANAR, și Florin Ionuț Barbu, din partea ANIF. Informații suplimentare: Inundațiile şi excesul de umiditate al zonelor joase au impus indiguiri şi desecări pe suprafețe ce depășesc 3,1 milioane ha, din cele 4 milioane ha necesare. Pe cca. 215.000 ha rețeaua de canale de desecare a fost completată şi cu o rețea de drenaj inchis. Există 763 de stații de pompare, din care 443 sunt funcționale. Eliminarea excesului de apă şi apărare impotriva inundațiilor prin lucrări de desecare - drenaj asigură condiții favorabile de utilizare a terenurilor agricole prin lucrări de colectare, transport şi evacuare a apelor in exces. Amenajările de desecare-drenaj au fost realizate cu precădere in Lunca şi Delta Dunării, pentru introducerea in producţie a terenurilor scoase prin indiguire de sub influenţa inundaţiilor Dunării, in Transilvania şi Banat pentru eliminarea excesului de umiditate, precum şi pe terenurile amenajate pentru irigaţii, in scopul realizării condiţiilor de control a umidităţii solurilor şi prevenire a degradărilor secundare. Amenajările de desecare-drenaj contribuie la intoarcerea in circuitul economic a terenurilor degradate de acţiunea unor factori naturali sau antropici. In acest context, amenajările de desecare - drenaj sunt lucrări publice, de interes naţional. 2017-04-10 17:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-10-05-43-16big_sigla_guv_coroana_albastru.pngÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu reprezentanți ai companiei Philip Morris Trading SRLȘtiri din 10.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-reprezentanti-ai-companiei-philip-morris-trading-srlGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu: Salutăm investițiile care asigură crearea de noi locuri de muncă, plătite la un nivel cat mai apropiat celui european Prim-ministrul Sorin Grindeanu i-a primit, luni, 10 aprilie, la Palatul Victoria, pe reprezentanţii companiei Philip Morris International: Christos Harpantidis - Managing Director pentru Grecia, Romania, Bulgaria, Cipru, Malta, și Branislav Bibic - Managing Director Romania. Reprezentanții companiei producătoare de țigarete au prezentat proiectul unei investiții semnificative pentru piața locală, menită să contribuie la dezvoltarea mediului investițional din țara noastră. Romania este cea de-a treia piață aleasă de către Philip Morris International pentru demararea acestui proiect pilot, reprezentanții companiei apreciind climatul prietenos investițiilor din țara noastră, mai ales in sfera cercetării şi inovării. Premierul Sorin Grindeanu a salutat decizia grupului american şi a afirmat că Romania va continua eforturile pentru asigurarea unui climat investițional cat mai atractiv pentru mediul de afaceri, prin menținerea unui cadru legal predictibil. - Salutăm investițiile care asigură crearea de noi locuri de muncă, plătite la un nivel cat mai apropiat celui european. Forța de muncă competitivă din Romania trebuie apreciată și plătită pe măsură- , a subliniat șeful Executivului. La intalnire au mai participat Bogdan Stan, președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Marius Florea, vicepreședinte al ANAF, şi Marius Nica, consilier de stat. Informaţii suplimentare: In 1993, compania americană Philip Morris a intrat pe piaţa din Romania, iar in 2001 a inceput producția in fabrica de țigarete din Otopeni, județul Ilfov. PMI este prezent in Romania prin două entități: Philip Morris Trading (platforma de distribuție) și Philip Morris Romania (fabrica de țigarete). 2017-04-10 14:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-10-02-56-43big_sigla_guv_coroana_albastru.pngRomânia continuă demersurile pentru trecerea la moneda euroȘtiri din 10.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-comitetul-interministerial-pentru-trecerea-la-moneda-euroGalerie foto Prima reuniune a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro a avut loc astăzi, la Palatul Victoria. Ședința a fost prezidată de premierul Sorin Grindeanu, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, au participat in calitate de vicepreședinți ai Comitetului. Romania iși menține angajamentul de adoptare a monedei euro și face eforturi pentru pregătirea riguroasă a acestui proces, astfel incat trecerea la moneda unică să se facă la momentul oportun. - Sarcina noastră este una dublă. Pe de o parte, trebuie să facem ca această trecere să fie cat mai lină pentru cetățeni. Pe de altă parte, să ne asigurăm că această convergență monetară se face in paralel cu o dezvoltare echilibrată a regiunilor țării și cu o convergență a veniturilor cetățenilor romani, astfel incat să fie comparabile cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene- , a afirmat premierul Sorin Grindeanu. La randul său, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat că abordarea procesului de adoptare a monedei euro trebuie să fie caracterizată de - prudență, responsabilitate și profunzime. Trebuie să ne concentrăm pe reducerea decalajelor de dezvoltare intre regiunile Romaniei, referindu-ne aici la infrastructură, venituri, PIB pe cap de locuitor. Doar astfel, trecerea la moneda euro va fi sustenabilă. Ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, a precizat că Romania indeplinește toate criteriile de convergență nominală, potrivit Tratatului de la Maastricht, mai puțin participarea in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II). - Cea mai importantă este, insă, convergența reală exprimată prin puterea de cumpărare și reducerea decalajelor regionale, a spus ministrul Finanțelor. In urma reuniunii, s-a stabilit continuarea analizei privind măsurile necesare pentru asigurarea trecerii la moneda euro, ținand cont de pregătirea economică, financiară, dar și de impactul și gradul de acceptare socio-culturală la nivelul populației. Guvernul și BNR vor colabora pentru continuarea acestei analize, pe baza căreia se va face un calendar de implementare a măsurilor necesare pentru pregătirea adoptării monedei unice. Membrii Comitetului au discutat, de asemenea, despre modul in care contextul european actual - dezbaterile pe tema viitorului Uniunii și declanșarea procedurilor de ieșire din UE a Marii Britanii - influențează procesul de aderare la euro. Un alt element important avut in vedere in cadrul pregătirii trecerii la moneda euro este preluarea de către Romania a președinției Consiliului UE, in primul semestru al anului 2019. - Romania este hotărată să susțină, in continuare, politicile de coeziune, in interiorul Uniunii. Avem toți același scop: o Uniune mai puternică, o Uniune in care statele membre au aceeași țintă. Adoptarea monedei euro este direcția corectă in care mergem și vrem să fim cu adevărat pregătiți pentru acest pas crucial pentru Romania, a subliniat șeful Executivului. Din Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro fac parte reprezentanţi ai principalelor instituţii care vor fi angrenate in proces: Banca Naţională a Romaniei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei și cel al IMM-urilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, Consiliul Concurenţei. Declarații ale premierului Sorin Grindeanu la inceputul reuniunii Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineața, bine ați venit la prima reuniune a comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro. Ne intalnim intr-o perioadă in care știm cu toții, la nivelul Uniunii Europene, există tot felul de dezbateri privind viitorul construcției europene. Noi credem că acest viitor sau aceste dezbateri trebuie privite ca o oportunitate, nu ca un obstacol. Și iată că de la discuția cu o Europă cu mai multe viteze, acum, după reuniunea de la Roma, s-a ajuns la o Europă cu mai multe ritmuri. Dar, aceste ritmuri nu trebuie să ne diferențieze, ci tocmai să arate că noi cu toți mergem in aceiași direcție. Iar eu cred, că intalnirea noastră de astăzi are și acest scop. Trebuie să demonstrăm că Romania este hotărată să susțină, in continuare, politicile de coeziune, in interiorul Uniunii, și să arătăm că toți avem același scop: o Uniune mai puternică, o Uniune in care statele membre au același țintă. Eu cred, și noi credem, că sarcina noastră este una dublă, aceea de a vedea cum putem face ca această trecere la moneda euro să fie cat mai lină pentru cetățeni. Și aici trebuie să invățăm din practica țărilor care au trecut deja la euro, pornind dintr-o poziție similară cu a țării noastre. Sigur, noi vorbim de o schimbare majoră, care in mod natural intampină o rezistență, o reticență la schimbare, dar tocmai de aceea suntem, astăzi, și vom fi și in viitor aici, pentru a se pregăti acest proces cat mai riguros. Cealaltă dimensiune a sarcinii noastre, este să ne asigurăm că această convergență monetară se face in paralel cu convergența veniturilor. Trecerea la euro se poate face numai după ce, credem noi, și veniturile cetățenilor romani vor fi comparabile sau aproape, de cele din alte state membre ale Uniunii Europene. Au fost cateva lucruri de inceput pe care voiam să vi le spun, salut prezența domnului guvernator Mugur Isărescu și a celorlalți invitați, sigur, a domnului ministru al finanțelor, mulțumesc reprezentanților presei. 2017-04-10 10:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_moneda_euro-6983.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu la fabrica Ford din CraiovaȘtiri din 07.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-la-fabrica-ford-din-craiovaGalerie foto Declarațiile premierului Sorin Grindeanu la fabrica Ford din Craiova [Check against delivery] Steven Armstrong, vicepreşedinte şi director operaţional al companiei Ford pentru Europa: Aş dori să incep prin a-i mulţumi domnului prim-ministru pentru vizita şi prezenţa lui in Fabrica Ford de la Craiova. Suntem foarte mandri de echipa noastră de aici şi de tot progresul inregistrat in fabrica noastră in ultimele luni ale acestui an. Suntem foarte bucuroşi să putem să primim in uzina noastră incă 976 de noi angajaţi in vederea pregătirii producţiei modelului EcoSport a cărei lansare va fi in toamna acestui an. Am avut ocazia ca inainte de vizită să putem avea o discuţie cu domnul prim-ministru, care a fost extrem de productivă, şi suntem foarte mulţumiţi de sprijinul pe care l-am primit din partea Guvernului Romaniei şi autorităţilor locale. Aşteptăm cu nerăbdare să avem o lansare cu succes şi să creştem in continuare afacerile noastre şi prezenţa noastră aici. Incă o dată, vă mulţumesc. Sorin Grindeanu: Am ţinut să vin astăzi la Craiova pentru a saluta ceea ce, de fapt, se va intampla in perioada imediat următoare, şi anume extinderea companiei prin angajarea a incă aproape o mie de persoane, ceea ce inseamnă foarte mult, tocmai pentru a da un semnal de incurajare. E foarte important pentru noi ca marile companii mondiale să găsească in ţara noastră un mediu atractiv, să putem să le venim in intampinare astfel incat afacerile pe care le-au deschis, aşa cum este cazul Fordului la Craiova, intr-un mediu propice să se poată dezvolta, iar lucrul ăsta se intamplă. Incă o mie de oameni, dacă vorbim direct, aici, la companie, sigur, şi mulţi alţii pentru supplierii care vor da subansamble şi furnizează subansamble pentru Craiova. Inţeleg că, in această toamnă, se va intra pe linie de producţie a unui nou autovehicul. Ăsta e un lucru bun. Am discutat ceea ce am discutat de fapt şi in ultimele zile, aproape peste tot pe unde am fost: despre infrastructură şi despre problema pe care o are Craiova legată de infrastructură. Am anunţat şi i-am anunţat pe reprezentanţii Ford: la sfarşitul lunii mai, documentaţia pentru proiectare plus execuţie - şi vreau să specific lucrul ăsta - va fi finalizată, astfel incat se va putea lansa spre licitaţie. Asta ne face optimişti, gandindu-ne la anumite termene. In toamna acestui an vom avea caştigătorul acestei licitaţii şi, cu toate organizările de şantier şi cu toate lucrurile pe care dvs le ştiţi, cea mai lungă perioadă ar fi ca la inceputul anului viitor să inceapă efectiv execuţia drumului dintre Piteşti şi Craiova - extrem de important nu doar pentru Ford, dar şi pentru Ford -, care va avea in jur de 600 de camioane care vor merge zilnic pe acest drum ce e important pentru Craiova şi pentru celelalte companii şi pentru oameni. Deci, ca termen, sfarşitul lunii mai documentaţie finalizată şi depusă pentru licitaţie proiectare plus execuţie, astfel incat să ardem anumite etape care mai lungeau acest proces. Dacă aveţi intrebări... Reporter: Domnule premier, o intrebare la zi: avand in vedere bombardamentul american in Siria, dacă ne puteţi spune - avand in vedere că suntem parteneri NATO - care este poziţia guvernului Romaniei, avand in vedere şi acel atentat la adresa unui orăşel de acolo cu armă chimică şi ce s-a intamplat avand in vedere şi solicitările Rusiei pentru reuniunea Consiliului de Securitate. Iar Romania, să nu uităm, mai are caţiva zeci de mii de romani acolo. Sorin Grindeanu: Şi ambasadă. Reporter: Şi ambasadă. Dacă s-au mai făcut noi solicitări la MAE pentru repatriere. Sorin Grindeanu: Am avut o discuţie in această dimineaţă şi cu ministrul apărării, şi cu ministrul afacerilor externe, cu domnii Leş şi Meleşcanu. In cel mai scurt timp, MAE va da un comunicat oficial. Ceea ce pot să vă spun e că noi, ca stat, condamnăm atacul cu arme chimice care a avut loc in urmă cu cateva zile. Aceste zile trebuie pedepsite şi tot ceea ce decurge din angajamentele noastre ca ţară membră NATO le vom respecta. Dar atacul de tipul a ceea ce s-a intamplat in urmă cu cateva zile, care n-are legătură cu nicio regulă internaţională, cu absolut nimic, trebuie pedepsit. Reporter: Credeți că se va răsfrange și asupra Uniunii Europene acest, mă rog, atac al SUA, asupra... va fi influențat in vreun fel? Sorin Grindeanu: Haideți să mergem și să respectăm pașii oficiali. V-am spus că am fost in legătură și in această dimineața și cu ministrul apărării și cu ministrul de externe. In cel mai scurt timp și Ministerul Afacerilor Externe va transmite un comunicat oficial. Eu v-am spus punctul nostru de vedere, cel legat de condamnarea atacului chimic, care a avut loc in urmă cu cateva zile, faptul că aceste lucruri trebuie pedepsite. Reporter: In legătură cu decesul romancei de la Londra, din atentat, ce ne puteți spune? Ați avut o discuție, ați fost informat, puteți să confirmați oficial din partea statului roman? Sorin Grindeanu: Am aflat numai cu cateva zeci de minute in urmă, cateva minute, de deces... Imi pare rău! Transmit familiei condoleanțe. Iată, acțiuni, dacă e și putem face o similitudine intre ceea ce inseamnă o zonă instabilă, cum este Siria și unde noi incurajăm dialogul politic, dialogul care să ducă la reinstaurarea păcii. Zone de acest tip duc la acțiuni care se desfășoară in anumite părți din Europa, cum a fost atacul de la Londra și care, din păcate, a dus și la pierderi de vieți omenești. O dată, dați-mi voie să transmit condoleanțe familiei victimei, romancei, și nu numai. Am transmis condoleanțe și sprijinul și suportul poporului roman Alteței Sale Regale Prințul Charles, in urmă cu o săptămană, cand a fost in Romania. Condoleanțe! Imi pare rău! Alte intrebări dacă aveți? Reporter: Ce ne puteți spune despre autostrada Craiova-Pitești, mai ales că sunteți la Ford și a fost una dintre cerința companiei? Sorin Grindeanu: Imi pare rău, probabil - și chiar nu vreau să fiu ințeles greșit... Reporter: A, imi cer scuze. Nu s-a auzit... Sorin Grindeanu: N-ați fost aproape, am anunțat acest lucru, sfarșitul lunii mai va fi lansată licitația pentru proiectare plus execuția. Mai vreau să vă anunț ceva, pentru că suntem la Craiova și aici aveți o situație de acest tip, vreau să vă anunț că săptămana aceasta, prin hotărare de guvern, vom stabili data alegerilor locale, iar aici aveți o asemenea situație pentru 11 iunie, astfel incat și perioada de campanie electorală și toate termenele prevăzute de lege să fie respectate. Reporter: Și o singură clarificare, dacă se mai poate. Dacă SUA au informat in vreun fel Romania și partenerii NATO că urmau să bombardeze Siria? Sorin Grindeanu: Sunt convins. Eu n-aș vrea să intrăm in amănunte. Sunt chestiuni care țin de... Reporter: Este un amănunt foarte important, mai ales că rușii susțin că n-au fost informați, iar americanii susțin, prin președintele Donald Trump, că au informat partenerii și euroatlantic și internațional. Sorin Grindeanu: Eu sunt convins că partenerii NATO și nu numai ai SUA... vorbim de chestiuni militare, au fost informați, s-au respectat toate procedurile, n-am niciun fel de dubii din acest punct de vedere. Reporter: Mulțumim. Reporter: /.../ Autostradă /.../ este cea care leagă Turnu de Timișora, Craiova-Calafat. Sorin Grindeanu: Nu-mi spuneți... Să știți că la Lugoj, dacă ați fost, există un nod și există o intersecție pe Autostradă, cu direcția Calafat. (...) Sorin Grindeanu: Deși foarte puțină lume știe de acest capăt sau inceput de autostradă, sunt 10 kilometri acolo, ar trebui să iasă din țară, așa cum spuneți dumneavoastră, la Calafat - este prinsă in Master Plan. Eu cred că prioritățile pe care le avem acum și anume culoarul IV și tot ceea ce inseamnă fonduri europene, de asemenea, lucrurile pe care le lansăm, așa cum am anunțat aici, cele care leagă, de exemplu, Craiova de Pitești sunt priorități. Vorbim de bani europeni, vorbim de un Master Plan care este agreat cu Comisia Europeană, dar vorbim și de o prioritizare a acestor lucrări. Ne interesează să executăm ceea ce s-a fazat, in primul rand, din exercițiul bugetar trecut, dar nu numai. Vreau să le pornim, imi place ritmul celor de la Transporturi pană acum, nu vreau să o ia ca pe o laudă, știu foarte bine cum, deodată, o lasă mai moale și am văzut cu toții in acești ani după revoluție că nu tot timpul, ba chiar deloc, ca să fiu cat se poate de sincer, ceea ce s-a intamplat in acest domeniu a funcționat cum trebuie. Deocamdată, și in luna viitoare și o să vedeți pană la sfarșitul lunii mai, vor fi lansate foarte multe noi lucrări in licitație, astfel incat in această vară-toamnă, aceste proceduri să fie finalizate și să putem intra cu viteză sporită la inceputul anului viitor pe noi lucrări. Viitorul cadru legal, cel legat de investițiile strategice, proiectele strategice de care v-am amintit in urmă cu... sau vă tot amintesc de cateva săptămani, va ajuta ca aceste perioade lungi, prea lungi din punctul meu de vedere, inainte de preexecuția unei lucrări, să fie scurtate. Imi doresc - și la orice discuție, in paranteză vă spun - cu mari companii care au investit și investesc in Romania, cum este Fordul, nu există să fie atins acest punct, cel legat de infrastructură. Imi doresc să trecem de la vorbe, să treacă direct la fapte și urmăresc acest lucru. Chiar le spuneam că probabil in scaunul in care am stat azi, la discuție cu danșii, au mai fost și alți prim-miniștri, in mod sigur inaintea mea și de la care au auzit la fel de multe promisiuni. Vreau să văd in această toamnă lucrurile a fi realizate, nu doar vorbe. Și, pană acum, termenele pe care și le-au asumat cei de la Transporturi văd că sunt respectate. Următorul de care trebuie să se țină in ceea ce inseamnă infrastructura locală, de care vorbeam, sfarșitul lunii mai, lansarea in licitație, execuție, plus proiectare. Mulțumesc! Reporter: /.../. Sorin Grindeanu: Am circulat, ii spuneam lui Steven, am circulat in perioada, cred că eram viceprimar la Timișoara, 2008-2012, cu un Ford, Ford Kuga. Acum circul cu, nici nu știu, dar nu vreau să fac reclamă. 2017-04-07 13:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ford_04.jpgÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Republicii Polonia la București, Marcin Bartlomiej WilczekȘtiri din 05.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-republicii-polonia-la-bucure-ti-marcin-bartlomiej-wilczekGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu ambasadorul Republicii Polonia la București, Marcin Bartlomiej Wilczek. In cadrul intalnirii, cei doi oficiali au apreciat evoluția foarte bună a relațiilor economice bilaterale, continuarea dialogului politic, precum și susținerea in continuare a proiectele derulate in cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state. Totodată, au fost discutate implicațiile ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, subliniindu-se importanța protejării libertăților fundamentale ale pieței interne (libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor). Un alt subiect de discuție a fost cel legat de fondurile europene, unul dintre obiectivele prioritare ale Guvernului Romaniei fiind creșterea gradului de absorbție, potrivit premierului Sorin Grindeanu. Ambasadorul și-a exprimat disponibilitatea de a impărtăși din experiența poloneză, fondurile europene avand, in Polonia, o contribuţie majoră la dezvoltarea țării și la atenuarea impactului crizei economice. Informații suplimentare: Polonia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Romaniei din Europa Centrală și de Est. Cu excepţia anului de criză 2009, evoluţia schimburilor comerciale romano-poloneze a fost in creștere constantă, in perioada 2007 - 2015 volumul total al acestora majorandu-se de peste 3,5 ori. In primele opt luni ale anului 2016, volumul total al schimburilor reciproce de mărfuri a ajuns la 3,23 miliarde euro, in creștere de 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Conform statisticii ONRC, in Romania sunt inregistrate peste 850 de companii poloneze, cu un capital direct investit de aproape o jumatate de miliard de euro. 2017-04-05 14:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-04-05-02-04-10big_sigla_guv_coroana_albastru.pngVizita premierului Sorin Grindeanu la Centrul Tehnic RenaultȘtiri din 05.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-la-centrul-tehnic-renaultGalerie foto Declarațiile premierului Sorin Grindeanu, la Centrul Tehnic Renault de la Titu [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc. In primul rand, dați-mi voie să mulţumesc gazdelor noastre de astăzi. Centrul Tehnic de la Titu reprezintă pentru noi, pentru Romania, un exemplu de cum trebuie să se dezvolte din punctul nostru de vedere o companie de succes. De prea multe ori am fost invățați in aceşti ani sau (...;) s-a investit in ţara noastră, pentru că forța de muncă este plătită cum este, spre deosebire de alte ţări şi s-a investit şi din acest punct de vedere. La Titu, in schimb, dacă vorbim şi de industria auxiliară, care s-a dezvoltat pe langă Centrul tehnic de aici, vorbim de aproximativ 4.000 de ingineri. E un centru tehnic care este al doilea, după cel din Franța, ceea ce este un lucru foarte bun. Azi am avut discuții aplicate cu reprezentanţii Renault legate, bineinţeles, şi nu sunt primul, dar sper să fiu ultimul cu care se discute despre infrastructură. Se discută din 2007 de acest lucru aici. Cred că e timpul să uităm de vorbe, să trecem la fapte. I-am asigurat pe reprezentanţii Renault că infrastructura şi mai ales acest tronson Sibiu-Piteşti, e una din prioritățile noastre. De asemenea, despre educaţie, bineințeles, şi despre adaptarea școlii la cerințele pieţei, despre fonduri europene şi să nu uităm că ne aflăm la un centru de cercetare şi despre modul in care fondurile europene şi ghidurile care vor fi lansate in perioada următoare vor veni in sprijinul celor care dezvoltă, aşa cum e şi Renault, afaceri de succes in Romania, şi bineințeles despre politici publice, cele legate de viitoarele proiecte legislative, pe care noi le avem in vedere şi o parte foarte, foarte plăcută astăzi şi anume un test drive, chiar mă bucur. Este pentru prima dată cand am condus un Duster cu cutie automată - vă rog frumos să incercaţi - şi o maşină electrică, de asemenea. Chiar e o senzaţie plăcută. Mulţumesc incă o dată. Sunt sigur că veţi avea intrebări legate de acest subiect şi nu de altele. Sunt convins, i-am şi spus domnului director că in modul ăsta se va desfăşura. Yves Caracatzanis: Domule Prim ministru, Doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai autorităţilor, Doamnelor şi Domnilor jurnalişti, Este un privilegiu să vă primim in cadrul Grupului Renault Romania. Aici suntem la Centrul Grupului Renault tehnologie Romania de la Titu. El are un rol esenţial in dezvoltarea şi succesul, in 44 de ţări din lume, ale produselor noii noastre game Global acces Dacia. Clienţii noştri vor să cumpere automobile de care să fie mulţumiţi: fiabile, abordabile şi moderne. Echipele noastre de inginerie din Romania sunt mandre pentru dezvoltarea unor soluţii inovatoare, adaptate acestei aşteptări pentru a pregăti automobilul Global acces de maine. Am ţinut să vă prezint astăzi activităţile strategice şi competenţele necesare pe care le dezvoltăm aici in domeniul cercetării, dezvoltării, inovaţiei şi ingineriei. Ele fac parte din lanţul complet de activităţi necesare unui constructor automobil: design, inginerie, fabricarea automobilelor, logistica, vanzări, activităţile aferente după vanzare, finanţare. Romania este singura ţară in afara teritoriului Franţei unde Grupul Renault a dezvoltat ansamblul acestor activităţi. Este unul din motivele majore pentru care Grupul Renault Dacia est atat de important pentru economia Romaniei, cu mai mult de 3% din PIB, şi la fel de important pentru Grupul Renault la nivel internaţional. Domnule Prim ministru, aş dori să vă mulţumesc de asemenea pentru sosirea dumneavoastră care ne-a oferit posibilitatea să discutăm din nou despre subiectele care prezintă interes pentru Romania. Construcţia de automobile este activitatea societăţii noastre. Aş cita următoarele aspecte: stimularea cercetării şi dezvoltării, precum şi inovaţia, dezvoltarea pieţei de vehicule noi, intinerirea parcului automobil care are deja 13 ani in prezent, menţinerea competitivităţii, dezvoltarea infrastructurii rutiere. La nivelul expertizei in design şi inginerie este un pol industrial de referinţă prin nivelul său de calitate şi prin satisfacţia fiecăruia din clienţii noştri. Grupul Renault Romania are 16700 de angajaţi pasionaţi de automobil. Ei sunt recunoscuţi pentru profesionalismul lor şi prin simţul inovaţiei. Grupul Renault este important pentru Romanie şi, invers, produsele Dacia şi Romania sunt o cheie in dezvoltarea internaţională a Grupului Renault. Este o chestiune de economie naţională pentru ţară, iar pentru Grupul Renault este o chestiune privind dezvoltarea activităţilor noastre internaţionale in lume, precum şi de continuitatea activităţilor noastre in Romania. Viitorul se construieşte in fiecare zi, cu fiecare din colaboratorii noştri, prin performanţă şi competitivitate. Parteneriatul autorităților continuă pe baze bune, eu sunt increzător. Domnule Prim ministru, vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră, pentru interesul dumneavoastră, pentru sprijinul dumneavoastră. Reporter: Sigur că pe la Centrul tehnologizat s-au perindat mai mulţi premieri, domnule prim-ministru, dar nimeni nu a făcut nimic in ceea ce priveşte DN 7 şi DN 71. Dvs aţi asigurat, cand aţi fost in vizită la Găeşti, că o să urgentaţi procedurile. Dacă puteți să-i asigurați pe dambovițeni de aici, de la Titu, că se vor bucura de sprijin guvernamental in ceea ce privește aceste proiecte de infrastructură majoră pentru administraţia județeană şi că Dambovița se va dezvolta pentru că, aşa cum spuneați dvs, este invecinată de județe care s-au dezvoltat mai mult. Mulţumesc. Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc de intrebare. Intăresc ceea ce poate nu am spus foarte clar mai devreme: sigur că am discutat inclusiv azi despre problema infrastructurii, cum au discutat-o din 2007 de cand s-a semnat acest memorandum, aici, toţi prim-miniștrii care au trecut, la fel ca şi mine, in vizită pe la Renault. V-am spus că imi doresc să fiu ultimul cu care se discută. De ce? Pentru că imi doresc să se intample aceste investiţii. Vă spuneam la Dambovița, vineri, cand am fost la Targoviște că vineri o să vină ministrul Transporturilor la dumneavoastră şi despre ambele drumuri, şi 7 şi 71, vă va oferi detalii. La sfarşitul lunii aprilie se va lansa, e gata documentaţia, şi se va ridica pe SEAP - proiectare plus execuţie pe DN 7, ceea ce e un pas important. Toate detaliile tehnice o să vi le transmită domnul ministru. Cert e că vineri va fi şi dansul la Dambovița. Din alt punct de vedere, vorbim de ceea ce interesează foarte mult Renault şi nu doar, ci pe noi toţi, anume Sibiu - Piteşti, autostradă, culoarul 4. Sunt in lucru in acest moment, au rămas Lugoj - Deva şi Sibiu - Piteşti; pe Lugoj - Deva se lucrează, aşa cum știți, pe mai multe loturi, aproape pe toate, unul e cu excepție, e excepţia. Dincoace, nu simplu, s-au deblocat lucrurile pentru Lotul 1 şi Lotul 5, ceea ce e important. E important ca in perioada următoare să promovăm şi ce spuneam vineri la Dambovița, şi nu doar, şi anume acea lege pentru proiectele strategice care să scurteze acele termene de care tot am vorbit şi ştiţi. Dar e vremea să terminăm cu vorbele, mai ales din punct de vedere al infrastructurii şi să se vadă lucruri. Avem bani, sunt bani europeni pe care pană in acest moment Romania nu a știut să-i cheltuie. Şi aici cred că e o vină a tuturor guvernelor din trecut. Nu vreau ca guvernul pe care-l conduc să se inscrie in această listă. Repet: finanțări există. O mare parte din vină ne aparține, daca nu toată că nu am știut cel puţin pe Master Plan şi pe tot ceea ce inseamnă implementare şi atragere de fonduri europene pe infrastructură, şi nu avem de ce să căutăm vinovați in alte părţi decat la noi. Că s-au inventat proceduri mai stufoase decat era nevoie şi decat ne cere Comisia Europeană, că inventăm pasaje pentru urși unde nu sunt urşi, că facem tot felul de chestiuni de acest tip, dați-mi voie să nu am explicaţii. Ceea ce imi doresc, aşa cum vă spuneam, ca ritmul in acest sector, cel legat de infrastructură, să fie cu totul şi cu totul altul. Şi aici includ şi cele două drumuri, care sunt de altfel parte a Master Planului, pentru că sunt prinse in Master Plan, DN 7 şi 71. Vă repet, eu cred că vorbe, mai ales aici, la Renault, s-au auzit destule. E timpul să trecem la afaceri. Altă intrebare, vă rog! Uite că citez din clasici in viață. Altă intrebare. Reporter: Concret, colegul meu v-a intrebat de DN7. Ce planuri aveți pentru DN7 și v-aș intreba exact... Sorin Grindeanu: Păi nu v-am spus? La sfarșitul acestei luni ...; Reporter: /...;/ Nu ați spus nimic concret. Sorin Grindeanu: Eu cred că nu ai fost atentă. La sfarșitul acestei luni, documentația este finalizată, se ridică pe SEAP, la licitație, proiectare, plus execuție; la sfarșitul lunii aprilie. Cu asta am inceput. /...;/ Reporter: Dacă tot v-am prins, avand in vedere că este de interes strategic și pentru cei de la Renault, aveți vreun semn că urmează să vină in Romania, la sfarșitul lunii mai, Donald Trump, președintele SUA? Sorin Grindeanu: Vreun semn? Reporter: Da, diplomatic. Sorin Grindeanu: Nu. Ceea ce e am confirmat, vă spun din punctul de vedere al agendei mele, ca prim-ministru, la inceputul lunii mai, vizită in Israel și in Austria. Eu vorbesc de lucruri confirmate. Reporter: Despre această posibilă vizită a președintelui american in Romania știți ceva? Pentru că sunteți prim-ministru al Romaniei şi bănuiesc că, dacă sunt negocieri pentru vizita președintelui Americii, bănuiesc c-ar trebui să știți și dumneavoastră, cel puțin pe canalele diplomatice aferente. Sorin Grindeanu: De acord cu dumneavoastră. Nu am date de acest fel și nici nu vreau să speculez. Eu v-am spus lucrurile oficiale și cele care sunt trecute in acest moment pe agendă. Nu am participat la discuțiile de care spuneți dumneavoastră, deci nu pot să vă confirm sau să vă infirm. Reporter: Spunea, aseară, ministrul justiției, Tudorel Toader, că va face un audit la DNA și DIICOT și voiam să vă intrebăm exact, care-i diferența intre raportul pe care l-a prezentat săptămana trecută ministrul justiției și auditul pe care-l va face acum. Şi dacă a discutat cu dumneavoastră, știți despre această intenție și ce părere aveți. Sorin Grindeanu: Domnule director, ce v-am spus cand eram pe pista de incercare? Că o să incercăm să vorbim lucruri despre economie şi bineințeles că o să vorbim despre Tudorel Toader şi despre justiţie. Nu aveam niciun fel de dubiu, dar e normal, chiar e normal. Păi, sunt două lucruri diferite: domnul ministru Tudorel Toader a făcut o evaluare pe care a prezentat-o săptămana trecută, aşa cum ştiţi, detaliat, 45 de minute, despre modul in care cele două instituții, Parchetul General şi DNA, au acționat din punctul de vedere ... luand in considerare decizia Curţii Constituţionale legată de OUG 13 şi de acțiune. Despre ceea ce a anunţat domnul ministru aseară e cu totul altceva, şi anume o evaluare şi un audit al activității in intregime a Ministerului Public - fie că vorbim de Parchetul de pe langă Inalta Curte, fie că vorbim de DNA sau de DIICOT. Sunt două lucruri total diferite. Am avut ieri dimineaţă, aşa cum v-am spus, o discuţie cu domnul ministru şi am ințeles că de zece ani nu s-au mai făcut aceste lucruri. Nu e treaba mea. Ca prim-ministru, e normal să știu ce face fiecare minister, dar intră in fişa postului domnului ministru, la fel cum a făcut evaluarea să facă şi acest audit la Ministerul Justiţiei. De asemenea, ieri dimineaţă am avut discuții despre acele priorități pe care ministerul le are, fie că vorbim de proiect de lege pe deciziile Curţii Constituţionale, care să fie puse in acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, fie că vorbim de acel pachet - şi insist să spun de pachet - legat de situația din penitenciare, de măsurile alternative, de grațiere ş.a.m.d. Sunt lucruri pe care, ca priorități, Ministerul Justiţiei trebuie să le aibă in perioada următoare. Reporter: Şi cum s-ar putea finaliza acest pachet? Sorin Grindeanu: Cum ar trebui să vă răspund eu sau oricine altcineva. Haideți să vedem auditul, să vedem ce s-a intamplat in ultimii zece ani, cu bune şi cu rele, eu sper să fie cu bune. Dar vă mai spun ceva ce am spus şi in urmă cu cateva zile: pentru mine, ca prim-ministru, şi cred că pentru oricine, şi pentru dvs, pentru orice cetăţean al acestei ţări, ca statul de drept să funcționeze este important ca instituțiile să fie puternice şi mecanismele interinstituționale să fie de asemenea foarte bine puse la punct şi foarte clar definite, dincolo de cine conduce o structură sau alta. Asta cred că trebuie să fie ținta noastră, să avem instituții, in acest domeniu dacă vorbim, foarte puternice, care să lupte dacă vorbim de DNA impotriva corupției, pe crimă organizată, la DIICOT, şi toate aceste responsabilități pe care instituțiile din acest domeniu le au, să fie ajutate prin mecanisme puternice, instituții puternice, fără a vorbi de X, Y sau Z. Reporter: Domnul ministru, va participa maine la CEx - ul PSD? Sorin Grindeanu: Nu am cunoștință să participe. Am discutat şi acest aspect cu dansul. Dacă e nevoie şi va fi solicitat, niciun fel de problemă, să vină să explice. Vorbim de un guvern pană la urmă politic, chiar dacă domnul ministru nu are funcții şi nu e membru de partid, nici la PSD, nici la ALDE. Nu văd o problemă să explice prioritățile pe care ministerul le are in perioada următoare, e normal fiindcă dorim să avem susținere parlamentară. Guvernul stă in picioare atata timp cat are o majoritate parlamentară dată de această Coaliție. Mulţumesc. 2017-04-05 10:08:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_titu10_resize.jpgÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu reprezentanții ExxonMobil și OMV PetromȘtiri din 04.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-reprezentantii-exxonmobil-i-omv-petromGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu delegația consorțiului format din ExxonMobil și OMV Petrom. Prim-ministrul a subliniat deschiderea și determinarea Guvernului de a sprijini proiectele de investiții pentru dezvoltarea de noi surse de producție de hidrocarburi offshore, in scopul de a ajuta la asigurarea securității energetice a Romaniei, precum și la valorificarea resurselor energetice, in condiții de competitivitate și durabilitate. Șeful Executivului a reconfirmat sprijinul pentru aceste proiecte de pionierat pentru industria locală de petrol și gaze. - Guvernul este ferm angajat să asigure cadrul de reglementare necesar pentru atragerea și dezvoltarea acestor proiecte in Romania. Astfel de proiecte asigură accesul la tehnologii de ultimă oră, transfer de know-how, contribuie la securitatea energetică și răspund nevoilor de promovare a investițiilor pentru sectorul de petrol și gaze. De asemenea, ministrul Economiei, Mihai Tudose, și secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, au arătat că echipele tehnice din cadrul Comitetului interministerial vor continua să lucreze pentru a asigura suportul tehnic necesar astfel incat aceste proiecte de pionierat să poată fi implementate. Guvernul a aprobat in ședința din 2 martie un Memorandum prin care s-a decis inființarea Comitetului interministerial privind asigurarea suportului tehnic necesar pentru sprijinirea noilor proiecte energetice cu potențial de dezvoltare in partea romanească a Mării Negre realizate de ExxonMobil și OMV Petrom. Din partea Guvernului, la intrevedere au mai participat secretarul de stat Alexandru Chirilă și consilierul de stat Marius Nica. 2017-04-04 12:58:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_03_resize.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Jandarmeriei RomâneȘtiri din 03.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindaenu-la-evenimentul-organizat-cu-ocazia-zilei-jandarmeriei-romaneGalerie foto Alocuţiunea premierului Sorin Grindeanu de Ziua Jandarmeriei Romane [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Doamnă ministru, domnule consilier prezidenţial, domnule inspector general al Jandarmeriei Romane, domnilor parlamentari, doamnelor şi domnilor, imi face o deosebită plăcere să fiu alături de dvs astăzi la festivitatea dedicată Jandarmeriei Romane. Vă transmit toată admiraţia şi tot respectul pentru arma dvs. Mă bucur că in sală sunt mai multe generaţii de jandarmi. Instituţia dvs are tradiţie şi o istorie cu care puţine instituţii din Romania se pot lăuda. Vorbim despre o istorie de peste un secol şi jumătate, pe care o onoraţi zi de zi, prin fiecare misiune in slujba romanilor. Sunteţi, fără doar şi poate, una din structurile pe care Ministerul Afacerilor Interne, Guvernul şi Romania se pot baza. Sunteţi oameni de incredere, aflaţi permanent in slujba democraţiei şi a statului de drept. Aţi dovedit-o in ţară, dar şi in misiunile externe. Aprecierile primite din partea partenerilor internaţionali demonstrează pe deplin acest lucru. Romania are nevoie de o instituţie puternică, imparţială şi echidistantă, aşa cum este Jandarmeria Romană. De aceea, ca premier, voi susţine toate iniţiativele care au ca scop intărirea instituţiei dvs, conturarea unui cadru legislativ care să vă sprijine in activitate, dar şi asigurarea celor mai bune condiţii de muncă. Voi face acest lucru pentru că sunt conştient că toate aceste măsuri au o finalitate esenţială: securitatea şi siguranţa noastră, a tuturor. Doamnelor şi domnilor, ştiţi foarte bine că, atunci cand sunt mici, dacă intrebi orice copil ce vrea să se facă atunci cand va fi mare, iţi va răspunde: jandarm, pompier sau poliţist. Pentru că toate aceste meserii reprezintă intruchipări ale binelui, iar orice copil vrea să fie un erou pozitiv. Mai tarziu, cand cresc, unii dintre ei imbrăţişează această carieră şi devin cu adevărat apărători ai legii şi ai comunităţii. Am stat să mă gandesc de multe ori ce poate convinge un tanăr să accepte să-şi dedice munca, sănătatea şi uneori chiar viaţa in slujba semenilor săi. Afirmare socială? Cu siguranţă, nu. Niciunul dintre ei nu urmăreşte recunoaşterea publică sau să ajungă vedete, iar de multe ori nu au parte nici de un simplu mulţumesc din partea celor pe care ii ajută. Să fie atunci recompensele financiare? Este evident că jandarmii caştigă mult prea puţin in comparaţie cu eforturile şi sacrificiile pe care le fac. Nu se plang niciodată că muncesc prea mult, dar ştim cu toţii că uneori stresul turelor intinse pană la epuizare devine sufocant. Şi aici este datoria noastră să remediem acest lucru. Şi vă promit că o vom face şi că, impreună cu doamna ministru Carmen Dan, vom găsi soluţii şi vom rezolva aceste inechităţi. Sunt convins că Legea salarizării unitare va aduce dreptate şi pentru arma dvs. Dincolo de asta, eu cred că ceea ce ii determină pe aceşti tineri să imbrăţişeze această carieră este responsabilitatea faţă de ce se intamplă in jurul lor, faţă de comunitate. Şi o fac total din inimă, fără să se plangă şi fără să calculeze in termeni de riscuri. Aşa s-a intamplat de 167 de ani in Romania şi aşa se va intampla şi de acum incolo. Doamnelor şi domnilor, pentru un jandarm cea mai mare recompensă pentru ceea ce face nu vine numai din beneficiile materiale sau din cateva apariţii in presă. Eu cred că cea mai bună răsplată pentru un jandarm este increderea că munca sa este importantă, pentru ca cel de langă el să se poată manifesta liber şi in siguranţă, să ştie că prin ceea ce face asigură stabilitatea şi ordinea acestei ţări şi că poate ajuta semenii atunci cand au nevoie. De multe ori, aceste valori au fost inţelese greşit, iar munca onestă a jandarmilor a fost blamată. Relaţia dintre această instituţie şi societate a cunoscut şi momente mai tensionate, marcate de acuzaţii pe nedrept la adresa dvs., unele dintre ele influenţate mai ales de anumite contexte socio-politice. Cu toate acestea, atunci cand a fost cu adevărat nevoie, jandarmii au fost primii care au răspuns chemării societăţii. Şi aici aş vrea să vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut ca să-i apăraţi sau să-i salvaţi pe cei care nu au mai putut să o facă singuri, cand, pentru a reuşi, a trebuit să infruntaţi pericole sau să ţineţi piept furiei naturii; vorbesc despre operaţiunile spectaculoase de salvare de la inundaţii sau după ninsori abundente, cand jandarmii au făcut faţă vantului, ploilor, gerului sau zăpezii. Dar poate cel mai important moment pentru felul in care a evoluat relaţia dintre această instituţie şi societate a fost cel al manifestaţiilor recente din Piaţa Victoriei. Am văzut atunci un exemplu de profesionalism din partea dvs pentru ceea ce inseamnă apărarea drepturilor constituţionale ale unor cetăţeni din această ţară. A fost un efort colectiv exemplar, plătit inclusiv cu rănirea a patru dintre colegii dvs de către huliganii care au incercat să deturneze sensul acelui protest. In acele zile oamenii v-au oferit flori şi au scandat Jandarmeria, jos pălăria. In acele zile, Jandarmeria Romană a confirmat incă o dată că este cu adevărat parte integrantă a spiritului comunitar. Aţi simţit poate, mai mult ca oricand, solidaritatea oamenilor peste tot in ţară. Sute de mii de cetăţeni au fost alături de dvs, iar aceasta este, cu siguranţă, o schimbare de paradigmă a relaţiei dintre cetăţeni şi oamenii legii. Prin ceea ce aţi făcut in acele zile aţi demonstrat că nu există graniţă intre stat şi societate atunci cand e vorba de asigurarea drepturilor fundamentale şi că acestea trebuie să poată fi exprimate liber şi in siguranţă. Doamnelor şi domnilor, astăzi Jandarmeria Romană, alături de Armata Romană, se află in topul preferinţelor romanilor la capitolul incredere. Faptul că sunteţi respectaţi şi apreciaţi de societate este cel mai bun indicator al eforturilor pe care le-aţi depus pentru a transforma această instituţie şi a aduce-o mai aproape de cetăţean. Este meritul dvs şi imi doresc să duceţi aceste eforturi mai departe. Uniforma pe care o purtaţi cu mandrie şi onoare vă obligă să faceţi asta. Vă asigur că aveţi avea in mine şi in doamna ministru Carmen Dan cel mai bun sprijin pentru a reuşi acest lucru. Vă asigur că va fi un sprijin consistent pentru că sunt conştient că toată această viaţă plină de privaţiuni pe care o duceţi a determinat, in timp, un model de perseverenţă şi ştim că perseverenţa produce caractere puternice, iar din caractere puternice se naşte speranţa. E vorba de speranţa fiecărui cetăţean al acestei ţări ca, atunci cand iese din casă, este protejat şi nu i se poate intampla nimic rău. Trebuie să ţineţi vie această speranţă, pentru că ea reprezintă angajamentul dvs către societate. Vă mulţumesc şi vă felicit incă o dată pentru activitatea dvs. Vă urez mult succes in misiunile viitoare şi să rămaneţi aceeaşi instituţie serioasă pe care Romania se poate baza. La mulţi ani! 2017-04-03 13:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ziua_jandarmeriei03.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 23-a ediții a Adunării Generale a Asociației Orașelor din RomâniaȘtiri din 03.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-deschiderea-oficiala-a-lucrarilor-celei-de-a-23-a-editii-a-adunarii-generale-a-asociatiei-ora-elor-din-romaniaGalerie foto Declarații ale premierului Sorin Grindeanu la sosire la Adunarea Generală a Asociației Orașelor din Romania [Check against delivery] Reporter: Au fost discuții cu Legea asta a salarizării: că o amanați pentru luni, că o faceți publică săptămana aceasta. Ce se intamplă pană la urmă? Ați discutat cu doamna ministru a Muncii? A terminat de muncit la ea? Sorin Grindeanu: Va fi, din ce am discutat, am discutat și in această dimineață cu doamna ministru Olguța Vasilescu... Este o lege extrem de importantă pentru noi, se află in programul nostru de guvernare, așa cum știți. E o măsură așteptată și o lege așteptată de toți romanii ca să avem forța necesară, inclusiv in Parlament. Va fi o inițiativă in Parlament a tuturor deputaților și senatorilor care fac parte din coaliția de guvernare. Reporter: Care e termenul la care o trimiteți in Parlament? In săptămana aceasta, mai amanați un pic? Sindicatele spuneau că /.../ pană in iunie totuși trimiterea in Parlament. Sorin Grindeanu: Nu, o să fie trimisă in cel mai scurt termen. Probabil că in această săptămană. Reporter: Și avand /.../ cu naționalizarea pensiilor... Sorin Grindeanu: Dați-mi voie să nu răspund la toate zvonurile lansate de cei din opoziție... Reporter: Deci sunt doar pure speculații. Reporter: Va fi o inițiativă elaborată de Guvern și asumată de toți parlamentarii? Sorin Grindeanu: Va fi o inițiativă a coaliției de guvernare. Declaraţie a premierului Sorin Grindeanu la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 23-a ediții a Adunării Generale a Asociației Orașelor din Romania [Check against delivery] Doamnelor și domnilor primari, stimați invitați, sigur că colegii mei de la cabinet mi-au pregătit cateva idei pe care să le spun astăzi, o să incerc să nu mă țin de ele și o să vă spun lucruri pe care, ca om provenit din administrația locală, om care a fost şi viceprimar la Timişoara şi preşedinte de Consiliu Judeţean, știu lucrurile din perspectiva dvs. In primul rand vă urez la mulţi ani. Aveţi 17 ani de la infiinţarea asociaţiei. Vă doresc mulţi ani inainte. Am fost şi la Asociaţia Municipiilor şi la Asociaţia Comunelor. Văd că doar dl Oprişan, cu Uniunea Consiililor Judeţene, intarzie să facă adunarea generală, dar probabil că o să o facă şi dansul. Şi am transmis peste tot cateva lucruri. Unu, legat de ceea ce aţi spus dvs.: legea salarizării unitare. In această săptămană va intra, ca iniţiativă parlamentară asumată de toţi parlamentarii care fac parte din coaliţia de guvernare, in parlament, astfel incat dezbaterile acolo şi toate procedurile să se desfăşoare intr-un ritm mai alert. Legat de criterii şi de ce aţi spus mai devreme, important pentru noi este să clădim acea piramidă de care aminteaţi şi dvs. şi care să aşeze, la o localitate, in varful piramidei, primarul, conform responasabilităţilor pe care le are. De prea multe ori, şi am păţit-o şi eu, şi ca viceprimar şi ca preşedinte de Consiliu Judeţean şi ca fost ministru, de exemplu, in Ministerul Comunicaţiilor, şi e un minister mic, nu se compară cu Ministerul Dezvoltării sau cu Ministerul Transporturilor, avem al 50-lea salariu şi eram ministrul din cadrul ministerului respectiv. Şi lucrurile astea sunt anormale. Fiecare trebuie să fie plătit conform responsabilităţii pe care o are, iar la o unitate administrativ-teritorială, in varful acestei piramide se află primarul. Nu-i posibil ca directorul de şcoală, să dau un exemplu, să aibă salariu mai mare decat primarul. Sau altcineva din acea localitate. Prin această piramidă pe care o construim şi care din această săptămană va fi supusă dezbaterii vom inlătura toate aceste lucruri. O vom aşeza pe baze şi pe principii corecte. Toate observaţiile, tot ceea ce dvs. ne trimiteţi vor fi dezbătute in cadrul Parlamentului, unele probabil că vor fi preluate, altele vor fi discutate, astfel incat aceste principii să fie respectate. Ştiu că in aceşti ani oraşele s-au aflat cumva stranse intr-o menghină. Pe de o parte, municipiile, care au avut acces, conform programelor operaţionale, a POR-ului, programelor pe fonduri europene, care au avut diverse parghii prin care să acceseze aceste fonduri. Pe de altă parte, un program extrem, extrem de bun, contrar a ceea ce s-a spus in urmă cu o lună, PNDL-ul, care a avut, aveţi şi dvs. componenta dvs. in PNDL, dar, in general, s-a indreptat spre zona rurală. Şi aici dvs. aţi fost prinşi cumva la mijloc, din păcate. Am vorbit şi in această dimineaţă, o să vă spună şi doamna viceprim-ministru ceea ce incercăm să negociem, astfel incat să găsim o axă specială pentru dvs. şi să nu avem situaţii aşa cum aţi amintit, in care un oraş oferă - un oraş care totuşi oferă servicii conform standardelor oraşului-, viaţa in oraş să fie calitativ mai slabă decat la o comună de langă şi se intamplă lucrurile astea. Văd primari din Timiş in sală şi ştiu că au făcut cel puţin două din localităţile de acolo, doreau să revină la stadiul de comună, astfel incat toate lucrurile care ţin de impozite şi de anumite programe să le reducă cheltuielile şi să poată să-şi gestioneze mai bine lucrurile. De asemenea, ştiu din practică, sunt comune cu foarte mulţi locuitori care indeplinesc standardele de a deveni oraşe şi nu doresc. Ei, lucrurile astea incercăm să le schimbăm. O să vă spună şi doamna viceprim-ministru ceea ce avem in minte şi să imbunătăţim cel puţin finanţarea. Acum, ascultandu-l pe Ghiţă Falcă, imi dau seama de ce nu am trecut de MCV, că au fost la tine in 2014 şi ai avut grijă să nu indeplinim. Sigur, e o prietenie deosebită intre Timişoara şi Arad, aşa cum ştiţi. Acum, pe partea cealaltă, cea legată de prevenție și se amintea aici de Curtea de Conturi și de toate acele componente. Noi, de vineri, am ridicat - sau de joi, chiar - pe site-ul Ministerului pentru IMM-uri proiectul Legii prevenției. Am intarziat-o două săptămani pentru că am dorit să prindem și componenta aministrației locale. Inițial, nu era prevăzută această componentă și am preferat să intarziem două săptămani să prindem și această componentă a administrației locale. Sigur că știu și am trăit lucruri in care anumite instituții au uitat și de componenta de indrumare și știu doar cea de control. Și le-am trăit cu toții lucrurile astea. Tocmai de aceea venim cu această lege și nu doar cu ea, o să urmeze și altele, astfel incat să reașezăm toate aceste lucruri intr-o matcă corectă. Legat de achizițiile publice, săptămana trecută am fost in Dambovița și m-am oprit la Găești, unde, mă rog, e o investiție in derulare, dar am avut o intalnire și cu primarii din județul Dambovița. Știu problemele legate de achizițiile publice, dar totodată trebuie să știți că toate aceste lucruri trebuie discutate și găsit mecanismul agreat și cu Comisia Europeană. Știm blocajele, le știm cu toții /.../ incercăm să trecem, să găsim acele mecanisme care să nu ducă la altceva care să blocheze anumite lucruri la Comisia Europeană. Le știm cu toții, incercăm să găsim acele mecanisme. Legat de asta, nu neapărat că se adresează in mod direct dvs., să știți că lucrăm la un cadru legat de Legea proiectelor strategice. E un cadru. Foarte multe lucrări mari in țara asta, cel puțin dacă vorbim de infrastructură, in ultimii 27 de ani, indiferent de culoarea politică a guvernelor care au trecut sau au condus această țară, pe infrastructură, vedem rezultatul. Stăm prost. Dacă priviți o hartă a Europei și privim, vedem că parcă suntem o insulă pe tot ceea ce inseamnă culoarele europene, tot ceea ce ține de infrastructură, incepem să fim ocoliți. De ce? Pentru că 27 de ani, și, repet, nu exclud pe nimeni din această listă, n-am știut să găsim modalitățile, mecanismele, astfel incat infrastructura să o putem dezvolta la standarde europene. Una din cauze a fost cea legată /...;/ n-am știtut să găsim acele mecanisme, să executăm, pană la urmă, lucrările și marile proiecte de infrstructură, pentru că infrastructura aduce - și dezvoltarea ei - aduce, la localitățile adiacente și nu doar, investiții, ceea ce inseamnă buget mai mare, ceea ce inseamnă o viață mai bună pentru cetățenii din acele localități. Și o să venim și aici cu acest cadru legal, prin care să reducem termenele de implementare a unor proiecte strategice, fie că vorbim de infrastructură, de energie sau de apărare. Pot să vă dau exemple și le dau de fiecare dată, pentru că ne facem singuri viața amară. In decembrie cred că au fost, ia spuneți, doamna Coporan, undeva in decembrie, la inceputul lunii a fost un termen limită pentru depunere pe axa 6.1, dacă nu mă inșel. Eram președinte de Consiliu Județean, 6.1, pe infrastructură rutieră, drumuri județene. Am stat trei zile să semnez proiecte, pentru că trebuia să semnez pe fiecare pagină. Trei zile. Să știți că-s lucruri care nu sunt cerute de Comisia Europeană. Sunt lucruri cerute de noi, in țară, de diverse instituții. Am avut discuții impreună cu doamna vicepremier, cu doamna comisar european, Corina Crețu, in urmă cu două sau trei săptămani. Nimeni nu cere la Comisia Europeană această birocrație incredibilă pe care o avem. E un exemplu. Și pe care trebuie să-l clarificăm. Al doilea, iarăși de făcut viața amară. L-am mai dat și il mai dau. Sunt primarii, ii văd aici, din Timiș. Este și celebrul primar de Recaș, in partea aia Recașul e celebru din multe puncte de vedere. Noi n-avem urși in Timiș. Chiar nu avem. Și un tronson, un lot de autostradă, intre Lugoj și Deva, și-a dublat costurile datorită unor cereri făcute de Guvernul Romaniei, undeva prin 2009, 2010, către Comisia Europeană. Așa am cerut noi Comisiei, ca să existe acele tuneluri prin care să treacă urși. Numai că nu avem. Este un alt exemplu prin care ne facem singuri, dincolo de dublarea costurilor - fără acel tunel, lotul respectiv costa 108 milioane, dacă nu mă inșel; cu tot cu tunel 220 -, este un alt exemplu prin care ne facem singuri viața amară și proiectele mari, proiectele mari de investiții in țara noastră nu există sau se desfășoară intr-un ritm al melcului. Nu se poate. Lucrurile astea trebuie să le schimbăm. In primul rand trebuie schimbat acest cadru legislativ şi să pornim aceste motoare, care la randul lor inseamnă, aşa cum spuneam, investiţii şi o viaţă mai bună pentru cetăţenii din ţara noastră. Un ultim lucru, trebuie să ajung la Ziua Jandarmeriei şi acolo ştiţi cum este, cu dat onorul, cu toate lucrurile pe care le ştiţi, un singur lucru - pe care o să o rog pe doamna vicepremier să il dezvolte - mai vreau să vă spun, cel legat de faptul că avem Codul Administrativ in dezbatere in acest moment şi probabil... Se inchide? Deci este aproape pe final această dezbatere. Va fi trimis spre Parlament. Aşteptăm... şi o să vă spună amănunte sau o să intre in detalii doamna vicepremier, aşteptăm din partea dvs. observaţii. Inchei prin a vă spune că doamna vicepremier Sevil Shaiddeh spunea, la Asociaţia Municipiilor, că ea nu are uşă la cabinet, spunand sau venind după ceea ce am spus eu că la mine este uşa tot timpul deschisă, doamna Shaiddeh nu are uşi, aşa că vă rog să apelaţi, să veniţi, suntem oameni care venim din administraţia locală, ştim - şi eu, şi alţi colegi de-ai mei - problemele pe care le aveţi, incercăm să găsim soluţiile potrivite, tocmai pentru a debloca foarte multe lucruri. Este dorinţa noastră, un exemplu care trece dincolo de politică, de ce se spune in Parlament, de tot felul de lucruri. Noi, legat de PNDL, păi pe PNDL, criticaţi fiind in Parlament, dar nu vreau să intru in chestiuni politice, fiindcă eu cred că timp de trei ani de zile de acum incolo trebuie să lăsăm politica deoparte, să ne ocupăm de administraţie, o veni anul 2020, vin alegerile, trebuie să ne ocupăm de lucrurile pentru care ne-au ales oamenii, indiferent că suntem la UDMR, PSD, PNL ş.a.m.d. şi in 2020, dacă am făcut lucruri pentru comunităţile pe care le conducem, sigur vom avea succes şi in alegeri, fără chestiuni politice. Ne ocupăm de administraţie. Un exemplu este ce s-a intamplat in urmă cu vreo lună, cred, in Parlament sau mai mult, era criticat acest program naţional PNDL, nu mai intru in amănunte, fiindcă eu cred că cei care au făcut acest lucru nu inţeleg foarte bine realităţile in care ne aflăm, dar pot să vă spun că atata este de prost acest program PNDL II că de la 5.000 de proiecte, cat ne-am gandit, au ajuns la peste 12 mii, asta fiindcă - lumea nu are incredere in PNDL, in ghilimele, şi de la o sumă undeva in jur de 30..., enormă, oricum, de 30 de miliarde, este mai mult decat dublu acum ceea ce s-a depus la Ministerul Dezvoltării. Asta arată că acest program naţional este un succes, a fost in faza I, incepută in 2013 şi care este pe finalizare, şi in această primăvară pornim cu PNDL II, care porneşte de la ceea ce v-am spus mai devreme şi sigur o să vă spună mai multe doamna vicepremier Shaiddeh. Este un program naţional extrem de important pentru noi şi care va incerca să facă ce spuneam la inceput, să reducă aceste decalaje intre sat şi oraş, intre municipii şi oraşe sau poate, in unele cazuri, intre comune şi oraşe, acolo unde, să spunem, sursele de finanţare pentru oraşe nu sunt cele mai potrivite. Eu vă mulţumesc, vă urez mult succes şi ne aşteptăm, aşa cum aţi fost şi pană acum, să fiţi partenerii noştri in luarea deciziilor cele mai bune pentru administrarea ţării pană la urmă. Vă mulţumesc. /../ Declaraţii ale premierului Sorin Grindeanu la ieşirea de la Adunarea Generală a Asociației Orașelor din Romania [Check against delivery] Reporter: Am văzut că e nemulţumire in continuare in PSD. Sorin Grindeanu: Nu dl. Tudorel Toader e supus evaluării. Dl. Tudorel Toader a făcut o evaluare a ceea ce a insemnat activitatea sau modul in care şi-a desfăşurat activitatea Parchetul General şi DNA-ul. Am avut o discuţie azi dimineaţă cu dansul pe ceea ce inseamnă politici in continuare, cel puţin din punctul meu de vedere, şi acest lucru l-am mai spus, şi anume punerea in acord strict a deciziilor Curţii Constituţionale cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi celelalte de care aminteam... Reporter: Evaluarea pe care a făcut-o dansul va fi evaluată, ca să fac un joc de cuvinte, de social-democraţi miercuri sau in şedinţă? Sorin Grindeanu: Nu cred că sunt cel in măsură să răspund la această intrebare. Incă nu am ordinea de zi de la CEx. Reporter: Dar in coaliţie va fi discutat acest lucru, pentru că /.../ in coaliţie practic se discută situaţia in care... Sorin Grindeanu: Eu nu ştiu să fie altă coaliţie... Reporter: Dar veţi susţine ca dl. Tudorel Toader să participe la CEx? Sorin Grindeanu: Dacă se consideră necesar de către coaliţie sau de către unul din partidele care fac parte din coaliţie sau de ambele, eu nu cred că are o problemă dl. ministru să meargă să explice deciziile pe care le-a luat. Reporter: Vi se pare normal ca o evaluare făcută de un tehnocrat, un specialist să fie evaluată de partid politic? Sorin Grindeanu: Dar nu cred că e vorba de aşa ceva şi nu despre asta discutăm. Reporter: Dl. Dragnea asta spunea, d-le ministru! Sorin Grindeanu: Nu despre asta discutăm. Eu v-am spus punctul meu de vedere, deschiderea şi ceea ce doresc să se intample in perioada următoare pe acest domeniu şi lucrurile acestea au fost anunţate de la inceput. De asemenea, am inţeles de la dl. ministru că sunt zece ani de cand Parchetul General, DIICOT-ul, DNA-ul nu au fost, ca activitate generală, n-au fost evaluate. Nu ca mod de a se comporta, cum a fost cazul la decizia Curţii Constituţionale, despre care tot am discutat. E treaba dansului de a face aceste lucruri, conform legii. Reporter: In legătură cu Legea unică va fi o modificare, inţeleg, de formă, nu de fond, pentru că fondul legii rămane acelaşi, adică cel elaborat de executiv şi va fi trimisă in parlament pentru a fi asumată de intreaga coaliţie prin semnătură de către toţi parlamentarii coaliţiei. Care este scopul pană la urmă? Sorin Grindeanu: E o lege extrem de importantă pentru Romania. Care trebuie să aibă şi o susţinere, nu doar a guvernului, pentru că guvernul este dat de susţinerea din parlament, eu cred că este procedura corectă, cea prin care această lege să vină ca iniţiativă legislativă a parlamentarilor, tocmai pentru a da forţă acestei legi. Mulţumesc. Nu vreau să intarzii in partea cealaltă. Mulțumesc! 2017-04-03 13:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_asociatia_oraseor_din_romania05_resize.jpgGuvernul României va marca și în acest an Ziua Internaţională de Conştientizare a AutismuluiȘtiri din 02.04.2017http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-va-marca-i-in-acest-an-ziua-internationala-de-constientizare-a-autismuluiGuvernul se va alătura, și in 2017, instituțiilor din Romania și comunității internaționale care marchează Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, ca parte a campaniei Light It Up Blue. In seara zilei de 2 aprilie, incepand cu ora 20.00, Palatul Victoria va fi iluminat in albastru, in semn de solidaritate cu persoanele afectate de această tulburare și, totodată, de susținere a demersurilor făcute pentru ințelegerea, cunoașterea și tratarea acestei afecțiuni. - De zece ani, comunitatea internațională marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, iar Guvernul Romaniei s-a alăturat in mod firesc acestui gest normal de solidaritate. Copiii și persoanele adulte care suferă de această tulburare au nevoie de atenție și ințelegere. Sunt oameni valoroși, dar diferiți, care au nevoie de susținerea noastră, a tuturor, pentru a se integra in școală, in societate și pentru a avea o viață independentă, consideră premierul Sorin Grindeanu. 2017-04-02 09:32:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0739.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu în județul DâmbovițaȘtiri din 31.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-judetul-dambovitaGalerie foto Vizită la SC Arctic Găești SA și discuții cu managementul companiei SC Arctic Găești SA Vizită la fabrica SC Arctic Găești SA Conferință de presă [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc că sunteţi astăzi prezenţi aici. Aşa cum am făcut şi săptămana trecută, la Tulcea, unde, impreună cu o parte din echipa guvernamentală, am vizitat cea mai importantă companie din Tulcea, Şantierul Naval, imi doresc să fie o obişnuiţă ca, pe oriunde merg, să iau contact cu firme importante, cu mari companii are investesc in Romania, care au o poveste de succes in ţara noastră. Iar Arcticul este o asemenea poveste de succes, doar prin faptul că un exemplu e dat de noua unitate pe care şi-o vor deschide langă Targovişte, la Ulmi. Peste 1.000 de angajaţi. Am vrut să văd şi linia de producţie, unde, in trecut, statul roman a dat ajutor de stat. De asemenea, statul roman a oferit ajutor de stat pentru viitoarea nouă unitate de la Ulmi. Şi toate cifrele, tot ceea ce ni s-a prezentat astăzi arată o companie in dezvoltare, o companie de succes, o situaţie, aşa cum spunea domnul ministru Tudose, win-win, in care caştigă şi danşii şi, bineinţeles, caştigă şi statul roman. Trecand dincolo de locaţie şi de unde ne aflăm, şi ii felicit incă o dată pentru modul in care gestionează această companie şi pentru dezvoltarea pe care intenţionează să o aibă, au fost cateva probleme ridicate, probleme comune, probleme pe care le intalnim in toate, aproape in toate judeţe, şi anume: pe de o parte, vorbim de o chestiune pe care o ştim cu toţii, cea de infrastructură - infrastructura, care aduce după sine, in mod cert, noi companii, noi investiţii - este o problemă şi in judeţul Damboviţa. Am avut o discuţie cu domnul preşedinte Ţuţuianu de drumurile care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea judeţului Damboviţa, un judeţ care se află, ca să spun aşa, un pic strans intre alte zone mai dezvoltate din punct de vedere economic, fie că vorbim de Bucureşti, sau de Prahova, sau de Argeş. Şi, atunci, interesul nostru este să oferim toate condiţiile astfel incat şi Damboviţa să crească economic. Una din posibilităţi este cea legată de drumul DN 7 Baldana-Titu şi pot să vă spun, dincolo de faptul că săptămana viitoare o să vină domnul ministru al transporturilor in judeţul dumneavoastră, dar pot să vă spun că estimarea celor de la CNAIR, fosta CNADNR, este ca pană la sfarşitul lunii aprilie să fie lansată procedura de achiziţie. O să il intrebaţi şi pe dansul, probabil, mai multe săptămana viitoare; inţeleg că in zilele următoare o să vină şi domnul ministru Cuc in judeţul Damboviţa. Un alt drum important este Baldana-Targovişte-Sinaia. In acest moment este in curs de avizare proiectul de actualizare a studiului de fezabilitate. Toate aceste proceduri vor fi terminate, iar CNAIR estimează ca procedura de achiziţie publică, de proiectare şi execuţie - deci va fi o achiziţie publică pe proiectare şi execuţie impreună- estimarea e că va fi demarată această procedură la inceputul semestrului II. Tot o parte a discuţiilor noastre de astăzi a fost cea legată de ce spuneam şi ieri, la inceputul şedinţei de guvern şi unde am şi avut punct pe ordinea de zi, acel proiect de lege care se referea la ucenici, la stagiari şi la facilităţile pe care statul roman le oferă, aici am discutat un pic de Legea educaţiei, şi anume faptul că, de foarte multe ori, şi sunt probleme cu care se confruntă - şi sunt convins că nu doar cei de aici şi e o problemă mai largă -, ceea ce iese de pe băncile şcolii nu este in concordanţă cu nevoile pieţei. Asta este o mare problemă. De aceea, şi eu am mai spus, şi eu, şi colegii mei, că una din priorităţile pe care le avem in acest an e să venim cu proiectul noii legi a educaţiei. Este un proiect extrem de important, care trebuie să ţină cont şi de piaţa muncii. E obligatoriu să aibă şi această componentă. Astăzi, impreună cu colegii mei, cu domnul Tudose, doamna Rovana Plumb, şi va veni şi ministrul Apărării, domnul Leş, care se va alătura echipei, vom merge şi vom avea cateva vizite şi pe componenta care ţine de industria de apărare, care se află in judeţul Damboviţa. Este o componentă extrem de importantă. Vom avea intalniri cu cei de la Moreni, de la Mija şi Dragomirești. Aşa cum ştiţi, pe bugetul anului 2017, noi am prevăzut acel 2% din PIB pentru Apărare, iar modul in care vor fi cheltuiți aceşti bani pe noi ne interesează să-i cheltuim in primul rand ajutand industria naţională de apărare şi incercand să o impulsionăm, să o revitalizăm acolo unde putem să facem lucrul ăsta. Iar in judeţul Dambovița avem una din ramurile importante, e cea dată de industria de Apărare. Aceşti bani, care nu sunt puţini, sunt foarte mulţi și este primul guvern de după aderarea ţării noastre la NATO care are prevăzut in buget 2% pentru Apărare. Vă spuneam, extrem de important pentru noi, ca aceşti bani să fie cheltuiţi, să fie reinvestiţi in industria naţională de apărare, iar in Dambovița avem cele trei uzine, cu reprezentanţii cărora ne vom intalni şi astăzi. Sigur, ştiu că pe vremea cand eraţi preşedinte, domnule Ţuţuianu, al Consiliului Judeţean, aţi investit mult şi in zona turistică, in zona care duce spre Padina, spre Peştera. Cred că trebuie o discuţie serioasă ca acea zonă să fie prinsă, şi vă rog să faceți acest lucru, să discutați cu domnul ministru Dobre, o să discut şi eu in Master Planul pe Turism, pentru că e o zonă care merită, mai ales că autorităţile locale au investit şi aţi investit in acea zonă. Vă mulţumesc. Intrebări. Reporter: /.../? Sorin Grindeanu: Au o problemă cu calificarea. Tocmai, de aceea, a apărut această discuție legată de proiectul noii legi a educaţiei, şi anume, de foarte multe ori, ceea ce iese de pe băncile școlii, cum vă spuneam, nu e ceea ce are nevoie piaţa. Şi atunci aşa-numitul invățămant dual, acele parteneriate care se pot face, şi atunci şi această componentă, şi de aceea am vorbit despre acest proiect, noul proiect al Legii educaţiei, aici, ca şi forţă de muncă, spre deosebire de alte judeţe, ca şi şomaj, din păcate, judeţul Damboviţa spre deosebire de alte judeţe, rata şomajului e destul de mare, problema este de calificare şi de ceea ce poţi să iei şi să nu mai pierzi, dacă pot să spun aşa, să nu mai pierzi timp in a-i pregăti. Ci prin şcoală, prin ceea ce inseamnă adaptarea școlii la nevoile pieței, să poată să intre direct in producţie. Cei de aici, aşa cum vă spuneam, işi vor deschide o nouă facilitate, care va insemna iarăşi peste 1.000 de locuri de muncă, e foarte important, şi intenţionează, ăsta e un lucru şi mai important, ca Arctic-ul să devină cel mai important hub pentru echipamente electrocasnice din Europa. Ăsta e un lucru foarte, foarte bun. S-au apropiat, sper să nu greșesc, anul trecut producția a fost aproape de 2,9 milioane, e crescendo de la an la an. Cu noua unitate, lucrurile vor sta şi mai bine. Vă rog! Reporter: Ni s-a transmis /.../ Sorin Grindeanu: Undeva, peste un an, peste un an va fi gata, vor incepe, din ceea ce ştiu eu, in luna mai, in lunile viitoare, iar in februarie, sau peste un an, această nouă unitate va fi gata, langă Targoviște, la Ulmi, noi locuri de muncă. Foarte bine! Vă rog. Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Adică, tu vii de la Bucureşti să iei intrebările presei locale? Reporter: V-aş intreba dacă /.../ nu exista nicio secţie tehnică. S-a schimbat ceva intre timp? Adrian Ţuţuianu: Nu, nu aveţi informaţia corectă! Există un liceu industrial in oraşul Găeşti, care are un parteneriat de mai mulţi ani de zile cu Societatea Comercială Arctic, şi s-a dezvoltat in ultimii ani şi parteneriatul intre Arctic şi Universitatea Valahia din Targoviște. Majoritatea inginerilor angajați in ultimii ani aici sunt rezultatul Universităţii Valahia din Targovişte. Sorin Grindeanu: Aş mai da un exemplu, aşa, aş sublinia, apropo de succesul de aici şi care poate fi luat ca şi model, 85% din echipamentele care duc la produsul finit, deci, din 1.000, ca să dau exemplu, 850 sunt făcute in Romania. De ce spun lucrul ăsta? Poate, de prea multe ori, anumite firme şi anumite companii aduc deja majoritatea componentelor din alte părți, din alte ţări, şi noi doar le asamblăm. Nu este cazul aici, e o rată de 85%, ceea ce, iarăși, e un lucru extrem de bun, extrem de bun. Dar, şi insist, legat de infrastructură, ca să devină şi mai competitivi, au nevoie de această infrastructură, cum au foarte multe companii. Zonele mai puţin favorizate din Romania, ca să se poată dezvolta, au nevoie de această infrastructură. De aceea, şi am explicat lucrul ăsta, e nevoie, şi il am in dreapta mea pe cel care e titular de filă şi cel care va răspunde, in săptămanile viitoare, ca acea lege pentru proiectele strategice să fie prezentată. Să scurtăm, aşa cum v-am spus, perioada de preexecuţie şi execuţia să poată fi făcută mult mai rapid. Vă rog! Dacă nu, vă mulţumim! Vizită la Campusul Universității Valahia din Targoviște Declaraţii ale premierului Sorin Grindeanu la Universitatea Valahia din Targovişte [Check against delivery] Reporter: Eu vreau să vă intreb in continuare dacă aveți vreun răspuns legat de remaniere, de la dl. președinte. Sorin Grindeanu: Remanierea celor doi? Da, am primit adresa; m-au sunat cei de la cabinet că, pe parcursul acestei zile, am primit de la Administrația Prezidențială informarea cum că luni - sper să nu greșesc - la ora 17:00 va avea loc ceremonia de investire a celor doi miniștri. Reporter: Ați avut emoții in această privință? Sorin Grindeanu: Nu sunt emotiv şi dacă aveam emoții atunci cand mi-am inceput activitatea ca prim ministru, experiența de trei luni a făcut ca emoțiile să imi treacă. Reporter: Pană la urmă, d-le premier, ați avut vreo discuție cu președintele partidului? Sorin Grindeanu: Am reuşit să vorbesc. Ieri am vorbit la telefon mai spre seară. O să ne vedem zilele următoare. Reporter: Sunteți și politician, membru al PSD. Sorin Grindeanu: Nimeni nu e perfect. Reporter: Cum vedeți ce se intamplă intre dl. Dragnea şi fostul preşedinte al partidului, dl. Ponta, cu care aţi fost, de altfel, şi coleg de guvern? Dl. Ponta atacă foarte des PSD. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că nu imi place această atitudine şi v-o spun cat se poate de direct. Sunt membru de peste 20 de ani; anul ăsta fac 21 de ani de cand sunt membru PSD şi eu consider că toate lucrurile trebuie discutate in interior. Şi nu doar eu. Cred că, in primul rand, trebuie discutate in interior şi nu e doar părerea mea, e părerea şi a altor colegi. Toate aceste luări de poziție, cea de care aminteați dumneavoastră, a fostului președinte Victor Ponta şi poate a altora, eu zic că trebuie spuse aceste lucruri in primul rand in interior şi cred că aşa e normal să le discutăm, să incercăm, dacă acele lucruri sunt valabile, să le indreptăm. Reporter: D-le premier, dar dumneavoastră v-aţi intalnit cu fostul președinte, cu Victor Ponta. V-a spus care este nemulțumirea şi de ce aruncă in spaţiul public aceste lucruri? Sorin Grindeanu: Eu m-am intalnit ultima oară acum vreo lună jumate, deci, recent, nu am mai avut discuții cu dl. Victor Ponta. Reporter: Dar discuții /.../ mai aveţi cu domnia sa? Sorin Grindeanu: Nu am mai avut cam de o lună. Reporter: V-a transmis... Reporter: /.../ de exemplu, ultima oară /.../ Sorin Grindeanu: Trei săptămani, cam o lună, aşa. Reporter: Ultima oară aici a fost dl. Ponta. Mă gandeam că poate vă mai dă sfaturi de guvernare. Este la dumneavoastră in partid. Sorin Grindeanu: Vă spuneam că nu am mai discutat cu dansul de trei săptămani, o lună. Victor Ponta e fost președinte al partidului, e membru PSD, dar nu o să imi ocup timpul azi cu a răspunde doar despre Victor Ponta şi despre altceva. Să ştiţi că am avut intalniri foarte bune şi continuă intalnirile la Damboviţa. Imi doresc să aud - şi asta s-a intamplat şi aici - probleme noi, probleme pe care putem să le rezolvăm de la nivel guvernamental... Reporter: Chiar voiam să vă intreb care sunt problemele. Că v-aţi intalnit cu mai multe companii, ați avut mai multe obiective şi... Sorin Grindeanu: Și mai continuă, mergem și la Moreni. Reporter: Care sunt problemele pe care ei le reclamă aici, in judeţul Damboviţa? Cu ce se confruntă? Sorin Grindeanu: In primul rand, e o problemă, cum vă spuneam dimineață, cu infrastructura. Sunt cele două drumuri, DN 7 şi DN 71. Vinerea viitoare va veni ministrul transporturilor aici impreună cu directorul CNAIR. Sunt prevăzute in Master Plan. Mi-au trimis un anumit scadențar, vreau să vină direct aici la dvs. să-şi asume, nu doar in faţa mea, ci şi in faţa autorităților judeţene, acel scadenţar. O să-l urmăresc, cum le urmăresc şi pe altele. In paranteză fie spus, vă spuneam in urmă cu o săptămană, la Tulcea, că foarte rapid va fi dată hotărarea de guvern prin care faleza şi portul vor fi date către autoritățile locale, eu sper ca, in două săptămani, trei, cand se termină actele necesare, să putem să facem lucrul ăsta. Aceste lucrări trebuie urmărite. E problemă de infrastructură ridicată. Am fost astăzi și la intalnirea cu primarii şi la cele cu companiile. Este o problemă legată de Legea Educaţiei, de asemenea, o problemă legată de continuarea investițiilor, şi ştiţi acest lucru, vreau să le felicit pe gazdele noastre - Universitatea Valahia - pentru modul in care au reușit să se dezvolte in acest domeniu; şi nu e simplu fiind aproape de Bucureşti, chiar nu e simplu deloc. De asemenea, chestiuni locale, cele care ţin de PNDR, de anumite ghiduri, de ceea ce trebuie să facem legat de debirocratizarea anumitor procese pe care le avem, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de programe naționale. Reporter: Ce veți face la Moreni? Ce intalnire aveți acolo? Sorin Grindeanu: Aşa cum ştiţi, mă intalnesc acolo şi cu reprezentanții de la Moreni şi cu cei de la Mija și vom vorbi despre ceea ce ne interesează foarte mult şi ceea ce am văzut şi la Dragomirești. Avem 2% alocaţi pe Apărare. Am spus, repet, şi trebuie să se intample lucrul ăsta, mare parte din banii pe care ii investim in domeniul apărării trebuie să fie cheltuiți in industria națională de apărare, iar in judeţul Dambovița există o componentă importantă a acestei industrii naționale. Vreau să vedem care sunt proiectele lor de viitor. De aceea, a venit impreună cu mine şi ministrul economiei şi ministrul apărării pentru că, şi intr-o parte şi in cealaltă, sunt componente ale industriei naţionale de apărare şi vreau să discutăm de proiecte concrete. Reporter: Transportatoarele blindate s-ar putea produce aici? Sorin Grindeanu: Nu intru in amănunte. Știu ceea la ce vă referiți, toate lucrurile trebuie făcute conform Strategiei naționale de apărare, parte a Strategiei NATO de apărare. Reporter: Vă intreb asta pentru că ministrul apărării spunea că, in 2018, vom avea aceste transportatoare blindate 8x8 aici. Sorin Grindeanu: Trebuie să primim şi aprobarea parlamentului, sunt mai cu experiență in treaba asta. Nu vreau să facem greşelile celor dinaintea noastră care au vrut să cumpere corvete fără a avea aprobarea parlamentului, acel memorandum. Hai să facem lucrurile, citand din clasici in viaţă, pas cu pas. Reporter: Aş vrea să va adresez o intrebare la care nu aţi răspuns ieri in legătură cu raportul intocmit de ministrul Justiţiei. Sunteţi mulțumit de el? Vi se pare edificator? Trebuia să vină cu altă concluzie? Sorin Grindeanu: Pot să spun că am anumite semne de intrebare legate de modul in care a fost prezentat acest raport, care dă o fractură intre mare parte din corpul acestui raport, şi concluzii. Eu, aşa cum v-am spus, am luat act de raportul pe care ministrul Justiției- şi este singurul in măsură, conform legii, să facă acest raport -, pe mine mă interesează şi cred că pe orice prim-ministru ar trebui să-l intereseze, şi nu doar pe prim-ministru, ca instituțiile să funcţioneze, fie că vorbim de Parchetul General, fie că vorbim de DNA sau de DIICOT. Toate aceste instituţii trebuie să funcţioneze dincolo de persoanele le conduc; in cazul nostru domnul Lazăr, sau de doamna Kovesi sau de altcineva. Aceste instituţii şi mecanismele instituţionale trebuie să funcționeze dincolo de persoanele respective. Nu cred că un stat de drept este legat de numele cuiva şi, in momentul in care acel cineva nu mai este, se dăramă toate instituţiile care asigură funcţionarea unui stat de drept. De aceea, din punctul meu de vedere, şi subliniez, cel mai important lucru este să se reaşeze şi, prin semnalele de alarmă pe care ministrul Justiției, prin acest raport, le-a ridicat legate de dezechilibrarea, conform deciziei Curţii Constituţionale, acel dezechilibru a apărut, eu cred că celelalte instituţii au inţeles că au greşit. Reporter: Care decizie a fost ulterioară inceperii anchetei, nu a fost anterioară. Cu alte cuvinte, nu puteau şti că acest act contravine legii fundamentale. Corect? Sorin Grindeanu: Imi cer scuze, dar imi scapă logica dumneavoastră. Am văzut cu toţii acea decizie a Curții Constituționale. E o decizie care e obligatorie pentru toată lumea. Toate deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Şi cele care sunt referitoare la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală. Reporter: /.../ le va respecta. Sorin Grindeanu: E foarte bine, doar că au incălcat, conform acelei decizii, şi-au depășit atribuțiunile. Nu vreau să intru in amănunte. Nu sunt specialist. Chiar vă rog...; Reporter: /.../ puteau ști inainte de luarea deciziei respective. Sorin Grindeanu: ... Puteau să știe, conform Constituției. Reporter: /.../ ministrul Justiției /.../ Sorin Grindeanu: Eu vreau să mai spun ceva, fiindcă am văzut un singur lucru legat de asta. Unul, să vă răspund şi să intăresc ce a spus domnul preşedinte Țuțuianu. Dacă işi citeau foarte bine atribuțiunile, ştiau că nu aveau dreptul să facă lucrul ăsta cei de la DNA; nu era nevoie de o decizie a Curţii Constituţionale. Şi, doi, indiferent de concluziile care ar fi rezultat din acest raport, fiindcă am văzut anumite luări de poziţie care nu sunt conforme cu realitatea, n-ar fi insemnat schimbarea nici a domnului Lazăr, nici a doamnei Kovesi. Procedura era iniţiată; se inchidea, conform legii, procedura la nivel de preşedinţie. Despre asta discutăm şi asta este realitatea, pentru că foarte mulţi am văzut in aceste zile că spun altceva, ceea ce nu e in regulă. Reporter: Adică dumneavoastră spuneți că DNA a incălcat Constituția cu bună știință. Sorin Grindeanu: Nu eu spun, ci Curtea Constituțională. 2017-03-31 09:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-31-01-05-34big_fullsizerender.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la emisiunea “Ediție specială” – România TV, moderată de Victor CiutacuȘtiri din 30.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-emisiunea-editie-speciala-romania-tv-moderata-de-victor-ciutacuGalerie foto [Check against delivery] Realizator: Victor Ciutacu - Bună seara, doamnelor şi domnilor. V-am promis ediţie specială, ediţie specială aveţi. Revenit in studiourile Romania TV, după ce sezonul protestelor pare să se fi incheiat, premierul Sorin Grindeanu este alături de noi. Bună seara şi bine aţi revenit! Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc pentru invitaţie! Realizator: Şi eu vă mulţumesc că sunteţi alături de noi. Impreună cu mine, domnul Bogdan Chirieac. Bună seara, domnul Chirieac! Bogdan Chirieac: Bună seara! Realizator: Incep şi eu bătraneşte, aşa: cum v-au fost ultimele două luni, in afară de faptul că v-au strigat ăia măscări in faţa biroului? Sorin Grindeanu: Sunt aproape trei. Mai e un pic, avem trei luni. Realizator: Două, după ce aţi fost la noi. Sorin Grindeanu: Am luat foarte multe măsuri pentru ... măsuri pe care noi le-am promis cetăţenilor, măsuri care trebuiau luate, in primul trimestru şi tot ceea ce ne-am angajat, am făcut. Acesta este un lucru foarte bun şi pentru asta ne-au votat cetăţenii, pentru asta am fost aleşi cu toţii şi pentru asta, Parlamentul a votat acest Guvern. Asta este principala noastră ţintă, de ea ne ţinem, astfel incat toate măsurile pe care ne-am angajat că le vom lua, să le şi transpunem in practică. Realizator: Aţi ajuns la noi intr-un moment in care s-a declanşat un nou şi puternic scandal politic pe scena internă, pentru că salvarea in extremis a şefei DNA şi la pachet a accesoriului său de la Parchetul General, a incendiat pur şi simplu scena politică. Haideţi să vedem un scurt rezumat al celor mai semnificative reacţii, dacă putem spune, după decizia de ieri a domnului Tudorel Toader şi după prezentarea faimosului raport de evaluare a celor doi inalţi procurori. * Tudorel Toader: Am apreciat că, in acest moment, nu este oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului şef al DNA. Traian Băsescu: A avut o analiză bună, domnul Toader, dar a avut nişte concluzii de slugă. Reţineţi, astăzi, noi am constatat că apărarea Constituţiei este facultativă, prin concluziile ministrului justiţiei, s-a terminat cu statul de drept şi respectarea Constituţiei. S-a relativizat Constituţia. Deci nu eşti obligat să ai responsabilităţi dacă incalci Constituţia. Realizator: Pentru cetăţeanul obişnuit, legea mai e obligatorie, domnule preşedinte? De azi? Traian Băsescu: Păi, de azi cred că nu mai e obligatorie nici pentru mine. Dacă nu mai e obligatorie pentru instituţii, de ce ar fi obligatorie pentru mine, cetăţean de rand, sau pentru oricine? Călin Popescu-Tăriceanu: Domnul Toader, dacă vreţi să interpretăm intr-o altă cheie, pe langă faptul că este primul care are curajul să demareze o astfel de evaluare, ceea ce niciun alt ministru din trecut, nici mai recent, nici mai vechi, nu a făcut, dă un semnal pe care, ca să folosim termenii pe care toată lumea ii cunoaşte, da, cartonaşul galben? Reporter: Sunteţi mulţumit de raportul pe care l-a dat ministrul justiţiei in ceea ce priveşte ancheta DNA şi a Parchetului General? Liviu Dragnea: Nu. Eu am spus, de multe ori, in toate apariţiile mele publice, că voi susţine decizia ministrului, intr-un fel sau altul, dacă va fi argumentată. Din păcate, n-am ce să susţin, pentru că am văzut o argumentaţie pentru a fi revocaţi, cu o concluzie pentru a fi menţinuţi. Din păcate, nu am ce să susţin şi trebuie să recunosc că am o oarecare dezamăgire. Reporter: PSD, respectiv coaliţia de guvernămant, işi asumă decizia ministrului justiţiei? Liviu Dragnea: Eu nu mi-o asum. Reporter: Se pune problema, in acest moment, a schimbării domnului Tudorel Toader, de la Ministerul Justiţiei, fiind vorba despre un Guvern politic? Liviu Dragnea: Nu, din punctul meu de vedere, nu. Este o decizie a primului ministru. * Realizator: Domnul prim-ministru, ca de la fumător la fumător, o aprind, ii dau foc şi fumez in direct? Sorin Grindeanu: Dacă vă referiţi la... Realizator: Inţeleg că incălcarea Constituţiei nu mai constituie o faptă gravă şi o dată se pune, ca plagiat se pune pană in 5%. Mă gandesc că şi dacă fumez in direct, nu e o problemă. Sorin Grindeanu: Domnul Ciutacu, aţi folosit un termen care nu e chiar cel corect, sau nişte termeni... salvarea in extremis... Să ştiţi că nu ţine de atribuţiunile ministrului justiţiei, nici măcar a primului ministru, schimbarea şefilor de la DNA şi de la Parchetul General, ci conform legii... vă rog frumos Realizator: Mă gandesc că /..././ Sorin Grindeanu: Conform legii, demararea procedurilor... Procedura se inchide, conform legii, la preşedintele Iohannis. Deci ieri, ca să spunem şi să repunem lucrurile pe făgaşul normal, ieri, prin această evaluare pe care domnul ministru Tudorel Toader a făcut-o, putea eventual să declanşeze procedurile, nu aşa cum aţi formulat, şi anume că a salvat in extremis, nedeclanşand acest proces. Acum, revenind la tot acest scandal, pană la urmă, sau la această problemă, aşa cum am declarat şi eu şi preşedintele Dragnea, in aceste săptămani, am lăsat, aşa cum e şi normal, ca cel care are atribuţii in acest domeniu şi anume ministrul justiţiei să facă această evaluare. A şi declarat dansul că nu a avut niciun fel de presiuni, nu a intervenit nimeni. A făcut o evaluare, pe care a prezentat-o ieri, argumentată pe decizia Curţii Constituţionale. Pentru mine, faptul că... şi cred că pentru fiecare dintre noi, faptul că pentru prima dată cineva işi permite să facă o evaluare şi să continue această evaluare printr-o monitorizare atentă a activităţii Parchetului General şi a DNA-ului, e un lucru nou, dacă privim in urmă cu un an şi işi permitea cineva, sau cu doi, işi permitea cineva să facă monitorizări sau evaluări a activităţii, deşi legea aşa spune, legea aşa spune... Realizator: Domnule prim-ministru, trebuie să ne bucurăm de un act de normalitate? Eu cred că trebuia să ne intristăm pană acum pentru actele de anormalitate, care ne-au /.../. Sorin Grindeanu: Sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Din păcate, lucrurile in societatea noastră au luat-o, in ultimii ani, pe un făgaş anormal. Vă dau dreptate din acest punct de vedere. Faptul că acum aplicăm normalitatea şi că ministrul justiţiei, care are conform legii, aşa cum spuneam, aceste atribuţiuni de a evalua activitatea parchetelor, de asemenea, de a monitoriza această activitate, un lucru normal părea şi trebuie să-mi daţi de acord, părea in urmă cu luni sau ani anormal. Anumite instituţii... Realizator: Păi şi cat trebuie să mai aşteptăm pană cand normalitatea .. Bogdan Chirieac: Păi ce, pană se schimbă legile in Parlament şi asta ar putea fi o intrebare: cand anticipaţi... Realizator: Este unul dintre liderii partidului de guvernămant domnul prim-ministru./.../ Sorin Grindeanu: Şi asta este adevărat. Mai vreau... şi o să vă răspund... mai vreau să vă spun un lucru legat de acest subiect. Ştiţi, din punctul meu de vedere, important e că aceste instituţii, fie că vorbim de Parchetul General, de DNA, de DIICOT, toate aceste instituţii să funcţioneze normal ca şi instituţii. Nimeni sau o instituţie nu este legată de o persoană. DNA-ul nu inseamnă doar procurorul Negulescu sau inseamnă Kovesi. Vorbim de instituţie, care trebuie să funcţioneze normal şi de mecanisme, care trebuie să funcţioneze normal. De prea multe ori, o anumită instituţie este legată direct de cine conduce acea instituţie. Ăsta este un lucru anormal. DNA-ul nu e nici - şi am mai spus lucrul ăsta - nu reprezintă instituţia in sine nici persoana... doar persoana domnului Negulescu, procuror Negulescu, dar nici persoana, doar persoana doamnei Kovesi. Realizator: Activitatea prodigioasă a procurorului Negulescu a fost apreciată public de doamna procuror Kovesi, nu de mine, că ziceţi că sunt extreme. Da, dar doamna Kovesi, varful instituţiei, a spus că e mandră de băieţii de la Ploieşti că fac o treabă bună, in frunte cu domnul Negulescu. Nu noi am spus-o. Sorin Grindeanu: De acord. Şi tocmai de aceea această monitorizare, pe care ministrul justiţiei, conform legii, o va face in perioada următoare, e binevenită. Revenind la intrebarea sau la constatarea domnului Chirieac, eu cred că ministrul justiţiei are următoarea datorie, nu cred, chiar ştiu, că asta e datoria dansului: să vină cu proiecte de legi in Parlamentul... Realizator: Are nişte termene? Sorin Grindeanu: .. in Parlamentul Romaniei, pe termen scurt. Acel pachet despre care tot discutăm, care nu conţine doar legea graţierii... Realizator: Prevenţia... Sorin Grindeanu: ... ci toate măsurile care pot să ne ducă in situaţia in care să evităm acea posibilă decizie-pilot de la CEDO, cu amenda de 80 de milioane. Legea graţierii rezolvă o parte. Dacă nu sunt şi alte măsuri, s-ar putea doar să luăm măsuri care nu sunt de ajuns. Şi atunci şi astea au fost discuţiile mele cu domnul ministru, şi nu doar ale mele, să pregătească acest pachet. De asemenea, trebuie să vină urgent cu proiectul de lege care să pună in concordanţă deciziile Curţii Constituţionale cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Trebuie să discutăm şi să existe o dezbatere şi Ministerul Justiţiei să vină in intampinarea acestei dezbateri, care există de ani buni in societate, legată de legea răspunderii magistraţilor in Romania. Acestea sunt proiecte şi sunt lucruri pe care Ministerul de Justiţie trebuie să le facă in perioada imediat următoare . Realizator: Ce inseamnă perioadă imediat următoare? Bogdan Chirieac: Există un orizont de timp? Realizator: /.../ de formaţie tehnică. Sorin Grindeanu: In această sesiune parlamentară, toate aceste proiecte trebuie trimise către Parlament. Bogdan Chirieac: Adică pană la 1 iulie. Sorin Grindeanu: Da. Tot acest pachet. Bogdan Chirieac: Pachetul ca atare și urmează ca Parlamentul să dezbată... Sorin Grindeanu: Sunt proceduri parlamentare, putem să le trimitem... Bogdan Chirieac: Președintele să le promulge, să intoarcă pachetul inapoi. Sorin Grindeanu: Astea sunt legile in Romania. Bogdan Chirieac: Categoric. Deci, orizontul de timp este sesiunea parlamentară, adică pană la 1 iulie. Sorin Grindeanu: Asta e ceea ce ne propunem, din perspectiva... Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, domnul ministru Tudorel Toader v-a prezentat raportul inainte să-l prezinte public? Sorin Grindeanu: Da, am spus lucrul ăsta inainte, și e normal, inainte de a ieși public să... Realizator: Aici derivă intrebarea mea, din ce vă intreabă Bodgan. Sorin Grindeanu: Inainte să-l prezinte in conferința de presă, e absolut normal să-l prezinte... Bogdan Chirieac: A, deci cu puține ore inainte de conferința de presă. Sorin Grindeanu: O oră sau două. Bogdan Chirieac: Că eu aveam o intrebare, dacă cumva știți de ce a amanat prezentarea raportului cu 48 de ore? Sorin Grindeanu: Pentru că a avut, din cate imi amintesc, o vizită de două zile la Bruxelles. Bogdan Chirieac: Păi a avut vizita excelenței sale ambasadorul Klemm, luni, dacă nu mă inșel, /.../. Sorin Grindeanu: Nu are nicio legătură. Și chiar am intrebat și chiar vreau să vă spun /.../. Realizator: Da chiar așa s-a nimerit, intamplător, domnul Klemm inaintea doamnei Kovesi? Sorin Grindeanu: Am adresat această intrebare domnului ministru, la intalnirea de ieri după-amiază, dacă s-a discutat cumva despre această evaluare și a fost un dialog intre ministru și domnul ambasador. Domnul ministru m-a asigurat că nu. Realizator: Iar eu vă asigur că nu-l crede nimeni. Imi pare rău că trebuie să vă spun treaba asta, că lumea vede și este hitul care este, că ne conduc străinii, că suntem pașalac, că suntem colonie și inaintea doamnei Kovesi vine domnul Klemm, după aia vine doamna Kovesi și ne anunță triumfătoare pe scări că nici nu-i cere nimeni demisia, nici nu-și dă demisia, iar a doua zi fix asta se intamplă, dumneavoastră, privitor de pe stradă, ce ați crede? Sorin Grindeanu: Eu il cred pe domnul ministru și vă spun de ce, pentru că e un om care și-a caștigat respectul in această branșă, in acest domeniu, cel al justiției. A și fost, de fapt, motivul pentru care coaliția, eu am propus coaliției, pe domnia sa ca și ministru. Coaliția a votat in unanimitate. Vorbim de un om care a fost 10 ani la Curtea Constituțională judecător, care e membru in Comisia de la Veneția, e rector și care e recunoscut ca și personalitate in acest domeniu. Vreau să vă spun că toată această luptă anticorupție trebuie depersonalizată. Realizator: Auzi-v-ar Dumnezeu! Sorin Grindeanu: Toate aceste instituții, dacă vrem să redevenim un stat normal, toate aceste instituții trebuie să funcționeze dincolo de persoane fizice și de cine conduce aceste instituții. Iar aceste mecanisme trebuie să funcționeze și dacă e domnul Lazăr procuror general sau nu e și dacă doamna Kovesi e sau nu șefă la DNA. Asta este ținta pe care trebuie /.../. Realizator: Un lucru vreau să vă mai intreb in acest context domnule prim-ministru. Incă vorbeați de prezentarea raportului sau, mă rog, draftului de raport un pic inainte să-l prezinte public domnul ministru. Dumneavoastră, repet, sunteți om de formație tehnică, sunteți un om logic, dacă ați făcut facultatea, că ați făcut-o pe bune și la stat. Citind 18 pagini și trei sferturi, să le spun foarte colocvial, smetii, la adresa șefilor procuraturii. Ce au făcut rău? Cu liniuță, de la cap. Au incălcat, au dres, au făcut, s-au suit peste ceilalți și așa mai departe. Și, la sfarșit, după ăsta, orice om logic și rațional așteaptă o măsură... nu știu... punitivă... penalizatoare, in sensul celor scrise 0- repet - pe 18 pagini și trei sferturi. Și, cand vezi finalul, nu ți se pare că i-a schimbat unul concluziile? Sorin Grindeanu: Poate pare o fractură de logică și poate chiar și e, firul acelei evaluări, dar vreau să vă spun că acea evaluare este... 90%, poate mai bine, despre decizia Curții Constituționale și modul in care aceste instituții au greșit; conform deciziei Curții Constituționale. /.../ prin decizia Curții Constituționale se spune exact unde s-a greșit; dar nu e pentru prima dată cand s-a-ntamplat lucrul ăsta. Realizator: Ar fi bine să fie pentru ultima, domnule... Sorin Grindeanu: Dacă citiți... Sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Dacă citiți in amănunt acea evaluare, sunt și exemple... dacă rostul... rostul Ministerului Justiției și al ministrului justiției e să restabilească acest echilibru care pare, in acest moment, sau a părut și nu doar că a părut, a existat, conform deciziei Curții Constituționale, a existat acest dezechilibru. Curtea Constituțională, prin decizia pe care a dat-o, a restabilit echilibrul instituțional și constituțional, in Romania. Realizator: Fiindcă tot vorbeam, domnule prim-ministru și dragă Bogdan Chirieac, despre scandalul politic - pentru că este un scandal politic -, fostul lider al PSD bagă mortu-n casă partidului, echivaland pacea subită dintre cele două palate, cu odiosul pact de coabitare din 2012. Hai să vedem ce spune! * Reporter: Este clar, după părerea mea, că, după externalizarea justiției din Guvern, acceptarea unui ministru tehnocrat care să repare singur legislația in domeniul justiției și să-și aleagă singur secretarii de stat, se conturează din nou un domeniu rezervat in materia justiției, pentru președinte; cu alte cuvinte, un nou pact de coabitare. - Adrian Năstase, fost premier. Sursa: blogul personal. * Domnu prim-ministru... seamănă al naibii... Sorin Grindeanu: Eu n-am făcut para... Realizator: N-ați făcut-o pe hartie, da? Sorin Grindeanu: Nu. N-am făcut-o in niciun fel. Eu ințeleg - așa sunt crescut; asta este formația mea - ințeleg să citesc foarte bine rostul instituției pe care o conduc, ințeleg să am o colaborare instituțională cu celelalte... - mă repet - instituții din țara noastră, cum e și Administrația Prezidențială, la fel, Parlamentul Romaniei, dar conform Constituției Romaniei. Bogdan Chirieac: Dumneavoastră trebuie să coabitați. Sorin Grindeanu: Am mai avut /.../ Bogdan Chirieac: Intrebarea e dacă e /.../ ințelegere ocultă. Cum a fost la domnul Ponta. Sorin Grindeanu: Am mai avut, in această perioadă, tot felul de... de coabitări, am avut chiar coabitări sau pact scris, dacă nu mă-nșel, intre domnul Traian Băsescu și domnul Victor Ponta, dar care n-a folosit la absolut nimeni și care a dus la experiențele pe care le știm cu toții. Eu ințeleg să respect ceea ce imi dă voie legea să respect, din acest punct de vedere, și asta fac. Realizator: /.../ să respect amandouă părțile, nu /.../ Bogdan Chirieac: Nu, dar legea nici nu vă interzice. Deci, nici lui Victor Ponta legea nu ii interzicea să facă un pact de coabitare, dumneavoastră, conform Constituției, trebuie să coabitați cu președintele, indiferent din ce parte ar fi el, nu? Că e ales. Dar ideea este dacă este ceva pe dedesubt. Și ce spune domnul Ponta este externalizarea justiției. Faptul că aveți un ministru al justiției, care nu este om politic, nu a luptat alături de dumneavoastră in alegeri, nu a făcut promisiuni că va readuce democrația in Romania - cum ați spus dumneavoastră in timpul campaniei electorale -, il indreptățește pe domnul Ponta să spună că s-a externalizat justiția. Care sunt relațiile intre dumneavoastră și domnul ministru al justiției, in acest moment? Sorin Grindeanu: Este membru in echipa pe care o conduc, nu sunt de acord cu o parte din afirmațiile dumneavoastră. In niciun caz nu se externalizează justiția. /.../ Sorin Grindeanu: Doar o secundă! Rostul fiecărui membru din echipa pe care o conduc e să pună-n aplicare măsurile /.../ pentru care ne-am angajat in fața cetățenilor; inclusiv domnul Tudorel Toader, că e om politic sau nu e om politic. Realizator. Nu e om politic. /.../ Sorin Grindeanu: In cazul său, nu e om politic. A făcut acestă evaluare, domnul Tudorel Toader, are niște măsuri, cele legate de monitorizarea activității celor două parchete, sunt convins că... și știu că va monitoriza activitatea celor două parchete și nu numai. Realizator: Perfect. Domnu prim-ministru, fiindcă vorbeați de /.../ Sorin Grindeanu: Și va... Realizator: Vă rog! Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Nu... Ați spus că vă țineți, de trei luni de zile, de măsurile pe care le luați. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: E, tocmai in ideea asta, inţeleg, domnul Toader continuă lupta internă de reformare a sistemului de justiţie. Pe mine mă interesează, in această seară, şi nu numai pe mine, şi pe colegii mei, motiv pentru care am invitat-o pe Andreea Kreţulescu să vă pună o intrebare despre măsurile pe care le luaţi in domeniul social, pentru că sunteţi reprezentantul la varf al unui partid social-democrat care conduce Romania. Bună seara, Andreea. Aştept intrebarea. Andreea Kreţulescu: Bună seara, domnule prim-ministru. Incepand de săptămana viitoare, din punctul meu de vedere, aveţi două provocări majore, pe de o parte Legea salarizării unitare, care ajunge in Parlamentul Romaniei, pentru că este finalizată in momentul de faţă şi, de asemenea, o bugetare deja a majorărilor salariale pentru 1 iulie 2017, pentru că dacă doriţi să aplicaţi legea, este obligatoriu să generaţi o majorare salarială incă de la acea dată. Ce ne puteţi spune, pentru că trebuie puse in balanţă datele din lege, dar şi datele bugetare? Cum merg colectările la ANAF şi cat de pertinente sunt acele analize care vă transmit dumneavoastră, şefului Executivului, că dacă aplicaţi aceste majorări, Romania, practic, nu se va mai incadra in acel deficit de 3% şi, practic, ar putea intra intr-un soi de incapacitate de a plăti toate aceste majorări salariale şi nu numai? Vă mulţumesc! Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc! Mulţumesc pentru intrebări! In primul rand, toate acele măsuri pe care le avem prevăzute, le vom face, in programul de guvernare. In al doilea rand, urmăresc indeaproape şi am intalniri săptămanale cu ministrul finanţelor şi cu preşedintele ANAF, şi urmăresc indeaproape ceea ce spunea doamna Kreţulescu, veniturile, cheltuielile, astfel incat această balanţă să fie menţinută in ceea ce...;, la nivelul la care ni l-am propus. Vreau să vă spun şi să vă dau o veste, in primele două luni avem excedent, aşa că temerile unora par a fi nereale. Mai mult decat atat... Bogdan Chirieac: Temerile ministrului dumneavoastră de finanţe /.../. Sorin Grindeanu: Doar o secundă... Mai mult decat atat, incasările, spre exemplu, din luna februarie a anului 2017, faţă de luna februarie a anului 2016, sunt cu aproape 900 de milioane mai mari. In primele 20 de zile... Bogdan Chirieac: Doamne ajută! Sorin Grindeanu: ... din martie - sunt ultimele date pe care le am - vă spuneam că monitorizez indeaproape toate aceste lucruri, tocmai pentru a le avea sub control, in primele 20 de zile ale lunii martie, suntem iarăşi pe un plus de aproape 400 de milioane, ceea ce face următorul... ne duce... Realizator: /.../ şi a zis că n-are bani să le dea? Sorin Grindeanu: Imi cer scuze, n-am... Realizator: Fosta Gardă Financiară, Antifrauda a anunţat public că n-a angajat nu ştiu caţi şefi, 20 şi ceva, că n-are bani să ii plătească /.../ tot de acolo sunt plătiţi? Sorin Grindeanu: Este cu totul altă discuţie. O să vă răspund la această intrebare, ceea ce vreau să vă spun in acest moment este că toţi aceşti indicatori sunt urmăriţi extrem de atent, fiecare măsură, ca să răspund doamnei Creţulescu, pe care am luat-o sau pe care o vom lua in perioada următoare, este extrem de bine analizată, din toate punctele de vedere, astfel incat, ca să revin, toate angajamentele pe care le-am luat, inclusiv păstrarea deficitului sub 3%, să fie respectate. Nu am motive, in acest moment, să fiu pesimist. Realizator: Păi totul e pe bani reali, domnul prim-ministru. Sorin Grindeanu: V-am dat datele reale, mai avem cateva zile pană la finalizarea primului trimestru şi din tot ceea ce avem ca date, in momentul acesta, lucrurile stau pe plus faţă de anul trecut, luand in calcul luna ianuarie a anului trecut, 2016, a fost o lună excepţională, din punctul de vedere al incasărilor. De ce? Pentru că au venit accize suplimentare la tutun care s-au incasat, am vorbit cu finanţiştii, e o lună excepţională, greu de repetat - s-au incasat foarte mulţi bani din TVA-ul pe fondurile europene. Din păcate, in ianuarie, la noi nu a fost cazul, pentru că anul trecut, pe fonduri europene, cam nimic şi atunci, revenind, vreau să vă spun că primul trimestru, din toate datele pe care le avem acum, il terminăm pe plus şi suntem porniţi pe acest drum, cel legat de implementarea tuturor măsurilor. Bogdan Chirieac: Asta e o veste excepțională, dar este, cumva, in contradicție cu ceea ce spune ministrul dumneavoastră de finanțe, care a atras atenția asupra deficitului de incasări. De aici a venit toată presa și a subliniat că lucrurile nu sunt in regulă. Sorin Grindeanu: Astăzi am avut o conferință de presă impreună cu domnul ministru al finanțelor, domnul Viorel Ștefan, după ședința de guvern. Dansul a prezentat datele la zi și sunt așa cum vă spuneam. Revenind la /.../. Realizator: Și are vreo explicație pentru declarația pe care a dat-o domnul Viorel Ștefan, că nu suntem in grafic cu banii și s-ar putea să fim nevoiți să tăiem? Că dansul a zis. N-a zis Chirieac, n-a zis Ciutacu. Sorin Grindeanu: Știți, unui ministru al finanțelor ii stă bine să fie strans la pungă și să fie pesimist, să nu spună foarte multe lucruri, că are foarte mulți bani, că atunci intrăm in altceva /.../. Bogdan Chirieac: E adevărat, dar și reprezentantul FMI la București, bun, FMI putem să ințelegm, dar, totuși, reprezentantul FMI la București, o personalitate distinsă, a fost in aceeași idee. Dumneavoastră vorbiți cu ei? Aveți in vedere un nou acord cu FMI-ul? Sorin Grindeanu: Am avut o intalnire, domnule Chirieac, cu Fondul Monetar Internațional, a venit in misiunea obișnuită, nimic excepțional, nimic special. I-am explicat tot ceea ce avem de gand să facem, ceea ce am făcut, așa cum vă spuneam și mai devreme, datele pe care le avem pană acum sunt in parametrii amintiți. Măsurile pe care le vom lua și lunile viitoare vor fi măsurile pe care ne-am angajat că le vom aplica, in fața oamenilor. Una din aceste măsuri e legea salarizării unitare. E o lege extrem de importantă, o lege care face dreptate in acest domeniu, o lege care trebuie să fie discutată foarte mult și dezbătută foarte mult, de aceea nu am pus niciun fel de presiune, nici eu, nici altcineva, pe cei care au lucrat la proiectul legii salarizării unitare. Au fost discuții cu sindicate, confederații sindicale, cu toți partenerii sociali. Cei de la Ministerul Muncii sunt aproape de linia... Realizator: Aproape erau și cand a plecat Ponta, să știți. Sorin Grindeanu: ... de linia de final, pentru a prezenta, public, acest proiect al legii extrem de importante... Realizator: /.../. Fiindcă vorbiți de sindicate și de negocierile cu ei, domnul Vasile Marica are și el o intrebare pentru dumneavoastră. Tur de forță facem, domnule prim-ministru, să nu fie Ciutacu și cu Chirieac deștepți. Toată lumea e liberă la intrebări. * Vasile Marica: Ținand cont de faptul că este șeful de drept al administrației și al tuturor funcționarilor publici, cred că frustrarea in randul funcționarilor și a celor care lucrează in administrație in general, pentru că sunt marginalizați din punct de al salarizării și modul in care sunt tratați in ceea ce privește salarizarea, ținand cont de incompatibilitățile pe care le au, ar trebui văzută cu /.../ decat șeful direct care este chiar primul ministru al celor din administrație și ar trebui un tratament diferit datorită incompatibilităților la care suntem supuși. Crede că in următoarea perioadă tipul ăsta de atitudine față de administrație se poate schimba? Pentru că lucrează direct cu oamenii din administrație. Punerea in aplicare a programului de guvernare este legată direct de modul in care se colectează, modul in care se combate munca la negru, modul in care lucrăm cu pensionarii, modul in care se atrag fondurile europene și de aceea cred că trebuie să vadă lucrurile in perspectiva asta. * Realizator: Mulţumesc domnului Marica, pentru efortul depus. Domnule prim-ministru... Sorin Grindeanu: Şi eu ii mulţumesc, intr-un fel e legată intrebarea domnului Marica de intrebarea doamnei Creţulescu. Am lucrat foarte mult in administraţie, fie că vorbim de administraţia locală, ca viceprimar la Timişoara sau ca... Realizator: Preşedintele Consiliului Judeţean... Sorin Grindeanu: ... fost de consiliu judeţean. Am lucrat şi in administraţia centrală. De prea multe ori, am văzut in toate aceste instituţii anumite inechităţi şi din punctul de vedere al salariilor - pot să vă dau exemple - ca fost ministru al comunicaţiilor, aveam salariu in ordine descrescătoare, cam al 50-lea din minister.. Realizator: De acord cu dumneavoastră. Sorin Grindeanu: ... şi vorbim de un minister, totuşi, nu foarte mare, cum e, să spunem, Ministerul Transporturilor. Pe de-o parte, prin acea lege, vom restabili această piramidă in mod corect şi conform responsabilităţilor pe care le au fiecare dintre cei care lucrează in administraţie. Pe de altă parte, in momentul in care legăm direct salariul fiecărui om care lucrează in administraţie de performanţa economică, şi lucrul acesta va fi prezentat pe larg probabil de doamna ministru Olguţa Vasilescu, pe care o avem, ii cointeresăm in a-şi face foarte bine treaba. Am intalnit şi imaginea cealaltă faţă de ceea ce spunea foarte bine domnul Marica, am intalnit de foarte multe ori in acest an şi o atitudine de alt tip şi anume mulţi preferă să nu facă nimic, ca să nu greşească şi după aceea să păţească anumite lucruri decat să vină cu plus valoare, să se implice, să ducă inainte acea instituţie. Bogdan Chirieac: Păi oamenii sunt plătiţi oricum, domnule prim-ministru. Nu-i puteţi acuza. Legile se bat cap in cap in administraţie, deci orice ai face. Doamna Olguţa Vasilescu, că aţi invocat-o... Sorin Grindeanu: Nici nu i-am acuzat, domnule Chirieac. Bogdan Chirieac: Dansa ne-a spus că la primar e o lege in care spune că primarul trebuie să fie in consiliul de administraţie la apă, canal şi gaze şi nu ştiu ce... Sorin Grindeanu: Şi după aceea e acuzat de incompatibilitate. Bogdan Chirieac: Aţi.. perfect, le ştiţi. Sorin Grindeanu: Ştiu foarte bine aceste lucruri, sunt lucruri anormale. S-a incercat şi s-a inceput... Bogdan Chirieac: Şi atunci administraţia ce să facă? Sorin Grindeanu: S-a inceput clarificarea acestor lucruri in Parlament, legat de incompatibilităţi, şi acesta este un lucru foarte bun. De asemenea, o chestiune foarte bună legată de administraţia locală e cea in care fiecare administraţie locală işi va stabili nivelul de salarizare intr-un anumit interval, pe care il va da angajaţilor. In momentul in care un primar... Realizator: Păi facem haiducie, unii mai mult, unii mai puţin? Sorin Grindeanu: Da, dar vor răspunde intr-o anumită anvelopă... Realizator:.../.../ lucrează /.../ la stat. Sorin Grindeanu: ... intr-o anumită anvelopă, vor răspunde in faţa oamenilor care i-au ales. Printr-o hotărare de consiliu local, prin tot ceea ce inseamnă căile legale, vor hotări acea salarizare pe care o vor da in interiorul instituţiei. E un lucru despre care noi credem că este normal şi va exista şi un asemenea paragraf in această lege, in care ordonatorul principal de credite are un fond prin care ii stimulează şi premiază pe cei care lucrează foarte bine. Realizator: Mulţi dintre cei care i-au ales pe cei despre care vorbiţi, domnule prim-ministru, sunt pensionari, este o categorie foarte numeroasă şi o categorie foarte harnică şi conştiincioasă atat la vot cat şi la plătit impozitele şi taxele locale, de regulă, pe care le are de achitat. Tot Andreea Creţulescu are o intrebre pentru dumneavoastră in domeniul acesta al pensiilor. Lucrăm pe părţi la care se pricepe fiecare. Andreea se pricepe mai bine decat mine cu siguranţă la povestea asta, motiv pentru care ii dau din nou cuvantul. Andreea Creţulescu: Şi incă o intrebare, domnule prim-pministru, cu permisiunea dumneavoastră. In urmă cu aproximativ o lună, o delegaţie a FMI-ului, venită aici, la Bucureşti, a sugerat Executivului dumneavoastră să amane majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, prognozată de domniile voastre la 1 iulie. Cum răspundeţi tranşant la această chestiune? Sorin Grindeanu: Nu vom amana. Vă spuneam că toate aceste... Realizator: Clar nu amanaţi, nu? Sorin Grindeanu: Nu. Vă spuneam că tot ceea ce avem ca măsuri in programul de guvernare - şi asta este o măsură deja adoptată de guvernul pe care il conduc- pe acestea le vom aplica. Bogdan Chirieac: Dacă aveţi excedent, nu amană nimic, nu? Deci dacă aveţi excedent... Sorin Grindeanu: Despre asta discutăm şi acestea sunt datele... Bogdan Chirieac: Deci tote zvonurile... Sorin Grindeanu: Acestea sunt datele pe care le avem. Vă mai dau cateva date. Producţia industrială pe primele două luni ale anului a crescut cu 5,8%. Comenzi noi in industrie - 7,8 anul acesta; exporturi - plus 13,6 faţă de anul trecut. Numărul contractelor de muncă - sunt date care sunt provenite de la Comisia Naţională de Statistică... Bogdan Chirieac: Dar nu vă pune nimeni la indoială datele. Sorin Grindeanu: Sunt lucruri cat se poate de oficiale şi care ne arată că măsurile pe care le-am luat impulsionează economia şi ne ajută şi din celălalt punct de vedere, cel legat de ceea ce spuneaţi dumneavoastră, şi anume de salarii şi pensii mărite, să plătim aceste salarii şi pensii. Realizator: Să le plătiţi şi la zi, domnule prim-ministru, pentru că orice derapaj in domeniul respectării calendarului in zona bugetară, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră că pană la urmă, aţi lucrat atata amar de vreme in administraţie, provoacă un efect de spaimă şi un bulgăre foarte greu de recuperat. Sorin Grindeanu: Sunt de acord cu dumneavoastră. Nu e cazul acum. Realizator: Fiindcă nu e cazul acum, aş vrea să mai liniştim pensionarii, pentru că şi doamna Stanca Constantinescu, preşedinta Uniunii Pensionarilor, vrea să adreseze domnului prim-ministru. O şi ascultăm. Bună seara, doamnă! Stanca Constantinescu: Bună seara, domnule prim-ministru! Mai intai, am să spun că pensionarii, pe care ii reprezint şi ca membră a Uniunii Generale a Pensionarilor din Romania, sunt foarte bucuroşi că in fine o guvernanţă se gandeşte şi la nevoile lor şi e foarte bine că, in ultimul timp, au simţit că sunt luaţi şi ei in considerare. De asemenea, aşteaptă cu nerăbdare mărirea punctului de pensie promisă pentru luna iunie. Ţin să vă adresez o intrebare care este nu numai de prezent, ci şi de viitor, şi anume dacă la nivelul programului de guvernare, anul acesta, sau incepand de anul viitor, v-aţi gandit la necesitatea existenţei unui plan care să privească persoanele varstnice lipsite de aparţinători, care, efectiv, trăiesc singure sau sunt in imposibilitatea de a se ocupa de nevoile personale. De ce spun acest lucru? Fiindcă atat populaţia Romaniei, cat şi populaţia Europei marchează un proces accentuat de imbătranire şi, la noi in ţară, nu s-a ratificat Convenţia OIM privind compatibilizarea obligaţiilor profesionale cu cele familiale şi sociale, drept urmare sunt bătrani care trăiesc singuri. Mai ales, această problemă este importantă, in condiţiile in care o grămadă de tineri au migrat, migrează şi probabil vor migra şi in viitor, şi nu vor mai putea avea grijă de bătranii rămaşi singuri. Cel puţin, Asociaţia pe care o reprezint, Uniunea Generală a Pensionarilor, dacă doriţi, vă stă oricand la dispoziţie, in eventualitatea unei colaborări. Vă mulţumim pentru toate, pentru tot ce aţi făcut şi mai ales, pentru ceea ce veţi face. Realizator: Hai că aveţi şi de bine, domnul prim-ministru. Bogdan Chirieac: Şi nu de oriunde. Pensionarii sunt foarte importanţi, cum a spus domnul Ciutacu. Sorin Grindeanu: Merităm, pentru că in aceste luni, nu vreau să par... Realizator: Dar lăudaţi-vă, domnule, dacă aveţi cu ce, care e problema? Sorin Grindeanu: Păi, in aceste luni, am luat foarte multe măsuri care ii privesc direct pe pensionari. In primul rand, pensia minimă mărită, de la 1 martie. In al doilea rand, am eliminat CASS-ul pentru toate pensiile din Romania. In al treilea rand, pentru toate pensiile sub 2.000 de lei, impozitul pe venit a fost eliminat. Am mărit şi am dat această hotărare, este o măsură deja luată, că de la 1 iulie mărim punctul de pensie la 1.000 de lei, acestea sunt măsuri pe care... Realizator: Toate din excedentul ăla, domnul prim-ministru? Că banii ăia trebuie să vină de undeva, orice minus... Sorin Grindeanu: Haideţi să vă spun lucrurile din alt punct de vedere. In momentul in care avem creştere economică şi am avut creştere economică in ultimii ani, acea creştere economică trebuie să se vadă şi in salariile şi in pensiile romanilor. Realizator: Firesc. Sorin Grindeanu: Noi aşa inţelegem, să distribuim acest plus. Am făcut acest lucru prin măsurile pe care le-am luat in primele luni de guvernare. Totodată, am luat şi măsuri de relaxare fiscală care să mărească viteza economiei. Vom lua și alte măsuri in perioada imediat următoare. Avem foarte multe lucruri de făcut, că vorbim de fonduri europene, că vorbim de proiecte de investiții mari in Romania și să pornim și acest motor care va aduce plusvaloare, care va crea locuri noi de muncă și care va face ca economia să crească. Ne-am propus o rată de creștere de 5,2%. Am avut, săptămana trecută, o intalnire cu președintele Comisiei Naționale de Prognoză, singura instituție abilitată să furnizeze indicatorii macroeconomici in țara noastră. L-am intrebat dacă datele furnizate atunci cand am construit bugetul răman in picioare. Mi-a spus că da și este chiar mai optimist decat in urmă cu două luni, cand am inceput să construim bugetul pe 2017. Așa că, urmărind atent toate aceste măsuri, urmărind atent și săptămanal, inclusiv de către mine, așa cum vă spuneam, toate aceste lucruri... Bogdan Chirieac: Clar, dacă sunt bani, sunt bani. Văd că aveți aceste date... Sorin Grindeanu: Nu vor scăpa de sub control. Bogdan Chirieac: Cheltuielile. Sorin Grindeanu: Bineințeles. Bogdan Chirieac: La investiții putem spera ceva anul acesta? Sorin Grindeanu: In primul rand, prin bugetul, de fapt, că nu mai e proiect, pe care ni l-am propus... Realizator: E aprobat de Parlament, e in vigoare. Sorin Grindeanu: ... pe anul acesta avem 10 miliarde de lei in plus pe investiții față de anul trecut. Realizator: Tocmai spuneați că nimeni nu mai semnează nimic. Păi, iertați-mă, ca să facem investițiile astea, trebuie să facă niște licitații care să se incheie... Totul se petrece pe bază de semnături, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Absolut de acord cu dumneavoastră. De prea multe ori - și am spus lucrul acesta - dar o să mă repet: de prea multe ori, in anii aceștia, s-a pierdut mai mult timp pe fazele de preexecuție la un proiect, de exemplu, de infrastructură decat pe execuția in sine a acelui proiect. Am mai dat acest exemplu. E celebră Centura de la Bacău, unde ani buni, patru sau cinci ani au fost pierduți pentru studii de fezabilitate, prefezabilitate, contestații, exproprieri, acțiuni in instanță, decat faza de execuție. Tocmai de aceea vom veni, săptămanile viitoare, cu un nou cadru pentru proiectele strategice, fie că vorbim de proiecte pe infrastructură sau pe energie sau pe apărare. Realizator: Mediu? Sorin Grindeanu: De asemenea, un domeniu extrem de important. Bogdan Chirieac: Tocmai v-ați intalnit cu ditamai delegația de oameni de afaceri americani. Sorin Grindeanu: Corect. Bogdan Chirieac: Ce a fost gestul acela, in care domnul Stewart a scos to do list-ul. Era așa, un pic, neobișnuit. Adică, veneau să facă afaceri in Romania, dar vă spuneau ce aveți de făcut? Sorin Grindeanu: Ați citit acel document, domnule Chirieac? Bogdan Chirieac: Nu, nu l-am citit, că nu știu engleza. Sorin Grindeanu: Și atunci de unde a apărut această chestiune? Chiar mi se pare - și am incercat să... Realizator: Iertați-mă, se vede ca dracu cand vine unu și vă dă o hartie și vă zice: roadmap. Pare așa, mai foaie de parcurs... Sorin Grindeanu: Dar ați văzut undeva, dacă-mi permiteți să răspund. Realizator: Dansul a zis. Sorin Grindeanu: Același document a fost dat și Administrației Trump și Guvernului Romaniei. Exact aceleași lucruri, de către oamenii de afaceri, astfel incat intărirea relațiilor economice și a parteneriatului strategic, pe care il avem cu Statele Unite, să fie și pe partea economică. Am avut ieri, nu doar eu, ci și mulți miniștri din cabinetul pe care il conduc, intalniri cu firme și companii extrem de mari din SUA, intalniri foarte bune. Toate aceste /.../. Realizator: Iertați-mă, dar pare că vă dau sarcini, domnule Grindeanu, nu că supărați... Sorin Grindeanu: Dar nu este... Bogdan Chirieac: Stați puțin, pe mine nu mă deranjează... Sorin Grindeanu: Dar ați văzut undeva in presa americană, in The New York Times sau la CNN că oamenii de afaceri, dand același document Administrației Trump, au dat to do list? Bogdan Chirieac: Şi-l dau intre ei. Realizator: Dar ați văzut la televizor, la americani, că Trump a primit to do list-ul din mana unui șef de companie? Iertați-mă, e un rang. Sunteți șeful Executivului acestei țări. Domnul poate să fie de la cea mai a dracu companie de pe planeta Pămant; e unul care derulează afaceri in Romania. Sorin Grindeanu: Eu știu că nouă ne place să privim lucrurile cum că tot timpul avem to do list-uri de făcut. Nu e cazul. N-a fost cazul nici la Bruxelles, in urmă cu o lună, cand am fost să primesc to do list-uri, nici acum nu e cazul. Sunt anumite propuneri - și vă rog frumos să citiți documentul. Realizator: E o listă de cumpărături pe care trebuie să le achite Romania? Sorin Grindeanu: Lăsați-mă să răspund la această intrebare... Realizator: Incerc și eu așa, să mă strecor. Sorin Grindeanu: Există - și citiți acest document - o listă de propuneri pe care oamenii de afaceri le fac și Administrației Trump și Guvernului Romaniei pentru imbunătățirea relațiilor. Vă rog citiţi documentul. Dacă - asta am şi spus şi astăzi - reuşim să facem aceste lucruri şi noi şi cei din SUA, sunt convins că parteneriatul strategic pe care il avem cu SUA... Bogdan Chirieac: Dar nu e un lucru rău dacă reuşiţi să atrageţi firme americane in Romania. Sorin Grindeanu: ... va fi intărit şi din punct de vedere economic. Asta ne dorim cu toţii. Realizator: Domnule prim-ministru, uitați, domnul Chirieac care e mai internaţionalist decat mine, dansul e cu companiile. Bogdan Chirieac: Parteneriatul strategic suferă că nu există dimensiunea economică. Sorin Grindeanu: Corect. Bogdan Chirieac: Acum, ce se intamplă? Realizator: Domnule Chirieac, haideţi pe partea economică. Dumneavoastră ziceţi să vină investitorii - eu sunt de acord cu dumneavoastră, dar intrebarea mea este: vin investitorii să investească, cum se aşteaptă domnul Chirieac, sau să ne bage pe gat nişte lucruri de cumpărat foarte scump, cum mă aştept eu, domnule Grindeanu, că eu sunt pesimistul şi comunistul emisiunii? Sorin Grindeanu: Depinde de noi. In toţi aceşti ani, poate de foarte multe ori... Realizator: Pe dumneavoastră vă intreb. Sorin Grindeanu: ... poate de foarte multe ori, s-a intamplat ceea ce spuneţi dumneavoastră. Nu e cazul acum. Sunt lucruri care s-au discutat... Bogdan Chirieac: Ambasada Olandei s-a plans că aţi revenit la hotărarea cu corvetele? Sorin Grindeanu: O să vă răspund. S-au discutat legate de proiecte concrete, respectand legislaţia şi trebuie să ne vedem interesul pe care il avem, un interes care trebuie privit din prisma noastră, in primul rand, şi nu a altora. Sunt cat se poate de ferm, din acest punct de vedere. Realizator: Domnule prim-ministru, partea americană - iartă-mă un pic Bogdan - e interesată şi in domeniul mediului, investiţii de mediu? Şi are un schepsis intrebarea mea. Sorin Grindeanu: Ieri au fost companii puternice in domeniul militar, in domeniul sănătăţii, in domeniul agriculturii. Au fost 12 companii extrem de puternice, a transporturilor... Realizator: Şi acum vă spun şi de ce v-am intrebat, dat fiind că americanii par să nu se manifeste in domeniul mediului, că am şi eu un mic fix. Cred că tocmai de aia domnul Klaus Iohannis e ori prea ostenit, ori prea ocupat să-şi dea OK-ul pentru remanierea ministrului mediului şi al viceprim-ministrului Guvernului Romaniei şi avem, nişte imagini cu ce s-a intamplat, care.. ce program a avut domnul Klaus Iohannis de cand i-aţi propus dumneavoastră schimbarea ministrului mediului. S-a ocupat de semnarea decretului privind retragerea decoraţiei domnului Necolaiciuc, care se află pe la puşcărie, ultima oară era pe la Tulcea, din cate ştiu eu. Ce a mai făcut domnnul Iohannis? A fost la bilanţul SRI, onoare muncii. Anaconda e tot acolo, după ştiinţa mea, e bine să te duci pe iaht cu Rizea la Monaco. Hai să mai vedem. S-a intalnit cu prinţul Charles, onoare muncii, v-ţi intalnit şi dumneavoastră. Dar nu a avut timp să citească propunerile pe care i le-aţi făcut, domnule Grindeanu, că ziceaţi că dumneavoastră coabitaţi, colaboraţi cu omul cu care .. şi a fost la Valetta, bănuiesc, sau unde păcatele mele, s-a petrecut in Malta, că nu se zice la Malta, băi, reporterilor! In timpul ăsta nu-şi găsea vreme să semneze vacantarea poziţiei domnului Constantin, numirea sau să vă anunţe că nu ii place ăla? Sorin Grindeanu: I-am trimis luni după-amiază... Realizator: Da, e joi seară. Sorin Grindeanu: .. toate propunerile pe care le aveam. Şi pe mine mă miră acest ritm. E dreptul legal, totuşi, al preşedintelui de a-şi lua un timp de 45 de zile, dacă nu mă inşel. E adevărat că eu nu lucrez in acest ritm şi probabil mulţi dintre noi nu lucrăm in ritmul ăsta, şi e ciudat. Bogdan Chirieac: Dar relaţiile dumneavoastră cu domnul Daniel Constantin au rămas, imi imaginez, normale. Sau, dimpotrivă, nu sunt normale. Sorin Grindeanu: Eu am spus şi luni, după şedina coaliţiei, că fiind o coaliţie.. Bogdan Chirieac: Categoric! Sorin Grindeanu: .. nefiind membru in ALDE, am luat act de o decizie politică pe care ALDE a luat-o in forul de conducere şi anume retragerea, decizia de a-l retrage... Realizator: Fără să aibă legătură cu modul in care aţi colaborat profesional cu domnul Constantin? Sorin Grindeanu: Nu a avut nicio legătură cu activitatea pe care domnul Constantin a avut-o in guvern. Realizator: Putea să vină in intampinarea... Sorin Grindeanu: Am inţeles că e o decizie politică, pe care ALDE a luat-o... Realizator: E firesc. Sorin Grindeanu: ... şi am luat, aşa cum vă spuneam, act de această decizie, in şedinţa pe care am avut-o luni, in coaliţie, şi am acţionat ca atare. Realizator: Ştire de ultimă oră şi o să vă pun o intrebare foarte scurtă, de la care vreau un răspuns foarte scurt. Ştirea de ultimă oră este că greva generală, inţeleg, de la Compania Naţională a Uraniului, s-a oprit. Bănuiesc că e pe bază de bani, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Mă bucură această veste... Realizator: E o ştire că.. tocmai am fost anunţaţi că gata. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că dacă vorbim de ... Realizator: De ce erau oamenii ăia in grevă generală, in primul rand, că nu ştie toată ţara,... Sorin Grindeanu: Asta voiam să vă spun. Realizator:.. şi cum s-a inchis? Sorin Grindeanu: Anul trecut, danşii au beneficiat de o schemă de ajutor. S-au dat anumiţi bani pe o schemă de ajutor de stat. Acei bani trebuiau a fi cheltuiţi după nişte reguli, dar trebuia să existe şi un control - fiecare 20 ale lunii, acel control trebuia să vadă dacă acei bani s-au cheltuit conform regulilor. Realizator: Aşa, şi tehnocraţii nu au controlat pe nimeni? Sorin Grindeanu: Timp de un an de zile, nu s-a intamplat nimic. Realizator: Domnule, dar au fost nişte titani ai gandiri in guvernul tehnocrat, iertaţi-mă. Sorin Grindeanu: Nu s-a intamplat absolut nimic. La inceputul acestui an, bineinţeles că a venit Curtea de Conturi, au văzut că lucrurile nu stau aşa cum trebuie şi s-a ajuns la acel blocaj. Eu il felicit pe ministrul energiei, că a reuşit să deblocheze, a virat banii astfel incat oamenii - pană la urmă, sunt cei mai importanţi - să-şi primească salariile, iar cei care au greşit trebuie să plătească. Realizator: O să şi plătească? Sorin Grindeanu: Trebuie să plătească - asta a fost discuţia pe care eu am avut-o cu ministrul energiei şi asta e decizia pe care şi dansul a luat-o. Realizator: Cu această decizie şi cu permisiunea dumneavoastră şi a domnului Chirieac, luăm o extrem de scurtă pauză, doamnelor şi domnilor. Revenim cu domnul prim-ministru Grindeanu şi situaţia care pare destul de tensionată in PSD. Şi o surpriză pentru dumneavoastră, doamnelor şi domnilor. (Publicitate) Realizator: Colaborare fructuoasă pe linia politică, partid - Guvern, unul vine cu peştele răpitor, celălalt face slalom printre capcane - hai să vedem rezumatul ultimelor zile! * Sorin Grindeanu: Am invăţat, e adevărat, că n-am mai pescuit pană acum, dar e un lucru pe care, cum vă spuneam, nu l-am mai făcut. Inţeleg că pentru un incepător, am stat foarte bine. Eu, de exemplu, pot să il invăţ să schieze pe domnul Liviu Dragnea, inţeleg că nu stă foarte bine la acest domeniu. Liviu Dragnea: Dacă e in stare, foarte bine, mi-aş dori, dar eu am reuşit să il invăţ să pescuiască. Să vedem dacă reuşeşte să mă inveţe să schiez. A invăţat să nu se mai agaţe cu ancora de haine, ceea ce e foarte important. Victor Ponta, sursă: Facebook.com: Ieri, am văzut fotografii cu premierul Grindeanu, stand in picioare, in barcă, alături de camaradul şi prietenul Liviu. Sper să fie deştept şi să işi pună urgent o vestă solidă de salvare pe el, istoria se repetă pentru cei care nu invaţă din experienţele trecutului. Victor Ponta: /.../ că PSD-ul şi Romania poate fi condusă ca şi Consiliul Judeţean Teleorman, aşa cred eu, poate greşesc, dar ştiţi cum, şi pe vremea lui Ceauşescu era unul, un nebun care il critica. Acum, uite, mai sunt eu. Restul, toată lumea e fericită. * Realizator: Aveţi vesta de salvare, domnule prim-ministru, că sunteţi subţirel aşa, nu se vede pe dedesubt? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că inot bine. Realizator: Inotaţi bine? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Dumneavoastră i-aţi spus /.../ Bogdan Chirieac: /.../ Sorin Grindeanu: /.../ din pasiunile mele, şi schiul şi inotul. Dar trecand intr-un regim serios... Realizator: Intr-un regim serios nu e foarte linişte in partid, oricat pare /.../. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că rolul meu de prim-ministru e să fac ceea ce v-am spus in această oră, să iau aceste măsuri, să mă ocup de fonduri europene, să cresc numărul de locuri de muncă, să reuşesc, prin creşterea economică pe care o are economia... Realizator: Cu toată dragostea, pentru asta trebuie să vă ajute partidul. Sorin Grindeanu: ... să cresc salariile şi pensiile, asta este ceea ce văd eu ca şi rol al unui prim-ministru. Realizator: Domnule prim-ministru, nu puteţi face nimic din toate astea fără partid. Dacă partidul nu votează ceea ce spuneţi dumneavoastră că vreţi să faceţi, geaba faceţi. Răman proiecte. Sorin Grindeanu: Toate aceste lucruri au susţinerea coaliţiei, nu doar a PSD-ului, ci a coaliţiei de guvernare, pentru că sunt prinse in... sunt măsuri care fac parte din programul de guvernare. Bogdan Chirieac: La partid, am inţeles că, spunea domnul preşedinte Dragnea, că aveţi un consiliu de monitorizare a Guvernului. Aţi fost vreodată monitorizaţi pană acum? Sorin Grindeanu: Discuţiile pe care le avem sunt foarte dese. Bogdan Chirieac: A, deci vă duceţi des acolo? Sorin Grindeanu: Nu, membrii ai Guvernului discutăm foarte des cu parlamentarii, cu liderii de grup din cele două Camere... Bogdan Chirieac: Deci nu e un consiliu format din...? Sorin Grindeanu: ... cu preşedintele partidului, astfel incat toate aceste măsuri, care nu doar membrii Guvernului s-au angajat, ci prin oferta electorală pe care noi am avut-o /.../ Bogdan Chirieac: Intreg partidul... Realizator: /.../ dumneavoastră sunteţi Consiliul de administraţie al partidului /.../ acolo. Sorin Grindeanu: ... şi care a fost votată de către romani, să fie pusă in practică, şi asta facem, monitorizăm foarte atent, şi eu monitorizez fiecare ministru,... Realizator: Şi pe dumneavoastră cine vă monitorizează? Klaus Iohannis:... astfel incat să punem in practică aceste măsuri. Rezultatele pe care le avem, pană in acest moment, sunt unele cat se poate de bune şi in acord cu ceea ce am promis. Bogdan Chirieac: Consiliul de monitorizare al partidului a găsit şi neajunsuri, pană in prezent sau au fost numai succese? Sorin Grindeanu: Poate că ritmul de aplicare al anumitor proiecte putea fi mai rapid, vă dau un exemplu, dar există justificări, Legea prevenţiei. De astăzi, a fost ridicată pe siteul Ministerului Comerţului IMM-lor şi Antreprenoriatului. Bogdan Chirieac: Toată lumea o aşteaptă, da. Sorin Grindeanu: E in dezbatere publică. A fost deja ridicată pe siteul Ministerului. Aceste lucruri sau intarzierile, o anumită intarziere de două săptămani faţă de un termen pe care ni l-am autopropus, a fost datorată de următorul lucru. In urma discuţiilor pe care le-am avut, atat la Asociaţia Comunelor, cat şi la Asociaţia Municipiilor, am fost in urmă cu cateva săptămani, acolo, ne-am dorit să existe o parte de prevenţie şi pentru administraţie şi s-a lucrat in aceste două săptămani ca inclusiv această componentă să existe in această Lege a prevenţiei. De astăzi, este pe site şi este in dezbatere publică. Realizator: V-am promis o surpriză dumneavoastră şi domnului Chirieac şi telespectatorilor, in egală măsură. Hai să vedem imagini. Ia uite ce face domnul Iohannis, cand n-are timp să vă semneze dumneavoastră, viceprim-ministrul şi /.../ e in Malta, cu doamna Turcan, la Partidul Popular European. Da, dincolo de faptul că le-a băgat blitzul in ochi, de la Ceauşescu incoace n-am mai văzut aşa poză. Cu toată dragostea, domnul Iohannis. /Realizator/: Vedeți, domnu prim-ministru!? Da dumneavoastră, in coabitarea asta... Sorin Grindeanu: Fiecare /.../ ritmul său. Realizator: ... Nu vorbiți cu cu domnul Iohannis? Adică, n-aveți unități pe cartelă sau n-are dansul? Sorin Grindeanu: Am vorbit luni după-masă /.../ Realizator: Păi, și l-ați anunțat că i-ați trimis propunerile ălea? Sorin Grindeanu: /.../ era normal. L-am sunat pe domnul președinte. Să-l anunț că voi trimite toate documentele și că aștept decizia sa... Realizator: Dacă vă dă pe SMS, in seara asta, că... că da sau nu? Sorin Grindeanu: Nu, eu aștept actele; și decizia. Dacă e să fie... in orice fel. Realizator: Domnu Grindeanu... Sorin Grindeanu: Asta este... /.../ Realizator: Dumneavoastră așteptați actele de la omu care v-a confirmat prin SMS; cu toată dragostea - ca să il plagiez pe domnu Chirieac /.../ Sorin Grindeanu: Asta este instituțional corect; ăsta e modul corect de a lucra. /.../ Și eu continui să cred că așa trebuie să facem. Vă rog!? Bogdan Chirieac: Domnul Daniel Constantin și-a prezentat demisia? Sorin Grindeanu: Nu, l-am revocat din funcție. Realizator: L-ați revocat, deci; nu mai e... Sorin Grindeanu: Da. Bogdan Chirieac: Da, de ce n-ați discutat cu dansu? Că probabil că procedura era mai simplă dacă ii cereați să demisioneze din motive /.../ Realizator: N-a vrut să demisioneze? Sorin Grindeanu: Domnul Daniel Constantin n-a fost la coaliție; la ședința coaliției, așa cum știți, iar toate documentele, cele legate de domnul Daniel Constantin și de cele două numiri, undeva, luni după-masă..., au fost trimise către Cotroceni. Bogdan Chirieac: Da majoritatea parlamentară care vă sprijină la guvernare nu are de suferit dacă dansul pleacă cu cațiva parlamentari? Sorin Grindeanu: Nu. Eu am discutat cu domnul Daniel Constantin, rămane in continuare membru ALDE, am văzut și poziția publică pe care dansul a avut-o luni... și nu doar luni, in care spunea că dansul, impreună cu ceilalți colegi și... ai săi, care-l susțin, sprijină... guvernul pe care il conduc. Realizator: Domnu prim-ministru, e adevărat că in seara aceasta, la recepția dată in onoarea inaltului oaspete numit Prințul Charles, a venit, imbujorată, și doamna Codruța Kovesi? Sorin Grindeanu: Am văzut-o acolo, da. Realizator: Și-a luat oxigen in plămani, de cand cu... raportul devastator al domnului Toader. Sorin Grindeanu: Acum, nu mă puteți... Realizator: Păi nu, că nu prea ieșise in ultima vreme; era mai ascunsă. Sorin Grindeanu: Nu știu. Chiar nu... /.../ Realizator: Păi, noi o urmărim, nu? Eu sunt ușor obsesiv... Sorin Grindeanu: /.../ doamnei Kovesi, invitațiile nu eu le-am făcut; le-a făcut Ambasada și... Realizator: E, /.../ evident. Stați că vă... nu vă cert a... Ați vorbit cu doamna Kovesi sau...? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Nu? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Da, măcar, unite! u un telespectator de-al nostru, din Constanța, puteți să vorbiți? Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Domnul arhitect Andrei Chivu are și dansul o intrebare pentru dumneavoastră. Toată lumea are intrebări pentru /.../ prim-ministru al Romaniei /.../ Bogdan Chirieac: Ceea ce e normal. Andrei Chivu: Bună seara, domnule premier! Sunt Chivu Andrei, arhitect din Constanța... Doresc să cunosc viziunea dumneavoastră referitor la mult dorita reformă din invățămant. Dacă-mi permiteți o opinie, ca arhitect, imaginea școlilor... curților școlilor din Romania nu diferă foarte mult de imaginea curților inchisorilor, iar programul after-school, obligatoriu in Vest și care se compune din activități creativ-artistice, in Romania este inlocuit de meniurile fast-food servite la malluri. Doresc, cu interes, să cunosc opinia dumneavoastră in legătură cu acest aspect. Sorin Grindeanu: Legat de... Realizator: /.../ lumea mai are și alte preocupări, in afară de pușcării și de... Sorin Grindeanu: Legat de noul proiect de lege a educației, e unul din domeniile care ne preocupă; inclusiv azi, am avut pe ordinea de zi de la ședința de guvern un proiect de lege care a fost trimis, in regim de urgență, către Parlament, prin care incercăm să venim in sprijinul pieței muncii, astfel incat ceea ce iese de pe băncile școlilor să fie in acord cu cerințele pieței. De prea multe ori, lucrurile nu stau așa. Eu am cerut ministrului educației următorul lucru, și anume, să discute foarte mult, pană a veni cu un proiect a legii educației. Știți de cate ori s-a schimbat Legea educației in cei 27, mai mult de 27 de ani de la Revoluție? De peste 120 de ori. Bogdan Chirieac: Și tot degeaba. Sorin Grindeanu: Și am ajuns in situația de astăzi. Realizator: Mi-e teamă că doar Legea privatizării s-a schimbat de mai multe ori. Sorin Grindeanu: ...prin care avem un sistem care are nevoie de o reglementare. Prin aceste discuții pe care le va demara ministrul educației in perioada următoare pană la sfarșitul anului va veni cu proiectul legii educației. Ministrul educației va avea in perioada următoare discuții cu toți partenerii, astfel incat produsul care va fi la final să fie in concordanță cu toate cerințele societății, fie că vorbim de piața muncii, fie că vorbim de cei care, să spunem, merg spre zona legată de cercetare și așa mai departe. Toate aceste lucruri trebuie să reiasă din acest proiect și să le punem in anumiți parametrii. Mai important decat atat să oferim o perspectivă pe ani buni de acum incolo, pentru că schimbările acestea succesive ne-au dus in situația asta. Bogdan Chirieac: Și cine face legea asta, domnule prim-ministru? Sorin Grindeanu: Ministrul educației, e un intreg colectiv... Bogdan Chirieac: Tu știi cum il cheamă pe ministrul educației? Realizator: Pavel Năstase. Sorin Grindeanu: Domnul Pavel Năstase a discutat /.../. Realizator: Stau bine cu memoria. Bogdan Chirieac: De asta știi. Realizator: Da. Bogdan Chirieac: A avut vreo ieșire publică ministrul educației pană acum? Sorin Grindeanu: Bineințeles că a avut... Bogdan Chirieac: A avut vreo ieșire publică? Realizator: Eu nu l-am văzut la noi... Bogdan Chirieac: Nici eu nu l-am văzut niciodată. Dar, mă rog. Ce vreau să vă intreb? Sorin Grindeanu: Vă rog! Bogdan Chirieac: In curand faceți 90 de zile de guvernare. Ați avut vreodată vreun diferent major, politic, desigur? Realizator: Și e ultima intrebare, Bogdan, te rog. Bogdan Chirieac: Sigur, e ultima intrebare. Cu președintele partidului, cu domnul Liviu Dragnea? Sorin Grindeanu: Am avut foarte multe discuții, cum e normal să avem in această perioadă. Fiecare... Bogdan Chirieac: Și una dintre ele? Sorin Grindeanu: Nimic care să ducă la certuri intre mine și domnul președinte /.../. Bogdan Chirieac: Nu, nu e vorba de ceartă. Ați avut un diferent, in sensul că dumneavoastră ați spus, eu știu, să luăm corvetele și dansul a spus nu, să luăm elicopterele Bell, de exemplu, ceva de genul acesta? Sorin Grindeanu: Fiecare venim atunci cand avem, poate, păreri diferite cu argumente. Sunt de părere că este un lucru important să existe acest dialog, și există acest dialog, intre mine și președintele Liviu Dragnea. Revenind la pozele dumneavoastră, cele pe care le-ați prezentat, chiar cred că la iarnă dacă va și ninge, iar lucrurile vor sta foarte bine așa ne-am propus, din punct de vedere economic, precum: fondurile europene, creșterea economică /.../ 5,2%, noi locuri de muncă, peste cinci miliarde de euro atrași din fonduri europene, o să incerc să-l conving să mergem la schi, să-l invăț - schiul nu e bazat pe noroc. Știți, trebuie să te țină bine picioarele. In politică, pe domnul Dragnea il țin picioarele /.../. Realizator: Am o surpriză pentru dumneavoastră, am făcut 10 ani de schi, domnule Grindeanu. Dacă vreți, incercăm. Sorin Grindeanu: Cand vreți. La iarnă. Dar in condițiile in care le-am spus. Realizator: Dacă țara merge, doamnelor și domnilor, mă duc cu domnul Grindeanu și cu Dragnea la schi. Dacă nu merge, asta e viața. Eu ii mulțumesc mult domnului Grindeanu. Bogdan Chirieac: Te duci la pescuit. Realizator: Mă țin de cuvant. I-am promis că la și 10, dansul a mai lungit-o două minute, are program incărcat maine. Sorin Grindeanu: Mulțumesc de invitație! Realizator: Vă mulțumesc, domnule Grindeanu! Vă așteptăm ori de cate ori situația o va impune și programul dumneavoastră vă va permite. Ii mulțumesc și lui Bogdan Chirieac, pentru că a fost alături de mine, numai că el rămane, pentru că emisiunea continuă, doamnelor și domnilor. 2017-03-30 20:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_editie_speciala,_romania_tv,_moderata_de_victor_ciutacu._07_resize.jpgÎntrevederea premierului Grindeanu cu Alteța Sa Regală Charles, Prinț de WalesȘtiri din 30.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-grindeanu-cu-alteta-sa-regala-charles-print-de-walesGalerie foto Prim-ministrul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, aflat in vizită oficială in Romania. Premierul a reiterat mesajul de condoleanțe și deplină solidaritate a Guvernului roman cu poporul și autoritățile britanice, după atentatul comis la Londra, pe 22 martie. Alteța sa Regală a transmis, de asemenea, gandurile sale bune și și-a exprimat speranța că romanca rănită in atac se va recupera cat mai rapid. Cei doi au discutat despre excelentele relații bilaterale dintre Romania și Marea Britanie, in special din punct de vedere militar și politic, dar și despre o necesară armonizare a pozițiilor și intereselor celor două țări in domeniul politicii externe. Prim-ministrul i-a mulțumit Alteței Sale Regale pentru contribuția sa la promovarea patrimoniului cultural și a bogățiilor naturale ale Romaniei. Este extrem de prețioasă pentru noi activitatea Fundației pe care, cu multă generozitate, o patronați, in domeniul protejării valorilor autentice și al restaurării unor adevărate bijuterii arhitectonice. Vă mulțumesc pentru că, prin eforturile Alteței Voastre, nu doar turiștii străini, dar chiar și noi, romanii, am redescoperit zone și valori autohtone pe care poate altfel le-am fi dat uitării. Centrul Meșteșugăresc de la Viscri, inaugurat chiar de Alteța Voastră, in 2016, este un exemplu despre cum trebuie păstrate și promovate tradițiile unui popor, a declarant premierul Grindeanu. Vizitele mele anuale in țara dumneavoastră sunt deja o tradiție a ultimilor 20 de ani. Imi doresc să explorez și să cunosc și alte zone minunate ale Romaniei, cum ar fi Delta Dunării sau Maramureșul, a afirmat Alteța Sa Regală Prințul de Wales. O altă temă importantă de discuții a fost situația comunității de romani din Marea Britanie, in majoritate integrată excelent in societate. ASR Prințul de Wales și-a exprimat speranța că cele două țări vor găsi noi modalități de cooperare in domeniul combaterii traficului de persoane, in acest moment existand deja 9 echipe comune de investigatori in domeniu. Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, se află intr-o vizită oficială de trei zile in țara noastră. Este a doua vizită oficială, in Romania, a Alteței Sale Regale, din ultimii 20 de ani. *** 2017-03-30 12:47:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_89898000.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la prima întâlnire de lucru a comunității “Team Romania” organizată de Institutul Aspen și biroul din București al German Marshall FundȘtiri din 30.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-dupa-intalnire-de-lucru-a-comunitatii-team-romania-organizata-de-institutul-aspen-i-biroul-din-bucure-ti-al-german-marshall-fundGalerie foto Declarații susținute de premierul Sorin Grindeanu după intalnire de lucru a comunității - Team Romania organizată de Institutul Aspen și biroul din București al German Marshall Fund Reporter: Ce părere aveți despre decizia de ieri a ministrului Tudorel Toader? O parte dintre colegii dvs se așteptau la revocare. Sorin Grindeanu: Am venit astăzi la această manifestare pentru a discuta despre politici publice, despre sănătate, despre educație, despre infrastructură; aceste lucruri sunt extrem de importante pentru guvern și toate aceste politici publice reprezintă priorități pentru noi. Legat de ceea ce imi spuneți, vă repet ceea ce am spus și in săptămanile trecute și anume faptul că am acordat și acord ministrului justiției credit total; faptul că dansul ieri a prezentat o evaluare pe care dansul și Ministerul Justiției au făcut-o e un lucru care se inscrie in prerogativele pe care ministrul justiției le are din acest punct de vedere. Reporter: V-ați fi așteptat la o revocare? Sorin Grindeanu: Am avut o discuție cu domnul ministru inainte de prezentarea publică, am ințeles foarte bine argumentele pe care dansul le-a prezentat; sunt de acord cu ele. Ca o concluzie, aș putea spune, pe scurt, că, pentru ca lupta anticorupție să fie cu adevărat puternică in Romania, toate mecanismele să funcționeze foarte bine. Dar mecanismele nu stau și nu sunt legate de persoane. DNA-ul nu e reprezentat de domnul Negulescu sau de doamna Kovesi ci este o instituție care trebuie să funcționeze dincolo de anumite persoane fizice. Reporter: Puteți să ne spuneți ce ați discutat cu Călin Popescu Tăriceanu? Sorin Grindeanu. Am văzut că a spus dansul; ieri a venit să imi spună cateva lucruri legate de Republica Moldova și despre cum vede dansul intărirea relațiilor cu Republica Moldova, chestiuni legate de coaliție, de proiecte legislative, lucruri normale. Reporter: Ați primit un semnal de la președintele Klaus Iohannis, avand in vedere că ați inaintat propunerile de numire pt doamna Gavrilescu și /.../? Sorin Grindeanu: Pană acum nu. 2017-03-30 11:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-30-07-44-56big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPoziția premierului Grindeanu privind rezultatele evaluării realizate de către ministrul JustițieiȘtiri din 29.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/pozitia-premierului-grindeanu-privind-rezultatele-evaluarii-realizate-de-catre-ministrul-justitieiPrim-ministrul Sorin Grindeanu a luat act, astăzi, de decizia ministrului Justiției, in urma evaluării activității procurorului general al Romaniei, domnul Augustin Lazăr, și a procurorului-șef al DNA, doamna Laura Codruța Kovesi, in contextul Deciziei Curții Constituționale din data de 27 februarie 2017. Ministrul Justiției are autoritatea legală, experiența profesională și căderea morală pentru a face această evaluare și pentru a recomanda măsurile necesare. Premierul a cerut să fie informat constant in legătură cu rezultatele monitorizării continue asupra activității procurorilor, pe care a decis să o instituie domnul ministru al Justiției. De asemenea, premierul consideră necesar ca autoritățile statului să-și respecte competențele constituționale, pentru ca, pe viitor, astfel de conflicte să fie evitate. Trebuie să avem in vedere faptul că judecătorii CCR au arătat, in decizia lor, că o instituție a statului și-a arogat atribuții pe care nu le posedă. In incheiere, premierul Grindeanu reiterează angajamentul ferm al Guvernului Romaniei față de lupta anticorupție. Prim-ministrul subliniază insă că, pentru ca această luptă să fie cu adevărat eficientă, ea nu trebuie să stea sub semnul unui nume. Mecanismele de combatere a corupției trebuie să ajungă la maturitate, ceea ce inseamnă că trebuie să funcționeze, indiferent de conducere. O instituție nu se poate confunda cu o persoană, oricine ar fi aceasta. 2017-03-29 20:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-29-08-43-28big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPremierul Sorin Grindeanu: Este importantă contribuția partenerilor sociali în definitivarea legilor salarizării unitare, dialogului social, prevenției, educației și sănătății publiceȘtiri din 29.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-este-importanta-contributia-partenerilor-sociali-in-definitivarea-legilor-salarizarii-unitare-dialogului-social-preventiei-educatiei-i-sanatatii-publiceGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a participat, astăzi, la prima reuniune din acest mandat a Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, dezbaterea fiind concentrată pe proiectele legilor salarizării unitare, dialogului social, prevenției, educației și sănătății publice. Guvernul este deschis consultărilor cu patronatele și sindicatele și apreciază contribuția acestora la definitivarea proiectelor de lege aflate in discuție, a anunțat primul-ministru. - Convingerea mea este că aceste proiecte de lege trebuie atent analizate, discutate și agreate cu toate părțile implicate. Este importantă contribuția partenerilor sociali in definitivarea acestor proiecte, astfel incat să fie aplicate pe termen lung și să existe predictibilitate- , a subliniat șeful Executivului. Proiectul legii prevenției va fi publicat in cel mai scurt timp pe site-ul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, spre consultare publică, iar pentru elaborarea proiectului legii educației, Guvernul colaborează cu Comisia Prezidențială pentru a veni cu o lege adaptată nevoilor societății. Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au salutat deschiderea la dialog a Guvernului și au prezentat propuneri concrete pentru definitivarea proiectelor de lege aflate in analiză. Reprezentanții sindicatelor au propus ca pe termen scurt să se recurgă la modificarea Legii dialogului social, in scopul soluționării unor situații punctuale in ceea ce privește contractul colectiv de muncă, iar pe termen lung, să se realizeze o nouă lege a dialogului social. In ceea ce privește proiectul legii salarizării unitare in sectorul public, reprezentanții sindicatelor și-au arătat disponibilitatea să contribuie, alături de reprezentanții Guvernului, la analiza aprofundată a aspectelor legate de eliminarea discrepanțelor de salarizare și la definirea principiilor legii intr-un mod cat mai corect, astfel incat să asigure aplicarea pe termen lung. Reprezentanții patronatelor au subliniat necesitatea ca majorările salariale cuprinse in acest proiect să fie in concordanță cu performanța economiei, arătand, totodată, că doresc să fie parteneri in definitivarea acestui proiect. Un alt punct de interes a fost proiectul legii prevenției. Premierul Sorin Grindeanu a spus că trebuie intărită partea de indrumare a contribuabililor pentru imbunătățirea conformării, in condițiile in care acum se pune accentul pe partea de control. Atat reprezentanții patronatelor, cat și cei ai sindicatelor au făcut observații și propuneri concrete. Acestea au vizat clarificarea unor aspecte privind desfășurarea controalelor in sensul stabilirii unor teme clare de control, cu termene precise, inainte de inceperea acțiunilor de control. De asemenea, au apreciat că este nevoie de definirea clară a activităților care intră sub incidența legii prevenției, arătand, totodată, că aspectele legate de protecția salariaților și combaterea muncii la negru, siguranța alimentară, nu trebuie să intre in sfera acestora. Cat privește proiectul legii educației, reprezentanții sindicatelor au spus că este nevoie de o regandire a intregului proces educațional, astfel incat să genereze o viziune pe termen lung și să ofere soluții pentru combaterea abandonului școlar, o finanțare corectă de care să beneficieze fiecare elev și mutarea accentului pe interesul copilului atunci cand sunt gandite măsurile sociale pentru sprijinirea familiilor vulnerabile. Reprezentanții patronatelor au subliniat nevoia adaptării curriculei de invățămant la piața muncii, arătand că există disponibilitate din partea specialiștilor din diferite domenii să contribuie la pregătirea studenților prin susținerea de cursuri, seminarii, programe. Consultările Guvernului cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor pe aceste domenii de interes vor continua cu intalniri sectoriale. 2017-03-29 16:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-29-04-22-01big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPremierul Sorin Grindeanu: Pentru România, Regatul Unit este un partener esențial și aşa va rămâne. Guvernul se va implica activ în protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români în UKȘtiri din 29.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-pentru-romania-regatul-unit-este-un-partener-esential-i-asa-va-ramane-guvernul-se-va-implica-activ-in-protejarea-drepturilor-i-intereselor-cetatenilor-romani-in-ukGuvernul Romaniei a luat act de decizia Guvernului britanic de a activa in mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona prin care se declanșează procesul de ieșire din Uniunea Europeană. - Regret faptul că Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu va mai fi partenerul nostru in interiorul structurilor şi instituțiilor comunitare. Sperăm că negocierile se vor purta intr-un spirit constructiv, privilegiind interesele pe termen lung ale ambelor părți, intrucat necesitatea unor legături cat mai stranse intre Uniunea Europeană și Regatul Unit nu poate fi pusă la indoială. Prioritatea noastră este, acum, protejarea drepturilor cetățenilor romani in Marea Britanie, a declarat prim-ministrul Romaniei, Sorin Grindeanu. Guvernul se va implica activ in protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor romani in Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (UK), in promovarea mecanismelor de consolidare a colaborării Uniunii Europene cu UK post Brexit și in păstrarea prevederilor bugetare europene privind Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună a UE 2014-2020. De asemenea, Guvernul Romaniei va acționa cu determinare pentru ca in procesul de negociere ce va fi demarat să fie găsite modalitățile de cooperare cu Regatul Unit in spațiul economic european, menținerea angajamentului britanic pe termen lung in securitatea continentului, respectarea drepturilor cetățenilor europeni din Marea Britanie, cat și ale celor britanici din Uniune. - Pentru Romania, Regatul Unit este un partener esențial și aşa va rămane. Țările noastre sunt angajate intr-un parteneriat strategic, privit ca o recunoaștere a legăturilor speciale și a viziunii comune pe care o avem pe foarte multe teme la nivel internațional. Dorim aprofundarea acestui parteneriat atat pe componenta de securitate și de apărare, cat și pe cea privind dezvoltarea cooperării economice și intensificarea prezenței culturale britanice in Romania, a precizat premierul Grindeanu. O prioritate pentru Executivul roman este reprezentarea și protejarea intereselor cetățenilor romani din Marea Britanie. Prim-ministrul Sorin Grindeanu a cerut ministrului pentru romanii de pretutindeni, Andreea Păstirnac, să se deplaseze in Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, in prima parte a lunii aprilie, pentru a discuta cu membrii comunității romanești și cu autoritățile britanice. In cadrul vizitei oficiale, ministrul pentru romanii de pretutindeni va reitera disponibilitatea părţii romane de a coopera cu autorităţile britanice şi cu instituţiile europene pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă romanii din Marea Britanie. - Suntem preocupați de protecţia drepturilor şi a intereselor cetăţenilor romani care trăiesc, lucrează şi studiază pe teritoriul britanic. Voi sublinia că este necesară asigurarea unui tratament egal şi echitabil pentru cetăţenii romani in raport cu cetăţenii celorlalte state membre, a afirmat ministrul pentru romanii de pretutindeni, Andreea Păstirnac. In contextul Brexit-ului, la nivelul Guvernului, a fost constituit un mecanism inter-ministerial care are scopul să fundamenteze mandatul general și mandatele sectoriale ale Romaniei și să urmărească procesul de negociere a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest mecanism este organizat astfel: Consiliul inter-ministerial pentru Brexit - care va oferi liniile politice pentru definirea pozițiilor Romaniei, mandatul general și mandatele sectoriale, urmand să fie aprobate de Guvern. Acest Consiliu va fi condus de primul-ministru și coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, iar din componența lui vor face parte mai multe ministere. Comitetul de pilotaj - care va urmări procesul de negociere UE-UK Comitetul de coordonare a afacerilor europene - care va asigura o informare constantă a tuturor ministerelor și va oferi cadrul necesar pentru dezbateri ocazionale Grupuri de lucru inter-ministeriale, organizate la nivel tehnic. Primele trei grupuri de lucru vor urmări fundamentarea poziției Romaniei pe următoarele trei domenii de negociere: libera circulație a persoanelor, implicațiile la nivelul bugetului UE, relațiile externe și de securitate. Acest mecanism inter-ministerial a fost aprobat printr-un Memorandum adoptat de Guvern in ședința din 22 martie, in condițiile in care dialogul de pană acum al Romaniei cu Comisia Europeană, precum și exemplul altor state au arătat importanța organizării, la nivel național, a unei structuri de coordonare pe tema dosarului Brexit. Decizia a fost luată și in condițiile in care, potrivit proiectului calendarului de negociere, finalizarea procesului Brexit se va suprapune cu perioada deținerii președinției Consiliului UE de către Romania (semestrul I 2019), fapt ce potențează rolul țării noastre in cadrul procesului de negociere a Acordului pentru retragerea UK. - Uniunea Europeană are nevoie de un nou suflu, de o reformă care să o facă să răspundă provocărilor momentului, să garanteze dezvoltarea economică, mai multă coeziune şi reducerea decalajelor intre ţările membre, care să ii aducă, astfel, mai multă legitimitate in fața propriilor cetățeni. UE nu poate continua fără sprijinul propriilor cetățeni. Noi inșine, pe plan intern, avem nevoie de sprijinul tuturor cetățenilor pentru a susține eficient interesele Romaniei in proiectul european. Cred că nu există alternativă la acest drum, a concluzionat prim-ministrul Sorin Grindeanu, in contextul declanşării procesului de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. 2017-03-29 15:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-29-03-12-50big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPremierul Sorin Grindeanu: Guvernul este interesat de dezvoltarea componentei economice a Parteneriatului strategic dintre România și SUAȘtiri din 29.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-guvernul-este-interesat-de-dezvoltarea-componentei-economice-a-parteneriatului-strategic-dintre-romania-i-suaGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu şi membrii Guvernului au avut astăzi, la Palatul Victoria, o intalnire cu membrii celei de-a cincea misiuni economice anuale in Romania a Consiliului de Afaceri Americano - Roman (AMRO). La reuniune au participat 12 dintre cele mai puternice companii americane care derulează investiţii in Romania sau care sunt interesate să investească in ţara noastră: Amgen, Archer Daniels Midland, Bell Helicopter, The Boeing Company, ExxonMobil, General Dynamics, Medtronic, Mega Company, MetLife, Oshkosh Defense, Pfizer, Smithfield, Timken. Discuţiile s-au axat pe intărirea Parteneriatului Strategic cu SUA şi a colaborării excelente dintre cele două ţări in domeniul securităţii. Ambele părţi şi-au exprimat dorința de a imprima aceeași dinamică şi in ceea ce privește dimensiunea economică. Șeful Executivului, Sorin Grindeanu, i-a asigurat pe oamenii de afaceri americani că Romania este un factor de stabilitate politică şi economică in regiune. - Suntem foarte interesaţi de dezvoltarea componentei economice a Parteneriatului strategic dintre ţările noastre şi apreciem rolul pe care organizația dumneavoastră il joacă in promovarea Romaniei ca un mediu solid pentru dezvoltarea de noi investiţii din partea companiilor americane, a declarat premierul. - Rolul meu este creez condiții pentru ca Romania să fie atractivă pentru investitori şi să sprijinim crearea de locuri de muncă. Tocmai, de aceea, ii incurajez pe miniştri ca la intalnirile bilaterale pe care le vor avea cu investitorii americani să discute proiecte concrete şi benefice pentru economia romanească, a subliniat prim-ministrul Grindeanu. De asemenea, prim-ministrul le-a transmis membrilor misiunii AMRO că autorităţile romane vor continua să facă paşi concreţi pentru simplificarea cadrului legal privind proiectele strategice in domenii-cheie, cum ar fi energia, apărarea şi transporturile. La randul său, președintele AMRO, Eric Stewart, a apreciat deschiderea autorităţilor romane de a aprofunda colaborarea cu SUA, inclusiv in domeniul economic: - Romania are foarte multe avantaje strategice, cum ar fi calitatea şi pregătirea oamenilor, dar ceea ce remarc in mod special este primirea călduroasă de care se bucură mereu investitorii americani in ţara dumneavoastră. Romania este unul dintre prietenii noștri extraordinari pe care putem conta oricand. In cadrul intalnirii, reprezentanţii companiilor au prezentat guvernului un document intitulat - Calea spre prosperitate ( - Roadmap to Prosperity) care conține cinci recomandări pentru intărirea relațiilor economice dintre Romania şi SUA: continuarea imbunătățirii mediului de afaceri din Romania, un dialog la nivel inalt intre cele două guverne pe teme economice, aprofundarea cooperării pentru dezvoltarea capacității strategice de securitate, inclusiv in domeniul energiei, sprijinirea sistemului de educaţie şi sănătate pentru consolidarea competitivităţii economice, precum şi sprijin pentru companiile romanești care işi doresc să investească in SUA. Documentul a fost transmis şi președintelui SUA, Donald Trump, şi administraţiei americane. Totodată, investitorii americani şi-au exprimat intenția de a-şi dezvolta afacerile in Romania şi de a lansa noi investiţii in domenii precum sănătatea, cercetarea şi dezvoltarea, asigurări, construcţii, apărare, energie şi finanțe. Discuții aplicate vor continua zilele acestea in cadrul intalnirilor dintre miniştri şi reprezentanţii companiilor americane pe domenii de interes. Intalnire plenară cu reprezentanții Consiliului de Afaceri Americano-Roman Declarații de presă susținute de prim-ministrul Sorin Grindeanu impreună cu Eric Stewart, președinte AMRO [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineața! Azi, așa cum știți, am avut o intalnire cu Consiliul de Afaceri Americano-Roman. Este vorba de o intalnire cu 12 dintre cele mai puternice companii americane. Domnul Stewart, mi-a spus și ambasadorul, excelența sa Klemm, că e cea mai puternică delegație economică care a fost prezentă in acești ani in Romania, e a cincea ediție, ceea ce ne face optimiști pentru viitor. Vreau să vă spun că nu a fost o intalnire de curtoazie și nu asta am urmărit, nici noi, nici cei cu care ne-am intalnit, de la această discuție. S-au discutat lucruri concrete, proiecte concrete pe care putem să le dezvoltăm și pe care le vom dezvolta in anii viitori și, pe parcursul zilei de azi și zilei de maine, vor avea loc intalniri ale miniștrilor de pe diverse domenii cu reprezentanții companiilor prezente astăzi, la intalnire, fie că vorbim de sănătate, de apărare, de transporturi, energie, finanțe și așa mai departe. Sunt prevăzute aceste intalniri in aceste zile, ceea ce duce de fapt la ceea ce ne dorim și anume pași concreți pentru intărirea parteneriatului strategic pe care Romania il are cu Statele Unite ale Americii. Acest parteneriat strategic poate fi intărit și prin consolidarea relațiilor economice. Și asta a fost rostul intalnirii noastre de astăzi și dorința atat a companiilor americane, cat și a noastră ca și guvern, ca această intărire a relațiilor economice să se desfășoare dincolo de vorbe, ci prin lucruri concrete. Sunt optimist, mai ales văzand forța delegației companiilor, forța companiilor prezente astăzi, că acești pași concreți vor fi făcuți in lunile și in anii viitori. Privesc această intalnire de astăzi ca un inceput, le-am și spus celor din delegația americană că vorba lungă la noi inseamnă sărăcia oamenilor și niciuna din părți nu-și dorește acest lucru. De aceea, și mai ales faptul că nu prea sunt obișnuit și formația mea profesională nu e una pe partea umană ci pe parte concretă, fiind foarte aplecat pe partea de numere, de date exacte, ca lucrurile concrete pe care le-am stabilit sau le vom stabili, le vor stabili in intalnirile de astăzi și de maine, să devină realitate. Asta este ceea ce ne dorim și noi și partenerii noștri americani. Am prezentat datele pe care le avem din punct de vedere economic, am prezentat prioritățile pe care le avem date, inclusiv de buget, am prezentat lucruri pe care ni le dorim pe termen scurt, din punct de vedere legislativ, special acea lege pentru proiectele strategice, in special pentru trei domenii de care dumneavoastră știți: energie, apărare și transporturi. Și, ca și concluzie, eu sunt convins și sunt increzător că parteneriatul strategic dintre Statele Unite și Romania va cunoaște o dezvoltare semnificativă in perioada următoare și din punct de vedere economic. Mulțumesc! Eric Stewart: Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru timpul acordat companiilor astăzi. Există puţini prieteni şi o prietenie mai puternică decat cea cu Romania şi ţările noastre au fost intotdeauna foarte bune prietene şi sperăm ca relaţia noastră economică să ajungă la fel de bună precum cea politică. Romania are multe avantaje competitive, cele mai notabile sunt educaţia de care beneficiază poporul şi, domnule prim-ministru, unul din elementele preferate in avantaj se referă la sentimentele pozitive şi abordarea pe care o aveţi faţă de SUA. Nu facem un secret din faptul că, atunci cand noi venim in anumite ţări, nu primim o primire prea călduroasă, dar din partea dumneavoastră şi a poporului roman am primit o primire extrem de călduroasă. Delegaţiile companiilor prezente au companii care sunt deja existente, companii care deja reinvestesc şi viitori investitori in piaţă. Şi noi, la Consiliul de Afaceri AMRO, am pregătit un road map pentru ca guvernul dumneavoastră să-l ia in considerare. Această mapă a fost pregătită de către mulţi experţi in Washington, care sunt familiarizaţi cu domeniul de afaceri şi cu Romania. Şi luni, inainte să urc in avion spre Romania, spre Bucureşti, am prezentat o copie a acestei mape Administraţiei Trump să o ia şi dumnealor in considerare, iar astăzi, oficial, vreau să vă ofer această mapă să o luaţi şi dumneavoastră in considerare. Sorin Grindeanu: Mulţumim. Intrebări. Reporter: Vorbeaţi de proiecte concrete. Care sunt aceste proiecte concrete? La ce să ne aşteptăm pentru perioada următoare din ambele părţi? Sorin Grindeanu: Am să vă spun domeniile, pentru că eu cred că aşa e normal. Vă spuneam că vom aduce schimbări in ceea ce inseamnă legislaţia - şi ştiţi acest lucru - privind proiectele strategice in trei mari domenii: energie, apărare şi transporturi. Aceste schimbări - şi subliniez acest lucru, ca să fie foarte clar - vor fi făcute in concordanţă cu legislaţia stabilită impreună cu Comisia Europeană in acest domeniu. Nu vreau să fiu greşit inţeles. Şi pe o schemă deja agreată cu Comisia Europeană. Vreau să fiu foarte clar. Deci, revenind, aşa cum aţi văzut, in delegaţie au fost şi sunt prezente companii şi din aceste trei domenii, probabil că pe această zonă dezvoltarea parteneriatului economic va cunoaşte o viteză sporită faţă de ceea ce se intamplă acum. Nu vreau să intru in lucruri concrete, pentru că, odată, nu cred că e normal, doi, toate procedurile legale pe care trebuie să le urmăm vor fi urmate. Proceduri transparente care ţin de licitaţie şi de tot ceea ce inseamnă legislaţia din Romania. Reporter: Dar care sunt aceste schimbări legislative pe care le luaţi in calcul? Sorin Grindeanu: Tocmai am spus. Reporter: Pentru că vorbim aşa, doar teoretic, fără să dăm un exemplu concret, nu inţelegem ce vreţi să faceţi. Adică la ce vă referiţi? Ce trebuie schimbat sau ce v-au cerut să schimbaţi in domeniul legislaţiei? Sorin Grindeanu: Nu mi-a cerut nimeni nimic. Poate că dumneavoastră sunteţi obişnuit să vi se ceară anumite lucruri, noi facem anumite schimbări in legislaţie, şi am spus lucrurile astea in programul de guvernare, sunt asumate, sunt lucruri care ajută mediul economic, sunt lucruri care simplifică legislaţia in acest domeniu: cel al investiţiilor strategice şi proiectelor strategice. Sunt trei mari domenii: apărare, energie și transport. Ca și exemplu, sunt... sau am pățit in acești ani de prea multe ori, de exemplu pe transporturi, ca termenele date sau consumate pentru perioada de preexecuție a anumitor proiecte să fie mai lungă decat cea de execuție, ceea ce nu e normal. Vă dau un exemplu concret: Centura Bacăului. Cred că au fost cinci ani care s-au pierdut pe faza de preexecuție pană s-a ajuns efectiv să se lucreze la Centura Bacăului și care s-a terminat mai repede. Asta ne dorim să facem și o să facem in perioada imediat următoare. Reporter: Și colaborări efective intre cele două părți, Romania-Statele Unite? Sorin Grindeanu: Noi vorbim aici de companii care doresc să investească in Romania și Guvernul Romaniei. Nu vă așteptați din partea Guvernului Romaniei - și nici nu e normal și legal - să vină să dea, să spunem chestiuni concrete, care să depășească cadrul legal și nici nu facem lucrul ăsta. Reporter: O intrebare pentru ambii participanți la această declarație. In primul rand pentru domnul Stewart: știu că pentru companiile americane, ca și pentru Administrația Trump, important este și predictibilitatea statului roman, aici vorbim și de statul de drept, dacă ați discutat și cu premierul și cu restul miniștrilor și despre această predictibilitate și ați ridicat problema tulburărilor, să le spunem, care au fost in Romania la inceputul acestui an? Dacă companiile americane, in momentul de față, au incredere să investească in Romania, in continuare? Și profit de această ocazie, domnule Stewart, să ii adresez o intrebare și premierului roman, avand in vedere că vorbim de statul de drept, astăzi, in Romania, urmează o evaluare foarte importantă pe domeniul justiției in ceea ce privește procurorii șefi ai DNA și Parchetul General. Domnule premier, profit de această ocazie și de invitatul nostru, spuneți-ne, cand vă veți intalni cu ministrul justiției pentru a discuta pe marginea acestei evaluări? Eric Stewart: Mulțumesc foarte mult pentru intrebare! Chestiunea de stat de drept, transparență, eficiență, acestea sunt introduse in mapa pe care am prezentat-o celor două guverne. Mi se pare o parte extrem de normală in a face afaceri, o parte foarte normală pentru ca prioritățile să fie focusate clar ale guvernelor, ambelor guverne și vă pot spune că in trecut guvernul /american/ a lucrat indeaproape cu guvernul roman pe toate aceste chestiuni. Am văzut foarte mult progres care a luat loc, iar companiile noastre se simt increzătoare de faptul că atunci cand fac afaceri in Romania totul va fi corect, legal și transparent. Și un exemplu vizavi de această incredere este această misiune de afaceri care a fost prezentă aici, fiind cea mai mare misiune de afaceri aduse vreodată in Romania. Și e interesul acestor companii, nu al meu, ele sunt foarte entuziasmate de ce se intamplă aici. Sorin Grindeanu: Legat de intrebarea dumneavoastră, o să mă intalnesc astăzi cu domnul ministru, dar nu cred că este rostul conferinței noastre de presă comune de astăzi, inainte de conferința de presă și de evaluarea pe care cred că o va prezenta public, am ințeles, domnul ministru. Mulțumesc! 2017-03-29 12:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_eric_stewart,_președinte_amro_03_resize.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu directorul Enel RomâniaȘtiri din 28.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-directorul-enel-romania Galerie foto Premierul Sorin Grindeanu și directorul Enel Romania, Georgios Stassis, au avut astăzi o intalnire, la Palatul Victoria, principalele teme abordate fiind securitatea energetică a Romaniei și oportunitățile de investiții in acest domeniu. Șeful Executivului a subliniat preocuparea Guvernului pentru securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor, la prețuri competitive, eficientizarea sistemului energetic și sprijinirea producției de energie din surse regenerabile. La randul său, Georgios Stassis a reafirmat, cu acest prilej, interesul strategic pe care grupul italian il are in Romania, unde Enel este prezent ca producător de energie electrică din surse regenerabile, distribuitor și furnizor de energie electrică. Planurile Enel in Romania prevăd creșterea investițiilor, in următorii doi ani aceastea urmand să totalizeze circa 330 de milioane de euro. De asemenea, Enel a investit pană in prezent circa 3 miliarde de euro in dezvoltarea operațiunilor sale locale. Georgios Stassis arătat că Enel va plăti pană la sfarșitul acestui an suma de peste 400 de milioane de euro datorată statului roman in urma deciziei Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris. *** 2017-03-28 17:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1490699570big_3.jpgPrim-ministrul Sorin Grindeanu a acordat un interviu postului de radio Europa FMȘtiri din 28.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-sorin-grindeanu-a-acordat-un-interviu-postului-de-radio-europa-fmGalerie foto Realizator: Anca Grădinaru - Domnule prim-ministru, bine aţi venit la Interviurile Europa FM. Vă aşteptăm de aproape trei luni. Sorin Grindeanu: Sărut mana. Bine v-am găsit. Realizator: Aţi inceput mandatul extrem de abrupt, cu adoptarea Ordonanţei 13, pe care ulterior aţi abrogat-o, după proteste uriaşe in stradă. Acum aşteptăm cu toţii să vedem dacă domnul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, va cere sau nu revocarea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Domnia sa a discutat aseară cu doamna Kovesi. V-a spus dacă a decis revocarea domniei sale şi a procurorului general al Romaniei? Sorin Grindeanu: In primul rand, vreau să vă spun că am inceput guvernarea cu aprobarea anumitor măsuri, pe care noi le aveam trecute şi le avem trecute in programul de guvernare, fie că vorbim de măriri de pensii, de salarii, de scăderea fiscalității, de aprobarea bugetului in Parlamentul Romaniei. Revenind la intrebarea dumneavoastră, vă spun că ceea ce am spus, de fapt, in ultimele zile şi anume faptul că atunci cand l-am ales şi l-am propus pe domnul Tudorel Toader, am făcut-o pentru că am incredere in dumnealui, am incredere in capacitatea dumnealui, in profesionalismul domnului Toader, un om care e de necontestat din punct de vedere profesional şi asta nu o spun eu - aţi văzut că inclusiv reprezentanţii opoziţiei au această părere - un om care a fost zece ani membru la Curtea Constituţională, membru in Comisia de la Veneţia, de asemenea este rector la Universitatea de Drept din Iaşi. Toate aceste argumente mă fac să spun, şi acum, ceea ce am spus şi in ultimele săptămani, că dansul este cel care face această evaluare, conform legii şi Constituţiei, aşa scrie in Constituţie - e dreptul şi e datoria ministrului Justiţiei să facă aceste evaluări. O să vedem cum vor fi. Realizator: Dumneavoastră aţi cerut sau aţi solicitat să aflaţi inainte de organizarea unei conferinţe de presă anunţată pentru maine la pranz. V-a spus... Sorin Grindeanu: Nu ştiu cand e organizată... Realizator: Asta era intrebarea dacă v-a spus ce decizie a luat. Sorin Grindeanu: Nu; şi nici nu e normal , dar e normal să aflu inaintea conferinţei de presă, care este evaluarea dansului. Nu ştiu cand e programată conferinţa de presă. Realizator: A anunţat domnia sa că maine, la pranz, după ce se intoarce de la Bruxelles. Sorin Grindeanu: O să vedem. Nu e mai puţin important lucrul ăsta. Important e că această evaluare să fie aşa cum am spus şi anume făcută de un om care are această statură şi care... Realizator: Legea spune aşa... Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Se face evaluarea in cazul in care procurorii nu mai indeplinesc una din condiţiile necesare pentru numirea in funcţie - nu este cazul. In cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale şi in cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. Vă intreb dacă dumneavoastră credeţi că cei doi procurori şefi se află intr-una din aceste situaţii. Sorin Grindeanu: E prea puţin important ce cred eu. Nu intră in atribuţiunile mele de prim-ministru să fac evaluări. Asta este treaba ministrului Justiţiei, aşa cum v-am spus mai devreme şi am incredere... Realizator: A cui a fost ideea să facă această evaluare? Nu v-a spus pe ce se bazează? Sorin Grindeanu: Aici nu e vorba de idei. Realizator: Care este motivaţia. Sorin Grindeanu: Dar nu e vorba de idei. Numai o secundă. Nu e vorba de idei. E vorba de atribuţiunile pe care le are ministrul Justiţiei şi pe care trebuie să le exercite. Aici nu e că am idei sau nu am idei. E vorba de indeplinirea atribuţiunilor de serviciu. Realizator: Dar această decizie a fost luată după deschiderea acelui dosar privind elaborarea Ordonanţei 13, felului in care a fost elaborată. Există o legătură, v-a spus, intre deschiderea acelui dosar şi această evaluare? Sorin Grindeanu: Legătura este dată de decizia Curţii Constituţionale, din ceea ce ştiu eu. Pentru toată lumea in ţara asta, deciziile Curţii Constituţioonale sunt obligatorii. Astea sunt lucruri pe care sper că nu le contestă nimeni in Romania. Nu am avut discuţii de amănunt, vă tot repet - ca prim-ministru, nu intră in atribuţiunile mele evaluările. Astea sunt atribuţiunile şi atribuţiile ministrului Justiţiei şi cum vă spuneam, şi vă tot repet, am incredere in dansul că va face această evaluare cat se poate de corect, a fost unul din motivele pentru care l-am ales. Dincolo de tot ceea ce vă spuneam ca personalitate in acest domeniu, dumnealui nu este un om implicat in politică, este apolitic, e un om potrivit, la locul potrivit. Realizator: Dumneavoastră nu ați fost la bilanțul Direcției Naționale Anticorupție, cred că a fost o premieră in ultimii ani ca un premier să nu participe. Dar, ați citit acest bilanț al DNA-ului? Sorin Grindeanu: Nu am fost la bilanțul DNA pentru că, la aceeași oră, era prevăzută ședința de Guvern. Realizator: Acesta este motivul. Sorin Grindeanu: Bineințeles. Da, a fost ministrul Justiției ca reprezentant al Guvernului, și-a spus punctul de vedere și e normal ca ministrul de Justiției și Ministerul Justiției să facă acest lucru, nu primul ministru. Realizator: Nu mi-ați răspuns la intrebare. Ce părere aveți despre activitatea DNA? Și intrebarea era și dacă ați citit acest bilanț din ultimii ani? Sorin Grindeanu: Eu vă spun că tot ceea ce ține de activitatea mea, de ce am vorbit mai devreme, de anumite evaluări, țin de atributul ministrului și Ministerului Justiției. Haideți să vedem această evaluare, să avem răbdare, să vedem concluziile pe care le va prezenta maine domnul ministru al Justiției și, după aceea, vom putea comenta. Realizator: Imi cer scuze că insist, dar vă intreb pentru că de lupta anticorupție depind foarte multe lucruri. Dumneavoastră ați fost la Bruxelles, ați discutat cu oficialii europeni, sute de mii de oameni au ieșit in stradă, ambasadorul Statelor Unite și nu numai, au fost șase ambasade - toată lumea pledează pentru continuarea luptei anticorupție și cred că e important la lumea să știe părerea dumneavoastră despre cum decurge această luptă anticorupție in Romania. Sorin Grindeanu: Eu am reafirmat, de mai multe ori, am spus și in Parlament, că Guvernul pe care il conduc are ținte in acest domeniu, cum avem ținte și pe economic și pe partea socială, intărirea luptei contra corupției. Realizator: Cum? Sorin Grindeanu: Prin măsurile pe care, prin cadrul legislativ, fiindcă altfel nu văd cum am putea face, prin intărirea instituțiilor, prin sprijinirea legilor, care să vină in favoarea acestei lupte. Realizator: Ministrul justiției a finalizat pachetul de legi, pe care urma să-l intocmească după abrogarea Ordonanței 13? Sorin Grindeanu: Vorbim de două lucruri aici. Pe de-o parte, ministrul Justiției trebuie să vină cu un pachet de legi, care să rezolve o problemă pe care o avem, posibilă problemă pe care o putem avea cu acea decizie-pilot de la CEDO. Și aici nu vorbim doar de partea de grațiere și tot ceea ce s-a discutat in aceste săptămani, ci de acest pachet de legi. Grațierea nu rezolvă doar grațierea, posibila problemă pe care o putem avea la CEDO, și tocmai de aceea dansul, ați văzut săptămana trecută in Comisia juridică de la Senat, a spus că dorește să vină cu acest pachet. Pe de altă parte, deciziile Curții Constituționale, vă repet şi vă subliniez, sunt obligatorii. Avem decizii ale Curții Constituționale care nu sunt puse in acord cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Realizator: Corect, sunt zeci de decizii. Sorin Grindeanu: Nu poți să le selectezi așa cum a făcut guvernul anterior, pe unele... Și Guvernul trecut a dat o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Toate deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii. Domnul ministru și ministerul trebuie să vină cu un proiect de lege, să meargă in Parlament - asta este ceea ce am spus că va fi calea de urmat, să meargă in Parlament, cu acest proiect, viitor proiect de lege, care să pună in acord și mă refer strict la deciziile Curții Constituționale, in acord cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Realizator: Nimic in plus, spuneți. Sorin Grindeanu: Absolut nimic. Realizator: Absolut nimic. Domnul Tudorel Toader discută și in cadrul partidului sau coaliției de guvernare despre astfel de proiecte? Sorin Grindeanu: Atata timp cat eu, ca prim-ministru, i-am dat libertate deplină să gestioneze acest domeniu şi am fost cel care l-am propus - şi vorbim, aşa cum vă spuneam, de un om neimplicat politic... Realizator: A fost exclusiv ideea dumneavoastrăs? Sorin Grindeanu:.. avand această libertate, repet, ca prim-ministru i-am dat această libertate cum am dat la toţi miniştrii de a-şi gestiona domeniile pe care le conduc. Nu e cazul şi nu s-a intamplat ca domnul ministru să vină in faţa coaliţiei să spună ce are de gand ş.a.m.d. Eu v-am dat cateva sau pachete importante, pe de-o parte pachetul legat de situaţia din inchisori, graţiere, dar nu numai, putem să vorbim de măsuri alternative, sunt pachete de legi in acest moment in Parlament; pe de altă parte, strict deciziile Curţii Constituţionale puse in acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Astea sunt lucruri pe care nu le discuţi politic, nu au nicio legătură cu politică. Realizator: Dar mă gandesc că se discută in cadrul coaliţiei, la şedinţele coaliţiei se discută despre aceste proiecte, nu? Sorin Grindeanu: Nu s-a discutat pană acum. Deci despre viitor, vom vedea. Realizator: Dacă tot am ajuns aici vreau să vă rog să lămurim cateva aspecte legate de adoptarea Ordonanţei 13. Aş vrea să vă intreb despre ancheta, dosarul penal care există după adoptarea Ordonanţei 13. Au fost audiaţi la DNA mai mulţi miniştri, nu ştim incă dacă şi la Parchetul General. Dumneavoastră aţi fost audiat? Sorin Grindeanu: Eu cred că aţi fi aflat dacă aş fi fost. Dumneavoastră ce spuneţi? Realizator: Nu ştiu, poate aţi fi cerut discreţie, e dreptul dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Haideţi să fim serioşi! Nu, nu am fost audiat. Realizator: Nu aţi explicat niciodată cum s-a ajuns la introducerea pe ordinea de zi a ordonanţei. A explicat DNA intr-un comunicat de presă, atunci cand a decis să trimită dosarul la Parchetul General, şi am remarcat, din stenogramele şedinţei, părea că dumneavoastră ştiaţi de planurile ministrului Justiţiei de la acea vreme, domnul Florin Iordache. Aţi intrebat de patru ori - am citit - dacă sunt toate avizele. Vă intreb, de cate ori aţi citit textul ordonanţei inainte de supunerea sa la vot? Sorin Grindeanu: Unu: nu a apărut peste noapte această ordonanţă. Eu vă rog frumos să vă aduceţi aminte că a fost inclusiv o dezbatere publică la Ministerul Justiţiei legat de acest subiect şi de ceea ce inseamnă proiectul legii trimise in Parlament cu referire la graţiere şi despre această ordonanţă, deci nu a fost peste noapte. Doi: e normal să intreb, şi asta fac la fiecare şedinţă, de fiecare dată cand avem Ordonanţe de Urgenţă. Realizator: Părea că dumneavoastră vreţi să vă asiguraţi că totul este legal. Vă intrebam, de cate ori aţi citit textul? Sorin Grindeanu: Doar o secundă, să vă spun ce fac la fiecare şedinţă, fie că vorbim de această ordonanţă sau de orice punct de pe ordinea de zi, de hotărari de Guvern, de Memorandumuri, de Note. Intreb de fiecare dată, dacă toate procedurile au fost indeplinite, dacă există avizele, pentru că sunt discuţii, la fiecare HG pot să fie discuţii sau proiecte de lege sau Ordonanţe de Urgenţă, intre ministere, dacă s-a ajuns la un punct de vedere comun. Dacă există toate aceste avize intră pe ordinea de zi şi se adoptă. Asta este procedura, nu doar pe ordonanţa respectivă, ci e procedura de lucru. Realizator: Atunci, aţi citit ordonanţa inainte, textul? Sorin Grindeanu: E normal cand intri, inainte de a intra in şedinţa de guvern să citeşti ceea ce e pe ordinea de zi. Eu cred că nu... şi nu cred, asta e lucru normal, să citeşti toate proiectele care sunt pe ordinea de zi. Realizator: Deci ştiaţi ce urmează să fie supus votului - şi mă refer aici la acele modificări extrem de controversate privind dezincriminarea infracţiunii de abuz in serviciu, cea de neglijenţă in serviciu, modificarea conţinutului infracţiunilor de confict de interese ş.a.m.d.. Sorin Grindeanu: Doamnă, tot ceea ce intră pe ordinea de zi la o şedinţă de Guvern, fie că vorbim de aceasta, fie că vorbim de altele, sunt citite de către membrii guvernului, se ştie foarte bine ce intră pe ordinea de zi. Eu nu cred că ar fi sau e un lucru extraordinar că se citeşte ceea ce e pe ordinea de zi. Realizator: Asta inseamnă că dumneavoastră știați că se vor introduce aceste modificări extrem de controversate, pe care le-ați și abrogat. Sorin Grindeanu: Știam că intră pe ordinea de zi această ordonanță. Nu-nțeleg foarte bine ceea ce vreți să spuneți. Eu vreau să vă spun, in schimb, altceva. Că in continuare avem aceste decizii ale Curții Constituționale, care... Realizator: Nu au legătură acestea, cu deciziile Curții Constituționale. Sorin Grindeanu: ...;Care nu sunt puse in acord cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Că ne place, că nu ne place, avem o mare problemă; care a generat in sistem... care a generat in sistem anumite distorsiuni; pe care dumneavoastră, presa, le-ați văzut... Au fost anumite sentințe ale instanțelor din Romania, care, datorită deciziilor Curții Constituționale - care n-au fost puse in acord cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală -, au luat in calcul, inclusiv, dezincriminarea; ceea ce inseamnă un anumit vid legislativ, ceea ce nu-și dorește nimeni. Realizator: Domnule premier, știți foarte bine că aceste modificări nu vizau decizii ale Curții Constituționale. Sorin Grindeanu: Unele dintre ele... Tocmai de-aceea vă spunem in urmă cu cateva... minute, că datoria domnului ministru Toader e să pună in acord deciziile Curții Constituționale, cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală; și asta va face. Eu nu sunt specialist in domeniul acesta al justiției. Și am incredere in oamenii care păstoresc și care sunt specialiști in acest domeniu. Realizator: Să-nțeleg că ați avut incredere in domnul Florin Iordache și nu ați ințeles exact ce promova domnia sa? Sorin Grindeanu: Nu. Ințelegeți că am incredere in fiecare membru al guvernului pe care il conduc. Toate lucrurile au fost explicate in perioada respectivă, le mai explicăm de fiecare dată cand e nevoie. Eu vă spuneam ce vreau să fac in viitor și ce am cerut. Nu eu. Am cerut ministrului justiției să pună in acord aceste decizii, dar, foarte important, să existe această dezbatere publică de care vă spuneam. Treaba mea e să conduc această echipă, și, avand incredere in fiecare membru din componența sa, Guvernul să-și facă treaba. Realizator: Și o ultimă intrebare pe această temă. Confirmați faptele descrise de DNA in comunicatul prin care a descris... au descris procurorii anticorupție faptele și au anunțat trimiterea dosarului la Parchetul General; și, aici, citez: Ministerul Afacerilor Externe nu a trimis un aviz formal ministrului de resort, semnand proiectul de act normativ pe loc; acel aviz. Apoi, spune DNA-ul că au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP - Ministerul pentru Relația cu Parlamentul - și spune DNA-ul că un prim aviz a fost distrus. Sorin Grindeanu: Adică, dumneavoastră imi cereți mie să comentez ceva ce Curtea Constituțională spune că n-aveau dreptul să ancheteze!? Realizator: Nu, Curtea Constituțională spune că există conflict. Nu, vă-ntreb dacă... Sorin Grindeanu: Ba eu vă spun să citiți foarte bine decizia Curții Constituționale, și o să vedeți că unul din punctele din decizia Curții Constituționale este legat de faptul că DNA-ul și-a depășit atribuțiunile. Nu mă puneți să comentez acuze... Și dacă nu-și depășea atribuțiile DNA-ul, n-o să comentez anumite acuzații pe care DNA-ul le face. Realizator: De ce ați abrogat Ordonanța 13? Sorin Grindeanu: Reluăm, de ficare dată, acest subiect. O să vă spun incă o dată ceea ce am spus in toată această perioadă; și nu neapărat legat de Ordonanța 13, ci de anumite decizii pe care un guvern poate să le ia la un moment dat. Dacă iei o anumită decizie, care creează anumite discuții, proteste, cum a fost cazul Ordonanței 13, sau nu e suficient de bine explicată și vezi că lucrurile merg intr-o direcție de nedorit, pentru nimeni; la acea divizare de care se vorbea atunci, impărțită Romania intre cei care susțineau și au și votat pentru coaliția de la guvernare, cei care au ieșit să protesteze... asta nu-și dorește nimeni, o asemenea incleștare. Tocmai de aceea, orice guvern responsabil, chiar dacă, să spunem, are argumente in a-şi susţine deciziile pe care le-a luat, face un pas inapoi, analizează, pentru că nimeni nu-şi doreşte ca, prin anumite decizii, să divizeze. Din contră. Realizator: V-au speriat acele proteste? Sorin Grindeanu: Nu e vorba de speriat şi nu cred că am dat impresia de speriat şi nu am luat decizii care au fost date de o teamă şi aşa mai departe. Am avut experienţe in aceşti ani, şi nu una, mai multe. Hai să ne gandim la toată istoria postrevoluţionară, in care, poate, anumiţi prim-miniştri şi anumite guverne au picat după proteste. Nu e cazul. Realizator: Haideţi să trecem la situaţia economică. Tocmai a anunţat Ministerul de Finanţe, ieri, care este situaţia. Spune aşa un comunicat: Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 1,4 % mai mici in termeni nominali faţă de perioada similară a anului precedent. După primele două luni, ianuarie şi februarie, veniturile erau mai mici cu 0,9%; acum cu 1,4%. Şi citez din nou din situaţia prezentată de Ministerul Finanţelor: In ceea ce priveşte incasările din TVA, acestea au inregistrat o scădere faţă de primele două luni ale anului 2016 cu 15,8%; accize - minus 5,3%; cheltuielile de personal au crescut cu 13,3%. Vă ingrijorează aceste date? Sorin Grindeanu: In primul rand, haideţi să construim cadrul in care să purtăm această discuţie. Ianuarie 2016, deci ianuarie anul trecut, a insemnat din punctul de vedere al economiştilor, al finanţiştilor, o lună de nerepetat. De ce? Pentru că incasările in ianuarie 2016 au fost extrem de mari datorită faptului şi unor condiţii specifice, care nu au mai fost valabile anul acesta. Că vorbim de returnări de TVA pe fonduri europene - noi nu am avut situaţia asta, din păcate, guvernul trecut nu prea s-a ocupat de treaba asta. Doi: am mai avut in plus scăderi- scăderea TVA, scăderea accizelor, eliminarea taxei pe stalp. Toate aceste lucruri au dus la ceea ce spuneaţi dumneavoastră, dar noi am considerat, şi pentru asta am şi fost votaţi, că tot ceea ce inseamnă creştere economică trebuie să se simtă şi in buzunarele romanilor, fie că vorbim de salarii, de pensii sau de o viaţă mai bună. Am luat măsuri in aceste luni, prin care am crescut aceste lucruri, aşa cum ştiţi - salarii, pensii şi aşa mai departe - pe de-o parte; pe de altă parte... Şi aceste măsuri se vor vedea in lunile următoare. Pe de altă parte, am scăzut fiscalitatea, am făcut măsuri sau am dat măsuri pentru mediul de afaceri pentru a incuraja acest mediu de afaceri. Datele pe care le avem nu mă fac, in acest moment, să fiu pesimist. Chiar ieri am avut o discuţie cu ministrul finanţelor, cu preşedintele ANAF şi cu preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, o discuţie aplicată, o discuţie pe care o am săptămanal cu ministrul finanţelor şi cu preşedintele ANAF, tocmai fiindcă urmăresc indeaproape acest domeniu şi vă spuneam că nu am motive nici eu nici colegii mei să fim pesimişti. Realizator: Comisarul european, doamna Corina Creţu, anunţa săptămana trecută aici, la Interviurile Europa FM, că reprezentanţii Comisiei Europene aşteaptă in această perioadă dovezi, documente că actualul guvern, deci dumneavoastră, poate susţine toate creşterile de cheltuieli, astfel incat să nu intrăm pe procedură de deficit bugetar excesiv, de infringement. E vorba de depăşirea deficitului cu peste 3%. Dumneavoastră spuneţi că nu va fi depăşit, Comisia Europeană spune că in acest an estimează că va ajunge la 3,6%, anul viitor la 3,9%. Aţi trimis aceste dovezi şi care sunt acestea, iată, in condiţiile in care veniturile scad? Sorin Grindeanu: Haideți să punem lucrurile in cadrul corect. Orice guvern, fie că vorbim de guvernul Grindeanu sau guvernele din trecut, lucrează cu datele furnizate, este legal in Romania, cu datele furnizate de Comisia Națională de prognoză, datele macroeconomice. In același mod, am lucrat și nu e singura instituție abilitată care furnizează și poate furniza in Romania aceste date macroeconomice. Pe baza acestor valori, se construiește bugetul de stat și toate lucrurile care decurg de aici. Fiecare măsură pe care noi am luat-o in această perioadă a fost foarte bine analizată de către noi, a fost măsurată, dacă pot folosi acest termen, astfel incat impactul pe care o are această măsură asupra economiei să fie unul in marjele de care dumneavoastră discutați. Avem acest acord de care ne ținem, cu 3%, deși, in paranteză fie spus, in perioadele de - și pe care il respectăm și o să-l respectăm - vreau să subliniez lucrul acesta, dar, in paranteză fie spus, in perioadele de creștere puternică, economică, a unor țări importante din Uniunea Europeană, nu exista acest acord. S-au depășit de foarte multe ori aceste ținte de deficit. Nu e cazul acum. Acum avem acest acord pe care il respectăm și il vom respecta. Realizator: Vă intreb, repet intrebarea: se discută la Bruxelles, spune Corina Crețu, despre intrarea pe procedura de deficit bugetar excesiv... Sorin Grindeanu: Să știți că am avut o discuție chiar inainte de a veni la dumneavoastră, fiindcă am văzut știrea de săptămana trecută, și am avut o discuție cu doamna Corina Creștu, cum am avut, așa cum știți, cand a fost la Guvern, legat de fondurile europene și de /.../. Realizator: Și nu numai domnia sa, spune și comisarul pentru afaceri economice, domnul Pierre Moscovici, a scris recent domnului ministru de finanțe cerand măsuri credibile. Sorin Grindeanu: Toate lucrurile pe care noi le-am luat ca și măsuri au fost foarte bine analizate. Ne ținem de acel deficit, dar ne ținem și de măsurile pe care le aveam scrise in programul de guvernare. Sunt analizate foarte bine, nu avem in acest moment motive de ingrijorare. Și pot să vă spun că, numai ca să vin in favoarea a ceea ce, sau să intăresc ceea ce vă spuneam, legat de semnalele care vin din economie, producția industrială a crescut in primele două luni cu 5,8%; comenzile noi, industrie, cu 7,8; exporturile cu 13,6; contractele de muncă de la inceputul anului cu 44.000. Astea sunt date care ne bucură și care nu sunt date de către guvern, ci, de semenea, vin de la Comisia Națională de Prognoză și care sunt publice și care inseamnă că, sau care ne intăresc convingerea că ceea ce dorim și anume, pe de-o parte, creșterea economică pe care a avut-o Romania să se simtă și in buzunarele romanilor, că ăsta este rostul bunăstării, să trăim fiecare dintre noi mai bine, fie că vorbim de salariați, fie că vorbim de pensionari. Realizator: Depinde de efecte, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Pe de altă parte, prin măsurile economice pe care le-am luat, prin relaxare fiscală, prin tot ceea ce v-am spus, să repornim anumite motoare care au fost oprite in economie. Realizator: Vă referiți la investiții, probabil. Sorin Grindeanu: Mă refer la investiții, mă refer la fonduri europene. Investițiile anul acesta sunt cu 10 miliarde mai mari decat anul trecut. De asemenea, pe fonduri europene, un alt motor pe care dorim să... Realizator: Unde absorbția este aproape zero. Sorin Grindeanu: L-ați avut invitat pe domnul Cioloș la dumneavoastră in emisiune și mă gandesc că v-a oferit explicații credibile sau, dacă nu, puteți să-l mai invitați să-l intrebați de ce a fost zero? Eu vreau să... Nu, nu o să vă vorbesc de moștenire... Realizator: Vă pot reproduce aici explicații. Dumnealor spun că au deschis proiecte de 13 miliarde... Sorin Grindeanu: N-o să merg cu același text legat de moștenirea grea, pentru că nu e cazul. In momentul in care preiei ceva, preiei cu activ și cu pasiv... Din păcate, pasivul pe care l-am preluat in acest domeniu, cel legat de fonduri europene, e unul destul de grav - şi nu o spun eu, o spune Comisia Europeană, v-a spus, sunt convins, şi doamna Corina Creţu... Realizator: Doamna Creţu ne-a spus că s-a incheiat exerciţiul precedent cu /...;/ absorbţie Sorin Grindeanu: Doar o secundă, să termin. Din acest punct de vedere, noi trebuie să repornim acest motor. Realizator: Cum? Sorin Grindeanu: Prin ceea ce am făcut in aceste luni, lucruri pe care trebuia să le facă vechiul guvern, şi anume: lansarea de ghiduri, documentaţii trimise către autoritatea de audit pentru acreditarea AM-urilor. Vă dau un exemplu, săptămana trecută am trimis... Realizator: /.../ autorităţile de management. Avem din 8 autorităţi doar una acreditată. Sorin Grindeanu: Da, e adevărat, săptămana trecută... Şi nu e vina acestui guvern. Tocmai de aceea vă spuneam că pasivul pe care l-am luat e unul destul de grav in acest domeniu, dar umărim indeaproape. Săptămana trecută am trimis către Autoritatea de Audit documentaţiile pentru 3 autorităţi de management. Am lansat şi vom lansa, in perioada imediat următoare, foarte multe ghiduri de finanţare, pană la sfarşitul lunii şi in luna aprilie, astfel incat toate aceste instituţii să fie puse la linia de start, dacă pot să spun aşa. Realizator: Credeţi că e vreo şansă ca aceste autorităţi să fie acreditate toate pană la sfarşitul acestui an? - sigur, cu ajutorul Curţii de Fonturi, care trebuie să trimită la Bruxelles dosarele. Sorin Grindeanu: Noi trebuie să ne facem ca guvern, să facem partea noastră, să urmărim indeaproape şi, la fel, cum vă spuneam că urmăresc, şi am intalniri săptămanale cu cei de la Ministerul Finanţelor Publice, de la ANAF, in acelaşi mod lucrez şi pe acest domeniu, cel al fondurilor europene, şi am intalniri săptămanale de progres, cu termene foarte exacte pe fiecare domeniu, autorităţi de management...; ce avem de făcut in săptămana viitoare, astfel incat să recuperăm timpul pierdut anul trecut de Guvernul Cioloş. Realizator: Apropo de domnul Cioloş, inteleg că v-aţi consultat inainte să plece la Bruxelles şi să aibă o serie de intalniri, săptămana trecută, cu oficiali. Vă mai consultaţi cu domnia sa? Sorin Grindeanu: De unde aţi inţeles că m-am consultat? Realizator: Domnul Cioloş a spus asta. V-a sunat inainte să plece la Bruxelles, spune domnia sa. Sorin Grindeanu: M-a sunat să mă anunţe că merge la Bruxelles, ceea ce un lucru normal. Probabil că o să mai discut cu dansul, să-mi spună ce a discutat la Bruxelles, dar la Bruxelles, să ştiţi că săptămana trecută au fost vreo 6 sau 7 miniştri, fiecare pe domeniile pe care le păstoresc. E normal să fie o relaţie stransă cu Bruxelles-ul, cu Comisia Europeană, pentru că trebuie să aliniem toate politicile pe care le facem in ţară la politicile Comisiei Europene. Realizator: Doamna Corina Creţu spunea, tot aici, la Interviurile Europa FM, că sunt cele mai mari intarzieri inregistrate la infrastructură şi spunea că pentru Comisia Europeană, mai ales că avem Master Planul de Transport, intocmit atat de greu, negociat ataţia ani - sunt extrem de importante centura capitalei, autostrada Ploieşti-Piteşti, de asemenea, alte mari investiţii. Deocamdată nu avem veşti. Sorin Grindeanu: Din păcate, lucrurile au stagnat şi din acest punct de vedere anul trecut şi nu doar anul trecut. Dacă vorbim de infrastrutură, şi suntem sinceri in tot ceea ce inseamnă diversele guverne din ultimii 27 de ani, s-a făcut foarte puţin. Realizator: Toată lumea e de-acord. Sorin Grindeanu: Pentru că toate lumea vede. Sunt lucruri palpabile din acest punct de vedere. Tocmai de aceea, avem un Master Plan pe Transport, de care aminteați dvs, deci avem cadrul dat printr-o hotărare de guvern; Master Plan agreat cu Comisia Europeană. De prea multe ori, in aceşti 27 de ani, perioada, să spunem pre-execuţie, pentru anumite lucruri de infrastructură a durat mai mult decat cea in care s-a executat acea lucrare. Realizator: Corect. Sorin Grindeanu: Tocmai de aceea, in perioada imediat următoare, o să venim cu un cadru pentru proiectele strategice. Realizator: E vorba de acel proiect de care vorbea domnul Liviu Dragnea, o lege, nu?, pentru investiţiile strategice? Sorin Grindeanu: Nu e corect. Realizator: Nu. Sorin Grindeanu: Vorbim de ceea ce v-am spus eu, de un cadru şi de a face anumite schimbări in acest cadru, care se referă la proiectele strategice. Acele schimbări se fac in acord cu Comisia Europeană, pe o schemă deja agreată. Nu vreau să intru foarte tehnic, ci vreau să vă explic că ceea ce ne dorim este ca toate aceste perioade, fie că vorbim de studii de prefezabilitate, de fezabilitate, de contestaţii, de exproprieri, de eventuale procese in instanţă, să fie pe termene mai scurte, dacă vorbim de investiţii strategice. Procesul transparent, ca să nu lăsăm loc de interpretări, dar e absolut necesar să facem aceste schimbări dacă vorbim de infrastructură, de energie şi de domeniul apărării, astfel incat tot ceea ce ne-am propus pe aceste domenii să se intample intr-o viteză mai mare, şi se lucrează, iar in perioada următoare vom veni cu aceste propuneri, agreate de Comisia Europeană - ţin să subliniez acest lucru. Realizator: Va fi ordonanţă? Ce va fi, proiect de lege? Sorin Grindeanu: Lege, lege. Realizator: Va fi lege. Pentru că aţi pomenit de Armată, i-aţi transmis ministrului apărării săptămana trecută - şi vă citez acum: Sunt foarte mulţi bani - completez eu aici, alocaţi Armatei. Noi am alocat anul acesta 2% din PIB pentru apărăre. Nu vreau să cheltuim aceşti bani doar de dragul de a cheltui şi de a nu ţine cont de strategia de inzestrare pe care noi o avem. Scurtez, pentru că timpul trece foarte repede. Ce aţi vrut să spuneţi? Sorin Grindeanu: Am zis bine. Realizator: Ce aţi vrut să spuneţi? Sorin Grindeanu: Aşa cum ştiţi, guvernul pe care il conduc e primul după ce Romania a devenit ţară membră NATO, care indeplineşte ceea ce ne-am angajat şi anume ca 2% din PIB să fie destinat domeniului Apărării. I-am cerut şi astăzi... Realizator: A fost un angajament politic? Sorin Grindeanu: A fost un angajament in momentul in care am devenit şi este angajament nu doar pentru noi, ci pentru toate ţările membre NATO, de a aloca acest 2%. Suntem primul guvern care facem lucrul ăsta. I-am cerut ministrului - astăzi am o intalnire cu dansul şi cu ministrul economiei - i-am cerut ministrului exact ceea ce aţi amintit dumneavoastră. Aceşti bani care merg pe acest domeniu trebuie să fie cheltuiţi conform Strategiei naţionale, parte a strategiei comune NATO de apărare. Realizator: Adică? Să nu fie cumpărate lucruri care nu sunt prevăzute in strategii... Sorin Grindeanu: In aceste strategii. Realizator: Daţi-ne, vă rog, cateva exemple.. Sorin Grindeanu: Nu vreau să intru... Realizator:... pentru că nu ştim, a fost discutată in CSAT această... Sorin Grindeanu: Normal că toate aceste lucruri sunt discutate in CSAT, unele dintre ele sunt lucruri care ţin de Apărare şi daţi-mi voie să nu intru in amănunte, dar ceea ce vreau... un lucru vreau să vă spun, din acest punct de vedere: imi doresc şi ne dorim ca mare parte din această sumă de bani să fie cheltuită in industria naţională de apărare, astfel incat efectele să se vadă in economia naţională, să repornim anumite fabrici care poate nu funcţionează in acest moment la capacitatea maximă. Tocmai de aceea, in această după-amiază, am o intalnire cu domnul ministru al apărării exact pe subiectul ăsta şi cu domnul ministru al economiei, domnul Tudose. Parte din industria de apărare, aşa cum ştiţi, se află la Ministerul Economiei. Realizator: Contractul cu producătorul german Rheinmetall Landsysteme pentru acele transportoare va fi semnat in acest an? Sorin Grindeanu: Daţi-mi voie să nu intru in amănunte şi nu cred că e rostul meu să intru in amănunte. Eu aştept această strategie şi aceste date - asta am cerut ministrului apărării pentru intalnirea de după-amiază, să imi prezinte planul pe care il are pe acest an, in acest domeniu, ca parte a Strategiei naţionale şi această Strategie naţională ca parte a strategiei comune NATO. Realizator: In acest an se va merge mai departe pentru achiziţia unei noi escadrile de avioane de luptă F-16? Sorin Grindeanu: Nu pot să comentez lucruri atata timp cat nu am văzut incă această sau nu mi s-a prezentat. Realizator: In CSAT nu aţi discutat? Sorin Grindeanu: Pot să vă spun in perioada imediat următoare ceea ce imi cereţi ca şi amănunte. Deocamdată vreau să fiu cat se poate de clar şi să subliniez ceea ce v-am spus: orice vom cheltui in acest domeniu, interesul nostru este ca mare parte din bani să fie cheltuiţi in industria naţională; nu putem face anumite lucruri in acest moment, fiindcă nu avem capacitatea tehnică de a le face, dar ne dorim să fie in industria naţională, să o revigorăm. Pe de altă parte, toate aceste achiziţii şi investiţii trebuie făcute in acord cu această strategie şi aşa va fi făcut. Realizator: Domnule prim-ministru, mai avem doar cinci minute. O ultimă intrebare pe această temă. Există posibilutatea reducerii bugetului Armatei la rectificare, dacă aceste contracte nu se semnează in următoarele luni pentru achiziţii majore? Sorin Grindeanu: Haideți să ajungem acolo. Spuneți un anumit scenariu pe care nu mi-l doresc. Imi doresc ca tot ceea ce am alocat pe aceste domenii să fie cheltuit, normal. Realizator: Vă intreb pentru că nu s-au cheltuit acești bani incă, rectificarea este peste 2-3 luni, nu, prima? Sorin Grindeanu: Da, mai e un pic. Realizator: De aceea vă intreb. Sorin Grindeanu: E un domeniu in care lucrurile nu se intamplă de pe azi pe maine. Adică, vorbim de contracte multianuale, vorbim de... Realizator: Veți lăsa acest buget intact? Sorin Grindeanu: E un angajament pe care Romania l-a luat. Noi suntem cei care, Guvernul pe care il conduc e primul guvern care... Realizator: Am ințeles. Sorin Grindeanu: ...care face sau dă 2% pentru apărare. Realizator: Permiteți-mi cateva intrebări personale la care vă rog foarte mult să răspundeți cat mai scurt posibil. Ați anunțat că se impune o nouă lege a educației, se lucrează la asta, vă intalniți cu domnul ministru Pavel Năstase? Sorin Grindeanu: Asta-i personală? Realizator: Nu, aș deschide aici seria intrebărilor personale. Sunteți tată a doi copii. Să vă trăiască! Sorin Grindeanu: Și dumneavoastră. Mulțumesc. Realizator: Sunt mici incă. Vă intreb cum vă doriți să arate școala pentru ei și dacă pană acum sunteți mulțumit? Sorin Grindeanu: Imi doresc și tocmai de aceea am avut discuții și o să am cu domnul ministru al educației, ca această lege a educației, dacă se impune a fi schimbată, să fie o lege care e rezultatul unei dezbateri largi și care să răspundă nevoilor societății. Realizator: Asta se intamplă de un an, o face Administrația Prezidențială. Sorin Grindeanu: Am și spus lucrul ăsta, nu vreau să iau meritele nimănui. Chiar au avut dialog cei de la Ministerul Educației cu Comisia prezidențială. Eu cred că dacă se lucrează impreună, ci nu doar acea comisie și Ministerul Educației, ci toți cei interesați putem să venim cu un proiect al Legii educației care să răspundă așteptărilor actuale ale societății. S-a schimbat de prea multe ori această lege, de peste 100 de ori in cei 27 de ani și cred că rezultatul nu-i cel mai bun. Realizator: Copiii dumneavoastră, la grădiniță, respectiv la școală, au hartie igienică și săpun? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Plătiți pentru ele? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Nu plătiți. V-ați simțit vreodată umilit de cand sunteți premier? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Fostul ministru al mediului, deja, domnul Daniel Constantin, a propus inlocuirea timbrului de mediu, a propus ca acea taxă pe gunoiul depozitat să fie transferat salubriștilor, nu s-a mai intamplat. Vă intreb cum ați lucrat cu domnul Daniel Constantin și dacă vă pare rău că a plecat din Guvern? Sorin Grindeanu: Aici nu e vorba de plecări sau de altceva. Eu am făcut in urmă cu o lună anumite schimbări in componența Guvernului, vorbim de un Guvern politic, un guvern dat de o coaliție. Ieri am luat act, așa cum vă spuneam, de decizia partenerilor de coaliție. Am avut o relație și cu domnul Constantin și cu alții care nu mai fac parte din echipă, o relație cat se poate de normală, de recentă. Realizator: Vă pare rău că a trebuit să plece? Sorin Grindeanu: Aici nu vorbim de chestiuni de sentimente, pentru că nu e cazul să vorbim de așa ceva cand vorbim de un guvern sau de o echipă. E cazul să discutăm de ți-ai făcut treaba, nu ți-ai făcut... Realizator: Și-a făcut treaba domnul Daniel Constantin cat a fost vicepremier și ministru? Sorin Grindeanu: Dansul cred că a explicat foarte bine și nu e rostul meu să explic deciziile ALDE. Nu sunt membru ALDE, n-am această calitate, sunt membru PSD, a fost un vot in interiorul partenerilor noștri de coaliție de care eu, ca prim-ministru, am luat act vorbind de un guvern politic. Realizator: Mai avem două minute și trei intrebări, sper să fie timp pentru ele. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Care a fost cel mai tensionant moment al celor trei luni de mandat? Sorin Grindeanu: Dificil de răspuns, mai ales că avem doar două minute și mai trebuie să răspund la două intrebări. Chiar mi-e greu să mă gandesc. Sunt momente și momente in viața unui guvern, și momente de dezbateri mai aprinse, cum au fost. Sunt momente și să spunem de satisfacție in momentul in care anumite decizii pe care le iei au efecte benefice pentru populație. Realizator: Și ultima intrebare, nu mai avem timp, v-ați pregătit o vestă de salvare, așa cum vă sugerează domnul Ponta? Sorin Grindeanu: Eu cred că, dincolo de toate aceste metafore, am văzut in aceste zile și cu veste de salvare și cu pescuit și cu toate aceste lucruri, treaba mea ca prim-ministru este să conduc această echipă, să mă ocup de economie, de ceea ce am vorbit jumătate, mai mult din jumătate din emisiunea dumneavoastră, să mă ocup de fonduri europene și ințeleg să fac lucrul ăsta dincolo de toate aceste metafore. Dacă aceste lucruri sunt, sunt optimist că se vor intampla. Se vor intampla și economia va crește. Deci, toate aceste lucruri vor duce la plus. Sunt extrem de mulțumit și eu și echipa pe care o conduc și coaliția pe care o susține acest guvern. Realizator: Domnule prim-ministru, mulțumim foarte mult că ați venit la Interviurile Europa FM. Vă mai așteptăm! 2017-03-28 15:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_europa_em03_resize.jpgParticiparea premierului Sorin Grindeanu la Gala News.roȘtiri din 28.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-gala-news-roGalerie foto Inmanarea Premiulului pentru - Performanţă şi spirit de echipă acordat echipei feminine de spadă a Romaniei in cadrul Galei News.ro Declarație de presă a premierului Sorin Grindeanu la Gala News.ro [Check against delivery] Reporter: Cum ați caracteriza anul care a trecut, martie 2016-martie 2017, pe scena politică romanească? Sorin Grindeanu: Un an cu foarte multe provocări, un an care a adus, totodată, și clarificări. Dacă vorbesc din punct de vedere personal, un an care a adus foarte multe schimbări in viața mea, am devenit președinte de Consiliu Județean, după aceea prim-ministru, dar un an extrem de important pentru Romania. Vă spuneam că eu cred că tot ce s-a intamplat anul trecut a adus clarificări necesare. Reporter: Un mesaj pentru presa din Romania? Sorin Grindeanu: Să continue să facă ceea ce a făcut și pană acum, să transmită cu onestitate, cu bună credință, să critice atunci cand consideră că trebuie să critice. Imi doresc de fiecare data - și citesc, sunt un cititor și privesc și primesc foarte multe știri - de fiecare dată aleg, chiar dacă există și o parte critică, partea pozitivă, partea constructivă, fiindcă eu continui să cred că, impreună, dumneavoastră, presa, noi care decidem, societatea in general, cu toții putem contribui in mod pozitiv, putem contribui cu toții la creșterea și dezvoltarea Romaniei. Reporter: Ce transmiteți News.ro? Sorin Grindeanu: O să vă spun pe scenă cand voi inmana premiul, dar vă transmit și acum, la un an, pe scurt, La Mulți Ani! Imi doresc să mă invitați și cand nu o să mai fiu prim-ministru. Reporter: Cu siguranță! O ultimă intrebare. Pană la urmă, ce vă place mai mult: schiul sau pescuitul? Sorin Grindeanu: Am văzut că este o intreagă dezbatere din acest punct de vedere. In mod cert, imi place schiul, pentru că schiez. Nu trebuie să credeți foarte mult, acum știți cum sunt pescarii profesioniști, este și foarte multă legendă in ceea ce spun pescarii profesioniști. Dar, din alt punct de vedere, pe mine mă interesează ca anul acesta, impreună cu echipa mea, să atragem fondurile europene pe care mi le-am propus. Să avem creștere economică de care am discutat, să ne atingem toate obiectivele, asta este ceea ce mă interesează in primul rand. Acum, am văzut că s-a trecut in politica romanească de la numărat ouă, la numărat știuci. Este o trecere. Dacă la iarnă toate lucrurile care țin de guvernare - bugetul, deficitul bugetar, creșterea economică de 5,2%, tot ceea ce ne-am propus se va indeplini și va ninge, o să il invit pe domnul președinte Dragnea să il invăț să schieze. Reporter: Nu știe să schieze? Sorin Grindeanu: Nu știe, iar primele lecții la schi...; trebuie să te țină bine picioarele, să inveți să cazi - este prima lecție. Reporter: Ați primit un răspuns de la președinte in ceea ce privește nominalizările pe care le-ați făcut astăzi? Sorin Grindeanu: Am trimis nominalizările. Am avut o discuție cu dansul in care i-am spus despre notificările pe care le-am transmis; aștept din partea dansului decizia. 2017-03-28 09:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_news.ro-2881.jpgPremierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ai Comisiei Naționale de PrognozăȘtiri din 27.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-s-a-intalnit-cu-ministrul-finantelor-publice-viorel-stefan-cu-reprezentantii-agentiei-nationale-de-administrare-fiscala-i-ai-comisiei-nationale-de-prognozaGalerie foto Prim-ministrul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intalnire cu ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, cu președintele ANAF, Bogdan Stan, pentru evaluarea stadiului implementării celor 14 măsuri care au ca scop imbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Premierul le-a transmis participanților la intalnire că va continua să urmărească personal activitatea ANAF, in special in ceea ce privește imbunătățirea relației cu mediul de afaceri și incurajarea conformării voluntare a contribuabililor. Președintele ANAF, Bogdan Stan, a prezentat pașii făcuți pană in acest moment pentru implementarea măsurilor, inclusiv rezultatul unor acțiuni de control realizate in ultima perioadă. Președintele ANAF l-a asigurat din nou pe premier că va fi respectat termenul de 15 aprilie pentru punerea in aplicare a tuturor măsurile prezentate in planul ANAF. In ceea ce privește indrumarea contribuabililor pentru accesarea eșalonării la plată, a fost deja elaborat un model de scrisoare ce va fi trimisă contribuabililor cu creanțe semnificative, pentru a le prezenta cadrul legal privind acordarea acestor eșalonări. Precizăm că in perioada 3-24 martie 2017, au fost aprobate 493 de cereri de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, in valoare de 106,8 milioane lei (comparativ cu media ianuarie-februarie de 424 de cereri aprobate, in valoare de 117,2 milioane lei). De la inceputul acestui an, ANAF și-a orientat controalele către domenii de activitate in care a constatat scăderea conformării fiscale și existența unor riscuri de fraudă, respectiv comerțul cu produse petroliere și derivatele acestora, producția și comercializarea produselor din tutun, industria de prelucrare a lemnului și comerțul cu material lemnos, construcții și comerțul cu ridicata. Ministrul Finanțelor a transmis că așteaptă centralizarea datelor privind colectarea veniturilor din luna martie și că susține ANAF in eforturile de imbunătățire a colectării și de prevenire și combatere a evaziunii fiscale. La intalnire au mai participat secretarul de stat in MFP, Daniela Pescaru, și președintele Comisiei Naționale de Prognoză, Ion Ghizdeanu. 2017-03-27 13:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5018.jpgGuvernul României salută adoptarea Declarației de la Roma, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al UEȘtiri din 25.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-saluta-adoptarea-declaratiei-de-la-roma-cu-ocazia-implinirii-a-60-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-fondator-al-ueGuvernul Romaniei salută adoptarea, astăzi, la Roma, a Declarației care innoiește angajamentul celor 27 de state membre față de obiectivul unității și coeziunii europene, față de valorile și libertățile fundamentale care stau la baza construcției comunitare. Declarația de astăzi, semnată exact in sala in care, acum 60 de ani, era parafat istoricul tratat care a pus bazele Uniunii Europene, este posibilă doar pentru că statele membre au rămas unite și au găsit soluții comune la probleme comune. Aceasta este calea care a asigurat succesul proiectului european in tot acest timp, a declarat prim-ministrul Sorin Grindeanu. De aceea, Uniunea rămane cadrul in care Romania, alături de celelalte state membre şi instituțiile comunitare, va acționa pentru apărarea intereselor şi a priorităților noastre comune. Vom contribui, ca stat membru, dar și ca țară deținătoare a președinției Consiliului UE in semestrul I din 2019, la continuarea integrării și la aprofundarea cooperării intre statele membre, pentru a menține pacea, democrația, stabilitatea și securitatea in Europa, a mai precizat premierul Romaniei. Guvernul Romaniei iși exprimă increderea că, in cadrul procesului de reflecție privind viitorul uniunii Europene, care se va derula in perioada următoare, cele 27 de state membre vor avea in vedere, in linia Declarației de la Roma, protejarea realizărilor de pană acum ale Uniunii - integritatea pieței interne, libertățile și valorile europene, inclusiv libera circulație a persoanelor și lucrătorilor, politica de coeziune, zona euro sau intărirea acțiunii Uniunii in vecinătate, atat la est, cat și la sud. Trebuie să continuăm, fără diviziuni și fragmentări in interiorul UE, aceste politici in beneficiul cetățenilor, care reprezintă - amprenta modelului european de integrare. Romania rămane pe deplin angajată să lucreze pentru a pune in aplicare direcțiile de acțiune convenite prin Agenda de la Roma, in sensul consolidării Uniunii. La 10 ani de la aderare, Romania are capacitatea și resursele de a aduce o contribuție substanțială in acest proces. 2017-03-25 16:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_stema.pngOra Pământului, marcată și în acest an de GuvernȘtiri din 25.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/ora-pamantului-marcata-i-in-acest-an-de-guvernGuvernul se alătură și in acest an instituţiilor publice și organizațiilor din intreaga lume care marchează Ora Pămantului. Sambătă, 25 martie, lumina in Palatul Victoria va fi stinsă timp de o oră, intre 20.30 și 21.30, demers la care se vor alătura ministere și alte instituții guvernamentale. Executivul transmite astfel preocuparea pentru problemele de mediu și dorința de implicare in gestionarea acestora, mesaj transmis și prin susținerea proiectelor pentru promovarea tehnologiilor prietenoase cu mediul și incurajarea programelor de eficiență energetică. Ora Pămantului/ Earth Hour este marcată in Romania incepand cu anul 2009, iar la nivel internaţional din anul 2007. * Detalii legate de inscriere și acțiunile programate, pe site-ul campaniei Ora Pămantului: http://ora-pamantului.ro/ ) 2017-03-25 09:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-27-09-41-15big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngVizita premierului Sorin Grindeanu în județul TulceaȘtiri din 24.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-judetul-tulceaGalerie foto Conferință de presă susținută de premierul Sorin Grindeanu și vicepremierul Sevil Shhaideh după vizita in județul Tulcea [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Mulţumesc, domnule preşedinte (n. red. Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea). In primul rand, vă mulţumesc pentru găzduire in numele meu şi al colegilor din guvern. Aşa cum aţi spus, alături de mine, ca de obicei - doamna vicepremier Sevil Shhaideh. Au mai fost prezenţi şi sunt ministrul apărării, ministrul economiei, al IMM-urilor, al transporturilor - mai mulţi, al agriculturii, sănătăţii au fost ieri - fiecare ascultand problemele din zonă. Aşa cum am spus şi la inceput, atat cat am participat la intalnirea cu toţi primarii din judeţul Tulcea, cred că e timpul să lăsăm deoparte lucrurile care ne despart din punct de vedere politic şi să ne ocupăm de ceea ce inseamnă administraţie, fie că vorbim de administraţie locală, județeană sau naţională. Sunt lucruri care trebuie făcute in perioada imediat următoare şi in judeţul dumneavoastră, aşa cum am avut asemenea discuţii şi la Buzău, şi la Caraş, şi la Timiş. Doamna vicepremier a fost in peste 30 de judeţe in această perioadă, discutand cu toţi primarii, şi o să vă spună şi ceea ce s-a intamplat, aici. Un singur lucru aş vrea să vă spun legat de o linie pe care o menţinem in discuţiile cu primarii, şi anume faptul că trebuie să se raporteze tot timpul la doi elefanţi: pe de o parte, fondurile europene şi, pe de altă parte, PNDL, dar care nu trebuie să se ciocnească. Deci, s-au găsit aceşti doi elefanţi, din punctul de vedere al administraţiei şi a ceea ce inseamnă guvernare şi, de aceea, de fiecare dată, doamna vicepremier şi echipa de la Ministerul Dezvoltării - fiindcă dansa vine tot timpul insoţită de secretarii de stat, de cei care se ocupă in mod direct de gestiunea Ministerului Dezvoltării - vin tocmai pentru a explica toate aceste lucruri, şi cele legate de fonduri europene, şi cele legate PNDL, inchiderea PNDL 1 şi, aşa cum bine ştiţi, lansarea PNDL in această primăvară, ca şi chestiuni specifice judeţului Tulcea. In imediata perioadă următoare, vom tramsmite către autorităţile locale - şi asta este o chestiune care ştiu că durează de foarte multă vreme - vom transfera faleza, portul in gestiunea autorităţilor locale, a Consiliului Judeţean Tulcea. Vreau să vă spun că ne dorim ca acest tip de politică să poată fi făcut nu doar aici, ci peste tot in ţară, acolo unde cei care au responsabilităţi judeţene pot să gestioneze mai bine decat poate o administrație centrală, care, de multe ori, prin birocraţia de care dă dovadă şi care a fost in aceşti ani, aţi văzut cu toţii această birocraţie, blochează dezvoltarea. Şi atunci transferurile către autorităţile locale judeţene sunt binevenite. De prea multe ori, mulţi işi justifică existenţa sau salariile şi există o teamă de a transfera aceste lucruri către autorităţile locale, această teamă provenind din un anumit mod de a face administrare. Nu, guvernul nostru, fie că vorbim de aceste lucruri...; Am vorbit, in ultimele zile, foarte mult cu ministrul tineretului şi sportului: acolo unde se doreşte transferul de tabere, baze sportive către autorităţile locale şi judeţene, vom face acest lucru, in funcţie de cerinţe. Asta ar fi prima chestiune legată de judeţul Tulcea, acest transfer, care va fi făcut foarte repede. A doua - cea legată de podul Brăila - Tulcea. E prins in Master Plan şi, in perioada imediat următoare, se va termina studiul de fezabilitate. Ministrul transporturilor mi-a transmis, mi-a spus, ne-a spus astăzi că documentaţia este spre finalizare şi că, undeva in mai-iunie, proiectarea plus execuţia vor fi ridicate pe SEAP, astfel incat să facem paşi importanţi. E un lucru foarte important pentru dumneavoastră, pentru noi, e in valoare de aproape 500 de milioane de euro; sunt investiţii, aşa cum spuneam, importante, din fonduri europene. Fiind parte a Master Planului, așa cum vă spuneam, ritmul acesta sper să fie menținut și, oricum, urmărim ca documentațiile să fie finalizate, cu termene clare, astfel ca acest angajament de mai-iunie de lansare spre licitație, de ridicare pe SEAP, să fie indeplinit. Mulțumesc! Doamna vicepremier! Sevil Shhaideh: Bună ziua! Așa cum vă informa și domnul prim-ministru, domnul președinte al Consiliului Județean, am avut, astăzi, o intalnire de lucru cu toți primarii Județului Tulcea, am discutat despre prioritățile Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, respectiv asigurarea celor 10 servicii de bază, in special in mediul rural, pentru modernizarea satului romanesc, și mă refer aici la apă, canalizare, drumuri, școli, grădinițe, creșe, iluminat public, poduri, podețe, am discutat despre creșterea gradului de absorție a fondurilor europene. După cum bine știți, ne-am asumat, cu toate autoritățile de management, ca, pană la 31 decembrie a acestui an, să rambursăm de la Comisia Europeană 5,2 miliarde de euro, iar ITI Delta Dunării are un rol foarte important in acest mecanism. Și, nu in ultimul rand, am discutat despre reforma administrației publice, despre codul administrativ, proiect de act normativ aflat in dezbatere, proiect care conține inclusiv Statutul funcționarului public, Legea 215 a administrației publice, Legea 340 a prefectului, Legea 273 a finanțelor publice locale. Am discutat inclusiv despre statutul sau despre specificul Deltei Dunării, despre faptul că veniturile, in această zonă, după cum bine știți, sunt diminuate cu 50% și, in acest sens, in Legea 273 a finanțelor publice locale vom introduce o prevedere de compensare a autorităților locale, pentru a acoperi această reducere de venituri. Ni s-au prezentat marea majoritate a proiectelor pe care autoritățile locale le-au depus in Programul Național de Dezvoltare Locală. Așa cum a subliniat și domnul prim-ministru, prin unirea celor două ministere, al Dezvoltării Regionale și al Fondurilor Europene, urmărim, de fapt, o corelare a tuturor surselor de finanțare pentru tot ceea ce-nseamnă proiecte de infrastructură locale. In acest sens, ceea ce astăzi este finanțat prin fonduri europene - și ne referim, in special, la master planul de apă și canalizare sau ceea ce este prins in finanțare la ITI Delta Dunării - aceste proiecte răman in zona fondurilor europene, iar acelea care nu sunt eligibile - și ne referim la localitățile sub 2.000 de locuitori echivalent, in special, care n-au fost eligibile pe partea de apă și canalizare in nici un program european - vor avea prioritate in PNDL, astfel incat să reușim, pe zona de infrastructură locală, să asigurăm această corelare de surse de finanțare. Am discutat inclusiv despre condițiile specifice ale regulamentelor de urbanism impuse in rezervație, despre construcții, despre cum putem să imbunătățim toate actele normative legate de autoritățile locale din Delta Dunării, am preluat problemele... Acolo unde am avut răspunsuri, deja le-am dat autorităților locale, pentru că multe s-au referit la accesarea fodurilor europene și le-am rezolvat deja in această săptămană. Urmează ca, săptămana viitoare, să mai avem niște intalniri la nivelul Ministerului Apelor și Pădurilor, să deblocăm anumite situații legate de diguri, astfel incat și aceste probleme cu digurile să fie rezolvate. Mulțumesc frumos! -: Intrebări!? Reporter: Domnule premier, aș vrea să vă-ntreb dacă ați discutat cu președintele Klaus Iohannis, inainte ca acesta să plece la Roma, in vederea unui punct de vedere /.../? Sorin Grindeanu: Pe acest subiect... /.../ am avut discuții; și știți că e un punct de vedere comun, și al guvernului, și al Administraţiei Prezidențiale, și al parlamentului, pot să spun că al intregii clase politice, legat de modelul de susținut. Ultima intalnire cu domnul președinte a fost marți, la CSAT. Reporter: Și, in legătură cu evaluarea pe care o face ministrul justiției, ați mai discutat cu el? In ce stadiu este această evaluare? V-a prezentat ceva? Sorin Grindeanu: Nu, și nici nu i-am cerut să-mi prezinte chestiuni intermediare sau evaluări intermediare. Eu am incredere foarte mare in domnul ministru Toader și aștept nu doar această evaluare, ci și tot ce-nseamnă pachetul de legi, de proiecte de legi, pe care trebuie să-l promovăm in perioada următoare, fie că vorbim de acea parte de care am vorbit tot timpul, dar care nu cuprinde doar legea grațierii, e un pachet de măsuri pe care trebuie să-l adoptăm, astfel incat acea posibilă decizie-pilot a CEDO, care ne-ar duce intr-o situație de a plăti aproximativ 80 de milioane de euro pe an - calculul aparține vechii guvernări - să fie evitată. Suntem și e Ministerul Justiției in pregătirea acestui pachet, care mai cuprinde, poate, și acele măsuri alternative de detenție. Sunt lucruri care, intr-un final, cred că există și in parlament ca inițiative legislative. N-avem orgolii cine a promovat aceste inițiativ - mă refer la chestiuni politice; dacă sunt lucruri care converg cu viziunea Ministerului Justiției, sunt absolut binevenite. Și, pe de altă parte, bineințeles, deciziile Curții Constituționale, așa cum tot spunem, să fie puse in acord cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Nimic nou, din acest punct de vedere. Reporter: Revin la prima intrebare legată de președintele Iohannis. Spuneați că ar trebui să vă mai vedeți. Marți, măcar ați apucat să discutați legat de acest Consiliu sau, practic, nu ați mai vorbit despre acest subiect și a rămas doar la discuția inițială? Sorin Grindeanu: A rămas doar discuția inițială, de la care nici unul dintre noi nu ne-am abătut, și marți a fost ședința CSAT, care are o ordine de zi bine stabilită. Reporter: O să revin la problema supraaglomerării penitenciarelor. Sorin Grindeanu: Vă rog! Reporter: Ministrul justiției a cerut să se amane dezbaterea pe Legea grațierii in trei săptămani, tocmai pentru a aduce in discuție la Comisie și acele măsuri alternative despre care vorbeați dumneavoastră. Concret, vă gandiți la retragerea proiectului acesta, la amendarea lui, la proiecte de lege suplimentare sau la votarea proiectului despre care vorbeați dumneavoastră, care există deja in Parlament, promovat de PNL, cu măsurile alternative? Sorin Grindeanu: Eu, noi, i-am dat domnului ministru Toader incredere și o libertate deplină, așa cum am făcut cu fiecare dintre miniștri, dar in special cu cei din domeniul justiției, de a gestiona acest domeniu. Domnul ministru Toader e un om respectat in acest domeniu, e un om recunoscut in acest domeniu și tocmai de aceea are această libertate de a forma acele pachete, fie că vorbim de chestiunile legate de grațiere, de măsuri alternative, fie că vorbim de partea cealaltă, astfel incat impreună cu...; Și asta am cerut, ăsta e un lucru pe care l-am cerut ministrului, și anume să aibă un dialog cat mai larg: cred că vorbim de toate forțele politice din parlament, cu instituțiile din acest domeniu, cu ONG-urile, astfel incat aceste pachete de legi să fie dezbătute și, in momentul in care sunt promovate proiectele de legi, să fie deja discutate cu toate aceste părți din societate. Am văzut declarațiile din Comisia juridică de la Senat, cred, și probabil că se inscrie, nu probabil, sigur se inscrie in ceea ce vă spuneam și vouă, o pregătire mai bună a măsurilor acestui pachet de legi, care să evite acea decizie-pilot. Reporter: /.../ I-ați cerut ministrului justiției să vină cu acele evaluări mai intai la dumneavoastră, să le discute, și mai apoi să le facă publice sau poate, pur și simplu, să le facă publice...? Sorin Grindeanu: I-am dat libertate din toate punctele de vedere. Reporter: Inclusiv să ceară revocarea? Sorin Grindeanu: Are libertate din toate punctele de vedere. Reporter: Intrebat fiind dacă vrea să retragă acest proiect de lege, domnia sa a zis că trebuie să vorbească cu dumneavoastră. Ați avut această discuție și, dacă nu, unde e libertatea, pană la urmă? Adică, iși asumă o decizie sau trebuie să ia ok-ul de la dumneavoastră? Sorin Grindeanu: Nu, eu am văzut declarația - dacă am văzut-o bine, am văzut-o tot la dumneavoastră, in presă, fiindcă nu sunt membru in parlament și n-am participat la acea ședință a Comisiei juridice - cum că vrea să vină cu un pachet de legi și, tocmai de aceea, a cerut amanarea. Foarte bine, să vină. Trei săptămani, in care poate să gandească... Cred că ăsta a fost termenul in comisie... Reporter: /.../ Ca să o lămurim: liberalii au cerut retragerea actualului proiect pe grațiere și domnia sa a zis nu este decizia mea, trebuie să vorbesc cu premierul. Este un proiect de lege inițiat de guvern, pană la urmă. Sorin Grindeanu: Da. Reporter: Vă intreb dacă această discuție a avut loc? Sorin Grindeanu: In aceste zile, nu. Reporter: Cu permisiunea dumneavoastră... Sorin Grindeanu: Vă rog! Reporter: ...aș reveni la județul Tulcea. Sorin Grindeanu: Foarte bine! Reporter: Ne-ați spus despre faleză și port, ați spus că se intamplă curand ca acestea să revină in administrarea județului Tulcea. Cand anume? Cand preconizați să se intample acest lucru? Sorin Grindeanu: In primul rand, vorbim de două hotărari de guvern, pentru că, pe de-o parte, avem ceea ce se află in acest moment in proprietate publică și lucrul ăsta poate fi făcut rapid, dar mai avem și proprietate privată și aici lucrurile durează un pic mai mult, pentru că trebuie făcute, conform legii, evaluări, evaluarea acestui activ pană la urmă. Dacă vorbim de prima - și asta a fost și hotărarea noastră, de a impărți, ca să nu stăm foarte mult și după această evaluare - de a impărți acest transfer in două, de a-l splita, să facem foarte repede transferul proprietatea publică către autoritățile județene, urmand ca partea a doua să o facem şi ea la fel de repede, in momentul in care se termină această evaluare. Sunt lucruri tehnice care, eu sper, cat de repede să putem să le facem, mai ales prima parte. Reporter: Și incă o intrebare. Sorin Grindeanu: Vă rog! Reporter: Sunt comitetele locale şi nu numai, se tem de o lipsă de dialog intre Rezervația Biosferei Delta Dunării şi comunitățile. Mai mult decat atat, /.../ rezervația are un rol extrem de important, dacă aveţi in vedere schimbarea guvernatorului Rezervației Biosferei Delta Dunării? Sorin Grindeanu: In acest moment, acum, azi, nu, nici n-am discutat lucrurile astea cu autorităţile locale, mi se pare normal să... dacă există anumite lucruri de gestionat in judeţ, să discuți in primul rand cu autorităţile județene. N-a fost o discuţie in acest sens, cu domnul președinte Teodorescu. Eu cred că părerea autorităţilor judeţene chiar dacă ele ţin de guvern, părerea autorităţilor județene e extrem de importantă. In acest moment, n-am avut, pană acum n-am avut discuții de acest tip. Reporter: Mai am, dacă imi permiteţi, o chestiune venită din partea unor intreprinzători tineri, intreprinzători care işi pun mari speranțe in Startup-ul despre care ne vorbiţi, că pe 2 mai să işi deschidă finanţarea, dar nu au apărut normele sau cel puţin au apărut intr-un draft, pe site, dacă acelea sunt normele, acelea din draft? Sorin Grindeanu: Sunt in consultare publică, din ce... Reporter: Pentru că planul de afaceri nu poate fi descărcat de acolo. Sorin Grindeanu:O să vedem. Reporter: Aici aş avea eu o paranteză. Sorin Grindeanu: Vă rog. Reporter: E vorba de 400 şi ceva de milioane de lei, dacă am inţeles bine? Sevil Shhaideh: Da, plus fonduri europene. Reporter: O sumă destul de mare. Sevil Shhaideh: Deci schema pornește o dată pe bugetul de stat, urmand ca după aplicarea ei şi verificarea cu succes, s-o transferăm inclusiv pe fonduri europene, pe POCU. Reporter: Domnule premier, dacă imi permiteţi, aş intreba, in legătură cu achiziţia de corvete, aţi transmis memorandumul către Parlament? Sorin Grindeanu: Am abrogat, in urmă cu 10 zile, nici măcar, săptămana trecută, n-am transmis niciun memorandum către Parlament. Reporter: Cand ar trebui să se intample acest lucru şi cand ar trebui să inceapă negocierile? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că discuţiile, din acest punct de vedere, cel al apărării, nu sunt şi nu vreau să le am pe repede inainte; fie că vorbim de corvete sau de alte lucruri, sunt foarte mulţi bani. E pentru prima dată cand un guvern, după revoluţie, nu după revoluţie, greșesc, de cand am devenit membri NATO, se ţine de ceea ce s-a angajat, şi anume 2% pentru apărare din PIB. E primul guvern. Şi atunci avem foarte multe resurse din acest punct de vedere. Dorința noastră este ca cea mai mare parte din aceste resurse financiare să fie cheltuite in industria naţională de apărare, pentru că in acest mod reușim să creștem această industrie naţională, să creăm noi locuri de muncă şi asta ajută la economie. Dar, fiecare din aceste achiziții sunt, trebuie să facă parte dintr-o strategie a dotării Armatei Romane, strategie care este parte a strategiei NATO. Că nu ne apucăm să facem noi achiziții de lucruri, fiind in NATO, care să nu fie parte a acestei strategii. Eu trebuie să fiu, ca prim-ministru, foarte convins şi chiar am discutat cu domnul ministrul Leş, şi aseară, şi la Neamţ, ca săptămana viitoare să imi prezinte ceea ce au danșii şi consideră că sunt priorități, din acest punct de vedere, impreună cu șeful Statului Major, cu ceilalți din Ministerul Apărării, astfel incat să demarăm aceste lucruri, pentru că dacă nu demarăm, fie că vorbim de corvete, cum spuneți dumneavoastră, sau de alte lucruri din domeniul apărării, s-ar putea ca tot acest efort financiar pe care l-am făcut, il facem prin bugetul naţional, să fie degeaba, adică să ajungem in situaţia in care aceşti bani să nu fie cheltuiți, dar există un specific in acest domeniu. In armată, sau la apărare, contractele şi tipurile de contracte sunt multianuale. Nu se intamplă achiziții peste noapte, nu te duci şi cumperi ceva de la colţ şi ai terminat şi poţi să cheltui banii. Fiind un domeniu aparte, sunt contracte multianuale. Ca să inchid, dacă cei de la apărare vor considera, in continuare, că achiziția acestor corvete este bună şi face parte din ceea ce am spus eu mai devreme, o să trimitem memorandumul către Parlament, așteptăm să aprobe sau nu Parlamentul, acest memorandum. Reporter: Credeţi că este posibil să renunțați la achiziția acestor corvete? Sorin Grindeanu: Hai să vedem ce imi spune ministrul şi Ministerul Apărării. Am spus că o să fie săptămana viitoare această discuţie, o discuţie premergătoare trimiterii către Parlament a acestui memorandum. Parlamentul poate să aprobe sau nu. Nu vreau să dau şi să fac sugestii. E cea mai democratică instituție din Romania şi nu numai. Reporter: Vă intrebam in contextul in care fostul premier Victor Ponta a declarat că există şi o ofertă de la un consorțiu turc, ştim că negocierile cu... Sorin Grindeanu: Eu nu sunt atat de familiar ca domnul fost prim-ministru Victor Ponta cu oferte din Turcia. Reporter: Vor fi negocieri doar cu companii romanești sau şi cu companii străine? Sorin Grindeanu: Eu v-am spus condițiile, pe care mi le doresc, nu doar legate de corvete, ce mă intrebați dumneavoastră, ci ca şi politică a noastră in domeniul Apărării, de a incerca ca mare parte din această sumă de bani să fie cheltuită in industria naţională. Asta este dorința noastră şi este o dorință firească, cred, nu cred, sunt convins, astfel incat să ajutăm industria şi economia naţională. Reporter: Zilele trecute aţi făcut schimbări in conducerea ANAF, se datorează... Din cauza colectării proaste s-au făcut aceste modificări in structura de conducere? Sorin Grindeanu: Domnul preşedinte, la fel ca şi alţii, are de indeplinit pană la jumătatea lunii aprilie un set de măsuri. Sigur, nu acele măsuri, cele 14, inseamnă management, nu schimbări de directori şi aşa mai departe, dar pentru eficientizarea activității ANAF-ului, probabil că dansul şi ăsta a fost motivul, nu probabil, a umblat şi umblă şi la formarea unei echipe care să se inscrie in ceea ce işi dorește dansul ca şi management la ANAF şi ăsta e un lucru normal, pană la urmă, de a-şi forma o echipă, care să gestioneze foarte bine această instituție-cheie, pană la urmă, in statul roman. Pe mine mă interesează mult mai mult partea cealaltă, partea care ţine de indeplinirea celor 14 măsuri pană la jumătatea lunii aprilie - asta este mai important pentru mine ca prim-ministru. Vă rog. Reporter: Ceea ce ne-aţi spus despre podul peste Dunăre este valabil şi pentru celălalt mare proiect important pentru noi: drumul expres Brăila-Tulcea-Constanţa. Sorin Grindeanu: Nu ştiu exact dacă e in Master Plan... Sevil Shhaideh: Este in Master Plan cu o perioadă de implementare după 2021, conform Master Planului. Prioritar este podul, astăzi. Se aşteaptă... Sorin Grindeanu: Finalizarea. Sevil Shhaideh: ... depunerea studiului de fezabilitate in Comitetul interministerial pentru avizarea indicatorilor tehnico-economici şi ridicarea, aşa cum a zis şi domnul prim-ministru, in SEAP, a documentației pentru realizare, proiectare şi execuție. Deci avem banii ăştia in Infrastructură Mare. Se va pregăti şi partea de drum expres - ştiţi că este in Master Plan, aşa cum v-am zis, dar nu putem să vă afirmăm că intră in două luni sau in trei luni in achiziție. Deci podul, imediat. Reporter: Domnule premier, aş mai avea eu o intrebare. Săptămana viitoare se incheie luna martie; aţi promis, guvernul a promis că la finalul lunii martie legea salarizării ajunge in Parlament. In ce stadiu este? Inţeleg că sindicatele ar mai vrea o intalnire cu dumneavoastră, o să mai aveţi. In ce stadiu este legea... Sorin Grindeanu: ... salarizării unice. Conform programului de guvernare, noi trebuie să avem adoptată această lege pană la finalul trimestrului doi. Eu imi doresc, şi asta am transmis colegilor din guvern, şi eu şi doamna vicepremier, pe legi aşa de importante, cum este legea salarizării unice, să măsurăm bine, dacă vreţi, să măsurăm de mai multe ori şi după aceea să luăm decizia să tăiem. E o lege extrem de importantă, care are nevoie de dezbateri, fie că vorbim de sindicate, de instituții ş.a.m.d., pentru că decizia sau urmările acestei legi sunt extrem de importante pentru toată lumea. Incurajez aceste dezbateri, sunt foarte binevenite. Dacă doresc să se intalnească şi cu mine, o fac. Imi doresc şi ne dorim ca această lege să fie dezbătută cat mai mult, nu doar in Parlament, ci cu toată lumea, fie că vorbim de sindicate, de instituții, de asociații, de uniuni, de confederații, şi după ce s-a terminat această dezbatere, să trimitem acest proiect către Parlament, iar, pană la finalul sesiunii, să poată fi adoptată. Deci incurajez aceste lucruri. Sunt foarte binevenite. Reporter: Deci nu ajunge in Parlament săptămana viitoare. Sorin Grindeanu: Eu nu cred că se termină aceste dezbateri, din ceea ce am văzut, dar conform - aşa cum v-am spus mai devreme - conform programului de guvernare, finalul trimestrului doi este trecut ca şi termen pentru adoptare. Reporter: Care a fost tema discuțiilor purtate la Şantierul Naval? Sorin Grindeanu: Mulţumesc şi imi cer scuze că am uitat să spun că astăzi am fost şi acolo. Am văzut şi mă bucur că am fost, pentru că am văzut o companie, o firmă care este cea mai importantă ca şi impact economic in judeţul Tulcea şi care are foarte mulți angajați, peste 3000, şi care se dezvoltă. Noi am avut discuții aplicate. Ne-au spus şi danșii chestiuni care nu vor mai ţine de noi, după anumite transferuri, vor ţine de autorităţile județene, dar care să imbunătățească activitatea acestei companii, o companie care, aşa cum vă spuneam, se dezvoltă, privată. Pană la urmă, un exemplu - nu ştiu cate avem, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar un exemplu foarte bun de privatizare de succes, făcută in Romania. Eu ii felicit şi sper să se dezvolte, şi au, din ce ne-a spus managementul de acolo, au comenzi acum pană prin 2021-2022 deja, ceea ce inseamnă o chestiune foarte bună. Reporter: Au şi șantiere specializate pe construcţii militare. Sorin Grindeanu: Foarte bine. -: Şi ar putea să primească o comandă şi de la Guvernul Romaniei. Sorin Grindeanu: Licitațiile sunt deschise. Eu am spus ceea ce ne dorim, ca mare parte din sumele de bani pe care le avem in acest domeniu să vină in industria naţională, dar sunt licitații. Reporter: M-ar fi interesat, in plus, şi un comentariu pe marginea stadiului de dezvoltare, să spun aşa, al mecanismului financiar Investiţii Teritoriale Integrate. Bănuiesc că autorităţile locale au avut o... Sorin Grindeanu: Doamna vicepremier a fost la... Sevil Shhaideh: Am avut astăzi o discuţie exact pe acest subiect. După cum bine ştiţi, ITI Delta Dunării are alocat in toate programele operaționale un miliard, aproximativ un miliard de euro. Sunt nemulțumită intr-adevăr, in special pentru ce s-a intamplat anul trecut, o inactivitate datorată autorităţilor de management, in special cele de la nivelul Programului Operaţional Regional. Toţi cei care trebuiau să pună umărul la depunere de proiecte, selecție, evaluare, au fost intr-o relaxare totală, de aia suntem in stadiul in care ne aflăm. Ce am reuşit să facem din ziua in care am ajuns la minister, să deschidem apelurile. După cum bine ştiţi, toate apelurile pentru ITI Delta Dunării, cel puţin cele care nu erau deschise pe Programul Operaţional Regional, sunt in consultare publică. Apelurile incep - depuneri de proiecte - aprilie-mai pe toate liniile de finanțare. Cu cei de la AFIR chiar astăzi am stat la discuții ce putem face ca să imbunătățim şi acolo toate depunerile de proiecte. Partea de la Infrastructură Mare, aşa cum v-am anunţat, podul este şi el prins, că este in anvelopa de pe ITI. Eu imi doresc ca la finalul acestui an să pot afirma că ITI Delta Dunării este un proiect de succes, un proiect pentru care inclusiv domnul președinte Dragnea, cand era vicepremier şi ministrul dezvoltării, s-a bătut la Bruxelles pentru această investiție teritorială integrată şi să recunoaștem importanța Deltei Dunării. Deci vreau ca la sfarşitul acestui an să putem afirma: da, intr-adevăr, am făcut ceva pentru Delta Dunării, nu am plătit numai salarii unui aparat executiv care trebuia să ajute salariații noştri. Este, intr-adevăr, un efort deosebit in special al Consiliului Judeţean, care este un coordonator important al acestui instrument, dar eu am convingerea că, la nivelul lunii iunie, domnule președinte, putem semna primele contracte de finanțare la nivelul ITI Delta Dunării. Reporter: /...;/ S-ar putea să fie probleme pe acest program, cu proiectul antifraudare? Sorin Grindeanu: Progamul antifraudare? Sevril Shhaideh: A fost o discuţie, noi avem POC-ul... Sorin Grindeanu: Cu ce? Cu discuţia pe POC-ul de azi dimineaţă? Reporter: Că sunt foarte multe proiecte respinse.... Sorin Grindeanu: Da, o să facem. Sunt doar chestiuni generale şi după aceea o las pe doamna vicepremier. Inţeleg că anul trecut in timpul jocului s-au schimbat regulile de către un management ultraperformant făcut de fostul ministru Ghinea. O să vedem. Am luat act azi dimineaţă de ceea ce s-a semnalat in presă. Am cerut mai multe date consilierului meu de stat Marius Nica, care ştiţi că este un fost ministru performant şi care a gestionat foarte bine acest domeniu al fondurilor europene. De asemenea, am avut discuţia cu doamna vicepremier, care poate să vă spună mai multe şi in detaliu legat de acest subiect. Cert este că este un exemplu de, in ghilimele, management extraordinar de bun al tehnocraţilor. Este un alt exemplu! Vă rog! Sevril Shhaideh: După cum bine ştiţi, anul trecut au fost lansat două axe 4-1; 4-2 pentru comunităţile vulnerabile. In perioada 16 mai - 15 septembrie, depunere de proiecte. Proiectele trebuiau depuse intr-o aplicaţie My SMIS. La un moment dat, a existat un anunţ pe Facebook al fostului ministru, respectiv in 8 septembrie, prin care spunea: nu mai depuneţi prin aplicaţia informatică, trimiteţi nişte fişiere. Ce se intamplă? In 4 ianuarie, cand am ajuns noi la minister, niciun proiect nu fusese nici măcar analizat, citit...;absolut nimic. In această perioadă, am reuşit să evaluăm, prin autoritatea de management, 312 proiecte. S-a constatat că, utilizand acel comunicat de presă dat de fostul ministru sau de fostele structuri din guvernul anterior, nu s-au incărcat in programul informatic documentele necesare verificării eligilibilăţii, exact cum prevedeau ghidurile de la momentul respectiv. Cert este că, din 312 proiecte, au trecut mai departe in evaluare doar 63 de proiecte. Ce putem să facem? Ministrul actual nu poate să mai intervină pe nişte reguli care au fost modificate sau care nu au fost respectate. Autorităţile de management, după cum bine ştiţi, au independenţă in evaluare şi selecţie. Ce am făcut eu astăzi in momentul in care am constatat acest grad de respingere? Am dispus corpului de control al meu o verificare, dar ca să putem da o şansă tuturor acestor comunităţi, in data de 31 martie se redeschide apelul cu toată suma, astfel incat, orice proiect care a fost respins pe partea aceasta de eligibilitate, pentru că nu şi-au depus toate documentele aşa cum trebuia să fie depuse in sistemul informatics - că totul este online - , să aibă această şansă. Deci toată lumea care spune că noi ne-am pregătit proiecte şi că trebuie să o luăm de la capăt, nu...; - este practic o incărcare intr-un sistem informatic- deci nu se pierde absolut nimic; sumele de bani sunt acolo. Regulamentele europene, in schimb, trebuie respectate. Chiar dacă suntem, am fost intr-un guvern tehnocrat, trebuia să respectăm un regulament european şi nu să facem reguli de accesare fonduri europene prin comunicate pe Facebook. Nu aşa se face managementul fondurilor europene. Sorin Grindeanu: Mulţumim! Reporter: ..Şi pe fondurile pentru administraţia locală. Sevril Shhaideh: Nu, Codul administrativ. Nu este numai pentru administraţia locală. Reporter: Codul administrativ. Aţi făcut referire la mai multe legi care ar aduce practic modificări. Savril Shhaideh: Nu. Codul administrativ este un pachet care inglobează toate legile care guvernează administraţia publică. Pot fi anumite modificări sau nu pot fi. Nu există nicio modificare, in schimb ele sunt cuprinse intr-un singur pachet. Aşa cum avem Codul fiscal, de exemplu, aşa va fi Codul administrativ. Reporter: Şi care ar fi principalele modificări pe care le aduceţi? Sevril Shhaideh: Cu privire, de exemplu, la Legea 215 a administraţie publice locale, vom clarifica competenţele pe răspunderea admninistrativă. Cu privire la statutul funcţionarului public vom clarifica - şi asta este poate una din temele importante de dezbatere care se află astazi la nivelul ministerului -, partea de evaluare a funcţionarului public, evaluarea profesională, partea de promovare sau partea de intrare in corpul funcţionarilor publici. Toate aceste elemente le aducem in sensul flexibilizării atat a intrării in corpul funcţionarilor publici, cat şi a profesionalizării acestui corp, printr-o examinare şi evaluare a performanţelor acestora. Adică, dacă prin Legea salarizării, vom aduce creşteri salariale, ne aşteptăm ca, prin Legea statutului funcţionarului public, să aducem şi partea de evaluare a performanţelor funcţionarilor publici cu obiective şi ţinte clare de atins. Reporter: /..../ şi spre ceea ce ţine de incompatibilitate sau conflict de interese? Sevil Shhaideh: Nu, nici nu face parte din Codul administrăţiv. Legea 161 cea cu..... Sorin Grindeanu: Bun. Eu vă mulţumesc. Ii mulţumesc doamnului preşedinte Teodorescu, domnului preşedinte de Consiliu Judeţean, şi il rog, atat pe mine, cat şi pe doamna vicepremier, să ne anunţe de fiecare dată cand lucrurile la care ne-am angajat sau s-au angajat cei din echipele noastre să se intample in perioada următoare, să fie respectate şi să fie menţinute termenele. Eu vă mulţumesc mult de tot că ne-aţi găzduit la Tulcea şi să ştiţi că ce am spus la intalnirea cu primarii, că o să vin foarte des, o să vin şi să văd că se ţin aceste termene. Sunt convins că şi Sevil la fel. Mulţumesc! 2017-03-24 19:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img.jpgDepartamentul Centenar organizează masa rotundă cu tema „România și Republica Moldova în contextul Centenarului”Știri din 24.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/departamentul-centenar-organizeaza-masa-rotunda-cu-tema-romania-i-republica-moldova-in-contextul-centenaruluiPeste 40 de studenți de la universități din Republica Moldova vor participa la București, in data de 27 martie 2017, la masa rotundă cu tema - Romania și Republica Moldova in contextul Centenarului. Studenții se vor afla in Romania la invitația Departamentului Centenar, din cadrul Guvernului Romaniei, in colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, prin Departamentul Pentru Relația cu Parlamentul, Informare Publică și Creșterea Calității Vieții Personalului. Masa rotundă va avea loc luni, 27 martie 2017, ora 11.00, la Cercul Național Militar, in Sala - Bizantină. La eveniment vor participa oficialități, reprezentanți ai mediului academic din Romania și Republica Moldova și studenți moldoveni care studiază la universități din Romania. Reprezentanții mass-media sunt așteptați să participe la dezbaterile la care vor lua cuvantul prof. Vlad MISCHEVCA (coordonator al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova), prof. Gheorghe ONIȘORU (Universitatea Stefan cel Mare Suceava), prof. Victor NEGRESCU (Școala Politică de Științe Politice și Administrativă, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană), prof. univ. dr. Constantin HLIHOR (Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. Anatol PETRENCU (Directorul Institutului de Istorie Socială Pro Memoria), dr. Constantin ION (Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), dr. Ioan DRĂGAN (Arhivele Naţionale din Romania), conf. univ. dr. Daniel LAZĂR (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași), conf. univ. dr. Răduț BILBIIE (Ministerul Educației Naționale) De asemenea, invitații sunt așteptați sambătă, 25 martie 2017 la Catedrala Patriarhală, unde va fi oficiată o ceremonie religioasă in memoria personalităților care au infăptuit Unirea Basarabiei cu Romania. In plus, studenții din Republica Moldova vor vizita mai multe muzee și obiective turistice din București și vor participa la o serie de evenimente muzicale. 2017-03-24 17:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-24-05-26-17big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPremierul Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare de condoleanțe omologului său britanic, Theresa MayȘtiri din 23.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-transmis-o-scrisoare-de-condoleante-omologului-sau-britanic-theresa-mayPrim-ministrul Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare premierului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Theresa May, in care iși exprimă solidaritatea față de poporul britanic și transmite condoleanțe familiilor victimelor atacului petrecut in data de 22 martie, la Londra. Guvernul roman condamnă ferm orice astfel de act şi se alătură eforturilor internaționale de combatere a terorismului. Acest act de lașitate ne arată, incă o dată, că trebuie să fim uniți in apărarea valorilor și principiilor noastre. Romania iși exprimă solidaritatea cu Marea Britanie in lupta contra oricăror forme de terorism, susține premierul Sorin Grindeanu. 2017-03-23 21:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-23-09-30-24big_sigla_guv_coroana_albastru.pngReuniune bilaterală a guvernelor României și Republicii MoldovaȘtiri din 23.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/reuniune-bilaterala-a-guvernelor-romaniei-i-republicii-moldovaGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu: Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri de prosperitate și siguranță cetățenilor Republicii Moldova Guvernele Romaniei și Republicii Moldova au avut astăzi, la Piatra Neamț, a treia ședință comună in format restrans. In cadrul reuniunii, au fost evaluate proiectele aflate in implementare, dar s-au purtat discuții și despre noi inițiative comune in domeniile energiei, infrastructurii, culturii, dezvoltării regionale, educației, afacerilor interne. - Acțiunea Romaniei va avea dublu rol: de stabilizare și consolidare a cadrelor democratice din Republica Moldova și de ancorare strategică a Republicii Moldova in Spațiul European, a subliniat premierul Romaniei, Sorin Grindeanu. Romania are in vedere trecerea la o nouă etapă a relațiilor bilaterale, respectiv consolidarea prezenței investiționale romanești in Republica Moldova, prin participarea la procesul de privatizare, cu respectarea tuturor procedurilor transparente, a punctat șeful Executivului roman. De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a afirmat că Republica Moldova trebuie să accelereze procesele de reformă și de consolidare a progreselor democratice: - Romania așteaptă consecvență și seriozitate. Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri de prosperitate și siguranță cetățenilor Republicii Moldova, iar Romania este pregătită să susțină autoritățile de la Chișinău pe acest drum. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a afirmat că relațiile bilaterale sunt marcate de o cooperare excelentă, dinamică și diversă și a mulțumit Guvernului Romaniei pentru sprijinul constant. Premierul Republicii Moldova a menționat asistența in domeniul educației și a subliniat că cele 96 de microbuze donate de Romania reprezintă o investiție necesară in contextul reformei educației și optimizării școlii. De asemenea, premierul Filip a afirmat că acordarea imprumutului in valoarea de 150 de milioane de euro, din care au fost eliberate pană acum două tranșe, a reprezentat un important sprijin acordat de Romania Republicii Moldova. Premierul Pavel Filip a dat asigurări ca Republica Moldova rămane angajată pe calea strategică a reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. - Moldova priveşte in continuare spre Vest, ca proiect de ţară. Indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, in relaţia noastră cu Romania nu se va schimba nimic, la fel cum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană, a subliniat premierul Pavel Filip. Șeful Executivului Republicii Moldova a declarat că discuțiile bilaterale au vizat, de asemenea, creşterea cooperării in domeniul energetic, cultural, vamal și a precizat că va fi urgentată implementarea proiectelor energetice stabilite pentru Republica Moldova. In acest sens, Pavel Filip a reiterat faptul că securitatea energetică este foarte importantă și și-a exprimat increderea că aceasta va fi asigurată cu sprijinul Romaniei, atat prin interconexiunea la sistemul european la gazele naturale, cat şi la energie electrică. In ceea ce privește programul de privatizare al Republicii Moldova, premierul Pavel Filip a spus că proiectele noi și investiţiile din Romania sunt binevenite. De asemenea, premierul Republicii Moldova a adăugat că a convenit cu premierul Sorin Grindeanu ca ședințele de guvern comune să continue și și-a exprimat disponibilitatea ca următoarea ședință comună să fie găzduită de Chișinău. După reuniunea bilaterală, cei doi premieri și delegațiile oficiale au vizitat impreună Manăstirea Agapia. *** Intrevedere tete-a-tete intre Sorin Grindeanu, prim-ministru al Romaniei și Pavel Filip, prim-ministru al Republicii Moldova Conferință de presă comună a premierilor Sorin Grindeanu și Pavel Filip,la finalul reuniunii bilaterale a guvernelor Romaniei și Republicii Moldova [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Domnule prim-ministru, incă o dată, vă transmit: bine aţi venit, impreună cu echipa dumneavoastră! Azi am avut o intalnire extrem de pragmatică şi abordarea, de asemenea, a fost pragmatică, am avut un dialog constructiv, aşa cum am avut de fiecare dată, care e baza, pană la urmă, a cooperării dintre Romania şi Republica Moldova. Am reuşit azi să trecem in revistă foarte multe proiecte pe care le avem in acest moment in derulare. Am discutat despre proiecte viitoare, am discutat despre proiecte in domeniul energiei, infrastructurii, culturii, mediului, dezvoltare regională. Sunt lucruri concrete, aşa cum vă spuneam, care dezvoltă relaţia dintre Romania şi Republica Moldova. Acţiunea Romaniei va continua să aibe un dublu rol: de stabilizare a Republicii Moldova şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice din Republica Moldova şi, in al doilea rand, de ancorare politică strategică, dar şi fizică a Republicii Moldova, in spaţiul european. In acest sens, au fost discuţiile noastre de astăzi concrete, dar care au fost ghidate de aceste două principii importante. Avem in vedere, in perioada următoare, să creştem prezenţa sau să trecem intr-o nouă etapă, noi, Romania, ca prezenţă in Republica Moldova. Ne dorim consolidarea prezenţei investiţionale romaneşti in Republica Moldova, dorim să fim parte a eventualelor procese de privatizare care vor avea loc in perioada următoare, in Republica Moldova, sigur, respectand toate procedurile transparente pe care dumneavoastră le veţi avea. Credem că este timpul acţiunilor concrete, trebuie accelerate procesele de reformă şi consolidat pe mai departe, parcursul european al Republicii Moldova. Romania aşteaptă din partea Republicii Moldova consecvenţă şi seriozitate. Reiterez in final faptul că doar opţiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem in continuare Republica Moldova pe acest drum. Domnule prim-ministru, vă mulţumesc! Pavel Filip: Stimate domnule prim-ministru, stimate domnule preşedinte al Consiliului Judeţean, stimaţi miniştri, stimaţi jurnalişti, reprezentanţi ai instituţiilor media, vreau mai intai de toate să mulţumesc, şi pe această cale domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, pentru invitaţia de a efectua o vizită la Patria Neamţ, care reprezintă o ocazie deosebită, din punctul meu de vedere, de a discuta incă o dată agenda bilaterală a Romaniei şi Republicii Moldova. Am reuşit să trecem in revistă toate proiectele care sunt in derulare şi, de asemenea, am vorbit şi despre proiecte de viitor. De asemenea, vreau să aduc sincere mulţumiri Consiliului Judeţean Neamţ pentru ospitalitatea de care se bucură delegaţia noastră. In cadrul discuţiilor am constatat că relaţiile dintre ţările noastre sunt marcate de o cooperare excelentă, practic, in toate domeniile, dialogul politic bilateral este dinamic şi divers, in spiritul parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. In acest sens, l-am asigurat pe domnul prim-ministru că Moldova rămane ferm angajată pe calea realizării proiectului nostru strategic: implementarea consecventă a reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Moldova priveşte in continuare spre Vest ca şi proiect de ţară. Adevărul e că, indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, Constituţia dă mai multă putere de decizie parlamentului şi guvernului şi, din acest punct de vedere, in relaţia noastră cu Romania nu se va schimba nimic, precum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană, care este, de fapt, şi proiectul nostru de ţară. Am făcut un schimb de opinii pe marginea evoluţiilor in domeniul securităţii in plan regional, precum şi implicaţiile pe care acestea le pot avea in ceea ce priveşte stabilitatea Moldovei. Totodată, am exprimat sincere mulţumiri pentru sprijinul constant acordat in parcursul nostru european, experienţa valoroasă romanească oferită a contribuit esenţial in momente de maximă importanţă pentru Republica Moldova. Foarte important pentru noi, şi am apreciat, şi aducem mulţumiri incă o dată referitor la imprumutul de 150 de milioane de euro, primele două tranşe pe care Republica Moldova le-a primit; nu pot să nu spun aici că acest imprumut a venit, poate, in momentele cele mai grele pentru Republica Moldova. Apreciem acest lucru. De asemenea, in mod special vreau să aduc mulţumiri pentru cea mai recentă decizie a Guvernului roman: 96 de autobuze şcolare, care vor veni curand in Republica Moldova. Am vorbit şi detaliile tehnice deja astăzi. Este o investiţie necesară pentru noi, in contextul reformei din educaţie şi in contextul optimizării şcolilor din Republica Moldova. Relaţia noastră se consolidează optim prin proiecte concrete şi azi am vorbit de creşterea acestei cooperări in domeniul energetic, cel cultural, precum şi in alte domenii cheie, fie că vorbim de cel vamal sau de cel al infrastructurii. Nu a fost nevoie să inovăm la această intalnire. Avem proiecte demarate şi incă nefinalizate. E important acum să ne concentrăm pe buna guvernare, in interesul cetăţenilor din ambele ţări. Vom urgenta implementarea proiectelor energetice deja stabilite, care sunt foarte importante pentru Republica Moldova, Republica Moldova fiind un importator de energie. De aceea, securitatea energetică este in prim-plan şi este un obiectiv foarte important pentru guvernul pe care am onoarea să-l reprezint, şi am toată certitudinea că noi vom reuşi acest lucru şi prin interconexiunea la sistemul european prin intermediul Romaniei la gazele naturale, dar şi interconexiunile pe energie electrică. Totodată, ne dorim să lansăm şi proiecte noi, aşa cum deja a vorbit domnul prim-ministru Grindeanu cu referire la investiţiile din Romania in Republica Moldova. Este adevărat, vom fi foarte bucuroşi să vă prezentăm tot programul de privatizare din Republica Moldova, şi aceste investiţii desigur că sunt binevenite. De asemenea, am convenit cu premierul Grindeanu ca, in următoarele luni, să continuăm această tradiţie deja stabilită, aceste şedinţe comune de guvern, deja in format integral al guvernelor, şi ne-am exprimat disponibilitatea să găzduim următoarea şedinţă comună a guvernelor Romaniei şi Republicii Moldova, la Chişinău. Vreau să vă spun că aceasta nu este inceputul unei frumoase prietenii, e mai mult decat atat: e consolidarea unei marii frăţii europene, şi vreau să aduc mulţumiri şi pe această cale, incă o dată, şi vă mulţumesc pentru atenţie! Sorin Grindeanu: Mulţumim. Intrebări. Reporter: O intrebare pentru ambii premieri, in legătură cu proiectul gazoductului Iași-Ungheni, cu prelungire pană la Chișinău. Poate Chișinăul, astăzi, să ofere siguranța că acea conductă va fi realizată pană in 2019, atunci cand știm că Federația Rusă va finaliza acel proiect care ocolește Republica Moldova și Ucraina și, atuncea, ne-am putea pomeni in situația reală de amenințare cu sistări de livrare de gaze? Chișinăul va putea asigura ca acest proiect să fie realizat pană in 2019? Și cum Romania va monitoriza tot acest proces? Sorin Grindeanu: Am să răspund in cateva cuvinte, pentru că a fost un punct discutat azi, indelung, in cadrul intalnirii noastre. Sunt termene concrete, pe care și Ministerul Economiei de la noi, cu companiile pe care le are in coordonare, de asemenea, reprezentanții din Republica Moldova și le-au asumat. Suntem optimiști și eu, și domnul prim-ministru Filip, că termenul de 2019 va fi devansat. O să-l las pe domnul prim-ministru să v-anunțe o veste bună auzită și primită chiar in timpul ședinței noastre de astăzi, tot pe acest sector, cel energetic, iar termenele, așa cum vă spuneam, vor și... și sperăm... avem convingerea, de fapt, că vor fi devansate; inainte de 2019. Domnule prim-ministru, vă rog! Pavel Filip: Sigur că acesta a fost unul din subiectele importante pe care le-am discutat astăzi. Este adevărat că, regulamentar, ne-am propus, pană in 2019, ca acest proiect să fie realizat. Securitatea energetică cred că este una dintre cele mai importante pentru Republica Moldova, luand in considerație că noi nu suntem cei care generează energie, dar importăm această energie. Vom face absolut tot posibilul ca acest proiect să fie realizat pană la finalul anului 2018. In acest sens, vreau să vă spun că lucrurile merg aşa cum ne-am propus. In scurt timp, vom avea proiectul şi vom incepe la construcţie nemijlocit. Deja ştiţi că au fost semnate acordurile de finanţare, atat cu Banca Europeană de Investiţii, dar şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi precum spunea domnul prim-ministru Grindeanu, chiar in timpul şedinţei, domnul ministru Tudose ne-a spus o veste foarte bună, pentru că Comisia Europeană a hotărat să mărească partea grantului prin care va fi finanţat acest proiect, de la 10 milioane de euro, pană la 40 de milioane de euro. Desigur că nu poate să nu ne bucure acest lucru şi dacă ne mobilizăm, atunci acest proiect poate fi realizat pană la finalul anului 2018. Reporter: O intrebare pentru ambii premieri. Pe 27 martie, vom marca 99 de ani de la Unire şi sunt sigur că vă aşteptaţi să primiţi o intrebare şi despre asta. Cum au evoluat relaţiile dintre Romania şi Republica Moldova şi vă intreb asta, in contextul in care la Chişinău, avem un preşedinte care tinde să privească mai mult către Rusia, decat către Romania? Cum le vedeţi pe viitor aceste relaţii? Şi ce veţi face ca să marcaţi aceste evenimente? Vom sărbători, in curand, 100 de ani de la Unire, dar la noi, in Romania, a fost adoptat şi un proiect de către Parlament, pe 27 martie, putem sărbători, incă nu a fost promulgată legea, va fi o sărbătoare in Romania. Ce veţi face, in Republica Moldova şi cum vedeţi aceste relaţii, pe viitor? Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Din punctul de vedere al Romaniei, noi promovăm o raportare corectă şi principială şi transparentă, in relaţia cu Republica Moldova. Interlocutorul nostru principal la Chişinău este guvernul Republicii Moldova şi orice intalnire de acest tip, cum a fost cea de astăzi, cum va fi următoarea de la Chişinău, intăreşte relaţiile dintre Romania şi Republica Moldova. Am spus şi la inceput, important este să ne concentrăm din punctul nostru de vedere, pe proiecte concrete, realiste, dar şi tangibile. Doar opţiunea europeană, credem noi, poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, de siguranţă, de stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem Republica Moldova in continuare pe acest drum. Pavel Filip: Desigur că proiectul nostru de ţară este ca Republica Moldova să ajungă langă Romania in Uniunea Europeană. Avem o relaţie foarte bună. Astăzi am discutat foarte pragmatic pentru că apropierea ţărilor noastre ţine nu doar de declaraţii, dar ţine şi de proiecte concrete. Astfel de pragmatic precum am vorbit astăzi şi, dacă aţi observat, această şedinţă a durat mai mult decat a fost timpul preconizat pentru ea, pentru că avem ce discuta, pentru că sunt proiecte concrete şi cetăţenii ţărilor noastre trebuie să inţeleagă că relaţiile intre ţări nu sunt doare declarative, dar sunt şi materializate prin proiecte concrete. Republica Moldova este o ţară parlamentară. Constituţia Republicii Moldova ii oferă mai multă putere de decizie guvernului şi parlamentului. Pe această cale nimic asbolut nu se va schimba din relaţiile noastre cu Romania, ba, dimpotrivă, vreau să vă spun că ele vor deveni tot mai bune şi mai bune, chiar dacă unora nu le place să audă aceste lucruri. Republica Moldova si Romania sunt două inimi gemene care bat in acelaşi ritm şi nu in zadar. De fiecare dată atunci cand Republicii Moldova i-a fost mai greu, cei care i-au intins o mană de ajutor au fost cei din Romania. Aşa s-a intamplat şi cu imprumutul rambursabil, aşa se intamplă şi cu această asistenţă tehnică şi financiară nerambursabilă. De aceea nu văd niciun motiv de ingrijorare in acest sens. Este adevărat, interlocutor pentru Bucureşti este Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău, aşa de fapt cum este şi pentru cei de la FMI şi pentru cei de la Comisia Europeană sau pentru cei de la Banca Mondială, şi am demonstrat acest lucru prin activitatea pe parcursul anului 2016. Reporter: Dacă-mi permiteţi, domnule premier, ştiu că in Parlament există un proiect de lege pentru 27 martie sărbătoare naţională şi la dumneavoastră. Ţinand cont că aveţi majoritate ce veţi face cu acest proiect de lege? Pavel Filip: Să lăsăm examinarea acestui proiect de lege pe seama parlamentarilor atunci cand se vor porni dezbaterile și consultările pe marginea acestui proiect, atunci vom vedea. Reporter: Am o intrebare către domnul Grindeanu. Cand va incepe construcția Autostrăzii Targu Mureș - Iași - Ungheni și dacă acest traseu va fi extins și pană la Chișinău? Știm că acest proiect este unul cheie in Guvernul Romaniei. Sorin Grindeanu: Profit de ocazia pe care mi-o dați, ca să mulțumesc și eu gazdelor noastre de astăzi și să vă mai spun ceva, domnul președinte al Consiliului Județean, Ionel Arsene, este un om care știe foarte bine să se bată in mod pozitiv pentru interesele județului Neamț. Și eu sunt convins că cei patru ani de management pe care dansul ii are, 3 și cateva luni, ii are in față pentru județul Neamț, vor fi unii care vor marca dezvoltarea județului. Revenind la intrebarea dumneavoastră, am avut discuții și astăzi și pe acest domeniu, pe cel al transporturilor. Așa cum știți, noi avem un Master Plan de transport. Ne pregătim in perioada imediat următoare să venim cu modificări pe ceea ce am mai spus și anume pe investițiile strategice. Nu vreau să fiu greșit ințeles că vom schimba anumite legi, convenite cu Comisia Europeană, pentru că am văzut anumite abordări răutăcioase, și le consider așa, pentru că nu ne dorim să facem aceste schimbări altcumva decat in acord și pe cadrul convenit cu Comisia Europeană. Dar ceea ce ne dorim este ca toate acele termene fără sfarșit, prin aceste modificări, acele termene fără sfarșit care premerg execuția unei lucrări să fie reduse la maxim, fie că vorbim de studii de fezbilitate, prefezabilitate, contestație, eventuale procese, despăgubiri, exproprieri și așa mai departe. De multe ori aceste perioade sunt mai lungi decat execuția in sine a unei lucrări. Legat de subiectul legării Moldovei, pană la urmă, de Transilvania şi anume de această autostradă, domnul ministru Cuc a prezentat in intalnirea noastră comună planul pe care il are şi anume, ajutat şi de schimbarea aceasta legislativă pe parcurul acestui an - există un studiu de fezabilitete din 2011, care trebuie actualizat şi pe parcursul perioadei imediat următoare acest lucru se va intampla, astfel incat să fim in situaţia in care odată cu cadrul legal, dar este o treabă şi de parlament, de aceea mă feresc să spun termene exacte, aşa cum s-a ferit şi domnul prim-ministru, există dorinţa parlamentului de a ne ajuta astfel incat aceste modificări să le putem face cat mai repede. Revenind, anul acesta, actualizarea studiului de fezabilitate astfel incat sau in perioada imediat următoare, astfel incat să fim in situaţia să putem să lansăm spre licitaţie proiectare plus execuţie in acelaşi timp şi să nu facem lucruri separate. Vă spuneam că mă feresc să dau termene, din motivele pe care vi le aminteam mai devreme, dar pot să vă spun ceva, şi anume faptul că guvernul trecut trecuse această...inceperea acestei investiţii pentru 2020. Vă rog să verificaţi. In niciun caz nu discutăm de termene de acest tip, v-am spus dorinţa noastră. Vorbim de bani europeni, dorim să atragem cat mai mulţi bani europeni. Vrem, şi acest domeniu al infrastructurii este unul din domeniile prioritare ale guvernului pe care il conduc, imi doresc să trecem dincolo de vorbe direct la fapte. Acest tronson, şi ăsta a fost rostul discuţiei nostre de astăzi, se va lega şi este prevăzută această legătură şi cu Republica Moldova, pană la Chişinău. Vă rog altă intrebare. Sună ciudat altă intrebare. Redactor: O intrebare pentru ambii premieri. In primul rand o să incep cu dumneavoastră, domnule Filip. Ieri o fată de 16 ani a fost salvată in ultimul moment, după cum ştiţi la Chişinău, după ce a devenit o victimă a jocului deja cunoscut opiniei publice şi din Republica Moldova şi din Romania, Balena albastră. Dumneavoastră in momentul de faţă vă confrunţaţi cu mai multe victime decat ceea ce se intamplă in Romania şi ştiu că autorităţile de la Chişinău sunt in alertă. Dacă aţi discutat şi despre acest subiect avand in vedere că a fost prezent şi ministrul afacerilor interne roman Carmen Dan şi dacă se pune problema unei colaborări pe această temă intre cele două guverne, avand in vedere fenomenul tragic tot mai extins in ceea ce priveşte tinerii din ambele state. Pavel Filip: Nu a fost un subiect comun de discuţie la aceste şedinţe comune de astăzi, dar in schimb vreau să vă spun că a fost un subiect care a fost discutat profund la şedinţa guvernului din Chişinău şi nu doar in cadrul şedinţei dar şi cu instituţiile separate care sunt responsabile de acest domeniu. Vreau să vă zic că nu este un subiect simplu. Luand in consideraţie că anterior am fost şi ministru tehnologiei informaţiilor şi telecomunicaţiilor vreau să vă spun că tema guvernanţei internetului este una incă dezbătută la nivel mondial. In acelaşi timp eu consider că noi am luat toate măsurile necesare şi faptul că această fetiţă a fost salvată la Chişinău ne vorbeşte despre lucrul că aceste măsuri deja dau roade. Noi am incercat să discutăm şi cu copiii. Noi am incercat să discutăm şi cu părinţii, noi am incercat să discutăm şi cu profesorii in şcoli astfel incat pană la urmă venim cu o abordare foarte complexă. După aceste discuţii au fost identificaţi mai mulţi copii care au fost atraşi in acest joc, dar cu părere de bine noi am reuşit pană in momentul de faţă să facem faţă acestui fenomen care se extinde şi este unul negativ. Eu sper foarte mult, pentru că mai avem şi nişte proiecte de legi, la Chişinău,. care urmează să fie discutate, dar doar printr-o abordare largă, inclusiv impreună cu societatea civilă acest fenomen poate fi combătut. Copiii trebuie să inţeleagă să facă diferenţa dintre bine şi rău care se găseşte in spaţiul internet, iar pentru aceasta noi cei adulţi, toţi cei care suntem responsabili pe această dimensiune trebuie să acţionăm. Imi pare bine şi ii felicit pe cei de la Ministerul de Interne in primul rand care au venit cu mai multe acţiuni in acest sens şi eu sper in perioada imediat următoare noi să uităm de acest fenomen şi să ne bucurăm doar de partea bună care o oferă spaţiul on-line.. Sorin Grindeanu: Mulţumesc! Am inţeles că este intrebarea doar pentru...Vreau să vă spun că din punctul nostru de vedere, şi eu ca şi fost ministru al comunicaţiilor, de altfel l-am cunoscut pe domnul prim-ministru Filip tot la o şedinţă de guvern comună la Neptun in 2015, cand ambii eram şi ocupam funcţiile de miniştri ai tehnologiei informaţiei, a comunicaţiilor, aşa cum ştiţi. Eu consider că ceea ce faceţi dumneavoastră, presa, ceea ce trebuie să facă şi societatea civilă, ceea ce trebuie să facă insituţiile statului, şi anume informarea, este cheia in gestiunea acestor probleme. Internetul şi societatea informaţională in zilele noastre oferă atat lucruri bune, cat şi provocări de tipul a ceea ce aţi amintit dumneavoastră. Doar o informare şi un efort comun, o informare care să vină din partea instituţiilor şi cu ajutorul societăţii civile şi a presei poate să preintămpine situaţii neplăcute. Fiindcă, aşa cum vă spuneam, dezvoltările pe care societatea informaţională le are zilnic şi provocările date de aceste dezvoltări sunt greu de cuantificat. Un efort comun poate să reducă din efectele pe care asemenea provocări negative le au asupra societăţii noastre. Mulţumesc! Altă intrebare. Redactor: Vreau să revenim la o altă prioritate anunţată anterior de autorităţile de la Chişinău şi de la Bucureşti. Mă refer la construcţia podului rutier de langă localitatea Zagarancea. Anterior s-a discutat că este o prioritate. La ce etapă este acest proiect? Dacă s-a discutat astăzi şi dacă există suport financiar pentru a realiza acest proiect? Mulţumesc! Pavel Filip: Noi nu am discutat in detalii fiecare pod care urmează să asigure această legătură. Am trecut in revistă toate proiectele care sunt in derulare, inclusiv şi construcţia podurilor. Acuma, miniştrii dezvoltării regionale şi construcţiilor de la Chişinău şi ministrul omolog de la Bucureşti urmează să vină cu un plan dezvoltat şi atunci desigur că vom vedea care sunt priorităţile pentru că este foarte important să prioritizăm acţiunile din punctul acesta de vedere. Avem acest lucru in vizorul nostru şi pe langă aceasta, eu vreau să vă spun că sunt şi multe alte proiecte. De aceea, după ce vom avea aprobată o listă a acestor proiecte de comun acord de către ambele guverne, atunci vă vom putea spune mai exact care vor fi acţiunile in primul rand. Sorin Grindeanu: Legat de partea romană, vreau să vă spun că dezvoltările din acest punct de vedere al infrastructurii le vom face in special, şi dacă vorbim de drumuri naţionale, drumuri europene, autostrăzi, le vom face conform Master Planului pe care noi il avem aprobat. Asta este foaia de parcurs pe perioada următoare. Din acel punct de vedere, repet, pe care Romania o va respecta. Vă rog ultimele două intrebări că suntem in intarziere. Redactor: Bună ziua si bine aţi venit la Piatra Neamţ! Pentru domnul Grindeanu am o intrebare.Spuneţi-mi vă rog ce măsuri concrete veţi lua pentru a mări rata de absorbţie a fondurilor europene şi pentru a menţine deficitul bugetar? Mulţumesc! Sorin Grindeanu: Ziceam că mă grăbesc, dar răspunsul, o să incerc să fiu cat se poate de scurt. In primul rand, aşa cum ştiţi, monitorizăm şi avem şedinţe de monitorizare cu toţi cei care au responsabilităţi din punctul de vedere al fondurilor europene, fie că vorbim de Ministerul Dezvoltării, de ministrul delegat pentru fonduri europene, pe toate celelalte ministere de linie, avem intalniri săptămanale de progres. Este una din liniile, aşa cum vă spuneam mai devreme, de infrastructură. Atragerea de fonduri europene este una din liniile majore şi care au fost luate in calcul inclusiv in construcţia bugetului pe anul 2017 şi una din liniile majore de dezvoltare ale ţării noastre pentru anii viitori. De aceea considerăm prioritate acest domeniu al fondurilor europene. In luna aprilie vor fi lansate foarte multe ghiduri de finanţare. De asemenea, vor fi trimise, au şi fost trimise deja primele trei documentaţii pentru acreditarea autorităţilor de management către autoritatea de audit. Va continua acest proces astfel incat tot ce mai rămane de acreditat instituţional să fie făcut intr-un ritm alert şi să recuperăm anul pierdut, 2016, an pierdut de Romania din perspectiva fondurilor europene. Acest lucru il putem face printr-un efort comun. De aceea urmăresc personal acest domeniu, cum urmăresc personal tot in intălniri săptămanale şi pe care le am cu responsabilii din domeniul finanţelor, cu cei de la ANAF, cu cei de la Ministerul Finanţelor, astfel incat ceea ce am spus, şi anume menţinerea deficitului sub 3%, să fie realitate şi nu am motive, nici eu, nici guvernul pe care-l conduc in acest moment, să cred contrariul. Toate măsurile pe care le-am luat au fost foarte bine analizate. Măsurile pe care le vom lua in viitor conform programului de guvernare, de asemenea sunt foarte bine analizate din toate punctele de vedere. O instituţie cheie, aşa cum am mai spus, este ANAF şi urmăresc indeaproape, pană la jumătatea lunii aprilie au de implementat, aşa cum am mai anunţat, 14 măsuri astfel incăt reforma in interiorul ANAF şi eficacitatea acestei instituţii să fie una sporită. Este o instituţie cheie din acest punct de vedere. Cele 14 măsuri trebuie implementate, aşa cum spuneam, pană la jumătatea lunii aprilie. Deci ambele domenii de care dumneavoastră m-aţi intrebat sunt monitorizate atent. Mulţumesc! Reporter: Am o intrebare adresată ambilor premieri. Domnule Filip, domnule Grindeanu, aş vrea să vă intreb cum credeti şi dacă credeţi cumva că afectează relaţia, relaţiile militare intre Republica Moldova, sau ar afecta relaţiile dintre cele două state refuzul recent al preşedintelui, Igor Dodon, de a accepta contingentul militar din Republica Moldova să participe la exerciţiul comun? Iar mai general, dumneavoastră din ce aţi spus astăzi, aţi menţionat că intr-un fel, sau ceea ce am inţeles noi, este că relaţiile dintre cele două state, frăţia europeană cum le-aţi numit, vor fi bune şi in continuare. Atunci ne intrebăm cum afectează, sau dacă există cumva un impact al declaraţiilor pe care le face Igor Dodon la Chişinău, sau poziţia pe care el o afişează, dumnealui o afişează atat la Chişinău, cat şi la Bucureşti? Mulţumesc! Pavel Filip: Şi eu vă mulţumesc! In primul rand cu referire la intrebarea precedentă vreau să vă spun că doresc foarte mult ca in una din următoarele conferinţe de presă comune să-mi fie adresată şi mie, domnule prim-ministru, o intrebare cu referire la asimilarea fondurilor europene. Cat ţine de intrebarea dumneavoastră, nemijlocit, am zis că Republica Moldova este o ţară parlamentară şi desigur că deciziile importante se iau la guvern şi parlament. In acelaşi timp, instituţia preşedintelui, preşedintele ţării, este şi comandantul suprem al armatei. Am avut această situaţie mai puţin plăcută cand Armata Naţională nu a putut participa la aplicaţiile militare care au avut loc in Romania pe dimensiunea NATO. Cunoaşteţi foarte bine care este poziţia preşedintelui Republicii Moldova, Dodon, şi care este dragostea lui faţă de NATO. In acelasi timp vreau să vă spun că noi am reuşit să semnăm un acord cu NATO şi in luna iunie la Chişinău va fi deschis un oficiu de legătură NATO. Am avut după aceea, desigur, discuţii cu preşedintele ţării şi i-am explicat foarte simplu că planul de activităţi al Armatei Naţionale care ţine de instrucţiuni, care ţine de aplicaţii, in mare măsură, practic 80%, sunt aplicaţii care vor avea loc in afara Republicii Moldova cu suportul partenerilor noştri din NATO. Asta ar insemna că refuzul in continuare de a participa la aceste aplicaţii ar insemna slăbirea Armatei Naţionale. Or nicidecum nu se incadrează in această logică cand un comandant suprem al forţelor armate işi doreşte o slăbire a Armatei Naţionale. Consider că aceasta a fost prima şi ultima dată cand am avut această confuzie şi pe viitor Armata Naţională a Moldovei va participa la toate aplicaţiile. Ba mai mult decat atat, trebuie să mulţumim pentru acest suport care este oferit pentru instrucţie, pentru aplicaţiile la care participă şi Armata Naţională din Moldova. Reporter: Vestea cu netul..... Sorin Grindeanu: Dacă-mi daţi voie să răspund şi eu, că am inţeles că a fost pentru amandoi intrebarea. In primul rand, subliniez incă o dată faptul că partenerul nostru principal de dialog la Chişinău este Guvernul Republicii Moldova. Azi, pe agenda noastră, intalnirea comună, a figurat şi, bineinţeles, domeniul apărării. Ambii miniştri au avut in primul rand o intalnire bilaterală, după aceea ne-au prezentat punctele de vedere. Faptul că in acest moment, din ceea ce spunea ministrul apărării din Republica Moldova, aproape 1.000 de soldaţi, şi nu doar soldaţi din Republica Moldova au fost instruiţi cu ajutorul ministerului, 800 ca să fiu mai clar, cu ajutorul nostru, este un lucru bun, este un inceput, dar singurul lucru pe care mai vreau să-l subliniez din acest punct de vedere, noi credem că este important pentru Republica Moldova să valorifice toate oportunităţile oferite de NATO, iar Biroul NATO de la Chişinău reprezintă o oportunitate in acest sens care trebuie a fi, sau poate fi valorificată de catre Republica Moldova. Mulţumim! Reporter: Aveam şi eu o intrebare, dacă-mi daţi voie. Sorin Grindeanu: Spusesem ultimele două. Reporter: Eram inscris pe listă. Este scurtă şi este pragmatică. Sorin Grindeanu: Vă rog. Redactor: Toate aceste schimburi economice, culturale nu ar avea sens fără ideea de libertate a cetăţeanului de circulaţie şi fără cetăţean. In zona aceasta sunt foarte mulţi cetăţeni cu dublă cetăţenie, născuţi in Republica Moldova care trăiesc in Romania şi avem mulţi investitori care derulează afaceri cu Moldova. Toţi aceştia sau mare parte din ei se plang de anumite dificultăţi la trecerea graniţei dintre Romania şi Moldova, mai ales la revenirea in Romania, acuzaţi fiind de poliţia de frontieră a Romaniei, de un anume exces de zel, timpi morţi, lungiţi şi aşa mai departe. Intrebarea: dacă aveţi semnale in acest sens şi ce intenţionaţi să faceţi? Sorin Grindeanu: A fost punct pe ordinea de zi de astăzi de la intalnirea noastră. Ştim de aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi semnalat. Atat Ministerul Finanţelor, pentru că vorbim şi de vămi, cat şi Ministerul de Interne, pentru că vorbim şi de poliţia de frontieră, şi-au spus punctul de vedere şi au anunţat măsurile pe care le vor lua in perioada imediat următoare, impreună cu omologii de la Chişinău, astfel incat ceea ce aţi semnalat dumneavoastră să poată fi inlăturat. Dar, eu vreau să subliniez următorul lucru şi să ţinem cont de faptul că suntem după anumite proceduri, fiind ţară membră a UE, complexitatea controalelor pe care noi trebuie să le facem, noi referindu-mă la Romania, trebuie să le facem la punctele de frontieră este dată de standarde şi măsura imediată pe care şi cei de la vamă şi cei de la poliţia de frontieră o să o ia este de mărire a personalului in punctele de trecere a frontierei, astfel incat fluxul să fie mult mai rapid. Mulţumim! Declarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu și omologul său moldovean, Pavel Filip, după vizita la Mănăstirea Agapia [Check against delivery] Sorin Grindeanu: A fost un moment la fel de important, la fel ca şi cel de la Piatra Neamţ, de data aceasta fiind pe partea spirituală, care şi ea ne uneşte şi am vrut să privim această vizită la Manăstirea Agapia, inseamnă iubire, tradus, ca partea spirituală care uneşte Romania şi Republica Moldova dincolo de chestiunile concrete şi proiectele comune concrete pe care le-am discutat la Piatra Neamţ. Eu sunt bucuros că am revenit la Manăstirea Agapia după 10 ani. S-au schimbat cateva lucruri in bine şi de asemenea atmosfera de aici este una dătătoare de speranţă şi de a privi viitorul, aşa cum am spus, cu credinţă şi cu speranţă. Mulţumesc! Reporter: Domnule Filip, spuneaţi că următoarea şedinţă ar putea să fie la Chişinău, această sedinţă comună. Ce loc le-aţi propune să viziteze in Republica Moldova? Pavel Filip: Dar inainte de această şedinţă comună vreau, in primul rand, să-i mulţumesc foarte mult prim-ministrului Sorin Grindeanu pentru această idee minunată, de fapt, de a vizita această manăstire, Mănăstirea Agapia. Din punctul meu de vedere, dacă nu vedeam această mănăstire, această vizită era una incompletă, pentru că am reuşit să discutăm foarte calitativ, aş spune eu, toate proiectele care sunt in derulare şi ţin de cooperarea noastră bună intre Romania şi Moldova. Dar, vă zic, dacă era lipsă această parte spirituală, această atmosferă divină pe care am găsit-o aici la această manăstire, cred că ceva nu era complet. Acuma, aşa precum spuneam, ne simţim bine şi spiritual şi eu cred că in cel mai scurt timp vom coordona, vom avea şi o şedinţă comună. Am spus că noi suntem pregăţiţi şi cu mare plăcere vom găzdui această şedinţă comună a guvernelor Romaniei şi Republicii Moldova la Chişinău. Reporter: Dar in ce loc pitoresc i-aţi duce in Republica Moldova? Pavel Filip: O să vedem. Sorin Grindeanu: Viitorul.... Reporter: Sună bine! 2017-03-23 13:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_romania_moldova.jpgDeclaraţii de presă ale premierului Sorin Grindeanu referitoare la situația victimelor atentatului de la LondraȘtiri din 23.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-premierului-sorin-grindeanu-referitoare-la-situatia-victimelor-atentatului-de-la-londra Declaraţii de presă ale premierului Sorin Grindeanu referitoare la situația victimelor atentatului de la Londra [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am să dau o scurtă declaraţie legată de situaţia romanilor din Anglia, a celor două victime. In primul rand, daţi-mi voie să transmit compasiunea mea, a noastră, a guvernului, pentru familiile victimelor, pentru cei care au suferit in urma acestui act petrecut la Londra. In al doilea rand, vreau să vă spun că inclusiv in urmă cu cateva minute, am avut o discuţie cu ambasadorul Romaniei la Londra. Am fost in permanentă legătură şi cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu domnul ambasador. Vreau să ii felicit pentru modul in care au gestionat, la Londra, situaţia. S-a constituit acea celulă de criză. Sunt in permanentă legătură cu cei doi romani şi cu familiile lor. Ultima discuţie vă spuneam că am avut-o in urmă cu cateva minute, cu domnul ambasador. Sperăm intr-un final fericit in ceea ce inseamnă una dintre victime. Cealaltă, aşa cum ştiţi, şi aţi transmis, este in afara oricărui pericol. Reporter: Care este starea victimei care se află in acest moment... a doua, cea de-a doua persoană care se află in spital? Ce ştiţi? Sorin Grindeanu: Ceea ce mi-a spus domnul ambasador, repet, in urmă cu 10-20 de minute, e că pare că ce a fost greu, azi-noapte, in urma intervenţiei chirurgicale, a trecut, dar in continuare se află sub strictă observaţie. Pericolul, in final, nu a trecut. Important este să fim şi alături de familie, să ajutăm cu ceea ce putem şi chiar vreau să vă spun că sunt mulţumit, incă o dată, de modul in care Ambasada de la Londra a gestionat situaţia. Sper să o facă pană la sfarşit, la fel. Reporter: Cu omologul dumneavoastră britanic aţi apucat să discutaţi? Sorin Grindeanu: Nu. V-am spus că am discutat cu reprezentanţii noştri, cu ambasadorul nostru, de mai multe ori. Mulţumesc! 2017-03-23 11:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-23-11-39-19big_sigla_guv_coroana_albastru.pngInterviu acordat de premierul Sorin Grindeanu jurnalistului Bogdan Chirieac, la DCNewsȘtiri din 22.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/interviu-acordat-de-premierul-sorin-grindeanu-jurnalistului-bogdan-chirieac-la-dcnewsGalerie foto Realizator: Val Valcu - Bună ziua şi bine v-am găsit la Interviurile DC News Live, cu Bogdan Chirieac şi Val Valcu! Invitatul nostru de astăzi, premierul Sorin Grindeanu. Domnule prim-ministru, dacă eram intr-o ţară normală, să spunem, astăzi am fi discutat de bilanţul primelor 100 de zile de guvernare. Astăzi sau maine se implinesc 100 de zile de la alegeri, de la 11 decembrie. Aţi pierdut, să spunem, ceva timp dumneavoastră, guvernarea PSD-ALDE. Ce aţi fi putut face in acel interval? Cu ce veniţi, cu ce veţi veni peste cateva zile la bilanțul primelor 100 de zile din contractul cu Romania? Aveţi un fel de contract. Sorin Grindeanu: Program de guvernare. Noi am urmărit in tot aceste - peste cateva zile sunt trei luni - am urmărit indeplinirea a ceea am promis oamenilor prin programul de guvernare punct cu punct; in primul trimestru sunt 42 de măsuri, parte dintre ele ca şi legi sunt in Parlament in momentul acesta. Unele lucruri se vor intampla astăzi sau maine, astfel incat tot ceea ce am promis, apropo de primele trei luni, prin programul de guvernare să devină realitate. Asta este ţinta noastră. Intrăm după aceea in trimestrul al doilea, unde iarăşi avem foarte multe lucruri de făcut şi v-aş da cateva exemple: legea salarizării unice, cadrul legislativ pentru investițiile strategice, chestiunea legată de fondul suveran de investiţii. V-am dat trei exemple extrem de importante pentru noi, pentru trimestrul doi. Sunt lucruri foarte bine stabilite pe trimestre şi pe care le urmărim. Realizator: Ce faceţi azi? Noutăţile pe care le veţi arunca astăzi in groapa cu lei, in şedinţa de guvern şi după aceea in spaţiul public? Sorin Grindeanu: Abrogăm, vizavi de Ministerul Sănătății, acele ordine şi pregătim ceea ce așteaptă foarte multă lume şi, anume, ieftinirea medicamentelor cu 35%. Ieri am avut o intalnire, impreună cu ministrul sănătății, cu cei de la Asociaţia Importatorilor, cu partea de inovative aşa cum ii numesc cei din sănătate, cu reprezentanţii de la generice şi, de asemenea, cu distribuitorii. Toată lumea, impreună cu Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătăţii, Casa Națională de Asigurări este de acord cu ordinul pe care il va da domnul ministru astăzi, maine. Are şi o dezbatere, o ultimă dezbatere publică şi acel punct.... Realizator: Practic, aţi bătut palma cu actorii principali din domeniu. Sorin Grindeanu: Da. Pe ceea ce noi am promis in campania electorală, impreună cu toţi pe care-i aminteam, astfel incat nici distorsiunile de pe piaţă, pentru că exista acest pericol, dumneavoastră l-aţi semnalat in aceste săptămani, dar şi noi trebuie să ne ținem de ceea ce am promis oamenilor. Şi lucrul acesta se va intampla. Mai cred că maine, sper să nu greșesc, va fi o ultimă dezbatere publică pe acest subiect şi vor trimite amendamente, sunt tehnice, dar in principiu pe cadrul mare lucrurile sunt agreate de toate părțile şi de Ministerul Sănătăţii, şi de cel al Finanțelor, şi de CNAS şi de cei care işi desfășoară activitatea in acest domeniu. Realizator: Asta este una şi mai sunt două: aţi zis cu sănătatea, cu prețurile şi mai aveați două măsuri pe care le veţi lansa astăzi. Sorin Grindeanu: Sunt in Parlament, asa cum ştiţi, in dezbatere şi au luat calea parlamentară, dar şi acolo sunt discuții, cele legate de, propunerile noastre cele legate de TVA zero pentru publicitate, pentru imobiliare, tranzacțiile imobiliare şi pentru agricultură..., pentru cele trei propuneri (...;) sunt in iniţiativă legislativă. Eu sper să ajungem la un numitor comun pentru că, pe de altă parte, există discuții, in special pe partea de publicitate cum că ceea ce noi vrem să facem bine, şi anume acel TVA zero, s-ar putea să creeze distorsiuni in piaţă, avand in vedere că cei care işi desfășoară activitatea in acest domeniu cumpără cu TVA. E un intreg lanţ, dacă vreți, tehnic, nu dorim să facem decat bine, să luăm din povară dar foarte bine așezate lucrurile. De asemenea, legea prevenției s-a lansat, e in dezbatere, e ca măsură in primul trimestru. E foarte importantă pentru mediul economic, din punctul nostru de vedere şi nu doar. De prea multe ori, anumite instituții şi-a uitat o componentă, instituții care au şi componenta de control a uitat cealaltă componentă, cea de indrumare. Poate de prea multe ori atitudinea unor asemenea instituții a fost 99,9% doar de control, de a vedea, poate de a inchide anumite societăți comerciale sau de a da amenzi care să ducă la inchiderea acestor societăți. Nu vreau să fiu ințeles greșit, toată lumea trebuie să respecte regulile, să plătească taxe, să fie corectă, dar scopul nostru nu este să dăm amenzi impovărătoare care să ducă la inchiderea anumitor afaceri, pentru că efectul e mai rău decat - privit aşa simplu, am dat o amendă de o sumă, trebuie să o incasez şi cu asta mi-am făcut planul - nu, trebuie privite efectele in lanţ şi de aceea această componentă a noastră, o componentă pe care o introducem acuma scrisă, clar prin legea prevenției e extrem de importantă pentru noi. Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, au existat mai multe semnale şi de la reprezentantul FMI la Bucureşti, şi de la doamna comisar european Corina Creţu, şi de la analişti economici: cum staţi cu banii, că de cheltuieli văd că vă ţineţi de programul de guvernare, in schimb de incasări lucrurile nu sunt strălucite? Sorin Grindeanu: Am avut şi eu intalniri, şi impreună cu colegii mei şi cu reprezentanții FMI şi, bineințeles, cu doamna comisar Corina Creţu. Vizita celor de la FMI nu a fost o vizită extraordinară, e cea care e prevăzută in art. 4 din statutul lor. Se intamplă aceste vizite in toate ţările de inceput de an. Am avut discuții aplicate cu reprezentanţii FMI. Le-am spus ceea ce ne-am propus noi, prin programul de guvernare, ce vrem să facem. Danșii, nu pot să spun că a fost o surpriză, ne-au transmis anumite - poate e mult spus ingrijorări - anumite sugestii legate de cum ar vedea danșii aplicarea programului de guvernare. Eu pot să vă dau nişte date, zic eu imbucurătoare. Bogdan Chirieac: Vă rugăm. Sorin Grindeanu: Şi anume faptul că producția industrială in primele luni a crescut cu 6%. Bogdan Chirieac: Dar nu e făcută de romani? Profitul este adesea exportat? Sorin Grindeanu: Discutăm şi despre lucrurile acestea. Bogdan Chirieac: Nu incasați mai mult. Sorin Grindeanu: Şi aici vă pot contrazice şi haideţi să privim lucrurile in lumina corectă. In luna februarie a acestui an s-a incasat mai mult decat in luna februarie a anului trecut. Luna ianuarie a anului trecut a fost o lună deosebită din punct de vedere fiscal pentru că anumite măsuri luate in 2014, care greu se va mai repeta, anumite măsuri luate in 2014 au adus ca ianuarie 2015 să fie o lună istorică din punctul de vedere al incasărilor. Au fost - putem detalia - au fost anumite lucruri legate de industria de tutun, de foarte multe măsuri, care in ianuarie 2016 au dus la acel istoric, de care vă vorbeam, al incasărilor. Dar, eu urmăresc foarte atent tot ceea ce inseamnă partea aceasta de incasări, de venituri. Am intalniri o dată la maxim două săptămani cu cei de la Ministerul Finanțelor şi cu cei de la ANAF. Pană in 15 aprilie au 14 puncte cei de la ANAF, pe care danșii mi le-au propus, legate de reformă şi de restructurare a activității ANAF. Bogdan Chirieac: Chiar ministrul de Finanțe ridica un semn de intrebare asupra incasărilor. Sorin Grindeanu: Nu, cred că au fost nuanțe, dacă vorbim de aceeași declarație. Ministrul de Finanţe este bine să fie tot timpul sceptic, nu să fie larg la... Bogdan Chirieac: Aveţi dreptate, in programul de guvernare aveţi absorbţie fonduri europene 25 de miliarde lei anul acesta.. Sorin Grindeanu: 5,2 miliarde de euro. Bogdan Chirieac: Nu o să fie nici dacă jefuim Banca Centrală Europeană. Sorin Grindeanu: O să fie, domnule. O să fie. In aceste 5,2 miliarde de euro sunt incluși şi banii din agricultură. Dar vreau să vă spun că ceea ce inseamnă acest domeniu aproape jumătate, aproape jumătate sunt pe agricultură. De exemplu, in luna martie, acum, pană la 31 martie, ăsta este angajamentul, şi l-aţi văzut, ferm, şi data e fermă, spus de domnul ministru Daea, angajamentul este, şi este pentru prima oară după revoluție cand se intamplă sau de cand am devenit membri ai UE, ca in luna martie să se plătească tot ceea ce inseamnă subvenții. Tot timpul au fost... Bogdan Chirieac: Amanate. Sorin Grindeanu: Amanate. Pe de altă parte, in luna aprilie se vor lansa foarte multe ghiduri de finanțare, daca vorbim de fonduri europene. Ieri au fost trimise spre Autoritatea de Audit, toate documentațiile pentru trei programe operaționale, astfel incat să incepem să acredităm autorităţile de... Bogdan Chirieac: Am ințeles că nu va fi gata lucrul acesta pană in iunie-iulie din cauza MySMIS, un program de computer nefuncţional. Sorin Grindeanu: Ştiu despre ce vorbiţi, dar lucrurile trebuie să reintre in normal. Dacă vreți să dau un exemplu, ca să te duci cu factura undeva să-ţi fie plătită, poate este exagerat exemplul meu legat de fonduri europene, trebuie să ai unde să te duci. In acest moment, neexistand toate aceste organisme, că vorbin de autorităţile de management, că vorbim de toate lucrurile care trebuie să fie acreditate, este mai greu. Dar incepem să facem pași importanţi, iar discuția cu doamna comisar Creţu a fost extrem de bună şi din alt punct de vedere. Pe Programul Operaţional Regional, unde sunt foarte mulţi bani, aşa cum ştiţi, ni s-au acceptat anumite sugestii foarte importante pentru noi. De exemplu, vom trimite spre comisie, dacă nu s-a şi intamplat acest lucru, anumite cereri de modificări să putem să finanțăm pentru spitale, ca să dau un exemplu concret, nu doar ambulatorii din fonduri europene şi UPU, ci multe alte sau aproape toate lucrurile care se pot face pe spitale. Şi aici vorbim de proiecte care sunt deja făcute. De asemenea, pe şcoli se pot face... Bogdan Chirieac: Vorbiți despre proiectele fazate, pe care urma să intre banii...; Sorin Grindeanu: Nu, pe noul exerciţiu bugetar există in acest moment anumite reguli, anumite reguli pe ce poţi să aplici pe fonduri europene, să spunem pe sănătate, in cazul Consiliilor Județene, care in marea lor majoritate au in gestiune spitalele județene. Poate să aplice pe ambulatoriu şi pe UPU. Noi dorim să lărgim baza de eligibilitate, să putem să aplicăm sau să poată să aplice autorităţile locale şi pe alte domenii. Lucrurile au fost acceptate. Mai mult decat atat.... Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, RFI, un post de radio cu o altă orientare politică, evident, avea un comentariu azi dimineaţă, in care spunea, vă daţi seama dacă RFI constată asta, că birocraţia şi controalele aberante din Romania au condus la impiedicarea absorbţiei fondurilor europene. Sorin Grindeanu: Au dreptate. Vă dau un exemplu pe care l-am păţit eu, ca şi preşedintele, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. In decembrie, 5 sau 6 decembrie, era o dată limită pentru a depune, ca şi Consiliul Judeţean, cerere de finanţare la ADR Vest pentru drumuri judeţene, pe fonduri europene, am depus două proiecte atunci. Vreau să vă spun că am pierdut două sau trei zile doar semnand fiecare pagină, eu, ca preşedinte al Consiliului Judeţean. Vă dau exemplul acesta de ce? Pentru că nu-i o cerinţă, chiar am ridicat această problemă la intalnirea cu reprezentaţii Comisiei Europene, să ştiţi că nu-i o cerinţă a Comisiei. Bogdan Chirieac: Dar ştiţi că la Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi există persoane care vor să meargă la Bruxelles, ca să fie foarte bine plătite, şi pentru asta au blocat miliarde de euro din banii europeni adresaţi Romaniei. Dacă nici ăsta nu-i abuz in serviciu, nu ştiu ce ar putea să mai fie abuz in serviciu, să ştiţi, cu consecinţe deosebit de grave, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Tocmai ăsta a fost şi sensul discuţiei. Unul din punctele pe care le-am atins cu doamna Corina Creţu şi cu ceilalţi colegi ai dansei, ei spunandu-ne că cerinţele pe care le avem noi naţionale... Realizator: ... exced cerinţelor internaţionale. Sorin Grindeanu: ... exced cerinţelor Comisiei Europene. Realizator: Nu trebuie să vorbiţi cu Corina Creţu, ci trebuie să vorbiţi cu angajaţii dumneavoastră. Trebuie să vorbiţi cu subordonaţii. Sorin Grindeanu: Autoritatea de Audit nu este in coordonarea Guvernului, este direct in coordonarea Parlamentului. Este independentă. Ştiţi că lucrurile, la fel ca şi Curtea de Conturi... Realizator: Da, cand trăieşti bine din chestia asta, doreşti să trăieşti şi mai bine. Dacă ai controlat o mie de documente şi ţi-ai angajat pentru asta incă zece oameni, vrei să controlezi două mii de pagini, şase mii, cum spuneaţi dumneavoastră, pentru a angaja 60 de oameni pe care să-i ai in subordine, cu salarii, cu maşini, cu tot felul. De ce credeţi că ar lăsa acest ciolan din... Cainele de pază al fondurilor europene, in loc să păzească fondurile, ronţăie ciolanul, roade dosare. Sorin Grindeanu: Pentru că atata timp cat există un agreement şi din partea noastră şi din partea Comisiei Europene pe anumite reguli, eu sunt un om al dialogului. Cred că vom găsi şi... Realizator: Cine să le schimbe? Parlamentul? Că singuri nu se vor schimba. Nu am auzit un funcţionar care să zică: Domnule, eu vreau să mai pierd trei poziţii din birou, să nu mai fiu şef peste 15, să fiu doar peste 10. Sorin Grindeanu: Toate lucrurile astea, tocmai de aceea, şi din acest punct de vedere, impreună cu doamna vicepremier Sevil Shhaideh, cu Marius Nica, consilierul de stat care se ocupă direct din partea mea de acest domeniu al fondurilor europene, cu doamna Rovana Plumb, ministru delegat, avem şi aici intalniri săptămanale de progres. Nu fac şedinţă de dragul şedinţelor. La prima intalnire au participat reprezentanţii Autorităţii de Audit, tocmai pentru a le ridica aceste probleme şi altele. Realizator: Nu mai pot ei! Se duc acasă şi fac la fel. Sorin Grindeanu: Nu-i aşa. Atata timp cat şi noi şi cei de la Comisia Europeană spunem că avem o problemă, vor trebui să se adapteze. Să se adapteze, asta neinsemnand următorul lucru, şi vreau să subliniez, că le ştirbim din competenţă, că... Bogdan Chirieac: Dar ei convoacă prejudicii. Iată, au ajuns şi in presa internaţională, iar Marius Nica, probabil cel mai competent ministru al fondurilor europene de pană acum. Sorin Grindeanu: De acord. Bogdan Chirieac: El ştie despre ce este vorba. Sorin Grindeanu: Ştie, ştie foarte bine. Este la Bruxelles inclusiv astăzi. A plecat de ieri dimineaţă. Bogdan Chirieac: Pe el l-au indepărtat tehnocraţii tocmai ca să nu atragem fonduri europene, in mod evident. Sorin Grindeanu: Şi o să vă mai dau un exemplu, care este şi mai bun, legat de, nu ţine neapărat de Autoritatea de Audit, marea noastră problemă, spun eu şi nu doar eu, dacă privim in ansamblu, este cea legată de infrastructură. Pe langă faptul că avem bani de infrastructură, bani euopeni pe care nu ştim să-i cheltuim, celebrul Master Plan, Culoarul IV, toate lucrurile pe care le ştiţi, ne mai punem şi singuri beţe in roate. In urmă cu caţiva ani, este un exemplu pe care o să-l dau şi il voi da tot timpul, tocmai pentru a arăta un anumit stil de management, Culoarul IV, celebru, Nădlac se intră in ţară, pană la Constanţa, distanţa sau culoarul, bucata dintre Lugoj şi Deva, pe care o cunosc foarte bine, fiind din zonă, in acest moment se lucrează pe aproape toate loturile din această bucată de autostradă. Există o singură problemă mare: pe unul din ele, cred că lotul III, costurile sunt duble faţă de ceea ce aveam iniţial. De ce? Pentru că a venit, aşa, din partea ONG-urilor de pe zona de mediu o discuţie care a fost acceptată anii trecuţi, că trebuie să facem lucrări in plus pentru a nu afecta urşii. Şi anume, pe acel culoare se spune că trec urşii dintr-o parte in alta... Realizator: E promenada urşilor, să ne facem drum. Sorin Grindeanu: Nu, nu, dar staţi puţin, vă spun eu: in Timiş nu există urşi. Bogdan Chirieac: Şi dumneavoastră de ce nu reveniţi acum? Sorin Grindeanu: Păi, revenim, de-asta vreau să vă spun, in Timiş nu există urşi. Am sunat pe toată lumea, la Romsilva, la AJVPS, la toţi cei care ştiu, am pus să monitorizeze, de cateva luni, dacă, cumva, de cand am plecat eu din Timiş au apărut urşii in zonă. Nu există aşa ceva. Vă dau... Bogdan Chirieac: Firma care face tronsonul e romanească sau străină? Sorin Grindeanu: Străină, bineinţeles. Nu acolo a apărut problema. Problema e că a fost acceptat acest lucru. Realizator: Bun, persoana care a acceptat... Sorin Grindeanu: S-au dublat mai mult decat dublu. Bogdan Chirieac: Şi persoana care a aceptat asta răspunde? Realizator: Are un nume? Sorin Grindeanu: Are un nume, bineinţeles că are un nume. A fost un proces in timp şi vă dădeam acest exemplu, de ce, tocmai pentru a sublinia ceea ce spuneaţi şi dumneavoastră, faptul că de multe ori nu e de vină Comisia Europeană, de cele mai multe ori suntem noi de vină aici, că nu ştim să facem regulile simple, transparente, care să nu lase loc de semne de intrebare şi care să ducă la o accesare, la o absorbţie rapidă a fondurilor europene. Este o abordare internă greşită. De asemenea, dacă imi permiteţi, vă mai dau un exemplu: Romania cu Ungaria. Nu imi place să il dau, dar il dau pentru că il ştiu din practică, tot pe fonduri europene, acele programe transfrontaliere. Ca fost preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş aveam program - sau şi acum există - program transfrontalier şi cu Ungaria şi cu Serbia. Lucrurile cat se poate de corecte, transparente, cu viteza care trebuie in Ungaria, şi-au adaptat rapid legislaţia, tocmai pentru a absorbi, ce spuneam mai devreme, fiecare euro din fonduri europene. La noi, şi e vorba de patru judeţe care au program comun cu Ungaria, Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare, pe transfrontalier, lucrurile sunt blocate şi sunt blocate şi acum. De ce? Pentru că fiecare din aceste judeţe vor să acceseze, pe programul transfrontalier, pe proiecte strategice, pe sănătate. A venit Consiliul Concurenţei de la noi şi a spus: domnule, nu puteți să accesaţi pe sănătate, că inseamnă ajutor de stat... Bogdan Chirieac: Şi Consiliul Concurenţei a mai blocat nişte fonduri europene, că el nu apăruse in poză pană acum. Sorin Grindeanu: Da. Bogdan Chirieac: Bravo! Super! Aveţi un stat formidabil, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Avem. Cu toţii. Bogdan Chirieac: Cu toţii, da. Vreau să... Realizator: Ce faceţi să schimbaţi treaba asta rapid? Bogdan Chirieac: Şi pentru asta vă intrebăm care este relaţia dumneavoastră cu domnul preşedinte Liviu Dragnea, fiindcă in precedenta experienţă, cand a demisionat domnul Ponta pe Facebook din preşedinţia partidului, in 2015, şi a rămas prim-ministru, ţin minte că coabitarea preşedinte-PSD-prim-ministru nu prea a funcţionat. Care este situaţia acum? Sorin Grindeanu: Nu e comparabilă situaţia de atunci cu cea de acum. Acum venim după o victorie electorală foarte, foarte importantă, un vot masiv dat PSD-ului. Am trecut prin procese interne, Comitet Executiv şi aşa mai departe, nu cred că e cazul să reiau istoria, toată lumea ştie... Bogdan Chirieac: O ştim. Sorin Grindeanu: ... da. Conduc un guvern politic, dat de o coaliţie PSD-ALDE, luăm decizii conform programului de guvernare, şi urmăresc, şi eu, şi eu şi colegii mei din echipă, aplicarea acestui program de guvernare. Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, negociaţi cu UDMR ca să intre la guvernare in executiv efectiv sau e doar sprijinul parlamentar, despre care ştim? Sorin Grindeanu: Este un protocol parlamentar, in acest moment. Bogdan Chirieac: Dar nu aveţi negocieri pentru a... Sorin Grindeanu: Eu nu am. Bogdan Chirieac: Ar putea să aibă preşedintele Dragnea? Sorin Grindeanu: Treaba mea să conduc guvernul, guvern dat de această coaliţie, şi să aplic acest program de guvernare. Avem protocol parlamentar in acest moment cu UDMR-ul. Bogdan Chirieac: Domnule prim-ministru, subiectul extrem de fierbinte, decizia Curţii Cosntituţionale privind incălcarea Constituţiei şi a separaţiei puterilor in stat. Aveţi un dialog cu ministrul justiţiei, profesorul Tudorel Toader? Sorin Grindeanu: Eu am făcut propunerea ca dansul să fie ministrul justiţiei. Şi am considerat, aşa cum bine ştiţi, in acele zile, că o propunere apolitică e mai potrivă, avand in vedere contextul, pe care vi-l amintiţi cu toţii. Luasem decizia cu vreo o săptămană inainte de anunţ, dar sigur că au trebuit să fie parcurşi paşii interni in coaliţie, aprobări, vă aduceţi aminte. Bogdan Chirieac: Da. Sorin Grindeanu: Am făcut de ce această propunere? Pentru că il consider unul din oamenii de necontestat ca şi pregătire, ca şi statură. 10 ani la Curtea Constituţională, membru in Comisia de la Veneţia, rector al Universităţii din Iaşi. Am avut discuţii şi mi-am dat seama de la prima că e omul potrivit. M-am bucurat că a acceptat. Il creditez cu incredere totală pe domnul Tudorel Toader. De ce? Pentru că are capacitatea şi ştie sistemul in ansamblu. Ştie acolo unde trebuie să ia măsuri astfel incat să se echilibreze anumite lucruri. Are această experienţă de care aminteam şi, tocmai de aceea, aştept evaluările pe care dansul le va face şi, aşa cum a spus, le va prezenta in perioada... Bogdan Chirieac: Nu v-a informat pe parcurs in legătură cu evaluările pe care le va face? Sorin Grindeanu: Nu şi nici nu vreau acest lucru. Bogdan Chirieac: A, doriţi să vi se prezinte raportul final. Sorin Grindeanu: Bineinţeles, este problema Ministerului Justiţiei, a ministrului şi concluziile trebuie să le tragă danşii acolo. Realizator: Apropo de evaluare, cum il evaluaţi pe vicepremierul Daniel Constantin? Ce veţi face dacă vi se cere de către domnul Tăriceanu să-l daţi afară din Guvern? Sorin Grindeanu: Am avut o discuţie duminică seara cu domnul Daniel Constantin, nu am intrat in amănunte care nu ţin de ceea ce trebuie să fac eu, de poziţia de prim-ministru, şi anume, amănunte politice din interiorul ALDE. Nici nu cred că este treaba mea să fac lucrul ăsta. Dansul m-a informat că, indiferent de ceea ce se intamplă in interiorul ALDE, susţine Guvernul Grindeanu. Asta a fost discuţia dintre mine şi domnul Daniel Constantin. Bogdan Chirieac: Deci, practic, coaliţia nu este pusă in pericol de o eventuală schismă in ALDE? /Este o exclusivitate/. Sorin Grindeanu: V-am informat vizavi de discuţia ultimă pe care am avut-o, duminică seara, aşa cum vă spuneam. Dansul a şi declarat, de altfel, cred, tot in aceeaşi seară, că susţine Guvernul Grindeanu, indiferent de desfăşurările interne ale ALDE. Sigur că imi doresc, vorbind de o coaliţie, să fie lucrurile clare, să nu aibă probleme interne. Este normal să imi doresc acest lucru, dar totodată este pană la urmă treaba lor, in interior, să işi gestioneze lucrurile. Realizator: Am inţeles. Dar dacă domnul Tăriceanu aplică solicitarea domnului Gerea şi vă solicită dumneavoastră să il excludeţi din Guvern? /.../ Sorin Grindeanu: Domnule Valcu, eu sunt un om optimist din fire. Nu privesc tot timpul aşa din perspectiva drobului de sare, care... Bogdan Chirieac: Este clară situaţia. Cand ar trebui să ne aşteptăm la o primă remaniere guveramentală? Sorin Grindeanu: A avut loc. Bogdan Chirieac: Lăsaţi! Următoarea remaniere guvernamentală. Sorin Grindeanu: Chiar aşa, trebuie să facem lucrurile intr-un anumit ritm? Bogdan Chirieac: Bine. Atunci să vă pun altfel intrebarea. Cand urmează următoarea evaluare a miniştrilor din guvernul dumneavoastră? Sorin Grindeanu: Evaluările le fac din perspectiva aplicării programului de guvernare, şi nu doar eu, ci şi coaliţia de guvernare. Şi este normal să se intample acest lucru. Avem lucruri care trebuiau, mai sunt cateva zile, să se intample in primul trimestru, avem lucruri care trebuie să fie adoptate in trimestrul doi, din această perspectivă privesc evaluările fiecărui ministru şi aşa cred că este corect, şi nu doar eu, ci şi, normal, coaliţia de guvernare. In momentul in care voi simţi, şi eu şi cei din coaliţie vom simţi că pe un anumit domeniu nu se merge cu viteza potrivită vom lua măsurile potrivite. Realizator: Foarte pe scurt, dacă puteţi răspunde, nu ştiu, nu chiar cu DA sau NU, intrebărilor de la cititori. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Este sută la sută sigur că nu vom imprumuta bani de la FMI? Sorin Grindeanu: In acest moment da. Realizator: Bun. Ce sancţiuni poate primi un ministru al muncii dacă modifică legea prin ordin de ministru? Sorin Grindeanu: Nu se poate să modifici legea prin ordin de ministru. Realizator: Poate guvernul să devanseze mărirea punctului de pensie in aprilie sau mai, in loc de iulie? Sorin Grindeanu: Aplicăm programul de guvernare, iulie. Realizator: Ce puteţi să faceţi pentru a-l aduce inapoi la ANAF pe domnul Gelu Diaconu, intreabă un... Bogdan Chirieac: Un fan al lui... Realizator: Nu, un domn de la Universitate, profesor. Sorin Grindeanu: Noi numai ce am numit un nou preşedinte la ANAF, un tanăr căruia care, la fel ca şi domnului Tudorel Toader, i-am dat tot suportul să işi formeze echipa aşa cum consideră dansul că este cel mai potrivit, astfel incat reforma ANAF, toate lucrurile care ţin, şi este o instituţie cheie din punctul de vedere al guvernării, să fie aşezate pe coordonatele corecte. Prima evaluare, aşa cum vă spuneam, legată de măsuri, sunt 14 măsuri care trebuie puse in aplicare pană in 15 aprilie, la care... Realizator: Vorbim după 15 aprilie. Bogdan Chirieac: Am şi eu o intrebare. Cum vă inţelegeţi cu domnul preşedinte Klaus Iohannis? Sorin Grindeanu: Instituţional, corect. Bogdan Chirieac: Cum abordaţi problemele de politică externă sau internă, depinde cum consideraţi relaţia cu Uniunea Europeană, mai ales in perspectiva intalnirii de la Roma? Sorin Grindeanu: Am avut dialog, aşa cum ştiţi, cu domnul preşedinte, dacă discutăm de dezbaterea europeană legată de cele cinci scenarii, punctul de vedere este comun al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi al Parlamentului. Să ştiţi că mă gandeam, in urmă aşa, in anii de după Revoluţie, cred că au mai existat două momente cand toate energiile au fost canalizate in aceeaşi direcţie şi a fost consens, cu aderarea la NATO şi cu aderarea la UE. Bogdan Chirieac: Ce agendă de politică externă aveţi in perioada următoare? Sorin Grindeanu: Am avut intalniri foarte bune la Bruxelles, care au generat sau vor genera intalniri in luna aprilie şi mai. Sunt in lucru pregătirile pentru vizite in aprilie, in Austria şi in Italia. Maine avem intalnire, eu o consider foarte importantă, o intalnire comună cu Guvernul Republicii Moldova. Bogdan Chirieac: Inţelegem, noi am dat ştirea, că se lucrează şi la o vizită in Statele Unite, o reintalnire cu Administraţia Trump, pană in toamnă. Sorin Grindeanu: Da. Şi nu doar. Este extrem de important Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii. Bogdan Chirieac: Este foarte important, da. Sorin Grindeanu: Este partenerul nostru strategic. Este una din liniile fundamentale ale guvernării şi ale guvernului pe care il conduc intărirea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii, dincolo de vorbe. S-au spus foarte multe lucruri in aceşti ani. Mi se pare că trebuie, nu mi se pare, ştiu că trebuie intărite inclusiv relaţiile economice. Bogdan Chirieac: O hotărare abuzivă, o hotărare abuzivă dată de fostul guvern pentru achiziţia unor corvete fără licitaţie. Sorin Grindeanu: A fost abrogată săptămana trecută de guvernul pe care il conduc. Realizator: Citititorii ne intreabă de ce nu mergeţi... Bogdan Chirieac: Credeţi că relaţiile cu ţara care beneficia de aceste corvete vor avea de suferit? Sorin Grindeanu: Beneficiari suntem noi. Noi cumpăram aceste corvete. Eu am vrut să fac următorul lucru, şi asta imi doresc in continuare, să aplic legea. Ceea ce s-a făcut anul trecut pe final nu respecta din niciun punct de vedere legea. In momentul in care faci investiţii in acest domeniu, in apărare, trebuie să mergi in Parlament. Orice achiziţie peste o sută de milioane de euro trebuie făcută prin aprobarea Parlamentului, a unui memorandum in Parlament. Lucrul ăsta nu s-a intamplat, la sfarşitul anului trecut. De aceea, am abrogat acea hotărare de guvern. Bogdan Chirieac: Ţara respectivă vă aprobă, că e o ţară care apără legea şi respectarea legii. Sorin Grindeanu: Nu! Am abrogat-o, suntem in acest moment in faza următoare, şi anume, am cerut ministrului Apărării să gandească foarte bine strategia de inzestrare a Armatei, in concordanţă cu obiectivele din acest punct de vedere ale NATO. Sunt foarte mulţi bani. Noi am alocat prin bugetul de anul acesta 2% din PIB pentru Apărare. E un efort pe care niciun guvern după Revoluţie nu l-a mai făcut, dar nici nu vreau să cheltuim aceşti bani doar de dragul de a cheltui şi de a nu ţine cont de strategia de inzestrare pe care noi o avem, dar parte componentă a strategiei NATO. De aceea, am cerut să fie extrem de atent in cheltuire. Mai mult decat atat, mă interesează foarte mult, şi cred că e normal, ca mare parte din aceşti bani să fie cheltuiţi in industria naţională de apărare. N-o să fie, şi nici nu se poate, pentru că in acest moment nu stăm foarte bine din acest punct de vedere. Realizator: Lumea intreabă dacă veţi şi sesiza in justiţie acest lucru, cu statuia, mă rog, deci, dacă Guvernul Ponta spunea că a făcut 300 de sesizări, in urma controalelor. Sorin Grindeanu: Domnul Vulpescu are sarcina de a vedea dacă e cazul sau nu in a sesiza instituţiile. Realizator: Şi cu corvetele, nu ştiţi dacă veţi sesiza. Sorin Grindeanu: Eu am spus public şi am făcut ceea ce trebuia, şi Guvernul pe care il conduc, ceea ce trebuia să facem, am abrogat, şi de acum mergem pe partea legală. Realizator: De ce nu sancţionaţi, de ce nu anunţaţi la Bruxelles, de ce nu denunţaţi manevrele doamnei Macovei? De ce nu aveţi o atitudine mai fermă la instituţiile europene, este sensul intrebării? Sorin Grindeanu: Am avut două vizite pană acum la Bruxelles. Ambele le-aş caracteriza, deşi poate sună a laudă, le-aş caracteriza că au fost vizite bune, in care am luat contact cu reprezentanţii la varf ai Comisiei Europene, şi nu numai, mi-am spus deschis, ca prim-ministru, punctul de vedere pe ceea ce am găsit, ceea ce am făcut in aceste luni şi ceea ce vrem să facem, dar cat se poate de onest, deschis, şi cred că a fost apreciat acest lucru, dincolo de faptul că există excese care nu ne fac bine, indiferent de guvern şi de guvernare. Spălatul rufelor in public, in cazul ăsta mă refer la Bruxelles, şi spectacolul pe care cateodată anumiţi reprezentanţi romani il fac acolo nu cred că ne foloseşte la absolut nimic, dar ţine de patriotismul, pană la urmă, al fiecăruia dintre noi şi de modul in care inţelegem să ajutăm ţara asta. Realizator: Vă mulţumim, domnule premier. Vă lăsăm să aplicaţi primele trei măsuri care ar fi trebuit luate astăzi in şedinta de guvern. Mulţumim cititorilor. La revedere! Sorin Grindeanu: Mulţumesc. 2017-03-22 19:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_dcnews-0461.jpgDiscursul premierului Sorin Grindeanu susţinut la dineul oficial organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la prima vizită externă a Familiei Regale reprezentând interesele RomânieiȘtiri din 21.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ocazia-participarii-la-dineul-oficial-organizat-cu-ocazia-implinirii-a-20-de-ani-de-la-prima-vizita-externa-a-familiei-regale-reprezentand-interesele-romanieiGalerie foto Discursul premierului Sorin Grindeanu susţinut la dineul oficial organizat cu ocazia implinirii a 20 de ani de la prima vizită externă a Familiei Regale reprezentand interesele Romaniei [Check against delivery] Altețele Voastre Regale, Domnule președinte Emil Constantinescu, Doamnelor şi domnilor miniştri, Domnule senator, Excelențele Voastre, domnilor ambasadori, Doamnelor şi domnilor, Sunt deosebit de onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră la aniversarea a 20 de ani de diplomație regală. Este un moment cu totul special, de recunoaștere a contribuției esențiale pe care Casa Regală a avut-o la integrarea Romaniei in cele mai importante structuri europene şi euroatlantice. Această contribuție va rămane unul din cele mai frumoase exemple de dragoste, dăruire şi loialitate pentru ţară. Astăzi, putem afirma cu toată convingerea că Romania a evoluat enorm. Un semn al acestei evoluții, al creșterii spirituale, economice şi sociale a ţării noastre este şi relația dintre autorităţile statului şi Casa Regală, o relație ce reprezintă o prelungire firească a respectului şi prețuirii pe care romanii le-au avut intotdeauna pentru Coroană. Acum 20 de ani, Romania incepea să conteze din nou cu adevărat in Europa şi in lume grație eforturilor Familiei Regale. Ținem minte cu toții turneul impresionant pe care Majestățile Lor Regele Mihai şi Regina Ana le-au desfășurat la cele mai importante cancelarii şi case regale pentru a pleda cauza ţării noastre. Altețele Voastre Regale le-aţi fost alături in multe din aceste vizite şi, cu noblețe, le continuați acum efortul. Astăzi, la două decenii distanță, suntem in fața unei noi provocări, a unei dezbateri cruciale despre viitorul Uniunii Europene. De aceea, vă rog să imi ingăduiți să transmit Altețelor Voastre Regale rugămintea de a fi in continuare alături de romani şi de Romania, pentru a susţine cauza unei Europe la fel de puternice şi de unite. Avem nevoie de experiența diplomatică, deschiderea şi prestigiul de care Altețele Voastre Regale vă bucurați şi sunt convins că impreună vom reuși să păstrăm nealterat visul european pentru generațiile viitoare. Orice proiect de ţară am avea, acesta nu poate fi realizat decat dacă ne vom raporta la valorile pe care inaintaşii noştri le-au transmis. In acest sens, imi amintesc cu emoție de ceea ce Majestatea Sa Regele Mihai a spus cu ocazia discursului istoric, rostit in Parlamentul Romaniei la implinirea a 90 de ani de existenţă, citez: - Nu putem avea viitor, fără să ne respectăm trecutul. Lumea de maine nu poate exista fără morală, fără credință şi fără memorie. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniți intre noi şi cu vecinii şi cu frații noștri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectați. Eu cred că acest mesaj este astăzi mai actual decat oricand. Dacă vrem să pregătim viitorul aşa cum ni-l dorim, atunci trebuie să tragem invățămintele necesare şi să facem totul pentru ca Romania să fie o națiune demnă şi respectată in Europa şi peste tot in lume. Inchei prin a vă asigura incă o dată de intreaga mea considerație şi preţuire. Vă mărturisesc că atunci cand treburile ţării vor fi mai apăsătoare şi mai grele, mă voi gandi intotdeauna la dragostea de ţară pe care, de atatea ori, Casa Regală a pus-o inaintea oricăror provocări pe care a trebuit să le infrunte. Şi atunci nimic nu va mai părea greu. Sunt convins. Vă mulţumesc. 2017-03-21 20:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-22-08-46-53big_12.jpgA treia ședință comună a guvernelor României – Republica MoldovaȘtiri din 21.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/a-treia-edinta-comuna-a-guvernelor-romaniei-republica-moldovaJoi, 23 martie 2017, va avea loc, la Piatra Neamț, o nouă şedință comună a guvernelor Romaniei și Republicii Moldova, conduse de premierul Sorin Grindeanu și omologul său, Pavel Filip. Principalele obiective ale reuniunii interguvernamentale vizează continuarea și dezvoltarea cooperării bilaterale, evaluarea stadiului proiectelor comune și identificarea unor noi inițiative de colaborare. - Relaţia dintre Romania şi Republica Moldova este una specială. Există aşteptări şi interes permanent din partea cetățenilor celor două state. Vom sprijini in continuare dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova, precum și parcursul său european, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Pe agenda reuniunii se vor afla acte normative privind stadiul proiectelor comune in derulare, cum ar fi proiectul de asistență tehnică și financiară acordat de partea romană Guvernului Republicii Moldova, dar și proiectele sectoriale comune din domeniul energetic, educațional, cultural. De asemenea, vor fi discutate oportunitățile de investiții romanești in Republica Moldova, precum și posibilitățile de continuare a colaborării in domeniile IT, finanțe, justiție, afaceri interne. Din partea Guvernului Romaniei vor mai participa Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor Publice, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, Mihai Tudose, ministrul Economiei, Toma Petcu, ministrul Energiei, Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antrenoriat, Andreea Păstirnac, ministru pentru Romanii de Pretutindeni, Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, Mihai Busuioc, secretar general al Guvernului, Dan Neculăescu, secretar de stat M.A.E., și Daniel Ioniţă, ambasadorul Romaniei in Republica Moldova. Din partea Guvernului Republicii Moldova vor mai participa Octavian Calmac, viceprim-ministru și ministru al Economiei, Vasile Bitca, ministru al Dezvoltãrii Regionale și Construcțiilor, Valeriu Munteanu, ministru al Mediului, Alexandru Jizdan, ministru al Afacerilor Interne, Octavian Armașu, ministru al Finanțelor, Vladimir Cebotari, ministru al Justiției, Monica Babuc, ministru al Culturii, Lilian Darii, viceministru al Afacerilor Externe și Integrãrii Europene, Gheorghe Galbura, viceministru al Apărării, Mihai Gribincea, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova in Romania. In contextul ședinței comune vor avea loc intalniri bilaterale intre premierul Sorin Grindeanu și omologul său Pavel Filip, precum și intre miniștrii romani și omologii lor din Republica Moldova. 2017-03-21 17:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-21-05-43-52big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Japoniei în România, Kisaburo IshiiȘtiri din 21.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-japoniei-in-romania-excelenta-sa-kisaburo-ishiiGalerie foto 2017-03-21 14:24:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_japonia-9845.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la Emisiunea „Sinteza zilei”, transmisă de Antena 3Știri din 21.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-emisiunea-sinteza-zilei-transmisa-de-antena-3Galerie foto Realizator: Bună seara, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la Sinteza zilei! Este o superediție specială. Incepand de astăzi, vom incepe o serie de emisiuni in care vom cunoaște oamenii și instituțiile așa cum sunt. Instituțiile nu sunt create pentru a sluji interese abstracte. Oamenii care au fost aleși nu au fost aleși pentru a reprezenta noțiuni abstracte. Democrația este despre vot, despre oameni, despre responsabilitate, iar aceste instituții, in mod evident, aparțin cetățenilor. De astăzi vom intra in locurile in care se iau deciziile pentru dvs., pentru viețile acestei națiuni și veți avea posibilitatea să aflați lucruri pe care poate niciodată nimeni nu vi le-a prezentat intr-o emisiune de televiziune. In această seară vom merge la Palatul Victoria, in interiorul Guvernului, acolo unde in mod normal se iau unele dintre cele mai importante decizii pentru națiune. N-a trecut mult de la alegeri, iar cred că acesta incepe să fie momentul in care intrebările jurnaliștilor, ale opiniei publice să fie adresate cat se poate de clar, de precis, iar opinia publică să primească acele răspunsuri pe care le așteaptă. E foarte important să discutăm despre justiție. Este foarte important să discutăm despre lipsa ei, dar, pe de altă parte, nu cred că ar trebui sub nicio formă să uităm care sunt celelalte teme majore: nivelul de viață, modul in care se folosesc banii noștri, faptul că de ani de zile nu reușim să construim autostrăzi, faptul că in momentul de față avem o mare problemă cu privire la fondurile europene, iar emisiunea pe care am realizat-o săptămana trecută cu comisarul european Corina Crețu, cred că am vorbit despre o realitate dramatică. Pe de altă parte, astăzi a venit Fondul Monetar Internațional, care spune in mod clar faptul că ar trebui amanate creșterile anunțate de Guvern. Se va intampla lucrul acesta, aceste creșteri ar putea să fie afectate. Veți afla in această seară, intr-o ediție cu totul și cu totul aparte, in care invitatul meu special este primul-ministru. Pe de altă parte, unele dintre cele mai importante voci din Romania, dintre cei mai importanți jurnaliști și oameni de televiziune vor fi față in față cu primul-ministru pentru a adresa intrebări cruciale. Cele mai dificile zece intrebări vor fi auzite in această seară, la această ediție specială. Bună seara, domnule prim-ministru! Sorin Grindeanu: Bună seara! Și vă mulțumesc pentru invitație! Realizator: Eu vă mulțumesc! V-am făcut o invitație in urmă cu cateva săptămani de a fi de acord cu prezența noastră in sediul Guvernului, pentru a vedea lucruri, pentru a auzi lucruri, pentru a răspunde la intrebări și dvs. v-ați dovedit a fi foarte deschis și vă mulțumesc pentru asta. Vom merge impreună să vedeți și dvs. vizita noastră de astăzi, intrebările pe care le-am adresat celor care...;, o parte dintre cei care lucrează in clădirea Guvernului și cred că a ieșit ceva foarte special. Inainte de orice aș vrea să vă intreb o chestiune ce mi se pare arzătoare și inainte de a oferi posibilitatea celorlalți jurnaliști să vă adreseze intrebările lor vreau să vă intreb in chestiunea cu Fondul Monetar Internațional și cu ceea ce ați spus astăzi că ar insemna sfatul acesta, ce ar insemna in opinia dvs. aceste posibile amanări? Pot fi luate in calcul? E vreun motiv de temere in momentul acesta? Sorin Grindeanu: Inainte de a vă răspunde in mod direct la intrebarea dvs., eu vă mulțumesc că ați venit azi și ați surprins o parte din activitatea zilnică pe care echipa mea, e devărat, in formare, dar care incepe să funcționeze din ce in ce mai bine, o desfășoară zi de zi in clădirea Guvernului. Am de gand să deschid cat pot de mult Palatul Victoria pentru mass-media, dvs. ați fost primii. Vă mulțumesc pentru acest fapt! Legat de FMI, am avut o intalnire cu danșii săptămana trecută, impreună cu ministrul finanțelor. Noi ne-am spus viziunea noastră, viziunea dată de Comisia Națională de Prognoză, de tot ceea ce am spus atunci cand am construit bugetul, de creșterile economice, creșterea economică pe care ne-am propus-o, de toate datele macroeconomice. Intenţia noastră este să punem in aplicare şi hotărarea noastră este să punem in aplicare programul de guvernare. Pe fiecare măsură pe care noi am adoptat-o, s-a calculat şi s-a făcut o analiză cat se poate de serioasă la efectele pe care le are această măsură, sau fiecare dintre măsuri, in economie. Nu s-au luat măsurile doar aşa, doar fiindcă sunt scrise in acest program de guvernare, in momentul in care a fost făcut programul de guvernare şi conceput, s-au calculat toate efectele şi impactul pe care acestea le au in economia reală. Noi am mai avut misiuni ale FMI-ului. Nu este o misiune extraordinară. Toate ţările au - conform Articolului 4 din Statutul Fondului Monetar Internaţional - in fiecare an au o vizită din partea FMI-ului, de monitorizare. Sigur că am avut acest dialog cu danşii, ne-am spus argumentele si vom urmări in continuare ca fiecare din măsurile pe care noi ni le-am propus să fie puse in practică. Vă repet şi vreau să subliniez acest lucru: oricare din aceste măsuri a fost foarte bine analizată, impactul la nivel economic analizat, astfel incat tot ceea ce ne-am propus noi ca ţară şi ne-am angajat, fie că vorbim de deficit sub 3%, fie că vorbim, iarăşi, de 2% pentru Apărare, este un lucru extrem de important de care ne ţinem şi este pentru prima dată cand am devenit ţară membră NATO, cand Romania alocă 2% din PIB pentru Apărare. Sunt acorduri, sunt lucruri pe care noi le-am /.../ şi ne ţinem de ele. Dar asta nu inseamnă că măsurile pe care le vom lua in continuare nu vor fi la fel de bine analizate. Am mai avut, dacă ne uităm in spate, in 2014, cand s-au luat, de asemenea, măsuri de relaxare, dacă vă aduceţi aminte, relaxare fiscală, fie că se vorbea atunci de un nou cod fiscal, de scăderea TVA-ului pentru alimentele de bază, toate lucrurile care ingrijorau şi care s-au dovedit in final, si FMI-ul a venit după cateva luni şi a spus - Da, Guvernul a avut dreptate, au avut impact pozitiv asupra economiei, creşterea economică este sustenabilă. De aceea vă spun că lucrurile sunt monitorizate şi de către noi, fiecare măsură, de asemenea, şi ne vom ţine de programul de guvernare. Realizator: O.K. Vom reveni la această chestiune după ce veţi vedea filmarea de astăzi din sediul Guvernului, foarte interesantă, in opinia mea, jurnalişti, cum ar fi Dana Grecu, Mircea Badea, Adrian Ursu, comentatorul şi analistul Mugur Ciuvică, jurnalistul Bogdan Chireac, vor adresa intrebări primului-ministru, intrebări foarte serioase şi, in opinia mea, foarte interesante. Haideţi să vedeţi vizita de astăzi, pe care noi am efectuat-o la Guvern şi ce se vede dincolo de clădirea Guvernului, pe care cred că toată lumea o ştie, Palatul Victoriei este una dintre cele mai cunoscute clădiri din Romania. Priviţi, vă rog, interviurile pe care le-am realizat astăzi şi cu primul-ministru şi cu alţi miniştri şi, mai ales, diferenţa dintre ce se vede din afara unei cădiri şi unei guvernări şi cum arată lucrurile in interior. Apoi, interviurile şi partea a doua a interviului nostru din această seară. Ne-am intalnit cu purtătorul de cuvant, consilierul de stat Alina Petrescu, care a fost o gazdă excepţională, cred că este şi va rămane, se va vedea in timp, unul dintre oamenii foarte-foarte ataşaţi de Romania şi un excelent comunicator şi, de data aceasta, purtător de cuvant al Guvernului. Iată, filmarea: * Realizator: Doamna consilier de stat... Alina Petrescu: Domnule director general... Realizator: Sărut mana! Alina Petrecu: Imi pare bine să vă văd. Realizator: Te-ai acomodat? Alina Petrescu: Incerc. Sunt in plin proces. Este o adaptare care trebuie să se producă rapid; n-am ce face. A trebuit să-mi intru imediat in haina asta nouă, este foarte intersant, Mihai. Realizator: Este dintr-o parte in cealaltă. Alina Petrescu: Da, adică, practic, de la lup, ştii, m-am dus in gura lupului, adică... Dar primul lucru şi prima mea concluzie... sunt două săptămani, astăzi sunt două săptămani. Realizator: Azi sunt două săptămani. Cum a fost cand ai intrat prima dată in sala asta? Alina Petrescu: Aoleu! N-am avut deloc emoţii. Realizator: Nu? Alina Petrescu: Nu. Eram aşa stăpană pe mine, ştiam perfect cum o să fie, ce... Realizator: Dar asta e o sală plină de istorie, cumva, nu? Alina Petrescu: Da, asta este sala de presă, este sala unde au loc briefingurile, după şedinţele de guvern, sau oricand e cazul, ca premierul sau unul dintre miniştri, să comunice ceva. Pe partea asta, stă presa, stau jurnaliştii şi aici... Realizator: La ce pupitru ai stat tu, prima oară? Alina Petrescu: Uite aici, ăsta de aici, aici a stat premierul şi aici am stat eu. Realizator: Acesta este pupitrul cu altă intrebare... Alina Petrescu: Altă intrebare. Realizator: Şi aici mi se pare că este pupitrul in care şi-a anunţat Victor Ponta demisia. Alina Petrescu: Da, e istorie aici. E multă istorie in sala asta, intr-adevăr. Realizator: Ai idee de cand e sala asta? Caţi prim-miniştri au vorbit de aici? S-au anunţat demisii, a fost pentru prima dată cand a vorbit ... Alina Petrescu: Lăsaţi-mă să mă interesez, vă promit că revin. Realizator: La primele două săptămani, e interesantă perspectiva. Am impresia că, de fapt, cand intră orice prim-ministru sau orice ministru in sala asta, cred că de fapt asta este sala in care este cea mai mare frică, de fapt, nu? Alina Petrescu: Aici e tensiunea cea mai mare. N-aş spune frică, pentru că totuşi vorbim şi de oameni politici, vorbim de oameni care, totuşi, sunt obişnuiţi să interacţioneze cu presa, este jumătate sau poate mai mult din existenţa lor publică, dar totuşi aici eşti cel mai expus, adică... Aici, că eşti purtător de cuvant, că eşti ministru, că eşti prim-ministru, aici eşti singur cu cunoştinţele şi cu pregătirea ta şi cu lupii. Realizator: Am o intrebare pentru tine. De fapt două, inainte de a merge... Prima: ce te-a făcut să iei decizia să schimbi ceva ce făceai şi făceai foarte bine, de mulţi ani de zile? Ai fost la Euronews, ai fost la TVR, ai fost la Antena 3 - foarte mulţi ani, 10 ani. Alina Petrescu: 10 ani. Realizator: 10 ani. Şi să iei decizia asta, imi imaginez că n-a fost deloc simplu. Ce te-a făcut să iei decizia asta? Alina Petrescu: Hai să iţi povestesc in timp ce mergem un pic, vrei? Realizator: Te rog. Alina Petrescu: A fost greu să ajung la această decizie. Cred că fiecare, in viaţă, ştim atunci cand ne apropiem in mod natural de un final de etapă şi cand incepem să ne dorim să facem altceva. E o decizie la care m-am gandit, cum ştii, foarte mult timp, nici n-aveam cum altfel. Dar oportunitatea asta a venit aşa. Realizator: A venit repede /.../ la ce etaj /.../? Alina Petrescu: Aici apăsăm pe doi. Realizator: La doi eşti tu sau e primul-ministru? Alina Petrescu: La doi sunt eu, la doi e primul-ministru. Realizator: Cat te-a chinuit decizia asta? Alina Petrescu: A trebuit să o iau foarte rapid, adică discuţiile n-au durat mai mult de o săptămană, o săptămană şi jumătate. Realizator: Propunerea ţi-a făcut-o premierul? Alina Petrescu: Da, propunerea mi-a făcut premierul, iar luni, in lunea de după acea vineri in care mi-aţi făcut ce mi-aţi făcut, m-a chemat aici, uite aici, o să ajungem imediat şi in acel birou... cred că chiar cu liftul acesta am venit... şi am stat un pic de vorbă şi mi-a zis: hai! De azi! Deci cele două săptămani ale mele, la care mă gandeam, cum o să fie, cum o să stau şi o să mă relaxez - la revedere! Dar este atat de interesant, incat nu regret absolut /.../. Realizator: E interesant? Care e cel mai interesant moment din cele două săptămani? Alina Petrescu: Nu pot să iţi spun. Realizator: Nu poţi să imi spui? Alina Petrescu: Altă intrebare. Iţi dai seama că eu acum absorb şi acumulez atat de multe lucruri şi sunt atatea experienţe noi. Nu ştiu, simplul fapt de a participa la şedinţele de guvern. Este absolut incredibil să vezi interacţiunea dintre miniştri, să vezi cum decurg discuţiile, cum... Nu e deloc ce ne inchipuim noi că e. Nu este o simplă procedură, hai ştii, ok... Realizator: Se analizează, de dezbate? Alina Petrescu: Se discută, se glumeşte. Realizator: Totuşi, ce poţi să imi spui din cel mai interesant moment? A fost aici sau la Bruxelles? Alina Petrescu: Bruxelles. Bruxelles-ul a fost foarte interesant, a fost foarte dinamic tot ce s-a intamplat acolo, au fost intalniri foarte multe, la care premierul a participat. Pentru mine, a fost prima experienţă full, adică in care a trebuit să fiu prezentă acolo şi să aud ce se discută, să mă şi gandesc la ce urmează, ne-au ajutat foarte mult ceilalţi membri ai delegaţiei, Ana Birchall, de exemplu, care a fost şi ea acolo şi care s-a ocupat foarte mult de tot ce inseamnă organizare. Foarte interesant. Ştii că aveam o problemă, domle, ce fac eu cu adrenalina? - cum plec eu din televiziune, că oriunde mă duc o să stau şi nu o să mai fie posibil niciodată nivelul de adrenalină. Realizator: A fost mai mare zilele astea? Alina Petrescu: E de zece ori mai mult, atata pot să spun. Realizator: Cine a fost, in opinia ta, cel mai bun purtător de cuvant, pană la tine? Alina Petrescu: Nu, nu, nu pot să fac. Cred că fiecare a avut atuurile lui şi avatanjele lui... Realizator: Pentru că, ştii, de fapt această funcţie, in opinia mea, poate să fie cea mai importantă pentru un ministru şi pentru un guvern. Adică modul in care iei decizii este una, modul in care reuşeşti să le comunici, modul in care reuşeşti să relaţionezi cu presa, asta este ceva destul de complicat intr-o democraţie şi sunt oameni care au reuşit sau au eşuat fix din acest ... Şi tu ai venit intr-un moment de oarecare incurcătură pentru guvern tocmai pentru că nu avea un purtător de cuvant şi un consilier pe chestuni de imagine. Alina Petrescu: Comunicarea, şi asta imi dau seama incă o dată acum, este foarte mult un lucru de echipă, nu depinde totul de purtătorul de cuvant, este foarte important şi miniştrii cat de deschişi sunt; premierul este un om care vrea să comunice şi evident că pentru guvern e foarte important. Realizator: E şef bun? Alina Petrescu: ....ca la oameni să ajungă... Da. E un om foarte deschis, in primul rand, e foarte deschis, e foarte dispus să inveţe şi să schimbe, să schimbe lucruri. Realizator: Il dor atacurile? A avut atacuri in presă. Il vezi preocupat de treaba asta? Alina Petrescu: Nu cred că e vreun om care să poată trece pur şi simplu peste astfel de atacuri. Cred că e o convenţie, in cazul unor astfel de funcţii, cand nu ai cum să treci prin ele fără să existe critici. Important este să existe o limită, nu ştiu, familia, important este să nu se treacă peste o limită. Vrei să mergem să-l cunoşti pe secretarul general al guvernului? Realizator: Aici e seretarul general al guvernului? Asta e funcţie importantă? Alina Petrescu: Este, cum să-i zicem, centrul pulsatil... Realizator: E coloana vertebrală a guvernului? Alina Petrescu: Da. Aici se adună tot.... Bună ziua. Realizator: Bună ziua. Sărumana, buna ziua. Vă salut. Imi pare bine. Sărumana. Acolo mergem? Alina Petrescu: Aici mergem, Mihai. Realizator: Uşile astea sunt.... Alina Petrescu: O să ne povestească un pic domnul secretar general despre aceste uşi, că sunt istorice. Şi acele uşi... Realizator: Istorice? Alina Petrescu: Da. Realizator: Bună ziua, bine v-am găsit. Imi pare bine. Ce birou frumos. Cine a mai fost in biroul ăsta in timp? Mihai Busuioc: In timp... A fost construit pentru regele Carol al II-lea, era biroul lui de audienţe. Nu a apucat să acorde vreo audienţă aici, palatul a suferit pagube in urma celui de-al Doilea Război Mondial, a fost refăcut in perioada comunistă şi aici a locuit şi a muncit premierul Victor Ciorbea. Realizator: In biroul ăsta? Mihai Busuioc: Da. După cum vezi, sunt toţi prim-miniştrii Romaniei. Ne-am oprit aici la Emil Boc - am intrebat şi eu de ce aici şi mi-au spus că atunci cand vom avea un chenar cu patru poze le vor pune şi cu ceilalţi prim-miniştri. Realizator: Şi dintre toţi prim-miniştrii postdecembrişti doar domnul Victor Ciorbea a stat aici? Mihai Busuioc: Doar domnul Victor Ciorbea a stat aici. Radu Vasile şi Mugur Isărescu au stat undeva vizavi de biroul actualului prim-ministru şi domnul Ponta şi actualul prim-ministru stau in acelaşi birou, iar jos, la etajul I, unde era biroul mareşalului Antonescu a stat domnul Călin-Popescu Tăriceanu şi Emil Boc. Realizator: Şi acum, in biroul mareşalului Antonescu, cine stă? Mihai Busuioc: Acum este biroul rezervat doamnei viceministru Shhaideh. Realizator: Domnul Boc unde a stat? Mihai Busuioc: Şi domnul Boc a stat tot acolo... Realizator: In biroul mareşalului Antonescu? Mihai Busuioc: Da, impreună cu fostul prim-ministru Tăriceanu, tot acolo. Realizator: Şi Ungureanu? Mihai Busuioc: Şi Ungureanu.. spre ruşinea mea... A, tot acolo a stat. Era să nu-mi aduc aminte, dar mi-am adus aminte. Alina Petrescu: Secretarul general al guvernului ştie tot, cunoaşte tot. Mihai Busuioc: Aş vrea să spun doar atat, despre stema regală /.../ Realizator: /.../ e pe uşă? Mihai Busuioc: Da. In timpul comunismului a fost ascunsă prin /.../ era o aplicaţie şi după cum vedeţi au fost nişte ţinte care au fost date jos inţeleg chiar in timpul mandatului domnului /.../ Realizator: /.../ deci au reuşit să acopere, dar nu au reuşit pană la urmă să distrugă, adică.... Mihai Busuioc: Eu cred că totuşi a fost un gest de politeţe, faptul că oamenii care au primit această sarcină nu au distrus. Realizator: Și ușile duble, in mod evident, sunt făcute pentru a nu se auzi ce se vorbește in cabinet, nu? Mihai Busuioc: Da. Sau să nu auzi in /.../ și ce discută secretariatul. Realizator: Deci e și varianta asta. Mihai Busuioc: Sunt ambele variante. Alina Petrescu: Ce pot eu să spun, unu, ce se vede acum aici e puțin față de ce este de obicei in biroul secretarului general și, doi, de la secretarul general am primit mailuri pe la 5:00 dimineața, așa. Mihai Busuioc: Da, lucrăm mult, este o activitate intensă, bogată, aș spune că incepe dimineața undeva in jurul orei 8:00-8:30 și nu știi cand se termină niciodată. Nu mă plang, dar aș spune că fetele mele, cel puțin cea mică mi-a zis: - tati, cand mai treci și tu pe zi acasă? Realizator: Acolo sunt fetițele dvs.? Mihai Busuioc: Le-am pus și pe ele ca să nu... Realizator: Aha. Ia să vedem. Cum le cheamă? Mihai Busuioc: Sara Ana, cea mare și Catinca Ioana, cea mică. Realizator: Sara și Catinca. Să vă trăiască! Mihai Busuioc: Mulțumesc! Să ne trăiască tuturor. Alina Petrescu: Nici nu știam că avem... Și pe a mea cea mică tot Catinca o cheamă. Mihai Busuioc: A, super! Realizator: E un nume frumos Catinca. Mihai Busuioc: Mulțumesc! Soția mea a ales, eu am ales Ioana. Realizator: Mă bucur că v-am cunoscut! Mihai Busuioc: Și eu! Realizator: Succes! Mihai Busuioc: Și vă mai așteptăm. Realizator: Interesant aici, la dvs. Adrian Năstase unde a stat? In ce birou? Mihai Busuioc: Adrian Năstase a stat in biroul domnului prim-ministru actual. Realizator: Deci in același birou. Mihai Busuioc: Da, in același birou. Realizator: Cele bune vă doresc! Mihai Busuioc: Și eu! Mi-a făcut plăcere! Realizator: Numai bine! Și mie! Mihai Busuioc: Vă mai aștept! Alina Petrescu: Domnule ministru... Mihai Busuioc: Sărut mana! Alina, mulțumesc! Alina Petrescu: Mulțumim foarte mult! Realizator: Cele bune, la revedere! Alina Petrescu: Ce a fost foarte interesant pentru mine a fost că am descoperit aici, Mihai, un grup de oameni de un profesionalism desăvarșit. Realizator: La cine te referi? La cei care au venit cu echipa sau la aparatul guvernamental? Alina Petrescu: Uite, ca să iți dau un exemplu concret, mă refer la șefa biroului de presă care este principalul meu colaborator in momentul ăsta aici, Mirela Luca. Este un om absolut extraordinar, este unul dintre... Realizator: De cand lucrează aici? Alina Petrescu: De 12 ani este in Guvernul Romaniei, de 12 ani iși face treaba cu o seriozitate și o responsabilitate cum rar găsești. Realizator: Indiferent pentru ce prim-ministru lucrează, ea lucrează cu... Alina Petrescu: Da, lucrează pentru Guvernul Romaniei și o face cu foarte multă responsabilitate și e tot timpul prezentă și tot timpul se oferă să ajute. Extraordinar. Știi că noi, din afară, avem de foarte multe ori impresia: - Cine? Acolo? Ăia stau degeaba! Nu, absolut deloc. Vă asigur că nu e absolut deloc. Se muncește. Realizator: Cand vii la serviciu, cand pleci? Alina Petrescu: Păi, dimineață intre 8:00-8:30 și de plecat nu se știe. Depinde de zile, depinde de cat de multe lucruri se intamplă, de programul premierului. Că, evident, ne organizăm in jurul agendei primului-ministru. Realizator: Toate frămantările astea care apar acum - Daniel Constantin, proteste și așa mai departe - creează vreo clipă sentimentul că in ciuda rezultatului alegerilor, in ciuda faptului că e o majoritate solidă, se poate intampla ceva cu actualul Cabinet? Alina Petrescu: Nu. Eu cred că toată lumea știe că este aici pentru a-și face treaba. Toată lumea vine cu gandul că oamenii așteaptă de la Guvern măsuri concrete și că s-a terminat vremea vorbelor, e vremea acțiunii și asta văd in fiecare zi, Mihai. Asta văd in fiecare zi. Văd miniștri, văd oameni, văd consilieri care asta fac, propun lucruri care după aceea pun in mișcare tot ce inseamnă proceduri, că suntem la Guvern, procedurile sunt foarte importante. Mergem in Cabinet? Realizator: Aici e Cabinetul? Alina Petrescu: Aici e Cabinetul premierului. Realizator: Sorin Mihai Grindeanu. Uitasem că-l cheamă Mihai. Alina Petrescu: Da. Realizator: Sărut mana! -: Bună ziua! Alina Petrescu: Premierul este acum pe finalul unei intalniri de lucru cu cațiva miniștri. După cum știi, spre finalul săptămanii va fi la Piatra Neamț o ședință comună de guvern in format restrans cu Guvernul Republicii Moldova. Deci, evident fiind extrem de important pentru noi, ca țară, ca relațiile cu Moldova să fie la fel de stranse ca pană acum, se acordă o atenție foarte mare acestei ședințe. Deci, este o ședință pregătitoare. Bună ziua! Realizator: Bună ziua! Sorin Grindeanu: Bună ziua! Carmen Dan: Bună ziua! Realizator: Bucuroși de oaspeți? Sorin Grindeanu: Bucuroși! Atata timp cat nu sunt elefanți... Alina Petrescu: Dacă nu sunteți bucuroși, discutați cu mine după aceea. Carmen Dan: Ne-ai făcut o surpriză. Realizator: Vă salut, domnule ministru! Imi face plăcere! Sărut mana! Mă bucur să vă revăd! Carmen Dan: Și eu! Realizator: Vă salut! Realizator: Vă putem deranja un pic? Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Sunt secrete? Sorin Grindeanu: Nu, discutăm de vizita pe care primul-ministru al Moldovei, impreună cu o delegaţie de miniştri, o să o aibă in Romania şi de agenda comună, de joi. Realizator: Ce faceţi, cum v-aţi acomodat? Aici pare că se lucrează mai mult decat ne-am fi aşteptat noi. Afară sunt tot felul de dispute politice, atacuri ş.a.m.d. Cand am intrat in clădirea guvernului, pare că lucrurile stau un pic altfel aici. Sorin Grindeanu: Incercăm să ne facem treaba, cea legată de programul de guvernare şi de implementarea acestui program, fiecare pe domeniul pe care il coordonează. Pană la urmă, in forma asta ne vor judeca oamenii, sau in funcţie de asta, şi pentru asta ne-au votat. Aşa că fiecare dintre noi are de gestionat domeniul de care răspunde. Iar aici, bineinţeles, se trage linie să vedem dacă s-au intamplat lucrurile. Realizator: Ce făceaţi efectiv acum? Care e...? Sorin Grindeanu: Pe agenda comună Romania-Moldova, vorbeam cu domnul ministru al economiei despre ceea ce avem de discutat cu danşii, cei din Moldova, pe probleme de economie, pe ce putem colabora, pe ceea ce s-a intamplat pană acum din acest punct de vedere şi cum putem dezvolta relaţia dintre noi şi Republica Moldova, dintre companiile din Romania şi cele din Moldova, companii importante in domenii importante, care necesită discuţii, aşa cum vedeţi, aplicate şi care vor avea loc şi joi, la şedinţa comună, şi in intalnirile bilaterale pe care fiecare ministru le va avea cu omologul din Republica Moldova. Realizator: Doamnă ministru, aţi rezolvat problema cu poliţiştii? Protestează sau se rezolvă? Carmen Dan: Eu cred că este important să pornim de la ideea că e dreptul lor constituţional să işi expună punctele de vedere şi să vină cu revendicări, chiar şi in planul acestei manifestări publice. Ce am dori noi să se ştie este că intotdeauna am fost deschişi dialogului şi am stat la masă nu de puţine ori cu reprezentanţii sindicatelor. Cred că s-a şi concretizat, şi este evident că am reuşit să facem un pas in plus, printr-o serie de amendamente pe care le-am propus şi le susţinem in parlament. In plus, cred că e important să se ştie că noi nu aplicăm nelegal acea hotărare de guvern şi că este o formulă de calcul care a fost confirmată şi de singurul organism abilitat, de singura autoritate abilitată să se pronunţe pe legislaţia muncii, acesta fiind Ministerul Muncii. Este o formulă pe care am dezbătut-o intens cu sindicatele. Dar, din păcate, sunt sindicate multe in poliţie. Nu că n-ar fi bine să fie; e bine să fie această reprezentare. Insă la masa dialogului, conform legii dialogului, am stat de vorbă cu sindicatele reprezentative. Din punctul meu de vedere, in teritoriu s-a transmis un mesaj oarecum eronat, şi cred că la momentul acesta există o problemă de percepţie. Ne dorim tare mult ca oamenii să inţeleagă ce putem să facem, să inţeleagă că nu ne-am abătut nici măcar un milimetru de la ceea ce ne-am propus prin programul de guvernare şi că ne dorim ca toate aceste inechităţi să fie reaşezate şi echilibrate prin legea unică a salarizării, sens in care, cu aceeaşi deschidere, i-am invitat la dialog şi ne dorim ca impreună să construim o grilă de salarizare care să fie, de data aceasta, firească şi echitabilă. Realizator: Legea salarizării, in momentul de faţă, pentru dvs., cam pe ce loc este la nivelul priorităţilor? Sorin Grindeanu: E printre primele, dar nu pot să spun că e mai importantă legea salarizării decat legea prevenţiei sau decat legea... - că e titularul aici, in faţă - a achiziţiilor, investiţiilor speciale. Toate sunt la fel de importante - toate trei; am dat exemplu de trei legi -, dar fiecare dintre ele adresată la domenii diferite. In schimb, in momentul in care vorbim de legea salarizării unice, vorbim de aşezarea tuturor bugetarilor pe o bază corectă. Noi am mai spus lucrul ăsta. Oamenii trebuie să fie plătiţi in funcţie de responsabilităţile pe care le au. Cand vorbim de investiţii strategice, sigur că vorbim de un cadru legal, care să pornească, să repornească motorul economiei la un alt... sau să-l crească la un alt nivel intr-o viteză superioară. Am dat exemple tot timpul. Una este să porneşti mai repede, spre exemplu, un lot de autostradă, avand bani, bani europeni, şi alta este să pierzi mai mult timp in faza preexecuţie, că vorbim de studii de fezabilitate, că prefezabilitate, de proiectare, de contestaţii, CNSC, eventuale contestaţii in justiţie, termene in justiţie, exproprieri, şi aşa mai departe, ajungem de multe ori ca această etapă să fie mai lungă decat execuţia in sine a lucrării, ceea ce nu este in regulă. Realizator: Şi să fie interminabilă, de foarte multe ori. Sorin Grindeanu: Şi să fie ... Realizator: Legea s-ar putea să se schimbe in Romania, adică in momentul in care se simplifică chestiunea achiziţiilor publice. Pe de altă parte, şi această preocupare legitimă, in sensul in care cum facem să o simplificăm şi, in acelaşi timp, să nu se devină mult mai uşor de manevrat pentru cei care vor să o manevreze, să se dea loc la hoţie. Adică, aici este o chestiune pe care o văd importantă, insă faptul că Romania se blochează pentru faptul că ani de zile, pe aceste proceduri, care sunt interminabile, nu se poate intampla nimic, cred că este exasperant pentru oameni. In ce măsură credeţi cu adevărat şi cat de repede vine legea asta pentru a schimba aceste proceduri, să le facem mai flexibile? Mihai Tudose: Vă răspund la ultima intrebare: In două săptămani, avem o promisiune, mi-am asumat acest lucru, va fi in dezbatere publică pe siteul ministerului, ca, apoi, să putem intra cu ea in şedinţă de guvern. Pe o statistică invocată chiar astăzi pe posturile media, că in urma noii legi a achiziţiilor publice, care a intrat in vigoare, dar normele... dar aşa... s-a scăzut cu termenul mediu de aşteptare şi de contestări de la 200 de zile, la 274. Dumnezeule! Este jumătate de an! Şi dacă asta-i media, gandiţi-vă cam care sunt captele. Unele au mers repede. Dar ca să aştepţi cu o investiţie, intr-o infrastructură de aia, complicată, energetică, de transport, un an de zile, intri după aia in alte jocuri. Intre timp, studiul de fezabilitate nu prea mai este acelaşi. Au crescut preţurile la energie, cu munca vie ieşi din costuri. Am avut o primă discuţie cu reprezentanţa la Bucureşti a Comisie Europene, fiindcă exact ce foarte bine spuneaţi, cea mai gravă problemă, şi am trecut, din păcate, prin aceasta, este comunicarea: un lucru bun comunicat prost sau cu deficienţe de comunicare, să fie inţeles prost. Noi nu vrem decat să scurtăm termenele, iar apoi partea de judecată, de challenge, de... drepturile fireşti şi legitime, legale, ale celui care contestă ceva să se petreacă după ce lucrarea incepe. Adică, să incepem să facem ceva, fiindcă, altfel, cred că campioana Romaniei este centura Bacăului: opt ani, şapte ani de la atribuire pană la inceperea lucrării. Realizator: Incredibil. Mihai Tudose: Sfidează orice logică. Să incepem să explicăm, să explicăm forurilor internaţionale, am vorbit şi cu FMI-ul, am vorbit şi cu Comisia Europeană. Prima dată tot aşa erau - wow, ce vreţi să faceţi - după ce le-am explicat in două fraze despre ce este vorba, au zis - superb, fiindcă asta va incepe să faca ţara să funcţioneze, să nu mai staţi cu investiţiile blocate. Dar, haideţi să o explicăm, vor fi primii care o vor avea pentru dezbatere publică. Realizator: Excepţional. Deci aceste trei priorităţi - legea salarizării, legea prevenţiei... Sorin Grindeanu: Legea prevenţiei il are titular in dreapta mea, pe domnul ministru Petrescu, aici suntem cel mai inaintaţi... Alexandru Petrescu: Suntem, intr-adevăr. Este o lege mult aşteptată de mediul de afaceri. Au fost o serie de tentative in trecut, insă, după o lună de muncă, in care am avut consultări cu mediul de afaceri, cu asociaţii, cu sindicate, cu patronate, cu structurile de stat care au organisme cu atribuţii de control, am reuşit să elaborăm un draft de lege, care se bazează pe doi piloni: Un pilon este cel de informare, unde vom avea un portal, unde agenţii economici pot regăsi informaţii vizavi de legea prevenţiei. E, cateodată, puţin incorect să ceri unui operator comercial, care are doi-trei angajaţi, să ştie un univers de restricţii şi legislaţii. De aceea mergem mult pe tot ce inseamnă informare şi educare. Şi un al doilea pilon este de a identifica, aşa cum o numesc eu, zona rezonabilităţii. Care este zona rezonabilităţii? Şi aici nu aş vrea ca un magazin să fie inchis pentru că nu are orarul in geam. Sunt lucruri care pot fi gandite de către agentul economic la locul şi in momentul acţiunii, astfel incat să existe o continuitate şi să putem să ii incurajăm să fie rezonabili, dar, in acelaşi timp, sunt contravenţii pe care nu le vom permite şi aici sunt cele referitoare la sănătatea publică sau plata salariilor la negru, care evident, nu vor intra in zona prevenţiei. Noi eram gata de acum o săptămană să o aducem intr-o consultare publică extinsă, prin ridicarea ei pe site-ul instituţiei. Am hotărat să am o discuţie cu echipa doamnei vicepremier Shhaideh şi gandim un modul, care să fie inglobat in draftul de lege, legea prevenţiei. Undeva pană la sfarşitul zilei lucrătoare de maine, voi avea refăcut tot textul legii prevenţiei şi, după ce il prezint domnului prim-ministru şi colegilor, am de gand să-l pun spre discuţie generală pe site-ul instituţiei, astfel incat la sfarşitul celor trei zile să avem o lege, care să fie agreată de cat mai mulţi şi să intrunească cat mai mult din cerințele mediului de afaceri, dar şi al zonei administraţiei locale. Realizator: Domnule ministru, i-aţi dat afară pe băieţii ăia care şi-au pus... s-au gandit să-i pună pe copii să-şi imagineze cum ar fi să fie turnători, delatori? Pavel Năstase: Nu i-am dat afară, dar vom avea grijă ca la viitoarele... Realizator: I-aţi intrebat ce au avut in cap? Pavel Năstase: Nu, să ştiţi că acolo elevii au apreciat, ca abordare, pentru că a fost un subiect de gandire. Sigur că poate nu a fost...; se puteau găsi şi alte subiecte, mult mai interesante; a fost şi in contextul acesta cu ceea ce s-a intamplat la noi in ţară şi unul dintre profesori, de fapt, a lansat acest mesaj că subiectul nu este in regulă, dar veste foarte important punctul de vedere al elevilor şi mai ales al elevei care acolo a luat punctajul maxim. Realizator: Ce a scris eleva respectivă, că sunt chiar curios? Pavel Năstase: Da, ea a spus in felul următor: - V-aţi grăbit să spuneţi că acest subiect nu este corect. Cuvantul respectiv, - denunţ, cred că nu era cel mai potrivit, pentru că pe vremea comuniştilor se numea delaţiune, deci e o diferenţă. Realizator: Mie mi s-a părut că există multe alte subiecte, care ar fi putut să fie interesante. Pavel Năstase: Exact asta am zis şi noi. Realizator: A-ţi imagina că eşti denunţător, delator din anii 50 totuşi e o chestiune pentru un copil, care nu ştiu dacă este cea mai relevantă pentru a inţelege capacitatea de a fi excepţional, nu?, in domeniul respectiv. Mă rog. Domnule prim-ministru, vă pot răpi? Cat mai durează şedinţa dvs., că aş avea nişte lucruri să vă intreb personal şi direct? Sorin Grindeanu: Cat mai durează? Mai am... Mihai Tudose: Putem să facem o pauză. Sorin Grindeanu: Sau putem face o pauză. Realizator: Putem? Excepţional. Vă mulţumesc foarte mult. V-am stricat şi şedinţa cu ocazia asta. Sorin Grindeanu: Nu, nu. E o pauză binevenită. Realizator: Mulţumesc mult. * Realizator: Cred că nu a fost niciun guvern şi niciun prim-ministru, care sa aibă o situaţie intr-atat de complicată de la inceput. In ciuda rezultatului uriaş la alegeri, ceea ce s-a intamplat probabil că va fi discutat şi analizat inclusiv in cărţile de istorie. Cum v-aţi acomodat? Aţi mai fost membru intr-un guvern, aţi fost membru in Guvernul Victor Ponta, da?, ministru al Comunicaţiilor. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Deci nu vă erau străine holurile astea, birourile astea. Ştiaţi cumva culoarele puterii. Dar acum, dacă ar fi să faceţi o evaluare a acestor luni, eraţi pregătit pentru ce urma să se intample? Sorin Grindeanu: Nu există o şcoală de prim-miniştri şi lucrul ăsta cred că l-a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Eu am inţeles responsabilitatea pe care colegii mei şi din PSD şi din coaliţie, Parlamentul, ne-a dat-o mie şi echipei, şi inţeleg această responsabilitate, o responsabilitate care a fost, cum spuneaţi dumneavoastră, confirmată prin acel vot masiv luat in decembrie. Totodată, asta să ştiţi că uitandu-ne in istorie, e adevărat faptul că poate niciun guvern de după Revoluţie n-a inceput cu tot ceea ce s-a intamplat in prima lună de guvernare. Chiar am avut discuţii cu foşti prim-miniştri, inclusiv cu domnul Tăriceanu care imi dădea un exemplu că a avut şi dansul o situaţie in prima lună, cu o grevă in educaţie... Realizator: Nu e nimic comparabil. Sorin Grindeanu: Nimic comparabil. Eu ştiu, s-a depăşit acest moment. Putem discuta şi am discutat, şi la dumneavoastră in emisiune, de mai multe ori: de ce, cum, care au fost cauzele, că a fost vorba de comunicare, că lucrurile au fost greşit inţelese. E clar, şi lumea şi-a făcut o imagine de ceea ce s-a intamplat. Ceea ce este cert, in schimb, este că in momentul acesta se lucrează la foc continuu, spun eu, şi aici şi in fiecare minister in parte, astfel incat ce ne-am propus să punem in practică şi ce am spus oamenilor. Realizator: Cum v-aţi acomodat, totuşi, chiar dacă ştiaţi? Am venit astăzi, special, la Guvern, pentru că am sentimentul că, de foarte multe ori, dimensiunea asta nu prea e aşa cunoscută de public. Vorbim despre Guvern, vorbim despre instituţii, dar sunt nişte clădiri reci, sunt nişte clădiri... departe, treci pe langă clădirea Guvernului, că este cumva unul dintre elementele simbol, ale Bucureştiului - dincolo de asta, nu prea ştii exact ce se intamplă. Cum v-aţi obişnuit cu noua poziţie, cu faptul că, iată, din biroul acesta, mare parte din Romania este condusă administrativ, din foarte multe puncte de vedere, ce se intamplă aici contează foarte mult? Sunteţi foarte tanăr, şi acesta e un lucru care vă mărturisesc, pe mine şi cred că pe foarte mulţi dintre noi ar trebui să ne bucure. De la Dăscălescu, din clădirea asta, in 1989, s-a ajuns la nişte prim-miniştri tineri şi foarte tineri. Ultimii trei prim-miniştri au fost foarte tineri, ceea ce cred că n-are cum să fie decat o foarte mare... un foarte mare atu pentru Romania. OK, pentru un om tanăr, pentru un om care poate şi are energia să facă multe lucruri, a ajunge in această situaţie are foarte, foarte multe complicaţii. In mod sincer, v-a fost, au fost momente complicate, momente grele? E grea această acomodare cu o asemenea funcţie? Sorin Grindeanu: Aş minţi dacă aş spune că nu. E absolut normal şi omenesc să te gandeşti la responsabilitatea pe care o ai, in momentul in care eşti prim-ministru. Şi cand eşti ministru e la fel. Dar avand in spate această echipă, fiindu-mi alături această echipă, şi nu numai, intri şi simţi forţa pe care ţi-o dă această echipă şi atunci te focusezi foarte mult pe ceea ce trebuie să faci, efectiv. Mai există un pericol şi de aceea, in fiecare dimineaţă, cand intru in clădirea Guvernului, aproape in fiecare dimineaţă, mai mult aşa trei, patru din şapte dimineţi, merg in holul unde sunt pozele tuturor prim-miniştrilor ai Romaniei şi mă uit la aceste poze şi vă spun şi de ce - fiecare cu bune şi cu rele, fiecare dintre cei care au fost prim-miniştri ai Romaniei - vă spun pentru că nimeni nuare, nu e propritar pe această funcţie şi, la un moment dat, vei ajunge şi tu... Realizator: Pe acel perete. Sorin Grindeanu: Da. Contează foarte mult... Realizator: Poate la sfarşit, cand plecăm, o să ne uităm la tabloul acesta şi la... dar ştiţi ce vreau să vă intreb...? Sorin Grindeanu: Contează foarte mult să rămai conectat la realităţi, să rămai conectat la ceea ce inseamnă viaţa de zi cu zi. Acesta este cel mai mare pericol pentru cineva care se află intr-o funcţie, fie că vorbim de prim-ministru, fie că vorbim de preşedinte sau miniştri, sau cei care au demnităţi mari in acest stat, să nu piardă legătura cu firul ierbii, cu societatea. In momentul in care - şi avem exemple destule după Revoluţie, cand s-a intamplat acest lucru - şi in momentul in care s-a pierdut acest contact, eşti pierdut ca prim-ministru, ca ministru, ca preşedinte, ca ce vreţi dumneavoastră. De aceea, fac acest exercițiu aproape in fiecare dimineață, tocmai ca să-mi intipăresc, să-mi intăresc in minte faptul că există viață și după... această funcție de prim-ministru și că imi doresc foarte mult și mă gandesc să nu pierd ce vorbeam mai devreme, și anume, unul din... și anume, legătura cu... societatea, aici, existand tot timpul acest pericol; și această capcană in care au picat foarte mulți. Realizator: Cand ne uităm și ne vom uita la tabloul acesta cu primii miniștri, fiecare fotografie - probabil pentru foarte mulți dintre noi... creează ceva; in primul rand, poate, o emoție... alteori, ne aducem aminte de perioade istorice pe care le-am trăit... Nu știu... ne uităm la Dacian Cioloș... - să fiu elegant, că sunt in acest birou -... tehnocrat. Ne uităm la Adrian Năstase - creștere economică; prim-ministru puternic. Ne uităm la Radu Vasile... - instabilitate. Și fiecare dintre prim-miniștri, volens, nolens, lasă ceva sau, cumva, i se pune o ștampilă. V-ați gandit ce ștampilă vi se va pune? Sorin Grindeanu: Nu. Și cred că se va trage linie la final. Ce-mi doresc? Realizator: Da. Sorin Grindeanu: Ce v-am spus mai devreme: să mă țin și să ne ținem cu toții de ceea ce am promis oamenilor. In momentul in care vom face acel lucru, poate imaginea va fi intr-o formă sau alta; dar noi, ca și echipă, vom fi impăcați că ne-am făcut datoria. Pe asta suntem focusați cu toții. Realizator: Domnule prim-ministru... Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Care este momentul cel mai interesant și neștiut... prin orice perspectivă, dar, pentru dumneavoastră, care a fost unul dintre cele mai interesante momente din perioada asta? Petrecut in biroul ăsta, petrecut la Bruxelles, petrecut in sala de ședințe... Aici a venit președintele atunci, nu? Sorin Grindeanu: Da, acolo am stat. Realizator: Acolo a stat. Deci, ați aflat că e pe hol? Sorin Grindeanu: Da. Eram impreună cu... 3, 4, 5 colegi in birou și am fost anunțat că e in clădirea Guvernului. Realizator: Bun. Deci, care a fost, totuși, cel mai interesant moment? Sorin Grindeanu: Și acela a fost unul... Și acela a fost unul interesant... Bineințeles, inceputul. Prima ședință de guvern. Mai participasem, cum ați spus și dumneavoastră, eram, poate, printre puținii; cațiva din actuala mea echipă au mai făcut parte și din alte guverne, și e normal ca emoția de inceput să fie... reținută. Și acela a fost un moment... interesant. Vizita, de asemenea... cum spuneați dumneavoastră. Fiecare... fiecare... Astăzi, de exemplu, am avut un moment special, cand au venit foarte mulți, vreo 15 campioni olimpici, mondiali și europeni, și au fost aici, in birou. Dincolo de partea festivă, de jos, s-a lansat, azi, un program pentru romanii aflați in afara granițelor, copiii să vină in tabere, in Romania, să cunoască, și le mulțumesc sportivilor că vor fi un fel de ghizi pentru cei care locuiesc in afară. asta inseamnă foarte mult. Dar azi a fost un moment special. Nu e de ici, de colo, să stai de vorbă cu 15 campioni olimpici, mondiali și europeni, oameni care au făcut cinste Romaniei, oameni care au adus glorie Romaniei, fie că vorbim de olimpiade... Și au fost, azi, și vorbeam... reprezentanți ai Romaniei, inclusiv de la Olimpiada de la Los Angeles, unde Romania a fost, totuși, pe locul doi, cel mai bun loc caștigat vreodată..., pe clasamentul pe națiuni, caștigat vreodată de țara noastră. Sigur, e foarte greu să ajungem acolo, dar... un moment emoționant. Sincer. Oameni care, așa cum spuneam, au făcut cinste și fac cinste Romaniei. Realizator: La televizor... imi imaginez că vă mai uitați la televizor... Sorin Grindeanu: Da. In general, să știți, la mine in birou, cam țin pe muzică; fiindcă sunt... Realizator: Ca să nu fiți... Sorin Grindeanu: Să nu fiu distras, pe intalnirile pe care le am din sfert in sfert de oră sau din jumătate in jumătate de oră, fiindcă, vrand-nevrand, in momentul cand apar anumite breaking newsuri, pierzi din ritm; și, atunci prefer, la mai multe ore să mi se aducă știrile și ceea ce se intamplă... Realizator: Cum e ziua dumneavoastră? Deci veniţi la birou, găsiţi pe masă...? Sorin Grindeanu: In jur de 8:30, sunt aici. Realizator: Pe la 8:30? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Găsiţi pe masă celebrul raport al serviciilor secrete? Sorin Grindeanu: Nu, nu aşa se intamplă. Imi incep ziua cu o şedinţă cu colaboratorii, cu consilierii mei şi discutăm despre agenda pe care o am pe ziua respectivă, ce trebuie să facem, asta durează cam jumătate de oră, după care se intră in agendă. Realizator: Şi totuşi cine vă pune la curent cu...? Sorin Grindeanu: Staff-ul. Realizator: Staff-ul, da - cu ce a zis presa, revista presei? Sorin Grindeanu: In echipa de care vorbeam... Realizator: Vă face, inclusiv, acest brief? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Şi brief-ul respectiv cum sună? Acela v-a criticat, acela v-a injurat? Sorin Grindeanu: Nu, nu. La inceput aşa era. Realizator: Aşa era la inceput. Sorin Grindeanu: Aşa era la inceput şi le-am cerut colegilor mei, celor care gestionează această parte, să-şi schimbe abordarea şi să imi aducă, in brief, ideile şi criticile, indiferent, fără personalizare... Realizator: Aţi găsit acolo ce era corect, dintre critici şi dintre lucrurile care...? Sorin Grindeanu: Sunt unele lucruri care sunt corecte şi apreciez criticile constructive - am mai spus lucrul acesta - şi aşa am făcut peste tot pe unde am fost. Nu apreciez, in schimb, critica de dragul criticii. Sunt depersonalizate lucrurile şi ideile care imi sunt date in briefingul de dimineaţă. Realizator: Celebrele rapoarte de la serviciile secrete pe care le primesc preşedintele şi premierul, ele cand ajung, sau cum vin? Sunt din cand in cand? Sorin Grindeanu: In funcţie de cerinţe. Realizator: A, in funcţie de cerinţa dumneavoastră? Sorin Grindeanu: Da. Cand cer... pe parcursul zilei, in momentul in care... Realizator: Ei, din proprie iniţiativă, nu vă...? Sorin Grindeanu: Nu, pe parcursul zilei, cand ai o fereastră liberă sau... atunci poţi să ceri informările. Realizator: La un moment dat, Victor Ponta, imi aduc aminte cand era prim-ministru, a zis că işi mută biroul de aici, la Ministerul Apărării... Sorin Grindeanu: Ştiu, imi aduc aminte. Realizator: Vă aduceţi aminte, nu? Pentru suspiciunea că era ascultat. Credeţi că sunteţi ascultat aici? Sorin Grindeanu: Nu cred că trebuie să ai asemenea temeri. Şi hai să fiu cat se poate de concret: in momentul in care iţi faci treaba, cand eşti deschis, cand nu ai absolut nimic de ascuns, cand lucrezi pentru statul roman şi pentru a fi mai bine, poţi să ţii şedinţele oriunde sau să iţi faci biroul oriunde. Nu vreau să mă pun in... Realizator: /.../ corect aşa, totuşi, adică sunteţi primul ministru al ţării. Sorin Grindeanu: De acord, trebuie şi securizate anumite lucruri, pentru că e normal să fie aşa. N-am avut niciodată teamă de acest tip de... Realizator: Noi, cand trecem pe aici prin faţa Guvernului, la un moment dat, ne cam baraie telefoanele. Dacă vorbeşti, se intamplă să iţi cadă semnalul - asta e din cauza unui bruiaj special care e la clădirea Guvernului? Sorin Grindeanu: Nu, singurul lucru care se intamplă, şi e normal să fie aşa, in timpul şedinţelor de guvern, doar in sala respectivă se blochează celula... dar e normal să fie aşa, astfel incat să nu poate să existe... Realizator: Că n-ascultă doar romanii, pot asculta şi alţii, nu? Sorin Grindeanu: Da, deci, asta este o chestiune normală, cat se poate de firească, in timpul şedinţei de guvern, ceea ce nu e nimic anormal. Realizator: Prim-miniştrii, in ultima vreme, parcă s-a intamplat ceva cu ei. Unii au inceput să vorbească, unii sunt foarte critici, sunt foarte caustici, uneori. Victor Ponta este unul dintre ei. La invitaţia mea, a vorbit şi Adrian Năstase - e adevărat... Sorin Grindeanu: Am văzut emisiunea. Realizator: Aţi văzut emisiunea. Sunt tot felul de... E un moment in care cumva pare că se incearcă o reaşezare. In opinia dumneavoastră, dintre lucrurile pe care le spune Victor Ponta, dintre lucrurile pe care le spune Adrian Năstase, dintre lucrurile pr care le spune fostul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, poate şi ce mai spune Dacian Cioloş, ce vi se pare, in momentul de faţă, ca fiind argumentat ca fiind o critică, in ceea ce priveşte actualul Cabinet, corectă? Sigur că acest Cabinet trebuie să aibă cumva un moment sau un timp in care să ... un fel de timp de graţie, adică trebuie să i se dea şansa să inceapă să facă nişte lucruri. Sigur că ne putem urca cu picioarele pe el, foarte uşor. Pe de altă parte, avem un vot şi există această incredere a oamenilor. Orice desigur e de criticat, se poate critica, insă dintre criticile foştilor prim-miniştri, pe care le vedeţi in mod deosebit la televizor, ce vi se pare a fi legitim şi ce, nu ştiu, poate, sfat din ceea ce spunea, să faceţi un cabinet diplomatic? Sorin Grindeanu: Voiam să vă dau exemplu legat de... am și văzut emisiunea așa cum v-am spus. Eu citesc toate aceste păreri intr-un mod constructiv. Dacă stăm să le analizăm in timp, n-au fost neapărat critici. Și dacă vorbim de Victor Ponta și dacă vorbim de Adrian Năstase sau de Dacian Cioloș, n-am simțit neapărat critici, poate sunt eu subiectiv din acest punct de vedere, ci cel puțin in ceea ce privește pe Adrian Năstase sau pe Victor Ponta, anumite observații pe care le-au făcut, o dorință ca lucrurile să meargă mai bine și le-am luat ca atare. Realizator: Vreau să vă intreb ceva foarte sincer. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: De cand ați devenit prim-ministru, aceasta a fost abordarea in relația noastră, dumneavoastră prim-ministru, eu jurnalist și a fost pană acum corectă și anume - mi-ați răspuns, cred, am avut sentimentul de fiecare dată cu sinceritate, sincer - credeți că Victor Ponta vrea in momentul de față să se desprindă de PSD, să facă o grupare nouă cu Daniel Constantin, așa cum se spune și poate cu alții? Credeți că, de fapt, aceasta este miza criticilor lui, a ceea ce a făcut Daniel Constantin ieri și astăzi? Sorin Grindeanu: Am avut o discuție cu Daniel Constantin aseară, cand m-am intors de la Timișoara, domnul viceprim-ministru m-a sunat undeva in jur de 21:00 să imi spună că indiferent de ceea ce - fără a intra in amănunte și nici nu e treaba mea, legată de ședința ALDE - să imi spună că indiferent de finalitatea lucrurilor chiar dacă s-ar merge pe un scenariu prost in ceea ce inseamnă ALDE, el susține Guvernul Grindeanu. Mi-e greu să spun și nu-l văd trecand la Victor Ponta, nu-l văd pe Victor Ponta plecand din PSD și făcand alte construcții. Mi-e foarte greu. Vă spun și de ce. Eu l-am cunoscut pe Victor Ponta in 2002, eram la Timișoara, deja eram membru vechi, de 7 ani in partid, l-am cunoscut in momentul in care a venit să iși prezinte programul - candida pentru președinția TSD-ului. A venit impreună cu echipa sa, s-a prezentat, Timișul i-a și dat susținerea atunci, am fost primul județ. De asemenea, am fost primul județ in 2010, cand a candidat pentru președinția PSD, celebrul congres intre Victor Ponta și Mircea Geoană; tot Timișul a fost primul județ care i-a dat susținerea. Deci, eu vă spun că mie imi e greu să-l văd, refuz să mă gandesc că are alte scenarii care nu sunt legate de PSD, Victor Ponta. Realizator: Dar, totuși, luați in calcul și această variantă? Sorin Grindeanu: In acest moment nu. Vă spun, cunoscandu-i foarte bine istoria și v-am spus cateva lucruri legate de istorie, nu. Ar fi o dezamăgire pentru mine. Totuși, vorbim de un fost președinte al PSD-ului, de un fost prim-ministru, un om care impreună cu PSD-ul, impreună cu echipa, care l-a susținut, a făcut performanță la guvernare. Refuz să mă gandesc la un asemenea scenariu și vă subliniez, ar fi o dezamăgire pentru mine și cred că pentru generația noastră, o generație care a inceput atunci, pe vremea TSD-ului și care incet-incet a crescut, dacă pot să spun așa, in partid, dar in partid, nu in afara partidului. Realizator: Dacă domnul Tăriceanu vă propune să il...; de fapt, iși retrage sprijinul politic pentru Daniel Constantin, ca președinte al ALDE și partener in coaliția guvernamentală, ce veți face? Sorin Grindeanu: Eu sper să nu ajungem acolo. O să vedem. Chiar nu e normal să discutăm despre posibile scenarii. Imi doresc ca lucrurile să revină la normal. Haideţi să vedem ce se va intampla. Realizator: Care e - vorbeam mai devreme de cele trei mari proiecte: salarizarea, legea prevenţiei şi investiţiile strategice. Sunt lucruri care ne ies, sunt lucruri care nu ne ies. Cum vă asiguraţi de faptul că legea salarizării va fi intocmită... niciun alt viitor guvern nu o va schimba sau cel puţin o perioadă să reziste? Şi cum vă asiguraţi ca aceste trei lucruri, ca să spun aşa, să vă iasă cu adevărat? O să vorbim diseară la emisiune şi despre fonduri europene mai pe larg, pentru că ăla mi se pare un subiect important. Dar in clipa asta cum, ce măsuri vă luaţi să vă iasă cele trei lucruri, pentru că dacă ies aceste trei lucruri, in opinia mea, rezultatele vor fi notabile? Sorin Grindeanu: Discutand foarte mult cu toţi cei care sunt parte beneficiari şi nu numai ai acestor legi. De aceea, deşi termenele sunt finalul trimestrului II, le-am cerut celor care sunt titulari, in speţă Ministerului Muncii, Ministerului Economiei, pentru investiţiile strategice şi Ministerului Comerţului, IMM-ului pentru legea prevenţiei, să vină mult mai repede cu proiectele astfel incat dezbaterea să fie cat se poate de largă şi tot ceea ce poate fi imbunătăţit să fie imbunătățit asfel incat cadrul acesta extrem de necesar pentru noi să ofere o stabilitate pe ani buni de-acum incolo. De aceea aceste luni de dezbatere sunt extrem de importante pentru noi. Realizator: Pentru că tot suntem in biroul acesta, mă gandeam să mai facem cate ceva. Ne arătaţi cum se vede Romania chiar de acolo de la birou? E ceva secret intre lucrurile alea care sunt pe masa? Sorin Grindeanu: Trebuie să mă uit. Realizator: Uitaţi-vă dvs. Eu sunt curios, de exemplu, cand pe dvs. vă sună preşedintele sau, eu ştiu, tot felul de alte instituţii.... Sorin Grindeanu: De exemplu, aceasta este mapa pentru maine, CSAT... Realizator: Aceasta pentru CSAT este secretarul, da? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Altceva nu mai e nimic, da? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Telefonul ăla special, şmecher, pe care vorbesc... Sorin Grindeanu: E un singur telefon... Realizator: E ca un telefon obişnuit? Sorin Grindeanu: Da. Este un telefon care are foarte multe legături cu diverse instituţii.... Realizator: Şi cand sunaţi pe telefonul ăsta vă răspunde direct titularul? Adică dacă-l sunaţi pe preşedinte... Sorin Grindeanu: E posibil şi aşa. In general se practică prin secretariat. Realizator: Nu o să vă cer să-l sunăm pe preşedinte, dar.... Şi puteţi avea acces prin telefonul ăsta la orice instituţie publică, nu? Sorin Grindeanu: Da. Dar, in general, aşa cum vă spuneam, se practică, dincolo de legăturile directe, totuşi prin secretariat, şi aşa lucrez. Realizator: Şi aşa lucraţi. De aici se vede piaţa. V-aţi uitat la protestatari de aici? Sorin Grindeanu: M-am uitat in foarte multe seri. Acum, mă rog, sunt mult mai puţini şi stau, pentru că eu stau şi am stat in fiecare seară pană tarziu la serviciu; au fost serile acelea in care au fost zeci de mii de oameni şi noi am continuat aici să ne facem treaba, eu şi ceilalţi. Realizator: Mancaţi aici? Unde mancaţi? Sorin Grindeanu: Aici, in spate... Realizator: E o cameră secretă aici? Sorin Grindeanu: Nu e secretă, chiar nu e secretă. Realizator: Ia să vedem! Sorin Grindeanu: Asta. Realizator: A, deci e o cameră normală, obişnuită. Şi, practic, aici mancaţi? Sorin Grindeanu: Aici s-au dincolo. Realizator: Aşa, şi pe la cat plecaţi seara? Sorin Grindeanu: Depinde. Au fost seri in care am plecat mai repede, 7, 7 jumătate, 8. Altele, se stă pană mai tarziu. Realizator: I-aţi adus pe copiii dvs aici, la serviciu? Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Soţia a fost? Sorin Grindeanu: Nici soţia. Nu. Realizator: E o schimbare in viaţa dvs. personală, nu? Sorin Grindeanu: Am fost in weekend acasă. Am imbinat, să spun aşa, utilul cu plăcutul. Am avut şi intalniri... Realizator: Nu vor să se mute totuşi in Bucureşti? Sorin Grindeanu: Deocamdată nu, dar nu e simplu. E o schimbare. Copiii sunt mici, mai ales Mihai, care e in clasa zero, cred că simte mai mult faptul că nu sunt acolo langă... Realizator: Ce zice cand vă vede la televizor? Sorin Grindeanu: Aici e o... Realizator: Inţelege ce inseamnă să fii prim-ministru? Sorin Grindeanu: Da, incerc... mai mult soţia, sigur, fiind tot timpul langă, ii explică, stă foarte mult de vorbă cu el. Să ştiţi că mi-a spus Mihaela că refuză să se uite cand mă vede. Nu stă foarte mult in faţa... Realizator: De ce oare? Sorin Grindeanu: Nu ştiu. E o reacţie poate ... Realizator: Emoţionat e? Sorin Grindeanu: Emoţionat, se aşteaptă să fiu acolo şi atunci mai bine nu se uită decat... Realizator: O să vadă că vorbim acum despre el. Sper să vadă fragmentul ăsta. Sorin Grindeanu: Da, o să-l anunţ. Realizator: Părinţii? Sorin Grindeanu: Au trecut şi ei prin anumite experienţe. Eu i-am rugat, cand a fost inceputul, avand in vedere că sunt in varstă, i-am rugat să nu ia tot ceea ce se intamplă la televizor ca şi de bun dat. Există nuanţe in fiecare ştire peste tot şi i-am rugat să se uite mai rar la televizor sau să se uite la posturile la care le place, fără să stea zilnic, fiind pensionari cu telecomanda in mană, să schimbe de la un canal la altul, normal să se informeze vizavi de mine. Nu am reuşit să-i conving pană acum. Sunt mult mai la zi decat de mine de tot ceea ce fac şi cei din echipa mea şi ceea ce se intamplă in ţară, dar sper in timp să-i obişnuiesc să sper să-i conving că nu toate lucrurile, nu absolut toate sunt aşa cum sunt prezentate, mai există şi nuanţe. Realizator: Păstrand proporţiile, la mine in birou eu am un mod de a mă mai detensiona, eu ştiu, după o şedinţă grea sau după o zi grea, am darts, dau... Sorin Grindeanu: Mi-aţi dat o idee, dar mi-e dificil aici să... Realizator: Aveţi vreo variantă de a vă... Sorin Grindeanu: Nu apuc, nu apuc foarte mult să... Realizator: Nu apucaţi? Sorin Grindeanu: Nu, nu apuc. Singurele pauze sunt cele legate de masă, atunci cand apuc să mănanc. Realizator: Faceţi sport, aţi făcut sport, aveţi.... Sorin Grindeanu: Mai inot in serile cand, vă spuneam, mai plec pe la 7-8 seara, mă duc să fac inot, de două-trei ori pe săptămană. Realizator: Vă duceţi acolo, la locul in care primii miniştrii.. Sorin Grindeanu: Doar că trebuie să coboram. Realizator: O să coboram. Şi dacă sunteţi amabil să ne arătaţi şi sala in care este şedinţă de guvern... Ăsta este celebrul hol inspre sala de şedinţe... Sorin Grindeanu: Nu, trebuie să coboram. E la un etaj mai jos sala de şedinţe de guvern. Realizator: E cumva cea mai spectaculoasă zonă din palat? Sorin Grindeanu: V-am spus, mie imi place cel mai mult holul de jos. Dar aici e cea mai cunoscută zonă, pentru că aici se ţin... Realizator: Şedinţele de guvern de cai ani sau de cand se ţin aici? Dintotdeauna, orice guvern a fost aici a gţinut şedinţe de guvern? Sorin Grindeanu: Eu din ceea ce ştiu, cel puţin după 1989, aici s-au ţinut toate şedinţele de guvern. In schimb, a fost ... nu acelaşi a fost biroul primului ministru. Realizator: Şi cred că in perioada Cabinetului Isărescu se mutase sala de guvern, era undeva pe rotund, dacă vă aduceţi aminte. Sorin Grindeanu: A, da, şi o parte din ... Asta este.. Uite, vedeţi? Numai că va trebui aprinsă şi nu ştiu de unde... Realizator: Da, e complicat. Sorin Grindeanu: Celebra sală, da. Realizator: Da, ea e uriaşă. Şi cand aveţi şedinţă săptămana asta? Sorin Grindeanu: Miercuri. Realizator: Miercuri. De regulă sunt miercurea. Sorin Grindeanu: De obicei sunt joia, dar săptămana asta ţinem miercuri, pentru că joi avem intalnirea cu Republica Moldova, intalnirea de la Piatra Neamţ cu primul ministru şi cu echipa, parte din echipa dansului. Haideţi să coboram să vă arăt celebrul hol. Acolo in faţă cred că a avut cabinetul Mareşalul Antonescu cand era prim-ministru, şi unii prim-miniştri, inclusiv postrevoluționarii, au preferat acel cabinet. Realizator: Mi-a spus secretarul general al guvernului. E spectaculos? Sorin Grindeanu: Nu e diferenţă foarte mare intre ce-i acum in zona mea şi ceea ce... Realizator: De ce nu v-aţi orientat către cabinetul...? Sorin Grindeanu: E mult mai practic cel in care... Realizator: Da? Mai aproape de ce aveţi nevoie, de...? Sorin Grindeanu: De echipă - echipa de consilieri. Acolo e dificil să ai echipa de consilieri langă. Aşa, aţi văzut, aici unde sunt pot să am echipa alături. Realizator: /.../ Clădirea e destul de veche. In momentul de faţă, dacă Doamne fereşte vine un cutremur, sunteţi safe aici? Sorin Grindeanu: Vreţi să fiu... Fac şi o glumă: suntem din ce in ce mai solizi, apropo şi de ceea ce s-a intamplat! Aici se ţin... cand avem intalnirile oficiale, aţi văzut că mai vin delegaţii... Realizator: Dar, totuşi, preferaţi cealaltă sală, care e cu presa, nu? Sorin Grindeanu: Da. Şi astea sunt panourile, pornind... Realizator: Aici sunt prim-miniştrii. Ia să ne uităm noi, de la primul prim-ministru care apare: Barbu Catargiu, 23 ianuarie 1862 - 8 iunie 1862... Destul de scurt! Sorin Grindeanu: Da. Iuliu Maniu e ultimul pe acest perete. Şi după aceea trecem in zona mai apropiată de noi... cu ultimii trei. Realizator: Deci, de la Constantin Dăscălescu, din 21 mai 1982 - 28 martie 1985 şi apoi 28 martie 1985 - 22 decembrie 1989 - a avut două mandate. (...) Petre Roman, Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, Dacian Cioloş. Cine a fost cel mai bun prim-ministru? Sorin Grindeanu: Mi-e greu să fac o evaluare. Cred că o combinaţie intre Adrian Năstase, Victor Ponta şi Mugur Isărescu. Aşa o combinaţie ar fi fost fericită. Şi domnul Tăriceanu, pentru că a fost o perioadă in care lucrurile au mers foarte bine din punct de vedere economic. Eu cred că aşa, luat mai mult de la unii, mai puţin de la alţii, o combinaţie ar fi fost ideală pentru... Realizator: Prim-miniştri din Timişoara au mai fost? Sorin Grindeanu: Din Banat n-au mai fost, nu doar din Timişoara! O discuţie cu Miron Cristea, patriarhul, dar nu era bănăţean născut in Banat. Sigur, a fost Mitropolitul Banatului, după aceea a ajuns şi prim-ministru. Cel puţin după al Doilea Război Mondial; dar cred că in toată istoria - cu discuţia legată de Miron Cristea. Realizator: Vă pun o intrebare importantă: la fiecare e trecută perioada. Cand aţi vrea să fie perioada care va fi trecută ca fiind finalul mandatului dvs? Vreţi să fiţi prim-ministru un mandat? Vreţi să fiţi prim-ministru două mandate? Pană acum nu am avut prim-miniştri care să fi avut două mandate, dar poate să fie un inceput. Sorin Grindeanu: Ba avem! Dacă ne uităm la... Realizator: Nu, mă refer după 1989! Sorin Grindeanu: A, după 89, nu. Știți cat imi doresc să răman? Atata timp cat simt că eu și echipa pe care o coordonez, o conduc, facem ceea ce trebuie și pentru ceea ce ne-au ales oamenii și de aceea vă spuneam că vin dimineață aici, ca să imi dau seama și că există lucruri și că va veni un moment in care o să devin și eu o poză aici, pe acest perete, atat timp cat facem ceea ce trebuie atat trebuie să rămanem. Realizator: Vă mai pun o intrebare. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Foarte importantă. Vă gandiți, in viitor, nu e o chestie de maine, poimaine, peste doi ani, vă gandiți... Care este ambiția dumneavoastră politică cea mai mare? Vă gandiți inclusiv la un mandat de președinte? Sorin Grindeanu: Nu, nu. Realizator: Nu? Sorin Grindeanu: Nu m-am gandit - și sunt cat se poate de sincer - in ultimul an la mine viața s-a schimbat așa, pot să zic de la o lună la alta, eram parlamentar, după aceea mi-a cerut filiala să candidez la Consiliul Județean, am caștigat impreună cu echipa de acolo. A fost pentru prima oară cand am caștigat in Timiș; Stanga a caștigat in Timiș, am devenit președinte de Consiliu Judeațan, din parlamentar. După aceea, au venit alegerile parlamentare, am venit aici. S-a schimbat foarte mult viața mea in ultimul an. Imi doresc, așa cum am spus și atunci, in urmă cu cateva luni, cand eram președinte de Consiliu Județean și cand mi-am depus, imediat după ce am depus jurămantul ca președinte de Consiliu Județean. Imi doresc să fac treabă, să fiu impreună cu echipa mea, să simt eu că suntem de folos și că facem ceea ce trebuie. Vă spuneam de acel pericol de a te rupe de realitate, de ceea ce inseamnă realitatea de zi cu zi - și aici e un pericol, nu doar aici, in multe alte instituții - eu il consider cel mai mare pericol. In momentul in care ești imbrăcat intr-un - sau trăiești sub un clopot de sticlă și auzi in stanga, dreapta numai lucruri frumoase - cat e de frumos, cat ești de deștept, ce bine faci - in momentul ăla pierzi contactul cu ceea ce reprezintă realitatea. Și acesta e un pericol pe care il are fiecare om politic care ocupă o funcție și o demnitate publică. Realizator: Mai pe romanește, să te ia apa, așa. Sorin Grindeanu: Să te ia valul. E un pericol - și aici, dacă ne uităm pe acest perete s-ar putea ca unii dintre cei care se află pe acest perete să fi picat in plasă din acest punct de vedere. Realizator: Mulțumesc frumos pentru această primă parte a interviului! Vă doresc din tot sufletul, nu doar pentru faptul că sunteți un om tanăr, ci pentru faptul că dacă veți avea succes și dacă veți reuși, asta o să fie o chestiune care ne privește pe noi, toți. Și ziua in care va fi să fi ieșit pe această ușă, ca prim-ministru, după incheierea unui mandat sau cate vor fi, să aveți sentimentul că ați făcut tot ce ați putut mai bine și că ați reușit in această funcție. Probabil că asta va fi satisfacția cea mai mare pentru dumneavoastră și un mare succes pentru oameni dacă acest guvern, acest Cabinet și cele pe care, eu știu, le veți mai conduce vor reuși. Sorin Grindeanu: Mulțumesc mult! Poate vor mai fi anumite lucruri de schimbat. Poate că fiecare... In mod sigur fiecare dintre noi avem de a ne imbunătăți, avem lucruri de făcut pentru a ne imbunătăți activitatea. Important e să fii deschis, să fii receptiv la tot ceea ce inseamnă, chiar dacă sunt critici, critici pozitive, care te ajută. De asemenea, atunci cand o să ies și vă spuneam voi ocupa și eu un loc aici, pe acest perete, mi-aș dori să ies - și asta e, de fapt, ținta, și cred că a fost ținta fiecăruia dintre cei care se află aici, cu sufletul impăcat că am făcut tot ceea ce depinde de el și de echipele pe care le-au condus, să facă bine. Asta e ceea ce imi doresc. Realizator: Mulțumesc mult! Sorin Grindeanu: Și eu mulțumesc! ⃰ Realizator: Ce aţi văzut in această seară este doar inceputul. Vom merge in multe alte instituţii, in multe alte locuri, chiar şi in companii, pentru că e momentul in care cred că televiziunea trebuie să vă ducă acolo unde probabil nu aţi putea intra altfel sau, cine ştie, ar fi mult mai complicat, iar această intermediere intre problemele dumneavoastră şi aceste instituţii cred că in felul acesta ar putea să fie mult facilitată. Problemele dumneavoastră, petiţiile dumneavoastră, multe lucruri dintre cele pe care le aveţi pe suflet sau in viaţă să fie duse in felul acesta de televiziunea noastră, aliatul dumneavoastră, mai departe. Domnule prim-ministrusă inceapă interviul fulger şi aspru. Jurnaliştii Radu Tudor, Dana Grecu, Mircea Badea, Adrian Ursu, Bogdan Chirieac, comentatorul Mugur Ciuvică - intrebări pentru primul ministru faţă in faţă Sorin Grindeanu cu jurnaliştii amintiţi. Incepem cu Radu Tudor. Radu Tudor: Domnule prim-ministru, presupunand că veţi rămane patru ani in funcţie, lucru pe care vi-l doresc, v-aş ruga să-mi spuneţi caţi kilometri de autostradă va realiza acest cabinet in fiecare an de guvernare şi cand va fi gata Coridorul 4 Paneuropean Constanţa-Nădlac, cel pentru care Comisia Europeană, de fiecare dată, ne bate obrazul? Vă mulţumesc. Realizator: Mulţumesc excepţionalului jurnalist Radu Tudor, pentru intrebare. Vă rog! Sorin Grindeanu: Şi eu ii mulţumesc. Am nevoie de cateva minute ca să explic ceea ce avem de gand să facem. In primul rand, e vorba de ceea ce se va intampla anul acesta - aproape 100 de kilometri noi de autostradă vor fi inauguraţi. Vin şi v-am spus că in week-end am fost in zona Timiş-Caraş, unde se lucrează in acest moment in Timiş pentru continuarea culoarului 4 şi anume de la marginea judeţului Timiş, chiar de la comuna Margina - aşa se şi numeşte - spre Deva. Culoarul 4 e extrem de important şi cum spunea Radu Tudor, face legătura, pană la urmă, de la un capăt la altul al ţării, doar că sunt foarte multe probleme pe care poate telespectatorii nu le ştiu. Spre exemplu, unul din loturile care e in lucru acum intre Lugoj, ca să dau localităţi mai cunoscute, şi Deva e de două ori mai scump decat a fost proiectat. De ce? Pentru că pe acolo au venit, mă rog, au fost nişte dezbateri cu ONG-urile de mediu şi s-a ajuns la concluzia că trebuie făcute nişte tunele foarte lungi, pentru trecerea urşilor, astfel incat să nu le fie afectată viaţa. Eu am vorbit cu toţi cei care sunt in domeniul respectiv şi care ar dubla costurile de construcţie. Dincolo de toate avizele... Realizator: Deci tunelurile pentru urşi dublează costurile? Sorin Grindeanu: Mai mult decat dublu, mai mult decat dublu. Eu am discutat cu cei care trăiesc in zonă. Sunt eu din zonă. Am vorbit cu foarte mulţi oameni. In Timiş nu există urşi. Realizator: Poate cine ştie, poate o să fie o invazie. Sorin Grindeanu: Nu, eu vă dau exemplul ăsta de ce? Pentru că atatea obstacole au fost puse in aceşti ani pentru a nu se executa atatea invenţii.. Realizator: Incompetenţă sau ticăloşie? Sorin Grindeanu: Amandouă. Amandouă in mod cert. De aceea noi venim şi am discutat astăzi, cand dumneavoastră aţi venit la Palatul Victoria, de acel cadru legal pe care, in acord cu Comisia Europeană, il vom schimba legat de investiţiile strategice. Transporturile sunt parte importantă din ceea ce vom schimba. Vă spuneam şi astăzi: se pierde prea mult timp pentru perioada preexecuţie, cu toate fazele, mai mult timp cateodată decat execuţia in sine. Vom schimba rapid acest cadru, iar ceea ce ne dorim pentru 2020 este ca Master Planul pe care il avem aprobat să fie aprobat şi discutat cu Comisia Europeană, să fie pus in practică. In acest moment, există bani europeni pentru punerea in practică a acestui Master Plan, pe care nu ii accesăm noi din vina noastră şi datorită birocraţiei şi, de foarte multe ori, a ticăloşiei. Realizator: Vom vorbi despre banii europeni şi despre ceea ce a afirmat comisarul european Corina Creţu, dar vreau să răspundem intrebărilor jurnaliştilor. L-am ascultat pe Radu Tudor. Să ascultăm intrebarea din partea Danei, Dana Grecu. Iată intrebarea pentru primul ministru. Dana Grecu: Domnule prim-ministru, am două intrebări pentru dumneavoastră. prima: dacă există un proiect pe care il aveţi in vedere şi pentru a cărui nerealizare o să vă daţi demisia din guvern? Şi a doua intrebare: sunt informaţii, foarte documentate, cum că pană la finele acestui an sunt instituţii bugetare unde nu se vor mai putea plăti salariile din cauza lipsei bailor, evident. Ce răspuns aveţi pentru asta? Sorin Grindeanu: E vorba de programul de guvernare. Noi trebuie să-l punem - răspunzand la prima intrebare, noi ne-am angajat că vom pune in aplicare intreg programul de guvernare. Vă spuneam şi astăzi, in momentul in care simţi că ritmul pe care trebuie să-l ai a scăzut... facem singuri această schimbare, pentru că ceea ce ne dorim, şi lucrăm ca o echipă, o echipă guvernamentală impreună cu echipa de la partid şi cu echipa pe care o formează coaliţia. Ţinta noastră este să punem in aplicare programul de guvernare, in mod cert. In momentul in care ne indepărtăm de punerea in aplicare a programului de guvernare, sigur că trebuie să-ţi asumi anumiţi paşi. Legat de bani, eu vreau să asigur pe toată lumea că lucrurile nu stau aşa. Am văzut intreaga propagandă care se construieşte. Din această punct de vedere nu e nouă. Vă rog să vă aduceţi aminte că s-au mai spus aceste lucruri şi in urmă cu 2 ani şi intr-un final şi cand s-a tras linie lucrurile au stat cum trebuie. V-am spus că ţinem sub observaţie toate măsurile şi le analizăm foarte bine, toate măsurile pe care le luăm. Eu cred că lumea este bucuroasă in momentul in care vede că are pensie mai mare, că are salariul mai mare, că taxele sunt mai mici, e bucuroasă, iar economia incepe să meargă. Măsurile pe care le luăm, pe de altă parte, şi am dat exemplu astăzi de două: cea legată de acest cadru care priveşte investiţiile strategice, de legea prevenţiei; sunt măsuri care să trimită, să ridice viteza cu care merge motorul numit economia. Ganduim lucrurile şi le analizăm foarte bine, fiecare măsură in parte. Realizator: Mulţumesc, mergem mai departe. Următoarea intrebare lansată de Mircea Badea. Mircea Badea, o intrebare pentru primul ministru. Mircea se afla la Radio Zu, i-am rugat pe jurnalişti, dacă nu erau la studiouri, să realizeze intrebările folosind telefonul mobil. Mircea Badea: Domnule prim-ministru, am două intrebări care sunt in stransă legătură una cu alta: cand vom renunţa la ONG-urile de utilitate publică şi cand anume vom obliga ONG-urile, in mod corect, la transparenţă, să ştim exact cine le finanţează? Realizator: Mulţumesc Mircea Badea. Sorin Grindeanu: Şi eu ii mulţumesc. Provin din Timişoara, unde acest fenomen e destul de extins. Ştiţi că avem foarte multe ong-uri,. Societatea Timişoara, şi multe altele, toate asociaţiile de revoluţionari. Chiar in weekend am avut o intalnire cu unele dintre acestea. Nu ştiu, cred că domnul Badea are spioni in guvern, vorbesc foarte serios, pentru că azi dimineaţă am avut o discuţie cu secretarul general şi i-am cerut să-mi dea o evidenţă cu toate ong-urile de utilitate publică, să vedem domeniile fiecăruia. E normal. In momentul cand eşti de utilitate publică, devii ONG de utilitate publică prin hotărare de guvern. Atata timp cat noi oferim transparenţă, şi vrem să facem lucrul ăsta, cred că e normal inclusiv ca ONG-urile - nu cred, trebuie ca inclusiv ONG-urile să fie cat se poate de transparente. De aceea zambesc, pentru că azi dimineaţă am avut această discuţie cu secretarul general, care va gestiona şi va face un raport din acest punct de vedere. Realizator: Deci e un răspuns punctual... Sorin Grindeanu: Dar am să cercetez, să văd care e sursa de informare a domnului Badea. Realizator: Nu, nu cred, e o temă pe care Mircea a lansat-o spre dezbatere de multă vreme. E foarte simpu, e foarte corect ceea ce cere, şi anume in momentul in care statul dă bani pentru ONG-uri să ştim cui dă banii şi de ce, iar pe de altă parte in momentul in care cineva se prezintă ca fiind un ONG care luptă pentru ceva, e foarte important să ştim cine finanţează acel ONG, să vedem dacă nu cumva sunt alte interese in spatele acestei chestiuni. Sorin Grindeanu: Absolut de acord şi absolut corect. Mugur Ciuvică, următoarea intrebare. Mugur Ciuvică are două intrebări. Prima intrebare a celebrului, deja, nu, de multă vreme, Mugur Ciuvică, pentru prima dată in viaţa lui, s-a filmat cu telefonul, la rugămintea mea. Iată ce a ieşit. Mugur Ciuvică: Bună seara, domnule prim-ministru! Am văzut cu toţii, săptămana trecută, decizia Curţii Constituţionale cu privire la ancheta desfăşurată de DNA, in cazul OUG 13 şi am remarcat faptul că se vorbeşte de o acţiune neconstituţională din partea DNA-ului, dar şi de faptul că este vorba despre un abuz grav in cadrul acestei anchete, un abuz grav indreptat impotriva guvernului Grindeanu, motiv pentru care cred că foarte multă lume ar fi interesată să vadă şi un punct de vedere al prim-ministrului Grindeanu, cu privire la atacul pe care Guvernul pe care il conduceţi l-a suferit din partea DNA. Sigur că asta, fără să incălcaţi, in vreun fel, independenţa justiţiei sau să deranjaţi statuia anticorupţiei din Romania, dar un punct de vedere al celui atacat, printr-un abuz grav şi, evident, neconstituţional, de către DNA, cred că ar fi util pentru noi toţi. Mulţumesc! Realizator: Mulţumesc şi eu, Mugur Ciuvică! E prima intrebare. O vom difuza şi pe a doua. Sorin Grindeanu: Sigur că spectaculos ar fi să imi spun punctul propriu de vedere. Eu vă spun că o să incerc să fac ceea ce ar trebui să facă şi alte instituţii şi anume să vă spun următoarele chestiuni legate de acest subiect, şi anume: decizia Curţii Constituţionale am văzut-o cu toţii, in care se spune despre DNA, şi nu numai, că şi-a depăşit atribuţiunile - sper să formulez corect, să nu ... Realizator: /.../ se vorbeşte chiar de abuzuri grave. Sorin Grindeanu: Am văzut cu toţii. Realizator: Intimidare. Sorin Grindeanu: Am văzut cu toţii această decizie. Am să vă răspund in felul următor: dacă aş face eu, in acest moment, aprecieri, ca prim-ministru, vizavi de acţiunea sau acţiunile DNA-ului, mi-aş depăşi eu atribuţiunile. Şi atunci, incerc prin forţa exemplului, să impun şi celorlalţi să rămană in limitele date de Constiuţie. Am incredere totală in ministrul justiţiei, este un om, aşa cum am mai spus, cu o experienţă vastă, recunoscut in domeniu. Aştept evaluarea pe care ministrul şi ministerul o face din acest punct de vedere, după care o vom transmite, sau acţiunile pe care... care vor urma acestei evaluări, vor fi făcute publice. Realizator: Interesant punct de vedere. Nu vreţi să vă pronunţaţi, nu vreţi să influenţaţi, nu vreţi să vă depăşiţi atribuţiunile. Insă aşteptaţi decizia ministrului justiţiei şi inţeleg că o veţi susţine, indiferent care va fi ea? Sorin Grindeanu: Da, pentru că am incredere in ministrul justiţiei, aşa cum vă spuneam, şi are forţa necesară şi capacitatea de a lua decizia corectă, din acest punct de vedere. Realizator: A doua intrebare a lui Mugur Ciuvică. Mugur Ciuvică: Altă intrebare pentru domnul prim-ministru Grindeanu. Domnule prim-ministru, Guvernul Romaniei este unic acţionar la o singură bancă comercială - CEC Bank. Există, din punctul dumneavoastră de vedere, o explicaţie pentru care singura bancă a Guvernului Romaniei finanţează, prin publicitate, doar două televiziuni de ştiri, şi cele două televiziuni de ştiri sunt exact televiziunile de ştiri antiguvernamentale, iar una dintre cele două televiziuni de ştiri nu plăteşte niciun leu la bugetul statului, de cinci ani şi jumătate, de cand a intrat in insolvenţă? Eu personal aş fi foarte interesat de o explicaţie din partea dumneavoastră, pentru că această situaţie mie mi se pare de o bizarerie rară, dar, sigur, trebuie să existe o explicaţie oficială. Sorin Grindeanu: Am avut o discuţie cu ministrul fiananţelor, săptămana trecută, legată de acest subiect, subiectul CEC. Ei sunt intr-un proces in acest moment, prin care se selectează noul consiliu de administraţie. Cred că este treaba noului consiliu de administraţie să facă aceste evaluări, să vadă ce s-a intamplat in trecut şi să-şi propună un alt tip de management. Din punctul meu de vedere, lucrurile care ţin de publicitate, de sponsorizări ş.a.m.d., sunt lucruri care sunt date de cota de piaţă a fiecărei televiziuni Şi mai e ceva. ANAF-ul trebuie să-şi facă datoria indiferent de firma pe care o controlează şi asta e ceea ce le-am transmis, sau de compania, le-am transmis la intalnirile pe care le-am avut pană acum cu cei de la ANAF şi vor face acest lucru. Deci aşa cum vă spuneam, va fi ales un nou consiliu de administraţie, sunt in proceduri. Există ceva semne de intrebare. Procedurile au pornit anul trecut vizavi de modalităţile de selecţie. Nu vreau să fiu acuzat că interferez in procesul demarat deja, de aceea nu vreau să intru in amănunte, dar am avut o discuţie aplicată cu ministrul finanţelor pe subiectul CEC. E treaba viitorului consiliu de administraţie de a aşeza inclusiv această politică, cea legată de publicitate şi de tot ceea ce inseamnă managementul CEC-ului pe un făgaş normal. Realizator: Mai avem două intrebări, Adrian Ursu şi Bogdan Chirieac. Intrebările lui Adrian Ursu sunt două intrebări. Adrian Ursu: Domnule prim-ministru, acum că a fost depăşit momentul Ordonanţei 13, a plecat şi domnul Florin Iordache, puteţi să ne spuneţi şi nouă cine v-a livrat-o pe doamna Oana Schmidt-Hăineală pe o poziţie-cheie din Ministerul Justiţiei, cea de secretar de stat. Sigur, puteţi trece peste răspunsul formal, că aţi ales-o pe criterii de competenţă şi să ne daţi răspunsul sincer: cine v-a livrat-o pe doamna Schmidt-Hăineală, reprezentanta băsismului binomist, in guvernul dumneavoastră şi dacă mai este timp, aş avea şi a doua intrebare mică, dar importantă: care dintre angajamentele din programul de guvernare credeţi, in clipa de faţă, că au riscul de a nu fi indeplinite pană la sfarşitul mandatului dumneavoastră? Vă mulţumesc. Realizator: Mulţumesc foarte mult lui Adrian Ursu. Sorin Grindeanu: Am mai declarat legat de subiectul secretarilor de stat şi in special la justiţie, şi e valabil şi acum, că am dat mană liberă titularilor, miniştrilor, să-şi facă, să-şi alcătuiască echipa. E şi cazul omnului Florin Iordache, care şi-a alcătuit echipa aşa cum a crezut dansul de cuviinţă. Despre asta e vorba, e cat se poate de simplu. Din a doua intrebare, cred că am răspuns pe parcursul zilei de azi de mai multe ori. Dorinţa noastră, a echipei, fie că vorbim de cea guvernamentală, fie de echipa extinsă, cea care cuprinde şi parlamentari şi, pană la urmă, coaliţia de guvernare şi determinarea noastră este că intreg programul de guvernare să il punem in aplicare. E devreme acum să mă gandesc care dintre ele sau asupra cărei măsuri trebuie să ne aplicăm mai mult fiindcă există riscul de a nu putea să o punem in aplicare. Nu! Suntem determinaţi de a merge ca un cronometru pe tot ceea ce ne-am propus. Realizator: Bogdan Chirieac, ultima intrebare in această seară din partea jurnaliştilor invitaţi să adreseze intrebări. Vom menţine acest obicei, mi se pare ceva din care avem de caştigat. Bogdan Chirieac: Ne-am uitat cu toţii pe cifrele din economie şi nu suntem deloc optimişti, mai ales la absorbţia de fonduri europene, mai ales la taxe şi impozite, in ce măsură suntei de acord că Romania ar putea să treacă printr-o mare criză economică in lunile care urmează şi in ce măsură sunteţi de acord să faceţi un nou acord cu FMI-ul? Domnule prim-ministru, guvernul dumneavoastră a fost cel mai hăituit din istoria postdecembristă a Romaniei. Preşedintele Iohannis v-a desemnat să il formaţi, abia după trei săptămani de la alegeri, apoi aţi avut, practic, nonstop, demonstraţii in Piaţa Victoriei. Ele mai continuă şi astăzi. V-aţi gandit să calculaţi cat a costat Romania toate aceste mişcări impotriva Guvernului dumneavoastră? Domnule prim-ministru, se vorbeşte mult despre Europa cu mai multe viteze. Vom avea şi declaraţia de la Roma, din 25 martie, care ar putea lăsa Romania, practic, in afara UE. V-aţi gandit, totuşi, să analizaţi cu cate viteze merge Romania, ca ţară? Adică, ce viteză avem la Bucureşti, ce viteză e in Vaslui sau ce viteză este in Maramureş? Şi ce aţi avea de gand să faceţi ca Romania să meargă cu o singură viteză sau cel mult cu două, nu cu 99 cat are acum? Sorin Grindeanu: Dacă imi permiteţi, incep invers. Realizator: Excepţionalul Bogdan Chirieac. Vă rog. Sorin Grindeanu: Legat de viteze. In ceea ce priveşte politica europeană, am explicat de mai multe ori, şi eu şi preşedintele, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea, că ne dorim să şi facem acest lucru, pană la urmă susţinem un proiect comun şi anume o Europă unită intr-o singură viteză, un proiect aşa cum spuneam care să intărească actualul proiect european, care ne-a demonstrat in timp că impreună, toţi cei 27, suntem mai puternici decat fiecare, separat. Asta e ceea ce susţine - apropo de viteze şi de modul in care privim lucrurile din perspectivă externă. Din perspectivă internă, ii dau foarte mare dreptate maestrului Chirieac şi spun următorul lucru, şi dau un exemplu: un program pe care cei din opoziţie l-au atacat, inclusiv săptămana trecută, am fost in Parlament, la Ora premierului şi Guvernul a fost criticat pentru PNDL 2 - Programul Naţional de Dezvoltare Locală. In toate aceste săptămani, echipa de la Ministerul Dezvoltării, doamna vicepremier Sevil Shhaideh, impreună cu secretari de stat, cu stafful domniei sale, la unele dintre ele am ajuns şi eu, cum a fost vineri şi sambătă, in Caraş şi in Timiş, a mers şi a explicat faza a doua a acestui Program Naţional, un program naţional de succes. S-a dovedit un succes, a pornit in 2013 şi tocmai fiindcă este un succes, ajungem acum in 2017, in primăvara acestui an, să lansăm faza a doua. Noi am estimat că vor fi 5.000 de proiecte noi. S-au depus pană acum aproape 10.000 de proiecte noi. Acesta e un lucru care arată succesul, dar altceva vreau să vă spun: rostul acestui Program Naţional gandit in 2013 de vicepremierul de atunci Liviu Dragnea, fost ministru al Dezvoltării, e să reducă aceste decalaje dintre sat şi oraş, dintre diverse judeţe ale ţării. Decalajele şi vitezele cu care se dezvoltă diverse comunităţi locale sunt diferite. Acesta este rostul nostru, de a lansa asemenea tipuri de programe naţionale care să reducă aceste decalaje. De aceea spuneam că e o intrebare foarte, foarte bună. Legat de FMI, de fonduri europene, de celălalt subiect, plecăm... de FMI am mai răspuns pe parcursul emisiunii. Legat de fonduri europene, plecăm de la un mare handicap. N-o spun eu. Am evitat, in toate aceste luni, sau doar eu, să vorbesc de moştenire grea. Nu imi place. In momentul cand ajungi undeva, preiei cu activ şi pasiv acea responsabilitate. Dar avem foarte mult de recuperat. Realizator: Şi cum veţi face această chestiune, pentru că vorbeam cu doamna comisar Corina Creţu, am contractat după guvernarea tehnocrată a ilustrului european Dacian Cioloş, 5%? Dacă ar fi să comparăm cu Irlanda, că mi s-a părut o comparaţie foarte bună, Irlanda a contractat 80%. Cum deblocaţi această situaţie? Sorin Grindeanu: Eu, cred... nu cred, ştiu, primii paşi s-au făcut. Astăzi au fost trimise primele documente pe acreditări - trebuie să acredităm acele organisme intemediare, autorităţi de management. De asemenea, in luna aprilie vor fi lansate foarte multe ghiduri de finanţare astfel incat cei care vor aplica să ştie cadrul pe care vor aplica. Fac eu, doamna vicepremier Shhaideh facem intalniri săptămanale de progres in care vedem ce ne-am propus pe parcursul acestei săptămani, ce s-a intamplat, ce avem de făcut in cadrul săptămanii viitoare. Am avut o intalnire foarte bună cu doamna comisar şi cu ceilalţi reprezentanţi care au venit cu dansa săptămana trecută. Au fost foarte deschişi in a prelua anumite observaţii din partea noastră astfel incat lucrurile să fie imbunătăţite. Ba, mai mult, pot să vă spun că anumite chestiuni care ţin de birocraţie, cum ar fi - şi cei care au aplicat, mai ales autorităţile publice locale, primari, preşedinţi de Consilii judeţene ş.a.m.d., ştiu birocraţia incredibilă pre-depunere de cereri de finanţare. Vă dau exemplul propriu. In decembrie, eram preşedinte de Consiliu judeţean şi era termen limită de a depune pe POR proiecte pe drumuri judeţene. Am semnat două zile. De ce? Pentru că trebuia, conform unor reglementări, trebuia să semnez fiecare pagină in parte ca şi ordonator principal de credite. Lucrurile astea nu sunt cerute de Comisia Europeană. Sunt inventate de noi, aici. Chiar e un exemplu foarte, foarte bun, dar care spune că de multe ori ne punem singuri piedici, in loc să..... Sigur, trebuie să fim transparenţi, să arătăm cum se cheltuie banii europeni, să fim cat se poate de oneşti, dar să nu punem atat de multe piedici să ajungem in situaţia in care nu cheltuim aceşti bani europeni. De aceea vă spuneam că sunt foarte multe lucruri, le monitorizez săptămanal şi am intalniri cu ministerele de linie, cu cei care sunt răspunzători direct din acest punct de vedere, pentru a urmări progresul. Este un domeniu pe care il considerăm cheie din punct de vedere economic pentru anul 2017 şi nu doar. Ca să intăresc ceea ce vă spuneam mai devreme, inclusiv legea investiiilor strategice sau e mult spus legea, schimbările pe care le facem legat de investiţiile strategice pană la urmă se răsfrang inclusiv in fonduri europene, dacă vorbim de secţiunea de transporturi. Vorbea domnul Radu Tudor de culoarul IV, care e finanţat pe fonduri europene. In momentul in care toate aceste proceduri sunt mult mai simple, inclusiv cheltuirea bonului sau decontarea se face mai rapid. Realizator: Domnule prim-ministru, mulţumesc foarte mult. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc. Realizator: Mă bucur că am inceput cu dvs acest exerciţiu de transparenţă şi in acelaşi timp e altceva decat atunci cand stăm intr-un studio de televiziune şi incercăm să aflăm răspunsuri despre ce inseamnă activitatea cuiva. Vom merge in multe instituţii, vom merge in multe locuri in care să stăm pur şi simplu de vorbă cu oamenii. Cred că e momentul in care societatea romanească să incerce să găsească o formulă de a dialoga. Vom incerca să dialogăm şi cu acei pe care-i criticăm foarte aspru, foarte dur, dar fără dialog nu se poate inţelege nimic. In momentul acesta, cred că Romania trebuie să reinveţe dialogul, sigur, trebuie să inveţe şi libertatea de expresie şi critica de multe ori, dar cred că e esenţial să ascultăm atat ce au de spus cei care sunt in poziţii cheie şi mai ales pe cei care aşteaptă in mod legitim ca cetăţeni să se schimbe ceva in ţara lor. Mulţumesc foarte mult. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc. 2017-03-21 12:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-21-12-18-06big_sigla_guv_coroana_albastru.pngParticiparea premierului Sorin Grindeanu la evenimentul „Program de tabere ARC 2017 pentru românii de pretutindeni”, organizat de către Ministerul Tineretului și Sportului împreună cu Ministerul pentru Românii de PretutindeniȘtiri din 20.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-evenimentul-program-de-tabere-arc-2017-pentru-romanii-de-pretutindeni-organizat-de-catre-ministerul-tineretului-i-sportului-impreuna-cu-ministerul-pentru-romanii-de-pretutindeniGalerie foto Alocuțiunea premierului Sorin Grindeanu cu ocazia participării la evenimentul Program de tabere ARC 2017 pentru romanii de pretutindeni [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Stimate ambasadoare și stimați ambasadori ai sportului romanesc, dragi colegi miniștri, doamnelor și domnilor, dragi copii! Sunt și emoționat și copleșit de faptul că sunt in prezența atator campioni care ne-au adus de nenumărate ori o bucurie imensă, care ne-au făcut să ne simțim mandri că suntem romani. Sunt alături de noi astăzi doamna Laura Badea-Carleşcu, domnul Mihai Covaliu, doamna Anișoara Cuşmir, doamna Constantina Diță, doamna Paula Ivan, Eduard Novak, Florin Popescu, Valeria Răcilă Groningen, Monica Roșu, Gabriela Szabo. Le povesteam inainte de a veni aici campioanelor și campionilor noștri faptul că am mai avut o experiență de același tip in urmă cu mai mult de 15 ani, cand eram director la Direcția de Tineret și Sport, și pentru prima oară am intalnit foste campioane olimpice mondiale sau europene la gimnastică, pe Andreea Răducan, pe Maria Olaru, pe Simona Amanar. Emoțiile erau aceleași și le transmiteam că datorită lor am ascultat imnul și am văzut tricolorul Romaniei fluturand peste tot in lume. De asemenea, le mulțumesc celor doi miniștri, Andreea Păstirnac și Marius Dunca, pentru această inițiativă excelentă. Peste 2.000 de etnici romani, copii, tineri, studenți sau profesori vor participa la programul ARC din acest an și vor avea ocazia să vadă Romania prin ochii și prin sufletul marilor sportivi. Anul acesta, toți acești etnici romani vor vedea pentru prima dată Romania, vor lua contact direct cu tradiția, civilizația și cultura țării noastre și vor avea ocazia să interacționeze cu romanii. Vreau să transmit un gand special pentru romanii din Voivodina și pentru cei din Valea Timocului, pentru cei din Cernăuți și Odesa sau din Bulgaria, Albania, Macedonia, Croația sau Ungaria: trăiesc departe de țară dar distanta nu ar trebui să ne despartă. Avem datoria să ne implicăm mai mult in viața acestor comunități de romani pentru că intre noi există o legătură puternică, iar aceasta este dată de sentimentul apartenenței la aceeași patrie. Ca roman, am datoria să fac tot ce trebuie pentru ca acest sentiment să nu se piardă și vă asigur că acest lucru reprezintă o prioritate pentru guvernul pe care il conduc. Doamnelor și domnilor, dincolo de toate programele guvernamentale, este important și ceea ce facem fiecare dintre noi pentru a rămane sau a fi uniți și solidari. Am auzit de multe ori conaționali de ai mei spunand că atunci cand sunt peste hotare și aud vorbindu-se romanește prin preajmă preferă să tacă sau să vorbească in șoaptă, ca să nu fie recunoscuți. Vă asigur că aceasta este o atitudine greșită și că nu avem nici un motiv să stăm cu capul plecat sau să ne fie rușine. Avem milioane de romani care muncesc din greu pe pămant italian, spaniol, englez sau francez, sunt romani cinstiți care-și plătesc taxele și impozitele in țările in care muncesc și care ajută economiile acestor state și care, in același timp, prin miliardele de euro pe care le trimit familiilor din țară, aduc o contribuție importantă la dezvoltarea Romaniei. Așadar, nu avem nici un motiv să lăsăm capul plecat. Din contră, trebuie să luăm atitudine fermă atunci cand conaționali de ai noștri sunt umiliți sau abuzați. Este adevărat insă că mulți dintre romani, romanii din afara granițelor au simțit de multe ori că statul roman fie ii ascultă prea puțin, fie nu ii ajută deloc. Imi doresc ca aceste lucruri să se schimbe și să demonstrez că actualul guvern este preocupat de situația romanilor din afară nu doar in campanie electorale, ci zi de zi. Eliminarea taxelor consulare și de cetățenie prin legea celor 102 taxe a fost un prim pas. Inființarea de noi consulate acolo unde există comunități importante de romani este o altă soluție pe care o avem in vedere pentru facilitarea accesului cetățenilor romani la diverse servicii. Dar cel mai mult imi doresc să avem succes și să reușim să implementăm măsuri care să conducă la creșterea economiei, pentru că atunci cu siguranță mulți dintre romanii care trăiesc astăzi in afara granițelor vor dori să se intoarcă acasă, pentru că vor avea toate condițiile pentru a duce o viață decentă aici, alături de prieteni și de familie. Doamnelor și domnilor, guvernul va incuraja orice inițiativă care se referă fie la continuarea, fie la inițierea unor noi programe de afirmare și dezvoltare a identității etnice, culturale și lingvistice a romanilor din afara granițelor. Avem nevoie de astfel de programe precum programul ARC pentru a aduce etnicii romani mai aproape de valorile, tradițiile și cultura romană. Aș vrea să-i transmit domnului ministru Dunca să se uite cu atenție la aceste ambasadoare și acești ambasadori ai sportului romanesc, reprezintă cu mandrie țara noastră. Trebuie să-i răsplătim pentru anii și anii de muncă. De asemenea, i-am transmis domnului ministru Dunca, imi doresc ca in cel mai scurt timp să vin cu un nou cadru legal legat de sport, și anume cu legea sportului, și norme de aplicare a acestei legi, imi doresc, domnule Covaliu, ca la următoarea olimpiadă să fim acolo unde am fost la Los Angeles, greu, știu, știu condițiile de atunci și sunt sportivi aici in sală care ne-au făcut cinste atunci. Ne-am aflat pe locul doi. După aceea ne-am menținut un număr bun de ediții in primele zece țări sportive. Din păcate, la ultimele olimpiade n-am mai fost așa performanți, nu din cauza sportivilor, ci din cauza bazei care s-a restrans, din punctul meu de vedere, foarte mult, iar lucrurile astea trebuie să se schimbe. Impreună cu Ministerul Sportului, vă rog, aveți toată deschiderea mea, a guvernului astfel incat să repornim aceste lucruri pe o bază sănătoasă. O salut și pe Andreea Răducan. In final, le urez multă baftă organizatorilor și vă mulțumesc dvs, sportivilor pentru sprijinul pe care ni-l acordați. Vă mulțumesc! 2017-03-20 13:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_arc-9715.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu Ambasadorul Austriei, E.S. Dl. Gerhard ReiwegerȘtiri din 20.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-austriei-e-s-dl-gerhard-reiwegerGalerie Foto Intrevederea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Austriei la București Prim-ministrul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Austriei, Excelența Sa, Gerhard Reiweger. Cei doi oficiali au discutat despre dezvoltarea cooperării politice dintre cele două țări, in paralel cu menținerea nivelului excelent al schimburilor economice bilaterale. Ne dorim o intensificare a dialogului politic intre țările noastre, inclusiv in vederea pregătirii inceputului lui 2019, cand Romania va prelua de la Austria președinția rotativă a Consiliului European. O colaborare pragmatică și eficientă pe tema principalelor dosare europene, in contextul actualelor dezbateri despre viitorul Uniunii, trebuie să fie o prioritate a relațiilor dintre țările noastre, a declarat premierul Grindeanu. Un bun prilej pentru intensificarea acestui dialog va fi vizita pe care prim-ministrul Romaniei o va face, in viitorul apropiat, la Viena. Demersurile in acest sens au fost deja demarate la nivelul Ministerelor de Externe din cele două țări. In cadrul discuției, a fost subliniată importanța relației economice dintre Romania și Austria, in beneficiul ambelor țări, in condițiile in care Austria este unul dintre principalii parteneri economici ai Romaniei. De asemenea, cei doi oficiali au discutat și despre comunitatea de romani din Austria, a doua cea mai numeroasă dintre comunitățile de străini veniți din interiorul UE. Premierul roman și-a exprimat speranța că cetățenii romani din Austria, in marea lor majoritate bine integrați in societate, vor primi in continuare aceleași drepturi ca ceilalți cetățeni ai statelor membre UE. La intalnire au mai participat consilierul de stat Marius Nica și adjunctul Șefului de Misiune, Benedikt Saupe. 2017-03-20 10:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_austria-9424.jpgVizita premierului Sorin Grindeanu în județul TimișȘtiri din 18.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-judetul-timi Galerie foto Alocuțiunea premierului Sorin Grindeanu la intalnirea cu reprezentanții administrației publice locale din județul Timiș, la care a participat și vicepremierul Sevil Shhaideh [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Mulţumesc, Călin (n. red. Călin Dobra)! Văd că nu am plecat de nici două luni şi nu vă descurcaţi fără mine. Evident, glumesc. Călin face treabă bună aici. Sper ca toate proiectele pe care şi le-a propus a fi implementate să poată să le facă in 2020, dar nu doar cu sprijinul guvernului, ci şi depunand proiecte europene, aşa cum a spus - finanţări europene extrem de importante pentru noi. Ştiu că pentru mulţi dintre dvs., şi mă refer la primari, a fost o săptămană destul de incărcată, cu mers la Bucureşti pentru depunere de proiecte la PNDL. La un moment dat. am trecut prin faţă pe la Sevil, pe la minister, şi am văzut coada - mi s-a părut că-i văd pe unii dintre voi pe-acolo prin faţă. Ce arată lucrul ăsta? Arată că acest program naţional, care işi va deschide faza a doua in această primăvară, este un program naţional de succes. Noi estimam că vor fi in jur de 5.000 de noi proiecte, nereferindu-mă la şcoli, grădiniţe şi creşe. Pană ieri, nu ştiu la cat s-a tras linie, la peste 8 mii de proiecte nou depuse, ceea ce inseamnă că fiecare dintre dvs., dintre primari, cei care conduceţi consilii locale, consilii judeţene, primării, consideraţi, ca şi noi, că acest program naţional este un succes, a fost un succes şi de aceea trebuie să continue. Legat de Timiş, sigur că pot să discut de fiecare punct in parte pe care il amintea Călin aici, dar ce e important la intalnirea de astăzi, dincolo de partea festivă: eu cred că primarii - şi văd foarte mulţi primari in sală, indiferent de culoarea politica, şi ăsta este un lucru bun - au nevoie de o intalnire tehnică legată de modul in care se va desfășura activitatea, jurizarea, toate lucrurile la PNDL. Iar această intalnire tehnică o să fie impreună cu doamna vicepremier Sevil Shhaideh, cu domnul secretar de stat Adi Gadea, cu secretarul general al guvernului, Mihai Busuioc - cred că asta este cea mai importantă parte a intalnirii noastre de astăzi. Vă rog să aveţi incredere că toate criteriile (...;) sunt cat se poate de transparente, cat se poate de bune, astfel incat proiectele care stau intr-adevăr in picioare din toate punctele de vedere să poată fi finanţate de Guvernul Romaniei. Acum, legat de partea cu fonduri europene. Ştiţi, cat eram preşedintele Consiliului Judeţean, aveam această obsesie: eu v-aş ruga să nu staţi doar după bugetul de stat. Şi am mai spus lucrul acesta. Există diverse variante, vă rog să accesaţi tot ceea ce inseamnă fonduri europene, incepand cu Consiliul Judeţean. Pentru că, altfel, n-au cum să fie de ajuns banii pentru tot ceea ce se cere a fi finanţat prin bugetul naţional. Mai mult decat atat, vă spun eu, că-s acasă, ca să nu spună Sevil: tot ceea ce poate fi finanţat prin fonduri europene şi s-a depus pe PNDL - aceea-i varianta de finanţare, nu vă aşteptaţi la bani de la bugetul de stat. Şi cred că este corect acest lucru. Bun. Inchei intr-o notă mai optimistă. Sper că vei face lărgirea la patru benzi, pană la autostradă. Cum stai cu proiectul? Călin Dobra: Este in lucru. Sorin Grindeanu: Bun. Celălalt, cu Foeniul? Călin Dobra: In lucru. Sorin Grindeanu: In lucru. Călin Dobra: Totul este in lucru, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Bine. Călin Dobra: Este in pregătire. Sorin Grindeanu: Bine că se lucrează. Termenul limită? Călin Dobra: Acceptabil. In grafic, in grafic. Suntem in grafic. Sorin Grindeanu: Bine. Alea sunt două proiecte importante pentru oraş, depuse pe... Sper că veţi obţine finanţare europeană pentru ele. O să spun că s-a deblocat autostrada Romania - Serbia, Timişoara - Pancevo, aşa cum am şi văzut că s-a scris in presă - că era blocată această autostradă care va intra pe viitorul exerciţiu bugetar, doar că, pe acesta, vom face partea de studii de fezabiliate şi aşa mai departe. Lucrurile s-au deblocat săptămana trecută, am dat hotărare de guvern, deci, se poate considera că ceea ce era blocat - pe langă multe altele, şi partea asta cu Timişoara - Pancevo - va intra pe un făgaş normal. O să spun la conferinţa de presă despre centură, ca să păstrăm lucrurile... Despre Centura Timişoarei. Indemnul meu, in incheiere, este ca in cele două ore, sau cat consideraţi dumneavoastră necesar să aveţi această intalnire tehnică cu doamna vicepremier, să o faceți să vă spună toate lucrurile legate de PNDL, punand intrebări, interactiv. Aşa s-au desfăşurat toate intalnirile in ţară - şi Sevil a fost aproape in 30 de judeţe, impreună cu echipa de la Ministerul Dezvoltării, pană acum. Vă mulţumesc mult de tot! Deşi am văzut ceva schimbări in birou, un birou de preşedinte de consiliu judeţean, important este că l-am găsit tot acolo şi că ceea ce, de fapt, au insemnat propunerile noastre de dinainte de alegerile din 2016 - ale noastre, ale tuturor, fie că vorbim de Consiliul Judeţean sau de fiecare primărie din judeţul acesta - să poată să-şi găsească transpunere in realitate, prin proiectele de care aminteam. Eu vă mulţumesc mult de tot şi vă doresc spor la lucru, in orele viitoare! Mulţumesc! Conferința de presă susținută de premierul Sorin Grindeanu la sediul Consiliului Județean Timiș [Check against delivery] Sorin Grindeanu: In primul rand, suntem la finalul unei vizite care mi-a provocat o oarecare nostalgie, trebuie să spun lucrul acesta, pentru că m-am intors in locul unde chiar am invățat, cot la cot, administrație cu o parte din oamenii cu care m-am intalnit astăzi. Intrand in subiect, pot să vă spun că autoritățile locale din Timiș, pe ceea ce inseamnă PNDL 1, au avut alocate peste 800 de milioane. Pană in acest moment au fost decontate jumătate, au fost realizate lucrările, nu că au fost făcute și neplătite. Domnul președinte m-a asigurat că, in perioada următoare, avand in vedere faptul că se poate incepe să se lucreze, și celelalte proiecte vor merge spre finalizare, astfel incat decontarea să fie aproape de ceea ce s-a alocat. Pentru PNDL faza a doua s-au depus, așa cum vă spuneam și la inceputul intalnirii in sala mare a Consiliului Județean, s-au depus multe proiecte de către autoritățile locale din Timiș, criteriile au fost explicate de doamna vicepremier. Vreau să subliniez, incă odată, faptul că pentru a deveni eligibile aceste proiecte trebuie să fie adresate, să fie făcute intr-un mod in care pe alte programe finanțate din fonduri europene să nu aibă finanțare. Poate nu am fost foarte clar: să nu existe suprapuneri. De aceea am și indemnat să depună pe fonduri europene și după aceea, dacă se epuizează această variantă, să meargă spre PNDL 2. In mare, discuțiile au fost așa cum spuneam tehnice, o să se intre la ministerul dezvoltării in perioada in care toate aceste proiecte vor fi jurizate și o să vedem care este finalul in ceea ce privește județul Timiș. Un alt lucru important, săptămana trecută, printr-o hotărare de guvern, am deblocat proiectul autostrăzii Timișoara-Pancevo. Știți că era, ca și altele de altfel, printre lucrurile blocate anul trecut. S-au aprobat prin hotărarea de guvern indicatorii, astfel incat studiul de fezabilitate să intre la finanțare pe actualul exercițiu bugetar - vorbim de 10 milioane de euro - iar, pe viitorul exercițiu bugetar, să putem să se finanțeze execuția. In mare, cam despre asta a fost vorba astăzi. Cu riscul de a vă dezamăgi, problemele legate de fondurile europene, din păcate, vin de anul trecut. Toate acele blocaje și tot ceea ce s-a intamplat anul trecut ne-a adus intr-o situație nu tocmai bună. Da, este adevărat, ne-am propus lucruri ambițioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde pentru anul 2017 inseamnă mult față de zero anul trecut, dar posibil. In sensul acesta a fost discuția cu doamna comisar Corina Crețu, tocmai pentru a debloca toate autoritățile de management care nu sunt acreditate in acest moment. In luna aprilie se vor lansa ghiduri, foarte multe ghiduri de finanțare. Toate aceste lucruri inseamnă foarte multă muncă, dar care trebuie să fie monitorizată. De aceea, impreună cu doamna vicepremier Sevil Shhaideh, am hotărat că, din zece in zece zile, avem şedinţă de monitorizare de progres pentru acest domeniu, cel legat de fondurile europene, ca să putem, la sfarşitul anului, să atragem ceea ce ne-am propus, şi anume 5,2 miliarde. S-au deblocat foarte multe in aceste două luni, nu toate, mai e de muncă, dar, din acest punct de vedere, eu cred că ceea ce ne-am propus este realizabil, şi anume 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017. Dacă vreţi, putem intra in foarte multe detalii. Din celălalt punct de vedere, am avut o intalnire cu reprezentanţii FMI alaltăieri, aşa cum dumneavoastră ştiţi. Sunt intalniri normale de lucru, nu au venit aici să facă decat ceea ce fac in orice ţară, şi anume astfel de intalniri de inceput de an. Le-am spus reprezentanţilor Fondului Monetar viziunea noastră despre 2017, cum s-a construit bugetul, care este creşterea economică pe care ne-am propus-o, măsurile pe care le-am luat. Bineinţeles că ştiau ceea ce avem de adoptat in continuare, conform programului de guvernare. Și, dacă ne uităm un pic in istorie, o să vedeţi că, in urmă cu doi ani, cand iarăşi am venit cu o relaxare fiscală, am scăzut TVA-ul şi toate celelalte lucruri pe care dumneavoastră le ştiţi, ingrijorările au fost şi atunci exprimate, dar corectate, după cateva luni, fiindcă s-au dovedit estimările noastre corecte: creşterea economică a fost mai mare chiar decat preconizasem noi, iar toate acele măsuri luate in urmă cu doi ani au dus la creştere economică, foarte multă economie care se afla in zona gri a venit spre vedere. Și măsurile pe care le vom adopta sunt de acelaşi tip, deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi, ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Suntem primul guvern, spre exemplu, care, pe un alt angajament luat de Romania - şi anume 2% pentru Apărare - e primul guvern, după ce am devenit ţară membră NATO, care se ţine de acest angajament. La fel şi cu 3%. Haideţi să repunem lucrurile pe făgaşul normal. Mulţumesc. (...;) Reporter: Ce măsuri a pregătit Guvernul pentru tăierea clădirilor, dacă va fi nevoie? Dacă ne puteţi da şi cateva posibile măsuri pe care le veţi lua. De asemenea, caţi oameni vor lucra in Centrul de sprijin şi de asistenţă convenit cu autorităţile italiene, un centru menit să-i ajute pe romanii din Italia victime ale traficului de persoane? Ce sume au fost alocate de guvernul nostru şi aş vrea să vă intreb dacă ştiţi in ce stadiu se află Sanatoriul Marila, unde aţi fost şi dvs. ieri, şi care este planul guvernului şi al Ministerului Sănătăţii pentru acest sanatoriu, care de ani de zile mai mult suferă? Sorin Grindeanu: Incep cu finalul. Știu foarte bine situaţia de la Marila. Am avut ieri o intalnire cu directorul Spitalului Orăşenesc din Oraviţa, mi-a prezentat situaţia. E mai rău in exterior decat e in interiorul clădirii. Totuşi, tot ceea ce inseamnă sanatoriul de acolo are nevoie de sprijin. Am discutat un sprijin concret - nu vreau să spun, inainte de a se concretiza, dar ieri m-am intalnit cu domnul director. Legat de Italia, aşa cum ştiţi, am luat hotărarea de a trimite acolo pe doamna ministru Păstirnac. A fost, s-a intalnit cu autorităţile italiene, au convenit să deschidă acest centru. Discuţia nu e doar legată de centru. Eu cred că discuţia e mai largă şi se referă inclusiv la personalul de la Ambasada Romaniei din Italia. Trebuie intărită echipa noastră de la ambasadă. In Italia, ca şi in Spania, se află foarte mulţi romani, de aceea trebuie intărită. Eu am avut o discuţie, in acest sens, cu domnul ministru Meleşcanu. Urmează să vină cu propuneri, tocmai pentru a preintampina - ăsta-i şi rostul acestui centru - a preveni, dacă tot am vorbit de legea prevenţiei, anumite cazuri care pot apărea. Propunerile o să-mi vină de la doamna ministru, dar subliniez: toate aceste lucruri trebuie făcute in colaborare cu autorităţile italiene. Şi aşa e şi normal. Au mai existat colaborări de acest tip cu autorităţile italiene - chiar in urmă cu o lună, dacă nu mă inşel, a fost un control in regiunea Lazio pe Inspecţia Muncii, unde nu au fost descoperite lucruri semnalate de către presă in urmă cu o săptămană. Raportul doamnei ministru și propunerile domnului Meleşcanu vor veni in primele zile ale săptămanii viitoare. Reporter: /.../? Sorin Grindeanu: Păi, vă spuneam că aştept raportul final al doamnei ministru şi, in funcţie de acest raport, luăm decizia. Dar, la o primă vedere, e nevoie de o intărire a echipei de la ambasada noastră din Italia, in mod clar! Dincolo de personalul pentru acest centru. Mulţumesc! (...;) Reporter: Aş vrea să vă intreb, domnule prim-ministru, dacă termenul de 31 martie este considerat de dumneavoastră unul realist pentru inaintarea către Parlament a legii salarizării unitare? Sorin Grindeanu: Dar nici n-am spus că este 31 martie. Nu că n-ar fi foarte inaintată lege a salarizării unitare, insă in programul de guvernare legea salarizării unitare trebuie să devină lege la finalul trimestrului II. Asta este scris in programul de guvernare. Ne interesează foarte mult ca toată această perioadă, de intalniri cu partenerii sociali - şi au avut loc aceste intalniri, cu sindicate, cu confederaţiile sindicatelor, cu tot ceea ce inseamnă parteneri - să fie o perioadă de dezbatere, astfel incat construcţia acestei piramide să fie una cat se poate de sănătoasă. Termenul e cel pe care vi-l spuneam, pentru a deveni lege /..../. Mulțumesc! -: /.../ Sorin Grindeanu: Măsurile legate de pensii și toate lucrurile cuprinse in programul de guvernare vor fi adoptate. Ca să fim clari. Legat de Centură - asta-i ceea ce ne-a trimis, ce am de la Ministerul Transporturilor - pană la finalul lunii martie-inceput de aprilie, ca să nu punem neapărat o presiune, se termină documentația pentru atribuire, proiectare plus execuție. Va fi o singură licitație - proiectare plus execuție. E un pas extrem de important pentru Centura de Sud, /.../ se intră in termenele date de lege. Din partea masterplanului, Centura Timișoarei, dacă reușim să - și vom reuși - să adoptăm cat de repede /...;/ Legea achizițiilor publice, lucrurile se vor derula intr-un mod mult mai rapid. (...;) Sorin Grindeanu: Legat de acel proiect, pe care il ştim cu toţii, e nevoie in Timişoara de un Muzeu al Revoluţiei, e normal, e un eveniment care ne-a marcat nu doar nouă, timişorenilor, viaţa, ci Romaniei. Eu aştept, dincolo de vorbe, să se intample anumite lucruri. Cert este că Ministerul Apărării - inţeleg că au şi fost discuţii in aceste săptămani - nu are nici un fel de problemă in a retransmite această clădire către Consiliul Judeţean. Paşii următori - că va fi acolo Muzeul Revoluţiei, că va fi in altă parte, Consiliul Judeţean vine cu un alt proiect - e treaba autorităţilor publice locale. (...;) Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Doamna ministru Dan a avut intalniri, in toate aceste săptămani, cu sindicate, cu tot ce inseamnă reprezentanţi ai poliţiştilor. E un sector extrem de important pentru noi. S-a ajuns la un anumit acord cu o parte din reprezentanţii lor, o parte din sindicate, parte importantă. Eu sper ca dialogul din zilele şi săptămanile viitoare să fie unul constructiv. Cert este că şi danşii vor fi parte a legii salarizării unitare şi atunci toate aceste inechităţi care apar vor fi inlăturate. Repet, dialogul cu reprezentanţii poliţiştilor continuă, inclusiv ieri, alaltăieri, au avut loc intalniri, astfel incat şi resursele pe care le avem să fie, să spun aşa, cheltuite intr-un mod cat mai echilibrat. E o preocupare a noastră şi vom găsi soluţia. Legat de Muzeul Revoluţiei şi de garnizoană, fiind clădire de patrimoniu, in urmă cu doi ani, cand a fost transmisă către autorităţile locale, a fost transmisă cu anumite sarcini de la Ministerul Apărării către Consiliul Judeţean. In momentul in care s-a vrut a se face ceva la garnizoană - fiindcă in septembrie, anul trecut, a fost terminată evaluarea - se terminase perioada de doi ani pentru care au transmis-o către autorităţile publice locale. Important e, in acest transfer, ca exact ce se amintea, proiectul final, să fie unul care să vină in ajutor, altfel rămanem in acelaşi stadiu - cum e acum garnizoana şi cum a fost in ultimii ani. Un exemplu iarăşi bun, unde se vor intampla lucruri, tot printr-un transfer de la Ministerul Apărării către Consiliul Judeţean, este in zona Girocului, unde se vor construi clădiri ANL şi unde e propunerea Consiliului Judeţean de a se construi Sala Polivalentă. Ministerul Dezvoltării a şi trimis reprezentanţi in urmă cu cateva zile, nu? Miercuri au fost aici, pentru a vedea locaţia - acela e un exemplu bun de a folosi un activ dat de către Ministerul Apărării către autorităţile publice locale. Mulţumesc. -: Simt nevoia să intervin, pentru că vorbiţi despre muzeu. Există un Memorial al Revoluţiei, tot intr-o clădire dată de MApN. Nu vorbiţi despre el ca şi cum nu ar exista. Care va fi soarta lui dacă va fi un muzeu, desigur, mai central intr-o altă clădire tot a MApN-ului? Sorin Grindeanu: Care va fi... Mi-e teamă că nu inţeleg. Care va fi soarta cui? -: /.../ Memorial. Sorin Grindeanu: Am inţeles. Tocmai de aceea am spus că aşteptăm proiectul şi nu am spus că va fi sau nu va fi Muzeul Revoluţiei acolo. Aşteptăm proiectul final. Ministerul Apărării şi-a arătat disponibilitatea de a transmite către autorităti, dar haideţi să vedem finalitatea /.../. (...;) Reporter: Domnule prim-ministru, aţi fost parte şi vă mulţumesc pentru deschiderea pe care aţi avut-o pentru a pune in atenţie Muzeul Revoluţiei. Două laturi ale intrebărilor pe care aş fi vrut să le pun sunt epuizate şi vă mulţumesc. Aş vrea doar o precizare: /din partea/ cărei entităţi din autoritatea locală aşteptaţi să facă propunerea pentru proiect pentru acest muzeu? Mulţumesc! Sorin Grindeanu: La fel cum nu mă interesează, ca timişorean, unde este sala de sport, văd că pe alţii ii interesează, ci mă interesează să existe sala de sport, fie că este la Consiliul Judeţean sau la Primărie, trebuie să existe, este prea puţin important că este la Consiliul Judeţean sau la Primărie această locaţie, important este să se facă un proiect şi să existe un proiect. Nu este ceva care să fie, să spun aşa, decisiv că este la Consiliul Judeţean sau la Primărie, ne interesează produsul finit, ca şi la sala de sport. Reporter: Mulţumesc că sunteţi in continuare aproape de proiect. -: /.../ Reporter: Domnule premier, preşedintele ţării a spus că nu crede că cineva ii va cere demisia Laurei Codruţa Kovesi, pentru că are el informaţii. La ce credeţi că se referă? Unu. Și, doi, /...;/ tot şeful statului a spus că nu are de gand să semneze vreun act de coabitare cu PSD. Cum credeţi că vor merge lucrurile...;? Sorin Grindeanu: Nu am de unde să ştiu ce ştie domnul preşedinte că ar fi legat de acest subiect. Eu aştept evaluarea domnului ministru al justiţiei, a domnului Tudorel Toader. Pană atunci, lucrurile cred că răman doar in zona speculaţiei. Am foarte mare incredere in domnul ministru şi, aşa cum vă spuneam, aşteptăm evaluarea. Legat de coabitare sau de ce spuneaţi, aş dori să clarific. Am văzut că au apărut in spaţiul public anumite lucruri legate de semnarea unui pact intre guvern şi Administraţia Prezidenţială: nu există aşa ceva. Istoria ne arată că, in urmă cu cinci ani, chiar dacă s-au semnat asemenea hartii, nu au avut nici o valoare, fiindcă imediat au inceput certuri cine să fie reprezentantul Romaniei la Consiliul Europei. Pe mine mă interesează - şi pe noi ne interesează - ca, pe proiectele importante de ţară, să avem dialog, să putem să ne unim energiile pentru a atinge ţintele date de acele proiecte de ţară, cum ar fi punct de vedere comun vizavi de mult discutatele scenarii la nivel de UE, Europa in mai multe viteze şi aşa mai departe. Sau, un alt exemplu, cel legat de proiectul legii educaţiei - există o comisie la nivelul Administraţiei Prezidenţiale care a lucrat, noi dorim, pană la sfărşitul anului, să venim cu un nou proiect al legii educaţiei, in dialog cu toată lumea. Am dat două exemple legate de anumite proiecte de ţară şi care nu inseamnă coabitare. Reporter: Dar, in aceste condiţii, in care şi dumneavoastră aţi spus că declaraţiile preşedintelui au fost cele care au fost, cum credeţi că vor decurge inţelegerile guvernului cu Administraţia prezidenţială? Sorin Grindeanu: Instituţional corect, dacă ne inţelegem fiecare rolul. Dacă fiecare dintre noi inţelege rolul constituţional pe care-l avem, nu există nici un fel de problemă. Reporter:/.../ Domnule Grindeanu, mi-aţi creat mie o nelinişte, deci aţi spus că orice s-ar pune pe hartie intr-un