RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-RODezbaterea "Mobilitate, educație, angajare – premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilități în societate", organizată la GuvernȘtiri din 05.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/dezbaterea-quot-mobilitate-educatie-angajare-premise-pentru-integrarea-persoanelor-cu-dizabilitati-in-societate-quot-organizata-la-guvernGalerie foto Cancelaria Prim-Ministului și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități au organizat astăzi, la Palatul Victoria, masa rotundă cu tema Mobilitate, educație, angajare - premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilități in societate, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități. Evenimentul a avut drept scop facilitarea dialogului intre instituţiile publice, persoanele cu dizabilităţi, mediul privat şi neguvernamental cu privire la provocările din domeniul dizabilităţii şi identificarea oportunităţilor şi soluţiilor de rezolvare a acestora. La dezbatere au participat Vasile Dincu, viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dragoș Nicolae Pislaru, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Mircea Dumitru, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Mihai Tomescu, Președinte Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități. Viceprim-ministrul Vasile Dincu a subliniat faptul că deși Romania a făcut pași importanți anul acesta in domeniul dizabilității prin aprobarea Strategiei Naționale O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități 2016 -2020 și a Planului operațional privind implementarea strategiei naționale, este extrem de importantă monitorizarea implentării Strategiei. Vicepremierul Dincu a propus incheierea unui protocol intersectorial prin intermediul căruia reprezentanți ai Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, Consiliul Național al Dizabilității, Inspectoratul de Stat in Construcții și alte instituții cu atribuții in domeniu să monitorizeze respectarea prevederilor art. 63 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Prin implicarea determinată a insituțiilor statului, in următoarele patru luni vom putea avea un instrument de evaluarea pe care să il aplicăm la nivel național și care să ne ofere o imagine reală insituțiilor publice din perspectiva accesibilității pentru persoanele cu dizabilități. Ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, a reafirmat faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități in societate este o prioritate pentru Ministerul Muncii, iar angajarea in muncă este unul dintre elementele esențiale pentru a preveni izolarea și segragarea socială. De prea multă vreme, accentul a fost pus pe indemnizațiile acordate persoanelor cu dizabilități și cu toții trebuie să ințelegem că nu putem fi mulțumiți de nivelul acestor idemnizații deoarece nu permit o viață decentă. Angajarea in muncă le oferă persoanelor cu dizabilități nu doar un venit onorabil, mult peste acele indemnizații, dar faptul că astfel au șansa să producă, să servească societatea, are efect benefic la nivel psihologic. Tocmai de aceea regăsim in randul acestor persoane depresii, adesea ajung la disperare, se simt o povară pentru restul societății. Noi ii facem să se simtă o povară prin cele mai mici gesturi. Tot astăzi a fost lansat pachetul măsurilor active de ocupare de care vor beneficia și persoanele cu dizabilități. La nivel național există 775.000 persoane cu dizabilități, iar aproximativ 35.000 dintre acestea sunt angajate, ceea ce reprezintă 17,56% din grupa potențial activă. In acest context, ministrul Muncii, Dragoș Paslaru, a subliniat, pe de o parte, importanța ca agențiile județene de ocupare a forței de muncă să se ocupe predilect de angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile și, pe de altă parte, necesitatea ca administrația publică să devină un angajator important al persoanelor cu dizabilități. Mircea Dumitru, ministrul Educației, a subliniat importanța modificării cadrului legislativ astfel incat să nu mai existe bariere in ceea ce privește integrarea in invățămantul de masă a copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale. De asemenea, ministrul Educației a apreciat că este vital să incudem in curriculum de formare profesională a cadrelor didactice un nou modul specific care să abordeze dizabilitatea. Participanții la intalnire, peste 70 de persoane din sectorul public, neguvernamental, dar și persoane cu dizabilități, au salutat perspectiva integrată in care au fost analizate și prezentate toate cele trei teme supuse discuției: anagajare, educație, accesibilitate și mobilitate. In cadrul intalnirii au fost anunțate două parteneriate intre Autoritatea Națională pentru persoanele cu dizabilități și sectorul privat. Primul a fost incheiat cu eJobs Grup și va viza dezvoltarea de servicii care să vină in sprijinul anagajaților și angajatorilor privați pentru a crește rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități. Cel de-al doilea a fost incheiat cu Code for Romania și iși propune realizarea unei hărți a tuturor instituțiilor, spațiilor și serviciilor de interes public și gradul lor de accesibilitate pentru persoanele cu handicap fizic, vizual sau auditiv. Prin această aplicație mobilă se dorește să fie ajutate toate persoanele cu dizabilități să verifice dacă destinațiile lor le facilitează accesul și să semnaleze dacă o instituție sau un spațiu destinat utilizării publice nu intrunește condițiile necesare. 2016-12-05 16:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dizabilitati-9927_c.jpgAcțiune de documentare privind achizițiile de produse software la nivelul ministerelor și instituțiilor aferente, realizată de Corpul de Control al Primului-ministruȘtiri din 05.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/actiune-de-documentare-privind-achizitiile-de-produse-software-la-nivelul-ministerelor-i-institutiilor-aferente-realizata-de-corpul-de-control-al-primuluiCorpul de Control al Primului-ministru a efectuat o acțiune de documentare cu privire la achizițiile de produse software realizate, in perioada 01.01.2011 - 31.07.2016, la nivelul ministerelor Guvernului Romaniei și unităților aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora. Acțiunea de documentare a constat in clarificarea următoarelor aspecte: situația la zi a contractelor privind achizițiile de produse software realizate de către aceste entități publice aflate in competența de control a Corpului de control al primului-ministru, stadiul execuției contractelor privind achizițiile de produse software, precum și identificarea eventualelor situații de nefuncționare/neutilizare/expirare a produselor/licențelor software achiziționate de entitățile publice sus-menționate. Pentru realizarea acestei analize, Corpul de Control al Primului-ministru a solicitat informații cu privire la achizițiile de produse software de la următoarele ministere: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Culturii; Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice; Ministerul Energiei; Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Justiției; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice; Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională; Ministerul Sănătății; Ministerul Tineretului și Sportului; Ministerul Transporturilor; Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și al unităților aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora. Din analiza acestor informații a rezultat că un număr de 19 entități publice au achiziționat produse și licențe software și au incheiat peste 10.000 de contracte/comenzi, in valoare totală de 3.733.043.559,97 RON, cu TVA, pentru care a fost plătită suma totală de 3.131.204.615,99 RON, cu TVA. De asemenea, legat de stadiul executării contractelor privind achizițiile de produse software, s-a constatat că au fost finalizate aproape in totalitate, produsele software achiziționate fiind instalate/utilizate in incinta entităților, insă, au fost identificate și anumite situații de nefuncționare/neutilizare a acestora de către entitățile publice. Astfel, un număr de 9 entități publice impreună cu unitățile aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au plătit suma de 110.290.733,41 RON pentru produse/licențe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultăți in exploatare sau cu defecțiuni, din diverse cauze. Avand in vedere aspectele constatate, Corpul de Control al Primului-ministru propune aprofundarea acțiunii de documentare, in următoarele 12 luni, prin intermediul unor acțiuni de verificare punctuale efectuate de către structurile abilitate din cadrul ministerelor de resort (corp de control al ministrului, direcții de control etc) la nivelul tuturor entităților care au făcut obiectul acțiunii de documentare, cu informarea Corpului de control al primului-ministru. Totodată, Corpul de Control al Primului-ministru a recomandat inființarea unei structuri specializate de control și management la nivel central, precum și la nivelul fiecărui minister, cu atribuții in monitorizarea achizițiilor, respectiv in implementarea și utilizarea produselor software de către toate structurile administrației publice. ***Sinteza Notei de informare privind achizițiile de produse software realizate la nivelul ministerelor Guvernului Romaniei și unităților aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora, in perioada 01.01.2011 - 31.07.2016 este disponibilă integral, pe site-ul Guvernului Romaniei, la adresa: https://goo.gl/UtfNDI 2016-12-05 12:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-05-12-38-19big_sigla_ccpm.pngMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia Zilei Naționale a României Știri din 01.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-ocazia-zilei-nationale-a-romaniei ​[Check against delivery] Se spune despre 1 decembrie 1918 că a fost un miracol al istoriei. Și, intr-adevăr, consfințirea Marii Uniri, a Romaniei moderne, putem să spunem că a fost un miracol al istoriei, insă in spatele miracolului se află oameni in primul rand, oameni care au știut să viseze, care au știut să pună in aplicare acest ideal cu consecvență, cu stăruință. Mă gandesc la personalități politice, la oameni de cultură, la oameni care pur și simplu au crezut in acest ideal și și l-au asumat de la o generație la cealaltă. Și acest lucru a fost posibil atunci, in 1918, pentru că am avut calitate in educație, valoare in cultură, a fost posibil datorită curajului armatei romane, a fost posibil pentru că am avut oameni politici inspirați. Și in felul acesta a putut să inceapă acest vis al Romaniei moderne, al Romaniei intregi. Astăzi, la 98 de ani de la acel moment, la doar 2 ani inainte de centenarul Marii Uniri, suntem in fața unei provocări care să ne permită să desăvarșim acest proiect al Romaniei moderne. Și acest lucru este posibil asumandu-ne un proiect de țară impreună, dincolo de diferența de viziune, dincolo de chestiunile cotidiene pe care le mai avem de rezolvat, acest vis și această viziune asupra a ceea ce vrem de la Romania modernă, de la Romania viitorului ne poate ajuta să găsim in noi forța coerenței, forța coeziunii in a susține un proiect de țară. Suntem intr-un moment in care prin alegerile pe care le vom face, prin stăruința și consecvența cu care vom fi capabili să ducem un proiect la bun sfarșit, de acestea va depinde viitorul Romaniei. Și putem, sunt convins că putem să ni-l asumăm impreună. La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani, oriunde v-ați afla! La mulți ani, tuturor celor care trăiesc in Romania! Galerie foto Participare la parada militară desfășurată de Ziua Națională a Romaniei in Piața Arcul de Triumf din București 2016-12-01 09:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_1509-edit.jpgDe anul acesta, rezidenții în medicină, medicină dentară și farmacie din România își pot alege repartizarea în orice spital din România în care sunt locuri sau posturi libereȘtiri din 30.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/de-anul-acesta-rezidentii-in-medicina-medicina-dentara-i-farmacie-din-romania-i-i-pot-alege-repartizarea-in-orice-spital-din-romania-in-care-sunt-locuri-sau-posturi-liberePentru a putea pune la dispoziție medicilor rezidenți din Romania o paletă mai largă de opțiuni in ceea ce privește rezidențiatul, Ministerul Sănătății a realizat, cu ajutorul echipei GovITHub, o actualizare de arhitectură și interfaţă de afişare pentru sistemul informatic de gestiune a repartizării rezidenților. Ministerul Sănătății a actualizat anul acesta metodologia concursului naţional de intrare in rezidențiat pe post şi pe loc in domeniile medicină, medicină dentară și farmacie. Astfel, din noiembrie 2016, se face o singură clasificare naţională pentru fiecare domeniu, iar medicii rezidenți pot alege, in funcție de punctajul obținut, oricare loc sau post dintre cele scoase la concurs la nivel național. Pană in prezent, rezidenții susţineau concursul intr-unul din cele 6 centre universitare in care se organiza concursul şi puteau opta doar pentru locurile și posturile disponibile in centrul de concurs si centrul arondat acestuia. Acest lucru a fost posibil printr-o actualizare de interfaţă şi de arhitectură a sistemului informatic de repartizare a rezidenților folosit de către Ministerul Sănătății. Astfel, sistemul informatic a putut transmite concomitent procesul de repartizare către toate centrele universitare, precum și opțiunile candidaților și a permis actualizarea in mod automat a tuturor locurile/posturile rămase, la nivel național, pentru a asigura tranparența procesului. Ca urmare a colaborării dintre Ministerul Sănătății şi GovITHub, candidaţii au putut beneficia de o metodă clară şi eficient de prezentare a informaţiilor, fapt ce a facilitat procesul de selecţie și de repartizare. Ministerul Sănătăţii a fost beneficiarul direct al acestei actualizări a sistemului informatic. Pe langă acesta, beneficiarii indirecţi sunt Centrele Universitare din Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iaşi, Oradea, Sibiu, Targu Mureș, Timişoara, cat și cei 5757 candidaţi - din care 3728 eligibili. Mai multe detalii despre contribuția echipei GovIThub in actualizarea sistemului informatic folosit la repartizarea medicilor rezidenți din Romania sunt disponibile la adresa http://ithub.gov.ro/2016/11/28/rezidentiat-2016/ __ Realizarea acestui proiect este rezultatul unui efort comun al mai multor membrii din echipa extinsă GovITHub (bursieri, voluntari) şi a echipei responsabile de la Ministerul Sănătății, impreună cu reprezentanții centrelor universitare, cărora le mulțumim pentru deschidere. Programul GovITHub iși continuă astfel misiunea de a sprijini instituțiile și administrațiile publice din Romania să iși imbunătățească serviciile in slujba cetățenilor, prin plus valoare asigurată de sisteme digitale și informatice eficiente, construite pe principiile Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Cyber Security and Privacy. 2016-11-30 10:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-30-10-54-23big_1.jpgSituația contractelor de deszăpezire la nivel naționalȘtiri din 29.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/situatia-contractelor-de-deszapezire-la-nivel-nationalRespectand standardul de transparență asumat la inceputul mandatului, Guvernul dă publicității - Centralizatorul contractelor de deszăpezire pe drumurile publice pentru perioada sezonului rece 2016-2017 incheiate pană la data de 25.11.2016. Anterior, actualul Guvern dăduse publicităţii o situaţie similară aferente iernii, sfarșitului de an 2015 - inceputului de an 2016. Avand in vedere importanța acestui subiect pentru siguranța cetăţenilor, Cabinetul Cioloș a centralizat aceste informații de interes public şi le pune la dispoziția cetățenilor. In situația atașată sunt prezentate informații despre stadiul de pregătire și intervenție a autorităților competente pentru menținerea stării de viabilitate a rețelei de drumuri publice la nivel național, pentru perioada sezonului rece 2016-2017. In 29 de județe au fost incheiate contracte pentru intreaga rețea de drumuri naționale. Gradul de acoperire, conform contractelor incheiate, este parțial in județele Călărași, Dambovița și Ilfov, iar 9 județe nu au contracte de deszăpezire in vigoare pentru sezonul rece intrucat procedurile de atribuire se află in diferite stadii: suspendate/contestate/anulate. Pe sectoarele de drumuri naționale pentru care nu sunt semnate acorduri cadru și nici contracte subsecvente se va acționa cu utilaje proprii ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR S.A.), precum și prin redistribuire de utilaje din viitoarele acorduri cadru care sunt in curs de semnare. Referitor la drumurile județene, activitatea s-a finalizat in 35 de județe, cu următoarele precizări: in județele Mehedinți și Neamț sunt incheiate contracte cu valabilitate pană la sfarșitul acestui an și se urmează procedura de achiziție pentru următoarea perioadă, incepand cu 01.01.2017. In județul Constanța intervenția se asigură in regie proprie cu mențiunea că Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Constanța se află in procedură de faliment, iar in județul Argeș, deszăpezirea se realizează in regie proprie, prin utilaje din dotarea Direcției Județene de Drumuri și Poduri. Pe raza județelor Călărași și Gorj deszăpezirea se asigură pentru drumurile județene asfaltate/pietruite, cu excepția tronsoanelor cu trafic redus de vehicule. Au contracte incheiate pentru o parte din teritoriul de competență la nivel județean următoarele: Dambovița, Giurgiu și Mureș (in prezent, se desfășoară procedura de atribuire pentru celelalte zone), iar in județul Prahova nu sunt incheiate contracte (procedurile de achiziție fiind in diverse stadii). La nivelul Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) activitatea se desfășoară in regie proprie sau pe bază de contract, de către operatori economici. Din datele centralizate pană la data de 25 noiembrie a.c., 2.134 din cele 3.186 de Unități Administrativ Teritoriale au asigurată activitatea de deszăpezire. La nivelul a 18 județe și municipiul București activitatea este finalizată, iar in restul de 23 de județe situația diferă de la un UAT la altul, acestea asigurand activitatea de deszăpezire in regie proprie sau prin contracte cu operatori economici, datele finale nefiind transmise Instituțiilor Prefectului care le și publică pe pagina de internet. Precizăm faptul că, incheierea contractelor de deszăpezire a diferitelor sectoare de drum (naționale, județene, municipale/orășenești/comunale) sunt incheiate individual de autoritățile locale competente cu diferiți agenți economici sau prin intermediul Asociațiilor de Dezvoltare Inter-Comunitară, respectiv pot fi asigurate in regie proprie. Premierul Dacian Cioloș a cerut Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) să se asigure că toate aceste informații sunt puse la dispozitia cetătenilor. In formatul interactiv creat de MCPDC, cu informațiile puse la dispoziție de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI), datele se pot actualiza in timp real funcție de informațiile transmise de autoritățile competente. Harta interactivă este disponibilă aici: https://goo.gl/InTyeM Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier de Presă MCPDC la mobil 0733 309 633/ 0799 010 219 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro 2016-11-29 14:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_hartă.jpgSalariul minim pentru 2017 și proiectul legii salarizării unitare, teme discutate în Consiliul Național TripartitȘtiri din 28.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/salariul-minim-pentru-2017-i-proiectul-legii-salarizarii-unitare-discutate-in-consiliul-national-tripartitGalerie foto Participarea premierului Dacian Cioloș la Intrunirea Consiliului Național Tripartit *** Reprezentanții Executivului au discutat luni, in cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim in anul 2017 și au prezentat o serie de modificări propuse in proiectul de lege privind salarizarea unitară. Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate și patronate, ca in următoarele două săptămani să inainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat in plată pentru anul 2017, urmand ca pană la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim, conform prevederilor legale. Premierul Dacian Cioloș a transmis partenerilor sociali că pentru anul 2017 nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca in anii precedenți. Incepand de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează in prezent un grup de experți independenți. - Am venit la această intalnire fără idei preconcepute. Suntem deschiși propunerilor partenerilor sociali și suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar și pentru a continua să lucrăm impreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate in evoluția salariului minim, a declarat premierul Dacian Cioloș. Ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulți pași, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederațiile sindicale și de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Național Tripartit pentru a se ajunge la un consens. Ministrul Muncii a precizat că pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat in plată in Romania și evaluarea impactului economic și social al aplicării acestuia. Studiul realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică in domeniul Muncii și Protecției Sociale include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat in plată. Studiul are caracter de documentare, neavand efecte in stabilirea salariului minim in 2017. Rezultatele studiului sunt utilizate, intr-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al Romaniei. Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat in plată este elaborat de un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali, și va fi gata pană la sfarșitul anului. Acest studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate in Romania cu salariul minim și evidențiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune cinci scenarii privind creșterea salariului minim și impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecărui scenariu asupra mediului economic. In prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată se stabileşte pe baza următoarelor elemente: art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de Romania in 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate in risc de sărăcie și excluziune socială recomandarea Comisiei Europene cu privire la imbunătățirea ponderii salariului minim in salariul mediu, astfel incat raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este in țările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un inalt nivel de folosire a forţei de muncă. Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat in plată a fost majorat de la 500 lei in anul 2008, la 1.250 incepand cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia in caştigul salarial mediu brut din Romania a crescut de la 29,8% cat era in anul 2008 la 46,62% in anul 2016. O sinteză cu principalele concluzii ale studiului: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect-sinteza.pdf Studiul integral poate fi consultat la: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect.pdf In ceea ce privește proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul muncii, Dragoș Pislaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei pană in 2022. Creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al președintelui, dar și că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual. Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile in care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanță in limita a 5% din buget. - In privința proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel incat să rezolvăm problema inechităților din sistem și să nu afectăm salariile aflate in plată, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali in perspectiva consultărilor ce vor avea loc in comisia de dialog social de la Ministerul Muncii. 2016-11-28 16:38:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-28-04-40-26big_sigla_guv_albastru_vizita.pngLansarea seriei de dezbateri „România Centenară – Reflecții despre trecut și viitor”Știri din 28.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/lansarea-seriei-de-dezbateri-romania-centenara-reflectii-despre-trecut-i-viitorLansarea seriei de dezbateri - Romania Centenară - Reflecții despre trecut și viitor Departamentul Centenar al Guvernului Romaniei și Institutul Cultural Roman vă invită marți, 29 noiembrie 2016, incepand cu ora 18.30, la sediul ICR, Sala Mare (Aleea Alexandru nr. 38, Sector 1, București), la lansarea seriei de dezbateri - Romania Centenară - Reflecții despre trecut și viitor. In cadrul evenimentului vor susține intervenții domnul Radu Boroianu, Președintele Institutului Cultural Roman; acad. Victor Spinei, Vicepreședintele Academiei Romane; prof. univ. dr. Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, Coordonatorul Departamentului pentru Cultură, Culte și Centenar; Secretarul de Stat Florin-Daniel Șandru, Coordonatorul Departamentului Centenar; dr. Cristian Păunescu, Consilierul Guvernatorului BNR; prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Consilierul Ministrului Educației și Cercetării Științifice; dr. Carmen Mușat, Redactor-șef Observator Cultural; domnul Liviu Tofan, Directorul Institutului Roman de Istorie Recentă. Dezbaterea va fi urmată de vernisajul expoziției de fotografie Personalități ale Marelui Război, realizată de Departamentul Centenar in colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Romaniei și Arhivele Naționale ale Romaniei. Accesul publicului la eveniment este liber. 2016-11-28 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-28-09-00-44big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Forumul Societății Civile din Europa Centrală și de EstȘtiri din 26.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-forumul-societatii-civile-din-europa-centrala-i-de-est Galerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Forumul Societății Civile din Europa Centrală și de Est [Check against delivery] Dacian Cioloş: Vă mulțumesc foarte mult! In primul rand, aș vrea să mulțumesc FDSC pentru organizarea acestui eveniment și pentru implicarea activă nu numai la nivel național, dar și la nivel european, in promovarea implicării societății civile in susținerea democrației. Și, de asemenea, sunt foarte fericit să mă aflu aici, alături de Karen Fogg, care a petrecut mulți ani in Romania in calitate de reprezentant al delegației UE şi care a sprijinit țara noastră in procesul aderării la Uniunea Europeană. In același timp, mă bucură să văd un oficial al UE implicat atat de mult in societatea civilă. Și consider că este un adevărat dar, să spun așa, pentru societatea civilă să cunoască opiniile unei asemenea personalități experimentate. Dacă imi permiteți, acum imi voi continua intervenția in limba romană. In primul rand aș incepe reamintindu-mi cat de importantă a fost implicarea societății civile, pentru că vorbeam de pregătirea procesului de aderare a țărilor din Europa Centrală și de Est sau, hai să spun, a unor țări din Europa Centrală și de Est pentru aderarea la Uniunea Europeană, și cred că a fost o foarte bună oportunitate nu doar pentru a implica societatea - din punctul meu de vedere, nu suficient, la momentul respectiv - in acest proces de pregătire al aderării țărilor din Europa Centrală și de Est la Uniunea Europeană, dar a fost și un foarte bun moment de clădire a societății civile in aceste țări, după căderea comunismului, și un proces care a dat sens, de fapt, construcției democrației, dincolo de democrația instituțională. A construit, incet-incet, democrația participativă, care după părerea mea in continuare trebuie să fie intărită. Trecem, așa cum și dumneavoastră ați menționat, trecem printr-o perioadă un pic aparte, aș spune, pentru Uniunea Europeană, pentru că după o perioadă de prosperitate, de creștere, care a permis și extinderea Uniunii Europene, masiva extindere, de la 15 la 28 de state membre astăzi, cunoaștem un fenomen de populism care prinde, și capătă, și caștigă, din păcate, tot mai mult teren. Și cred că trebuie să privim intr-un mod foarte pragmatic și realist acest fenomen și să nu cădem in capcana aceasta a negativismului și antagonizării societății, din cauza sau datorită acestui fenomen. Acest curent populist care prinde, iată, nu doar in Uniunea Europeană, ci și in alte părți din lume, și nu in orice părți din lume, ci in acele părți care au o istorie democratică foarte consistentă și care și-au bazat construcția statală pe principiile democrației, totuși, acest curent populist prinde și acolo. Și tocmai din acest motiv cred că trebuie să ne punem intrebarea intr-un mod foarte pragmatic și realist: unde iși au rădăcinile aceste curente populiste și cum le putem trata, pentru a nu slăbi democrația, ci pentru a ieși intăriți in ceea ce privește procesul democratic in urma acestui fenomen. Și eu aș nota, in primul rand, această falie intre societate și leadership și, mai ales, intre societate și leadership-ul politic, care se adancește, din păcate, in ultimii ani, această divizare, care este exploatată de unii, construind aceste curente populiste. Insă ceea ce este interesant este că rar am văzut pană acum sau aș putea să spun că nu am văzut formațiuni populiste care să fie in măsură să treacă dincolo de a revendica in mod negativ anumite evenimente. Nu am văzut astfel de formațiuni capabile să propună și soluții aplicabile la problemele pe care le ridică. Se concentrează in populism foarte multă energie pentru a explica ce nu merge și a explica intr-un mod simplist, și nu simplu și inteligibil, intr-un mod simplist ceea ce nu merge, fără insă a propune soluții și alternative. Și cred că de aici trebuie să pornim atunci cand tratăm aceste chestiuni legate de populism. Nici Romania nu este ocolită de această abordare, chiar dacă aș menționa totuși faptul că in continuare Romania este una din rarele țări din această zonă care nu are incă partide populiste sau extremiste in Parlament și sper să nici nu fie cazul, chiar și după aceste alegeri. Asta nu inseamnă că anumite formațiuni politice nu folosesc abordări populiste mai ales in campanii electorale. Și aici se speculează, in primul rand, cel puțin in Romania, ce simt eu, se speculează diferențele de așteptări intre diferitele categorii sociale din partea instituțiilor statului, din partea decidenților. Pe de altă parte, se compensează anumite neajunsuri in reforma unor instituții sau politici ale statului, incapacitatea de a duce la bun sfarșit aceste reforme sunt compensate in discursul populist cu provocarea fricii, provocarea de teamă, de ură, care duce apoi la manipulare. Și, aș nota, de multe ori se folosește aceasta teamă și ură chiar impotriva străinilor făcand această paralelă intre noi, acasă, și ei dincolo, uitandu-se faptul că avem, aș spune, cateva milioane de romani care lucrează in străinătate, care au contact cu aceasta străinătate și care, de fapt, in viața lor de zi cu zi integrează ceea ce, din păcate, unii lideri politici speculează, cum spuneam, in mod simplist. Deci, avem canale, avem mijloace prin care cred că putem combate astfel de discursuri și astfel de abordări dacă reușim să depășim abordarea simplistă a lucrurilor. In Europa, in Uniunea Europeană, la fel, am simțit in ultimii ani aceste curente populiste crescand și ințeleg că aceeași percepție ați avut-o și mulți dintre dumneavoastră - este și unul dintre motivele pentru care ați decis să tratați acest subiect astăzi - și cred că și in Uniunea Europeană, la fel cum spuneam, am simțit asta in Romania, acest curent populist crește pe falia care s-a creat in ultimii ani intre leadership-ul decizional și societate, in incapacitatea de a comunica anumite decizii și de a conecta aceste decizii la realități, la așteptările din societate, și nu doar la așteptările din societate, dar chiar și la unele soluții care pot să emeargă din societate. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, trebuie să recunoaștem, a cunoscut in acești ani, din 2004 incoace un curajos proces de extindere, in care am trecut, cum spuneam, de la 15 la 28 de state membre și am realizat și inregistrat acest proces de extindere concentrandu-ne mai ales pe procesul de aderare instituțională formală la Uniunea Europeană, fără să acordăm suficientă atenție și procesului de integrare a noii Uniuni Europene extinse. Și sigur că o Uniunea Europeană cu 28, față de una cu 15 trebuie să trateze probleme mult mai complexe, nu doar din punct de vedere al conținutului lor, dar și din punct de vedere al procesului decizional, pentru că te adresezi la o masă mult mai mare de oameni, la o mult mai mare diversitate și acesta este din punctul meu de vedere bogăția Uniunii Europene, această unitate in diversitate, doar că această unitate trebuie să fie și in măsură să trateze diversitatea intr-un mod foarte pragmatic și consistent și probabil că nu am acordat suficient timp și suficientă consistență acestui proces de integrare după ce a avut loc extinderea, probabil și din motive obiective, pentru că am inregistrat imediat după finalizarea procesului de extindere, din 2008-2009, criza financiară, urmată apoi de criza economică, cu impact in unele părți din Uniunea Europeană și a trebuit să ne focalizăm in a găsi soluții imediate la astfel de probleme, urmate apoi de problemele legate de terorism, de migrație, cărora nu am fost intotdeauna in măsură să le aducem răspunsuri suficient de consistente, probabil și datorită faptului că această consolidare post-aderare nu a fost suficient consumată. Și atunci am inregistrat această tendință de repliere naționalistă și populistă in fața problemelor pe care, din punctul meu de vedere, in continuare, trebuie să le rezolvăm la nivel european, pentru că cred cu tărie că aceasta este soluția și cred cu tărie că Uniunea Europeană este in măsură să depășească și aceste momente dificile și să iasă intărită din acest proces, insă găsind noi soluții și noi forme de democrație participativă, care in momentul de față nu sunt suficient consolidate in structurarea instituțională pe care o cunoaște Uniunea Europeană in momentul de față și, pe de altă parte, cred că avem nevoie și de mai multă onestitate din partea statelor membre vizavi de această construcție care este Uniunea Europeană, și care este a noastră și nu este a lor, la Bruxelles, ci este a noastră, in fiecare stat membru, și deci asta presupune și mai multă asumare onestă din partea liderilor guvernamentali din statele membre in acest proces de reconstrucție sau de imbunătățire a construcției europene in perioada care vine. Deci cred, nu doar datorită Brexit-ului, ci și datorită acestui fenomen pe care il cunoaștem, cred că modalitatea de a ieși invingător din acest proces este tocmai sau stă tocmai in capacitatea de a inova noi forme de democrație participativă in Uniunea Europeană, care să depășească acest clivaj intre noi, aici, acasă și ei, acolo, care nu ințeleg problemele pe care le avem noi aici, acasă. Ce putem face impreună, și cand spun impreună mă gandesc la guverne și organizații neguvernamentale? Cred că, in primul rand, avem nevoie să dezvoltăm și mai mult mecanismele de conlucrare intre societatea civilă și instituțiile guvernamentale, să dezvoltăm un dialog bazat pe interes comun și să identificăm mai bine interesul comun din punctul de vedere al instituțiilor guvernamentale, care au ca principală sarcină să pună in aplicare un program de guvernare reieșit dintr-un proces electiv democratic din partea Parlamentului, și, pe de altă parte, societatea civilă, care dorește să se asigure că implementarea acestor programe de guvernare nu se realizează in favoarea unor categorii sociale și in detrimentul altor categorii sociale. Avem nevoie să ne bazăm dialogul in primul rand pe onestitate și pe transparență și cred că este modalitatea prin care putem reduce acea falie intre societate și leadership, leadership-ul asumat al acestei societăți și reieșit din procesul democratic.Și cred că credibilitatea in continuare a procesului democratic, a procesului electiv democratic, constă tocmai in această capacitate de a trata relația dintre structuri guvernamentale și neguvernamentale, intre guvern și societate, pe bază de onestitate și de transparență. Se vorbește foarte mult in momentul de față de guvernare deschisă și din punctul meu de vedere, intr-un foarte concis, guvernare deschisă inseamnă transparență și onestitate in relația aceasta a guvernului cu diferitele părți din societate. Și altfel spus, un stat care să fie mai lizibil pentru cetățean in ceea ce decide și in ceea ce face, in modul in care aplică politicile publice. Cred că avem nevoie - și asta vă spun și din experiența acestui an de guvernare - de tot mai multe parteneriate pe subiecte de interes general, cred că o să recunoaștem că in anumite etape structuri din societatea civilă o iau inaintea unor instituții ale statului din punct de vedere al performanței, chiar al performanței aplicării unor politici publice și atunci cred că nu trebuie să evităm in a construi aceste parteneriate nu doar pentru a intări transparența și dialogul dintre structuri guvernamentale și neguvernamentale, dar și pentru a avea o infuzie de experiență care poate să fie punctuală din partea societății civile in structuri guvernamentale și care apoi să poată să fie extinsă de către aceste instituții guvernamentale. Și cred că avem nevoie de acest gen de parteneriat nu doar in politici legate de domeniul social sau de domeniul mediului, a protecției mediului și a gestiunii resurselor naturale, unde societatea civilă este foarte activă cel puțin in Romania in ultimii ani, dar şi in domeniul economiei, in economie socială, in educație, in sănătate, in justiție şi aș aminti şi dezvoltarea locală, pentru că cred că dincolo de relația dintre guvern şi organizații ale societății civile avem nevoie de multă sau mai consistentă democrație participativă și la nivel local. Şi la nivel local, in mediul citadin, dar mai ales in mediul rural. Sigur, vorbesc aici in primul rand de Romania, dar nu m-aș limita doar la Romania, pentru că am trăit experiența acestei nevoi şi in alte părți din UE. Deci cred că societatea civilă din UE cu cat este mai aproape de local cu atat va fi mai eficientă și in modul de a influența pozitiv politicile publice la nivel guvernamental, național şi european. Și am incercat cu acest guvern, chiar dacă mandatul nostru a fost unul scurt, am incercat să deschidem anumite porți spre acest mod de abordare şi aș aminti aici in primul rand, așa cum am văzut că a fost deja menționat in sală, crearea acestui minister pentru consultare publică şi pentru dialog civic. A fost foarte clar pentru mine incă de la inceput, cand am constituit guvernul, că nu e suficient să semnăm acorduri de parteneriat intre guvern și societatea civilă, ci trebuie să avem un instrument guvernamental foarte clar ale cărui principale activități pe toată durata mandatului să fie acelea de a asigura legătura cu societatea civilă, dar și de a se asigura că instituțiile guvernamentale, instituțiile statului ințeleg și integrează această nevoie de conlucrare cu societatea civilă. Și acesta a fost rolul Violetei Alexandru in cursul acestui an. A fost o experiență in premieră pentru noi toţi, a fost un minister care s-a creat de la zero și care nu a avut nevoie de o structură foarte stufoasă pentru a fi eficient și cred eu că lăsăm in urmă sau lăsăm pentru viitorul guvern o platformă, care nu poate să fie decat benefică pentru orice guvern s-ar instala, in măsura in care acel viitor guvern ar dori să depășească abordarea populistă și simplistă și să folosească acest instrument pentru ca lucruri care cateodată sunt complicate, pentru că birocrația nu are cum să fie altfel decat complicată, dar să poată să fie explicate in mod simplu. Și nu doar de a explica birocrația complicată in mod simplu, dar și de a simplifica birocrația, pentru că acesta a fost un alt rol și al acestui minister pentru dialog civic, dar și al altor instituții din guvern, inclusiv de la nivelul Cancelariei Prim-ministrului. Am investit timp, energie și resurse pentru a simplifica pe cat posibil lucrurile, pentru a reduce birocrația, dar aici sunt conștient că nu este decat un inceput și avem foarte mult de lucru pentru aceasta. Și pentru a reuși in acest proces, așa cum știu că alte state membre din Uniunea Europeană au o bună experiență, avem nevoie de mai multă digitalizare, mai multă informatizare in administrația publică și este proces pe care l-am inceput. Romania a cheltuit foarte mulți bani in acești ultimi ani pentru diferite platforme informative, insă din păcate i-a cheltuit fără cap de multe ori, și acum facem eforturi ca să folosim aceste diferite platforme informatice, să le interconectăm pentru a putea ajunge și la rezultate, și anume să simplificăm relația dintre stat și cetățean și să o eficientizăm. Și aici, la fel, ne-am dat seama că nu e suficient să ne bazăm doar pe structurile guvernamentale in acest proces, că avem nevoie din cand in cand de o infuzie de idei proaspete și de imaginație și de inovație, care să vină din partea unor oameni experimentați și pornind de la această nevoie, am creat și ceea ce, cel puțin cei care locuiesc in Romania probabil că au auzit de acea platformă Gov IT Hub, in care la nivelul guvernului am creat o platformă, in care am invitat IT-iști provenind din start-up-uri sau din companii experimentate in domeniul IT-ului, a dezvoltării de software, pe care i-am invitat să petreacă un, hai să-i spunem, un fel de fellowship la guvern pe o perioadă de șase luni de zile, in care să ne ajute să dezvoltăm anumite aplicații, prin care să conectăm mai bine administrația publică la nevoile cetățeanului pe teme foarte precise și foarte concrete, unele dintre ele reieșind din nevoile definite de către administrația publică, altele reieșind din nevoi definite de către cetățeni. Și avem aici un nucleu de 20 de IT-iști care lucrează pentru guvern. Am văzut că in această perioadă unii politicieni i-au numit postaci pentru prim-ministru. Eu aș spune că sunt postaci, dar mai complecși, să spun așa, pentru că postează pentru publicul larg, pentru cetățeni anumite informații de interes public și creează canale informatice de comunicare cu restul societății. In jurul acestui nucleu de 20 de IT-iști se află peste o sută de voluntari IT-iști, care iși pun la dispoziție cateva ore pe săptămană in mod gratuit, pro bono, contribuind și ei la dezvoltarea acestor instrumente de comunicare și de legătură intre cetățeni și stat. Și n-aș putea să inchei ceea ce am făcut sau această scurtă sinteză a ceea ce am făcut in acest an, fără a vorbi de cateva elemente legate de transparență, și aici aș mulțumi tot Violetei pentru ceea ce a făcut in acest an pentru transparență. Sigur, dincolo de... transparentizarea cheltuirii banului public, cred că avem cea mai completă și complexă platforma la nivel european, platformă care reflectă modul in care se distribuie și se cheltuie banii publici pentru toate instituțiile care folosesc bani de la bugetul de stat. Sigur, e o platformă care trebuie in continuare dezvoltată și mai bine folosită, dar intenția noastră a fost din start să transparentizăm in mod total modul in care guvernul distribuie și cheltuie banii publici prin diferite instituții. Am transparentizat, pe cat posibil și atat cat legea ne permite, și procesul decizional la nivel guvernamental, la nivelul guvernului. Agendele guvernului sunt publice. Incercăm chiar să publicăm și documentele care urmează să fie adoptate de guvern acolo unde ele sunt pregătite din punct de vedere al conținutului, chiar inainte de decizia formală in guvern. Și aș aminti și de o mai proaspătă decizie, care are, cu siguranță, incă nevoie să fie consolidată, pentru a fi eficientă, dar ea are meritul de a exista deja. E vorba de Registrul Unic pentru transparența intereselor, registru care trebuie deschis la nivelul fiecărui minister, registru in care urmează să se inregistreze toate diferitele grupuri de interese sau companii care vin să se consulte cu demnitarii. Aș incheia cu cateva idei legate de evoluția societății civile din perspectiva mea, sau așa cum văd eu lucrurile, pornind de la diferitele experiențe pe care le-am avut in acești ani și lucrand cu societatea civilă, dar și la nivel european și acum, la nivel național. Cred că acest proces de profesionalizare a implicării in societatea organizațiilor societății civile poate să fie unul foarte util pentru a intări democrația participativă. Cu cat modul de acțiune al societății civile, care, sigur, prin definiție, e vorba de o acțiune voluntară, in cele mai multe cazuri, dar cu cat această acțiune voluntară este mai profesionistă, cu atat ea va fi și mai credibilă la nivelul societății și in raport cu instituțiile statului. Apoi, spuneam, cred că societatea civilă nu trebuie să ezite să acopere o arie cat mai largă de acțiuni, mergand de la expertiză sectorială in politici publice la acțiuni in contact cu diferite nevoi sociale, cu diferite nevoi ale diferitelor categorii sociale. Spuneam de dezvoltarea locală, care mie mi se pare esențială. Implicarea societății civile in dezvoltarea locală nu poate să fie decat salutară și eu am experiența asta in mediul rural. Grupurile de Acțiune Locală, care sunt din ce in ce mai populate și in Romania de către organizații ale societății civile, dau consistență politicii de dezvoltare rurală. Apoi, o conectare mai bună a societății civile cu mediul de afaceri cred că este benefică pentru societate, pentru că cred că o echilibrare a așteptărilor societății poate să se producă dincolo de intervenția guvernamentală și printr-o mai bună implicare civică a mediului de afaceri, a organizațiilor mediului de afaceri și aici cred că conlucrarea societate civilă cu mediul de afaceri poate să fie foarte benefică mutual, pentru ambele categorii. Și apoi aș incheia spunand că din punctul meu de vedere, sau, să spun așa, visul meu ar fi să văd că prin acest mod de implicare mai dinamică a societății civile in așteptările societății să putem ajunge și in Romania să construim o conștiință civică a acțiunii individuale făcute in interes colectiv. Cred că pentru maturizarea și consolidarea societății romanești, avem nevoie de asumarea acestei conștiințe individuale, conștiință civică individuală, adică, asumarea personală a schimbărilor pe care le așteptăm in societate și capacitatea de a transmite această asumare individuală intr-un proiect colectiv - vorbesc de proiect colectiv in mod generic - sau, altfel spus, in proiecte colective. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes și ne doresc mult succes in acest proces. 2016-11-26 13:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ong-(3-of-26).jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Ședința festivă a Curții Constituționale prilejuită de împlinirea a150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991Știri din 25.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-sedinta-festiva-a-curtii-constitutionale-prilejuita-de-implinirea-a150-de-ani-de-la-adoptarea-constitutiei-din-1866-i-a-25-de-ani-de-la-adoptarea-constitutiei-din-1991Galerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Ședința festivă a Curții Constituționale prilejuită de implinirea a150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991 [Check against delivery] Dacian Cioloș : Domnule președinte al Camerei Deputaților, Prea Fericirea Voastră, domnule Președinte al Curții Constituționale, domnule Vicepreședinte al Senatului, doamnelor și domnilor, legea fundamentală, constituția, este reperul neclintit al Romaniei, de 150 de ani, pentru funcționarea statului de drept, pentru sistemul juridic și politic. Romania a consfințit acum 150 de ani, prin adoptarea legii fundamentale, cadrul necesar funcționării instituțiilor statului, definirii valorilor societății, drepturilor, libertăților și obligațiilor fundamentale ale cetățenilor. Intre cele mai importante principii ce decurg din Constituție se numără independența justiției, ca serviciu public, dar și a judecătorilor, ca garanții esențiale ale unui stat de drept. Este ceea ce trebuie să protejăm și să asigurăm, prin toate acțiunile noastre instituționale sau politice. Constituția mai definește și protejează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor care trebuie să stea la baza oricăror decizii de politici publice pe care și guvernul le are in grijă. Să nu uităm că am pornit in 1866 cu una dintre cele mai democratice constituții din Europa, așa cum era considerată la acel moment. Mai mult, a fost o premieră pentru Sudul și Estul Europei, Romania a fost prima țară din regiune care a adoptat o constituție. Așadar, principiile statului de drept și reperele democratice au stat la temelia apariției noaste ca stat, sunt imprimate in rădăcinile noastre naționale. Aniversarea de azi a legii fundamentale are o dublă dimensiune, una care se leagă de crearea şi consolidarea Romaniei ca stat, cealaltă de recrearea Romaniei in etapa post-comunistă, cu un important element comun: parcursul democratic al Romaniei Parcursul nu a fost unul liniar - am avut deopotrivă perioade tulburi şi perioade de limpezime, de construcţie. Avem datoria de a mentine acest parcurs democratic constant. Directia si echilibrul ni le dă legea fundamentală. Romania este azi un pol regional de stabilitate, de valori democratice, de creştere economică. Ne aflăm intr-o perioadă in care, in calitate de membri ai Uniunii Europene, ai NATO, avem cele mai ample garanţii de securitate şi prosperitate pe care le-am avut vreodată in istorie. Avem cu toţii datoria de a continua pe această cale, de a transforma aceste garanţii in valoare adăugată concretă pentru statul roman şi pentru cetăţenii săi. Suntem in pragul unui examen de maturitate ca stat, ne pregătim de aniversarea Centenarului Romaniei şi imediat după, de exercitarea, pentru prima dată, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Pentru a avea forţa de a imprima o dinamică constructivă Uniunii Europene, din care facem parte, şi a ieşi din rolul pasi, Romania trebuie să se pregătească, să aibă capacitatea de a coagula valorile in care crede, viziunea pe care o are, in acţiune. Pregătirea presupune o mobilizare generală a societăţii, a mediului politic in ansamblul său. Avem nevoie de viziune, avem nevoie de un proiect de ţară şi avem nevoie de parghiile constituţionale necesare punerii lui in aplicare. Vestea bună pe care ţin să o evidenţiez pentru că de prea multe ori suntem preocupaţi de a ne critica unii pe alţii peste măsură, prinşi intr-un negativism neconstructiv, aşadar, vestea bună este că avem o bază foarte solidă. Sistemul democratic al Romaniei post-decembriste este, in liniile sale fundamentale, aşezat. Dezbaterile, abordările diferite pe care le-am avut şi le avem in societate sau in viaţa politică sunt o expresie firească a pluralismului, ele şi-au găsit un răspuns echilibrat prin vocea Curţii Constituţionale, instituţie care a contribuit enorm de mult in calitatate sa de garant al ordinii constituţionale in acești ultimi ani. Aşadar, suntem in situaţia fericită, ca stat, de a putea ajusta o construcţie solidă deja, de a face reglajul fin, astfel incat, in contextul actual echilibrul, controlul reciproc şi colaborarea loială intre puteri să fie eficiente, drepturile şi libertăţile fundamentale să fie efective. Contextul actual nu este unul uşor. E suficient să ne uităm in jur, la evoluţiile prin care trec statele in cadrul Uniunii Europene şi Uniunea ca atare. Pentru a face acest reglaj fin, pentru a asigura parghiile constituţionale necesare aplicării proiectului de ţară, avem insă nevoie de o schimbare de metodă, o schimbare a modului in care dezbatem temele publice. Faptul că avem puncte de vedere diferite, poziţii diferite, este, aşa cum spuneam, un element absolut firesc al pluralismului democratic, dar dezbaterea democratică nu este aceeea in care prevalează punctul de vedere majoritar asupra celui minoritar, in mod exclusiv, in care este punctul meu de vedere sau nimic, dezbaterea democratică este aceea cand ne ascultăm, nu doar auzim, unii pe ceilalţi, in care se naşte astfel un punct de vedere comun, un punct de vedere imbogăţit cu perspectiva celuilalt. In 2018, Romania va celebra deci centenarul Marii Uniri. 100 de ani au insemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea in NATO și Uniunea Europeană. Dacă vrem ca Romania să crească, dacă vrem ca Romania să se dezvolte, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reimprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, le asumăm. Acesta este mesajul cu care aş dori să inchei. Avem nevoie de dezbateri profunde, de substanţă, din care să rezulte o lege fundamentală adaptată, care, instituţional, să reflecte lecţiile şi experienţele democratice pe care le-am parcurs deja ca stat, și care ca substanţă, să reflecte consensul real al societăţii asupra drepturilor şi libertăţilor de care dorim să ne bucurăm şi pe care le merităm toţi ca cetăţeni. Vă mulțumesc ! 2016-11-25 13:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_aniversare_constitutie-8391.jpgControl la CNAS privind funcționarea sistemului informatic al cardului național de sănătateȘtiri din 24.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/control-la-cnas-privind-functionarea-sistemului-informatic-al-cardului-national-de-sanatateDin dispoziția premierului Dacian Cioloș, o echipă coordonată de Corpul de Control al primului-ministru va incepe o acțiune de control la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a verifica modul de funcționare a sistemului informatic al cardului național de sănătate. Controlul va fi efectuat de o echipă mixtă, formată din reprezentanți ai Corpului de control al primului-ministru și reprezentanți ai Corpului de control al ministrului sănătății. Perioada supusă verificărilor este 1 ianuarie 2016 pană in prezent. Controlul a fost dispus avand in vedere disfuncționalitățile inregistrate privind modul de funcționare a sistemului informatic al cardului național de sănătate. 2016-11-24 14:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-24-02-35-12big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la lansarea cărții "Mentalitatea Deschisă"Știri din 24.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-lansarea-cartii-quot-mentalitatea-deschisa-quot 2016-11-24 12:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-24-12-36-21big_0[7].jpgÎntrevedere a ministrului Muncii cu reprezentanții Sindicatului Pro LexȘtiri din 22.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-a-ministrului-muncii-cu-reprezentantii-sindicatului-pro-lexMinistrul Muncii, Dragoș Pislaru, s-a intalnit astăzi cu o delegație a Sindicatului - Pro Lex, la care sunt afiliați polițiștii locali. Ministerul Muncii va face o analiză comparativă privind condițiile de incadrare in muncă ale polițiștilor locali și din Poliția Națională pentru a vedea in ce măsură parte din personalul Poliției Locale ar putea fi asimilat Poliției Naționale. Ministrul Dragoș Pislaru a solicitat reprezentanților - Pro Lex să contribuie la această analiză pentru a fundamenta, in perspectivă, un proiect de act normativ prin care ar putea fi reglementată problema semnalată de polițiștii locali. Reprezentanții sindicali au agreat propunerea ministrului Muncii de a continua discuțiile pe acest subiect. 2016-11-22 15:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_paslaru_politisti-7697.jpgProiecte digitale cu impact național, dezvoltate de GovITHubȘtiri din 22.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/proiecte-digitale-cu-impact-national-dezvoltate-de-govithubIn mai puțin de două luni de la startul programului GovITHub, cei 20 de bursieri selectați, cu sprijinul altor specialiști voluntari, au demarat și dezvoltă proiecte cu impact important in domenii precum: sănătate, economie socială, fonduri europene, plăți online, auto. In prezent, 10 proiecte sunt dezvoltate in regim intensiv, bursierii și voluntarii lucrand alături de reprezentanți ai instituțiilor publice unde vor fi implementate soluțiile IT. Pe langă acestea, alte 20 de proiecte sunt in fază de dezvoltare. Fiecare bursier al programului GovITHub are experiență de peste 10 ani in domeniu, in companii de talie mondială, in companii start-up, incubatoare și acceleratoare de afaceri sociale, pe care le-au fondat și dezvoltat in organizații de succes. Aceștia au competențe in consultanță și dezvoltare de software pentru firme din telecomunicații, petrol, bănci, retail, agenții de publicitate - cu experiență de muncă in SUA, Franța, Irlanda, Marea Britanie, Italia, Elveția, Olanda și Romania. Cunoștințele lor imbină managementul de proiect cu abilități tehnice, in zonele de arhitectură de sistem și dezvoltare software, securitatea informației, inteligență artificială și machine learning, UX/UI (user experience și user interface), vizualizare de date și data mining și au co-fondat incubare și acceleratoare de afaceri sociale. Toate proiectele GovITHub sunt dezvoltate in regim Open Source, ceea ce inseamnă că oricine le va putea vedea și imbunătăți. Astfel, asigurăm transparență totală asupra activității GovITHub și permitem orice imbunătățiri sau modificări publice ulterioare ale acestor soluții, in regim deschis - sistem care elimină practica achizițiilor publice netransparente și, in același timp, dispare riscul ca statul să fie captiv al anumitor tehnologii. Cateva exemple de proiecte cu impact național in curs de implementare prin GovITHub sunt: desprevaccin.ro, principala sursă de date pentru toți cei care vor să afle informații cuprinzătoare și sigure despre vaccinările esențiale; Registrul Intreprinderilor Sociale, un sistem informatic tip Registru Electronic Unic ce va permite inregistrarea, integrarea și analizarea tuturor datelor privind intreprinderile sociale; platforma digitală pentru petiții, un sistem de ticketing prin care se poate urmări starea unei cereri depuse de un cetățean roman către instituțiile statului; dezvoltarea de noi module pentru MySMIS, platforma națională de gestionare a fondurilor europene, pentru a sesiza fraude inainte ca ele să se intample; imbunătățirea serviciilor oferite prin ghiseul.ro, prin re-design din punct de vedere al interfeței, utilizabilității și accesibilității pentru creșterea eficacității platformei; Cazier Auto, o aplicație mobilă prin care cetățenii pot verifica istoricul reviziilor și al accidentelor unei mașini folosite inainte de a o cumpăra; R.A.D.A.R. (Reprezentarea și Analiza Datelor Agregate din Romania), platformă care permite cetățenilor să vizualizeze date deținute de stat la nivel de Unități Administrativ-Teritoriale și să le coreleze sau să le analizeze; Spațiul Privat Virtual Mobil, aplicație de mobil care va oferi cetățenilor posibilitatea de a efectua tranzacții in relația cu ANAF direct pe telefon, simplificand procesul și crescand numărul tranzacțiilor efectuate electronic; consultare.gov.ro, o platforma pentru agregarea tuturor actelor normative aflate in consultare publică care va oferi posibilitatea transmiterii de propuneri in format electronic. Doar in proiectele enumerate, au fost cumulate peste 1200 ore de muncă din partea a 11 bursieri și peste 30 de voluntari. Comunitatea GovITHub este formată din cei 20 de bursieri, peste 300 de voluntari și peste 1000 de susținători. Activitatea GovITHub, precum și proiectele in curs de implementare pot fi urmărite in mod transparent pe Slack: https://govithub.slack.com/, GitHub: https://github.com/gov-ithub, Facebook: https://www.facebook.com/govithub, Linkedin: https://www.linkedin.com/groups/12016458 și Twiter: https://twitter.com/GovITHub_Ro Informații suplimentare: Alte proiecte in desfășurare prin intermediul GovITHub: http://ithub.gov.ro/proiecte/ și https://github.com/gov-ithub Profilul Consiliului GovITHub și al bursierilor GovITHub: http://ithub.gov.ro/membri/ Comunicate de presă și apariții media: http://ithub.gov.ro/media/ Blog și noutăți despre GovITHub: http://ithub.gov.ro/blog/ 2016-11-22 10:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-22-11-03-09big_govithub.jpgCalendar: peste 30 de dezbateri publice în pregătirea Președinției române a Consiliului Uniunii EuropeneȘtiri din 21.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/calendar-peste-30-de-dezbateri-publice-in-pregatirea-pre-edintiei-romane-a-consiliului-uniunii-europeneCancelaria Prim-Ministrului lansează o serie de dezbateri publice pe temele și politicile prioritare ale Romaniei in pregătirea preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, in 2019. Concluziile dezbaterilor vor contribui substanțial la definirea priorităților pe care Romania le va propune pentru mandatul său de Președinte al Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019. Propunerile vor fi ulterior discutate cu Finlanda și Croația, in vederea definirii priorităților programului comun al acestui trio. Primul eveniment va avea loc miercuri, 23 noiembrie 2016 și este dedicat sectorului digital. Seria de de dezbateri se va incheia in iulie 2017. Pe langă dezbaterile tematice, sunt incluse şi o serie de evenimente specifice de informare, dedicate explicării oportunităţilor şi provocărilor pe care Preşedinţia Consiliului UE le implică pentru diferite grupuri ţintă: invățămantul pre-universitar și universitar, mediul de afaceri, patronate, sindicate, societatea civilă. Instituțiile guvernamentale și organizațiile societății civile, mediul academic, mediul de afaceri, precum și oricare alte entități interesate sunt invitate să organizeze și dezbateri publice suplimentare in domeniile in care activează, pentru a contribui la discutarea și identificarea priorităților naționale pe care Romania le poate promova la nivel european. Informații suplimentare: Seria de dezbateri continuă evenimentul din data de 24 octombrie a.c., dedicat procesului de pregatire a viitoarei Președinții a Romaniei la Consiliul UE, la care a participat Prim-ministrul Dacian Cioloș și alți oficiali romani cu activitate relevantă la nivel european. Discursul Premierului Dacian Cioloş la evenimentul din 24 octombrie poate fi urmărit aici: http://gov.ro/ro/media/video/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-dezbaterea-start-pentru-2019-romania-la-pre-edintia-consiliului-ue Lista evenimentelor propuse a fi organizate in cadrul campaniei de dezbatere publică privind priorităţile Preşedinţiei romane a Consiliului UE - semestrul I 2019 DATA EVENIMENT ORGANIZATOR noiembrie 2016 Reducerea decalajului digital, condiţie esenţială pentru atingerea obiectivelor pieţei unice digitale Institutul European din Romania noiembrie 2016 Vecinătatea Estică a UE /Parteneriatul Estic - perspective și interese Institutul Diplomatic Roman decembrie 2016 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa decembrie 2016 Economia in dezbatere: Competitivitatea economiei europene şi rolul IMM-urilor in stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă la nivelul UE Institutul European din Romania ianuarie 2017 Strategia UE pentru Regiunea Dunării: provocări şi modalităţi de impulsionare a cooperării in regiune Institutul European din Romania ianuarie 2017 Extinderea UE și Balcanii de Vest - mize și oportunități Institutul Diplomatic Roman ianuarie 2017 Conferința aniversară 10 ani de la aderarea RO la UE (RO#10@UE) - Perspectiva Preşedinţiei romane a Consiliului UE Institutul European din Romania februarie 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa februarie 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu sindicatele. Centrul Infoeuropa februarie 2017 Securitatea energetică a UE. Rolul cooperării regionale in Europa Centrală şi de Est şi in zona Mării Negre. Institutul European din Romania februarie 2017 Cultura și sportul - vectori de integrare Institutul European din Romania februarie 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu mediul de afaceri şi patronatele. Centrul Infoeuropa februarie 2017 Acordul de la Paris: punct de reper in lupta impotriva efectelor schimbărilor climatice la nivel european şi global Institutul European din Romania februarie 2017 Asia Centrală - evoluţii privind implementarea Strategiei UE Institutul Diplomatic Roman martie 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa martie 2017 Obiectivul de convergenţă economică şi socială pentru viitorul proiectului european Institutul European din Romania martie 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu mediul universitar. Centrul Infoeuropa martie 2017 Cadrul financiar multianual post-2020 - un răspuns pentru viitorul UE Institutul European din Romania martie 2017 Regiunea Mării Negre - perspective şi priorităţi in Strategia Globală de Politică Externă și Securitate Institutul Diplomatic Roman aprilie 2017 Reţele de transport inovative pentru creşterea mobilităţii la nivelul pieţei interne Institutul European din Romania aprilie 2017 Provocări privind libera circulaţie pe piaţa muncii in UE Institutul European din Romania aprilie 2017 Consolidarea relației transatlantice - așteptări şi perspective Institutul Diplomatic Roman mai 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa mai 2017 Priorităţi de diplomație publică și comunicare strategică Institutul Diplomatic Roman mai 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu societatea civilă. Centrul Infoeuropa mai 2017 Valorificarea potenţialului de cercetare şi inovare la nivel european Institutul European din Romania mai 2017 Relaţiile UE - Republica Moldova: evoluţii şi perspective Institutul Diplomatic Roman mai 2017 Protecția consumatorului - element esențial in realizarea unei piețe interne mai aprofundată și mai echitabilă Institutul European din Romania iunie 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa iunie 2017 Politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară - priorități şi evoluții Institutul Diplomatic Roman iunie 2017 Reducerea inegalităţilor in materie de sănătate in Uniunea Europeană Institutul European din Romania iunie 2017 Migrația - provocare majoră pentru UE Institutul European din Romania iulie 2017 Dezvoltarea sustenabilă și reforma in domeniul PAC Institutul European din Romania iulie 2017 Politica comercială a UE: provocări şi priorităţi Institutul European din Romania 2016-11-21 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-21-02-28-40big_sigla_guv_albastru_vizita.pngInformații privind amendamentele transmise de Guvern Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG privind achiziționarea Cumințeniei PământuluiȘtiri din 18.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/informatii-privind-amendamentele-transmise-de-guvern-parlamentului-la-proiectul-de-lege-pentru-aprobarea-oug-privind-achizitionarea-cuminteniei-pamantuluiCa urmare a unor solicitări mass media, Biroul de presă al Guvernului transmite următoarele informații: In ședința Guvernului din data de 16 noiembrie, au fost adoptate amendamentele propuse de Ministerul Culturii la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare in vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea Cumințeniei Pămantului, bun aparținand patrimoniului cultural național mobil, clasat in categoria Tezaur. In prezent, acest proiect de lege a fost adoptat tacit de Senat și se află in dezbaterea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare in masă (care a dat deja un raport preliminar) și a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților, in calitate de Cameră decizională, pentru elaborarea raportului comun. După acest raport, procedural, singura etapă rămasă este votul in plen. Curtea Constituțională a decis in mai multe randuri că, in momentul in care un proiect de lege se află in proces de legiferare la camera decizională, Guvernul nu poate folosi modalități extraordinare de legiferare delegată, ci trebuie să stăruie pentru finalizarea proiectului din Parlament. In contextul in care proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 10/2016 se află intr-o etapă atat de avansată in camera decizională și ținand seama de jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, s-a stabilit ca propunerea de amendamente la legea de aprobare a OUG nr. 10/2016 să fie elaborată de Ministerul Culturii, aprobată ulterior de Guvern și inaintată Camerei Deputaților (ceea ce s-a intamplat in această dimineață).Totodată, a fost adresată Camerei Deputaților solicitarea de a adopta cu celeritate legea, avandu-se in vedere termenul agreat de către proprietari dar și amendamentul din comisia de cultură, in sensul achiziționării operei. Menționăm că, in contextul finalizării Campaniei de subscripție publică, ce a mobilizat peste 100.000 de donatori și a atras peste 1 milion de Euro din donații, o sumă insuficientă pentru acoperirea diferenței de preț, s-au purtat discuții cu proprietarii operei in vederea prelungirii termenului de finalizare a cumpărării operei clasată in categoria tezaur. Acordul proprietarilor stabilește un nou termen de incheiere a contractului de vanzare-cumpărare pentru data de 20.12.2016. Amendamentele propuse de Ministerul Culturii, adoptate de Guvern și trimise către Parlament vizează, in principal, următoarele: Reglementarea opțiunii donatorilor de a solicita restituirea sumelor donate, in mod expres, in scris către Ministerul Culturii, in termen de 40 de zile de la intrarea in vigoare a legii de aprobare a ordonanței de urgență, precum și a situației in care nu vor putea fi identificați toți donatorii sau in care aceștia nu iși vor exercita opțiunea privind restituirea sumelor donate; Constituirea Fondului Brancuși, care va fi gestionat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), in vederea achiziționării de opere de artă contemporană și bunuri culturale aparținand patrimoniului cultural național mobil; Stabilirea surselor de venituri pentru Fondul Brancuși, a destinației acestora, a mecanismelor referitoare la parteneriatele cu alte persoane juridice care doresc să sprijine demersul AFCN; Stabilirea mecanismelor prin care AFCN poate incheia contracte cu persoane juridice de drept privat cu sau fără scop lucrativ, pentru a sprijini colectarea fondurilor, in numele, pe seama AFCN și in scopul colectării de sume pentru Fondul Brancuși, etc. 2016-11-18 17:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-18-05-50-12big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a efectuat o vizită de lucru în județul Iași Știri din 18.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-efectuat-o-vizita-de-lucru-in-judetul-ia-iGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a prezentat astăzi, la Iași, autorităților locale din județele Iași și Vaslui mecanismul de asistență tehnică dedicată zonelor mai puțin dezvoltate ale Romaniei. Principalele subiecte abordate au vizat Dezvoltarea economică integrată și Pachetul național anti-sărăcie. - Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică pentru comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iasi), Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni va ajuta comunitățile locale, la nivel de județ, să pregătească proiecte, pe fondurile europene sau pe programele naționale, care vor fi tratate in mod preferențial atunci cand se vor decide finanțările. Va exista sprijin pentru pregătirea proiectelor, pentru obținerea avizelor. Proiectele respective vor fi tratate preferențial atunci cand se va face selectarea proiectelor din fonduri europene sau din programele finanțate din fonduri de la bugetul național. Totodată, pe programul de ajutor de stat pentru investiții mici, mijlocii, acea schemă de ajutor de stat pe care o pregătim pentru perioada 2017-2020, pentru investiții de minimum 1 milion de euro și pană la 5 milioane de euro, deci care să vizeze investiții de dimensiuni mijlocii, pentru acea schemă de ajutor de stat vom avea alocări dedicate, specifice pentru cele 3 regiuni, pentru regiunea Vaslui-Iași, circa 5 milioane de euro pe an din alocarea totală. Deci, un ajutor de stat care se acordă firmelor, companiilor care decid să facă investiții private aici. Asta nu inseamnă că nu mai pot veni și alți bani, dar aceste sume sunt dedicate pentru a stimula companii private să vină să investească aici in regiune, la care, sigur, se adaugă bani din fondurile europene și din programe finanțate de la bugetul de stat, cum este Programul Național de Dezvoltare Locală, unde proiectele care vor veni de aici și vor fi bine pregătite și la pregătirea cărora vom contribui și noi, prin asistență tehnică, vor fi finanțate privilegiat, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Premierul Dacian Cioloș doreşte promovarea UGAT, structură organizată la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care va sprijini cele trei zone pilot de intervenţie, mai puţin dezvoltate economico-social, in accesarea şi implementarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional. In cadrul intalnirii cu autoritățile locale și județene din județele Iași și Vaslui, șeful Executivului a prezentat Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică pentru comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iasi), Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni. Obiectivul acestei unități il constituie proiectele de dezvoltare integrată in regiunile vizate. In ceea ce privește zona Moldovei, acțiunea Guvernului se concentrează pe reducerea sărăciei prin sprijinirea unor proiecte strategice de infrastructură și servicii sociale. Aceste măsuri vizează imbunătățirea accesului la educație și sănătate pentru locuitorii din regiune, demararea procedurilor pentru construcția Spitalului Regional din Iași, urgentarea contractării serviciilor pentru infrastructura de apă la nivelul județului Vaslui și pregătirea tehnică a lucrărilor la autostrada Targu Mureș-Targu Neamț-Iași-Ugheni. Pe langă discuțiile cu autorităţile locale din zonă, premierul Dacian Cioloș a avut o intalnire cu oameni de afaceri din regiunea Moldovei, in Aula Bibliotecii Universitare Iași. Șeful Executivului a fost insoțit la Iași de vicepremierul Vasile Dincu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dragoş Pislaru, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Dragoș Dinu, Ministrul Fondurilor Europene și de consilierul de stat Ionel Dancă, coordonatorul Unității Guvernamentală de Asistență Tehnică (UGAT), si Maria Gheorghiu, consilier de stat pe probleme de incluziune sociala. Intalnire cu autorități locale și județene din județele Iași și Vaslui Conferință de presă Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut această intalnire planificată, astăzi, la Iași, de mai multă vreme, in același ciclu de intalniri pe care l-am avut și in Valea Jiului și la Alba Iulia cu cei din Apuseni, Roșia Montana pentru că am decis, in acest an, să avem o abordare integrată de dezvoltare in aceste trei regiuni din Romania in care să se implice şi guvernul, direct, cu o unitate de asistenţă tehnică, care să ajute comunităţile locale de aici să pregătească proiectul şi să poată obţine finanţare pentru ele. Este vorba de una din cele trei regiuni cu probleme in dezvoltare şi am considerat că dincolo de finanţarea proiectelor şi din fonduri europene şi din bugetul de stat, sau alături de finanţare, este nevoie să punem la dispoziţie şi o capacitate de asistenţă tehnică pentru a pregăti proiectele respective şi pentru ca la nivelul acestei regiuni, care aici este cuprinsă de judeţele Iaşi şi Vaslui, să putem pune la dispoziţia comunităţilor, deci şi asistenţa tehnică pentru a ajuta să pregătească proiectele integral. Dacă, in 2013, cand s-au pregătit programele europene, guvernul ar fi decis să vină, conform posibilităţilor pe care le oferă regulamentele europene, cu un instrument teritorial integrat de dezvoltare, așa cum s-a decis pentru Delta Dunării, unde există chiar şi o alocare bugetară din fonduri europene, dedicată pentru acea regiune şi un sprijin pentru asistenţă tehnică, s-ar fi putut face şi pentru alte zone dificile din Romania acelaşi lucru. Să se rezerve bani din fondurile europene, pentru regiunea respectivă, pentru următorii şapte ani, deci pană in 2020, şi să existe sprijinul acesta de asistenţă tehnică. Atunci s-a decis să se facă acest lucru doar pentru Delta Dunării. Noi cand am venit la guvernare am considerat că, cel puţin aceste trei regiuni de care vă spuneam, trei zone: Valea Jiului, Apuseni-Roşia Montană şi comunităţile cu probleme mai dificile din Vaslui şi Iaşi ar avea nevoie de această abordare integrată a investiţiilor, care se fac aici, pe infrastructură, pe crearea de locuri de muncă, pe politici sociale. Şi ceea ce ne-am propus să facem in acest an, fără să mai modificăm programele europene, a fost să decidem, printr-un memorandum, in guvern, să creăm această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică, care să acorde acest sprijin direct regiunii. Această unitate va avea un birou aici, cred că la Vaslui e stabilit, pentru cele două judeţe, un birou la Bucureşti, in cadrul guvernului, şi va ajuta comunităţile locale de la nivel de judeţ, la nivel local, să pregătească proiecte pe fonduri europene sau pe programele naţionale, care vor fi tratate in mod preferenţial, atunci cand se vor decide finanţările. Deci va exista şi sprijin pentru pregătirea proiectelor respective şi sprijin pentru opţinerea avizelor şi toată partea de birocraţie care este necesară, la nivel guvernamental. Proiectele respective vor fi tratate preferenţial, atunci cand se va face selectarea proiectelor din fonduri europene sau din programele finanţate din bugetul naţional. Totodată pe programul de ajutor de stat pentru investiţii mici şi mijlocii, acea schemă de ajutor de stat pe care o pregătim, pentru perioada 2017-2020, pentru investiţii de minim un milion de euro şi pană la cinci milioane de euro, deci care să vizeze investiţii de dimensiuni mijlocii, pentru acea schemă de ajutor de stat vom avea alocări dedicate, specifice, pentru cele trei regiuni, deci şi pentru regiunea Vaslui - Iaşi, cred că de circa cinci milioane de euro pe an, din alocarea totală pe care am rezervat-o. Cinci milioane de euro pe an, ajutor de stat este vorba. Deci un ajutor de stat care se acordă firmelor, companiilor care decid să facă investiţii private aici. Asta nu inseamnă că nu mai pot veni şi alţi bani, dar aceste sume sunt dedicate. Deci asta este doar pentru a stimula companii private să vină să investească aici in regiune, la care, sigur, se adaugă bani din fondurile europene şi din programe finanţate de la bugetul de stat, cum este Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde proiectele care vor veni de aici şi vor fi bine pregătite, şi la pregătirea cărora vom contribui şi noi prin asistenţă tehnică, vor fi finanţate privilegiat. Am spus astăzi primarilor, cu care ne-am intalnit, că in perioada următoare, şi deja această unitate a inceput să funcţioneze, in perioada următoare vor avea tot sprijinul nostru pentru a pregăti proiecte, pentru ca ele să poată să fie depuse in diferitele sesiuni de apeluri de proiecte şi vor avea tot sprijinul pentru ca proiectele respective să poată să fie finanţate. Asta este soluţia pe care o vedem pe termen mediu, pentru a avea o abordare integrată a unor proiecte de dezvoltare, care, probabil că oricum s-ar fi finanţat, dar vedeţi, din această regiune, şi spunea şi domnul vicepremier Dincu, din patru sau cinci proiecte care erau propuse pe Programul Operaţional Regional, pe care le-au anunţat autorităţile locale de aici şi care ar fi trebuit depuse pană săptămana trecută, cred, abia un proiect a fost finalizat, probabil din lipsă de capacitate tehnică, de a pregăti proiectul sau, nu ştiu, alte tipuri de dificultăţi şi in felul ăsta regiunea care are nevoie de finanţări pierde, ratează oportunităţile pentru că proiectele nu sunt pregătite bine şi nu sunt pregătite la timp. Și de asta am venit şi cu propunerea asta de asistenţă tehnică, pentru ca aceste zone să poată să folosească banii pe care ii avem la dispoziţie, de altfel. Domnul consilier de stat Ionel Dancă, dansul se ocupă in cadrul Cancelariei Guvernului de acest program de asistenţă pentru aceste zone speciale, pentru cele trei zone, şi dansul va coordona această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică. Ionel Dancă: Doar două cuvinte aş dori să adaug la cele spuse de domnul prim-ministru, pentru că noi ne adresăm aici proiectelor strategice din această zona pilot de intervenţie, vorbim de judeţele Vaslui şi Iaşi, şi pentru a avea o imagine de cum funcţionează acest mecanism, vreau să dau exemplu proiectele de infrastructură mare, care sunt in derulare şi care trebuie pregătite pentru aceste regiuni, doar cu titlu de exemplu pe infrastructură de apă şi apă uzată: judeţele Vaslui şi Iaşi beneficiază in acest moment din fonduri europene de peste 400 de milioane de euro, avem un proiect la Iaşi de peste 200 de milioane de euro şi un alt proiect de 200 de milioane de euro la Vaslui, care ar urma să realizeze infrastructura de apă in toate comunele din judeţele respective, in judeţul Vaslui şi in judeţul Iaşi. Sunt proiecte majore, la care noi ne-am oferit sprijinul din punct de vedere tehnic, să ajutăm la implementarea acestora. Dacă in Iași proiectul de infrastructură de apă este intr-un stadiu avansat şi este un proiect care decurge foarte bine, nu putem spune acelaşi lucru la Vaslui, unde cerem şi vrem să ajutăm, pentru că acolo se pare că lipseşte o capacitate instituţională pentru implementarea acestor proiecte majore şi vrem să ajutăm in acest sens, dar sunt cateva exemple. La fel, discutăm pe proiectele de dezvoltare rurală, pe proiectele din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde incercăm să punem comunităţile laolaltă şi să gandească proiecte strategice de dezvoltare. Acum, cateva intrebari doar pe subiect, vă rog. Reporter: /.../ pentru oamenii de afaceri ce ar trebui ei să investească, mă refer atat la această zonă, Iaşi şi Vaslui, cat şi in alte părţi ale ţării, pentru a avea o relativă garanţie a unui succes şi pentru a fii beneficiarii /.../ Dacian Cioloş: Un om de afaceri cu siguranţă nu intreabă primul ministru in ce să investească, pentru că sunt banii lui... Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Eu aş pune problema altfel. Ceea ce pot eu să spun, ca prim-ministru, este că vom acorda intreg sprijinul acestor regiuni, acestor zone, ca să se poată pregăti şi să dea garanţii oamenilor de afaceri că vor avea la dispoziţie ce au nevoie: infrastructură, oameni pregătiţi care să lucreze in companiile respective, in aşa fel incat să poată să investească. Sunt foarte multe domenii in care se poate investi şi asta, cred, cel mai bine decid cei care au bani şi care decid să-şi mobilizeze banii. De ce au nevoie oamenii de afaceri şi ce ne solicită de fiecare dată este predictibilitate şi spun: domnule, autorităţile statului trebuie să decidă odată ce vor să facă şi să se ţină de un plan timp mai mulţi ani de zile. Să nu se schimbe tot la doi ani şi legislaţia, şi regulile, şi priorităţile, pentru că o investiţie, cand o incepi, ea durează pană o pregăteşti şi pană o implementezi, durează. Dacă tot schimbi priorităţile, asta cred că este problema cea mai mare pentru oamenii de afaceri. Şi tocmai asta am spus şi noi autorităţilor locale: există fonduri acuma - şi fonduri europene, şi din bugetul de stat pentru următorii ani, pană in 2020. Şi, ca să vă dau un exemplu că nu banii sunt problema, uitaţi, pe perioada 2007-2013, din fondurile europene, fonduri structurale, Romania a absorbit...; acum am ajuns la 80%, cu presiune pe ultima sută. Deci nu s-au cheltuit toţi banii. Asta arată că nu banii sunt problema, ci capacitatea de a utiliza banii respectivi in proiecte care să fie coerente, bine pregătite, să nu trebuiască daţi banii inapoi după ce proiectele s-au făcut. Autorităţile locale să se ţină de un plan de dezvoltare pe o perioadă de caţiva ani. Şi asta am vrea să oferim şi cred că ăsta este lucrul cel mai bun pe care-l putem oferi oamenilor de afaceri: predictibilitate. Să le spunem, impreună cu autorităţile locale: uite, astea sunt priorităţile noastre. Nu ne avantăm in priorităţi pe care ştim că nu le putem indeplini. In mod realist, ne propunem să facem anumite lucruri legate de infrastructură. Domnul director Homor de la Compania de Investiţii - infrastructură, transport - a anunţat astăzi că lansează licitaţiile, deci se dă un semnal clar că autostrada Targu Mureş-Iaşi-Ungheni se va face, pentru că se lansează licitaţii pe toate tronsoanele pe care se pot lansa licitaţii pentru părţile de autostradă. La fel, sunt alte proiecte de infrastructură in zona Moldovei, care se află in Masterplanul general de transport pe care noi l-am aprobat fără să-l mai modificăm, tocmai ca să-i putem da drumul o dată şi o dată, că de patru ani de zile fiecare guvern tot modifică cate o autostradă acolo şi nu s-a aprobat pană acum. Deci asta vrem să dăm noi - semnalul acesta de predictibilitate că suntem gata să lucrăm cu autorităţile locale, ca să aibă o perspectivă clară pe următorii ani că ce vor să facă, pe ce este realist, venim cu prioritizarea proiectelor de infrastructură pe care noi le avem. Vă spuneam cele de transport. Spitalul regional noi insistăm de luni de zile să se stabilească odată terenul pe care să putem incepe să construim spitalul respectiv. Am clarificat terenul pentru Cluj, l-am clarificat şi pentru Craiova. Mai aşteptăm acuma pentru Iaşi. La fel cu sprijinul unităţii de asistentă tehnică - sperăm ca, in următoarele zile, să avem toate formalităţile făcute. Deci, acestea sunt cateva exemple concrete care arată voinţa guvernului de a face anumite lucruri, nu doar de a declara. L-aş lăsa pe domnul Homor să vă spună ceea ce a spus şi in fată primarilor, care sunt proiectele de infrastructură de transport pentru care CNAIR a dat drumul la licitaţii sau pregăteşte licitaţiile. Cătălin Homor: In cursul acestui an a fost aprobată strategia de implementare si de dezvoltare a reţelelor de transport şi aici o să mă concentrez pe reţeaua de transport rutier. Fiind un document strategic, indiferent cine va fi, in a cărui sarcină va fi implementarea acestuia, va avea o strategie clară, o listă cu priorităţi foarte bine definită. Nimeni nu mai poate schimba după bunul plac sau din diverse motive lista de priorităţi şi strategia de implementare. Eu mi-am propus, ca pană la sfarşitul acestui an, toate proiectele care sunt prevăzute in perioada de implementare 2014-2020 să fie lansate - să fie lansate licitaţiile şi toate să fie demarate ca să creăm o inerţie atat de puternică, incat indiferent cine vine, cine va coordona să nu mai poată schimba această inerţie şi finalizarea acestor proiecte să fie inevitabilă. Aici aş detalia un pic o serie de proiecte pe care le-am lansat deja. Pot spune, chiar aş putea fi un pic subiectiv, in sensul că primele proiecte lansate sunt in zona Moldova. Aici pot detalia /.../-Buzău-Focşani-Bacău pană la Paşcani este un drum de mare viteză. Un drum tot in Moldova: Targu Neamţ - Paşcani - Iaşi - Ungheni. Sunt proiecte care sunt lansate de ceva timp, sunt in evaluare la /...;/, pană la sfarşitul lunii noiembrie le vom putea vedea cu toţii. Dacian Cioloş: Astea sunt pentru studii de fezabilitate. Cătălin Homor: Studii de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţia /.../ Ionel Dancă: Şi centurile. Cătălin Homor: Aici aş vrea să completez un pic: in cadrul acestor proiecte, pentru că sunt proiecte foarte mari, sunt prinse şi centurile ocolitoare. Aş putea să amintesc variantele ocolitoare Iaşi, Targu Frumos, Roman, Paşcani ş.a.m.d. Suplimentar faţă de aceste proiecte, vom lansa in licitaţie variante ocolitoare Barlad, Vaslui. In Moldova, dar in alt judeţ, avem variantă ocolitoare Suceava. Suceava, că am menţionat despre Suceava, este un proiect pe care ni-l asumăm noi, compania, să-l executăm in regie proprie. Am adoptat o astfel de strategie pentru că, din experienţa companiei trecute, in mod evident, există o serie de constructori care nu sunt serioşi, vin să facă bani, nu să facă proiecte. Şi atunci trebuie să ne creăm o independenţă in implementarea acestor proiecte, astfel incat acei constructori care n-au ganduri bune, n-au ganduri serioase legate de proiecte să fie eliminaţi fără nici cel mai mic regret. Reporter: /.../ a spus ieri că este o problemă la Vaslui. Șeful /.../ de acolo le zice primarilor să apeleze la serviciul de consultanţă pe care il face guvernul pentru anchetarea proiectelor europene. Ba mai mult, spunea că le interzice chiar primarilor să vină azi la intalnirea de la Iaşi. Aveţi semnale de genul ăsta? Ionel Dancă: Au fost caţiva. Dacian Cioloş Nu ştiu, nici nu mă interesează. Nimeni nu e obligat... Ceea ce noi propunem e o facilitate, autorităţile locale, dacă vor, o folosesc, dacă nu - nu. Nu-i obligăm prin lege să folosească o facilitate ca să-şi pregătească proiecte. Dacă pot s-o facă fără asistenţa, foarte bine, s-o facă şi să vină cu proiecte pentru zonă. Reporter: Ce program aţi gandit pentru Vaslui, cel mai sărac judeţ din Romania, dacă veţi rămane in fruntea /.../? Dacian Cioloş: Nu vorbesc de nici un rămas. Nu am nimic de comentat pe asta. Eu am un mandat acum, pană la alegeri, şi despre asta vorbesc. Nu am venit să intru in dispute sau in discuţii legate de campania electorală. Deci n-am nimic de... Nu fac nici un comentariu pentru ce se va intampla după, asta vreau să spun. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: In primul rand că cei care pregătesc proiectele astea vor fi sprijiniţi de unitatea de asistenţă tehnică, inclusiv cu expertiza din afara unităţii, punctuală, dacă e nevoie, pentru ca proiectele respective să fie eligibile şi să indeplinească un punctaj cat mai mare pentru selecţia lor. Prin memorandumul pe care l-am aprobat in guvern, am dat posibilitate autorităţilor de management chiar să vină cu criterii suplimentare pentru proiectele care vin din regiunile respective, pentru ca ele să aibă punctaj in plus şi să poată fi selectate. Şi asta, pentru toate fondurile europene, şi pentru cele din fonduri structurale de la Ministerul Fondurilor Europene, şi pentru cele de la Ministerul Agriculturii, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, dar şi pentru cele finanţate din bugetul naţional, cum e PNDL - Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Deci, şi lucrurile astea se vor face, dar ceea ce e important este să avem proiectele pregătite, pentru că, deocamdată, nu le avem. Tot vorbim, cand venim aici, lumea ne tot cere bani, dar nu sunt proiectele. Şi asta am vrut acum să le spunem: hai să pregătim proiectele şi să ne spuneţi uite, avem proiectele care sunt făcute - şi sunt bine făcute - şi nu mai sunt bani. Şi atunci discutăm, dar deocamdată e invers. Ionel Dancă: Şi acolo unde se poate - bugete distincte pentru aceste zone. Cum a amintit domnul prim-ministru, schema de investiţii pentru ajutor de stat alocă un buget distinct pentru această zonă, in fiecare an, 5 milioane de euro. Asta inseamnă că se pot face investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, se pot crea capacităţi de producţie - intre 3-4 fabrici, in această zonă, pe an, care să creeze locuri de muncă pentru zona respectivă pană in 2020. Sunt exemple concrete. Ultima intrebare şi incheiem. Reporter: /.../ aţi cumpărat transportoare blindate fabricate in Romania /.../? Dacian Cioloş: O să vă dea Ministerul Apărării. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Da, am stat de vorbă cu fiecare, şi cu Fortus, şi cu cei din educaţie. Cu cei din educaţie cred că sunt cateva lucruri care pot fi clarificate săptămana viitoare. Cu cei de la Fortus, la fel, o să stau de vorbă săptămana viitoare cu conducerea Ministerului Economiei şi /.../ să vedem ce soluţii pot fi găsite. Le-am explicat că soluţiile nu stau in pixul primului-ministru, acolo, pentru că e o companie care are, sigur, şi capital de stat, dar care funcţionează după anumite reguli. Insă o să văd ce se poate face pentru ca salariile să poată să fie plătite cu prioritate in programul pe care il are Autoritatea de Administrare a Activelor Statului legat de Fortus. Intalnire cu oameni de afaceri din zona Moldovei Declarații de presă Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș la finalul vizitei Dacian Cioloș: Bună ziua. Am avut o intalnire cu oameni de afaceri de aici, din județ, organizată de danșii. Am profitat de această vizită in județul Iași și, la fel cum am făcut și la Timișoara și la Alba Iulia, am vrut să profit de această oportunitate și să avem un schimb de idei, de păreri cu oamenii de afaceri de aici. Am discutat și despre chestiuni punctuale legate de fonduri europene, legate de proiecte de investiții, de infrastructură pentru această regiune, legate de politicile sociale și de incluziune socială, dar am discutat și despre chestiuni de principiu, Mesajul pe care eu l-am transmis oamenilor de afaceri și aici, la fel ca și la celelalte intalniri, este că eu cred că o implicare civică mai importantă a mediului de afaceri in evoluția societății romanești nu poate să fie decat benefică și că eu, ca prim-ministru, in momentul de față, mi-aș dori să văd mediul de afaceri mult mai implicat in deciziile care se iau in proiectele de dezvoltare locală, pentru că sunt actori direcți ai acestui proces. Reporter: Spuneați, astăzi că oamenii de afaceri vă cer in general predictibilitate. S-a intamplat și in cazul discuției pe care ați avut-o cu oamenii de afaceri? Dacian Cioloș: Sigur! Și legat de modul cum lucrează administrația, și in cazul proiectelor de investiții, și legat de finanțările care se acordă, mai ales legat de legislație și de modificările legislative. O să vă spună chiar danșii, eventual. Reporter: V-ați gandit la o relaxare fiscală? Dacian Cioloș: Nu. Doamnă, mai avem o lună jumătate de guvernare, din care cateva săptămani pană la alegeri, nu se pune problema acum să luăm astfel de măsuri. Apropo de predictibilitate, astea nu se fac așa pe picior. Reporter: Una din principalele probleme a fost legată de autostradă, ce le-ați spus oamenilor? Dacian Cioloș: Nu este o problemă, este o chestiune ridicată de oamenii de aici, de fiecare dată cand vin aici. Și ce le-am spus, ceea ce le-a spus și domnul director general Homor de la CNIR - Compania Națională de Investiții in Infrastructura Rutieră, este că pregătim lansarea acestui proiect pană la sfarșitul mandatului. Deci, vom lansa licitațiile pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și pentru toate autorizațiile de construcție. Vom lansa licitația aceasta pană la sfarșitul anului in așa fel incat, undeva in prima jumătate a anului viitor, să poată să fie finalizată licitația și lucrarea să fie incredințată. Reporter: V-au cerut oamenii de afaceri un buget pentru 2017? Dacian Cioloș: Nu, nu am discutat despre acest lucru. Reporter: Ungaria va reduce impozitul pe profit. Dacian Cioloș: Da, mulțumesc. Asta este treaba lor, ce face Ungaria. Reporter: S-a stabilit un calendar al acestor proiecte? Depuneri? Cand vor cere asistență tehnică? Dacian Cioloș: Nu, cu primarii am discutat. Deci, acea unitate de care v-am spus, de asistență tehnică este deja operațională la Vaslui, acoperă ambele județe și lucrează deja pe anumite proiecte. 2016-11-18 15:57:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_dsc_5557_(1).jpgRaportul Guvernului Cioloș la un an de guvernareȘtiri din 17.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/bilant-1-an-mandat-guvern-ciolosGuvernul Cioloș prezintă astăzi raportul la un an de guvernare, punctand cele mai importante măsuri luate de la preluarea mandatului. Obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilității politice și economice a țării. Insă, incă de la preluarea acestui mandat excepțional, a fost evident că societatea avea așteptări mult mai mari de la acest guvern independent politic. Așteptări legitime, firești intr-o societate modernă, europeană: un guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adoptă politici publice din rațiuni populiste, un guvern care lucrează numai in interesul public. Incă de la inceput, a fost evident că prin ceea ce facem trebuie să contribuim la recaștigarea increderii oamenilor in instituțiile statului, prin transparentizarea instituțiile publice, prin redeschiderea guvernării spre societate, spre dialog. De aceea, am pus la temelia guvernării integritatea, transparența, onestitatea. Sigur, am facut și greșeli - mi le-am asumat și le-am corectat. Au fost unele proiecte care nu ne-au ieșit, sau au ieșit mai puțin bine decat ne-am fi dorit, proiecte pentru care am fi avut nevoie de mai mult sprijin politic sau, pur și simplu, de mai mult timp. Vă invit să parcurgeți raportul unui an de guvernare. Un an extraordinar, un an in care am inceput să arătăm că in Romania poate exista și un alt mod de a administra interesul public, onest și responsabil, cu grijă față de oameni și de resursele țării, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Raportul este structurat pe următoarele teme prioritare: O guvernare responsabilă Măsuri active de angajare și creare de locuri de muncă O societate prosperă este educată și sănătoasă Măsuri concrete după tragedia de la Colectiv Dezvoltarea economică și creșterea increderii investitorilor in Romania Mai simplu și mai multe fonduri pentru agricultori Sprijin european pentru economia națională Protejarea pădurilor, a mediului și incurajarea economiei verzi Romania - partener pro-activ in UE și NATO Raportul poate fi consultat la adresa: https://goo.gl/YOjYVf 2016-11-17 17:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-17-07-06-49big_bilant_1an_int-01.pngPremierul Dacian Cioloș a susținut o conferință de presă comună cu reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 17.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-sustinut-o-conferinta-de-presa-comuna-cu-reprezentanti-ai-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Mă bucur să am această oportunitate după un an de colaborare cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei, să putem trage şi cateva concluzii. A fost un dialog constant, care ne-a ajutat mult, cel puţin de partea noastră, a guvernului, să putem in primul rand lua la cunoştinţă anumite aşteptări, idei şi propuneri din partea mediului de afaceri legat de politicile guvernului. Am avut posibilitatea să ameliorăm anumite propuneri legislative in urma acestui dialog, a ajutat mult la predictibilitatea deciziilor guvernului, pentru că, pe de o parte, utilitatea din partea guvernului a fost aceea de a avea feedback direct din partea mediului de afaceri, iar pentru mediul de afaceri a avut posibilitatea să ştie din timp ceea ce pregăteşte guvernul şi ca idei, şi ca şi conţinut. Deci, a fost un dialog constant şi util, am constatat in cursul acestor luni de colaborare că pe multe subiecte legate de politicile economice, fiscale ale guvernului, obiectivele mediului de afaceri erau in concordanţă cu cele ale guvernului şi chiar dacă nu pe toate subiectele am fost intotdeauna de acord, dar am reuşit să ne armonizăm poziţiile şi cel puţin să ne inţelegem poziţiile şi punctele de vedere şi cred că ăsta este elementul fundamental intr-un parteneriat, chiar dacă nu eşti de acord pe toate subiectele, dar cel puţin poţi să asculţi şi să ințelegi argumentele celuilalt. Aş vrea să vă dau doar cateva exemple şi cateva teme care s-au transformat in decizii ale guvernului şi care au avut ca rezultat şi acest dialog pe care l-am avut cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In primul rand, am ameliorat legislaţia pentru guvernanţa corporativă, altfel spus pentru managementul companiilor de stat. De ce e importantă calitatea managementului companiilor de stat pentru mediul de afaceri privat? Pentru că aceste companii de stat acţionează in mediul economic in care acţionează şi companiile private şi atunci predictibilitatea şi calitatea actului economic al companiilor de stat are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, inclusiv asupra mediului de afaceri privat. Pe de altă parte, o parte mare din aceste companii de stat, chiar dacă ele sunt cu capital majoritar de stat, unele dintre ele sunt listate la Bursă sau au şi capital privat, atunci calitatea managementului acestor companii se poate să se răsfrangă pozitiv sau negativ, in funcţie de nivelul calităţii acestui management, şi asupra performanţei economice a acestor companii. Deci, am avut ocazia să schimbă idei, puncte de vedere legat de legislaţia pe care am propus-o şi pe care am inceput să o implementăm de altfel pentru că sunt acum mai multe zeci de companii cu capital de stat, companii importante, care au deja management recrutat pe baza acestei legislaţii sau acest proces de recrutare este in curs. Dincolo de aceasta, am lucrat mult in acest an pe o altă aşteptare mare a mediului de afaceri, legat de pregătirea şi calificarea profesională. Una din marile probleme pe care mediul de afaceri privat in Romania le are, dincolo de chestiunile legate de infrastructură, e accesul la forţă de muncă calificată. Şi am avut semnale incă de la inceput că mediul privat este gata să se implice inclusiv financiar, prin susţinere financiară, pentru creşterea calităţii formării profesionale, insă era nevoie de o legislaţie care să permită acest parteneriat intre mediul de afaceri şi sistemul de invăţămant profesional de stat. Şi după luni de zile de lucru in comun am reuşit, chiar in această săptămană, să adoptăm această legislaţie, care este un prim pas in crearea cadrului legislativ şi instituţinal pentru acest sistem de invăţămant profesional dual, care presupune o implicare directă a companiilor private, care vor fi beneficiarele acestui sistem de invăţămant, in formarea profesională, in calificarea viitorilor specialişti. De fapt, am reintrodus invăţămantul profesional pe alte baze, pentru că Romania avea invăţămant profesional, dar care viza doar elevii de la clasa a XI-a in sus, pe cand o calificare profesională de calitate presupune implicarea in astfel de programe de formare duală incă din clasa a IX-a, iar legislaţia pe care am adoptat-o permite acest lucru. Vor mai veni şi alte adaptări legislative, care să ne permită să acoperim toată plaja de formare profesională, de la muncitori calificaţi, pană la tehnicieni superiori calificaţi. Am făcut deja primul pas, nu doar din punct de vedere legislativ, pentru a crea cadrul funcţionării acestui tip de invăţămant, dar am venit şi cu facilităţi fiscale in decizia care a fost luată, de modificarea Codului Fiscal, prin care introducem posibilitatea deducerii investiţiilor pe care firmele private le fac pentru invăţămantul profesional şi pentru formarea profesională şi duală. Deci, avem acum şi instrumentul legislativ şi stimulentul financiar, pentru ca, mediul privat, companiile private, să se poată implica direct in susţinerea acestui sistem de invăţămant. Un alt obiectiv al acestei colaborări cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei şi cu mediul de afaceri in general a fost acela de a veni cu măsuri de simplificare, de debirocratizare, atat prin măsuri de simplificare introduse in Codul Fiscal, cat şi in alte legi aferente. Şi aici am venit cu cateva facilităţi, pe care aş vrea să le amintesc. In primul rand, posibilitatea eliminării impozitului pe venit, pentru cei care lucrează in cercetare, dezvoltare, inovare. Un element important pentru companiile care doresc să-şi imbunătăţească performanţa, făcand apel la acest gen de specialişti. Apoi, am prelungit, pe termen nelimitat, scutirea de plata impozitului pe profit reinvestit in domeniul IT, un sector care a beneficiat mult de această măsură, care fusese luată temporar, in trecut. Am prelungit pe termen nelimitat acest lucru. Am redus birocraţia pentru firme, prin simplificarea unor formulare de inregistrare, mai ales cele in scop de TVA. Ştiu că, din acest punct de vedere, mediul de afaceri incă mai are aşteptări de simplificare şi continuăm aceste discuţii şi incercăm să găsim un echilibru intre nevoia de informaţie pentru autorităţile fiscale, pe de o parte, şi posibilitatea de a colecta această informaţie, cat mai puţin birocratic posibil, pentru companiile private. Aş mai aminti şi inlesniri in relaţia dintre persoanele juridice şi stat, prin mutarea acestei relaţii de la ghişeu in mediul online, prin posibilitatea de a depune cat mai multe formulare de raportări direct in online. Pentru domeniul agriculturii, aş aminti doar două măsuri cu impact, cred eu, major, in perioada următoare, pentru că şi in agricultură, dincolo de subvenţiile care se acordă in agricultură, partea aceasta birocratică impactează mult intrarea produselor agricole pe piaţă şi, mai ales, scoaterea la lumină a producţiei agricole. Şi aici aş aminti, in primul rand, scăderea TVA-ului pentru lucrări agricole, pentru servicii agricole şi pentru inputurile folosite in agricultură, de la 20% TVA la 9% TVA, şi, in al doilea rand, o măsură pe care am luat-o chiar in această săptămană, cu modificarea Codului Fiscal, un mecanism simplificat de TVA pentru agricultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau pentru fermele de familie. Altfel spus, aceste categorii de agricultori pot opta sau pentru plata TVA normală, deci pentru inscrierea in regim de TVA normal, sau pot să opteze pentru acest mecanism simplificat, care va presupune un TVA zero pentru aceşti agricultori. Altfel spus, ei nu vor factura cu TVA şi nu vor deduce TVA. Deci, vor fi scutiţi de toată această birocraţie şi această inregistrare a TVA-ului. Insă, dat fiind faptul că aceşti agricultori, totuşi, cumpără, cu TVA-ul inclus in preţ, anumite inputuri, chiar dacă acel TVA este mai mic de 9%, Ministerul Finanţelor pregăteşte acum un mecanism prin care aceşti agriculturi să poată să recupereze această sumă sau această cheltuială suplimentară pe care o au, prin faptul că plătesc sau cumpără, achiziţionează anumite inputuri cu preţ care are inclus şi TVA-ul. Deci, altfel spus, aceşti agricultori nu numai că nu vor factura cu TVA, nu vor deduce şi nu vor factura cu TVA, dar atunci cand vor vinde produsele, la preţul normal al produsului vor putea adăuga un anumit procent, care le va permite lor să recupereze cheltuiala pe care o are omul in plus. Clientul, cel care va cumpără produsele respective de la agricultor, care, in general, sunt agenţi economici plătitori de TVA, ei vor recupera acea diferenţă de la stat in mecanismele de rambursare a TVA-ului. Deci, e un mecanism pe care ştiu că agricultorii il aşteptau de mai multă vreme, am tot căutat soluţii care să fie şi conforme cu legislaţia europeană, dar care să simplifice lucrurile pentru agricultor, şi am identificat, in sfarşit, acest mecanism, care va intra in vigoare in perioada imediat următoare. In concluzie, mecanismul acesta de conlucrare cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei a fost unul foarte util pentru guvern şi sper că de aceeaşi utilitate s-a bucurat şi de partea mediului de afaceri, şi cred că e un exemplu bun şi de continuitate, pentru că este un sistem de consultare care incepuse incă de la guvernul precedent, pe care l-am continuat, şi, sper eu, indrăznesc să spun că l-am imbunătăţit prin modul de lucru, şi sper ca acest sistem de consultare să devină un reflex pentru toate guvernele in perioada următoare. Şi doresc să mulţumesc colaboratorilor noştri din mediul de afaceri pentru modul in care am lucrat impreună. Radu Florescu: Mulţumim domnului prim-ministru. Ar fi bine să incepem o mică istorie despre Coaliţie. Probabil, dacă nu ştiţi, Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei reuneşte 46 de membri, asociaţii de afaceri, camere de comerţ bilaterale şi ambasade. Scopul Coaliţiei este de a oferi o voce unică pentru consultare cu guvernul şi alte instituţii publice, pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din Romania. CDR reprezintă atat investitori străini, cat şi antreprenori romani. Este un punct foarte important. Interesele oamenilor de afaceri locali şi ale investitorilor străini sunt la fel de importante pentru noi. Din partea Coaliţiei, aş vrea să mulţumim guvernului Cioloş pentru o colaborare bună, productivă din ultimul an. La recomandarea domnului Cioloş, formatul /.../ a fost schimbat şi a devenit mai interactiv şi mai constructiv. Abordarea a fost una mai pragmatică şi mai eficientă. Am lăsat la o parte protocolul şi am lucrat impreună. Fiind jumătate din SUA, m-am născut in Statele Unite, apreciez in mod deosebit acest fel de abordare, direct la punct. Colaborarea noastră s-a bazat mereu pe respect reciproc. Venind din mediul de afaceri, bineinţeles că nu am fost intotdeauna de acord cu fiecare punct, dar am inţeles foarte bine că avem poziţii diferite şi am respectat opinia partenerului de discuţii. Temele de lucru au fost mai multe: liberalizarea pieţei gazelor, absorbţia fondurilor europene, sistemul de management al ambalajelor, situaţia sistemului de irigaţie, Codul Fiscal, şi mare parte. Avem incredere că CDR va rămane un partener strategic şi o resursă de valoare şi pentru următorul guvern, după alegeri. Avem oameni cu experienţă bogată in mediul de afaceri şi sper că guvernul il va folosi in viitor. In contextul alegerilor, atragem atenţia că este esenţial să avem un buget echilibrat şi un plan macroeconomic realizabil pentru a avea o creştere economică sustenabilă. Părerea noastră este că trebuie să evităm măsurile care satisfac nevoi, interese şi agende pe termen scurt, care pun in pericol dezvoltarea economică pe termen mediu şi lung. Pentru fiecare măsuri trebuie evaluat impactul in economie. Orice decizie trebuie să respecte trei principii: stabilitate, predictibilitate şi transparenţă. Sunt elemente esenţiale pentru a convinge companiile să investească in Romania. In Romania ca in orice ţară, investiţiile sănătoase /depind/ de o resursă umană bine pregătită, o infrastructură bună, dezvoltare durabilă şi un stat de drept funcţional şi aplicarea legii. Coaliţia semnalează nevoia de investiţie in infrastructură, creşte finanţarea pentru educaţie şi sănătate şi in acelaşi timp cu o reformă structurală in acest domeniu. Aceste priorităţi trebuie să rămană valablile şi in perioadele electorale. Mandatul meu de coordonare a Coaliţiei se incheie acum, in decembrie, şi voi fi inlocuit de domnul Florin Pogonaru, care este in dreapta, aici, colegul meu din Coaliţie. Domnul Pogonaru are şi el o experienţă bogată in acest domeniu şi sunt absolut convins că această procedură va continua cu bine in viitor. Şi acum aş vrea să vă dau /cuvantul/. Florin Pogonaru: Mulţumesc. Mulţumesc, in primul rand, domnului prim-ministru. Sigur că nu prea mai sunt multe de spus. S-a spus aici - Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei s-a constituit ca un mecanism de continuitate funcţional şi foarte bine a menţionat domnul prim-ministru, sperăm să fie un reflex de dialog pentru toate guvernele. O să incep puţin cu provocările pe care le vedem şi consideraţii prin perspectiva unuia care a fost in dialogul acesta intre mediul de afaceri şi administraţie de destul de mulţi ani. In primul rand, vrem să fie continuitate in dialogul cu Coaliţia. Vrem să fie continuitate pe plan economic. Intotdeauna ne-am luptat şi ne-am regăsit in ceea ce a vrut acest guvern, să avem, de exemplu, bugete multinaţionale. Dacian Cioloş: Multianuale. Florin Pogonaru: Multianuale, mă scuzaţi. Ceea ce vrem, şi aici probabil merită de menţionat privind natura coaliţiei, coaliţia reflectă ecosistemul economic romanesc. Coaliţia reflectă modul cum firmele străine convieţuiesc cu firmele romaneşti şi pot să vă spun că ne-am luptat impreună pentru că in momentul de faţă este manifest faptul că modelul de creştere de pană acum, bazat aproape in exclusivitate pe capitalul străin... In cadrul ecosistemului, capitalul străin avea rolul principal, trebuie ca in perioada următoare să aibă accent pe rolul capitalului romanesc. Inclusiv capitalul străin in Romania este in momentul de faţă in situaţia in care, fără dezvoltarea părţii din sistem pe care o constituie capitalul romanesc, nu se poate dezvolta mai departe. Deci, pană la urmă, in mod practic decat să-ţi aduci furnizori din nu ştiu ce colţ din lume, preferi să ai aceşti furnizori in Romania de departe, indiferent dacă eşti capital străin sau capital romanesc. Dacă este să văd in perspectivă rolul acestui guvern ca unul care a reprezentat contrapartea pentru multe guverne, am văzut decenţă, transparenţă, bunăvoinţă, voinţa de debirocratizare şi voinţa de a moderniza lucrurile. Intr-adevăr, am văzut ca vulnerabilitate principală faptul că am avut de-a face cu un guvern fără sprijin politic şi, de fiecare dată, a trebuit ca dialogul pe care il avem cu guvernul să-l mai avem o dată in parlament incercand să promovăm sau de multe ori să stopăm diverse măsuri care erau măsuri tipice unui an electoral. Răman o serie de realizări, dar rămane, sper, pentru guvernele următoare, un altfel de mentalitate de a guverna. Mulţumesc! Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu. Dacă sunt intrebări la temă, vă rog, din respect pentru invitaţi. Reporter: Domnule premier, pentru că tot vorbim despre mediul de afaceri, o intrebare oarecum legată de mediul de afaceri. In perioada in care au apărut stenograme din care reiese faptul că in perioada in care aţi fost ministru al agriculturii aţi semnat mai multe documente prin care aţi facilitat ieftinirea gazelor, ceea ce a dus la facilitarea unor companii private, chiar şi cele conduse de Ioan Niculae. Cum comentaţi acest subiect? Dacian Cioloş: Da. In primul rand, e interesant că ies de la naftalină aşa, mai multe lucruri, in ceea ce mă priveşte, acum, in perioada asta. E un subiect pe care eu l-am mai comentat atunci cand a fost de actualitate, şi haideţi să fie lucrurile clare. Eu eram ministrul agriculturii, atunci, şi nu cred că un ministru al agriculturii stabileşte preţul la gaze, şi nu cred că un ministru al agriculturii negociază sau pregăteşte acte normative care vizează politica industrială şi inclusiv preţul la gaze. Normal, atunci cand te intreabă cineva vrei ingrăşăminte chimice mai ieftine pentru agricultori, ingrăşăminte chimice care se fac pe bază de gaze, normal că un ministru al agriculturii e interesat să creeze pentru agricultori oportunitatea de acces la ingrăşăminte mai ieftine, dar nu ministrul agriculturii face politica industrială, şi cu atat mai mult, nici in acea vreme şi nici acum, nu ministrul agriculturii e cel care stabileşte preţul la gaze şi care creează cadrul normativ pentru aceste facilităţi. Deci, ca să fie lucrurile clare şi să punem punct la acest gen de speculaţii. Liviu Iolu: La temă, vă rog, intrebări. Reporter: Banii publici - bănuiesc că este o temă care interesează şi mediul de afaceri şi Guvernul Romaniei. Dacian Cioloş: Da, haideţi, să vorbim de această relaţie pe politicile economice. Reporter: O să vă intreb atunci şi de infrastructură, şi dacă imi permiteţi două intrebări. Este o prioritate pe care au menţionat-o şi cei de la Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In momentul de faţă, in bilanţul dumneavoastră de un an de zile nu apare nici măcar un kilometru de autostradă care să fi fost inaugurat. Deci, este o restanţă. Dacian Cioloş: In primul rand, nu sunt pasiunea mea inaugurarea şi tăiatul de panglici. In al doilea rand, dacă erau proiecte pregătite de guvernul precedent, am fi avut mai mulţi kilometri de autostradă. Mai mult, noi a trebuit să reparăm kilometri de autostradă inauguraţi de guvernul precedent cu tăieri de panglici şi care s-au surpat după aceea. Deci, am astupat gropile respective şi am redeschis circulaţia acolo pe Sibiu-Orăştie, cu forţe proprii, fără să mai stăm ani de zile la licitaţii mai ştiu eu cum organizate, deci ne-am creat capacitatea să rezolvăm astfel de probleme rapid şi direct, şi in al doilea rand am deblocat cam tot ce era blocat in momentul in care noi am preluat guvernarea. Nu sunt kilometri de autostradă inauguraţi acum, pentru că aproape toate şantierele erau blocate din motive administrative, contracte prost negociate sau prost elaborate, pe care a trebuit să le rezolvăm. Ţineţi minte, probabil, modificările legislative pe care le-am făcut pentru a accelera procesul de avizare intre ministere şi a putea redeschide acele şantiere şi a le putea relansa. Acum, se lucrează pe aproape toate şantierele. Sunt cred că vreo 300 de kilometri de autostradă pe care se lucrează şi care erau blocaţi in momentul in care noi am preluat guvernarea şi am pregătit pentru licitaţii, licitaţii bine structurate şi organizate pentru studii de fezabilitate, pentru proiecte tehnice pe cam tot ceea ce prevede prioritar Master Planul pentru următorii ani. Deci, altfel spus, guvernul care vine o să poată să taie panglici dacă o să vrea pe şantiere pe care acum se lucrează şi care vor fi finalizate in perioada următoare. Reporter: Şi pentru că tot vorbeaţi de guvernul care vine, va putea expune şi Cuminţenia Pămantului. Am inţeles că ieri, in Executiv, s-a discutat despre o nouă ordonanţă de urgenţă pe această temă. Dacian Cioloş: O să vă explice Ministerul Culturii, care a fost abordarea pe care a propus-o. Reporter: Ne puteţi spune, domnule premier, care au fost motivele pentru care aţi amanat semnarea contractului de vanzare-cumpărare pentru această operă? Dacian Cioloş: Da. Baza legală e in Parlament acum, e o ordonanţă de urgenţă care stabilea modul de achiziţionare. Aşteptăm punctul de vedere al Parlamentului pe ordonanţa respectivă. Am incheiat acest subiect, n-am ce să vă spun mai mult. Reporter: Este campania dumneavoastră, domnule premier, pe care v-aţi asumat-o, şi oamenii vor să ştie dacă işi primesc banii sau nu inapoi, potrivit ordonanţei de urgenţă. Dacian Cioloş: Normal, ordonanţa respectivă prevede şi acest lucru. Reporter: Şi cand /.../? Reporter: Că tot vorbeaţi despre companiile de stat, toate companiile de stat, nu cred că există vreo excepţie, au inregistrat rezultate financiare mult mai proaste decat anul trecut, unele chiar şi pierderi, deşi pană acum nu au avut, altele profituri in scădere. Care ar putea să fie motivele pentru care companiile de stat au ajuns iuntr-o situaţie financiară mai slabă decat in trecut? Dacian Cioloş: Nu ştiu, nu am analiza precisă. Nu cred că toate companiile inregistrează pierderi sau profituri mai mici. Avem companii care, dimpotrivă, au profituri din ce in ce mai mari şi chiar caută să investească şi să devină actori regionali, mai ales in domeniul energiei. Pe de altă parte... Reporter: Păi, la acele companii mă refeream. Toate au inregistrat profituri mai mici decat anul trecut. Mă refer aici la Nuclearelectrica, la Romgaz, Transelectrica, Transgaz. Dacian Cioloş: Bun. Nu stabileşte guvernul profitabilitatea companiilor. Vă spuneam de intenţia, nu numai intenţia, măsuri pe care le-am luat pentru a imbunătăţi managementul acestor companii. Aceste companii au capital de stat, dar au management care este selectat pe baza anumitor criterii şi care işi asumă politica de investiţii, politica de piaţă in faţa acestor companii şi tocmai am constatat că foarte multe din aceste contracte de management cu manageri sau cu consilii de administraţie, probabil şi datorită imperfecţiunii legislaţiei de pană acum, nu prevedeau anumite criterii de performanţă clare pe baza cărora statul să poată să ia anumite măsuri vizavi de consiliile de administraţie sau de conducerile companiilor respective. Deci, am imbunătăţit legislaţia şi recrutările pe care le facem acum pentru conducerea acestor companii, pentru că aceste conduceri ale companiilor decid politicile de investiţii sau politica de piaţă a companiilor respective, nu ministrul, nu primul ministru - şi aici trebuie să ne invăţăm, la un moment dat, că in mediul de afaceri, in mediul de piaţă trebuie să acţionezi din punctul ăsta de vedere concurenţial şi să nu ajustezi profitul sau pierderile unor companii, chiar dacă sunt cu capital de stat, doar prin măsuri legislative, ci prin performanţa managementului acestor companii, şi asta a fost principala prioritate a noastră in acest domeniu, să avem un cadru clar, care să ne permită să incheiem contracte de management cu consilii de administraţie şi cu managerii, bazate pe indicatori de performanţă. Şi o să vedeţi la Ministerul Economiei, cred că pentru prima dată, am adoptat un memorandum in guvern cu un cadru foarte clar, care precizează care sunt indicatorii de performanţă care trebuie să se regăsească in aceste contracte de management. Reporter: Aici voiam să vă spun că Romgaz, de exemplu, şi-a inchis jumătate din sonde, fapt fără precedent pană acum. Dacian Cioloş: Da, dar intrebaţi, discutaţi direct la Ministerul Energiei legat de o companie sau de alta. Reporter: Nu, că vorbeaţi de companiile de stat, de performanţa acestor companii de stat. Dacian Cioloş: Da, de-asta vă spun. Este Ministerul Energiei care poate să vă dea toate detaliile şi legate de Romgaz, şi de alte companii care sunt cu capital de stat in portofoliul lor. Reporter: Pentru reprezentanţii mediului de afaceri, aş avea o intrebare. Ce măsuri importante ar mai fi de luat in perioada imediat următoare sau pe care le aşteptaţi luate de dumneavoastră, fie de la acest guvern, fie de la următorul? Florin Pogonaru: Sigur, vorbeam de coaliţie că reprezintă ecosistemul pe care il reprezintă Romania in sine. Pentru a stimula partea ecosistemului pe care o reprezintă capitalul romanesc, ne-ar interesa foarte tare legislaţia privind consolidarea grupurilor romaneşti, deci este pentru noi o prioritate. In felul acesta s-ar evita şi fuga in alte legislaţii pentru a forma companii holding şi multe alte lucruri. Ne interesează ca următorul guvern să fie orientat spre investiţii, cat mai multe investiţii şi sperăm să existe voinţa politică pentru angajarea şi dezvoltarea investiţiillor. Ne interesează, dacă vreţi, să ne uităm pentru viitor la modul cum se echilibrează totuşi impozitarea muncii cu impozitarea capitalului. Avem o anomalie in această ţară şi, ca oameni de afaceri conştienţi şi responsabili, trebuie să acţionăm şi in acest sens. Dacian Cioloş: Da, aş vrea să completez aici. Mi se pare esenţial şi fac legătura şi cu acea măsură legată de formarea profesională, de formarea duală şi de creşterea calităţii forţei de muncă in Romania, creşterea economică nu inseamnă creşteri de salarii, dacă nu trece prin crearea de locuri de muncă. Consolidarea creşterii economice inseamnă in primul rand creare de locuri de muncă. Pe de altă parte, politica de asistenţă socială, dacă nu incită şi dacă nu facilitează celor care in momentul de faţă, din diferite motive, nu au locuri de muncă, să se indrepte spre căutarea de locuri de muncă, nu va fi o politică socială durabilă. Din punctul meu de vedere, o politică socială durabilă este cea care creează oportunuităţi pentru persoanele care, vremelnic, se află in dificultate dintr-un motiv sau altul, să aibă acces la locuri de muncă, şi asta mi se pare esenţial pentru politicile economice, pentru politicile fiscale, pentru politicile sociale, să faciliteze crearea de locuri de muncă. Anul acesta s-au creat peste 150.000 de locuri de muncă, mai mult decat anul trecut şi, cu siguranţă, potenţialul este mai mare. Şomajul a scăzut de la şase şi ceva la sută, la circa patru şi ceva la sută. Incă şomajul este mare in randul tinerilor şi, cu atat mai mult, avem nevoie să investim in formarea profesională a tinerilor. Dar vedeţi, oportunităţile de afaceri, oportunităţile de locuri de muncă, de creare de locuri de muncă există, insă pentru asta este nevoie de investiţii şi aici văd o corelare intre politica de investiţii, politica socială şi politicile fiscale, pentru că, doar in felul acesta, putem consolida această creştere economică şi o putem face ca ea să se regăsească in mod durabil şi in buzunarul romanilor. Liviu Iolu: Mulţumim mult. Conferinţa de presă s-a incheiat, dacă se poate. Reporter: /.../ dacă se poate, domnule premier, spuneaţi de creşteri de salarii, după ce creaţi locuri de muncă. Asta inseamnă că ar trebui să punem puţin de o parte majorările de salarii ca să se creeze... Dacian Cioloş: Eu vorbeam de sectorul privat, doamnă, in primul rand. Vorbeam de sectorul privat, unde, şi in sectorul privat, salariile cresc pentru că erau intrebări din mediul politic unde este creşterea economică in buzunarul romanilor. Este in acea creştere de circa 13%, dacă nu mă inşel, a salariului mediu pe economie, in Romania, inregistrat in acest an. Acolo este creşterea economică. Creşterea economică a fost undeva peste 4%, chiar in primul semestru a fost de peste 5%, iar creşterile salariale, salariul mediu pe economie a crescut cu peste 10%. Acolo este creşterea economică, dar, pentru ca acest lucru să fie unul sustenabil şi să fie un trend pozitiv, este nevoie in continuare să insistăm mai ales pe investiţii, pe capacitatea statului de a investi, pe capacitatea sectorului privat de a investi pentru că, in felul acesta are de caştigat toată lumea. Liviu Iolu: Mulţumim mult. 2016-11-17 16:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1479396374original_1111.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul de lansare a analizei OECD cu privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative în RomâniaȘtiri din 17.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-de-lansare-a-analizei-oecd-cu-privire-la-5-domenii-cheie-ale-guvernantei-publice-i-reformei-administrative-in-romaniaGalerie foto Raportul OECD privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative in Romania, lansat astăzi, poate fi găsit ca document atașat. Discursul prim-ministrului Dacian Cioloş la evenimentul de lansare a analizei OECD cu privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative in Romania [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! O să incep amintindu-vă faptul că, probabil coincidenţa face ca intalnirea de astăzi sau data de astăzi, in care avem şi această intalnire, inseamnă şi un an de la instalarea acestui guvern şi cred că oportunitatea de a discuta despre modul in care lucrurile au evoluat in acest an sau felul in care in acest an am reuşit să fructificăm activitatea depusă in reforma administraţiei sau incercarea de a reforma şi de a creşte performanţa administraţiei publice in această ultimă perioadă, este o coincidenţă fericită, şi de aceea m-aş referi, in introducere, in primul rand la activitatea guvernului in acest an, sigur, făcand referire şi la subiectele pe care le avem pe agendă astăzi. Vă reamintesc, obiectivul principal al acestui guvern, obiectiv anunţat incă de la inceput, a fost acela de a asigura in primul rand stabilitatea politică, stabilitatea economică şi socială a ţării, dat fiind faptul că este ultimul an de mandat al parlamentului actual şi, in consecinţă, principalul obiectiv pe care l-am asumat a fost acela de a ne asigura că in acest an electoral, in general tradiţional supus turbulenţelor, reuşim să valorificăm potenţialul de creştere pe care il are Romania atat din punct de vedere economic, cat şi din punct de vedere al dezvoltării sociale. In acelaşi timp, trebuie să ne amintim şi faptul că, la instalarea acestui guvern, aşteptările societăţii erau foarte mari şi am fost conştienți de faptul că aceste aşteptări merg dincolo de ceea ce se poate face intr-un an şi ceea ce poate să facă un guvern cu un mandat atat de scurt, insă am realizat că dincolo de obiectivele economice, sociale, de investiţii pe care ni le putem propune, un lucru de care societatea romanească are mare nevoie şi cred că şi structurile statului este de incredere, de a reclădi, de a resădi increderea, increderea că se poate guverna in mod onest, că se poate guverna in mod transparent, că se poate guverna in mod profesionist şi in mod eficient. Şi că putem avea o astfel de abordare chiar şi intr-o perioadă supusă unor astfel de presiuni. De aceea am pus la temelia acestui guvern, dincolo de orice obiectiv, cum spuneam, economic, social, am pus la temelia acestui guvern integritatea, transparenţa şi onestitatea in modul de a aborda lucrurile. Sigur, ne-am concentrat atenţia şi pe cateva teme care aşteptau decizii rapide dincolo de faptul că era vorba de un guvern cu un mandat scurt, un guvern independent, cu abordări politice in parlament, adaptate acestei perioade preelectorale. Am pus educaţia şi sănătatea printre priorităţile şi preocupările acestui guvern, incercand să tratăm in primul rand simptome care apăreau in mod clar evidente in societate şi care aveau la bază tot aceste elemente legate de lipsă de incredere, şi in educaţie, şi in sănătate. De aceea, am abordat aici, in educaţie, mai ales, chestiunea increderii in valoarea ştiinţifică a cercetării şi a modului in care se face educaţia, dar in acelaşi timp, am abordat şi chestiunea legată de abandonul şcolar, de reducerea abandonului şcolar şi de crearea oportunităţilor condiţiilor pentru ca o parte cat mai mare din tineri să aibă acces la şcoală. La fel, in domeniul sănătăţii, ne-am concentrat pe calitatea actului medical, avand in centrul atenţiei atat oamenii, in primul rand, pe de o parte profesioniştii, medicii şi pe de altă parte, pacienţii, incepand şi un proces de gandire strategică a investiţiilor de care are nevoie sistemul de sănătate. Am reuşit, dincolo de educaţie şi sănătate, să deblocăm proiectele legate de infrastructură, ne-am focalizat pe politicile sociale incercand să schimbăm modul de abordare, de la măsuri pasive de asistenţă socială, la măsuri active de integrare in campul muncii şi de stimulare a creării locurilor de muncă şi de acces a persoanelor provenind mai ales din medii defavorizate la aceste locuri de muncă. Sigur, in această perioadă nu toate lucrurile au mers bine, am făcut şi greşeli, am avut şi neajunsuri pe care am incercat să le corectăm imediat ce am putut să le constatăm, pentru că cred că doar in felul acesta putem progresa, recunoscand faptul că nu putem avea abordări perfecte, dar că, pe de altă parte, la orice nivel, atunci cand se constată o greşeală, o eroare, ea poate să fie recunoscută şi poate să fie corectată şi cred că doar in felul acesta putem recaştiga increderea oamenilor in instituţiile statului. Atunci cand progres inseamnă şi acumulare de cunoştinţe, dar şi recunoaşterea unor greşeli şi corectarea acestor erori, fără a persista in ele, şi această corectare a performanţei statului incepe in primul rand prin modul in care putem creşte performanţa administraţiei publice. A fost acest subiect, alături de altele pe care le vom dezbate şi astăzi, in centrul atenţiei noastre, pentru că dincolo de o abordare transparentă a utilizării resurselor, e foarte improtant şi aparatul de lucru pe care il ai şi cu care trebuie să pui in aplicare politicile publice. De aceea, in acest an, in primul rand, legat de modul de funcţionare a statului, de modul de funcţionare a administraţiei publice, in centrul atenţiei noastre a fost transparenţa. Am vrut, in primul rand, să ştim de unde pornim şi să ştie societatea de unde pornim atunci cand vorbim de creşterea performanţei statului, de creşterea performanţei utilizării resurselor şi am concentrat multă energie in acest proces de transparentizare, atat al procesului decizional, cat şi al utilizării resurselor. Aş aminti aici faptul că am lansat in acest an cea mai mare platformă de transparenţă bugetară care, din cunoştinţele mele, există in momentul de faţă in Europa, in UE, in aşa fel incat am transformat această platformă de transparenţă bugetară atat intr-un instrument de informare a contribuabilului vizavi de modul cum se cheltuie banul public, pentru că, practic, toate instituţiile care au acces la bugetul de stat sunt parte a acestei platforme şi sunt obligate să publice informaţiile legate de modul in care aceşti bani sunt alocaţi şi sunt cheltuiţi, dar această platformă este şi un instrument care poate să devină in timp foarte important in procesul de decizie a alocării resurselor şi mai ales de evaluare a eficienţei utilizării resurselor. Am transparentizat totodată publicand practic toate informaţiile pe care le aveam la dispoziţie legat de modul in care au fost cheltuite fondurile europene in perioada 2007-2013. Am transparentizat tot acest proces, care, la fel, are o importanţă in caştigarea increderii cetăţeanului legat de modul in care se cheltuie banii publici, dar, la fel şi aici, poate să fie o modalitate de a trage invăţăminte legate de eficienţa utilizării acestor fonduri. Am aplicat principiul transparenţei şi in procesul decizional al guvernului. Cred că este pentru prima dată cand am făcut o regulă, transparenţa in măsurile luate de guvern in pregătirea actelor normative şi in agenda guvernului, pentru că am incercat să facem in aşa fel incat să putem lansa in dezbatere publică chiar şi ordonanţele de urgenţă, care, prin definiţie, fiind vorba de acte normative care trebuie decise rapid, de obicei lumea a aflat de ele după ce aceste decizii erau luate in guvern şi am incercat chiar dacă era vorba doar de cateva zile, o săptămană de transparenţă publică, lumea să ştie de ceea ce pregătim inainte de a lua deciziile in guvern. Și trebuie să recunosc faptul că asta ne-a ajutat pentru că, de multe ori, reacţii pe care le-am avut din partea mediilor profesionale ne-au ajutat să imbunătăţim anumite elemente componente ale acestor acte normative. Şi aş aminti aici, cred, de o premieră cel puţin in această parte a Europei, am operaţionalizat Registrul Unic al Transparenţei Intereselor. Este un registru in care se inregistrează toate contactele, intalnirile dintre demnitari şi diferite grupuri de interese, pentru că e firesc să ai consultări cu mediile profesionale, cu diferitele grupuri de interese din societate, interese care trebuie să fie transparente şi in mod obiectiv şi clar definite şi aceste relaţii, deci intre decidenţii de la nivelul guvernului şi aceste medii profesionale, ele trebuie să existe, dar e important să fie şi transparente, pentru ca fiecare să-şi asume această relaţie de consultare. Este un instrument pe care l-am elaborat, pe care am inceput să-l aplicăm şi care, pentru a-şi dovedi eficienţa, are nevoie cu siguranţă in perioada următoare să fie imbunătăţit, dar mi se pare un element esenţial la fel de recaştigare a increderii relaţiei dintre cetăţean şi instituţiile publice, mai ales dintre cetăţean şi guvern. Dincolo de transparenţă, un element esenţial in eficientizarea administraţiei este reducerea birocraţiei - atat in relaţia dintre stat, instituţiile publice şi cetăţean, dar şi in relaţia dintre stat şi mediul de afaceri, pentru că reducerea birocraţiei inseamnă, din punctul meu de vedere, un impact pozitiv, atat in eficienţa procesului decizional atunci cand lucrurile sunt mai clare şi mai simple, dar şi o reducere a costurilor de funcţionare a administraţiei şi in felul acesta, prin reducerea birocraţiei, putem transforma şi statul intr-un agent de dezvoltare, inclusiv in relaţia cu mediul economic. Pentru că interesant in contactele pe care le-am avut cu mediul de afaceri din Romania, simplificarea procesului administrativ şi predictibilitatea procesului decizional sunt principalele elemente de incredere sau principalele elemente care pot creşte increderea mediului de afaceri in stat şi increderea mediului de afaceri in a investi in Romania, sigur, dincolo de alte aspecte legate de politicile fiscale, legate de formarea profesională. Şi aici am iniţiat un proces amplu de debirocratizare la nivel legislativ, la nivel administrativ. Şi aici trebuie o să spun deschis este doar un inceput, pentru că nu se poate face intr-un an de zile, nu se poate simplifica, nu se pot elimina complexităţi care au fost acumulate in 20 şi ceva de ani de zile de lipsă de coerenţă in acest mod de abordare. Dar din punctul meu de vedere, un element esenţial in procesul de reformă a administraţiei este şi acest proces de simplificare şi debirocratizare care trebuie făcut cu inteligenţă, cu cap, pentru ca el să nu creeze mai multe pagube decat să producă efecte pozitive. Şi insist pe acest aspect de debirocratizare şi de simplificare făcut in mod inteligent, cu cap, pentru că poți să vii să dai cu coasa şi să tai taxe, să elimini tot felul de proceduri administrative, pornind de la premisa că acele proceduri trebuie eliminate, că taxele respective trebuie eliminate, dar dacă nu analizezi şi modul in care faci această eliminare, momentul in care o faci, poate să o aibă asupra bunei funcţionări a unei instituţii rişti, pe termen scurt, să creezi mai multe efecte negative decat poţi să obţii efecte pozitive. Şi cand mă gandesc la efecte pozitive, sigur nu mă gandesc, in primul rand, la număr de voturi sau la percepţia publică, ce poate să apară dintr-un astfel de proces decizional, ci mă gandesc, in primul rand, la buna funcţionare a administraţiei şi a statului care, in cele din urmă, dacă nu funcţionează bine se repercutează tot asupra cetăţeanului căruia vrei să-i faci un bine atunci cand iei astfel de decizii. Dincolo de aceste aspecte legate de reducerea birocraţiei, cred că indiferent cine va veni la guvernare, un viitor guvern, o viitoare majoritate, dacă vrea să aplice un program de guvernare eficient are neapărat nevoie, din punctul meu de vedere, să treacă in primul rand sau să inceapă cu un proces de reaşezare, de reformare a administraţiei publice, măsuri clare de creştere a eficienţei administraţiei publice. Transparentizarea debirocratizarea, simplificarea sunt doar premise ale acestui proces de care administraţia publică are nevoie. Şi spun: şi administraţia publică are nevoie, nu doar clasa politică, ce vine cu un program de guvernare, pentru că şi administraţia publică are nevoie de o recaştigare a increderii cetăţeanului, prin faptul că statul, administraţia publică poate să fie eficientă, să lucreze in interesul cetăţeanului pe termen lung şi asta inseamnă, la fel ca şi in mediul economic, in primul rand predictibilitate. Și administraţia publică are nevoie de predictibilitate. Funcţionarii, inalţii funcţionari, pentru a lucra eficient, dincolo de profesionalizarea lor, au nevoie de predictibilitate legat de cariera in administraţie, legat de procesul de recrutare, legat de măsurarea performanţei lor, de indicatori clari, obiectivi de măsurare a performanţei lor. Cred că mai mult ca orice este nevoie, in administraţia publică, de predictibilitate şi de eliminarea arbitrariului in modul in care se iau deciziile şi in modul in care se judecă anumite decizii. Deci, este nevoie de o reaşezare a aparatului administrativ pe criterii de profesionalism, pe criterii de competenţă. Am constatat acest lucru incă din primele luni de guvernare şi de aceea ne-am fixat ca obiectiv să incepem acest proces. Şi ţineţi minte probabil, am lucrat in primele luni pe un astfel de pachet de reformare, pornind in primul rand de la identificarea elementelor care au nevoie de reformare şi am pregătit chiar o dezbatare publică ce are cateva propuneri de idei de reformare. Din păcate insă, am constatat că, in lipsa apetitului politic de a aborda frontal această chestiune, probabil intr-un an preelectoral, intr-un context in care era vorba de o relaţie dintre parlament cu un guvern independent, fără o majoritate clar definită şi obiective clar asumate din acest punct de vedere... Din păcate, am constatat, in urma acestei dezbateri publice, pe care noi am dorit să o lansăm, lipsa apetitului de a aborda frontal aceste subiecte. Și atunci, decat să dăm dovadă doar de eroism in acest proces de reformare, fără să avem convingerea, certitudinea că putem inrădăcina acest proces de reformă, am abordat lucrurile mai mult din punct de vedere strategic, am reactivat anumite analize care, cu sprijin financiar din partea unor instituţii internaţionale, atat Banca Mondială cat şi OECD - dacă ţin bine minte - s-a lucrat pe strategii pornind de la analiza modului de funcţionare a administraţiei, s-a lucrat pe nişte strategii care să stea la baza acestui proces de reformă şi am dus la bun sfarşit aceste strategii. Mă gandesc aici la strategia pentru funcţia publică, la strategia pentru formarea profesională in administraţie - sunt convins că domnul vicepremier Dincu o să aprofundeze mai mult aceste lucruri - care valorifică analize care au fost făcute in aceşti ultimi ani legat de modul de funcţionare a administraţiei şi care pot sta la baza unui proces de reformare a administraţiei, de modificare legislativă care poate să vină in perioada imediat următoare. Aici, in reforma administraţiei, este nevoie atat de un sistem coerent şi unitar bazat pe performanţă, competenţă şi transparenţă, care să ofere predictibilitate de carieră funcţionarilor publici, care să ofere mai multă claritate in procesul decizional, dar este nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic, deci de nivelul decizional politic şi nivelul decizional administrativ, pentru că avem nevoie de predictibilitate in acest proces decizional, şi de claritate, şi de eliminarea arbitrajului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei. Şi pentru aceasta avem nevoie de un sistem de recrutare şi de promovare care să aibă la bază profesionalismul şi performanţa, indiferent de nivelul pană la care politicul se implică in acest proces de recrutare. Şi cred că aceste elemente ar trebui să stea la baza unei reforme a administraţiei. Și, incă o dată repet, cred că, indiferent cine vine la guvernare, va trebui să inceapă cu clarificarea acestui proces pentru a se putea baza pe o administraţie publică performantă şi predictibilă. Dincolo de modul de funcţionare a administraţiei, am venit şi noi cu cateva măsuri in predictibilitatea procesului bugetar, intr-o coerenţă in modul de abordare a alocărilor bugetare, corelat cu priorităţile care se stabilesc in politicile publice. Pentru că şi aici avem nevoie de eliminarea arbitrariului şi a deciziilor ad-hoc, tocmai pentru a putea obţine eficienţa investiţiilor banului public in politicile publice. Şi aici am inceput să construim un proces de urmărire a implementării, odată deciziile luate legate de procesul de alocare bugetară, de urmărire a implementării acestor priorităţi, corelat, cum am spus, cu transparenţa cheltuirii bugetare. Am lucrat, totodată, pe orientarea agendei digitale in interesul bunei funcţionări a administraţiei publice şi, mai ales, in facilitarea procesului decizional şi a acestui proces de simplificare şi de debirocratizare. Şi aici, marea provocare care rămane in continuare este asigurarea interoperabilităţii diferitelor platforme informatice care sunt la dispoziţia administraţiei publice. Şi aici s-a investit mult in ultimii ani in informatizarea procesului administrativ, dar, din păcate, nu cu suficientă coerenţă şi nu cu suficientă gandire strategică. Şi acum provocarea este tocmai de a pune coerenţă şi de a pune abordare strategică atat in modul de utilizare a platformelor existente, cat şi in investiţiile care urmează să se facă, in perioada următoare, in aplicarea agendei digitale. Şi aici aş aminti caţiva paşi pe care i-am făcut. In primul rand, asigurarea unei coordonări la nivelul Guvernului a acestei abordări informatice, prin crearea acestui post de coordonator pentru tehnologia informaţiei, dar şi clarificări procedurale legate de modul de utilizare a acestor platforme. Am mobilizat şi resursă din exteriorul Guvernului, pe termen scurt, pentru a găsi modalităţi şi aplicaţii de a pune mai bine in valoare aceste platforme informatice pe care le avem. Şi vă amintesc decizia pe care am luat-o de a crea această platformă GOV IT HUB, care mobilizează resurse şi competenţe din exterior, din mediul privat, care, pe termen scurt, pe termen mediu, sunt puse la dispoziţia Guvernului, pentru ca, prin intermediul diferitelor aplicaţii, să putem eficientiza şi creşte performanţa acestor investiţii care au fost făcute in platformele informatice. In incheiere aş spune cateva cuvinte şi legate de guvernarea deschisă, pe care am vrut să o abordăm, pentru că, dincolo de nevoia administraţiei şi a factorului decizional de a avea contactul cu cetăţeanul, cu beneficiarul acestui proces decizional, acest mod de abordare deschisă a guvernării, cum spuneam şi la inceput, creşte, cu siguranţă, şi increderea cetăţeanului in modul in care se iau deciziile. Şi cred că, in acest fel, prin aceste măsuri pe care le-am luat, am pus bazele pentru ca, in viitor, dincolo de eficienţa guvernării, să putem măsura şi gradul de incredere pe care cetăţeanul il are in modul in care se guvernează. Vă mulţumesc. Sunt convins că şi discuţiile pe care le veţi avea astăzi vor contribui in a putea creşte eficienţa deciziilor şi a modului de a acţiona in viitor. Şi doresc să mulţumesc partenerilor noştri de la OECD pentru sprjinul pe care l-au acordat in aceşti ani pentru ca Romania să poată să-şi valorifice cat mai bine invăţămintele pe care a putut să le tragă din acest proces de tranziţie prin care a trecut in aceşti ultimi ani. Şi sunt convins că, odată devenită membru al OECD, ceea ce imi doresc să se intample in perioada imediat următoare, Romania va putea să-şi aducă contribuţia şi la impărtăşirea acestei experienţe cu celelalte ţări membre ale OECD. Mulţumesc. 2016-11-17 09:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_oecd-7211.jpgComunicat de presă referitor la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica MoldovaȘtiri din 14.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-cel-de-al-doilea-tur-al-alegerilor-prezidentiale-din-republica-moldovaParticiparea importantă a cetățenilor Republicii Moldova la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale reflectă, in primul rand, dorința acestora de a contribui la consolidarea democratică a țării. Totodată, prezența ridicată la vot intărește responsabilitatea decidenților politici de a răspunde echilibrat așteptărilor legitime ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova. In urma rezultatelor preliminare şi a concluziilor observatorilor OSCE/ODIHR, Parlamentului European, Adunării Parlamentare a OSCE și a Consiliului Europei, care au participat la monitorizarea alegerilor, Guvernul Romaniei iși exprimă speranța că instituțiile fundamentale din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilității politice a țării, pentru continuarea agendei de reforme și a procesului de modernizare, menite să suțină parcursul european al Republicii Moldova și să aibă un impact pozitiv asupra vieții oamenilor. Guvernul Romaniei rămane angajat in continuarea relațiilor speciale pe care Romania le are cu Republica Moldova, in baza afinităților istorice și a rădăcinilor comune și in temeiul impărtășirii valorilor democrației și statului de drept. 2016-11-14 17:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-14-05-56-30big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul "Topul Național al Firmelor"Știri din 11.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-quot-topul-national-al-firmelor-quotGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Gala Topului Naţional al Firmelor 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara, domnule preşedinte al Romaniei, doamnelor şi domnilor miniştri, membri ai Guvernului, domnule preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, doamnelor şi domnilor, economia Romaniei evoluează bine in ultimii ani, dacă ne uităm la cifre; şi mă gandesc aici, in primul rand, la creşterea economică şi nu atat la cifrele din acest an, cat la trendul bun al creşterii economice, al creşterii Produsului Intern Brut din ultimii ani. Și, in aceste condiţii, cred că intrebările pe care trebuie să şi le pună un guvern responsabil şi să caute răspuns la ele ar fi, in primul rand, cum asigurăm predictibilitatea necesară pentru ca sectorul privat să continue investiţiile in dezvoltare şi pentru ca acest trend să continue, pentru că nu cred că e cazul să ne lăudăm cu cifre de pe un an pe altul dacă nu vedem in scris aceste cifre intr-o evoluţie pozitivă şi, in al doilea rand, cum transformăm această creştere economică in bunăstare şi in creşterea calităţii vieţii din Romania; pentru că eu unul nu cred că faptul că avem pe hartie această cifră bună de creştere economică inseamnă că suntem indreptăţiţi a doua zi să creştem cheltuielile şi mai ales să creştem cheltuieli care nu duc neapărat la o consolidare a acestei creşteri economice. Deci cred că rolul Guvernului, intre altele, şi a decidenţilor ar trebui să fie acela de a găsi cele mai bune instrumente pentru ca această creştere să fie consolidată, in primul rand şi, in al doilea rand, ca ea să se poată transforma in bunăstare, printr-o serie de mecanisme. O prioritate pe care am stabilit-o incă de la inceputul mandatului acestui guvern şi in urma consultărilor cu dumneavoastră, cu reprezentanţii mediului de afaceri, a fost asigurarea predictibilităţii. S-a vorbit mult in seara aceasta de predictibilitate şi cred că este firesc. Mai mult chiar şi decat capitalul investit, cred că este importantă această predictibilitate. Am adus modificări Codului Fiscal doar pentru a simplifica sau pentru a clarifica anumite lucruri, urmare a dialogului cu mediul de afaceri sau pentru a corecta anumite prevederi prost formulate. Şi facem eforturi pentru a menţine predictibilitatea inclusiv acum, in această perioadă premergătoare campaniei electorale, cand se adoptă foarte repede sau pe repede inainte acte normative care nu au in spate un studiu de impact, care nu trec printr-un proces firesc de consultare publică şi care nu pot sprijini dezvoltarea economică pe termen mediu şi pe termen lung, tocmai datorită modului intempestiv in care aceste decizii sunt luate. Un alt lucru cerut de mediul de afaceri şi nu numai, şi chiar şi de cetăţenii romani, este reducerea birocraţiei, astfel incat aplicarea actelor normative sau a politicilor fiscale, in cazul mediului de afaceri, să nu vă impună sarcini administrative inutile. Şi in acest domeniu am făcut caţiva paşi importanţi in acest sens, nu mulţi, doar caţiva, pentru că, vă asigur, avem incă mult de desţelenit in acest domeniu. Administraţia din Romania a fost foarte productivă in această perioadă, in aceşti ultimi ani, in a produce birocraţie. Acest proces trebuie continuat şi trebuie continuat in mod structurat, pentru a nu crea mai mult rău decat bine, reducand aşa, tăind cu toporul taxele sau dand cu coasa - şi ştiţi cum e cand dai cu coasa, tai şi fan, tai şi buruieni, dar poţi să mai tai şi lucruri care sunt utile. Deci, chiar şi debirocratizarea trebuie făcută in mod structurat şi bine gandit, proiectată pe termen mediu. Am lansat deja in transparenţă decizională, la Ministerul de Finanţe, un pachet de simplificare şi debirocratizare, dar şi anumite facilităţi punctuale, care vizează preponderent mediul de afaceri. Este un pachet care a fost elaborat şi in urma discuţiilor cu reprezentanţi ai companiilor din mediul economic. Și o să vă dau doar două exemple şi vă voi lăsa pe dumneavoastră să descoperiţi celelalte măsuri pe care le-am propus. In primul rand, propunem extinderea pe termen nelimitat a perioadei de aplicare a facilităţii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit; chiar dacă asta poate să aibă un impact asupra bugetului, considerăm că e bine ca oamenii de afaceri ei inşişi să decidă in ce domeniu investesc acest profit şi deci să prelungim această facilitate tocmai in ideea predictibilităţii. Propunem apoi acordarea de facilităţi societăţilor interesate de programe de calificare profesională. Alături de infrastructură, una din problemele ridicate sistematic in aceşti ultimi ani este lipsa mainii de lucru calificate in Romania şi considerăm că, dincolo de ceea ce poate să facă statul, cu siguranţă avem nevoie şi de implicarea directă a mediului de afaceri in a creşte calitatea formării profesionale. Şi de aceea, am hotărat să deducem cheltuielile efectuate de agenţii economici cu pregătirea teoretică sau practică a elevilor şi studenţilor şi a altor categorii de persoane, care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare intr-un cadru instituţionalizat. Dincolo de aceasta, anul acesta am extins facilitătile fiscale pentru persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi dezvoltare tehnologică. Avem nevoie să dezvoltăm un sector economic competitiv, care să producă valoare adăugată, valorificand şi cunoaşterea şi noile tehnologii. Cred că in felul acesta putem vorbi chiar şi de o industrializare sau o reindustrializare a Romaniei, pornind in acelaşi timp de la valorificarea acestei competenţe pe care o avem in Romania şi care, din păcate, o exportăm foarte ieftin in aceşti ultimi ani. Am vrut, deci, prin aceste facilităţi fiscal, să incurajăm cercetătorii să rămană in Romania şi să lucreze cu mediul de afaceri pentru a produce valoare adăugată aici, in Romania. Creşterea economică trebuie să se traducă in locuri de muncă pentru a fi sustenabilă in plan social. de aceea, de la 1 decembrie, va intra in vigoare un pachet de măsuri, menite să incurajeze mobilitatea socială, precum şi cea geografică; adică să incurajeze oamenii din grupuri vulnerabile să se incadreze in muncă şi să nu rămană captivi intr-un sistem de beneficii, care ii ţine intr-un anumit grad de sărăcie. Cred că este o măsură care poate să contribuie la reducerea faliei intre cele două Romanii - o Romanie prosperă, care investeşte, care se dezvoltă, şi o altă parte a Romaniei, care se bazează in primul rand pe ajutoare sociale care, din păcate, incurajează un stil de viaţă pasiv, din acest punct de vedere al activitătii profesionale. Vizăm, deci, persoane neangajate, dar şi angajatorii, printr-un sistem de incitare financiară. Ca să vă dau doar un exemplu, avem peste 400 de mii de tineri intre 16 şi 24 de ani care nu urmează vreo formă de invăţămant sau formare profesională şi care nu au un loc de muncă. Și vă reamintesc faptul că şomajul in randul tinerilor este de peste 20%. Măsurile sunt gandite pe două paliere, pentru a conecta zona socială cu cea de ocupare. In primul rand, sunt măsuri pentru incurajarea incadrării in muncă. Măsurile se adresează tuturor persoanelor aflate in căutarea unui loc de muncă, dar indeosebi şomerilor de lungă durată, tinerilor fără un loc de muncă şi neincadraţi intr-o formă de invăţămant, şi chiar şi romanilor din afara graniţelor, care doresc să se reintoarcă in Romania şi işi caută un loc de muncă. Şi in al doilea rand, măsuri care au in vedere stimularea angajatorilor să incadreze persoane in căutarea unui loc de muncă. Intre măsurile concrete incluse in noul pachet se găsesc măsuri active, destinate ocupării, ce incurajează mobilitatea lucrătorilor, prin acordarea unor prime de activare, de incadrare sau de instalare intr-o altă regiune decat cea de origine, de reşedinţă, acolo unde găsesc un loc de muncă. Spre exemplu, şomerii care decid să-şi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 km pentru a deveni angajaţi, vor beneficia de o primă de instalare. Stimulăm şi angajatorii ca, prin măsuri active, să cuprindă in planurile lor de angajare şomeri de lungă durată, tineri fără ocupaţie şi neincadraţi intr-o formă de invăţămant. Angajatorii care incadrează in muncă pe durată nedeterminată proaspeţi absolvenţi ai unor instituţii de invăţămant sau persoane aflate in şomaj, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent sau şomer incadrat, o primă de instalare. Sunt doar cateva exemple despre ce am decis să facem in această direcţie. Sunt decizii care deja sunt luate şi care urmează să intre in vigoare incă de luna viitoare. Facem asta folosind atat fonduri naţionale, cat şi fonduri europene, intr-un singur mecanism, direcţionat in mod coerent, pentru a finanţa acest pachet de măsuri active şi de mobilitate şi pentru a susţine ocuparea aici, in ţară. Am considerat că o dată pentru totdeauna e important să nu mai avem o abordare separată pentru fonduri europene, prin care să finanţăm foarte scump o grămadă de cursuri de formare cărora nu le vedem neapărat impactul şi, pe de altă parte, din fonduri de la bugetul de stat, masuri sociale, care la fel, nu au un impact neapărat in incadrarea in campul muncii sau in reducerea şomajului. Am decis să punem impreună aceste resurse financiare şi să venim cu măsuri care chiar să stimuleze incadrarea in muncă. Aş aminti totodată, ca măsură luată in această ultimă perioadă, şi urmare a solicitărilor mediului de afaceri, o nouă schemă de ajutor de stat pentru a stimula investiţiile. E vorba de o schemă de ajutor de stat, care vizează investiţii de dimensiuni medii intre 1 şi 5 milioane, pornind şi de la observaţia că dincolo de acea schemă, care viza marile investiţii făcute, in general, de companii mari, in Romania avem peste 95% intreprinderi mici şi mijlocii, care şi ele trebuie stimulate să se poată dezvolta şi să poată să investească. Astfel, această schemă vizează deci investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, care vor fi susţinute printr-o schemă aparte de ajutor de stat, planificată, proiectată pentru patru ani, incepand cu anul viitor. In perioada imediat următoare, vom lua deciziile administrative necesare in aşa fel incat această schemă să intre in vigoare incepand de anul viitor. Şi nu in ultimul rand, dincolo de aceste măsuri luate in acest an, ne gandim şi la perspectivă, la modul in care economia romanească poate să evolueze in anii următori şi modul in care guvernul, prin măsurile pe care le poate lua, poate să stimuleze această evoluie. Şi am făcut acest lucru prin programul Romania competitivă, pe care l-am lucrat impreună cu dumneavoastră, in cadrul căruia au fost identificate 16 domenii prioritare, cu o contribuţie la creşterea economică, multe din acestea avand o relevanţă deosebită pentru mediul de afaceri şi vizand sectoare cu potenţial de dezvoltare in Romania. Nu intru in detalii. Acest program a fost discutat de mai multe ori, el se găseşte, este public şi intenţia noastră este să-l propunem ca bază de discuţie pentru componenta economică a proiectului de ţară, care este coordonat și a cărui elaborare este coordonată de domnul preşedinte. O viziune economică pe termen lung nu poate lăsa deoparte nici evoluţia educaţiei, a sănătăţii, a infrastructurii, a politicilor sociale şi de la această premisă am pornit şi cand am elaborat acest program Romania competitivă, care vizează dezvoltarea economică, dar am pornit de la premisa că dezvoltarea economică nu se poate face fără a investi in paralel şi in educaţie, in sănătate, in infrastructură, aşa cum aceste domenii importante pentru dezvoltarea socială a Romaniei nu pot să aibă un viitor, dacă nu avem şi prosperitate economică. Asta inseamnă că din punctul meu de vedere, cel puţin mediul de afaceri trebuie să fie mai mult decat in trecut implicat inclusiv civic. Perioada care vine este o foarte bună oportunitate pentru ca mediul de afaceri să fie parte activă a dezbaterilor care vor urma şi care vor desena viitorul Romaniei. Cred că mai mult ca oricand, societatea romanească are nevoie de acest pilon al dezvoltării Romaniei, care este mediul de afaceri, să treacă dincolo de partea de business, dincolo de discuţiile privind investiţiile, de mediul concurenţial şi să se implice civic in evoluţia mentalităţii Romaniei, pentru că cred că avem un potenţial creativ foarte bun in Romania, dar e important să ştim să-l punem in valoare. Şi cred că pentru asta avem nevoie ca in societatea romanească şi cei care produc, cei care produc valoare adăugată, cei conectaţi la realităţile de pe teren să fie prezenţi in dezbaterile publice şi in pregătirea deciziilor politice care se iau. Am incredere că inelegeţi acest mesaj şi chiar dacă ştiu că este un efort pentru dumneavoastră, veţi face acest efort pentru bunăstarea Romaniei. Vă mulţumesc! 2016-11-11 12:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_poza_pm.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, la TimișoaraȘtiri din 10.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-timi-oaraGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloş s-a intalnit, astăzi, la Timișoara, cu omologul său sarb, Aleksandar Vučić, aflat in vizită in Romania la invitaţia sa. Ne-am intalnit la Timișoara și nu la București pentru că aici suntem mai aproape unii de alții, chiar și fizic. Am vrut să dăm un semnal că această relație dintre Serbia și Romania este una consistentă, de lungă durată, dincolo de durata guvernelor, dincolo de culorile politice. Serbia și Romania au potențial și trebuie să devină și parteneri economici cu consistență și pe viitor, a arătat premierul Cioloș. In cadrul intrevederii, șeful Guvernului de la București a reconfirmat sprijinul Romaniei pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, ca membru deplin, dar și in ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților, protecția frontierei comune și combaterea amenințărilor teroriste la nivel regional. Vreau să il asigur pe Aleksandar Vučić de intreg sprijinul Romaniei in aderarea la UE. Serbia a făcut eforturi vizibile şi semnificative, in această ultimă perioadă, in procesul de pregătire a aderării şi ştiu acest lucru nu doar din rapoartele UE, dar și din discuții cu cei de la Bruxelles. Suntem gata să impărtășim din experiența noastră - mai bună, mai puţin bună - cu Serbia pe acest subiect, dar şi pe alte subiecte, a subliniat premierul roman. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre consolidarea relației economice și a contactelor umane romano-sarbe, fiind evidențiată importanța implementării proiectelor de cooperare transfrontalieră in cadrul Instrumentului de Pre-aderare (IPA) II, ca o componentă de succes a cooperării intre Romania și Serbia. In context, a fost punctată posibilitatea construirii unei autostrăzi care să lege Romania de Serbia. Trebuie să ne gandim, intr-un fel structurat pe viitor, și la interconectarea dintre Serbia și Romania din punct de vedere al infrastructurii. Și am discutat ce putem face și in viitor. Sigur, noi avem un Master Plan deja aprobat care, din păcate, in momentul de față nu prevede o autostradă de legătură spre Belgrad, dar prevede un drum național, pe cand cealaltă parte sarbă prevede o autostradă. O să analizăm și noi posibilitatea de a adapta lucrurile - a adăugat premierul Romaniei. A mai fost abordată situația comunităţii romaneşti din Serbia, fiind convenită intensificarea dialogului pe această problematică. In paralel cu dialogul la nivel de prim-miniștri, au avut loc convorbiri sectoriale bilaterale intre miniștrii economiei, internelor, muncii, externelor/integrării europene și pe probleme legate de situația minorităților. Cu această ocazie, au fost semnate trei documente bilaterale, și anume: Protocolul intre Ministerul Afacerilor Interne din Romania și Ministerul Afacerilor Interne din Republica Serbia privind constituirea și activitățile patrulelor comune de-a lungul frontierei de stat comune, Declarația comună privind sprijinul Romaniei pentru integrarea europeană a Serbiei și Declarația comună in domeniul muncii și a politicilor sociale. Şeful Executivului de la București a fost insoţit, in cadrul vizitei la Timișoara, de miniștrii Ioan Dragoș Tudorache, Lazăr Comănescu, Dragoș Pislaru, Costin Borc și Maria Ligor. *** Declarații ale premierului Dacian Cioloș după intalnirea cu oamenii de afaceri [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut o intalnire cu mediul de afaceri. Incerc să profit, in ultima perioadă, de aceste deplasări in teritoriu, ca dincolo de intalnirile cu oficialitățile, să am intalnire şi cu mediul de afaceri. Intalnirea a fost foarte utilă, pentru că am avut discuții şi generale legate de evoluția economiei, de modul in care statul poate să imbunătățească condițiile in care acționează mediul de afaceri, dar am răspuns şi la cateva intrebări precise şi principala intrebare aici sau cele mai multe intrebări s-au invartit in jurul disponibilității forţei de muncă calificate. Suntem intr-o zonă cu activitate economică foarte intensă, cu lipsă de forță de muncă calificată şi le-am vorbit in primul rand de cele două categorii de măsuri, pe care le-am luat: una - cea legată de mobilitatea forţei de muncă cu acel sprijin financiar pentru navetă sau pentru delocalizarea forţei de muncă disponibilă, şi in al doilea rand, le-am vorbit de proiectul legislativ, care chiar este in dezbatere publică, legat de formarea profesională duală, prin care vrem să recreăm, să regandim, să intărim formarea profesională, dar şi formarea duală, deci in parteneriat cu sectorul privat. Reporter: Acordul pe care l-aţi semnat, astăzi, cu Serbia include inclusiv posibilitatea de a trece forța de muncă, de exemplu, in Romania, cumva? Dacian Cioloş: In anumite condiții, există şi posibilitatea asta. Ne gandim, in primul rand, la comunitățile romanești de dincolo de graniță, care incearcă să vină şi să aibă acces la locuri de muncă aici. Sunt şi căutate de unele companii pentru că vorbesc limba, chestiuni de cultură, şi care nu aveau un cadru foarte precis. Prin acest protocol am creat un cadru sau o anumită facilitate, prin care cele două ministere din Serbia şi Romania pot să lucreze, sigur, şi in condițiile legii de la noi şi pornind şi de la obiectivul nostru de a proteja in primul rand disponibilitatea de mană de lucru din Romania, dar de a crea şi anumite facilități dirijate şi de dincolo de frontieră. Dragoş Anastasiu, președinte Camerei de Comerț și Industrie Romano-Germane: Din partea mediului de afaceri, eu vă pot spune cateva lucruri foarte scurte: primul este că am fost impresionat de modul in care s-au strans 250 de oameni şi de interesul pe care l-au arătat şi de faptul că mediul de afaceri incepe să se implice şi ne bucurăm că lucrul ăsta se intamplă şi la Timişoara, aşa cum l-am văzut şi in alte părţi. In al doilea rand, acest mediu de afaceri a transmis guvernanților actuali şi viitori un mesaj cred că destul de clar: nu se poate fără noi, nu se poate să nu ne intrebaţi, nu se poate să nu ţineţi cont şi statul trebuie să fie prietenul mediului de afaceri şi al cetățeanului şi nu să arate ostilitatea de care am avut parte cumva in ultimii 20 şi ceva de ani. Acestea cred că au fost mesajele clare, iar ultima chestiune este că mediul de afaceri este ingrijorat, vedem că Romania se află intr-o poziție bună, dar este ingrijorat cu privire la ce se intamplă de aici incolo: o dată este forţa de muncă şi aici, in Timişoara in special, dar şi in Ardeal, dar şi in Bucureşti ş.a.m.d., deci forţa de muncă este o problemă, şi a doua este, credem noi, lipsa de discernămant a unor oameni, care se joacă pe banii altora, pentru că atunci cand discutăm de nişte creșteri, de exemplu, de salarii, pe care cu toții le dorim, noi, in companiile noastre, nu am face niciodată aşa ceva, fără un studiu de impact, fără ca oamenii să fie intrebați, fără să ne asigurăm că avem de unde să dăm aceste lucruri pe termen mediu şi lung şi nu neapărat pe termen foarte scurt. Şi acestea sunt ingrijorările noastre cu privire la lucrurile care se intamplă in momentul de faţă şi sperăm din tot sufletul ca aceste lucruri să nu devină autogoluri, ci să reușim să marcăm. Vă mulțumim foarte mult. Reporter: Domnule premier, președintele PNL, Alina Gorghiu, vrea ca ziua de 12 decembrie să fie liberă pentru studenţi, ba mai mult, ca transportul studenților care se duc să voteze să fie gratuit. Veţi susţine o astfel de inițiativă? Dacian Cioloş: Ne gandim la toate măsurile prin care putem să stimulăm şi să incurajăm prezența la vot, inclusiv a tinerilor sau mai ales a tinerilor. Sigur, e vorba de studenţi care, conform legii, trebuie să voteze doar in circumscripțiile unde işi au domiciliul, şi am cerut deja ministerelor respective să analizeze, să vadă un impact al unor astfel de măsuri. Deci, analizăm să vedem ce putem face. Reporter: Cand se termină recalcularea pensiilor pentru rezervişti? Dacian Cioloş: Nu ştiu. O să vă spună Ministerul Muncii despre asta sau dacă e vorba de domeniul apărării, ei au o casă de pensii acolo. Reporter: Cum vedeţi candidatura doamnei Gorghiu aici, in judeţul Timiș? Dacian Cioloş: Foarte bună. Cred că arată importanța pe care partidul acesta o acordă acestei zone. Reporter: /.../ Dacă aţi fi fost om politic, aţi fi acceptat să candidați la Timiş? Dacian Cioloş: Ce anume? Reporter: ... pentru a candida in Timiş? Dacian Cioloş: Păi nu, dar haideţi că dacă aş fi fost, multe aş fi putut fi şi nu sunt. Prefer să imi asum ceea ce sunt. Reporter: Sunteţi diplomat. Dacian Cioloş: Nu sunt... Da, multă lume are impresia să ocolesc răspunsuri, dar dumneavoastră imi puneți intrebări la care nu am răspunsuri, nu am de ce să răspund. Dacă aş fi fost... ce ar fi fost? Nu ştiu. Eu sunt ceea ce sunt şi imi asum ceea ce sunt. Deci am spus clar din ce motive nu intenționez să candidez şi atunci nu are rost să discut dacă aş fi candidat, unde aş fi candidat, că nu are sens, pur şi simplu. Declarații comune de presă [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua! Doresc in primul rand să ii mulțumesc dlui prim ministru al Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, pentru prezența astăzi, la Timișoara, impreună, după cum ați văzut, cu o consistentă delegație de miniștri. Am preferat să il invit pentru această intalnire aici, la Timișoara, și nu la București, pentru că cred că aici suntem mai aproape unii de alții chiar și fizic și am vrut și să dăm un semnal că această relație dintre Serbia și Romania este una de durată, una consistentă, dincolo de durata guvernelor, dincolo de culorile politice. Serbia este nu doar un vechi prieten al Romaniei, dar, așa cum am ajuns amandoi la concluzia, și astăzi, Serbia și Romania au potențial și trebuie să devină și parteneri economici cu consistență pe viitor. Am abordat mai multe subiecte, am avut ocazia, de altfel, in aceste ultime luni, să mă intalnesc in cateva randuri cu dl Vučić, insă astăzi am putut să discutăm un pic mai așezat, in primul rand, de perspectivele de cooperare economică pe care le putem avea in viitor, dată fiind evoluția economică a Romaniei, dar și evoluția economică a Serbiei. Aici, in mod clar, avem un potențial care este insuficient exploatat. Și in mod clar, va trebui să ne gandim intr-un fel structurat pe viitor și la interconectarea dintre Serbia și Romania din punct de vedere al infrastructurii. Și am discutat și despre acest lucru, despre ce putem face in viitor. Sigur, noi avem un masterplan deja aprobat, care din păcate, in momentul de față, nu prevede o autostradă de legătură spre Belgrad, dar prevede un drum național, pe cand pe cealaltă parte, sarbă, ei prevăd o autostradă. O să analizăm și noi posibilitatea eventual de a adapta lucrurile in măsura in care, in urma studiului de fezabilitate pe care vrem să il lansăm și de o parte, și de alta a frontierei, in perioada imediat următoare, ajungem la concluzia și de partea noastră că se justifică o autostradă. Am discutat despre cooperarea pentru sprijinul Republicii Serbia pentru aderarea la UE. Este și in interesul nostru să avem o Serbie europeană din toate punctele de vedere in Balcanii de Vest. S-a semnat astăzi și un protocol și l-am asigurat pe dl prim ministru că va avea tot sprijinul nostru pentru reformele pe care Serbia are in vedere să le facă in vederea pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am discutat și despre relațiile dintre cetățenii noștri, despre comunitatea romanească din Serbia, despre posibilitatea de a coopera pentru ca romanii de acolo să poată să studieze in limba romană și totodată despre posibilitatea de a dezvolta mai mult schimburi intre cetățenii noștri. Domnul prim-ministru imi spunea că numărul de turiști romani crește sau trendul este unul pozitiv in acești ultimi ani. Cred că și aici și in acest domeniu există un potențial foarte consistent de a dezvolta relațiile dintre noi. Am discutat și despre activitățile comune la frontieră pentru protecția frontierei comune și aici cei doi miniștri au avut discuții mai detaliate despre ceea ce putem face impreună. Am convenit această patrulare comună, am convenit totodată să analizăm posibilitatea ca la un punct de frontieră să creștem prezența sau să modificăm programul de activitate, in așa fel incat să avem un nou punct de frontieră deschis 24 de ore din 24, pentru a facilita traficul de persoane in această zonă. Am discutat și despre ce putem face mai mult pentru a intări cooperarea legată de Dunăre și pe partea de transport, dar și pe partea de turism. Una peste alta, aș spune că este o intalnire pe care și eu mi-aș dori ca in următorii ani... și eu continui o tradiție care a fost incepută de predecesorii mei și mi-aș dori s-o văd continuată in anii următori. Astfel de intalniri de lucru pe subiecte foarte concrete cu vecinii noștri sarbi cred că ar trebui să devină un lucru firesc, o normalitate și am convenit că la nivelul guvernelor, intre miniștri, acest gen de contacte vor continua și in perioada imediat următoare, pentru a concretiza mai multe lucruri pe care le-am discutat astăzi aici. Vreau să-i mulțumesc incă o dată domnului prim-ministru pentru prezență aici, la Timișoara, și să-l asigur de intreg sprijinul Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Serbia a făcut eforturi vizibile și semnificative in această ultimă perioadă in procesul de pregătire a aderării - și știu acest lucru nu doar din ce-am citit, din rapoartele Comisiei Europene, dar și din discuții pe care le-am avut cu cei de la Bruxelles - și i-am spus domnului prim-ministru că suntem gata să impărtășim experiența noastră bună, mai puțin bună cu Serbia pe acest subiect, ca și pe alte subiecte. Mulțumesc. /...;/ Liviu Iolu: Dacă aveți intrebări? Reporter: Bună ziua. Dragoş Boţa de la Pressalert sunt, domnule prim-ministru aș vrea să ne spuneți de cand vor intra aceste patrule in comun, in acțiune, și dacă s-a discutat despre măsurile care vor fi luate in cazul in care va creste fluxul migraționist inspre Serbia, Romania, spre vestul Europei? Mulțumesc. Dacian Cioloş: Da. Aceste patrule urmează să intre in activitate in perioada imediat următoare. Contacte, discuții intre miniștri noștri de interne au tot fost in această perioadă in acest an. De data aceasta am reușit să formalizăm cadrul, contextul in care se vor organiza aceste patrule, deci in perioada imediat următoare ele vor intra in activitate. Deja există contacte foarte frecvente intre polițiștii de frontieră de o parte și de cealaltă, insă prin acest protocol vom avea chiar o patrulare comună și atunci va fi mai ușor de lucru. Sigur, legat de fluxurile migraţioniste, in măsura in care și aceste patrule vor intra in activitate, va fi mult mai ușor de controlat fluxul migrator și noi, pe partea noastră, am luat oricum măsuri de intărire a prezenței in această zonă, insă cooperarea aceasta cu prietenii și cu vecinii sarbi este una esențială și importantă și de o parte și de alta și doresc să-i mulțumesc domnului prim-ministru și pentru acest acord, pentru că știm că pentru Serbia nu este ușor să gestioneze aceste lucruri, dar trebuie să-i mulțumesc pentru modul in care am conlucrat și am cooperat și pană acum, pe partea de frontieră cu Romania. /...;/ Liviu Iolu: Ultima intrebare. Reporter: Ștefan Bota, Adevărul. Aș vrea să vă intreb dacă s-a discutat despre faptul că, in 2021, atat Timișoara cat și Novi Sad - oraș din Romania și un oraș din Serbia - vor fi capitale culturale? Dacian Cioloş: Da, sigur, e intr-adevăr o foarte bună oportunitate de a concretiza nu doar cooperarea intre noi, și intre Novi Sad și Timișoara, dar și de a intensifica schimburile culturale intre noi și, cu siguranță, vom avea proiecte comune din acest punct de vedere și vom pregăti lucruri in comun. Este o foarte bună oportunitate nu doar de a promova atat Novi Sad cat și Timișoara, dar și de a arăta că intre țările noastre și popoarele noastre există schimburi și consistență culturală de ani de zile. Da, este intr-adevăr un domeniu in care vom putea lucra impreună in perioada imediat următoare. Liviu Iolu: Mulțumim mult. Conferința de presă s-a incheiat. Mulțumim. Semnare acorduri Convorbiri bilaterale cu premierul Republicii Serbia, Aleksandar Vučić 2016-11-10 12:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_!2!.jpgPrimirea de către prim-ministrul Dacian Cioloș a ministrului afacerilor externe al Republicii Islamice Iran, Mohammad Javad ZarifȘtiri din 09.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-prim-ministrul-dacian-ciolo-a-ministrului-afacerilor-externe-al-republicii-islamice-iran-mohammad-javad-zarifGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș, l-a primit azi, 9 noiembrie, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Islamice Iran, Mohammad Javad Zarif, aflat intr-o vizită oficială in Romania, la invitaţia omologului roman, Lazăr Comănescu. Prim-ministrul Cioloș și ministrul Mohammad Javad Zarif au salutat intensificarea din ultimul an a contactelor bilaterale la nivel inalt, realizate atat la Teheran, cat și la București, ca urmare a semnării Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune dintre Iran şi comunitatea internaţională, reprezentată de Grupul E3+3 şi AIEA. Discuțiile au vizat noi căi de relansare a cooperării sectoriale, cu accent pe investiții, transporturi, energie, agricultură, cercetare științifică și educație. Prim-ministrul roman a exprimat interesul Romaniei pentru piața agricolă iraniană, dorința de a intări cooperarea in domeniul transporturilor ferate, maritime și portuare, precum și disponibilitatea de a sprijini conectarea Iranului la piața energetică central și est-europeană. Ministrul iranian de externe a mulțumit pentru contactele stabilite cu ocazia vizitei la București, atat la nivel politic, cat și de către membrii delegației care l-a insoțit, constituită din reprezentanți ai Camerei de Comerț, Industrie și Mine și oameni de afaceri ai Republicii Islamice Iran. Cei doi interlocutori au discutat, totodată, evoluțiile de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, cu accent pe situaţia din Siria, respectiv pe efortul comun de combatere a terorismului. 2016-11-09 19:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_republica-islamica.jpgGuvernul României adresează felicitări Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald TrumpȘtiri din 09.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-adreseaza-felicitari-pre-edintelui-ales-al-statele-unite-ale-americii-domnul-donald-trumpGuvernul Romaniei adresează felicitări Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump. Prim-ministrul Dacian Cioloș a adresat o scrisoare de felicitare Vice-Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Michael Richard Pence. Cu această ocazie, prim-ministrul Cioloş a subliniat importanța Parteneriatului Strategic dintre Romania și SUA, fundamentat pe valori și responsabilități impărtășite, ca fiind unul solid ce oferă premisele pentru dezvoltarea sa pe mai departe, in toate dimensiunile. Romania este și va rămane un aliat și partener de incredere al SUA. Cooperarea dintre Romania și SUA contribuie la asigurarea securității comune și a intregii comunități transatlantice. Guvernul Romaniei va acorda pe mai departe o atenție sporită dezvoltării și aprofundării relațiilor bilaterale cu SUA pe dimensiunea economică, in baza oportunităților existente pentru avansarea prosperității comune. 2016-11-09 14:24:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-09-02-25-52big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentanți ai Inițiativei "2035-Prima Generație fără Tutun”Știri din 08.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentanti-ai-initiativei-quot-2035-prima-generatie-fara-tutunGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Cioloș: Este datoria noastră să-i ajutăm pe tineri să conștientizeze riscurile fumatului Premierul Dacian Cioloș și ministrul sănătății Vlad Voiculescu s-au intalnit astăzi cu reprezentanții Inițiativei - 2035-Prima Generație fără tutun, constituită din reprezentanți ai societății civile, medicale și academice. Accentul a fost pus asupra aspectelor privind prevenția și protecția tinerilor față de fumatul pasiv, descurajarea experimentării fumatului și incurajarea abandonării acestei practici. Premierul Cioloș a apreciat demersul Inițiativei - 2035-Prima Generație fără tutun și rolul pe care il poate avea in prevenția și educația pentru sănătate, ca parte a politicilor de sănătate. - Este datoria noastră să ii ajutăm pe tineri să conștientizeze riscurile pe care le presupune fumatul, ca, de altfel, orice obicei nesănătos, pentru a-și alege stilul de viață in cunoștință de cauză. Este nevoie ca noua generație să fie educată in spiritul cunoașterii și conștientizării efectelor pe care le presupune o opțiune sau alta- , consideră premierul Dacian Cioloș. Inițiativa - 2035-Prima Generație fără tutun a fost lansată in septembrie 2016 și iși propune, ca obiectiv principal, reducerea consumului de tutun la 5% din populația adultă. Strategia acestei Inițiative este bazată pe angajamente internaționale ale Romaniei pentru reducerea consumului de tutun, direcții clare de acțiune la nivel legislative. 2016-11-08 14:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_faratutun-(2-of-8).jpgDeclarații de presă susținute de premierul României, Dacian CioloșȘtiri din 08.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-romaniei-dacian-cioloGalerie foto [Check against delivery] Liviu Iolu: Bună ziua. Domnul prim-ministru Dacian Cioloş va face o declarație cu privire la modificările aduse de Parlament ordonanței prin care Guvernul a mărit salariile din Sănătate şi Educaţie. Dacian Cioloş: Da, e vorba de Ordonanța 20/2016. Analizand un pic la rece lucrurile, după votul de ieri, prima intrebare pe care mi-o pun este dacă PSD şi cei care au votat această lege chiar doresc majorările salariale pe care le-au votat şi o să vă spun de ce: intrucat constatăm că sunt mai multe incălcări ale legislaţiei şi ale Constituției, pe care nu e posibil să nu le fi conștientizat in momentul respectiv. In primul rand, nu s-a făcut o dezbatere reală, transparentă a amendamentelor care au fost propuse. Guvernul a solicitat, in mai multe randuri, detalii. După cum aţi urmărit şi dialogul intre secretarul de stat de la Ministerul Muncii şi unii membri ai comisiei parlamentare, care au discutat aceste amendamente, se discutau şi se votau amendamente care incă nici măcar nu erau formulate clar, pe cand procedura şi legislația spune foarte clar că e nevoie de un punct de vedere al Guvernului. Sigur, Parlamentul ar fi putut vota orice ar fi dorit, dar Guvernul cel puţin ar fi avut posibilitatea să dea nişte calcule precise legate de impact şi după cum știți, la solicitarea, la intrebarea secretarului de stat dacă s-a făcut o analiză de impact, răspunsul președintelui comisiei parlamentare a fost că da şi că impactul e devastator - il citez pe dansul. In al doilea rand, nu se poate ca parlamentarii să nu fi știut de existenţa Legii responsabilității fiscal-bugetare, care spune că cu 6 luni inainte de alegeri parlamentare, nu se mai adoptă acte normative care vizează măriri de salarii. E o lege votată de Parlament, de altfel, şi sunt şi nişte prevederi constituționale in acest sens. Această lege oricum prevede foarte clar că instituțiile publice nu adoptă astfel de acte normative şi, conform definiției instituţiilor publice, instituție publică e şi Parlamentul, nu e doar Guvernul. In al treilea rand, dacă s-ar fi dorit, intr-adevăr, ca această lege adoptată să fie constituțională şi să fie aplicabilă, s-ar fi respectat principiul bicameralismului, care spune că o lege care este modificată fundamental faţă de formula votată de cealaltă Cameră, este intoarsă la Camera iniţială pentru a fi discutate şi votate amendamentele. Ordonanţa 20 a trecut prin Senat fără modificări. Ea a fost modificată substanțial in Camera Deputaţilor, fără ca Senatul să fie din nou consultat şi să se ceară votul pe acele amendamente. Deci, de aici, dacă ne uităm deja la aceste aspecte, nu mai discut de cele legate de cvorum, pentru că asta e treaba parlamentului să decidă, cu procedurile interne, dacă a fost cvorum sau nu, dar deja aceste elemente, dacă intr-adevăr s-ar fi dorit o modificare a ordonanței de urgenţă care să fie aplicabilă, s-ar fi incercat măcar să se țină cont minim de aceste prevederi, care erau foarte clare de la inceput. In plus, Ordonanța de Urgenţă 20 este in Parlament deja de cateva luni de zile, deci dacă s-ar fi dorit să se facă aceste modificări, să se vină cu creșteri de salarii argumentate, mai mari decat cele propuse de guvern, ar fi fost timp pentru o dezbatere reală şi pentru a veni cu argumente consistente şi neatacabile. Dincolo de aceste lucruri, care ţin de Constituție şi de legislaţie, această lege de modificare a Ordonanței 20, aşa cum a fost votată, afectează nişte principii pe care guvernul şi-a bazat deciziile privind majorările salariale. Şi aici vreau să fiu foarte clar: guvernul nu a contestat şi nu contestă nevoia de ajustare, de mărire a salariilor in sectoare bugetare. Şi sunt conștient că nu se poate face o reformă in administrație, in educaţie şi in sănătate fără a avea in vedere şi salariile. Şi tocmai in această idee am venit cu Ordonanța 20. Dar am spus-o şi atunci cand am adoptat Ordonanţa 20: dincolo de măririle ca atare, ceea ce pentru noi este esențial este corectarea unor inechități care persistă in sistem de ani de zile şi care au fost adancite tocmai datorită acestui mod de abordare a politicii salariale pe picior, inainte de alegeri, cand se aruncă in ochii salariaților cateva procente de creșteri salariale. Unele dintre ele chiar nici nu s-au mai aplicat - ţineţi minte, de salarizarea in educaţie, cu 50%; şi acolo a plusat fiecare, care dă mai mult -, şi nu s-a aplicat tocmai pentru că n-a fost această analiză responsabilă. Deci, pentru mine, a guverna responsabil şi a guverna cu bun simţ inseamnă a ţine cont de toate lucrurile astea şi a-ţi pune intrebările astea inainte de a lua nişte decizii, pentru a putea dovedi oamenilor că intr-adevăr te gandești la ei, şi nu te gandești doar la voturile pe care ei ţi le pot da intr-un anumit context. Aşa cum a fost modificată această ordonanţă de urgenţă, ea recreează - sau, in unele cazuri, adancește - inechitățile salariale pe care noi am incercat să le corectăm. Deci, am incercat să reparăm un lucru şi acum o luăm de la capăt. Şi in anii următori vor trebui, din nou, reluate aceste discuții despre cum reparăm inechități in sănătate, in educaţie şi in celelalte domenii. In al doilea rand, această ordonanţă, impactul bugetar al acestei ordonanțe, care este de 4 miliarde, cam 4,8 miliarde - sigur, am văzut poziții ale domnului Dragnea, care spunea: Păi au bani ăştia, pentru că n-au cheltuit banii alocaţi pentru investiţii. Incă nu ştim cat o să ne rămană din banii alocați pentru investiţii, pentru că abia acum, la sfarşitul anului, vin facturile care vor fi plătite. Dar, dincolo de asta, aceste decizii au un impact recurent, in fiecare an de acum inainte. Nu-i vorba de economii pe care le faci intr-un an de zile, e vorba că trebuie să asiguri in planificarea bugetară in fiecare an această creştere a masei salariale, care iţi reduce foarte mult - asta presupunand că vei avea colectări la buget. Dar această creştere a masei salariale decisă acum, fără să ştim cum vor evolua lucrurile in anii următori, reduce foarte mult marja de manevră pentru alte politici la fel de importante in educaţie, in sănătate - pentru că şi medicii se plang de infrastructura din sănătate, şi profesorii se plang, şi părinţii elevilor de condiţiile de educaţie.Deci toate aceste lucruri trebuie avute in vedere in perioada următoare. Deci, modificarea acestei ordonanţe, cu acest impact bugetar, periclitează foarte mult posibilitatea, in perioada următoare, de a adopta şi de a aplica mai ales o lege a salarizării unitare. Pentru că, in mod clar, acest impact bugetar, care vizează doar sănătatea şi educaţia, va avea un efect negativ asupra marjei bugetare pe care am putea-o avea pentru a aplica o lege a salarizării unitare, care să vizeze intreg sectorul bugetar şi care să ducă in timp, in caţiva ani de zile, la corectarea tuturor inichităților din sistem. Deci, practic, o abordare populistă electorală a politicii salariale, fără o analiză in spate şi fără o dezbatere publică pe acest subiect, riscă din nou, aşa cum s-a mai intamplat, să pună in pericol posibilitatea pentru guvernul şi parlamentul care vin, oricare ar fi ele, să adopte şi să aplice o politică a salarizării unitare care să pună pe baze sănătoase intreg sistemul de salarizare. Dacian Cioloș: Deci, din aceste motive, practic, suntem nevoiți să cerem un control de constituționalitate a acestei legi care a fost adoptată. Şi vreau să fiu foarte clar: solicitarea de control de constituționalitate vizează doar legea care modifică ordonanța de urgență și nu ordonanța de urgență, ca atare. Deci, ceea ce s-a decis prin ordonanța de urgență, indiferent de ce decide Curtea Constituțională, rămane aplicabil in continuare. Dar aceste modificări - care, după cum spun, au fost făcute pe picior, fără să aibă in spate o analiză consistentă - trebuie verificate de Curtea Constituţională, pentru a fi siguri că ele sunt constituționale, pornind de la acele vicii pe care noi le-am constat, de respectare a unor proceduri și de respectare chiar a unor legi care au fost votate de parlament. Dacă ar fi fost un dialog onest intre guvern și comisiile parlamentare, probabil că o parte dintre aceste vicii ar fi putut fi corectate in timp și, sigur, parlamentul ar fi putut să-și asume această decizie care, cum spuneam, oricum are un impact bugetar, oricum acest impact bugetar riscă să pună in pericol aplicarea unei legi a salarizării unitare in anii următori și oricum aceste modificări recreează sau adancesc inechități salariale pe care noi le dorim corectate. Și sunt convins că și salariații din sistemul bugetar iși doresc nu doar să crească salariul, ci această creștere să fie una sustenabilă, să fie siguri că ea nu-i modificată după un an sau altul, in funcție de disponibilitățile bugetare și, mai ales, că au loc nu doar creșteri de salarii, dar au loc și corectări ale acestor inechități care creează atatea probleme. In consecință, deci, o să solicităm acest control de constituționalitate, cu precizarea că prevederile Ordonanței 20, așa cum a fost adoptată de guvern, răman in vigoare. Liviu Iolu: Mulțumesc mult, domnule prim-ministru! Două intrebări la temă, vă rog! Reporter: Domnule premier, in momentul de față, guvernul pentru ce are bani, mai exact? Să ințelegem că avem bani pentru Cumințenia Pămantului, pentru achiziționarea ei, dar pentru partea de salarii avem cați bani, mai exact? Şi incă o intrebare care provine din aceasta: deci, practic, dacă Curtea Constituţională nu va interveni in niciun fel și, să spunem, președintele va promulga această lege, guvernul va trebui să găsească, evident, surse de finanțare. Găsind acele surse de finanțare, nu va mai exista o lege a salarizării unitare? Acest lucru ați lăsat să se ințeleagă, indirect, din ceea ce ați spus mai devreme. Dacian Cioloș: Nu, nu. Ați interpretat dumneavoastră ce am spus eu. In primul rand, pentru ce are bani guvernul? Pentru ce e votat bugetul. Masa salarială sau masa bugetară salarială e prevăzută in bugetul aprobat de guvern. In aceste marje și cu ajustări care au fost posibile, am adoptat și Ordonanța 20. Eu ce spun aicea e legat de impactul in anii următori. Nu-i vorba de cate economii putem sau nu putem face noi anul acesta. E vorba de ce se va-ntampla in anii următori, pentru că crește foarte mult masa salarială cu o adoptare a acestei ordonanțe. Și spuneam că utilizarea acestei marje bugetare pentru a crește salariile tot in educație și sănătate periclitează posibilitatea de a aplica o lege a salarizării unitare, dacă se aplică și această ordonanță, la fel, pentru că se strică echilibrele. Deci, dacă noi gandim o lege a salarizării unitare pornind de la salariile actuale, incercand să corectăm inechități in sistem și să aducem la un anumit echilibru nivelul salariilor intre diferite categorii, in cazul in care la unele categorii crește foarte mult salariul in mod aparte, asta inseamnă că și alocarea bugetară pentru o eventuală lege a salarizării unitare merge mult dincolo, peste ceea ce și-ar putea permite bugetul. Deci, problema acestei modificări a ordonanței este lipsa de coerență, lipsa de integrare a acestor decizii, pentru o abordare coerentă a politicii salariale pe termen lung. Pentru că aici nu e vorba de salariul lunii decembrie sau anul viitor, in următoarele luni. E vorba de salariul in timp. Reporter: Aveați deja o lege a salarizării unitare pregătită de vechiul guvern, pe care puteați s-o aplicați, evident, uitandu-vă și analizand-o și dumneavoastră, la randul... Decat să existe astfel de probleme și să... Dacian Cioloș: Nu, pentru că am constatat că acea lege a fost făcută fără să se cunoască realitatea de pe teren a nivelului salariilor. Noi lucrăm deja, de cateva luni de zile, să constituim acea bază de date, care eu mă mir de ce n-a fost făcută in acești ani. Pentru că, fără acea bază de date, să știi exact care sunt salariile, faci creșteri in orb și te trezești că la unii cresc, la alții scad, atunci cand aplici o anumită grilă, pentru că nu știi la ce te raportezi. La Ministerul Muncii se lucrează acum - şi e intr-o fază foarte avansată - această bază de date cu toate salariile din sistemul bugetar. In felul acesta, pe această bază de date, vom putea verifica orice model de grilă de salarizare care va fi propus, ceea ce nu a fost posibil in trecut. Deci, la această lege se lucrează, este intr-o fază avansată, sunt discuţii ale ministerului cu sindicatele şi o să ieşim cu această propunere, dar o să vedem cum va putea fi ea finanţată, dacă această modificare a ordonanţei se aplică. Liviu Iolu: Mulţumesc mult. Ultima intrebare. Reporter: Domnule premier, ieri, in timpul dezbaterilor din parlament, Liviu Dragnea avertiza guvernul şi, cu precădere, pe ministrul muncii, arătand cu degetul inspre Codul Penal. Spunea liderul de la PSD că difuzarea de informaţii false poate fi pedepsită cu inchisoarea de la 1 pană la 5 ani. Se referea domnia sa la datele pe care le-a prezentat domnul Pislaru cu privire la impactul bugetar. Cum incadraţi declaraţia asta? Dacian Cioloş: Nicicum nu o incadrez. Eu ştiu că domnul ministru a informat parlamentul, aşa cum se cade şi aşa cum e responsabilitatea unui ministru, a informat asupra impactului bugetar al acestor decizii și situaţiei bugetului. E treaba fiecăruia să interpreteze cum doreşte, dar cum v-am spus: chiar dacă ne apropiem de campania electorală, eu vreau ca deciziile şi poziţia guvernului să rămană una responsabilă. Cred că, indiferent dacă suntem sau nu in campanie electorală, un guvern şi politicienii trebuie să ia decizii responsabile şi de bun-simţ. Pentru mine, bunul-simţ inseamnă şi responsabilitate. Reporter: Astăzi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o poziţie ceva mai puţin tranşantă vizavi de aceste majorări. Aţi discutat cu domnia sa? Dacian Cioloş: Am discutat şi l-am informat legat de ceea ce noi am identificat şi de intenţiile pe care le avem. Liviu Iolu: Mulţumim mult. Conferinţa de presă s-a incheiat. 2016-11-08 13:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1478614836original_dc-(6-of-10)_(1).jpgGuvernul a sesizat CCR referitor la Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executoriiȘtiri din 07.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-ccr-referitor-la-legea-privind-unele-masuri-de-efectuare-a-retinerilor-din-veniturile-obtinute-de-persoanele-fizice-din-contracte-privind-raporturi-de-munca-in-baza-unor-titluri-executoriiGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a Romaniei in vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate referitor la Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă in baza unor titluri executorii, adoptată de către Parlament. (detalii, aici: http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2016/rs021_14;1.pdf) Executivul consideră că normele preconizate de legea menționată nu răspund exigențelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, după caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii in interpretare și aplicare și, prin urmare, la afectarea drepturilor și intereselor părților din executarea silită. In sesizarea transmisă, Guvernul menționează că Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC) (Legea 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare) a reformat și resistematizat substanțial materia executării silite. Scopul noii reglementări in materia executării silite constă in executarea promptă și efectivă a titlurilor executorii obținute in cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege, in condițiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părților, atat ale creditorului și debitorului, cat și ale oricărei alte persoane interesate. Reformarea materiei executării silite a impus realizarea unei sistematizări riguroase, care a ținut cont de cele două forme de executare - urmărirea silită indirectă asupra tuturor bunurilor urmăribile ale debitorului și executarea silită directă. Dispozițiile NCPC constituie procedura de drept comun in materie civilă și instituie principiile legalității și cel privind rolul activ al executorului judecătoresc, aplicabile in materia executării silite. De asemenea, este avut in vedere faptul că NCPC (art.729) instituie unele limite ale urmăririi veniturilor bănești, după cum urmează: 1. Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite: Pană la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de intreținere sau alocație pentru copii; Pană la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. 2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, in afară de cazul in care legea prevede altfel. 3. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economice, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum. 4. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensație acordată salariaților in caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decat pentru sume datorate cu titlu de obligație de intreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. Urmărirea acestor drepturi se va putea face in limita a jumătate din cuantumul acestora. 5. Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. In plus, sunt in vigoare unele norme speciale și particulare, precum unele prevederi incluse in Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, in Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. De asemenea, și Legea nr. 53/2003 - Codul muncii stabilește (art.169) o serie de reguli speciale referitoare la reținerile din salariu. Față de cadrul actual de reglementare reformat in materie procesual civilă, precum și de reglementările speciale și particulare menționate, Guvernul a formulat unele critici privitoare la lipsa conformității soluțiilor legislative avansate prin Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă in baza unor titluri executorii cu unele dispoziții din Constituția Romaniei, republicată. 2016-11-07 16:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-07-04-49-31big_sigla_guv_albastru_1.jpgDrept la replicăȘtiri din 07.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/drept-la-replicaIn ediția on-line a publicației Cotidianul, in articolul cu titlul - Alături de multe inadvertenţe, Dacian Cioloş nu şi-a declarat la investire nici veniturile din 2015 de la Banca Mondială, au fost publicate informații eronate cu privire la declarațiile de avere depuse de prim-ministru Dacian Cioloș. Pentru o corectă informare a opiniei publice, publicăm următorul drept la replică. DREPT LA REPLICĂ Articolul cu titlul - Alături de multe inadvertenţe, Dacian Cioloş nu şi-a declarat la investire nici veniturile din 2015 de la Banca Mondială conţine informaţii false, bazate pe corelații incorect documentate și nefondate. Potrivit legislației in vigoare* (detalii mai jos), declarația de avere se completează cu venitul anual incasat in cursul anului fiscal anterior supus raportării. Respectand prevederile legale, declarația de avere depusă de prim-ministrul Dacian Cioloș in decembrie 2015, la preluarea mandatului, conține informații cu privire la veniturile obținute in cursul anului 2014, avand in vedere că anul 2015 nu se incheiase și, prin urmare, nu se putea face o raportare completă. In declarația de avere completată și depusă la preluarea mandatului sunt menționate veniturile obținute de la Comisia Europeană in 2014, respectiv salariul de comisar european aferent perioadei de zece luni și indemnizația tranzitorie pentru două luni, pentru mandatul de comisar european incheiat la sfarșitul lunii octombrie 2014. In declarația de avere depusă in 2016 sunt menționate veniturile realizate in cursul anului 2015, respectiv indemnizația tranzitorie acordată de Comisia Europeană, precum și o plată a unor servicii de consultanță punctuale de la Banca Mondială, pentru pregătirea și participarea la trei evenimente: două dedicate agriculturii și dezvoltării rurale, in Kazahstan și in Bulgaria, precum și la Forumul economic internațional de la St. Petersburg. (Detalii, aici: http://gov.ro/fisiere/ministri_fisiere/DECLARATIE-DE-AVERE-DC-1.pdf) Pentru o informare corectă a opiniei publice, anterior publicării articolelor, puteți solicita Biroului de presă al Guvernului informații și puncte de vedere cu privire la activitatea premierului și a Executivului. *Potrivit Legii nr.176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea in exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, formularul Declarației de avere conține, la punctul VII. Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate in ultimul an fiscal incheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare) 2016-11-07 16:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-07-04-27-44big_sigla_guv_albastru_1.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la cea de-a 5-a reuniune a șefilor de guverne din statele Europei Centrale și de Est și ChinaȘtiri din 05.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-cea-de-a-5-a-reuniune-a-efilor-de-guverne-din-statele-europei-centrale-i-de-est-i-chinaGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș la Riga [Check against delivery] Reporter: Haideți să ne spuneți, in primul rand, cateva cuvinte ce intalniri bilaterale și ce anume ați discutat in cadrul acestui Summit? Dacian Cioloș: Urmează să am intalniri bilaterale cu primul ministru chinez, Li Keqiang, și cu primul ministru leton și, sigur, am avut contacte cu mai mulți prim-miniștri care sunt prezenți aici, cu primul ministru al Poloniei, cu primul ministru slovac, cu primul ministru sarb, cu care urmează să mă intalnesc la Timișoara săptămana viitoare, am avut mai multe schimburi de opinii. In primul rand, in intervențiile de astăzi am subliniat trei aspecte de interes pentru Romania. In primul rand am amintit faptul că, conform ințelegerilor de la summit-urile precedente, Romania s-a angajat in urmă cu ceva vreme să deschidă la București un centru de cooperare și dialog in domeniul energiei. Am informat că acest lucru este operațional, deja acest centru este deschis. Prima acțiune de consistență urmează să aibă loc anul viitor, in primăvară, cand urmează să se organizeze la București, in primăvara anului viitor, un targ al energiei pe formatul 16+1. Va fi o oportunitate pentru un schimb de informații intre autorități publice din acest domeniu, mediu de afaceri, pe elemente de reglementare ale pieței energetice europene, pe legislația specifică chineză și pe oportunități de investiții de o parte și de alta. Acesta este și sensul acestui centru de cooperare și dialog in domeniul energiei, de altfel. In al doilea rand, un al doilea punct pe care l-am subliniat in cadrul acestui concept One Belt, One Road, sau noile drumuri ale mătăsii, am subliniat rolul pe care poate să-l joace Portul Constanța in legătură cu Strategia Dunării și cu conectarea care se poate realiza prin intermediul Mării Negre intre Europa Centrală și de Vest, prin intermediul Dunării, și Asia Centrală, pană in China. Și in acest sens o să subliniez la intalnirea cu primul ministru chinez importanța pe care o acordăm oportunității de a dezvolta o rută de feribot intre Batumi și Constanța, care ar putea face această legătură intre partea de Asia Centrală și China a acestui drum al mătăsii și partea europeană. Și in al treilea rand, am subliniat faptul că suntem interesați să dezvoltăm in continuare schimburile comerciale, pentru aceasta aşteptăm semnale concrete din partea autorităţilor chineze pentru accesul produselor agroalimentare romaneşti pe piaţa chineză. Mă gandesc in primul rand la carne şi la produsele din carne. Există deja acces pentru un operator pentru carne de porc, dar ne aşteptăm şi la alţi operatori, dar şi in alte domenii in producţia de carne, precum şi dezvoltarea turismului, pe care ne aşteptăm să o vedem in ambele sensuri, şi turişti chinezi care să vină in Romania şi turişti romani care să poată călători in China. In acest sens s-au făcut deja paşi pentru a se facilita partea administrativă a obţinerii vizelor pentru turiştii chinezi care vizitează Romania şi sperăm noi să vedem in perioada următoare că ar exista oportunitatea chiar a unor chartere din China cu destinaţie Bucureşti, destinaţie directă. Reporter: Referitor la partea nucleară, domnule premier, a existat vreo discuţie sau urmează să aveţi o discuţie cu premierul Chinei, ţinand cont că noi lucrăm pe partea aceasta? Dacian Cioloş: Urmează, sigur, să subiliniez faptul că s-a progresat in acest an destul de mult şi pe proiectul de la Rovinari, al Termocentralei de la Rovinari, şi pe cel de la Cernavodă, pe Reactoarele 3 şi 4. Suntem in faze avansate, dar sunt cateva puncte care trebuiesc incă clarificate şi pe care avem nevoie de o poziţie clară şi din partea chineză. Noi trebuie să ţinem cont şi de reglementările europene, de reglementările de piaţă europene, care trebuie să se traducă in elementele de contract care urmează să fie decise. Reporter: S-a semnat astăzi un contract, un acord cu Huawei. Despre ce este, mai exact, vorba? Dacian Cioloş: Cu Huawei, da. Este vorba de o cooperare pentru organizarea unor stagii pentru studenţi romani in această companie, deci o cooperare intre această companie şi universităţi din Romania, cu sprijinul Ministerului Comunicaţiilor şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Deci, va exista oportunitatea pentru studenţi romani să facă stagii in această companie şi sperăm noi să incităm şi compania să investească mai mult pe această parte de cercetare-dezvoltare, inovare şi IT in Romania, unde există un potenţial important. Reporter: Şi in ceea ce priveşte accesul produselor agro-zootehnice romaneşti pe piaţa chineză, ce se aşteaptă mai exact de la partea chineză să facă pentru a facilita intrarea acestor produse pe piaţa lor? Dacian Cioloş: Se aşteaptă, pur şi simplu, acordarea acelor certificate de export care să permită accesul acestor produse romaneşti pe piaţa chineză. Aici este vorba de acreditarea companiilor romaneşti care produc carne şi care doresc să exporte. Această acreditare se face cu fiecare caz in parte, pornind şi de la situaţia sanitar-veterinară a acestor intreprinderi romaneşti - şi, aici, Autoritatea Sanitar-Veterinară este in contact cu autoritatea similară din China. Insă este nevoie şi de un impuls la nivel inalt pentru acest lucru. Cunosc bine acest subiect, incă de pe vremea cand eram comisar european, şi ştiu că, dincolo de partea tehnică, este nevoie de un impuls şi la nivel guvernamental. Reporter: Aş vrea să vă intreb, dle premier, dacă aţi discutat cu autorităţile din ţară referitor la carambolul care a avut loc astăzi pe Autostrada Soarelui. Ştim că trei persoane, pană acum, şi-au pierdut viaţa. Inţeleg de la colegii noştri că Ministerul Transporturilor nu a dat o reacţie. CNADNR s-a bătut cumva in declaraţii. Aţi discutat cu cineva? Dacian Cioloş: Nu. Eu am discutat in primul rand cu ministrul de Interne, pentru că important a fost, in astfel de cazuri de accidente intervenţia este sută la sută a Ministerului de Interne, şi am vrut să mă asigur că sunt luate toate măsurile pentru a degaja autostrada in primul rand şi, sigur, pentru a putea transporta răniţii, pentru a inţelege, la fel, ce s-a intamplat. Şi m-am bucurat să aflu că acest exerciţiu pe care l-am realizat in urmă cu cateva zile, tot intr-o simulare a unui astfel de context de cod roşu, a fost foarte util. Intervenția premierului Dacian Cioloș la ședința plenară a Summit-ului de Cooperare in format 16 + 1, de la Riga, Letonia [Check against delivery] Excelențe, Dragi colegi si prieteni, Mă alătur vorbitorilor anteriori in a-mi exprima recunoștința față de gazdele noastre pentru condițiile de care ne bucurăm la această intalnire. Excelențe, Anul trecut, la Summit-ul de la Hangzhou, am convenit asupra Agendei de Cooperare pe termen mediu și am convenit asupra liniilor directoare stabilite la Suzhou. Evaluarea a ceea ce am realizat pană in prezent in punerea in practică a acestor rezultate este incurajatoare. In aceeași ordine de idei, sunt bucuros că primul punct al intervenției mele astăzi este anunțul oficial privind inființarea Centrului pentru Dialog și Cooperare in domeniul proiectelor energetice la București. El reprezintă o dovadă in plus a sprijinului nostru consistent și a angajamentului nostru față de cooperarea in format 16 + 1. Unul dintre principalele obiective ale Centrului este consolidarea formatului nostru de cooperare. Ea se va realiza prin extinderea acquis-ului realizat in domenii comerciale și tehnologice legate de energie, la domenii precum: energia regenerabilă, rețelele inteligente, eficiența energetică, tehnologia cărbunelui curat și energia nucleară. Centrul va juca și un rol important in schimbul de cunoștințe, oferind o platformă in vederea schimbului de cunoștințe cu privire la reglementările din domeniu aplicate pe piața europeană. In același timp, Centrul va promova o imagine mai clară a oportunităților existente pe dinamica piață chineză pentru companiile europene. Reprezentanții guvernelor și comunităților de afaceri din țările noastre se vor intalni in cateva săptămani, la București și vor elabora viitoarea agenda de activități a Centrului. In plus, un targ și o expoziție in domeniul energiei, in format 16 + 1, sunt programate a se desfășura la București in primul trimestru al anului 2017. Al doilea punct al intervenției mele se referă la Declarația comună care va fi adoptată la finalul dezbaterilor noastre de astăzi. Aceasta are in vedere continuarea cooperării intre porturile de la Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Acesta constituie incă un pas in vederea extinderii cooperării noastre in domeniul conectivității și de asemenea, o componentă remarcabilă a Parteneriatului strategic UE-China. Romania sprijină in mod activ activitatea Grupului de lucru pe conectivitate, in cadrul eforturilor sale in vederea realizării de progrese prin acțiuni concrete, durabile. Mă bucur de prezența astăzi aici și de angajamentul arătat de către Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Aș insista asupra argumentelor referitoare la vastul potențial al Căii navigabile a fluviului Dunărea. Fluviul Dunărea are un rol esențial in furnizarea de oportunități mai bune de dezvoltare tuturor țărilor din regiune: prin afluenții săi din Europa Centrală și de Est, porturile sale și legătura cu zona costieră a Mării Negre și, de asemenea, includerea sa in Rețeaua trans-europeană de transport. El constituie și un segment semnificativ al inițiativei One Belt, One Road pe care suntem dispuși și capabili să o susținem. Fluviul Dunărea oferă platforma pentru dezvoltarea unui transport inter-modal ecologic și rentabil, care, la randul său, poate genera un efect de multiplicare a cooperării subregionale, regionale și chiar transcontinentale. Plecand de la ceea ce a spus puțin mai devreme premierul Li, voi concluziona subliniind faptul că Dunărea oferă o platformă de dezvoltare pe cel puțin trei dintre punctele menționate de dumnealui: infrastructură, economie verde și contactele interumane. Ultimul punct al intervenției mele se referă la fluxurile comerciale și contactele interumane, ele sunt factori generatori de conectivitate și dezvoltare. Schimburile comerciale care s-au intensificat constituie un motor important al economiilor noastre. Contăm pe sprijinul continuu al autorităților chineze in accelerarea procedurilor de aprobare a accesului pe piață. De exemplu, exporturile noastre agro-alimentare către China constituie un potențial important pentru echilibrarea deficitelor noastre comerciale. Contactele interumane reprezintă o resursă esențială pentru extinderea conectivității și inovării. In acest an, am introdus in programa noastră școlară limba chineză. Aș dori, de asemenea, să subliniez necesitatea intensificării cooperării și schimburilor noastre comerciale in sectorul turismului. Toate acestea ar contribui in mod substanțial la dezvoltarea socio-economică, dar și a unei mai bune ințelegeri intre culturile noastre. Doamnelor și domnilor, Se implinesc cinci ani de la crearea acestui format de cooperare. Schimbările survenite de la primul summit cer consecvență in activitatea noastră. Remarc, de asemenea, necesitatea unei abordări care să se concentreze mai mult asupra rezultatelor și cu efecte benefice asupra vieții cetățenilor noștri și asupra reprezentanților mediului de afaceri din țările noastre. Vă mulțumesc. Premierul Dacian Cioloș participă la cea de-a 5-a reuniune a șefilor de guverne din statele Europei Centrale și de Est și China, in format 16+1, la Riga, Letonia, ce are loc in data de 5 noiembrie. Participarea prim-ministrului la reuniunea șefilor de guvern din acest an, plasată sub titlul Conectivitate imbunătățită in scopul progresului comun, oferă ocazia reafirmării hotărarii Romaniei de a-și asuma un rol tot mai important in cadrul acestui format de cooperare. In marja summit-ului, prim-ministrul Dacian Cioloș va avea o serie de intalniri bilaterale cu omologii participanți la reuniunea de la Riga. Participarea premierului Dacian Cioloș la Reuniunea Şefilor de Guvern din Europa Centrală şi de Est - China PROGRAM (Riga, 5 noiembrie 2016) 15.00 - 15.30 Participare la Business Forum Discursuri: 1. Dl. Māris KUČINSKIS, Prim-ministrul Republicii Letonia 2. Dl. Li KEQIANG, Prim-ministrul Republicii Populare Chineze 16:00 - 17:45 Intrevederea Prim-miniștrilor / Adoptarea Riga Guidelines - Discursuri ale șefilor de delegații - Discurs de incheiere al domnului Māris KUČINSKIS, Prim-ministrul Republicii Letonia 17:50 - 18:00 Intalnire cu reprezentanții organizațiilor de sinologi din țările central și est-europene şi China 18:00 - 18:10 Fotografie de familie 18.15-18.30 Ceremonie de semnare documente bilaterale Inaugurarea Financial Institute 18:30 - 19:00 Conferință de presă 19:15 - 20:30 Dineu oferit de către domnul Māris KUČINSKIS, Prim-ministrul Republicii Letonia *** Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală. 2016-11-05 10:24:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_reuniune.jpgVizita premierului Cioloș pentru promovarea mecanismului de sprijin în zonele Valea Jiului și Roșia Montană – Munții ApuseniȘtiri din 04.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ciolo-pentru-promovarea-mecanismului-de-sprijin-in-zonele-valea-jiului-i-ro-ia-montana-muntii-apuseni Galerie foto Declarații de presă [Check against delivery] Ionel Dancă, consilier de stat: Bună ziua! O să fim foarte scurţi, sunteţi cu programul foarte strans. Vă mulţumim că aţi venit pentru declaraţiile de presă. Domnul prim-ministru vă va face scurte declaraţii după care două-trei intrebări, nu mai mult. Vă mulţumim de inţelegere. Dacian Cioloş: Bună ziua! Am venit astăzi la Alba să avem o intalnire cu reprezentanţii comnităţilor locale din zona Munţilor Apuseni, mai precis, cei care au intrat in delimitarea pe care am făcut-o pentru un sprijin specific pentru zona Roşia Montană, dar şi comunele din jur, intr-un proiect integrat de dezvoltare. Vă amintiţi probabil că in urmă cu cateva luni am anunţat că vrem să avem o abordare integrată a finanţării in dezvoltare in trei zone cu un anumit specific. E vorba de Valea Jiului, zonă monoindustrială, e vorba de o zonă din Moldova, mai precis care acoperă o parte din judeţele Vaslui şi Iaşi, o zonă mai săracă cu probleme de dezvoltare, şi zona Roşia Montană şi zona Munţilor Apuseni care deţine şi resurse miniere şi resurse naturale, dar şi un patrimoniu cultural foarte important pentru Romania. Şi in această zonă, pentru a evita aceste discuţii in contradictoriu, dezvoltarea economică versus protecţia patrimoniului, am considerat că cea mai bună modalitate de a aborda lucrurile este să ne asumăm că dacă e un patrimoniu care e important pentru Romania, el trebuie asumat la nivel naţional, pe de o parte, şi că pe de altă parte, trebuie să ajutăm comunităţile locale să valorifice resursele pe care le au la dispoziţie intr-un mod integrat, şi resurse naturale, şi resurse umane, şi resurse patrimoniale, culturale, şi resurse ale subsolului şi să gandim proiecte care să integreze toate aceste resurse, pentru că, dincolo de orice, ce e mai important pentru a putea avea dezvoltare in această zonă este să putem menţine populaţia in zonele respective şi, deci, să identificăm resurse de dezvoltare economică. Şi pentru acest lucru am constituit la nivelul guvernului, al cancelariei primului ministru, o unitate guvernamentală de asistenţă tehnică care va acorda sprijin atat pe teren, pentru că această unitate de asistenţă tehnică va avea biroul in cele trei zone, deci şi in zona Munţilor Apuseni, la Roşia Montană, unde vor fi delegaţi oameni care vor ajuta la pregătirea proiectelor comunităţilor respective, dar să alocăm şi resurse financiare, şi din fonduri europene şi de la bugetul de stat, să alocăm resurse rezervate pentru proiecte integrate de dezvoltare, proiecte şi de infrastructură de transport şi de infrastructură pentru servicii sociale, dar şi pentru dezvoltare economică, din toate fondurile europene, şi cele de la Ministerul Fondurilor Europene şi cele de la MDRAP şi cele de la Ministerul Agriculturii, dar şi alte programe de la bugetul de stat care pot să finanţeze in complementaritate proiectul. Deci, vor fi cel puţin două componente mari, una de asistenţă tehnică guvernamentală pentru pregătirea de proiecte, care va lucra impreună cu comunităţile locale in a pregăti aceste proiecte - această unitate de asistenţă tehnică va sprijini aceste proiecte şi in procesul de avizare intre ministere pentru ca ele să fie avizate cu prioritate şi să fie rezolvate toate problemele şi riscurile de blocaj care pot să apară - şi a doua componentă, vă spuneam, cea de finanţare alocată specific in aceste diferite programe cu fonduri europene sau cu bugetul naţional. Dincolo de aceasta, această unitate pentru asistenţă tehnică va face legătura şi cu structuri din Ministerul Economiei care au ca obiectiv atragerea de investitori in anumite zone, inclusiv in această zonă.Ca un element specific, noi pregătim o schemă de ajutor de stat care vizează investiţii de dimensiuni mici şi medii, investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro pentru care se va primi şi ajutor de stat, o schemă care va intra in vigoare in 2017, va avea alocare bugetară pană in 2020 şi din această schemă de ajutor de stat vor fi rezervate 5 milioane de euro anual, din 2017 pană in 2020 - pentru proiecte de investiţii private care să fie atrase in această zonă. Deci, altfel spus, vrem să valorificăm şi resursele naturale, şi ale subsolului şi ale patrimoniului şi resursele umane, să investim şi in infrastructură, in aşa fel incat să dăm o perspectivă de dezvoltare pentru această zonă şi să găsim modalităţile, alături de comunităţile locale, de conciliere a utilizării acestor diferite resurse. Ionel Dancă: Domnule viceprim-ministru, vă rog, după care două-trei intrebări. Vă rog, prima intrebare. Reporter: Mai există o perspectivă minieră pentru Roşia Montană, că aţi amintit de Roşia Montană şi Roşia Montană era asimilată pană acum cu proiectul minier? Dacian Cioloş: Există şi in momentul de faţă exploatări miniere, există exploatare minieră de cupru, e o problemă de poluare pe care trebuie să o rezolvăm, vor fi investiţii şi aici pentru asanarea apelor subterane sau a reziduurilor care ies din exploatarea minieră, dar există exploatare minieră de... Reporter: Mă refeream la exploatarea de aur. Dacian Cioloş: Acum nu e asta prioritatea noastră. Acum prioritatea noastră este să luăm ceea ce se poate face acum, să punem impreună resursele respective şi să le putem lua... Reporter: Deci exploatarea aurului nu mai este o prioritate in momentul de faţă? Dacian Cioloş: Păi nu, pentru că ştiţi care e situaţia cu proiectul respectiv. Pe de altă parte, Ministerul Culturii a decis să propună un proiect pentru protecţia patrimoniului UNESCO pentru o zonă de acolo, unde a fost o exploatare auriferă şi unde avem un patrimoniu despre care cred că e foarte important să fie valorificat, dar cum spuneam, incercăm să găsim modalitatea prin care, acolo unde se poate face exploatare minieră respectand legislaţia, legea minelor şi celelalte legi ale ţării să o putem să facem, să nu se excludă una pe alta, dar respectand legile, in primul rand şi respectand resursele pe care le avem acum. Ionel Dancă: Şi o scurtă adăugire la cele spuse de domnul prim-ministru: proiectul Roşia Montană este blocat de mulţi ani de zile, nu are autorizaţiile necesare, nu este un proiect blocat astăzi sau in această perioadă. Noi venim tocmai cu acest mecanism de a gandi noi perspective de dezvoltare in zonă. Următoarea intrebare. Reporter: Ce părere aveţi despre programul de guvernare al PNL, care... Dacian Cioloş: Vreau să discutăm de Roşia Montană şi de Apuseni, dacă aveţi intrebări. Reporter: Am eu o intrebare, dacă se poate, domnule premier: inţeleg de la ministrul Agriculturii că Romania are de dat aproximativ 750 milioane de euro penalități la fonduri europene şi voiam să vă intreb dacă aveţi de unde plăti aceşti bani.... Dacian Cioloş: O să vă spună domnul ministru toate detaliile, sigur că sunt mecanisme, nu e prima dată, probabil nici ultima dată, cand trebuie să rambursăm anumite fonduri pentru că ele au fost prost utilizate, in urma verificărilor şi va trebui să găsim soluţii şi resurse, pentru că altfel nu primim... Deci, e un flux continuu cu Comisia Europeană, dăm anumiţi bani inapoi, primim mult mai mulţi alți bani pe proiectele pe care le executăm, deci astea sunt fluxuri financiare unde Ministerul de Finanţe şi unitatea care se ocupă de aceste rambursări vă pot clarifica mai precis cum decurg aceste fluxuri financiare, dar ele au loc de deja de mai bine de 10 ani intre Comisia Europeană şi Romania. Reporter: Am o intrebare despre Centenarul Unirii. Ne spuneţi ceva, aţi reuşit să discutaţi cu oficialităţile? Dacian Cioloş: Nu, am abordat astăzi cu membrii comunităţii locale doar acest subiect, pentru că acesta a fost principalul motiv pentru care am venit. O ultimă intrebare. Reporter: Cand vă aşteptaţi să funcţioneze unitatea de la Roşia Montană? Dacian Cioloş: Deja funcţionează, in sensul că există locaţia şi cred că sunt in proces de recrutare şi persoanele care vor lucra acolo. O parte din această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică va fi concentrată la Bucureşti şi o altă parte pe teren, in Valea Jiului, la Roşia Montană şi la Vaslui. In momentul de faţă, domnul consilier de stat Ionel Dancă coordonează această unitate şi se ocupă şi de operaţionalizarea ei, vă poate răspunde. Reporter: Caţi oameni /.../? Ionel Dancă: Da, vorbim de o unitate de asistenţă tehnică, ce are ca principal scop rezolvarea problemelor curente, analiza proiectelor depuse şi pregătirea proiectelor strategice pentru zonă. Plecăm de la un personal minim necesar, respectiv două, trei persoane cu funcţie de coordonare şi funcţii de contact la Roşia Montană şi vreau să vă anunţ că mulţumim Consiliului Judeţean Alba, care a oferit sprijinul pentru implementarea acestei structuri locale, inclusiv la nivel de personal. Am identificat soluţia, doamna Adela Bozdog, care era la Consiliul Judeţean, va fi detaşată pe o poziţie de consilier de afaceri europene la Prefectură, astfel incat să poată să coordoneze această structură la nivel local. In funcţie de proiectele strategice pe care le vom dezvolta, vom atrage inclusiv experţi externi in funcţionarea acestui mecanism. La nivelul Cancelariei există Unitatea de asistenţă tehnică, ce din acest moment, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene, asigură coordonarea interinstituţională pentru deblocarea proiectelor şi pregătirea lor pentru apelurile in desfăşurare. Vasile Dincu: In plus, asta este partea, să spunem, de personal care este fixă. Spunem, in schimb, de la fiecare din ministerele care participăm la această unitate, avem desemnaţi oameni care o să vină două, trei zile, să spunem, pe săptămană, aici, cand este vorba de evaluat proiecte. Deci vor fi oameni care lucrează din fiecare program. De exemplu, de la POR, vom avea doi oameni, cel puţin, care vor avea tot timpul sarcina să lucreze cu aceştia, să caute experţi, la fel, in toate zonele. In plus, noi vom lucra foarte strans cu agenţiile de dezvoltare regională şi ADR-ul, de asemenea, va oferi asistenţă in cadrul acestui, să spunem, parteneriat intre ADR, unitatea noastră şi ministerele, Guvernul Romaniei. Deci, vom lucra cu oameni care nu sunt angajaţi neapărat aici, dar care sunt desemnaţi special să servească aceste zone, să ştie bine proiectele de aici, să caute experţi pentru evaluare. Cei de la ADR vor evalua cu viteză mare aceste proiecte, cu prioritate proiectele respective... E un intreg ansamblu, dincolo de oamenii care sunt ficşi. Sunt numai caţiva oameni care coordonează. In rest, este un mecanism guvernamental destul de amplu. Reporter: O ultimă intrebare, pentru domnul prim-ministru. Dacian Cioloş: Vreau să adaug aici, dacă ţineţi minte, există un astfel de mecanism, care e formalizat instituţional in Delta Dunării, un instrument teritorial integrat care, pe baza legislaţiei europene sau regulamentelor europene, permite să concentreze resurse financiare din fiecare program finanţat de fonduri europene. Sunt sume de bani dedicate pentru acest instrument şi care sunt coordonate in mod specific, cu apeluri de proiecte doar pentru zona respectivă şi cu finanţări dedicate. Ei, din păcate, in trecut, guvernul, Romania a decis să facă doar un singur astfel de instrument teritorial integrat pentru Delta Dunării. Noi am considerat la inceputul acestui mandat că, dincolo de Delta Dunării, mai sunt şi alte zone care au un anumit specific şi unde ar trebui să concentrăm resursele in mod integrat şi coerent şi atunci, ca să nu mai pierdem vremea cu birocraţie, să modificăm programele europene, să cerem Comisiei Europene să ne aprobe aceste modificări, am hotărat să folosim la limita maximă regulamentele europene şi legislaţia naţională, ca să facem astfel de instrumente teritoriale integrate de facto. Pe baza acestui Memorandum de guvern, pe baza acestor echipe pe care le constituim, să venim cu această abordare integrată şi aici şi deci vor fi punctaje specifice in plus pentru proiectele care vor veni din această zonă. Această echipă va ajuta şi la pregătirea de proiecte şi in procesul de selecţie pentru grăbirea procesului de selecţie, pentru ca aceste proiecte să obţină finanţare cat mai repede. Toată partea de obţinere de avize in ministere pentru implementarea proiectelor, la fel, va fi un sprijin din partea asistenţei tehnice, ideea fiind aceea de a concentra energia oamenilor locului pe execuţia de proiecte respective, cat mai puţină birocraţie şi pe posibilitatea de a folosi resursele financiare, pe care oricum le avem dedicate, obiectivul final fiind acela şi de a stimula colectivităţile locale să nu mai gandească in concurenţă una cu cealaltă şi să gandească in cooperare una cu cealaltă. Adică, asigurandu-i că vor avea o anumită alocare bugetară pentru aceste proiecte in regiune, pentru proiecte de infrastructură, pentru proiecte de investiţii, mai uşor vor lucra şi primarii comunelor impreună pentru a gandi proiecte impreună, cu sprijinul echipei de asistenţă tehnică. Să avem proiecte bine pregătite, care să obţină finanţare şi care să poată să fie implementate. Pornind de la aceste proiecte finanţate, să avem şi o gandire de dezvoltare economică integrată şi să-i stimulăm pe oameni, autorităţile locale, să lucreze impreună şi să lase competiţia pentru alte lucruri şi nu pentru dezvoltare economică. Reporter: Ne scuzaţi că /.../ ...PNL conţine foarte multe majorări de salarii /.../ Ce se votează acum in parlament susţineţi că sunt legi populiste, care vizează /.../. Dacian Cioloş: Da, eu susţin că in ceea ce privește orice lege, indiferent de cine o votează, dacă e populistă şi dacă nu are surse de finanţare, noi vom lua măsuri şi acolo unde avem argumente, le vom ataca la Curtea Constituţională. Reporter: Programul de guvernare al PNL vizează... Dacian Cioloş: Orice program de guvernare, am spus, orice program de guvernare, eu nu voi susţine măsuri populiste, deci, indiferent de la cine vin. Reporter: Chiar dacă sunt de la PNL. Intalnire cu oameni de afaceri, Alba-Iulia Intalnire cu autoritățile publice locale din zona Roșia Montană - Munții Apuseni *** Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș la Universitatea din Petroșani [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am vrut să fim, astăzi, prezenţi in Valea Jiului ca să inaugurăm şi sediul de aici al unităţii guvernamentale de asistenţă tehnică. Despre ce este vorba? Probabil vă aminţiţi, in urmă cu cateva luni am spus că guvernul intenţionează să aibă o abordare integrată atat a utilizării resurselor financiare, cat şi a sprijinului de asistenţă tehnică in cateva regiuni - mai precis, in trei regiuni din Romania, regiuni defavorizate sau regiuni cu probleme specifice, monoindustriale, sau cu şomaj mai ridicat. E vorba de Valea Jiului, e vorba de zona din jurul Roşiei Montane, in Apuseni, şi e vorba de nordul Moldovei - Iaşi şi Vaslui, o zonă cu probleme de dezvoltare economică mai mare. Pentru aceste trei zone ne-am gandit să integrăm, de facto, resursele financiare pe care le avem atat din diferite programe finanţate din fonduri europene, cat şi din bugetul de stat, şi să avem o abordare integrată a investirii acestor resurse financiare, in mod privilegiat in aceste zone. Pentru acest lucru, am aprobat in guvern un memorandum care stabileşte, pe de-o parte, constituirea unei unităţi guvernamentale de asistenţă tehnică in cadrul Cancelariei Primului-Ministru, dar care va avea şi trei sedii locale in cele trei regiuni, dintre care una aici, in Valea Jiului, chiar in incinta acestei universităţi - şi doresc să mulţumesc conducerii universităţii pentru că ne-a pus la dispoziţie aceste resurse logistice - şi cate una in celelalte două regiuni. E cumva abordarea pe care am avut-o in Delta Dunării, unde există un instrument teritorial integrat de investiţii, dar acela de acolo este formal, pentru că guvernul precedent a decis acea abordare integrată doar in Delta Dunării. Noi am considerat că mai e nevoie şi in aceste trei regiuni, şi deci aici vom asigura acces la resurse financiare din fonduri europene şi din bugetul de stat pe programe integrate pentru localităţile cuprinse in această zonă. Ele sunt prevăzute in memorandum. Deci, abordare integrată a utilizării resurselor financiare, pentru a ne asigura că ele sunt folosite in mod cat mai eficient. Altfel spus, am dori să evităm conflicte instituţionale intre localităţi şi o bătălie pentru fonduri intre localităţi şi să-i punem să lucreze impreună pe proiecte care să fie benefice pentru toată regiunea, să se dezvolte parcuri industriale, infrastructură de transport, infrastructură socială, formare profesională gandind la ansamblul zonei, şi nu la fiecare localitate in parte. Al doilea element, dincolo de finanţare... Și, apropo de finanţare, pe fonduri europene vom avea criterii specifice, sau un punctaj specific pentru localităţile din această zonă, chiar pe unele axe vom solicita o identificare clară a alocărilor financiare pe toată perioada financiară, pană in 2020, pentru ca aceste regiuni să ştie care sunt banii pe care ii au la dispoziţie. Dincolo de resursa financiară, vom mai furniza şi asistenţă tehnică, prin această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică, care va ajuta localităţile, autorităţile locale, să structureze proiecte cu asistenţă tehnică - dacă va fi nevoie, chiar vom aduce experţi, punctual, pe anumite subiecte care trebuie rezolvate aici. Dar această unitate de asistenţă tehnică va asigura şi abordarea cu prioritate a acestor proiecte la nivel guvernamental, atunci cand trebuie obţinute avize de la diferite ministere sau trebuie aprobate anumite acte normative. Deci, va fi o structură de legătură intre guvern şi autorităţile locale, care se va asigura că proiectele sunt gandite in mod integrat la nivel local şi că ele sunt susţinute administrativ, financiar, la nivel central, atunci cand va fi nevoie. O altă componenţă pe care aş vrea s-o dezvoltăm, tot in acest context, este nu doar partea de finanţare publică, ci şi de investiţii private. Și vom da un rol acestei unităţi de asistenţă tehnică să ţină legătura şi cu Agenţia Invest Romania din Ministerul Economiei, care are rolul de a atrage şi de a coordona investiţii in Romania, in aşa fel incat, in timp, să putem dirija, să putem orienta investitori şi spre această zonă, care are privilegiul că este in partea de vest a Romaniei, unde in general sunt investitori şi este o zonă care atrage investitori. Dar trebuie să ii aducem chiar şi pană aici şi o să vedem de ce e nevoie pentru acest lucru. Ne gandim să adaptăm şi schemele de ajutor de stat pentru investiţii, spre a putea răspunde nevoilor unor astfel de regiuni, şi astfel, pentru schema de ajutor de stat care va viza investiţii de dimensiuni medii, intre 1 şi 5 milioane de euro - cele pe care le avem acum sunt de 10 milioane de euro, dar am pregătit o schemă de ajutor de stat care va intra in vigoare de anul viitor şi se va derula pană in 2020, cu alocare financiară - deci, pentru investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro pentru fiecare dintre aceste trei zone vom avea o alocare bugetară specifică, rezervată in această finanţare de ajutor de stat, pentru a putea atrage investiţii pentru parcuri industriale sau alte tipuri de investiţii productive care să creeze locuri de muncă. Pentru că in aceste zone sigur că, urmare a inchiderii unor mine, s-a venit cu ajutoare sociale, dar dezvoltarea economică şi cel mai bun mod de a face oamenii să beneficieze de creşterea economică nu sunt atat ajutoarele sociale, cat crearea de locuri de muncă. Şi de asta avem nevoie. Sigur, avem nevoie şi de ajutoare sociale, in unele cazuri, dar e nevoie in primul rand să putem crea locuri de muncă - şi, in această perspectivă, sau in această logică, am gandit aceste programe integrate. Domnul vicepremier Dincu, impreună cu domnul consilier de stat Dancă, au fost in mai multe randuri aici, in Valea Jiului, ca să pregătim implementarea acestei unităţi care, practic, de astăzi işi incepe activitatea. Mulţumesc! Moderator: Mulţumim! Două-trei intrebări... Reporter: Domnule prim-ministru, spuneţi-mi, vă rog, la ce gen de proiecte vă aşteptaţi aici, in Valea Jiului, după ce aţi luat legătura şi cu reprezentanţii autorităţilor locale şi la ce anume vă aşteptaţi la Roşia Montană, avand in vedere interesul UNESCO pentru această zonă, care ar exclude oarecum viitoarele proiecte de minerit? Dacian Cioloş: Da. La Roşia Montană... o să vorbim la Alba. De aici mergem acolo şi putem discuta acolo, după discuţia cu localnicii. Aici, e clar nevoie in primul rand de infrastructură. Trebuie să putem conecta Valea Jiului cu zonele de acces, deci infrastructură de transport. Există un potenţial pentru instalarea unor afaceri, şi pentru asta, practic, fiecare municipiu de aici ne-a spus că vrea să dezvolte parcuri industriale şi le-am spus că va trebui să le gandim integrat, pentru că n-are rost să facem cate un parc industrial in fiecare localitate şi să nu vină nimeni in niciunul dintre ele, deci să gandim integrat pe toată Valea Jiului şi nevoia de infrastructură, şi nevoia de parcuri industriale, şi nevoi de alte infrastructuri pentru servicii publice, cum ar fi spitale - in domeniul sănătăţii. A fost chiar o propunere interesantă aici: unul dintre primarii municipiilor a spus: de ce n-am avea acelaşi management pentru toate spitalele de pe Valea Jiului şi să gandim in mod integrat aceste spitale şi să investim pe secţii, in funcţie de potenţial. Infrastructură pentru educaţie - formarea profesională este esenţială, pentru că marea problemă in Romania acum, pentru a atrage investiţii, nu mai e doar infrastructura, ci şi disponibilitatea de forţă de muncă calificată. Deci, in măsura in care vom reuşi, şi cu sprijinul universităţii şi al liceelor tehologice din Valea Jiului, să propunem scheme de formare profesională adaptate la potenţialele investiţii aici, cred că deschidem calea către posibile investiţii. Vasile Dincu: Şi, sigur, dincolo de infrastructura specifică, sunt programe de IMM-uri - de exemplu, incubatoare de afaceri. Toate programele care sunt in portofoliul ministerelor sau in portofoliul celor care gestionăm fonduri europene intră in acest univers de referinţă pentru această unitate. Deci, mizăm şi pe o dezvoltare a micilor afaceri in Valea Jiului, pornind de la micile investiţii care se pot face pentru turism, pentru alte forme de servicii sociale. Deci paleta este foarte largă: tot ceea ce cuprinde dezvoltarea prin fonduri europene şi prin fonduri de la bugetul de stat, toate acestea vor avea o felie şi pentru Valea Jiului, oarecum o felie rezervată pentru cele trei zone din Romania pe care le-am luat in calcul. Moderator: A doua intrebare, vă rog. Reporter: Referitor la iniţiativa de a organiza un referendum odată cu alegerile - asta este un alt domeniu -, iniţiativa domnului Dragnea privind familia tradiţională... Moderator: Dacă aveţi intrebări legate de subiect... Dacian Cioloş: Da, nu vreau să comentez lucrul ăsta; voiam să discutăm de Valea Jiului astăzi şi de proiectul de aici. Vasile Dincu: A doua intrebare legată de subiect, vă rog! Reporter: Referitor la Valea Jiului, aţi aprobat in urmă cu două zile acel memorandum pentru inchiderea a două unităţi miniere... Dacian Cioloş: A două din patru, da. Reporter: Vreau să vă intreb dacă există o gandire unitară şi un proiect pentru ce va mai rămane - pentru cele două termocentrale, respectiv minele care sunt considerate oarecum viabile. Dacian Cioloş: Sigur, asta a fost ideea de la Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei, să gandim... Deci din start, incă de la inceputul mandatului, ne-am pus problema cum să facem să menţinem activitatea minieră şi să-i dăm o perspectivă pe termen mediu şi pe termen lung, dacă e posibil. Şi asta presupunea să luăm anumite măsuri pentru a creşte gradul de competitivitate a ceea ce poate să rămană şi, cu anumite investiţii in timp, dar să vedem şi care sunt minele cele mai rentabile din punctul de vedere al competitivităţii vizavi de costul de extragere a minereului pe calorie, pentru că aici e problema. Şi ştiu că au fost discuţii, inclusiv cu sindicatele din mine, pentru a se găsi soluţii de comun acord, şi in urma acestor discuţii, domnul ministru mi-a spus că există un acord şi cu sindicatele pentru o inchidere treptată a acestor mine. Reporter: Se vor continua lucrările la Termocentrala Paroşeni, avand in vedere că acolo s-a derulat o investiţie foarte mare? Dacian Cioloş: Da, sunt nişte lucrări care trebuie să continue, nişte investiţii care trebuie făcute pentru a fi performante - şi la Paroşeni, şi la cealaltă termocentrală, din cate ştiu. Reporter: Dar despre cele două mine aţi notificat Bruxelles-ul? Aţi obţinut acordul pentru ajutor de stat? Dacian Cioloş: Da, suntem in curs; a fost o discuţie, din cate ştiu de la minister şi cu cei de la Bruxelles. Vă daţi seama că nu adoptam hotărarea dacă nu erau discuţiile astea - dacă nu pregăteam terenul, cel puţin. Reporter: După discuţia de astăzi cu primarii, cum credeţi că va fi pus in practică primul proiect prin această abordare? Dacian Cioloş: Păi este deja in pregătire, din cate ştiu, primul proiect; domnul consilier de stat vă poate spune. Ionel Dancă: Primul proiect este un proiect care sperăm noi să fie semnat la nivel de ţară, să fie primul proiect pe infrastructură mare - vorbim de infrastructură de apă şi apă uzată de la Apaserv, un proiect de 90 de milioane de euro -, intr-o săptămană, două. După implicarea Cancelariei in urgentarea procedurilor de avizare, sperăm să fie in măsură să fie semnat cu Comisia Europeană. Dacian Cioloş: Vă mulţumim! *** Prim-ministrul Dacian Cioloș se va afla maine la Petroșani și Alba Iulia, unde se va intalni cu autoritățile locale din Valea Jiului și din zona Roșia Montană - Munții Apuseni, pentru a le prezenta mecanismul de sprijin elaborat de Guvern pentru dezvoltarea integrată a zonelor-pilot de intervenție, care vizează și aceste două foste zone miniere mono-industriale. Premierul va fi insoțit de vicepremierul Vasile Dincu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și de consilierul de stat Ionel Dancă, coordonatorul Unității Guvernamentală de Asistență Tehnică (UGAT) Pe langă discuțiile cu autorităţile locale din fostele zone miniere Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni, premierul Dacian Cioloș va avea intalniri cu rectorul Universității Petroșani și cu membri ai Senatului Universității, va vizita Biroul local al Unității Guvernamentale de Asistență Tehnică - Valea Jiului și va avea discuții cu oameni de afaceri din Alba. Prim - Ministrul doreşte promovarea UGAT, structură organizată la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care va sprijini cele trei zone pilot de intervenţie, mai puţin dezvoltate economico-social, in accesarea şi implementarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional. Premierul va discuta cu autorităţile publice locale din zone stabilite in memorandumul cu tema - Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru imbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană - Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iași). Discuția va viza mecanismul de asistenţă tehnică care va fi implementat la nivel local. Premierul işi doreşte ca acest mecanism să asigure o abordare integrată prin facilitarea unui mecanism de coordonare intre autorităţi de management, ministerele implicate, structurile locale şi beneficiari. Menționăm faptul că in ședința de ieri a Guvernului a fost actualizată lista unităților administrative teritoriale incluse in Memorandumul pe care Executivul l-a aprobat in data de 29 septembrie cu privire la dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru imbunătățirea situației sociale și economice pentru locuitorii din 3 zone-pilot de intervenție, și anume, Valea Jiului, zona Roșia Montană - Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui-Iași). Lista actualizată prevede includerea in zona-pilot Roșia Montană - Munții Apuseni și a așa-numitului - patrulater aurifer, o zonă din Munții Apuseni cu importante zăcăminte de aur, delimitată de orașele Deva, Brad, Baia de Arieș, Campeni și Zlatna. Patrulaterul aurifer cuprinde minele din zona Roșia Montană - Bucium, Baia de Arieș, Almaș - Stănija și Brad - Săcăramb, care au livrat importante cantități de metale prețioase, indeosebi aur și argint. Concret, este vorba despre localitățile Baia de criș, Băița, Balșa, Bulzeștii de Sus, Certeju de Sus, Crișcior, Luncoiu de Jos, Ribița, Tomești, Vorța, Vața de Jos, Vălișoara, Albac, Horea, Scărișoara, Garda și Arieșeni. Informații de background: Abordarea din cadrul Acordului de Parteneriat incheiat de Romania cu Comisia Europeană privind utilizarea fondurilor europene din perioada de programare 2014-2020 are in vedere, in privința comunităților defavorizate, utilizarea unor planuri integrate care, pe langă măsurile cu privire la locuințele sociale, vor include și măsuri complementare in domeniile educației, ocupării forței de muncă, serviciilor sociale și sănătății care să răspundă la nevoile specifice ale comunităților defavorizate din zonele identificate ca atare (sub formă de acțiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității). PROGRAM - VIZITĂ PREMIER DACIAN CIOLOȘ (Petroșani și Alba Iulia, 4 noiembrie 2016) Petroșani Ora 09:40 Intalnire cu rectorul Universității din Petroșani și cu membri ai Senatului Universității (Universitatea din Petroșani) Ora 09:50 Intalnire cu autoritățile locale din Valea Jiului (Universitatea din Petroșani) Ora 11:40 Declarații de presă (Universitatea din Petroșani) Alba Iulia Ora 13:00 Intalnire cu autoritățile publice locale din zona Roșia Montană - Munții Apuseni (Instituția Prefectului Alba-Iulia) Ora 14:30 Declarații de presă (Instituția Prefectului Alba-Iulia) Ora 15:00 Intalnire cu oameni de afaceri (Aula Universității - 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia) 2016-11-04 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_valea_jiului.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu un grup de sportivi, foști campioni olimpiciȘtiri din 03.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-un-grup-de-sportivi-fo-ti-campioni-olimpiciGalerie foto 2016-11-03 17:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_15.jpgPremierul Dacian Cioloş a participat la reuniunea săptămânală a Comitetului de Coordonare a Afacerilor EuropeneȘtiri din 03.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-reuniunea-saptamanala-a-comitetului-de-coordonare-a-afacerilor-europeneGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a participat, astăzi, la reuniunea săptămanală a Comitetului de Coordonare a Afacerilor Europene, condusă de secretarul de stat Cristian Bădescu cu participarea ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Dinu, şi a secretarilor de stat cu atribuții in domeniul afacerilor europene din ministere. Principala temă discutată a fost pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene ce va fi deținută de Romania in primul semestru al anului 2019. S-a discutat despre finalizarea, pană la sfarșitul anului, a Planului de acțiune care va conține un set de măsuri şi un calendar de implementare pentru următorii doi ani. Acest document va oferi baza necesară pentru implementarea acțiunilor de pregătire a viitoarei Președinții a Romaniei din punct de vedere bugetar, logistic şi al resursei umane. In paralel, Guvernul Cioloş a lansat procesul de consultare publică pentru definirea viitoarelor priorități ale Președinției Romaniei a Consiliului UE, proces care va fi continuat şi finalizat de viitorul Guvern. Prim-ministrul Dacian Cioloș a subliniat faptul că: - Romania va avea in 2019 o șansă ce va mai apărea, probabil, peste 15 ani, aceea de a se afirma in randul țărilor Uniunii Europene printr-o viziune politică cu privire la viitorul Europei, precum şi prin profesionalism in prezidarea negocierilor statelor membre reunite in Consiliul UE. Aceste negocieri purtate in domenii și politici comune importante vor oferi posibilitatea consolidării proiectului european. Prin implicarea incă din acest moment, in mod riguros și constant, a tuturor ministerelor, in pregătirea Președinției Consiliului UE din 2019 această șansă poate fi fructificată la maximum. Incurajez ministerele să se implice in procesul de dezbatere publică ce se va derula in lunile următoare, prin propuneri de teme de dezbatere și prin participarea directă cu specialiști in aceste discuții. In cadrul reuniunii a fost, de asemenea, evaluat și stadiul eforturilor susținute ale guvernului pentru indeplinirea, pană la sfarșitul anului, a condiționalităților necesare pentru atragerea fondurilor europene. 2016-11-03 15:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-03-03-03-06big_foto3.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul Forumul Internaţional "România digitală - Industria 4.0"Știri din 03.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-forumul-international-quot-romania-digitala-industria-4-0-quotGalerie foto Alocuțiunea premierului Dacian Cioloş la Forumul Internaţional Romania digitală - Industria 4.0 [Check against delivery] Domnule preşedinte, domnule comisar, dragă Gunther, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor, mă bucur că, in sfarşit, reuşim să organizăm acest eveniment, pe care l-am prefigurat, drept să spun, incă de la inceputul mandatului, dar am fost conştienţi că, pană să ajungem la acest moment, avem cateva lucruri de făcut. Pentru că incă de la inceputul mandatului am identificat şi am definit o discrepanţă, o prăpastie majoră intre sectorul public şi sectorul privat in ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei informaţiei. Pe de-o parte, in sectorul privat am constatat performanţa şi potenţialul uriaş in domeniul IT şi in capacitatea de inovare. Pe de altă parte, sectoare vitale, precum educaţia, sănătatea, asistenţa socială, agricultura, politica fiscală, se dezvoltă prea incet şi ţin pasul cu greu, cu nevoile oamenilor, dar şi cu evoluţia din alte ţări. Nu in ultimul rand, am constatat cu toţii, impreună, că birocraţia este puternic inrădăcinată in administraţie, ne impovărează pe toţi, ne pune pe drumuri şi ne consumă energie şi bani şi de-o parte şi de alta, şi pentru sectorul public, dar şi pentru contribuabili şi pentru cetăţeni. Pe de altă parte, dacă privim spre exterior, Romania are, in momentul de faţă, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, toate atuurile pentru a deveni un actor important in regiune, in construcţia europeană şi in plan global, atuuri care, din păcate, nu sunt incă valorificate la intregul lor potenţial. Şi aş aminti aici, pe de-o parte, programatori bine pregătiţi şi competitivi la nivel internaţional, cu rezultate foarte bune şi in ţară, dar şi cei care lucrează in afară, infrastructură de bandă largă performantă, chiar dacă... - dacă ne uităm la hartă vedem şi zone albe, care incă nu sunt acoperite deloc cu această infrastructură, dar acolo unde ea există, ea este una performantă - şi, pe de altă parte, avem o industrie IT puternică, cu perspective puternice de creştere, cu un sector de cercetare-inovare in creştere şi cu potenţial enorm. Şi aici, o politică fiscală inteligentă, aplicată in sectorul IT, a făcut din acest sector, aşa cum am spus-o in mai multe randuri şi nu mă sfiesc să o spun, dacă in urmă cu cinci ani, cand plecam la Comisia Europeană am lăsat agricultura şi sectorul agroalimentar cu 6-7-8% in PIB şi sectorul IT era cred că undeva la 2-3%, acum sectorul IT a depăşit sectorul de agricultură şi agroalimentară şi asta ne arată, pe de-o parte, rapida dezvoltare a acestui sector, după ce s-au luat anumite măsuri, anumite facilităţi fiscale pentru acest domeniu. Pe de altă parte - şi o să revin asupra acestui subiect - ne arată că mai avem de făcut unele lucruri, probabil inclusiv utilizand tehnologia IT, pentru ca şi agricultura, sectorul agroalimentar să devină mai performante. Pornind de la aceste constatări, am inţeles rapid, incă de la inceputul mandatului, că trebuie să luăm anumite măsuri concrete pentru a descătuşa acest potenţial pe care il avem in folosirea tehnologiei şi să avem o abordare coerentă legat de aceste măsuri, atat pentru a stimula folosirea tehnologiei informaţiei in administraţia publică, cat şi pentru a stimula capacitatea de inovare in sectorul privat. Şi, pe de altă parte, trebuie să spun şi că am avut, incă de la inceputul mandatului, o solicitare expresă din partea domnului preşedinte de a ne apleca asupra acestor lucruri, pentru a găsi soluţii, idei, ca să putem valorifica acest potenţial al Romaniei, un potenţial de creştere in domeniul economic foarte clar, care vine din această parte. Şi, astfel, la solicitarea domnului preşedinte, am inceput să lucrăm impreună la un plan, prin care să accelerăm parcursul digital al Romaniei, cu măsuri concrete, atat pentru o administraţie eficientă, pentru digitalizare, pentru mai multă transparentă vizavi de cetăţeni, dar şi pentru a găsi măsuri care să stimuleze sectorul privat in acest domeniu. Astfel, am lucrat cu mai multe ministere cu atribuţii in domeniu şi, după cateva luni, am venit cu cateva măsuri. In primul rand, este acest Manifest pentru o Romanie digitală, pe care-l propunem. Şi aici, ca şi in alte domenii, suntem conştienţi că ceea ce am putut să facem in acest an este să pregătim terenul, să pregătim cadrul şi pachetul de măsuri şi cadrul instituţional, pentru ca această idee să poată să continue in anii următori. Ne-am fixat astfel o strategie in jurul a trei obiective. Pe de-o parte, o coordonare mai bună a investiţiilor şi a cheltuirii banului public in domeniul IT cu rezultate pentru cetăţeni, cu rezultate care să se reflecte in performanţa administraţiei. In al doilea rand, o susţinere a inovaţiei, a cercetării-dezvoltării şi a antreprenoriatului şi, in al treilea rand, măsuri pentru a atrage profesionişti specializaţi in sectorul public şi pentru a asigura stabilitatea lor, pentru a-i incuraja să vină să lucreze in sectorul public şi pentru a incuraja stabilitatea lor. Altfel spus, să găsim modalităţi prin care ofertele de muncă pe care le poate face administraţia publică să fie suficient de performante pentru ca oameni competenţi să vină să lucreze in administraţie in acest domeniu. Ne-am regandit şi modul de organizare la nivelul Guvernului, al coordonării activităţii IT şi astfel, pentru prima dată, am creat in cadrul Guvernului un coordonator pentru tehnologia informaţiei. Avem aici şi acest coordonator deja numit, care este in fază de constituire a echipei şi care va avea rolul de a coordona toată activitatea IT la nivelul Guvernului, atat activitatea de mentenanţă, cat şi activitatea de proiectare şi de coordonare a interoperabilităţii diferitelor platforme, pe care le avem acum in administraţiile publice şi dintre care unele dintre ele nu sunt interconectate sau chiar nu se pot interconecta din cauza modului cum au fost proiectate. Deci ideea e de a avea o coerenţă la nivelul Guvernului, la nivelul administraţiei publice centrale din acest punct de vedere. Tot acest coordonator pentru tehnologia informaţiei va trebui să coordoneze şi investiţiile publice, pe care Guvernul şi diferitele instituţii subordonate le va face şi să asigure şi coordonarea punerii in practică a programului de e-guvernare. Pe de altă parte, pentru a stimula inovaţia şi pentru a face o infuzie de inovaţie şi in administraţia publică, am lansat şi programul despre care aţi auzit, cu bursieri IT-işti in cadrul Guvernului pentru perioade scurte, de 6 luni de zile, dar suficient de lungi pentru ca aceşti oameni să-şi poată lăsa amprenta, prin rezultate concrete, in imbunătăţirea funcţionării administraţiei, acea platformă GovITHub, care se doreşte nu doar oportunitatea de a aduce oameni care să lucreze temporar in administraţie, care să facă o pauză in domeniul lor de predilecţie sau in activitatea lor de predilecţie şi să dea o mană de ajutor administraţiei, dar acest GovITHub se doreşte a fi şi o platformă de legătură, de schimb de informaţii, opinii, intre specialişti IT din Guvern şi specialişti IT din sectorul privat, voluntari, oameni care au idei, care pot să vină cu propuneri pentru imbunătăţirea activităţii administraţiei din această perspectivă. Dincolo de aceasta, sunt mai multe domenii in care am inceput să lucrăm pentru informatizare sau, altfel spus, pentru a utiliza tehnologia informaţiei pentru imbunătăţirea şi ameliorarea serviciilor publice. Fără să detaliez prea mult, pentru că se va intampla şi astăzi după-amiază, aş aminti sectorul sănătate, in care dorim să avem, folosind aplicaţii IT, şi un mai bun feedback din partea pacienţilor asupra serviciilor publice de sănătate, dar şi o mai bună raportare şi monitorizare a prezenţei medicamentelor pe piaţă şi a evoluţiei preţului acestora sau o mai bună coordonare a licitaţiilor pe care ministerul sau instituţii publice le organizează pentru achiziţia de servicii sau de ustensile necesare acestui domeniu, pentru a reduce cheltuielile publice. Apoi, aş mai aminti şi platforma de transparenţă a execuţiei bugetare, pe care a pus-o la punct, incă din primăvară, Ministerul de Finanţe. Cred că este, dacă nu un unicat, dar una din rarele platforme de acest gen, chiar in Uniunea Europeană, in care, practic, toate instituţiile arondate, să spun aşa, la bugetul de stat, sunt obligate să pună in transparenţă, pe această platformă, cheltuielile pe care le realizează din fonduri publice. Tot in domeniul financiar-fiscal aş aminti şi informatizarea ANAF-ului şi a legăturii dintre ANAF cu contribuabilul, o informatizare care este in curs şi, care, pană la sfarşitul anului, va deveni efectivă. Apoi, in domeniul incluziunii sociale şi a economiei sociale, la fel, folosim platforme IT pentru a simplifica serviciile sociale furnizate de stat către autorităţi locale sau către benficiari, dar şi crearea de baze de date de asistenţă socială, care ne permit şi ne va permite, in viitor, şi mai mult să putem indentifica chiar anumite fraude, care pot exista in prestaţiile sociale sau in solicitările de beneficii sociale. Ca să vă dau doar un exemplu, prin folosirea acestor baze de date incrucişate, am constatat că avem mai multe persoane care beneficiază de sprijin de asistenţă socială, ca fiind persoane nevăzătoare, dar, pe de altă parte, aceste persoane sunt şi pe lista celor care au permise de conducere. Deci, undeva este o problemă, sau intr-o parte, sau in alta. Şi astfel de platforme ne permit să identificăm şi astfel de probleme. Apoi, agricultura este un domeniu in care tehnologia informaţiei poate să ne ducă la o creştere a performanţei producţiei, şi din punct de vedere cantitativ şi din punct de vedere calitativ, şi aici cred că, la fel, trebuie să inovăm şi să folosim potenţialul pe care-l are Romania, atat in domeniul agriculturii, cat şi in domeniul IT, pentru a face lucruri, care, probabil, se fac incă mai puţin, chiar şi la nivel internaţional, dar dacă punem impreună specialişti din agricultură cu specialişti IT, cred că putem scoate lucruri foarte interesante pentru agricultura din Romania şi de aceea am propus un workshop in cadrul acestui seminar, astăzi, pe acest domeniu, pentru că ştiu că există deja astfel de idei, la care se lucrează in Romania şi care trebuie puse in valoare. Apoi, un domeniu pe care iar avem potenţial, atat pe partea de tehnologie, cat şi pe partea de IT este, aşa cum a amintit şi domnul preşedinte, dezvoltarea industrială sau reindustrializarea Romaniei, care poate să se facă, la fel, incrucişand potenţialul pe care-l are Romania şi in anumite ramuri ale industriei, şi aş aminti doar industria automobilelor, dar şi pe domeniul IT, care poate să atragă investiţii şi care deja atrage investiţii in Romania, nu doar pentru construcţia unor componente mecanice, să spun, ale automobilelor, dar şi pentru toată această componentă informatizată a autoturismelor, autoturismele viitorului avand o componentă IT din ce in ce mai importantă in ceea ce se va intampla in viitor. Şi aceasta a fost şi una din ideile care ne-a stimulat in organizarea acestui eveniment, in urmă cu cateva săptămani, cand domnul comisar Oettinger a fost in vizită, ne-a spus şi despre intenţiile Comisiei Europene de a stimula acest domeniul al industriei 4.0, şi am spus că este o oportunitate să arătăm şi potenţialul pe care il are Romania in acest domeniu, al construţiei de autoturisme, al IT-ului, dar şi in cercetare şi inovare şi valoarea adăugată pe care o putem crea folosind potenţialul IT. Apoi, un alt domeniu in care vrem să stimulăm inovaţia, pe partea de IT, este securitatea cibernetică, unde, la fel, Romania are deja anumite performanţe şi unde aceste performanţe trebuie puse cap la cap, pentru ca de ele să poată să beneficieze, atat sectorul public, pe partea de securitate cibernetică, cat şi sectorul privat. Şi aici cred că Romania are un potenţial extraordinar şi la nivel european, unde nu avem mari jucători pe piaţă in acest domeniu şi unde Romania ar putea avea o contribuţie in anii următori. Deci, ca să concluzionez, ne propunem să lucrăm, şi acesta este obiectivul acestui Manifest pentru o Romanie digitală, intr-o evoluţie a administraţiei publice şi o reformare a administraţiei publice, folosind şi tehnologia IT in susţinerea inovării in acest domeniu al IT, şi aici ne gandim la instrumente financiare, care să stimuleze inovarea din sectorul privat de la startup-uri, intreprinderi mici şi mijlocii in acest domeniu, stimularea inovării, pentru a ajuta la emergenţa unor actori, unor jucători importanţi pe piaţa europeană şi internaţională in acest domeniu, care să fie jucători care să contribuie atat la dezvoltarea economiei, in Romania, a sectorului privat in acest domeniu, dar care să fie in măsură şi să sprijine evoluţia statului pentru a creşte performanţa acestuia. Vă mulţumesc! Vă doresc mult succes şi multă inspiraţie in seminarul de astăzi! *** Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș după participarea la Forumul Romania Digitală [Check against delivery] Am organizat acest seminar astăzi ca un element de etapă in ceea ce am lucrat anul acesta pentru a coordona mai bine digitalizarea administrației, pe de o parte, dar şi pentru a implica mai mult Guvernul in relaţia cu sectorul privat in dezvoltarea sectorului IT. Pentru că aici nu doar administraţia are nevoie de mai multă digitalizare, pentru mai multă eficienţă, performanţă şi transparenţă in cheltuirea banului public, in relaţia cu cetăţeanul, dar aici avem, realmente, un potenţial important şi in sectorul privat, care incă nu e suficient valorificat. Şi avem nevoie, mai ales, să punem in contact domeniul IT cu sectorul industrial, cu agricultura, cu alte domenii unde IT-ul poate să fie folosit. Şi aşa cum aţi văzut, şi domnul comisar Oettinger sublinia faptul că este un domeniu in care la nivel european se va lucra foarte mult in perioada următoare pentru piaţa unică comună digitală, şi aici Romania poate să se implice din start, fiind stat membru al Uniunii Europene, să se implice din start ca un actor activ in acest proces. Reporter: Domnule premier, dacă aţi putea să clarificaţi un lucru. Au apărut nişte informaţii că aţi primi, in această perioadă, după ce aţi lucrat ca şi comisar european, nişte salarii foarte mari. Este un regulament al Comisiei Europene, care vă dă dreptul să le primiţi.... Dacian Cioloş: Da, am văzut şi eu lucrurile astea prezentate ca şi o noutate şoc, surpriză. Eu, lucrurile astea, dacă ţineţi minte şi dacă vă uitaţi in declaraţii de-ale mele din trecut, am spus, incă de cand am terminat mandatul, că există această indemnizaţie pentru toţi foştii comisari europeni, o indemnizaţie de tranziţie care durează 3 ani după mandat, care se acordă - pentru că există şi nişte restricţii profesionale pentru foştii comisari - se acordă automat, fără nicio obligaţie din partea persoanelor respective faţă de Comisia Europeană şi ea se acordă tuturor foştilor comisari. Deci e o perioadă de 3 ani, a inceput in noiembrie 2014 şi merge pană in noiembrie 2017. Ea apare in declaraţia de avere, totul a fost făcut transparent. Nu sunt bani care vin de la firme private, care să aibă contracte cu Guvernul, nu sunt bani care să vină, eu ştiu, din partea altora care au anumite interese la guvern. Sunt bani pe care ii am de la o instituţie publică şi care vin pe baza unui regulament european, care nu au nicio legătură cu responsabilitatea pe care o am in momentul de faţă. Reporter: Dar suma este adevărată /..../? Dacian Cioloş: Da, da, deci e vorba cam de jumătate din, cred că ceva mai mult de jumătate din salariul net de comisar, incă o dată, pe o perioadă de 3 ani. Legat - ca să clarific şi lucrurile astea - poziţia mea ca prim-ministru faţă de Comisia Europeană a fost foarte clară de la inceput. Atunci cand au fost de criticat lucrurile, le-am criticat, atunci cand a trebuit să susţin puncte de vedere ale Romaniei, le-am susţinut. De asta nu am nicio obligaţie faţă de Comisia Europeană. Şi acum, pentru că văd tot felul de comentarii care apar din partea unora, nu eu sunt primul-ministru care a primit un to do list de la Comisia Europeană, care să-i spună ce să facă şi ce să dreagă. Eu sunt cel care am spus atunci foarte ferm, cand a fost cazul, că, de exemplu, Romania nu acceptă cotele de migranţi, eu sunt cel care am negociat şi am insistat pentru implicarea Comisiei Europene pentru eliminarea vizelor pentru Canada. Deci din acest punct de vedere nu am absolut nicio problemă şi vreau să fie foarte clar, pentru toţi cetăţenii romani, că independenţa mea e totală şi sunt foarte conştient de responsabilitatea pe care o am in calitatea actuală. Reporter: Vi se pare o coincidenţă faptul că au apărut aceste informaţii a doua zi după ce aţi fost asumat public de PNL viitorul premier? Dacian Cioloş: Nimic nu e coincidenţă, probabil că asta ştiţi şi, cum să spun, nici nu e o problemă. Imi dau seama că, in această perioadă, persoana mea şi imaginea mea vor fi ţinta a tot felul de informaţii. Eu am fost şi o să răman in continuare clar, direct, onest şi deschis. Nu am nimic de ascuns şi sper să nu aibă nici alţii de ascuns sau să nu incerce alţii să ascundă anumite lucruri scoţand anumite tipuri de informaţii. Incă o dată, asta nu e o noutate, e un lucru care e deja pe piaţă, e cunoscut de un an şi jumătate de cand mi-am terminat mandatul. Doar că, sigur, poate să fie scoasă acum. Mulţumesc. 2016-11-03 14:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_romania_digitala.jpgCancelaria Prim-ministrului organizează mâine, la Palatul Victoria, Sala Transilvania, Forumul Internaţional România Digitală – Industria 4.0.Știri din 02.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/invitatie-de-presaCancelaria Prim-ministrului organizează maine, la Palatul Victoria, Sala Transilvania, Forumul Internaţional Romania Digitală - Industria 4.0. Evenimentul va fi deschis de președintele Romaniei, Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș, comisarul european pentru economie si societatea digitală, Gunther Oettinger, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Delia Popescu, și secretarul de stat in Cancelaria Prim-ministrului, Cristian Cucu. La Forumul Internaţional Romania Digitală - Industria 4.0. vor participa aproximativ 250 de reprezentanți ai domeniului tehnologia informației, din mediul public și privat. Presa va avea acces la sesiunea de deschidere a evenimentului, intre orele 9.00-10.30. Accesul jurnaliștilor interesați să transmită live imagini de la eveniment se va face pană la ora 8.30. De asemenea, comisarul european Gunther Oettinger și ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Delia Popescu, vor susține declarații de presa incepand cu ora 11.30 la Sala de presă a Palatului Victoria. 2016-11-02 18:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-02-06-31-08big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la aniversarea a 25 de ani de relații România-Banca MondialăȘtiri din 01.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-aniversarea-a-25-de-ani-de-relatii-romania-banca-mondialaGalerie foto Alocuţiunea premierului Dacian Cioloş la 25 de ani de parteneriat cu Banca Mondială [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte al Romaniei, domnule vicepreședinte al Băncii Mondiale, domnilor vicepremieri, doamnelor și domnilor miniștri, excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori, Trebuie să recunosc că nu m-am proiectat atat de departe pană in Alpha Centauri, pentru că avem foarte multe lucruri de făcut aici. Şi trebuie să mărturisesc că 25 de ani au trecut și in Romania cred că la fel de repede cat ar trece o astfel de călătorie in spaţiu. Celebrarea a 25 de ani de activitate a Grupului Băncii Mondiale este, intr-adevăr, și un foarte bun prilej pentru noi de a reflecta asupra transformării de la Romania de ieri, un stat inchis, totalitar, la Romania de azi, un stat de drept, membru al Uniunii Europene şi al NATO, cu o economie de piaţă funcţională, o economie care continuă să crească, aş spune, intr-un ritm susţinut. Pe de altă parte, pentru cei care au sperat la prosperitate şi la deschidere imediat după eliminarea comunismului, probabil că ritmul acestor schimbări a fost perceput ca fiind unul lent, mai ales dacă ne-am compara cu alte ţări vecine care au trecut printr-un proces de reformă şi restructurare mai accelerat. Cred, insă, că importantă este direcţia democratică in care s-a mers constant in aceşti ani, faptul că ea a devenit una ireversibilă şi că, pe de o parte, acest ritm, care probabil a fost perceput ca fiind unul mai lent, a dus şi la o maturizare politică treptată a Romaniei, o maturitate care, cred, se percepe astăzi, chiar şi dacă ne-am referi la faptul că este una din puţinele ţări din regiune care nu are in Parlament partide extremiste, de exemplu. Deci, Romania a ştiut să găsească, cu toate dificultăţile acestui proces de tranziție, poporul roman a știu să găsească o cale de dezvoltare, de mijloc, fără să uzeze, incă, de extreme. Legat de relaţia Romaniei cu Banca Mondială, aceste rezultate de care spuneam indică o soliditate politico-economică, fără niciun dubiu. Soliditatea transformărilor prin care a trecut Romania se datorează, in bună măsură, şi acestui sprijin pe care Romania l-a avut in aceşti 25 de ani din partea Băncii Mondiale. In perioada sensibilă a anilor de tranziţie, Banca Mondială a fost un partener de incredere, un partener pe care ne-am bazat in drumul spre integrarea in Uniunea Europeană şi in NATO. Aş menţiona, insă, şi faptul că Romania a intrat intr-o nouă etapă, atat in plan intern, cat şi in relaţia cu partenerii externi, şi astfel, cel puţin, dorinţa noastră este să dezvoltăm din ce in ce mai mult practica noastră dintr-o dimensiune pasivă intr-una activă. Romania are acum resursele şi viziunea de a-şi asuma, dincolo de procesul de dezvoltare internă, al propriei dezvoltări, de a-şi asuma şi responsabilităţi şi de a contribui la transformarea unor procese de decizie şi acţiune la nivel internaţional. Şi o facem deja in cadrul NATO, dorim să o facem şi in alte instanţe internaţionale. Este o schimbare de abordare vizibilă mai ales in plan regional, spuneam, in cadrul UE, dar pe care o avem şi intr-un plan mai amplu, multilateral. Astfel, ne propunem in anii următori, să devenim dintr-un beneficiar, un furnizor de expertiză, de resurse, de bune practici, sigur, cu modestie, acolo unde am acumulat experienţă şi unde putem impărtăşi această experienţă, pentru implementarea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă. In plan intern, o parte din provocările pe care le avem in prezent şi la care aş dori să mă refer in continuare in aceeaşi logică a trecerii de la pasiv la activ sunt legate in primul rand, de două lucruri, aşa spune: in primul rand, de o consolidare şi o sustenabilitate prin aplicarea profundă a bunei guvernanţe, atat in administraţia publică, cat şi in gestiunea capitalului de stat din companiile de stat; in al doilea rand, de coeziune regională şi de incluziune socială. Avem nevoie să reducem decalajele, atat intre diferite categorii sociale, cat şi intre regiunile Romaniei, intre mediul rural şi mediul urban, prin măsuri de incluziune socială, măsuri antisărăcie eficiente, dar şi prin stimularea antreprenoriatului. Şi pe fiecare din aceste paliere am făcut, de altfel, progrese semnificative in acest an şi aceasta ne-a fost şi obiectivul, să ne concentrăm pe lucruri fezabile, cu impact imediat, dar cu perspectivă pe termen mediu şi pe termen lung. In ce priveşte buna guvernanţă, suntem puternic angajaţi in lupta impotriva corupţiei şi susţinerea reformei in justiţie, iar in luna august am finalizat o nouă strategie anticorupţie, o strategie clară, care să nu lase loc interpretărilor şi care să fie uşor de aplicat de instituţiile cărora li se adresează, cu accent, de data aceasta, pe prevenţie. Aici avem mult de construit şi cu siguranţă că prevenţia este metoda cea mai adaptată situaţiei actuale din justiţie, din administraţie şi din societatea romanească, ţinand cont de faptul că percepţia publică este in mod clar una pozitivă legată de nevoia de a continua lupta impotriva corupţiei, ea insă trebuie să schimbe in profunzime mentalităţi, modul in care este abordat această luptă impotriva corupţiei. Am accelerat totodată programele de prioritizare şi de eficientizare a cheltuielilor publice, precum şi reluarea procesului de implementare a guvernanţei corporative in companiile de stat şi cu sprijinul Băncii Mondiale, care a oferit asistenţă tehnică in elaborarea normelor de implemenare a legii 111/2016. Mai mult decat atat, am reuşit să derulăm un proces transparent de selecţie a managementului acestor companii de stat, a consiliilor de administraţie, şi să venim cu reguli mai clare nu doar in recrutarea managementului companiilor de stat, dar şi in mandatul care este acordat acestor manageri şi consiliilor de administraţie şi a unor indicatori care să permită măsurarea eficienţei acestor manageri. In ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi politica de incluziune socială, tot anul acesta, am lucrat intens la un pachet integrat de peste 40 de măsuri de combatere a sărăciei şi vreau să subliniez cuvantul integrat, pentru că o parte din aceste 40 de măsuri existau deja in spaţiul politicilor publice, dar datorită faptului că ele erau implementate in mod disparat de multe ori in lipsă de coerenţă, ele nu şi-au arătat eficienţa chiar dacă se cheltuiau nişte bani acolo. Deci, am vrut să punem aceste măsuri impreună, intr-un pachet coerent, integrat, cu un impact pe termen lung, pornind şi de la recomandările Băncii Mondiale, care, in aceşti ultimi ani, a elaborat mai multe studii care au propus guvernelor succesive ale Romaniei mai multe strategii, fără să existe insă o legătură clară intre aceste strategii - care, multe dintre ele, erau aprobate chiar la nivel de guvern - şi măsurile implementate şi mai ales modul de alocare a bugetului. Am vrut deci prin acest pachet anti-sărăcie să punem impreună aceste măsuri, să aducem coerenţă in utilizarea fondurilor publice, atat din bugetul de stat, cat şi din fonduri europene, şi să stabilim o legătură intre viziunea strategică şi implementarea acestor măsuri. Ne-am concentrat şi am inregistrat şi rezultate concrete pe măsuri destinate in primul rand copiilor pentru reducerea abandonului şcolar. Şi aici, de la naştere şi pană la varsta şcolară, şi aş aminti amăsurile privind tichetele pentru grădiniţe, tocmai o măsură pentru a reduce abandonul şcolar şi preşcolar, programe de alimentaţie adaptate copiilor in şcoli, acte de identitate pentru toţi. Una din lipsurile pe care le aveam şi care duceau la imposibilitatea unor copii de a avea acces la măsuri de sprijin şi de integrare socială era tocmai lipsa de identitate, datorită unor situaţii specifice pe care le avem in Romania. Am rezolvat această problemă. Am venit şi cu măsuri pentru implicarea unor profesori motivaţi in procesul educaţional, mai ales in zonele vulnerabile. Am ţintit pentru prima dată categoria tinerilor care nu mai sunt nici in formare profesională, dar care nu au nici un loc de muncă - una din cele mai vulnerabile categorii. Am venit cu o serie de măsuri active destinate ocupării pe piaţa muncii, prin sprijin financiar consistent şi, mai ales, cu o nouă abordare a sistemului de incluziune socială, adresandu-ne atat persoanelor neocupate, cat şi angajatorilor, şi găsind o modalitate de a face o trecere lină de la măsurile de asistenţă socială spre măsurile de integrare in campul muncii, pentru a nu pune persoanele să trebuiască să aleagă intre a rămane asistat social pasiv sau a merge in campul muncii. Practic, dorim să incurajăm şi mobilitatea lucrătorilor pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă in anumite regiuni ale Romaniei, pentru că trăim şi acest paradox. Avem in şomaj incă ridicat in anumite zone ale ţării, dar avem o lipsă acută de forţă de muncă in alte zone ale ţării, unde dinamica investiţională a fost mai mare in aceşti ultimi ani. Şi, deci, chiar dacă pe termen lung trebuie să luăm măsuri pentru reducerea acestor decalaje de dezvoltare intre regiuni - şi voi reveni asupra acestui subiect- , pe termen scurt, avem nevoie şi de măsuri care să faciliteze mobilitatea forţei de muncă dintr-o regiune in alta. In acest sens, am venit cu un pachet de măsuri in acest an. Nu in ultimul rand, am venit cu măsuri pentru incurajarea antreprenoriatului urban, dar şi rural, prin numeroase linii de finanţare, inclusiv pentru romanii aflaţi in diasporă şi care doresc să se intoarcă in ţară sau care doresc să investească in ţară. Şi aici, spuneam, preocuparea noastră a fost şi este in continuare şi avem in continuare măsuri pe care le pregătim pentru a reduce decalajele de dezvoltare intre regiuni. Prin noua agenţie creată, Invest Romania, intenţia noastră este să indreptăm investitorii şi spre regiuni mai puţin atractive pană acum sau mai puţin cunoscute - in general, investiţiile s-au concentrat in jumătatea de vest a Romaniei. Indreptăm investiţii şi spre zona de est sau spre anumite zone vulnerabile. Și aici, impreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, cu Cancelaria primului-ministru, am dezvoltat inclusiv o echipă ad-hoc de asistenţă pentru autorităţile locale, care să işi pregătească abordări vizionare şi abordări pe termen lung de investiţii in zonele mai vulnerabile. Mai avem şi diferenţele dintre rural şi urban de redus, la fel, printr-o politică de investiţii şi prin combinarea acestor programe antisărăcie, cu crearea de noi locuri de muncă - şi cred că acesta este cuvantul-cheie. Dacă nu reuşim să transformăm creşterea economică in locuri de muncă, riscăm să trecem peste această oportunitate pe care ne-o oferă evoluţia pozitivă a economiei in aceşti ultimi ani. Legat de sustenabilitatea in politicile publice, ceea ce am prezentat au fost nişte exemple de fond, dar o dezvoltare sustenabilă are nevoie şi de o schimbare de metodă, in privinţa căreia parteneriatul cu Banca Mondială are un rol esenţial. In memorandumul de cooperare cu Banca Mondială, aprobat de guvern la inceputul lui 2016 şi care se aplică pentru următorii ani, pană in 2022, există şi măsuri dedicate reformei guvernanţei publice, care să ne ajute să dezvoltăm o capacitate reală de coordonare şi planificare strategică la nivelul administraţiei publice. Şi aici este vorba exact de acea legătură intre abordarea vizionară şi strategică şi măsurile de implementare care se iau in diferite politici publice. Şi aici aş vrea să subliniez şi faptul că, in această evoluţie pe care a cunoscut-o şi Romania şi pe care a cunoscut-o şi Banca Mondială, pentru că am avut ocazia in aceşti ultimi ani, din diferite poziţii, să lucrez apropiat cu Banca Mondială, cred că impreună trebuie să găsim modalitatea prin care să creştem capacitatea internă de reformă a administraţiei publice şi să reducem, treptat-treptat, dependenţa de asistenţă tehnică şi de expertiză externă. Cu siguranţă, Romania va avea nevoie şi in continuare de asistenţă, de expertiză externă, dar e important ca ea să insoţească procesul de evoluţie, de dezvoltare a Romaniei, şi nu să inlocuiască capacităţi de expertiză, de abordare vizionară care trebuie internalizate in administraţia publică. Avem nevoie să lăsăm carja deoparte şi să incepem să mergem singuri, avand in continuare nevoie de sfaturi, avand in continuare nevoie de schimb de experienţă, de bune practici, dar e important, odată pentru totdeauna, ca această capacitate de expertiză vizionară, de legătură intre abordarea strategică şi abordarea măsurilor pe termen scurt să fie internalizată in administraţia din Romania. Şi aici avem nevoie de sprijinul, de expertiza, de experienţa Băncii Mondiale, pentru a ne ajuta să facem in aşa fel incat asistenţa tehnică furnizată de Banca Mondială să vină in complementaritate cu dezvoltarea unei capacităţi interne a Romaniei, din acest punct de vedere. Şi aş vrea să amintesc aici şi faptul că, in această perspectivă de a transforma Romania dintr-un beneficiar de asistenţă intr-un furnizor de asistenţă, ne aflăm, astăzi, aş spune, intr-o etapă de tranziţie de la beneficiar la donator emergent pentru statele in curs de dezvoltare. Aici, aş vrea să amintesc că, recent, in luna octombrie, Parlamentul a adoptat o lege propusă de guvern in acest an, o lege care va reglementa acţiunile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Prin această lege ne propunem tocmai dezvoltarea unei agenţii a Romaniei de cooperare pentru dezvolatare, in cadrul Ministerului de Externe, care să asigure atat planificarea politică in domeniul cooperării internaţionale pentru asistenţă umanitară, cat şi implementarea acesteia. In acelaşi timp, anul acesta am reluat, intr-un mod proactiv, intenţia Romaniei de a candida pentru statutul de membru al OCDE, tot in acest context in care Romania, chiar dacă e conştientă că mai are incă lucruri de făcut pentru reforme, este gata să-şi impărtăşească experienţa cu celelalte ţări dezvoltate, şi sperăm să avem sprijinul, aici, inclusiv din partea Băncii Mondiale. Acest nou statut al Romaniei, suntem conştienţi, implică şi noi responsabilităţi şi suntem conştienţi că eforturile pe care le-am depus in sensul imbunătăţirii capacităţii administrative interne trebuie să continue, pentru a ne consolida poziţia de membru activ şi responsabil al comunităţii internaţionale, capabil să-şi asigure singuri viitorul propriu. Vă mulţumesc. 2016-11-01 15:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banca_mondiala.jpgDeclarațiile premierului Dacian Cioloș după vizita la ferma Daksa Știri din 31.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolo-dupa-vizita-la-ferma-daksaGalerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloș după vizita la ferma Daksa [Check against delivery] Dacian Cioloş: In urmă cu cateva săptămani, probabil ţineţi minte, am participat la summitul UE-Asia, in Mongolia, şi, acolo, preşedintele Mongoliei a dat, mai mult sau mai puţin simbolic, cate un cal cu șa, fiecărui şef de delegaţie, fiecărui prim-ministru sau preşedinte care a participat. El ne-a spus că ni le dă pe bune, şi calul, şi şaua. Acum nu se punea problema să aducem calul de acolo - oricum, ar fi fost costistitor şi e bine ca animalul să trăiască in mediul in care s-a născut - dar mi s-a părut interesantă ideea să aduc şaua, pentru că e un model diferit de şa faţă de ceea ce găsim la noi şi n-am vrut să o aduc doar ca să rămană undeva la guvern, intr-un birou sau intr-un depozit, m-am gandit la Mugur Pop, un prieten din studenţie. Ii cunoşteam preocupările, ştiam proiectul, ştiam că a inceput să lucreze cu copiii, in primul rand, şi apoi am aflat că lucrează inclusiv cu copiii cu dizabilităţi, şi mi s-a părut că aici e cel mai bun loc pentru această şa. Aşa că am decis să o donez acestui proiect pe care l-a construit impreună cu studenţi de la Psihologie care fac voluntariat, impreună cu asociaţia care se ocupă de copiii cu dizabilităţi şi cred că e modalitatea cea mai bună de a pune in valoare un obiect care, dincolo de faptul că e utilitar, şi un obiect de artă, pentru că, după cum aţi văzut, e o şa tradiţională, specifică mongolă, şi mi s-a părut, atat cat cunoşteam eu din călărie că e o şa, un model probabil mai simpu, mai puţin complex decat modelele noastre, dar e un model foarte stabil şi foarte adaptat pentru călăria copiilor. Şi am profitat de această vizită la Cluj să vin să o aduc şi să văd şi cum a evoluat ferma aici, cred că sunt doi ani sau trei ani de cand am fost ultima dată. Reporter: Şi arcul? Dacian Cioloş: Arcul l-am primit cadou /.../ de la Mugur şi de la prietenul lui care-l produce. La fel, inţeleg, Mugur..., eu ce am apreciat la el este faptul că in partea aceasta tradiţională privind rădăcinile dacice ale Romaniei, el nu s-a oprit doar la studiul teoretic al lor, ci a inceput să pună in practică valorile pe care le promovau dacii pe vremuri, să le aducă in actualitate şi să le impărtăşească cu ceilalţi. Şi sunt foarte multe activităţi care dezvoltă abilităţi fizice, psihice, aşa cum e şi călăria şi aşa cum e şi tirul cu arcul. Aşa că abia aştept să am ocazia să mă mai antrenez şi eu impreună cu ... Reporter: Domnule prim-ministru, aici Mugur Pop a reuşit să creeze o relaţie foarte frumoasă intre copii şi animale. Ce credeţi despre relaţia animal-om şi despre cum sunt tratate animalele in Romania? Dacian Cioloş: Păi, relaţia animal-om mi se pare esenţială sau relaţia pe care omul o are cu animalul mi se pare esenţială pentru a inţelege caracterul omului respectiv, şi aici probabil că, incet-incet rupandu-se relaţia dintre om şi mediul natural, omul devine mult mai rigid şi in relaţia cu animalele şi le judecă precum pe nişte obiecte, pentru că le vedem in farfurie, le vedem in galantare sau vedem doar produsele pe care ni le oferă, şi s-a dezvoltat, in societatea modernă, foarte mult latura acesta utilitaristă a animalului. Pe cand, animalul este o parte a mediului in care trăim şi mediul acesta fără echilibru creează probleme şi componentelor mediului respectiv. Deci, in momentul in care am creat acest dezechilibru, suferim intr-un fel sau altul, conştient sau inconştient şi noi. Deci, recaştigarea relaţiei intre om şi animal inseamnă recaştigarea increderii in sine şi inţelegerea sau reinţelegerea armoniei, pentru că nu există armonie in interior dacă ea nu este in exterior şi invers. Deci, cred că, din punctul acesta de vedere, o societate işi demonstrează gradul de evoluţie şi prin modul in care tratează animalele. Nu pentru că fac scandal asociaţiile de protecţie a animalelor, ci pentru că ar trebui să vină dintr-un anumit firesc. Realizator: Mahatma Gandhi a spus asta, ce aţi spus dvs, că gradul de civilizaţie al unui popor se judecă şi in funcţie de felul in care tratează animalele. In Romania insă sunt din ce in ce mai multe acte de cruzime impotriva animalelor, cainilor, cailor. Credeţi că pedepesele ar trebui să fie mai aspre sau cum ar trebui să gestionăm această cruzime? Dacian Cioloş: Cred că trebuie să investim mai ales in educaţie, pentru că pedeapsa..., dacă avem deja generaţii care n-au mai trăit in contact cu animalul, generaţiile urbane care au o anumită educaţie promovată, inclusiv prin mass media, care nu mai inţeleg semnificaţia importanţei relaţiei cu animalul, dacă mergem doar cu pedepse şi cu creşterea pedepeselor n-o să facem decat să creştem tensiunea aceasta intre om şi mediul inconjurător. Cred că trebuie să investim mult mai mult in educaţie, exact ce se face aici. Şi vedeţi că relaţia aceasta cu animalul creează armonie nu doar la nivel social, de grup, ci şi la nivel individual, pentru că sunt copii, persoane care prin..., sau dizabilităţile pe care le au sunt, de fapt, nişte incercări care ii imping să inveţe să trăiască intr-un anumit fel, relaţia aceasta cu animalul ii ajută să inţeleagă mult mai uşor şi mult mai rapid modul in care intuitiv să-şi recaştige armonia cu mediul inconjurător şi să aibă incredere in ei. Reporter: Domnule prim-ministru, cum apreciaţi rezultatul alegerilor din Moldova? Dacian Cioloş: Da, era de aşteptat cumva, dacă există un tur doi, să existe un tur doi intre cei doi candidaţi. Haideţi să vedem ce vor alege cetăţenii Republicii Moldova duminica viitoare şi o să discutăm mai mult atunci! 2016-10-31 20:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_4308.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la inaugurarea Institutului de Cercetări Horticole Avansate al TransilvanieiȘtiri din 31.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-inaugurarea-institutului-de-cercetari-horticole-avansate-al-transilvanieiGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la inaugurarea Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule ministru, domnule primar, Inalt Preasfinţia Voastră, domnule rector, domnilor rectori, doamnelor şi domnilor profesori, dragi colegi sau foşti colegi, vă imaginaţi că nu pot să nu mă refer puţin şi la trecut, in scurta mea intervenţie, nu atat din motive nostalgice, chiar dacă există şi acestea, dar aş vrea să evoc aici - la asta mă gandeam acum dimineaţă, pregătindu-mă să vin aici - imi amintesc că, cand eram in anul I, cred că la Facultatea de Horticultură, am inceput in toamna lui 89 şi am terminat in 94, şi cel care acum este directorul acestei instituţii care s-a zbătut mult pentru finalizarea acestei lucrări tocmai venise din străinătate şi se zbătea să creeze laboratorul cu o contribuţie semnificatrivă la crearea laboratorului de micropropagare, la Staţiunea de Cercetări Pomicole. Era atunci o nouă tehnologie, o nouă modalitate de a produce plante fără virusuri sau o metodă de multiplicare, şi in floricultură, şi in viticultur,ă cred că şi in pomicultură, liberă de virusuri şi, iată, 20 şi ceva de ani după, astăzi, suntem aici intr-un institut de cercetări horticole avansate, care, am văzut, include şi această componentă, dar care crează cadrul, infrastructura pentru Universitatea de Ştiințe Agricole de aici, din Cluj, şi indrăznesc să cred că nu numai pentru clujeni, pentru că mă bucur să văd că acest consorţiul al universităţlor de ştiinţă ale vieţii chiar funcţionează şi chiar există o conlucrare mai mult decat colegială intre aceste universităţi - un lucru foarte bun pentru Romania şi pentru agricultura Romaniei. Deci, indrăznesc să cred că această investiţie va fi una care va depăşi, ca şi beneficii, limitele Clujului. Deci, cu această proiecţie in trecut, am venit aici, admirand evoluţia din aceşti ultimi ani in infrastructura şi educaţională, dar şi in infrastructura de cercetare. Şi, cu siguranţă, acum pot să spun că Universitatea de Ştiințe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj nu mai seamănă aproape deloc cu ceea ce am lăsat eu aici in 94. Am avut privilegiul să urmăresc evoluţia acestei instituţii şi doresc să vă felicit pe toţi cei care v-aţi adus contribuţia, intr-un fel sau altul, la acest lucru. Doresc să salut şi faptul că avem astăzi incă un proiect care arată capacitatea de colaborare sau care arată capacitatea de a asigura continuitate de la un guvern la altul, de la un ministru la altul, chiar de la un rector la altul şi asta arată că intrăm incet-incet intr-o stare de normalitate, că dincolo de orice, importantă este continuitatea pentru a putea duce la bun sfarşit astfel de proiecte. Am inţeles din prezentarea domnului Pamfil faptul că acest institut sau activitatea din acest institut nu se va limita doar la ceea ce poate să ofere Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară, cu siguranţă veţi colabora şi cu Universitatea Babeş Bolyai, cu facultăţile de acolo, care au proximitate profesională cu ceea ce se face aici. Vă incurajez, in schimb, să mergeţi chiar mai departe. Nu am văzut aici pe prezentare, dar cu siguranţă vă gandiţi şi la acest lucru. Eu cred că generaţiile viitoare de dezvoltare economică in toate domeniile nu vor putea trece pe langă aportul domeniului IT. Domeniul numeric, domeniu IT, aveţi la Cluj un potenţial extraordinar in acest domeniu. Vedeţi că vorbim deja in industrie de industria 4.0, industria care se bazează pe tehnologii de varf, tehnologia numerică. Sunt convins că şi in agricultură, in sectorul agroalimentar, in ştiinţele vieţii in general este un sector care poate să revoluţioneze acest domeniu. Şi de ce spun asta aici şi de ce insist? Pentru că există in Cluj acest potenţial şi cred că nu intamplător acest potenţial pe care il aveţi in Cluj poate să fie valorificat şi in acest domeniu. Pentru că ceea ce veţi face aici, la fel cum ceea ce se intamplă şi in alte universităţi de ştiine ale vieţii din ţară, ar trebui să contribuie la relansarea cercetării agricole, cercetării agronomice romaneşti, la relansarea cercetării in domeniul ştiinţelor vieţii. Şi sigur cercetarea fundamentală este esenţială, producţia de nouă ştiinţă este esenţială şi aici Romania are de recuperat mult, dar avem nevoie mai ales pentru ca potenţialul pe care il avem in domeniul agriculturii, sectorului agroalimentar, să poată să fie valorificat, avem nevoie să trecem intr-o nouă etapă a dezvoltării agriculturii şi, sigur, in special a horticulturii. Şi uitaţi-vă că sunt deja ţări din jurul nostru care ne-au luat-o inainte inclusiv in domeniul horticulturii şi cred că nu trebuie să ne punem problema cum să recuperăm decalajul, ci cum să trecem pe o nouă etapă. Nu cred că mai trebuie să ne luptăm cu acelaşi instrumente pentru a recupera acest decalaj, ci trebuie să inovăm, trebuie să găsim noi modalităţi prin care să putem produce folosind toată disponibilitatea tehnologică din momentul de faţă şi să avem chiar curajul să facem lucruri pe care alţii nu le-au făcut. Cred că in felul acesta putem progresa şi noi şi să creăm valoarea adăugată, dar in acelaşi timp, putem contribui şi la evoluţia in acest domeniu. Deci, ceea ce v-aş indemna eu este să nu vă gandiţi cum putem recupera decalajul in horticultură, eu ştiu, mă refer in pomicultură, legumicultură... de exemplu, decalajul chiar faţă de Polonia sau ţări vecine, ci cum putem face altceva decat au făcut ei; şi de asta vă dădeam această sugestie, de exemplu, de conlucrare cu domeniul IT, dar cu siguranţă pot să fie şi altele. Pentru că e foarte important, din punctul meu de vedere, ca această investiţie, dincolo de aportul didactic şi educaţional pe care il aduce, această investiţie să se regăsească, cat mai repede, in camp, in producţia pe care o scoatem in domeniul horticol, in pomicultură, in viticultură, in floricultură, amenajare peisageră, silvicultură ş.a.m.d. Şi sunt convins că, lăsand frau liber capacităţii de inovare, care ştiu că există aici, veţi găsi modalitatea pentru ca Școala agronomică şi a ştiinţelor vieţii din Cluj să marcheze noi puncte şi să-şi aducă din nou, şi această generaţie, o contribuţie la creşterea şi la valorificarea economiei romaneşti, a spaţiului rural romanesc. Deci, felicitări incă o dată, pentru ceea ce aţi făcut! Vă doresc multă inspiraţie, mult succes şi, aşa cum s-a dovedit şi pană acum, eu sunt convins că şi de acum inainte, Guvernul va fi alături de cei care ştiu să inoveze şi care ştiu să meargă, cu determinare şi cu consecvenţă, mai departe. Mult succes! 2016-10-31 15:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_institut_inaugurare.jpgGuvernul României salută decizia Guvernului Canadei de a elimina complet vizele pentru cetățenii români începând cu 1 decembrie 2017Știri din 30.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-saluta-decizia-guvernului-canadei-de-a-elimina-complet-vizele-pentru-cetatenii-romani-incepand-cu-1-decembrie-2017Guvernul Romaniei salută decizia Guvernului Canadei de a elimina complet vizele pentru cetățenii romani incepand cu 1 decembrie 2017. Această decizie se regăsește in declarația Summitului UE-Canada și confirmă eforturile depuse de Guvernul Romaniei pentru a ajunge la acest rezultat. In urma discuțiilor intense din ultimele luni intre cei doi Prim-miniștri, Dacian Cioloș și Justin Trudeau, Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de elimina total regimul de vize pentru toți cetățenii romani, incepand cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parțială de la 1 mai 2017. Este un moment important pentru Romania, nu doar pentru că se deschide accesul romanilor la beneficiile Tratatului comercial intre Uniunea Europeană și Canada (CETA), dar și pentru că se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii romani față de ceilalți cetățeni europeni in chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider, de asemenea, că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități importante pentru oamenii de afaceri romani care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni. Ii mulțumesc domnului prim-ministru Justin Trudeau pentru implicarea personală in negocierea acestui obiectiv al Romaniei și pentru deschiderea arătată in discuțiile pe care le-am purtat in acest an pe tema liberalizării regimului de vize, declară Dacian Cioloș, prim-ministru al Guvernului Romaniei. In perioada de pană la momentul eliminării depline a regimului de vize, Canada va introduce o ridicare parţială a vizelor pentru cetăţenii romani eligibili care călătoresc in această ţară. Astfel, la 1 mai 2017, cetăţenii romani care au deţinut o viză canadiană temporară in ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, in prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) in loc de viză. In următoarele luni, oficialii romani vor lucra cu omologii canadieni pentru a pregăti o tranziţie de succes la regimul de călătorie fără vize şi pentru a dezvolta aranjamentele in cadrul cărora ţările noastre să colaboreze mai bine in gestionarea oricăror tendinţe negative in domeniul migraţiei, dacă acestea ar apărea. Asigurarea unei sustenabilităţi pe termen lung pentru ridicarea deplină a vizelor reprezintă un obiectiv care este in interesul ambelor țări. Obiectivul eliminării vizelor pentru cetățenii romani care călătoresc in Canada a fost atins după un exercițiu diplomatic intens din partea Guvernului Romaniei, cu sprijinul europarlamentarului roman Sorin Moisa, in coordonare cu Comisia Europeană. De asemenea, un rol important pentru atingerea obiectivului eliminării vizelor l-a avut implicarea cu resurse consistente la nivel tehnic a Ministrului de Interne roman, Dragoș Tudorache și a Ministrului canadian al Imigrației, John McCallum. Pentru imagini din timpul vizitei premierului Dacian Cioloș in Canada, puteți accesa următorul link: goo.gl/H4vbbA 2016-10-30 16:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-30-04-14-09big_sigla_guv_albastru_vizita.pngVizita premierului Dacian Cioloș în județul SălajȘtiri din 28.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-in-judetul-salajGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloş la Zalău, după intalnirea cu autorităţi locale din judeţul Sălaj [Check against delivery] Am avut astăzi o intalnire cu conducerea judeţului Sălaj, cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, primarii Municipiului Zalău şi ai oraşelor din judeţul Sălaj şi caţiva membri ai Parlamentului, parlamentari de aici, din judeţ. Am trecut in revistă cateva proiecte despre care am mai discutat in primăvară, cand am fost tot la o intalnire cu reprezentanţii judeţului Sălaj, unde mi-au ridicat mai multe probleme locale la care se aştepta rezolvare din partea guvernului. Și am venit să le spun, in primul rand, legat de centura ocolitoare a Zalăului, de acea bucată de şapte kilometri şi ceva care nu a mai fost executată, am venit să ii informez despre faptul că nu numai că există acum avizul din partea Ministerului Apărării, pentru că ea trece pe langă poligon, dar am găsit o soluţie, impreună cu noua Companie de investiţii in infrastructura rutieră, CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), care a fost creată şi care va incepe de anul viitor să execute şi lucrări in regie proprie, pornind de la experienţa pozitivă a reparaţiei de pe autostrada Sibiu-Orăştie; pornind de la această experienţă, CNAIR va face şi lucrări in regie proprie şi, foarte probabil, una din aceste lucrări, anul viitor o să inceapă, este cea a centurii ocolitoare a Zalăului sau bucata care mai este de construit, astfel incat acolo trebuie refăcut studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, după care CNAIR-ul poate să treacă la execuţia lucrării, obiectivul fiind de a lansa cat de curand, in următoarele săptămani, licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru acea bucată, documentaţie care se va realiza in cursul anului viitor, in aşa fel incat, in principiu, din primăvara anului 2018, se poate trece la execuţia lucrării, lucrarea urmand să fie finalizată cam in 12-14 luni. Deci, sper eu ca, pană in 2019, Zalăul să aibă finalizată şi această parte a centurii. Urmează ca primăria, impreună cu CNAIR, să clarifice toate celelalte aspecte tehnice. Apoi, am avut o solicitare de sprijin, şi de la mai mulţi parlamentari, a refacerii, renovării Casei memoriale a lui Iulia Maniu, care a fost incepută, această lucrare, de către proprietar, insă s-a oprit la un anumit stadiu al lucrării şi au cerut sprijin pentru aceasta. I-am informat că proiectul pe care l-au depus, pentru că au depus un proiect in ultimele săptămani, proiectul urmează să fie evaluat in zilele care vin de Institutul Naţional al Patrimoniului şi, in funcţie de punctajul pe care il face, foarte probabil să poată să fie finanţat prin Institutul Patrimoniului, in aşa fel incat, in cursul anului viitor, să fie finalizată această lucrare. Cred că ar fi un lucru bun şi in perspectiva Centenarului 2018, dată fiind personalitatea lui Iuliu Maniu şi implicarea lui inclusiv in acel proces. Apoi, am informat Primăria Şimleu că au avizul de la Ministerul Culturii pentru a putea să inceapă lucrările de renovare la Cetatea Bathory, pe care inţeleg că oraşul doreşte să o valorifice inclusiv din punct de vedere turistic. Şi am mai avut o temă data trecută legată de o parte din centura ocolitoare la Jibou, care este o trecere la nivel cu calea ferată, pentru care exista un blocaj la Ministerul Transporturilor. Am inţeles, de la domnul primar, după demersurile care au fost făcute in săptămanile trecute, că şi această problemă este in curs de rezolvare. Regionala CFR urmează să işi asume această lucrare pentru ca ea să fie finalizată la fel, in mod normal, la prima jumătate a anului viitor. Am mai discutat cu parlamentarii Sălajului şi cu primarii şi alte lucruri legate de fondurile europene şi legate de cadastru. Sunt clarificări pe care le-am adus, legat de aceste subiecte. Deci asta a fost discuţia pe care am avut-o cu danşii. Imediat după această intalnire o să mai avem o intalnire cu reprezentanţi ai angajatorilor, ai oamenilor de afaceri de aici din judeţ, intalnire la care l-am invitat şi pe domnul Dinu, ministru al fondurilor europene, pentru că am inţeles că există preocupare şi intrebări legate de programele europene pe care tocmai le lansăm. După cum ştiţi, anul acesta ne-am concentrat pe pregătirea a cat mai multor ghiduri ale beneficiarului, pentru a putea lansa cat mai multe programe de finanţare prin fonduri europene. Ele sunt acum publicate şi o să răspundem, sigur, la intrebările, la clarificările de care au nevoie. Dacă aveţi intrebări pe aceste subiecte. Reporter: Domnule prim-ministru, a fost eliminată taxa radio, ceea ce contravine Legii funcţionării Radioului public. Va ataca in vreun fel Guvenul această decizie? Dacian Cioloş: Nu, am analizat, nu avem argumente constituţionale, pentru a ataca astfel de decizii. O să trimitem, intr-un fel sau altul, probabil, o notă şi către Parlament in care să explicăm care sunt problemele legislative, din punctul nostru de vedere, cu aplicarea acestei legi, pe care Parlamentul ar trebui să le clarifice in cel mai scurt timp, dacă doreşte să aplice aceste legi, pentru că, despre asta e vorba, acolo. Dincolo de partea bugetară, de impactul bugetar care poate, intr-un fel sau altul, să fie reflectat in bugetul de anul viitor, va fi un impact bugetar de peste un miliard de lei, dar dincolo de asta, sunt cateva probleme juridice, legislative, care trebuie clarificate, inclusiv, pentru Radio şi pentru Televiziune, pentru că altfel această lege sau nu poate să fie aplicată sau riscă să creeze mai multe probleme decat să rezolve. Reporter: Sunteţi din Ardeal, de origine, lucraţi acum in Bucureşti. Ce părere aveţi de campania UDMR-ului: salvăm diferite oraşe de Bucureşti? Dacian Cioloş: Eu nu cred că trebuie să salvăm nicio regiune de Bucureşti şi mai ales Ardealul, cred că nu are de ce să se plangă, Ardealul, din punct de vedere economic, a evoluat foarte bine sau, mă rog, zonele din Transilvania şi din Banat. Problemele pentru care va trebui să avem viziune şi proiecte in viitor, pentru a echilibra dezvoltarea, sunt mai ales in zona de Est a Romaniei şi in zona de Sud. Eu nu cred că astfel de abordări locale sunt soluţii pentru dezvoltarea Romaniei. Eu cred că, dimpotrivă, trebuie să găsim modalităţi şi pe partea de infrastructură, dar şi pe alte domenii, in care să legăm cat mai mult regiunile din Romania, şi nu să le izolăm. Reporter: Data trecută, la intalnirea cu reprezentanţii administraţiei publice locale, aţi avut şi Autostrada Transilvania pe agendă. Se mai intamplă ceva? Dacian Cioloş: Da, se intamplă pe toate proiectele de infrastructură rutieră, infrastructură mare, deci pe toate proiectele de autostradă, mai ales. Obiectivul nostru este să le lăsăm in licitaţii. Adică, acolo unde e nevoie de studiu de fezabilitate, proiect tehnic, să lansăm licitaţiile pentru studiul de fezabilitate proiect tehnic, inclusiv pentru Targu Mureş, Iaşi. Acolo unde e nevoie de deblocarea lucrărilor care sunt blocate din motive administrative, să le deblocăm pe toate, acolo unde trebuie lansate licitaţii pe noi loturi pentru execuţie, să o facem - ăsta e obiectivul pe care şi l-a fixat domnul ministru Buşe şi are toată susţinerea, mai ales pe partea de Suplacu de Barcău-Borș sunt lucruri care se vor debloca. Reporter: De ce aţi atacat legea privind conversia creditelor in franci eveţieni? Dacian Cioloş: Am explicat deja lucrul ăsta. Reporter: Atunci ultima intrebare: Ce părere aveţi de descentralizare? Mai are o şansă in acest context? Dacian Cioloş: Da, şi noi lucrăm pe descentralizare, pe anumite instituţii ale guvernului, care pot să fie mai eficiente dacă sunt coordonate la nivel local. O să venim cu cateva propuneri pană la sfarşitul mandatului. Mulţumesc. 2016-10-28 18:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_s1.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la ceremonia de comemorare a luptelor din Defileul JiuluiȘtiri din 28.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-ceremonia-de-comemorare-a-luptelor-din-defileul-jiuluiGalerie foto Alocuţiunea premierului Dacian Cioloş la ceremonia de comemorare a luptelor din Defileul Jiului, Targu-Jiu [Check against delivery] Dacian Cioloş: Stimaţi şi onoraţi veterani, domnule preşedinte, domnilor miniştri, Excelenţa voastră domnule ambasador, domnule primar, domnule preşedinte al Consiliului judeţean, doamnelor şi domnilor! Marcăm astăzi inceputul luptelor eroice din Defileul Jiului, confruntări de retragere ce au avut drept obiectiv intarzierea coloanelor inamice care incercau să pătrundă in Moldova din Transilvania. Acest episod reprezintă unul dintre cele mai dramatice momente din istoria marelui război. Deşi superioritatea inamicului părea covarşitoare, armata, susţinută de populaţia civilă, a opus o rezistenţă eroică. Despre această bătălie se poate spune că a intarziat timp de trei luni inaintarea trupelor austro-ungare şi germane in vechiul regat, permiţandu-le autorităţilor şi populaţiei să se retragă in Moldova. Eroii bătăliilor din Defileul Jiului, militari şi civili, au avut totul de pierdut şi nimic de caştigat pentru ei personal, iar sacrificiul lor constituie cel mai bun exemplu de patriotism. Este momentul in care s-a făcut remarcată Ecaterina Teodoroiu care avea să devină mai tarziu eroina de pe Jiu. Prin exemplul personal, ea a dovedit că nimic nu poate impiedica un om să-şi ducă la capăt menirea, chiar şi atunci cand circumstanţele in sunt potrivinice. Aducem omagiu Ecaterinei Teodoroiu şi tuturor femeilor care au participat la război luptand, alinand suferinţe sau trimiţandu-şi bărbaţii şi fiii pe front. Locul adunării, ansamblul monumental Calea Eroilor din Targu Jiu, omagiu adus de Constantin Brancuşi eroilor războiului, ne indeamnă să vorbim despre datoria fiecăruia dintre noi de a participa, după puteri, prin fapte sau ganduri la păstrarea moştenirii marelui sculptor. V-a oferit Brancuşi in ingrijire această Cale a Eroilor şi noi, inclusiv Guvernul, avem datoria să vă ajutăm să faceţi acest lucru. I-m spus domnului primar că aveţi toată disponibilitatea Guvernului pentru a duce la capăt acest proiect de restaurare a Căii Eroilor şi să punem acest loc, dincolo de locul fizic in care se află, in locul pe care Brancuşi il merită nu doar in inima şi in istoria noastră, ci şi in memoria colectivă universală. Ii invit pe toţi compatrioţii mei să reflecteze la faptul că nu cu foarte mulţi ani in urmă, in vremea regimului comunist, Romania a refuzat moştenirea artistică şi culturală a lui Brancuşi. Rămanerii in ţară a cat mai multor opere brancuşine nu i se pot contrapune argumente de ordin contabil sau politic și este important nu doar ca aceste opere să rămană in ţară, dar este important ca ele să nu rămană inchise intr-un cufăr la cineva, ci ele să fie disponibile să fie văzute, admirate şi inţelepciunea lor să poată să fie transmisă pentru toţi cei care doresc şi care vor să se inspire din acest izvor infinit de inţelepciune care a fost Brancuşi. Brancuşi este roman şi in egală măsură o valoare culturală universală pe care Romania nu o poate doar pretinde fără a face nimic semnificativ să o merite. Vă chem astfel să vă gandiţi la Brancuşi nu ca la un obiectiv care să ne indepărteze de dezideratele noastre legitime, ci ca la un mare pas care ne apropie mai mult de realizarea lor. Doresc, totodată, să menţionez că Franţa a contribuit imens nu doar la cunoaşterea şi promovarea geniului brancuşian. Misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot este un moment de intervenţie providenţială in războiul dus de romani. Prin talentul şi dăruirea absolută a generalului, dar şi a celor care l-au insoţit, Franţa a contribuit decisiv la renaşterea militară şi politică a Romaniei. Generalii Constantin Prezan, Constantin Cristescu, Alexandru Averescu, avandu-l alături pe generalul Berthelot, au reuşit intr-un timp record să modernizeze Armata Romană, să o reinarmeze şi să-i redea dorinţa de luptă. Aşa cum scria Constantin Chiriţescu in valoroasa sa lucrare dedicată războiului, dorul de casă, de ogorul părăsit, dar şi siguranţa succesului au transformat soldatul resemnat şi umilit al retragerii intr-un voinic darz şi războinic a cărui dorinţă arzătoare era reinceperea luptei pe viaţă şi pe moarte impotriva duşmanului. Solidaritatea in jurul unei viziuni naţionale, susţinerea acordată celor valoroşi şi oneşti, dar mai ales curajul şi responsabilitatea, oricat de mult ne-ar costa ele in plan personal, sunt nu doar idei, ci şi un mod de viaţă pe care fiecare dintre noi trebuie să-l cultivăm. Romanii sunt o naţiune modernă şi puternică doar dacă se percep şi se comportă ca atare. Ajutorul prietenilor şi aliaţilor noştri a fost şi este şi astăzi important, insă determinante pentru succesul proiectului romanesc sunt calităţile romanilor şi increderea lor in reuşita finală. Vă mulţumesc! 2016-10-28 17:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1212111222.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la emisiunea “Jocuri de putere”, la Realitatea TVȘtiri din 27.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-primului-ministru-dacian-ciolo-la-emisiunea-jocuri-de-putere-moderata-de-rare-bogdan-la-realitatea-tv1477927034Participarea premierului Dacian Cioloș la emisiunea - Jocuri de putere, moderată de Rareș Bogdan, la Realitatea TV [Check against delivery] Dacian Cioloş: Eu m-am angajat pentru un an de zile, şi cred că e important să fie lucrurile clare din acest punct de vedere, un an de zile in care partidele politice o să se pregătească pentru alegeri. O să se prezinte la alegeri la sfarşitul lui 2016, după care să fie un guvern politic legitimat de votul cetăţenilor. Realizator: Veţi lucra, domnule prim-ministru, cu secretarii de stat şi cu directorii din ministere, respectiv prefecţii care au fost puşi de către Victor Ponta şi guvernul PSD. Dacian Cioloş: Vreau să văd intai performanţa oamenilor respectivi. Sigur că acolo unde vom observa că comportamentul acestor oameni nu este legat de performanţa in administraţie, ci de alte obiective, vom lua deciziile care se cuvin. Am avut o primă discuţie cu directorii generali ai autorităţilor de management care gestionează fonduri europene. Am avut o primă analiză pe absorbţie, pe perioada 2007-2013 şi urmează să avem in zilele următoare o discuţie pe pregătirea pentru perioada 2014-2020. Realizator: Spuneţi-mi dacă din punct de vedere al fondurilor europene Romania a evoluat pozitiv din punctul dvs sau negativ? Dacian Cioloş: N-aş putea spune că lucrurile n-au evoluat, pentru că au evoluat şi nivelul absorbţiei - totuşi am pornit de la un nivel foarte jos şi o să ajungem per global undeva intre 65 şi 70% absorbţie. Realizator: Aveţi CNADNR sub ochii dvs, ştiţi situaţia de acolo? Dacian Cioloş: Da, am cerut ministrului transporturilor să vină in cel mult 10 zile cu o analiză vizavi de funcţionarea CNADNR şi a altor companii din subordinea Ministerului Transporturilor, ca să vedem eficienţa in implementarea unor proiecte mari. Incercăm să creştem calitatea investiţiilor publice, şi mai ales calitatea absorbţiei alocărilor bugetare pe investiţii publice, atat din buget naţional, cat şi din fonduri europene şi vrem să legăm lucrurile mai ales la transporturi, dar şi la sănătate şi la educaţie, buget naţional şi fonduri europene pentru anumite investiţii care sunt necesare, dar, pe de altă parte, sperăm ca aplicare acestor măsuri decise in Codul Fiscal să incurajeze şi mediul de afaceri să investească, şi cred că asta e important, ca in 2106, 2017, 2018 să vedem cat cresc investiţiile, pentru că altfel sigur că va fi foarte dificil. *** Realizator: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Emisiune extrem de aşteptată, ştiu asta. Şi eu aşteptam această emisiune. Şi ii mulţumesc premierului Romaniei, domnul Dacian Cioloş, pentru prezenţa alături de dvs, telespectatorii şi ascultătorii Realitatea. Bună seară. Bine aţi venit. Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit. Realizator: Domnule prim-ministru, sunt foarte multe teme pe care aş vrea să le lămuriţi, inclusiv lansate in urmă cu exact 11 luni cand aţi fost pentru prima dată in calitate de premier la Realitatea TV. Sunteţi mulţumit de cele 11 luni de guvernare. Ce notă v-aţi da, dvs şi guvernului? Dacian Cioloş: Nu mi-aş da notă, dar nu sunt mulţumit in sensul că am fi putut face probabil mai multe lucruri. Am invăţat multe lucruri pe parcurs, insă cred că am mişcat, pe de altă parte, destul de multe lucruri. Dar, nu ştiu, cred că mulţumiţi sunt doar leneşii şi ipocriţii, dacă e să fiu cinstit. Eu, cel puţin, nu sunt mulţumit in sensul că tot timpul mă aştept să invăţ din experienţa trecutului, să fac lucrurile mai bine. Realizator: Domnule prim-ministru, in această perioadă aţi pierdut in afara ultimilor miniştri, plecaţi pe liste, pe listele parlamentare, aţi pierdut 11 miniştri, incepand cu Claudia-Ana Costea şi continuand aşa, mai departe. Dacian Cioloş: Nu i-am pierdut. Au plecat unii, am decis remanieri, mi se pare un lucru firesc. Sigur că numărul poate să fie foarte mare pentru doar un an guvernare. Realizator: Unul pe lună. Dacian Cioloş: Dar a fost un an special, trebuie să recunoaştem lucrul ăsta. A fost un an special pentru că a fost un guvern aparte. Mi s-a cerut să fac un guvern independent in cinci zile practic din momentul in care eu am fost nominalizat. N-am avut o rezervă de cadre sau, eu ştiu, o rezervă de resurse umane. Am luat oameni care am crezut eu că pot să fie adaptaţi la o astfel de responsabilitate. Unii s-au adaptat mai bine, alţii mai puţin bine şi am considerat că, de cat să fiu ipocrit şi să spun că lucrurile merg bine atunci cand eu constatam că sunt probleme sau cum unii dintre ei au dorit să plece, am decis că cel mai important e un rezultat cat mai bun al guvernării şi atunci e important să am resursa umană care să fie adaptată - la fel şi la miniştri ca şi la secretari de stat. Realizator: Au fost miniştri care v-au dezamăgit in această perioadă? Dacian Cioloş: N-aş vrea să trag concluzii, mi se pare prea devreme să trag concluzii şi chiar dacă de la unii mă aşteptam mai mult decat au dat, sunt conştient, la fel cum şi de la mine, probabil unii se aşteptau mai mult decat am dat. De asta nu aş acuza nici eu, pentru că sunt conştient că a fost un efort aparte, să accepţi să vii din afara politicii, din mediul privat, din administraţie, să vii şi să accepţi o astfel de provocare şi să preiei pe parcurs foarte multe lucruri. Realizator: In domeniul infrastructurii, transporturilor, credeţi că miniştrii pe care i-aţi avut acolo au fost potriviţi sau cel actual este potrivit? Pentru că mi se pare domeniul unde in moment ăsta stăm absolut deficitar şi nu s-a intamplat mare lucru in aceste 11 luni. Dacian Cioloş: Nu sunt de acord cu dvs /.../ Realizator: Asta e şi dorinţa mea, să nu fiţi de acord şi să mă lămuriţi. Dacian Cioloş: ... mare lucru. Am găsit aproape toate proiectele de execuţie blocate in momentul in care am venit, pentru diferite motive, administrative, lipsă de avize de mediu sau de altă natură. Probleme in blocaje financiare ale plăţilor ş.a.m.d. Acum, se lucrează pe practic toate şantierele care au fost licitate. Cred că fără nicio excepţie se lucrează pe toate. Chiar acolo unde au fost probleme şi unde am avut probleme cu contractorii, cum a fost cazul la groapa aceea de pe autostrada Sebeş, CNADNR a decis să-şi asume in regie proprie, pentru prima dată, să-şi asume lucrările in regie proprie şi a reuşit să le finalizeze. Deci, sunt progrese acolo, in sensul că, aşa cum vă spuneam, se lucrează practic pe toate şantierele şi pană la sfarşitul mandatului obiectivul domnul ministru Buşă, şi după cum au evoluat lucrurile pană acum cred că işi va atinge acest obiectiv, să lansăm licitaţii la studii de fezabilitate, proiecte tehnice sau execuţii de lucrări la practic toate proiectele care sunt pregătite şi pe care le avem in calendarul Master Planului. Nu vorbesc doar de autostrada Sibiu-Piteşti... Realizator: Cand va fi gata? Dacian Cioloş: Sibiu-Piteşti dacă lucrurile decurg conform calendarului, dar, vedeţi, cum e la noi, eu aş prefera să nu mă hazardez prea tare, dar conform calendarului in 2021 ar trebui să fie gata, in sensul că studiul de fezabilitate pe unele loturi va fi gata pană la sfarşitul anului şi vom lansa apoi proiectul tehnic şi proiectul de execuţie. Pentru celelalte loturi, la inceputul anului viitor va fi gata studiul de fezabilitate. Lansăm proiectul tehnic şi partea de execuţie şi apoi pană in 2021 in mod normal ar trebui ca lucrurile să fie gata. La fel, pe Craiova-Piteşti pregătim studiul de fezabatilitate. Pe Targu-Mureş-Iaşi, la fel, pe bucăţi, pe loturi se pregătesc studii de fezabilitate şi proiectul tehnic impreună - deci, practic vrem să dăm drumul la licitaţii pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice sau execuţii de lucrări pe tot ceea ce e pregătit. Realizator: Pe unul dintre cele mai circulate drumuri, care, apropo, in urma unui interviu realizat de către subsemnatul cu trei ani in urmă, trei ani şi jumătate, atunci premierul Victor Ponta spunea că in cazul in care va fi gata Comarnic-Braşov pană in 2016, domnia sa nu va candida la nimic. Astăzi am inţeles că este pe lista de la Gorj a PSD şi va candida. Dansul este un mincinos notoriu, nu fac referire, dar spuneţi-mi ce se intamplă cum Comarnic-Braşov in proiectele guvernului? Dacian Cioloş: Şi Comarnic-Braşov va fi rescos la licitaţie. Ştiu că se lucrează acolo. Din păcate, au fost prost pregătite dosarele şi de asta ... Realizator: Din cauza cui? Cine a făcut dosarele proaste? Dacian Cioloş: Trebuie să recunosc că avem o problemă şi de resursă umană, dar cred că vorba şi de superficialitate in modul in care au fost abordate lucrurile, ca să nu spun altceva. E un proiect complex, şi un e un proiect complex cum va fi şi Targu-Mureş-Iaşi, pentru că trece prin zonă de munte. N-avem experienţă, trebuie să recunoaştem, in astfel de proiecte. N-am derulat pană acum astfel de proiecte complexe şi, pe de altă parte, probabil din motive electorale, populiste ne grăbim totodeauna să tăiem panglici şi să facem promisiuni şi atunci punem presiune pe oameni care neavand experienţă de multe ori avanseză mai incet şi uite aşa se intamplă că lansăm studii de fezabilitate, ele sunt prost făcute. Trebuie s-o luăm de la capăt apoi sau pe un studiu de fezabilitate prost făcut sau pe un proiect tehnic prost făcut nu-ţi vin companiile la licitaţie, pentru că nu pot să-şi facă o bună evaluare a costurilor şi a ceea ce pot să execute şi uite aşa lansăm licitaţii, nu se prezintă nimeni, le reluăm. Deci, e vorba de lipsă de profesionalism aici şi ăsta e obiectivul nostru şi cu reformarea CNADNR să reprofesionalizăm. Dacian Cioloş: Deci e vorba de lipsă de profesionalism aici şi ăsta este obiectivul nostru şi cu reformarea CNADNR să ... Realizator: Era următoarea intrebare legată de CNADNR: sunteţi mulţumit de acţiunea CNADNR in aceste 11 luni? Dacian Cioloş: Nu sunt mulţumit de ce am găsit acolo şi de modul cum au decurs lucrurile in primele luni. Impresia mea este că lucrurile s-au ameliorat şi, aşa cum v-am spus, această ambiţie - eu, să fiu sincer, nu am cerzut la inceput că o să funcţioneze cu aceste proiecte de execuţie in regie proprie, la groapa aceea de pe Autostrada Sebeş au demonstrat că pot să facă acest lucru şi au planificat ca in perioada următoare, in anul care vine, fiecare direcţie regională să aibă şi proiect in regie proprie. De ce sunt importante aceste priecte? Pentru că nu mai depindem de contractori. Acolo unde firmele contractoare nu işi fac treaba, pană acum doar le ameninţam că o să rupem contractul, dar ei ştiau că nu o să facem, pentru că riscăm să pierdem foarte mult timp pană cand reluăm licitaţia pentru proiectele respective. Acum le demonstrăm că, dacă e cazul, putem să facem şi in regie proprie şi că atunci cand conractorii nu işi fac treaba, putem să luăm şi măsuri foarte tranşante. Realizator: Ieri cursa de Strasbourg a fost complet anulată, este prima cursă externă anulată, au fost intarzieri pe cursele de Sofia şi sunt intarzieri de ore intregi pe cursele interne ale TAROM. TAROM se află intr-o situaţie extrem, extrem de grea. Care este soluţia pe care o propuneţi la TAROM? Dacian Cioloş: Bun. Pe termen scurt ştiu că şi ministrul urmăreşte direct ce se intamplă acolo, pe de o parte pentru a ne asigura că verificările, controalele se fac la sange şi că atunci cand există dubii se iau decizii de intarziere sau de suspendare a curselor decat să ne asumăm probleme. Sunt probleme la intreţinere, din cate am inţeles, per global TAROM-ul clar are nevoie de restructurare, a fost nevoie acolo de schimbarea managementului, de un nou proiect de restructurare. Realizator: Credeţi in TAROM, domnule prim-ministru, sau vreţi să o privatizaţi? Care e propunerea dvs.? Dacian Cioloş: Cele două intrebări nu se exclud una pe alta. Realizator: Credeţi in TAROM, companie de stat sau un TAROM companie cupărată de un gigant la nivel mondial? Dacian Cioloş: TAROM are in primul rand nevoie in perioada imediat următoare să crească performanţa, indiferent dacă vrem să o privatizăm sau nu. Nu va decide acest guvern dacă se privatizează sau nu, in mod clar asta e o decizie care va rămane pentru viitorul guvern, dar, indiferent că ramane companie de stat sau va fi privatizată trebuie imbunătăţit managementul. Dacă se va lua o decizie legat de privatizare sau nu, asta ţine nu doar de performanţa companiei, ci şi de abordarea strategică a companiei, de capacitatea companiei de a rezista presiunii concurenţiale in viitor. Realizator: Dar dvs. ce vă propuneţi, dvs. ca cetăţean roman, ca prim-ministru astăzi şi poate şi in viitor, poate ca viitor preşedinte de partid, dar astăzi ca cetăţean roman ce vă propuneţi pentru TAROM? Dacian Cioloş: Păi pentru ce ne-a mai rămas din mandat, toate măsurile care ţin de noi pentru a ameliora managementul acolo şi a creşte performanţa. E o companie care incă face datorii chiar dacă mai puţin decat in trecut, dar incă face datorii şi care, cum vă spuneam, are in mod clar nevoie de imbunătăţirea managementului. Realizator: Aţi vorbit in ultimele 10 zile cu domnul guvernator Mugur Isărescu la telefon sau v-aţi intalnit cu domnia sa? Dacian Cioloş: Sigur că da. Sigur, am avut ocazia să discutăm in mai multe randuri. Realizator: La sfatul domniei sale sau a băncilor aţi atacat la Curtea Constituiţională Legea reconversiei creditelor in franci elveţieni? Dacian Cioloş: Nu. Aici vreau să spun foarte clar, am mai spus-o deja ... Realizator: Ştiţi aici sunt mesajele venite. Dacian Cioloş: Ştiu şi eu am primit pe faceboock ... Realizator: 3600 de mesaje venite pe subiectul creditelor in franţi elveţieni. Dacian Cioloş: Ştiu şi tocmai de aceea am ieşit deja public să spun foarte clar: am susţinut de la inceput necesitatea acestei legi. Şi am spus la fel de la inceput că din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al guvernului această lege trebuie să-i ajute pe cei care, luand un credit atunci, in momentul de faţă le e pus in pericol venitul familial, venitul lunar, datorită nivelului creditului. Deci această lege trebuie să-i ajute pe cei care işi pun in pericol venitul lunar, şi nu speculatorii. Şi această lege, aplicarea acestei legi nu trebuie să fie afectată de cei caţiva zeci sau cateva sute. Realizator: 40. Plus 200. 40 cu credite peste un milion, 200 cu credite .. Dacian Cioloş: Cei pe care eu ii numesc speculatori care au luat credite de peste 250 de mii de franci elveţieni, in unele cazuri chiar milioane de franci. Realizator: 40 au luat peste un milion şi 200 dintre ei au luat peste 250. Dacian Cioloş: Tocmai de aceea in amendamentele trimise la parlament cu propunerea de susţinere a acestui proiect de lege, deci susţinere cu proiecte de amendament, am propus şi un plafon tocmai pentru a diferenţia pe cei care intr-adevăr au probleme de cei care şi-au asumat atunci nişte riscuri. Realizator: Dvs. credeţi in această lege pentru că sunt 32 de mii de familii in executate plus 68 de mii care aşteaptă reconversia. Dacian Cioloş: Aş vrea săă merg pană la capăt. De ce am contestat la Curtea Constituţională acum această lege? Pentru că am considerat că există riscul anumitor vulnerabilităţi in această lege care pot să fie speculate inclusiv de bănci, care după o lună, două după ce legea intră in vigoare pot să o conteste. Realizator: Dar au venit băncile la dvs.? Dacian Cioloş: Nu, dar nu era cazul. Deci eu dacă vreau ca această lege să fie aplicată şi cei care beneficiază de această lege să nu fie după 2-3 luni de aplicare a legii puşi intr-o situaţie şi mai dificilă, pentru că vă daţi seama, dacă legea intra in vigoare şi era aplicată, după două luni era contestată de către bănci şi Curtea Constituţională ar fi acceptat contestaţia, cei care au beneficiat de această lege erau puşi intr-o situaţie şi mai dificilă decat in momentul de faţă. Aşa incat am preferat să o trimit eu la Curtea Constituţională, să fie foarte clar, ca inainte ca ea să intre in vigoare să fie foarte clar dacă are sau nu probleme de constituţionalitate, dacă nu are, ea va intra in vigoare şi atunci nu mai există riscul să fie atacată la Curtea Constituţională, dacă ea are probleme constituţionale eu mi-am luat angajamentul că vom veni cu propuneri de modificare şi de adaptare a legii pentru a corecta acele probleme constituţionale şi ea va intra in vigoare curată. Realizator: Ce le spuneţi oamenilor vor avea această lege pană al Crăciun sau pană la Paşti 2017? Dacian Cioloş: In măsura in care Curtea Constituţională va da un răspuns rapid, după cum am spus, dacă Curtea Constituţională constată că sunt probleme, guvernul va veni cu propuneri de modificare a acestei legi imediat, dacă e cazul chiar prin ordonanţă de urgenţă. Realizator: Vă spun cum a arătat in spaţiul public acest lucru şi vă spun cu toată sinceritatea şi simpatia in acelaşi timp. Şase bănci care pierdeau 1,2 miliarde de euro din profituri trebuiau să acopere aceste lucruri să le adauge la provizioane, iar in partea cealalaltă erau 200 de mii de familii dintre care 96 de mii intr-o situaţie infiorătoare. Aşa a arătat această situaţie: 200 de mii de familii, 500 de mii de cetăţeni romani şi in partea cealaltă şase bănci, nici una romanească. Dacian Cioloş: Percepţia a fost că guvernul a atacat această lege pentru că este impotriva legii. Realizator: Aşa eu vă spun percepţia şi vă spun cu sinceritate şi cu toată sinceritatea să-mi explicaţi. Dacian Cioloş: E şi greşeala... Tocmai v-am explicat. E şi greşeala noastră că nu am comunicat inainte de a proceda la această trimitere la Curtea Constituţională, dar decizia trebuia luată rapid pentru că timpul pe care guvernul il are la dispoziţie pentru a trimite sau nu la Curtea Constituţională o lege după ce ea a fost adoptată de parlament e foarte scurt. Probabil că trebuia să comunicăm şi să explicăm acest lucru inainte pentru că pot să inţeleg emoţia şi tensiunea in jurul acestei legi, dar tocmai de asta am vrut să fiu foarte clar şi sunt foarte clar şi acum nu am trimis-o la Curtea Constituţională pentru că suntem impotrivă, ci pentru că vrem ca această lege să intre in vigoare fără riscuri, pe cat posibil. Realizator: O să revin la această lege, dar revin la o altă lege votată de parlament, că văd că sunt foarte harnici parlamentarii romani in ultimele săptămani ale acestui mandat. Dacian Cioloş: Mai ales cu legi care au impact bugetar. Realizator: Da. 102 taxe tăiate, votate din nou in unanimitate de către PNL, PSD, absolut toate partidele, UDMR, o lege care se pare, potrivit declaraţiilor ministrului dvs., Anca Dragu, aduce un minus de 1,6 miliarde la buget. Dacian Cioloş: Da, cam aceasta este estimare noastră. Realizator: O atacaţi la Curtea Constituţională sau nu? Dacian Cioloş: Analizăm dacă avem argumente. Aici, sincer să fiu, mă tem că avem mai puţine argumente pentru atac vizavi de neconstituţionalitate. Pentru că e intr-adevăr un impact bugetar, dar această lege ar urma să intre in vigoare anul viitor, iar pentru anul viitor bugetul incă nu este aprobat. Bugetul urmează să fie propus de guvern şi aprobat de parlament. Deci aici acest argument ... Realizator: Păi poate PSD v-a făcut-o cadou, gandind că veţi continua la Palatul Victoria, a vrut să vă dea un test. Dacian Cioloş: Eu am mai spus: unii oameni nu işi dau seama, există riscul ca, dacă această lege care elimină acum anumite taxe şi, după părerea mea, in unele cazuri chiar aberate. Elimini o taxă de urgenţă, taxă consulară de urgenţă. Dacă o elimini, cum să mai faci comparaţie intre timpul normal de elaborare a unui act de identitate şi regimul de urgenţă? Realizator: Dar sunt şi multe care erau aberante şi care puteau fi... Dacian Cioloş: Absolut, absolut. Realizator: 80-85 din cele 102 puteau fi scoase. Dacian Cioloş: Poate nu 80-85, dar erau cateva zeci care intr-adevăr puteau fi scoase, dar sunt unele pentru care s-a cam mers pe repede inainte, unele chiar creează probleme legislative şi aici văd in primul rand problema. Deci, dacă această lege ar urma să fie aplicată, dincolo de partea bugetară, ea riscă să creeze probleme legislative unor instituţii. Să vă dau un exemplu: Televiziunea, legea de funcţionare a Televiziunii şi a Radioului prevede in momentul de faţă că aceste instituţii nu pot fi finanţate 100% din bugetul de stat. Anumite cheltuile ale acestor instituţii nu pot fi finanţate 100% din bugetul de stat, conform legislaţiei actuale şi dacă s-ar modifica legislaţia ar fi considerat ajutor de stat, care trebuie notificat Comisiei Europene şi trebuie cateva luni in care să aşteptăm răspunsul Comisiei Europene. Taxa de timbru de mediu. Intr-adevăr, ea trebuia schimbată, pentru că avem o decizie a Curţii Europene de Justiţie. Trebuia intr-adevăr schimbată, dar eliminarea ei inseamnă că vom accepta să intre in Romania autovehicule care poluează foarte multe şi nu mai incurajăm achiziţia de autovehicule care poluează mai puţin. Realizator: Dar sunt şi 20 de taxe la Registrul Comerţului, sunt 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru. Sunt unele care puteau fi scoase. Dacian Cioloş: Sigur, sunt unele care puteau fi scoase sau puteau fi reduse, dar eu cred că se putea lucra aici cu mai multă grijă, luate analiză caz cu caz, văzut care este impactul, şi nu pe repede inainte. Realizator: Dar nu aţi vorbit cu colegii dvs. din PNL să vă spun de ce au votat şi ei această lege? Dacian Cioloş: Nu aveam ce să mai discutăm după ce legea a fost votată. Şi a fost clar că obiectivul este să se meargă pe repede inainte, pentru că s-a trecut foarte repede şi de Senat, de Camera Deputaţilor, noi am incercat intr-un timp foarte scurt să facem o analiză cat de cat consistentă şi să venim cu un punct de vedere consistent, să atragem atenţia asupra acestor riscuri, dar probabil că ambiţiile electorale sunt mai mari decat... Realizator: Aţi vorbit cu domnul Dragnea sau cu doamna Gorghiu pe această lege sau cu domnul Hunor? Dacian Cioloş: Da, am avut o discuţie cu domnul Dragnea, in care i-am explicat punctul nostru de vedere şi i-am explicat chiar, cum am spus, riscurile de blocaj legislativ pentru anumite instituţii sau, altfel spus, nevoia de a modifica anumite legi, unele, cum este cazul Televiziunii, chiar in perioada imediat următoare, dacă nu vrem să ajungem la 1 ianuarie cu Televiziunea şi cu Radioul in blocaj. Realizator: Bine, la Televiziune eu am o altă părere, pentru că danşii fac concurenţă neloială televiziunilor private, vanzand publicitate. Atunci interziceţi-le să vandă publicitate şi daţi-le bani. Dacă ne iau bani de la fiecare şi le mai daţi şi dvs. de la guvern ca să le plătiţi releele şi mai vand şi publicitate, făcand concurenţă televiziunilor private, nu este normal. Dacian Cioloş: Sigur, nu vorbesc de oportunitate aici. Oportunitatea este decisă de parlament. Sunt instituţii care sunt in subordinea sau in coordonarea parlamentului, deci nu vorbesc de o oportunitate, dacă trebuie sau nu finanţată 100% de la bugetul de stat. Ce spun eu este că legea aceasta a eliminării taxelor, inclusiv pentru Televiziune şi Radio, este in contradicţie cu legea de funcţionare a Televiziunii şi a Radioului. Deci in paralel, o propunere coerentă şi responsabilă de modificare legislativă, de eliminare a taxelor ar fi presupus şi o modificare a legii Televiziunii şi Radioului in paralel, pentru a nu crea acest blocaj legislativ pentru cele două instituţii. Despre asta vorbesc. Nu comentez oportunitatea de a finanţa 100% din bugetul de stat sau nu. Realizator: Domnule prim-ministru, este un minister in cadrul guvernului dvs. care tocmai a rămas fără doi secretari de stat, unul plecat la USR, unul plecat la PSD, fără ministru plin, plecat pe listele USR şi fără şeful de cabinet al ministrului, plecat tot la USR, adică patru oameni extrem de importanţi din minister, este vorba de Ministerul Fondurilor Europene, au rămas fără principalii capi. Pare că acest minister a fost de fapt o trambulină politică pentru domnii respectivi, pentru că absorbţia a fost extrem de redusă. Dacian Cioloş: Nu cred că a fost o trambulină politică sau doar o trambulină politică, pentru că acolo s-a... Realizator: Dar aţi fost mulţumit de performanţele acestor domni, patru domni care au plecat: domnul Ghinea, domnul Ciprian Nicula - dansul este la PSD, restul sunt la USR. Dacian Cioloş: Da. Este un minister la care s-a progresat in mod clar in ultimele luni. Avem apeluri de proiecte in jur de 14 miliarde de euro sau pentru 14 mliarde de euro şi pană la sfarşitul anului se poate ajunge la peste 20 de miliarde de euro pentru care să fie lansate apeluri la proiecte. Absorbţia pe perioada 2007-2013 a crescut de la 57-58% cat am găsit-o noi in noiembrie la 80%. Realizator: Ea a fost prelungită cu trei ani, nu?, deci 2007-2013 prelungit cu trei ani, termenul. Dacian Cioloş: S-au plătit şi pe ultima sută de anul trecut şi anul acesta pe proiecte... Realizator: Dar absorbţia efectivă cat este, că poate mă lămuriţi dvs., domnul Ghinea nu a reuşit să mă lămurească. Cat este absorbţia care s-a intreprins in acest an de fonduri europene? Dacian Cioloş: Vă spun, pe perioada 2007-2013 am trecut de la 58% la 80% absorbţie, este vorba de cateva miliarde de euro in plus. Pentru perioada 2014-2020 acolo absorbţia est mai mică, nu e zero in niciun caz, dar absorbţia este mai mică, pentru că suntem in plin proces de pregătire a creditării instituţiilor care să pot să trimită facturi către Comisia Europeană şi să primească rambursări şi acolo trebuia pregătit acest proces de acreditare, trebuia pregătit sistemul informatic, pe care l-am găsit in mare intarziere in noiembrie şi mai ales trebuie rezolvate condiţionalităţi ex-ante, condiţionalităţi pentru care Romania s-a angajat să ia anumite decizii atunci cand a negociat acordul cu Comisia Europeană pentru fonduri europene şi unde, la fel, din 36 de condiţionalităti, cand am venit am găsit 10 condiţionalităţi rezolvate. Noi, intre timp, sperăm ca pană la sfarşitul anului să putem rezolva cea mai mare parte a acestor condiţionalităţi, dacă nu chiar toate. Realizator: Din cauza cui nu erau rezolvate aceste lucruri? Nu ne-aţi spus niciodată. Dacian Cioloş: Ba da, am mai spus, dar, ştiţi, atunci... Realizator: Din cauza cetăţenilor Romaniei, din cauza noastră, a jurnaliştilor sau din cauza celor care au condus acest minister şi au fost la Palatul Victoria? Dacian Cioloş: In primul rand, legat de condiţionalităţi, e punctul meu de vedere personal, Romania s-a cam aruncat inainte sau, mă rog, guvernul la momentul cand a negociat acordul cu Comisia Europeană s-a cam aruncat inainte şi a cam acceptat tot ce Comisia Europeană a pus pe masă, doar din dorinţa de a semna cat mai repede acel acord şi a putea anunţa că are deja acordul semnat cu Comisia Europeană pentru semnarea fondurilor europene. Pentru că noi, intre timp, anul acesta, am mai negociat şi am mai discutat cu Comisia Europeană şi am mai clarificat că unele dintre acele condiţionalităţi erau aberante sau nu işi au sensul şi Comisia a acceptat să le lase deoparte. Pe altele le-am mai clarificat pe parcurs, pentru că, ce inseamnă aceste condiţionalităti? Inseamnă că Romania işi ia angajamentul să facă anumite reforme, pentru a putea folosi cat mai bine banii europeni şi noi am explicat că vrem să folosim banii europeni pe anumite domenii şi că nu are rost să venim cu o birocraţie adăugată de la Bruxelles pentru a folosi banii respectivi, atata timp cat noi demonstrăm că ştim ce vrem să facem cu banii respectivi. Realizator: Caţi bani am trimis inapoi? Este adevărat că am trimis 34 de milioane in acest an? Am returnat? Dacian Cioloş: Nu. Per total sunt valori mai mari, dar o să ştim la sfarşitul anului cat sunt banii pe care... Realizator: Dar de ce nu reuşim să luăm toţi banii, domnule prim-ministru? Care este motivaţia... Aţi fost la Bruxelles, aţi fost comisar european, lămuriţi-mă de ce reuşesc polonezii, de ce reuşesc cehii, de ce au reuşit irlandezii şi noi nu reuşim? Dacian Cioloş: Bun. Există din fonduri angajate deja in contracte şi acolo unde trebuie să returnăm bani europeni inapoi, aceasta se intamplă şi datorită unor proceduri care nu sunt suficient de clare, datorită unor procese de control pe care teren sau de control al execuţiei şi implementării proiectelor care, la fel, nu sunt suficient de exigente, sunt şi datorate unor proceduri care sunt foarte complexe, foarte complicate şi beneficiarii nu le inţeleg şi, in consecinţă, nu le aplică in mod corect, deci sunt in mare parte datorită problemelor administrative pentru că, in mod clar, şi nu doar pe domeniul fondurilor europene, noi avem o problemă sau avem o nevoie de ameliorare a peformanţei funcţionarii administraţiei atat din punct de vedere al procedurilor, al clarităţii procedurilor şi legislaţiei, cat şi din punct de vedere al clarităţii funcţionarilor publici. Deci aici in mo clar, in anii următori, indiferent ce guvern va conduce Romania, reforma administraţiei publice este esenţială, este indispensabilă. Realizator: Vom reveni la acest lucru şi la colaborarea dvs. cu vicepremierul Dincu, dar şi cu vicepremierul Borc. In mandatul dvs., in ianuarie 2016 intră in insolvenţă CNH. Elcen-ul intră in insolvenţă, Nuclearelectrica incheie pentru prima dată in primii şase ani primele şase luni pe pierdere, RAAN-ul intră in faliment, RAAN-ul fiind o investiţie de trei miliarde de dolari a statului roman şi in anul 90 era Combinatul de Apă Grea, cel mai mare din lume, după aia au construit chinezii unul. Cum explicaţi toate aceste situaţii? Dacian Cioloş: Este modul in care s-a realizat guvernanţa companiilor de stat in aceşti ultimi ani. Multe dintre ele au fost sinecuri politice, s-au făcut numiri acolo pe orice criteriu, dar numai criterii de performanţă a managementului de acolo, n-au existat nu doar recrutarea managementului, dar nu au existat contracte foarte clare de management cu cei care au fost puşi acolo, contracte care ne puneau in situaţia să nu putem să schimbăm managerii, chiar şi atunci cand constatam că sunt probleme. Deci, e sau o problemă de superficialitate sau o problemă de abordare politică a acestor companii de stat care, din păcate, n-au fost văzute ca o resursă a statului, care trebuie pusă in valoare, ci au fost acolo, probabil, alte obiective. Tocmai de-asta, anul acesta, fără ambiţia de a putea corecta toate aceste probleme - pentru că, aşa cum spuneţi, multe reforme fiind amanate, dintr-un motiv sau altul, in ultimii ani, le-am cam luat pe toate, pe rand anul acesta - şi a trebuit să luăm anumite măsuri drastice şi la acele companii despre care aţi vorbit şi la altele. In acelaşi timp, am venit şi cu o modificare, o ameliorare a OU 109 privind guvernanţa corporativă pentru a clarifica şi procedura de recrutare şi a o transparentiza, dar mai ales contractele de management şi am venit şi cu un memorandum in guvern in care am stabilit, pentru toate ministerele care au companii de stat in administrare, nişte reguli clare vizavi de modul de administrare a acestor bunuri ale statului, pentru ca, pe viitor, să avem mai multă performanţă şi transparenţă aici. E interesant aici că, exact partide care acum se plang că capitalul romanesc este slab reprezentat şi nu este suficient susţinut, exact acele partide nu au dat doi bani pe buna administrare a companiilor de stat, unde e vorba tot de capital romanesc, numai că e vorba de capital de stat. Realizator: Dar dvs ce aţi făcut pentru capitalul romanesc? Pentru că acuzaţia principală la adresa dvs: continuaţi aceeaşi politică de sprijinire a capitaliştilor străini, care au investit in anul ăsta in Romania trei miliarde, mai precis 2,7 miliarde, şi nu sprijiniţi suficient capitalul autohton. Ce aţi făcut pentru capitalul autohton? Dacian Cioloş: Bun. In primul rand, eu nu cred că sprijinul capitalului autohton inseamnă să dăm afară capitalul străin. Realizator: Doamne fereşte! Să aibă aceleaşi condiţii. Dacian Cioloş: Haideţi ca să fim oneşti acum. Datorită investiţiilor străine care de 15 ani de zile de cand eu aud cam toate partidele l-au tot ridicat in slăvi şi au chemat investiţii străine pentru a restructura economia romanească, acel capital străin a creat locuri de muncă şi a creat oportunităţi de afaceri, inclusiv pentru intreprinderi romaneşti, IMM-uri romaneşti. Acum e nevoie, şi asta a fost abordarea noastră, inclusiv cu companii străine care au investit anul acesta in Romania, de fiecare dată am insistat că e important nu doar să investească ca să creeze locuri de muncă directe in companiile respective sau in uzinele respective, dar şi să se aprovizioneze cat mai mult de la companii, de la intreprinderi romaneşti, IMM-uri sau intreprinderi medii romaneşti. Ce am făcut ? Am venit cu noi scheme de ajutor de stat, pentru că schemele de ajutor de stat pe care noi le-am găsit vizau doar companii mari şi companii mari sunt companiile străine, in cea mai mare parte... Realizator: Am să vă dau nişte exemple legate de ajutorul de stat, pentru că am nişte nelămuriri. In ultimii zece ani, doar 13% companii romaneşti au luat ajutoare de stat. Dacian Cioloş: Da, tocmai asta vă spun, pentru că criteriile... Realizator: Iar in anul ăsta, una. Dacian Cioloş: Criteriile care au fost stabilitate vizau companii mari şi companiile mari erau companiile străine. Noi am venit acum cu o schemă de ajutor de stat care vizează şi investiţii de pană la cinci milioane de euro şi care vor viza şi intrepinderi medii şi intreprinderi mici şi mijlocii romaneşti. Această schemă va intra in vigoare de anul viitor şi o schemă pe care am propus-o pentru următorii patru-cinci ani. Şi tocmai aceasta a fost ideea, de a viza şi companii de dimensiuni medii, de dimensiuni mai mici care, in general, sunt companii romaneşti. Realizator: Vă dau un exemplu. In anul ăsta aţi acordat ajutoare de stat către Ford, Bosch, Renault, Lufkin şi alte companii. 16 la număr. Langă compania Lufkin, care este o companie americană de forţă, există gard in gard, o companie romanească. Compania romanească se numeşte Uztel. Este fondată in 1904 de Rockefeller father. Ea a ajuns in proprietatea angajaţilor romani. In timp ce companiei Lufkin statul roman a acordat un ajutor de stat de 27 de milioane de euro, companiei Uztel nu i s-a acordat niciun fel de ... şi a intrat in insolvenţă. Dacian Cioloş: Am aplicat regulile de selecţie pentru ajutorul de stat pe care le-am găsit in legislaţie lăsate de guvernul precedent. Realizator: Adică, dl Ponta a făcut aceste reguli? Că dvs vă feriţi să spuneţi! Eu o spun direct. Dacian Cioloş: Da, da. Aceste reguli le-am aplicat. Nu le-am schimbat. Exact regulile care s-au aplicat pană acum, acele reguli le-am aplicat şi anul acesta. Oricum, n-aveam timp să le mai schimbăm, pentru că asta ar fi insemnat să intarziem acordarea acelor ajutoare de stat şi, mai mult, tocmai pentru a putea ajuta cat mai multe companii n-am mers pe criterii de origine a capitalului, pentru că nu ne-a lăsat dl Ponta, in regulile pe care ni le-a lăsat, astfel de norme. Nici nu ştiu dacă ar fi cazul să punem astfel de norme de origine a capitalului. Cum v-am spus, important este să putem viza şi companii de dimensiuni medii şi să ajutăm companiile romaneşti să ajungă companii de dimensiuni mari. Dar asta nu presupune doar ajutorul de stat. Asta presupune şi facilităţi pentru investiţii, pentru creditare şi pentru investiţii, presupune şi facilităţi pentru accesul la mana de lucru - şi aici sunt măsuri pe care le-am luat anul acesta, mobilitatea forţei de muncă - presupune şi politică de stimulare a exporturilor, pentru că nu văd cum companii romaneşti pot să se dezvolte dacă vizează doar piaţa romanească - şi aici am luat măsuri anul acesta. Deci, e un complex de măsuri care, in timp, or să ducă şi la dezvoltarea unor companii romaneşti de dimensiuni medii şi de dimensiuni mai mari şi companii care să se dezvolte in mod sustenabil, in mod durabil care să nu fie legate doar de contracte cu statul, ci să fie legate de economia reală. Realizator: Există o directivă europeană din 2010, care nu s-a aplicat nici de către guvernul Boc, nici de către guvernul Ponta şi nici de către guvernul dvs prin care companiile străine să fie obligate să plătească impozit pe profit in ţara unde generează profitul, nu in ţara de origine. De ce n-aţi aplicat această directivă? Dacian Cioloş: Pentru că am spus că nu o să venim cu modificări ale Codului Fiscal substanţiale anul acesta, tocmai in ideea de a asigura predictibilitate pentru mediul de afaceri. Astfel de măsuri trebuie luate de guverne politice, de guverne care-şi asumă... Realizator: Dar sunteţi de acord cu astfel de măsură? Ca impozitarea să se facă acolo unde este generat profitul şi nu in ţara de origine a companiei? Dacian Cioloş: Nu vă pot da acum un răspuns, dar cred că putem urmări experienţa altor ţări care aplică astfel de măsuri şi să vedem in ce măsură ea poate să fie aplicată aici. Eu aş privi aceste investiţii, care e impactul lor asupra economiei şi societăţii romaneşti in ansamblul lor, care să vizeze şi impozitul pe profit, dar nu doar impozitul pe profit, ci să vizeze şi locurile de muncă create, să vizeze şi valoarea adăugată creată, să vizeze şi incidenţa pe care o are pe alte sectoare ale economiei şi cred că trebuie văzut in ansamblu care e impactul pozitiv sau nu al acestor gen de investiţii şi să putem cumula pachete de măsuri care să incurajeze aceste investiţii, chiar dacă ele sunt străine, să facă şi să dezvolte şi să investească cat mai mult din capitalul pe care il obţin să-l investească in continuare in Romania. Realizator: Credeţi că redevenţele ar trebui renegociate? Trebuiau renegociate in 2014. Dl Ponta le-a acordat un an de graţie, apoi au mai primit incă un an de graţie de la guvernul Cioloş. Marile companii şi aici mă refer, in primul rand, la OMV. Continuăm să fim pe aceleaşi redevenţe negociate in 2010 sau ar trebuie renegociate după o formulă nouă? Dacian Cioloş: Nu. Clar, ele trebuie renegociate. Realizator: Şi cand se va intampla? Dacian Cioloş: Şi noi suntem in curs de a face acest lucru sau am făcut acest lucru. Suntem intr-o fază finală. Acum, intrebarea care ne-am pus-o este: dacă era cazul să venim cu o propunere legislativă de la acest guvern şi să o trimitem intr-un parlament care e la sfarşit de mandat şi care nu mai are timp să trateze acest proiect de lege. Deci, aici, cu siguranţă dacă nu vom veni cu un proiect de lege pană la sfarşitul mandatului şi foarte probabil că nu va fi cazul, vom lăsa o metodologie de calcul cu o analiză in spate, cu argumente, inclusiv discutate cu diferiţi operatori. Deci, guvernul care va veni nu va porni de la zero şi cu siguranţă că in cel mult două, trei luni, in mod normal, ar putea să vină cu o propunere legislativă cu redevenţele, care să fie favorabilă şi pentru cetăţenii romani şi să incurajeze şi investiţiile in continuare in explorări şi exploatări /.../ Realizator: Dar cu dezvoltarea dezechilibrată? Pentru că vedem că exact pe baza dezvoltării dezechilibrate a Romaniei, Valea Jiului, Vaslui, Botoşani, Tulcea, o situaţie mult mai tristă, Giurgiu sau alte judeţe, faţă de judeţe ca Sibiu. Braşov, Timiş, Cluj chiar Alba, apar deja tot felul de personaje care agită diverse teorii in spaţiul public, periculoase, extrem de periculoase pentru statul unitar roman şi pentru Romania. Cum vedeţi, cum se poate rezolva această problemă a dezechilibrului investiţional din această ţară? Dacian Cioloş: Aici e nevoie de un complex de măsuri şi noi am inceput să le abordăm. In primul rand, prin structura pe care am creat-o in cadrul Ministerului Economiei, acea InvestRomania, departament care are ca obiectiv să ţină legătura cu investitorii, indiferent că e vorba de investitori străini sau romani, să incepem să-i dirijăm şi să le dăm argumente şi să venim cu argumente şi pentru investiţii in zona Moldovei sau in zona de sud, şi oamenii incep să fie interesaţi atunci cand le prezinţi argumente. Pană acum lor nu le-au fost prezentate argumente. Investitorii au fost dirijaţi spre anumite regiuni de multe ori din motive politice, pentru că un politician avea mai multă influenţă sau mai mult interes pentru o zonă sau alta sau unii investitori au venit acolo unde simţeau că au mai multă incredere in decidenţii locali şi unde simţeau o implicare din partea lor. Deci, incepem să culegem informaţii şi argumente din discuţii au autorităţile locale şi din zona Moldovei şi din zona de sud. Apoi, avem nevoie de pregătirea, de calificarea forţei de muncă şi in zona Moldovei şi in zona de sud, şi de asta am venit cu propuneri de măsuri legislative cu formarea profesională, formarea duală pentru a ne reprofesionaliza şcolile profesionale - deci, e vorba de mai multe măsuri care să dirijeze aceste investiţii şi spre aceste zone. Prin fondurile europene vom incuraja şi am inceput să lucrăm deja cu autorităţi publice locale din jumătatea de nord a Moldovei, din zonele cele mai sărace, Iaşi, Vaslui, dar şi din zona Văii Jiului şi din zona Roşia Montană, unde guvernul şi-a asumat să creeze o structură de asistenţă tehnică care să ajute autorităţile locale să pregătească proiecte din fonduri europene, pentru a crea condiţiile necesare pentru a atrage şi investiţiile in zonele respective. Şi eu cred că dacă urmăm aceste măsuri, in maximum doi, trei ani de zile o să incepem să vedem rezultatele. Realizator: A plătit cineva din Ministerul Economiei pentru dezastrul de imagine de la SIAL Paris? Dacian Cioloş: Va plăti in cel mai scurt timp tot departamentul acela. Nu vreau să vă dau mai multe detalii. Domnul ministru, vicepremierul Borc pregăteşte acum o decizie. E clar un departament care are deficienţe majore in modul de funcţionare, ca să nu spun mai mult, şi i-am cerut domnului ministru să vină in cel mai scurt timp cu propuneri inclusiv de modificări legislative legate de funcţionarea acelui departament, pentru mai multă transparenţă a modului in care se pregătesc proiectele acolo şi pentru mai multă eficienţă. Realizator: Consideraţi că domnul ministru, vicepremierul Borc a făcut tot ceea ce era posibil pentru a preintampina un astfel de dezastru de imagine? Dacian Cioloş: Poate că ar fi trebuit să vină cu..., ceea ce am cerut să facă, ar fi trebuit să vină mai demult, cu acea restructurare acelui departament care are clar deficienţe majore in modul de funcţionare. Realizator: Aş vrea să vă intreb cum comentaţi dvs, cum vedeţi mesajele de pe panourile UDMR Scăpăm Clujul de Bucureşti, Scăpăm Oradea de Bucureşti, Scăpăm Mureşul de Bucureşti? Dacian Cioloş: Mi se par periculoase, pentru că nu cred că trebuie să scape acele oraşe de cineva, ci trebuie să profite de oportunităţile pe care le au ca să se dezvolte şi trebuie să inţeleagă că Romania e una şi astfel de abordări provincialiste le-aş spune nu folosesc nimănui decat, eu ştiu, agitării spectrului regionalist care nu e sănătos, din punctul meu de vedere. Realizator: Poziţia dvs faţă de faptul că trei milioane de hectare de teren arabil din Romania este vandut in acest moment străinilor. Unii işi fac campanie electorală pe acest lucru. Eu vă spun realitatea, fără să fiu in campanie electorală, că nu ăsta e scopul jurnaliştilor. Cum poate fi preintampinat? Romania a vandut cu două mii, trei mii de euro hectarul, Germania sau Franţa cu 28 de mii, 35 de mii hectarul, iar Polonia a vandut 200 de mii de hectare, nu trei milioane ca noi, şi au fost milioane de polonezi in stradă şi cateva mii la Bruxelles pentru a protesta şi au găsit alte metode, doar ferme şi alte..., pentru a vinde. Cum vedeţi dvs rezolvată problema terenurilor? Deci, noi din şase milioane arabil, trei milioane sunt vandute. Dacian Cioloş: Vedeţi, e interesant. Noi avem acest patriotism care mi se pare sănătos legat de păstrarea şi de protejarea resurselor naturale, cum este terenul agricol, care, pe de altă parte, mai trebuie şi pus in valoare. Realizator: E al strămoşilor, lăsat de strămoşii noştri. Dacian Cioloş: Dar noi avem acest.... Realizator: Ştiţi că poza care imi place cel mai mult a dvs este cea cu tatăl dvs pe camp. Dacian Cioloş: Cu bunicul. Realizator: Cu bunicul dvs. Cred că este o poză care arată o legătură cu pămantul, pentru mine asta e important. Trei milioane de hectare suntem ruşinea Europei. Am vandut cel mai mult la nivel de procent. Dacian Cioloş: Şi aici vreau să vă spun că, in primul rand, noi avem acest patriotism declarativ din păcate, legat de terenurile agricole, dar acel pămant nu s-ar fi vandut in aceste suprafeţe dacă n-ar fi fost primari din unele localităţi care să comaseze in mod informal terenuri şi apoi să meargă şi să-l propună străinilor care veneau şi propuneau sume mici... Realizator: Dar lege nu putem bloca, să-i blocăm pe primari? Dacian Cioloş: Numai puţin că ajung şi acolo. Deci, care propuneau sume mici in comparaţie cu alte state membre, dar sume mari faţă de preţurile din Romania. Deci, dacă n-ar fi fost şi această complicitate a unor primari nu s-ar fi vandut suprafeţe atat de mari. Dacă proprietarii n-ar fi vandut terenul, din diferite motive pe care nu le comentez, n-ar fi cumpărat nici străinii şi nici alţii. Deci, avem nevoie de o legislaţie cre trebuie să fie intărită şi lucrăm la aceasta şi vom veni cu o propunere legislativă foarte curand de inăsprire a normelor şi a condiţiilor de achiziţie a terenurilor şi de facilitare a comasării pentru ferme locale sau pentru proprietari care vor să utilizeze terenul respectiv pentru producţia agricolă la nivel local. Deci, e deja intr-o fază avansată un proiect de modificare a legii la Ministerul Agriculturii, dar oricate modificări legislative am face, ar trebui ca patriotismul ăsta declarativ să se traducă şi in fapte atunci cand sunt astfel de iniţiative, de achiziţii de teren din partea unor fonduri de investiţii străine sau din parte diferiţilor investitori străini. Realizator: Domnule prim-ministru, cu tot respectul, dacă o facem prin lege putem să-i blocăm. Altfel... Sigur că putem sta cu ochii pe primari, dar e ca la tăierea pădurilor. Dacian Cioloş: Nu-i suficient. Haideţi să avem şi un patriotism sănătos, nu doar unul de faţadă şi unul electoral sau electoralist. Realizator: Păi trei milioane de hectare nu mai sunt ale noastre astăzi. Trei milioane. Suntem procentul cel mai mare din Europa cu teren vandut. Dacian Cioloş: Uite, inclusiv şi dvs, presa, haideţi să explicăm oamenilor de ce e important, pentru că sigur, terenul ăla nu ni-l fură cineva să-l ducă in altă parte, dar e important să valorificăm noi. Valoarea adăugată a terenului respectiv să permită dezvoltarea comunităţilor locale rurale romaneşti. Realizator: Dvs ştiţi, că aţi fost comisar european. Ce au făcut ungurii, ce au făcut cehii, ce au făcut polonezii, ce au făcut bulgarii, ce au făcut alţii, ce au făcut italienii sau francezii. De ce noi nu putem face ca ei? Ce ne opreşte pe noi? Suntem mai proşti ca ei? Dacian Cioloş: Asta spun şi eu, dar nu e suficient să ne oprim la modificări legislative. E important să avem o astfel de abordare şi la nivel local. Eu asta spun, şi ăsta e mesajul pe care l-am transmis şi primarilor. Şi am spus, dăm tot sprijinul care ţine de guvern pentru ca proprietarii la nivel local să poată să-şi dezvolte ferme familiale - ăsta e şi motivul pentru care am venit cu pachetul pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, pentru a orienta fondurile europene din programul de dezvoltare rurală şi fonduri din bugetul naţional care să favorizeze ferme mici şi mijlocii, care să favorizeze asocierea. Vrem să venim, şi o să venim pană la sfarşitul anului cu facilităţi fiscale pentru cooperative, vom veni cu un regim de TVA special, inclusiv cu o posibilitate de a avea un regim de TVA zero pentru agricultori individuali, pentru persoane fizice, persoane fizice autorizate sau pentru fermieri individuali - deci tot pachetul ăsta de măsuri pentru a incuraja agricultorii mici, mijlocii să-şi folosească terenul, să nu-l vandă, să-l utilizese, să-l pună in valoare. Sau dacă e teren de vanzare in comună să-l cumpere vecinii şi să nu fie vandut altora, inclusiv măsurile de sprijin pe care le dăm prin intermediul Agenţiei de Cadastru care finanţează comunităţi locale care işi fac cadastrul global la nivelul comunei, tocmai pentru a putea clarifica situaţia de proprietate. Sigur că aici e şi riscul, pentru că atunci cand e cadastrul făcut şi se poate face comasarea mai uşor, e mult mai uşor să vinzi şi terenul. Dar aş vrea să venim cu o combinaţie a măsurilor de cadasrare şi a măsurilor care să faciliteze investiţii in agricultură. De aici in mod clar - şi e un mesaj pe care il transmit şi prin intermediul acesta - avem nevoie de implicarea primarilor şi avem nevoie de un patriotism concret al primarilor in această direcţie. Şi primarii comunelor rurale trebuie să inţeleagă că, dacă ei in loc să-şi ajute comunităţile locale să investească in agricultură vor facilita vanzarea terenului către străini, atunci putem să venim cu oricate legi, pentru că nu ne vom rezolva problema. Realizator: Plata subvenţiilor, care este situaţia plăţii subvenţiilor la această oră pentru anul in curs? Dacian Cioloş: Deci subvenţiile pentru anul in curs au fost plătite in proporţie de peste 95%, mai sunt mai puţin de 5%. Realizator: Cine a generat intarzierea, pentru ce cauze au fost acele intarzieri la inceput de an? Dacian Cioloş: Pentru că am spus, am avut o intarziere in pregătirea softului prin care trebuia să se deruleze aceste plăţi şi am dezvoltat module din acel soft pe parcurs, pe măsură ce făceam plăţile de la o etapă la alta. Şi normal, cand dezvolţi e un soft care e rezultat pentru următorii 6 ani. Deci e primul an in care se foloseşte acest soft, care a fost rezultat in paralel cu executarea plăţilor. E situaţia pe care am mai avut-o, dacă ţineţi minte in 2007, cand au fost blocaje la Agenţia de Plăţi, cand eram şi atunci ministrul agriculturii, cand la fel a fost primul an cand făceam plăţile şi a fost anul in care am dezvoltat softul şi l-am şi pus la lucru in primul an, au apărut blocaje inerente unei astfel de dezvltări. Ei de acum incepand de anul acesta şi de anul viitor sper ca lucrurile să meargă mult mai bine. Am inceput deja, dincolo de plăţile pentru anul acesta, am inceput deja să facem plăţile in avans in contul anului viitor. O să plătim peste un miliard şi jumătate in mod normal pană la sfarşitul anului, inceputul anului viitor, plăţi in avans in contul anului viitor, deja sunt 100 şi ceva de milioane de euro care au fost plătite in aceste ultime zile. Realizator: Aveţi doi miniştri in guvern care au fost ţinta sau dacă vreţi au fost victima unor moţiuni simple care au trecut in Parlamentul Romaniei, este vorba de doamna Prună şi de domnul Irimescu, veţi lua măsuri impotriva danşilor sau consideraţi că nu contează votul parlamentului? Dacian Cioloş: Păi, nu, am spus. Nu că nu contează votul parlamentului. In cazul domnului ministru Irimescu moţiunea a vizat tocmai plăţile directe şi domnul ministru a explicat care e situaţia de ce au fost acele intarzieri, ce anume işi asumă dansul şi ce anume a preluat din trecut, pentru că aşa cum am spus a trebuit să preluăm acele intarzieri ale dezvoltării softului şi au apărut acele blocaje inerente şi am considerat la momentul respectiv că nu e cazul să schimbi ministru ci important era să luăm măsurile necesare pentru a grăbi plăţile directe şi a rezolva problemele are trebuiau rezlvate şi orice ministru aş fi numit avea nevoie de cateva săptămani, o lună de zile ca să inţeleagă ce e acolo. Deci am preferat să pun presiune pe domnul ministru pentru ca lucrurile să avanseze. Doamna ministru Prună a avut două moţiuni care amandouă, dintre care una nu a fost votată, dar ambele moţiuni au vizat nu ceea ce a făcut sau nu a făcut dansa ci ceea ce a declarat, sau ceea ce a spus. Ei, eu consider că pentru un ministru e mai important să-şi asume nişte fapte şi nu să fie pedepsit pentru declaraţii. Realizator: Ce a făcut şi ce face concret Ministerul Justiţiei şi Guvernul Romaniei pentru a rezolva problema aglomerării din penitenciare? Este una dintre problemele Romaniei, ca multe altele, dar una importantă. Dacian Cioloş: In primul rand cred că e pentru prima dată cand un ministru al justiţiei abordează intr-un mod frontal, inclusiv public, problema situaţiei din penitenciare. Pană acum s-au făcut mai mult sau mai puţin dar s-a cam pus sub preş problema aceasta şi, de 7-8 ani de zile incoace, se tot promite pentru că avem condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de caţiva ani de zile. Sunt mai multe condamnări in aceşti ultimi ani. Dar avem de 7-8 ani de zile această problemă. Problema a tot fost pusă sub preş, s-au tot făcut promisiuni că vor fi investiţi bani pentru a imbunătăţi condiţiile din penitenciare. Am abordat frontal anul acesta aceste lucruri o să punem şi bani in buget pentru a incepe investiţii, dar in mod clar problemele nu pot fi rezolvate intr-un an, doi de zile acolo. Acolo este nevoie de investiţii in ani de zile şi pentru a ameliora condiţiile din penitenciarele existente şi pentru a reabilita clădiri pe care le putem reabilita in incinta penitenciarelor existente, sau de a construi penitenciare noi. Realizator: Dar sper că nu aşteptăm pană ne amendează CEDO, cum a amendat Italia cu 80 de milioane. Dacian Cioloş: Nu, tocmai de asta discuţiile din ultimele luni pe care doamna ministru le-a avut cu cei de la CEDO, tocmai asta incercăm să găsim soluţii altele decat plăţi in bani, despăgubiri in bani, vom veni probabil cu nişte măsuri, doamna ministru a declarat deja cu, să spun, nişte despăgubiri in natură pentru a compensa cumva condiţiile proaste din penitenciare şi pentru a incerca să reducem sau chiar să eliminăm condamnările la CEDO in perioada următoare. In perioada imediat următoare doamna ministru o să vină cu propuneri in acest sens. Ştiu că a şi explicat deja public ce intenţii are. Realizator: Ce se intamplă cu hotararea de guvern pentru tarifele RCA? Este aşteptată de 2 săptămani, transportatorii ameninţă că vor reincepe proteste in cazul acesta. Dacian Cioloş: Eu cred că e important ca in statul acesta de drept instituţiile să-şi sume responsabilitatea conform legii. Guvernul s-a implicat in toată această discuţie, chiar dacă nu are o responsabilitate directă. Avem Autoritatea pentru Supraveghere Financiară care are responsabilităţi clare prin lege şi cred că e important să şi le asume pană la capăt. Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă tocmai pentru a evita probleme şi blocaje in transport, am creat bază legală pentru că ASF ne-a spus de mai multe luni de zile, pentru că problema e veche nu e de acum. Ne-am confuntat cu ea de la inceputul mandatului. ASF ne-a spus nu putem face nimic pentru că nu ne-ar permite legea, nu avea bază legislativă ca să schimbăm anumite lucruri. E am modificat şi legea şi am venit cu ordonanţă de urgenţă, cred că fiecare instituţie trebuie să-şi ducă pană la capăt atribuţia şi să şi le asume in faţa operatorilor. Nu cred că e cazul ca guvernul, pentru că guvernul nu are elementele de calcul, de analiză şi nu putem stabili nişte cifre, doar aşa după ce spune unul sau altul. Cu atat mai mult cu cat, aşa cum spun, avem o instituţie care e abilitată şi e obligată prin lege să-şi asume această responsabilitate. Trebuie să-şi asume pană la capăt. Şi proiectul de hotărare de guvern pe care il va propune ASF, acela va fi pus in discuţia guvernului şi adoptat. Dar de acolo trebuie să vină propunerea de hotărare de guvern şi nu dintr-un minister sau altul. Realizator: Sunteţi mulţumit de modul in care a evoluat investiţiile şi reforma din domeniul sănătăţii la... suntem la un an de Colectiv. Se moare in continuare de infecţii nozocomiale in spitale, Spitalul de Arşi este inchis şi mari arşi sunt trimişi la Sofia, ruşinea Romaniei, iar in Romania in timpul Colectiv avea 2 plămani artificiali astăzi avem 3, cam asta e tot. Dacian Cioloş: Da, problema aceasta a infecţiilor nozocomiale ca şi alte probleme din sănătate nu pot fi rezolvate intr-un an de zile. Aşa cum am spus-o incă de la inceputul mandatului, important a fost şi important este să recunoaştem că aceste probleme există, pentru că de ani de zile aceste probleme nu au fost recunoscute, inclusiv atunci in prioada accidentului Colectiv nu s-a recunoscut un lucru pe care l-au recunoscut ţări mult mai avansate, inclusiv Franţa şi Belgia. Că intr-o astfel de criză un accident cu un număr atat de important de arşi e firesc, e normal să nu poţi să te descurci singur şi să faci apel la alţii. Ei, Romania nu a recunoscut-o din păcate atunci. Dar dincolo de asta şi dincolo de un astfel de accident extraordinar, in care in mod clar ai nevoie de sprijinul celorlaţi, oricat de bun ai fi, pentru că nu poţi financiar să intreţii mai mult de cateva zeci de locuri in spitale pentru arşi, mai ales pentru arşi grav, dar dincolo de asta infecţiie nozocomiale sunt o problemă care va trebui rezolvată in timp. Am luat măsurile de clarificare a normelor, de clarificare legislativă şi a normelor, vom veni inclusiv cu schimbări in normele de management a spitalelor pentru a incuraja managerii să declare aceste probleme, pentru că pană acum aşa cum erau făcute normele şi legislaţia erau incurajaţi managerii să ascundă aceste probleme, pentru că dacă le declarai erau sancţionaţi. In mod clar avem nevie să reconstruim spitale pentru că avem spitale care au ajuns la ... Realizator: Un parteneriat public privat sau investiţii de stat? Dacian Cioloş: : Cred că trebuie să folosim toate modalităţile pe care le avem la dispoziţie pentru a incuraja aceste investiţii. Şi invesiţiile publice - şi avem spitalele regionale pe care le facem cu investiţii publice folosind inclusiv fonduri europene. Parteneriatul public-privat pe care l-a propus domnul ministru care şi-a bazat propunerea pe analiza experienţei altor state membre nu inseamnă o privatizare a sistemului de sănătate. Rămanem intrt-un sistem de sănătate public, doar că clădirea spitalului respectiv va fi construită in parteneriat public-privat, managerul, administratorul clădirii respective, doar a clădirii va fi un privat care va avea un contract cu statul, contract in care vor fi prevăzute norme foarte clare şi un regim foarte clar de administrare a clădirii şi de punere la dispoziţia statului a unei clădiri performante. Toată aparatura, dotarea medicală din incinta, din clădirea respectivă şi personalul medical vor fi ale statului şi politica de sănătate va fi in continuare una publică, dar responsabilitatea va fi a privatului care vaavea un contract cu statul pe o perioadă de timp. Deci incercăm să găsim toate modalităţile prin care intr-un termen cat mai scurt să putem reconstrui, moderniza sau construi spitale noi, pentru că avem in mod clar nevoie de asta. Realizator: Sunteţi mulţumit de intervenţia Jandarmeriei - şi aţi primit raportul privind vinovăţiile de intervenţie a Jandarmeriei la marşul pro Basarabia de sambătă? Dacian Cioloş: In mod clar, acolo au fost provocări şi s-a incercat nerespectarea traseului care fusese aprobat iniţial. Realizator: Domnule premier, vă intrerup, imi cer scuze. Dacian Cioloş: Da. Realizator: Eu am fost in stradă şi alături de mine au fost 70.000 de oameni, apoi am transmis live, demonstraţiile prin care dvs. aţi ajuns la guvernare. Să ştiţi că nu am avut niciun fel de traseu, nu am avut niciun fel de aprobare şi nu a venit nimeni să ne bată şi nici să ne ridice, deşi eram unul dintre cei care puteam fi considerat instigator. Dacian Cioloş: Da. Dacă mă lăsaţi, dacă m-aţi fi lăsat să termin fraza... Realizator: Vă las. Dacian Cioloş: .. răspund şi la această intrebare. Am vrut să spun că, in primul rand, acea manifestaţie, spre deosebire de altele, a avut o aprobare, a cerut o aprobare şi a avut o aprobare şi a cerut o aprobare şi a avut o aprobare pe un anumit traseu. O parte din manifestanţi - şi nu mare majoritate - o parte din manifestanţi au decis că vor să continue traseul prin altă parte. Realizator: Prin Calea Victoriei. Dacian Cioloş: Deci asta voiam să subliniez in primul rand, că a fost şi o provocare acolo. In al doilea rand... Realizator: Cred că Jandarmeria se aştepta la o provocare. Dacian Cioloş: Da. In al doilea rand, a fost şi un mod de abordare a jandarmilor care a fost exagerat in anumite cazuri şi domnul ministru Tudorache ştie şi o să vină cu nişte măsuri din acest punct de vedere. Realizator: Aţi vorbit chiar in ziua respectivă cu domnul ministru Tudorache? Dacian Cioloş: Absolut, sigur că am vorbit in ziua respectivă şi de mai multe ori şi i-am cerut să-mi dea şi mie detalii legat de operaţiune, legat de ce s-a intamplat acolo. Realizator: Legat de vizele de Canada, am văzut in sfarşit o veste bună, l-am auzit pe preşedintele Romaniei in această seară, după ceremonia de investire a noului ministru al fondurilor europene, care este...? E o realitate, gata?, avem vizele din 1 decembrie 2017 ridicate? Dacian Cioloş: Sigur că trebuie să anunţe formal, oficial guvernul canadian, dar am deplina convingere că da, că această problemă este rezolvată şi am convingerea aceasta de mai multă vreme, pentru că vreau să vă spun că această problemă a fost lăsată deoparte, am luat acest subiect, mi-am asumat acest subiect undeva in vara acestui an, cand am decis să merg in Canada şi să susţin acest lucru şi in interesul Romaniei şi al Bulgariei, pentru că asta este, suntem la pachet. Şi doar Romania a făcut demersuri, demersuri proactive in relaţie cu guvernul canadian. Am avut două intalniri directe cu premierul canadian şi mai multe discuţii telefonice in această perioadă, am lucrat foarte bine - şi trebuie să spun - am lucrat foarte bine cu europarlamentarul Sorin Moisă, care a fost şi este implicat şi in ratificarea, in votarea CETA, a acestui acord comercial cu Canada in Parlamentul European şi ne-am coordonat acţiunile in aşa fel incat să-i convingem pe canadieni că decizia trebuie luată acum, inainte de aprobarea CETA, şi nu după aceea, pentru că aceata era, iniţial, obiectivul guvernului canadian: intai aprobăm CETA şi apoi discutăm despre vize şi am insistat ca problema să fie rezolvată acum. Am găsit o soluţie, chiar şi după ce prietenii noştri bulgari au acceptat o variantă care noi am spus că nu ne mulţumeşte, noi am continuat negocierile cu demnitate şi cu fermitate şi am reuşit să convingem partenerii noştri canadieni de ce e important ca eliminarea vizelor să se facă din 2017, şi nu din 2018. După cum probabil aţi aflat, s-a găsit un acord pană la urmă şi cu Belgia, deci CETA urmează să fie aprobat de consiliu in perioada imediat următoare şi in perioada imediat următoare şi guvernul canadian va confirma ceea ce a informat deja sau lucrul vizavi de care ne-a informat deja, că vizele pentru romani şi pentru bulgari vor fi eliminate de la 1 decembrie 2017. Realizator: Domnule prim-ministru, am văzut că PNL vă susţine pentru a fi premier dacă acesta va caştiga alegerile. USR la fel, vă susţin, liderii acestora vor veni in platou in curand, după plecarea dvs., vă susţin pentru a fi premier. Ce inseamnă această susţinere şi lămuriţi-mă, al cui premier sunteţi, al USR sau al PNL? Dacian Cioloş: Da, e o propunere care mă onorează. Sigur că trebuie să vedem şi rezultatul alegerilor, dar eu sunt increzător că vom avea susţinerea unui număr cat mai mare de romani care işi doresc o guvernare onestă, o guvernare cinstită şi o guvernare eficientă şi eu sper ca impreună să putem construi acest proiect. Realizator: Veţi participa la mitingurile liberalilor sau USR-iştilor? Dacian Cioloş: Nu. Am spus că nu o să particip la campania electorală pentru că vreau să mă ocup de guvernare pană la capăt, dar sigur că o să am un dialog cu ei, ca să le spun şi care este mesajul meu legat de cum văd eu lucrurile pentru perioada următoare. : Tocmai in această idee am propus şi această platformă Romania 100, care nu e un program de guvernare, şi vreau să fie foarte clar. Nu a fost obiectivul meu şi nu e obiectivul meu să propun un program de guvernare. Programul de guvernare e propus de partidele politice care participă in alegeri şi apoi un program de guvernare se discută şi e propus de parlament de către guvernul care are o susţinere politică după alegeri. Eu mi-am propus să vin cu această platformă care include un set de principii şi de valori care, din punctul meu de vedere, trebuie să stea la baza oricărui program de guvernare, şi mă bucur să văd că a avut o susţinere consistentă, cu aproape 50 de mii de susţinători această platformă, şi, incă o dată, nu am pretenţia exclusivităţii acestor idei, aşa cum am văzut că au mai apărut comentarii păi, ce vine Cioloş cu aceste idei? toată lumea e de acord cu ele. Realizator: Şi eu. Din partea mea au fost unele, m-aţi auzit in direct. Dacian Cioloş: Eu nu vreau ca ele să fie doar asumate declarativ, ci ele chiar să fie puse in practică şi ele să stea la baza acţiunilor. Deci, nu doar să spunem că nu mai vrem corupţie, că vrem onestitate... Realizator: Să se şi intample ceva. Dacian Cioloş: ... ci să ne şi construim politicile şi acţiunile şi deciziile pe aceste valori, aceste principii. Deci, această platformă cuprinde in primul rand valori şi principii care ar trebui să stea la baza unui program de guvernare, dar cuprinde şi o listă cu cateva proiecte şi nu o listă exhaustivă de proiecte pe care eu vreau să mi le asum, o listă de proiecte pe care noi le-am inceput anul acesta şi pe care eu le-aş vrea continuate. Asta nu inseamnă că doar acele proiecte sunt importante şi că doar acele proiecte trebuie continuate, dar din ceea ce noi am inceput anul acesta, mai mult sau mai puţin presaţi de imrejurări sau pentru că am considerat că e important să le incepem. Multe dintre ele nu le putem finaliza intr-un an de zile şi eu cred că ar merita susţinerea politică indiferent cine va fi la guvernare. De asta le-am propus acolo, nu neapărat ca să fiu eu prim-ministru am propus acea platformă. Am propus acea platformă pentru că mi-aş dori ca acele valori şi principii şi acele proiecte să poată să fie continuate. Şi atunci, am considerat că in primul rand trebuie să fac public acest lucru şi apoi sigur că, guvernul care va veni, o să şi le asume sau nu, dar era important pentru mine să spun ce am invăţat eu din acest aproape un an de guvernare şi ce pot să impărtăşesc public. Realizator: Veţi rămane in Romania chiar şi in cazul in care nu veţi fi desemnat ca premier după alegerile din decembrie? Dacian Cioloş: Nu ştiu de ce această intrebare. De ce n-aş rămane in Romania? Normal. Sunt roman, sunt de aici. Realizator: Păi, nu. Vă intreb dacă aveţi un alt proiect. Dacian Cioloş: Nu, nu am alt proiect. Am intenţia ca cel puţin in următorii ani să răman aici şi datorită proiectelor mele, dar şi pentru că, acum haideţi să vă fac o confidenţă, soţia mi-a spus că s-a cam săturat de Bruxelles şi de străinătate şi că ar fi bine să ne şi aşezăm puţin. Realizator: Şi vreţi să vă aşezaţi in Romania. Dacian Cioloş: Păi, da, să ne reaşezăm, pentru că noi oricum ... Realizator: Vreţi să intraţi intr-un partid politic? Veţi intra intr-un partid? Dacian Cioloş: N-am luat o decizie incă in acest sens. Realizator: Dacă ar fi să intraţi, aţi intra in USR sau in PNL sau in PSD? Dacian Cioloş: V-am spus, n-am luat o decizie. Nu mă văd in PSD, am spus deja, din diferite motive sau oricum nu in PSD... Realizator: Dar un guvern de uniune naţională intre PSD şi PNL l-aţi putea conduce? Dacian Cioloş: Nu cred că aş fi eu persoana cea mai potrivită să conducă un astfel de guvern. Nu cred că un astfel de guvern ar putea funcţiona. Această experienţă a mai avut loc şi eu cred că in perioada următoare e nevoie de o asumare clară a unei linii politice. Sper ca romanii, ca alegătorii să dea intr-o direcţie sau alta o asumare politică /.../ Realizator: Dvs unde v-aţi dori ca romanii să voteze, ce să voteze romanii? Dacian Cioloş: Mi-aş dori ca romanii să votezte partidele care promovează acele valori pe care eu le-am prezentat public. Realizator: Care sunt alea? Dacian Cioloş: Păi, deocamdată din ce am văzut PNL şi USR şi-au asumat acele valori. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. O ultimă intrebare, au apărut diverse speculaţii de la analişti apropiaţi de ideile dvs sau de dvs, dacă vreţi, care spuneau că platforma seamănă foarte mult cu o plaformă prezidenţială. V-aţi gandit la a candida la Preşedinţia Romaniei? Dacian Cioloş: Nu m-am gandit. Nu m-am gandit la o astfel de candidatură, nu am de ce in momentul de faţă. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Dacian Cioloş: Cred că domnul Iohannis e un preşedinte foarte bun, eu lucrez foarte bine cu dansul, deci nu văd de ce m-aş gandi la /.../ Realizator: Sunt de aceeaşi părere cu dvs aici, total de acord cu dvs. Că este un preşedinte foarte bun. Dar aşteptăm să vedem cum va evolua campania electorală şi care vor fi rezultatele partidelor, pentru că va fi interesant de văzut dacă legitimitatea unei liste care are şi penali pe ea va fi sau rezultatele respective vor fi mai legitime decat celelalte. Vom vedea. Votul popular nu ştim cum va arăta. Dacian Cioloş: Sper ca romanii să inţeleagă din ce in ce mai mult că trebuie să fi onest cu tine insuţi pentru a putea fi onest cu ceilalţi in primul rand. Realizator: Vă mulţumesc domnule Dacian Cioloş. Mult succes şi vă aştept la Jocuri de putere pentru a analiza la un an de zile, exact la un an de zile rezultatele guvernării Cioloş. Vă mulţumesc, numai bine. /.../ La revedere. Dacian Cioloş: La revedere. Realizator: Vă aştept să vedem cum evoluează campania. Folosesc liberalii imaginea dvs? Le-aţi dat voie? Şi USR-iştii? Dacian Cioloş: Nu. I-am rugat să nu folosească imaginea mea. I-am rugat pe amandoi, şi /pe/ unii şi /pe/ alţii, tocmai pentru că le-am spus că nu vreau să dau mesaje ambigue oamenilor cărora le-am spus că nu voi participa la campania electorală nu pentru că nu aş vrea să susţin anumite idei şi anumite valori, ci pentru că mi-am luat un angajament. Realizator: Vă mulţumesc. Mulţumesc, domnule prim-ministru. 2016-10-27 17:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_lso_0652.jpgDragoș Dinu, propunerea premierului pentru ministrul Fondurilor EuropeneȘtiri din 27.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/drago-dinu-propunerea-premierului-pentru-ministrul-fondurilor-europenePremierul Dacian Cioloș a inaintat in această dimineață domnului președinte al Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire a domnului Dragoș Cristian Dinu in funcția de ministru al Fondurilor Europene. Dragoș Dinu este specialist in managementul public, inclusiv managementul fondurilor europene. Incepand cu anul 2008, a fost expert internațional și național in domenii precum analiză funcțională, planificare strategică, politici publice, analiză și dezvoltare instituțională. Din această calitate, a reprezentat instituții internaționale precum Banca Mondială sau UNICEF și a coordonat și implementat proiecte in instituții publice din Romania, Georgia, Estonia, Republica Moldova, Macedonia, Kosovo sau Serbia. Incepand cu luna mai 2016, a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. Rolul său in această echipă a fost concentrat pe procese majore și actuale care privesc gestionarea fondurilor europene precum: desemnarea autorităților de management pentru perioada 2014-2020 sau ridicarea și inchiderea condiționalităților ex-ante aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020. 2016-10-27 11:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-27-11-18-05big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea "România: oportunități de investiții într-o economie globală plină de provocări"Știri din 26.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-dacian-ciolo-la-dezbaterea-quot-romania-oportunitati-de-investitii-intr-o-economie-globala-plina-de-provocari-quotGalerie foto [Check against delivery] Vă mulţumesc! Mă bucur să vă văd aici, in Romania, după intalnirea noastră, din urmă cu caţiva ani, cand am pregătit actualul cadru multi-anual şi cand am discutat despre principalele politici europene. Ştiu că sunteţi un pro-european convins, dar şi unul foarte pragmatic şi realistic, iar de aceea, cred că prezenţa dumneavoastră astăzi, aici, in Romania, este foarte utilă pentru a avea o dezbatere despre Romania, despre evoluţia economică in Romania, dar şi despre viziunea dumneavoastră in ceea ce priveşte viitorul Europei, in acest context al situaţiei economice post-criză, pentru a lua in considerare atat oportunităţile, cat şi provocările din mai multe domenii. Intenţia noastră, in Romania, este de a folosi această oportunitate pentru a fi mai proactivi la nivel european, pentru a rămane pro-europeni, dar şi de a contribui la evoluţia Uniunii Europene şi ca, după perioada de aderare la Uniunea Europeană, să urmeze o perioadă de integrare reală. Aşadar, daţi-mi voie să vorbesc, acum, in romană, dacă sunteţi de acord. Cred că este o foarte bună oportunitate să discutăm şi intre noi şi, mai ales, in prezenţa, cum spuneam, a domnul ministru Schäuble, cu o vastă şi consistentă experienţă şi viziune europeană, să discutăm despre Romania ca o ţară a provocărilor, dar, in acelaşi timp, o ţară a oportunităţilor in această UE care este, din punctul meu de vedere, in plin proces de evoluţie. Romania are o evoluţie economică bună după ce a trecut prin criza financiară, criza economică din perioada 2008-2009 şi după aderarea la UE din 2007 - anul viitor o să sărbătorim 10 ani de la aderarea la UE -, dar ne amintim foarte bine şi entuziasmul de după aderare, care a fost ponderat de criza economică care a avut un impact şi asupra economiei Romaniei - Romania, care a fost obligată, in perioada respectivă, să facă, să ia nişte măsuri de reformă profund de costisitoare din punct de vedere social şi, aş indrăzni să spun, chiar şi politic. Iată insă că, din 2011 incoace, resimţim creşterea economică, cel puţin dacă ne uităm la cifre, dar o vedem şi in crearea de noi locuri de muncă, o vedem şi in dezvoltarea oportunităţilor de investiţii. Deci o creştere economică bună, dar in continuare facem faţă la anumite decalaje regionale intre regiunile din Romania, decalaje economice de dezvoltare intre diferitele categorii de populaţie şi nu intamplător, in acest sens, am venit anul acesta cu acel program anti-sărăcie, tocmai in ideea de a lua măsuri integrate şi pe termen lung pentru a reduce aceste decalaje. Şi, in continuare, mai avem de rezolvat şi decalajele intre mediul rural şi mediul urban, decalaje care au fost accentuate şi de migraţia forţei de muncă din Romania, mai ales in Europa de Vest, Europa de Sud-Vest. Deci suntem intr-un paradox in Romania, in care, pe de o parte, inregistrăm de caţiva ani de zile creştere economică şi, acum, provocarea este cum să transformăm această creştere economică in dezvoltare reală, care să se resimtă atat in reducerea decalajelor intre regiuni, cat şi intre diferitele categorii sociale sau intre sat şi oraş. Şi modul in care am abordat lucrurile in acest an, acest guvern fiind conştient de faptul că suntem intr-un an de tranziţie, un an electoral, pe de o parte, un an in care trecem de la un mod de guvernare - sper eu, la un altul mai pragmatic, mai predictibil, mai eficient - principalul nostru obiectiv sau obiectivul in jurul căruia am construit programul de guvernare şi modul in care am abordat politicile economice in acest an a fost acela de a asigura predictibilitate politicilor economice, predictibilitate politicilor fiscale şi, in acelaşi timp, de a antama anumite reforme care nu numai să nu afecteze negativ creşterea economică, ci chiar să o stimuleze, dar care să permită să canalizeze această creştere economică şi spre dezvoltare. Sau altfel spus, spre o mai bună eficienţă a utilizării, a canalizării acestei creşteri economice spre dezvoltare. Şi aici am inceput anumite lucruri dar care, cu siguranţă, vor trebui continuate in anii următori şi anume o creştere a eficienţei acţiunii statului in relaţie cu mediul de afaceri şi in politica distributivă, să spun aşa, in politicile sociale. O continuare a luptei impotriva corupţiei cu o focalizare, in anii următori, mai mult pe prevenţie şi pe educaţie, pentru că cred că nu e suficient să avem justiţia care să lupte impotriva corupţiei, ci cu toţii, dintre noi, dacă inţelegem că corupţia duce la sărăcie cronică, avem de schimbat multe lucruri in comportamentul nostru şi cu siguranţă aceste măsuri de luptă impotriva corupţiei ar putea duce şi la o eficienţă a acţiunii statului in economie şi in relaţiile cu cetăţenii şi, din această perspectivă, noi am inceput cu acţiuni, probabil, mai mici sau mai nesemnificative, in aparenţă, şi anume: măsuri de reducere a birocraţiei, măsuri de simplificare a legislaţiei, de clarificare a legislaţiei, insă aceste măsuri, in anii care vin, trebuie dublate cu susţinere politică, trebuie dublate şi de o reformă a administraţiei publice pentru mai multă eficienţă in administraţie şi pentru o orientare spre rezultat şi o orientare spre cetăţean. Şi sigur că această reformă a administraţiei publice nu se va putea face fără o depolitizare care, pentru mine, nu inseamnă o eliminare a politicului din relaţia cu administraţia, ci o clarificare şi o delimitare clară a relaţiei dintre politic, politicul guvernamental şi administraţia publică. Şi aici noi am inceput cateva lucruri pe care nu le-am dus mai departe, tocmai pentru că am conştientizat faptul că e nevoie de acest angajament şi această asumare politică a reformei administraţiei. Pe de altă parte, avem nevoie, in această reformă, şi de o regandire a modului de funcţionare a administraţiei, dar şi ceea ce am inceput noi să facem, o simplificare, debirocratizare şi o clarificare a acţiunii administraţiei in relaţie cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii. Deci, sunt lucruri pe care le-am inceput şi care cred că trebuie să continue. Apoi, tot vorbind de eficienţa intervenţiei statului in relaţia cu mediul economic, am inceput, de fapt am continuat, dar punand mai mult in practică, din punctul meu de vedere, decat in trecut, măsuri de guvernanţă corporativă, care să ducă la o creştere a eficienţei acţiunii statului, statul ca actor majoritar, ca acţionar majoritar in companii cu capital majoritar de stat, dar care acţionează pe piaţă şi care au un impact in modul in care funcţionează economia de piaţă in Romania. Aici, la fel, cred că, dacă vom inţelege că aceste companii unde statul are incă capital majoritar, care acţionează cu preponderenţă in domeniul energetic, in domeniul infrastructurii şi, in general, infrastructură de mai multe categorii, infrastructură de bază, importantă pentru dezvoltarea mediului de afaceri, deci, eficienţa acţiunii statului in funcţionarea acestor companii inseamnă nu doar o valorificare a capitalului statului in aceste companii, dar inseamnă şi creare de oportunităţi pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania şi pentru atractivitatea mediului de afaceri. Şi, de aceea, nu intamplător, companii private sunt foarte interesate, nu doar de politica bugetară a guvernului, dar şi de politica de guvernanţa corporativă, pentru că aceste companii ale statului pot să fie un asset, un avantaj in dezvoltarea economică, dar pot să şi franeze dezvoltarea economică dacă ele nu funcţionează după principii de transparenţă şi eficienţă. Şi aici, nu o să dezvolt acum, dar am luat mai multe măsuri pentru revizuirea legislaţiei, pentru mai multă claritate in legislaţie din acest punct de vedere şi pentru aplicarea a ceea ce inseamnă această legislaţie in recrutarea managerilor, a consiliilor de administraţie şi in modul in care urmează să definim priorităţile şi atribuţiile acestora. Apoi, avem un potenţial pe care il putem valorifica in continuare in anumite domenii ale economiei. Au fost luate anumite măsuri fiscale care şi-au arătat clar rezultatul in domeniul IT, de exemplu şi, in aceeaşi logică, am venit cu anumite măsuri, facilităţi fiscale in domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, pentru că, din punctul nostru de vedere, dezvoltarea economică viitoare şi, cu precădere aş spune, dezvoltarea industrială, va trece printr-o conexiune tot mai profundă cu rezultatele cercetării şi inovării. Avem nevoie nu doar să dezvoltăm industria ca atare, ci să dezvoltăm o industrie competitivă, să dezvoltăm o industrie cu valoare adăugată, care să producă valoare adăugată. Şi aici am luat nişte măsuri fiscale pentru a stimula cercetarea, dezvoltarea, inovarea, mai ales in domeniul industrial, dar, in paralel cu aceste măsuri, şi pentru creşterea valorii adăugate in economie, avem nevoie şi de o creştere a calităţii forţei de muncă. O problemă cu care incepe să se confrunte Romania este lipsa forţei de muncă calificată. Avem deja companii care au investit in Romania, in partea de centru, de vest a Romaniei şi care caută deja forţă de muncă in ţările vecine. Pe de altă parte, noi incă mai avem o rată a şomajului de peste 6%, chiar dacă ea este mai mică decat media europeană, dar incă avem o rată a şomajului, ceea ce inseamnă că avem un potenţial de forţă de muncă care, dacă este calificată, poate să fie orientată spre aceste locuri de muncă create prin investiţii, prin dezvoltarea economică. Deci, aici, formarea profesională, formarea duală, legătura dintre mediul de afaceri şi sistemul educaţional romanesc este foarte importantă in perioada următoare şi, cel puţin, vom lăsa o nouă legislaţie sau o legislaţie ameliorată din acest punct de vedere, dar aici mai sunt lucruri care incă mai trebuie făcute. Apoi, să nu uităm, Romania are incă - sigur, aici cifrele variază - oricum, cateva milioane de cetăţeni care lucrează in afara Romaniei, in mare parte in state membre ale UE. Probabil că unii dintre ei decid să se stabilizeze acolo, dar eu cred că avem un potenţial important pe care il putem valorifica, de reconectare a acestor romani care lucrează in afară cu cei din Romania. Şi aici, discutam cu dl Schäuble inainte, de avantajul pe care il are Romania in relaţia cu Germania prin prezenţa saşilor şi şvabilor, care au plecat de-acum caţiva ani in Germania, care sunt foarte bine inseraţi in societatea germană in momentul de faţă, care nu şi-au uitat rădăcinile şi aceste legături, privite intr-un mod foarte pragmatic, pot să fie şi sunt deja benefice şi pentru economia romanească şi pentru economia germană. Cred că, pornind de la această experienţă şi pe această logică, atunci cand punem la punct, punem in aplicare instrumente de sprijin pentru diaspora romanească, nu trebuie să inţeleagă intreprinderile romaneşti că o facem in dezavantajul lor sau privilegiem diaspora romanească. Eu cred că această conectare a capitalului autohton a companiilor romaneşti din Romania cu companii din alte state membre ale UE, prin intermediul diasporei, pot să fie benefice şi la o creştere a potenţialului capitalului romanesc, a capitalului autohton, care are nevoie de o piaţă mai largă decat piaţa romanească pentru a putea evolua, dar poate să ajute şi la o reintegrare socială sau o reconectare socială a diasporei cu realităţile din Romania. Eu, cel puţin, aşa văd lucrurile şi evoluţia pe viitor. Şi aici, cred că avem nevoie, cu siguranţă, să ne gandim la măsuri care să creeze oportunităţi şi pentru capital autohton, pentru a se dezvolta, pentru a progresa. Pentru că capital autohton inseamnă in mare parte IMM-uri, peste 90% IMM-uri, dar dacă, din motive politice, populiste, vom pune dezvoltarea capitalului autohton in opoziţie cu capitalul străin, cred că toată lumea are de pierdut şi, in cele din urmă sau in primul rand, are de pierdut cetăţeanul roman şi dezvoltarea economică a Romaniei. Deci, cred că trebuie să găsim inteligenţa, inţelepciunea pentru a face in aşa fel incat dezvoltarea potenţialului capitalului autohton să se facă in paralel cu valorificarea investiţiilor străine de care avem in continuare nevoie in Romania in mai multe domenii ale economiei, dar şi in infrastructură. Apoi, in viitor, cred că trebuie să ne concentrăm nu doar pe cifre privind dezvoltarea economică, ci mai ales pe creşterea calităţii dezvoltării economice. O dezvoltare economică durabilă, din punctul meu de vedere, inseamnă o creştere a valorii adăugate, care este produsă in economie, şi de ordin calitativ şi, in acelaşi timp, măsuri pe termen scurt şi măsuri de reforme imediate şi de o viziune pe termen mediu. Şi, in această... sau pornind de la acest obiectiv, am venit cu propunerea programului pe care l-am numit Romania competitivă, care propune cateva măsuri, domenii de intervenţie pentru o perspectivă a dezvoltări economice a Romaniei in următorii ani, pană in 2020, şi care presupune nu doar măsuri care vizează direct domeniul economic, ci şi măsuri care vizează educaţia, sănătatea, infrastructura de care avem nevoie sau unde avem nevoie de reformă pentru dezvoltarea economică pe viitor. Sigur, alături de măsuri care să stimuleze dezvoltarea pieţei de capital, care să stimuleze adaptarea forţei de muncă la cererile economiei romaneşti de astăzi, o economie in evoluţie. Apoi, in incheiere, cateva cuvinte şi despre evoluţia economiei din Romania şi evoluţia UE, pentru că nu doar datorită Brexit-ului, nu doar datorită crizei economice prin care am trecut, din mai multe motive şi datorită faptului că UE a cunoscut un proces amplu de extindere, dar care, din punctul meu de vedere, nu a fost suficient urmat şi de un proces de reală integrare intre noile state membre, sau cele din Estul Europei şi cele din Vest, cred că in anii următori putem transforma acest context in oportunitate pentru a redefini UE in aşa fel incat ea să fie mai apropiată de cetăţeni, concentrată pe mai mult pragmatism şi mai multă eficienţă şi aici, sigur, Romania - ii spuneam şi dlui ministru Schäuble - Romania doreşte să fie un partener mult mai pro-activ sau un stat menbru mult mai pro-activ la nivel european, să vină cu idei in aşa fel incat instrumentele pe care le avem la nivel comunitar să producă, intr-adevăr, mai multă siguranţă pentru cetăţeni şi să producă mai multă prosperitate şi dezvoltare. Şi cred că, inevitabil, trebuie să ne gandim, in paralel cu aceasta, la modalitatea in care incităm tinerii. Eu, ca să spun proaspăt fost tanăr, sunt unul dintre cei care a beneficiat de această deschidere a Romaniei spre UE, de această liberă circulaţie in Europa şi cred că această nouă generaţie, care trece printr-o perioadă dificilă in momentul de faţă, pentru că şomajul, in cea mai mare parte, este concentrat in randul noii generaţii, deci dacă Europa va produce prosperitate, Europa trebuie să producă prosperitate in primul rand in randul tinerilor, nu doar pentru că aici sunt riscurile cele mai mari, dar şi pentru că, dacă aceşti tineri nu cred in capacitatea Europei de a produce prosperitate, atunci vedem, din punctul meu de vedere, vedem viitorul Europei cu riscuri foarte mari. Deci și de asta cred că trebuie să conectăm viziunea privind UE cu viziunea pe care o avem pentru tinerii noştri şi pentru noua generaţie. Şi aici ne aşteaptă o perioadă cu un /.../ şi in privinţa UE, cum spuneam - nu doar datorită Brexit-ului, dar şi datorită Brexit-ului - o pregătire a unui nou buget al UE pentru perioada de după 2020, regandirea unor instrumente de politici europene pentru mai multă eficienţă şi pentru a le orienta spre rezultate in dezvoltarea economică şi socială europeană şi o să inchei cu aceasta, spunand că Romania este cu atat mai interesantă să fie parte activă in acest proces de reflecție in următorii ani, cu cat in 2019, in primul semestru, Romania va asuma Preşedinţia Consiliului UE şi mi-aş dori ca Romania să facă dovada consistenţei in capacitate vizionară şi prospeţime, pe care o poate aduce in UE cu această ocazie. Dar asta presupune să fim implicaţi in tot acest proces incă de acum. O să inchei aici, dorind să mulţumesc incă o dată domnului Schäuble pentru această vizită, incă o dată, dincolo de poziţia pe care o are in momentul de faţă in Germania, cunoscandu-l personal şi urmărindu-i cariera, este unul din oamenii cu o profundă convingere europeană, ştiind să fie critic atunci cand e nevoie, ştiind să fie un fervent susţinător al politicilor europene atunci cand ele sunt atacate pe nedrept. Deci eu, cel puţin, am foarte mare incredere in analiza şi punctul de vedere al domnului Schäuble. Vă mulţumesc. 2016-10-26 19:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_080.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la Centrul Tehnic Titu al Grupului RenaultȘtiri din 26.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-centrul-tehnic-titu-al-grupului-renaultGalerie foto Conferință de presă a premierului Dacian Cioloş la Centrul Tehnic al Grupului Renault de la Titu [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doamnelor şi domnilor, intr-adevăr, in urmă doar cu cateva săptămani, am fost in vizită la Dacia, la Mioveni şi am promis atunci că o să vin să vizitez şi Centrul de Tehnologie de la Titu, nu doar pentru că personal eram interesat să văd acest centru, să-l vizitez după ce am auzit vorbindu-se de mai multe ori de performanţa de aici, dar şi pentru a da un semnal de, să spun aşa, trecere intr-o nouă eră şi in industria romanească şi de ce nu, in industria automobilă romanească, unde ne dorim nu doar construcţia de maşini, de autoturisme, dar ne dorim, aşa cum statul investeşte, şi sectorul privat să investească din ce in ce mai mult şi in partea de cercetare-dezvoltare. Nu doar pentru că acesta este viitorul dezvoltării sectorului industrial, dar şi pentru că Romania are un potenţial de valorificat in acest domeniu, al ingineriei, al cercetării, dezvoltării şi inovării aplicate şi cred că a sosit vremea să creăm condiţii din ce in ce mai bune pentru ca acei specialişti romani care, in momentul de faţă sunt nevoiţi să meargă in altă parte pentru a caştiga mai bine şi pentru a-şi pune in valoare competenţele, să poată să rămană in ţară şi să contribuie la dezvoltarea performanţei şi a competitivităţii sectorului industrial, şi aici mă refer, in particular, la sectorul de automobile, unde Romania are o istorie, unde romanii au ştiut să valorifice această experienţă după Revoluţie. Sper, deci, să vedem in anii care vin, din ce in ce mai multe mari grupuri producătoare de automobile care să investească nu doar in partea de producţie, dar şi in partea de cercetare-dezvoltare-inovare. La Renault, din ce am inţeles din discuţiile de astăzi, 20%, deci o cincime din activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a intregului grup este făcută in Romania. Este drept că şi modelul acesta sau categoria de global axis, modelul Dacia, oferă o perspectivă bună de dezvoltare pentru anii următori, dar in felul acesta, am reuşit să valorificăm nu doar experienţa trecutului in industria de automobile, dar incepem să valorificăm din ce in ce mai bine şi viitorul pe care-l putem avea prin menţinerea acasă in Romania a cercetătorilor, a celor care lucrează in cercetarea aplicată. Şi este unul din motivele pentru care, in acest mandate, am insistat să luăm această măsură de eliminare a impozitului pe salarii pentru cercetătorii care lucrează in sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Am discutat şi despre aceste aspecte. După ce am elaborat şi acum sunt in implementare actele normative in această direcţie, am primit şi cateva sugestii despre cum pot ele să fie ameliorate pentru a corespunde mai bine unor centre de cercetare-dezvoltare-inovare mai mari pentru ca acest regim să poată să fie aplicat mai uşor. Pe de altă parte, am vrut să văd şi cum evoluează modelele Dacia. Trebuie să vă spun că am fost plăcut surprins după ce chiar anul trecut am avut ocazia, cateva luni, să conduc un Duster. Este altceva să conduci acum un Duster care are cutie automată, sigur nu vreau neapărat să fac publicitate acestei catogorii, dar este pentru mine un senzor de evoluţie important cand poţi să vezi că, şi pe un astfel de model cu un preţ accesibil, poţi să ai o tehnologie care-ţi dă şi un confort nu doar in buzunar, dar şi in circulaţie. Deci, ceea ce am văzut astăzi in centru, aici, discutand cu caţiva dintre inginerii, cercetătorii care lucrează aici, mă face să fiu increzător că industria de automobile din Romania are perspectivă. Apoi, sigur, am avut ocazia să trecem in revistă mi multe măsuri pe care le-am luat şi care, sper eu, să continue in anii următori pentru a stimula achiziţia de autoturisme noi, mai puţin poluante şi sper, apropo de actualitate, in acest sens, să inţeleagă toată lumea in Romania ca este uşor să tai taxe şi poate să fie chiar impresionant din punct de vedere electoral, dar trebuie să te gandeşti şi ce pui in loc. Nu neapărat ce taxe pui in loc, dar taxa de timbru de mediu, de exemplu, care a fost eliminată astăzi. Și noi, guvernul, am susţinut eliminarea acestei taxe şi inlocuirea cu un alt sistem de taxare, nu pentru că vrem noi să fim mai răi cu romanii şi să-i punem să plătească taxe, ci pentru că această taxă de timbru de mediu, in primul rand, suntem de acord, ea trebuie să fie una mai adaptată realităţii de fapt, dar avem nevoie de un astfel de sistem de colectare de fonduri, pentru a putea alimenta in continuare Fondul de mediu, pentru a putea finanţa programul Rabla, pentru a putea finanţa programul Casa Verde. In momentul de faţă, cu eliminarea acestei taxe, practic eliminăm şi sursa de finanţare pentru Fondul de mediu pentru anul viitor, deci asta inseamnă că n-ar mai trebui să avem programul Rabla sau ar trebui să-l alimentăm din bani de la buget. Deci, sper eu să găsim impreună inţelepciunea pentru a reduce cat mai mult posibil taxele şi birocraţia pentru romani şi, pe de altă parte, eliminarea taxelor nu inseamnă neapărat şi eliminarea birocraţiei, dimpotrivă, ea poate să fie amplificată, dar cu siguranţă sunt multe taxe pe care romanii le plătesc in momentul de faţă şi care nu prea işi au rostul, care inseamnă mai multă birocraţie. Insă trebuie să ne gandim, pe de altă parte, şi la ce punem in loc, pentru a putea finanţa alte programe care sunt tot in interesul romanilor şi, mai ales, in interesul viitorului şi a perspectivei de evoluţie a unor sectoare in Romania. Vă mulţumesc. Dacă aveţi intrebări. Reporter: Aveţi in plan să contestaţi la Curtea Constituţională acea decizie a parlamentului de a elimina respectivele taxe, prin urmare şi timbrul de mediu? Dacian Cioloş: Nu ştiu, o să văd care este analiza ministerelor responsabile cu acest lucru. Vreau să precizez incă odată: nu numai că nu suntem impotriva eliminării taxelor, chiar şi noi am eliminat unele taxe şi, de altfel, mă bucur să văd că această idee a debirocratizării - pe care am lansat-o şi care n-a insemnat doar vorbe, ci sunt lucruri foarte concrete care deja işi fac efectul pozitiv - această idee prinde şi că sunt şi alţi actori politici care se gandesc la acest lucru, insă nu cred că trebuie să trecem dintr-o extremă in alta. Deci, susţinem in continuare ideea de promovare legislativă care să ducă la debirocratizare şi, acolo unde este cazul, chiar la eliminarea unor taxe. Chiar am dat aviz pozitiv acestui proiect de lege cu observaţii, iar observaţiile au fost exact de această natură, că in unele cazuri, eliminand taxele respective, asta inseamnă mai multă presiune pe buget, ceea ce se poate traduce, in caţiva ani de zile, intr-o creştere a impozitelor. Deci, aici trebuie să vedem, de fapt, de unde finanţăm anumite acţiuni, anumite programe care erau finanţate prin aceste taxe. O să văd care este analiza ministerelor şi o să decidem dacă este cazul sau nu contestăm la Curtea Constituţională nu legea ca atare, ci anumite elemente din această lege. Din cate am inţeles, este eliminată taxa TV. In momentul de faţă, practic, suntem in afara legii, pentru că, din cate m-au informat colaboratorii, legea spune că statul nu poate să finanţeze o televiziune publică 100% din bugetul de stat, din diferite motive pe care nu vreau să le dezvolt aici. Unul dintre elementele de independenţă a Televiziunii publice e legat şi de sursa de finanţare. Deci, trebuie să ne gandim, de fapt, la ce vrem in loc, şi chiar m-aş bucura ca cei care au decis aceste lucruri să vină să ne spună la ce se gandesc pentru viitor. Noi mai avem mandat cateva luni de zile, dar dacă ar exista o perspectivă, cel puţin pentru TVR, să ştie care este viziunea partidelor politice legată de modul de finanţare a Televiziunii, atunci am putea discuta altfel. Eu nu vreau să intru intr-o dispută de nici o natură, cu nimeni, legat de acest lucru, doar că cred că trebuie să fim responsabili in deciziile pe care le luăm. Reporter: In urma eliminării acestor taxe, care ar fi efortul bugetar suplimentar care ar trebui făcut anul viitor pentru suportarea atat a datoriilor TVR, cat şi a retehnologizării Radioului public? Dacian Cioloş: Cred că in punctul de vedere pe care l-am trimis parlamentului există o evaluare foarte clară şi puteţi să vedeţi acolo. Din cate ţin minte, este vorba de peste un miliard şi jumătate de lei, dacă nu mă inşel. Dar aveţi datele mai precise in punctul de vedere pe care l-am trimis la parlament. Reporter: Guvernul dvs. a vorbit despre varianta in care taxa de mediu să fie inclusă in preţul carburantului. Această variantă nu ar putea fi considerată discriminatorie, din moment ce o maşină veche şi o maşină nouă consumă poate la fel de mult? N-ar trebui făcută departajarea cumva? Dacian Cioloş: Nu. Aici, eu am cerut Ministerului Mediului să analizeze mai multe opţiuni, pornind şi de la experienţa altor state membre din UE cu un altfel de sistem de taxare care este şi mai echitabil şi care este şi conform legislaţiei europene, deci o să ii las pe ei să vă explice care sunt diferitele opţiuni posibile. Le-am cerut să organizeze şi o dezbatere publică pe acest subiect şi să vedem şi din perspectiva consumatorului, cel care utilizează vehiculele, care circulă, şi din perspectiva celorlalţi actori implicaţi sau interesaţi de acest lucru, care e varianta cea mai echitabilă şi care e cea mai aproape de realitate. Important este să plăteşti cat mai puţin, dacă poluezi cat mai puţin. Trebuie să fie şi un sistem care să fie uşor de implementat, să nu fie birocratic. Deci, aici o să-i las pe cei de la Ministerul Mediului să vă spună care sunt diferitele opţiuni. Reporter: Voiam să vă intreb, nu ştiu dacă aţi discutat şi despre autostradă, problema stringentă a celor de la Dacia, ce promisiune le-aţi făcut sau dacă aveţi vreo promisiune pentru ei. Dacian Cioloş: Le-a spus domnul ministru al transporturilor, care a fost şi dansul prezent aici. In primul rand, le-a confirmat faptul că obiectivul nostru e ca, pană la sfarşitul anului, să lansăm licitaţii pe studii de fezabilitate, pe proiecte tehnice, chiar pe inceperea de lucrări, pe cat mai multe, dacă nu pe toate proiectele care sunt blocate, dintr-un motiv sau altul. Am găsit, cand am venit, in noiembrie anul trecut, aproape toate proiectele blocate. Dorim să lăsăm aproape toate proiectele relansate. Legat de Autostrada Sibiu-Piteşti, urmează să fie finalizat studiul de fezabilitate pe anumite loturi din această autostradă - pe capete, cel puţin - şi pentru acele loturi să lansăm din nou licitaţiile. Apoi, pentru proiectul tehnic - la inceputul lui decembrie, am inţeles de la Ministerul Transporturilor, urmand ca două săptămani mai apoi, deci tot inainte de sfarşitul anului, pe măsură ce avem finalizate şi celelalte loturi, să lansăm licitaţia şi acolo. O să vă dea domnul ministru, cu siguranţă, mai multe detalii. Chiar aici, dacă doriţi, vă poate explica mai bine cum stau lucrurile. Oricum, obiectivul este să lansăm licitaţiile pentru proiectul tehnic şi apoi partea de execuţie pe Autostrada Sibiu-Piteşti, in aşa fel incat, dacă nu in 2021, cel tarziu in 2022 să putem finaliza aceste lucrări. Dacă ne ţinem de calendarul acesta... Reporter: Vă mulţumim frumos! 2016-10-26 08:58:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_renault.jpgExpoziția “Personalităţi ale Marelui Război”, la Palatul VictoriaȘtiri din 25.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/expozitia-personalitati-ale-marelui-razboi-la-palatul-victoria In perioada 25 octombrie - 7 noiembrie, Holul Oglinzilor din Palatul Victoria găzduiește expoziţia cu tema Personalităţi ale Marelui Război, organizată de Departamentul CENTENAR din cadrul Guvernului Romaniei, in parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei. Plasată in contextul manifestărilor ce au rolul de a marca implinirea a 100 de ani de la intrarea Romaniei in Primul Război Mondial, Expoziţia va include prezentarea obiectelor de patrimoniu care au apaţinut Generalului Eremia Grigorescu, precum şi a unor fotografii ce surprind imagini privind participarea trupelor Armatei Romane la Marele Război. Vernisarea Expoziţiei Personalităţi ale Marelui Război va avea loc miercuri, 26 octombrie, ora 9.45, inaintea Şedinţei de Guvern, şi va include un scurt ceremonial militar, precum şi un moment demonstrativ al Asociaţiei - Tradiţia Militară. 2016-10-25 18:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-25-06-22-55big_5.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia aniversării Majestății Sale Regele MihaiȘtiri din 25.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-ocazia-aniversarii-majestatii-sale-regele-mihaiGandul meu se indreaptă astăzi către Regele Mihai, personalitate al cărei destin s-a impletit armonios cu istoria și evoluția Romaniei moderne. Simbol al demnității, curajului și dragostei de țară, Regele Mihai și Casa Regală au fost in ultimii 26 de ani promotori ai revenirii Romaniei in familia națiunilor libere și s-au dedicat apărării valorilor democratice și libertăților fundamentale. Am invățat de la Majestatea Sa faptul că democrația și libertățile nu sunt caștigate pentru totdeauna și trebuie apărate zi de zi, an de an, generație cu generație. Și că loialitatea și spiritul de răspundere sunt constante care ne insoțesc și la care ne raportăm cu statornicie. Ii urez astăzi Majestății Sale Regele Mihai sănătate și putere! La mulți ani, Majestate! 2016-10-25 14:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-25-02-25-52big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul "Topul Național al Firmelor Private din România"Știri din 25.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-quot-topul-national-al-firmelor-private-din-romania-quotGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş, la Topul Naţional al Firmelor Private din Romania [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Vă mulţumesc in primul rand pentru această invitaţie! Am răspuns cu plăcere pentru că ştiu că reprezentați IMM-urile, cea mai mare parte, de departe cea mai mare parte a intreprinderilor romanești care sunt IMM, reprezentați partea dinamică a economiei romanești, cea cu o foarte bună capacitate de adaptare. Sigur, spunea aici domnul Rudniţchi, vă propunea să menționați in ce măsură cifrele bune pe care le avem legat de creșterea economică se regăsesc in activitatea dumneavoastră, se regăsesc in mod benefic in activitatea dumneavoastră. Şi eu aş fi curios să aflu, conştient fiind de faptul că una sunt cifrele de pe hartie şi alta este cateodată realitatea de pe teren. Altfel spus, nu este suficient să avem creştere economică pe hartie dacă nu găsim modalitatea pentru ca această dinamică a economiei reflectată in cifre să poată să se răsfrangă şi asupra dezvoltării mediului antreprenorial pentru că, o să repet de cate ori va fi nevoie, mediul antreprenorial inseamnă locuri de muncă, locurile de muncă inseamnă bani la buget, inseamnă posibilitatea de a plăti pensiile, inseamnă posibilitatea de a finanța administraţia şi de a ajuta să funcționeze statul şi de a da o dinamică dezvoltării sociale, pană una alta. De aceea, la instalarea acestui guvern, din discuţiile pe care le-am avut cu mediul de afaceri, sigur in primul rand am luat decizia să asigurăm pe cat posibil predictibilitate intr-o perioadă in care - şi in preajma campaniei electorale - există foarte multe tendințe de a schimba legi, de a veni cu legi noi care nu totdeauna ajută la coerența cadrului legislativ. Deci, in ideea aceasta a predictibilității am hotărat să aplicăm deciziile luate de guvernul precedent in domeniul economic dar, aşa cum imi spunea şi domnul Jianu, sunt nişte lucruri pe care le-am ințeles din discuții cu o parte din dumneavoastră, că nu este suficient să nu mai adoptăm legi inutile sau care creează impredictibilitate, dar că este important să reducem pe cat posibil birocraţia, să facem in aşa fel incat legile pe care le avem, aplicarea acestor legi să aibă o sarcină birocratică cat mai redusă pentru dumneavoastră. Şi de asta am atacat acest domeniu cu măsuri de reducere a birocrației, o temă la care continuăm să lucrăm. Avem in lucru incă un pachet de simplificare şi de debirocratizare la Ministerul de Finanţe, care impreună cu ANAF, mai ales, dar nu numai, au supus dezbaterii publice deja o serie, o listă de măsuri dintre care o mare parte vin din sugestii pe care le-aţi făcut dumneavoastră. Apropo de ce spunea şi domnul Jianu, de primul punct pe care l-a ridicat, reducerea birocrației, avem aici nevoie de simplificarea legislativă pe cat posibil şi eu aş zice o simplificare legislativă făcută inteligent. Pentru că, sigur, este uşor să suprimi anumite legi, să tai anumite taxe, dar poţi să rezolvi o problemă intr-o parte şi să creezi o problemă in altă parte, pe care pe urmă este mult mai greu şi mai complicat să o corectezi. Deci de asta am luat lucrurile la rand şi această idee de debirocratizare cred că trebuie să continue indiferent ce se intamplă după alegeri şi trebuie să continue in relaţie cu dumneavoastră, pentru că noi nu avem nevoie doar de o simplificare legislativă, avem nevoie de o schimbare de cultură instituțională. Spunea şi domnul Jianu de faptul că măsurile preventive ar trebui să domine sau, in mod clar, să preceadă măsurile punitive, in acest sens am cerut şi conducerii ANAF să abordeze lucrurile in proceduri, in modul de lucru, dar pot să vă spun că şi acolo, la fel ca şi in alte instituții ale statului, avem nevoie, in paralel cu schimbarea legislaţiei sau simplificarea ei, să formăm intr-o altă mentalitate şi funcționarii care lucrează cu companiile şi aici avem nevoie de conlucrarea şi de ajutorul dumneavoastră. Apoi, vorbeați de acces la finanțare. Şi aici, anul acesta, dincolo de faptul că pe fondurile europene ne-am concentrat atenția pe trei domenii importante: in primul rand lucrul pe sistemul informatic şi pe partea procedurală pentru a putea pregăti acreditarea. Sunt nişte intarzieri, o parte din ele, nu pentru a da vina doar pe guvernul precedent, dar o parte din ele vin şi, din punctul meu de vedere, datorită modului cum a fost gandit sistemul inainte, un sistem complex informatic, care, sigur, dacă el s-ar duce la bun sfarșit, construirea lui ar putea să insemne o performanță, pentru că am putea informatiza tot procesul, dar faptul că am pornit cu această ambiție foarte ridicată ne duce acum la nişte intarzieri pe care incercăm să le recuperăm. Pe de altă parte şi in paralel cu asta, am dat drumul la apeluri, la proiecte şi există deja apeluri de proiecte pentru programe operaționale, pentru măsuri care insumează cateva miliarde de euro, urmează acum, sigur, faza de semnare a contractelor şi de inceperea derulării acestor proiecte. Şi un al treilea element esenţial, fără de care nu vom putea face plăți sau nu vom putea primi rambursări de la Comisie, o a treia temă este rezolvarea condiționalităților ex-ante care au fost negociate de fostul guvern cu Comisia Europeană şi pe care acum trebuie să le ducem la indeplinire inainte de a incepe solicitarea de finanțare. Dincolo de asta, de fondurile europene, ne-am gandit şi la finanțarea, la creditarea IMM-urilor. Aici aş aminti doar Programul Operaţional Inițiativa pentru IMM, un program cu o alocare de aproximativ 100 de milioane de euro. Tocmai s-a semnat recent acordul cu Fondul European de Investiţii, cu Banca Europeană de Investiţii şi Guvernul Romaniei pentru a putea incepe derularea acestui program care presupune, deci, o alocare de 100 de milioane de euro şi care ar putea atrage credite de 400 de milioane de euro pentru circa 2.500 de intreprinderi mici şi mijlocii, care ar putea beneficia de acest program. La aceasta se adaugă şi programele de minimis, administrate de Agenția pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-uri. Aş aminti, totodată, şi programele - Romania Start-up Plus, - Programul Diaspora Start-up. Sigur, am avut o discuţie cu domnul senator inainte: de ce un program separat pentru diaspora, de ce să facem această diferenţiere, de ce dăm celor din diaspora şi nu celor din Romania, de asta am menţionat cele două programe, pentru că vizăm şi intreprinderile din Romania, dar cred că este benefic şi pentru economia Romaniei să-i stimulăm pe cei care vor să se intoarcă acasă sau cei care vor să investească acasă să poată să o facă. Şi din punctul meu de vedere, pe termen mediu, această intoarcere cel puţin investițională a romanilor din diasporă poate să fie utilă pentru că o astfel de experiență din, mă gandesc mai ales in state membre din UE, dar nu numai, aceşti oameni investind acasă pot apoi la randul lor, impreună cu unii dintre dumneavoastră, ei cunoscand mediul investițional şi de afaceri din acele ţări, dumneavoastră avand de multe ori anumite produse care pot fi comercializate pe piețele respective, ne putem gandi şi la joint-venture pentru a ieşi şi in afara Romaniei, a ieși pe piaţa europeană. Pentru că vorbim de IMM din nişte analize pe care le-am făcut noi la inceput de an, şi aici probabil domnul Pislaru o să vă spună mai multe pentru că inainte de a ocupa responsabilitatea de ministru al muncii am lucrat mult şi pe această temă a IMM-urilor la Cancelarie şi ce am constatat că performanța IMM-urilor tinde să stagneze după ce atinge un anumit nivel de dezvoltare. Avem nevoie pentru a dezvolta capitalul romanesc, pentru a creşte performanța şi capacitatea lui investițională să vedem cum să facem ca să putem trece de acel prag şi, din punctul meu de vedere, una din posibilități, oricum cand vrei să te dezvolți ca şi companie de multe ori nu iți mai ajunge piaţa locală, ai nevoie să intri şi pe alte piețe. Şi aici avem nevoie şi de măsuri care să stimuleze exportul, dar să stimuleze exportul durabil, acolo unde există o cerere sustenabilă pentru produse cu performanță competitivă romanească. Dar cred că avem nevoie să ne gandim şi la aceasta, la extinderea zonei de producţie şi a pieței companiilor romanești, intreprinderilor mici şi mijlocii romaneşti care pot să devină intreprinderi medii vizand şi alte pieţe şi de desfacere, dar şi de producţie decat cea romanească. Deci avem nevoie de această cunoaștere şi a altor pieţe decat cea romanească şi cred că trebuie să folosim toate mijloacele pe care le avem, nu doar financiare, ci şi de resurse umane. Din acest punct de vedere, o relație mai stransă intre companiile romanești din ţară cu potenţialele companii romaneşti din diaspora cred că poate să fie foarte utilă. Deci asta, legat de finanţare. Legat de forţa de muncă, n-o să iau painea de la gură domnului ministru şi n-o să intru prea mult in detalii. Aţi văzut că ne-am gandit la cateva măsuri prin care să facilităm accesul la forța de muncă, chiar dacă avem, de multe ori, lipsă de forță de muncă concentrată in anumite zone din ţară, in general in jumătatea de vest a ţării, şi avem forță de muncă disponibilă şi neutilizată in jumătatea de est a ţării, acolo unde şi investițiile sunt prezente mai puţin. Sigur, aici avem nevoie, pe termen mediu, de cateva măsuri ca să reechilibrăm lucrurile, dar pe termen scurt şi mediu am venit cu cateva măsuri. Domnul ministru, cu siguranţă, o să vi le prezinte mai in detaliu, pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde există şi ofertă de locuri de muncă. Vorbim aici sau am vorbit, in primul rand, de măsuri pe termen scurt, măsuri imediate, măsuri pe care le-am luat in cursul acestui an. Am considerat că trebuie să folosim această oportunitate, acest an electoral şi pentru a gandi puţin pe termen mediu. Domnul Jianu spunea de acel program de guvernare propus de intreprinderile romanești partidelor politice. Noi am propus, in conlucrare şi cu o parte din dumneavoastră, prin dezbaterile pe care le-am organizat, dar inclusiv in faza de redactare, acel program numit Romania competitivă, in care venim cu cateva măsuri care, din punctul nostru de vedere, ar fi util să fie aplicate in următorii ani, pană in 2020, care să vizeze atat direct mediul de afaceri, dar să vizeze şi alte domenii care au un impact asupra evoluției mediului de afaceri. Mă gandesc aici, in primul rand, la infrastructură, mă gandesc la educaţie, la sănătate, mă gandesc şi la stimularea unor domenii cum sunt, de exemplu, industriile creative, cum este cercetarea-dezvoltarea, cateva domenii, cateva teme care pot să ducă la creșterea valorii adăugate a capitalului investit, pentru că cred că nu e suficient să ne uităm la volumul capitalului investit. Din ce in ce mai mult trebuie să vedem cum putem creşte valoarea adăugată a capitalului investit şi cum putem creşte competitivitatea economiei romanești, pentru că competitivitatea doar prin costul de producţie şi prin preț nu mai e suficientă. Vorbim in domeniul industrial din ce in ce mai mult de industria 4.0, industria care se bazează şi pe informatică, pe cercetare-dezvoltare, şi avem un potențial aici important şi in Romania. Cred că trebuie să fim in măsură să facem conexiuni intre diferite sectoare ale economiei, in aşa fel incat să poată să profite, să beneficieze toată lumea şi să beneficieze economia romanească, in primul rand. Şi cred că in felul acesta vom putea vorbi, in anii următori, de o creştere economică cu impact pozitiv asupra dezvoltării sociale şi asupra nivelului de trai din Romania şi asta depinde in mare măsură de dumneavoastră, de măsura in care reușiți să asigurați continuitate performanței, dar sunt conștient, depinde in mare măsură şi de capacitatea statului de a ințelege modul cel mai eficient in care poate să sprijine sectorul economic şi sectorul productiv, in primul rand. Mult succes! Felicitări celor care sunt premiați astăzi şi sper ca impreună să facem in aşa fel in cat creșterea economică să nu mai fie doar o cifră frumoasă de raportat de cateva ori pe an, ci să fie o realitate in economia şi in societatea romanească. Mulţumesc. Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloş [Check against delivery] Reporter: Domnule premier /...;/ 101 taxe, ieri, din legea domnului Dragnea de la Parlament. Dacian Cioloș: Noi am dat un punct de vedere pe acest lucru, sunt unele taxe care, din punctul nostru de vedere, pot fi eliminate fără probleme. Sunt alte taxe care, dacă sunt eliminate și nu se clarifică situația bugetară pentru anumite instituții, riscă să pună niște probleme. O să vedem ce votează Parlamentul. Vreau să vă mai fac niște precizări legate de acea solicitare la CCR de clarificare pentru legea privind creditele in franci elvețieni. Vreau să precizez din start că Guvernul a susținut această lege, a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le este pus in pericol venitul lunar datorită ratelor la bancă in urma modului cum au evoluat aceste credite.Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem impotriva ei, ci pentru că, considerăm că sunt acolo cateva elemente, așa cum a fost votată ea de Parlament, pentru că ,din păcate Parlamentul nu a luat in considerare amendamentele pe care le-am propus care, din punctul nostru de vedere ar fi făcut-o aplicabilă. Dacă nu clarificăm constituționalitatea acum, inainte de a intra in vigoare, există riscul ca ea să producă efecte și peste cateva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva poate să o atace și atunci va crea mai multe probleme celor care așteaptă să li se rezolve problemele. Deci, vrem să vedem dacă sunt elemente de neconstituționalitate să le clarificăm acum și vă promit că, in măsura in care CCR va da un răspuns rapid, Guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri in lege, in așa fel incat ea să aibă această adresabilitate către oamenilor care chiar au probleme, și nu pentru speculatori. Cand vorbesc de potențiali speculatori, din cele cateva zeci de mii de creditori in franci elvețieni sunt 200 de creditori care au luat imprumuturi de peste 250 de mii de franci elvețieni și cei 200, din cate am ințeles, totalizează peste 1 miliard de lei din cei 5 și ceva miliarde lei care au fost imprumutați. Nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elvețian, să tragă ponoasele acum cei care intr-adevăr au probleme. Acestea a fost motivul pentru care am trimis această lege la CCR și, in măsura in care vom avea răspunsul rapid de la CCR, vom veni și cu măsurile pentru a corecta aceste lucruri pentru ca această lege să poată să fie aplicată, fără riscul ca ea să poată fi atacată ulterior după ce iși face efectele. Vă mulțumesc. 2016-10-25 10:39:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_80808080808.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul Zilei Armatei RomâneȘtiri din 25.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-prilejul-zilei-armatei-romaneGalerie foto Mai mult decat o instituție a statului, Armata Romană este un simbol și un reper fundamental pentru națiunea romană și, totodată, pilonul pe care Romania a construit și consolidat prioritățile de politică externă. In pofida temerilor și indoielilor cărora societatea le-a făcut față de-a lungul timpului, Armata a rămas un etalon al increderii pentru romani și, in egală măsură, pentru partenerii străini. Este respectul obținut și consolidat prin loialitate, devotament și curaj, valori dovedite de militarii noștri atat in țară, in misiunile de salvare și protejare a vieților semenilor, amenințați de inundații sau alte calamitați naturale, cat și in teatrele de operații din afara granițelor. In urmă cu cateva zile am fost, impreună cu ministrul Apărării, Mihnea Motoc, in teatre de operații din Sarajevo și Pristina. Am vrut să le fim aproape militarilor aflați in misiune in Balcanii de Vest, unde prezența Romaniei are importanță strategică, prin contribuția la menținerea păcii și construcția economică a zonei. Le-am strans mana militarilor noștri și le-am mulțumit pentru faptul că reprezintă cu mandrie și onoare Romania, că datorită lor și a camarazilor din teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan, din misiunile de monitorizare și observare ale ONU și OSCE, țara noastră este acum un furnizor de securitate și stabilitate la frontiera estică a NATO și a UE, un partener serios și credibil pentru comunitatea internațională. Acest statut implică și responsabilități crescute. Avem responsabilitatea de a ne asigura şi intări, in același timp, apărarea națională, dar şi de a contribui la asigurarea apărării colective in cadrul NATO. Introducerea recentă in serviciul Forțelor Aeriene Romane a primelor șase avioane F-16 achiziționate de Romania este expresia unei bune ințelegeri a adaptării propriului sistem de apărare și, implicit, a responsabilității pe care o avem la garantarea securității. Tot o responsabilitate asumată este creșterea bugetului destinat apărării la un nivel de minim 2% din PIB, in 2017, şi menținerea cel puțin la acest nivel pentru următorii 10 ani. Romania nu este numai un furnizor de securitate. Țara noastră beneficiază de cea mai importantă garanție de securitate din istorie, prin operaționalizarea, in luna mai a acestui an, a facilității antirachetă de la Deveselu. Nu am fi ajuns aici fără militarii care au slujit țara cu devotament și credință. O națiune care nu-și respectă eroii, nu iși merită istoria. Evoc memoria militarilor care și-au pierdut viața in teatrele de operații. Mă gandesc cu respect și prețuire la veteranii de război, militarii in rezervă și retragere, la toți cei care au servit Romania cu credință și onoare. Ii felicit și le transmit salutul meu cald militarilor aflați la datorie in țară și in afara granițelor! Onor vouă, dragi soldați romani! 2016-10-25 10:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_19022.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea ”Start pentru 2019: România la președinția Consiliului UE”Știri din 24.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-dezbaterea-start-pentru-2019-romania-la-pre-edintia-consiliului-ueGalerie foto Intervenția premierului Dacian Cioloș la dezbaterea Start pentru 2019: Romania la președinția Consiliului UE Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru această introducere. Aşa cum aţi spus, astăzi dăm startul unor dezbateri care sper eu să continue şi in cursul anului viitor, pentru că această pregătire a Romaniei pentru a-şi asuma preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu comportă doar pregătiri de ordin administrativ, chiar şi politic, dar cred că e important ca cetăţenii romani să ştie ce inseamnă această preşedinţie. Şi cu cat ne asumăm mai mult şi mai bine impreună, cu atat cred că va fi mai bine pentru modul in care Romania se va percepe ca stat membru al Uniunii Europene. Aşa cum am spus de mai multe ori, nu e suficient să aderi la această structură pentru a te simţi parte. E important şi un pas, o implicare din partea Romaniei ca stat membru. Și cred că nu poate să existe o mai bună oportunitate decat pregătirea pentru asumarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pentru a face acest lucru. Aşa cum aţi spus, Romania nu va conduce Uniunea Europeană, ci o va prezida, lucru care inseamnă mai mult a modera dezbaterile. Sigur, e mai mult decat a modera dezbaterile, pentru că le moderează şi le orientează intr-un anumit fel, pe baza programului preşedinţiei. Ca să punem cateva repere, va fi vorba de asumarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene in primul semestru din 2019. Iniţial, la planificarea preşedinţiilor, Romaniei trebuia să-i vină randul in semestrul II din 2019. Ca urmare a faptului că Regatul Unit al Marii Britanii s-a retras şi nu-și va mai asuma preşedinţia, date fiind negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană, s-a hotărat in cele din urmă să se decaleze cu şase luni in faţă asumarea preşedinţiilor. Deci, Romania iși va asuma preşedinţia in primul semestru din 2019, in trio, aşa cum funcţionează lucrurile - preşedinţiile se organizează in trio pe un an şi jumătate, cu programele preşedinţiilor coordonate intre trei preşedinţii succesive pe un an şi jumătate. Romania va deschide un astfel de trio, care va fi asumat impreună cu Finlanda şi Croaţia, și va asigura prima parte a acestui trio. Este pentru Romania, clar, un examen de maturitate, la 12 ani - vor fi in momentul respectiv - după aderarea la Uniunea Europeană, un examen de maturitate atat din perspectiva capacităţii administrative şi tehnice de a asuma un eveniment de o astfel de amploare, care se va intinde pe şase luni, dar care presupune pregătiri intense inainte, cat şi din punct de vedere al capacităţii de a defini un conţinut pentru ceea ce ar trebui să insemne decizii la nivel european sau dezbateri pe teme fundamentale la nivel european. De unde pornim aici, in primul rand? Anul viitor se vor implini 10 ani de cand Romania a aderat la Uniunea Europeană. In continuare, increderea romanilor in Uniunea Europeană este la cote relativ ridicate, chiar dacă lucrurile au mai variat in ultimii ani. Dar, după Brexit, semnalul dat de romani - nu doar de liderii politici din Romania, eu, din ce am văzut din sondaje, consider un semnal clar dat de romani - e că nu-şi pun problema ieşirii din Uniunea Europeană, ci işi doresc să rămană in Uniunea Europeană, insă işi doresc ca Uniunea Europeană să evolueze in anumite direcţii. Şi pentru mine ăsta este şi un semn de maturitate, faptul că putem să privim şi cu spirit critic Uniunea Europeană, cu un spirit critic constructiv, evolutiv. Este, din punctul meu de vedere, un semn că ne asumăm, de data asta in mod matur, Uniunea Europeană, cu bunele, cu relele, şi suntem gata să contribuim pentru ca lucrurile să evolueze in mai bine, conform așteptărilor noastre impărtăşite cu ceilalţi. Cred că pregătirea pentru asumarea preşedinţiei va fi o foarte bună oportunitate pentru a organiza dezbateri nu doar pe aspectele tehnice sau cele legate strict de asumarea preşedinţiei, ci şi pe aspectele legate de viitorul Uniunii Europene, aşa cum il vedem noi, aşa cum ni-l dorim noi, şi dezbateri care să ne ajute să inţelegem care sunt punctele de vedere ale celorlalţi. Cu atat mai mult, cu cat asumarea preşedinţiei inseamnă, in primul rand, cum se spune la Bruxelles, un honest broker, deci un mediator echilibrat, care să ia in considerare puncte de vedere ale celorlalţi, in ideea de a găsi compromisuri pozitive, constructive, care să permită luarea unor decizii cu 28 (de state) - pentru că, pană la sfarşitul preşedinţiei noastre sau pană la preşedinţia noastră, deciziile incă se vor lua foarte probabil cu 28. O să revin asupra acestui subiect. Deci, cred că această perioadă de pregătire va fi o ocazie bună şi pentru a asimila mai bine ce inseamnă problematica europeană şi a crea platforme de exprimare a unor puncte de vedere pe teme care sunt de actualitate, care sunt in dezbatere la nivel european şi pe care va trebui să le moderăm, in calitate de preşedinte al Uniunii Europene, pentru a putea lua anumite decizii. In ce context vom asigura preşedinţia Uniunii Europene? Vă reamintesc faptul că, in 2019, la sfarşitul preşedinţiei noastre, vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Deci vom asuma preşedinţia intr-o perioadă de campanie electorală la nivel european - după părerea mea, o campanie electorală cu atat mai importantă, cu cat sunt mai multe evenimente care vor afecta, vor influenţa această campanie electorală: un nou ciclu financiar, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, acest nou mod de a conduce campanii electorale, cu varfuri de lance din partea familiilor politice. Sper eu să aibă loc adevărate dezbateri consistente legate de viitorul Uniunii Europene. Şi, in acelaşi timp, in mod normal, dacă Marea Britanie depune solicitarea de ieşire din Uniunea Europeană in primăvara anului viitor, aşa cum doamna prim-ministru May a anunţat, asta inseamnă că pe durata preşedinţiei Romaniei ar urma să expire cei doi ani in care trebuie să se negocieze condiţiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, chiar dacă nu şi toate elementele legate de acordul care va fi semnat - de colaborare intre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Apoi, dincolo de aceste aspecte cu importante conotaţii politice, dar şi tehnice, foarte probabil tot in acest interval vor fi discuţii intense pe perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada de după 2020. Va fi perioada de sfarşit de mandat al Comisiei Europene şi va fi cam ultima preşedinţie in care se va discuta intens şi se va incerca adoptarea unor propuneri legislative făcute de Comisia Europeană in prealabil, care vor fi negociate cu Consiliul şi cu Parlamentul. Deci, va fi o perioadă incărcată, sau ar trebui să ne aşteptăm să fie o perioadă incărcată atat din punct de vedere al consistenţei legislative, pe subiecte importante - probabil nu doar perspectivele financiare, ci chiar şi anumite propuneri legislative pe alte politici comunitare sectoriale - dar, cum spuneam, şi in ceea ce privește finalizarea negocierilor pentru Brexit şi pregătirea alegerilor pentru Parlamentul European. Această perioadă este o perioadă de oportunităţi pe care Romania va trebui să le valorifice, intr-un fel sau altul. Este oportunitatea de a arăta şi de asuma un leadership european, de a demonstra că, chiar şi in calitate de stat membru care işi asumă pentru prima dată această preşedinţie, la 12 ani după aderarea la UE, Romania poate să dovedească viziune europeană, o viziune politică asupra viitorului UE, pe care să o traducă in propuneri, in priorităţi şi in modul in care va conduce şi va orienta dezbaterile - pentru că sigur, nu Romania va tranşa, dar Romania va putea orienta discuţiile din mai multe structuri ale Consiliului UE, şi aici iţi trebuie nu doar cunoştinţe tehnice, ci iţi trebuie şi viziune, inclusiv viziune politică asupra a ceea ce inseamnă UE. Va fi şi o perioadă de vizibilitate foarte bună pentru Romania, dacă vom şti să ne organizăm bine, vizibilitate care ar trebui să permită o promovare culturală, artistică, economică, turistică, comercială și să poată să atragă investiţii, pentru că Romania va fi in vizorul statelor membre al UE. Şi cu cat işi va asuma mai mult acest rol, cu atat va fi şi mai vizibilă. Va fi, totodată, o perioadă de provocări. Cum spuneam, această preşedinţie inseamnă, in primul rand, asumarea rolului de a coordona negocieri cu caracter diplomatic. Va trebui să jucăm acest rol de honest broker. A-ţi promova agenda nu inseamnă a veni cu lucruri strict egoiste pentru a le impune apoi celorlalte state membre, ci a identifica, pornind şi de la priorităţile Romaniei, acele priorităţi care sunt de interes şi pentru Romania şi care pot să atragă un interes general al UE şi a le pune pe agenda de discuţie. Asta va presupune apoi şi negocieri unde va trebui dovedită diplomaţie, va trebui dovedită capacitatea de a asuma şi de a susţine interesul general european şi capacitatea de a construi, cum spuneam, compromisuri care să ducă la finalizarea unor dezbateri prin decizii. Ăsta e lucrul cel mai complicat şi cel mai complex pentru o preşedinţie: nu atat să pui in dezbatere anumite teme, ci să găseşti capacitatea, in consiliile de miniştri, să construieşti majorităţi in jurul unor idei, in jurul unor compromisuri care să reflecte aşteptările unui număr cat mai mare de state membre - oricum, in mod clar, ale unei majorităţi, dar ale unui număr cat mai mare -, dacă e posibil din partea tuturor statelor membre, şi apoi, şi asta mai nou, de cand se aplică Tratatul de la Lisabona, şi capacitatea de a negocia şi de a susţine aceste puncte de vedere comune ale statelor membre din Consiliu in negocierile cu Parlamentul European. Pentru că procesul decizional final nu inseamnă doar o decizie a 28, 27 de miniştri, ci, mai nou, preşedinţia Consiliului UE negociază şi cu raportorii din Parlamentul European, pentru a găsi compromisuri, şi cu Parlamentul, pentru a putea finaliza procesul de decizie. Deci, de asta spuneam că este necesară o foarte bună cunoaştere a politicilor comunitare, a istoriei politicilor comunitare, a istoriei unor teme care vor fi pe agendă in momentul respectiv, pentru a putea găsi argumente in jurul cărora să se construiască aceste compromisuri şi cu grupurile politice din Parlamentul European, dar şi cu statele membre. Şi aici poţi să ai succes, poţi să ai insucces. Şi imaginea, percepţia asupra Romaniei va depinde şi de această capacitate de a gestiona momente dificile. De aceea, pentru dosare majore - cum vă spuneam, vor fi perspectivele financiare, va fi perioada post-Brexit - Romania va trebui să găsească oameni cu calităţi de leadership politic, de cunoştinţe tehnice asupra dosarelor europene, atat la nivel politic, prin miniştri, cei care vor fi membri ai guvernului in momentul respectiv şi care, dincolo de agenda naţională - şi vă amintesc că in al doilea semestru 2019 vom avea şi alegerile prezidenţiale, deci va fi şi o agendă politică internă -, vor fi oameni care vor fi in prim-plan european pe teme importante la nivel comunitar. Sunt gata să răspund şi la intrebări, eventual, pe aceste teme. In incheiere, doar să vă spun cateva lucruri despre ce am făcut noi pană acum. Suntem conştienţi de faptul că un guvern care mai are un mandat de cateva luni de zile nu puteam noi să impunem care va fi agenda de pregătire a Romaniei pentru preşedinţie, mai ales priorităţile şi agenda politică. Este rolul guvernului care va reieşi din aceste alegeri cu o legitimitate clară prin vot, dată de Parlament, cu o majoritate in Parlament; deci guvernul care va veni va avea legitimitatea să stabilească priorităţile politice pe care Romania le va negocia, le va discuta şi cu Finlanda şi cu Croaţia, şi apoi le va armoniza cu Secretariatul General al Consiliului şi apoi cu Comisia Europeană - pentru că, n-am insistat foarte mult, dar depinde foarte mult succesul unei preşedinţii şi de maniera in care se coordonează cu Comisia Europeană, care face propunerile legislative. Şi, pot să vă spun din experienţă, este un principiu al vaselor comunicante aici, in relaţia dintre Consiliu şi Comisia Europeană: cu cat preşedinţia este mai puţin activă, cu atat Comisia Europeană ocupă mai mult terenul, şi cu cat preşedinţia Consiliului UE işi asumă mai mult politic responsabilitatea preşedinţiei, cu atat parteneriatul este unul mai consistent cu Comisia Europeană. Deci, dincolo de asta, spuneam, guvernul care vine va trebui să stabilească aceste priorităţi, dar noi am vrut să lansăm deja aceste dezbateri. Am inceput, in schimb, pregătirile administrative, pentru că vor trebui gestionate cateva mii de reuniuni de grupuri de lucru şi diferite comisii tehnice de specialitate in cadrul Consiliului UE in acea perioadă de şase luni, cateva sute de consilii de miniştri şi consilii informale; pentru aceasta imi trebuie o echipă administrativă foarte performantă, cu funcţionari care in primul rand să cunoască foarte bine instituţiile europene şi apoi să cunoască bine şi politicile comunitare - şi aici am stabilit deja o unitate in cadrul Cancelariei, in jurul căreia se va construi echipa care va gestiona din punct de vedere administrativ preşedinţia pe care Romania o va asuma la UE. Am inceput lucrul şi este aproape gata un masterplan, un plan de acţiuni prioritare cu tot ce e de făcut pe partea administrativ-tehnică pentru perioada următoare - şi timpul este destul de strans; doi ani, doi ani şi un pic nu e foarte mult pentru aceste pregătiri - şi am inceput evaluarea resurselor umane pe care le avem in administraţia publică, pentru a identifica acei oameni bine pregătiţi şi care cu siguranţă vor mai avea nevoie de pregătiri pentru a construi acel corp de elită al administraţiei romaneşti pe problematica europeană, pentru a putea coordona preşedinţia. Avem şi un calendar al unor dezbateri pe care le propunem să fie organizate pentru perioada următoare. Dar, despre toate aceste lucruri, membri ai guvernului, colaboratori ai mei de la guvern, o să vă informeze şi o să supună aceste teme discuţiilor şi reacţiilor dumneavoastră, in cursul acestui eveniment. Vă mulţumesc! Interlocutor: /...;/ Voiam să vă intreb dacă in acea unitate de care vorbeați există cineva care se ocupă de tineret și cand credeți că putem să incepem dialogul pentru pregătirea acestui demers in care vom fi implicați impreună? Dacian Cioloş: Da, este un lucru important de menționat. Noi am vorbit aici de partea administrativă politică ce va fi implicată in pregătirea procesului decizional-formal la nivel european in perioada președinției, dar dincolo de asta președinția are o componentă neguvernamentală foarte consistentă. Și tocmai de asta am vrut să organizăm și să lansăm acum aceste dezbateri pentru că cred că este important ca Romania să-și asume și această parte a președinției. Nu există, sau nu pot să vă spun acuma că există o persoană strict dedicată componentei tinerilor, dar există in această unitate și va trebui să existe pe măsură ce ea se va dezvolta, o componentă in această unitate deci care va pregăti președinția, o componentă importantă care va lucra cu structuri neguvernamentale preocupate și implicate in dezbaterea europeană, deci inclusiv tinerii. Și aici cred că Romania poate să-și aducă o contribuție importantă. Vă spuneam că, cel puțin din perspectiva mea, dacă in următorii ani la nivelul leadershipului politic european nu vom fi capabili să ducem discuția și dezbaterea, inclusiv pregătirea procesului decizional mai jos de structurile formale instituționale europene, ratăm proiectul acesta de modernizare și de evoluție a UE. Și deci, din punctul meu de vedere, toate președințiile de acuma inainte ar trebui, dincolo de aceste intalniri care au loc intre șefi de stat, de guvern, intre miniștri, intalniri instituționale la nivelul parlamentului, este important să existe și există variabil, in funcție de interesul statului membru care are președinția, există și intalniri la nivelul unor structuri neguvernamentale pe probleme de tineret, pe probleme rurale, pe probleme de mediu, eu știu, pe alte tipuri de probleme unde componenta aceasta neguvernamentală este importantă. Eu imi doresc ca această unitate, și așa am inceput să o gandim, această unitate care va funcționa, cel puțin noi am propus să funcționeze in cadrul Cancelariei Primului-Ministru pentru că și Ministerul de Externe va avea rol instituțional important, dar este important să existe această coordonare și să fie clar pentru toate ministerele că este o treabă serioasă care nu tine doar de relațiile externe, ci ține de politicile sectoriale, dar dincolo de asta mi-aș dori ca această unitate, această structură administrativă care se va ocupa de pregătirea președinției să aibă un contact permanent incepand de acuma cu structuri neguvernamentale cu conotație sau cu interes pe problematică europeană. Și chiar imi propun să lansăm, pentru că nu o să avem timp pană la sfarșitul anului, să lansăm inclusiv niște programe de susținere a unul think-tank-uri romanești cu conotație și cu consistență europeană care să coordoneze acest gen de dezbateri și de discuții care să nu fie doar apanajul structurilor guvernamentale, ci aceste dezbateri să fie pregătite apoi pentru perioada președinției la nivel național pentru a putea pune pe masă discuții cu interes european. Deci răspunsul in concluzie este da. Va exista o componentă care se va ocupa de partea neguvernamentală, inclusiv de partea de tineret. Interlocutor: /../ doresc să vă spun că ar fi foarte important să avem și o programare financiară, unul din subiectele discutate atunci, pentru că de obicei facem lucrurile pe ultima etapă și rămanem foarte descoperiți din acest punct de vedere. Dumneavoastră știți mai bine ca toți că există și un impact financiar al acestei președinții și acest lucru ar trebui să inceapă chiar de anul acesta dacă se poate sau măcar din 2017 , pentru că implementarea exercițiului financiar 2014-2020 pană acum in Romania este un pic dezamăgitoare, trebuie să o recunoaștem ,sunt multe motive pentru care este așa. Dar cred că această conferință ar putea să reprezinte un start pentru a implica organizațiile societății civile, organizațiile guvernamentale locale naționale, alți actori din Romania să poată beneficia de accesarea unor proiecte care să fie accesate cu scopul de a răspunde acestor obiective care le discutăm astăzi aici la președinție. Vă mulțumesc. Dacian Cioloș: Da, este vorba din calculele noastre de cateva zeci de milioane de euro costul pregătirii președinției și derulării președinției. Sunt bani, așa cum spuneau și ceilalți interlocutori, care vor contribui inclusiv la promovarea imaginii Romaniei, dar care bani trebuie să ne permită și să pregătim și partea administrativă, partea logistică. Nu am intrat aici in detalii, dar va fi o componentă logistică importantă. Să vă dau un exemplu. Guvernul viitor și eu prefer să lăsăm guvernului viitor decizia, noi vom pregăti analize de oportunitate cu diferite scenarii in acel plan de acțiuni. Guvernul viitor va trebui să decidă dacă va organiza toate consiliile informale pentru că pentru fiecare Consiliu de Miniștri vor exista reuniuni informale in statul membru care asigură președinția. Deci va trebui decis dacă organizăm toate consiliile informale la București, in capitală, sau dacă le organizăm și in alte locații, in altă locație, sau in alte locații din țară. Asta presupune, daca o facem și in alte locații din țară, presupune costuri suplimentare pentru că trebuie asigurată partea logistică pentru a primi cateva sute de oameni, deci delegații care vor insemna sute de participanți, dar inseamnă pe de altă parte și o oportunitate de a promova și alte zone din țară decat București. Vă reamintesc faptul că in 2019 vom veni după Centenarul Marii Uniri, care va fi sărbătorit in cursul anului 2018 și vom veni inainte ca Timișoara să iși asume capitală europeană a culturii. Deci vor fi cateva oportunități de a promova și imaginea Romaniei. Și aici asta presupune și o alocare și bugetară din bugetul de stat și sigur incepand cu anul viitor vom incepe să alocăm acelei unități și structurilor care vor fi implicate să incepem să alocăm resurse. Vor fi și resurse care vor putea fi folosite inclusiv din fonduri europene. Interlocutor: Cand preconizați că vom soluționa in București problema traficului astfel incat Bucureștiul să poată absorbi sutele și miile de turiști care vor veni in prima jumătatea a anului 2019?/...;/ Intrebarea numărul doi se leagă de proiecția financiară. Intreb cand, mai ales partenerii politici de la masă ne vor putea oferi o proiecție financiară care ne va spune minimal cat se va cheltui pe fiecare an 2017-2018,varful de cheltuială 2019 dar și in 2020 pană la finalizarea troicii. /...;/ Ce facilitați aveți in minte și cand preconizați că le veți putea prezenta pentru colaborarea, ca să zicem așa bilaterală, intre organizațiile din Romania și cele din Finlanda, respectiv Croația pentru troica din care facem parte dar și cu Austria, Bulgaria și Estonia pentru că dacă nu ne coordonăm cele două troici una după cealaltă s-ar putea să nu avem șanse de a ne promova propria agendă Dacian Cioloş: Da, legat de traficul din București, sigur, aici va trebui să ne coordonăm și cu Primăria București pe modul in care se organizează logistică administrativ la nivelul infrastructurii. Sunt cateva inițiative, o parte dintre ele vor fi finalizate, pană atunci altele vor fi in lucru in fază finală la care lucrează și Ministerul Transporturilor, apropo de transport de la aeroport in oraș. In oraș, sigur, Bucureștiul a mai găzduit summit-uri care a presupus o anumită intensificare a traficului pe o anumită perioadă. Pornind de la această experiență este un lucru de care va trebuie să ne ocupăm intr-adevăr, cum am spus, impreună cu Primăria București, in momentul in care va fi mai clar dacă și cate reuniuni organizăm in București şi dacă și cate le organizăm in afara Bucureștiului. Oricum, elementul acesta de logistică și de transport, inclusiv acces la aeroporturi e unul esențial pentru aceasta. Apropo de coordonarea cu celelalte președinții, incă n-am inceput acest lucru, pentru că acest lucru presupune să discutăm și prioritățile Președinției, trioului și Președinției Romaniei. Am avut și sunt contacte la nivel tehnic cu aceste state membre pentru a invăța și din experiența altora și pentru a ne face agenda, calendarul, insă formal, oficial, eu ca prim-ministru și cu miniștrii n-am vrut să incepem aceste discuții. Un guvern care mai are cateva luni pană la sfarșitul mandatului cred că este rolul guvernului care se va instala imediat după alegeri și care va avea perspectiva pregătirii acestor alegeri pentru a discuta coordonarea cu celelalte componente ale trioului, inclusiv pe aceste elemente legate de structuri, facilități de colaborare pe zona neguvernamentală. Cum vă spuneam, noi ne gandim ca pană la sfarșitul mandatului acestui guvern să putem pune pe masă un cadru clar, inclusiv cu susținere financiară pentru ca această pregătire pe partea neguvernamentală să poată să aibă loc inclusiv sub forma unor componente de think tank. Interlocutor: /...;/ am auzit că environmentul este ceva pentru Romania foarte important. Eu sper că acum Romania o să poată progresa și la nivel de Parlament asupra ratificării și dacă se poate inainte de conferința Marrakech. Dacian Cioloș: Da am mai spus că temele prioritare, noi suntem deschiși acum ca ele să fie dezbătute. Au apărut deja din sală unele idei , vor fi discutate in continuarea acestei intalniri, insă ele vor fi fixate de viitorul guvern și cred că este firesc să fie așa. Sigur că cred că se degajează un interes din partea Romaniei pentru viitorul politicii de vecinătate, apropo și de UE, ca și actor global, dar, in mod specific, viitorul politicii de vecinătate. Spunea domnul consilier prezidențial agenda digitală și piața unică digitală că este un element esențial pe care trebuie să progresăm. Vom vedea discuțiile care vor avea loc in perioada următoare la nivel european și pe consolidarea unei politici industriale europene, unde Romania poate să aibă un interes. Am vorbit de perspectivele financiare, chiar dacă nu va fi o decizie pe perioada președinției Romaniei, dar cred că, invitabil, intr-un fel sau altul, vor fi discuții consistente și pe perspectivele bugetare, dar și pe viitorul celor două politici importante europene: politica de coeziune și politica agricolă comună. Nu avem cum, pe sfarșitul perioadei bugetare actuale, nu avem cum să evităm astfel de discuții, chiar dacă Parlamentul European actual și Comisia Europeană actuală iși vor asuma sau nu și anumite decizii formale, dar, cu siguranță, discuții și pregătirea deciziilor viitoare vor avea loc in perioada respectivă. Deci, va fi o agendă incărcată, va trebui să vedem ce anume vom putea să atingem ca obiective in acea perioadă. Declarațiile premierului Dacian Cioloş inaintea dezbatererii Start pentru 2019: Romania la președinția Consiliului UE Reporter: Domnule premier, ce s-a intamplat in ultimele două zile in Capitală, cu privire la unioniști? Am așteptat şi o reacție şi din partea Executivului pe această temă. Au solicitat o intalnire şi cu dumneavoastră. Dumneavoastră de ce nu v-aţi intalnit cu ei? Dacian Cioloş: Au fost, mi se pare, destul de clari in declarațiile lor, că vor discuții cu oameni politici care işi pregătesc programele de guvernare. Noi mai avem două luni de guvernare, nu văd ce am fi putut discuta despre ceea ce ar urma să se facă după aceea. Reporter: Totuși, au cerut un punct de vedere şi de la dumneavoastră, intalnire cu dumneavoastră. De ce nu aţi dat niciun semn? Reporter: /.../ Dacian Cioloş: V-am spus de ce: pentru că nu vreau să intru in dezbateri electorale. Vă reamintesc faptul că la Chişinău sunt alegeri prezidențiale in acest week-end, la noi se intră in campanie electorală, in curand. Cred că astfel de discuții trebuie să aibă loc cu liderii de partide politice, exact aşa cum s-a intamplat, şi e foarte bine aşa. 2016-10-24 14:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-24-03-34-28big_12.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la militarii români din KFOR și EUFOR ALTHEAȘtiri din 21.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-militarii-romani-din-kosovo-si-bosnia-si-hertegovinaGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloş şi ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, au efectuat vineri, 21 octombrie, o vizită la militarii romani din KFOR și EUFOR ALTHEA. Cei doi demnitari au avut discuţii oficiale cu comandanţii misiunilor NATO (KFOR şi NATO Sarajevo) şi ai Uniunii Europene (EUFOR) şi s-au intalnit cu militarii romani participanţi la misiuni in Balcanii de Vest. In cadrul programului, cei doi oficiali au vizitat spaţiile de lucru ale militarilor şi au depus o coroană de flori la monumentul ridicat in onoarea sublocotenentului (pm) Remus Branzan, care a căzut la datorie in timpul unei misiuni de lărgire a coridorului Gorazde, in timp ce conducea excavatorul pe o pantă abruptă din Bosnia şi Herţegovina. Bosnia și Herzegovina, Sarajevo - Vizita premierului Dacian Cioloș Bosnia și Herzegovina, Sarajevo - Depunerea unei coroane de flori Bosnia și Herzegovina, Sarajevo - Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc Dacian Cioloş: Vreau să vă spun că am hotărat impreună cu domnul ministru să venim in aceste două teatre de operaţii astăzi, aici, la Sarajevo, acum dimineaţă, şi după-amiază la Pristina, pentru a ne intalni cu militarii noştri care execută misiuni in aceste două teatre de operaţii din Balcanii de Vest, in primul rand ca să celebrăm in felul nostru apropierea sărbătorii Zilei Armatei şi in al doilea rand pentru a marca importanţa acestor două misiuni. Chiar dacă sunt zone probabil mai liniştite decat altele, Balcanii de Vest au o importanţă strategică pentru Romania. Prezenţa Romaniei este importantă atat militar, ca şi politic, să spun. Este şi interesul nostru ca aceste ţări să se apropie de Uniunea Europeană, să putem menţine sau să contribuim la menţinerea păcii in mod durabil aici şi să participăm la construcţia economică a acestor ţări. Am avut foarte bune discuţii cu comandantul EUFOR şi comandantul Misiunii NATO aici, care ambii, fără să ii intreb eu, spontan au apreciat calitatea misiunii militarilor romani, ceea ce imi confirmă incă o dată că participările noastre in astfel de teatre de operaţii se fac cu militari foarte bine pregătiţi. Doresc pe această cale să le transmit tuturor militarilor care desfăşoară misiuni in teatre de operaţii felicitări pentru ceea ce fac. Am avut ocazia, impreună cu conducerea comandamentului EUFOR de aici să participăm şi la o ceremonie, la un monument al eroilor, unul dintre ei chiar şi-a pierdut viaţa aici, un roman, domnul sublocotenent post-mortem Branzan. O modalitate de a recunoaşte, iată, chiar sacrificiul suprem in astfel de misiuni de menţinere a păcii. Reporter: Domnule ministru, mesajul dvs şi mesajul pentru militarii romani aflaţi in misiune aici, in Balcanii de Vest, şi avand in vedere că se apropie şi Ziua Armatei, in 25 octombrie, care a fost mesajul dvs principal pentru militarii romani aflaţi in misiune? Mihnea Motoc: Domnul prim-ministru a exprimat puternic mesajul transmis in preajma Zilei Forţelor Armate - este un mesaj de apreciere şi de preţuire pentru faptul că militarii noştri, nu numai că sunt prezenţi aici, işi fac datoria, dar o fac la un nivel extrem de inalt de profesionalism, fapt semnalat şi de colegii lor, cu care am avut prilejul să mai discutăm şi cu toţi comandanţii care interacţionează cu danşii. Un mesaj de apreciere pentru că, aşa cum spunea şi domnul prim-ministru, zonele in care suntem prezenţi in Balcanii de Vest sunt zone considerate de risc mediu sau redus. Asta nu inseamnă că nu există riscuri. Am fost informaţi cu privire la condiţiile dificile de aici şi pericolele care pandesc, deci o apreciere in plus faţă de ce fac ai noştri şi le-am dorit să incheie cu succes misiunea, aşa cum au inceput-o şi aşa cum au parcurs-o pană aici, să se intoarcă cu bine, cu fruntea sus, in ţară, langă familiile lor, in randurile, cadrele regulate ale armatei noastre. Colegi de-ai noştri vor merge şi in teatrul de operaţii Afganistan, vom fi in ţară cu prilejul Zilei Forţelor Armate, la Carei, şi vom continua şi seria manifestărilor aniversare de comemorare a 100 de ani de la intrarea Romaniei in război. Toate acestea, săptămana viitoare. Eu ţin să ii mulţumesc in mod special domnului prim-ministru, pentru că, aşa cum ne-a obişnuit, ca un sprijinitor autentic al Armatei noastre, il vedem şi astăzi, nu numai in această postură instituţională, dar şi ca un prim-ministru apropiat de oamenii Armatei, de militari. Reporter: Despre Canada? Reporter: Domnule prim-ministru, revin cu intrebarea despre Canada. Dacian Cioloş: Da, despre Canada ştiţi că am intensificat dialogul cu partea canadiană sau, mă rog, l-am reluat in mod mai intens undeva in vara acestui an, cand am făcut acea vizită la Ottawa, şi cand, după discuţii consistente, să spun, am convins partea canadiană că e important pentru ca Romania să poată să ratifice acordul de liber schimb, acordul comercial intre Canada şi Uniunea Europeană, e important să rezolvăm şi această problemă a eliminării vizelor pentru cetăţenii romani. Şi am primit atunci promisiunea domnului prim-ministru că vom căuta o soluţie. Aşa cum aţi văzut, s-a găsit acea soluţie, chiar in ultimele zile am avut contacte intense cu partea canadiană. S-au găsit aceste soluţii; mai multe detalii o să vedem impreună cu partea canadiană, atunci cand guvernul canadian o să anunţe formal acest lucru. Pentru noi a fost important să avem confirmarea că ridicarea vizelor se va petrece in 2017, şi nu in 2018, aşa cum fusese propus inițial, pentru că şi acordul comercial va intra in vigoare in cursul anului 2017, chiar dacă va exista un decalaj de cateva luni intre momentul intrării in vigoare a acordului şi momentul eliberării vizelor. Am inţeles că sunt anumite aspecte tehnice care trebuie rezolvate de partea canadiană, dar mă bucur că, in cele din urmă, s-a găsit această soluţie şi că, in felul acesta, cetăţenii romani vor putea şi ei beneficia de acest acord, la fel ca orice alt cetăţean european. Dar mai multe detalii o să dăm, cu siguranţă, impreună cu partea canadiană, in momentul in care se va face acest anunţ. Aş vrea, pe această cale, să ii mulţumesc şi domnului europarlamentar Sorin Moisă, care a lucrat intens cu noi. Dansul a fost raportor din umbră pe acest acord din partea Grupului Socialist din Parlamentul European şi, prin concentrarea eforturilor, impreună, am reuşit să obţinem acest rezultat. Mulţumesc. Kosovo, Pristina - Vizita premierului Dacian Cioloș Dacian Cioloş: Bine v-am găsit! Mă bucur să fiu aici. In primul rand obiectivul era să celebrăm impreună, chiar dacă cu un pic de anticipație, 25 octombrie, și să facem aici, in teatru de operații in care interveniți și care faceți cinste Romaniei și pot să spun asta acum și după intalnirea cu comandantul KFOR care mi-a spus in mod foarte clar și explicit că e foarte mulțumit de modul in care acționează reprezentanții Romaniei și că se simte foarte bine experiența pe care o au in teatrele de operații. Deci, vreau să vă mulțumesc pentru asta, să vă spun fără prea mare emfază sau fără teama de a folosi cuvinte mari, că avem acasă toate motivele să fim mandri de dumneavoastră. Romania are deja, să spun, o experiență a prezenței aici, in Kosovo, care este recunoscută, și vreau să vă mulțumesc pentru asta. Știți că pentru noi, dincolo de faptul că vrem să demonstrăm că Romania poate să fie și furnizor de securitate, și nu doar beneficiar și facem asta din ce in ce mai mult și mai consistent in ultimii ani; dincolo de asta suntem foarte interesanți de pace, de stabilitate și de evoluție economică și socială bună, pozitivă in această parte a Europei, cu atat mai mult cu cat este in zona noastră de vecinătate. Deci și din această perspectivă prezența dumeavoastră este importantă dincolo de misiunea militară pe care o indepliniți şi sunt convins că, așa cum am văzut și la colegii dumneavoastră din Bosnia-Herțegovina, din Sarejevo, pe care tocmai i-am vizitat, dincolo de expertiza și de profesionalismul dumneavoastră, originea culturală și regională să spun pe care o aveți, bănuiesc că și aici va aduce un plus pe care il puteți valorifica in indeplinirea misiunii pe care o realizați. Deci, incă o dată, mii de mulțumiri pentru ceea ce faceți și pot să vă asigur că guvernul este pe deplin conștient de eforturile pe care le faceți, să reprezentați cu cinste Romania și de-o parte, și de cealaltă a țării. -: Dați-mi voie să incep eu. Din păcate, nu o să vorbesc la fel de liber ca dumneavoastră, pentru că nu am această expertiză, dar pot să incerc să /.../. Dacian Cioloș: Dar aveți aceeași libertate. -: Domnule prim-ministru, domnule ministru, domnule general, vă mulțumim foarte mult pentru această vizită care ne bucură și chiar ne onorează. Cu sinceritate vă spun că ne face o deosebită plăcere să vă avem printre noi, acum in apropierea zilei de 25 octombrie, o zi cu semnificație aparte pentru Armata Romaniei. Nu in ultimul rand, sunt bucuros să-i intalnesc pe colegii din EULEX, cărora le mulțumesc foarte mult pentru prezență și mai ales să le transmit că oricand vor avea nevoie, pot găsi un grup de romani in care se pot increde. Din 1999 pană in prezent, prezența militarilor romani in Kosovo, personalul roman din Kosovo și incadrarea militarilor din comandamentul KFOR. E o sinteză puțin cam colorată a istoriei moderne a Kosovo, rezoluție care va sta la baza creării Kosovo Force. 2016-10-21 08:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_militari.jpgPremierul Cioloș: Susținem dezvoltarea industriilor culturale și creative atât pentru potențialul de dezvoltare în economie, cât și pentru beneficiile socialeȘtiri din 20.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-ciolo-sustinem-dezvoltarea-industriilor-culturale-i-creative-atat-pentru-potentialul-de-dezvoltare-in-economie-cat-i-pentru-beneficiile-socialePremierul Dacian Cioloș a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intalnire cu Boardul Mondial - International Advertising Association (IAA), asociație globală ce reunește specialiști in comunicare și marketing din peste 40 de țări, una dintre cele mai dinamice industrii creative. - Acest Guvern a schimbat substanțial modul in care industriile culturale și creative sunt abordate in politicile publice, pornind de la contribuția insemnată pe care o au in Produsul Intern Brut, respectiv 6,5%, comparabil cu sectoare tradiționale precum agricultura și construcțiile, și avand in vedere potențialul de dezvoltare atat pentru economie, cat și beneficiile sociale pe care le aduce, a afirmat șeful Executivului. Premierul a punctat cateva dintre măsurile luate in scopul dezvoltării industriilor culturale și creative: inființarea unul grup operativ dedicat acestui sector, deschiderea Programului - Romania Creativă- dedicat sprijinirii antreprenoriatului din industriile culturale și creative și finanțat din fonduri europene, adoptarea unei strategii pentru educația in acest sector, care vizează cursuri universitare de specialitate. In perioada următoare va fi lansată Cartea Albă a sectoarelor culturale și creative, ce va constitui un cadru coerent de dezvoltare al acestui domeniu. De asemenea, prim-ministrul Cioloș a apreciat rolul și contribuția IAA Romania in task-force-ului Creativitate in administrație, constituit la nivelul Guvernului, precum și inițiativa organizării la București, in cursul anului viitor, a unui eveniment global dedicat industriilor culturale și creative. - Sunt increzător că orice Guvern va fi după alegerile din decembrie, va sprijini organizarea in Romania a unui astfel de eveniment, in contextul in care Romania este tot mai bine conturată drept un posibil hub pentru dezvoltarea unor start-up-uri in domeniul IT, al industriilor creative și al cercetării-dezvoltării- , a menționat prim-ministrul 2016-10-20 17:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_foto_intalnire_pm_ciolos_cu_boardul_mondial_iaa.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la cea de-a 6-a conferință la nivel înalt a Oficiilor Naționale de Recuperare a Creanțelor provenite din infracțiuniȘtiri din 20.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-cea-de-a-6-a-conferinta-la-nivel-inalt-a-oficiilor-nationale-de-recuperare-a-creantelor-provenite-din-infractiuniGalerie foto Discurs al premierului Dacian Cioloş la la cea de-a 6-a conferință la nivel inalt a Oficiilor Naționale de Recuperare a Creanțelor provenite din infracțiuni [Check against delivery] Dacian Cioloş: Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţă, in primul rand, şi să mulţumesc Comisiei Europene, celorlalte instituții europene care au ales să organizeze această conferinţă, acest eveniment in Romania la Bucureşti. Vreau să spun incă din start că ideea care ne-a animat in a progresa in acest an in activarea acestei agenţii despre care o să vorbesc, de recuperare a bunurilor ilicite, ideea deci de la care am pornit este că actul de justiție este incomplet atata timp cat nu am recuperat şi bunurile ilicite. Pentru ca actul de justiţie să fie credibil şi complet este importantă nu doar pedeapsa care este acordată, dar şi recuperarea bunurilor obţinute ilicit, pentru că altfel riscăm să slăbim actul de justiţie şi să slăbim forţa deciziei sistemului judiciar. Şi de la acest principiu am pornit cand am luat decizia ca, in completarea progreselor care au fost făcute de Romania in intărirea sistemului judiciar şi actului de justiţie, să operaţionalizăm şi această agenţie naţională a recuperării bunurilor obţinute ilicit. Această agenţie sau ideea construirii acestei agenţii există pe hartie de mai multă vreme, insă ea nu a fost activată, nu a fost construită. Şi doamna ministru Prună şi-a luat angajamentul, incă de la inceputul mandatului acestui guvern, să acţioneze, să găsească mijloacele in aşa fel incat, la sfarşitul mandatului acestui guvern, să avem această agenţie operaţională. Şi mă bucur să văd că suntem in acest stadiu. Pentru că nu putem tolera necinstea lucrativă ca mod de lucru şi de stil de viaţă in Romania şi, incă o dată, nu sunt suficiente aceste decizii care vizează doar pedepsirea persoanei respective fără să arătăm şi faptul că statul, sistemul judiciar şi statul, in general, e capabil să ducă actul de justiţie pană la sfarşit. Pentru că despre asta a fost vorba pană acuma, actul de justiţie nu era dus la bun sfarşit atata timp cat aceste bunuri nu erau recuperate. Şi avem, din păcate, sau din fericire, mult de lucru in acest domeniu. Rapoartele Ministerului Public arată sume şi valori importante indisponibilizate, este vorba in Romania de peste jumătate de miliard de euro, bani sau bunuri in această valoare, care trebuie readuse la bugetul de stat. Noi am decis, totodată, să dăm şi o ţintă clară acestei acţiuni de recuperare a acestor bunuri, nu doar din perspectiva actului de justiţie, dar şi pentru a intoarce aceste resurse către cetăţenii care au fost afectaţi de aceste acţiuni ilicite. Şi aici am decis ca fondurile, resursele pe care le recuperăm prin această agenţie, ANABI, să meargă inspre educaţie, să meargă inspre sănătate, să meargă inspre proiecte sociale, deci să dăm şi o ţintă clară acestor fonduri. Anul acesta ne-am concentrat acţiunea pe construcţia instituţională a acestei agenţii, pe toată partea de infrastructură necesară, de resurse umane, cu obiectivul ca, pană la sfarşitul anului, să avem agenţia funcţională, in aşa fel incat, incepand cu anul viitor, ea să poată să lucreze la capacitate maximă. Este, din punctul nostru de vedere, nu doar modalitatea de a răspunde şi de a aplica directiva comunitară care va sta şi in centrul discuţiei pe care o veţi avea astăzi, dar, cum vă spuneam, este, in același timp, pentru Romania, o decizie esenţială. Romania a făcut progrese importante in aceşti ani in asigurarea independenţei justiţiei, in asigurarea condiţiilor pentru ca sistemul judiciar să poată să işi facă treaba corect, guvernul pe care il conduc a rămas fidel acestor principii şi, din punctul nostru de vedere, modalitatea cea mai bună de a demonstra acest lucru a fost să ducem pană la capăt acest proiect. Profit de această ocazie, in incheiere, pentru a saluta munca profesioniştilor care au lucrat in acest domeniu, care au făcut posibilă finalizarea acestui proiect şi imi exprim increderea, totodată, intr-un parteneriat de incredere intre Romania şi celelalte state membre ale Uniunii Europene sau chiar ţările vecine. Aşa cum şi noi am invăţat de la alţii in punerea in aplicare a unor mecanisme de bună funcţionare a justiţiei, la fel, in acest domeniu, in măsura in care va fi necesar, suntem gata să impărtăşim din experienţa noastră, pentru că in acest domeniu, mai mult decat in oricare, cred că e important să facem astfel de lucruri, pentru că ele trebuiesc făcute şi nu pentru că ni le cere cineva, insă, cum spuneam, pe de altă parte, schimbul de experienţă şi cooperarea cu ceilalţi parteneri din UE este esenţială pentru ca astfel de instrumente să devină cat mai efective şi cat mai eficiente. Incă o dată vă mulțumesc pentru prezenţă, vă mulţumesc pentru susţinerea pe care aţi acordat-o Romaniei pană acuma şi vă asigur de toată deschiderea noastră pentru parteneriat şi pentru colaborare in viitor. Mulţumesc. 2016-10-20 11:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_conferinta.jpgMesaj de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a seniorului liberal Radu CâmpeanuȘtiri din 20.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-seniorului-liberal-radu-campeanu- Personalitate publică puternică, Radu Campeanu rămane unul dintre liderii politici vizionari, care au militat neobosit pentru libertate și democrație. A rămas consecvent convingerilor sale politice și democratice, pe care le-a promovat și le-a apărat cu demnitate și curaj, in pofida anilor petrecuți in temnițele comuniste și in exil. Radu Campeanu a fost una dintre personalitățile politice care au contribuit in mod definitoriu la evoluția societății romanești după 1990, atat prin reclădirea Partidului Național Liberal, cat și prin susținerea libertăților și valorilor democratice, ca fundamente ale drumului pe care Romania il reconstruia. A fost printre primii lideri politici din Romania anilor 90 care au văzut drumul țării noastre alături de națiunile europene, ceea ce doar oameni cu viziune, dedicați valorilor și principiilor democratice, au capacitatea și forța să facă. Venerabilul lider liberal s-a remarcat prin noblețea, eleganța și forța discursului, ceea ce a făcut să fie respectat, deopotrivă, de partenerii și de adversarii politici. Transmit gandurile mele de compasiune și condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care i-au fost aproape! Dumnezeu să-l odihnească! 2016-10-20 10:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-20-10-54-50big_sigla_guv_albastru_1.jpgPrim-ministrul Dacian Cioloș, întâlnire de lucru cu magistrațiiȘtiri din 18.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-dacian-ciolo-intalnire-de-lucru-cu-magistratiiPrim-ministrul Dacian Cioloș a avut astăzi, de la ora 15.00, la sediul Guvernului, o reuniune de lucru cu reprezentanți ai magistraților și cu responsabili din domeniul Justiției pe tema salarizării in sistemul judiciar, alături de ministrul Justiţiei, ministrul Muncii și ministrul Finanţelor. Impreună cu reprezentanți la varf ai conducerii CSM, ICCJ, PICCJ și cu reprezentanții asociațiilor de magistrați s-au purtat discuții pe marginea divergențelor privind finanțarea salarizării și investițiilor in domeniul judiciar și s-au armonizat puncte de vedere divergente apărute in ultimele săptămani. In urma discuțiilor, premierul Dacian Cioloș a apreciat că s-a găsit deschiderea necesară a participanților pentru a lămuri inechitățile existente in salarizarea magistraților și a personalului care lucrează in sistemul de Justiție, prin găsirea in comun a unui cadru unitar și coerent pentru salarizarea in sistemul judiciar. Reuniunea de lucru s-a terminat cu o invitație adresată magistraților de ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, de a participa la o intalnire in perioada imediat următoare, la sediul Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale, pentru a discuta valorile și principiile unei abordări coerente și unitare a salarizării in acest domeniu. 2016-10-18 19:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-18-07-14-14big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloş a participat la conferința Incluziune socială și Pachetul Anti-sărăcieȘtiri din 18.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-conferinta-incluziune-sociala-i-pachetul-anti-saracie Galerie foto Alocuțiunea premierului Dacian Cioloş la conferința Incluziune socială și Pachetul Anti-sărăcie [Check against delivery] Dacian Cioloș: Vă mulţumesc incă odată că aţi răspuns invitaţiei noastre. Vă amintiţi că in urmă cu cateva luni de zile, cand am lansat pachetul anti-sărăcie, v-am spus atunci că ne fixăm cateva obiective şi este important să incepem să lucrăm, chiar dacă nu o să fim in măsură să ducem toate obiectivele la bun sfarşit, dar este important să incepem in mod coordonat. Sigur, nu am vrut nici atunci şi nu avem nici acum pretenţia să spunem că inaintea acestui guvern nu s-a lucrat pe această temă, care este una cronică in Romania in perioada post-decembristă, insă ne-am dorit să o facem intr-un mod integrat şi coordonat. Pentru că, in primul rand, spuneam şi atunci, din punctul meu de vedere este important să recunoaştem problemele inainte de a le putea rezolva cu adevărat şi, cand spunem că vrem să eradicăm sărăcia, trebuie să ne gandim in primul rand şi la comportamentul nostru, la faptul că, atata vreme cat nu o să fim in măsură să trecem peste un comportament care favorizează corupţia, nu putem eradica nici sărăcia intr-un mod structurat. Că, atata vreme cat nu ne gandim atunci cand vorbim de dezvoltare economică, nu doar la creşterea PIB, dar şi la crearea de locuri de muncă, la crearea de locuri de muncă durabile, consistente, la fel, nu putem eradica sărăcia. Că, atata vreme cat ne gandim doar la politici sociale care să le permită celor care trăiesc in sărăcie cronică să-şi ducă traiul de pe o zi pe alta, cu ajutoare sociale acordate aproape la licitaţie in perioada campaniei electorale, cine dă mai mult, atata vreme cat trăim cu impresia că doar prin politici sociale de asistanat, să spun, putem rezolva problema, deci, atata vreme cat trăim in această viziune, nu putem vorbi de soluţii viabile. Pentru că, din punctul meu de vedere, sărăcia nu este doar o problemă a categoriilor marginalizate din societate, este o problemă a societăţii şi de asta ea trebuie tratată ca un intreg. Sigur, sărăcia poate să fie şi rezultatul unei atitudini personale şi aici vorbim şi de educaţie - o să revin asupra acestui lucru -, dar, noi, cei de aici, cred că trebuie să tratăm in primul rand problema sărăciei la nivelul societăţii şi să rezolvăm partea noastră de problemă, care ţine de indiferenţa noastră la nivel colectiv, o indiferenţă colectivă faţă de aceaste probleme, de disfuncţionaliţăţi ale unor politici publice şi de eficienţă a modului in care aplicăm aceste politici publice. Şi cand vorbesc de politici publice nu mă dandesc doar la guvern, pentru că nu cred că este o problemă doar a guvernului, este o problemă şi a autorităţilor locale şi este o problemă a mediului neguvernamental, care se implică şi care, cel puţin din punctul meu de vedere, pană acum a fost, probabil, dacă ne raportăm la acţiunea guvernului, a autorităţilor locale şi a mediului neguvernamental, fiecare la scara la care poate să acţioneze, cred că mediul neguvernamental a fost printre cele mai eficiente in măsurile pe care le-a aplicat, nu pentru a disimula problema, ci pentru a găsi, intr-adevăr, soluţii care să ducă la rezolvarea problemei. Vorbeam de sărăcie şi de corupţie. Din punctul meu de vedere, sărăcia endemică este, in primul rand, rezultatul corupţiei, a modului in care folosim şi dirijăm resursele publice sau private, atunci cand ele sunt dirijate de autorităţi publice, pentru a crea dezvoltare şi pentru a crea dezvoltare durabilă şi cand vorbesc de durabilă nu mă gandesc neapărat la partea de mediu, ci la consistenţa măsurilor pe care le luăm. In acest context sau pornind de la aceste premise, am propus acest program anti-sărăcie, care nu şi-a dorit să vină, neapărat, cu măsuri noi, ci şi-a dorit să pună in coerenţă măsuri care existau deja, dar care acţionau sau care erau aplicate in mod disparat şi fără coordonare. Obiectivele, ideea de bază atunci, era să depăşim anumite bariere instituţionale, anumite bariere bugetare, legislative sau administrative şi să gandim, in primul rand, mecanisme de acţiune integrate, care să folosească aceste resurse bugetare, legislative, administrative, in procese care să aibă ca obiectiv anumite rezultate finale sau procese care să fie judecate din perspectiva rezultatelor finale şi nu a bugetului cheltuit sau, eu ştiu, a numărului de beneficiari a unor ajutoare sociale. Spuneam atunci că programul va incepe şi cu ajutorul dumneavoastră, in mare parte cei care sunteţi in sală, că cu siguranţă nu o să-l putem duce la bun sfarşit pană la sfarşitul acestui an, dar era important să lansăm aceste măsuri, să avem sprijinul dumneavoastră, pentru ca dumneavoastră sunteţi cei care puteţi asigura continuitatea acestui program, indiferent de ce se va intampla după alegeri. Şi tocmai pentru a vedea in ce măsură am fost impreună eficienţi, ce anume am putut să facem impreună şi ce mai putem ameliora incă pană la sfarşitul anului, ne-am propus această intalnire de bilanţ de etapă. Aici, pentru a lansa acest bilanţ, pe care o să-l aprofundeze colegii mei miniştri, fiecare pe domeniul pe care a acţionat, vreau să spun că ne-am concentrat atenţia, in primul rand, pe a debloca anumite măsuri care existau, dar care, din diferite motive, nu erau aplicate, am luat anumite măsuri de simplificare, am conectat instituţii şi oameni care au responsabilităţi pe aceste domenii, dar care lucrau separat şi necoordonat, am combinat surse de finanţare din bugetul de stat, din fonduri europene, din alte surse de finanţare, care, in mod normal, aveau acelaşi obiect, dar care, folosite in mod separat, nu-şi arătau eficienţa. Şi am pornit de la ideea că, odată deblocate aceste acţiuni benefice, pot să se propage in mod ireversibil dacă ele sunt aplicate conştiincios şi cu rigurozitate, apoi că, alături de acţiunea statului, este important să găsim modalităţile cele mai eficiente pentru a putea lucra impreună cu societatea civilă, atat pentru implementarea măsurilor, cat mai ales pentru urmărirea rezultatelor şi că, pe de altă parte, dincolo de măsurile care vizează strict inserţia socială, aveam nevoie să spargem un anumit cerc vicios care creează sărăcie, deci să atacăm la rădăcina problemei, să pornim de la observaţia că incă sunt foarte mulţi copii in Romania care trăiesc in sărăcie sau in risc de sărăcie, aproape jumătate din copiii Romaniei trăiesc in risc de sărăcie, că un copil din trei se află intr-o sărăcie persistentă şi că, deci, ca să vorbim de eradicarea sărăciei, trebuia să ne concentrăm, in primul rand, la acest nivel şi de aceea am venit cu anumite programe şi măsuri destinate copiilor de la naştere, incă de la, pur şi simplu, inregistrarea identităţii. Dacă vă puteţi imagina, aveam copii şi mai avem incă copii, sper să putem rezolva acuma această problemă, care nu au identitate şi atata timp cat nu ai identitate, nu ai nici cum să beneficiezi de un anumit sprijin şi să-ţi găseşti locul in societate. Şi nu aveau o identitate, din diferite motive birocratice, administrative, din complexitatea modului de a proceda la această inregistrare administrativă. Deci am venit cu măsuri care să permită acordarea identităţii oricărui copil, indiferent de condiţiile in care se naşte şi de tipul de familie in care se naşte, apoi, măsuri care să prevină abandonul şcolar şi ne-am dat seama că, pentru a preveni şi mai ales din experienţa unora dintre dumneavoastră, de aici, că pentru a preveni abandonul şcolar trebuie să atacăm problema integrării copiilor deja in grădiniţe şi aici am valorificat un program care funcţiona deja foarte bine in mediul neguvernamental şi pe care am reuşit să-l generalizăm. Apoi, am observat că mulţi copii nu vin la şcoală pur şi simplu datorită faptului că nu au cu ce să se imbrace şi că nu au ce să pună in geantă, dincolo de cărţi, ceva de mancare, şi am venit cu programe care, incă odată, existau deja, fructe in şcoli pentru copii, mai existau disparat şi programe care asigurau o masă caldă in şcoli, programe pe care le-am pregătit pentru a le putea generaliza şi pentru a le putea coordona cu celelalte măsuri care să ducă la prevenirea abandonului şcolar. Am căutat resurse financiare şi din bugetul de stat şi din fonduri europene, incă o dată, resurse care erau acolo, dar care erau folosite in mod izolat, banii se consumau, dar nu vedeam neapărat efectul pe teren. Banii se consumau, dar nu vedeam neapărat efectul pe teren. Deci, am coordonat aceste măsuri cu fructele in şcoli pe care le-am extins şi pentru preşcolari. Am inceput acest program-pilot deocamdată cu mese calde sau oricum cu o masă in şcoală, pentru a putea apoi construi, tot pilot, şi programul afterschool, programul de incadrare a copiilor după ce işi termină şcoala pentru a-şi pregăti lecţiile. Deci, ne-am concentrat mult măsurile in aceste cateva luni pe programe destinate copiilor. Apoi, programe destinate tinerilor care nu sunt nici in sistemul de invăţămant, nici in educaţie, care nu au niciun loc de muncă, pentru care am creat condiţiile atat legislative, cat şi administrative şi financiare pentru ca ei să poată să fie reintegraţi prin a-şi continua şcoala, apoi prin a-şi găsi un loc de muncă. Şi aici domnul ministru Pislaru, cu siguranţă, o să vă spună că este vorba de schimbări nu doar in legislaţie şi in modalitatea de a utiliza bugetul, dar şi in comportamentul funcţionarilor, a celor care ar trebui să sprijine această abordare şi să trecem de la o politică de ghişeu, unde să vii să completezi un formular pe care il semnezi și cineva din partea cealaltă a ghişeului ţi-l ia, iţi pune o viză şi te trimite pe urmă să iţi ei nişte bani, să schimbăm această atitudine de abordare de ghişeu la o abordare relațională şi adaptată la nevoile oamenilor, la o adevărată formă de asistenţă şi de sprijin pentru incadrare. Să nu lucreze un funcţinar cu o persoană cu dificultăţi, ci să lucreze un om cu un alt om, fiecare acolo unde este pus. Sigur, aici, cu schimbarea mentalităţilor, din păcate nu-i suficient să dăm ordonanţă de urgenţă sau o lege, trebuie lucrat, dar eu cred că este importantă atitudinea noastră, a tuturor celor care suntem implicaţi pentru a schimba atitudinea intregii societăţi din acest punct de vedere. Şi apoi am venit cu o serie de măsuri destinate ocupării pe piaţa muncii, pornind de la problemele pe care le-am putut identifica legat de dificultăţile de a accesa un loc de muncă. Chiar dacă avem, in continuare, şomaj, pe de altă parte avem locuri de muncă neocupate şi suntem in situaţia in care multe companii care au investit in Romania caută lucrători in zonele de frontieră ale noastre in afara ţării. Deci, avem zone din Romania in care avem locuri de muncă disponibile şi avem alte zone din Romania cu sărăcie cronică, unde şomajul este mai ridicat. Şi am venit, in prima fază, cu cateva măsuri prin care să facilităm mobilitatea forţei de muncă, sigur, cu cateva măsuri care facilitează mobilitatea temporară. Dar, ne gandim deja şi la măsuri care să faciliteze reinstalarea unor oameni in alte zone unde sunt locuri de muncă. Sigur, pe termen mediu va trebui să ne gandim şi la orientarea capitalului investit nu doar in zone favorabile, care atrag mai mult, ci şi in zone unde trebuie să ne concentrăm pe infrastructură mai multă, să ne concentrăm pe anumite servicii care să incurajeze capitalul să investească in acele zone unde avem disponibilitate de forţă de muncă. Am venit şi cu măsuri care să incurajeze formarea profesională, dincolo de reintegrarea educativă de bază, să facilităm şi invăţarea unei meserii şi invăţarea unei meserii in condiţiile economiei secolului XXI, pentru că nu mai este suficient să inveţi, eu ştiu, o meserie de bază simplă, sunt chiar şi pentru, eu ştiu, muncitor calificat este nevoie acuma de formare profesională mai complexă şi pentru asta creăm o legislaţie care să ne permită să colaborăm, statul, instituţiile de invăţămant ale statului, mai bine cu sectorul privat, cu intreprinderile pentru a adapta această formare, dar şi cu măsuri care să incurajeze antreprenoriatul, atat in mediul urban, mai ales in mic urban, cat şi in mediul rural. Deci, vedeţi, sunt măsuri care tratează şi problema de sărăcie la bază, probleme sociale, dar şi probleme educaţionale, precum şi probleme economice legate de accesul la un loc de muncă, pentru că asta este viziunea pe care o avem legat de combaterea sărăciei, nu doar creşterea eficienţei politicilor de asistenţă socială, ci, mai ales, crearea oportunităţilor pentru a nu mai rămane intr-o zonă de sărăcie şi intr-o zonă de asistanat public şi asistanat social. Şi cred că in felul acesta, tratand tot lanţul problematic, putem veni cu soluţii durabile. Pentru ca aceste măsuri să poată să continue este, in mod clar şi in mod cert, nevoie de implicarea dumneavoastră şi cred, mai mult ca oricand, după această experienţă de cateva luni de guvernare, in nevoia statului şi nevoia guvernului de a lucra in parteneriat cu societatea civilă, atat pentru creşterea eficienţei măsurilor administrative, bugetare, de inserţie socială, dar mai ales şi mai ales pentru schimbarea mentalităţii. Pentru că dumneavoastră, cei care lucraţi in mediu neguvernamental, o faceţi din convingere, vă implicaţi, de multe ori, in acţiuni de voluntariat, pentru că sunteţi convinşi că lucrurile pot fi făcute mai bine şi cred că noi, pe partea asta administrativă, guvernamentală, avem nevoie să caştigăm această incredere şi această implicare şi personală, afectivă cumva, dincolo de măsurile bugetare, legislative pe care le luăm, pentru că dacă nu avem incredere că putem face lucrurile mai bine, o să le facem doar pe hartie şi o să continuăm să raportăm in fiecare an probleme pe care le avem pe teren. Deci, de aceea doresc să vă incurajez să rămaneţi implicaţi şi poate că, impreună, reuşim să dezvoltăm un nou concept al politicilor sociale, care să se construiască pe acest parteneriat public-privat şi să vorbim de parteneriat public-privat nu doar in politica de investiţii, acolo unde avem nevoie de capitalul financiar al sectorului privat, de ce nu, să vorbim de parteneriat public-privat şi in politica socială, unde avem nevoie de capitalul uman al sectorului privat sau neguvernamental. Vă mulţumesc. 2016-10-18 12:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img111.jpgGuvernul a lansat, de Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei, Pachetul de servicii comunitare integrateȘtiri din 17.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-lansat-de-ziua-internationala-pentru-eradicarea-saraciei-pachetul-de-servicii-comunitare-integrateAstăzi, de Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei, au fost lansate serviciile comunitare integrate, care au la bază metoda managementului de caz, prin care asistentul social lucrează impreună cu consilierul școlar/mediatorul școlar, asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar, precum și cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, ocupaționale, educaționale și medicale pentru a identifica nevoile persoanelor vulnerabile și pentru a stabili planuri de intervenție. Aceste servicii sunt parte a Pachetului Integrat pentru Combaterea Sărăciei și a Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei și vizează abordarea integrată a tuturor problemelor cu care se poate confrunta o persoană/familie vulnerabilă. La intalnirea de lucru in care a fost lansat acest pachet de servicii, au participat asistenți sociali, consilieri școlari și asistenți medicali comunitari din toată țara. Asistentul social, asistentul medical comunitar și consilierul școlar vor interveni impreună, la nivel de comunitate, pentru a reduce riscurile de sărăcie și excluziune socială ale categoriilor vulnerabile. Aceste echipe vor interveni pentru a găsi soluții pentru probleme ce țin de: a) asistența socială: accesul la resurse de bază, capacitatea de rezolvare a problemelor și relaționarea resurselor cu nevoile specifice, transferul de la un suport bazat pe beneficii pe un suport oferit prin servicii, creșterea competențelor sociale, asigurarea echilibrului dintre viața profesională și personală. b) ocupare: evaluarea potențialului de dezvoltare profesională și suport pentru realizarea traseelor profesionale, creșterea șanselor de angajare a persoanelor vulnerabile și depășirea obstacolelor legate de intrarea și menținerea pe piața muncii. c) educație: accesarea resurselor necesare participării la activitățile școlare, relaționarea părinților cu școala și participarea la activitățile școlare, depășirea obstacolelor legate de participarea școlară. d) sănătate: accesul persoanelor vulnerabile la servicii medicale, identificarea riscurilor legate de sănătate, crearea unei atitudini pozitive față de o viață sănătoasă și sănătatea reproducerii. - Statisticile arată că beneficiile sociale acordate fac ca 23% din sărăcia extremă să fie rezolvată prin aceste plăți. Deci nimeni nu are nimic de reproșat, din contră, este nevoie de o plasă de siguranță pentru zona de beneficii. Pe de altă parte, zona de servicii sociale , care reprezintă o politică de nouă genrație in mai toate statele care se respectă din acest punct de vedere, este mult sub optimă. (...;) Zona de protecție socială, de servicii sociale , de servicii integrate in comunitate este mult prea puțin cunoscută in comunități in general. E o agenda ignorată. De regulă, conceptul de asistat social este peiorativ. Cineva care este asistat social este considerat leneș, este considerat ca și cand nu ar mai dori să muncească (...;). Această mentalitate trebuie schimbată și trebuie să vedem cum putem să ii atragem pe acești semeni ai noștri inapoi in societate, iar acest lucru este mai mult decat o investiție, este a putea să le redăm decența, increderea in sine și un statut in societate, pe care acești oameni și l-au pierdut, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Dragoș Pislaru. Serviciile comunitare integrate vor fi aplicate pentru inceput in comunitățile din șase județe, iar ulterior vor fi extinse la nivel național, proiectul vizand peste 180 de comunități marginalizate evaluate cu grad peste medie sau sever de sărăcie. Pentru a susține comunitățile aflate in sărăcie peste medie și sărăcie severă, Guvernul, prin ministerele de resort, a inceput pregătirea unui proiect de finanțare din fonduri europene și de la Banca Mondială a personalului din serviciile publice de asistență socială din aceste comunități. Mare parte din cei defavorizați se află acolo independent de voința lor și sunt intr-un cerc vicios al sărăciei și al marginalizării. (...;) Cred că accentul ar trebui mutat de la combaterea sărăciei către oferirea de oportunități, pentru că fără aceste oportunități reale, fie că se numesc sănătate, educație, ocupare, locuire sau servicii integrate, și fără o analiză a impactului diverselor intervenții, nu cred că vom putea schimba această situație, consideră Maria Gheorghiu, consilier de stat al premierului. Guvernul marchează Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei prin dezbateri cu specialiștii din teritoriu și cu cei din guvern axate pe direcții: lansarea unor măsuri privind serviciile integrate, dar și a raportului de etapă privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie. Dezbaterile privind măsurile adresate persoanelor vulnerabile vor continua maine, 18 octombrie, cu prezentarea măsurilor prevăzute in Pachetul anti-sărăcie și implementate pană in prezent. La evenimentul care va avea loc la Palatul Victoria, incepand cu ora 09.30, vor participa premierul Dacian Cioloș, ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, ministrul Educației, Mircea Dumitru, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, reprezentanți ai Comisiei Europene și Băncii Mondiale. In februarie 2016, Guvernul a lansat Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, cu 47 de măsuri care țintesc toate categoriile de varstă, dintre care o pondere mare o au cele pentru copii și tineri. Pachetul abordează integrat fenomenul sărăciei, in sensul in care iși propune ca intervenția să opereze simultan pe mai multe planuri din domeniile - social, educație, sănătate, ocupare, locuire și protecția drepturilor copiilor - nu doar pe un singur palier, intrucat realitatea din teren demonstrează că doar o abordare integrată poate produce efecte pozitive in societate. 2016-10-17 15:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-17-03-44-18big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloş a participat la întâlnirea strategică ELI - NP pentru dezvoltarea conceptului "Laser Valley - Land of Lights - dezvoltare teritorială inteligentă"Știri din 14.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participare-la-intalnirea-strategica-eli-np-pentru-dezvoltarea-conceptului-quot-laser-valley-land-of-lights-dezvoltare-teritoriala-inteligenta-quotGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună dimineaţa. Vreau să-i mulțumesc domnului Iuga şi domnului Curaj pentru invitaţia pe care mi-au făcut-o. Este un proiect pe care in momentul in care am inceput să-l inţeleg şi să-i inţeleg anvergura şi importanţa aş putea să spun că intr-un anumit fel mi-a devenit un proiect de suflet incă de cand eram la Comisia Europeană, pentru că am inţeles că este un atuu foarte puternic pentru Romania faptul că a obţinut finanţarea pentru acest proiect, faptul că a obținut acordul implementării unei părţi din acest mare proiect european, care are trei locaţii, dar una din cele trei locaţii importante este in Romania şi sigur că in prima fază am inţeles importanţa dimensiunii ştiinţifice a cercetării sau a contribuţiei la cercetarea fundamentală pe care poate să o aibă acest proiect şi faptul că acest proiect repune sau intărește poziţia Romaniei pe orbita cercetării internaţionale in acest domeniu al cercetării fizicii nucleare, dar incet, incet, am inţeles că acest proiect poate să aibă altă dimensiune de dezvoltare, care nu ştiu dacă a fost intuită iniţial atunci cand proiectul a fost gandit de către cercetători şi au insistat şi s-au implicat pentru implementarea proiectului, dar lucrul pe care l-am inţeles după ce am văzut alte astfel de exemple in Uniunea Europeană. Aş indrăzni să spun că intr-un anumit fel este o premieră pentru Romania faptul că are un proiect de cercetare de o astfel de anvergură, in jurul căruia se poate dezvolta o zonă, se poate dezvolta o regiune, se pot dezvolta sectoare noi din tehnologia de varf unde Romania are potenţial şi, in primul rand, putem dovedi că putem integra partea de cercetare, cercetătorii care de obicei lucrează in laboratoare izolaţi de restul lumii şi, in general, din ce ştiu eu pană acum, astfel de platforme in jurul unor poli de competitivitate au fost promovate in marile metropole din Romania, in oraşele mari, in centre regionale de dezvoltare cu forţă de investiţie şi de a duce un astfel de proiect şi datorită, eu ştiu, puterii financiare şi oportunităţilor pe care le oferă un mare oraş, dincolo de Bucureşti, cum ar fi Clujul, Timişoara, Iaşi, Braşov ş.a.m.d. Deci este una cand ai un astfel de proiect instalat intr-un mare oraş, unde colectivitatea locală poate să-l ducă, să-l tragă şi să-l dezvolte, să-l promoveze ca să spun inclusiv din punct de vedere politic, pentru că ştiţi, de multe ori la noi deciziile de alocare financiară se iau şi in urma presiunilor politice şi a forţei politice a autorităţilor locale de a interveni şi de a-şi susţine punctul de vedere. Aici avem un proiect la Măgurele, o localitate mai mică, sigur in proximitatea Bucureştiului, dar nu este Bucureşti. Există, din cate inţeleg, şi reprezentanți ai municipalității, ai Primăriei București aici, dar eu cred că potențialul, chiar indirect, inclusiv pentru Bucureşti, este mult mai mare decat ne putem imagina acuma şi sincer m-aş aştepta ca şi Primăria Bucureşti să se implice intr-un mod foarte dinamic in acest proiect, dincolo de Consiliul Județean, de Primăria de la Măgurele şi de asta cred că este important şi un impuls mai mare decat de obicei şi din partea Guvernului pentru un astfel de proiect, tocmai pentru ca el să nu se inece la mal, să spun aşa, după ce am obţinut finanţare, după ce suntem in fază avansată, să spun, a finalizării proiectului pe partea de cercetare, nucleul dur, elementul esențial al acestui proiect de dezvoltare, să putem gandi incă de pe acum paşii pe care trebuie să-i facem, in aşa fel incat in momentul in care acest centru de cercetare şi laserul intră in activitate să avem deja conceptul dezvoltat, să avem infrastructura necesară, să avem toată platforma gandită să ştim cu cine vom lucra, cu ce bani ne vom finanța anumite proiecte. Pentru că, vă spuneam, vorbim de un pol de competitivitate care, dincolo de acest nucleu dur, reprezentat de centrul de cercetare de acolo şi de laser, are și o dimensiune de cercetare aplicată, de dezvoltare a unor tehnologii de varf, de aplicaţii, din cate am inţeles, in domeniul medicinei, a științei materialelor, a managementului materialului nuclear - ca să citez doar cateva. Are şi o dimensiune de educaţie, de formare, de cooperare cu facultăţi, cu universităţi, cu centre de formare profesională in tehnologii de varf, dar are şi o dimensiune spuneam de dezvoltare teritorială pentru că in acea zonă, dacă lucrurile o să funcţioneze bine ar trebui să fie incitate să se instaleze foarte multe startup-uri, intreprinderi mici şi mijlocii, reprezentanțe ale unor companii interesate de ceea ce se poate face acolo. Putem avea, spuneam, campusuri universitare, putem avea cartiere de locuinţe pentru cercetători, pentru toţi cei care vor lucra in jurul acestui centru şi fiind vorba de un centru de dezvoltare şi de tehnologie de varf, cu siguranţă, spuneam, cred că va fi inevitabilă nevoia unei conexiuni foarte puternice şi din punct de vedere al infrastructurii, nu numai cu Bucureştiul ca şi capitală, ca şi centru de dezvoltare economică foarte important, dar şi cu alte căi de comunicație, cum ar fi Dunărea, cu alte oraşe mari din jur. Deci cred că lucrurile acestea trebuie gandite de pe acum şi eu sunt dispus să analizez. Discutam cu domnul Curaj zilele trecute şi, intre paranteze, tocmai pentru că am intuit, trebuie să recunosc şi cu contribuția dansului, cand a fost ministru, pentru că am intuit importanta acestui proiect, i-am propus să asigure coordonarea in calitate de inalt reprezentant al primului-ministru pentru acest proiect şi, deci discutand cu dansul zilele trecute despre studiul pe care PriceWaterhouseCoopers l-a făcut, şi doresc să le mulțumesc incă o dată pentru contribuția pe care o au, sigur, poate să fie intr-o logică de afaceri foarte bună, dar dincolo de asta cu Price am avut in ultima perioadă, vorbesc de Guvernul Romaniei, mai multe proiecte la care contribuția danșilor a fost salutară și doresc să le mulțumesc și de această dată. Deci, văzand acest studiu am intuit nevoia implicării Guvernului de a impulsiona acest proiect tocmai din motivele pe care le-am prezentat. Anvergura proiectului versus potențialitatea pe care comunitatea locală, cu toată ambiţia pe care poate să o aibă de la Măgurele, poate să treacă, sau nu, acest proiect şi atunci cred că este momentul să dăm acest semnal că avem aici o mină de aur pentru care nu numai că, pentru a exploata nu există riscuri de mediu inconjurător, dar eu aş spune că dacă exploatăm mina aceasta de aur chiar putem contribui la protecţia mediului, aşa ca o paranteză. Şi deci mă gandesc foarte serios să vedem in ce fel guvernul poate să contribuie la o intervenție teritorială integrată in dezvoltarea acestei regiuni. Noi intenţionăm să facem acest lucru in zone defavorizate. Ştiţi, am anunţat deja că in Valea Jiului, in zona Roşia Montană -Apuseni, in zona Moldovei, zona mai săracă a Moldovei, am şi adoptat un memorandum in guvern prin care suntem in curs acuma de a creea nu doar un concept de integrare a surselor de finanţare din bugetul naţional din fonduri europene pentru a interveni coordonat pe proiecte de dezvoltare in aceste zone, dar să venim şi cu asistenţă tehnică, pentru a ajuta colectivităţile locale din aceste trei zone să construiască şi să implementeze aceste proiecte. Şi facem acest lucru in cele trei zone pentru că vorbim de zone defavorizate, deci să le luăm de acolo de unde sunt şi să le sprijinim, să le aducem mai sus, să dăm un impuls. Ei, aici ar fi o intervenţie in sens invers. Este un potenţial de dezvoltare foarte mare, un potenţial care poate că ar fi mai greu de valorificat strict de autorităţile locale dacă s-ar implica şi atunci cred că avem nevoie de o implicare coordonată a mai multor actori. Deci, in sinteză şi in concluzie, mesajul pe care vreau să vi-l dau este că guvernul se va implica sau, oricum, ceea ce va ţine de mine in mandatul acesta şi impreună cu colaboratorii mei, cu membri ai executivului vom face ceea ce ţine de noi pentru a putea facilita coordonarea resurselor de dezvoltare in această regiune, dar cred că, aşa cum am solicitat şi in celelalte trei regiuni, despre care v-am spus, şi mai este şi zona Deltei Dunării, unde avem, acolo chiar avem un instrument teritorial integrat de dezvoltare pe fonduri europene, deci in toate aceste zone am cerut in primul rand şi o implicare a actorilor locali interesaţi de acest proiect, şi din cate inţeleg, cea mai mare parte a actorilor direct interesaţi de acest proiect sunt in jurul acestei mese. Deci in măsura in care veţi găsi modalitatea de a vă coordona şi de a vă structura intervenţia, solicitările in perioada următoare, vreau să ştiţi că aveţi in guvern un sprijin. Doresc in incheiere să mulţumesc incă o dată şi instituţiilor internaţionale care s-au implicat şi prin expertiză, şi care pot să se implice in continuare prin expertiză, prin asistenţă tehnică, prin sprijin in identificarea unor soluţii financiare pentru investiţiile care vor fi necesare in această zonă, pentru că dincolo de resursele pe care le avem la dispoziţie, cu resurse publice, spun, cu siguranță va trebui să putem mobiliza resurse financiare private pentru investiţii şi atunci avem nevoie de sprijinul tuturor partenerilor care ne pot ajuta in această direcţie. Doresc incă o dată să-i mulțumesc şi să-l felicit pe domnul Curaj, nu numai pentru implicarea in acest proiect, dar şi pentru aniversarea zilei de naştere de astăzi - sărbătorește prin muncă! Declarațiile premierului Dacian Cioloş, după participarea la intalnirea strategică ELI - NP pentru dezvoltarea conceptului Laser Valley - Land of Lights - dezvoltare teritorială inteligentă [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am participat la o intalnire, o discuţie in jurul proiectului laserului de la Măgurele, care dincolo de componenta științifică, de cercetare, despre care s-a vorbit, are o componentă de dezvoltare teritorială. Acest proiect de cercetare poate să genereze şi dezvoltare tehnologică, poate să genereze acolo dezvoltarea sistemului de invățămant universitar, un campus universitar, implantarea unor startup-uri, intreprinderi mici şi mijlocii, din diferite domenii care vor folosi tehnologia şi facilitățile acestui laser. Şi cu sprijinul Guvernului, domnul Adrian Curaj, care este inalt reprezentant al primului ministru pentru acest proiect, a reunit mai mulţi actori din mediul privat, autorităţile publice locale, ministere, care să gandim impreună, pentru perioada imediat următoare, un concept de dezvoltare şi pe partea de infrastructură şi pe partea de urbanism - există deja un studiu arhitectural de urbanism pentru dezvoltarea zonei respective. Avem acum şi un studiu al potențialului de dezvoltare economică şi socială in regiunea respectivă, obiectivul fiind ca, in cateva luni, am inţeles că pană la mijlocul lui decembrie, am putea avea un concept de guvernanță al acestui proiect de dezvoltare teritorială. Reporter: Se va rezolva şi problema infrastructurii de acolo? Pentru că e un singur drum care abia a fost asfaltat, odată cu venirea domnului Hollande şi nu ştim ce se va intampla. Dacă putem ajunge şi altfel la Măgurele... Dacian Cioloş: Da, sigur. Tocmai de asta şi Ministerul Transporturilor e implicat, impreună cu Consiliul Judeţean Ilfov, cu Primăria Municipiului Bucureşti, pentru că Măgurele este la sudul Bucureștiului, e nevoie de o conectare şi cu aeroportul şi cu centrul oraşului. Chiar şi lucrările care se fac la centura Bucureștiului vor asigura legătura dintre partea de sud şi partea de nord a Bucureștiului şi, deci, conectivitate şi acolo. In acest studiu, care a fost făcut, este şi partea aceasta de infrastructură necesară pentru a conecta Măgurele la Bucureşti şi la alte zone. Reporter: Aţi văzut că e şi o chestiune tehnică acolo, acum, problema asta cu cercetătorii, că nu pot fi angajați aşa de uşor, e complicat cu recunoașterea studiilor. Sunt oameni care, somități, care vin de afară să cerceteze aici şi... Dacian Cioloş: Sigur, şi la asta se lucrează. Tocmai de asta vă spun că e nevoie de un concept de guvernanţă, care să includă mai multe instituţii, pentru că pană acum lumea s-a concentrat doar pe partea științifică, pe construcţia acestei facilităţi, care va găzdui laserul, componenta gamma. Ei, acum, de fapt, de prin primăvară incoace, ne-am dat seama că o să ne trezim că avem laserul gata şi nu-l putem valorifica la intregul lui potențial. Ei, de asta s-a inceput dezvoltarea acestui concept, care acum progresează. Ideea intalnirii de astăzi este ca dincolo de instituțiile guvernamentale sau, eu ştiu, cele de cercetare, de acolo, să motivăm, să incităm şi să implicăm şi autorităţile publice locale, dar şi mediul de afacere. Investițiile de acolo, care pot genera, din ce am ințeles, din studiu, cifră de afaceri de peste 600 de milioane de euro anual, ar putea genera pană la 6-7.000 de locuri de muncă, locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată, pentru că va fi vorba de cercetători, va fi vorba de ingineri, de experți, care vor lucra in aceste domenii. Deci, e important să ne pregătim pană prin 2018, să avem aceste facilități sau, cel puţin, să avem o idee clară de tot ce e de făcut. Reporter: Ne puteţi răspunde, vă rog, şi despre o temă de actualitate? Demiterea prefectului de Galaţi, a fost luată hotărarea in şedinţa de miercuri a Guvernului sau este din cauza felului in care a gestionat situația inundațiilor? Dacian Cioloş: Nu, nu e. Sunt alte motive, pe care mi le-a prezentat domnul ministru de interne. Reporter: Domnule premier, aţi avut o discuţie cu miniștrii din cabinetul dumneavoastră referitor la o eventuală candidatură pe listele unui partid? V-a anunţat cineva această intenţie? Dacian Cioloş: Da, am avut discuţii cu caţiva dintre ei şi, probabil, in perioada imediat următoare o să anunțe ei decizia pe care au luat-o. Reporter: Şi vor demisiona din funcţie? Dacian Cioloş: Evident. Sigur. 2016-10-14 12:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1212221222.jpgÎntâlnirea dintre prim-ministrul Dacian Cioloș și comisarul european pentru cercetare și inovare, Carlos MoedasȘtiri din 11.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/lansarea-emisiunii-de-marci-postale-dincolo-de-frontierele-cunoasterii-laser-valley-land-of-lights-impreuna-cu-comisarul-european-pentru-cercetare-inovare-i-tiinta-carlos-moedasGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș l-a primit astăzi pe comisarul european pentru cercetare și inovare, Carlos Moedas, aflat in vizită oficială in țara noastră. Vizita Comisarului a avut ca obiectiv general intărirea și eficientizarea dialogului bilateral pe tema consolidării participării Romaniei la Spațiul European al Cercetării, precum şi discutarea stadiului unor mari proiecte de infrastructură de cercetare pan-europene in care este implicată Romania, precum ELI (Extreme Light Infrastructure) și Danubius-RI. Intrevederea a inceput cu momentul festiv de lansare a emisiunii de mărci poştale - Dincolo de frontierele cunoaşterii Laser Valley - Land of lights care promovează simbolic programul de dezvoltare integrată a zonei Măgurele. Programul, inițiat de Guvernul Romaniei pentru exploatarea potențialelor beneficii pe care le va genera proiectului ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics), este pilonul romanesc al proiectului pan-european ELI, prima investiție majoră in infrastructura de cercetare de nivel mondial și prima infrastructură internațională din domeniul laserilor. Este o investiție europeană de pionierat, care utilizează fonduri structurale pentru dezvoltare regională. - Acest proiect este o mare reușită a cercetării de varf romanești, țara noastră fiind unul din cei trei parteneri care urmează să dezvolte cu fonduri europene un proiect european in care laserul să poate fi folosit in cercetare. In Romania, insă, ne dorim să mergem dincolo de cercetare. Intenția noastră este să folosim cercetarea și dezvoltarea acestui proiect și ca sursă a dezvoltării locale, a spus prim-ministrul Dacian Cioloș cu ocazia lansării mărcii poștale. In cadrul discuțiilor care au urmat, prim-ministrul a subliniat angajamentul Romaniei de a continua punerea in aplicare a programelor europene in domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. S-au abordat evoluțiile sectorului de cercetare-inovare in Romania, cu această ocazie fiind reliefate principalele măsuri pe care Executivul le-a pus in aplicare pentru sprijinirea activității in acest domeniu. A fost, de asemenea, exprimat interesul Romaniei pentru facilitarea unui mai bun acces al cercetătorilor romani la programele europene, precum Orizont 2020, și pentru creșterea sprijinului Uniunii in vederea dezvoltării unor inițiative in domeniul cercetării in regiunea Mării Negre. *** [Check against delivery] Dacian Cioloș: Vreau, foarte pe scurt, să felicit și să mulțumesc Romfilatelia pentru această inițiativă, impreună cu colectivul care se ocupă de ceea ce - o să vă spun pe romanește - este Valea Laserului; avem și noi o vale, alți au Valea Siliconului, avem și noi o - vale a laserului, tăram al luminii. Este un proiect la care și eu personal țin foarte mult. Este, din punctul meu de vedere, o mare reușită a Romaniei, a guvernelor precedente, a cercetării de varf romanești, să aducă acest proiect in Romania. Vă reamintesc faptul că Romania este unul din cei trei parteneri care urmează să dezvolte, cu fonduri europene, un proiect european unde laserul să poate fi folosit in cercetare. Insă, in Romania, ne dorim să mergem dincolo de cercetare și chiar dincolo de cercetare aplicată folosind acest laser. Intenția noastră este să folosim cercetarea și dezvoltarea ca un proiect, ca o sursă a dezvoltării locale. Este o modalitate de a aduce cercetători de varf din Europa și din lume la Măgurele, ca să folosească această facilitate, dar și să dezvoltăm in jurul acestui centru de cercetare și al laserului o serie de alte proiecte aplicate, care să ducă la dezvoltare economică folosind cercetarea de varf. Doresc să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat și se implică in promovarea acestui proiect. Veți mai auzi, cu siguranță, vorbindu-se despre acest proiect in săptămanile, lunile următoare. Tocmai datorită importanței acestui proiect i-am propus domnului Curaj, fost ministru al Educației și Cercetării, să se ocupe, din partea mea, de derularea acestui proiect. Cred că zilele următoare vom avea ocazia in care să vorbim despre modul cum putem implica autoritățile locale din Măgurele, București, din regiunea respectivă, impreună cu diferite ministere, pentru a face din acest proiect unul de dezvoltare locală care să includă și parte de infrastructură, și parte de educație, și parte de implantare a unor intreprinderi mici și mijlocii in această zonă și să putem vorbi, in anii următori, de un adevărat pol de dezvoltare a acestei părți a Romaniei folosind cercetarea, dezvoltarea și dezvoltarea de varf. Doresc, pe această cale, să mulțumesc și Comisiei Europene pentru sprijinul pe care il acordă pentru buna derulare a acestui proiect. Intalnire cu comisarul european pentru cercetare, inovare și știință, Carlos Moedas 2016-10-11 13:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_112211222222.jpgPrimirea de către Prim-ministrul Dacian Cioloș a Președintelui Republicii Slovace, domnul Andrej KiskaȘtiri din 10.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-prim-ministrul-dacian-ciolo-a-pre-edintelui-republicii-slovace-domnul-andrej-kiskaGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș l-a primit azi, 10 octombrie 2016, pe domnul Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, cu ocazia vizitei de stat pe care acesta o efectuează in țara noastră, la invitația Președintelui Romaniei. In cadrul intrevederii cei doi oficiali au salutat stadiul excelent al relațiilor bilaterale. Au discutat despre soluțiile și bunele practici identificate pentru susținerea mobilității profesionale și promovarea invățămantului de tip dual, in vederea dezvoltării economice și a creșterii numărului locurilor de muncă. Discuțiile au atins, de asemenea, aspecte legate de dezvoltarea zonelor rurale, prin valorificarea potențialului agricol. Au fost discutate și politicile naționale de incluziune socială. Partea slovacă a apreciat reușitele Romaniei in combaterea corupției, care pot constitui un model. Președintele slovac a trecut in revistă prioritățile slovace pentru președinția in exercițiu a Consiliului Uniunii Europene și s-a interesat de opinia premierului roman privind modalitățile concrete de relansare a proiectului european. Prim-ministrul Dacian Cioloș a reconfirmat sprijinul deplin al Romaniei pentru agenda pozitivă pentru Uniunea Europeană propusă de Slovacia. A subliniat că obiectivul comun major este o Europă cu 27 de membri, mai puternică, mai unită și mai competitivă, apropiată de cetățeni și de dezideratele acestora. 2016-10-10 18:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_22332233333.jpgÎntâlnirea premierului Dacian Cioloș cu bursierii GovITHubȘtiri din 10.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-dacian-ciolo-cu-bursierii-govithubGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloș: In primul rand, felicitări pentru că ați fost selectați, chiar dacă deja v-ați intrat in paine. Am urmărit ieri dezlănțuirea de forțe, de aici, din sala de vizazi și felicitări și pentru modul in care ați progresat. A fost pentru prima dată, pentru mine, cand am văzut un hackathon de dimensiunile acestea și mă bucur că guvernul este fericitul beneficiar al imaginației și cunoștințelor dumneavoastră. Am vrut să ne vedem acum, după cateva zile in care ați avut timp, cat de cat, să vă acomodați, să vedeți cum funcționează lucrurile aici și să avem o discuție deschisă legată de proiectele la care o să vă angajați in următoarele luni, in perioada celor șase luni in care o să vă desfășurați activitatea aici, cu noi, in cadrul acestor burse și să vedem care e modalitatea cea mai eficientă in care să vă conectați la partenerii din administrație, cu care și pentru care o sa lucrați, fără insă să va birocratizăm prea mult. Deci, să găsim o modalitate in care să vă păstrați libertatea de imaginație, de creație, de opinie, de puncte de vedere pe anumite lucruri, dar, in același timp, să fiți suficient de bine conectați la realitatea administrației pentru a vedea in mod real și pragmatic ce se poate și ce nu se poate din ceea ce v-ați imaginat sau, acolo unde trebuie să luăm noi anumite decizii ca să se poată, dacă anumite decizii ale noastre pot să schimbe cadrul, să putem să o facem și să pot să o știu, și la nivelul meu, ca să pregătim deciziile din timp. Deci, acesta este obiectivul discuțiilor de astăzi. Sigur, ați ales deja, unii dintre dumneavoastră, cateva proiecte pe care să le lucrați din cele 12 pe care le-ați prezentat ieri, care, cea mai mare parte vin din dorința dumneavoastră, din percepția pe care ați avut-o dumneavoastră legat de utilitatea anumitor lucruri care trebuie făcute. Mai avem propuneri care au fost făcute și din partea ministerelor și a unor agenții, pe care vă rugăm să le luați in considerare. Deci, ar urma ca in perioada următoare, alături de cele 12 proiecte pe care ați lansat deja activitatea, să vedem care ar fi următoarele proiecte pe care vă puteți angaja in perioada următoarelor șase luni și, pentru fiecare din aceste proiecte sau eventual pentru grupuri de proiecte, să putem stabili acest mod de lucru și mod de organizare, să vedem care va fi contactul dumneavoastră și in care tip de administrație, pentru a putea să vă desfășurați activitatea in mod eficient. Am mai văzut experiența unui, să spun așa, predecesor al dumneavoastră, pentru că am avut un astfel de expert IT-ist la Ministerul Mediului, care a lucrat pe Radarul Pădurilor, pe imbunătățirea Radarului Pădurilor, și care a avut unele idei cand a venit pe care le-a ajustat pe parcurs, după ce a cunoscut administrația și a văzut ce poate să facă și cum poate să iși canalizeze energia in modul cel mai eficient. Lucrul acesta aș vrea să-l facem și cu dumneavoastră, dar mi-aș dori ca perioada această de adaptare și de inserție in structurile administrative in care o să lucrați in parteneriat să fie cat mai scurtă și să vă folosiți timpul pentru a crea ceea ce e util. Din acest motiv, am invitat și cațiva miniștri cu a căror administrație o să interferați, mai mult sau mai puțin, care vor fi beneficiari ai unor proiecte ale dumneavoastră ca să avem discuția această deschisă. Dacă e in regulă, dacă aveți ceva de intrebat sau adăugat, după care o să trecem la a aprofunda tema aceasta. Dacă aveți alte lucruri pe care aveți să le ridicați sau alte lucruri să le discutăm, stau la dispoziția dumneavoastră. 2016-10-10 14:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_govithub.jpgMesajul Prim-ministrului, Dacian Cioloș, cu ocazia Zilei naționale de comemorare a victimelor Holocaustului din RomâniaȘtiri din 10.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-dacian-ciolo-cu-ocazia-zilei-nationale-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-din-romaniaIn ziua de 9 octombrie omagiem, in fiecare an, memoria victimelor Holocaustului din Romania. Anul 2016 este un an incărcat cu semnificații pentru istoria noastră recentă intrucat comemorăm 75 de ani de la pogromul legionar din București din ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iași din iunie 1941 și de la deportările in Transnistria din octombrie 1941. Momentul comemorării victimelor Holocaustului din Romania este unul de reflecție asupra episoadelor intunecate din istoria națională, de invățare din lecțiile trecutului pentru ca aceste tragedii să nu se repete niciodată, sub nicio formă. Niciun film văzut sau carte citită nu poate surprinde durerea suferită de cei deportați. De la supraviețuitorii acestei tragedii putem invăța cel mai bine de ce este nevoie de eliminarea completă din societatea noastră a atitudinilor extremiste, rasiste, antisemite, discriminatorii. De la ei putem invăța despre curajul de a infrunta istoria și de a lupta impotriva fenomenelor negative care conduc la tragediile istorice. Consider că răspunsul vital pentru coeziunea și sănătatea democratică a societății noastre este educația, educația profundă, cuprinzătoare și responsabilă. Educația este instrumentul cel mai eficace pentru a feri națiunile de boala ignoranței, a intoleranței și indiferenței. Să nu pregetăm să folosim educația la școală, acasă sau prin mass media pentru ca fiecare cetățean să devină mai responsabil și mai conștient de pericolele pe care aceste provocări le aduc in societate. Este datoria noastră, a tuturor, să nu contenim a spune tinerilor adevărul despre istorie pentru ca niciodată tinerii să nu iși piardă curajul in fața istoriei. Din această perspectivă, capitolul referitor la - Holocaustul din Romania trebuie să fie parte integrantă a invățării istoriei Romaniei. Felicit Federația Comunităților Evreiești din Romania și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel pentru contribuțiile lor de a aduce in atenția tinerilor memoria acestor lecții de istorie. Una dintre acțiunile recente dedicate memoriei victimelor deportărilor transnistrene a avut loc săptămana trecută, cand, la inițiativa acestor două organizații au fost marcate locurile de unde au fost deportați mii de evrei romani din gările din regiunea Bucovinei. Așa cum știm, in anul 2004, au fost prezentate recomandările raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din Romania condusă de Elie Wiesel. Romania a făcut eforturi, recunoscute in plan intern și internațional pentru indeplinirea acestor recomandări. Mai mult, țara noastră și-a asumat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) in anul 2016. Prin activitățile derulate pe parcursul acestui an in domeniul educației, memoriei și cercetării, precum și cele din domeniul combaterii antisemitismului, rasismului și discriminării, Romania și-a consacrat profilul de promotoare consecventă a valorilor toleranței, multiculturalismului și democrației. Președinția noastră la IHRA propune statelor membre ale alianței să confrunte activ și atent lecțiile trecutului cu realitățile și provocările prezentului, pentru ca astfel de momente tragice din istorie să nu mai fie posibile niciodată. Datoria noastră, la 75 de ani de la tragediile care au marcat istoria Romaniei, este de a ne asigura că memoria victimelor Holocaustului din Romania rămane demnă și neintinată de incercări de rescriere a istoriei sau de negare a sa. Fie ca memoria victimelor Holocaustului din Romania să rămană vie pentru totdeauna in conștiința tuturor romanilor! 2016-10-10 10:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-10-11-10-50big_sigla_guv_albastru.pngGuvernul României găzduiește primul maraton digital GovITHubȘtiri din 07.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-gazduie-te-primul-maraton-digital-govithubGalerie foto In perioada 8-9 octombrie, Guvernul Romaniei găzduiește primul maraton digital GovITHub, cu peste 100 de participanți - bursieri și voluntari ai proiectului GovITHub. Conceptul evenimentului este cel de - hackathon - așa cum este cunoscut in mediul profesional de IT. Tinerii selectați prin program se vor reuni și vor lucra impreună, timp de două zile, pe echipe, pentru dezvoltarea unor prototipuri ale primelor proiecte. Evenimentul este deschis mass-media in următoarele intervale orare: Sambătă, 8 octombrie: 9.30 - 10:00 Sesiune introductivă, sala Transilvania 10:00 - 11:00 Sesiune de pitching (Bursierii GovITHub vor prezenta o serie de proiecte la care voluntarii se pot implica și lucra impreună, pe echipe) Duminică, 9 octombrie: 17:30 - 19:00 Sesiune de inchidere: Prezentarea primelor prototipuri ale proiectelor demarate 2016-10-07 18:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_9605.jpgÎntâlnirea premierului Dacian Cioloș cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene Știri din 07.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-dacian-ciolo-cu-federica-mogherini-inaltul-reprezentant-al-uniunii-europene-pentru-afaceri-externe-i-politica-de-securitate-i-vicepre-edinte-al-comisiei-europenePremierul Dacian Cioloș s-a intalnit, astăzi, cu Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, aflată in vizită in Romania pentru prima dată in calitate de Inalt Reprezentant. In cadrul intalnirii s-a discutat despre implementarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și despre modalitățile concrete prin care Romania ar putea contribui. - Intenționăm să contribuim la strategiile regionale și tematice. Dacă vorbim, de exemplu, despre regiunea Mării Negre, evenimentele și tendințele din jurul acestei regiuni vorbesc in mod clar despre necesitatea de a acorda o atenție deosebită zonei, in sensul creării unui context regional mai puțin vulnerabil la provocările de securitate și mai deschis oportunităților economice și dezvoltării comunităților locale , a subliniat prim-ministrul Dacian Cioloș. Pe agenda discuțiilor au fost și subiecte de interes comun pentru Romania și Uniunea Europeană, precum reflecția curentă privind viitorul Uniunii Europene și modul in care elemente concrete și rezultate tangibile in baza Strategiei Globale pot contribui la crearea unei abordări pozitive, de exemplu printr-o orientare a instrumentelor și o distribuție geografică echitabile in implementarea reflecției actuale privind intărirea cooperării la nivelul UE in domeniile apărării și securității. De asemenea, a fost discutată Politica Europeană de Vecinătate, cu accent asupra situației din Republica Moldova. Alte subiecte abordate au inclus complementaritatea UE-NATO, avand in vedere importanța implicării NATO in regiunea noastră, precum și parteneriatul strategic cu SUA. 2016-10-07 16:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_reprezentantue.jpgCei 20 de bursieri ai programului GovITHub intră în acțiuneȘtiri din 07.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/cei-20-de-bursieri-ai-programului-govithub-intra-in-actiuneProgramul GovITHub al Guvernului Romaniei demarează oficial odată cu selecția finală a celor 20 de bursieri care vor dezvolta aplicații și soluții software in sprijinul cetățenilor și companiilor. Candidații au fost evaluați de o Comisie interinstituțională formată din specialiști IT din administrație și un Consiliu cu rol consultativ format din reprezentanți ai mediului de business. Cei 20 de bursieri sunt: Ligia Adam, Ionuț Aionițoaei, Dan Bărbulescu, Carol Brăileanu, Claudiu Ceia, Alexandru Chirapleș, Alexandru Grosu, Alexandru Jurubiță, Cristian Levcovici, Cristina Moga, Cezar Neaga, Gabriel Păunescu, Ionuț Popa, Ștefan Popa, Radu-Ionuț Popa, Remus Rușanu, Roxana-Carmina Stan, Lucian Stuparu, Oana Talpalaru, Sorin Vasilescu (profilul acestora - in broșura anexată). Ei au fost selectați din peste 1500 de candidaturi primite in mai puțin de o lună, toate situandu-se la un nivel inalt de profesionalism și potențial in domeniul IT. Aceștia vor primi o bursă lunară de 2000 de euro timp de șase luni. Pe langă bursieri, aproximativ 300 de voluntari se vor implica intr-un program de minimum 8 ore/săptămană. Numele acestora va fi anunțat pană la data de 1 noiembrie. Printre potențialele proiecte propuse spre implementare prin intermediul platformei participative ithub.gov.ro sunt aplicații și soluții software precum: Prietenul pacientului - un sistem funcțional de colectare a feedback-ului pacientului; Stop cozi - un sistem de programare și informare in privința cozilor de la ghișee. Gov 2.0 - imbunătățirea și eficientizarea platformelor guvernamentale pentru a deveni mai prietenoase și ușor de folosit; MFP pe telefon - aplicație ce iși propune creșterea numărului de cetățeni care aleg să utilizeze serviciile oferite de MFP in spațiul virtual via telefon mobil; Business Start - o aplicație ce va explica diferitele forme juridice din Romania, cu avantaje și dezavantaje pentru antreprenori și in ce cazuri sunt recomandabile; Istoricul Tranzactilor pentru un Imobil - o aplicație care permite regăsirea istoricului tranzacțiilor pentru un imobil sau pentru o zonă; RoadRo - o aplicație ce permite cetățenilor să raporteze abuzuri ale șoferilor (in primă fază parcări ilegale, ulterior incălcări majore ale codului rutier); De asemenea, sunt in pregătire platforme de vizualizare de date care să inlesnească munca statisticienilor din cadrul Guvernului, crescand in același timp și nivelul de transparență. GovITHub este un program guvernamental dezvoltat impreună cu sectorul privat și mediul antreprenorial, in scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei. Programul aduce tineri din mediul efervescent al start-up-urilor și din cel de business intr-un cadru instituțional, pentru a găsi soluții tehnologice de simplificare și digitalizare a administrației. In perioada 8-9 octombrie, va fi organizat un prim maraton digital GovITHub la Palatul Victoria, cu peste 100 de participanți - bursieri și voluntari GovITHub. Conceptul evenimentului este cel de - hackaton - așa cum este cunoscut in mediul profesional de IT. Tinerii selectați prin program se vor reuni și vor lucra impreună, pe echipe, pentru dezvoltarea unor prototipuri ale primelor proiecte. 2016-10-07 15:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-07-03-19-25big_sigla_guv_albastru_vizita.pngParticiparea premierului Dacian Cioloș la activitățile prilejuite de introducerea în serviciu a aeronavei F-16, Fighting FalconȘtiri din 07.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-activitatile-prilejuite-de-introducerea-in-serviciu-a-aeronavei-f-16-fighting-falcon Galerie Foto Discursul premierului Dacian Cioloş cu prilejul introducerii in serviciu a aeronavei F-16, Fighting Falcon [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule vicepremier, stimaţi miniştri, domnilor generali, dragi piloţi şi tehnicieni, distinsă audienţă, sunt nu doar onorat să fiu astăzi aici, la Feteşti, dar şi mandru să asist la ceremonia de introducere in serviciu a celor şase avioane F-16 Fighting Falcon, achiziţionate de Romania in 2013, şi doresc, pe această cale, să salut această decizie strategică luată de decidenţii romani in 2013. Este intr-adevăr o zi istorică pentru Romania şi pentru Forţele Aeriene Romane. Şi cred că este o zi meritată pentru Forţele Aeriene Romane, care şi-au făcut foarte bine datoria pană acum şi care au, prin această platformă, un nou instrument pentru a-şi arăta performanţa. Evoluţia noastră, in pas cu Alianţa, a necesitat incorporarea transformărilor NATO in cadrul procesului de adaptare a propriului sistem de apărare, intr-o manieră eficientă, prin evitarea disipării eforturilor şi a resurselor. Astfel, Romania şi-a fixat un nivel de ambiţie clar conturat, in cadrul căruia achiziţia de la Portugalia a unui prim set de avioane multirol de inaltă performanţă reprezintă o investiţie majoră in creşterea capabilităţii noastre de apărare. Am adoptat un nou mod de gandire şi de abordare a planificării şi dezvoltării capabilităţilor, pornind de la un pragmatism derivat din posibilităţile bugetare pe care le avem şi pe care ni le putem asuma, in legătură şi cu priorităţile pe care le-am stabilit in programul de inzestrare a Armatei. Avem, de altfel, un important acord politic naţional, şi doresc să il subliniez şi aici, care prevede atingerea unui nivel de alocare bugetară pentru apărare de 2% din Produsul Intern Brut, incepand cu 2017, şi menţinerea acestui nivel pentru următoarea decadă. Şi, de altfel, am luat in considerare acest acord politic şi atingerea lui in 2017, prin adaptarea progresivă a bugetului Ministerului Apărării, inclusiv in acest an. Respectăm in acest fel angajamentul pe care Romania şi l-a asumat in cadrul NATO, alături de alţi aliaţi, in răspuns la recomandarea NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Doamnelor şi domnilor, acordul romano-portughez, demarat in 2013 şi sprijinit de Guvernul Statelor Unite ale Americii, care a permis transferul acestor aeronave către Romania, reprezintă un model de cooperare eficientă, profesionistă, incadrată in conceptul de solidaritate aliată. Doresc să transmit Guvernului Portugaliei, domnului prim-ministru Costa şi autorităţilor guvernamentale ale Statelor Unite sincere aprecieri pentru sprijinul acordat. Remarc in mod deosebit profesionalismul arătat de specialiştii Ministerului Apărării al Republicii Portugheze in relaţia cu omologii lor romani, in toate etapele desfăşurării programului, lucru subliniat, de altfel, şi de domnul general Atanasof. Consider că această cooperare constituie un exemplu de excelenţă, care va continua şi după livrarea tuturor celor 12 avioane, pană la atingerea capabilităţii operaţionale iniţiale. Şi este o cooperare care arată şi performanţa spiritului latin atunci cand ne concentrăm şi ne punem impreună energiile. Suntem conştienţi că dezvoltarea depinde de schimbările tehnologice, de adaptarea sistemelor şi modernizarea capabilităţilor, intr-o lume interconectată, in care trebuie să fim anticipativi. Nu ne putem permite să ignorăm superiorităţile tehnologice. De aceea, suntem decişi să continuăm procesul, prin achiziţia şi operaţionalizarea celei de-a doua escadrile de avioane multirol in ceea ce ne dorim să obţinem, şi anume, o apărare aeriană durabilă pentru Romania. Sunt convins că această cooperare cu Portugalia se va extinde şi in alte domenii, pornind de la statutul nostru de state care asigură prima linie a flancurilor Alianţei, intr-un context de securitate marcat de provocări majore, atat din sud, cat şi din est, cum menţiona şi domnul ministru al apărării portughez. De asemenea, putem adanci parteneriatul nostru şi la nivelul proiectelor de dezvoltare in cadrul Uniunii Europene, unde vedem un nou inceput al dezbaterilor privind politica de cooperare in domeniul securităţii şi apărării comune. Imi exprim speranţa că programul de dotare al Forţelor Aeriene Romane cu avioanele F-16 va reprezenta un excelent punct de plecare şi pentru proiecte de colaborare mai ample, in zona economică, unde există un cert potenţial de dezvoltare. Este foarte probabil ca excelenta cooperare in domeniul apărării dintre Romania şi Portugalia să fie urmată de una industrială, in ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii autohtone de sprijin logistic al aeronavelor F-16. Doresc, in final, să le urez piloţilor romani, care au adus acasă avioanele, un călduros bun venit şi misiuni uşoare! Şi doresc să ii felicit pentru rapiditatea şi profesionalismul cu care au ştiut să se adapteze acestei noi misiuni şi acestei tehnologii! Cer senin! 2016-10-07 13:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_falcon.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la Summitul RepatriotȘtiri din 06.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-summitul-repatriot Galerie Foto [Check against delivery] Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Summitul Repatriot Dacian Cioloş: Bună ziua şi bine v-am găsit. Organizatorii m-au tot intrebat săptămanile acestea dacă o să pot să-mi găsesc timp să vin sau nu şi vreau să vă spun că aşteptam demult momentul acesta. Mi se pare o idee extraordinară, am mai avut intalniri cu romanii din diaspora de fiecare dată cand am fost intr-o vizită in afară şi mi se pare momentul extraordinar pentru că e altceva cand te duci şi discuţi cu romanii din diaspora acolo la ei. Eu insumi am trăit - nu ştiu dacă pot să mă numesc ca fiind din diasporă, dar din ultimii 15 ani cam jumătate i-am petrecut in afara ţării, cu activitatea profesională, cu studiile şi ştiu ce inseamnă să fii afară şi să rămai intr-un fel sau altul legat cu inima, cu sufletul, dar şi cu familia de acasă şi mă rog sunt lucruri pe care nu le poţi inlocui. Insă intalnirea de astăzi mi se pare, vă spuneam, extraordinară pentru că ea e foarte pragmatică, foarte concretă şi foarte practică şi imbinăm de data asta partea afectivă, pentru că ştiu şi am văzut şi din cele cateva minute cat am stat aici şi am ascultat că e totdeauna o parte afectivă care apare in discurs, in intervenţie, dar imbinăm partea asta afectivă, partea sentimentală cu cateva lucruri practice şi cred - cel puţin e punctul meu de vedere personal - cred că Romania a ajuns după revoluţie a ajuns acum la un stadiu de maturitate colectivă in aşa fel incat să poată să construiască impreună cu romanii care au plecat. Ştiţi că au fost toate acele discuţii după revoluţie, unii au stat afară, nu au mancat salam cu soia ca şi noi sau, sigur, ei s-au dus afară, s-au imbogăţit, noi ducem greul aici, insă de caţiva ani de zile, mai ales generaţia tanără, dar nu numai, a circulat şi circulă mult mai uşor intre Romania şi in afară şi nu numai in Europa, şi in altă parte şi am devenit mult mai permeabili la ceea ce inseamnă afară şi la cum ne raportăm noi faţă de ceea ce inseamnă afară şi modul in care trăiesc cei care au ales dintr-un motiv sau altul să-şi facă viaţa, cariera sau cel puţin temporar să o facă afară. Pe de altă parte, cred că inţelegem din ce in ce mai mult că, chiar dacă ar vrea, Romania nu se poate deconecta de ceea ce se intamplă in jur şi că, chiar dacă noi nu ne-am dat seama de multe ori pană acum, oricum suntem influenţaţi de ceea ce se intamplă in afară, in jurul nostru, mai aproape sau mai departe şi că pe măsură ce conştientizăm lucrul acesta, ne valorificăm mai bine potenţialul, resursele, ne inţelegem mai bine limitele şi le putem depăşi mai uşor. Pe de altă parte, ştiu şi din experienţă proprie că a trăi in afară, chiar şi pe o perioadă mai scurtă, doar de caţiva ani de zile, este o lecţie de viaţă accelerată, pe care nu o ai acasă, pentru că acasă eşti acasă şi eşti obişnuit cu un anumit ritm, insă atunci cand eşti afară şi eşti deconectat de mediul tău in care te-ai născut şi ai crescut, eşti obligat intr-un fel sau altul să evoluezi mai repede, să inveţi mai repede nişte lucruri şi să le asimilezi. Pe de altă parte, vă spuneam, cei de acasă, care incep să inţeleagă nevoia de conectare cu exteriorul pentru a impinge lucrurile mai bine şi mai repede acasă, pot, cred, in momentul de faţă să inţeleagă mai bine utilitatea, poate chiar nevoia in anumite domenii, de a schimba experienţă cu tot ai noştri, dar care trăiesc acolo şi de a găsi impreună soluţii pentru ca lucrurile să meargă mai bine acasă. Şi eu cred că nu doar pentru cei care au plecat după 90 sau unii chiar după aderarea Romaniei la Uniunea Europeană sau după ce s-a putut pleca mai uşor, care au plecat la muncă in general in Uniunea Europeană, dar nu numai, dar şi cei care sunt de mai multe decenii in afară răman totuşi conectaţi la realităţile de aici şi le pasă, in cea mai mare parte, de ce se intamplă aici şi poate - eu cel puţin am simţit asta - unii trăiesc cu şi mai mare intensitate transformările mai mult sau mai puţin greoaie de aici, greutăţile, dificultăţile, le trăiesc chiar exacerbat cateodată. Şi atunci sunt convins că toţi cei din sală care veniţi din afară aţi venit nu doar dintr-un interes personal, pentru un business personal, pentru că vedeţi oportunităti in Romania, dar aţi venit şi pentru că aveţi convingerea că succesul personal al dvs. poate să fie mult valorificat pentru a merge inainte in ţară, pentru a progresa in anumite domenii, mult mai multe valorificat decat strict caştigul pe care l-aţi avea pentru un business aici, acasă. Pe de altă parte - şi asta mi se pare mie parte interesantă, pentru că aşa, intalniri cu diaspora le-am mai avut, in care noi am spus ce vrem să facem noi, guvernul, administraţia şi dvs. ne-aţi spus ce merge, ce nu merge, dar de data asta sunteţi faţă in faţă oameni de afaceri romani, care, dacă sunt interesaţi de ce se intamplă in diaspora inseamnă că deja au viziunea asta inclusiv a business-ului lor care merge dincolo de graniţele ţării, cu dvs. care veniţi cu viziunea de afară, dar rămaşi conectaţi acasă şi interesaţi de ce se intamplă aici. Şi cred că ceea ce se intamplă in sala asta e, sigur, la scară, un fel de exemplu că neamul romanesc, poporul roman este dincolo de frontierele teritoriale pe care le avem şi că putem să reconstituim cumva, să refacem acele legături care să ne permită să ne regăsim fără complexe de inferioritate sau de superioritate, după părerea mea sunt la fel de rele şi unele, şi altele, deci fără complexe, să ne vedem aşa cum suntem şi să ne asumăm impreună anumite schimbări, pentru că, iată, străinătatea poate să insemne şi noi inşine, care revenim acasă şi noi inşine putem să ne asumăm anumite transformări pe care pană in urmă cu caţiva ani le-am crezut posibile doar datorită investiţiilor străine. Vedeţi că in momentul de faţă - bine, poate şi pentru că este pregătirea campaniei electorale - unii incearcă să exacerbeze acum pe invers chestia asta, ce investiţii străine noi, capitalul romanesc şi nu vreau să duc in derizoriu lucrul ăsta. Cred că avem nevoie de intărirea capitalului romanesc, dar trebuie să o facem inteligent, şi nu impotriva cuiva, şi nu inlocuind ceva, ci făcandu-ne loc, pentru că putem să fim buni şi noi şi să demonstrăm că putem fi buni şi noi şi putem dezvolta capitalul romanesc şi fără business-uri doar cu statul şi pe prietenii politice doar pentru contracte cu statul. Nu inseamnă că nu sunt bune contractele cu statul, pentru că avem nevoie de oameni performanţi din mediul de afaceri, by the way, chiar avem acum la guvern 20 de bursieri, aţi auzit probabil de acea platformă govItHub, sunt mulţi care au răspuns chiar din străinătate, unde am invitat experţi IT din ţară sau din străinătate să ne ajute să progresăm mai bine şi mai repede pe unele platforme IT in instituţiile guvernamentale şi am avut - noi ne-am gandit iniţial la zece burse, pană la urmă le-am dublat, am dat 20, pentru că am avut aproape 2.000 de candidaturi romani, deci romani din ţară şi din afară. Deci e bine să lucrezi şi cu statul, dar trebuie să o faci intr-un mod transparent, intr-un mod obiectiv, dar, dincolo de asta, pentru că nu pe asta vreau să insist, dincolo de asta, cred că avem nevoie să dezvoltăm capitalul romanesc intr-un mod durabil, sustenabil, adică dezvoltarea asta să fie una rezistentă, una de durată şi una bazată pe potenţialul pe care il poate pune in valoare. Şi cred că această conlucrare intre capitalul romanesc din afară, să-i spun aşa şi capitalul romanesc din ţară, adunate impreună in conlucrare pot să facă mai mult decat dacă am spune că 1+1 fac 2. De data asta ar putea să facă mult mai mult, ar putea fi o multiplicare exponenţială, pentru că, pe de o parte, ce e mai eficient decat să vii cu investiţii din afară, să le faci in Romania cunoscand cultura romanească, făcandu-le la tine acasă, dar cunoscand la fel de bine şi exigenţele de dincolo şi contactele potenţiale de dincolo, ce se cere dincolo, dar venind, investind acasă, ştiind care sunt limitele, care sunt punctele tari de acasă, care sunt domeniile in care se poate valorifica cel mai bine potenţialul de aici. Pe de altă parte, pentru romani, care vor să exporte sau care vor să investească in afară, ce-i mai bine decat să faci un parteneriat tot cu un roman de-al tău, dar care locuieşte, trăieşte şi munceşte, in general, de caţiva ani sau uneori chiar de zeci de ani intr-o altă ţară, care are un potenţial, pe care Romania il poate valorifica acolo. Şi eu mă gandesc de ce nu, chiar şi a crea locuri de muncă nu doar in Romania, dar locuri de muncă care se creează chiar in afară, de multe ori pentru romanii care au decis să locuiască acolo, şi in felul ăsta e şi o formă de, să spun, colonizare inteligentă a spaţiului ăsta de dezvoltare economică, in jurul căruia trăim. Deci eu cred că toate formele astea de cooperare, care pot fi imaginate, nu pot să fie decat benefice pentru economia romanească şi benefice pentru creşterea societăţii romaneşti. Pe de altă parte, cu atat mai mult cred că trebuie să vă recunoaştem existenţa, pentru că despre asta e vorba. O putem vedea, dar de multe ori nu o recunoaştem. Cred că trebuie să vă recunoaştem existenţa, pentru că avem nevoie şi de un ochi exterior cateodată, pentru a ne putea judeca mai bine, mai obiectiv şi pentru a putea vedea in ce direcţie să mergem sau unde trebuie să schimbăm anumite lucruri. Şi la fel şi aici, ochiul dumneavoastră poate să fie mult mai obiectiv decat al altora, care vin din afară, dar care sunt străini de cultura noastră şi care ne inţeleg mai puţin. Şi spun asta pentru că avem nevoie incă de multe schimburi şi de evoluţie in Romania şi in perioada imediat următoare. Cred că, vă spuneam, ăsta e sentimentul meu personal şi mi-l asum doar personal cand spun că am ajuns la un grad de maturitate in societatea romanească şi cred că incepem să ajungem şi la o masă critică, care inţelege că teama de necunoscut şi teama de schimbare nu mai e la fel de bună decat riscul pe care trebuie să ţi-l asumi, ca să vezi cum poate să fie şi altfel, că poate să fie mai bine. Poate nu totdeauna reuşim, dar că trebuie incercat şi că stagnarea nu inseamnă menţinerea la acelaşi nivel, pentru că alții progresează pe langă tine. Şi eu cred că chiar şi noi avem nevoie să progresăm şi nu avem incotro, trebuie să progresăm, dar cu cat rezistăm mai mult, cu atat durerea e mai mare. Deci avem nevoie in Romania de schimbare in anii următori şi mai ales de schimbarea percepţiilor, de schimbarea mentalităţilor, de schimbare a crezurilor, să spun aşa, avem nevoie de curajul de a ne asuma individual schimbările astea, pentru a le putea face in mod colectiv. Pentru că multă vreme, chiar dacă mulţi dintre noi au fost de acord cu schimbările, le-am proiectat pe ceilalţi şi am aşteptat ca alţii să facă schimbările in locul nostru, şi pe urmă ne-am supărat pe ei că s-au ocupat de alte lucruri şi nu de ceea ce noi am crezut că o să facă dacă ii trimitem acolo. Ei, cred că in momentul de faţă avem nevoie de asumările astea individuale şi exemplele dumneavoastră chiar de viaţă pot să ne fie foarte utile şi pot să ne contamineze intr-un anumit fel, in sens pozitiv, dacă creăm platforme de intalnire din ce in ce mai multe şi din ce in ce mai diverse. Şi sper ca ceea ce se intamplă astăzi, aici, sau zilele acestea aici, să fie doar un inceput, un inceput de regăsire, să ne asumăm partea de emoţie şi de sentimentalism şi să trecem dincolo de ea şi să vedem in mod pragmatic ce putem face şi cum putem face mai bine lucrurile, asumandu-ne fiecare invidual ceea ce suntem şi ceea ce putem să facem. Sigur, eu mi-am notat aici sau mi-au notat colaboratorii cateva idei, pe care să vi le spun legat de ce am făcut şi de ce nu am făcut noi in aceste cateva luni, dar mi se spune aici, inainte de a lua cuvantul, că s-au perindat aici, pe la microfon, astăzi, mai mulţi miniştri - l-am văzut şi pe domnul Doroş, care v-a spus cat de grea e fiscalitatea din Romania şi cat a simplificat-o sau uşurat-o dansul, probabil - dar uite că e aici, văd, trebuie să am grijă ce spun. Ştiu că a fost domnul ministru Ghinea şi v-a spus, cu siguranţă, şi de ce vrem să facem, inclusiv cu fonduri europene, ca să ajutăm la conectarea asta. Inţeleg că a fost şi domnul ministru al muncii Dragoş Pislaru şi v-a spus de ce vrem să facem şi pentru a incuraja şi revenirea celor care vor să revină şi să muncească sau să se instaleze acasă. Deci nu o să repunctez lucrurile astea. Vreau doar să vă spun că noi, anul acesta, chiar dacă ne-am asumat un fel de an de tranziţie pană la alegeri, o tranziţie cat mai echilibrată posibil şi cat mai onestă, am fost forţaţi de imprejurări de multe ori să lansăm anumite reforme in anumite domenii, unde problemele au fost puse sub preş in anii trecuţi şi acum ştiţi, ca un abces din ăla, au ieşit la suprafaţă şi nu am avut incotro, pentru că s-au spart, dar am incercat să lansăm şi un alt fel de a face administraţie, chiar dacă probabil nu se vede incă totdeauna din afară, un alt mod de a aborda relaţia cu cetăţeanul, un alt mod de a demonstra că putem să ne respectăm pe noi inşine. Deci sunt cateva lucruri pe care am putut să le facem, altele pe care nu le-am putut face şi in unele domenii chiar am greşit prin modul in cae am acţionat, dar eu am preferat să facem şi să greşim şi să invăţăm din greşeli decat să nu facem deloc de teamă, insă sunt lucruri, sunt reforme care vor trebui continuate in anii următori şi cred că nu de asta ducem lipsă de idei de reforme, ci de curajul cateodată şi capacitatea de a le duce pană capăt şi de a ne asuma chiar anumite riscuri pentru a impinge anumite reforme, dar mai ales de onestitatea in a aborda reformele respective, onestitate in sensul ca ceea ce spui să fie şi ceea ce crezi şi să fie, să corespundă şi cu ceea ce faci. Pentru că lucrul ăsta e important nu doar pentru a progresa in anumite domenii in Romania, dar şi pentru a ne recaştiga increderea in noi inşine. Vă spun, după patru ani şi jumătate la Bruxelles, chiar dacă nu am fost deconectat de ce se intamplă in ţară, dar intors acasă şi mai ales asumandu-mi responsabilitatea asta, e lucrul care mă doare cel mai mult probabil şi pe care l-am resimţit cel mai mult: lipsa de incredere. Nimeni nu mai are incredere in nimeni, pentru că de prea multe ori li s-a spus un lucru, s-au răzgandit cei care le-au spus anumite lucruri sau chiar nici nu au avut intenţia de la inceput să facă treaba asta şi atunci toată lumea porneşte de la prezumţia de minciună. Cel care imi spune un lucru mă minte, nu-mi spune adevărul, deci trebuie să interpretez altfel ceea ce se spune. Uitaţi-vă, pot să spun de cateva luni de zile acelaşi lucru, nu o să spun care acum, că sunt mai multe cazuri, şi sistematic sunt intrebat acelaşi lucru, pentru că nimeni nu crede că ceea ce spun chiar e adevărat. Deci din punctul ăsta de vedere, cred că trebuie să ne regăsim pentru că pierdem foarte multă energie, care poate să fie canalizată altfel, pierdem foarte multă energie cu tot felul de dispute intre noi, de indoieli pe care le avem faţă de noi inşine sau in relaţie cu ceilalţi şi asta face că ne invartim in cerc de multe ori, pe multe domenii in care am putea progresa. Deci, sper eu ca impreună să ne regăsim şi impreună şi pe noi inşine, şi să ne putem folosi viziunea, pentru că sunt convins că dorinţa există pentru a merge mai departe şi indiferent unde decide fiecare să-şi facă viaţa, să-şi facă viitorul, să rămanem in continuare conectaţi la ceea ce ne dă spiritul de neam şi spiritul comunitar, care ne diferenţiază de ceilalţi sau care ne individualizează de ceilalţi, fără neapărat să ne facă mai buni sau mai răi, dar să ne facă noi inşine. Deci mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră aici, mulţumesc celor care au decis această organizare şi mult succes in ceea ce faceţi! 2016-10-06 19:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_business-summit.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la deschiderea Bucharest ForumȘtiri din 06.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-deschiderea-bucharest-forum Discursul premierului Dacian Cioloş la deschiderea Bucharest Forum [Check against delivery] Dacian Cioloş: In primul rand doresc să mulțumesc Institutului Aspen pentru ceea ce face in ultimii ani, așa cum spunea domnul Geoană, punand și prin aceste genuri de acțiuni de dezbateri, Romania pe harta forumurilor regionale și internaționale și creand un mediu de dezbatere aprofundată şi prin conţinut, dar şi prin modul de organizare, dezbatere de care cred că avem din ce in ce mai mult nevoie. Dincolo de ceea ce se petrece, eu ştiu, in mass media, in societatea civilă, de discuţiile care au loc mai mult sau mai puţin aprofundate sau superficiale, cred că avem nevoie din cand in cand de momente in care să ne putem aşeza şi să putem discuta, să putem schimba opinii pur şi simplu, pentru a avea o inţelegere mai profundă a provocărilor cu care ne confruntăm. Şi eu vă propun să-mi structurez scurta intervenţie pe scheletul propus de Institutul Aspen pentru această dezbatere care, din cate am inţeles, intenţionează să dezvolte dezbaterea in jurul ideilor de stabilitate, rezilienţă şi oportunităţi - trei lucruri care sunt, din punctul meu de vedere, succesive dar legate intre ele. Şi sigur, am spus, rezistenţă-rezilienţă, pentru că, cuvantul resilience in engleză il putem traduce prin rezistenţă, dar cred că in accepţiunea romanească e bine să folosim şi termenul rezilienţă, şi o să revin asupra acestui lucru. In primul rand vorbim de stabilitate, şi aici aş face diferenţa, din punctul meu de vedere, stabilitate nu inseamnă şi stagnare. A avea un cadru stabil inseamnă a avea rădăcini bine infipte pentru a putea creşte, pentru a putea dezvolta şi pentru a putea structura. Şi in jurul acestei idei şi acestui obiectiv ne-am structurat şi noi programul de guvernare incă de la inceput pentru că am spus că in acest mediu destul de volatil şi din punct de vedere politic, şi din punct de vedere economic, deci din acest mediu regional din care facem parte, destul de volatil, avem nevoie in Romania mai mult ca oricand de semne de stabilitate tocmai pentru a da perspectivă şi dezvoltare, şi cu atat mai mult semne de stabilitate intr-un an electoral, de stabilitate, de echilibru şi de obiectivitate atat cat este posibilă atunci cand eşti impins să iei decizii, să tranşezi in unele momente pentru a putea merge mai departe. Şi tot din această perspectivă, o repet, pentru că am spus-o de mai multe ori in cursul acestor ultime luni, dar simt nevoia să o spun incă o dată, tot din această perspectivă şi eu personal am spus la inceput că imi asum această poziţie de prim-ministru al Romaniei in acest an şi pentru acest mandat şi tocmai pentru a intări acest obiectiv pe care ni l-am fixat, de stabilitate, echilibru, obiectivitate, am şi spus că nu voi candida la alegerile parlamentare din acest an şi nu voi intra intr-un partid politic sau nu-mi voi crea un partid politic tocmai pentru a-mi putea focaliza credibilitatea, atat cat o am, energia spre un proiect, chiar dacă de scurtă durată, care să dea sensul acestei stabilităţi, dar care să poată şi să impingă lucrurile mai departe, folosind toate forţele pozitive, constructive, proactive care doresc să susţină sau să se implice in acest proiect. Sigur, asta nu inseamnă că nu există viaţă şi după alegerile parlamentare. Sper să existe o viaţă activă. Bineinţeles că sunt proiecte care au fost incepute şi pe care nu le vom putea duce la bun sfarşit, pană la sfarşitul acestui mandat, dar mi s-a părut important şi semnificativ să pot să dau acest semnal. Deci, stabilitatea a fost o prioritate asumată şi de acest guvern şi, din punctul nostru de vedere, această stabilitate, care să nu fie stagnantă sau să nu insemne stagnare, am vrut să o insoţim şi de semne de predictibilitate, de predictibilitate in politicile economice, in politicile fiscale, de predictibilitate in deciziile pe care pe structurăm. Pentru că perspectivele, potenţialul de dezvoltare nu este valorificat de agenţi economici sau sociali care pot să pună in valoare aceste resurse, dacă nu există şi predictibilitate. Şi cred că stabilitate, impreună cu predictibilitate, creează un cadru minim necesar pentru a-i incuraja pe cei care pot valorifica aceste resurse să o facă. Să investească şi să se investească in astfel de proiecte. De aceea, ne-am asumat continuitatea unor reforme acolo unde am simţit că ele au luat-o in direcţia cea bună şi unde am văzut semne că o iau in direcţia cea bună. De aceea, am aplicat măsuri care au fost decise de parlament in anii trecuţi şi incepute să fie implementate de guvernele precedente, in domeniul politicilor economice, ale politicilor fiscale, in politicile sociale. Dar, in acelaşi timp, am lansat şi reforme noi, pe care le-am considerat necesare, sau am lansat reforme noi sau pentru că le-am considerat necesare şi indispensabile, chiar, pentru a pune in valoare potenţialul de dezvoltare economică şi de reformă socială. Și mă gandesc aici in primul rand la domeniul administrației publice, a statului in general, unde chiar dacă n-am putut să ne atingem ambiţiile pe care le-am avut la inceput şi datorită cadrului politic specific acestui an, dar am dat semnele unui alt fel de a face administraţie, sau cel puţin a unei dorinţe de a face administraţie altfel, o administraţie mai deschisă spre cetăţean, mai transparentă, mai obiectivă şi mai orientată spre eficacitate. Dar şi aici e doar un inceput şi e nevoie de o abordare mult mai profundă, care clar, in mod clar are nevoie de o susţinere politică nu doar declarativ, ci asumată pentru schimbările pe care le putem declara că le susţinem acum intr-un an electoral, dar pe care e mai greu să le susţinem cand e vorba de punerea lor in practică. Dar cu siguranţă, din punctul meu de vedere, e inevitabil in Romania pe termen scurt in perioada imediat următoare o reformă a administraţiei, in care să tranşăm foarte clar cum combinăm obiectivele politice ale unor partide şi ale unor guverne, in care se reflectă viziunea partidelor cu rolul administraţiei publice de a implementa aceste politici. Şi nu doar de a implementa aceste politici pe durata mandatului unui guvern, ci de a asigura şi un minimum de continuitate, pentru că fără asta nu putem vorbi de stabilitate, nu putem vorbi de predictibilitate şi fără asta nu putem face politică şi dezvoltare pe termen lung, ci doar o politică partinică pe termen scurt cu obiectiv electoral o dată la patru ani sau cum avem noi, o dată la doi ani, doi ani şi ceva, pentru că am mai şi intercalat intre alegerile parlamentare alegerile prezidenţiale. Deci aproape că nu este un al doilea an in care să nu ai o abordare electorală, dacă nu găsim şi un alt mecanism de a combina obiectivele politice cu structurile de implementare. Dar dincolo de asta, tot pentru stabilitate, predictibilitate avem nevoie şi de increderea cetăţenilor, şi din punctul meu de vedere administraţia publică nu trebuie să fie doar un instrument al guvernului de a implementa politicile guvernului respectiv, dar să fie şi un instrument clar de legătură, de conexiune in timp real şi pe problemele din timp real intre societate, intre cetăţeni şi intre cei care guvernează sau instituţiile publice. Pentru că, altfel, fără această legătură, scade incet, incet, increderea, atata cată există, şi, la un moment dat, ne privim cu suspiciue incontinuu unii pe alţii. Instituţii publice privesc cu suspiciune cetăţenii, contribuabilii. Şi, la randul lor, cetăţenii privesc cu suspiciune capacitatea statului, a instituţiilor publice de a lucra in interesul lor. Am fost nevoiți, determinați să lansăm reforme sau să continuăm anumite reforme şi in unele domenii unde au apăut crize. Au apărut crize, din punctul meu de vedere, tocmai pentru ca s-a acumulat o masă critică de nevoi de schimbare de reformă, care au fost puse sub preş multă vreme tocmai pentru că exista acestă succesiune electorală şi care, la un moment dat, ies la suprafață. Şi in felul acesta a trebuit să abordăm lucrurile şi in domeniul sănătăţii, unde aşteptările au fost foarte mari să se facă foarte multe lucruri pe termen scurt şi unde ne-am asumat cateva lucruri. In primul rand, oamenii din sistem - şi de-asta a fost domeniul in care am vrut să abordăm politica salarială intr-un mod coerent şi clar. Vorbim nu doar de creşteri salariale procentuale, ci de o reechilibrare a sistemului de salarizare in sănătate, un proces pe care l-am inceput şi care trebuie continuat, dar şi in partea de infrastructură de sănătate, unde e clar, in momentul de faţă, că nu vom putea vorbi de un sistem de sănătate nu performant, dar funcţional, fără să avem o abordare pe termen lung şi coerentă a investiţiilor in domeniul de sănătate, a investiţiilor in infrastructura din sănătate, şi mă gandesc aici, in primul rand, la spitale. Şi avem aici o abordare, cred că va fi pentru prima dată, să sperăm că va exista continuitate, dar va fi pentru prima dată cand vom aborda investiţiile intr-o perspectivă strategică. In general, investiţiile in domeniul sănătăţii erau decise de la un an la altul, fiecare ministru decidea la inceputul anului unde să mai dea bani, la care judeţ, la care spital. Vrem să avem o abordare multianuală coerentă, să combinăm posibilităţile pe care le are statul de a investi pe termen mediu in infrastructură in sănătate cu parteneriate cu sectorul privat. Şi aici vreau să subliniez, incă o dată, nu e vorba de privatizarea sistemului de sănătate, ci e vorba de un parteneriat in construcţia infrastructurii de bază din sănătate, a clădirilor, efectiv, a spitalelor unde, aşa cum funcţionează astfel de sisteme şi in alte ţări, poţi să ai un parteneriat in care un privat vine şi investește pentru clădirea respectivă. După ce a investit, face un contract cu statul. El, ca investitor, va şi administra infrastructura respectivă, pe care o va pune la dispoziţie statului, sistemului de sănătate publică, care va veni cu aparatura, care va veni cu personalul și care iși va aplica politica de sănătate, programele de sănătate in niște clădiri care vor fi administrate privat și pentru care statul va plăti un fel de chirie, leasing pentru o perioadă de cațiva zeci de ani. Este o modalitate de a folosi mai bine și resursele și a asigura și o mai bună performanță a administrării acestor imobile, acestor infrastructuri. Tot cu o abordare integrată in ideea aceasta a stabilităţii şi a continuităţii, a predictibilităţii, dar cu mai multă eficienţă, am privit şi modul in care am abordat construirea acestui program antisărăcie sau un program de politici sociale coerente, care să ducă aceste politici sociale spre anumite obiective, spre o mai bună integrare, şi socială, dar şi economică a celor nevioaşi sau celor cu probleme. Şi aici am pornit de la instrumente existente deja in politicile publice, unele finanţate din bugetul național, altele din fonduri europene, pe care le-am pus impreună intr-o viziune coerentă, mult mai clar, mai inteligibilă pentru beneficiari sau pentru cei care trebuie să le aplice la nivel local sau la nivel regional. Şi tot in această idee a continuităţii, am abordat şi politica investiţiilor, atat investiţii publice, cat şi stimularea investițiilor private, in sensul că, in investiţiile publice, am vrut să asigurăm continuitatea derulării proiectelor care au fost incepute. Mă refer aici, in primul rand, la infrastructură de transport, infrasctructură de transport rutier mai precis, unde nu am avut ambiţia de a lansa cu orice preţ noi proiecte doar din motive de vizibilitate sau de PR, ci am vrut să asigurăm contuitatea pe proiectele care au fost incepute şi care, foarte multe dintre ele, au fost blocate, din diferite motive administrative, in momentul in care am preluat guvernarea. Şi, in momentul de faţă, pot să spun că se lucrează pe, practic, toate şantierele din infrastructura de transport rutier, dar şi pe cea de transport feroviar, unde avem proiecte in curs. Am continuat şi abordarea foarte clară nu doar pentru nevoia noastră internă, dar şi pentru a da semnalul clar in exerior că Romania rămane angajată in lupta impotriva corupţiei şi in susţinerea reformei in justiţie, unde şi aici am venit cu abordare strategică, pe de o parte, am finalizat strategia anticorupţie şi am vrut să avem o strategie foarte aplicată şi foarte clară pentru instituţiile care ar urma să o aplice, dar am luat şi decizia operaţionalizării acelei agenţii pentru valorificarea bunurilor confiscate, pe care o aveam pe hartie de multă vreme, care nu era funcţională şi datorită nefuncţionalităţii ei nici deciziile justiţiei nu erau totdeauna foarte eficiente. Şi tot in ideea stabilităţii, a predictibilităţii, am inceput să lucrăm şi pe o viziune de dezvoltare economică pe care am numit-o Romania competitivă, pe care am supus-o dezbaterii publice, şi doresc să-i mulţumesc aici domnului Vasile Iuga pentru sprijinul pe care ni l-a dat moderand in mod obiectiv şi profesionist dezbaterea pe care am vrut să o lansăm in jurul acestor idei-proiecte pe care le-am propus. Obiectivul acum, după ce am finalizat această dezbatere şi avem un document, este să transferăm rezultatul acestei acţiuni la comisia prezidenţială care va lucra pe proiectul de ţară pentru a propune această strategie, această viziune ca un punct de pornire, de plecare a componentei economice şi de dezvoltare a acestui proiect de ţară. Vorbind acum de rezilienţă, de rezistenţă, fac diferenţa intre rezistenţă şi rezilienţă pentru că rezistenţă in accepţiunea mea inseamnă franare sau poate să insemne franare, a rezista la schimbare, a rezista la evoluţie de teamă, de frica incertitudinii, din nesiguranţă, şi fac diferenţierea faţă de termenul rezilienţă, care inseamnă capacitatea de a rezista schimbărilor dar fără a le opri să-şi facă efectul sau energiile schimbării, de a evita perturbarea unei anumite coerenţe in procesul de dezvoltare datorită acestor energii ale schimbării, de a face faţă unor aversiuni fără să perturbe procesul de dezvoltare. Şi aici cred că in primul rand pentru a vorbi de rezilienţă in Romania, dat fiind şi contextul geostrategic, gepolitic, evoluţia volatilă pe care o vedem a economiei la nivel regional, la nivel internaţional, cred că in continuare avem nevoie să avem in centrul atenţiei ceea ce a fost scos la lumină ca aşteptare inclusiv din partea societăţii şi la sfarşitul anului trecut, şi anume felul in care facem politică, felul in care partidele abordează politica şi abordează relaţia cu societatea in ideea aceasta a asigurării dezvoltării. Cred in continuare că avem o oportunitate, aş spune, nesperată in care incă nu avem partide extremiste/...;/ nu doar de fațadă, pentru a atrage electoratul in momentul alegerilor, ci in profunzime, in substanţă, in modul de a aborda, aşa cum spuneam, funcţionarea statului, relaţia cu cetăţenii, politica de dezvoltare economică. Şi cred nu doar că avem nevoie de feţe noi, avem nevoie şi de un alt mod de a aborda din punct de vedere politic relaţia cu cetăţeanul. Eu cel puţin, personal, simt că oamenii au foarte multă nevoie de onestitate şi de fracheţe şi atunci cand vrei să spui nişte lucruri direct, cred că problema nu e dacă le spui direct, ci sinceritatea şi onestitatea cu care le spui şi modul in care reflecţi apoi ceea ce ai spus in ceea ce faci şi in ceea ce eşti. Şi nu cred că e aşa de greu acest lucru, şi in ciuda sau dincolo de modul specific de funcţionare a partidelor şi de nevoia lor de a fi finanţate intr-un anumit fel, de a asigura o continuitate a structurilor lor teritoriale, cred că avem nevoie in momentul de faţă de o imaginaţie pozitivă, constructivă pentru a găsi soluţii in aşa fel incat să facem aceste partide să funcţioneze mai aproape in relaţie cu cetăţeanul. Şi aici, din punctul meu de vedere, nu e doar o problemă romanească, nu e doar o problemă a Romaniei, e un sentiment pe care l-am avut şi in perioada celor patru ani şi jumătate, in care am perindat practic toate statele membre. Dar cred că in Romania mai mult decat in alte părţi din Europa, tocmai datorită faptului că incă nu avem in politică partide cu abordare profund populistă şi extremistă, chiar dacă pot să existe semne la unele de a incerca să atragă un eventual potenţial electorat sau să-l stimuleze in această direcţie, deci cred că incă nu e prea tarziu pentru a putea face această reformă. Şi din punctul meu de vedere rezilienţa Romaniei ca stat şi ca putere, capacitate de dezvoltare in următorii ani va depinde foarte mult de modul in care vom aborda această reformă in politică. Sigur, aici vorbeam de perspectivele regionale. Aşa cum spunea şi domnul Geoană, Romania este intr-o regiune in care nu are de ales, nu poate să stea deoparte, trebuie să joace un rol, este impinsă să joace un rol, pentru că din punct de vedere al relevanţei economice, al dimensiunii, ca popor, ca stat, se aşteaptă de la noi o implicare in stabilitatea şi echilibrul regional şi aici avem şi şansa acestui parteneriat transatlantic, a colaborării foarte bune in cadrul NATO, și cred eu - o să revin asupra acestui subiect - a oportunității de a deveni un actor mult mai relevant și la nivel european in Uniunea Europeană, dar aici, cred că in măsura in care noi, in Romania, avem o idee clară și o lectură clară a situației din regiune, in măsura in care avem această claritate, vom reuși să ne valorificăm și relevanța pe care o avem in această zonă, și acesta este modul in care am abordat și pregătirea pentru Summit-ul NATO de la Varșovia din acest an și propunerile pe care le-am făcut și pe care acum trebuie să le materializăm. Acesta este felul in care am abordat și parteneriatul strategic cu SUA, atat din punct de vedere al securității, unde vorbim in momentul de față de rezultate tangibile, și probabil tocmai că pentru sunt rezultate tangibile, mai avem și anumite reacții din anumite părți din regiune, dar unde am avut ocazia să discut cu partenerii noștri la Washington, cu Ambasada Statelor Unite de aici, tocmai pentru a crește relevanța acestui parteneriat avem nevoie să intărim acum pe langă această componentă de securitate, să intărim și componenta economică in parteneriatul strategic cu Statele Unite. Și tot aici avem nevoie să privim sau să abordăm lucrurile din această perspectivă și in modul in care ne jucăm cărțile, să spun așa, in zona Mării Negre, atat din perspectivă securitară, cat și din perspectivă economică, și sper ca acest subiect să fie dezbătut și aprofundat pentru că, cred că aici este unul din locurile cele mai relevante in care astfel de discuții pot să aibă loc. Vorbim de securitate, mă gandesc sigur și la energie, la capacitatea de a ne asigura securitatea energetică, și de a deveni un jucător in asigurarea securității energetice la nivel regional. Și aici, noi in acest an am insistat pe de o parte pe concretizarea proiectului BRUA a acelei conducte de gaz care merge din Bulgaria și care conectează Marea Neagră și această zonă cu resursele și cu potențialul ei cu centrul Europei și de acolo cu tot restul Europei, este un proiect in curs, la care a inceput să se lucreze, deja componenta de conectare cu Bulgaria pe sub Dunăre este aproape finalizată /...;/ 2016-10-06 14:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-06-02-39-41big_22122122.jpgÎntâlnirea prim-ministrului Dacian Cioloș cu negociatorul șef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel BarnierȘtiri din 05.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-michel-barnier-negociator-ef-al-comisiei-europene-pentru-pregatirea-i-derularea-negociererilor-cu-marea-britanie-in-raport-cu-prevederile-articolului-50-ale-tratatului-unuiunii-europeneGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș s-a intalnit astăzi cu Michel Barnier, negociatorul șef al Comisiei Europene pentru pregătirea și derularea negocierilor cu Marea Britanie in raport cu prevederile articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene. Michel Barnier se află intr-un turneu de lucru ce va include 27 state membre ale Uniunii Europene, pentru a prezenta metodologia de lucru și a evalua pozițiile acestora in vederea pregătirii procesului de negociere cu Marea Britanie. Romania este a patra țară vizitată de Barnier, după Franța, Germania și Olanda. Accentul discuțiilor a fost pus pe pașii instituționali pe care atat Romania, cat și Uniunea Europeană, trebuie să-i parcurgă pentru pregătirea și derularea negocierilor. In acest context, a fost subliniat și rolul important al Romaniei, care va prelua Președinția Consiliului UE in prima jumătate a anului 2019, perioadă in care se vor finaliza și negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Prim-ministrul Dacian Cioloș a subliniat faptul că: - Este important ca negocierile ce vor avea loc intre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate intr-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre in format UE27 și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Opțiunea Romaniei in ceea ce privește discuțiile privind viitorul Uniunii Europene este clară: țara noastră dorește să fie parte a nucleul de integrare europeană avand mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată in această dezbatere. 2016-10-05 14:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-05-02-20-03big_12.jpgSimplificare: Start pentru punctul de contact unic electronicȘtiri din 04.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/simplificare-start-pentru-punctul-de-contact-unic-electronicGalerie foto Toate informaţiile şi modelele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice vor fi publicate din oficiu, in format electronic, pe edirect.e-guvernare.ro - punctul de contact unic electronic (PCUe), incepand de marți, 4 octombrie. Ministerele și agențiile subordonate acestora au ca termen finalul anului 2016 pentru publicarea tuturor informațiilor in portal. Reprezentanții Guvernului, ai ministerelor și ai Agenției pentru Agenda Digitală a Romaniei (care gestionează PCUe) s-au reunit la Palatul Victoria, pentru discuta o serie de aspecte practice legate de publicarea documentelor, gestionarea și administrarea informațiilor din portal, modalitatea de comunicare și interacțiune cu cetățenii. Intalnirea a marcat lansarea oficială a noului portal și finalizarea protocoalelor care stabilesc, cu fiecare instituție in parte, metodele prin care vor fi publicate informațiile pe platformă și administratorii care vor răspunde de publicarea informațiilor. In punctul de contact unic electronic (PCUe), disponibil la https://edirect.e-guvernare.ro/SitePages/landingpage.aspx, relansat intr-o versiune imbunătățită și performantă, se pot vizualiza şi descărca informaţii cu privire la procedurile de obţinere a unui anumit serviciu public, precum documentele necesare, timpul de soluţionare, formularele şi actele normative care reglementează procedura. Platforma permite căutarea serviciilor pe domenii de activitate, pe profesii reglementate, dintr-o anumită zonă geografică, respectiv serviciile publice destinate unei persoane fizice sau juridice. Mai mult, anumite ministere au demarat deja procesul de transmitere a documentelor/solicitărilor de către utilizator prin intermediul platformei, astfel incat acesta să nu mai meargă fizic la ghişeu pentru depunerea lor. PCUe va conţine formularele, procedurile şi legislaţia actualizate, astfel incat nu va mai exista riscul de a merge la locul prestării serviciului şi de a descoperi că mai trebuia adus un document care nu se regăsea pe pagina de internet a instituției. In perioada următoare vor fi incărcate informaţiile, iar utilizatorii vor putea să işi exprime părerea cu privire la funcţionalităţile platformei, astfel incat aceasta să se adapteze nevoilor de interacţiune ale cetăţenilor cu administraţia publică. Din 2010, punctul unic de contact electronic a fost conceput ca un catalog al tuturor serviciilor publice furnizate la nivelul administraţiei, astfel incat cetăţenii să vizualizeze, dar şi să poată accesa online servicii publice prin intermediul unui portal unic. După 6 ani, această platformă şi-a modificat interfaţa, pentru a fi mai accesibilă şi mai prietenoasă pentru utilizatori, iar toate ministerele au beneficiat de pregătire şi se află intr-un stadiu avansat in ceea ce priveşte desemnarea administratorilor şi a operatorilor, definitivarea conturilor şi publicarea informaţiei. Mai mult, interacțiunea cetățenilor cu reprezentanții instituțiilor se va face in timp real, prin confirmarea prin intermediul platformei a tuturor pașilor efectuați atat de către cetățean, prin crearea unui cont personal, dar și din partea instituțiilor prin confirmarea primirii mailurilor, a documentelor și a respectării termenelor legale de primire a unui răspuns. 2016-10-04 19:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-10-04-07-36-18big_1.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la recepția organizată cu ocazia zilei naționale a Republicii Federale GermaneȘtiri din 03.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-receptia-organizata-cu-ocazia-zilei-nationale-a-republicii-federale-germaneGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la recepția organizată cu ocazia zilei naționale a Republicii Federale Germane [Check against delivery] Dacian Cioloş: Excelența voastră, domnule ambasador Lauk, Excelențele voastre doamnelor şi domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor miniștri, dragi prieteni, doresc in primul rand să transmit felicitările Guvernului Romaniei intregului popor german pentru sărbătorirea Zilei Unității. Unificarea Germaniei a insemnat nu doar o reparație, o readucere in firesc a realității poporului german, o trecere dincolo de dificultățile și de incercările istoriei; a insemnat o dovadă a capacității de regenerare a poporului german, dar a insemnat in primul rand noi oportunități pentru construcția europeană. Pentru că trebuie să recunoaștem, dincolo de importanța acestui eveniment pentru germani, ei inșiși, curajul și ințelepciunea de care au dat dovadă pentru a-l duce la bun sfarșit, in mod pașnic, acest proces a deschis calea reunificării Europei, a reunificării dintre Est și Vest, care s-a formalizat mai apoi și prin extinderea Uniunii Europene spre estul Europei, și a deschis calea unei reconstrucții europene pe care astăzi, impreună, suntem datori s-o ducem mai departe și să găsim aceeași ințelepciune pentru ca noile etape care ne stau in față să insemne o Europă mai prosperă și o Europă care să fie in măsură nu doar să păstreze și să consolideze pacea, dar să dea noi perspective atat acestei regiuni din lume, cat şi lumii intregi. Deci, mi-aș permite și cu această ocazie să mulţumesc germanilor pentru ceea ce au făcut pentru ei inșiși, dar in același timp pentru ceea ce au făcut pentru intreaga Europă și, in mod indirect și chiar direct, ceea ce au făcut și pentru noi, pentru romani. Și vreau să ii asigur pe prietenii germani că Romania va fi un stat membru care a ințeles foarte bine responsabilitățile pe care le are in calitate de stat membru al UE și care iși va juca rolul in mod proactiv, in mod constructiv, in mod onest, pentru un progres, pentru o evoluție in Uniunea Europeană. Și sunt incurajat că acest lucru se va putea intampla şi datorită faptului că, in urma discuțiilor pe care le-am avut in aceste ultime luni și cu Germania, și cu Franța, și cu Polonia, și cu alți parteneri europeni, cred că am găsit modalitatea prin care Romania, alături de Germania, alături de Franța, să poată să-și impărtășească punctele de vedere legate de modul in care vede evoluția UE, și in felul acesta parteneriatului in relația bilaterală - care, așa cum spunea și domnul ambasador Lauk, este unul foarte puternic - să-i putem adăuga și un parteneriat in spirit european și in folosul construcției europene viitoare. In ceea ce privește relația bilaterală dintre Germania și Romania, nu știu dacă la un alt moment in istorie am putut vorbi de un nivel al relației mai bun și mai intens decat cel pe care il trăim in momentul de față. Germania este principalul partener comercial al Romaniei. Altfel spus, Germania ajută economia Romaniei să devină una europeană și prin oportunitățile pe care le oferă de a avea acces la piața germană. Germania este unul dintre cei mai dinamici investitori in economia romanească, și aș indrăzni să spun că, dacă industria automobilelor se relansează in Romania, dincolo de ceea ce a insemnat investiția Renault, faptul că foarte multe companii germane care lucrează in industria auto de varf din Germania și din Europa s-au implantat in Romania, au dezvoltat afaceri aici, am ajuns astăzi in situaţia in care cred că n-aş exagera prea mult dacă aş spune că aproape orice autoturism produs in Germania are, intr-un fel sau altul, o piesă care este produsă in Romania. Și asta a insemnat și inseamnă și o dezvoltare a industriei auto la un nivel de varf in Romania. Dincolo de aceasta, relația bilaterală este mult consolidată și de ceea ce noi numim dragii noștri sași și șvabi, care unii dintre ei au ales să trăiască in Germania, ceea ce germanii numesc cetățeni germani de origine romană. Dar, dincolo de modul cum ii numim, această comunitate, care inseamnă cateva sute de mii de oameni, am mai spus-o și in Germania, inseamnă tot atația ambasadori ai Romaniei in Germania și tot atația ambasadori ai Germaniei in Romania, pentru că sunt oameni care provin dintre noi, care ne cunosc foarte bine, ne cunosc foarte bine cultura, tradițiile și știu să le reprezinte și să le susțină acolo unde au ales să fie a doua lor casă, in Germania; dar sunt la fel oameni care, cunoscand foarte bine Germania și cultura germană, știu s-o adapteze foarte bine la condițiile din Romania. Și această comunitate, cetățenii romani de etnie germană care trăiesc, locuiesc și muncesc alături de noi, cei care au ales să facă acest lucru in Germania, inseamnă un atu pe care cred că nu il are nicio altă țară din Uniunea Europeană in relație cu Germania. Și acest lucru se simte, cum v-am spus, dincolo de relațiile politice, care sunt la cel mai inalt nivel dezvoltate in momentul de față, se resimt și in relațiile economice pe care le avem impreună și, cred eu, se vor face pozitiv resimțite și in modul in care am colaborat, dar și vom colabora in continuare in procesul de reconstrucție europeană. Pentru că după Brexit, după decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, vedem in mod clar că Germania iși asumă din nou, alături de toate celelalte state membre europene care doresc un viitor european integrat, acest leadership, inclusiv politic, și Romania va fi alături de Germania in acest proces, putand construi, așa cum am spus, această relație bilaterală, care este una foarte puternică. Doresc cu această ocazie să ii mulțumesc și domnului ambasador Lauk pentru modul in care a știut să-și folosească toată experiența diplomatică acumulată in cariera dansului de diplomat, să o folosească in favoarea Romaniei, in favoarea relației dintre Romania și Germania și cred că nimic altceva decat rezultatele nu pot să vorbească mai bine de modul eficient in care domnul ambasador și-a dus la bun sfarșit misiunea, cel puțin din perspectiva noastră și din punctul nostru de vedere. Și sunt sigur că, așa cum dansul a spus, că in cateva luni urmează să se retragă și să iasă la pensie, cu un astfel de tanăr pensionar și in plină forță, cum este dansul, sunt convins că vom avea in continuare in Germania un ambasador onorific, un om care cunoaște Romania in profunzimile sale și care va ști să susțină in continuare, prin experiența pe care o are, această relație bilaterală. Doresc să vă mulțumesc, domnule ambasador, in numele Guvernului Romaniei, pentru modul foarte pragmatic, practic și eficient in care am putut să lucrăm impreună și să impingem inainte cateva proiecte. L-ați amintit pe cel care și dumneavoastră vă este atat de drag și in care și noi am investit mult, și sper ca pană la sfarșitul mandatului să fim in măsură să punem aceste prime cărămizi. E vorba de formarea profesională duală, care nu inseamnă un lucru bun doar pentru companiile germane care au investit in Romania și care doresc să-și formeze oameni competenți și oameni de calitate, dar va insemna foarte mult pentru viitorul invățămantului profesional din Romania, pentru reprofesionalizarea acestui invățămant orientat spre partea practică, spre partea productivă, și, sunt convins, va insemna un impuls in plus pentru dezvoltarea economică și mai ales pentru dezvoltarea industrială a Romaniei. Vă mulțumesc incă o dată! La mulți ani tuturor prietenilor germani și poporului german, și, dacă nu greșesc prea mult, aș spune: Einen schonen Feiertag! 2016-10-03 22:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1212121222.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea anului universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”Știri din 03.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-anului-universitar-la-universitatea-de-medicina-i-farmacie-iuliu-hatieganuGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la deschiderea anului universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie - Iuliu Hațieganu [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc, domnule prorector. Stimaţi profesori, dragi studenţi, doamnelor şi domnilor, este o bucurie pentru mine, in primul rand să fiu din nou la Cluj, şi este o şi mai mare bucurie să fiu la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, o şcoală de elită, şi eu ştiu asta de multă vreme, o ştiu chiar de dinainte de a fi eu insumi student la Cluj, aici, in vecini. Aţi reuşit să menţineţi aceste standarde ridicate in cursul anilor şi deci alegerea mea şi de suflet şi pentru a găsi cel mai bun loc pentru a transmite anumite mesaje, alegerea deci de a veni astăzi aici a fost una aproape firească. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj este o şcoală medicală romanească de elită, nu doar in Romania dar şi in Europa şi in lume, şi o dovedesc asta nu doar rezultatele pe care le-aţi obţinut - domnul prorector a amintit cateva dintre ele - dar faptul că astăzi inţeleg că o treime dintre studenţii la nivel de licenţă sunt studenţi străini; dovedeşte incă o dată chiar şi alegerea lor pragmatică faptul că sunteţi o şcoală de elită. Este probabil un paradox, dar va trebui să-i găsim noi răspunsul şi rezolvarea, şi in anii care vin, faptul că in domeniul sănătăţii, in medicină, avem şcoli universitare de elită in Europa şi in lume, insă in sistemul de sănătate publică avem incă multe nemulţumiri şi multe lucruri pe care trebuie să le corectăm, şi cred că trebuie să pornim de aici. Orice problemă, dacă ea nu este recunoasută in primul rand şi identificată in mod foarte clar ea nu poate să fie rezolvată, şi asta o ştiţi foarte bine dumneavoastră, cei care inainte de a vindeca o boală, trebuie să ii puneţi un diagnostic foarte clar şi foarte precis. Şi cred că şi din acest punct de vedere avem un efort de făcut şi cei care lucraţi in sistemul de sănătate publică, şi cei care avem o responsabilitate directă sau indirectă vizavi de aceasta, să recunoaştem problemele, problemele structurale, problemele de funcţionare, să recunoaştem că ele există, să le identificăm in mod clar, să le aducem la lumină şi apoi să vedem, in măsura posibilităţilor societăţii noastre de a susţine rezolvarea lor, să le găsim soluţii in timp. Şi, din acest motiv, sănătatea şi educaţia, pentru că suntem astăzi intr-o unitate de invăţămant superior, care pregăteşte specialişti pentru domeniul sănătăţii, deci şi sănătatea şi educaţia le-am stabilit şi noi in acest scurt mandat pe care il avem, de un an, ca şi guvern, le-am stabilit ca şi priorităţi, fără pretenţia de a dori să rezolvăm toate problemele, dar cel puţin să avem onestitatea şi curajul de a scoate la lumină problemele pe care trebuie să le rezolvăm, şi incet, incet, să putem să le propunem şi soluţii. De aceea, nu intamplător vă spuneam, in funcţie de mijloacele pe care le-am avut la dispoziţie, am decis ca şi la rectificarea bugetară, deci după ceea ce am decis noi la sfarşitul anului trecut cand am făcut bugetul, şi in urma a ceea ce am putut identifica in primele luni de guvernare, să stabilim şi sănătatea şi educaţia ca pe nişte priorităţi pe care să le tratăm ca atare. Inainte de a vorbi de resursele care trebuie alocate sănătăţii, sunteţi conştienţi, cred, că avem nevoie in primul rand să găsim acele resurse care să ne motiveze să mergem mai departe şi să ne responsabilizeze in modul in care privim şi modul in care tratăm sistemul de sănătate. Şi aici dumneavoastră, ca studenţi, ca viitori medici, aveţi un rol esenţial, pentru că sunt convins că aţi ales această profesie in primul rand datorită increderii pe care o aveţi că puteţi face ceva in plus, că puteţi face ceva mai bine şi că, in primul rand, puteţi contribui intr-un fel sau altul la o viaţă mai bună in Romania. Şi e modalitatea foarte bună de a vă pune in valoare cunoştinţele şi de a vă pune in valoare dorinţa de a schimba lucrurile in bine in Romania. Deci aşteptăm şi de la dumneavoastră ca, in momentul in care veţi ajunge să profesaţi, să fiţi in măsură, prin contribuţia pe care o veţi aduce, să recaştigaţi şi să recaştigăm impreună increderea in sistemul de sănătate. Şi asta presupune, cum spuneam, in primul rand onestitate, presupune verticalitate, presupune curajul de a spune lucrurilor pe nume, curajul de a spune lucrurilor pe nume de fiecare dată atunci cand sunt lucruri bune de spus şi cred că nu trebuie lăsată presiunea publică să dea la o parte sau să umbrească lucrurile bune care se fac in sistemul medical şi de sănătate din Romania şi să nu fiţi impinşi sau să nu fiţi in situaţia de a trebui să plecaţi din ţară pentru a spune că in sistemul medical din Romania se formează oameni performanţi, oameni care ştiu să-şi facă treaba foarte bine. Dar, in acelaşi timp, să ştim impreună să identificăm atunci cand sunt probleme, să avem curajul să vorbim despre ele şi să impreună să putem să găsim soluţii. Domeniul medical şi de farmacie, spuneam, se confruntă cu probleme care trenează de mai mulţi ani şi, chiar dacă nu ne-am propus să le rezolvăm pe toate, ne-am propus cel puţin să identificăm aceste probleme, să le punem pe masă, să le punem pe masa celor responsabili, sigur, in primul rand a guvernului, conştienţi de faptul că n-o să le putem rezolva intr-un an de zile, dar cred că este important să fim conştienţi de ele in aşa fel incat in anii care vin să nu mai vorbim doar de lucrurile negative care pot să apară in sistem, dar să vorbim in primul rand de soluţii, şi de soluţii asumate. Şi aici mă gandesc, in primul rand, la oameni, la cei care lucrează in sistemul de sănătate, la infrastructură, care are nevoie de investiţii, mă gandesc la fondurile pe care va trebuie să le alocăm in timp şi mă gandesc şi la mentalităţi, la mentalităţi care trebuie să evolueze. Pentru că, chiar dacă vom asigura resursele financiare, chiar dacă vom schimba legislaţie, dacă nu evoluează mentalităţile şi in sistem, dar şi din partea pacienţilor şi a societăţii in general, cu greu vom putea schimba lucrurile. Şi aici aş vrea, in primul rand, să mulţumesc - l-am văzut pe Patriciu Achimaş aici, care este unul dintre dumneavoastră - să ii mulţumesc pentru ceea ce a inceput să facă in cele cateva luni pe care le-a petrecut la Ministerul Sănătăţii, pentru ceea ce a inceput să facă şi ceea ce noi am continuat după plecarea lui, şi să ii mulţumesc pentru modul in care a abordat anumite lucruri, in ciuda faptului că provenea din sistem şi ştia că anumite lucruri chiar spuse pot să doară, dar a avut curajul să le spună şi să impingă lucrurile pană la un anumit punct. Ce am reuşit noi să facem in aceste cateva luni, apropo de oameni, pentru că sunt un element esenţial in sistem şi este, cred, principala resursă, aş spune inepuizabilă, pe care o avem la dispoziţie in Romania şi dovedeşte acest lucru calitatea sistemului de invăţămant medical din ultimele decenii, continuăm să producem oameni de calitate, medici foarte buni, apreciaţi mult in Europa şi am avut eu personal ocazia in mai multe state membre din Uniunea Europeană să văd şi să simt acest lucru, deci, in ciuda disfuncţionalităţilor din sistemul de sănătate, continuăm să producem specialişti de calitate şi acesta este un lucru foarte bun şi aici vreau să mulţumesc tuturor celor care lucrează in sistemul universitar medical de la Cluj in primul rand, dar şi din celelalte centre universitare, pentru că au reuşit să menţină ştacheta foarte sus in aceşti ultimi ani, in ciuda resurselor limitate care au fost alocate sistemului de sănătate pentru a putea valorifica această resursă. Am luat măsuri in aceste ultime luni pentru a putea aduce sistemul de salarizare la un nivel care să inceapă să corespundă cat de cat cu aşteptările celor care lucrează in Romania, in sistemul medical. Şi chiar dacă suntem conştienţi că nu am putut să rezolvăm toate aceste probleme pentru că este greu să rezolvăm intr-un an de zile, chiar din perspectiva limitărilor bugetare, insă am dorit să nu mai venim cu acele creşteri procentuale de salarii, cum s-a făcut in timp, ci să venim in primul rand cu o corectare a sistemului de salarizare, a grilelor de salarizare, pentru a elimina acele decalaje şi incoerenţe care nu se justificau in sistemul de salarizare. Deci am venit cu acea reechilibrare a salariilor să punem pe baze sănătoase şi logice, din punct de vedere al raporturilor salarizare intre diferitele categorii de salariaţi din sistemul de sănătate, dar am abordar frontal şi o chestiune care nu fusese abordată de ani de zile, cred că de mai bine de zece ani de zile, chestiunea plăţii gărzilor medicilor, care tot timpul a fost dată la o parte. Guvernele precedente au preferat să mai dea cateva procente la salarii in general, dar nu au abordat şi acest subiect al gărzilor medicilor. Este un subiect pe care l-am abordat şi, incă o dată, in limitele bugetare pe care ni le-am putut permite in acest an, am venit cu un sistem şi de plată a gărzilor, insemnand aici, faţă de situaţia pe care am găsit-o, creşteri cuprinse intre 62% şi 92%. Avem banii alocaţi, avem acum cadrul legal, prin urmare nu cred că mai există niciun impediment pentru ca acest lucru să poată să fie pus in practică. Tot legat de resurse umane, am constatat cand am preluat guvernarea că, de fapt, la nivel naţional, nu aveam o abordare strategică a resurselor umane in acest domeniu. Este un obiectiv pe care ni l-am asumat şi ne-am propus, domnul ministru şi-a propus ca, pană in a doua jumătate a lunii octombrie, să vină cu o strategie a resurselor umane in aşa fel incat să putem vedea pe termen mediu, pe termen lung, de ce nevoie de reinnoire avem in sistem sau ce nevoie chiar de a completa golurile in sistem şi cum putem asigura acest lucru prin diferite măsuri pe care să le luăm. Dorim totodată nu numai să rezolvăm problema salarizării şi a gărzilor, şi aici va fi nevoie şi in anii care vin de eforturi, căutăm acum soluţii şi pentru plata gărzilor rezidenţilor de anul I şi II, dar căutăm şi măsuri concrete pentru a stimula şi pentru a atrage prezenţa medicilor in acele zone mai puţin incitante din punct de vedere profesional din diferite motive, mă gandesc aici mai ales la spitalele din anumite oraşe de provincie sau mai ales la cabinetele medicale din mediul rural, unde avem o mare nevoie de medici. Ne gandim la soluţii care să meargă dincolo de sistemul de salarizare şi la alte tipuri de facilităţi pentru a vă incuraja pe aceia dintre dvs care consideraţi şi dvs să poată să fie o provocare să-ţi incepi cariera in mediul rural şi să dăruieşti o parte din timp şi din capacitatea profesională şi celor care locuiesc in mediul rural. Dincolo de resursele umane, am identificat şi suntem conştienţi - şi cred că nu era nevoie de mari analize aprofundate - de faptul că avem o problemă de infrastructură in sistemul de sănătate care, la fel, trebuie abordată frontal. Chiar şi problema infecţiilor nosocomiale, dincolo de chestiuni legate de regulamente, de proceduri, de practici in spitale şi in unităţile de sănătate publică; trebuie să recunoaştem, avem in primul rand, o problemă sistemică, o problemă de infrastructură, care dacă nu e abordată frontal nu vom putea rezolva nici această problemă şi nici alte probleme cu care ne confruntăm. Deci, avem nevoie nu doar de a moderniza anumite spitale, dar chiar de a reconstrui anumite spitale, lucru care nu s-a mai intamplat de decenii in Romania. Am incercat să peticim ceea ce aveam, cu resurse limitate, fără o abordare strategică. Aici, legat de investiţiile pe care statul le făcea in sistemul de sănătate - foarte multă vreme, investiţiile care se făceau in infrastructura din spitale stăteau in stiloul ministrului, care semna mai mult sau mai puţin subiectiv priorităţi de investiţii in fiecare an, care veneau tarziu, după instalarea noilor miniştri in post şi, slavă Domnului, am avut in aceşti ultimi ani un rulaj foarte mare de miniştri la Ministerul Sănătăţii. Aceste intarzieri in aprobarea investiţiilor duceau la intarzieri in executarea lor, bani care nu se cheltuiau şi aşa am ajuns cu foarte puţine investiţii in sistem, in infrastructură şi in dotări, pană in momentul de faţă. Aici ne propunem să venim cu o abordare strategică, cu o strategie şi cu criterii de alocare a investiţiilor şi cu o abordare multinanuală a acestor investiţii. Avem in derulare, in momentul de faţă, pregătirea unor investiţii pentru trei spitale regionale, finanţate din fonduri europene, din care unul va fi la Cluj, celelalte două la Iaşi şi la Craiova, pregătim, dincolo de ceea ce era programat pe fonduri europene, o investiţie pentru un prim spital regional de copii in Bucureşti, prin extinderea Spitalului Marie Curie, şi o relocare intr-o clădire nouă, modernă a Institutului C. C. Iliescu din Bucureşti. Dar dincolo de asta intenţionăm să folosim, şi sperăm noi, cu succes, de data asta, pentru prima dată, sistemul de finanţare public-privat pentru a veni cu investiţii noi in spitale. Aici vreau să fiu şi eu foarte clar in faţa dvs., domnul ministru a explicat de mai multe ori, nu e vorba de privatizarea sistemului de sănătate publică din Romania atunci cand vorbim de parteneriat public-privat, ci pur și simplu, de găsirea unui sistem strict de parteneriat public-privat, pentru construcţia şi administrarea clădirilor in care se vor derula activităţile de sănătate publică, ce vor rămane strict publice şi de stat, atat din punctul de vedere al dotărilor, cat şi din punctul de vedere al personalului care işi va exercita meseria acolo. E un sistem care funcţionează in multe ţări, inclusiv din Uniunea Europeană şi sperăm noi ca, prin acest sistem, să reuşim, in anii care vin, să stimulăm cat mai multe construcţii noi de spitale, nu numai in oraşele mari, dar şi in oraşele mai mici. Dincolo de sistemul de sănătate ca atare, chiar dacă in sistemul medical din Romania spuneam că vorbim de performanţă in educaţie, şi aici, pe partea de educaţie, mai avem lucruri de făcut, pentru a intări credibilitatea sistemului de formare. Mă gandesc aici, in primul rand, şi pentru că deschidem astăzi un an universitar, dincolo de formarea profesională a studenţilor in sistemul de invăţămant superior, mă gandesc la sistemul de formare doctorală, care, şi el, are nevoie de o recredibilizare. Şi nu vorbesc de acest lucru gandindu-mă la sistemul medical, unde ştiu că există rigoare foarte mare in formarea doctorală, dar cred că avem nevoie să luăm măsuri foarte clare şi drastice, in Romania, in formarea doctorală, tocmai pentru a nu compromite ceea ce se face bun in sistemul de formare doctorală. Pentru că, din păcate, cu această problemă a plagiatelor, de care se vorbeşte foarte mult in ultimii ani, sistemul de invăţămant doctoral din Romania riscă să fie afectat, imaginea lui riscă să fie afectată in Europa şi in lume, dacă nu luăm nişte măsuri foarte drastice, foarte clare şi ferme, din acest punct de vedere. Cred că trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că formarea doctorală este una de elită, şi nu o formare curentă, o fabrică de diplome, pentru a avea un spor la salariu sau pentru a putea promova in anumite funcţii. Formarea doctorală trebuie să fie şi să rămană una de elită, trebuie să presupună un efort personal individual al celui care se implică intr-o muncă de cercetare. Munca de cercetare, prin definiţie, inseamnă a produce ceva nou. Şi aici cred că nicio lege, orice lege, din orice ţară, nu poate să meargă dincolo de ceea ce inseamnă in epistemologie a face cercetare, a cerceta şi a produce şi a argumenta, cu rezultatul din cercetare, idei noi. Deci, aici, cand vorbim de plagiat, cred că aceste lucruri - nu o lege poate defini ce inseamnă plagiat sau nu, ci, in primul rand, dumneavoastră, cei care lucraţi in cercetare, cei aţi făcut o lucrare de doctorat şi cei care ştiţi ceea ce inseamnă a produce ceva nou şi a face să avanseze ştiinţa. Şi cred că pe asta trebuie să ne bazăm şi să ne repoziţionăm toate şcolile doctorale şi tot sistemul de cercetare. Ceva nou nu inseamnă a traduce ceva, ceea ce a fost produs in altă parte, ci a găsi idei noi, a le argumenta, a le justifica cu argumente ştiinţifice şi a le pune intr-o lucrare de doctorat. Cred că este important să subliniem acest lucru şi, de aceea, am vrut să avem această abordare frontală legată de aceste riscuri de plagiat şi, totodată, să trecem la o reevaluare a şcolilor doctorale in aşa fel incat să eliminăm orice suspiciune asupra tuturor şcolilor doctorale in care intr-adevăr se face ştiinţă. Și să putem să facem o separare clară intre şcolile doctorale care intr-adevăr produc ştiinţă şi şcolile doctorale care produc doar diplome de doctorat, pe bandă rulantă. Tot vorbind de educaţie şi de mediul universitar, e important şi ştiu, la fel, că in sistemul de invăţămant universitar medical e mai puţin asta o problemă, şi anume aceea de a adapta sistemul de invăţămant universitar la cerinţele pieţei muncii. Atat in formarea specialiştilor, cat şi in formarea oamenilor de ştiinţă. Şi ştiu că la dumneavoastră, in sistemul medical, sunteţi forţaţi, obligaţi să vă adaptaţi la cerinţele, să spun aşa, pieţei muncii, pentru că aveţi un contact cu sistemul de sănătate incă de pe băncile facultăţii, pentru că, altfel, nu aveţi cum să progresaţi in formarea profesională pe care v-o asiguraţi aici. Aş dori, in incheiere, să vă spun, amintindu-mi, nu numai de perioada in care am fost student, şi spun asta pentru cei din anul I - orice ar spune oricine, este potenţial perioada, cred, cea mai frumoasă din viaţa unui om. Asta va depinde, sigur, in primul rand, şi de modul in care veţi şti să vă valorificaţi acest potenţial de frumuseţe, de creaţie, de construcţie, de construcţie a personalităţii dumneavoastră, dincolo de ceea ce veţi invăţa in facultate. Şi, in această perioadă, trăind intr-un colectiv caracterizat prin dinamică, şi nu mă gandesc doar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, care este un colectiv caracterizat printr-o dinamică pozitivă, dar mă gandesc la mediul universitar in general, sunteţi şi in perioada in care vă forjaţi conştiinţele, conştiinţa civică, cea individuală, conştiinţa individuală care acţionează intr-o colectivitate. Şi aici doresc să vă incurajez ca, dincolo de efortul pe care il depuneţi ca să vă formaţi ca medici şi ca specialişti in sistemul de sănătate, să nu ezitaţi să vă acordaţi timpul ca să vă formaţi ca oameni ai cetăţii şi ai societăţii, pentru că Romania are nevoie, mai mult ca oricand, de oameni inovatori, care să aibă curajul să facă şi să spună ceea ce doresc să trăiască acum şi in viitor. E mai mult ca oricand momentul să nu mai aşteptăm de la alţii să facă lucrurile in locul nostru, să nu mai aşteptăm doar de la liderii acestei societăţi, pe care cateodată, poate mai rar, ii adulăm, de foarte multe ori, şi tot mai des, ii hulim, să avem curajul să ne implicăm noi inşine, fiecare, in ceea ce dorim să fie mai bun in jurul nostru. Şi vă daţi seama că dacă dumneavoastră nu faceţi, dumneavoastră care, practic, toţi v-aţi născut după Revoluţie, deci veniţi fără niciun complex de inferioritate legat de trecut, veniţi cu un spirit nou, oameni care deja, cu cateva zeci de euro, dacă vă programaţi bine lucrurile, puteţi călători in orice weekend in afara ţării, să aveţi contact cu altă lume, cu un alt mod de a trăi, oameni ca dumneavoastră, care doresc să-şi facă o carieră in Romania, au nevoie să se implice, dincolo de profesia lor, şi in viaţa cetăţii. Şi am fost şi sunt foarte impresionat de foarte multe acţiuni de voluntariat care sunt dezvoltate in perioada studenţiei, vă incurajez să le faceţi. Şi, incă o dată, vă incurajez, mai ales, să fiţi foarte activi atat din punctul de vedere al luării de poziţii publice, atunci cand consideraţi că ele sunt justificate, dar şi ca o implicare personală in acţiuni care să facă in aşa fel incat lumea noastră să fie una mai bună şi care să-i ajute şi pe cei din jurul nostru şi din jurul dumneavoastră să evolueze, să-şi schimbe mentalitatea şi să accepte că rigiditatea, rezistenţa şi teama la schimbare nu o să ducă niciodată la o lume mai bună. Deci, vă incurajez să vă asumaţi acele valori pentru care, intre altele, aţi decis să faceţi o facultate şi, mai mult decat atat, aţi decis să faceţi facultatea de medicină sau să lucraţi in sistemul de sănătate. Pentru că nu pot să imi imaginez cum cineva poate să aleagă să fie medic fără să aibă in spate cateva valori care să fie legate de onestitate, de cinste, de verticalitate şi, in primul rand, de umanism şi de dragoste faţă de ceea ce trăieşte şi se dezvoltă in jur. Ştiu că aveţi toate resursele să faceţi asta, aveţi inclusiv oamenii in jurul dumneavoastră care vă vor forma şi care vă vor ajuta să vă forjaţi aceste conştiinţe, şi eu sunt convins că găsiţi şi că găsim in Romania, in momentul de faţă, toate resursele pentru ca lucrurile să meargă intr-o direcţie mai bună. E nevoie doar de curajul de a ne asuma folosirea acestor resurse, pe care le găsim inclusiv in interiorul nostru, pentru a face ca lucrurile să fie mai bine. Deci, vă doresc un an universitar bun, vă doresc o viaţă studenţească dinamică şi cat mai plăcută şi sper eu ca atunci cand veţi termina facultatea fiecare să puteţi trage concluzia că in aceşti ani petrecuţi aici, la Cluj, in facultate, multe lucruri s-au schimbat in bine, nu doar in interiorul dumneavoastră, in conştiinţa dumneavoastră, dar şi in jurul dumneavoastră. Mult succes şi să aveţi un an bun! 2016-10-03 12:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_2233223344.jpgMCPDC lansează public prima evaluare națională: Finanțarea organizațiilor neguvernamentale de către statul român cu scopul creșterii transparenței acestor activități respectiv a sporirii eficienței programelor de finanțareȘtiri din 03.10.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-lanseaza-public-prima-evaluare-nationala-finantarea-organizatiilor-neguvernamentale-de-catre-statul-roman-cu-scopul-cre-terii-transparentei-acestor-activitati-respectiv-a-sporirii-eficientei-programelor-de-finantareUna dintre prioritățile Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) este să contribuie la o mai eficientă aplicare a măsurilor de politici publice naționale prin implicarea, odată cu recunoașterea expertizei, a sectorului neguvernamental in implementarea acestor măsuri astfel incat serviciile publice oferite cetățenilor să fie diverse și de o calitate superioară. In Romania sectorul neguvernamental este preponderent susținut din fondurile guvernamentale ale guvernelor altor țări sau, la o scală mult mai mică, de filantropi romani și străini care au decis ca o parte din propriile caștiguri să o intoarcă spre rezolvarea nevoilor comunității apreciind că ONG fac o treabă de calitate cu dedicație și răbdare. Și in Romania există programe de finanțare din Bugetul de stat pentru sectorul neguvernamental dar amploarea acestora (și ca atare și eficiența) au scăzut mult in ultimii ani, pe măsură ce erau alocate Romaniei fondurile structurale. Este un moment zero in care avem nevoie de o evaluare a impactului de pană in prezent al acestor alocări, de o analiză a cadrului instituțional și a capacității existente atat in sistemul public cat și in randul beneficiarilor pentru redefinirea, pe fondul dinamicii vizibile din sectorul neguvernamental, a unor noi obiective specifice priorităților actuale și specificului instrumentelor de punere in practică a priorităților de politică publică care trebuie re-definite și ele față de momentul anului 1996 cand se acorda prima finanțare pentru asociații și fundații de către Ministerul Invățămantului. Evaluarea, ceea ce nu s-a făcut pană in prezent, trebuie să cantărească care este soluția instituțională și de management cea mai oportună, astfel incat intre programele din resurse naționale de la Bugetul de stat și cele din alte surse externe publice nerambursabile să existe o coordonare. - Ministrul Violeta Alexandru Insuși scopul general al acordării acestor finanțări trebuie regandit in condițiile prezente pentru a adresa mai bine intențiile de a pune in aplicare politici publice (apanajul ministerelor/agențiilor centrale care se și ocupă, din punct de vedere managerial, de procesul alocării acestor finanțări către asociații și fundații) incurajandu-se/creand expertiză pentru acordarea de finanțări locale (prin structurile deconcentrate) pentru proiecte adresand nevoi concrete ale comunităților. Situația măsurilor instituționale in această privință pare intr-un moment de răscruce (in anul 2016 foarte puține asemenea oportunități, inclusiv la nivelul unor linii de finanțare acordate anual, in mod tradițional), pe fondul concentrării expertizei la Autoritățile de management și alte structuri asimilate care gestionează fondurile structurale/alte fonduri externe nerambursabile. Invităm societatea civilă și specialiștii din sistemul public central să participe la conturarea, in perioada imediat următoare, a unor măsuri de management dar și legislative pentru eficienta alocare de resurse publice naționale (de timp, umane dar și materiale) după o evaluare a oportunităților/specificului finanțărilor reglementate in prezent, in condițiile unei mai bune corelări intre aceste mecanisme și prioritățile/procedurile aferente fondurilor structurale accesibile ONG și ținand cont de dinamica sectorului neguvernamental. Pentru lansarea unei dezbateri publice care ne propunem să dureze pană la jumătatea lunii octombrie astfel incat, alături de alte Ministere, să propunem un plan de măsuri pentru re-definirea obiectivelor măsurilor de finanțare a ONG din fondurile publice naționale, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic prezintă astăzi evaluarea: Finanțarea organizațiilor neguvernamentale de către statul roman. Printre concluziile prezentate in analiza realizată de MCPDC enumerăm: Suma totală alocată in ultimii ani pentru granturi a fost in scădere, pană la data de 1 septembrie 2016 inregistrand valoarea de 189.878.827 lei. Cea mai mare alocare financiară din ultimii 4 ani a fost inregistrată in anul 2014, cu o valoare totală de 224.837.100 lei, echivalentul a 50.525.191 euro. In exercițiul financiar al Uniunii Europene 2014-2020 suma totală ce poate fi accesată de către organizațiile neguvernamentale este de 732.025.000 euro. Mai multe repere statistice sunt disponibile in evaluarea: Finanțarea organizațiilor neguvernamentale de către statul roman și Anexele 1 și 2. Materialul va fi supus analizei la nivelul Ministerelor și va fi completat cu observații din partea acestora totodată va fi discutat in perioada următoare cu organizațiile neguvernamentale astfel incat, pană la inceputul lunii noiembrie, să se comunice public care vor fi măsurile: de optimizare a managementului intern, de inchidere a unor programe de finanțare din fondurile naționale respectiv de deschidere a altora noi care să țină mai bine cont de alte surse financiare disponibile pentru sectorul neguvernamental. In paralel, MCPDC va asigura secretariatului grupului de lucru mixt pentru evaluarea oportunității și formei modificărilor asupra cadrului legal, modernizandu-l și adaptandu-l scopului final pentru care a fost creat. Este prima evaluare (din datele identificate de MCPDC) de acest tip din ultimii peste 15 ani, inițiată de Guvern ca răspuns la preocuparea pentru eficientizarea alocării de resurse publice in vederea creșterii impactului politicilor publice naționale, menită să acorde mai multe șanse colaborării eficiente intre stat (interesat de impactul favorabil al măsurilor de politică publică) și partenerii neguvernamentali cu expertiză și disponibilitate de implicare, astfel recunoscandu-se implicit importanța rolului ONG pentru modernizarea societății romanești. Alte activități ale MCPDC adresate organizațiilor neguvernamentale pot fi cunoscute din pagina de internet dar și cea de facebook a Ministerului. Pentru presă - relații suplimentare, vă rugăm contactați Maria Smarandache - Consilier de Presă MCPDC la mobil 0733 309 633/ 0799 010 219 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro iar pentru sectorul neguvernamental și instituții publice, relații suplimentare - vă rugăm contactați Raluca Simbotin la mobil 0799 010 216 sau e-mail raluca.simbotin@gov.ro . 2016-10-03 12:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_finantari-03.jpgPremierul Dacian Cioloș mulțumește tuturor celor care au donat și au susținut campania de subscripție publică pentru achiziționarea operei „Cumințenia Pământului” Știri din 30.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-multumeste-tuturor-celor-care-au-donat-i-au-sustinut-campania-de-supscriptie-publica-pentru-achizitionarea-operei-cumintenia-pamantului 2016-09-30 16:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-30-04-26-54big_sigla_guvern_albastru.pngVizita premierului Dacian Cioloș la fabrica de anvelope Pirelli de la SlatinaȘtiri din 30.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-fabrica-de-anvelope-pirelli-de-la-slatinaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la fabrica de anvelope Pirelli de la Slatina [Check against delivery] Dacian Cioloș: Mulţumesc mult. Domnule vicepreşedinte, director general, domnule ambasador, doamnelor şi domnilor, mă bucur să fiu aici, in primul rand, ca să pot să menţionez faptul că avem aici un exemplu al bunei cooperări dintre Romania şi Italia in domeniul economic. Italia nu este doar o oportunitate pentru romanii care au ales să muncească in Italia, cel puţin temporar, dar iată Italia investeşte in Romania şi creează locuri de muncă pentru romani la ei acasă. Deci, Italia nu este doar un partener comercial foarte important pentru Romania, dar iată şi un partener economic in investiţii. Pe de altă parte, investiţia Pirelli la Slatina arată faptul că mediul economic şi investiţional din Romania a evoluat foarte mult in aceşti ultimi ani şi devine din ce in ce mai atractiv, nu doar pentru investiţii greenfield, dar şi pentru dezvoltarea acestor investiţii. Faptul că Pirelli este deja la a patra etapă de dezvoltare şi de investiţii arată că mediul economic romanesc este suficient de atractiv nu doar din punctul de vedere al costului mainii de lucru, dar şi al calităţii acesteia, care s-a imbunătăţit in ultimii ani, dar şi predictibilitatea legislativă economică, perspectivele de creştere economică atrag din ce in ce mai mulţi investitori in Romania. Aş vrea să mai menţionez totodată că, pentru mine ca prim-ministru, această investiţie este importantă nu doar pentru că ea creează direct locuri de muncă pentru oamenii calificaţi şi chiar contribuie la calificarea mainii de lucru, pentru că Pirelli are şi o componentă importantă de training, de formare profesională pentru cei care lucrează in acest domeniu, dar astfel de investiţii mari creează şi locuri de muncă pe orizontală, pentru că Pirelli are cateva sute de furnizori locali, IMM-uri, in marea lor majoritate cu capital romanesc, capital local care, in felul acesta, se pot dezvolta şi pot vedea o altă perspectivă. Şi aici aş vrea să subliniez că guvernul sprijină astfel de investiţii atat prin ajutoare de stat pentru investiţii mari, de peste zece milioane de euro, aşa cum şi Pirelli a beneficiat pentru aceste ultime investiţii, dar avem şi scheme de ajutor de stat care vizează crearea de locuri de muncă pentru companii de dimensiuni mai mici, in general aici beneficiare sunt companii romaneşti care creează locuri de muncă şi de multe ori sunt locuri de muncă create pe orizontală şi datorită unor astfel de investiţii. Și sunt companii romaneşti care se dezvoltă in paralel, odată cu partenerii cu care lucrează, dar pregătim o schemă de ajutor de stat care va intra in vigoare incepand de anul viitor şi cu o alocare bugetară de circa 900 de milioane de lei pană in 2020, care va viza şi investiţii de dimensiuni medii, intre unu şi cinci milioane de euro şi care sperăm noi să atragă din ce in ce mai mult şi companii romaneşti care să se poată dezvolta. Pentru că e important in perioada următoare nu doar să atragem investiţii străine, să le inrădăcinăm cat mai bine in potenţialul de dezvoltare al economiei romaneşti, să creeze locuri de muncă, să aducă tehnologii moderne, să aducă investiţii in cercetare şi inovare, dar in paralel să putem crea oportunităţi şi capitalului autohton care să se dezvolte şi care să beneficieze de acest potenţial de creştere economică pe care il are Romania. Aş mai vrea să salut investiţiile şi implicarea Pirelli nu doar in partea economică productivă şi faptul că produce anvelope de calitate şi Formula 1 este egal cu calitatea pentru că aici nu ai cum să faci rabat de la calitate, acest lucru dovedeşte faptul că se poate face performanţă de inaltă tehnologie in Romania. Sperăm noi ca decizia pe care am luat-o in acest an, aceea de a elimina impozitarea veniturilor pentru cei care lucrează in cercetare-dezvoltare aplicată, să stimuleze companiile să investească mai mult nu doar in partea productivă, dar şi in partea de cercetare-dezvoltare in Romania şi deci să dezvoltăm o economie bazată pe cunoaştere şi pe performanţă. Dar dincolo de aceste investiţii in partea productivă, Pirelli se implică foarte mult in acţiuni cu caracter social, acţiuni care vizează creşterea calităţii vieţii in acest mediu social in care Pirelli a decis să investească. Şi aici in incheiere aş dori să mulţumesc şi să felicit şi autorităţile locale care au ştiut să profite de această investiţie, de faptul că, aşa cum spunea domnul director general, Pirelli a decis intr-o primă fază să investească aici datorită poziţiei geografice a Romaniei, dar autorităţile locale au ştiut apoi să beneficieze de această investiţie, să o valorifice şi să incurajeze Pirelli să continue investiţiile aici. Cred că putem pune că este un exemplu modul in care autorităţile locale din Slatina şi din judeţul Olt au ştiut să colaboreze şi să ţină aproape investitorii, şi nu doar să ţină aproape investitorii străini care să continue să investească, dar să şi facă in aşa fel incat aceste investiţii să aducă profit celor cateva sute de intreprinderi mici, mijlocii romaneşti care furnizează sau care cooperează cu Pirelli. Felicitări deci, mult succes pentru investiţiile următoare, nu doar pentru extinderea acestei investiţii, dar inţeleg şi pentru ideile de a deschide o nouă fabrică de anvelope pentru biciclete, i-am spus domnului director general că guvernul ii stă la dispoziţie ca să ii ofere toate datele, elementele care să-l incurajeze să ia această decizie finală şi, incă o dată, sper ca prin acest gen de investiţii mari să putem incet, incet să dezvoltăm in mod durabil şi investiţiile locale şi dezvoltarea companiilor locale. Vă mulţumesc. Declarațiile premierului Dacian Cioloș la fabrica de anvelope Pirelli de la Slatina [Check against delivery] Dacian Cioloș: Am spus că nu o să candidez și eu nu am ințeles, din ce mi-a spus președintele Iohannis, că mi-a cerut să candidez. 2016-09-30 13:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_22122122.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea anului universitar al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”Știri din 29.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-anului-universitar-al-academiei-de-politie-alexandru-ioan-cuzaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la deschiderea anului universitar al Academiei de Poliţie - Alexandru Ioan Cuza [Check against delivery] Dacian Cioloș: Domnule ministru, doamnelor şi domnilor generali, chestori, ofiţeri, dragi părinţi, dragi invitaţi, cu voia dumneavoastră, vreau să-mi permiteţi ca astăzi să mă adresez in primul rand studenţilor, celor care depun jurămantul. V-aţi ales o carieră despre care ştiţi, incă de la inceput, că nu este una uşoară şi care vă solicită la maximum anumite valori pe care cetăţenii acestui popor le impărtăşesc şi sunteţi chemaţi să apăraţi aceste valori. Ştiţi că la terminarea acestei şcoli veţi face parte din ceea ce numim o instituţie de forţă in cadrul guvernului. A-i apăra şi a-i proteja pe ceilalţi va fi misiunea dumneavoastră principală şi pentru asta vă recomand in primul rand trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate faţă de cei care vă acordă misiuni, pe care trebuie să le duceţi la bun sfarşit pentru a face onoare respectului care vă este acordat, a puterii pe care v-o oferă legea şi uniforma pe care o purtaţi şi o veţi purta. In al doilea rand, onestitate şi onestitate in primul rand faţă de dumneavoastră inşivă şi apoi, in al treilea rand, integritate, pentru că sunteţi constienţi, sper, că este, in primul rand, cea care vă va legitima in misiunile pe care le veţi indeplini şi cand va trebui să luaţi anumite decizii, de multe ori pentru a aplica legea, şi respectul de care vă veţi bucura va depinde de cele trei valori, dar, in primul rand, de integritate, de capacitatea dumneavoastră de a vă respecta pe dumneavoastră inşivă. Sigur, pentru aceasta, vă veţi folosi mintea, inteligenţa şi, cu siguranţă, cei care vă vor indruma şi aici, in cadrul acestei academii, vor şti să v-o stimuleze, să vă facă să v-o folosiţi cat mai bine, pentru ca mintea, inteligenţa să vă ajute să asimilaţi cunoştintele, deprinderile necesare, pentru a vă duce la bun sfarşit misiunile. Dar vă mai recomand un lucru şi o fac, să spun, aşa, personal. Vă recomand ca, dincolo de minte, de inteligenţă, să vă puneţi la lucru şi să vă folosiţi cat mai mult şi să aveţi incredere cat mai mult in ceea ce vă va dicta şi vă va spune sufletul dumneavoastră sau altfel spus, mai academic spus, să zicem, ceea ce vă spune conştiinţa şi să nu uitaţi că, in calitate de fiinţe umane, de oameni, de cetăţeni ai unei comunităţi, dincolo de inteligenţă, de minte, care v-au adus aici, sunt convins că dincolo de acestea, v-au dus aici şi conştiinţa şi o alegere pe care aţi făcut-o, in momentul cand aţi decis să veniţi aici. Şi sunt convins că, pe parcursul activităţii dumneavoastră profesionale, poate mai mult decat in oricare alt domeniu, in acest moment al istoriei Romaniei, aveţi nevoie şi veţi avea nevoie de o conştiinţă, pe care să o ascultaţi şi la care să vă raportaţi. Pentru că dacă, sigur, veţi primi ordine de la superiorii dumneavoastră pentru a vă executa misiunile pentru a aplica legea, de foarte multe ori veţi fi puşi in faţa conştiinţei dumneavoastră, pentru a face anumite alegeri. Și sunt convins că, atata vreme cat veţi asculta cu claritate conştiinţa dumneavoastră, aceasta vă va indruma pentru a aplica valorile despre care v-am vorbit şi, in primul rand, integritatea, pentru că Romania are nevoie de dumneavoastră. Are nevoie de dumneavoastră in calitatea in care vă formaţi astăzi aici, dar in primul rand are nevoie de dumneavoastră in calitatea de cetăţeni, de membri ai acestei comunităţi şi accesul la această comunitate il veţi face, in primul rand, prin conştiinţă. Aţi depus astăzi un jurămant aici, aţi făcut-o in faţa drapelului şi aţi făcut-o şi in faţa lui Dumnezeu, dar aţi făcut-o in primul rand prin aceste două valori, in faţa conştiinţei voastre. Vă urez, deci, să ştiţi să vă alegeţi valorile care să vă ghideze in activitatea pe care o veţi indeplini. Vă urez să ştiţi să vă duceţi la indeplinire misiunile, indiferent de ce presupune asta, aşa cum spunea domnul rector şi cum aţi spus şi in jurămant, inclusiv fiind conştienţi de faptul că trebuie să fiţi pregătiţi chiar şi pentru sacrificiul suprem. Şi aici imi amintesc şi de ce spunea domnul ministru, apropo de cei trei colegi ai voştri care au ales să facă această meserie in ciuda a ceea ce li s-a intamplat in familie, sau poate tocmai de aceea, deci vă urez să ştiţi să folosiţi toată capacitatea pe care o aveţi ca să fiţi la sfarşitul carierei cu conştiinţa impăcată şi cu conştiinţa indeplinirii misiunii pe care in momentul acesta o incepeţi. Dragi studenţi, vă felicit cu ocazia depunerii jurămantului militar şi vă urez mult succes in cariera aleasă. Declarații de presă [Check against delivery] Dacian Cioloș: In primul rand, vreau să vă spun că am vrut să fiu prezent aici pentru că prestigiul acestei școli vine din timp. Știu și eu de cand eram tanăr, am fost la un moment dat tentat să mă gandesc la Academia de Poliţie. Pe de altă parte, aşa cum le spuneam şi studenţilor aici, vor face parte din ceea ce numim o instituţie de forţă. Şi cred că e important mai mult ca oricand să inţelegem că forţa nu inseamnă a-i domina pe ceilalţi sau a folosi puterea pe care o ai prin lege, prin uniformă ca să-i domini pe ceilalţi, ci ca să-i serveşti pe ceilalţi, să-i serveşti cu demnitate, să-i serveşti cu respect şi, in primul rand integru, şi curat in faţa conştiinţei tale. Şi am vrut să le transmit studenţilor acest mesaj, pentru că eu cred că instituţiile pe care le vor servi ei in caţiva ani de zile au nevoie, mai mult ca oricand, in momentul de faţă, să inţeleagă acest lucru. Sunt in plin proces de transformare, sunt foarte multe lucruri bune care se intamplă acolo. Dar incă acest proces de curăţare a modului de lucru, a principiilor de pe care se lucrează cred că e important să continue şi, sigur, lucrul acesta trebuie inţeles, in primul rand,de conducătorii acestor instituţii, chiar şi cei cu grade şi cu grade foarte inalte. Dar trebuie inţelese de cei care in anii următori vor servi acestei instituţii şi o să-i servească pe romani, in primul rand. Reporter: Domnule Cioloş, vorbeaţi in discursul dumneavoastră despre faptul că ei ar trebui să-şi asculte conştiinţa inainte de ordinele şefilor. Făceaţi referire la nefericitul eveniment in care a fost implicat Bogdan Gigină? Dacian Cioloş: Spuneam că, sigur, in orice instituţie bine organizată, unde trebuie să fie disciplină e firesc faptul că trebuie să asculţi ordinele şefilor, dar ordinele şefilor care trebuie să se bazeze pe lege şi pe integritate. Insă, sunt momente in care aceşti oameni vor fi singuri in faţa unor situaţii unde vor trebui să facă anumite alegeri. Şi chiar şi in contact cu ceilalţi colegi de-ai lor, ei au jurat aici pentru nişte valori şi cred că acele valori trebuie să le ghideze conştiinţa. Cred că e important să inţelegem că, nu că nu trebuie să execuţi un ordin, dar că trebuie, in primul rand, să fii cu conştiinţa impăcată atunci cand faci un anumit lucru. Şi cred că nimeni, dar absolut nimeni in această ţară nu are dreptul să ceară cuiva, unui subordonat şi să-şi folosească forţa şi autoritatea pe care i le dau uniforma, in primul rand, şi legea, nu poate să-i ceară unui subordonat să facă altceva decat să respecte legea şi să-i respecte pe cetăţenii pentru care lucrează. Pentru că subordonaţii nu lucrează pentru şefii lor, ci lucrează pentru cetăţenii lor. Şefii lor sunt cei care trebuie să-i indrume. Şi, din acest punct de vedere, cred - cu cat conştiinţa ne va ghida mai mult in alegerile şi in deciziile pe care luăm, şi la nivel individual, şi la nivel colectiv, dar aici e vorba mai ales la nivel individual, pentru că atunci cand eşti in faţă cu conştiinţa ta e vorba de tine ca individ, - cu atat mai mult vom invăţa să ne ascultăm conştiinţa, cu atat mai repede o să evoluăm ca societate. Reporter: Dar ce ar putea face un subordonat, cand şeful lui, care poate fi chiar şi un ministru, ii cere un interval extrem de scurt, aproape aberant, pentru a se deplasa dintr-un loc in altul, lui fiindu-i teamă efectiv să-l refuze. Şi atunci işi pune viaţa in pericol, nu numai viaţa lui, viaţa celorlalţi cetăţeni dată fiind goana cu care zboară prin Bucureşti. Ce ar trebui să facă acel subordonat? Cui să se adreseze, cand şeful lui, care poate fi un ministru, ii cere aşa ceva? Dacian Cioloş: El are, oricine are subordonaţi care pot să iasă la raport şi cred că, atunci cand iţi spui punctul de vedere foarte clar, eşti cu conştiinţa impăcată. Cum vă spuneam, sigur că şefii, conducătorii instituţiilor au intotdeauna o responsabilitate care e cu atat mai mare cu cat poziţia pe care se află este mai mare. Dar vă spuneam, sunt situaţii in care, sigur, trebuie să asculţi ordine, dar poţi să ieşi la raport şi să-ţi spui punctul de vedere. Insă sunt foarte multe situaţii cand se poate să li se ceară unor subordonaţi anumite lucruri pe care ei trebuie să le realizeze individual. Şi acolo cred că e foarte importantă ascultarea conştiinţei. Reporter: In ultimele zile s-au făcut foarte multe donaţii prin sms pentru Cuminţenia Pămantului, mai ales după ce şi Ambasada Rusiei a făcut o astfel de donaţie. Ce vă spune asta? Au fost peste 11 mii de sms-uri in mai puţin de 24 de ore. Dacian Cioloş: Imi spune, in primul rand, că oamenii ştiu să se mobilizeze atunci cand inţeleg importanţa unui mic gest care, acumulat sau alături de alte mici gesturi, poate să demonstreze că putem avea verticalitate şi respect faţă de valorile noastre, chiar şi prin gesturi mici. Vă mulţumesc. 2016-09-29 13:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1122112212.jpgÎntâlnirea premierului Cioloș și a ministrului Muncii cu partenerii sociali reuniți în CNTȘtiri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ciolo-i-a-ministrului-muncii-cu-partenerii-sociali-reuniti-in-cntGuvernul și reprezentanții confedrațiilor patronale și sindicale reunite in Consiliul Național Tripartit au convenit să continue să lucreze la un nou proiect al Legii salarizării unitare și pentru stabilirea salariului minim pe economie pentru anul 2017. In ceea ce privește proiectul noii Legi a salarizării unitare, Executivul și partenerii sociali vor colabora in scopul stabilirii principiilor, clarificării definițiilor și elaborării proiectului de lege, părțile implicate asumand faptul că acest proiect nu va fi adoptat in timpul mandatului acestui Guvern. Ințeleg că există o majoritate largă a partenerilor sociali care este de acord să lucreze pe acest proiect, dar, pe de altă parte, pornim la această activitate conștienți că obiectivul nu este de a-l adopta in acest mandat și că viitorul Guvern și Parlament iși vor pune amprenta asupra acestui document, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Ministrul Muncii a amintit faptul că a propus șapte principii pe baza cărora să fie elaborat proiectul legii salarizării unitare, insă există flexibilitate și pentru acceptarea altor propuneri din partea partenerilor sociali. In același timp, el a mai subliniat că intervențiile punctuale de corecție legislativă, prin Ordonanțe de Urgență, nu sunt o soluție. Prin ordonanțe de urgență nu vom putea rezolva echitatea per ansamblu a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, a explicat ministrul Dragoș Pislaru. Premierul a transmis că Executivul nu intenționează să promoveze alte ordonanțe de urgență pentru noi corecții in sistemul de salarizare, intrucat acestea ar afecta fondurile care ar putea fi alocate finanțării noii Legi a salarizării unitare. - Dacă cineva se așteaptă să venim cu noi ordonanțe, nu cred că e bine. Nici nu e momentul și nici nu cred că astfel de intervenții legislative ar rezolva anumite lucruri. Cred că ar fi bine să avem o abordare onestă și să evităm sa potențăm mișcări care nu sunt constructive și nu duc la progres. Ințeleg nemulțumirile, consistența lor, dar este onest să vă spunem ceea ce putem face și ceea ce nu putem face. Nu este o soluție să blocăm țara in campanie electorală, pentru că nu cred că va avea cineva de caștigat și o abordare de acest fel nu va ajuta la un progres in perioada următoare, a transmis premierul Dacian Cioloș. Consultările pentru elaborarea noului proiect de lege vor fi continuate la nivelul ministerelor de linie, nu doar de Ministerul Muncii. In ceea ce privește stabilirea salariului minim pentru 2017, premierul Dacian Cioloș a apreciat că primele rezultate ale grupului de lucru constituit la Ministerul Muncii poate fi un punct de plecare. Stabilirea pentru anul viitor a salariului minim pe economie trebuie să fie rezultatul unei mobilizări din partea sindicatelor și a patronatelor, pentru a putea avea discuții consistente, mediate in mod activ de Guvern, a precizat șeful Executivului. Ministrul Muncii a spus că pană la sfarșitul lunii octombrie va avea date parțiale din studiul de impact aflat in lucru și că va exista o nouă intalnire pentru a evalua progresele făcute pentru a putea fundamenta și proiecta un mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plată, care să țină cont și de impactul socio-economic al acestuia. Dragoș Pislaru a mai precizat că rezultatele acestui studiu vor permite grupului de lucru să ia decizii fundamentate și să faciliteze dialogul dintre Guvern și partenerii sociali in ceea ce privește stabilirea salariului minim. La intalnirea desfășurată la Palatul Victoria au mai participat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu și ministrul Educației, Mircea Dumitru. 2016-09-28 19:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-28-07-37-34big_sigla_guvern_albastru.pngMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului israelian Benjamin Netanyahu, după încetarea din viață a fostului președinte Shimon PeresȘtiri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-transmis-de-premierul-dacian-ciolo-omologului-israelian-benjamin-netanyahu-dupa-incetarea-din-viata-a-fostului-pre-edinte-shimon-peres 2016-09-28 14:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-28-02-03-05big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul "Simfonia a 25-a în inovație major" organizat de PriceWaterhouseCoopers Știri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-quot-simfonia-a-25-a-in-inovatie-major-quot-organizat-de-pricewaterhousecoopersGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc mult. Trebuie să recunosc că sunt un pic perturbat. Auzisem de PricewaterhouseCoopers, consultanță, audit, analiză economică, dar muzică..?! Probabil că aţi vrut să demonstraţi ce inseamnă să pui in muzică un proiect, insă, sincer să fiu, nu am inţeles cine este vioara intai, pană la urmă, aici. Oricum, doresc să vă felicit pentru aniversarea pe care o sărbătoriţi astăzi. Aţi parcurs un drum lung, de la mica echipă care a inceput in Romania, pană la ceea ce vad aici in sală. Ştiu că nu sunteţi toţi, probabil, de la Price, dar, intr-un fel sau altul, avem cu toţii de-a face cu Price. Eu insumi am avut ocazia să beneficiez de expertiza Price, in urmă cu vreo zece ani, cand eram la Ministerul Agriculturii şi mă chinuiam să acreditez Agenţia de Plăţi, şi aveam nevoie de audit extern, care să fie recunoscut de Comisie, şi atunci am avut prima dată ocazia să lucrez cu ai dumnevoastră şi să văd ce inseamnă profesionalism, ce inseamnă verticalitate, ce inseamnă claritate, onestitate, in cifre, in analize, şi să profit de acest profesionalism. Deci, doresc să vă mulţumesc incă o dată pentru ce aţi făcut in aceşti 25 de ani. In primul rand, pentru faptul că aţi reuşit să construiţi o echipă şi să degajaţi in jur această energie pozitivă, pe care inţeleg că aţi vrut să o degajaţi şi in această seară, intr-un mod un pic mai particular decat aţi făcut-o pană acuma, dar asta arată că modul in care aţi lucrat pană acuma v-a pus in rezonanţă şi aţi reuşit, intr-un termen foarte scurt, să construiţi şi să puneţi in aplicare un proiect cu Carmina Burana, de data aceasta. Spuneam, doresc să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care aţi adus-o la profesionalizarea mediului de afaceri din Romania, in aceşti ani, profesionalizare pe care o simt şi eu acum, in calitate de prim-ministru. Domnul Ionuţ Simion este membru in Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei, cu care lucrăm; domnul Vasile Iuga se ocupă de proiectul nostru Romania Competitivă, ca să dau doar cateva exemple de modul in care colaborează Price cu Guvernul. Şi sper să putem lucra in continuare sau, oricum, să vă aduceţi in continuare contribuţia la dezvoltarea economică a Romaniei. Suntem intr-un moment fast, aş spune, dacă ne uităm la cifre, dar o să ne spună BNR că nu este suficient să ne uităm la cifre, ca să tragem astfel de concluzii. Cateodată, da. Oricum, eu ştiu că nu este suficient şi ceea ce este important şi lucrurile pe care ne-am concentrat in aceste cateva luni au fost şi este să menţinem acest trend pozitiv şi să dăm durabilitate acestui trend pozitiv al creşterii economice. Aţi văzut, cifrele sunt imbucurătoare, dar, pe de altă parte, nu aş spune că mă ingrijorează, insă sunt conştient de faptul că această creştere, pentru a avea consistenţă, are nevoie nu doar de consum şi de importuri, chiar dacă din importuri, in aceste cateva luni, deci in acest an, două treimi din importuri se duc in componente şi subansamble care se regăsesc tot in investiţii, chiar dacă această pondere importantă a consumului conţine şi o creştere importantă a turismului, in acest an, care, la fel, inseamnă şi locuri de muncă, dar sunt conştient că avem nevoie de a crea locuri de muncă durabile, pentru ca această creştere economică să se găsească şi in buzunarele romanilor, aşa cum spunea cineva in urmă cu cateva zile. Suntem constienţi de acest lucru. De aceea, am incercat şi incercăm să punem accentul pe investiţii, ceea ce inseamnă nu numai alocări bugetare, ci mai ales o profesionalizare a instituţiilor care se ocupă de investiţii publice, pe de o parte, şi am demarat aici cateva proiecte la Compania Națională de Autostrăzi, unde incepem sa vedem deja cateva rezultate care ne dau incredere că lucrurile pot să evolueze pozitiv, dar avem nevoie să stimulăm si investiţiile in mediul privat, pentru ca acele facilităţi fiscale să se regăsească in investiţii. Şi aici suntem conştienţi că primul lucru sau cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să putem oferi predictibilitate, continuitate la anumite politici economice bune. Deci predictibilitate, transparenţă, claritate in deciziile pe care le luăm, simplificare, debirocratizare a administraţiei şi sunt lucrurile pe care am inceput să le facem. Chiar dacă pot să pară lucruri mărunte, cred că sunteţi de acord cu mine că şi de astfel de lucruri mărunte avem nevoie, sau aparent mărunte, avem nevoie in momentul de faţă pentru a ajunge şi in situaţia in care statul să se amestece cat mai puţin in deciziile pe care le iau agenţii economici şi să ofere această platformă care să dea incredere celor care doresc să investească in Romania. Sigur, suntem interesaţi, in continuare, de investiţii străine majore, care să creeze locuri de muncă, dar suntem la fel de interesaţi şi de preocupaţi şi de măsuri şi de modalităţi de instrumente prin care să stimulăm şi dezvoltarea capitalului autohton. Cred că e importantă şi structura capitalului in perioada următoare şi nu vreau să abordăm această chestiune a capitalului autohton intr-un mod populist şi intr-un mod foarte pragmatic şi să vedem mijloacele, modalitățile prin care intreprinderi mici şi mijlocii, companii cu capital autohton care au inceput să prindă cheag să se poată dezvolta intr-un mediu transparent, obiectiv, concurenţial şi nu doar să vedem companii romaneşti care se dezvoltă pe baza clientelismului politic, aşa cum s-a intamplat in perioada acestor ultimi ani şi am văzut şi rezultatele pe care le-am obţinut sau, mai degrabă, nu le-am obţinut din acest punct de vedere. Spuneam, am luat cateva măsuri pe termen scurt şi o să continuăm cu acest gen de măsuri, mai ales cu elemente legate de simplificare, şi pe partea de politică fiscală pregătim un nou pachet de măsuri de simplificare la Ministerul de Finanţe şi, insist incă o dată, fără nicio modificare de taxe sau de impozite, strict măsuri de simplificare, de clarificare, care să dea mai multă predictibilitate deciziilor economice. Dar, in acelaşi timp, am lucrat - şi aici doresc să-i mulţumesc pentru contribuţie domnului Vasile Iuga pentru ajutorul pe care ni l-a dat - şi pe acea viziune de dezvoltare economică pe termen mediu in Romania, pentru că cred că avem nevoie şi de această proiecţie de direcţia in care vrem s-o luăm, de domeniile pe care vrem să punem accentul in perioada următoare şi, mai ales, de domeniile conexe dezvoltării economice, dar esenţiale pentru dezvoltarea economică pe care trebuie să le avem in vedere. Mă gandesc, sigur, la educaţie, la sănătate, la infrastructură, la cercetare-dezvoltare, o componentă esenţială, după părerea mea, pentru direcţia in care dezvoltarea economiei romaneşti ar trebui s-o ia in anii următori, pentru a crea valoare adăugată, care să fie valorificată in ţară. Sunt lucruri pe care le-am pregătit şi le pregătim şi această viziune de dezvoltare economică, pe care am numit-o noi Romania competitivă, ne dorim nu doar să o lansăm, sper eu, in dezbatere publică in perioada campaniei electorale, in măsura in care, sper eu, să existe un interes şi pentru astfel de subiecte de substanţă in campania electorală, dincolo de bătăliile obişnuite, dar sper ca ea să fie valorificată şi in cadrul activităţii pe care o s-o desfăşoare acea comisie prezidenţială care işi dă ca obiectiv, ca ambiţie să lucreze pe un proiect de ţară la care să achieseze nu numai forţele politice, dar şi reprezentanţii sectorului economic din Romania. Doresc, deci, să vă mulţumesc incă o dată pentru sprijinul pe care ni l-aţi acordat, să vă doresc mult succes, multă imaginaţie, capacitate de a inova pentru a merge mai departe, pentru că dezvoltarea dumneavoastră inseamnă şi dezvoltarea noastră şi invers - din punctul meu de vedere, asta inseamnă parteneriat - şi să vă felicit incă o dată pentru capacitatea de a vă pune in rezonanţă şi in armonie competenţele individuale, in aşa fel incat să daţi o forţă de grup acestui colectiv. Sincer să fiu, asta-mi doresc pentru intreaga societate romanească, să reuşim să ducem mai departe proiectul comun colectiv, care este Romania, dar nu arătand spre unul sau spre altul, de la care avem aşteptări să facă sau să dreagă, ci mobilizandu-ne fiecare competenţele, capacităţile individuale şi punandu-le in slujba acestui proiect comun, găsind modalitatea de a pune fiecare dintre noi, in rezonanţă cu ceilalţi, aşteptările, obiectivele şi ambiţiile pe care le avem. La mulţi ani şi mult succes in continuare! 2016-09-28 10:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_221122.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Populare ChinezeȘtiri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-receptia-organizata-cu-ocazia-zilei-nationale-a-republicii-populare-chinezeGalerie foto Dacian Cioloş: Excelenţa voastră, domnule ambasador, domnule președinte al Camerei Deputaților, doamnelor şi domnilor, permiteți-mi in primul rand să transmit in numele Guvernului Romaniei salutul şi felicitările conducerii Republicii Populare Chineze şi intregului popor chinez cu ocazia aniversării a 67 de ani de la constituirea Republicii Populare Chineze şi să vă asigur in continuare de toată prietenia şi afecțiunea noastră pentru demersurile pe care le intreprindeți pentru dezvoltarea economică, socială a Chinei. Romania este un partener tradițional cu o relație veche şi consistentă cu Republica Populară Chineză. Pe această tradiție am construit proiecte importante in aceste ultime decenii şi Romania dorește in continuare să construiască şi să clădească pe acest parteneriat tradițional o relație şi mai intensă in anii care vin. Construim această relație in primul rand pe o cunoaștere reciprocă foarte bună intre popoarele noastre şi pe o incredere reciprocă. Aşa cum a menţionat şi domnul ambasador, in China găsim mulți prieteni chinezi care vorbesc limba romană. Am avut ocazia personal să constat acest lucru cu ocazia mai multor vizite pe care le-am efectuat in ultimii ani in diferite calități, aşa cum constat că limba chineză continuă să se invețe şi in Romania şi sunt convins că in anii care vin generația tanără va fi din ce in ce mai interesată să invețe limba chineză, nu doar datorită bogăției culturale a tradițiilor chineze, dar şi pentru faptul că China este un actor economic şi global din ce in ce mai important la nivel internaţional. Romania poate să contribuie in momentul de faţă nu doar la intărirea relațiilor dintre poporul chinez şi poporul roman, dar in calitatea sa de stat membru al UE, Romania, pornind de la această relaţie veche, tradițională cu China poate să contribuie cu siguranţă şi la intărirea relației dintre China şi Uniunea Europeană. Atat China cat şi UE sunt doi actori cu potențial de dezvoltare economică important la nivel internaţional şi cu un potențial important de dezvoltare a relațiilor economice şi relațiilor comerciale care cu siguranţă nu sunt folosite la intregul lor potențial in momentul de faţă. Şi doresc să vă asigur, aici, de faptul că şi guvernul pe care il conduc dorește să continue valorificarea cadrului de cooperare intre statele din Europa de Est şi Republica Populară Chineză, acel format 16+1 şi in spiritul predictibilității şi continuității proiectelor care au fost incepute. Pentru că cred că aici avem multe lucruri de făcut in continuare pentru a ne asigura că proiecte pe care le incepem suntem in măsură să le ducem la bun sfarșit in acest spirit al continuității şi predictibilității relației noastre de cooperare. Guvernul pe care il conduc a ales să continue proiectele care au fost incepute de guvernul precedent şi să progresăm in discuții atat pe proiectele economice pe care le-aţi menționat şi dumneavoastră, dintre care unele se apropie de faza finală a concluzionării, dar şi pe proiecte de cooperare culturală sau de cooperare in domeniul educaţiei şi formării unde la fel avem un potențial important. China şi Romania au relații apropiate şi colaborează foarte bine şi in instanțele internaționale şi cred că şi in acest domeniu putem să valorificăm mai bine cunoașterea reciprocă pe care o avem. Proiectul noilor drumuri ale mătăsii şi acest mecanism de cooperare intre China şi Europa Centrală şi de Est sunt convins că poate să contribuie şi la accelerarea dezvoltării schimburilor comerciale şi economice intre Romania şi China. Romania poate să fie o poartă de intrare pentru produse chinezești in UE şi sunt convins că avem incă şi noi pe partea noastră multe de făcut pentru a valorifica potențialul pe care piața chineză il oferă produselor romanești. Aţi dat, domnule ambasador, cateva exemple in cateva domenii in care in ultimii ani relațiile noastre comerciale s-au dezvoltat. Aş dori să semnalez aici mai ales domeniul agricol şi agro-alimentar, unde lucrurile au progresat foarte bine. Doresc să vă mulţumesc pentru această deschidere şi sper eu să putem valorifica in continuare acest potențial. Romania şi-a exprimat totodată disponibilitatea de a adera la Banca Asiatică pentru Investiţii in infrastructură pentru că considerăm că putem folosi mai bine acest instrument de investiţii pentru a dezvolta proiecte noi, pentru a finaliza proiecte care sunt incepute şi pentru a dezvolta proiecte noi de investiţii, inclusiv in Romania. Doresc, totodată, să vă anunţ că suntem intr-o fază finală de operaționalizare a Centrului de dialog şi cooperare in domeniul energiei, unul din proiectele care a fost stabilit in cadrul acestui format 16+1 şi domeniul in care Romania s-a angajat să găzduiască, să organizeze şi să găzduiască acest centru de dialog, de cooperare in domeniul energiei ţinand cont şi de potenţialul pe care il avem in cooperarea energetică intre Romania şi China. Acest centru care va avea sediul la București va fi operaționalizat in cel mai scurt timp. Doresc să vă mulţumesc domnule ambasador şi dumneavoastră personal pentru eforturile pe care le depuneți pentru a dezvolta şi mai mult relațiile dintre China şi Romania şi incă o dată să transmit gratitudinea şi salutul guvernului Romaniei poporului chinez cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale. Mulţumesc. 2016-09-28 09:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_112211.jpgMesajul de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a actorului Sebastian PapaianiȘtiri din 27.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-actorului-sebastian-papaianiActor legendar de anvergură, cu un umor cald, sensibil, generos, Sebastian Papaiani ne lasă o lume a zambetului și a glumei bune. Cu o filmografie bogată și o carieră strălucită in teatru, Sebastian Papaiani a creionat drumul său prin talent, spontaneitate, puterea de a face haz de necaz. Ni-l amintim in roluri memorabile, precum plutonierul Căpșună din seria B.D., Păcală, Ieremia din Toate panzele sus, Gogu din Nea Mărin, miliardar și din multe alte roluri de neegalat in memoria cinefililor și a spectatorilor. Regret plecarea sa dintre noi și transmit condoleanțe familiei și celor apropiați!. 2016-09-27 14:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-27-02-15-10big_sigla_guvern_albastru.pngÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu secretarul General al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, Houlin ZhaoȘtiri din 27.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-secretarul-general-al-uniunii-internationale-pentru-telecomunicatii-houlin-zhaoGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut azi, la sediul Guvernului, o intrevedere cu secretarul general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), Houlin Zhao. Houlin Zhao se află in Romania cu ocazia conferinței internaționale organizate de ANCOM - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare in Comunicații, intitulată - Nouă paradigmă a comunicațiilor radio- . Conferința are o dublă semnificație pentru Romania care aniversează 150 de ani de cand a devenit membru al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor și 25 de ani de reglementare modernă a spectrului radio. Premierul Dacian Cioloș a adus in discuția cu secretarul general al UIT parteneriatul de lungă durată dintre Romania și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor și și-a exprimat speranța că va exista o implicare mai consistentă a experților romani in tehnologia informației și telecomunicații in grupurile de lucru ale UIT și in promovarea noilor inovații de către această organizație. In cadrul intrevederii, premierul Dacian Cioloș a menționat rolul important pe care Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor il are in cadrul Organizației Națiunilor Unite și i-a prezentat secretarului general al UIT dezvoltarea accelerată și potențialul sectorului IT and C și telecom din Romania. INFORMAȚII SUPLIMENTARE Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) - este agenția specializată a Națiunilor Unite pentru comunicații și tehnologia informației, inființată in anul 1865, fiind astfel și cea mai veche dintre agențiile ONU. Romania a devenit parte a acestui organism incă din 1866, la doar un an de cand au fost puse bazele a ceea ce este astăzi cel mai important centru de expertiză și singurul for global in domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informației. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor alocă resursele globale de spectru radio și orbitele pentru sateliți, dezvoltă standardele tehnice care asigură interconectarea rețelelor și tehnologiilor și acționează in vederea creșterii nivelului de acces la servicii de telecomunicații și tehnologie informațională in comunitățile defavorizate din acest punct de vedere, din intreaga lume. 2016-09-27 10:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis6652.jpgA patra ediţie a Programului Oficial de Internship al Guvernului României, la finalȘtiri din 22.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/a-patra-editie-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-la-finalCei 200 de tineri participanţi la cea de-a patra ediţie a Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei vor absolvi stagiul vineri, 23 septembrie 2016, in cadrul unei ceremonii la care vor participa viceprim-ministrul Costin Borc, miniştri şi secretari de stat din Guvernul Romaniei, precum şi preşedinţi şi directori generali ai instituţiilor-gazdă din acest an. Evenimentul are loc maine, la Biblioteca Națională a Romaniei, incepand cu ora 13:00. Programul de Internship a debutat in anul 2013, prima promoție fiind alcătuită din 25 de tineri, care au parcurs acest program la Palatul Victoria. In 2014, in cadrul Programului de Internship, peste 150 de tineri au făcut stagii de pregătire și in ministerele și departamentele conduse de miniștri și miniștri-delegați. In 2015, programul avea să fie extins și la nivelul instituțiilor publice aflate in subordinea ministerelor, cu participarea a 300 de tineri. Pe parcursul celor două luni ale Programului de Internship, tinerii au fost implicaţi atat in activități la nivelul instituției-gazdă, cat şi in evenimente comune organizate de echipa din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. In fiecare săptămană, internii au avut intrevederi cu demnitari romani şi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti, au vizitat instituții-emblemă, precum Curtea Constituțională a Romaniei, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Banca Naţională a Romaniei sau Curtea de Conturi a Romaniei. De asemenea, stagiarii au participat la traininguri, competiţii, consultări, simulări ale proceselor administrative şi intalniri administrative. Scopul programului a fost de a familiariza tinerii cu administrația publică din Romania şi de a dobandi cat mai multe competențe şi abilități specifice, prin implicarea in procesele de imbunătățire a actului normativ, dar şi prin intermediul intalnirilor organizate, unde au avut oportunitatea de a adresa intrebări demnitarilor şi diplomaților. Cei 200 de absolvenți ai ediției din acest an provin din 20 de universități romanești şi din alte 32 de universități din Europa, Asia şi America de Nord. Tinerii se alătură reţelei de Alumni formate din absolvenţii celor trei promoţii anterioare ale Programului Oficial de Internship, organizat de Guvernul Romaniei. *** Reprezentanții mass-media au acces pe toată durata ceremoniei desfășurate la Biblioteca Națională a Romaniei. 2016-09-22 19:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-22-07-27-18big_sigla_guv_albastru.pngParticiparea prim-ministrului Dacian Cioloş la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONUȘtiri din 20.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-dacian-ciolos-la-cea-de-a-71-a-sesiune-a-adunarii-generale-a-onuGalerie foto Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu președintele Republicii Albania, Bujar Nishani Intrevedere bilaterală a premierului Dacian Cioloș cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip Declarațiile premierului Dacian Cioloș după dejunul cu investitorii americani in Romania [Check against delivery] Reporter:/...;/investitorii Dacian Cioloș: Da, sunt oameni, o parte din ei au deja investiții in Romania, o altă parte intenționează să investească și au vrut cateva elemente legate de politica fiscală, de politica economică, au subliniat nevoia de predictibilitate, de transparență, le-am prezentat măsurile pe care le-am luat in acest an și pentru a asigura stabilitatea bugetului, pentru a imbunătăți managementul in companiile de stat, pentru că sunt unii dintre ei care au investiții in companii care sunt majoritare de stat, dar care au și capital privat. Și sigur că sunt interesați de aplicarea ordonanței 109, imbunătățită acum, pentru a asigura un management de calitate in aceste companii. Am discutat despre reducerea birocrației, un element la fel, esențial, pe care il subliniază de fiecare dată, la fiecare intalnire, și mai ales de calitatea prestației ANAF care este in legătura cu mediul de afaceri. Le-am explicat măsurile pe care le-am luat pentru mai multă transparență in activitatea ANAF-ului și pentru măsurile de simplificare pe care le pregătește Ministerul de Finanțe, pentru săptămanile următoare, pentru a putea fi adoptate. Sigur, sunt interesați de dezvoltarea pieței de capital din Romania, de dezvoltarea portofoliului la Bursa din București, pentru că sunt gata să investească. Le-am spus că și in aceasta direcție, fără a pierde controlul statului asupra unor companii care sunt importante pentru Romania, că pregătim și aici, la unele companii, o deschidere de capital, tocmai pentru a imbunătăți performanța Bursei de la București. Deci una peste alta, a fost, cred, o discuție utilă pentru că ne-a permis să clarificăm anumite măsuri pe care le-am luat și pe care le avem in vedere. Pe de altă parte, am ințeles mai bine care sunt așteptările din partea oamenilor de afaceri legat de mediul de afaceri din Romania, care sunt legate in primul rand de predictibilitatea deciziilor economice și legislative, de transparență in luarea deciziilor și de eficiență in managementul companiilor in general. Reporter: De debirocratizare, v-au cerut ceva anume in simplificarea și debirocratizarea din Romania care va urma, vor ceva anume ? Dacian Cioloș: Au fost elemente de debirocratizare legate mai ales de ANAF, pentru că cu această instituție au ei mai mult de face, și i-am invitat chiar să ia la cunoștință măsuri de simplificare pe care le-am prevăzut și care sunt deja in dezbatere publică. Mulțumesc Dejun cu investitori americani in Romania Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General al FAO *** A doua zi a participării premierului Dacian Cioloș la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU In cea de-a doua zi a participării sale la Adunărea Generală a ONU la New York, premierul Dacian Cioloș a subliniat in discursul susținut in plenul Adunării Generale faptul că Romania rămane angajată in efortul ONU de menținere a păcii și securității internaționale, in calitate de contributor. Cred cu tărie că parcursul solid și experiența Romaniei in crearea de punți de legătură și in construirea increderii in relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate, a afirmat prim-ministrul Dacian Cioloș. In aceeași zi, prim-ministrul a avut interevederi cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, cu președintele Elveției, Johann Schneider-Ammann, președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, și cu prezentanţii comunităţii romaneşti. In cadrul intrevederii cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, discuțiile au vizat prioritățile Romaniei in calitate de deținătoare a președinției International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA): consolidarea educației despre Holocaust, promovarea cercetării și a conștientizării prin mass-media și social media. Tot in cadrul președinției IHRA, a fost apreciată in mod deosebit contribuția Romaniei la adoptarea unei definiții de lucru a anti-semitismului. Primul-ministru Cioloș a amintit despre recenta decizie a guvernului de alocare a resurselor necesare pentru inființarea muzeului de istorie a evreilor de către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel. Totodată, s-a discutat și despre relațiile dezvoltate de Romania cu Israel și cu SUA, dar și despre Brexit, viitorul Uniunii Europene și contribuția la eforturile regionale și internaționale de combatere a terorismului. (https://goo.gl/PVNi4G) Prim-ministrul a avut, tot ieri, o intalnire cu președintele Elveției, Johann Schneider-Ammann, cei doi oficiali discutand despre viitorul Uniunii Europene in contextul Brexit, despre libera circulație a persoanelor și respectarea principiilor și valorilor europene in cadrul soluției pe care Elveția o are in vedere in discuțiile cu UE. Totodată, au fost abordate subiecte de pe agenda bilaterală a celor doi inalți oficiali, precum dezvoltarea relatiilor comerciale și consolidarea investițiilor reciproce, in special in domeniul cercetării și al inovării. (https://goo.gl/ytR3oa) Programul premierului Dacian Cioloș a cuprins și intalnirea cu președintele Palestinei, Mahmoud Abbas. Cu această ocazie a fost reconfirmată dorința comună de a dezvolta și intensifica relațiile și cooperarea bilaterală, fiind subliniată importanța reuniunii Comitetului Interguvernamental Romano-Palestinian, care va avea loc la Ramallah, la mijlocul lunii noiembrie a acestui an. Premierul roman a subliniat sprijinul acordat de Romania, prin proiectele de asistență destinate Palestinei, reflectat in bursele și cursurile pentru pregătirea personalului diplomatic şi consular, precum şi in domeniile sănătăţii, educaţiei, cercetării, agriculturii. In cadrul intrevederii, au fost abordate și evoluţiile actuale din Orientul Mijlociu, cu accent pe eforturile internaționale in vederea reluării dialogului din cadrul Procesului de pace. Premierul Cioloș a reiterat susținerea Romaniei pentru reluarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene, in vederea ajungerii, cat mai curand, la soluția celor două state, care să coexiste in pace și bună vecinătate. (https://goo.gl/wuj8x4) Discursul prim-ministrului Dacian Cioloș in limba franceză/engleză poate fi găsit aici: https://goo.gl/OncFJe Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu comunitatea romanească [Check against delivery] Dacian Cioloş: In primul rand, vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care ne-o oferiţi şi aici, la New York, să ne intalnim cu comunitatea romanilor de aici. Mulţumesc domnului ambasador Jinga, la fel, pentru eforturile pe care le-a făcut pentru ca această seară să aibă loc şi, in primul rand, vă mulţumesc dumneavoastră. Aşa cum domnul ambasador a spus, am mai avut ocazia să vin in Statele Unite in acest an o dată, la Washington şi la Detroit. La Washington am avut şi acolo o intalnire cu comunitatea romanească. Astăzi am vrut să facem şi ceva mai aparte. Sigur, toată comunitatea romanească din Statele Unite este importantă şi ne poate ajuta mult in demersurile pe care le facem pentru a menţine o dinamică consistentă a relaţiilor cu Statele Unite, dar comunitatea romanească de aici, de la New York, are un aer aparte, să spun aşa, şi pentru că New York-ul este un oraş special in Statele Unite, cu dinamica lui, şi pentru că este sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi fiindcă unii dintre dumneavoastră reprezentaţi Romania intr-un fel sau altul in acest mediu internaţional, mă bucur că avem această intalnire. Am ales un loc mai special şi pentru că am vrut să dăm acestei intalniri şi o altă dimensiune. In primul rand, vreau să vă spun că, pentru guvernul pe care il conduc, relaţia cu Statele Unite este una importantă, pentru că vrem ca acest parteneriat strategic, pe care il avem cu Statele Unite, să meargă şi dincolo de dimensiunea de apărare şi securitate, care pentru noi este foarte importantă şi care a ajutat foarte mult in poziţionarea geostrategică pe care o are Romania in regiune şi deci rolul pe care il joacă. Pe fundalul acestei experienţe pozitive, in parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, vrem să construim acum şi o altă dimensiune sau să dezvoltăm şi o altă dimensiune economică. Şi acesta este unul din motivele pentru care am fost la Washington şi la Detroit, in urmă cu cateva luni, şi voi profita chiar şi de această vizită la New York pentru intalniri cu un grup de oameni de afaceri americani interesaţi de Romania şi de piaţa romanească. And here I would like to thank our friend, mister Mark Gitenstein, former ambassador of United States in Romania, who is present with us this night, and thanks to him to facilitating us this contact with American business community. (Iar aici aş dori să-i mulţumesc prietenului nostru, fostul ambasador al Statelor Unite in Romania, domnul Mark Gitenstein, pentru inlesnirea intalnirii cu comunitatea americană de afaceri - n.r.) Dar vă spuneam, dincolo de asta, după intalnirile pe care le-am avut ieri şi astăzi şi o să le mai am şi maine in marja Adunării Generale ONU cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern, e o foarte bună ocazie aici, la New York, de a intalni multă lume şi de a vorbi despre Romania. Dincolo de asta am vrut să fim impreună in această seară şi pentru a-l celebra pe Brancuşi. Şi asta din mai multe motive şi cred că greu am fi putut găsi un alt loc in lume in afară de Bucureşti, sigur, şi de Paris, de Bucureşti sau de Romania, locul unde Brancuşi s-a născut şi s-a format ca artist şi de unde s-a inspirat foarte mult. Deci, spuneam, dincolo de Romania de unde el s-a inspirat, pentru că in operele lui tradiţia rurală romanească autentică e clar prezentă şi a stat la baza modernismului pe care l-a lansat Brancuşi, dincolo de Paris, oraşul in care a lucrat Brancuşi şi a devenit cunoscut, New York-ul pentru Brancuşi are un loc aparte in viaţa lui şi in opera lui, pentru că, după cum probabil ştiţi, datorită acelei intamplări cu operele de artă pe care le-a realizat la Paris şi pe care a vrut să le aducă aici la expoziţie şi care au fost oprite de vama americană şi taxate in alt fel decat opere de artă, pentru că n-au fost recunoscute iniţial de vamă ca fiind opere de artă, a avut loc un proces in justiţie, in care Brancuşi a avut ocazia să-şi explice şi să-şi justifice arta, modernismul pe care l-a lansat şi care astfel a devenit cunoscut prin intermediul expoziţiei şi expoziţiilor care au avut loc aici, la New York, l-au făcut cunoscut in intreaga lume şi a deveni intr-un fel sau altul părintele artei moderne, a sculpturii moderne. Şi nu intamplător in Statele Unite, nu doar in New York, inţeleg că şi la Philadelphia sunt multe din sculpturile lui Brancuşi, deci cred că, cu siguranţă Statele Unite este ţara din lume cu cele mai multe opere ale lui Brancuşi. Şi v-am invitat aici in seara acesta pentru că am luat o iniţiativă la nivelul guvernului, de fapt am continuat o iniţiativă incepută de guvernul precedent, care, in urma punerii pe piaţă in vanzare a Cuminţeniei pămantului...Este o sculptură la fel cu un rol aparte in creaţia lui Brancuşi, pentru că este una din rarele sculpturi unicat. Ştiţi că Brancuşi a lucrat mai multe teme care au lăsat in urmă mai multe opere de artă din aceeaşi temă, cum e cazul Păsărilor măiastre, a Cocoşilor, Domnişoara Pogany ş.a.m.d.. Ei, Cuminţenia pămantului este un unicat, a lucrat-o intr-un singur exemplar, fără să mai incerce şi altul, este o operă care se inspiră dintr-o tradiţie ezoterică, să spun, precreştină, legătura aceasta dintre fiinţă cu pămantul care pentru el, fiind născut in mediul rural şi /.../ in mediul rural şi din tradiţie a contat foarte mult, deci această operă de artă care a avut o istorie aparte, pentru că Brancuşi a vandut-o unui prieten, unui medic, după care ea a fost naţionalizată sau confiscată de stat. După revoluţie urmaşii proprietarului au revendicat-o şi după un indelung proces in justiţie, cu hotărare definitivă judecătorească, ea a revenit in proprietatea urmaşilor celui care a cumpărat-o iniţial şi aşa cum prevede legea pentru astfel de opere de artă, statul are drept de preemţiune atunci cand ea este pusă in vanzare. Statul şi-a exercitat dreptul de preemţiune, guvernul precedent a lansat acest lucru şi guvernul pe care il conduc a continuat acest proces de negociere cu proprietarii, după o evaluare a valorii operei făcute de experţi, insă ne-am dorit nu doar să o achiziţionăm pentru ca ea să rămană in proprietatea statului, dincolo de faptul că ea e in patrimoniul naţional şi oricum nu poate să părăsească ţara, dar ne-am dorit să rămană in proprietatea statului şi sigur că ar fi fost probabil mai uşor şi mai simplu să fi alocat toţi banii respectivi de la buget, s-o cumpărăm şi să inchidem un subiect, să o punem intr-un muzeu şi ea să poată fi văzută liber de romani. Ne-am dorit insă ca dincolo de participarea statului, sigur, sunt tot banii cetăţenilor, pentru că ei vin din taxe şi impozite, dar dincolo de asta am vrut să creăm oportunitatea pentru ca romanii, individual, să-şi asume, in măsura in care doresc, paterinitatea, să spun aşa, a acestei opere de artă şi in felul acesta să dezvoltăm un spirit comunitar care porneşte de la o asumare individuală a unor valori care sunt fundamentale pentru noi, ca naţie. Şi această operă poate să joace acest rol nu pentru că este Cuminţenia pămantului şi pentru că este Brancuşi, ci pentru că simbolizează sau poate să simbolizeze asumarea noastră individuală şi apoi colectivă, de grup, asumarea unei istorii, asumarea unei tradiţii şi asumarea unor valori care au transformat această tradiţie in modernitate şi au transformat-o deci in artă universală, pentru că ceea ce a făcut Brancuşi este artă universală, insă are la bază tradiţia şi valorile tradiţionale romaneşti. Şi am vrut, deci, să creăm această oportunitate intr-o perioadă in care Romania şi noi, ca şi neam, ca şi popor, avem nevoie mai mult ca oricand de lucruri care să ne unească pentru că găsim foarte uşor, zilnic, lucruri care să ne dezbine mai mult sau mai puţin, dar avem nevoie de lucruri care să ne unească şi să ne arate că impreună putem să ducem pană la capăt un proiect şi apoi altul, şi apoi altul ş.a.m.d.. Şi de aceea am lansat această subscripţie publică, pentru a da oportunitatea, şi nu vreau să se simtă nimeni obligat să facă lucrul acesta, pentru că nu este o obligaţie, este o chestiune de asumare, la urma urmei, şi de asta, pană la urmă, din punctul meu de vedere, nici nu e atat de important caţi bani se adună, ci faptul că prin acest gest ne asumăm, fiecare, individual, prin conştiinţa noastră, să facem fiecare individual un efort pentru ca impreună, ca şi comunitate, să progresăm şi să devenim conştienţi de valorile pe care le avem de apărat, de susţinut şi de dus mai departe. Şi, vă spuneam, de aceea am vrut să organizăm şi această seară, pentru că cea mai mare parte de aici sunteţi romani, cu siguranţă legaţi sufleteşte de ceea ce inseamnă acasă, insă trăiţi intr-un loc in care Brancuşi a devenit cunoscut şi a devenit universal şi este o modalitate, intr-un fel sau altul, să ne asumăm fiecare dintre noi, individual, această universalitate, fără să renunţăm la specificul nostru de romani. But I know that beyond Romanian community we have here with us some American friends and certainly some American friends coming with the Romanian friends, so thank you very much for your presence and thank you very much for assuming this project which is a Romanian one, but which goes beyond the Romanian interest because Brancuşi is not only Romanian, but is universal by his work and by the value /.../ sharing also with American people. Thank you very much for your presence here... (Ştiu că in afară de comunitatea romanească pe care o avem aici, avem alături şi nişte prieteni americani şi cu siguranţă unii dintre prietenii americani au sosit alături de prietenii noştri romani. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă şi vă mulţumesc foarte mult pentru asumarea acestui proiect, care este unul romanesc, dar totodată depăşeşte interesul romanesc, pentru că Brancuşi nu este numai roman, ci este universal prin lucrările sale şi prin valoarea pe care o impărtăşeşte cu poporul american. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă... - n.r.) şi sper ca impreună să petrecem această seară in acest spirit comunitar, asumadu-ne fiecare individual ceea ce suntem şi impărtăşind această asumare individuală fiecare cu ceilalţi. Şi sper ca in acest fel, impreună cu Brancuşi, să găsim in această seară şi un canal de reconectare la sufletul neamului romanesc căruia ii aparţinem cu toţii, aş spune, vrem, nu vrem, dar căruia ii aparţinem cu atat mai mult cu cat ne asumăm acest lucru. Deci, vă mulţumesc incă o dată, mulţumesc domnilor ambasadori pentru oportunitatea pe care ne-au creat-o şi vă mulţumesc in primul rand pentru faptul că aţi venit. Eu unul, sincer, mă simt foarte mandru cu dumneavoastră aici, in jur. Şi eu am avut ocazia să petrec caţiva ani din viaţă in afara ţării şi ştiu ce inseamnă să fii fizic departe de casă, dar să găseşti ocaziile in care să te reconectezi la rădăcini. Mulţumesc şi sper să avem o seară bună! Alocuțiunea națională susținută de premierul Dacian Cioloș in plenul Adunării Generale a ONU [Check against delivery] Domnule Președinte, Domnule Secretar general, Doamnelor și domnilor, Mai mult ca oricand, lumea se află in fața unor provocări care cer soluții globale. Conflicte care nu incetează de mai mult timp, flagelul terorismului, catastrofe naturale, sărăcia, excluziunea socială, populații deplasate, - sunt tot atatea provocări pe care trebuie să le abordăm in mod durabil, printr-o tratare globală. Lumea noastră este impinsă din ce in ce mai mult să caute soluții inclusive. Nu există pace, nici securitate fără dezvoltare. Obiectivele Dezvoltării Durabile ne oferă o noua șansă tuturor și reprezintă un impuls universal pentru transformarea lumii . Aceste obiective stabilesc un program de acțiune ambițios pentru următorii ani, in vederea eradicării sărăciei extreme, a luptei pentru pace și securitate, a luptei impotriva inegalității și injustiției și pentru apărarea planetei. Avem nevoie de mai multă integrare la nivelul diferitelor strategii privind schimbările climatice, dezvoltarea, ajutorul umanitar, eradicarea foametei, creșterea economică și edificarea păcii. Orientarea pe care o dăm politicilor noastre - sociale, industriale, agricole - influențează intr-un fel sau altul dezvoltarea durabilă. Experiența trecutului ne arată că abordările sectoriale, rupte unele de altele, creează mai multe probleme decat rezolvă. In Romania, am lansat procesul de transpunere pe plan național a obiectivelor dezvoltării durabile. Ne concentrăm in primul rand pe luarea in considerare a schimbărilor mediului inconjurător și climatice in politicile sectoriale. Noi dorim să asigurăm tranziția către o economie verde și circulară, acordand o atenție deosebită bunei gestiuni a capitalului natural și a zonelor protejate, care acoperă 25% din teritoriul nostru. Implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și tranziția către o economie verde constituie, din punctul nostru de vedere, singurul mijloc pentru asigurarea unei vieți durabile, inclusive și decente pentru cetățeni. Noi considerăm că o abordare transversală a politicilor energetice, agricole, de mediu inconjurător și de climat este esențială pentru a se atinge Obiectivele Dezvoltării Durabile. De exemplu, in domeniile locuințelor și al eficacității energetice, am adoptat recent un program care privilegiază tehnologiile și materialele verzi (Casa verde). In acest an, in Romania am adoptat de asemenea un pachet național anti-sărăcie, inclusiv măsuri specifice pentru a combate excluziunea socială și măsuri de sprijin pentru copiii din mediile defavorizate. Dezvoltarea nu poate fi durabilă dacă nu este inclusivă, atat in conținutul său, cat și in modul de punere in practică. Pentru acest motiv noi am investit mult in acest an in instrumente de guvernare deschisă, implicand societatea civilă și mediul de afaceri. Excelențe, Doamnelor și domnilor, Evoluțiile recente din estul și sudul Europei, din ultimii doi ani, au evidențiat provocări complexe in materie de securitate in vecinătatea țării mele. Acestea generează regrese in ceea ce privește perspectivele de dezvoltare durabilă. Conflictele inghețate din jurul Mării Negre răman o amenințare permanentă și gravă la adresa stabilității din regiune și din afara sa. Aceste conflicte pun in așteptare perspectiva prosperității și a respectării principiilor și normelor dreptului internațional. Suntem profund ingrijorați de utilizarea de tactici de luptă hibride și de anexarea ilegală a teritoriilor. Instabilitatea in creștere din Orientul Mijlociu, cu epicentrul in Siria, este o sursă majoră de proliferare a terorismului, a migrației masive, a riscurilor de instabilitate nu numai pentru regiune, ci pentru intreaga lume. Această instabilitate trebuie să fie abordată cu determinare. Trebuie să incurajăm procesul de reconciliere in țările afectate de instabilitate, prin crearea de politici care vizează promovarea unor punți intre comunități și pentru a asigura incluziune și reprezentare corespunzătoare. Ar trebui să reflectăm mai mult asupra unei strategii pentru reconstrucția post-conflict, bazandu-ne pe obiectivele de dezvoltare durabilă și țintele lor, fie in Siria, Irak, Libia sau Yemen, și să continuăm discuțiile cu privire la procesul instituțional și contribuțiile financiare necesare, cu toate părțile implicate. Romania este convinsă că rezolvarea conflictului israeliano-palestinian este una dintre cele mai importante sarcini pe care trebuie să le indeplinim și care ar putea constitui un punct de cotitură pe drumul inapoi spre stabilizare, respectarea drepturilor fundamentale, acceptarea reciprocă și prosperitate. Țara mea rămane angajată in efortul ONU de menținere a păcii și securității internaționale. Romania este de mult timp un contributor la menținerea păcii de către ONU. In prezent, forțele militare și de poliție romane iau parte la zece operațiuni de menținere a păcii ale ONU și două misiuni politice speciale. Pacea și securitatea nu ar putea fi menținute in cazul in care continua amenințare potențială a proliferării armelor de distrugere in masă, in special a armelor nucleare persistă. In prezent, Romania asigură președinția Comisiei Pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Experiențelor Nucleare. Romania a fost fermă in condamnarea testelor nucleare efectuate de către Republica Democrată Populară Coreeană in acest an. Aș dori, de asemenea, să subliniez cat de important este să regandim relația dintre politicile umanitare și cele de dezvoltare ca pe o oportunitate de a găsi noi soluții și răspunsuri. Depinde de noi să ne bazăm pe experiențele și inițiativele regionale existente, unele dintre ele apărute in urma Summit-ului Umanitar Global de la Istanbul. Trebuie să trecem dincolo de abordările sectoriale in materie de politică comercială, să luptăm impotriva schimbărilor climatice, foametei și sărăciei, să asigurăm producția de alimente și creșterea economică și să găsim un cadru instituțional mai cuprinzător pentru a oferi soluții integrate. Romania iși intensifică eforturile pentru a răspunde acestor provocări in spiritul solidarității internaționale și al responsabilității comune, in conformitate cu obligațiile noastre legale și morale. Permiteți-mi să enunț trei argumente scurte pentru a evidenția principalele noastre linii de acțiune: In primul rand, in calitate de donator emergent și de țară de relocare, Romania a luat măsuri pentru a-și extinde contribuția la acțiunile umanitare internaționale, in ultimii ani, prin creșterea capacității sale de relocare și a asistenței financiare. In al doilea rand, Romania continuă să pledeze pentru consolidarea respectării dreptului umanitar internațional și să se angajeze in mod constructiv in dezbateri cu privire la posibilele modalități de a imbunătăți conformitatea cu acesta. In al treilea rand, in calitatea sa de Președinte al celei de-a 7-a Conferințe a Părților la Convenția ONU privind combaterea criminalității organizate transfrontaliere (UNTOC), Romania incurajează mai multă responsabilitate in ceea ce privește implementarea inter alia a dispozițiilor privind traficul de persoane și traficul de migranți. Excelențe, Doamnelor si domnilor, Atacuri teroriste cumplite au șocat lumea in acest an și ne-au reamintit că terorismul internațional subminează pacea și securitatea, pretutindeni in lume. Nu putem permitem teroriștilor să dețină controlul. Grupurile teroriste nu pot fi combătute doar printr-o acțiune militară, ci și prin reducerea atracției pe care o exercită asupra adepților lor, in special persoanele tinere. Trebuie să abordăm in primul rand cauzele principale care au permis extinderea acestor grupuri. Prevenirea radicalizării este un element cheie, acțiunea trebuie focalizată asupra condițiilor socio-economice ale persoanelor din comunitățile cele mai vulnerabile la radicalizare și recrutare. Sunt necesare instrumente mai eficiente de comunicare și de educație. Imi exprim aprecierea pentru progresele considerabile realizate in ultimele cateva luni, in lupta impotriva Daesh in Libia, Irak sau Siria. Este de maximă urgență să nu le permitem să-și găsească refugii sigure in alte zone, precum și să luăm toate măsurile pentru a opri fluxul de luptători străini să li se alăture. Dar acesta este doar un singur pas. Zonele eliberate au nevoie de reconstrucție și stabilizare. Ideea că răspunsul la terorism necesită o acțiune multilaterală, bazată pe dreptul internațional, a fost susținută de Romania de ceva timp. Din acest motiv, Romania și Spania au propus crearea unei Curți Internaționale impotriva Terorismului, ca mijloc de a asigura tragerea la răspundere a celor vinovați de crime oribile care continuă și in prezent. Inainte de a incheia, aș dori să-mi exprim aprecierea pentru rolul activ și contribuția remarcabilă a Secretarului General al ONU, Excelența Sa, domnul Ban Ki-moon, la consolidarea poziției ONU in arena internațională și la promovarea păcii, stabilității și dezvoltării durabile. Mandatul său la conducerea acestei organizații este o sursă de inspirație pentru numeroși oameni din intreaga lume. Țara mea se angajează să continue să aloce importante resurse politice, diplomatice, umane și financiare pentru stabilitatea regională și globală, in sprijinul eforturilor ONU de asigurare a păcii și securității. Din acest motiv, Romania candidează pentru un nou mandat de membru nepermanent in Consiliul de Securitate pentru intervalul 2020-2021.Cred cu tărie că parcursul solid și experiența Romaniei in crearea de punți de legătură și in construirea increderii in relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate. Vă mulțumesc! Declarațiile premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Ieri am participat la deschiderea Adunării Generale ONU, cu discursurile de deschidere, dar am avut și cateva intalniri bilaterale și am participat la două evenimente colaterale Adunării Generale. Am avut intalniri bilaterale cu președintele Egiptului, unde am discutat in primul rand de cooperarea bilaterală dintre Romania și Egipt, mai ales in domeniul economic. Romania intenționează să intensifice relațiile cu Egiptul din acest punct de vedere. Exportăm deja cantități relativ importante de cereale către Egipt, Romania fiind in acești ultimi ani un exportator net de cereale și Egiptul achiziționează masiv cereale de pe piața internațională, statul avand controlul asupra acestui proces. Am discutat, deci, despre modalitățile prin care putem in viitor evita cat mai mult intermediari in aceste schimburi comerciale cu produse agricole și in primul rand cu cereale, dar am discutat și despre alte oportunități de prezență ale unor companii romanești in Egipt, și in domeniul infrastructurii și in domeniul energetic. Urmează, de altfel, să pregătim pentru anul viitor o comisie mixtă romano-egipteană, in care să discutăm despre cooperarea economică. Și am convenit cu președintele Egiptului să organizăm in prima jumătate a anului viitor această comisie mixtă. Ea nu a mai fost organizată din 2010 și am ajuns la concluzia, impreună, că suntem intr-un moment in care avem deja o bază de la care să pornim in intensificarea acestor schimburi comerciale, dar și de investiții romanești in Egipt. M-am intalnit, apoi, cu președintele Finlandei, in care am discutat in primul rand chestiunea pregătirii președinției Romaniei pentru UE, din 2019. Vom fi intr-un trio, impreună cu Finlanda și cu Croația, in asigurarea președinției, vor fi, deci, președinții succesive, un an și jumătate, Romania, Finlanda și Croația. Și am discutat de cateva măsuri, intalniri pe care să le pregătim in perioada imediat următoare pentru a pregăti impreună cu Comisia Europeană și agenda de discuții la nivel european pentru această perioadă, pentru a ne coordona din acest punct de vedere. Și aici avem cel puțin un subiect de interes comun, și Finlanda iși dorește să mențină pe agenda europeană ideea extinderii Uniunii Europene, și Romania la fel, același lucru. Și cred că vom putea lucra impreună pentru a introduce pe agenda europeană și chestiunea legată de Parteneriatul estic, de viitorul Parteneriatului estic in Uniunea Europeană, aici, noi și Finlanda avand interese comune. Am avut totodată o intalnire bilaterală scurtă, dar concisă și constructivă, cu premierul Canadei, cu premierul Trudeau. După intalnirea pe care am avut-o la Ottawa, am vrut să văd cum progresează pregătirea pentru eliminarea vizelor pentru călătorii scurte turistice pentru romanii care doresc să călătorească in Canada și vreau să vă spun că sunt optimist, cu informațiile pe care le-am primit de la premierul Trudeau, cred că in cateva săptămani vom avea un răspuns mai concret despre in ce fel se va face și in ce termeni se va face acest lucru. Am mai participat la două evenimente, unul legat de refugiați, și aici vreau să fiu foarte clar, Romania nu și-a luat niciun angajament suplimentar față de ceea ce s-a angajat să facă la nivel european, insă in evenimentul de ieri tocmai asta am prezentat, contribuția Romaniei la repartizarea refugiaților la nivel european, pe baze voluntare, pe acele cifre pe care Romania s-a angajat deja la nivel european, dar am prezentat și implicarea Romaniei atat cu resurse umane, cat și materiale, pentru intărirea controlului la frontierele europene, dar și contribuții financiare pentru a rezolva probleme la rădăcina acestor migrații, acolo unde există surse de refugiați și de azilanți, pentru a crea condițiile pentru ca oamenii să rămană acolo. Și am mai participat la un alt eveniment, impreună cu Franța, cu Africa de Sud și cu Mexicul, reprezentate la nivel inalt, unde am discutat despre programele și parteneriatul pentru o guvernare deschisă, unde am prezentat experiența Romaniei de a lucra cu societatea civilă, de a transparentiza procesul de decizie guvernamentală și cheltuirea fondurilor publice. Cam acestea au fost evenimentele de ieri. Astăzi, de dimineață, am avut o intalnire cu reprezentanți ai comunității evreiești din SUA, unde am discutat despre Parteneriatul strategic dintre SUA și Romania, dintre Israel și Romania, și am discutat și despre modalitățile prin care comunitatea evreiască de aici, din SUA, poate să contribuie la intărirea acestor parteneriate și, intr-un mod foarte practic, pragmatic, am discutat și despre interesele pe care Romania le are de a stimula investițiile americane in Romania, dar și exporturi romanești in SUA, deci parteneriate economice, atat cu SUA, cat și cu Israelul. Reporter: Există posibilitatea ca, in cateva săptămani, să fie ridicate vizele pentru Canada? Dacian Cioloş: Nu vreau să merg mai departe cu declarațiile, o să las partea canadiană și pe premierul Trudeau și guvernul canadian să anunțe modalitatea in care ei au in vedere să rezolve această problemă. Oricum, in urma discuțiilor pe care le-am avut deja la Ottawa cu premierul Trudeau, a fost foarte clar că Romania poate să susțină acordul comercial cu Canada, dar, inainte de aceasta, trebuiesc clarificate și anumite lucruri, printre care și această chestiune a vizelor, și premierul Trudeau m-a asigurat că in curand o să vină cu o propunere in această direcție, care sper să fie acceptabilă pentru noi. Reporter: Ministrul Cristian Ghinea și-a exprimat interesul de a se inscrie intr-un partid politic. Ați primit semne și din partea altor miniștri, ne puteți spune care sunt aceia care au decis să participe la alegerile parlamentare din toamnă? Dacian Cioloş: Nu. Știu că mai există unii care se gandesc. Din cate știu, nu au luat decizii incă. Oricum le-am spus foarte clar, am spus-o și public, că, sigur, personal cred că este un lucru bun ca oameni care au avut și această experiență guvernamentală să se implice politic, dar in momentul in care o vor face vor trebui să părăsească guvernul. Reporter: Vreau să vă intreb: pe ce veți insista diseară, care sunt elementele cheie ale mesajului cand veți rosti alocuțiunea? Dacian Cioloş: Voi insista pe importanța acestei abordări integrate la nivel internațional privind obiectivele de dezvoltare durabilă, faptul că dezvoltare durabilă pentru noi nu inseamnă doar problematica de mediu sau problematica schimbărilor climatice, ci inseamnă și lupta impotriva sărăciei, și lupta impotriva terorismului, și gestiunea problemelor privind migrația, și faptul că consider că avem nevoie din ce in ce mai mult de o abordare integrată a acestor problematici. Vedeți, in momentul de față incercăm să tratăm problemele privind foametea, sărăcia sau prin politici comerciale, sau prin politici de sprijin financiar, sau prin politici de luptă impotriva schimbărilor climatice, cred din ce in ce mai mult că această abordare trebuie să fie una integrată și că din ce in ce mai puțin putem face diferențierea intre partea săracă a lumii și partea bogată a lumii, că avem provocări comune, și provocarea privind schimbările climatice, și cea privind migrația, chiar și cea privind sărăcia. Sărăcie nu găsim doar in țările mai sărace și in zonele sărace, sărăcie găsim de multe ori și in periferia marilor orașe și in mediul rural din țările bogate, deci, trebuie să abordăm această problemă intr-un mod cat mai integrat, cu atat mai mult cu cat lumea este din ce in ce mai deschisă. Deci, voi aborda acest subiect și voi spune și ce a făcut Romania și ce intenționează să facă in viitor pentru a pune in practică aceste obiective de dezvoltare durabilă. Voi prezenta și cateva elemente legat de viziunea Romaniei privind combaterea terorismului și privind gestiunea acestor provocări internaționale. Reporter: Ați discutat cu premierul Trudeau și despre numărul de militari canadieni care ar urma să participe la brigada aceea multinațională stabilită la summitul de la Varşovia? Dacian Cioloş: Nu am intrat in detalii, pentru că este un subiect tratat de miniștri apărării, dar am reconfirmat cu premierul Trudeau intenția Canadei de a ne sprijini in aceste demersuri, și pentru brigada multinațională și, probabil, și cu o prezență punctuală la anumite exerciții de instrucție, de antrenament in Marea Neagră. Reporter: Despre candidatura Romaniei in Consiliul de Securitate? Dacian Cioloş: Sigur, acesta este un subiect pe care l-am abordat și il abordez sistematic, in fiecare intalnire bilaterală pe care o am și pe care o să o avem. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Da. Avem deja un număr de cateva zeci de țări care au confirmat că ne susțin această candidatură, dar mai este de lucru incă pană atunci. Mulțumesc. Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Elveției Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu ofițeri de securitate și polițiștii romani, angajați ONU Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Palestinei Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Adunării Generale, ambasador Peter Thompson Intalnirea cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA **** Prima zi a participării prim-ministrului Dacian Cioloș la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU Premierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaților, organizat de SUA alături de Canada, Etiopia, Germania, Iordania, Mexic și Suedia, precum și la conferința despre Guvernare Deschisă co-prezidată de președinții Franței și Africii de Sud, in prima zi a reuniunii ONU, organizată la New York. De asemenea, premierul Dacian Cioloș și doamna Valerie Cioloș-Villemin au participat la recepția oferită de președintele SUA Barack Obama și de doamna Michelle Obama in onoare șefilor de delegație. Totodată, șeful Executivului a participat la dejunul la nivel inalt oferit de Secretarul General ONU Ban Ki-moon, in onoarea șefilor de delegație. In marja reuniunii ONU, premierul roman a avut intalniri cu omologul său canadian Justin Trudeau, cu președintele Finlandei, Sauli Niinisto, cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, cu secretarul general ONU, Ban Ki-moon și cu Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim și a participat la evenimentul de marcare a primei aniversări de la adoptarea Agendei 2030. In intalnirea cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, accentul a fost pus pe importanța intării relațiilor bilaterale bazate pe un dialog politic constant și pe consolidarea relațiilor economice aflate deja pe un parcurs ascendent in special in ceea ce privește agricultura, energie, infrastructura (comerț bilateral de 867 millione USD in 2015). Egiptul este principala destinație de export pentru graul romanesc (1,5 milioane de tone anual), de aceea important sa intărim relațiile directe intre producătorii romani si importatorii egipteni pentru evitarea dificultăților tehnice legate de comerțul cu grau. Ce doi demnitari au reiterat importanța organizării celei de-a doua sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru cooperare economică, științifică si tehnică in 2017 pentru facilitarea contactelor B2B. Dezvoltarea cooperării bilaterale și participarea activă in eforturile internaționale de combatere a terorismului a fost, de asemenea, discutată in cadrul acestei intrevederi. Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim, a mulțumit prim-ministrului Cioloș pentru rolul Romaniei la Nairobi, in condițiile in care țara noastră asigură președinția actualei sesiuni a Comitetului Reprezentanților Permanenți la UNEP. S-a discutat despre operaționalizarea dimensiunii de mediu a Agendei 2030 și despre necesitatea de a avea o mai puternică integrare a politicilor de mediu cu politicile economice. Erik Solheim a prezentat prioritățile mandatului său, respectiv problema poluării aerului, managementul oceanelor și, in special, viziunea sa despre economia verde, despre rolul companiilor private in transformarea economică durabilă și despre măsuri pentru incurajarea inovării pentru atingerea Obiectivelor globale de Dezvoltare Durabilă. Premierul Dacian Cioloș a prezentat măsurile de promovare a economiei verzi și interesul pe care il acordă conservării biodiversității și a exprimat disponibilitatea Romaniei pentru o stransă colaborare cu UNEP. Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și premierul Dacian Cioloș au discutat despre cooperarea pentru pregătirea Troicii Președinției Uniunii Europene (Romania va deține președinția UE in prima jumătatea a anului 2019, urmată de Finlanda și Croația). S-a discutat despre constituirea unui mecanism de consultare pentru pregătirea Președinției, structurarea dialogului bilateral in acest context și cooperarea pe chestiuni europene curente. Cei doi demnitari au vorbit și despre viitorul UE și impactul Brexit, despre dimensiunea de securitate UE și despre vecinătatea estică a UE. Intalnirea cu premierul canadian Justin Trudeau a fost dedicată, in principal, temei liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Cei doi prim-miniștri au apreciat că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate intr-un viitor cat mai apropiat. Totodată, au discutat despre contribuția Canadei la operaționalizarea deciziilor luate la summitul NATO de la Varșovia privind intărirea flancului estic al Alianței, cu precădere la Marea Neagră. Criza refugiaților este unul din subiectele principale ale seriei de evenimente care au loc zilele acestea la New York. In acest context, premierul Cioloș a prezentat contribuția Romaniei la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților, subliniind in discursul său faptul că: - Cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și de a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit. In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii de a participa la procesul de transfer și de realocare al refugiaților pe bază de voluntariat. (youtu.be/QtpYgZ1Ldls) In cadrul conferinței despre Guvernare Deschisă co-prezidată de președinții Franței și Africii de Sud, prim-ministrul Dacian Cioloș a menționat importanța guvernării deschise in implementarea democrației participative prin implicarea guvernului si responabilizarea societății civile pentru dezvoltarea economică și socială a țării.( youtu.be/lKTs3ppSUB8) - Prima zi a participării la cea de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU a reconfirmat vocația Romaniei de actor important in relațiile internaționale multilaterale, consideră premierul Dacian Cioloș. Galeria video este disponibilă la adresa următoare: https://goo.gl/fzsrEH Participarea premierului Dacian Cioloș la Open Government Partnership: Five Year Celebration, co-prezidat de președinții Africii de Sud și Franței Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor [Check against delivery] Excelențe, Doamnelor și domnilor, Aș dori să-i felicit pe inițiatorii acestui summit pentru organizarea acestuia intr-un moment atat de potrivit pentru abordarea uneia dintre cele mai apăsătoare provocări ale zilelor noastre; in ceea ce privește criza refugiaților este intr-adevăr nevoie de o serie de acțiuni urgente din partea noastră. Romania recunoaște pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiați. Există diverse posibilități, resurse și politici pentru a răspunde acestei provocări, precum există și diferite forme de a contribui la eforturile comune ale comunității internaționale. In acest context, Romania a crescut treptat contribuția sa pe mai multe planuri in domeniul umanitar, atat ca donator, cat și ca țară de relocare. Prin eforturile sale, Romania a căutat să atenueze presiunea umanitară prin furnizarea de contribuții financiare pentru organizațiile umanitare internaționale, cum ar fi: Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Agenția ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiați din Orientul Apropiat (UNRWA) și Programul alimentar mondial. Mai mult decat atat, Romania a acordat ajutor umanitar bilateral statelor afectate: Turcia, Iordania, Liban, Irak și Afganistan. In stransă cooperare cu agențiile umanitare internaționale, Romania oferă refugiaților șansa unei vieți noi, oferindu-le adăpost temporar in Centrul de Tranzit de Urgență situat la Timișoara. De la inființarea sa in 2008, această facilitate a oferit asistență pentru mai mult de 2.000 de refugiați, in timp ce cazurile lor au fost prelucrate pentru relocarea ulterioară. In ceea ce privește oportunitățile de educație și angajare legală, Romania oferă tuturor copiilor cetățenilor străini care beneficiază de protecție aceleași drepturi la educație care se aplică copiilor romani prin lege. Luna trecută, Guvernul Romaniei a trimis Parlamentului un nou proiect de lege, care va crea un nou cadru de cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar, imbinand in mod inovator umanitarul, dezvoltarea și instrumentele financiare. Procesul de revizuire a politicilor relevante in Romania se bazează pe convingerea că cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și pentru a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit. In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii, de a participa la procesul de transfer și de realocare pe bază de voluntariat. Romania contribuie in mod substanțial, cu resurse umane și mijloace tehnice la controlul frontierelor, precum și la operațiunile de căutare și salvare in Marea Mediterană. In acest an, 49 de experți naționali in materie de azil au fost detașați la FRONTEX și la Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA). Asistența acordată astfel plasează Romania printre principalii colaboratori la răspunsul european comun in acest domeniu. Prin aceste eforturi, ne menținem angajamentul față de cauza noastră umanitară comună, aceea de a răspunde crizei refugiaților. Vă mulțumesc. Discursul prim-ministrului Dacian Cioloș in limba engleză poate fi găsit aici: https://goo.gl/OncFJe Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Directorul Executiv al UNEP, Erik Solheim Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi *** COMUNICAT DE PRESĂ In perioada 20-23 septembrie, prim-ministrul Dacian Cioloș participă la segmentul de nivel inalt al celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care se derulează in intervalul 20-26 septembrie, la New York, sub genericul - Obiectivele de dezvoltare durabilă - un efort global pentru transformarea lumii in care trăim. Organizația mondială va face un nou efort pentru a mobiliza voința colectivă a statelor membre in abordarea problemelor globale din domeniile principale ale mandatului său: menținerea păcii şi securităţii internaționale, cooperarea pentru dezvoltare, promovarea şi protecția drepturilor omului. - Prezența mea la acest eveniment este menită să sublinieze eforturile Romaniei de a fi conectată la agenda globală, dincolo de cea europeană, și de a contribui, la randul ei, la avansarea acesteia in direcția păcii, securității și dezvoltării sustenabile globale a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș inaintea vizitei. In discursul pe care il va susține in plenul Adunării Generale a ONU, premierul va pune accent pe modul in care Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă, conținute in Agenda 2030, se reflectă in programele și strategiile Guvernului Romaniei. Discursul va face referire la situația de securitate din spaţiile de interes direct pentru Romania, lansand un apel la comunitatea internațională pentru rezolvarea acestora in conformitate cu principiile Cartei ONU și normele de drept internațional. Un obiectiv important al vizitei este promovarea candidaturii Romaniei la un nou mandat de membru nepermanent in Consiliul de Securitate (mandatul 2020-2021). La invitația Președintelui Obama, premierul va participa la 20 septembrie la Summit-ul pe tema refugiaților organizat la inițiativa SUA. In acest cadru va prezenta contribuția Romaniei la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților. Criza refugiaților este, de altfel, unul din subiectele principale ale seriei de evenimente care au loc in zilele acestea la New York. Programul va include, de asemenea, intrevederi cu inalți oficiali ONU (Secretarul General al ONU, Președintele Adunării generale a ONU), precum şi o serie de intalniri bilaterale cu șefi de stat sau de guvern din state membre ONU. Nu in ultimul rand, prim-ministrul se va intalni cu comunitatea locală de romani, precum și cu funcționarii romani care lucrează in sistemul ONU. Va mai avea o intrevedere cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA cu care va discuta inclusiv despre președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), exercitată anul acesta de către Romania. In plan economic sunt prevăzute discuții cu reprezentanți ai unor companii americane. Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe și ministrul mediului, apelor și pădurilor care, la randul lor, vor participa la o serie de evenimente. Informații suplimentare Contribuții ale Romaniei la activitățile sistemului ONU Romania candidează pentru un loc de membru nepermanent in Consiliul de Securitate al ONU, pentru mandatul 2020-2021, la alegerile care vor avea loc la New York in 2019. Candidatura a fost depusă la sfarșitul anului 2006, la un an după incheierea unui mandat de succes in CS (2004-2005). Pentru locul ce revine Grupului Est-European mai candidează şi Estonia (EE). Romania este membru al ONU din 1955 și are experiența a 4 mandate in CS. Ca membru responsabil al ONU, Romania contribuie la activitățile organizației pentru realizarea obiectivelor globale in diverse domenii (pace şi securitate, dezvoltare, drepturile omului, asistență umanitară), precum şi respectarea dreptului internaţional, promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, domeniu in care Romania a avut inițiative multiple in ultimii ani. In domeniul păcii şi securităţii, avem participări ale militarilor, polițiștilor şi jandarmilor romani in operațiuni ale ONU de menținere a păcii, precum şi ale ofițerilor de protecție pentru misiuni sau oficiali ai ONU. Romania este prezentă in 10 operațiuni ONU desfășurate pe patru continente (Kosovo, Cipru, RD Congo, Coasta de Fildeș, Haiti, Kosovo, Liberia, Sudanul de Sud, Mali, Republica Centrafricană). Acestora li se adaugă contribuții la misiuni de pace sub auspiciile altor organizații internaționale (Afganistan, Georgia, Libia, Niger, Republica Moldova, Ucraina). Ca donator emergent, Romania işi propune să acorde o importanță crescandă proceselor din cadrul ONU legate de dezvoltare, dar şi o contribuție crescandă la activitățile umanitare ale ONU. Recent, Guvernul Romaniei a adoptat un proiect de lege pentru un nou cadru legislativ in domeniu. Romania susţine măsurile de aplicare a deciziilor recente legate de protejarea civililor in situaţii de conflict, de implicarea mai mare a femeilor şi tinerilor in procese legate de asigurarea păcii şi securităţii internaționale, de realizare a unei păci durabile prin procese complexe de reconstrucție post-conflict. PROGRAMUL premierului Dacian Cioloş la Segmentul de nivel inalt al celei de-a 71-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU, New York Marți, 20 septembrie Ora 08.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepţia de bun venit oferită de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, in onoarea șefilor de delegație Ora 08.30 Participarea premierului Dacian Cioloș la evenimentul de marcare a primei aniversări de la adoptarea Agendei 2030 Locaţie: Sala Adunării Generale (acces presă) Ora 09.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la deschiderea segmentului la nivel inalt al celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU Locaţie: Sala Adunării Generale (acces presă) Ora 10.30 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Egiptului Ora 11.30 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Directorul Executiv al UNEP Ora 12.30 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Finlandei Ora 13.15 Participarea premierului Dacian Cioloș la dejunul la nivel inalt oferit de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, in onoarea șefilor de delegație Ora 15.00 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon Ora 15.00 Fotografie de familie - Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor (acces presă) Ora 15.30 Participarea premierului Dacian Cioloș la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor, organizat de SUA alături de: Canada, Etiopia, Germania, Iordania, Mexic și Suedia (acces presă) Ora 17.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la Open Government Partnership: Five Year Celebration, co-prezidat de președinții Africii de Sud și Franței Locaţie: Sediul ONU Ora 18.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită de UE TBD Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită de președintele SUA și prima doamnă in onoarea șefilor de delegație Ora 19.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită șefilor de delegații pentru aniversarea inițiativei HeForShe de preşedintele Finlandei şi directorul executiv al UN Women Miercuri, 21 septembrie 11.00/TBC Intalnirea premierului cu reprezentanţii principalelor organizaţii evreieşti din SUA 12.30/TBC Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Adunării Generale, ambasador Peter Thompson Ora 17.00 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Palestinei Ora 18.40 Participarea premierului Dacian Cioloș la dezbaterea generală la nivel inalt a celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU - Susţinerea alocuțiunii naționale - Locaţie: Sala Adunării Generale (acces presă) Ora 20.30 Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu comunitatea romanească (acces presă) Joi, 22 septembrie Ora 10.00 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General al FAO Ora 12.45 Dejun cu investitori americani in Romania Ora 15.15 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu omologul din Pakistan ***Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor din program este ora locală 2016-09-20 16:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12111.jpgPrimul-ministru Dacian Cioloș a participat la "Ora premierului" în ParlamentȘtiri din 19.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-dacian-ciolo-a-participat-la-ora-premierului-in-parlamentGalerie foto Discursul primului-ministru Dacian Cioloș la Ora premierului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua, domnilor președinți, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, in primul rand, vă mulţumesc pentru oportunitatea acestei intervenţii. In noiembrie anul trecut, ne-aţi conferit un mandat cu obiectivul, in primul rand, de a asigura stabilitatea ţării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a ţării, un mandat pe care ni l-am asumat intr-o situaţie excepţională, vă amintiţi după proteste de stradă, intr-un moment critic in care increderea in mediul politic, in autorităţile statului era slăbită. Oamenii aşteptau şi acesta a fost semnalul pe care cel puţin noi l-am inregistrat, un nou mod de a administra interesul public intr-un mod mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog. Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat atat la nivelul echipei guvernamentale, cat şi al celor pe care ii coordonăm. Şi ne-am concentrat atunci pe cateva elemente. In primul rand, recaştigarea increderii cetăţeanului in stat, asigurarea unui mediu legal-instituţional mai predictibil, favorabil investiţiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investiţiile pentru ca, in paralel cu dezvoltarea economică, să vedem şi crearea de locuri de muncă. Mi se pare esenţial să insistăm, in perioada următoare, pe transferul bunei creşteri economice inspre crearea de locuri de muncă. Ne-am asumat totodată o gestionare mai bună şi transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiţii care să nu se concentreze doar in zonele favorabile, in Transilvania şi Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investiţiile să poată să meargă şi spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova. Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am propus ca obiectiv o gestionare inţeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanţă intre cheltuieli şi venituri. Aţi solicitat date privind situaţia economică reală a ţării şi permiteţi-mi să vă prezint aceste cateva date. In primul rand, legat de creşterea economică, avem o creştere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decat creşterea pe care o inregistrăm in acest an este să putem demonstra că ne-am inscris pe un trend ascendent, pe o evoluţie pozitivă a creşterii economice in timp. Astfel, in semestrul I al anului 2016, creşterea economică a fost de 5,2% din PIB, creşterea estimată pe acest an, ţinand cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea in considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% faţă de prognoza iniţială pe care am construit şi bugetul de 4,2%. In al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Din punctul nostru de vedere, este o creştere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămană sustenabilă are nevoie in continuare de reforme structurale şi avem nevoie să incurajăm investiţiile şi o să revin asupra acestui subiect. Această creştere economică se reflectă şi prin mai multe locuri de muncă şi un nivel de salarizare mai bun. Astfel numărul de salariaţi din Romania a crescut in acest prim semestru. La sfarşitul lunii iulie, aveam cu 152 de mii de salariaţi mai mult din care 140 de mii in sectorul privat şi 12 mii in sectorul public. Din cele 140 de mii de locuri de muncă nou create in sectorul privat, circa 100 /de mii/ au fost create in zona serviciilor, iar restul de circa 40 de mii in zona productivă. Vedem o continuare a tendinţei de scădere a şomajului la 6,3% in acest prim semestru, faţă de 6,8% in primul semestru al anului trecut. Insă, şi aici trebuie să subliniem că, in ciuda acestei scăderi generale a şomajului, acesta rămane ridicat in jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Şi aici cred că trebuie să ne concentrăm atenţia, in perioada care vine, in anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru cei care intră pentru prima dată in campul muncii. In plus, spuneam creşterea economică are un impact pozitiv şi asupra nivelului de salarizare. Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% in iulie 2016 faţă de 2015, faţă de aceeaşi perioadă in 2015 cu o creştere mai mare in sectorul IT, in industria alimentară şi in industria textilă. Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă pentru că, in felul acesta, putem valorifica in mod pozitiv această creştere economică cu impact pozitiv atat asupra creşterii nivelului de trai, dar şi asupra nivelului pensiilor şi a capacităţii de a susţine financiar pensiile. Pentru că acolo unde avem pensii contributive, avem şi un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies in afara sistemului contributiv riscă să pună in pericol sistemul de pensii, cu atat mai mult cu cat nu avem o creare şi de locuri de muncă. Şi aici, din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez că ne dorim să regandim şi sistemul de asistenţă socială, pentru a reaşeza ponderea majoritară, de la beneficii financiare ce incurajează marginalizarea in societate, prin intreţinere, prin asistenţă socială, spre servicii sociale care să incurajeze incluziunea şi crearea de locuri de muncă. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenţă socială pentru a-i incuraja pe cei care sunt asistaţi social să se integreze in societate şi să se integreze şi in campul muncii. Şi aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat şi pe care-l pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserţie, pentru a-i incuraja şi pe cei care acum au sprijin social să nu fie in situaţia de a alege intre sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la inceput şi să-i incurajăm să meargă spre campul muncii. Creşterea economică de care vorbeam, inregistrată in acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atat pe consum, cat şi pe investiţii. Spre deosebire de anii trecuţi, creşterea economică in acest an este fructul contribuţiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferită, cu pondere mai mare pentru consum, dar, practic, toate sectoarele economiei contribuie la această creştere economică. De creşterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă in creşterea economică, au profitat, in schimb, şi micile afaceri şi serviciile, o creştere de 8% a serviciilor şi mai ales a turismului, care a crescut in acest an cu 20%. Şi aceasta inseamnă şi dezvoltare economică şi creare de locuri de muncă. Creşterea puterii de cumpărare, care se repercutează in consum, se regăseşte nu doar in consum, dar şi in investiţiile imobiliare, pentru că in semestrul I al acestui an, numărul de locuinţe in plus care au fost date in folosinţă a crescut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat şi al programului Prima Casă, dar şi al disponibilităţii financiare existente pe piaţă, prin creşterea veniturilor. Spuneam de rolul investiţiilor in această creştere economică, in primul semestru, investiţiile totale, atat cele private, cat şi cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar cu peste 10% in trimestrul II al acestui an. In aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut cu peste 15% şi aş sublinia, in special, creşterile investiţiilor cu infrastructura care, faţă de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele şase luni ale anului. Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiţii, care includ atat cheltuieli de capital, cat şi programele cu finanţare internă şi externă, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele şapte luni ale anului, deci bani care s-au dus in economie şi care se văd pe teren prin investiţii. Investiţiile străine directe, de asemenea, au crescut in acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce inseamnă o creştere cu peste 25%, aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi toate aceste investiţii, dincolo de faptul că susţin o creştere economică durabilă, inseamnă şi creare de locuri de muncă. Legat de export şi de balanţa comercială, aici exporturile au crescut in acest prim semestru cu 4,2%. Sigur, balanţa comercială este negativă pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind şi disponibilităţile de consum in urma mobilizărilor de finanţare şi prin creşterea veniturilor. Dar, chiar dacă această creştere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior față de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%. Deci, asta inseamnă că această creştere de 4,2% se traduce şi printr-o caştigare de pieţe noi de către Romania. Insă, această creştere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importuri pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare şi de capital, deci care se duc şi in investiţii care se dezvoltă, apoi, in Romania. Pe de altă parte, această creştere masivă a importurilor de bunuri intermediare şi de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm in Romania producţia acestor bunuri şi avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem in Romania, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru intreprinderile care fac investiţii mari in Romania. Şi, de aceea, am lansat mai multe programe in acest an, pentru a stimula şi IMM-urile şi o să revin asupra acestui lucru. In primele opt luni ale anului 2016, incasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de perioada similară a anului trecut, o creştere cu 1,2% şi asta, in condiţiile măsurilor de relaxare fiscală, in primul rand, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului. Datoria publică a Romaniei se situează, cu toate acestea, la un nivel sustenabil de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%. Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%. Deficitul bugetar după primele șapte luni ale anului este, in continuare, la o valoare redusă de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creşte pe măsură ce vor creşte şi cheltuielile şi mai ales cheltuielile cu investiţiile spre sfarşitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămane de 2,8% din PIB in cash şi de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat şi prin buget. In aceste limite am putut, in acest an, şi datorită creşterii economice şi a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educaţie şi spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor in aceste sectoare. Aceasta este, deci, situaţia economică a ţării, o situație stabilă, cu un buget care işi urmează cursul planificat la inceputul anului şi care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut in programul de guvernare. Insă cum facem pentru ca această creștere sustenabilă să se mențină şi in viitor? Vă spuneam, in primul rand din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenţia pe crearea unui mediu favorabil investiţiilor, pentru că, in acest fel, creăm şi locuri de muncă. Investiţii şi, in același timp, stimularea exportului pentru a echilibra balanţa comercială. Dezvoltarea investițiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial, nu este suficient de acum inainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a ţării să vorbim doar de creşterea investiţiilor, ci şi de unde creştem investiţiile, cum echilibrăm din punct de vedere teritorial şi din punct de vedere sectorial orientarea acestor investiţii. E important să concentrăm investiţiile şi in zonele care in mod natural atrag mai puţin investiţii şi datorită calificării forţei de muncă sau datorită infrastructurii. Şi aici ne-am dat ca obiectiv şi, pană la sfarşitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine in mod specific astfel de zone mai puţin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munţilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim să canalizăm in mod integrat atat finanțări naţionale, cat şi finanţări europene pentru a finanţa proiecte de dezvoltare. Ne gandim totodată la un program de mobilitate a forţei de muncă pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde este de lucru. Dar intenționăm in următoarele săptămani să venim cu un act normativ şi pentru a legifera formarea profesională duală care să stimuleze nu doar reforma sistemului de invăţămant in formare profesională dar şi implicarea sectorului economic in această formare profesională. Şi aici, in paralel, intenționăm să venim şi cu anumite facilități fiscale pentru acele companii care investesc bani in formarea profesională pentru ca acestea să poată să fie deduse. Dar dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului e important să punem accentul şi pe industrii cu valoare adăugată care creează valoarea adăugată. Şi aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare intre dezvoltarea sectorului IT, unde Romania are un potenţial important şi dezvoltarea sectorului industrial din ce in ce mai multe industrii, cum e şi industria automobile, se concentrează şi pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creşte valoarea adăugată. Şi totodată vrem să punem accentul şi pe cercetare- dezvoltare in stimularea dezvoltării industriale, de aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează in cercetare-dezvoltare aplicată. Insă ne gandim nu doar la investiţii in sectorul privat ci şi la investiţii in sectorul public unde, de altfel, ne gandim la sistem parteneriat public-privat in infrastructura spitalicească, de exemplu unde pregătim pe langă cele trei spitale regionale şi construcția unor altor spitale doar pe partea de infrastructură in parteneriat public privat. In acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistență tehnică care să pregătească aceste proiecte de investiţii pentru anul viitor, chiar dacă pană acum, din păcate, investițiile in infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existența unui plan de investiţii, vrem să lăsăm la sfarşitul acestui mandat o abordare coerentă şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investițiilor in infrastructura spitalicească. Totodată, investițiile in educaţie, in infrastructura din Educaţie răman pentru noi o prioritate. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală venim cu un proiect care pană in 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care in continuare nu au autorizații de funcționare, mai ales in mediul rural, in sistemul de educaţie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenția şi care alături de investiţii este la fel de important pentru predictibilitatea in dezvoltarea economică, e vorba de debirocratizare. Reducerea birocrației este din punctul nostru de vedere la fel de importantă ca şi investițiile pe care le-am realiza in infrastructură, de exemplu. Şi aici am luat mai multe măsuri prin care incet, incet să reducem această povară birocratică atat pentru sectorul privat, pentru mediul economic cat şi pentru cetățeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel am oferit contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele la ghişeu cu ajutorul cardului şi cel tarziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghișeu, taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din fața calculatorului prin intermediul site-ului ghişeu.ro. Totodată, din această toamnă, deci cel mult intr-o lună, o lună şi jumătate adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghişeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghişeele ANAF pentru a ridica aceste certificate şi adeverinţe. Ele vor putea fi transmise instituţiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hartii, dar şi cinci milioane de deplasări la ghişee. Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri şi pentru că s-a vorbit in spaţiul public de ceea ce intenţionează acest guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, aşa cum am mai spus-o şi public: nu intenţionăm pană la sfarşitul acestui mandat să creştem nicio taxă, nu intenţionăm să creştem niciun impozit, nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, in acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru imputurile consumate in agricultură şi tot pentru a veni in sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producători, a persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate intenţionăm să venim cu modificări in sensul simplificării in Codul Fiscal prin care să propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate in sensul in care aceşti mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocraţie şi documentaţie privind inregistrarea TVA-ului. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice şi persoane fizice autorizate, chiar dacă depăşesc 220 de mii de lei de activitate economică să nu fie obligaţi in inregistrarea TVA-ului, pentru că este pe de-o parte o sarcină administrativă in plus, pe de altă parte acest TVA poate să fie colectat pe restul lanţului de la producător in sus. Ne-am focalizat atenţia şi pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investiţiile in general, dar suntem conştienţi de faptul că, dincolo de rolul pe care il joacă investiţiile străine, care in general se focalizează pe proiecte mari de investiţii e important să concentrăm şi să creştem prezenţa in mediul investiţional şi a capitalului autohton. Capitalul autohton, care in momentul de faţă se concentrează mai ales la nivelul intreprinderilor mici şi mijlocii, de aceea pe langă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, şi companiilor mari, şi companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut in acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru IMM-uri, pentru investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum şi care va fi gata pană la sfarşitul anului şi care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre intreprinderile cu capital autohton. Totodată, intreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult şi de schema privind crearea de noi locuri de muncă pentru care am concentrat 250 de milioane de lei in acest an. Şi vreau să mai amintesc şi faptul că ne interesează să stimulăm intoarcerea romanilor din străinătate acasă şi să investească acasă. De aceea am lansat programul - Diaspora Start-Up pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene. Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut in această perioadă. Vreau să fiu foarte clar cu cateva cifre din nou. Rata de absorbţie curentă pentru perioada 2007-2013 a fost crescută in timpul mandatului acestui guvern. Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost incepute şi finalizate in acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o in acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfarşitul anului trecut, la 78% in acest moment, ceea ce inseamnă circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca şi practic toate statele membre intr-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe. Şi aici am lansat deja ghiduri care insumează peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse in perioada următoare, proiecte care işi vor arăta rezultatele incepand de anul viitor, pentru că in acest an facem licitaţiile de proiecte, semnăm contractele şi ele vor incepe să fie implementate incepand cu anul viitor. Dar şi aici, in paralel cu pregătirea ghidurilor - şi aş vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred, pentru prima dată, am asigurat o corelare intre fondurile europene şi bugetul naţional, atat pe programele de investiţii, cat şi pe programele care finanţează politici sociale. Pentru că am avut multe situaţii in care, la ministere, din bugetul naţional se finanţau anumite lucruri care erau in completă opoziţie cu ceea ce finanţam prin fonduri europene. Deci, am venit şi cu o abordare coerentă din acest punct de vedere. Dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite intarzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru şi a sistemului informatic. Vreau, tot aici, legat de fondurile europene, să clarific cateva lucruri legate de plăţile in agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral in acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulţi din cei care au asigurat administrarea ţării in trecut ştiau foarte bine. Acest an a fost primul an in care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată, care n-au existat in trecut. Pe de altă parte, Romania a decis din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanţare care puteau fi adaptate şi la nevoile Romaniei, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată pentru a acomoda aşteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a insemnat şi un sistem procedural şi administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost şi pregătit cu intarziere şi toate acestea s-au repercutat in intarzieri de plată in acest prim an in care au fost făcute plăţi pentru acest nou sistem de susţinere a agriculturii. Deci, de aici au venit acele intarzieri, care n-au avut nici o legătură cu modul in care lucrurile au fost administrate in acest an, ci mai ales cu decizii care, in mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu intarziere in anii trecuţi. Pană la acest moment, totuşi, plăţile au fost făcute in mare parte, peste 90% din sumele alocate plăţilor directe pentru acest an şi peste 90% din beneficiari şi-au primit subvenţiile. Cei care incă mai au subvenţii să le primească in perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme in urma controlului şi care mai au de clarificat anumite lucruri. Legat de programul de dezvoltare rurală, şi aici, in 2016 au fost lansate 23 de linii de finanţare in valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate in anul trecut, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Cateva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi şi de infrastructură, pentru că, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenţia. In noiembrie, anul trecut, la preluarea guvernării am găsit aproape toate şantierele de infrastructură blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer, in primul rand, la proiectele de autostrăzi. Am reuşit să deblocăm toate aceste proiecte şi prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativ-administrative pe care le-am luat, dar şi prin accelerarea unor acorduri de mediu, unor decizii de exproprieri, avize, in aşa fel incat, in momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate marile proiecte, pe toate şantierele. Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulţi kilometri de autostradă in acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atata timp cat proiectele au fost blocate la sfarşitul anului trecut, dar cel puţin vom pleca cu satisfacţia că se lucrează pe toate şantierele şi că lăsăm in urma noastră un sistem administrativ care e mai clar şi mai simplu din acest punct de vedere. Cateva exemple doar, pe Autostrada Sebeş-Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri, pe Austostrada Orăştie-Sibiu, ştiţi că a fost acea surpare pe o suprafaţă a autostrăzii pe care, in cele din urmă, pentru a evita intarzierile, CNADNR-ul a decis să o realizeze in regie proprie şi, sper eu, să fie primul exemplu in care CNADNR-ul demonstrează că poate să-şi asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrări in regie proprie şi lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulaţia pe acest tronson pană la sfarşitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucrează intens. Am găsit şi aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părţi din această autostradă. Tot in toamna aceasta, vom scoate la licitaţie şi cele două tuneluri care, pană acum, au fost blocate şi fără de care nu se poate finaliza autostrada şi nu se pot face legăturile intre diferitele tronsoane. Pe Austostrada Piteşti-Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. In momentul de faţă se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate şi va fi, probabil, cel mai complex şi mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată in Romania, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secţiuni din această autostrada, pentru care anul viitor să putem lansa şi proiectul tehnic şi partea de execuţie. Pentru Autostrada Piteşti-Craiova, ne vom concentra atenţia pe segmentul de 30 de kilometri, reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova şi la Balş, pentru care, in această toamnă, vom lansa licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Aş semnala aici, totodată, şi reforma pe care o avem in vedere la compania, la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă profesionistă, care să se concentreze, pe de-o parte, pe investiţiile in infrastructura mare de transport rutier şi o altă parte, o altă companie, care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa in acest an şi care sigur va trebui continuat de guvernele care vin. O să mă opresc aici şi cu voia dumneavoastră, in măsura in care veţi avea intrebări, o să revin cu anumite clarificări. Vă mulţumesc! Intervenția premierului Dacian Cioloș la Ora Premierului [Check against delivery] Mulțumesc, dle președinte. O să fiu scurt, să răspund la cateva din intervențiile dumeavoastră. In primul rand, dl Dragnea imi spune că nu ințelege romana pe care o vorbesc. Nu știu, probabil, eu nici nu vorbesc, nici nuv reau să invăț limba romană a demagogiei, a populismului, a spune lucruri doar de dragul de a da bine. Mi-ați cerut cifre, am venit și v-am adus cifre. Dincolo de cifre, v-am mai spus ce-am făcut noi, fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar in ultimii 2 ani, ci din 2009-2010 incoace. Și v-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămană doar cifre. Sigur, spuneați că această creștere economică nu se vede in buzunarele oamenilor.poate nu se vede incă in buzenarele oamenilor, chiar dacă, vă spuneam, de o creștere a veniturilor cu 12%. Deci poate că incă nu se vede in buzunarele oamenilor, v-am spus ce considerăm noi că trebuie făcut și ce-am făcut anul acesta ca să se vadă in buzunarele oamenilor. Dar poate problema este că această creștere, anul acesta, nu s-a văzut nici in buzunarele clientelei politicice și probabil că afectează mai mult și limba aceasta romană probabil că n-o știu și nici nu vreau s-o invăț. Limba romană pe care eu o vorbesc e una directă, e una clară, a spune lucrurilor pe nume, și spuneați că guvernul tehnocrat n-a comunicat suficient. Probabil că n-a comunicat suficient, dar eu am preferat să facem lucruri decat să vorbim prea multe și, sper eu, să se vadă rezultatele. Legat de Codul fiscal, haideți să fiu foarte clar. Am cerut Ministerului de Finanțe să vină cu propuneri de simplificare, deci in cadrul angajamentelor de simplificare a administrației și a funcționării administrației pe care le-am luat, știți că am mai venit cu modificări ale Codului fiscal in care a trebuit să corectăm erori care au fost făcute in trecut, erori de formulare, cum a fost și cea cu veteranii, cu plata impozitului grădinilor din curțile oamenilor, unde, după ce a fost adoptat Codul fiscal, ați venit la noi, la guvernul acesta tehnocrat să ne cereți să modificăm, prin ordonanțe de urgență, aceste lucruri și să le corectăm. Și asta am făcut, le-am corectat. Am spus-o de la inceput și o repet aici: nu intenționăm să creștem nicio taxă, nu intenționăm să creștem niciun impozit, nu intenționăm să scădem pensii sau să scădem salarii. Orice modificări pe acre le-am făcut la Codul fiscal au fost in acest sens, al simplificării. Și am cerut Ministerului de Finanțe, după discuții cu operatori economici, cu agenți economici, cu cei care lucrează in mediul privat, să vină cu propuneri de modificare care merg in acest sens, al simplificării și au fost mai multe propuneri la Ministerul de Finanțe, din care unele au vizat anumite modificări care ar fi putut avea un impact asupra taxelor, impozitelor și așa mai departe. Am știut de ele și am spus foarte clar Ministerului de Finanțe că nu susțin astfel de modificări și că nici măcar nu vreau ca ele să fie puse in dezbatere publică. Acolo a fost un secretar de stat care, in ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus in dezbatere publică acel text și i-am cerut să pelce. Punct. Atat. Deci n-a fost nicio intenție de a modifica Codul fiscal in sensul a ceea ce spuneți dumneavoastră și o să vedeți măsurile pe care o să le punem in dezbatere publică, care sunt pur de simplificare și v-am dat un exemplu, cel cu TVA-ul pentru agricultori, doar acelea sunt cele pe care ni le asumăm să le punem in dezbatere publică inainte de a lua orice decizie. Ne-ați reproșat că importăm uraniu și că n-am deschis o nouă mină. Păi dacă mina respectivă care trebuia deschisă era pregătită de acum 2-3 ani, cand ar fi trebui investiți niște bani, astăzi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mină care iși finalizează exploatarea in cursul acestui an și care trebuie inchisă și cu alt zăcămant care nu era pregătit pentru exploatare. Investim fondurile necesare ca să pregătim exploatarea acestui zăcămant și de anul viitor cred că el va putea fi exploatat și pană atunci, ca nu intrerupem ciclul la Cernavodă,a trebuit să găsim soluții intermediare. Dar asta, incă o dată, e rezultatul faptului că unele lucruri n-au fost pregătite din timp. La fel și cu spitalele, unde ne reproșați cu infecțiile nocosomiale, cu gărzile medicilor. Păi dacă gărzile medicilor, care se acumulează din 2004, de cand n-au fost plătite, și noi decidem să le plătim in acest an, și tot noi suntem acuzați - de ce n-au fost plătite din 2004? Sau infecțiile nocosomiale, care au fost puse sub preș, pană anii trecuți, o serie de alte crize care au explodat in acest an și pe care a trebuit să le rezolvăm cu soluții pe termen scurt, dar să incepem să gandim și perspectiva. Deci atunci cand acest guvern este acuzat că nu face destul și că nu vorbește destul, cred c-ar trebui să ne uităm un pic să vedem dacă nu cumva in trecut s-a vorbit prea mult și s-a făcut prea puțin. Cama cestea erau lucrurile pe care vroiam să le spun. Legat de fondurile europene, spuneați de 17 miliarde absorbite in 2015, dacă am ințeles bine. Din cifrele pe care le-am văzut eu, au fost vreo 3 sau 4 miliarde de euro absorbite in 2015, anul acesta au fost plătite 3,3 miliarde. Sigur, multe din ele, proiecte care au fost incepute in anii trecuți nu mi-am arogat rezultatul acesta, dar a trebuit să grăbim aceste proiecte, a trebuit să le accelerăm ca să nu pierdem banii respectivi. Absorbția zero, n-o să mai repet, pentru că cine vrea să repete o cifră care-i place și care nu știu in ce măsură il rerpezintă, fără să știe ce e in spate, această cifră zero, v-am spus, pentru perioada 2014-2020, există deja absorbție, suntem la 1% absorbție și suntem la media europeană. Dacă am fi avut proiecte pregătite in anii trecuți, am fi avut o absorbție mai bună. Noi v-am spus că pregătim deja proiecte, avem apeluri de proiecte lansate pentru 13 miliarde de euro, incepand de anul viitor o să se vadă aceste rezultate. Proiecte pentru fondul Juncker: da, Guvernul Ponta a trimis o listă cu 200 de proiecte din care niciunul n-a fost aprobat pentru că niciunul n-a fost pregătit bine. Noi avem, probabil, pană acum citeva zeci de proiecte din care unele deja dau semne că vor fi aprobate și ne-am dus și ne ducem pe proiecte de dimensiuni mai mici, dar proiecte concrete pe care le putem face. Și urmărim să pregătim și un cadru care să ne permită să pregătim pe viitor proiecte consistente și pentru fondul Juncker. Sigur, s-au folosit aici cuvinte mari, incusiv legat de patriotism, apropo de acest guvern tehnocrat acre e vandut strănătății, care lucrează impotriva Romaniei, care nu dă socoteală in fața Parlamentului. Sunt prezent astăzi in fața Parlamentului să dau socoteală, la cateva zile după ce mi s-a solicitat, cu ceea ce am făcut. Dacă asta inseamnă un guvern fără responsabilitate și fără să respecte Parlamentul, vă las pe dumneavoastră să judecați. Niciodată n-am refuzat o solicitare de a veni in fața dumneavoastră să vă spun ceea ce am făcut. Știți foarte bine, pe proiectele mari, pe proiectele legislative importante, am avut sistematic discuții cu liderii de partide politice și asta am să fac pană la sfarșit. Dar pentru mine, incă o dată, patriotismul nu inseamnă discursuri sforăitoare și nu inseamnă in primul rand declarații. Pentru mine, om care sunt crescut la țară, patriotismul inseamnă in primul rand bun simț, inseamnă a nu minți, inseamnă a-ți ține cuvantul și inseamnă să iți asumi ceea ce știi că poți să faci și nu mai mult. Nu să faci promisiuni, ci să fii lăsat, să fii judecat după fapte. Pentru mine asta inseamnă patriorismul și n-am nevoie de lecții legat de patriotism, nici eu nu dau lecții altora legat de acest lucru, pentru mine patriotismul și țara sunt lucruri care sunt mult prea profunde pentru a veni cu ele să le expun in piața publică pentru a caștiga niște voturi. Nu asta mă interesează, mă interesează să pot să privesc in ochi, cu fruntea sus, orice roman pentru perioada pe care mi-am asumat-o la guvernare impreună cu ceilalți. Sigur, ați spus că am schimbat miniștri. De fiecare dată cand am considerat că e cazul să fac această schimbare, tocmai pentru ca acest guvern să-și facă treaba pană la capăt, mi-am asumat. Mi-am asumat inclusiv greșeli pe care probabil că le-am făcut, dar cred că primul lucru, pentru a corecta o greșeală, este să ne asumăm greșeala respectivă, și nu să incercăm s-o prezentăm intr-un alt fel. Și bine ar fi dacă, cu toții, in viitor măcar, ne-am asuma greșeli pe care le-am făcut in trecut, să spunem lucrurilor pe nume pentru ca lucrurile să meargă un pic altfel in țara asta și pentru ca oamenii să aibă incredere cat mai mare in stat, in politică, in Parlament și-n oricine iși asumă guvernarea acestei țări. Vă mulțumesc! 2016-09-19 17:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-20-09-38-25big_12121212.jpgProgrese semnificative în implementarea măsurilor de simplificareȘtiri din 16.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/progrese-semnificative-in-implementarea-masurilor-de-simplificare Măsurile de simplificare a relației dintre cetățeni și administrație adoptate de Guvernul Dacian Cioloș sunt in proces avansat de implementare la nivelul instituțiilor din administrația centrală, arată un prim bilanț al acestui pachet legislativ, discutat in ședința de Guvern de vineri, 16 septembrie. Demersurile pentru debirocratizare, incluse in acest pachet, includ acceptarea copiei după buletin prin email, eliminarea copiilor legalizate ale documentelor, furnizarea unor adrese de email pentru comunicarea electronică cu cetățenii, punerea la dispoziție a unor metode alternative de plată pentru serviciile publice, pe langă plata in numerar la ghișeu. - La numai două luni de la adoptarea primului pachet pentru simplificare, incepem să vedem primele rezultate: mai puține documente pe care oamenii trebuie să le aducă la instituții, mai puține drumuri la ghișee, mai puține cheltuieli. Reducerea birocrației este un proces de durată și, totodată, un proces ireversibil. Am incredere că, treptat, toate instituțiile vor ințelege importanța unei relații mai prietenoase cu oamenii și că relația dintre cetățeni și autorități va fi deveni una corectă, normală, egală, a spus premierul Dacian Cioloș. Exemple de măsuri și rezultate de etapă, conform raportării ministerelor: Măsură: Publicarea din oficiu a informaţiilor şi modelelor de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, in format electronic, pe punctul de contact unic electronic, gestionat de Agenția pentru Agenda Digitală a Romaniei. Rezultate: A fost lansată noua platformă www.edirect.e-guvernare.ro; se stabilesc, cu fiecare minister in parte, metodele prin care vor fi publicate informațiile pe platformă; sunt desemnați administratorii care vor răspunde de publicarea informațiilor, din cadrul ministerelor. Măsură: Eliminarea cerinţei de depunere a copiilor legalizate după documente Rezultate: Ca exemple de bună practică, Ministerul Educației (MENCȘ) a eliminat, prin Ordin de ministru, cerința copiilor legalizate de către școli; măsura a fost implementatăși de alte instituții: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis instrucțiuni in rețeaua consulară pentru eliminarea cerinței copiei legalizate; Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a implementat total obligația și și-a schimbat procedurile. Centralizarea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului arată că trebuie modificate peste 400 de Hotărari de Guvern pentru a elimina copiile legalizate la nivelul administrației centrale. Măsură: Solicitarea extrasului de pecazierul judiciar de la unitățile de poliție competente cu acordul expres al persoanei, acolo unde instituția/autoritatea publică solicită cazierul judiciar Rezultate: Ca exemple de bună practică, MAI a informat unitățile de poliție cu privire la solicitarea cazierului judiciar de către instituții direct de la acestea. MAI a trimis ministerelor o solicitare pentru a putea informatiza procedura de obținere a cazierului intre instituții cu acordul persoanei. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice (MMFPSPV) a intocmit formulare pentru manifestarea consimțămantului. Măsură: Obligația folosirii cu precădere de mijloace electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, dacă beneficiarul deține o adresă de email și este de acord să o comunice. Rezultate: Ca exemple de bună practică, Ministerul Justiției (MJ) a completat formularele proprii solicitand și adresa de e-mail pentru a comunica prin mijloace electronice cu beneficiarul. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) comunică electronic cu beneficiarii. La MMFPSPV, in cazul solicitării indemnizaţiilor pentru creșterea copilului pot fi furnizate anumite informații via e-mail. In cadrul MAE, serviciile consulare sunt complet informatizate. Măsură: Obligația de a oferi metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul altor sisteme de plată. Rezultate: Ca exemple de bună practică, MAE a implementat POS-uri la majoritatea misiunilor diplomatice, urmand instalarea și a altora, in luna septembrie. ONRC definitivează un sistem de e-payment pentru plata prin mijloace electronice. Ministerul Finanțelor Publice (MFP), impreună cu ANAF, a introdus POS-uri la nivel de ghișee, urmand a fi introdusă facilitatea de plată online a taxelor și impozitelor. Din centralizarea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului reiese că, in ceea ce privește serviciile publice furnizate de Ministere și instituții subordonate, predomină in medie plata prin Trezorerie și numerar la locul furnizării serviciului. Ca măsură de eficientizare a furnizării serviciilor, trebuie diversificate modalitățile de plată puse la dispoziție, incluzand aici POS, plata numerar prin alte mijloace decat la Trezorerie, informatizarea Trezoreriei (proces preconizat a se incheia pană in 2018), plata prin mobil. De asemenea, cetățenii trebuie incurajați să utilizeze mijloacele de plată electronice puse la dispoziție. Un alt exemplu in acest sens: măsurile de simplificare utilizate in cazul serviciilor de pașapoarte și inmatriculări auto. MAI a comunicat incă din luna iulie că taxele pentru eliberarea pașapoartelor, a permiselor de conducere și pentru alte servicii oferite de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și inmatriculare a vehiculelor pot fi acum achitate prin Internet Banking, virament bancar, mandat poștal sau in numerar. (http://www.mai.gov.ro/documente/utile/Noutati%20taxe%20pasapoarte%20si%20permise.pdf) Totuși, centralizarea finală arată că facilitățile electronice au fost utilizate de un număr extrem de mic de beneficiari. Pachetul de măsuri de simplificare a relației dintre cetățean și administrația publică a fost adoptat la finalul lunii iunie, actele normative care au pus bazele acestui proces fiind OUG 41/2016 și Memorandumul cu tema: Măsuri de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative din administrația publică centrală de specialitate. Pachetul de măsuri de simplificare s-a născut odată cu inițiativa Cancelariei Prim-ministrului - Comisia de tăiat hartii și a platformei maisimplu.gov.ro. In intregul demers, Guvernul a pus accent pe transparență, comunicare electronică, debirocratizare, principii urmărite in diferite forme prin toate inițiativele lansate in actualul mandat. Astfel, Cabinetul Dacian Cioloș urmărește prioritatea numărul unu din programul de Guvernare : - Un Guvern deschis și transparent, in dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni. (In cadrul acestei priorități, mai specific: Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice și Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică intre Guvern și societate, inclusiv cu romanii de pretutindeni). 2016-09-16 15:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_progrese_masuri.jpgPoziția oficială a Guvernului României referitor la protestul transportatorilorȘtiri din 15.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/pozitia-oficiala-a-guvernului-romaniei-referitor-la-protestul-transportatorilorProblema RCA trenează de multă vreme, din cauza incapacității instituțiilor responsabile de a gestiona această situație. După consultări cu transportatorii, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Consiliul Concurenței, Guvernul a adoptat ieri o ordonanța de urgență tocmai pentru a crea cadrul juridic care să permită rezolvarea acestor probleme. Ordonanța reflectă solicitările transportatorilor, respectand legea și rolul tuturor instituțiilor implicate. Nu este in competența Guvernului să stabilească valoarea de plafonare a tarifelor RCA și este inadmisibil să i se solicite guvernului acest lucru. Această chestiune trebuie clarificată de ASF. Guvernul nu se poate substitui instituțiilor care trebuie sa-și asume responsabilitatea rezolvării disensiunilor dintre asiguratori și transportatori. Stabilirea prețurilor, cerere formulată azi in petiția adresată Guvernului, nu este in atribuțiile Executivului, ci in ale Autorității de Supraveghere Financiară, care are cadrul legal să intervină. 2016-09-15 11:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-15-11-07-46big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș și președintele Republicii Franceze, François Hollande, au participat la inaugurarea noii uzine de asamblare a elicopterelor Airbus H215 de la Ghimbav, BrașovȘtiri din 13.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-i-pre-edintele-republicii-franceze-francois-hollande-au-participat-la-inaugurarea-noii-uzine-de-asamblare-a-elicopterelor-airbus-h215-de-la-ghimbav-bra-ov Galerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a participat astăzi, alături de președintele Republicii Franceze, Francois Hollande, la inaugurarea unui proiect important al cooperării economice romano-franceze, o nouă uzină de asamblare a elicopterelor Airbus H215, pe platforma IAR Ghimbav, Brașov. Dezvoltarea acestui proiect va crea 350 de noi locuri de muncă pană in 2020. Este vorba despre un proiect care presupune investiții de 51,7 milioane de euro, din care 15,5 milioane de euro in infrastructură, și care beneficiază de ajutoare de stat din partea Guvernului Romaniei in valoare de peste 5 milioane de euro. In spiritul parteneriatului strategic dintre Romania și Franța, am dorit să marcăm impreună o nouă poveste de succes in cooperarea economică bilaterală, prin dezvoltarea unui domeniu cu o mare valoare adăugată pentru ambele părți - domeniul aeronautic. Am inaugurat astăzi o investiție pe termen lung, intr-un domeniu strategic, care imbină schimbul de tehnologie, formarea profesională și noi game de producție, a declarat cu acest prilej premierul Dacian Cioloș. Impreună cu inaltul oficial francez, șeful Executivului roman a cunoscut o parte din angajații uzinei și a avut o discuție cu reprezentanții conducerii Airbus Helicopters Romania, care le-au prezentat oaspeților etapele de dezvoltare prevăzute pentru acest proiect demarat după ce, in noiembrie 2015, Airbus Aviation a fost invitată să investească și să dezvolte capacitățile de producție din Romania, alături de Romaero și Aerostar. Pe langă liniile de fabricație, uzina inaugurată astăzi va avea un birou de cercetare, departament pentru vanzări și un centru de formare profesională. In plus, in strategia prezentată de către investitorul francez, este prevăzută asocierea cu societățile aeronautice din Romania, iar elicopterele fabricate la Ghimbav in următorii ani vor deservi piața globală. Se estimează că primele elicoptere Airbus H215 produse in Romania vor fi gata la sfarșitul anului 2017- inceputul anului 2018. Proiectul este intărit și de o componentă educațională, in spiritul sistemului dual de educație pregătit de Guvern. Tinerii care vor dori să lucreze in acest domeniu vor avea astfel acces la o mai bună pregătire profesională și o integrare mai rapidă in procesul de producție grație parteneriatului romano-francez incheiat intre Airbus Helicopters, ministerele educației din Romania și Franța și colegiile tehnice sau universitățile din Brașov și București. Cu ocazia vizitei la noua uzină de asamblare a elicopterelor Airbus H215 de la Ghimbav, premierul Dacian Cioloș s-a intalnit și cu elevii clasei a IX-a speciale, sponsorizată de Airbus Helicopters, de la Colegiul Tehnic Transilvania Brașov, prima promoție care aspiră la bacalaureatul profesional. Din delegația care l-a insoțit astăzi la Brașov pe premierul Dacian Cioloș au făcut parte Costin Borc, viceprim-ministru, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice. Tot astăzi, inaintea vizitei la Ghimbav, premierul Dacian Cioloș a oferit un dejun de lucru, la București, in onoarea președintelui Republicii Franceze, Francois Hollande, care efectuează o vizită de stat in Romania. Declarații comune de presă [Check against delivery] Francois Hollande: Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor responsabili ai acestei frumoase companii, doamelor şi domnilor care urmează să construiţi aici nu doar o uzină, ci şi elicopterele care vor fi mandria Franţei şi a Romaniei. Nu ştiu dacă este interpretare, pentru că nu vorbesc, incă, limba romană. Avem o tradiţie de multă vreme, in Braşov, in domeniul aeronauticii, intre Franţa şi Romania. Aici este vorba despre un proiect de o altă anvergură. Nu mai este vorba despre mentenanţă, de a repara, ci de a fabrica elicoptere, care vor reprezenta tehnologia de varf. Este un proiect franco-roman, un proiect european şi ii salut și pe colegii din Germania care participă la ambiţia noastră de aici, aceea de a furniza elicoptere in scopuri civile, dar şi in scopuri militare. Cu acest Super Puma H215 avem dovada că putem să construim o cooperare care este benefică ambelor ţări. Locurile de muncă create aici nu sunt create in detrimentul celor din Germania, in Franţa sau in alte ţări europene. Locurile de muncă care vor fi create aici vor duce la crearea altor locuri de muncă in Franţa. Pe langă asta, suntem intr-o relaţie in care personalul va fi format in Franţa şi aici, pentru a atinge nivelul de calificare care le va permite să aibă un proces de fabricaţie cat de performant posibil. Aşadar, este un proiect de dimensiune europeană, deoarece are, de asemenea, vocaţia să consolideze industria apărării in Europa. Este ceea ce dorim să facem şi ceea ce doresc să propun, peste cateva zile, la summitul de la Bratislava. Trebuie să avem o cooperare in ceea ce priveşte fabricarea materialului de apărare, pentru a putea să ii dăm Europei condiţiile pentru a avea o politică europeană de apărare. Bineinţeles că este un proiect de anvergură: 50 de milioane de euro investiţi, la care a participat şi statul roman, şi este un proiect cu potenţial semnificativ in ceea ce priveşte vanzările, pentru că vom face in aşa fel incat acest elicopter să fie comercializat. Bineinţeles, dacă Romania ar incepe prin a cumpăra elicoptere, am fi foarte mandri şi foarte fericiţi şi o tradiţie in aeronautică vrea ca acest prim elicopter să aibă un nume romanesc pentru că așa am conceput proiectul. Am dorit, de asemenea, ca multe intreprinderi franceze să se implice in filiera aeronautică pe care o consolidăm la nivel european şi sunt sigur că această uzină de la Braşov va executa perfect contractele viitoare care ii vor fi propuse. Apoi, aș dori să mai spun că cooperarea dintre Franța şi Romania este fondată bineinţeles pe cultură, pe limbă, pe o comunitate de destine care unesc cele două popoare. Insă ne aflăm aici in faţa unui proiect care demonstrează incă o dată că intre Franţa şi Romania viitorul, excelenţa, tehnologia sunt bazele pe care vom construi relaţia noastră şi parteneriatul nostru viitor. Aşadar, trăiască Super Puma H215! Trăiască Airbus! Trăiască Franţa! Trăiască Romania! Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, imi face o deosebită plăcere să fim astăzi impreună aici, pentru că, aşa cum spunea domnul director, viitorul incepe astăzi. Aş spune că, din acest punct de vedere, pentru industria aeronautică, viitorul se construieşte pe experienţa trecutului, pe experienţa pe care o avem pe această platformă industrială, la Ghimbav, deja de cateva decenii şi mă bucur să asist astăzi la inaugurarea unui nou proiect industrial franco-roman, cu investiţie franceză, cu competenţă şi experienţă romanească. După succesul pe care l-am inregistrat cu privatizarea Dacia Renault, un produs competitiv, care şi-a demonstrat fiabilitatea deja economică şi comercială, nu numai pe piaţa romanerască, dar şi pe piaţa internaţională, astăzi lansăm un nou proiect franco-roman, construit, la fel ca şi in cazul Dacia Renault, pe experienţa trecutului, dar, aşa cum spuneaţi, construit pe o nouă dimensiune, pentru că de data aceasta se vor construi elicoptere, practic, de la zero aici, sigur cu o parte din piese aduse din Franţa, o parte din componente, inţeleg, vor veni din Romania, pentru că intenţia noastră este să incurajăm dezvoltarea unei platforme, a unui hub in industria aeronautică, pornind de aici, de la Braşov, şi sigur cu participarea altor companii şi altor intreprinderi care produc in Romania, deci, să avem un produs in care să imbinăm competenţa şi experienţa franceză, franco-germană, pentru că tot cu Airbus, sigur cu altă componentă a Airbus, Airbus Industrie, ne aducem şi noi aportul la construirea de avioane. De data aceasta vom avea, aşa cum spunea domnul preşedinte, un produs care va fi realizat aici pană la capăt. Compania care il produce va avea nu doar componenta de fabricaţie, dar şi, din cate am inţeles, un birou de studii aici, un departament de vanzări, dar şi componenta foarte importantă pentru viitorul acestei intreprinderi, componenta de formare profesională şi mă bucur să văd că acest concept de relansare a formării profesionale in Romania, formare duală, care presupune un parteneriat intre unităţi de invăţămant de stat cu companii private, işi arată fructele. Cadrul legislativ pe care l-am pregătit şi care va fi foarte curand adoptat va fi folosit deja de această şcoală, care va forma primii specialişti in producţia de elicoptere aici, in Romania. Este o investiţie importantă pentru Braşov şi pentru această regiune, de peste 50 de milioane de euro, care creează 350 de locuri de muncă noi, care se adaugă, inţeleg, la cele 160 de locuri de muncă deja existente pentru partea de reparaţii elicoptere, deci, o investiţie benefică atat investitorului, dar şi Romaniei şi care, dincolo de investiţia ca atare, pune Romania pe harta producătorilor de elicoptere din lume, cu un produs nou, pe care sperăm şi noi să il vedem in activitate, să il vedem in zbor cat mai repede. Sigur, vom analzia cu foarte mare atenţie această ofertă şi pentru noi. Este un produs nou. Dincolo de aceasta, avantajul lui este că oferă mentenanţă aici, loco, in Romania. Avem in analiză şi la Ministerul de Interne şi la Ministerul Apărării, acolo unde există nevoi de dotare pentru elicoptere de intervenţie, elicoptere multirol, intr-o fază ulterioară, probabil, şi elicoptere militare. Analizăm şi această ofertă şi, cum spuneam la inceput, sper ca, aşa cum Dacia Renault a dovedit competitivitate, dincolo de partea inovantă a proiectului, a dovedit competitivitate pe piaţă, sperăm ca, la fel, acest produs să işi dovedească competitivitatea şi, aşa cum spunea şi dl director, să mergem impreună şi să cucerim piaţa internaţională, mai ales cea de intervenţii umanitare, unde acest produs poate să fie foarte adaptat. Şi aici cred că este un interes comun, al Franţei, al Romaniei, al Germaniei, să promovăm impreună acest produs. Doresc să ii felicit pe toţi cei care au participat la implementarea acestui proiect, intr-un timp foarte scurt, incă nici nu a trecut un an de cand Airbus a fost invitat să facă o investiţie aici, dacă nu mă inşel, la sfarşitul anului trecut, şi, iată, la mai puţin de un an, astăzi inaugurăm deja această intreprindere, care, inţeleg, de anul viitor, de la inceputul anului viitor, va putea incepe să producă şi să avem anul viitor, sper, primul elicopter ieşit pe această poartă. Doresc să mulţumesc domnului preşedinte pentru onoarea pe care ne-a făcut-o, pentru prezenţa aici. Şi, dincolo de toate proiectele pe care le-am discutat şi astăzi, inclusiv legate de cooperarea economică, dar şi de colaborarea dintre Franţa şi Romania la nivel european, avem aici, astăzi, o mostră şi a cooperării economice bilaterale, dar şi a parteneriatului franco-roman la nivel european, cu foarte bune premise, inclusiv pentru ceea ce s-ar putea construi in viitorul apropiat, un parteneriat european pentru apărare, la care sper să putem contribui şi noi. Mulţumesc. 2016-09-13 18:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-13-06-45-25big_880088.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea anului școlar 2016-2017 la Liceul Teoretic „Carol I” din FeteștiȘtiri din 12.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-anului-colar-2016-2017-la-liceul-teoretic-carol-i-din-fete-tiGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş inainte de festivitatea de deschidere a noului an şcolar [Check against delivery] Dacian Cioloş: (...) Şi cred că este un exemplu bun că, acolo unde se implică autorităţile locale, conducerea şcolilor, se pot găsi soluţii, pentru că avem şi reversul. Avem, insă, cateva mii de unităţi şcolare care nu au autorizaţii de funcţionare. Bun, unele din motive obiective, să spun, structurale, faptul că sunt comune care in intregul lor nu au incă sistem de canalizare şi apă, dar sunt, să ştiţi, multe cazuri unde, din lipsa preocupării autorităţilor locale, a primăriilor sau a capacităţii administrative reduse, nu se depun proiecte. Noi am alocat pentru anul acesta 800 de milioane de lei la MDRAP numai pentru a finanţa şcolile, autorizarea şcolilor, din care sunt incă multe sute de milioane care nu au fost solicitate. Am mai prelungit acum perioada de depunere a proiectelor, dar problema nu sunt banii, acum, ci organizarea, capacitatea administrativă şi voinţa mai ales, dorinţa de a face anumite lucruri. Sigur că probabil e mai vizibil să faci un drum, să asfaltezi un drum, decat să amenajezi o şcoală, dar sunt lucruri care trebuie făcute. Şi guvernul nu le poate face pe toate. Deci, de asta e importantă şi implicarea autorităţilor locale, şi aici e un exemplu. Discursul premierului Dacian Cioloș la deschiderea anului școlar 2016-2017 la Liceul Teoretic - Carol I din Fetești [Check against delivery] Dacian Cioloş: Dragi elevi, dragi părinţi şi dragi profesori, ştiu că Romania se vede altfel de la Feteşti şi ştiu că se vede altfel dintr-un liceu de provincie, din afara Bucureştiului, sau dintr-o şcoală din mediul rural. Dar ştiu, totodată, că viitorul Romaniei este, in aceste şcoli, la fel cum este şi in capitală sau in marile oraşe din ţară. Şi cred că rezultatele pe care unii dintre dumneavoastră le-au obţinut demonstrează că trebuie să trecem dincolo de această mentalitate şi să nu facem diferenţe intre şcolile din marile oraşe sau şcolile din oraşele mai mici. Pe de altă parte, inţeleg şi faptul că noi trebuie să ne asigurăm că acele condiţii de care aveţi nevoie sunt prezente şi aici, la fel cum sunt la Bucureşti sau in altă parte. Dragi elevi liceeni şi dragi tineri, am incredere in voi şi vă invit şi pe voi să aveţi incredere in voi inşivă in calea pe care o aveți inaintea voastră. Pentru mulţi dintre voi, prezenţa aici ştiu că inseamnă sacrificii făcute de voi şi de familiile voastre. Dincolo de tot ceea ce auziţi, dincolo de tot ceea ce vedeţi in jurul vostru, să ştiţi că educaţia este cea mai bună cale şi, totodată, şi cea mai dificilă. De aceea, vă invit să nu alegeţi intotdeauna calea cea mai uşoară in viaţă, chiar dacă această cale a educaţiei, calea efortului, presupune sacrificii din partea voastră. Pot să vă asigur şi din experienţă personală că, mai devreme sau mai tarziu, increderea in voi inşivă şi in calea efortului, pe care o alegeţi, este răsplătită. Şi nu vorbesc aici de percepţia socială, important este să vă simţiţi voi impliniţi prin ceea ce faceţi şi să fiţi cu conştiinţa impăcată că atat cat a depins de dumneavoastră aţi făcut. Restul, ştiu că este şi treaba noastră, este treaba părinţilor, a profesorilor, dar important este să fiţi cu conştiinţa impăcată că aţi făcut eforturile de care aveaţi nevoie ca să vă impliniţi. Şi să nu vă luaţi după cei care vă demonstrează vremelnic şi vă asigură, doar vremelnic, că se poate răzbi in viaţă şi fără studii şi fără şcoală, pentru că, mai devreme sau mai tarziu, doar ceea ce aţi invăţat şi aţi asimilat voi inşivă este ceea ce vă dă o linie dreaptă in viaţă. Vă indemn, deci, să aveţi incredere in voi, in calea voastră, să vă ţineţi de ea, să nu căutat neapărat doar note bune, să căutaţi să asimilaţi şi să inţelegeţi ceea ce invăţaţi. Să nu căutaţi titluri goale de conţinut, aşa cum fac unii, pentru că sunt obţinute fără ca ceva in voi să progreseze. Cred că şcoala romanească trebuie să vină cu o schimbare de perspectivă. Şcoala trebuie să vă lase spaţiul să vă exprimaţi şi să invăţaţi responsabilitatea. De aceea sau şi din acest motiv, anul acesta a fost adoptat, după cum ştiţi probabil, Statutul elevului, un document care prevede drepturi şi responsabilităţi pentru elevi, in oglindă cu Statutul cadrului didactic. Este un demers pentru o cultură a dialogului intre profesor şi elevi şi intre toţi membrii comunităţii şcolare. Vă invit, pe de altă parte, să aveţi incredere in profesorii voştri şi, in acelaşi timp, să aveţi curajul să dialogaţi cu ei şi să puneţi intrebări, să nu vă fie teamă să greşiţi, din cand in cand, şi să nu vă fie teamă să mergeţi pe căi noi. Vreau să subliniez faptul că acest Satut al elevului nu inseamnă că este un document oficial care formalizează cumva posibilitatea de a dovedi lipsă de respect faţă de profesori. Profesorii sunt cei care, in continuare, sunt aici ca să vă indrume. Profesorii sunt cei cărora le datoraţi respect nu din obligatie, sau nu pentru că aşa scrie intr-o lege sau intr-un regulament, ci pentru că, atunci cand nu suntem capabili să acordăm respect celuilalt, nu avem cum să ne respectăm pe noi inşine şi, dacă nu ne respectăm pe noi inşine, nu avem cum să ne simţim impliniţi. Acest Statut al elevului creează un cadru care să vă permită acest dialog instituţionalizat cu cei care sunt aici să vă ajute, să vă educe, şi nu este un document care să justifice lipsa de respect. Dragi profesori, impreună cu părinţii, aveţi responsabilitatea formării unor destine. Rolul dumneavostră este să ajutaţi fiecare copil, fiecare tanăr să işi găsească propria cale şi, dacă ar fi să mă intorc la o frază din Jurnalul filozofic al lui Constantin Noica, aş spune că rostul dumneavoastră este să fiţi mijlocitori intre aceşti tineri şi ei inşişi. Aveţi o meserie de vocaţie şi sunteţi modele pentru aceşti tineri. De aceea, mă inclin in faţa muncii dumneavoastră. Sunt de acord că societatea trebuie să răsplătească mai bine aceste eforturi şi sunt de acord că sunt incă multe de făcut din acest punct de vedere, că sistemul trebuie schimbat pentru a lăsa mai mult spaţiu acelora dintre dumneavoastră care aveţi curajul unor viziuni noi in pedagogie şi in educaţie. Pentru că şcoala romanească, dincolo de bani, dincolo de infrastructură, are nevoie mai mult ca orice şi mai mult ca oricand de idei novatoare şi de curajul de a trece dincolo de clişee, dincolo de rigidităţi, pentru a ne adapta şi sistemul de educaţie nu doar la mersul lumii, ci mai ales la spiritul acestei generaţii şi la dorinţa acestor tineri de a invăţa altfel decat am făcut-o noi, probabil, in generaţiile noastre; de a-i invăţa să asimileze, manifestandu-şi in acelaşi timp spiritul creator şi spiritul de inovaţie. Acest guvern a incercat să reducă decalajul intre importanţa rolului dumneavoastră in societate şi nivelul la care munca dumneavoastră este răsplătită. După mulţi ani in care rectificarea bugetară aducea veşti triste pentru educaţie, anul acesta am reuşit, după cum ştiţi, să suplimentăm bugetul alocat educaţiei cu circa un miliard de lei, prin care să corectăm şi anumite nedreptăţi care au fost făcute, de-a lungul anilor, in ceea ce priveşte salariile sau orele suplimentare. Incercăm să găsim soluţii şi pentru cadrele didactice, personalul de sprijin şi managerii şcolari din şcolile defavorizate. Odată cu inceputul noului an şcolar, Ministerul Fondurilor Europene va lansa un program de 25 de milioane de euro, intitulat Profesori motivaţi in şcoli defavorizate, un program prin care incercăm să găsim măsuri să incurajăm profesori - profesori buni, profesori tineri, profesori cu idei - să se instaleze şi să rămană in mediul rural, tocmai pentru a contribui prin asta şi la crearea unor condiţii cat de cat apropiate intre şcolile mai privilegiate, să spun aşa, din marile oraşe şi cele din mediul rural. Este evident că este nevoie de o profesionalizare a managementului şcolar, de aceea, după o perioadă de zece ani, timp in care numirile au fost făcute de multe ori pe criterii subiective, uneori in contradicţie cu criteriile profesionale, am considerat că a venit vremea unei schimbări: in această toamnă, Ministerul Educaţiei organizează concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori la unităţi de invăţămant, la grădiniţă şi la liceu. Sunt bucuros să văd aici, la Feteşti, rezultatele unor investiţii substanţiale cu fonduri europene - şi este unul din motivele pentru care am ales acest liceu pentru deschiderea anului de invăţămant, astăzi. Mi-aş dori să văd cat mai multe astfel de investiţii in unităţi de invăţămant in ţară. Am finanţat, anul acesta, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, şi reabilitarea şcolilor. Rezultatele, trebuie să recunosc, sunt mai puţin bune decat mi-aş fi dorit şi decat ne-am propus la inceputul acestui mandat. In unele cazuri, sunt motive obiective - nu există apă şi canalizare in unele localităţi şi, deci, este dificil ca aceste facilităţi să existe la şcoli. In unele localităţi rurale, numărul elevilor este foarte mic şi acolo trebuie să ne orientăm cu alte măsuri, prin care să aducem acei copii la şcoală - cum ar fi măsuri de rambursare a costurilor cu naveta. In alte cazuri, este vorba de lipsă de capacitate administrativă pentru pregătirea unor astfel de proiecte la nivelul unităţilor administrativ-locale. Ne gandim la soluţii, inclusiv la măsuri de asistenţă tehnică asigurate de ministere - de Ministerul Educaţiei sau de Ministerul Dezvoltării Locale. Pe de altă parte, in unele cazuri a fost vorba de motive mai puţin obiective şi, mai ales, de lipsa de implicare a unor edili locali sau de preferinţa lor pentru construirea unor drumuri, in detrimentul modernizării clădirilor care aparţin unităţilor de invăţămant. Acestora le adresăm invitaţia de a fi mai proactivi in accesarea de fonduri pentru infrastructură şcolară: avem incă la Ministerul Dezvoltării Locale fonduri care nu au fost utilizate, in ciuda faptului că am mobilizat resurse consistente - nu au fost mobilizate şi nu au fost solicitate. Incă timpul nu este pierdut, am prelungit perioada de depunere a proiectelor pentru modernizarea unităţilor şcolare pană la 20 septembrie. Dar celor care nu au făcut aceste eforturi din motive subiective, să zicem, vreau să le spun că nici o investiţie in infrastructură - fie un drum sau, eu ştiu, alt tip de investiţie de transport, care poate este mai vizibilă din punct de vedere electoral - nici o astfel de investiţie nu poate fi mai importantă decat investiţia in viitorul localităţilor lor şi in copii. Dragi părinţi, ştiu că multora dintre dumneavoastră nu vă este uşor să vă ţineţi copiii la şcoală. Incercăm să facem cateva lucruri pentru a uşura accesul copiilor la şcoală. Pentru prima dată pot să spun că, exceptand o sincopă pentru cateva manuale de clasa a IV-a, avem, acum, asigurate manuale şcolare gratuite pentru toate clasele, odată ce am asigurat, in acest an, manualele şi pentru clasele a XI-a şi a XII-a. In cateva zile, Ministerul Fondurilor Europene va lansa un program intitulat Şcoala pentru toţi, care are ca scop reducerea şi prevenirea abandonului şcolar. Programul va veni cu servicii destinate copiilor şi familiei, servicii precum activităţi după orele de la clasă, astfel incat să putem menţine copiii in sistemul de educaţie, mai ales in comunităţile cu dificultăţi, unde părinţii nu se pot ocupa de copii pentru a-i pregăti pentru şcoală. Incepand cu acest an şcolar, vom lansa o parte-pilot a unui program pentru o alimentaţie sănătoasă, care va oferi o masă caldă pentru inceput, in acest an, in 50 de şcoli din ţară, urmand ca anul viitor să il extindem la 200 de şcoli şi apoi, dacă lucrurile funcţionează, să putem să il extindem la nivel naţional. Sigur, acest program presupune un efort şi din partea guvernului, dar va necesita şi o implicare a autorităţilor locale, a consiliilor judeţene, a primăriilor, pentru ca programul să fie unul de succes. Am văzut deja in presă, după ce am lansat acest program, incepand cu acest an şcolar, că unii din directorii şcolilor incluse in program spuneau că nu au incă informaţii legat de cum va funcţiona sau că nu pot să asigure această masă. Urmează să organizăm o intalnire, zilele acestea, la minister, ca să clarificăm aceste lucruri, dar vreau să fie clar: astfel de programe nu pot fi puse in aplicare doar prin implicarea guvernului. Dacă nu există o motivaţie din partea autorităţilor locale, a conducerii şcolilor, nu o să poată să pice totul de la guvern. Deci, de asta avem nevoie să ne implicăm impreună pentru a găsi aceste soluţii. Ne uităm, totodată, cu atenţie cum să imbunătăţim sprijinul pe care il putem acorda pentru decontarea navetei la elevi, pentru o distanţă de sub 50 de kilometri. In, cred, maxim două-trei săptămani, vom fi in măsură să venim cu un proiect de act normativ care va clarifica şi acest lucru. Există deja in momentul de faţă un astfel de program, dar el funcţionează cu sincope de la un judeţ la altul. Avem situaţii in care costul pe kilometru pentru deplasare inregistrează diferenţe de la un judeţ la altul de unu la opt - deci, in unele judeţe, suma licitată de consiliile judeţene este de opt ori mai mare decat in alte judeţe pentru aceeaşi deplasare. Ca să folosim in mod eficient banii pe care ii avem alocaţi, incat ei să fie utilizaţi de cat mai mulţi elevi, vom veni cu un proiect de act normativ prin care să incercăm să clarificăm aceste lucruri. Ne gandim şi la copiii preşcolari, la cei din creşe, din grădiniţe. Și aici, dincolo de programul Fiecare copil in grădiniţă, pe care l-am lansat şi care funcţionează bine - a adus in acest an peste 75.000 de copii la grădiniţă, prin acordarea acelei prime părinţior care işi trimit copiii la grădiniţă - incepand de anul acesta vom extinde programul Fructe pentru copiii in şcoli şi la copiii preşcolari, la grădiniţe. Am propus o abordare integrată a şcolii şi accesului la educaţie, pe care sper că şi cei care vor veni după noi să o menţină, o abordare integrată in care să punem impreună fonduri de la bugetul de stat, de la autorităţile locale, fonduri pentru măsuri sociale, sau pentru măsuri educative, sau pentru infrastructură, in aşa fel incat colectivităţile locale, conducerea şcolilor să aibă la dispoziţie astfel de programe integrate ca să işi poată rezolva problemele pe care le au de rezolvat la nivelul şcolilor. O să inchei spunandu-vă vouă, dragi tineri, un singur lucru - aş vrea să repet, să insist pe ceea ce am spus inainte: voi singuri sunteţi făuritorii propriului vostru destin şi, dacă voi nu aveţi incredere in voi, să ştiţi că nu aveţi cum să cereţi celorlalţi să aibă incredere in voi şi să vă ajute. Vă incurajez, deci, să treceţi peste orice teamă, peste orice complex, să vă manifestaţi creatori, inovativi, aşa cum sunteţi, şi să fiţi convinşi că, in măsura in care aveţi voinţă, nimic nu vă poate sta in cale - nici măcar distanţa faţă de capitală sau faţă de marile centre universitare nu vă poate sta in cale ca să vă atingeţi obictivele pe care le aveţi de atins. Vă doresc mult succes şi multă inspiraţie in acest nou an şi nu spun cuvinte mari cand spun că generaţia voastră este cea care va definitiva procesul de schimbare a Romaniei. Mult succes şi să iasă totul aşa cum vreţi in acest an! Vizitarea Liceului Teoretic - Carol I din Fetești Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș după vizitarea Liceului Teoretic Carol I [Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, avem o concluzie, o declaraţie? Dacian Cioloş: Păi, nu, am făcut declaraţiile aici, nu mai am ce să... Reporter: După ce am vizitat campusul şcolar, este, totuşi, trist să inceapă şcoală, să avem atatea clădiri goale. Dacian Cioloş: Sigur, depinde cum vedem lucrurile acum. Imi explica domnul prefect că nu au putut organiza licitaţia inainte de a recepţiona clădirea. Dar important este că aceste clădiri există, sunt finalizate şi, inţeleg, contractul cu dotarea, care este controlat de primărie, de altfel, din bugetul local, se va finaliza in octombrie, noiembrie. Sigur că ar fi fost mult mai bine dacă din mai, de cand a fost receptată clădirea, s-ar fi finalizat toată partea de procedură şi elevii să inceapă cu dotările deja in clădiri, dar important este că există deja banii. Am văzut, in unele locuri, clădiri goale, fără perspective de a fi dotate. Sau inţeleg că şi aici, in judeţ, sunt două proiecte, finanţate tot din fonduri europene, care, din diferite motive, insolvenţă a unor firme care au fost alese, licitate, clădirile sau construcţia au rămas in suspans. Deci, aici este, totuşi, o investiţie finalizată şi ea, in cateva luni de zile, inţeleg că urmează să fie dotată. Reporter: Am avut acel incident cu eleva care a leşinat, şi asta dovedeşte, o dată in plus, lipsa cabinetelor medicale in şcoli şi a cadrelor medicale. Ar fi fost foarte simplu să ajungă un cadru medical calificat din şcoală, se poate intampla oricand. Avem aici două cabinete... Dacian Cioloş: Sigur. /...;./ Reporter: Domnule premier, aveţi vreo amintire despre liceu? Dacian Cioloş: Multe amintiri. Şi eu am petrecut patru ani in internat, de asta mă bucur să văd că există şi această posibilitate. Şi, ştiţi şi dumneavoastră, e una din perioadele cele mai dinamice din viaţă, in care inveţi cele mai multe lucruri. Cred, insă, sau simt, observ, că există şi o schimbare de abordare de la o generaţie la alta a acestei perioade. Generaţiile pe care le avem astăzi, elevi, sunt generaţii cu o tendinţă de independenţă din ce in ce mai mare, care necesită metode pedagogice şi de educaţie noi, moderne, care să ia in considerare dorinţa asta de expansiune, de libertate, de inovare. Şi, aşa cum evoluează generaţiile, trebuie să evolueze şi şcoala la noi. Reporter: Vă amintiţi prima zi de şcoală, ne puteţi impărtăşi amintirile de atunci? Dacian Cioloş: Nu, dar imi amintesc prima zi de şcoală din fiecare an, din fiecare toamnă. Lucrurile au evoluat de la un an la altul. Sigur, pentru mine, eu am mai spus-o, in anii mai mici, şcoala era un intermezzo intre două vacanţe petrecute la bunici. Şi, incet, incet, pe măsură ce am inceput să am materii unde mă regăseam, care mă implineau, mă atrăgea şi şcoala din ce in ce mai mult, dar mie mi-a plăcut tot timpul natura, să ies din clasă, din şcoală, şi să pot să... Reporter: Acele materii fiind care anume? Dacian Cioloş: Cele legate de natură, de biologie, literatură. Mulţumesc. 2016-09-12 13:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_fetesti_carol.jpgGuvernul României salută semnarea Acordului BRUAȘtiri din 09.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-saluta-semnarea-acordului-bruaGuvernul Romaniei salută semnarea de către operatorul roman de transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA și Agenția Europeană pentru Inovare și Rețele/INEA a acordului privind alocarea grantului de 179 de milioane de euro in vederea realizării infrastructurii de pe teritoriul Romaniei a gazoductului Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria (BRUA). Evenimentul de semnare a avut loc astăzi, 9 septembrie, in marja reuniunii la nivel inalt a Grupului de Lucru pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est/CESEC, fiind un pas decisiv pentru concretizarea proiectului BRUA. Prin confirmarea acestei importante alocări financiare europene, Romania iși consolidează poziția pe harta strategică a viitoarei Uniuni Energetice a UE. Realizarea acestei infrastructuri va ridica nivelul de securitate energetică a Romaniei prin asigurarea, in perspectivă, a accesului la surse și trasee diversificate pentru aprovizionarea cu gaze și a interconectării la piața energetică regională și europeană. De asemenea, realizarea acestei infrastructuri va deschide noi oportunități pentru implicarea furnizorilor de echipamente și servicii energetice din Romania și din restul Europei și va asigura crearea de noi locuri de muncă pentru lucrările de execuție și pentru exploatare pe teritoriul Romaniei. In perspectivă, noua infrastructură va fi conectată la posibilele noi surse de gaze din Marea Neagră. Acordul semnat astăzi este rezultatul demersurilor intense din ultimii ani pentru poziționarea cat mai avantajoasă a proiectelor energetice propuse de companii romanești pe lista obiectivelor strategice prioritare ale Uniunii Europene, pentru a primi sprijin financiar. Secțiunea din Romania a coridorului de transport al gazelor BRUA a fost selectată in competiția din cadrul formatului regional CESEC ca fiind o prioritate europeană, contribuind la procesul de integrare a pieței, respectiv la incurajarea competitivității și la consolidarea siguranței in aprovizionare a UE. Guvernul Romaniei iși exprimă susținerea, in continuare, pentru eforturile și demersurile ce privesc implementarea acestui important obiectiv energetic atat in plan intern, cat și in relația cu Comisia Europeană și cu alți parteneri externi. 2016-09-09 20:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-09-08-38-40big_sigla_guv_albastru_1.jpgComunicat referitor la propunerile premierului Dacian Cioloș pentru MAI și Cancelaria Primului-MinistruȘtiri din 06.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolo-referitoare-la-numirea-lui-drago-tudorache-in-functia-de-ministru-al-afacerilor-interneIoan Dragoș Tudorache și Paul Gheorghiu, propunerile pentru ministrul Afacerilor Interne și șeful Cancelariei Primului-Ministru Premierul Dacian Cioloș a anunțat propunerile pe care le va transmite astăzi Președintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Ioan Dragoș Tudorache este propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne Paul Gheorghiu este propus pentru funcția de ministru - șef al Cancelariei premierului. Ioan Dragoș Tudorache - elemente biografice; Ioan Dragoș Tudorache a fost ministru, șef al Cancelariei Primului-Ministru, poziție din care a coordonat implementarea politicilor publice la nivelul Guvernului. Inainte de a prelua Cancelaria a activat in cadrul Comisiei Europene unde a gestionat subiecte precum Spațiul Schengen, regimul de vize și probleme privind migrația. In perioada 2007-2015, Ioan Dragoș Tudorache a activat in funcții de conducere importante in cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Interne a Comisiei Europene, poziție din care a avut relații constante cu Ministerul de Interne roman, acumuland experiență pe subiecte aflate in gestiunea Ministerului de Interne (migrație, vize și Schengen). Experiența in domeniul afacerilor interne: * 2007-2009 - a pus bazele Facilității Schengen pentru Romania și Bulgaria, instrument care a finanțat cu 500 Milioane euro efortul Romaniei pentru indeplinirea condițiilor tehnice de aderare la Schengen * 2009-2013 - a condus echipa care a dezvoltat și pus in funcțiune unul din cele mai complexe sisteme de cooperare polițienească din lume, Sistemul Informatic Schengen al Uniunii Europene. A fost numit și Director Executiv interimar al agentiei europene eu-LISA, pozitie din care a asigurat operaționalizarea - de la zero a agenției, localizată in trei State Membre și mandată să gestioneze toate sistemele informatice in domeniul securității și gestiunii migrației, la nivelul UE. * 2013-2015 - i-a fost incredințată unitatea de relații internaționale, responsabilă cu negocierile bilaterale in materia migrației, vizelor și securității cu parteneri externi ai UE, printre care SUA, Canada, Rusia, China, statele din vecinătatea sudică și estică a UE. * Martie 2015 - numit șef al unității de coordonare și orientare strategică, poziție din care a urmărit indeplinirea obiectivelor Comisiei Europene in materia politicilor de securitate (terorism, criminalitate organizata, cooperare polițienească), vize și migrație. Din martie 2005 pana in mai 2007 - a coordonat procesul de aderare al Romaniei la UE, din partea Delegatiei CE la București, pe domeniile justiție și interne, avand o interacțiune directa cu Ministerul de Interne pe proiectele majore la acel moment : securizarea frontierelor, reforma jandarmeriei, inființarea DGA. Intre 2000 si 2005, a coordonat in Kosovo activitatea instantelor penale extraordinare, sub egida ONU, care au judecat crimele de razboi si terorism savarsite pe teritoriul Kosovo in perioada conflictelor din fosta Yugoslavie. 1997 -2002 Judecator, Judecatoria Galati Educaţie/Calificări Oct 2015 Wharton School, University of Pennsylvania - Leadership Executive Programme 1998-1999 Stockholm University, Master in EU Law, Cum Laude 1993-1997 Universitatea Al. I. Cuza Iasi, Facultatea de Drept Paul Gheorghiu - elemente biografice; Are o experiență solidă in administrația publică de coordonator la nivel de cabinet ministru in mai multe instituții precum Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Dezvoltării Regionale, precum și in Camera Deputaților. A absolvit Academia de Studii Economice București - și are un Master in Administrarea Afacerilor Experiența in administrația publică: * Din 2015 pană in prezent a fost director de cabinet al primului-ministru, poziție din care a participat la gestionarea priorităților strategice și operaționale legate de activitatea Guvernului * In perioada 2013-2014 a fost consilier personal al vicepreședintelui Camerei Deputaților, cu responsabilități in eficientizarea activității legislative * In 2012 a fost consilier al ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului și aș ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri * In perioada 2008-2011 Paul Gheorghiu a fost Consultant Senior - PricewaterhouseCoopers Romania * In 2006-2009 a fost vicepreședinte al Asociației Pro Democrația Educație/Calificări: Membru in cadrul ACCA - Association of Chartered Certified Accountants, Marea Britanie - Contabilitate, Finanțe 2009 - 2011 - Diplomă de Master in Administrarea Afacerilor, Contabilitare, Finanțe, Drept, Antreprenoriat - Academia de Studii Economice din București - Master in Administrarea Afacerilor cu predare in limba engleză 2006 - 2009 - Diplomă de Licență in Administrarea Afacerilor, Contabilitare, Finanțe, Drept, Antreprenoriat, Economie - Academia de Studii Economice București - Master in Administrarea Afacerilor cu predare in limba engleză *** Galerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloș referitoare la numirea lui Dragoș Tudorache in funcția de ministru al Afacerilor Interne [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am analizat zilele acestea situaţia de la Ministerul de Interne, demisia domnului ministru Tobă, căruia, de altfel, vreau să ii mulţumesc pentru activitatea pe care a depus-o acolo. Este un bun profesionist, a organizat bine alegerile locale, a gestionat cu succes şi situaţia de la inundaţii. Sper să işi clarifice cat mai repede situaţia, atat cu acuzaţiile din partea DNA, cat şi suspiciunile de plagiat pe care CNATDCU sper să le clarifice, intr-un fel sau altul, cat mai repede. Dată fiind situaţia, am analizat, intr-adevăr, intr-o primă fază, şi un interimat de cateva săptămani, pentru a avea cat mai mult timp să analizez diferitele opţiuni de ministru acolo. Am hotărat in cele din urmă să nu merg cu un interimat. Este un minister important, care are atribuţii importante in perioada următoare, inclusiv in organizarea alegerilor, asigurarea ordinii şi liniştii publice şi cred că un interimat nu ar face decat să prelungească o stare de incertitudine care nu este deloc utilă şi fructuoasă acolo. O să merg, deci, cu o propunere definitivă pentru următoarele patru luni, cat mai răman din mandatul acestui guvern. Am hotărat in cele din urmă să merg cu un civil, la fel, pentru cat mai multă echidistanţă şi echilibru. Dată fiind sensibilitatea perioadei următoare, trebuie să fiu sincer şi să vă spun că nu am avut prea mult de ales, pentru că e greu să convingi pe cineva din afară să vină pentru patru luni de zile la un minister care este un minister greu şi cu o activitate importantă, aşa incat am decis să il propun domnului preşedinte pe Dragoş Tudorache, şeful de Cancelariei de aici, de la Guvern. Dansul a avut ocazia, in activitatea profesională, in anii trecuţi, să lucreze, să colaboreze cu Ministerul de Interne, deci cunoaşte cat de cat cum funcţionează ministerul in această perioadă; de cand este la guvern, la fel, a colaborat indeaproape şi cu domnul Tobă, şi cu Ministerul de Interne şi cred că dansul este in măsură să facă faţă la provocarea care este acolo, la Ministerul de Interne. Sigur, am văzut discuţiile, dezbaterile din aceste zile, cand s-a vehiculat şi numele dansului, că prim-ministrul Cioloş vrea să-şi trimită omul acolo ca să influenţeze alegerile sau eu ştiu care partid să influenţeze alegerile. I-am cerut domnului Tudorache să se gandească in perioada următoare, in primul rand, să aibă discuţii cu liderii de partide politice şi să explice clar ce are de gand să facă şi cum intenţionează să organizeze lucrurile pentru alegeri intr-un mod cat mai transparent şi cat mai echidistant şi să se gandească chiar la soluţii pentru o transparenţă cat mai mare a actului decizional acolo, mai ales cele legate de alegeri, dar şi măsurile care urmează să fie luate. Şi eu cred că dansul va fi in măsură să facă faţă la provocarea de acolo. Un lucru e cert: in nici un caz dansul nu va candida la alegeri, va rămane pană la sfarşitul mandatului, după care a spus că intenţionează să-şi vadă de treabă, deci nu cred că poate să fie acuzat că vor exista alt gen de interese de a influenţa alegerile. Eu am spus de la inceputul mandatului că una din priorităţile acestui guvern este să organizeze alegerile intr-un mod cat mai echidistant şi cat mai bine. Cred că am reuşit să facem acest lucru cu alegerile locale şi sunt convins că vom reuşi şi cu alegerile parlamentare. La Cancelarie, in locul dansului, pentru că şi dansul ocupă in momentul de faţă un post de ministru, deci de membru al cabinetului, deci ca şef al Cancelariei pentru perioada care mai rămane, de patru luni de zile, m-am gandit să il propun pe dl. Paul Gheorghiu, care este in momentul de faţă şeful meu de cabinet, care cunoaşte mersul lucrurilor la Cancelarie, este cunoscut de toţi miniştrii şi cred că va face faţă acestei sarcini pană la sfarşitul mandatului. Acesta era anunţul pe care vreau să il fac. O să trimit astăzi propunerile dlui. preşedinte şi o să văd cu dl. preşedinte, probabil că in cursul zilei de maine, o să depunem jurămantul, după care dl. Tudorache, cum v-am spus - i-am cerut după o discuţie, sigur, cu conducerea ministerului, cu dl Tobă, să vadă care sunt urgenţele acolo - dar să iasă să explice, inclusiv public, cum se gandeşte să organizeze lucrurile, pentru a elimina orice suspiciuni şi pentru a asigura o cat mai mare transparenţă a procesului de organizare a alegerilor. Vă mulţumesc. 2016-09-06 11:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-06-11-16-46big_sigla_guvern_albastru.pngVizita oficială a premierului Dacian Cioloș în Bavaria Știri din 04.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-a-premierului-dacian-ciolo-in-bavariaGalerie foto Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut astăzi, la Munchen, o zi intensă de intalniri. Incepand de astăzi de dimineaţă o intalnire cu manageri ai BMW, care se aprovizionează cu multe piese de la companii germane sau romaneşti, dar care produc in Romania. Am discutat şi despre perspectiva ca BMW in anul următor să fie mai prezentă in Romania. Am prezentat, in primul rand, oportunităţile legate de sectorul de cercetare-dezvoltare şi de domeniul IT, unde Romania oferă deja anumite facilităţi. BMW lucrează mult cu cercetare-dezvoltare şi cu domeniul IT in dezvoltarea modelelor care poluează mai puţin, a modelelor electrice şi am convenit ca in următoarele săptămani să organizăm in Romania vizita unui grup de specialişti in IT de la sediul companiei BMW pentru a intalni diferite companii romaneşti in acest domeniu şi să vedem oportunităţile in viitor. Am avut o intalnire, totodată, cu mai multe companii care au deja investiţii in Romania, unele dintre ele care doresc să le extindă, altele care urmează să investească in perioada imediat următoare. Sunt şi companii de dimensiuni mai mari, dar şi companii de dimensiuni medii. Mesajul principal pe care am vrut să-l transmit este acela că Romania este in continuare un mediu foarte propice pentru investiţii in general şi cu atat mai mult investiţii provenind din Bavaria, dat fiind faptul că există deja această experienţă a investiţiilor in companii bavareze şi a faptului că in Bavaria trăiesc peste 100 de mii de etnici germani de origine romană, care constituie o punte de legătură dintre Bavaria şi Romania. Am avut cateva discuţii foarte practice legat de condiţiile favorabile ale mediului economic din Romania, legate de politica fiscală, de modul in care abordăm ajutorul de stat, de reformele in administraţia publică, de faptul că urmează să adoptăm in curand legislaţia privind formarea profesională duală, atat de mult solicitată de companii germane, in primul rand, dar şi de companii din altă parte. Am avut, apoi, după-amiază, o intalnire cu specialişti in domeniul IT din Bavaria. Bavaria este un hub important şi in acest domeniu şi aici am avut la fel un schimb de informaţii legat de ceea ce Romania oferă din acest punct de vedere. Am convenit să organizăm impreună cu oameni de afaceri din Germania şi cu specialişti in IT o conferinţă mai largă la inceputul anului viitor. In acest an, in toamnă, urmează să organizăm o conferinţă la care am invitat şi experţi din Germania, impreună cu Comisia Europeană pe ceea ce numim industria 4.0 sau altfel spus industria care se bazează din ce in ce mai mult pe branşa IT a industriei şi pe această componentă de software şi de hardware. La nivel politic am avut intalniri cu preşedinta Parlamentului Bavaria, doamna Barbara Stamm, care cunoaşte foarte bine Romania. Dansa este implicată in proiecte sociale in Romania prin intermediul mai multor fundaţii bavareze de mai mulţi ani de zile. Am trecut in revistă relaţiile dintre Bavaria şi Romania şi un subiect pe care l-am reluat şi la intalnirea din această seară cu domnul preşedinte al guvernului bavarez, cu domnul Seehofer, am convenit să reluăm discuţiile in comisia mixtă Bavaria-Romania, comisie care nu s-a mai intalnit din 2012. Vom pregăti această intalnire sau pentru sfarşitul acestui an sau pentru inceputul anului viitor, dar sunt mai multe subiecte care vor fi discutate, atat aspecte economice, cat şi aspecte legate de cooperarea in domeniul politicilor sociale. Sigur cu domnul Seehofer am avut un schimb de opinii şi legat de evoluţia priorităţilor la nivel european şi agendei europene. Cu domnul Seehofer am avut ocazia să ne intalnim cand dansul era ministrul agriculturii federal şi eu eram ministrul agriculturii in Romania. Apoi şi in calitate de comisar ne-am mai intalnit, Bavaria fiind foarte interesată de agricultură. Deci am trecut in revistă şi subiecte legate de poziţia Romaniei privind viitorul UE. I-am confirmat faptul că majoritatea romanilor işi doresc o Romanie care să evolueze in Uniunea Europeană, dar o Uniune Europeană care in perioada imediat următoare va trebui să evolueze şi sunt anumite schimbări pe care va trebui să le facem, mai ales in ceea ce priveşte procesul de construcţie şi de luare a deciziilor pentru ca cetăţenii la bază să se simtă mai reprezentaţi in deciziile pe care liderii le iau şi le pun in aplicare. Reporter: Domnule prim ministru, există vreo posibilitate ca BMW să fie al treilea producător auto care să vină in ţara noastră? Dacian Cioloş: Eu cred că există un interes din partea BMW de a se uita mult mai atent la potenţialul pe care il are Romania. Am discutat mai ales de modelele de autoturisme electrice pe care BMW le devlopă şi in contextul in care in Romania, aşa cum am spus, in domeniul IT, in domeniul cercetării dezvoltării lucrurile evoluează bine, ar putea să existe anumite apropieri. Dar nu aş vrea să anticipez discuţiile. Am discutat cu alte companii, cum v-am spus, nu aş vrea să dau nume acuma, pentru că in săptămanile, in lunile următoare o să anunţe ele insele interesul de a investi in Romania, atat in industria civilă, cat şi in industria militară, vor exista investiţii. Reporter: Cu reprezentanţi IT-işti din comunicaţii, ce şi-ar dori investitorii străini să găsească in ţara noastră? Am inţeles că debirocratizarea a fost un subiect principal, şi-ar dori o mai mare transparenţă in achiziţiile publice? Dacian Cioloş: Sigur, este in general ceea ce işi doresc investitorii, predictibilitate legislativă, predictibilitate din punct de vedere al politicilor fiscale. Foarte multă lume insistă pe nevoia de pregătire profesională care să fie mai adaptată la nevoile de forţă de muncă calificată pe un domeniu sau altul. Inclusiv in domeniul industriei IT ni s-a spus că intr-adevăr Romania are mulţi specialişti, dar sunt mulţi care pleacă şi că ar exista perspectivele şi pentru dezvoltarea capacităţii de formare profesională la nivel universitar a specialiştilor in acest domeniu, dar aceste elemente legate in primul rand de predictibilitate şi de o perspectivă din punct de vedere al cadrului legislativ şi fiscal, sunt elemente esenţiale. Intrevedere cu Horst Seehofer, premierul landului Bavaria Masă rotundă IT and C - Cuvant de deschidere al premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloș: Romania a fost in topul vitezei medii de conectare la internet in Europa și in lume. Desigur, ne confruntăm cu un paradox: rețeaua de internet din orașe și zonele urbane este foarte bine dezvoltată, in ceea ce privește infrastructura de comunicații, mai avem incă multe de făcut in zonele rurale. Incă mai avem unele zone albe, in special in zonele rurale, dar proiectul nostru constă in a investi și a extinde această rețea de IT and C. La nivelul administrației, de asemenea, suntem interesați de dezvoltarea domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT and C) nu numai in sectorul privat, dar și in administrația publică. In prezent, lucrăm la interoperabilitatea și interconectarea mai multor platforme, platforme publice, pentru digitalizarea administrației publice din Romania. Apoi, obiectivul este că statul, impreună cu sectorul privat să investească in dezvoltarea componentelor de hardware și software ale domeniului IT and C. Dacă imi permiteți, ii voi solicita Secretarului de Stat Costescu să vă ofere mai multe informații in ceea ce privește potențialul IT and C din Romania. Domnul Costescu este secretar de stat in Ministerul Economiei și șeful Departamentului responsabil de promovarea comerțului romanesc și, de asemenea, promovarea de investiții in Romania, inclusiv in domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT and C), una dintre prioritățile noastre in ceea ce privește stimularea investițiilor in Romania. Dejun de lucru CEO's oferit de Ost Ausschuss - Comitetul estic al economiei germane Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu reprezentanți ai conducerii BMW Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu președintele Parlamentului local, Barbara Stamm *** Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează, in zilele de 4 și 5 septembrie, o vizită oficială in Germania, la Munchen. Deplasarea in Germania va avea un caracter in principal economic prin discuțiile pe care premierul roman le va avea cu autoritățile de land și reprezentanți ai unor puternice companii germane atat din Bavaria cat și din alte zone ale Germaniei. Programul vizitei prim-ministrului Dacian Cioloș include intrevederi cu reprezentanți ai Comitetului estic al economiei germane (Ost Ausschuss), participarea la o masă rotundă pe tematica IT and C pentru prezentarea potențialului Romaniei și o deplasare la sediul BMW AG pentru discuții cu membri ai board-ului companiei. De asemenea, premierul roman va avea o intrevedere cu Horst Seehofer, premierul landului Bavaria și cu Barbara Stamm, președintele Parlamentului local. Convorbirile cu cei doi oficiali se vor concentra pe relațiile bilaterale romano-germane, aflate astăzi la un nivel excelent, impulsionate de un dialog politic intens, dar și de o componentă economică substanțială: Germania este primul partener comercial al Romaniei și al treilea investitor străin in Romania. In vizita de la Munchen, centru economic puternic al Germaniei, premierul Dacian Cioloș va prezenta oportunitățile pe care le oferă in prezent Romania pentru investitori, mai ales pentru dezvoltarea segmentului de cercetare si dezvoltare (R and D) și va milita pentru extinderea cooperării economice bilaterale de ansamblu. Informații suplimentare: După unificarea Germaniei, Bavaria a jucat rolul de land de legătură cu Europa Centrală și de Est. Acesta se remarcă, din perspectivă economică, printr-o industrie foarte dezvoltată. Este cel mai mare land german cu o industrie care folosește tehnologie de inaltă performanță, cu ponderea economică in regiunea Munchen, unde se remarcă industria constructoare de mașini cu firme de renume mondial (BMW, MAN etc.), firme mari din ramura IT (Siemens, Infineon etc), cat și industrie aviatică și de armament (EADS, Krauss-Maffei). Bavaria este privită ca motorul economic al Germaniei: creşterea PIB-ului din ultimii 10 ani a fost de aproape 30%, cu mult peste cea realizata de celelalte landuri germane și de 2 ori mai mare decat media la nivel federal. 2016-09-04 14:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_bavaria.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki KatainenȘtiri din 02.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-vicepre-edintele-comisiei-europene-jyrki-katainenGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș s-a intalnit, astăzi, cu vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate Jyrki Katainen. Discuțiile au vizat teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și de interes pentru Romania: viitorul Uniunii Europene in contextul Brexit, dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, fondurile europene, Summit-ul de la Bratislava, E-guvernare. Premierul Dacian Cioloș a subliniat faptul că: Romania rămane puternic atașată proiectului european, cu atat mai mult in contextul actual, in care considerăm că este deosebit de importantă promovarea unor proiecte și politici europene, care iau in considerare nevoile cetățenilor, in special in ceea ce privește investițiile, sănătatea, locurile de muncă. Accentul discuțiilor a fost pus pe oportunitățile oferite de Planul de Investiții pentru Europa (Planul Juncker), in special in domeniul infrastructurii și cel al sănătății. Intre acestea, a fost menționată asistența tehnică de un milion de euro, pe care Ministerul Sănătății a obținut-o de la Banca Europeană de Investiții, pentru pregătirea proiectelor de investiții in cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova. Fondurile provin din platforma de asistență tehnică European Investment and Advisory Hub, componentă a Planului de Investiții pentru Europa. 2016-09-02 10:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-02-02-20-59big_12121212.jpgPremierul Dacian Cioloş a participat la evenimentul "Dialogul cu cetățenii", organizat de Comisia Europeană, la care a fost prezent și vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki KatainenȘtiri din 02.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-evenimentul-dialogul-cu-cetatenii-organizat-de-comisia-europeanaGalerie foto Declarații de presă la finalul evenimentului Dialogul cu cetățenii, organizat de Comisia Europeană, la care a fost prezent și vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen [Check against delivery] Reporter: Ce puteți să ne spuneți despre discuțiile pe care le veți avea cu băncile din Romania despre Planul Juncker și facilitățile care se vor acorda pentru IMM-uri? Jyrki Katainen: Una dintre principalele mele misiuni aici astăzi și maine. Dacă aș fi fost un bancher roman, aș profita la maximum de Brexit, pentru că dacă privim la unii dintre vecinii Romaniei, există o mulțime de bănci care au utilizat EFSA pentru finanțarea intreprinderilor mici și mijlocii. Deci, practic, inseamnă că FSI (Fonduri Structurale și de Investiții) furnizează finanțare și oferă primele garanții de imprumut astfel incat imprumuturile IMM-urilor din bilanțurilor bancare sunt intr-o situație mai bună, decat fără garanțiile FSI. Acesta este motivul pentru care atat de multe bănci din Europa - deja 200 bănci au incheiat un acord cu FSI privind finanțarea IMM-urilor. In decursul unui an, așa cum am spus, există 200 de bănci din Europa care au utilizat FSI pentru finanțarea IMM-urilor, iar peste 200.000 IMM-uri primesc deja finanțare. Știu că finanțarea IMM-urilor produce blocaje și in economia romanească, iar FSI poate fi de ajutor intr-adevăr, așa că incurajez ferm băncile să utilizeze fondul FSI. Reporter: Ați avut inițial vreo discuție in UE cu privire la impactul Brexitul-ului asupra creării de locuri de muncă și situației locurilor de muncă in UE, in special in țările din Europa de Est? Jyrki Katainen: Este foarte dificil de estimat impactul economic pe care il va avea Brexit. Am văzut o reacție pe termen scurt, pe care, din fericire, piețele financiare au atenuat-o. Este o veste foarte bună atat pentru Marea Britanie și pentru restul Europei. Cum negocierile legate de ieșirea Marii Britanii din UE nu au inceput incă, este greu de spus ce fel de impact va avea. Este in interesul Marii Britanii, dar, de asemenea, in interesul UE să aibă o cooperare constructivă cu Marea Britanie, de asemenea, și după acest moment . Reporter: Aveți vreun plan de contingență, pentru că așa cum se pregătește Marea Britanie, și UE trebuie să se pregătească pentru acest moment. Jyrki Katainen: De fapt, am văzut că Marea Britanie nu a fost pregătită pentru a ieși din Uniunea Europeană, acest lucru a venit ca o surpriză. De fapt, cei care făceau campanie in favoarea rămanerii in UE, au crezut că vor caștiga, iar cei in favoarea ieșirii, au fost surprinși că au caștigat. Deci, nu au avut nici un singur plan ce să facă in continuare, acesta este motivul pentru care guvernul britanic nu a inceput incă negocierile de ieșire din UE. Dar restul Uniunii Europene va continua să dezvolte piața noastră unică, vom continua să lucrăm cu proiecte EFSA, promovăm investițiile astfel incat restul Europei va continua și se va asigura că Brexit nu va niciun un impact negativ asupra economiei statelor membre. Reporter: Veți simplifica birocrația legată de fondurile europene, deoarece este extrem de complicată? Jyrki Katainen: Sunt de acord cu dvs. Comisarul European Kristalina Georgieva se ocupă de această simplificare. Toată lumea este de acord cu faptul că fondurile structurale ar trebui să fie simplificate, este mai ușor de spus decat intr-adevăr de făcut o schimbare, dar omul a ajuns pe lună, ceea ce este mult mai complicat decat a simplifica fondurile structurale. Trebuie să ne asigurăm că aceia care au primit cea mai mare parte a fondurilor structurale și de coeziune le-au folosit intr-un mod eficient, de aceea avem nevoie de simplificare. Reporter: Domnule prim-ministru, DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a ministrului de interne, domnul Tobă. Cum comentaţi, sau ce veţi face dvs., pe partea dvs.? Dacian Cioloş: Păi, nu comentez, pentru că nu ştiu exact despre ce e vorba. Dar un lucru e clar: indiferent despre cine ar fi vorba in guvern, cineva care are semnătura mea sau propunerea mea pentru a fi numit sau demis, evident că, in aceste condiţii, cred că trebuie sau să-şi dea demisia, sau, dacă nu, să-i cer eu să plece. Şi asta, incă o dată: indiferent despre cine e vorba, elementele de... Asta nu inseamnă că respectiva persoană este vinovată. Justiţia va decide. Dar e vorba, in primul rand, de moralitate şi integritate. Reporter: Deci ii cereţi demisia domnului Tobă? Dacian Cioloş: O să discut cu dansul, să văd ce hotărăşte dansul să facă. Dar evident că, in aceste condiţii, cel mai bine, şi pentru dansul şi pentru guvern, da, e ca dansul să plece. Alte intrebări? Reporter: Pe data de 16 septembrie aţi anunţat că veţi avea o şedinţă de guvern privind rezultatele debirocratizării. Despre ce este vorba, mai exact? Dacian Cioloş: Da, am cerut fiecărui minister şi fiecărei instituţii publice vizate de acea ordonanţă de urgenţă privind debirocratizarea, sau de memorandumul care a fost ataşat, să vină in guvern cu o evaluare vizavi de modul in care şi-au indeplinit atribuţiile, cu măsurile pe care le-au luat deja pană acum pentru a pune in aplicare acea ordonanţă și cu ceea ce-şi propun să facă incă, pană la sfarşitul anului. Deci, vreau să avem o evaluare la nivelul guvernului a ceea ce s-a putut face, in ce fel deciziile care au fost luate chiar se aplică şi ce alte decizii trebuie luate pentru a avea rezultate. Pentru că, prin acea ordonanţă am creat cadrul juridic legal de rezolvare a unor lucruri care sunt complicate şi legat de care, pană acum, ni se spunea că nu pot fi eliminate anumite aspecte, pentru că nu scrie nicăieri in lege că trebuie să elimini o copie legalizată sau, eu ştiu, o taxă... Am creat acea bază legală; ei, acum vreau să văd in cel fel instituţiile publice au folosit această bază legală pentru a simplifica lucrurile. Reporter: Domnule premier, cand veţi avea o discuţie cu domnul Tobă? Şi cand veţi lua o decizie? Reporter: In seara asta sau maine? Dacian Cioloş: O să aveţi informaţii astăzi din partea guvernului, legat de acest lucru. Mulţumesc! Reporter: Mulţumim! 2016-09-02 09:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_img_2593.jpgPremierul Dacian Cioloș a acceptat demisia lui Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne Știri din 01.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-acceptat-demisia-lui-petre-toba-din-functia-de-ministru-al-afacerilor-internePrim-ministrul Dacian Cioloș a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne. Pană luni 5 septembrie, premierul va inainta președintelui Klaus Iohannis propunerea de inlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. 2016-09-01 19:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-01-07-53-06big_sigla_guv_albastru_1.jpgCompetiție strânsă pentru posturile libere de la Corpul de control al premieruluiȘtiri din 01.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/competitie-stransa-pentru-posturile-libere-de-la-corpul-de-control-al-prim-ministrului28 de candidați pe un loc la Concursul organizat de Corpul de Control al Primului-Ministru, desfășurat astăzi, 1 septembrie, pentru ocuparea unor posturi de execuție. Pentru cele 6 posturi vacante scoase la concursul anunțat in aceasta vară, s-au inscris 190 de candidați, din care 172 au depus dosare complete. Aplicațiile pentru cele 6 posturi sunt astfel: - 71 candidați pentru Direcția Control companii de stat, debutant; - 32 candidați pentru Direcția juridică și administrativă, debutant; - 13 candidați pentru Direcția juridică și administrativă, principal; - 21 candidați pentru Compartimentul documente clasificate, principal; - 35 candidați pentru Compartimentul documente clasificate, superior. Pentru postul de consilier debutant, din cadrul direcției Control companii de stat s-au inscris un număr record de candidați pentru administrația publică - 71 pentru un post vacant. Interesul crescut pentru aceste poziții arată două aspecte benefice. Pe de o parte, faptul că activitatea Guvernului și a Corpului de control este apreciată pozitiv, mai ales de către tineri, care vor să se alăture echipei de lucru a Executivului. Pe de altă parte, această competiție crescută se va reflecta in selectarea unor oameni profesioniști, bine pregătiți profesional, care se vor alătura echipei noastre, consideră Mircea Valentin, șeful Corpului de Control al Primului-ministru. Interesul manifestat pentru acest concurs a putut fi observat și in cazul altor acțiuni ale Guvernului, precum stagiile sau programele de colaborare organizate la nivelul administrației publice centrale. In acest sens, pentru Programul Oficial de Internship din 2016 și-au depus candidatura 7430 de persoane pentru cele 200 locuri disponibile, din care 1000 de candidați și-au exprimat interesul de a ocupa cele 19 poziții de stagiari la nivel de guvern, iar restul in alte autorități publice. De asemenea, programul GovIT a atras 3200 de candidaturi pentru cele 100 de poziții de voluntari și cele 10 burse oferite. 2016-09-01 13:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla_ccpm.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la emisiunea 'Ediție specială' la TVR1Știri din 01.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-emisiunea-editie-speciala-la-tvr1Realizator: Bună seara şi bun găsit la o ediţie specială. In această seară il avem ca invitat pe primul ministru al Romaniei, domnul Dacian Cioloş. Bună seara, domnule prim ministru. Dacian Cioloş: Bună seara! Realizator: Vă mulțumim că sunteți alături de noi, de Televiziunea Publică, prin această prezență, mai ales că ştiu că aţi avut un program foarte incărcat. Ieri aţi fost in Italia toată ziua, astăzi aţi avut o şedinţă de guvern. Alături de noi se află colegul meu Gabriel Gherghescu, bună seara! Gabi o să fie cel care o să vină cu intrebări ajutătoare, avem lucruri foarte importante pe care am dori să le clarificăm chiar in această seară, decizii pe care le-aţi luat. Gabi o să fie cel care o să vină cu intrebări ajutătoare sau de multe ori o să ne pună in incurcătură, domnule prim-ministru. Dacian Cioloş: Nu este prima dată cand mă pune domnul Gherghescu in incurcătură. Gabriel Gherghescu: Mizăm pe acest lucru şi am să intru abrupt...Ideea este rezultatul unei intrebări lămuritoare pentru public, mai ales după ce astăzi au fost luate nişte decizii importante in şedinţa de guvern. Realizator: Intrăm abrupt intr-un subiect, pentru că avem aproximativ opt teme pe care am vrea să le discutăm cu dumneavoastră, de la faptul că vor fi alegeri in 11 decembrie, cariera politică, investiţii in infrastructură, administrație, debirocratizare, ce se intamplă cu economia, cu salariile, cu pensiile, apoi aspecte legate de agricultură, de vanzarea pămanturilor, de exemplu, pentru cetățenii străini şi vom incheia cu politica externă unde avem lucruri importante de tip spaţiul Schengen sau relația cu Republica Moldova sau Brexit, bineințeles. Așadar astăzi aţi decis, 11 decembrie va fi ziua alegerilor generale in Romania. A fost o controversă din partea partidelor politice intre o dată, 27 noiembrie, altă dată, 11 noiembrie, partidele au agreat in funcție de interesele lor, bineințeles, electorale. De ce aţi ales această dată, şi dacă nu sunt probleme pentru continuarea tuturor pașilor către formarea unui nou guvern? Dacian Cioloş: Decizia privind data alegerilor am luat-o conform Constituției şi conform legilor. A fost o variantă propusă de 27 noiembrie care din punctul nostru de vedere, şi nu numai al nostru, al constituţionaliştilor, nu era legală, constituțională, pentru că legea prevede că alegerile trebuie organizate in aşa fel incat inceperea mandatului noului parlament să nu aibă loc inainte de finalizarea mandatului parlamentului actual. Deci asta inseamnă că mandatul noului parlament ar trebui să inceapă pe 20 decembrie, cel mai devreme şi dacă președintele, conform Constituției, are la dispoziție maxim 20 de zile de la alegeri pană cand poate să convoace pentru prima dată parlamentul, asta inseamnă că ar fi trebuit să luăm in calcul o dată, organizarea alegerilor incepand cu sfarşitul lui noiembrie, deci nu mai devreme. Primul week-end după 30 noiembrie, pentru că este o cutumă să organizăm alegerile duminica, prima duminică ar fi fost 4 decembrie. Deci ar fi fost această posibilitate. In niciun caz 27 noiembrie care ar fi insemnat că dacă președintele ar fi convocat parlamentul nu mai tarziu de 20 de zile de la data alegerilor, am fi intrat peste mandatul parlamentului actual. Deci 4 decembrie, am discutat cu mai multă lume, deci inclusiv cu liderii partidelor parlamentare, 1 decembrie pică intr-o joi, asta inseamnă că multă lume o să facă acel faimos pod de legătură cu weekend-ul, deci işi vor lua vinerea liberă. Inţeleg că şi 30 noiembrie este sărbătoare, deci oamenii ar avea 4-5 zile libere cand o mare parte dintre ei pleacă in vacanță. Realizator: Din aceste motive s-a dus către următorul weekend, duminica... Dacian Cioloş: Am mers către 11 decembrie, obiectivul nostru fiind acela de a ne asigura că un număr cat mai mare din alegătorii cu drept de vot sunt in situația de a participa la vot. Pe de altă parte, ultimele alegeri au avut loc in 9 decembrie, deci nu este o diferență foarte mare de timp. Gabriel Gherghescu: Pe de altă parte, domnule prim-ministru, aş putea spune că toată zarva nu a avut o bază foarte reală şi foarte corectă, in direcţia asta ne duce Constituția şi o aritmetică simplă. Adică nu erau foarte multe variante. Dacian Cioloş: Şi există riscul intr-adevăr ca la fiecare alegeri să mergem mai incolo in decembrie. Realizator: Şi la un moment dat să trecem intr-un alt an. Dacian Cioloş: Sigur, partidele politice sunt conștiente de acest lucru şi de faptul că ar trebui o dată fixă cumva sau un reper fix in Constituție ca să evităm aceste calcule şi aceste artificii pentru a rezolva problema. Realizator: Pare că lucrurile sunt clare din punct de vedere constituțional. Din punct de vedere al faptului că nu trebuia intr-o zi de sărbătoare să existe acest scrutin, deși in alte ţări, de exemplu in Spania, este programat un scrutin chiar de Crăciun, 25 decembrie, dar să considerăm că aşa stau lucrurile in Romania, trebuie să fie oamenii acasă, să nu fie plecați in vacanță. Pe de altă parte, insă, consecința care vine in urma acestei date, nu este vina dumneavoastră ințeleg, este riscul ca să nu fie un buget naţional, este riscul de a se forma un guvern foarte tarziu, nu se știe cand se poate acest lucru şi, bineințeles, un oarecare blocaj anticipat de către, de exemplu PSD, care a spus că in aceste condiții nu va vota un buget pană in februarie, un buget naţional. Dacian Cioloş: Sigur, asta este problema danșilor ce o să voteze, ce nu o să voteze. Noi o să ne facem treaba ca guvern, inclusiv pe buget, aşa cum noi am primit un buget care era pregătit cand am preluat guvernarea in noiembrie, şi noi vom pregăti un buget, vom vedea in funcție de condiții dacă il vom adopta in guvern sau nu sau il vom lăsa guvernului viitor. Sunt niște repere in buget, pornind şi de la decizii pe care inclusiv parlamentul le-a luat, de care va trebui să ținem cont. Pe de altă parte, poate să fie instalat un guvern dacă, eu știu, partidul sau partidele care vor urma să formeze guvernul vor avea un program de guvernare şi o echipă de guvernare foarte rapidă. Eu am discutat şi cu domnul președinte şi dansul mi-a confirmat că nu va aștepta 20 de zile de la alegeri pentru a convoca parlamentul. Imediat ce alegerile vor fi validate parlamentul poate să fie convocat, primul ministru poate să fie nominalizat şi poate să purceadă la formarea echipei şi, apoi, sigur, discuţiile pe buget. Dar n-aş vrea să se ințeleagă că această situație este din vina guvernului. Pe noi au fost presiuni să folosim tot felul de artificii, de interpretări ale legii pentru a aduce alegerile mai inspre toamnă. Nu in felul acesta se fac lucrurile, trebuie respectată legea. Realizator: Aţi vorbit despre rapiditatea cu care președintele ar dori să se intre intr-un nou mandat al unui guvern, al parlamentului in intregul său. Dumneavoastră astăzi puteți să ne spuneți cum vă proiectați continuitatea sau nu in interiorul acestui guvern sau intr-un viitor guvern? Dacian Cioloş: Nu, acest guvern va merge pană la alegeri. Acesta a fost mandatul meu şi acest mandat incerc să-l duc pană la capăt şi nu mi-am schimbat părerea pentru că mi-am luat un angajament la inceput şi eu am mai spus-o in vreo două, trei randuri, cu toate că văd ca tot apar speculații, indiferent de ce spune eu... Gabriel Gherghescu: Se apropie alegerile. Dacian Cioloş: De asta la un moment dat mă intreb dacă mai are rost să mai spun vreun lucru pentru că oricum speculațiile vor continua şi dacă eu vă repet că nu mă inscriu intr-un partid politic, nu-mi fac un partid şi nu candidez la alegerile din acest an. Realizator: Dar dacă veţi fi propus de o majoritate veți accepta? Dacian Cioloş: Nici nu interpretez in dacă sau in parcă. Obiectivul meu, aşa cum v-am spus acum, este să mă duc pană la capăt cu acest mandat. Sigur, am văzut speculații pentru că unii din membrii echipei guvernamentale au făcut anumite declarații şi le-am spus şi lor, am spus intregii echipe, de altfel, le-am confirmat ceea ce am spus aici, pe de altă parte le-am spus şi lor, nu numai că am o problemă, chiar ii incurajez, şi pe ei şi pe alţi tineri capabili, competenți, care doresc să schimbe Romania in bine să se angajeze politic dacă doresc şi chiar la aceste alegeri. Deci pe mine nu mă deranjează dacă unii membri ai echipei vor decide să candideze la alegeri pentru a susţine continuare unor proiecte pe care noi le-am inceput. Am declarat mai multe proiecte pe care n-o să le putem fizic duce pană la capăt in acest mandat şi sigur că şi pe mine m-ar interesa să văd că ele continuă. Deci dacă membri ai echipei vor decide să candideze, dar nu pentru că le cer eu şi eu nu am un plan, aşa cum interpretează unii sau faptul că lucrez cu o echipă şi că eu ii indemn şi eu le voi cere la un moment dat să participe la alegeri sau nu, i-am incurajat dacă vor să facă politică, să o facă, insă in momentul in care vor anunța că participă la alegeri, că candidează, aşa cum am făcut şi pentru alegerile locale cu secretari de stat sau prefecți, sau alți membri ai echipei care ţin de numirea mea şi care au decis să participe la alegeri, la fel şi miniștrii din guvern dacă vor decide să participe la alegeri, la momentul respectiv se vor retrage şi vor merge in campanie electorală. Dar in ce mă privește, nu imi schimb opinia. Gabriel Gherghescu: Cred că cel puţin pană la această dată aţi stabilit şi aţi făcut o declarație destul de tranșantă, pană la acest moment, asta este decizia dumneavoastră legată de spectrul politic şi de... Dacian Cioloş: Nu pană la acest moment, pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Gabriel Gherghescu: Pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Aş vrea să trecem, aşa cum a spus şi Claudiu, telespectatorii așteaptă cateva lămuriri legate de deciziile luate in şedinţa de astăzi de guvern, legată de salarizare, extrem de importante, şi de, dacă vreți, promisiunile la inceput de mandat şi realizările pe care le-aţi făcut şi cum spuneați mai devreme şi pe noi ne interesează, ca şi pe telespectatorii de altfel, dacă aţi reușit să puneți Romania, să spunem, pe un traseu de unde nu mai poate fi abătută din diverse domenii pentru că asta a fost ideea cand aţi venit la guvernare să creați niște direcții, nu neapărat să faceți in acest an autostrăzi sau spitale, fizic să le construiți ci să creați o dimensiune care nu mai poate fi modificată. Foarte pe scurt. Oamenii de afaceri au realizat, dacă vreți, o analiză a guvernării dumneavoastră. Şi am să vă enumăr cateva. Dintre victoriile, o să incepem cu victoriile că zic că e mai bine, dintre victoriile Guvernului Cioloş, Guvernul Cioloş a oprit o parte din abuzurile generate de guvernele politice, in special niște legi in favoarea unor infractori dovediți sau pe cale de a fi dovediți, reducerea TVA sau impozitului pe dividende, transparenţa in legislaţie a cheltuirii banului public, imbunătățirea imaginii externe generand o stabilitate, modul in care gestionează relația cu partidele politice. Astea sunt trecute la victorii. Tot oamenii de afaceri au identificat şi cinci erori ale guvernării dumneavoastră. Am să vă spun numai două dintre ele. Intarzierea lansării proiectelor pe fonduri europene din exercițiul 2014 - 2020 şi nivelul scăzut al investițiilor publice, lipsa proiectelor de infrastructură. Continui cu cinci măsuri bune. Am să vă citesc, la fel, două dintre ele. Deci la capitolul de bine: implementarea de măsuri fiscale bune pentru economie, susținerea luptei anticorupție. Şi finalul este cu nota pe care dumneavoastră aţi acordat-o guvernului aţi acordat o notă de șapte pentru primele șase luni. O scurtă trecere in revistă. Care ar fi nota pe care o acordați acum după care o să intrăm in amănunte şi să vedem dintre proiectele guvernamentale ce aţi reușit să faceți şi cum justificați nota pe care vă rog să o acordați guvernului. Dacian Cioloş: Da. Nu aş merge acum cu o notă. O să discutăm la sfarşitul mandatului nota. Gabriel Gherghescu: Sau la sfarşitul emisiunii măcar! Dacian Cioloş: Am dat atunci, nu, la sfarşitul mandatului pentru că am dat atunci o notă undeva la mijlocul mandatului. Intre timp au avut loc niște schimbări de miniştri la anumite portofolii şi cred că ar trebui să le lăsăm un pic de timp ca să arate ce pot acolo unde au fost făcute aceste schimbări. Legat de mențiunile pe care le-aţi făcut: fonduri europene şi proiecte de investiţii. In ambele cazuri şi la fonduri europene şi la proiectele de investiţii nu am putut decat să luăm lucrurile de acolo de unde le-au lăsat guvernanții din guvernarea anterioară şi să le ducem mai incolo. La fonduri europene am accelerat foarte mult la sfarşitul anului trecut plățile pentru perioada 2013 - 2017 pentru a recupera cat mai mult posibil din capacitatea de absorbție pentru acea perioadă. Şi am finalizat plăți de aproape două miliarde de euro in cateva luni. Sigur că erau proiecte care fuseseră incepute. Dar modul in care ne-am organizat pentru finalizarea acestor proiecte, pentru plata facturilor, faptul că am reușit, am obținut de la Comisia Europeană posibilitatea de a continua cu cateva proiecte şi să facem plăți in cursul acestui an, faptul că am putut să luăm proiecte realizate, executate, să le finalizăm, proiecte finalizate din bugetul naţional şi apoi să le decontăm pe fonduri europene ne-a permis să creștem capacitatea de absorbție cu aproape 20%. Gabriel Gherghescu: Care ar fi cateva proiecte? Dacian Cioloş: Au fost proiecte pe infrastructură, proiecte in sistemul educațional, proiecte pe transporturi, au fost cateva proiecte informatice care au fost finalizate intre timp la Ministerul Comunicațiilor. Deci, pe toate aceste proiecte am reușit să mai luăm niște bani in plus. Asta pentru perioada 2013-2017. Pentru noua perioadă bugetară, care interesează pe foarte multă lume, nu numai că nu era finalizat aproape niciun ghid pentru noile programe, dar pe partea de condiţionalităţi ex-ante, pentru care Romania işi luase un angajament atunci cand a fost semnat acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, nu se avansase aproape deloc, pe niciuna dintre aceste condiţionalităţi. De atunci avem acum ghiduri lansate pentru, dacă nu mă inşel, peste 13 miliarde de euro şi nu numai... Gabriel Gherghescu: 13 miliarde, asta vroiam să complez şi vroiam să vă intreb in ce fază sunt, dacă sunt operaţionale? Dacian Cioloş: Aceste ghiduri sunt publicate şi asta inseamnă că se pot deja depune proiecte. Pe unele măsuri, pe unele programe sunt deja proiecte depuse, aflate in evaluare, şi chiar sunt contracte care se pregătesc pentru semnare. Dar, ce vreau să subliniez? Dincolo de faptul că am pregătit aceste ghiduri, am urmărit să o facem in coerenţă cu politicile naţionale, cu politicile finanţate din buget naţional, pentru că aveam probleme pe politici de educaţie, pe politici de sănătate, pe politici sociale sau de creare de locuri de muncă, unde una spuneam in ghidurile de finanţare şi exact invers făceam, finanţam măsuri contradictorii din bugetul naţional. Deci, am modificat ghidurile şi le-am adaptat in aşa fel, incat acum o să vedeţi că sunt pachete de măsuri. Gabriel Gherghescu: Pot merge impreună. Dacian Cioloş: O parte sunt finanţate din bugetul naţional, altele - din fonduri europene. Deci, avem şi coerenţă in utilizarea bugetului din fondurile europene. Realizator: Domnule prim-ministru, pentru că noi am anunţat de cateva zile că veţi veni in această emisiune, vom avea şi in emisiune, dar vi le şi dăm dumneavoastră, ulterior, intrebări de la telespectatorii noştri. Și, pentru că am vorbit de fonduri europene, să inchidem acest subiect, mai intai să vă intreb dacă mai discutăm despre zero absorbţie, că este o veşnică, să-i spunem, controversă publică. Pentru că inţeleg că, pe de o parte, ministrul Ghinea spune că nu au fost făcute incă ghidurile ca să incepeţi, pur şi simplu, activitatea respectivă; pe de altă parte, se spune că ar fi existat, dumneavoastră aţi dat astăzi precizările pe care... Dacian Cioloş: Domnul ministru a explicat deja de mai multe ori. Chestiunea asta cu zero absorbţie este o chestiune declarativă, populistă. Ce inseamnă? Zero absorbţie de la ce? Tocmai vă spuneam că am făcut plăţi şi am primit de la Uniunea Europeană circa... Gabriel Gherghescu: Două miliarde. Dacian Cioloş: Peste două miliarde, pană la urmă, aproape trei miliarde, dacă nu mă inşel, pentru perioada 2014-2020. Sunt deja cateva proiecte mici pentru care, la fel, s-au primit bani, dar nu ăsta este obiectivul, dacă este 1% sau 0,5% sau 1,3%. Gabriel Gherghescu: Media europeană este de 1% in acest moment. Dacian Cioloş: Ei, de asta spun. Nu văd sensul acestei discuţii. Realizator: Obiectivul este să facem proiectele şi să luăm aceşti bani. Dacian Cioloş: Important este, pe de o parte, să progresăm cu condiţionalităţile ex-ante, fiindcă chiar dacă noi avem proiecte finalizate şi plătite, nu vom primi rambursarea de la Comisie dacă nu finalizăm aceste condiţionalităţi care presupun anumite decizii de viziune strategică pe cateva domenii importante: educaţie, sănătate, politici sociale, dezvoltare regională ş.a.m.d.. Pe de altă parte, să finalizăm procesul de acreditare a tuturor autorităţilor de management şi a programelor pe noile reguli - şi aici se progresează şi pe sistemul informatic, şi pe publicarea şi pe clarificarea procedurilor. Realizator: Ştiţi că ministrul fondurilor europene... Gabriel Gherghescu: Aş vrea să facem o precizare: ministrul fondurilor europene... Dacian Cioloş: Numai să termin. (Deci, e important să progresăm cu aceste) condiţionalităţi ex-ante, sistemul informatic şi să dăm drumul la cat mai multe ghiduri, pentru ca beneficiarii să poată face proiecte pe care să le semnăm, care să se deruleze şi să putem rambursa facturi. Iar valul de plăţi va incepe anul viitor, la inceputul anului viitor, pe ceea ce pregătim noi acum. Gabriel Gherghescu: Vroiam o precizare punctuală. Imi spuneaţi mai devreme de crearea unor module speciale, pentru a se urmări din partea Comisiei Europene derularea tuturor fondurilor, acreditarea instituţiilor abilitate să deruleze aceste fonduri. Și ministrul Ghinea făcea o precizare: că va crea cinci module, in luna octombrie. Vroiam să vă intreb dacă este in termen, pentru că ştiţi - cu modulele, in general - dezastrul de la agricultură, care a survenit din cauza neangajării in timp util, in fosta guvernare, a softului, să-l denumim generic. Dacă, in octombrie, ministrul Ghinea este gata cu aceste...? Dacian Cioloş: La agricultură era vorba de plăţile directe, care se suprapuneau peste calendarul cu dezvoltarea softului. Aici, proiectele pot să fie analizate şi pe hartie, deci dosare de hartie, dar vrem să eliminăm acest lucru, pentru că un sistem informatic este mult mai transparent şi se evită fraudele. Da, din cate ştiu, domnul ministru este in grafic şi are chiar şi cateva soluţii alternative, să spun, punctuale, pentru anumite module, in cazul in care apar intarzieri. Realizator: Intrebarea de la un telespectator de-al nostru este cumva poate şi pentru noi importantă, şi anume de ce nu se fac campanii de informare pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene? Sigur, se indreaptă către dumneavoastră intrebarea, dar probabil că nu guvernul trebuie să facă acest lucru. Dacian Cioloş: Se face, deci campania de informare cea mai bună este faptul că finalizăm ghidurile, le publicăm şi, cum vă spuneam, multe din aceste ghiduri sunt legate de măsuri mai complexe, care integrează şi fondul de la bugetul naţional, de a căror implementare sunt responsabile nu doar structuri guvernamentale centrale, ci şi autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale, pe care le aşteptăm să se implice in aceste campanii de informare, deoarece campania de informare trebuie să aibă loc cat mai aproape de potenţialul beneficiarului. Gabriel Gherghescu: Sistemul are şi fonduri...; Aşa cum există fonduri şi pentru promovarea produselor romaneşti, există şi fonduri pentru informaţii, pentru...? Dacian Cioloş: Sigur, există, aşa cum a fost şi in perioada bugetară trecută. Gabriel Gherghescu: Şi eu văd la fel: ogranizaţiile şi presa de specialitate, in fiecare domeniu, ar trebui să facă informare efectivă. Nu cred că este treaba 100% a statului. Dacian Cioloş: Sigur. Există şi fonduri şi există şi la autorităţile de management personal specializat, care poate să ajute la acest lucru. Dar presiunea cea mai mare pe noi a fost să finalizăm ghidurile, să le publicăm, ca să fie ce... Gabriel Gherghescu: Instrumentul de lucru, evident. Realizator: Haideţi să vorbim de investiţiile, să-i spunem, directe, in infrastructură, haideţi să vorbim de transporturi, de sănătate. Vedem, nu avem in continuare o autostradă care să lege sudul de... Gabriel Gherghescu: Nu leagă nimic de nicăieri. Realizator: Ba chiar avem un tronson de autostradă care este aşa: Bucureşti - Ploieşti nu ştim unde ajungem cu ea. Acesta este un lucru reclamat atat de producătorii locali, care sunt, bineinţeles, companii străine in Romania, dar poate şi potenţiali alţi producători care nu vin in Romania din acest motiv, pe unii i-am pierdut şi s-au dus in Ungaria. Spuneţi-ne dacă este o problemă sistemică, este o problemă de parteneriat privat, este o problemă de organizare a CNADNR-ului, care este, toate la un loc? Dacian Cioloş: Este, din punctul meu de vedere, şi o problemă de viziune pe termen lung, de capacitate de a ţine o viziune pe termen lung şi, pe de altă parte, o problemă de capacitate de implementare, de pregătire şi de implementare a acestor proiecte. Noi, cand am preluat guvernarea, in noiembrie, am găsit foarte multe, dacă nu majoritatea proiectelor de infrastructură rutieră, blocate, din diferite motive: autorizări de mediu, expropriere, plăţi nefăcute in unele cazuri, lucrări nerecepţionate sau recepţionate fără ca ele să fi fost finalizate corect. Deci, toate aceste lucruri au trebuit deblocate. Sigur, noi am spus de la inceput: nu promitem că o să facem nu ştiu caţi kilometri de autostradă, pentru că obiectivul nostru era in primul rand să deblocăm lucrurile, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, să punem lucrurile pe un trend, aşa cum spuneaţi, care să nu ne mai ducă in situaţia unor astfel de blocaje. Şi atunci, după ce am constatat care sunt sursele de blocaje - cum vă spuneam: expropriere de terenuri, avize de mediu, avize de la diferite ministere, faptul că unele avize erau pe durată foarte scurtă, expirau, trebuiau luate lucrurile de la capăt, capacitatea de a ne organiza pentru a efectua plăţile, recepţia lucrărilor - am venit după cateva luni de guvernare cu o ordonanţă in care am pus cap la cap toate aceste probleme, aceste blocaje, le-am găsit soluţii şi am ajuns in situaţia in care avizări care durau intre şase luni şi doi ani de zile pentru anumite lucrări, acuma pot fi făcute intre de la o lună pană la trei luni, pentru că lucrurile sunt mai clare. Pe de altă parte, studii de fezabilitate, proiecte tehnice erau pregătite incoerent. Se făcea un studiu de fezabilitate care nu era... caietul de sarcini nefiind bine definit, studiul de fezabilitate făcut şi ieftin, şi prost, in unele cazuri invers, scump şi prost, ajungeam să avem proiecte tehnice de calitate slabă, care duceau apoi la lucrări aşa cum e Sibiu-Orăştie. Gabriel Gherghescu: Aşa denumita autostrada prăbuşită. Dacian Cioloş: Da, lucrări care erau prost făcute. Deci şi aici am venit cu clarificarea anumitor lucruri - rolul unor anumite instituţii in pregătirea acestor proiecte şi in implementarea lor şi, sigur, in felul acesta, am ajuns la concluzia că CNADNR are nevoie de o reformare, pentru a avea in interiorul CNADNR sau langă CNADNR o structură care să fie clar focalizată pe proiecte de investiţii in infrastructură rutieră şi, pe cat posibil, pe proiecte de investiţii mari in infrastructură, care să poată să gandească aceste proiecte pe termen mediu şi pe termen lung şi din punct de vedere al asigurării finanţării şi al inlănţuirii pregătirii proiectelor. Gabriel Gherghescu: Aveaţi in vedere restructurarea, să spunem in termeni largi, a CNADNR, o aveaţi pe agenda de lucru. A fost retrasă zilele trecute in şedinţa de guvern, inţeleg că nu a avut nişte avize de la Departamentul juridic, nu este o problemă, deocamdată. Dar mai sunt 100 de zile de guvernare, să spunem, este o instituţie extrem de complicată. Dacian Cioloş: Sigur, dar o să facem, pană la sfarşit. Oricum, ministrul transporturilor mi-a spus să adoptăm şi actul normativ şi o să incepem şi implementarea noii structuri. Prefer să ne mai luăm o săptămană sau zece zile, ca să clarificăm foarte bine anumite lucruri şi să eliminăm orice suspiciuni. Vrem să făcem o structură care să fie funcţională, odată ce este creată, fără ca prin crearea acestei structuri să blocăm proiecte care sunt in plus. Pe de altă parte, trebuie să existe...; Am văzut discuţii legate de salarii, condiţii de salarizare şi de recrutare a personalului de acolo. Eu i-am recomandat domnului ministru să analizeze posibilitatea de a recruta o structură de la zero, chiar dacă luăm oameni din CNADNR, ca să fim siguri că recrutările sunt făcute pe baze strict de competenţă şi că putem plăti oamenii aceia la un nivel de performanţă salarială comparabil cu sistemul privat, ca să putem atrage oameni competenţi. Deci, clar, acolo recrutările vor fi făcute pe bază de concursuri transparente, cu criterii de calitate a personalului pe care il vom recruta, in aşa fel incat să recrutăm specialişti pricepuţi şi să-i şi putem plăti corect. Realizator: Aş fi vrut să continuăm aceste investiţii, să spunem, la nivel macro. Am inţeles că, in privinţa autostrăzilor, sunteţi in faza in care pur şi simplu reaşezaţi normativ, tot ceea ce aţi discutat... Dacian Cioloş: Nu doar asta, am reaşezat normativ lucruri care blocau lucrări, dar in momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate şantierele care au fost blocate in noiembrie. Realizator: Există, de exemplu, pentru că aţi zis că nu promiteţi, dar există ceva care in grafic ar trebui să fie livrat, in sensul de terminat, intr-o perioadă să spunem de maxim un an? Adică să vedem ceva in plus? Dacian Cioloş: Sigur, in maxim un an o să fie şi pe Lugoj-Deva, finalizăm Sibiu - Orăştie, tronsoane din autostrada Transilvania o să fie finalizate, pe centura Bucureşti, in maxim un an de zile... Realizator: Dar Valea Prahovei, locul care inghesuie tot, şi acolo este de fapt cuiul lui Pepelea, in zona aceea... Dacian Cioloş: Vedeţi, noi ne-am tot plimbat intre Valea Prahovei, Valea Oltului, deci autostrada Sibiu - Piteşti, cealaltă autostradă... Realizator: Au fost două variante. Dacian Cioloş: Da, noi am spus foarte clar, ne-am focalizat: am luat Sibiu - Piteşti ca o prioritate, cu obiectivul de a finaliza studiile de fezabilitate acolo şi studii de fezabilitate făcute bine, pentru a putea avea apoi proiecte tehnice şi de execuţie de calitate. Acolo se lucrează la studiul de fezabilitate cu obiectivul de a finaliza, cel puţin pe anumite tronsoane, pe capete, aceste studii de fezabilitate pe sfarşitul acestui an sau inceputul anului viitor. Și ne-am propus să deblocăm şi să continuăm lucrările pe toate tronsoanele pe care lucrările fuseseră incepute şi apoi blocate: şi pe Lugoj-Deva, şi pe autostrada Transilvania, pe care se lucrează acuma. Realizator: Ca să inţelegm, pe Transilvania aţi ales Valea Oltului să facă legătura sau...? Dacian Cioloş: Da, este Sibiu - Piteşti, pe care, v-am spus... Realizator: Nu mai faceţi prin Comarnic? Dacian Cioloş: Sigur. In Master Plan este şi acea parte, dar nu am vrut să ne răsfirăm pe prea multe lucruri, pentru că, intr-un an de zile, obiectivul pentru mine nu era atat să incepem foarte multe lucruri, ci să deblocăm proiecte care erau blocate şi să dăm o coerenţă. Pe Sibiu-Piteşti a fost o solicitare şi din partea unor companii şi din sudul ţării, dar şi din Transilvania, din nord, pentru că vorbeam de investiţii. Am discutat şi căutăm soluţii de finanţare, pentru că asta este principala problemă şi apoi să putem lansa studii de fezabilitate şi pe legătura dintre Transilvania şi Moldova, pe Targu Mureş-Iaşi. Deci, se lucrează pe mai multe planuri, dar dacă vreţi să vorbim de lucruri vizibile, principalul obiectiv acesta este: să dăm claritate pentru acest proiect Sibiu-Piteşti şi să ajungem la o fază ireversibilă, cu o viziune clară vizavi de ceea ce se poate finaliza. Pentru că vorbeaţi de legătură, in felul acesta putem face legătura intre autostrada care merge acum căre Lugoj-Nădlac. Gabriel Gherghescu: Eu voiam autostrada Bucureşti-Piteşti, dacă aţi prevăzut cumva şi o altă legătură in această viziune asupra direcţiilor autostrăzilor, cum vreţi să le denumiţi, căilor de transport, dacă aţi făcut şi o legătură cu posibilii viitori investitori? Pentru că un motor al economiei, al dezvoltării economice este pe investiţiile mari, că sunt romaneşti sau străine. Ori, ştim că vin nişte cereri foarte clare, de la Craiova, de la Piteşti, pentru asigurarea unei astfel de căi de transport. Mai mult, in ultima vreme, vicepremierul Borc a anunţat discuţii cu un al treilea mare producător şi asta vă intrebam, dacă această dezvoltare rutieră, să o denumim aşa, in Romania este pusă in legătură cu o intenţie sau viziune economică in legătură cu investiţiile mari străine sau romaneşti? Dacian Cioloş: Această dezvoltare rutieră face parte din Master Planul care a fost gandit de guvernul sau de guvernele anterioare. Deci, nu am venit cu modificări, ci vrem să arătăm că există o continuitate, o predictibilitate şi o coerenţă in deciziile guvernelor romane. Gabriel Gherghescu: Un semnal pentru viitorii investitori străini. Dacian Cioloş: Exact. Şi din punctul meu de vedere acest semnal a fost bine perceput pentru că, aşa cum ştiţi, Ford a anunţat că are intenţia să continue investiţiile aici, probabil chiar să vină şi cu un nou model, nu doar cu dezvoltarea producţiei modelelor actuale şi producţiei de motoare. Renault, la fel, dă semne clare, cel puţin din punctul meu de vedere, din discuţiile pe care le-am avut cu cei din conducerea companiei, că intenţionează să continue investiţiile aici. In Transilvania, la fel, din partea unor companii străine europene, mai ales germane, continuă investiţiile tocmai pentru a clarifica anumite lucruri şi a da semnale cat mai clare; intenţionez şi săptămana viitoare să fac o vizită in landurile care sunt sursa cea mai importantă de investiţii pentru Romania şi nu doar pentru Romania, in general pentru Europa de Est, Baden-Wurttemberg, Bavaria şi Renania de Nord-Westfalia. Deci, din punctul acesta de vedere, sigur că ţinem legătura cu ei, proiectele de infrastructură, şi coerenţa pe care incercăm să o arătăm contează mult, dar vreau să vă spun, pentru investitorii străini, mai ales in sectorul industrial, dincolo de problema de infastructură este un alt semnal pe care il aşteaptă de la noi: calitatea forţei de muncă şi de asta, in paralel cu chestiunile legate de infrastructură, mergem şi cu problema legată de formare profesională, de formarea duală şi de formare profesională. Oamenii se plang din ce in ce mai mult că nu ii mai interesează doar mană de lucru ieftină, ci şi mană de lucru calificată. Gabriel Gherghescu: Care nu mai este chiar așa de ieftină incet-incet. Dacian Cioloş: Şi incep... Da, dar problema nu este asta, pentru că ei sunt gata să plătească şi mai mult dacă văd eficienţă la mana de lucru respectivă şi de asta cu Ministerul Muncii, impreună cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Economiei pregătim acum legislaţia pentru imbunătăţirea calităţii formării profesionale şi a formării duale. Formare profesională inseamnă să avem o viziune mai clară legată de ce şcoli profesionale vrem, in ce domenii le susţinem şi formare duală prin care să putem implica in formarea profesională şi companiile care vor investi nu doar energie, dar şi bani şi vor recruta ele insele elevi care se vor forma la aceste şcoli, pe care apoi ii vor angaja. Dăm şi predictibilitate legată de angajare, nu doar de formare. Gabriel Gherghescu: O ultimă intrebare legată de domeniul acesta şi aş vrea să punem punct şi aş vrea un răspuns foarte scurt, domnule prim-ministru, dacă aţi gandit sau sunteţi in faza finală, spuneaţi la un moment dat, in aceeaşi direcţie a creşterii calităţii profesionale, spuneaţi de inlesnirile fiscale pentru angajaţii din cercetare-dezvoltare şi propuneaţi scutirea de impozit pe salarii. Se va intampla in acest an, va apărea un act normtiv in acest sens? Dacian Cioloş: Pentru cercetare-dezvoltare? Da, sigur. Dar s-a decis deja acest lucru. Gabriel Gherghescu: S-a decis? Este operaţional? Dacian Cioloş: Da, sigur. Este operaţional, alături de domeniul IT avem acum şi cercetare-dezvoltare unde nu mai există sau impozitul pe salarii este zero. Şi acesta este un semnal care incepe să aibă un impact pentru că, dacă vă uitaţi in presa internaţională, Romania este văzută din ce in ce mai mult ca un posibil hub şi pentru dezvoltarea unor start-up-uri in domeniul acesta IT, al industriei creative dar şi in domeniul cercetării-dezvoltării. Pot să vă spun că sunt companii care au investit in producţie in Romania, companii străine care ştiu că intenţionează să dezvolte in anii următori şi centre de cercetare - dezvoltare. Realizator: Vreau să vă intreb, tot aşa dacă se poate, cu răspunsuri scurte, aţi acordat de curand ajutoare de stat pentru cateva companii multinaţionale. S-a spus că in jur de 150 de milioane per total. Mediul de afaceri autohton spune că aceasta ar fi o distorsionare a pieţei, o concurenţă neloială. Sigur că ele sunt in regulă, adică din punctul acesta de vedere Romania trebuie să-şi dezvolte şi investiţiile străine intr-un fel, să participe la dezvoltarea lor. Dar, pe de altă parte, cum este ajutat capitalul autohton? Dacian Cioloş: Capitalul autohton şi din discuţiile pe care le avem cu ei, aici e vorba in primul rand, şi pentru ei, de calitatea mainii de lucru şi de claritate in legislaţie. Şi de asta, apropo de reforma administraţiei, am insistat mult in ultimele luni pe debirocratizare, atat pentru cetăţenii de rand, pentru plătitorii de taxe, dar şi pentru oamenii de afaceri. Şi pentru companii, pentru oamenii de afaceri vom veni chiar in săptămanile următoare cu noi măsuri care să le faciliteze investiţiile sau relaţiile cu statul in ceea ce privește dările fiscale. Realizator: Printre aceste măsuri se află şi acest program guvernamental de 50 de milioane de euro pentru start-up-uri pentru romanii din afară, cei care ar putea să-şi inceapă afacerile in Romania cu un ajutor? Dacian Cioloş: Apropo de ajutoare de stat, se află şi un program de ajutor de stat pentru intreprinderi mici şi mijlocii care să poată să crească şi diferite programe de creditare pe care le punem la punct. Acel program de sprijin pentru romanii din afară care să vină in ţară vizează atat aspectul financiar cat şi aspectul de organizare in ţară la nivelul instituţiilor care trebuie să dea avize sau să dea informaţii celor care vor să vină să investească in ţară. Şi, in această idee, am constituit acea structură in cadrul Ministerului Economiei, Invest Romania, care nu mai vizează aşa cum se viza in trecut doar investiţii străine, ci şi atragerea interesului romanilor care sunt acum in străinătate şi care doresc să investească in Romania sau chiar a unor companii romaneşti care doresc să investească in afară sau care doresc să exporte in afară. Şi modalitatea cea mai bună de a stimula capitalul romanesc este să creăm condiţii pentru ca produse de calitate şi competitive din Romania să poată să fie şi exportate pentru că, dincolo de piaţa internă care are limitele ei, companiile mari sau companiile, pentru a putea să crească, au nevoie să poată să şi exporte. Gabriel Gherghescu: Domnule prim-ministru, mă intorc la seria de intrebări venite de la telespectatori, cateva dintre ele, pentru că se leagă de domeniul agriculturii. Imaginea dumneavoastră, evident, este conturată de funcţia trecută, de comisar pentru Comisia Europeană pentru Agricultură. Cand va emite guvernul ordonanţe de urgenţă, ne intreabă un telespectator, pentru stoparea vanzării de pămant către străini? Este in lucru proiectul de modificare a legii să o denumim aşa, vanzării terenurilor agricole. Două, trei elemente pe care le propune acest proiect de lege? Dacian Cioloş: Cred eu că in maxim trei săptămani - o lună de zile o să fim in măsură să punem pe masă cateva propuneri noi la care se lucrează acum la Ministerul Agriculturii. Şi aici analizăm pe de-o parte oportunitatea de a veni cu o propunere legislativă nouă sau ordonanţă de urgenţă sau de a merge cu propuneri de amendamente pe proiecte de legi care sunt deja in Parlament pe acest subiect şi avem discuţii cu parlamentari care lucrează pe aceste proiecte pe acest subiect. Deci, lucrăm pe cateva idei care să revadă puţin dreptul de preempţiune, să favorizeze pe cei care lucrează terenul sau colectivităţile locale sau chiar statul pentru că gandim inclusiv acea structură care să... Gabriel Gherghescu: Aveţi in intenţie şi limitarea unor suprafeţe la tranzacţie? Dacian Cioloş: Ne gandim şi la limitarea unor suprafeţe care să fie achiziţionate in funcţie de categoriile de cumpărători şi ne gandim şi la criterii legate de experienţă, pentru ca aceste terenuri să fie lucrate. Pentru că pe noi ne interesează ca terenurile achiziţionate să nu fie achiziţionate pentru a fi speculate, ci să fie lucrate şi de asta ne gandim inclusiv la anumite termene minimale de la care, după ce s-a cumpărat un teren, el să poată să fie vandut... Gabriel Gherghescu: Să rămană in folosinţă cu destinaţia... Dacian Cioloş: Tocmai pentru a incuraja achiziţiile de terenuri din partea celor care doresc să le lucreze. Gabriel Gherghescu: Rămanem in acelaşi domeniu, o altă intrebare care a venit frecvent de la telespectatori, am rezumat-o in acest fel: cand, cum se vor opri defrişările ilegale de păduri? Dacian Cioloş: Legat de acest subiect, nu am ieşit incă public cu foarte multe lucruri pentru că sunt in pregătire. Am cerut deja, la mijlocul lunii august am avut o intalnire cu Ministerul Mediului, cu Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei pentru că pregătim un pachet de măsuri care să limiteze defrişările ilegale şi să permită statului un control mai strict al tăierilor in general. Gabriel Gherghescu: Un pachet care ar include şi măsurile.., nu le-aş spune punctuale, dar Radarul pădurilor şi genul acesta de măsuri... Dacian Cioloş: Un pachet care va include şi măsuri legislative, dintre care pe unele le-aţi văzut. Astăzi am adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care am crescut nivelul sancţiunilor şi contravenţiilor pentru cei care nu-şi fac treaba in a menţine in condiţii legale pădurile, in a păzi pădurile sau pentru cei care le exploatează ilegal. Deci, există sancţiuni mult mai descurajatoare din acest punct de vedere, dar nu am venit intai cu sancţiunile, ci am venit cu o măsură de sprijin financiar pentru acea parte din pădurile private, care, in momentul de faţă, sunt cateva sute de mii de hectare, care sunt in afara oricărui control şi oricărei supravegheri. Pentru că fiind suprafeţe mai mici de 30 de hectare, dar insumate sunt, cum vă spuneam, cateva sute de mii de hectare la nivel naţional, legea spune că pentru acele suprafeţe de sub 30 de hectare, proprietarii lor au dreptul la o susţinere financiară din partea statului şi, in schimb, sunt obligaţi să contracteze o pază a acestor păduri. Am venit cu sprijinul financiar, acum o să ne asigurăm şi că paza acelor păduri este realizată. Dacă proprietarii nu și-o asumă, atunci și-o va asuma statul. Dar mai sunt şi alte tipuri de măsuri legate de aşa-numitele amenajamente silvice. Asta inseamnă un plan de menţinere, de intreţinere a parcelelor de păduri pe mai mulţi ani de zile, pe baza cărora se pot face tăierile şi acolo sunt o serie de neclarităţi, chiar de ilegalităţi in modul de elaborare a acestor planuri şi apoi de implementare a lor. Şi aici venim, pregătim o serie de măsuri şi, pe ce vreau să insist, care vor duce la o mai mare transparenţă, pentru orice cetăţean, legată de modul in care sunt exploatate pădurile. Aici vrem să ajungem, la o informatizare a acestui sistem, pentru a urmări nu numai circulaţia materialului lemnos pe drumuri, ci, inclusiv, din momentul plantării, a intreţinerii acestor parcele, toate obligaţiile, cine ce obligaţii are şi.... Gabriel Gherghescu: Un traseu de la inceput pană la exploatare. Dacian Cioloş: Ca să vă dau un exemplu, am cerut să avem o legislaţie in aşa fel incat pe fiecare parcelă pe care se exploatează material lemnos să avem la capătul parcelei o pancartă pe care să scrie foarte clar in baza cărei autorizaţii se fac tăieri, ce anume se taie, ce cantitate de material lemnos... Gabriel Gherghescu: Mai trebuie să aveţi şi organul de control care să verifice. Dacian Cioloş: Vom avea şi organul de control, garda forestieră cu intărirea in paralele a atribuţiilor/.../. Gabriel Gherghescu: Aş vrea să ne referim la deciziile de astăzi legate de... Realizator: Continuăm cu deciziile de astăzi. Am văzut că aţi aprobat in şedinţa de guvern modul de plată a gărzilor pentru medici, incepand de la 1 octombrie. Am inţeles că este un efort bugetar de un milion de lei pe lună, dar ce am inţeles, pe de altă parte, este faptul că aceste plăţi se vor face din bugetele spitalelor. Sunt bani la spitale pentru a fi plătite gărzile? Dacian Cioloş: Sigur, bugetele spitalelor vin de la Casa de Asigurări şi aşa cum domnul ministru a spus, Casa de Asigurări şi-a structurat bugetul in aşa fel incat să poată să acopere aceste costuri... Realizator: Deci sunt asigurate. Dacian Cioloş: Sigur că da. Deci, nu dădeam această ordonanţă fără să ne asigurăm şi bugetul. Realizator: Pe de altă parte am avut şi un incident astăzi destul de serios, şi anume demisia mai multor medici, asistenţi, nu ştiu dacă sunt şi asistenţi in acest moment, dar jumătate din medicii de la Spitalul de urgenţă, sigur pe o problemă locală... Dacian Cioloş: Eu, unul, n-am văzut incă justificarea acestor demisii şi am cerut domnului ministru să clarifice acest lucru. Realizator: Să clarifice, dansul a spus că i-a invitat la discuţii. Ceea ce pe mine mă interesează mai mult este această dispariţie sau să spunem lipsă de personal medical, a medicilor in mod deosebit, a celor de inaltă specializare in Romania şi, cu această ocazie, vă intreb cum reuşim să imbunătăţim infrastructura aceasta medicală, spitalele? Dacian Cioloş: Aici, pentru a menţine medicii in Romania, pe de o parte, şi pentru o mai bună calitate a serviciilor medicale pentru pacienţi, pe de altă parte, in mandatul acesta, am tratat cu prioritate două lucruri. Pe de o parte salarizarea, după cum aţi văzut, aici am făcut nu măriri de salarii in procente, ci şi o echilibrare a grilei pentru o salarizare corectă in funcţie de responsabilităţile şi vechimea pe care le are fiecare medic, faptul că pentru prima dată am clarificat şi plata gărzilor şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere financiar. Deci, remunerarea medicilor in mod transparent şi clar şi eficient şi, pe de altă parte, incepem să gandim o viziune pe termen mediu şi pe termen lung a investiţiilor in infrastructura spitalicească. Pană in momentul de faţă, din păcate investiţiile se făceau cam din pixul ministrului. Ministrul decidea unde alocă in fiecare an banii pentru investiţii, deciziile de investiţii veneau prin primăvară, vară, banii nu apucau să fie cheltuiţi şi se intorceau la buget la sfarşitul anului. Ei, acum venim şi cu proiecte pe termen lung ale priorităţilor de investiţii, căutăm şi soluţii financiare pentru asta, domnul ministru a prezentat un proiect prin care incercăm să mobilizăm pentru prima dată şi parteneriatul public privat in investiţii spitaliceşti. Dar vreau să fiu foarte clar, acest parteneriat public privat se limitează strict la clădirile spitalelor respective. Rămanem intr-un sistem sanitar de stat, cu medici plătiţi de stat, cu dotări asigurate de stat, cu funcţionarea asigurată de stat. Parteneriatul public privat va viza doar construcţia clădirii respective şi gestiunea ei pentru a ne asigura că investiţia respectivă este bine gestionată. Realizator: Nu vi se pare că ar trebui să schimbăm ceva in modul in care cetăţeanul işi plăteşte contribuţia aceasta de sănătate şi să găsim o metodă prin care fiecare om care işi plăteşte contribuţia prin salariu să beneficieze corect de această contribuţie atunci cand are nevoie? Pentru că sistemul acesta cumva favorizează pe de o parte persoanele care contribuie dar intr-un nivel foarte mic şi cei care au bani sau cei care işi dau seama că sănătatea este preţioasă şi nu au curaj să se mai ducă in aceste spitale publice, preferă să-şi ia o asigurare privată. Dacian Cioloş: Tocmai de asta punem accentul acum pe infrastructura spitalicească, pe dotările acestor spitale, deci pe investiţii in sistemul medical de stat, pentru că in felul ăsta putem asigura o calitate mai bună a serviciilor celor care plătesc acele cotizaţii. Şi de asta aici avem deja măsuri foarte concrete, deci vor fi două spitale in Bucureşti, Spitalul de cardiologie CC Iliescu şi Marie Curie pentru copii, pentru care incepem deja pregătirea acestor proiecte. Avem deja finanţare pentru asta, după care anul viitor proiectul tehnic şi inceperea investiţiei. Deci pentru asta există deja finanţarea. Avem acele trei spitale regionale alături de care mai lucrăm şi la altele. Domnul ministru a avut o discuţie cu primarul general al capitalei pentru un spital regional şi in Bucureşti. Deci pregătim deja proiecte şi pentru alte spitale şi in alte părţi, dincolo de cele trei spitale regionale. Aceasta este prioritatea in momentul de faţă, să avem o vizibilitate pe termen mediu, pe termen lung legat de investiţiile in aceste spitale. Şi pentru menţinerea medicilor in Romania şi incurajarea investirii lor profesionale şi in locuri unde avem mai puţini medici, mă gandesc aici in mediul rural sau in anumite zone defavorizate. Ne gandim şi la un pachet stimulativ de măsuri financiare pentru aceşti medici. Pană la sfarşitul anului cred că vom fi in măsură să venim şi cu aceste /.../. Gabriel Gherghescu: Deciziile luate astăzi in guvern legate de salarizare se referă să le precizăm telespectatorilor, nu numai la domeniul sănătate, se referă şi la domeniul educaţie, prin reaşezarea şi dacă vreţi sau asta am inţeles noi, poziţionarea funcţiei de importanţa socială a muncii in aceste două domenii. Noi o să le prezentăm telespectatorilor amănunte in viitoarele emisiuni la televiziunea naţională despre efectele deciziilor pe care le-aţi luat dumneavoastră astăzi in guvern. Nu aş vrea să trecem, discuţia noastră să se incheie fără să trecem prin administraţie, o denumim generic, domeniul administraţie, este un punct al planului dumneavoastră de guvernare. Am citit in ultima vreme in presă titluri de genul: Cea mai nebună operaţiune a autorităţilor, promisiunea de curăţare a administraţiei. Aveţi ceva in plan in viitorul sau in ultimele zile, 100 de zile rămase? Dacian Cioloş: Aici, ştiţi că am lucrat pe o reformă a administraţiei, am lucrat pe cateva propuneri de reformare a administraţiei pentru creşterea eficienţei calităţii transparenţei in administraţie, am lansat in primăvară, chiar şi o dezbatere publică cu cateva scenarii pe care am putea evolua. Din păcate, nu am văzut un apetit foarte mare nici din partea partidelor politice de a dezbate aceste teme. Insă noi am continuat şi am adoptat deja in guvern o strategie a funcţiei publice in care venim cu propuneri care se vor materializa in modificări legislative privind procesul de recrutare, cariera in funcţia publică, indicatori de calitate a performanţei in administraţie. Am venit cu o strategie pentru formarea in administraţia publică pentru că nu putem avea oameni de calitate dacă nu ii şi formăm. Gabriel Gherghescu: Cu alte cuvinte, vor urma nişte schimbări in Administraţia Publică. Dacian Cioloş: Şi vom veni pană la sfarşitul mandatului şi cu o modificare a Legii 188 privind funcţia publică. Şi in măsura in care vom reuşi să adoptăm rapid această lege chiar şi cu anumite efecte legate de organizarea de concursuri. Dincolo de funcţia publică pe posturile pe care pană acuma s-au făcut numiri cu caracter temporar şi de multe ori cu influenţă politică, am cerut miniştrilor respectivi care au astfel de posturi şi ministrului educaţiei şi la Agricultură şi la Fonduri Europene să organizăm concursuri clare, transparente pe bază de criterii de perfomanţă. Şi domnul ministru al educaţiei, dacă nu mă inşel, chiar a publicat sau dacă nu, o să o facă in perioada imediat următoare, o procedură de organizare a concursurilor in toate şcolile din Romania in care nu există directori de şcoli numiţi pe bază de concurs şi unde de ani de zile se perpetuează numiri temporare care de multe ori sunt influenţate politic. Deci, vom organiza concursuri transparente, obiective pentru toate aceste posturi din şcoli. Realizator: Vreau să revin, chiar dacă o să mai discutăm aceste lucruri in viitorul apropiat, să revin la ordonanţa aceasta de urgenţă, 20, care a creat foarte multe dispute. Pe de-o parte aţi reaşezat, aţi adus pe o bază echitabilă, aţi spus dumneavoastră, salariile in sistemul public in privinţa... Dacian Cioloş: Am inceput să facem...şi am mers pentru medici, pentru profesori şi am făcut-o şi pentru administraţia publică ... Realizator:... in privinţa medicilor şi a profesorilor, in educaţie. Dacian Cioloş: Şi am mers pentru medici, pentru profesori şi am făcut-o şi pentru administraţia publică centrală in interiorul aceloraşi instituţii. Realizator: Pană aici este bine. Dar inţeleg că sunt dispute in sistemul de justiţie de exemplu, unde acolo există diferenţe şi inţelegeri diferite asupra acestei aplicări a ordonanţei. Dacian Cioloş: Acolo chiar şi prin ordonanţa pe care am adoptat-o astăzi am urmărit să clarificăm un lucru. Din punctul nostru de vedere politica salarială şi in justiţie ca şi in orice domeniu e făcută de lege, in primul rand. Deci, legea propusă de guvern adoptată de parlament sau legislaţie sau formă de ordonanţă de urgenţă adoptate de guvern care apoi sunt validate de Parlament. In sistemul de justiţie avem situaţii de excepţii cand anumite persoane din sistemul de justiţie au obţinut in justiţie hotărari judecătoreşti, deci judecători care au decis modul cum se interpretează anumite calcule salariale şi după ce individual anumiţi salariaţi din sistemul de justiţie au obţinut aceste hotărari judecătoreşti se trece la o generalizare a impactului acestor hotărari judecătoreşti pe o intreagă instituţie. Aici am urmărit să venim cu clarificări că din punctul nostru de vedere salariile şi in justiţie la fel ca şi in sectorul public in general, se calculează pe baza legislaţiei. Sigur, nu contestăm deciziile definitive in justiţie dar deciziile in justiţie se dau cu caracter individual, nu colectiv sau pentru o intreagă categorie profesională. Realizator: Cat priveşte pensiile. Am avut o intrebare legată de pensii, de ce nu se face indexarea pensiei in funcţie de punctul de inflaţie? Inţelegem că nu se face acest lucru dar aveţi in plan pentru bugetul pe 2017 pe care doriţi să-l realizaţi, indiferent ce se va intampla la alegeri, o reaşezare şi in acest domeniu al sistemului public de pensii? Dacian Cioloş: Asta presupune să reluăm discuţia privind sistemul de pensii pentru că deja, chiar dacă există o lege a pensiilor după cum aţi observat in ultimii ani, au apărut din nou o serie de legi cu pensii speciale, deci diferite categorii profesionale care sunt tratate in mod special, mai mult sau mai puţin justificat. Am spus că nu avem intenţia să deschidem in dezbatere toate şantierele pentru că ştim că nu le putem duce pană la capăt. Ceea ce noi ne propunem este să avansăm cat mai mult pe problematica privind salarizarea şi apoi, odată ce avem chiar dincolo de această ordonanţă de urgenţă 20 care a incercat să clarifice reechilibrări de salarizare, vom lucra şi pe acel proiect de lege al salarizării unitare şi apoi, sper eu, viitorul guvern şi viitorul parlament, care vor avea un mandat de caţiva ani de zile să deschidă şi această discuţie privind reaşezarea mai clară şi mai transparentă a sistemului de pensii. Vreau doar să vă asigur că pensiile, aşa cum sunt ele decise in momentul de faţă, vor fi plătite, pentru că tot văd o dată la cateva săptămani zvonuri că guvernul nu are bani de pensii. Guvernul are bani de pensii şi se va organiza in aşa fel incat să aibă bani de pensii. Gabriel Gherghescu: Domnule ministru, vorbeaţi mai devreme, la inceputul emisiunii, despre relaţia economică şi apropiata vizită in Germania. De curand aţi făcut o vizită in Republica Moldova. Care este poziţia legată de Republica Moldova, care este poziţia, pe scurt, că suntem pe final de emisiune, legată şi de Brexit, de ce se intamplă in poziţia Romaniei in UE? Dacian Cioloş: Legat de Republica Moldova, obiectivul Romaniei rămane acelaşi, de a sprijini intărirea democratică in Republica Moldova, instituţiile democratice şi orientarea Republicii Moldova spre valori democratice, spre valorile europene, pe de-o parte. Pe de altă parte, vrem să susţinem măsuri care să aibă un impact in creşterea bunăstării tuturor cetăţenilor din Republica Moldova. Şi in felul acesta am gandit şi modul in care am alocat acea primă tranşă din imprumutul pe care Romania l-a promis Republicii Moldova, de 150 de milioane de euro, din care am acordat deja 60 de milioane de euro, 60 de milioane care au fost legate de un pachet de măsuri la care Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să le implementeze. Am discutat acele măsuri nu doar pentru a debloca această tranşă din partea Romaniei, pentru că nu asta era problema Romaniei să oblige Republica Moldova să facă ceva, ci să incurajăm anumite reforme care să fie apoi folosite pentru ca Republica Moldova să poată să deblocheze şi alte finanţări de la finanţatori externi. Şi aţi văzut că progresează lucrurile şi cu Fondul Monetar Internaţional, am semnale că şi Comisia Europeană va debloca finanţări pană la sfarşitul anului pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, pe Republica Moldova continuăm şi cu finanţări nerambursabile, cu impact pe proiecte privind autorităţile publice locale, grădiniţele, şcolile. Vrem să mergem şi pe cooperarea economică intensificată. Realizator: Mai avem puţin. Spuneţi-ne despre Brexit. Ce fel de diagnostic daţi acestui fenomen unic care se petrece acum, nu ştim incă in ce mod se va petrece această rupere a Marii Britanii de UE şi gandiţi-vă cand daţi acest răspuns şi la romanii care sunt acolo, la piaţa muncii, in ceea ce ii va afecta in mod deosebit probabil pe romani. Dacian Cioloş: Poblematica Brexit sau ieşirii Marii Britanii din UE o tratăm pe de-o parte intr-un mod foarte practic şi pragmatic in ce fel vor decurge negocierile intre UE şi Marea Britanie in aşa fel incat noi să ne asigurăm că drepturile de liberă circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor intre UE şi Marea Britanie răman valabile, şi deci, altfel spus, cei care lucrează acuma in Marea Britanie sau locuiesc acolo pot să-şi păstreze drepturile actuale. Şi pe de altă parte, impactul pe care ieşirea Marii Britanii o să-l aibă asupra bugetului UE ca să ne asigurăm că politicile comunitare care sunt importante şi pentru Romania, politica de coeziune, fondurile structurale, politica agricolă comună vor continua să aibă finanţare consistentă. Pe de altă parte, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea un impact asupra viitorului Uniunii Europene, construcţiei Uniunii Europene sau a proiectului european şi aici, la fel, intenţionăm să venim cu propuneri care să ducă la o imbunătăţire a procesului decizional european pentru ca acesta să fie mai aproape de cetăţean, pentru ca cetăţenii, inclusiv cetăţenii romani să se regăsească mai bine şi mai mult in deciziile care se iau la nivel european, să reducem cat mai mult aceste falii care se pot crea atunci cand se iau decizii la nivel european intre estul şi vestul Uniunii Europene pentru a reduce birocraţia la nivel european şi pentru a da o viziune mai clară. Realizator: Există acum o imagine pe care, in fine şi analiştii şi politicienii o văd destul de pregnantă in privinţa modului in care se iau deciziile la Bruxelles. Din ce in ce mai mult este o decizie a statelor, o interdependenţă intre politicile statelor mari, să le spunem aşa din Uniunea Europeană, in care Romania nu poate să intervină prea mult. V-am şi ascultat şi aţi spus că vom vedea ce va decide Uniunea Europeană in relaţia cu Marea Britanie. Care este, de fapt, pentru Romania să spunem, parcursul pe care şi l-ar dori? De exemplu, aţi accepta sau ar accepta Guvernul Romaniei o negociere punctuală, separată cu Marea Britanie? S-ar putea să vină şi să facă inţelegeri...? Dacian Cioloş: Nu cred că are nimeni de caştigat dacă fiecare din cele 27 de state membre se apucă se negocieze separat cu Marea Britanie pentru că formal oricum numai la nivel european se pot lua decizii. Deci, este important să construim acest proces de negociere in mod transparent şi in mod comunitar. Sigur că există consultări intre statele membre pentru a defini modalităţile de negociere, dar apoi aceste negocieri trebuie conduse la nivel comunitar, dar cu siguranţă va trebui, in perioada următoare şi din punctul nostru de vedere, fără să modificăm tratatele europene, va trebui să venim cu nişte măsuri de imbunătăţire a procesului decizional la nivel european pentru a reduce birocraţia acestui proces decizional şi pentru ca in proces decizional diferitele categorii de cetăţeni europeni să se regăsească mai mult decat in momentul de faţă. Realizator: Să se intoarcă spre cetăţeanul european decizia. Şi aţi pomenit de cateva zile, v-am ascultat cand aţi vorbit despre Spaţiul Schengen. Am văzut, de altfel şi o altă declaraţie a ambasadorului nostru in Germania care spunea că există perspective foarte apropiate şi solide pentru a se renunţa la acele restricţii care se consideră in continuare că trebuie să le avem faţă de intrarea in Spaţiul Schengen, noi şi bulgarii. Aveţi sentimentul că ne apropiem de o decizie care va permite Romaniei să nu mai stea la uşă şi să aştepte să treacă frontiera? Dacian Cioloş: Sigur. De la inceputul mandatului meu, ca şi prim-ministru, toate intalnirile pe care le-am avut la nivel european sau cu şefi de guvern din Uniunea Europeană am abordat acest subiect intr-un mod foarte practic, l-am discutat cu Franţa, cu Germania, cu Olanda, lucrurile progresează, dar nu vreau să mai fac promisiuni. O să anunţăm la momentul la care decizia este pregătită. După cum am spus-o şi public, nu există niciun argument de ordin tehnic, decizia este una politică, este legată şi de contextul european şi internaţional actual. Am venit cu diverse argumente prin care să contracarăm rezistenţa care mai există din punct de vedere politic la unele guverne. Din punctul meu de vedere, lucrurile progresează. Gabriel Gherghescu: Suntem pe finalul emisiunii şi aş dori să inchei cu un element de curiozitate. Comuna Pericei, domnule prim-ministru, este locul dumneavoastră natal. Dacian Cioloş: Nu este chiar natal. Eu sunt născut in Zalău, dar am copilărit acolo. Gabriel Gherghescu: Da. Exact. Dacian Cioloş: Eu il consider locul meu de baştină, intr-adevăr. Gabriel Gherghescu: Bun şi voiam să le spun elementul de curiozitate telespectatorilor: este singura comună care a dat ţării doi prim-miniştri, numiţi in aceeaşi zi, pe 10 noiembrie, in urmă cu 87 de ani, cand a fost făcută numirea dumneavoastră, a fost numit Iuliu Maniu in funcţia de prim-ministru şi numirea a fost făcută, tot un element de curiozitate, de către un conducător de origine germană din Romania. Dacian Cioloş: Da. Nu mă compar cu Iuliu Maniu. Gabriel Gherghescu: Nu. Este elementul, vedeţi... Dacian Cioloş: Este o diferenţă foarte mare. Iuliu Maniu a fost un om cu greutate in istoria Romaniei, un om care a creat, a consolidat un partid care a contribuit la Unirea, la Marea Unire. Sigur că este o mandrie pentru mine să avem rădăcini comune, dar haideţi, nu, nu indrăznesc să mă compar cu Iuliu Maniu. Gabriel Gherghescu: Este numai o, dacă vreţi, o coincidenţă şi este un element de curiozitate. Contorizaţi statistica. Realizator: Nu veţi gandi niciodată ideea de a fi om politic? Nu vă veţi gandi la această idee? Dacian Cioloş: Nu, nu am spus asta acum. Realizator: Aveţi posibilitatea să ajungeţi intr-un astfel de loc, nu? Dacian Cioloş: Cand eşti prim-ministru, vrei nu vrei, faci politică, faci politica guvernamentală. Eu ce am spus, că deocamdată nu m-am gandit să mă inscriu intr-un partid sau nu pană la sfarşitul acestui an, să mă inscriu intr-un partid sau să-mi fac eu un partid. Asta am spus, dar evident şi am spus-o de mai multe ori, din punctul meu de vedere, progresul unei ţări tine de calitatea partidelor politice şi a modului in care se face politică de către partide. Pe de altă parte, cred că avem tot interesul să găsim o modalitate prin care să stabilim o conexiune cat mai consistentă intre partidele politice şi societate şi societatea civilă organizată, societatea in general, in aşa fel incat partidele politice să aibă deplină legitimitate, nu doar legislativă sau constituţională, ci şi practică in percepţia publică pentru a putea implementa reforme şi a duce lucrurile mai departe. Deci, din punctul ăsta de vedere, evident că pentru toţi cei care vor să contribuie la progresul ţării ăsteia, intr-un fel sau altul trebuie să facă politică. Eu ce am spus că nu fac o alegere legată de un partid sau altul in momentul de faţă. Imi fac treaba pană la capăt. Realizator: Vă mulţumim foarte mult, domnule prim-ministru. Din păcate, nu am avut timp să discutăm despre buget şi despre consecinţele pe termen lung ale investiţiilor şi a alocărilor bugetare. Să sperăm că veţi avea ocazia peste o lună să mai... Dacian Cioloş: Sigur. Apropo de investiţii, că m-aţi intrebat, investiţiile nu sunt blocate anul acesta, dimpotrivă. Pe primul semestru am avut investiţii cu 20% mai mari, investiţii publice, cu 20% mai mari decat in primul semestru al anului trecut. Deci şi aici lucrurile progresează. Realizator: Trebuie să ne oprim aici, dar să sperăm că veţi reveni in studiourile Televiziunii Romane. Vă mulţumim foarte mult. Gabi. Dacian Cioloş: Mulţumesc şi eu. Gabriel Gherghescu: Vă mulţumim. 2016-09-01 12:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-01-01-08-24big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, au mers în Italia, pentru a fi alături de comunitatea de români afectată de cutremurȘtiri din 30.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-i-ministrul-muncii-dragos-pislaru-se-afla-astazi-in-italia-pentru-a-fi-alaturi-de-comunitatea-de-romani-afectata-de-cutremurGalerie foto Premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș Pislaru, se află astăzi in Italia, pentru a fi alături de comunitatea de romani afectată de cutremur. Prim-ministrul și ministrul muncii se intalnesc cu cei patru cetățeni răniți și cu familiile de romani din tabăra de sinistrați din zona Amatrice. In cursul serii, premierul Cioloș și ministrul Pislaru vor participa la funeraliile de stat organizate in memoria victimelor cutremurului, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, și de premierul Matteo Renzi. Persoana de contact: Răzvan Galoș, responsabil presă, Ambasada Romaniei la Roma: 3402650518 2016-08-30 10:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4728.jpg Întâlnirea prim-ministrului Dacian Cioloș cu Jean-Yves Le Drian, ministrul francez al apărăriiȘtiri din 29.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-dacian-ciolo-cu-jean-yves-le-drian-ministrul-francez-al-aparariiGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut astăzi, 29 august, o intalnire cu ministrul francez al apărării, Jean-Yves Le Drian, la sediul Guvernului Romaniei. Inalții oficiali au apreciat calitatea și consistența dialogului și cooperării politico-militare intre Romania și Franța si au discutat despre materializarea deciziilor luate in cadrul Summit-ului NATO de la Varșovia privind intărirea flancului estic al Alianței și a securității la Marea Neagră. Totodată au fost abordate oportunități de dezvoltare suplimentară in eforturile internaționale comune pentru combaterea terorismului. Discuțiile au avut loc in cadrul unei vizite pe care oficialul francez o efectuează in Romania și au atins, de asemenea, puncte comune de interes care decurg din angajamentele pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre Romania și Republica Franceză, in spiritul noii Foi de Parcurs semnată in luna iunie a acestui an, la Paris. 2016-08-29 21:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12211.jpgGuvernul României și Reprezentanța Comisiei Europene în România, în dialog cu cetățeniiȘtiri din 29.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/dialog-cu-cetateniiTe interesează viitorul Uniunii Europene, sprijinul Uniunii Europene pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică? Sau oportunitățile oferite de Planul de investiții pentru Europa și de fondurile europene, in general? Vrei să afli care sunt provocarile post Brexit pentru Romania? Ne poți spune cum consideri că ar trebui să arate viitoarele politici europene? Guvernul Romaniei și Reprezentanța Comisiei Europene in Romania vă invită la dialogul cu cetățenii pe care prim-ministrul Romaniei, Dacian CIOLOȘ si vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate Jyrki KATAINEN , il vor avea in data de 1 septembrie 2016, intre orele 16:30 - 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151). Dialogul va fi urmat de o scurtă sesiune de declarații comune de presă, incepand cu orele 18.00. Pentru detalii suplimentare și confirmarea participării: http://ec.europa.eu/romania/dialog_cu_cetatenii_ro.htm Accesul la eveniment se va face pe baza legitimației de presă. 2016-08-29 20:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ev.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației RomâneȘtiri din 29.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-reuniunea-anuala-a-diplomatiei-romaneGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Reuniunea Anuală a Diplomației Romane [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte Ion Iliescu, Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte al Senatului Tăriceanu, Domnule președinte al Camerei Deputaților Iordache, Doamnelor și Domnilor, Excelențele Voastre, Este o bucurie și un privilegiu pentru mine să mă adresez dumneavoastră, in deschiderea acestei reuniuni tradiționale a diplomației romane. Ne intalnim, astăzi, intr-un context internațional mult diferit de cel din 2015. S-au produs transformări semnificative, multe dintre ele in vecinătatea Romaniei, sau la nivelul Uniunii Europene. Trăim deci intr-o nouă realitate, complexă şi preocupantă atat pentru noi cat şi pentru partenerii noştri externi. Această realitate ne impune definirea unor politici externe coerente, eficace şi de incredere. Pe de o parte, Romania trebuie să continue consolidarea profilului său internaţional şi să asigure securitatea statului, in sens extins. Pe de altă parte, Romania cunoaște o creştere şi un potenţial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult in centrul viziunii noastre diplomatice. Doamnelor şi domnilor, mă voi referi, in prima parte, la contextul european. Din nefericire, cuvantul criză a devenit o banalitate in jargonul politic şi diplomatic al Uniunii Europene in ultima vreme. Valul de migraţie ilegală, pornit in primăvara anului trecut, in vecinătatea noastră sudică, a atins apogeul de-a lungul aşa numitei rute balcanice. Pe rand, Italia, Grecia, urmate de o mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene au simţit in mod nemijlocit presiunea acestui val migrator. Răspunsul comunitar a fost deficitar. Fără a aloca responsabilităţi, adevărul este că nu am reuşit, la nivel colectiv, să găsim cele mai bune soluţii. Mai mult, in dezbaterile mult prea fierbinţi care au urmat, am pierdut ceva din coeziunea politică a procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. Aceste lucruri riscă să adancească sentimentul de descurajare in sanul societăţilor noastre, cetăţenilor, care aşteptau de la noi eficienţă prin unitate de acţiune. Iar asta a contribuit, după părerea mea, in mod substanţial şi la starea de spirit care a permis un rezultat ca cel al referendumului din Marea Britanie. Revenind la diplomaţia de criză, care ne-a acaparat timpul şi energia politică in acest ultim an, nu pot să nu reamintesc şi multiplele atacuri teroriste din Europa. La fel cum le am vii in memorie şi pe cele din Turcia sau din Orientul Mijlociu. Terorismul a devenit ameninţarea asimetrică cea mai serioasă a timpurilor noastre, care alături de migraţie nu poate fi combătută decat cu idei, soluţii şi acţiuni comune. Ne găsim mult prea des fără informaţia şi instrumentele de care avem nevoie pentru a avea politici pro-active. Ne-a fost necesar mai mult de un an de la primul atac terorist din Paris pentru a adopta o decizie privind passenger name and record la nivel european. Asta arată că chiar şi in situaţii de criză reacţiile noastre la nivel comunitar răman incă greoaie. Şi nu pot să nu reamintesc aici rolul esenţial pe care il are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date intre autorităţile noastre şi faptul că, de mai bine de cinci ani, Romaniei ii este negat accesul la Schengen pentru motive politice, care in acest moment mi se par total depăşite de realităţile cu care ne confruntăm cu toţii. Romania, guvernul pe care il conduc au reflectat serios la toate aceste realităţi. Fără niciun echivoc Romania mizează pe rezilienţa şi pe capacitatea de regenerare a proiectului european şi este decisă să-şi investească resursele diplomatice şi politice in acest sens. Atat in procesul de negocieri a ieşirii Marii Britanii din Uniunii Europene, cat şi in procesul de redefinire comunitară, Romania va porni de la premisa, care mie mi se pare fundamentală, şi anume angajarea societăţii, in sensul ei larg, mediul de afaceri, societate civilă, cetăţeni, in generarea de soluţii şi in reaşezarea instituţiilor Uniunii Europen. Viziunea noastră rămane ancorată in valorile şi principiile cheie care constituie temeiul Uniunii Europene. Dar de la ele şi de la cadrul constituţional a actualelor tratate, noi credem că se pot degaja reforme in funcţionarea şi in dinamica instituţiilor europene care să dea mai multă legitimitate deciziilor luate la nivel european şi mai multă coeziune politică intr-o Europă cu 28 şi pe viitor cu 27 de state membre. Pentru acest obiectiv, Romania are nevoie de parteneri. Ne-am exprimat deja deschiderea faţă de statele europene care au inceput procese de reflecţie internă. Am discutat bilateral la cel mai inalt nivel cu Germania, cu Franţa, cu Olanda şi recent cu Polonia. Vom continua astfel de contacte şi vom oferi in mod pragmatic propuneri şi idei, dar in acelaşi timp, noi vom pleda continuu pentru nevoia unui proces de reflecţie comun, coordonat, inclusiv, care să nu creeze sau să nu adancească falii intre diferitele blocuri comunitare. Pentru că responsabilitatea Romaniei, aşa cum o inţeleg eu, presupune nu doar responsabilitate pentru propria ţară, ci şi simultan pentru proiectul comun european şi, aş merge mai departe, responsabilitatea pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea regiunii in care ne aflăm. Intr-un atare context, angajamentul proeuropean rămane un element fundamental al activităţii noastre diplomatice. Aş spune chiar, dincolo de diplomaţie, să se traducă in politici interne corespunzătoare. Priorităţile agendei strategice a Romaniei in cadrul Uniunii Europene sunt bine identificate şi ele corespund şi cu priorităţi stabilite la nivel european sau exprimate, mai mult sau mai puţin clar la nivel european. Şi anume: creştere economică sustenabilă, crearea de noi locuri de muncă, competitivitate, consolidarea pieţei interne, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului, soluţionarea provocărilor de natură securitară la ganiţele Uniunii. Numai dacă Uniunea va fi in măsură să obţină rezultate concrete pe aceste linii vom putea recaştiga incredere in proiectul european. Aceste priorităţi se pliază coerent şi pe agenda naţională. Datorăm cetăţenilor noştri stabilitate, siguranţă, prosperitate, politici şi instituţii mai eficiente şi transparente, garanţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Realităţile specifice Romaniei au impus guvernului pe care il conduc o aplicare susţinută pe măsuri şi politici care să menţină echilibrul macroeconomic, in contextul unui an electoral, dar şi o schimbare profundă de mentalitate la nivelul societăţii, o nouă filozofie a raporturilor cu cetăţeanul, cu contribuabilul şi cu mediul de afaceri. Avem nevoie de o administraţie cat mai solidă, responsabilă, transparentă, eficientă şi adaptată nevoilor cetăţenilor. Acestea sunt liniile de forţă ale viziunii noastre de ţară. In ceea ce priveşte Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pe care Romania o va asigura in 2019, suntem in plin proces de pregătire internă pentru asumarea mandatului sub aspectul agendei şi tematicii pe care Romania o va propune in discuţiile comunitare, dar şi sub aspectele logistice, materiale şi a resurselor umane cu primise pentru o derulare adecvată a acestei responsabilităţi majore pe care Romania va trebui să o asume. Am stabilit un birou de coordonare al pregătirilor pentru preşedinţie la nivelul Cancelariei primului ministru, structură care asigură coordonarea demersurilor interne. Vom demara curand dialogul cu Finlanda şi cu Croaţia pentru discutarea temelor trioului de preşedinţii pe care il vom forma. Definirea conţinutului preşedinţiei noastre va fi un exerciţiu amplu in care să identificăm priorităţi, iar apoi să le susţinem pentru materializare. Vom veni in perioada următoare cu o iniţiativă concretă de creare a unei capacităţi suport de analiză şi modelare după modelele care există in multe state membre, o structură care să ne ajute să analizăm şi să procesăm date, informaţii, care apoi să sprijine proziţii şi puncte de vedere pe care Romania le va susţine la nivel european. Ştiţi că avem de gestionat politici complexe care presupun acest tip de analiză, pentru a putea veni apoi cu propuneri consolidate şi consistente. In ce priveşte relaţiile bilaterale cu ţările europene partenere in cadrul Uniunii Europene am acordat o mare atenţie indeosebi aprofundări cooperării cu parteneri strategici. Am inregistrat o dinamică favorabilă, o aprofundre şi o diversificare indeosebi a cooperării cu Germania, şi aici urmărim in continuare dezvoltarea cooperării cu landurile, şi cu Franţa prin semnarea noii Foi de parcurs a Parteneriatului Strategic. O evoluţie semnificativă s-a produs şi in relaţia cu Olanda, prin reluarea dialogului politic la nivel de premier, după o pauză de zece ani. Urmărim să menţinem relaţii stranse cu Italia şi Spania, ţări cu comunităţi romaneşti importante. In ce priveşte situaţia din Turcia, obiectivul nostru major este să avem o Turcie stabilă in cadrul NATO şi partener-cheie al Uniunii Europene, ancorat in valorile noastre comune. Este importantă menţinerea parcursului democratic al Turciei care rămane un actor indispensabil in eforturile de asigurare a stabilităţii regionale. Susţinem acordarea atenţiei cuvenite vecinătăţii estice in cadrul acţiunilor externe ale Uniunii Europene, cu accent pe susţinerea partenerilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană şi au demonstrat voinţă şi capacitate de a inregistra progrese şi reforme. Este importantă susţinerea, in continuare, a Parteneriatului Estic, ca instrument de acţiune strategică a Uniunii, in raport cu ţările partenere. Romania va continua să sprijine activ demersurile Uniunii Europene, in contextul eforturilor multilaterale de stabilizare a situaţiei din vecinătatea sudică, inclusiv a crizelor din Siria, Irak şi Liban, cu importanţă deosebită in planul soluţionării crizei migraţiei. Pornind de la lectura noastră a evoluțiilor, putem fi și mai curajoși, in proiectarea, impreună cu partenerii noștri, a unor linii de acțiune. In ce privește Romania, in cadrul NATO, interesul nostru este intărirea rolului Alianței, pe planul apărării colective, o atenție concentrată pe flancul est și de sud-est, și implicit in zona Mării Negre. Intărirea capacității de descurajare și apărare a tuturor statelor aliate, prin măsuri solide de asigurare, consolidarea rolului NATO, in proiectarea stabilității și promovarea unei abordări strategice și coerente pentru consolidarea capacității de apărare și securitate ale partenerilor estici și sudici. Intenționăm să revitalizăm industria de apărare și să reușim să producem echipamente și componente de inaltă tehnologie, la standarde NATO, in mai multe domenii, precum aviația sau comunicațiile. De asemenea, avem in plan să modernizăm infrastructura critică şi capacitatea de rezistenţă la ameninţări. Dorim continuarea şi aprofundrea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon esenţial al politicii externe şi de securitate naţională. Alături de punerea in valoare a nivelului ridicat al dialogului politic bilateral, al coordonării şi cooperării romano-americane in domeniul politico-militar, prin consolidarea prezenţei SUA in Romania, este necesară şi dezvoltarea celorlalte domenii de cooperare. Și mă gandesc aici la zona economică, investiţională, la cercetare, inovare şi la educaţie. Este motivul pentru care vizita pe care am efectuat-o in SUA, in mai, a inclus o componentă economică puternică. Au avut loc intrevederi cu reprezentanţi ai Administraţiei in domeniile: agricultură, comerţ, energie, intalniri cu unele companii cu investiţii sau cu interes de a investi in Romania. Vom continua stimularea implicării partenerilor americani in acţiunile autorităţilor romane, vizand creşterea atractivităţii mediului de afaceri in Romania, pentru a putea valorifica potenţialul economic al parteneriatului, căruia trebuie să-i dăm o nouă dimensiune şi o nouă consistenţă in anii care vin. Continuăm activ eforturile de promovare şi susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova, avand aici o abordare pragmatică. In prima parte a anului am acţionat pentru a susţine stabilizarea situaţiei politice şi recaştigarea increderii partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova. Săptămana trecută am efectuat transferul primei tranşe de 60 de milioane de euro din imprumutul de 150 de milioane de euro, pe care Romania l-a angajat vizavi de Republica Moldova. Nu am vrut să acoperim doar nişte nevoi imediate, ci a fost important să folosim această tranşă de finanţare ca parghie pentru deblocarea ajutorului financiar şi ai celorlalţi parteneri ai Republicii Moldova, mă gandesc aici in primul rand la FMI şi la Comisia Europeană. Romania este acum şi un garant de credibilitate al Republicii Moldova, prin modul prin care a abordat această relaţie pragmatică, cu Republica Moldova, in acest an. Avem premisele pentru asocierea altor finanţatori externi. S-au inregistrat progrese pe linia foii de parcurs asumate de guvernul de la Chişinău faţă de Uniunea Europeană, s-a realizat un staff-level agreement cu FMI, Comisia Europeană pregăteşte deblocarea asistenţei financiare şi poate propune asistenţă macrofinanciară, dacă Republica Moldova realizează acţiunile convenite cu Fondul Monetar. Acţiunea noastră guvernamentală rămane una fermă şi consistentă in susţinerea, pe planuri cat mai concrete ale reformelor din Republica Moldova, şi nu mă rerer aici doar la cooperarea la nivel guvernamental, ci şi la cooperarea cu autorităţile publice locale pe care vrem să o stimulăm in perioada următoare, inclusiv prin instrumente financiare de susţinere, dar şi prin stimularea programului de infrăţiri cu autorităţi publice locale din Romania. In ceea ce priveşte zona de răsărit şi cooperarea regională, la nivel regional obiectivul urmărit in primul rand este continuarea dezvoltarea cadrului bilateral cu partenerii estici, in special cu statele care au semnat acorduri de asociere şi de liber schimb aprofundat cu Uniunea Europeană, dar şi cu statele din Caucaz şi Asia Centrală, in raport cu care avem interese strategice precum cele legate de securitatea energetică. Romania are deja o tradiţie de prestigiu, ca susţinător activ al proceselor de cooperare regională, cu exemple de implicare vizibilă şi de succes precum cooperarea regională cu Balcanii de Vest, sinergia Mării Negre, Strategia Uniunii Europene pentru Dunăre şi alte astfel de cooperări regionale. Trebuie să acordăm o atenţie aprofundată extinderii şi transferării acestei experienţe in aria răsăriteană, inclusiv in contextul creat de politica europeană de vecinătate, printre altele de componenta multilaterală din Parteneriatul Estic, prin revigorarea unui spirit de iniţiativă şi a interesului european in cooperarea regională in zonă. Din punctul nostru de vedere este important să menţinem pe agenda europeană de interes ceea ce se intamplă in zona estică a Uniunii Europene şi in cooperarea cu Parteneriatul Estic. In ce priveşte Orientul Mijlociu, Romania acordă, in continuare, o importanţă specială regiunii Orientului Mijlociu. Avem in vedere, atat consolidarea relaţiilor cu parteneri tradiţionali, precum Israel, cat şi creşterea schimburilor economice şi comerciale cu alţi parteneri din regiune, cu care avem o bună experienţă de cooperare şi un potenţial important de valorificat, inclusiv cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului şi mă gandesc aici mai ales la dimensiunea economică pe care trebuie să o accentuăm in cooperarea cu statele din această zonă. Asia-Pacific reprezintă o zonă tradiţională de cooperare şi din ce in ce mai mult un motor al dezvoltării şi creşterii economice globale. Cred că este necesară aici recalibrarea demersurilor pentru revigorarea relaţiilor bilaterale cu statele asiatice. Ne concentrăm pe dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor cu Republica Populară Chineză, in spiritul celor convenite in dialogul politic la nivel inalt şi in cadrul de stimulare a relaţiilor de cooperare economică şi investiţională din formatul 16+1, dar şi de consolidarea parteneriatelor incheiate cu Japonia, cu Republica Coreea şi cu India şi pe relansarea relaţiilor cu ţările din Asia de Sud şi de Sud-Est, relansare a cooperării in care cred că Romania, in anii următori, trebuie să investească mult. In acest context, in luna iulie, am efectuat o vizită oficială in Vietnam şi am participat la summitul Asia-Uniunea Europeană din Mongolia. Vietnam şi Mongolia sunt ţări cu o evoluţie economică foarte dinamică şi care au fost partener pentru care Romania a reprezentat un furnizor de vectori de dezvoltare, in urmă cu mai mult de două decenii. Am prezentat argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de interconectare dintre Europa şi Asia, fie că este vorba de infrastructură de transport de mărfuri, de energie, despre comunicaţii sau relaţii interumane şi culturale şi am evidenţiat avantajele conferinte de poziţia geografică a Romaniei şi legătura prin fluviul Dunărea cu restul Europei. Aici aş vrea să subliniez importanţa de a valorifica avantajul existenţei, in unele din aceste ţări, a unor comunităţi de foşti studenţi in Romania, care pot fi utilziate ca şi varf de lance pentru relansarea relaţiilor de cooperare cu ţările respective. Cred că aici avem un avantaj pe care multe ţări, inclusiv din Europa, nu il au şi pe care nu il valorificăm suficient. Există incă, in multe din aceste ţări, o dinamică şi o emulaţie semnificativă in randul acestor comunităţi de cetăţeni ai ţărilor respective, care au studiat in Romania, mulţi dintre ei care vorbesc incă limba romană şi care pot să stabilească punţi de legătură pentru relansarea, intr-un mod foarte pragmatic şi in condiţiile actuale, a relaţiilor cu aceste ţări, inclusiv a relaţiilor economice, sociale, culturale. Una din priorităţile guvernului pe care il conduc este să avansăm construcţia instituţională a diplomaţiei economice şi identificarea unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii, intr-un plan global mai larg. In acest sens, am luat mai multe măsuri in acest an, cum sunt crearea unei noi structuri in cadrul Ministerului Economiei, pentru a răspunde cerinţelor prezente ale politicilor economice ale Romaniei. In acest sens s-a redinamizat o direcţie de investiţii străine, Invest Romania şi o Direcţie de Afaceri Europene. Ne gandim la regandirea reţelei externe a Ministerului Economiei, la strategii de export şi investiţii, care să reflecte capacităţile actuale ale Romaniei, potenţialul şi interesul actual al Romaniei, in plan economic. Acest proces va trebui continuat şi necesită o colaborare stransă, atat in afara ţării, intre diferiţi actori implicaţi, inclusiv Corpul de Ambasadori, sprijinul direct al dumneavoastră, membri ai reţelei comerciale care, cum spuneam, va trebui redinamizată şi mai bine profesionalizată, ataşaţi agricoli, un nou corp de ataşaţi, pe care suntem intr-o fază finală de a-l pune in practică, cat şi intre reprezentanţi externi şi entităţi coordonate din ţară şi aici sigur este vorba, in primul rand, de cooperarea cu mediul economic, cu Camera de Comerţ şi Industrie din Romania şi cu alte asociaţii cu caracter economic ale intreprinzătorilor. Trebuie să manifestăm şi o mai mare deschidere faţă de dialogul cu comunitatea de afaceri, cu parteneri sociali, să sprijinim şi să stimulăm un mediu antreprenorial romanesc cat mai dinamic, inclusiv in exterior. Promovăm activ demersurile interinstituţionale in direcţia diversificării portofoliului comercial, economic al Romaniei pe terţe pieţe relevante, in special in Asia, America Latină şi Africa, unde in ultima perioadă am fost mai puţin prezenţi şi unde potenţialul de tradiţie al relaţiilor economice sunt incă insuficient valorificate. Ne propunem revigorarea diplomaţiei economice prin promovarea produselor şi serviciilor naţionale şi atragerea de noi investiţii in Romania. Aderarea la OCDE este o prioritate a politicii externe, acţiuni susţinute inclusiv prin vizita pe care am efectuat-o la sediul organizaţiei, la Paris, in iunie acest an, de natură a spori vizibilitatea demersurilor noastre. Obiectivul de etapă al Romaniei este crearea condiţiilor pentru obţinerea invitaţiei politice de aderare cu ocazia următorului val de extindere. Şi in continuarea acestui subiect, dincolo de diplomaţia economică pe care trebuie să o consolidăm, cred că putem fi mai prezenţi in politica de cooperare şi dezvoltare. In acest sens am promovat un proiect de lege anul acesta care să dea Ministerului de Externe şi celorlalte ministere care pot fi implicate instrumentul legal şi instituţional necesar pentru ca Romania să-şi creeze şi să-şi consolideze un adevărat instrument pentru a putea implementa proiecte de cooperare şi de dezvoltare cu ţări care reclamă prezenţa Romaniei sau cu regiuni care reclamă prezenţa Romaniei acolo. Alegerile parlamentare din acest an vor marca pentru prima oară posibilitatea ca cetăţenii romani să voteze şi altfel decat erau obişnuiţi, mă refer aici la cetăţenii romani care trăiesc in străinătate. S-a introdus votul prin corespondenţă şi sperăm că un număr cat mai mare dintre ei să aleagă această modalitate de vot, dar pentru a ne asigura că niciunui roman nu i se va nega dreptul de vot, vom adopta in această săptămană o ordonanţă de urgenţă care va permite, intr-un anumit cadru bine definit şi suplimentarea secţiilor de vot pentru romanii din diasporă, acolo unde dimensiunea comunitaţilor face ca misiunile diplomatice să nu fie suficiente ca secţii de vot, pentru a putea asigura condiţii decente tuturor celor care doresc şi au dreptul să-şi exprime constituţional dreptul de vot. Referitor la diasporă, relaţia cu romanii din afara graniţelor, asigurarea unor servicii decente şi responsabile a acestora, trebuie să fie in centrul preocupărilor diplomaţiei noastre. Vom lansa cat de curand o nouă viziune pentru relaţia Romaniei cu diaspora sa şi mă bazez aici pe dumneavoastră, diplomaţii Romaniei, pentru implementarea ei. Sunt convins că misiunile diplomatice responsabile de organizarea secţiilor de votare pentru cetăţenii romani din străinătate cu drept de vot, vor depune şi in acest an eforturile necesare pentru a pregăti in cel mai bun mod cu putinţă organizarea secţiilor de votare şi pentru a oferi astfel posibilitatea cetăţenilor romani de a-şi exercita dreptul fundamental la vot. In concluzie, orientările fundamentale ale politicilor externe romaneşti trebuie să valorifice apartenenţa Romaniei la Uniunea Europeană şi la NATO şi Parteneriatul Strategic cu SUA. In acelaşi timp, avem in vedere punerea in evidenţă a poziţiei strategice a Romaniei şi a relevanţei abordărilor sale externe. Este necesară corelarea politicii externe in materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare, in contextul noii strategii naţionale de apărare, a implementării recent adoptatei Strategii Globale de Politică Externă şi de securitate a Uniunii Europene şi a urmăririi materializării deciziilor summitului NATO de la Varşovia. Romania va promova in mod consecvent acţiuni care să-i intărească profilul in familia europeană şi euro-atlantică şi va continua şi rafina parteneriatele strategice sau speciale de cooperare pe care le are cu diferite state, in primul rand, pe cel cu SUA şi cu parteneri europeni. Sunt foarte multe domenii de politică externă in care Romania are ocazia să-şi prezinte viziunea, ideile şi iniţiativa in perioada care urmează. Fără ajutorul dumneavoastră, al misiunilor Romaniei in străinătate, nu vom putea progresa foarte mult. Avem nevoie de ideile, puterea de muncă şi implicarea dumneavoastră in atingerea acestor obiective. Vă invit, deci, să participaţi activ la aceste dezbateri, incepand chiar de la lucrările acestei Reuniuni Anuale a Diplomației Romane. Vă mulţumesc mult, vă doresc mult succes in activitate şi in implementarea obiectivelor pe care le-am stabilit. 2016-08-29 13:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_2233.jpg