RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROPremierul Sorin Grindeanu: Trebuie să ne creștem copiii într-un mediu sigur și lipsit de violențăȘtiri din 01.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-trebuie-sa-ne-cre-tem-copiii-intr-un-mediu-sigur-i-lipsit-de-violentaPremierul Sorin Grindeanu reafirmă angajamentul Romaniei de a lupta impotriva violenței asupra copilului prin asumarea rolului de țară campioană in cadrul - Parteneriatului Global Opriți Violența Impotriva Copiilor- . Totodată, Prim-ministrul iși exprimă susținerea pentru campania de informare și de conștientizare impotriva violenței, exploatării și abuzului impotriva copiilor in societate derulată in parteneriat cu UNICEF in Romania. - Este responsabilitatea noastră să luăm atitudine impotriva violenței, exploatării și abuzului, indiferent de forma pe care acestea le imbracă. Trebuie să ne creștem copiii intr-un mediu sigur și lipsit de violență, asigurandu-le trecerea către o maturitate normală, fără povara unor traume ale copilăriei, consideră premierul Sorin Grindeanu. Evenimentul de lansare in Romania a - Parteneriatului Global Opriți Violența Impotriva Copiilor și a campaniei - Nu e normal să fie normal, violența impotriva copiilor este inacceptabilă va avea loc maine, la Palatul Victoria, Sala Transilvania, incepand cu ora 9.30. Accesul jurnaliștilor interesați se va face incepand cu ora 8.30, pe la intrarea D a Palatul Victoria, dinspre Iancu de Hunedoara. 2017-03-01 12:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-01-12-52-04big_sigla_guv_coroana_albastru.pngÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu premierul Republicii Malta, Joseph MuscatȘtiri din 01.03.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-premierul-republicii-malta-joseph-muscat Galerie foto Prim-Ministrul Romaniei, Sorin Mihai Grindeanu, a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu premierul Republicii Malta, Joseph Muscat. Vizita oficialului maltez in Romania este parte a turneului intreprins in statele membre ale Uniunii Europene, in contextul in care Malta deține Președinția Consiliului UE in acest semestru. La intrevedere au mai participat, din partea Romaniei, Teodor Meleșcanu, ministru al Afacerilor Externe, Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, Cristian Bădescu, secretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Marius Nica, consilier de stat in cadrul Guvernului Romaniei. Din partea Republicii Malta au participat Louis Grech, viceprim-ministru și ministru al afacerilor europene, George Vella, ministru al afacerilor externe, Ian Borg, secretar parlamentar pentru președinția UE 2017 și fonduri europene și Marlene Bonnici, reprezentant permanent la UE. Principalul subiect abordat in cadrul discuțiilor a vizat agenda de priorități a Președinției malteze a Consiliului UE, cu accent pe dezbaterile referitoare la viitorul Europei, gestionarea migrației, importanța consolidării Pieței Unice, politica de vecinătate, procesul de extindere, precum şi pregătirea negocierilor privind Brexit. Premierul Sorin Mihai Grindeanu a reiterat susținerea Romaniei pentru prioritățile Președinției malteze și a reconfirmat angajamentul autorităților de la București pentru consolidarea și redinamizarea construcției europene, in special in perspectiva Summit-ului de la Roma din 25 martie a.c. In privința Brexit, partea romană a reafirmat angajamentul ferm al Romaniei pentru promovarea unei abordări constructive in negocieri și a subliniat necesitatea unei poziții unitare la nivel UE in baza principiilor convenite cu privire la prezervarea integrităţii pieței interne și menținerea drepturilor cetățenilor europeni in Marea Britanie. In acest context, cei doi oficiali au apreciat că negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE nu trebuie să afecteze procesul de reflecție privind viitorul proiectului european și nici să deturneze UE de la realizarea obiectivelor și priorităților sale politice. In ceea ce privește dezbaterea referitoare la viitorul Uniunii, a fost subliniat interesul comun pentru implicarea activă in susținerea unei Uniuni consolidate, bazată pe coeziune, solidaritate și in spiritul valorilor fundamentale. Partea romană a menționat necesitatea unei abordări inclusive, in format de dialog deschis participării tuturor statelor membre. Referitor la subiectul migrației, premierul roman a reiterat susținerea pentru un răspuns comun al UE, subliniind solidaritatea de care Romania a dat dovadă și contribuția substanțială la eforturile UE de gestionare a migrației. Cu privire la politica de vecinătate, a arătat importanța acordării unei atenții particulare asupra vecinătății estice și a eforturilor de consolidare a rezilienței partenerilor estici, in paralel cu demersurile vizand vecinătatea sudică a Uniunii. Ambele părți au evidențiat stadiul și evoluția foarte bună a relațiilor bilaterale și au manifestat un interes deosebit pentru continuarea aprofundării dialogului politic, atat in plan bilateral, cat și la nivel european. In cadrul intrevederii, reprezentanții celor două țări au discutat și despre procesul de pregătire a preluării Președinției Consiliului UE, avand in vedere faptul că Romania va prelua Președinția in primul semestru al anului 2019. Partea romană a subliniat că Președinția Consiliului UE reprezintă o provocare pentru Romania, care iși propune o colaborare cat mai bună cu statele membre pentru a ilustra proiectul european in modul cel mai adecvat. Guvernul roman este determinat să sprijine Uniunea Europeană in demersurile sale de a crește securitatea și prosperitatea in regiunile europene. De asemenea, un alt subiect discutat a vizat imbunătățirea absorbției fondurilor europene de către Romania. - Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene este o prioritate a programului nostru de guvernare, ca instrument esențial de susținere a creșterii economice, a afirmat premierul roman. 2017-03-01 12:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-03-01-12-37-21big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngPremierul Grindeanu: Ne preocupă îmbunătățirea managementului companiilor cu capital de statȘtiri din 28.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-grindeanu-ne-preocupa-imbunatatirea-managementului-companiilor-cu-capital-de-statGalerie foto Prim-ministrul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intalnire cu o delegație a Fondului Proprietatea, condusă de Grzegorz Konieczny, CEO al FTIML Bucureşti (Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti) și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. In cadrul intrevederii, reprezentanții Fondului Proprietatea au făcut o trecere in revistă a progreselor inregistrate in implementarea standardelor de guvernanţă corporativă la companiile listate la bursă şi au salutat eforturile autorităților romane in scopul imbunătățirii managementului corporativ in companiile cu capital de stat. Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că este preocupat de imbunătățirea managementului companiilor cu capital de stat, atat din perspectiva valorificării cat mai eficiente a resurselor publice, cat și din cea a contribuției pe care eficientizarea guvernanței corporative o va avea asupra economiei Romaniei. - Increderea investitorilor este un bun indicator pentru sănătatea economiei, iar aplicarea unor principii clare de guvernanţă corporativă in companiile de stat va fi un element esențial pentru sporirea increderii reprezentanților mediului de afaceri, a declarat şeful Executivului. La intalnire a mai participat consilierul de stat Marius Nica. 2017-02-28 13:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_0438.jpgDiscursul premierului Sorin Grindeanu la prezentarea Raportului privind activitatea desfășurată de Ministerul Apărării Naționale în anul 2016Știri din 28.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-sorin-grindeanu-la-prezentarea-raportului-privind-activitatea-desfa-urata-de-ministerul-apararii-nationale-in-anul-2016Galerie foto [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Domnule preşedinte al Romaniei, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor generali şi amirali, doamnelor şi domnilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, personal civil, distinşi invitaţi, Sunt deosebit de onorat să particip la bilanţul instituţiei dumneavoastră, o instituţie care validează un standard de excelenţă in societate şi care işi indeplineşte in mod exemplar, cu dedicare şi profesionalism, misiunile, intr-un mediu de securitate complex. Situaţia strategică a regiunii noastre este astăzi şi mai importantă in contextul evoluţiilor din regiunea extinsă a Mării Negre. Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani. Pe de o parte, anexarea Crimeii a reprezentat acum trei ani o incălcare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră la adresa securităţii euroatlantice. Pe de altă parte, regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord este caracterizată de o intensificare a instabilităţii şi a terorismului. Statul Islamic a devenit o ameninţare pentru intreaga regiune şi a demonstrat, din pacate, potenţialul de a afecta inclusiv state europene. In acest mediu de securitate tensionat, in care intalnim o combinaţie ingrijorătoare de riscuri şi ameninţări tot mai complexe, apărarea contează şi devine din ce in ce mai importantă in ecuaţia de securitate naţională. Un pilon important al construcţiei priorităţilor la nivelul apărării se regăseşte in Programul de guvernare 2017-2020, care identifică drept direcţii fundamentale ale apărării participarea la apărarea colectivă a aliaţilor din cadrul NATO şi UE, participarea la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, consolidarea capacităţii naţionale de apărare, respectiv consolidarea parteneriatelor strategice, in special cel cu Statele Unite. Aş dori să reafirm angajamentul ferm al Guvernului pentru realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării şi consolidării Forţelor Armate Romane. Susţinem cu seriozitate obiectivele care vizează consolidarea capacităţii de apărare naţională, transformarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a Forţelor Armate Romane, dezvoltarea capacităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride, intensificarea dimensiunii de securitate a parteneriatelor strategice, repsectiv a parteneriatului strategic cu SUA, prin consolidarea cooperării in domeniul militar, inclusiv pe teritoriul naţional şi in regiunea Mării Negre, creşterea interoperabilităţii cu forţele aliate şi partenere din cadrul NATO şi intensificarea participării la misiunile şi operaţiile din zonele de interes strategic pentru Romania. Am inţeles de la bun inceput că seriozitatea şi credibilitatea noastră trebuie să fie fundamentată pe resurse adecvate. Actualul guvern a făcut din apărare un domeniu prioritar al bugetului de stat pentru anul 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 6 din 2017, legea bugetului de stat pe anul acesta. Bugetul apărării prevede, conform angajamentului asumat, alocarea 2% din PIB şi, potrivit Programului de guvernare, se are in vedere menţinerea nivelului de alocare in perioada 2018-2020. Sunt astfel incredinţat că acest buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Romane. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat recent Romania pentru această realizare majoră. Aş dori să subliniez aici că la nivelul programelor de inzestrare pe care le aveţi in vedere este necesară identificarea şi implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării şi implicării operatorilor economici din industria de apărare in realizarea produselor militare. Distinsă audienţă, coerenţa şi credibilitatea sunt două cuvinte cheie, cu o semnificaţie aparte, de care Armata romană dă dovadă in mod constant. Este foarte important ca eforturile dvs să fie indreptate spre promovarea intereselor strategice naţionale la nivelul NATO şi UE, precum şi in direcţia asigurării stabilităţii regionale in vecinătatea estică, precum şi implementarea Strategiei globale a UE in domeniul securităţii şi apărării. NATO traversează un proces de adaptare strategică in care apărarea colectivă redevine preeminentă, ca sarcină fundamentală a Alianţei. De la summitul din Ţara Galilor şi cel de la Varşovia, asistăm la cea mai importantă consolidare a apărării colective de la căderea Cortinei de Fier. A fost, prin urmare, necesar să reevaluăm priorităţile pe flancul estic al Alianţei, reconfigurand forţele proprii, extinzand instruirea militarilor şi planificand mai bine şi mai adaptat achiziţiile şi inzestrarea. Suntem astfel un aliat serios in NATO. Trebuie să urmăriţi in continuare implementarea eficientă a deciziilor adoptate la summitul de la Varşovia, in perspectiva intalnirii şefilor de state şi de guverne aliate de la sfarşitul lunii mai, prin avansarea deciziilor referitoare la prezenţa aliată avansată adaptată in zona noastră. Noile provocări in materie de securitate şi apărare la adresa UE - criza ucraineană, criza migraţiei, amplificarea fenomenului terorist, Brexitul - au declanşat o accentuare a dezbaterilor privind dezvoltarea politicii de securitate şi apărare comune. In prezent, la nivelul Uniunii Europene, asistăm la un proces de consolidare a politicii de securitate. In acest context, contribuţia fiecărui stat membru la dezvoltarea misiunii de securitate şi apărare a UE este esenţială. Distinsă audienţă, aş dori ca astăzi să cinstim militarii noştri care-şi servesc neclintit, cu dedicaţie şi patriotism, ţara. Le suntem recunoscători pentru profesionalismul dovedit şi modul exemplar in care işi fac datoria in interiorul ţării sau in teatrele externe de operaţii, din Afganistan, Balcani şi Africa. Sunteţi un pilon de stabilitate, prin increderea publică ridicată de care se bucură armata in societatea noastră. Forţele noastre armate, prin indeplinirea cu succes a angajamentelor in cadrul organismelor din care Romania face parte, prin asumarea de responsabilităţi de protecţie şi apărare a spaţiului naţional şi prin participarea la iniţiative regionale de asigurare a unui climat de stabilitate la Marea Neagră, prin toate acestea, am convingerea, contribuie la reasigurarea cetăţenilor noştri că pot avea incredere deplină in armată. Aceste realizări se datorează, in primul rand, resursei umane extraordinare pe care o are instituţia militară. De aceea, cred cu fermitate că creşterea calităţii vieţii şi a perfecţionării condiţiilor de salarizare a personalului in condiţii de echitate profesională trebuie să se regăsească in priorităţile acestui an. In final, permiteţi-mi să mulţumesc intregului personal al Ministerului Apărării Naţionale, militar şi civil, pentru abnegaţie, eforturi şi sacrificii! Avem in faţă un an dificil şi din perspectiva evoluţiilor uneori impredictibile, dar şi a angajamentelor deja asumate şi pe care trebuie să le onorăm. Cu cat incertitudinile mediului internaţional cresc, cu atat Armata Romaniei trebuie să fie mai uşor adaptabilă. De aceea, evoluţia instituţiei dumneavoastră trebuie să continue. Vă doresc succes şi vă asigur de sprijinul necondiţionat al Guvernului! Mulţumesc! 2017-02-28 13:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-28-02-58-22big_coperta.jpgPremierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu o delegație a consorțiului format din ExxonMobil şi OMV PetromȘtiri din 27.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-s-a-intalnit-cu-o-delegatie-a-consortiului-format-din-exxonmobil-si-omv-petromGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu s-a intalnit astăzi, la Palatul Victoria, cu o delegație a consorțiului format din ExxonMobil şi OMV Petrom, condusă de vicepreşedintele ExxonMobil Development Company, David Cochrane, respectiv de CEO al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. In cadrul intrevederii, reprezentanții celor două companii au prezentat proiectul de explorare a resurselor de gaze naturale la mare adancime, in perspectiva deciziei finale de investiție. Șeful Executivului a arătat deschiderea şi susţinerea Guvernului pentru valorificarea resurselor energetice in condiții sustenabile și competitive, avand in vedere, totodată, angajamentele Guvernului privind garantarea siguranței energetice. - Investitorii au in echipa guvernamentală un partener serios, care işi ințelege responsabilitățile: asigurarea stabilității și predictibilității legislative şi a unei fiscalități echitabile, atat pentru mediul economic, cat şi pentru bugetul de stat- , a afirmat premierul Sorin Grindeanu. In acest context, prim-ministrul a propus formarea unei echipe interministeriale care să asigure suportul tehnic necesar pentru sprijinirea noilor proiecte energetice cu potențial de dezvoltare in partea romanească a Mării Negre. La randul său, ministrul Economiei, Mihai Tudose, a arătat că proiecte de amploarea celui prezentat de ExxonMobil şi OMV Petrom pot contribui la transformarea Romaniei intr-un hub industrial regional pentru proiecte off shore. De asemenea, reprezentanții Guvernului şi ai celor două companii au mai discutat despre oportunitățile din domeniul energetic, pe termen scurt, mediu şi lung, in contextul provocărilor la nivel global. Din partea Guvernului, au mai participat secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice, Ionuț Mişa, consilierul de stat Marius Nica şi președintele Consiliului de Administrației al Transgaz, Ion Sterian. 2017-02-27 14:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_0223.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la preluarea mandatului de către noul ministru al Economiei, Mihai Tudose Știri din 23.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-preluarea-mandatului-de-catre-noul-ministru-al-economiei-mihai-tudoseDeclarații ale premierului Sorin Grindeanu şi ale miniştrilor economiei şi IMM-urilor, Mihai Tudose şi Alexandru Petrescu [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Felicit pe dl ministru Tudose şi, de asemenea, pe dl ministru Petrescu. Sunt două domenii extrem de importante pentru Romania, şi Economia şi Ministerul pentru IMM-uri. Sunt lucruri pe care le-am făcut deja din programul de guvernare atat la Ministerul Economiei, cat şi la IMM-uri. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Eu am incredere in cei doi colegi ai mei. Sunt convins că ceea ce inseamnă priorități ale celor două ministere vor fi puse in practică intr-un ritm alert. Sunt ministere care sunt adiacente, dacă vreți, ca şi profil. Imi doresc pentru Ministerul Economiei să incepeți, dle ministru, cu revitalizarea industriei de Apărare. Avem in proiectul de buget, in buget de fapt, că deja e aprobat, aşa cum știți, 2% din PIB pentru Apărare. Mi-aş dori ca marea parte a acestei sume să fie cheltuită in Romania, astfel incat să putem să ajutăm industria naţională de apărare. Asta ca să amintesc doar unul din domeniile pe care dvs le coordonați, iar la dvs, dle Petrescu, de fapt aţi şi făcut lucrul ăsta pană acum, dar aşa pe termen scurt, dincolo de start-up şi toate măsurile pe care le-aţi adoptat deja, mă interesează să faceți rapid proiectul pentru legea prevenției. Sunteți cei care coordonați acest grup interministerial. E nevoie, s-a inceput, vreau să lucrați ca şi prioritate pe Legea prevenției şi, sigur, pe toate măsurile pe care le avem in programul de guvernare, da? Alexandru Petrescu: Aşa este, da! Sorin Grindeanu: Dle ministru. Mihai Tudose: Dle prim-ministru, ca să răspund la ceea ce aţi spus, săptămana viitoare deja am stabilit o intalnire cu ministrul apărării pentru a ne pune de acord cu necesitățile Armatei Romane şi capacitatea de producţie a industriei romanești de apărare. De asemenea, in cel mai scurt timp vom prezenta o analiză a situaţiei şi un plan de măsuri pentru a transforma sau pe baza celor doi giganți ai economiei romanești, Transgaz şi Transelectrica, să incercăm să transformăm Romania intr-un hub energetic pe Balcani, căci e păcat să nu folosim resursa pe care o avem. Vom acționa conform programului de guvernare in tot ceea ce inseamnă parte de minerit neenergetic pentru valorificarea superioară a minereurilor din Romania, să nu mai exportăm minereu de cupru, ci să incercăm să producem plăci de cupru, deci produs finit. E valabil şi in alte domenii, in alte zone de minereuri, ajungand pană la resursa naturală - apa, care este foarte importantă. Avem cea mai bogata resursă de apă minerală din Europa şi nu ştim să o folosim cum trebuie. Aşa cum am mai spus, impreună cu IMM-urile, o să acţionăm pe zona de competitivitate, fiindcă aici, intr-adevăr, avem o problemă, dacă vrem să cucerim piețele externe. Şi, tot printre priorități, cu toate că nu poate să existe o ierarhizare intre ele, se vor intampla simultan, intră toate problemele pe care le avem cu inchiderea de mine, haldele de steril, unde ne așteaptă zile grele din punct de vedere şi european, dacă vreți, avand o mulțime de presiuni pentru a le inchide. Să nu uităm de Oltchim şi alte situaţii asemănătoare unde lucrurile trebuie finalizate cu succes şi din punct de vedere al impactului economic, cat şi din punct de vedere social, pentru că sunt mii de oameni care au locuri de muncă acolo. Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Alexandru Petrescu: Vă mulţumesc, dle prim-ministru. După cum probabil știți, eu provin din sectorul de business, cunosc bine mediul de afaceri populat in proporție de 99% de IMM-uri, sunt probleme stringente şi aş puncta doar accesul dificil la finanțare, o insuficientă dezvoltare a culturii exportului de către firme romanești, punandu-le intr-o poziție de penetrare dificilă a piețelor externe. Evident că avem programul start up nation, 10.000 de firme, 20.000 de locuri de muncă pe an. Este deosebit de important şi din perspectiva trendului negativ inființări vs radieri. Este un program central capitolului IMM-uri program de guvernare şi, aşa cum v-am obișnuit şi in portofoliul trecut, imi voi focusa in mod special atenția pe materializarea acestui program. Este, de asemenea, foarte importantă consolidarea diplomației economice. Toată rețeaua de atașați comerciali voi căuta să eficientizez şi să optimizez activitatea reprezentanților noștri in ambasadele străine, in ambasadele romanești din străinătate şi desigur, după cum foarte bine aţi menționat, adoptarea cat mai repede intr-un mod cat mai transparent şi obiectiv a legii prevenției şi crearea, impreună cu mediul de afaceri, a unui cadru legislativ fiscal care să nu fie advers mediului de business, ci, din contră, să fie predictibil şi flexibil. Vă mulţumesc mult. Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Vă urez succes. Mulţumesc mult. /...;/ Reporter: Aţi avut cateva momente faţă in faţă cu președintele Klaus Iohannis la Cotroceni. A fost un subiect de discuţie special? Sorin Grindeanu: Nu, decat a urat succes echipei in noua formă. Mulţumesc mult. 2017-02-23 18:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_economie-3497.jpgComunicat de presăȘtiri din 23.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1487832467Premierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis Președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis, propunerile de nominalizare pentru patru portofolii in cadrul Guvernului: Tudorel Toader - Ministerul Justiției, Rovana Plumb - ministru delegat pentru Fonduri Europene, Mihai Tudose - Ministerul Economiei, Alexandru Petrescu - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Propunerile au fost făcute in conformitate cu prevederile art. 85 alin.(2) și art. 106 din Constituția Romaniei, republicată, precum și cu cele ale art. 7 și art. 10 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului Romaniei și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare. 2017-02-23 08:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-23-08-47-47big_sigla_guv_coroana_albastru.png Personalul nedidactic din învățământ va beneficia de majorări salariale Știri din 22.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/personalul-nedidactic-din-invatamant-va-beneficia-de-majorari-salarialePremierul Sorin Grindeanu, ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, și reprezentanții sindicatelor din educație au discutat astăzi pe marginea propunerii Guvernului de majorare a salariilor personalului nedidactic din invățămant. - Respect munca și contribuția fiecărui om din sistemul de invățămant. Am toată deschiderea să găsim soluții rapide pentru problemele salarizării personalului nedidactic din educație și pentru indreptarea acestei nedreptăți care s-a produs pentru aproximativ 53.000 de oameni din invățămant- , a subliniat șeful Executivului. Guvernul va promova o Ordonanță de Urgență in ședința de maine, in scopul soluționării problemelor apărute in salarizarea personalul nedidactic din invățămantul preuniversitar și universitar. Soluția avută in vedere vizează așezarea pe grilă, in funcție de vechime, a salariilor acestei categorii de personal, iar măsura va fi aplicată incepand cu luna februarie 2017. Astfel, potrivit noii grile de salarizare, drepturile personalului nedidactic din invățămant se vor incadra intre salariul minim pe economie, respectiv 1.450 de lei, și 1947 lei. Un alt punct al discuției de astăzi a vizat situația sporurilor salariale pentru personalul din educație. Prim-ministrul Sorin Grindeanu și ministrul Educației Naționale Pavel Năstase au subliniat că Executivul are in atenție această situație care trenează de mai mult timp și are toată deschiderea și face eforturi să fie rezolvată. De asemenea, membrii Guvernului și reprezentanții sindicatelor din invățămant au discutat despre promovarea unui nou proiect al Legii Educației Naționale pană la sfarșitul acestui an. In acest context, premierul Grindeanu a arătat că noul proiect va fi rezultatul unei ample consultări cu mediul academic, societatea civilă, sindicate, patronate, partide politice, cu toți cei interesați. 2017-02-22 12:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sindicate-3053.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Regatului Țărilor de JosȘtiri din 21.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-regatului-tarilor-de-josPremierul Sorin Grindeanu a primit-o astăzi pe Excelența Sa doamna Stella Ronner-Grubačić, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, intr-o vizită de curtoazie, la Palatul Victoria. In cadrul intalnirii, a fost evaluat stadiul cooperării bilaterale la toate nivelurile dintre Romania și Olanda și a fost reafirmat parteneriatul in cadrul UE și NATO. Excelența sa doamna Stella Ronner-Grubačić a apreciat relațiile economice excelente dintre cele două țări, arătand că acestea vor continua să se dezvolte. In acest context, prim-ministrul Sorin Grindeanu și-a afirmat sprijinul pentru facilitarea dialogului sectorial, ca o componentă importantă a dezvoltării cooperării economice. 2017-02-21 18:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_olanda-3015.jpgDeclarații susținute de premierul Sorin Grindeanu, după vizita de lucru de la Ministerul Educației NaționaleȘtiri din 21.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-dupa-vizita-de-lucru-de-la-ministerul-educatiei-nationale Sorin Grindeanu: Am avut o primă discuţie cu domnul ministru pe subiecte aplicate. In primul rand - şi o să am discuţii maine și cu sindicatele - pe salarizarea personalului nedidactic. Fiindcă ştiţi că acele măriri pe care parlamentul le-a dat, de 15% pentru personalul didactic, nu s-au aplicat şi la personalul nedidactic şi maine o să am o discuţie, impreună cu domnul ministru, şi cu sindicatele, special pe această temă. Am vorbit foarte mult de ceea ce-şi doreşte domnul ministru, şi nu numai, şi anume ca, in viitorul apropiat, să vină cu un nou proiect de lege a educaţiei. Am vorbi de infrastructură, fiindcă, aşa cum ştiţi, sunt 2.000 de şcoli in acest moment care nu au autorizaţie de funcţionare. Noi avem banii prevăzuţi la Ministerul Dezvoltării pentru reabilitarea acestor şcoli, care in acest an va fi realizată, este prioritate zero. In cazul celor 2.500 de grădiniţe şi creşe, vorbim de programe multianuale pană in 2020. Cam astea au fost discuţiile. Reporter: O intrebare politică. Sorin Grindeanu: Politică? Reporter: Fostul premier Victor Ponta a avut o ieşire critică la adresa actualului guvern. Spunea domnia sa că ordonanţa de modificare a Codului penal nu a fost asumată de executiv in integralitate, s-a dat vina pe domnul Iordache, urgenţa nu era justificată in contextul in care in textul ordonanţei scria că era un termen de zece zile pentru intrarea in vigoare. Sorin Grindeanu: Politic, domnul Ponta a avut sau are astăzi dreptul să voteze sau nu cele două ordonanțe, care ştiu că sunt in Camera Deputaţilor. Din cate ştiu, este deputat, aşa că o să-şi manifeste... Reporter: Domnule premier, aţi făcut astăzi un tur al ministerelor. Sorin Grindeanu: Nu, doar trei. Reporter: Trei ministere, da. S-a intamplat ceva in aceste ministere? De ce aţi simțit nevoia să ieşiţi din guvern? Sorin Grindeanu: Nu, o să merg peste tot. Am fost şi la altele, aşa cum vă aduceți aminte, o să merg la aproape toate, pentru că vreau să ştiu exact situaţia pe care o au toate ministerele, cum au găsit ministerele. Reporter: Dar nu s-a prezentat in guvern, că aţi cerut in guvern asta? Sorin Grindeanu: Ba da, dar deja vorbim de o lună şi jumătate, toată lumea s-a obișnuit cu postul de ministru, /știu/ ce vor să facă pe termen scurt şi cum au implementat. Pentru că va veni scadenţarul pe primul trimestru la finalul lunii martie şi trebuie să ştim dacă, pe programul de guvernare, toate lucrurile au fost implementate. Mulţumesc. 2017-02-21 15:58:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_invatatmant-2963.jpgDeclarații susținute de premierul Sorin Grindeanu, după vizita de lucru efectuată la Ministerul TransporturilorȘtiri din 21.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-dupa-vizita-de-lucru-efectuata-la-ministerul-transporturilor [Check against delivery] Sorin Grindeanu: La fel ca și la sănătate, problemele la zi ale Ministerului Transporturilor. Am să fiu foarte scurt și am să spun lucruri generale legate de Ministerul Transporturilor care, din punctul meu de vedere, trebuie să găsească soluția la două probleme importante, care se răsfrang, apoi, asupra a tot ceea ce inseamnă lucrări de infrastructură, a tot ceea ce inseamnă funcționarea Ministerului Transporturilor. Pe de o parte - cadrul legislativ, și anume tot ceea ce inseamnă licitații, fie că vorbim de autostrăzi, de magistrale de metrou și așa mai departe; deci, cadrul legislativ. Ceea ce, de fapt, noi ne-am și propus in programul de guvernare este ca, pe investițiile strategice, să putem demara lucrurile mai repede, iar lucrările de execuție să fie făcute intr-un ritm alert. Și, al doilea lucru important, a fost o recomandare pentru domnul ministru - să mute ministerul in teren. Eu nu ințeleg foarte multe din birocrația pe care Ministerul Transporturilor, in anii trecuți, a avut-o, birocrație care s-a răsfrant in tot ceea ce știm negativ legat de infrastructura din Romania. Recomandarea pe care am făcut-o este să meargă (ministrul) cat mai mult in teren, să verifice lucrările care sunt in execuție, fie că vorbim despre drumuri naționale, tronsoane de autostradă, magistrale de metrou, lucrări pentru CFR, ș.a.m.d. Și nu doar ministrul, ci toți cei care stau prea mult in birouri și care, din punctul meu de vedere, trebuie să fie in teren - și asta trebuie să se intample. Sigur, s-a discutat foarte mult, aplicat, dar o să-l las pe domnul ministru să vă spună mai multe despre celelalte lucruri. O remarcă, din alt punct de vedere, aș face: am văzut o declarație a fostului prim-ministru Cioloș legată de faptul că anul trecut s-au atras sume de bani. Eu cred că dansul știe foarte bine la ce mă refer. Noi vorbim de exercițiul bugetar 2014-2020. Suntem in 2017, dansul a fost prim-ministru in 2016, exercițiul bugetar 2014-2020 e zero. Dacă nu știe că e zero, o să-i arătăm documentele oficiale. Mulțumesc. Succes! 2017-02-21 15:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministere-2918.jpgDeclarații susținute de premierul Sorin Grindeanu, după vizita de lucru efectuată la Ministerul SănătățiiȘtiri din 21.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-dupa-vizita-de-lucru-de-la-ministerul-sanatatii [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am discutat despre prioritățile pe care le are Ministerul Sănătății in continuare, despre ceea ce avem de făcut conform programului de guvernare, despre situația pe care a găsit-o domnul ministru aici, despre soluțiile pe care le are pe diverse componente, despre investiții, despre ceea ce inseamnă acordurile cu Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiții, astfel incat aceste sume - investiții, bugetul, care e mai mare decat anul trecut pe domeniul sănătății - să fie folosite conform priorităților pe care noi le-am prevăzut in programul de guvernare. Reporter: Care sunt prioritățile? Care sunt cele mai importante trei puncte care ar trebui urmărite in momentul de faţă pe sănătate? Sorin Grindeanu: Investițiile, așa cum v-am spus - vorbim de acel acord cu Banca Mondială de 250 de milioane, care este extrem de important pentru noi, spitalele regionale, prinse in programul de guvernare - şi in primul rand vorbim de cele trei din acordul cu Banca Mondială - şi, bineințeles, tot ceea ce inseamnă problema cealaltă, problema medicamentelor. Mi s-a prezentat in mare. Sigur, amănunte o să vă spună domnul ministru, şi ceea ce vrea să facă, ca strategie, in perioada imediat următoare, şi care sunt soluțiile pe termen lung; ce a găsit - pentru că lucrurile nu sunt foarte simple la Ministerul Sănătății şi trenează de un an de zile anumite probleme, care trebuie urgent rezolvate. Reporter: Care sunt problemele? Un lucru negativ pe care vi l-a prezentat domnul ministru? Sorin Grindeanu: Păi tocmai vă spuneam că sunt multe care... Reporter: Cele mai importante! Sorin Grindeanu: Vă dau un exemplu: lipsa anumitor medicamente. Ministerul Sănătății a fost notificat, dacă nu mă inșel, din ianuarie anul trecut... Florian Bodog, ministrul Sănătății: In ianuarie, ANM a notificat ministerul. Sorin Grindeanu: ...pe lipsa anumitor medicamente. Nu s-a luat nicio măsură. S-au demarat acum toate procedurile, astfel incat tot ceea ce ați semnalat dvs, presa, pe anumite componente să fie remediat. Mi se pare cea mai gravă situație. Reporter: Inclusiv pentru bolile rare? Florian Bodog: Da, inclusiv pentru bolile rare. Sunt medicamente care nu au fost aduse pe piață şi in momentul de față am demarat procedura. Știți foarte bine că in bugetul de stat am prevăzut buget şi pentru bolile rare. Reporter: Mai ales pe zona copiilor care nu beneficiază in momentul de față de laptele praf care ar trebui să existe pe piață... Florian Bodog: Acestea sunt programe ale Ministerului Sănătății şi... Dar vorbind de bolile rare, pană la momentul de faţă nu au fost bugetate toate cazurile de boli rare. In momentul de faţă, noi am incercat să acoperim toate bolile rare... Reporter: Dar părinții plătesc; părinții plătesc din buzunar, nu beneficiază de prevederile legale, de subvenția asta. Florian Bodog: Nu am astfel de informații. Reporter: In condițiile in care Romania cumpără medicamente la cel mai mic preţ din Europa şi știm cu toții că lipsesc foarte multe medicamente din farmacii şi din spitale, este intr-adevăr o soluție scăderea prețului dintr-o dată cu 35%? Sorin Grindeanu: Ştiu problema, am urmărit-o. A fost dezbatere publică la Ministerul Sănătății, așa cum dvs știți, in urmă cu o săptămană sau cu zece zile. Toate aceste lucruri vor fi... - prețurile, ceea ce spuneți dvs - vor fi hotărate şi conform a ceea ce noi ne-am propus, programului de guvernare, dar in acord şi cu producătorii şi cu asociațiile de pacienţi. Eu știu că la acea dezbatere publică au fost prezente inclusiv asociațiile de pacienți. In perioada imediat următoare, domnul ministru - ministerul, pană la urmă - va veni cu o soluție, astfel incat să nu avem ceea ce spuneți dvs. Reporter: Deci nu renunțați ca medicamentele să fie scăzute cu 35% intr-o singură tranșă? Adică n-ar fi o soluție mai bună să fie scăzute treptat ? Sorin Grindeanu: Am ințeles ce spuneți. Eu subliniez ce am spus mai inainte: că tot ceea ce va hotări Ministerul Sănătății va fi in acord şi cu asociațiile de pacienţi, şi cu producătorii. Noi nu vrem să ajungem in situația in care, pe anumite componente, să avem distorsiuni in piață, dar asta va intra şi va fi... Reporter: Deja au inceput să dispară medicamente. Sorin Grindeanu: Știu. Asta va fi o chestiune care, pe termen scurt, o să venim cu soluţii - vă repet: prin dialog şi cu producătorii, şi cu asociațiile de pacienţi. Reporter: In noiembrie s-a pus in funcțiune site-ul medicamentelipsa.ro, unde oricine putea să semnaleze lipsa unui medicament. Li se răspundea oamenilor, era un termen de șapte zile in care se dădea un răspuns concret, ce se va intampla. De pe 10 ianuarie, nimeni nu a mai răspuns nimănui care a scris acolo pe site. Sorin Grindeanu: Eu imi permit să răspund cu o intrebare, apropo de ce am spus mai devreme, acum 2-3 minute: probabil că relaționarea a fost foarte bună, dar soluțiile, apropo de notificările pe care Ministerul Sănătății le-a avut de un an pe lipsa anumitor medicamente, soluțiile pentru rezolvarea acestei lipse au lipsit. Detalii pe toate aceste lucruri o să vă dea domnul ministru şi concret: cand au apărut notificările, cand s-au făcut, de ce timp de un an de zile Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură; ceea ce a făcut de cand a venit ministru, ce trebuie să facă in continuare, astfel incat situații de acest tip să nu mai avem. Reporter: Şi in legătură cu vaccinurile ce facem? Cand va fi rezolvată problema? Sorin Grindeanu: S-a demarat... Florian Bodog: In legătură cu vaccinurile, este in procedură de semnare - așa cum v-am spus, noi am primit ieri fila de buget - pentru vaccinul tetravalent. Pentru vaccinul hexavalent nu am primit aviz CFP - de Control Financiar Preventiv - pentru că procedura a fost incorect efectuată, motiv pentru care am demarat in cursul zilei de astăzi, nu puteam să demarez fără buget, o nouă procedură scurtă, pentru a achiziționa vaccinul hexavalent, şi in continuare suntem in căutare de soluții pentru vaccinul pentru hepatită B. Noutate: guvernul nostru şi Ministerul Sănătății introduc un nou vaccin, vaccinul pneumococic pentru copii. Reporter: Cat va mai dura pană va ajunge hexavalent in cabinetele medicilor? Lipsește de peste patru luni, iar părinții sunt disperați, au ajuns să cumpere vaccinul din străinătate. Florian Bodog: Am avut intalniri atat cu specialiști din Ministerul Sănătății, cat şi cu firma producătoare, şi in luna martie vaccinul va fi pe piaţă, distribuit in toate direcțiile de sănătate publică. Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc mult de tot! Mulţumesc! Reporter: Domnule premier, de sporuri să ne vorbiți - vor fi tăiate, medicii sunt nemulțumiți. Ce puteți să ne spuneți ? Sorin Grindeanu: Salarizarea... am discutat şi despre salarizare cu domnul ministru. Mi-a prezentat situația. Noi, și am spus lucrul acesta, am spus şi la ședința de Guvern de săptămana trecută: toate aceste distorsiuni nu sunt doar in sănătate; şi la educație avem asemenea situații, şi in alte domenii de bugetari. Vor fi rezolvate prin Legea salarizării unice, astfel incat aceste distorsiuni, cum spuneam, să fie reglate. Am avut o discuție aparte. Ministerul Sănătății face parte din comitetul interministerial care lucrează la legea salarizării unice. Reporter: Domnule premier, circulă o informaţie in spaţiul public, cum că s-ar pregăti o remaniere. Ce spuneţi? Sorin Grindeanu: Nu. Sunt două posturi care, aşa cum ştiţi, sunt vacante - sau, mă rog, ocupate de interimari. Despre asta am vorbit in ultimele zile... Reporter: Cand anunțați ministrul Justiției? Sorin Grindeanu: Maine. 2017-02-21 13:07:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministere-2860.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la emisiunea „Sinteza zilei”, realizată de Mihai Gâdea, la postul de televiziune Antena 3Știri din 20.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-emisiunea-sinteza-zilei-cu-mihai-gadea-la-postul-de-televiziune-antena-3Realizator: Mihai Gadea - Doamnelor şi domnilor, bună seara! Este cu adevărat o seară specială. Pentru prima dată după depunerea jurămantului, la Sinteza zilei este invitat prim-ministrul Romaniei, dl Sorin Grindeanu. Bună seara, bine aţi venit! Sorin Grindeanu: Bună seara! Vă mulţumesc. Realizator: Sunteţi prim-ministru de doar cateva săptămani şi vi s-a cerut demisia de multe ori, uneori in piaţă, alteori in diverse manifestaţii care au fost in ultimele săptămani. Preşedintele, de asemenea, a avut atitudini extrem de critice la adresa guvernului. Şi mulţi se intreabă, pe langă toate aceste chestiuni, audierile zilnice de miniştri de la DNA, de asemenea, vorbesc despre o posibilă incercare de dăramare a guvernului. Cat credeţi că va rezista guvernul PSD-ALDE, condus de Sorin Grindeanu, in actuala situaţie? Sorin Grindeanu: Mai mult decat atat, intr-o lună de zile, guvernul pe care il conduc a avut trei voturi in Parlament: votul de investitură, votul pe buget, care, de asemenea, dacă nu trecea prin Parlament, insemna căderea guvernului şi, bineinţeles, moţiunea de cenzură. Ca să răspund direct la intrebarea dumneavoastră, acest guvern va rezista atata timp cat ne vom ţine de ceea ce am promis oamenilor: programul de guvernare. Şi asta facem. Şi am mai spus lucrul ăsta. Pană la sfarşitul lunii martie mai avem 11 măsuri din programul nostru de guvernare, pe care le avem de adoptat in guvern, astfel incat să ne ţinem de scadenţarul pe care il avem. Asta e ceea ce trebuie să facem, asta facem, din 42, am adoptat 31 de măsuri, 42 pe primul trimestru, am adoptat 31 şi mergem inainte şi facem toate aceste lucruri, care, să ştiţi că dincolo de spectacol, se văd. Sunt oameni care de la 1 februarie circulă gratuit, studenţii cu trenul, a crescut punctul de pensie, e vorba de CASS pentru pensii, impozitele peste 2000 şi multe, multe altele. Mai avem foarte multe de făcut. Şi să ştiţi că se lucrează in tot ceea ce inseamnă indeplinirea acestor puncte din programul de guvernare. Sigur că a fost o situaţie pe care nu ştiu dacă vreun guvern după revoluţie, in prima lună, a avut o asemenea situaţie de gestionat, dar am trecut peste toate aceste examene şi ne vedem de programul de guvernare. Realizator: Nu sunt foarte sigur că aţi trecut. Pentru că elementele despre care am vorbit, ele par că sunt, aşa, intr-un program, fără nici un fel de aluzie, pas cu pas. Nu e vorba de electoratul dvs., pentru că, spuneaţi, vom rămane in funcţie atata vreme cat ne indeplinim obiectivele şi aplicăm programul de guvernare. Imi e foarte teamă că nu publicul dvs. ar putea să fie dezamăgit şi in felul acesta, eu ştiu, să fiţi părăsit de electoratul care v-a trimis cu un scor uriaş in Parlament şi la guvernare. Ci e vorba de acţiuni pe care le vedem şi pe care le-am văzut şi astăzi, ca cea de la DNA. Mulţi se intreabă şi unii chiar răspund cu privire la legalitatea acestei măsuri. Să verifici oportunitatea unui guvern de a da ordonanţă de urgenţă printr-o acţiune a Parchetului, a DNA, este ceva ce totuşi nu prea s-a mai văzut. Preşedinta UNJR, doamna Dana Garbovan, in care am foarte mare incredere, s-a exprimat foarte clar cu privire la neconstituţionalitatea acestui fapt. Sunt şi alte persoane, voci publice care spun acelaşi lucru, de la oameni care nu vă sunt neapărat prieteni sau chiar dimpotrivă. Dna Alina Mungiu-Pippidi şi alţi oameni care sunt pur şi simplu stupefiaţi de asta. Dăramarea guvernului se poate intampla printr-o acţiune in care se continuă aceste audieri - e foarte interesant cum ele sunt zi de zi picurate, să se sădească cumva impresia că o fi ceva acolo. Nu aţi fost invitat niciodată la DNA pană acum. Nu vă aşteptaţi să fiţi invitat in această ordonanţă, dacă sunt invitaţi ministrul de interne, secretaride stat, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul? Sorin Grindeanu: Nu am fost. Realizator: Nu vă aşteptaţi, in această speţă? Sorin Grindeanu: In această perioadă, de cand am devenit prim-ministru, am văzut foarte multe lucruri. Dintr-un om care nu a avut, aşa cum ştiţi, nu plana nici un semn de intrebare, dosare şi aşa mai departe, am aflat in perioada asta, şi au fost foarte multe exemple, ba că am ceva cu dosarul deschis săptămana trecută, la Primăria Municipiului Timişoara. Eu nu am răspuns, in cei patru ani şi jumătate, cat am fost viceprimar al oraşului, nu am răspuns de domeniul patrimoniu, am fost responsabil de zona edilitară. Realizator: Dar acolo erau două lucruri. Era o chestiune cu patrimoniul, cu retrocedările către clanurile ţigăneşti, şi mai este o altă chestiune, cu vanzarea unor locuinţe. Pe nici una din aceste speţe nu aveţi nici un fel de legătură? Sorin Grindeanu: Nu am avut in responsabilitate aceste lucruri. Realizator: Dar se poate intampla altceva, dle prim-ministru. Şi anume... Sorin Grindeanu: Asta nu inseamnă... Eu nu vreau să spun că acest dosar deja are vinovaţi şi aşa mai departe. Eu vreau să fiu cat de bine inţeles pe subiectul ăsta. Nu am avut responsabilităţi de acest tip. Şi eu inţeleg că vine cu fişa postului, in momentul cand eşti prim-ministru eşti in atenţie şi e normal să fie aşa, şi lucrurile astea pot să inţeleg... Realizator: Aici vine cu fişa postului pentru că suntem in Romania. In mod normal, intr-un stat de drept nu vine cu fişa postului ca un guvern care este doar de cateva săptămani in funcţie să fie fragilizat in faţa opiniei publice prin chemări ale tuturor miniştrilor, prin lansarea de zvonuri că primul-ministru urmează să fie chemat la DNA, asta nu este stat de drept, asta este altceva. Dar aici vreau să vă intreb ceva, pentru că noi am văzut in ultimii ani de zile lucruri care sunt cat se poate de publice şi oameni politici sau alte persoane care au mărturisit lucrul acesta chiar in faţa judecătorilor de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume că au fost puşi in situaţia să facă un denunţ pentru a scăpa de ceva. Credeţi că ar fi posibil ca domnul primar Robu sau domnul primar Ciuhandru sau altcineva dintre cei de la Timişoara, să spună, domnule, ca să scăpaţi dvs., ia ziceţi-ne ceva despre domnul Grindeanu cand era viceprimar la Timişoara? Sorin Grindeanu: Păi, nu prea au ce să zică. Eu am colaborat bine cu ambii primari. Cu domnul Robu am fost in echipă la Primăria municipiului Timişoara şase luni, după aceea am devenit deputat. Domnul Ciuhandru... eu am fost viceprimar patru ani, dar fiecare cu responsabilităţile pe care le-am avut. Nu cred foarte mult in această tactică. Am văzut cazuri pe care dvs. le amintiţi, dar nu am nici un fel de apăsare in urmă, mă uit in ochii dvs. şi vă spun că n-am de ce să-mi fie ruşine şi n-am ce să ascund... Realizator: Să ştiţi că şi doamna Mariana Rarinca s-a uitat in ochii mei şi mi-a spus la fel. Sorin Grindeanu: Eu vă spun cat se poate de sincer acest lucru şi merg inainte. Job-ul meu de prim-ministru şi al echipei pe care o conduc e să pun in aplicare ce au votat oamenii. Dvs. spuneaţi mai devreme că am luat un procent foarte mare, cel mai mare procent pe care l-a luat un partid politic, nu alianţă, după revoluţie. Asta inseamnă incredere din partea oamenilor, care işi doresc un singur lucru, să fie pus in aplicare ceea ce au votat. Şi asta este treaba mea şi a echipei. Nu m-au sunat miniştrii, cei de care spuneaţi dvs. că au fost, şi am văzut că au fost zilele acestea in calitate de martori la DNA, să-mi spună... n-am avut discuţii de acest tip cu ei să-mi spună că sunt probleme şi că simt o anumită apăsare. Sigur că mă preocupă cand văd că parte din echipa pe care o conduc este chemată, in calitate de martor, e adevărat, aşa cum s-a spus, n-avem nimic de ascuns. Curtea Constituţională, inclusiv pe ceea ce s-a dat săptămana trecută, vă aduceţi aminte că a şi menţionat, guvernul a acţionat legal, am desecretizat stenograma şedinţei din acea seară. Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt cat se poate de clare. Şi mai e ceva clar: oportunitatea de a lua o decizie, fie că vorbim de consiliu local, un consiliu local, un consiliu judeţean sau guvern sau parlament, este a acestor foruri. In momentul cand iţi intră un anumit act intr-un consiliu local, dau un exemplu, vorbim de un act legal. Tu hotărăşti, ca consiliu local, dacă este oportună acea hotărare de consiliu local sau de consiliu judeţean. Se amestecă planurile. Realizator: Şi credeţi că e democratic să se amestece planurile? Dvs. sunteţi in statul roman prim-ministru, iar ca reprezentant al guvernului şi ca reprezentant al acestei coaliţii care are această responsabilitate a guvernării, a unui cabinet care are chestiuni cat se poate de clar stipulate de lege şi de Constituţie, faptul că anumite lucruri pe care le hotărăşte guvernul pot să fie discutabile, pot să fie corecte sau nu pe fond, poate o să discutăm un pic despre asta, dar despre oportunitate, ca să ancheteze procurorii, nu cumva acest lucru alimentează pe cei care cred că in Romania avem o dictatură a procurorilor? Sorin Grindeanu: Eu nu cunosc ancheta, deci chiar nu cunosc. Am văzut şi nu ştiu pe ce se bazează această anchetă, dar cred că lucrurile astea vor fi clarificate pe parcursul săptămanii viitoare. Ştiu că Senatul, preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, a sesizat Curtea Constituţională exact pe această speţă, pe amestecul puterilor in stat. Eu cred că e o foarte bună oportunitate de a se clarifica aceste lucruri şi cred că se vor intampla aceste clarificări. Nu am teamă nici eu, nici colegii mei şi nici nu ne opreşte nimic să guvernăm in continuare. Eu sunt cat se poate de hotărat să fac acest lucru, la fel şi colegii mei. Avem in spate o coaliţie solidă, care şi-a arătat, aşa cum v-am spus, intr-o lună soliditatea in parlament. Avem de pus in practică un program de guvernare. Nu avem de ce să dăm inapoi şi nici nu vom da inapoi. Şi vă mai spun ceva apropo de fondul problemei. Fondul problemei a rămas. Acele decizii ale Curţii Constituţionale prin care se declarau neconstituţionale anumite articole din Codul Penal sau Codul de Procedură Penală, acele decizii sunt in continuare obligatorii. Deci este obligatoriu să se intample aceste schimbări, conform legii in Romania. Au trecut acele zile, 45 de zile. Trebuie să se intample in perioada imediat următoare. Să ştiţi că lucrurile astea... Realizator: S-ar putea ca /.../ acelor 45 de zile de la decizia Curţii să atragă după sine chiar un abuz in serviciu pentru cei care au plecat. Sorin Grindeanu: Nu sunt un expert in drept constituţional şi in ceea ce inseamnă acest lucru, ba chiar deloc, dar vă spun că lucrurile astea le-am spus şi la Bruxelles, joi şi vineri, cand am spus situaţia in care ne aflăm. Realizator: Haideţi să devoalăm un pic din această chestiune, pentru că... Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: ... mulţi au incercat să compare ceea ce s-a intamplat acum cu ceea ce s-a intamplat in 2012. In 2012 era un preşedinte suspendat şi o anumită parte, adică instituţiile astea de forţă toate de partea preşedintelui suspendat, şi era PSD-ul, PNL-ul şi PC-ul in partea celor care cereau această suspendare. Şi atunci, de asemenea, am văzut nişte lucruri care nu prea par democratice nici astăzi... Sorin Grindeanu: Acea erată celebră. Realizator: ... de la erata celebră, la faptul că, vă aduceţi aminte, nu e bine, domnule chestor, nu e bine, şi a doua zi a fost chemat chestorul. Ştiţi, acel lucru, acel dosar nu a ajuns niciodată in instanţă. Chestorul respectiv doar şi-a pierdut funcţia, pentru că trebuia cineva sacrificat, multe lucruri nefireşti. Şi atunci a mai fost un episod, chemarea premierului Victor Ponta la Bruxelles şi celebra listă pe care i-a dat-o Barroso. V-a dat vreo listă preşedintele Juncker sau vicepreşedintele Comisiei? Ce discuţii aţi avut şi care a fost exact situaţia aceasta şi cat puteţi să ne spuneţi, desigur. Sorin Grindeanu: In primul rand, nu a fost o chemare, a fost un agreement in această intalnire, in a avea această intalnire, pană la urmă, normală. Suntem ţară membră a Uniunii Europene. Era normal să mergem să spunem: asta e echipa. Noi am caştigat alegerile, eu sunt prim-ministru, aici am găsit şi asta am şi spus: in această situaţie am găsit Romania. Asta s-a intamplat intr-o lună şi jumătate, asta vrem să facem, fie că vorbim de justiţie, de fonduri europene. S-a discutat extrem de mult de - poate apucăm să discutăm de aceste lucruri. Realizator: Neapărat. Sorin Grindeanu: S-a discutat foarte mult de aceste.., sau de modul de gestiune a fondurilor europene de către guvernul trecut. Am discutat chestiuni aplicate pe ceea ce inseamnă şi se vor intampla lucruri săptămana asta, pe ceea ce inseamnă situaţia penitenciarelor şi ceea ce vrem să facem acolo, ca să vă dau cateva exemple. Acelaşi lucru l-am spus, fie că vorbim de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, care are in coordonare domeniul justiţiei, fie că vorbim de preşedintele Tusk sau de preşedintele Juncker. Le-am prezentat situaţia la zi, le-am spus ce am găsit, situaţia la zi şi ceea ce vrem să facem, inclusiv in domeniul justiţiei şi am spus, cand am preluat guvernarea, aveam aceste decizii ale Curţii Constituţionale... Realizator: Ştiau de ele? Sorin Grindeanu: Erau informaţi. Realizator: Pentru că am văzut la ieşirea pe care aţi avut-o cu prim-vicepreşedintele Comisiei că domnia sa a spus un lucru, ce mi s-a părut că era foarte corect pe fond. A zis: lupta impotriva justiţiei trebuie să continue, dar...Impotriva, am zis impotriva justiţiei? Am văzut astăzi declaraţia, de asta am rămas de acolo şocat, am văzut o declaraţie, astăzi, a doamnei Raluca Turcan că lupta impotriva - am vrut să zic lupta impotriva corupţiei şi am zis lupta impotriva justiţiei, o să dau in partea a doua a emisiunii - lupta impotriva corupţiei trebuie să meargă mai departe, dar respectand deciziile Curţii Constituţionale. Sorin Grindeanu: Corect! Realizator: Bun, ştiau de decizia Curţii Constituţionale, că ea trebuie aplicată in 45 de zile şi pus in acord textul de lege cu decizia Curţii. Sorin Grindeanu: Ba mai mult, domnul prim-vicepreşedinte Timmermans ştia exact şi situaţia legată de penitenciare, a vizitat in trecut penitenciare in Romania. Realizator: Şi s-a oferit să ajute guvernul Cioloş... Sorin Grindeanu: Şi s-a oferit să ajute guvernul Cioloş pe fonduri europene... Realizator: Şi ce răspuns a primit de la domnul Cioloş? Sorin Grindeanu: Că nu e nevoie. Realizator: Deci, guvernul tehnocrat a spus că nu e nevoie, in condiţiile in care aveam iminenţa deciziei CEDO? Sorin Grindeanu: Da. Noi avem nevoie şi săptămana asta o să trimitem cerere oficială pentru a accesa fonduri europene pentru renovare şi pentru tot ceea ce inseamnă condiţii in penitenciare. Consider că e o oportunitate pe care nu avem nevoie să o ratăm. Realizator: Pe bani europeni, nu? Sorin Grindeanu: Pe bani europeni, pe fonduri europene, la asta mă refer. Dar e o bucată din ceea ce avem de facut pentru a rezolva ceea ce pare iminent, acea sentinţă pilot a CEDO. Citeam undeva astăzi că zilele trecute, intr-o singură zi au fost şapte sentinţe de la CEDO, defavorabile şi de această dată Romaniei. Nu noi am calculat cele 80 de milioane de euro anual, a fost calculul făcut de guvernul tehnocrat, in speţă de doamna ministru Prună, anual. Realizator: 80 de milioane minim anual. Sorin Grindeanu: Da, minim anual. Un calcul făcut de dansa, nu ştiu dacă pe colţul mesei sau nu, dar făcut de dansa. Asta este situaţia. Nu doar renovarea rezolvă problema, să ştiţi că trebuie să existe şi ceea ce nu inventăm noi, acele măsuri alternative, şi există proiecte in Camera Deputaţilor care ar trebui să intre intr-un regim mai rapid spre adoptare. Nu noi am inventat chestiunile legate de brăţări, la asta mă refer ca măsuri alternative pentru pedepsele uşoare. De asemenea, trebuie să reluăm, şi va merge in parlament ca proiect de lege ceea ce am trimis noi, şi anume chestiunea legată de graţiere. Niciodată in această lege, dacă e citită cu bună credinţă, nu se referă la graţierea faptelor de corupţie, la violatori, aşa cum s-a spus, la spălare de bani şi toate lucrurile astea. Realizator: Vedeţi, aici este un alt lucru care a revenit in aceste zile, şi anume o problemă de comunicare... Sorin Grindeanu: Ăsta a fost marele minus al nostru, nu doar comunicarea internă, apropo tot de Comisia Europeană, inclusiv relaţionarea cu danşii, să comunicăm aceste lucruri către Comisia Europeană, oamenii au inţeles. Noi trebuie să facem aceste lucruri, nu le mai face guvernul, le face parlamentul, fie că vorbim de ce am spus pană acum, şi e trimisă spre parlament această lege, fie că vorbim de punerea in acord a deciziilor Curţii Constituţionale, cu Codul penal şi Codul de procedură penală. Astea sunt lucruri obligatorii, toată lumea a inţeles acest lucru. Mai mult decat atat, in discuţia tot cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene s-a mai punctat ceva, şi anume faptul că există directive ale Comisiei Europene pe domeniul justiţiei care se referă la drepturile cetăţenilor la un proces direct, care directive ale Comisiei Europene trebuie, de asemenea, transpuse in... această directivă trebuie transpusă in legislaţia noastră, e obligatorie şi ea. S-a oferit, dacă va fi cazul şi vom solicita şi avem anumite neclarităţi, să trimită experţi, astfel incat transpunerea acestei directive să se facă cat se poate de corect şi de transparent. Sunt lucruri care s-au discutat deschis, sincer, explicand, n-am primit nici un to do list, apropo de 2012, am spus ceea ce vrem să facem in continuare, inclusiv chestiuni legate de MCV, pentru că toţi ne dorim să fie inlăturat acest mecanism. Realizator: Nu chiar toţi, doamna Macovei şi compania nu-şi doresc, au spus-o clar. Sorin Grindeanu: Orice roman, cred, de bună credinţă, şi nu doar romani, inclusiv preşedintele Juncker a spus că işi doreşte ca la finalul mandatului său să nu mai existe MCV pentru Romania. Dar am clarificat şi o să clarificăm nişte lucruri, sunt anumite puncte acolo pe care oameni, unii dintre ei de care aminteaţi, care au foarte multă experienţă in domeniul justiţiei, mi-au spus că sunt foarte greu cuantificabile acele recomandări, unele dintre ele. Vă dau un exemplu... Care este acel punct de unde acest proces este ireversibil, cum cuantificăm? Noi chiar vrem, ca guvern, şi imi doresc lucrul ăsta, şi l-am şi transmis, să indeplinim acele recomandări cat se poate de clar, astfel incat să nu mai avem, aşa cum vă spuneam, să fie inlăturat acest mecanism. Dar imi doresc să il indeplinim pe măsuri cuantificabile şi să ştim exact ceea ce avem de făcut. Despre asta e vorba şi o să transmitem aceste intrebări - asta, iarăşi, a fost parte din discuţie - aceste clarificări pe care le dorim din partea Comisiei in cursul acestei săptămani. Realizator: Aţi avut posibilitatea să discutaţi cu toţi liderii sau cei mai importanţi lideri de la nivel de preşedinte al Comisiei, prim-vicepreşedinte al Comisiei, dar şi cu preşedintele Tusk, aţi avut posibilitatea de asemenea de a spune dintre lucrurile care s-au intamplat in Romania, dincolo de Ordonanţa 13. Cat inţeleg in momentul de faţă cei din Comisia Europeană despre preocupările societăţii romaneşti? Sunt unii importanţi, mulţi care au protestat impotriva acestor lucruri. Pe de altă parte, votul de la aceste alegeri se traduce şi prin faptul că cei din PSD, ALDE şi această zonă au fost foarte hăituiţi de diverse instituţii şi oamenii, iată, au votat girand activitatea lor şi mai ales intr-un vot de blam celor care fac această chestiune. Se inţelege la Bruxelles şi faptul că sunt anumite derapaje in zona abuzurilor? Avem in ultima vreme, intr-o singură lună, trei plecări uriaşe din sistem. Este generalul Coldea, in urma unui scandal, este judecătoarea Camelia Bogdan in urma unui uriaş scandal, toţi judecătorii in unanimitate din CSM au votat excluderea din magistratură, este plecarea procurorului Negulescu care făcea dosarele fostului prim-ministru Ponta, ale preşedintelui Vasile Blaga şi ale altor oameni care contează in statul roman, inţeleg ceva din aceste derapaje majore pe care, iată, le consemnăm şi noi? Sorin Grindeanu: Imaginea pe care o au cei cu care m-am intalnit e una corectă, sunt informaţiu de toate aceste lucruri. Cred că in perioada imediat următoare o să fie şi o comisie care va veni in Romania din partea Consiliului, unde eu cred că e o oportunitate să se spună, şi dvs. aţi relatat despre comisia respectivă, să-şi spună toată lumea punctele de vedere pro şi contra. Dar să ştiţi că toţi cei care conduc Comisia Europeană şi cu care m-am intalnit au o imagine corectă despre Romania, nu doar din acest punct de vedere, cel al justiţiei, ci au o imagine corectă, apropo de ce spuneam mai devrem, e şi despre fonduri europene, unde anul trecut a fost zero. Zero. Realizator: Şi ce spun oficialii europeni despre această situaţie? Sorin Grindeanu: Pe planul Juncker... Vă spun imediat, imi cer scuze. Pe planul Juncker, Romania este pe antepenultimul loc in a accesa bani europeni. Realizator: Cine este in spatele nostru, Bulgaria? Sorin Grindeanu: Bulgaria e pe locul doi, stă extraordinar de bine din acest punct de vedere. Realizator: Dar cine e după noi? Deci, am ajuns codaşii... Sorin Grindeanu: N-am ştiut foarte bine, eu sper să recuperăm. Şi eu inţeleg, şi eu şi colegii mei ne inţelegem rostul la guvern in a face aceste lucruri să funcţioneze. Am mai dat acest exemplu, poate e un pic deplasat, dar in momentul in care vrei să accesezi fonduri europene şi dvs. să spunem că aveţi un proiect de acest tip şi vii cu factura să-ţi fie plătită, in primul rand trebuie să ştii să vii unde trebuie, să ai cui să dai acea factură. In momentul ăsta, poate e deplasat, in momentul ăsta n-ai cui. Realizator: N-ai cui? Sorin Grindeanu: Nu sunt acreditate anumite instituţii. Lucrurile astea trebuiau să se intample in 2016. Pe mine rareori m-aţi auzit in această perioadă, nici eu, nici colegii mei nu am vorbit de moştenirea grea. Dar să ştiţi că e nevoie şi se va intampla in perioada următoare, fiecare minister trebuie să iasă cu o radiografie la zi a situaţiei, aşa cum a găsit-o şi unde vrem să ajungem. Dar e absolut necesar şi se va intampla acest lucru. Pe ceea ce inseamnă fonduri europene suntem destul de ambiţioşi, pe bugetul pe care il avem pentru anul 2017, ne-am propus să atragem 5,2 miliarde de euro, aproape jumătate din această sumă pe agricultură, restul, trebuie să inceapă să funcţioneze programele operaţionale. E, aşa cum vă spuneam, foarte mult de muncă şi nu se dă nimeni inapoi. Realizator: Aţi pus acest mecanism in funcţiune... Sorin Grindeanu: Se lucrează. Realizator: Cine coordonează? Vicepremierul Sevil Shhaideh? Sorin Grindeanu: Şi ministrul delegat pentru fonduri europene. Realizator: Şi credeţi că veţi reuşi... Sorin Grindeanu: Dar impreună cu ministerele de linie, pentru că avem... Vă rog. Realizator: Credeţi că veţi reuşi să deblocaţi această situaţie, care inţeleg că este dramatică, deci, de pe aproape ultima poziţie... Ce vă propuneţi efectiv pentru 2017, deci, această sumă despre care aţi vorbit şi anul următor, adică, planul este făcut pe următorii patru ani, da? Sorin Grindeanu: Noi avem toate lucrurile, conform programului de guvernare, extrem de clar detaliate, pe trimestre, aşa cum dvs. ştiţi şi s-a mai spus. Anul ăsta, 5,2 de miliarde. Pentru asta trebuie să pornim motoarele. Trebuie să facem aceste instituţii, trebuie să le acredităm şi asta se intamplă. Sunt anumite lucruri şi vor fi spuse in perioada următoare, care nu mai pot fi recuperate, din păcate, datorită anului 2016. Şi o să ieşim cu o situaţie la zi din acest punct de vedere, pe fonduri europene. Anumite intarzieri şi ceea ce s-a pierdut in 2016, din păcate, nu mai poate fi recuperat. Eu cred că asta este, de fapt, drama, dincolo de altceva, pe care noi continuăm, de la un exerciţiu bugetar la altul, să o trăim atunci cand există guverne care nu au aplecare spre, pană la urmă, spre binele cetăţeanului. Aduceţi-vă aminte, in 2012, cand a venit la guvernare USL, era rata de absorbţie undeva la 5-6%. Realizator: Aşa era, 6%. Sorin Grindeanu: S-a terminat spre 80. Sunt lucruri... E o realitate. Noi trebuie să ne trezim la această realitate, să facem... Realizator: Fondurile europene, pe lista dvs. de priorităţi, pe ce loc e, pe primul loc? Sorin Grindeanu: In acest moment, da, pentru că vă spuneam că e nevoie să pornim aceste motoare. Şi e prioritatea numărul unu. Dar, sigur, şi celelalte domenii. Dvs. aţi văzut că prin bugetul - ok, aprobat tarziu, nu neapărat din vina noastră, au fost diverse lucruri in aceste săptămani, diverse evenimente - se dau mult mai mulţi bani pe transporturi. Se dau mult mai mulţi bani pe sănătate, pe educaţie, pe agricultură. Se va lansa in această primăvară un proiect, care a avut succes in Romania. Azi am fost la o intalnire la Parlament, la Asociaţia Primarilor de Comune din Romania. Au fost in sală peste 500 de primari. Să ştiţi că dincolo de culoarea politică - nu contează culoarea politică din acest punct de vedere - programul care a funcţionat cel mai bine in ultimii ani a fost PNDL. Pentru fiecare, aproape, localitate din ţara asta, comună, in fiecare localitate s-au intamplat lucruri, fie că a fost vorba de asfalt, de canalizare, de apă, de şcoli, de lucruri care fac viaţa mai bună romanilor. In primăvară lansăm PNDL II, la Ministerul Dezvoltării, care doar pe această componentă va deschide 5000 de noi proiecte, in toată ţara. Sigur, multianuale, că nu se... Pană in 2020. Dar aceste lucruri vin, iarăşi, pe ceva ce am făcut bine in anii trecuţi, acest PNDL. Eu vă spun lucrurile cat se poate de sincer, din campania electorală, să spunem, de locale, unde am caştigat la Timiş. Şi am mers din localitate in localitate, indiferent de culoarea politică a primarului. Toată lumea a lăudat acest program naţional. Toată lumea vrea să continue. Şi astăzi au spus acelaşi lucru. Indiferent, nu are importanţă culoarea politică. Pentru că a fost cuantificabil, a făcut oamenilor viaţa mai bună şi e normal ca ceea ce a fost bine să continue. Realizator: Ca să inchidem subiectul cu Bruxelles-ul, ceva memorabil din discuţiile pe care le-aţi avut cu preşedintele Tusk, preşedintele Juncker şi prim-vicepreşedintele Comisiei? Un sfat, un lucru pe care vi l-au spus şi pe care l-aţi putea evoca din acele intalniri? Sorin Grindeanu: Unele dintre ele vi le-am spus, altele, ca idee generală, vă spun că au fost cu toţi discuţii deschise, sincere şi din partea mea, şi din partea interlocutorilor. Au fost lucruri cat se poate de realiste: cum vedem noi, ce vrem să facem, cum ne pot sprijini ei in a face ceea ce ne-am propus. Realizator: Cum a fost discuţia cu dl ministru Iordache cu privire la demisie? Sorin Grindeanu: N-a fost o discuţie ieşită din comun. Eu cu Florin Iordache pot să spun că era cam singurul din Guvernul Romaniei pe care il ştiam cu mulţi ani inaintea altor colegi. Ne leagă şi dincolo de partea politică, ne leagă o prietenie. S-au făcut anumite lucruri legate nu de fond, eu nu vreau să vorbesc de fondul problemei, de ceea ce am spus din prima seară, şi anume acea comunicare sau gestiune a comunicării deficitare. Realizator: I-aţi cerut dvs. demisia? Sorin Grindeanu: Nu, şi-a dat demisia dl Iordache inainte de şedinţa de guvern de joia trecută şi imi pare rău. E un coleg cat se poate de bun, işi va face treaba in parlament, sunt convins, extraordinar de bine, este un om care a incercat să rezolve o problemă care trebuie rezolvată şi acum, şi in următoarele săptămani. Realizator: Cum se va rezolva această problemă? Decizia Curţii este clară. Avem o decizie a Curţii Constituţionale, iar deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru toată lumea, inclusiv pentru dna Prună şi dl Cioloş. Domniile lor au considerat că trebuie lăsat aşa cum e, dna Prună spunand in clar că este o decizie de interpretare. Judecătorii, de exemplu de la Alba şi nu doar, au spus in clar in motivare că nu e o decizie de interpretare şi că de fapt fapta, aşa cum arată Curtea, abuzul in serviciu nu este dezincriminat cu totul, ci pe elementele pe care le dă Curtea: dacă nu e o incălcare a legii. Şi avem decizia de la Alba, avem decizia de la Cluj, avem decizie de la Craiova şi ele vin pe bandă rulantă. E nevoie de o reglementare a abuzului in serviciu in acord cu ceea ce a spus Curtea. Aici aţi găsit aceeaşi inţelegere la Bruxelles? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Că trebuie pus in acord? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Deci şi cei de la Bruxelles inţeleg acelaşi lucru, da? Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Realizator: Aici este un lucru interesant, pentru că unii de la Bucureşti vor să inţeleagă că abuzul in serviciu trebuie lăsat aşa cum e, in ciuda deciziei Curţii. Sorin Grindeanu: Nu, eu v-am spus lucrurile cum au stat la Bruxelles şi aşa stau. Realizator: Cum credeţi că trebuie reglementată această chestiune să fie in acord cu decizia Curţii? Şi, iertaţi-mă /.../, cei de la Bruxelles au inţeles că e nevoie de un prag? Sorin Grindeanu: Cei de la Bruxelles au inţeles că trebuie respectată decizia Curţii sau deciziile Curţii, indiferent de ce vorbim. Că vorbim de abuzul in serviciu sau de alte decizii. Inţeleg că in ultimele săptămani au mai fost decizii ale Curţii Constituţionale care, şi ele, trebuie puse in acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură. Au inţeles acest lucru... Nici nu trebuiau să inţeleagă, ştiau acest lucru. Realizator: /N-a fost/ o discuţie exact pe chestiunea cu pragul? Sorin Grindeanu: Nu, in amănunte nu, dar pot să vă spun că tot ceea ce inseamnă această dezbatere, şi asta a fost şi incurajarea oficialilor de la Bruxelles: să se intample in parlament... Am văzut discuţii in care inclusiv parlamentarii, preşedinţii celor două camere au spus că se va intampla acest lucru in parlament. Trebuie să fie o dezbatere largă, o dezbatere sinceră, o dezbatere care să respecte legea. Şi anume: deciziile Curţii, puse in acord sec, simplu, aşa cum sună deciziile Curţii Constituţionale cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Toate partidele, am văzut că există iniţiative in ultima vreme şi din cealaltă parte a eşichierului politic de a face propuneri de acest tip. Foarte bine! Toate partidele, toate asociaţiile de magistraţi să vină la aceste discuţii, instituţiile. Cu cat această dezbatere este mai largă, dar nu lungită foarte mult, pentru că altfel avem situaţii de care aţi amintit dvs., cu atat lucrurile sunt cat se poate de clare şi să nu uităm, şi vor fi cat se poate de clare. Transpunerea directivelor Comisiei Europene la fel, obligatorii in Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Realizator: Ce vă reproşaţi cu privire la Ordonanţa 13? Sorin Grindeanu: Ce am spus in toate acele zile şi, repet, faptul că eu am lăsat, fiind un domeniu la care nu sunt jurist, eu am terminat informatica şi am lăsat gestiunea şi e normal şi aşa fac şi cu ceilalţi colegi ai mei, să-şi gestioneze fiecare ministerele, să vină in guvern cu ordonane, cu hotărari de guvern, cu proiecte de lege ş.a.m.d., astfel incat să reglemtăm atat cat putem ca guvern şi să mergem inainte, să punem in aplicare programul de guvernare. Nu a fost comunicarea cea mai fericită, şi am mai spus lucrul ăsta. Am văzut şi de foarte multe ori, şi aţi văzut şi dvs. şi aţi dat exemple, nu toată lumea a citit, nici măcar parlamentari /nu/ au citit aceste două, fie că vorbim de graţiere, fie că vorbim de ordonanţă. Aţi văzut parlamentari chiar celebri care nu ştiau forma in care arată aceste două ordonanţe. De asemenea, s-au spus foarte multe lucruri nereale, că ies violatori, vă aduceţi aminte, apropo de graţiere, că talhari, că. Nu e adevărat. Dacă stai să citeşti foarte atent acel proiect de lege, e cu totul altceva. Nu se adresează corupţilor, nu există aşa ceva. Pe partea cealaltă, cred că s-a spus că facem amnistie... Realizator: Da. Sorin Grindeanu: ... vă aduceţ aminte, după care amnistie mascată. Eu n-am auzit de termenul ăsta şi nici un jurist nu a ştiut să-mi spună ce inseamnă lucrul ăsta. E clar că minusul, de asta revenind la intrebarea dvs., a fost din partea Ministerului Justiţiei, a guvernului pană la urmă, un minus important pe ceea ce inseamnă comunicare foarte bună inainte, in a spune de lucrul ăsta şi şi după in a explica. Realizator: Am urmărit in răspunsul dvs.... cu privire la intrebarea cine va fi ministru al justiţiei... Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: ... şi aţi evitat să spuneţi lucrul acesta, aţi spus că aveţi o orientare, că e posibil să fie apolitic, e posibil să fie şi din coaliţie. Aveţi, v-aţi clarificat mai mult de astăzi, cred, la pranz, cand aţi făcut această declaraţie? Sorin Grindeanu: Nu, eu am discuţii, am avut discuţii şi inainte de a merge la Bruxelles, am avut şi astăzi cu oameni, fie că sunt eligibili in a ocupa această funcţie, fie că sunt foarte buni profesionişti in acest domeniu şi m-a interesat, dincolo de persoană, dar şi asta e foarte importantă, să văd cum văd aceşti specialişti politici, apolitici, lucrurile legate de justiţie. Să ştiţi că am văzut foarte mult profesionalism in aceste zile. Eu, noi pană miercuri, miercuri avem şi coaliţie şi comitet executiv naţional la PSD, o să vedem cu o propunere, dar lucrurile răman valabile. Realizator: Sunteţi aproape de a lua o decizie, sunteţi aproape de? Sorin Grindeanu: O să mai văd şi maine, o să mă consult şi cu colegii mei şi o să vin cu aceste propuneri. Realizator: Ar putea să fie doamna judecător Garbovan. Sorin Grindeanu: N-aş vrea să intrăm in... Realizator: Eu tocmai aş vrea. De asta... Sorin Grindeanu: ... n-aş vrea să intrăm in amănunte. E o doamnă cu care... Realizator: Dle prim-ministru. Sorin Grindeanu: ... am avut o discuţie, dar am avut şi cu alţii, aşa cum vă spuneam, fiind preşedinta Uniunii Judecătorilor... Realizator: Bun, orice discuţie cu preşedinta Uniunii Judecătorilor şi cu preşedinta Asociaţiei Magistraţilor şi cu... Sorin Grindeanu: Corect! Realizator: ... e un caştig in sine, dar aici sunt două moduri a aborda chestiunea. Justiţia in Romania de departe a devenit tema principală, pentru că este o isterie de ambele părţi şi o isterie, aici nu sunt doar două părţi. Aici există o anumită tensiune in societate cu privire la modul in care se face justiţie. Pe de o parte, există această temere că e o luptă selectivă impotriva corupţiei, există o temere că nu se recuperează prejudiciile şi nu există doar o temere, există o realitate din acest punct de vedere. Există o temere că poţi ajunge pe mana unui dement - şi nu mă refer să spun asta - cum este acest personaj, procurorul Negulescu, un om care vorbeşte la un mod infect, un om care se comportă infect, un om care... In momentul in care ai această dimensiune a acestui personaj, pur şi simplu, te ingrozeşti. Cum e posibil ca cineva de felul ăsta să fie in magistratură? Ar trebui să plece din magistratură doar in urma dezvăluirilor, in urma convorbirilor, in urma faptului că spune nişte lucruri ingrozitoare, că a avut relaţii intime cu o denunţătoare a unui primar. Modul in care vorbeşte despre diverse persoane spunand: domnule, eu sunt periculos. Doar un om care este profund dezechilibrat poate să aibă astfel de atitudini. Şi aici sigur că discuţia despre justiţie este un pic complicată. Pe de o parte, există acest curent de gandire, domnule, să fie cineva, apolitic. Eu, de exemplu, vă spun sincer, in mod normal, dacă aveam un guvern politic, ar trebui să fie un om politic. In SUA, care este modelul democraţiei, in momentul in care vorbim despre aceste poziţii, se numeşte de către preşedinte, care indeplineşte şi ceea ce avem noi, ca prim ministru, numeşte un om in care să aibă incredere şi un bun profesionist. Sigur că in momentul de faţă, in Romania, probabil, pentru a găsi o formulă de a impăca intreaga societate, trebuie să vină cu cineva impecabil, in opinia mea, judecătoarea Garbovan sau orice alt judecător, Lupaşcu sau alţii, care au un renume impecabil, probabil că nu ar fi decat un caştig. Problema şi pentru aceste mari personalităţi din justiţie: ar vrea să intre intr-un guvern unde din clipa in care ai intrat, vei fi manjit cu toate lucrurile din lume de către cei care vor să o facă? Şi aici e o intrebare la care incă nu am găsit răspuns, nu ştiu dacă aţi găsit dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Sunt răspunsuri. Şi o să le vedeţi. Sunt oameni care, aşa cum v-am spus, sunt profesionişti care işi doresc să facă bine, fie că vorbim de justiţie, fie că vorbim, poate, de alte domenii şi lucrul ăsta poţi să il faci din interior. Stand in afară şi emiţand doar anumite păreri, /nu/ tot timpul faci ceea ce trebuie. Oamenii cu care am vorbit mi-au dat foarte multe idei despre ceea ce trebuie să facem in continuare, fie că vor fi sau nu pe lista, să zicem, scurtă. Sunt oameni cu care mi-a făcut plăcere să stau de vorbă, spunandu-mi lucruri noi legate de situaţia din acest domeniu şi nu doar spunandu-mi, venind inclusiv cu soluţii, ceea ce este extrem de important. Pană miercuri mai e şi maine. Am, de asemenea, programate intalniri. Eu zic că o să venim cu o soluţie care va fi aşa cum am spus: de necontestat. Realizator: Cum se mai simte soţia dumneavoastră? Pun această intrebare nu pentru faptul că aş pune intrebări aşa cum am văzut in acest week-end. Slavă Domnului, nu mi-am pierdut minţile. Dar am văzut o postare, de fapt, este un comentariu al dnei Grindeanu, care in mod evident, a descoperit ce inseamnă atacurile, ce inseamnă - iată, o avem aici - e o postare la care domnia sa, de fapt, comentează. Aşa este? Sorin Grindeanu: Da. Era in perioada de atunci. Realizator: In perioada protestelor şi in perioada... Cine este Daniela Alexandra? Sorin Grindeanu: Nepoata soţiei mele. Realizator: Nepoata soţiei. Nepoata soţiei. Scrie aşa: Bună seara. Deoarece am luat decizia, pentru binele familiei mele, de a-mi bloca contul de Facebook, voi folosi această metodă pentru a vă transmite un mesaj personal. Poate greşesc făcand publice aceste randuri, poate voi fi condamnată şi blamată de mulţi dintre cei care le vor citi. Dar nu mai pot să tac. Nu vreau să mai tac. Soţul meu e un om responsabil, un om care a fost apreciat, simpatizat şi susţinut de mulţi oameni. A ajuns să fie acuzat de susţinere a corupţiei, să fie acuzat de minciună şi de intenţii ascunse. A ajuns prim ministru al Romaniei, pentru că i-au cerut colegii lui de partid şi nu pentru că a avut el intenţii sau ambiţii ascunse. A primit această funcţie cu dorinţa clară de a face bine. A plecat de langă familie, de langă prieteni, de langă oamenii care il susţineau, convins că poate ajuta Romania. Are doi copii mici, are o familie respectată, are un trecut politic curat, copiii lui fac parte din viitorul pe care unii spun că el vrea să il distrugă. Ce om responsabil, ce tată şi-ar dori să işi stigmatizeze propriii copii, să atragă asupra familiei sale ameninţări şi blesteme, să le distrugă viitorul? Nu are logică. Continuă: Va veni o vreme cand nu va mai fi langă copiii lui, cand nu va mai putea să ii protejeze şi nimeni nu poate să creadă, nici măcar pentru o clipă, că nu işi doreşte o ţară prosperă şi necoruptă pentru viitorul copiilor lui. Nu ştiu cine are de caştigat după toate aceste proteste, nu ştiu cine are de caştigat din distrugerea imaginii lui, a carierei lui, dar el sigur nu are de caştigat. Nu i-am cerut să se intoarcă langă familie, deşi imi doresc din suflet să ne recuperăm liniştea. Dar in acelaşi timp, imi doresc să fie lăsat să demonstreze tuturor celor care nu cred in el că este un om capabil, că are intenţii bune şi că poate duce la bun sfarşit un program din care romanii au numai de caştigat. Să il ajute Dumnezeu! Aceste randuri au fost scrise de mine, nu am fost manipulată, nu am intenţii ascunse, nu vreau să citească nimeni printre randuri. Sunt gandurile, grijile şi convingerile mele şi am simţit nevoia să le transmit, in speranţa că unii vor incerca măcar să il reanalizeze pe omul Sorin Grindeanu şi faptele lui. Mulţumesc anticipat tuturor care, deşi nu pot să fie de acord cu mine, nu vor considera necesar să injure sau să blesteme vreun membru al familiei mele. Mulţumesc. Mihaela Grindeanu. Eu am citit printre randuri o stare aproape de exasperare. Era sub un atac, nu mai trăise aşa ceva. Pagina de Facebook era invadată - am incercat şi noi să analizăm - nu doar de injurii, ci de blesteme, ci de ameninţări, ameninţări cu moartea, la adresa dumneavoastră, a familiei şi a copiilor. Dacă ne puteţi spune ce gandeşte familia, ce gandeşte soţia, după toată această perioadă şi după aceste ameninţări şi apoi, aş vrea să ne oprim un pic asupra acestei stări speciale de ură care se propagă in societate la un mod elaborat. Dacă ne puteţi spune ceva despre această chestiune. Sorin Grindeanu: Pentru mine a contat foarte mult in acele zile că am simţit-o şi pe soţia mea, şi pe părinţii mei, şi pe prietenii mei, dincolo de susţinerea politică pe care am primit-o, alături de mine. Şi e important pentru fiecare om, dincolo de funcţia pe care o are, să simtă susţinerea pe care o are din partea familiei şi a prietenilor. Nu au fost zile uşoare pentru nimeni. Eu, trecand in celălalt plan şi luand decizia de a abroga această ordonanţă, vă spun că mi-am dorit, aşa cum am spus, şi imi doresc in continuare, in ţara mea, sau ca ţara mea să fie o ţară normală. Vă aduceţi aminte că am repetat obsesiv la votul de investitură in Parlament cuvantul normal, normalitate, cuvintele. Faptul că o decizie a Guvernului - eu nu vorbesc de fond - o decizie a Guvernului, cum a fost OUG 13. A dus - sigur, putem vorbi de foarte mulţi factori, de ce a dus acolo; părea că Romania e ruptă in două. Părea că Romania, pe de o parte, e o Romanie care e in stradă, o Romanie care protestează pe decizia guvernului; pe partea cealaltă erau cei care ne susţineau şi care ne susţin in continuare şi care doresc să punem in aplicare programul de guvernare. Faptul că această decizie a splitat, a impărţit - nu 50-50, dar a existat acest antagonism intre cele două părţi - m-a făcut să avem această decizie. Sorin Grindeanu: Eu nu vreau să trăiesc intr-o ţară impărţită in două, nici unul dintre noi. Eu consider că trebuie să trăim intr-o ţară normală. Am inţeles să fac acest pas eu şi guvernul pe care il conduc. Continui să spun că e nevoie, şi nu doar să spun, să şi facem in perioada următoare, fie că vorbim de guvern, de viitorul ministru al justiţiei, de parlament, să facem lucrurile care trebuie făcute şi sunt conform legii, ceea ce am vorbit pe tot parcursul emisiunii, şi anume acele decizii ale Curţii Constituţionale, directivele Comisiei Europene trebuie transpuse. Modul in care acest lucru se va face, la parlament, aşa cum spuneam mai devreme, poate va oferi mai puţin argumente celor care nu sunt de acord cu nimic. Şi spun poate. Realizator: Aţi ajuns intr-un punct foarte important: cei care nu sunt de acord cu nimic. Cu privire la manifestanţii şi cu privire la protest in sine, m-am exprimat de fiecare dată avand foarte mare grijă să spun foarte clar ceea ce cred. Cred că protestul este un drept democratic... Sorin Grindeanu: Corect. Realizator: ... şi ori de cate ori avem sentimentul că sunt puse in pericol drepturi, libertăţi, chestiuni legate de legalitate, corupţie ş.a.m.d., este nu doar libertatea noastră, este şi obligaţia noastră să protestăm. Există un număr important de oameni care au protestat in conformitate cu conştiinţa lor, oameni liberi care aşa au crezut, aşa s-au informat sau aşa au ajuns la concluzia, este absolut libertatea domniilor lor. Pe de altă parte, există oameni care pare că sunt interesaţi de această divizare pentru că, vedeţi dvs, nu s-a produs doar o divizare şi cumva pentru prima dată, cred, după 1990 s-a ajuns, poate de la mineriadă incoace, s-a ajuns la un nivel - facebook-ul ajutandu-ne in sensul acesta - de a injecta ură in mod programat. Şi aici vroiam să vă intreb, aveţi un răspuns cu privire la cei care incearcă să folosească protestul legitim, dar sunt persoane care incearcă să folosească acest protest avand interesul de a face ca acest moment, nu ştiu... Sorin Grindeanu: Să se transforme... Realizator: Să se transforme... Sorin Grindeanu: ... intr-o victorie politică. Normal că lucrurile... Realizator: E evident asta? Sorin Grindeanu: Păi, eu zic că este evident şi că de aceea... Totuşi, vorbim după ce am luat aceste decizii, de abrogare, am mers am explicat şi la Comisia Europeană, facem lucrurile in Parlament cat se poate de transparent şi legal, continuă să fie, şi nu văd in perioada asta, decat o miză politică. Poate că unii au fost invăţaţi să vină să guverneze fără alegeri, şi au avut o experienţă de acest tip. Realizator: Sunt unii care sunt interesaţi in continuare de asta? Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Eu am văzut că sunt, au şi fost parte activă la un moment dat din aceste proteste, dar eu vorbesc de acea parte mică. Foarte mulţi işi doresc să folosească acest moment pentru a face un joc politic. Eu cred că e evident pentru toată lumea acest lucru. Noi, coaliţia, noi, guvernul, continuăm să facem ceea ce v-am spus la inceputul emisiunii, să punem in aplicare ceea ce au votat romanii, programul de guvernare şi aşa işi doresc romanii. Realizator: Vă repet ceea ce am spus şi nu... cum să spun eu, nu e o insistenţă a mea, ci pur şi simplu sunt sceptic, sunt sceptic că veţi fi lăsat in pace. Sunt sceptic... Mulţumesc pentru imagini, le-am oferit in seara asta, ca să fie foarte limpede despre ce dimensiuni a fost pentru cineva dacă cumva n-a observat. Ştiţi de ce sunt sceptic? Există, pe langă toate lucrurile pe care le-am prezentat, de la chemările DNA, anchetarea oportunităţii de a da ordonanţă de urgenţă ş.a.m.d., sunt două fronturi foarte importante. Unul este legat de PSD. Şi susţinătorii PSD şi ALDE, care sunt o majoritate importantă in momentul de faţă... Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Realizator: ... spre 60%. Şi asta arată şi sondajele de opinie de astăzi, am văzut astăzi unul dintre ele. Deci, de 60%. Publicul, in majoritatea lui, era destul de mulţumit. Domnul Liviu Dragnea a făcut o echipă extraordinară, Liviu Dragnea a făcut o campanie foarte bună, cu un program de guvernare foarte bun şi a mai avut o calitate foarte mare: a făcut echipă foarte bună. Gabriela Firea la Bucureşti, a caştigat tot Bucureştiul cu echipa de primari... Sorin Grindeanu: Corect. Realizator: A caştigat alegerile locale. Vine cu această soluţie, domnia sa merge la Cameră cu această soluţie, un om tanăr, cu toate datele pentru a ocupa această funcţie de prim-ministru. Şi dintr-o dată, toate zvonurile sunt că e un atac de a face ca această relaţie din interior... N-am făcut referire la domnul Tăriceanu, un liberal care are calităţile domniei sale, care se luptă pentru drepturi, pentru libertăţi, impotriva abuzurilor şi cu experienţă de prim-ministru... Şi e o incercare de a sparge această echipă şi de a face cumva să vă ofere o problemă suplimentară cu privire la relaţiile intre dvs. In mod real, aceasta este o problemă? Credeţi că vor reuşi să vă spargă din interior? Sorin Grindeanu: Nu. Şi vă spun cat se poate de direct, de tranşant. Dar nu e inedit acest lucru. Aceste incercări sunt inedite? Tot timpul au existat dorinţe... Nu mă refer acum, la situaţia asta, care e o situaţie aşa cum aţi spus dvs, eu cred că nouă. Cineva care a condus... nu ştiu să mai fi fost in perioada de după revoluţie, poate imi scapă, cineva care a condus Partidul Social Democrat in cazul nostru, sau orice partid spre o victorie la un procent imens, impreună cu aliaţii noştri, nu este prim-ministru, rămane in continuare la partid şi preşedinte la Cameră, celălalt preşedinte din coaliţie la Senat. Vine altcineva la conducerea guvernului, pe situaţia pe care dvs o ştiţi, şi o ştiu şi telespectatorii. Relaţiile pe care le am şi cu domnul Dragnea, in special cu domnul Dragnea, suntem membri in PSD amandoi şi relaţia extraordinară pe care o am cu domnul preşedinte Tăriceanu, ca preşedinte al uneia din formaţiunile din coaliţie, este aceeaşi ca din prima zi in care am devenit, sau din prima săptămană, prim-ministru. Incercările de a se induce anumite lucruri, cum că există certuri intre Grindeanu şi Dragnea, intre X şi Y, eu le ignor. Vă spun sincer că le ignor. E cea mai bună dovadă că relaţia dintre noi doi, dintre mine şi domnul Dragnea, e cea corectă. Azi am fost impreună la Asociaţia Comunelor, maine de asemenea avem program, o parte din zi este comun. Lucrurile merg cat se poate de firesc. Nu e o preocupare pentru mine ceea ce neapărat se induce, dar e necesară această clarificare probabil, dacă şi dvs aţi simţit nevoia să o spuneţi. Nu există probleme, există dialog, incercăm in continuare şi eu, ca şef al guvernului, şi domnul Dragnea, şi ca preşedinte al PSD şi ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, să facem lucrurile pentru care ne-au votat oamenii. Asta e preocuparea noastră şi asta facem. Realizator: Cu Victor Ponta care este relaţia? Sorin Grindeanu: Foarte bună. Realizator: Se zice că a fost văzut la dvs, trecand pe la cabinet. Sorin Grindeanu: Da, a fost... Normal, l-am sunat, l-am rugat dacă poate să vină pană la guvern, a venit, e normal să am relaţii cu foştii prim-miniştri, mai ales membri ai partidului din care fac parte. Am discutat pe ceea ce inseamnă buget, pe ceea ce inseamnă fonduri europene ş.a.m.d.. E normal să vrei să foloseşti experienţa colegilor şi prietenilor tăi. Nu văd nimic anormal. Realizator: Cu preşedintele Klaus Iohannis care e relaţia? Sorin Grindeanu: Instituţional corect. Realizator: Ce inseamnă asta? Sorin Grindeanu: M-am intalnit aşa cum a fost public, nu ştiu, de cinci, şase ori, o dată la investitură, după aceea de vreo trei ori cu bugetul, fie că vorbim de două intalniri unde am fost impreună cu ministrul finanţelor, după aceea a fost CSAT-ul respectiv, a venit şi dansul intr-o şedinţă de guvern. Realizator: Cand a văzut elefanţii... Sorin Grindeanu: Astea au fost intalnirile pe care le-am avut cu preşedintele Klaus Iohannis. Altele nu au existat. Nu am inţeles anumite lucruri legate de buget, o anumită amanare. Sunt multe lucruri care... Realizator: Chestiunile legate de buget, observaţiile dlui preşedinte Iohannis, sunt corecte sau sunt exagerate sau cum le putem privi? Sorin Grindeanu: Dacă priveşti in raport cu ceea ce a fost anul trecut, cand a fost guvernul respectiv, normal că eşti sceptic, cand ai zero la fonduri europene. Noi am mers acolo şi oamenii ne-au votat să facem treabă. Şi am propus şi avem un program de guvernare ambiţios, avem un buget ambiţios. Care cuprinde o componentă, aşa cum v-am spus, extrem de importantă, pe fonduri europene. Sigur, dacă compari 5,2 miliarde de euro, cat ne-am propus noi să atragem anul acesta, cu zero, probabil că pare aşa cum a spus dl preşedinte. Realizator: Reuşiţi să atrageţi fondurile astea europene? Sorin Grindeanu: Ne luptăm să facem lucrul ăsta. Şi vă spuneam pe parcursul emisiunii, sunt oameni care lucrează, oameni care trebuie să pună in mişcare aceste mecanisme şi care se vor strădui să atragă această sumă. Realizator: Dl Adrian Năstase, fost prim ministru, scria astăzi pe blog că guvernul nu prea face, nu prea ia decizii curajoase. Credeţi că are dreptate sau credeţi că e o perioadă in care, eu ştiu, deciziile trebuie să fie mai degrabă cumpănite decat curajoase? Sorin Grindeanu: Nu ştiu la ce domeniu se referea sau in total, in general. Realizator: A avut o postare cu privire la Ministerul Justiţiei şi la fostul ministru Jianu. Sorin Grindeanu: O să vedem miercuri. E un guvern politic, aşa cum domnia sa ştie. O să vedem miercuri, in forurile statutare ale partidului, in speţă, la Comitetul Executiv Naţional, ceea ce va decide partidul. Eu o să merg cu propuneri şi normal că imi doresc să am susţinerea colegilor mei din CEX. Realizator: Domnia sa, dl Adrian Năstase, vorbeşte despre posibilitatea unui guvern Grindeanu II, in care lucrurile... Nu aţi citit această...? Sorin Grindeanu: Nu am apucat. Realizator: In care vorbeşte despre anumite reaşezări, pornind de la faptul că, iată, portofoliul de la Justiţie acum este ocupat interimar şi alte lucruri. Credeţi că ar fi o soluţie sau este mult prea curand ca să vorbim despre un guvern Grindeanu II? Sorin Grindeanu: Eu cred că acest guvern şi-a arătat, aşa cum v-am spus, acum, in această formă, şi-a arătat soliditatea, inclusiv prin ceea ce inseamnă un instrument democratic, moţiunea de cenzură. Am trecut peste. E devreme, la o lună jumate, să spui că poate anumite lucruri trebuiau făcute altcumva. Eu am incredere in colegii mei. Nu voi ezita in schimb, in momentul in care simt că piciorul nu e apăsat atat cat trebuie pe pedală, pentru a se intampla lucruri pe diverse domenii, să iau măsuri. Acum, mergem inainte, avem două locuri in guvern, unul, dintr-un motiv, altul, din altul, pe care o să le ocupăm in cel mai scurt timp. Realizator: Suntem pe finalul acestui interviu... Sorin Grindeanu: Dar nu e de neglijat ideea pe care a spus-o dl Adrian Năstase. O să vedem, prin ceea ce va face guvernul in săptămanile următoare, dacă e nevoie de o reaşezare in structură. Şi asta va arăta munca pe care fiecare dintre miniştri, fiecare structură in parte, o va face in săptămanile şi lunile viitoare. Realizator: Suntem pe finalul acestui interviu şi vreau să facem două lucruri. O dată, o trecere in revistă a măsurilor pe care le-aţi luat şi ce urmează, care sunt măsurile imediate care vor fi luate. Deci, aţi crescut punctul de pensie şi inţeleg că această decizie se bazează pe o creştere anuală? Sorin Grindeanu: Vom creşte şi in iulie pensiile. Ce vreau eu să vă spun in schimb, şi lucrurile astea s-au spus de multe ori la dumneavoastră in emisiune - vreau să vă spun că ceea ce ne preocupă foarte mult in aceste săptămani sunt două legi extrem de importante şi anume, prima, legea prevenţiei - şi se lucrează şi e comitet interministerial, condus de către... Realizator: Legea prevenţiei e ceva foarte interesant. Poate, pentru cei care nu ştiu, vreţi să explicaţi? Mie mi se pare foarte interesant. Sorin Grindeanu: Pe scurt, fiecare organ sau agenţie de control din ţara noastră, fie că vorbim de ANAF, de DSV, de OPC, are două componente, trebuie să aibă două componente: de indrumare şi de control. Ceea ce rezultă din control? Amenzi, ca de obicei, cum ştim. Dar s-a uitat foarte mult prima componentă, cea de indrumare. In momentul in care noi venim cu o reglementare clară pe ce inseamnă prevenţie, pe noi nu ne interesează să omoram firme. Cei care greşesc, plătesc. Pe noi ne interesează să ii indrumăm, să le spunem unde - pe noi, ca stat - să le spunem unde s-a greşit şi ce trebuie să facă bine de acum incolo. Continuă să greşească? Plătesc. Pe scurt, despre asta este vorba şi cred că este o abordare... Realizator: Da, dar in momentul de faţă, dacă făceai o greşeală, erai omorat. Sorin Grindeanu: Corect. Ceea ce vă aducea in multe cazuri la un intreg lanţ. Unele firme s-au inchis, oamenii şi-au pierdut locurile de muncă şi aşa mai departe. Realizator: Asta e o veste foarte bună pentru toată lumea, pentru mediul de afaceri in primul rand, dar este valabilă pentru toată lumea, se poate intampla să se blocheze conturile de la o nimica toată. Credeţi că... Deci, ANAF in momentul de faţă este o instituţie militarizată, se ştie lucrul acesta. Credeţi că ANAF va inţelege diferenţa intre ceea ce a fost pană acum şi ceea ce vreţi dumneavoastră să implementaţi cu legea prevenţiei? Adică nu doar in literă, ci şi in spirit? Sorin Grindeanu: Dle Gadea, toată lumea trebuie să respecte legea. V-am spus că facem lege a prevenţiei, inclusiv ANAF. Şi nu am dubii că nu vor respecta această nouă lege, pe care - v-am spus - sau la care s-a demarat deja lucrul. E un comitet interministerial, o să venim cu un prim draft, o să il supunem dezbaterilor publice, astfel incat forma pe care ne-o dorim să fie cea mai apropiată de realitate şi de ceea ce vă spuneam. Şi, de asemenea, al doilea lucru important, extrem de important, şi am văzut azi că au fost dezbateri pe acest subiect, e legea salarizării unice. Vă spuneam că am fost la intalnirea cu primarii de comune; de asemenea, este o dezbatere in Romania, legată de salarizarea unică. Vor exista - şi vreau să ii liniştesc pe cei care cred că această etapă va fi omisă. Vor exista dezbateri, vor fi dialoguri cu partenerii sociali, astfel incat această piramidă pe care o construim prin legea salarizării unice să fie una cat se poate de echitabilă şi de corectă. Vă dau un exemplu. Exemplele sunt cele mai sugestive de fiecare dată. In 2014, cand am devenit ministru in Guvernul Ponta, la Comunicaţii, mi-a venit la semnat, normal, primul stat de funcţii. In aparatul, să zicem, central al ministerului, un pic peste 100 de persoane, spre 200, al ministerului. Nu vorbesc de agenţii şi tot ce e sub. Ştiţi al catelea salariu il aveam, ca ministru? Undeva al 50-lea, pe acolo. Dar ministrul semnează... un ministru are cea mai mare responsabilitate. Vă dau acest exemplu, care e valabil peste tot. Şi de aceea, munca şi responsabilitatea trebuie să fie puse in acord cu salariul pe care il primeşte fiecare bugetar. Nu cred că această piramidă poate fi construită altcumva decat in stransă relaţie cu economia Romaniei. Şi o să mă explic. Nu trebuie să fie scrise, şi asta este ceea ce vom face, direct, sumele pe care le vor avea un primar, un preşedinte de consiliu, un funcţionar public simplu, diverse grade, cum sunt la funcţionarii publici, sau un ministru sau un preşedinte de ţară, ci aceste salarii trebuie să fie puse in acord cu salariul mediu, care, dacă economia creşte, implicit, celor care au responsabilităţi in statul roman le va creşte venitul. Dacă cei care au responsabilităţi duc economia in jos, lucrurile vor merge in jos. Aşa dorim să se construiască această piramidă, care să fie una aşa cum vă spuneam: in raport cu munca şi cu responsabilităţile pe care fiecare funcţionar public şi nu numai le au. Realizator: Il citaţi, il citiţi cumva pe dl Vasile Dancu? Sorin Grindeanu: Mi s-a mai intamplat. Realizator: Domnia sa a spus că majorităţile obtuze nu au cum să caştige. Face referire la faptul că işi fac duşmani peste tot şi in mod inutil. Se inţelege că vorbeşte despre această majoritate obtuză, despre o minoritate disperată. Faceţi parte dintr-o majoritate obtuză şi vă faceţi duşmani peste tot? Aceasta pare a fi traducerea pentru spusele dlui Dancu. Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă s-a referit. O să citesc. Inţeleg că e o postare nouă? Realizator: De azi. Sorin Grindeanu: Dacă vă referiţi la mine, eu sunt un om al dialogului, deschis la dialog. Nu ştiu la ce se referea dl profesor Dancu. Vorbeam pe parcursul emisiunii - nu poţi să guvernezi, nu poţi să conduci. Fie că vorbim de o comună, de un judeţ, de un oraş, de un municipiu, de o ţară, tot timpul scindand, rupand in două. Am avut zece ani de experienţă din asta, dle Gadea, in care bugetarii erau puşi contra celor care lucrează in privat, după aceea s-a intrat in diverse categorii. Noi trebuie să ne oprim din lucrul ăsta, dacă vrem să devenim o ţară normală. Dialogul, normalitatea - dialogul face parte din normalitate. Şi sunt un om al dialogului. Realizator: Bun, cred că prezenţa dumneavoastră in această seară a ajutat in sensul acesta. Mai am, pe final, ţin neapărat să vă intreb cateva lucruri. Am prezentat la această emisiune o hotărare de guvern, a Guvernului Cioloş, publicată in Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2016. Cred că pe 22 decembrie nu ştiaţi incă de propunerea de a fi prim ministru, cred că incă se vorbea de dna Sevil Shhaideh sau nu mai ţin minte exact cronologia. Sorin Grindeanu: Cam atunci cred că era. Realizator: Deci era o situaţie foarte bizară, aveam alegeri, dar nu aveam guvern, era o bătălie şi pe sub acest scandal se publică o decizie, o hotărare de guvern a guvernului tehnocrat, prin care se atribuie in mod direct, prin atribuire directă, fără licitaţie, fără nimic, un contract de 1,6 miliarde, deci 1 miliard 600 de milioane de euro unei companii din Olanda pentru armament. Legea achiziţiilor publice ştim ce ne spune, legea cu privire la achiziţia armamentului ne vorbeşte despre... Sorin Grindeanu: Trebuie să mergi in parlament. Realizator: Trebuie să mergi in parlament. Dacă dumneavoastră semnaţi această hotărare de guvern, ieri, unde credeţi că eraţi astăzi? Sorin Grindeanu: Eu vă spuneam că fiecare din miniştrii cabinetului meu, in perioada imediat următoare, vor ieşi şi vor face radiografia la zi. Asta il include şi pe ministrul apărării. Mai ales că acolo, aşa cum ştiţi, şi nu a fost simplu, a fost un efort - să dai 2% pentru Apărare in mod direct, prin credite bugetare, nu pe credite de angajament, a insemnat să iei din alte părţi. Şi lucrul ăsta a fost apreciat, aţi văzut, inclusiv de partenerii noştri strategici, şi a fost apreciat in NATO. E un lucru pe care trebuie să-l spunem şi care trebuie subliniat. Vor fi foarte mulţi bani, sumă foarte mare şi anul acesta pe domeniul apărării. Dar lucrurile trebuie făcute conform legii, nu aşa, iar fiecare ministru, nu doar cel al apărării, va prezenta această radiografie in perioada următoare, incluzandu-l şi pe cel care este titular, pe domnul Leş la apărare. Realizator: Chiar suntem pe finalul acestei intalniri foarte interesante şi cred foarte utile şi vreau să vă intreb, deci miercuri există această intalnire a coaliţiei, da? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Miercuri mergeţi cu o propunere pentru Ministerul Justiţiei? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Se mai stabileşte ceva miercuri, dintre lucrurile... Sorin Grindeanu: Avem Comitetul Executiv Naţional pe de o parte, coaliţia PSD-ALDE, şi după care fiecare din cele două formaţiuni in structurile specifice, la noi e Comitetul Executiv Naţional, vor discuta propunerile respective. Dar e un dilog, nu vine X, spune ceva, in speţă Grindeanu, Tăriceanu spune altceva sau Liviu Dragnea. Vreau să găsim o variantă sau dacă vorbim de justiţie, aşa cum v-am spus, suntem deschişi la toate opţiunile, fie că vorbim de apolitici, fie că vorbim de om politic, dar vrem să găsim omul potrivit, il propunem, il propunem in structura... in cazul nostru in structura statutară, şi anume in Comitetul Executiv Naţional pentru a fi validat. Realizator: Ultimele intrebări fulger. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Pro sau contra legii răspunderii magistraţilor? Sorin Grindeanu: Pro. Realizator: Credeţi că veţi face un mandat de patru ani? Sorin Grindeanu: Dacă programul de guvernare şi ceea ce facem lună de lună şi trimestru de trimestru vom reuşi să punem in practică, da. Realizator: Există fundaţii şi alte ONG-uri care sunt considerate de interes public şi finanţate de la bugetul de stat. Consideraţi că aceste finanţări trebuie să continue? Sorin Grindeanu: Depinde. Unele dintre ele, pe diverse componente, fac o treabă extraordinară, dacă vorbim de cele care se ocupă pe domeniul sănătăţii ş.a.m.d., altele... trebuie evaluat. Realizator: Care e cea mai importantă realizare din aceste săptămani de cand sunteţi prim-ministru? Sorin Grindeanu: Cele 31, nu e una. Cele 31 de măsuri prevăzute in programul de guvernare in primul trimestru, din 42, pe care le-am adoptat. Realizator: 31 de măsuri. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: De ce credeţi că despre aceste măsuri, pană la urmă, s-a vorbit intr-atat de puţin şi despre Ordonanţa 13 s-a vorbit infinit? Sorin Grindeanu: Eu tot timpul incerc să găsesc vina prima oară in ceea ce ne priveşte şi după aceea incerc să găsesc vinovaţi in alte părţi. Probabil că e şi o vină a noastră aşa cum a fost şi pe Ordonanţa 13, in comunicare. Fiecare din titularii ministerelor, cei care au adoptat pană la urmă, ministerele de linie, aceste măsuri, fie că vorbim de muncă, fie că vorbim de agricultură, de Ministerul Dezvoltării, de Ministerul Transporturilor ş.a.m.d., Ministerul Sănătăţii, fiecare dintre ei vor explica lucrurile pe care le-au făcut, vor ieşi şi vor spune ceea ce işi doresc să facă in perioada următoare, alături de radiografia la zi, cum vă spuneam, a fiecărui minister. Realizator: Victor Ponta in această seară a afirmat că la intalnirea pe care aţi avut-o la Guvern v-a spus că un avion cu doi piloţi intotdeauna va avea probleme de pilotaj şi ar putea chiar să se prăbuşească. Acesta a fost unul dintre sfaturile pe care vi le-a dat? Se referea la pilotajul comun cu domnul Dragnea sau la ce se referea? Sorin Grindeanu: Nu ştiu. Chiar nu ştiu. Victor Ponta nu ştiu cat e de... e prietenul meu, vă repet, şi continuă să fie, dincolo de politică. Intalnirea pe care am avut-o cu Victor am avut-o pe chestiuni de guvernare, n-au nici un fel de legături de alt tip, pe ceea ce inseamnă lucruri pe care doresc să le fac, eu şi guvernul, şi i-am cerut părerea, nimic altceva. Şi Victor Ponta a avut şapte, opt luni, făceam parte din guvern in care Victor Ponta era şeful guvernului şi Liviu Dragnea preşedintele partidului, dacă vă amintiţi, in 2015. Realizator: Da, mi-aduc aminte. Cum credeţi sau ce şanse daţi ca in viitorul apropiat să se regleze... americanii spun check and balancing, să avem acest echilibru intre puterile statului şi să nu mai pară că o anumită putere le abuzează pe celelalte şi inclusiv cetăţenii? Credeţi că asta este rezolvabilă şi dacă da, cum? Sorin Grindeanu: Prin dialog, prin legi pe care parlamentul, şi de unele dintre ele am vorbit, unele le-aţi amintit şi dvs, e obligatoriu să le adopte in perioada următoare. Sunt lucruri care trebuie reglate şi sunt lucruri care, din ceea ce am văzut, din poziţiile parlamentarilor, a şefilor celor două camere, vor fi reglate in perioada următoare in parlament. Realizator: Europa şi lumea se reaşează, sunt poate pentru prima dată, spun mulţi, după al doilea război mondial avem o nouă reaşezare a lumii. Se vorbeşte de o Europă in două viteze şi mulţi se tem de faptul că Romania ar putea să treacă intr-o ligă a doua, ca să nu-i spunem la periferie, rămanand cateva ţări foarte importante şi puternice ale UE, Europa veche, dar cuprinzand şi ţări cum ar fi Polonia, iar Romania să meargă la periferie. Politica externă este la preşedinte din punct de vedere constituţional, dar guvernul are de asemenea un rol important. Este ceva ce veţi intreprinde ca Romania să stea la masa celor puternici pe locul său şi să nu pierdem această ocazie istorică? Sorin Grindeanu: Am şi spus, inclusiv la Bruxelles zilele trecute, că noi susţinem intărirea proiectului european, noi, ca ţară, noi ca guvern şi păstrarea valorilor comune europene, aşa cum in acest moment este definită UE. E adevărat că provocările par mai mari acum faţă de, să spunem, acum patru ani, cinci ani, dar printr-un efort comun, şi noi ne-am arătat disponibilitatea, eu cred că putem depăşi, sunt convins că vom depăşi aceste momente şi proiectul european va ieşi intărit din aceste provocări. Realizator: Mulţumesc foarte mult. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc. Realizator: Mult succes şi vom urmări, in mod evident, cu foarte multă atenţie ceea ce se intamplă. Din acest moment, intreaga atenţie a opiniei publice este pe modul in care se va intampla această guvernare şi dacă, pană la urmă, veţi fi lăsat sau, cine ştie, dimpotrivă să vă duceţi actul de guvernare la bun sfarşit. Mulţumesc mult. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie. 2017-02-20 22:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-21-09-49-17big_sigla_guv_coroana_albastru.pngÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu Yun Byung-se, ministrul afacerilor externe al Republicii CoreeaȘtiri din 20.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-yun-byung-se-ministrul-afacerilor-externe-al-republicii-coreeaGalerie foto Prim-ministrul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Coreea, Yun Byung-se, aflat intr-o vizită oficială in Romania. Cei doi oficiali au apreciat Parteneriatul Strategic ce leagă Romania și Republica Coreeană, exprimand dorința de a dezvolta, in continuare, relațiile bilaterale, in special in domeniile economic și comercial. De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a subliniat că intensificarea dialogului politic este un mijloc important de impulsionare a cooperării bilaterale romano-coreene. In cadrul discuțiilor, premierul roman și ministrul afacerilor externe coreean au remarcat domeniile cu un potențial semnificativ de dezvoltare a cooperării. Printre acestea sunt transporturile (infrastructura de transport), energia (sisteme de stocare a energiei și smart grids), sănătatea (infrastructura medicală) și IT and C. Ministrul de externe coreean a evidențiat parcursul ascendent pe care s-a inscris, in ultima perioadă, cooperarea in domeniul turismului, arătand că există in continuare potențial de dezvoltare. 2017-02-20 21:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1487610534original_1.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la cea de a XX-a sesiune ordinară, cu caracter jubiliar, a Adunării generale a Asociației Comunelor din RomâniaȘtiri din 20.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-cea-de-a-xx-a-sesiune-ordinara-cu-caracter-jubiliar-a-adunarii-generale-a-asociatiei-comunelor-din-romaniaGalerie foto Discursul premierului Sorin Grindeanu la Adunarea Generală a Asociaţiilor Comunelor [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Doamnelor și domnilor primari, stimați invitați, sunt deosebit de bucuros și onorat că particip la Adunarea Generală a Asociaţiilor Comunelor din Romania. Știu că anul acesta sărbătoriți 20 de ani, aşa cum spunea domnul preşedinte Drăghici, de la infiinţare. Vreau să vă urez la mulţi ani! Să vă doresc putere de muncă aşa cum aţi avut şi pană acum! Dar mai vreau să vă mai spun ceva: iată, au trecut 20 de ani, 20 de ani in care s-au intamplat foarte multe lucruri, dar in continuare, 47% din populaţia Romaniei trăieşte in mediul rural. Aproape 80% din teritoriu, sau peste 80% din teritoriul Romaniei este administrat de dumneavoastră, de comune. S-au schimbat foarte multe lucruri, dar cum spunea şi domnul preşedinte Dragnea, in continuare, de foarte multe ori, parcă avem două Romanii. O Romanie urbană şi o Romanie rurală. Diferenţele dintre rural şi urban sunt din ce in ce mai mari. Avem romani care trăiesc după standarde occidentale, dar avem in continuare romani care nu au apă, nu au canal, nu au asfalt, sistemul de educaţie lasă de dorit. Trebuie să fim sinceri şi realişti in tot ceea ce spunem şi trebuie să oferim tinerilor şi oamenilor aceeaşi şansă in viaţă, indiferent de locul unde se nasc. Să ştiţi că eu cunosc foarte bine lucruile astea pentru că provin din administraţia publică locală. Am fost patru ani viceprimar, şase luni preşedinte de consiliu judeţean. De multe ori in aceste săptămani, credeţi-mă, că mi-aş fi dorit să fi făcut parte in continuare din randurile dumneavoastră, dar totodată vă spun că trebuie să facem aceste schimbări. Se spunea mai devreme de ceea ce inseamnă PNDL 2 şi sunt convins că doamna Sevil Shhaideh o să vă explice, o să vă spună in continuare detaliat tot ceea ce avem in programul de guvernare şi tot ceea ce ne dorim pentru anii viitori. De asemenea, tot ceea ce s-a spus despre Codul administrativ, Codul fiscal sunt lucruri esenţiale pe care trebuie să le facem in perioada următoare. Consilierii mi-au pregătit un discurs, sigur trebuie să mă ţin, sau ar fi trebuit să mă ţin de acest punctaj, dar m-am gandit la perioada in care eram viceprimar şi mă gandeam ce aş fi făcut dacă m-aş fi intalnit cu primul-ministru al Romaniei, ce i-aş fi spus? Care erau nemulţumirile pe care le-aş fi avut şi pe care să le transmit şi să incerc să mă transpun in acea perioadă. Să ştiţi că, in primul rand, şi sunt convins că este valabil in continuare, m-aş fi gandit să-i spun că in continuare se vine prea mult la Bucureşti. In continuare, tot ceea ce inseamnă proiecte pentru comunităţile locale inseamnă foarte multă birocraţie, inseamnă foarte multe ore şi zile pe care le pierdeţi pentru a face aceste etape, ca să nu mai vorbim de ceea ce urmează după ce depuneţi aceste proiecte. Să stai după avize foarte mult. Fiecare dintre noi ne dorim pentru comunităţile pe care le conduceţi, le-am condus, să facem ceea ce am promis oamenilor prin proiecte. Dar lucrurile acestea trebuie să se intample intr-un ritm mult mai alert. Nu facem pentru primar, facem pentru comunităţi, facem pentru oamenii care să ajungă, mai ales in mediul rural, să ajungă la standardele de care aminteam la inceputul discuţiei noastre, sau a discursului meu. I-aş fi spus primului-ministru, cum cred că spuneţi şi dumneavoastră, ne trebuie fonduri, ne trebuie bani ca să finanţăm tot ceea ce ne-am propus. Vreau să vă spun că aceste lucruri sunt prevăzute in buget şi, slavă Domnului, in sfarşit, a fost şi promulgat mai tarziu, ştiu că urmează etapele pe piramidă in jos, aprobarea bugetelor la consiliile judeţene, după aia vin spre dumneavoastră. Deja suntem destul de intarziaţi şi ştiţi aceste lucruri mai bine decat mine, dar il avem intr-un final promulgat acest buget, un buget care acordă o atenţie deosebită comunităţilor locale, un buget care finanţează, dincolo de PNDL, tot ceea ce noi am spus in campania electorală. Sunt lucruri care sunt prinse in bugetul pe care noi l-am propus Parlamentului şi care a fost aprobat. De aceea, in anii următori, tot ceea ce ne-am propus, cele cinci mii de proiecte noi pe PNDL sunt lucruri importante, ca să dau doar un exemplu. Vă mai spun ceva. Chiar dacă mergeam in campanii electorale, sau in campanii electorale de locale astă vară, din comună in comună, indiferent de culoarea politică a primarului, programul care a funcţionat cel mai bine a fost PNDL, care trebuie să meargă in continuare şi va merge cu faza a doua PNDL2, pe care o lansăm in această primăvară. I-aţi mai fi spus primului ministru să stea de vorbă şi să-i atenţioneze pe toţi miniştrii şi secretarii de stat să primească primarii şi să stea de vorbă cu primarii fiindcă primarii sunt cei care cunosc cel mai bine realităţile de jos, sunt oamenii care iau in mod direct legătura cu cetăţenii. Şi este bine de fiecare dată să stai de vorbă şi să ştii pulsul. Sunt o parte aici din membrii cabinetului meu. Am spus-o intr-o formă ce aş fi spus eu dacă eram viceprimar, sau prim ministru. Sunt convins că fiecare dintre ei vor face acest lucru. Vă rog să-mi transmiteţi dacă nu fac. Mai mult decat atat, o să am la cabinet consilier de stat care se va ocupa doar de ceea ce inseamnă comunităţile locale şi problemele pe care le au comunităţile locale astfel incat legătura dintre dumneavoastră şi guvern să fie cat mai stransă. Vă aştept la guvern. Sigur, la Palatul Victoria se mai intamplă lucruri şi altele decat proteste. Vă rog să veniţi la Palatul Victoria. Noi lucrăm in continuare, vrem să punem şi vom pune in aplicare Programul de guvernare, dar lucrurile astea putem să le facem doar intr-un dialog cu dumneavoastră, cu aleşii locali, cu tot ceea ce inseamnă deschidere către Administraţia Publică Locală. Da, vom avea Legea salarizării unice. Am făcut cateva lucruri, nu puţine, in aceste şase săptămani de cand suntem la guvernare. Nu puţine lucruri care să nu se simtă in viaţa de zi cu zi a romanilor. Dincolo de ceea ce s-a spus, creşterea salariilor in Administraţia Publică Locală, creşterea pensiilor, a salariului minim ş.a.m.d. Foarte important ceea ce s-a amintit mai devreme, şi anume că, prin Legea salarizării unice, nivelul salariilor primarilor să fie exact cel care trebuie şi cel meritat. Şi vă dau un exemplu. Să ştiţi că in Consiliul Judeţean Timiş, in momentul in care am semnat primul stat de funcţii nu aveam cel mai mare salariu ca preşedinte al Consiliului, era undeva al cincisprezecelea, al douăzecelea. Astea nu sunt lucruri normale. La fel in ministere. Salarizarea trebuie să fie in acord cu responsabilitatea pe care o avem fiecare dintre noi. Eu vreau să vă spun că este importantă şi o altă decizie, faptul că am preluat la bugetul de stat plăţile pentru insoţitorii pentru persoanele cu handicap, ceea ce inseamnă, aşa cum ştiţi, 10% pe care dumneavoastră ii plătiţi, sunt preluaţi de către noi. Ăsta este iarăşi un lucru pe care trebuia să-l amintim. De asemenea, posibilitatea de a mări organigramele şi există şi este aprobată, de a mări organigramele din unităţile unde populaţia a crescut şi de a menţine numărul actual de posturi unde populaţia a scăzut sau este la fel ca in 2014. Iarăşi este un lucru extrem de important. Imi spunea domnul preşedinte Drăghici de o iniţiativă pe care a avut-o Alin Nica - nu, domnule preşedinte Drăghici? Emil Drăghici: - la comisia din care face parte şi este iniţiativa Comitetelor regiunilor de a veni, deşi a fost acceptată, de a organiza această activitate in Romania. De aceea ştiu că s-a luat legătura cu domnia voastră şi in calitate de preşedinte al CJ. Sorin Grindeanu: -fost preşedinte - ce vremuri! - şi fost membru in Comitetul regiunilor. O să sprijinim, ca guvern, această iniţiativă, este extrem de importantă pentru noi. Cred, şi inchei prin a vă spune că Romania are nevoie de descentralizare. Noi ca ţară nu putem să mergem in continuare cu două părţi, Romania urbană şi Romania rurală. Prin tot ceea ce ne propunem prin programul de guvernare in anii următori este să reducem tot acest handicap intre rural şi urban. Inchei prin a vă spune că aşteptăm proiectele dumneavoastră, proiectele care vin din comunităţile locale. Avem, cum vă spuneam, sursele de finanţare. Vă doresc spor la muncă, toate cele bune şi la mulţi ani. Declaraţii pentru presă ale premierului Sorin Grindeanu, după participarea la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din Romania [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Mă bucur că, azi, am venit la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din Romania. Sunt peste 500 de primari prezenți in sală, primari care, la randul lor, reprezintă comunități locale, comunități care au proiecte, care au foarte multe lucruri de făcut pentru Romania reală. Am spus şi in discurs, este prea mare, parcă, diferenţa intre cele două Romanii, Romania urbană şi Romania rurală, și este de datoria noastră ca, prin tot ce inseamnă programul de guvernare, programele pe care le vom lansa - pe unele dintre ele le-am lansat - această diferenţă să o reducem. In continuare, sunt localităţi in Romania care nu au apă, nu au asfalt, nu au canalizare. Toate aceste lucruri pot fi făcute atat prin programele pe care le-am lansat, cat și prin cele care vor fi lansate in perioada imediat următoare - mă refer in special la faza a doua a PNDL - PNDL II, prin care vor fi finanţate in jur de 5.000 de proiecte pe exact aceste lucruri. A fost un succes PNDL I, un succes pentru fiecare comunitate in parte, de aceea sunt extrem de optimist că şi PNDL II va avea acelaşi succes. Reporter: La ce nivel ar trebui să ajungă salariile primarilor, pentru că s-a vorbit despre asta. Mai mult de salarii s-a vorbit decat de investiţii. Sorin Grindeanu: Nu cred că mai mult de salarii decat de investiţii. Noi am luat primele măsuri şi am decis mărirea salariilor pentru funcționarii din administraţia publică locală cu 20%. Apoi, Legea salarizării unice o să fie in dezbatere publică, o să fie discutată cu asociaţii, cu sindicate, cu toate structurile asociative, astfel incat fiecare să fie remunerat după cată responsabilitate are in funcţia in care se găseşte. Eu cred că este un lucru normal, este un lucru cat se poate de firesc ca, atunci cand ai o responsabilitate, fie că vorbim de primar, de viceprimar, de preşedinţi de Consiliu Judeţean, de vicepreşedinţi, miniştri, aceștia să fie remuneraţi după responsabilitatea pe care o au, dar in stransă legătură, pană la urmă, cu Romania, cu starea economiei. De aceea, va exista o legătură de acest tip, nu in sume fixe, ci in formule. Asta este ceea ce gandim, o să vedem forma şi o să... Reporter: Se va mai aplica de la 1 martie TVA zero la locuinţe şi dacă aţi vorbit cu Comisia Europeană, dacă v-a dat ok-ul? Sorin Grindeanu: In perioada imediat următoare, vor intra in parlament propuneri şi pe publicitate, şi pe ceea ce spuneaţi dumneavoastră. Sunt lucruri care sunt prinse in progamul de guvernare şi care răman ,in continuare... Reporter: Ați găsit un nume la Ministerul Justiţiei? Sorin Grindeanu: Mai multe chiar. Pană miercuri, sau miercuri, o să venim cu aceste propuneri şi la Ministerul Justiţiei, şi la... Reporter: Cate? Sorin Grindeanu: In momentul in care venim, o să venim cu o singură propunere. Reporter: Veniţi in cadrul CEx sau unde spuneţi că veniţi cu aceste propuneri? Sorin Grindeanu: Coaliţie şi după aceea Comitetul Executiv Naţional, ăsta este statutul... Reporter: Este vorba despre un om politic, domnule prim-ministru? Sorin Grindeanu: Sunt deschise, aşa cum v-am mai spus şi zilele trecute, toate variantele. Există varianta de a fi un apolitic, dar există şi varianta de a fi un membru din coaliţia de guvernare. Eu, şi azi, şi maine, o să am intalniri cu persoane pe care le consider eligibile pentru a ocupa această funcţie şi o să mă decid, v-am spus... Reporter: Ce s-a schimbat intre declaraţia dumneavoastră de la Bruxelles, alături de vicepreşedintele CE, şi această declaraţie? Introduceţi in discuţie şi posibilitatea unui ministru politic...; Sorin Grindeanu: Eu zic să aveţi răbdare pană miercuri şi o să vedeţi propunerile pe care le avem. Reporter: Poate să fie de la ALDE acest ministru? Sorin Grindeanu: Am spus şi la Bruxelles şi acelaşi lucru il spun şi acum: este extrem de posibil să fie un ministru apolitic, dar nu este singura variantă, asta am spus şi la Bruxelles. Reporter: Poate să fie şi de la ALDE, adică să daţi Ministerul Justiţiei celor de la ALDE? Sorin Grindeanu: Mai sunt două zile, lăsaţi-mă să am discuţiile cu cei pe care ii consider - şi eu, şi colegii mei - persoane potrivite pentru a ocupa această funcţie; şi nu doar aceasta, ci şi cea de la IMM-uri, aşa cum ştiţi, pentru că sunt două posturi vacante. Conform statutului nostru, este normal ca propunerile de miniştri să fie votate in CEx, iar lucrul acesta se va intampla miercuri. Reporter: /.../ spre un ministru apolitic sau... Sorin Grindeanu: Ambele variante sunt valabile. Reporter: Aţi primit şi dumneavoastră o invitaţie la DNA? Sorin Grindeanu: Nu. Reporter: Ce părere aveţi despre invitațiile miniştrilor dumneavoastră la DNA, in cazul Ordonanţei 13? Sorin Grindeanu: N-am discutat cu ei şi mi se pare un pic ciudat. Nu ştiu pentru ce, inţeleg că pentru Ordonanţa 13. Reporter: Pentru modul de elaborare, probabil. Sorin Grindeanu: Habar nu am. Guvernul, a spus şi Curtea Constituţională, a acţionat legal. O să vedem. Nu vreau să... Reporter: Dar, in cazul primarului de la Timişoara, in cazul dosarului de la Timişoara vă aşteptaţi să vă cheme la DNA? Sorin Grindeanu: Eu nu am răspuns niciodată de patrimoniu, cat timp am fost viceprimar. Am avut direct in subordine, timp de patru ani şi jumătate, Direcţia edilitară, Direcţia tehnică. Nu am avut in subordine patrimoniul oraşului şi nu mă aştept. Chiar mi se pare... Ceea ce s-a intamplat in ultimele zile la adresa mea, că urmez acolo, mi se pare o manipulare pe care o resping cu tărie. Mulţumesc mult. 2017-02-20 14:47:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-20-03-54-13big_1.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la emisiunea „Realitatea românească”, cu Octavian Hoandră, la postul de televiziune Realitatea TVȘtiri din 19.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-grindeanu-la-emisiunea-realitatea-romaneasca-la-realitatea-tvRealizator: Octavian Hoandră - Il avem invitat in această seară pe prim-ministrul Romaniei, domnul Sorin Grindeanu. Domnia sa - trebuie să-l felicităm, este aici. Bună seara, domnule prim-ministru! Sorin Grindeanu: Bună seara şi vă mulţumesc pentru invitaţie! Realizator: Vă felicit pentru că sunteţi un politician adevărat, cum spunea şi Cozmin Guşă acum cateva ore, pentru ca aţi ales să veniți la televiziunea care nu a ascuns faptul că a fost de partea mișcărilor din Piaţa Victoriei, contestatari, dar faptul că aţi venit şi v-aţi asumat dialogul prin mine cu cei care sunt in piaţă, şi nu numai, cu tot poporul roman, este un act care, intr-adevăr, demonstrează că sunteți un om politic adevărat. Vă felicit! Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Sunt prim-ministru al Romaniei, al tuturor romanilor şi trebuie să mă adresez tuturor romanilor şi de aceea mesajul pe care o să-l transmit, in toate modalitățile, cred că e important să ajungă la fiecare roman, indiferent dacă, să spunem, in urmă cu o săptămană sau două s-au aflat pe de o parte sau pe alta a baricadei. Repet, guvernul este al Romaniei, al tuturor, nu al cuiva anume. Realizator: Domnule prim-ministru, aş vrea să vă intreb, pentru că multă lume nu v-a cunoscut inainte de a deveni prim-ministru al Romaniei, şi aş vă intreb, nu erați dumneavoastră liniștit acolo, prim-secretar la Timişoara? Ce frumos era, nu? Sorin Grindeanu: Sunt de 20 şi de ani... Realizator: Asta aş vrea să ne spuneţi, pentru ca să ştie toată lumea parcursul dumneavoastră. Tot Cozmin ne spunea, cand noi nu ştiam exact activitatea dumneavoastră, că sunteți un copil al partidului, şi asta este o chestie care dă forţă unui partid ca PSD, cand ai un tanăr, o ia de jos şi ajunge prim-ministru, asta inseamnă un parcurs. Explicați-ne puţin! Sorin Grindeanu: Sunt din 1996 membru al PDSR-ului pe vremea aia, transformat in 2001 in PSD. Eram student in Timişoara, numai ce Partidul Democrației Sociale din Romania pierduse alegerile, caștigase Convenția - nu neapărat caștigase, cat se formase acea coaliție de guvernare, vă aduceți aminte, şi cu alte formațiuni, dar caștigase alegerile domnul Emil Constantinescu in fața domnului președinte Ion Iliescu. Am fost tot timpul un om de stanga, sunt in continuare şi in cei 20 de ani am crescut, prima oară in organizația de tineret, după aceea, incepand din 2003, cand am devenit președinte executiv al filialei PSD Timiș am crescut pas cu pas in organizația județeană, iar din 2014 sunt președintele filialei județene a PSD. Știu de jos partidul şi il știu de pe ambele părți şi cand făceam ceea ce hotărau cei care conduceau partidul şi il ştiu, bineințeles, in ultimii ani, şi din partea astalaltă, cea care a condus filiala Timiş la rezultate, spun eu, bune la alegerile locale de anul trecut. Realizator: Domnule prim-ministru, am să fiu foarte direct, pentru că nu avem timp, deși mi-ar fi plăcut să fac o emisiune mai cu amănunte, in stilul pe care l-am eu acum, o să adopt un alt stil, sper să placă celor care ne ascultă, vreau să remarcăm impreună că aţi avut o campanie foarte bună, cu un program generos - sigur, președintele nu are incredere in bugetul ăsta, o grămadă de altă lume nu are incredere in bugetul ăsta, care e foarte generos, cum spuneam, aţi avut o campanie bună, aţi inceput bine, aţi inceput să faceți din ceea ce aţi promis şi dintr-o dată a apărut ordonanța asta blestemată, pe timp de seară, șmecherită. Haideți să rememorăm istoria acestei ordonanțe care iată ce a provocat, ordonanţă care a provocat şi in Franța o mișcare anticorupție, ceea ce e foarte bine..... Sorin Grindeanu: Am văzut. Realizator: Renașterea civismului romanesc şi cel franțuzesc cred că e o chestie foarte bună. Sorin Grindeanu: In primul rand, aş vrea să vă spun cateva lucruri legate şi de partea pe care o aminteați dumneavoastră, partea economică. Am luat şi avem de luat, de fapt, in primul trimestru, conform programului de guvernare, 42 de măsuri. Pană acum, deși termenul limită este finalul lunii martie, primul trimestru, am adoptat 31. In paranteză fie spus, am văzut in ultimele zile dezbateri legate de faptul că s-a anulat gratuitatea pentru studenţi, gratuitate asigurată prin ceea ce noi am făcut prin bugetul de stat, dar mai ales prin hotărarea de guvern pe care am adoptat-o in aceeași seară de care aminteați dumneavoastră şi care este in vigoare. Normal că toate aceste acte normative merg spre Parlament, dar şi in Parlament majoritatea şi coaliția susţine programul de guvernare. Despre asta discutăm. Vreau să inlătur orice semne de intrebare. A fost pe programul de guvernare acest lucru legat de studenţi, ba, chiar mai mult, dublarea sumelor pentru burse, mai mult decat dublarea şi alocației pe student - este, iarăşi, un punct pe care l-am realizat deja. Mă preocupă. Nu aş vrea să trecem foarte repede peste ceea ce inseamnă buget. Aţi folosit cuvantul - generos. Realizator: Da, aşa mi s-a părut mie. Sorin Grindeanu: Nu, e un buget pe care eu il cataloghez un buget ambiţios... Realizator: Unii spun ireal. Sorin Grindeanu: Ireal spun probabil cei care sunt obișnuiți cu ceea ce s-a intamplat anul trecut, şi vă dau un exemplu. Anul trecut, spre deosebire de anul ăsta, nu avem de gand să fim cu zero in dreptul fondurilor europene. Noi avem prevăzut pe bugetul de anul ăsta 22 de miliarde pentru fonduri europene pe care să le atragem in acest an. Ăsta este un lucru ambițios, dacă punem in paralel acest lucru cu ceea ce poate a fost anul trecut. Unora probabil că li se pare ireal. Realizator: Asta vom vedea. Bugetul este generos... Sorin Grindeanu: Sigur. Realizator:... oricum am lua-o, dar a apărut blestemăția asta de ordonanţă, care a intors țara pe dos. Dumneavoastră erați aici responsabil pe tot guvernul, colegul dumneavoastră Dragnea, care s-a comportat şi el ireproșabil in campanie, era in avionul de America. Cum, care ... V-a spus domle, rămai tu, Sorine, asta, că eu mă duc un pic să /.../ Sorin Grindeanu: Nu, nu a fost vorba de aşa ceva. Eu vă rog să vă... Realizator: Şi de ce vă spun, ca să ajung la capăt, că aţi ajuns şi dumneavoastră in America şi acolo ce aţi vorbit: Băi, ce am făcut? Am făcut o prostie. Sorin Grindeanu: Dar nu in forma asta s-au desfășurat lucrurile. Realizator: Păi atunci spuneţi-mi cum, că aşa imi imaginez. Sorin Grindeanu: Eu vă rog să vă aduceți aminte că nu atunci... dar nu atunci a fost adoptată această ordonanţă. Nu aşa stau lucrurile. Realizator: Haideți să le clarificăm, că ele sunt importante. Știți de ce? Pentru că sub umbrela asta a pieței se ascunde foarte multă frustrare şi foarte multă tristețe. Poporul ăsta a avut ghinionul să fie șmecherit tot timpul aşa: ba unii treceau cate o ordonanţă noaptea să-şi bage in ţară nişte mărfuri pe o zi... Deci asta l-a adus in stradă şi uitați că şi maine se pregătește şi atunci e bine să clarificăm. Domnule, a fost o șmecherie? A avut prin Grindeanu misiune să semneze ăla şi repede in America, intalnirea cu Trump să acopere toată această chestiune? Sorin Grindeanu: Nu a fost desfășurarea in acest fel. Realizator: Haideți, spuneți-ne. Sorin Grindeanu: Vă rog să vă aduceți aminte că noi nu am adoptat inainte de vizita in America acest OUG, pe de-o parte. Realizator: Păi nu, că a venit preşedintele şi a trebuit să vină peste dumneavoastră. Sorin Grindeanu: I-am spus şi președintelui şi lucrul ăsta s-a văzut, asta este o altă chestiune pe care vreau să o clarific. Realizator: Haideți! Ce bine! Excepțional! Sorin Grindeanu: Nu intra pe ordinea de zi sau nu intrau cele două... Realizator: Atunci cand a venit domnul Iohannis nu era. Era sau nu era? Sorin Grindeanu: Da, şi l-am şi asigurat, i-am arătat, nu erau. Nu era trecut pe ordinea de zi de ce? Pentru că şi eu şi colegii mei am considerat şi s-a intamplat lucrul peste două săptămani, că era normal ca tot ceea ce inseamnă proceduri, tot ceea ce inseamnă dezbatere, şi a fost dezbatere publică la Ministerul Justiţiei, sigur, unii spun că a fost intr-o anumită formă, că trebuiau să vină şi alţii. A existat această dezbatere publică, dar o să vă spun.. şi o să vă spun... Realizator: Domnule prim-ministru, o zi dezbatere publică? Sorin Grindeanu: OK. O să vă spun ceea ce cred eu că, de fapt, e mai mult decat atat. Noi, in acest moment avem in continuare acum, avem decizii ale Curții Constituționale, care sunt obligatorii şi care nu sunt puse in acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Au mai venit şi in ultimele săptămani.. Realizator: Altele. Sorin Grindeanu: ... alte decizii ale Curții Constituționale. Faptul că parte din articole sau unele chiar in integralitate sunt declarate neconstituționale pot să ducă aceste lucruri la un anumit vid legislativ, pot să existe - şi am văzut că in ultimele zile chiar au existat... Realizator: Domnule prim-ministru haideţi, că astea sunt explicaţii din astea /.../ Sorin Grindeanu: Nu. Dar de ce sunt explicaţii? Nu există decizii ale Curții Constituționale? Realizator: Asta o ştim cu toţii, dar de ce exact asta care, aţi văzut, toată lumea spune sau o bună parte din cetățeni spun domnule, a fost dată pentru cineva, in speță colegul şi prietenul dumneavoastră... Sorin Grindeanu: Nu, asta este un lucru cat se poate de fals. Eu am dat /.../ Realizator: Astea sunt... eu le pun intrebările, pentru că prin gura mea vorbeşte şi piaţa acum şi ceilalți, dar şi piaţa. Sorin Grindeanu: Nu, eu am dat mană liberă ministrului justiției să facă un proiect, spunandu-mi dansul şi nu doar că spunandu-mi, știind foarte bine că există aceste decizii ale Curţii Constituţionale. Şi mai e ceva, domnule Hoandră, o problemă pe care nu vreau să o tratăm la şi altele, care continuă să fie, problema penitenciarelor - continuă să fie o problemă pentru... Realizator: Aici aveţi un sprijin in mine. Am făcut zeci de emisiuni cu condițiile din penitenciare, aşa că le știu. Sorin Grindeanu: Știu, știu acest lucru. Sunt două probleme care trebuie a fi rezolvate. Ne aflăm astăzi in situația in care acel OUG 13 a fost abrogat. In continuare avem cele două probleme: decizii ale Curţii Constituţionale, care nu sunt puse in practică, in continuare avem situația pe care dumneavoastră aţi prezentat-o in foarte multe emisiuni, in penitenciare, in continuare suntem sub posibila sancțiune a CEDO şi n-o spun eu, o spun chiar foștii guvernanți, nu a făcut guvernul meu calculele legate de cat e posibil să plătim anual şi anume 80 de milioane de euro - sunt calculele făcute de fostul guvern. Realizator: De doamna Prună. Sorin Grindeanu: Lucrurile astea continuă să fie ca și probleme in acest domeniu și imi doresc nu doar acea măsură care a fost trimisă, legată de grațiere, care a fost trimisă ca și proiect de lege spre Parlament şi care rezolvă o parte din problemă. Trebuie să venim și cu măsuri alternative, așa cum există in alte țări și sunt proiecte de legi... Realizator: Probațiunea, brățările, /.../. Sorin Grindeanu: Corect! Sunt proiecte de legi in acest moment in Parlament. Realizator: Doamne ajută! Sorin Grindeanu: Și care trebuie a fi adoptate. De asemenea - și am discutat această situație la Bruxelles in cele două zile... Realizator: Stați să lămurim asta că după aia, cu Bruxelles-ul, e foarte mult de vorbit. Sorin Grindeanu: Cealaltă problemă, cea a deciziilor Curții Constituționale, in acest moment merge - și am spus lucrul ăsta in Parlament, la moțiunea de cenzură - merge spre Parlament, am văzut inclusiv declarațiile celor doi președinți, și de la Senat și de la Cameră, prin care iși doresc să clarifice cat se poate de repede și la Senat, a și fost adoptată Ordonanța 14, așa cum știți, cea de abrogare... Realizator: Dar și aici sunt suspiciuni că va fi atacată - a și fost atacată - și iar scapă. Ideea e că lumea e foarte sensibilă la corupție, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Sunt de acord și e un domeniu sensibil și e foarte bine să fie așa. Este foarte bine să fie așa. Dar, totodată, avem ceea ce vă spuneam mai devreme, niște decizii care sunt obligatorii și care trebuie puse conform legii, nu conform a ceea ce spune Sorin Grindeanu, in 45 de zile trebuie să fie puse in acord aceste decizii cu Codul Penal sau cu Codul de Procedură Penală. In acest moment - și lucrul ăsta se va intampla, am văzut declarații de acest tip, trebuie să existe o dezbatere și imi doresc să fie lucrul ăsta, și asta am spus și la Bruxelles cat se poate de deschis. Imi doresc să fie o dezbatere largă, transparentă, pentru că trebuie rezolvate aceste probleme, care să implice nu doar partidele politice, care să implice și instituții din acest domeniu, care să implice ONG-urile astfel incat să ajungem la o formă, să se ajungă in Parlament la o formă care să fie in acord cu aceste decizii. Asta este ceea ce imi doresc. Realizator: Perfect de acord. Dar dacă trimiteați şi ordonanța in Parlament asta e. Aici e suspiciunea. De ce aia in Parlament? De ce aia nu? De ce seara, de ce... Sigur, dumneavoastră ați avut răspunsuri. Sorin Grindeanu: Nu, eu v-am spus, in aceeași zi, dacă vă aduceți aminte, sigur, a fost un concurs de situații, dar dacă vă aduceți aminte, in aceeași zi, undeva in jurul orei unu, sper să nu greșesc, a fost CSAT-ul, in care s-a discutat... Realizator: Și ziua cealaltă era o zi /.../. Sorin Grindeanu: ...in care s-a discutat. Realizator: Și peste trei zile era o zi... Sorin Grindeanu: Vă explic imediat. De acord. Care s-a discutat bugetul pe instituțiile care depind sau care sunt de siguranță, de apărare națională. Eu imi doream - și așa suntem intarziați, domnule Hoandră - eu mi-am dorit să trimit cat mai repede bugetul spre Parlament astfel incat lucrurile pe care noi ni le-am propus... Realizator: Vi le-ați asumat să poată merge... Corect! Aveți dreptate. Sorin Grindeanu: Să poată să se revadă in buget. Să știți că suntem intarziați pentru că acum, de abia de ieri sau alaltăieri, cand a fost promulgat bugetul, vor merge in jos toate aceste lucruri spre consilii județene, primării, deci mai durează cel puțin două săptămani astfel incat asta /.../. Realizator: Ei, acum asta e. Sorin Grindeanu: Da, numai că lucrurile trebuie să se intample, economia trebuie să meargă in continuare, Romania trebuie să se dezvolte. Noi ne-am propus o creștere de 5,2 și lucrurile astea trebuie să se intample. Realizator: O să-mi spuneți ce ați vorbit și cu europenii despre atragerea fondurilor europene... Sorin Grindeanu: Despre toate lucrurile, inclusiv de ceea ce vă spuneam mai devreme. Realizator: Absolut. Dar spuneți-mi, ca o curiozitate, nu e vorba de cancan, dar pe noi și pe oamenii din piață ii interesează, sunt oameni care, cum să spun, au o minte extrem de deschisă și cum mă interesează pe mine cu siguranță ii interesează și pe ei. Ce ați discutat cu domnul Dragnea cand v-ați dus in America, după... Sorin Grindeanu: Dar nu am fost după. Vă repet. Realizator: Nu, după ce ați ajuns dumneavoastră, că ați fost in două randuri. Intai plecat... Sorin Grindeanu: Am avut intalniri... Nu, dar n-a fost vorba, noi n-am adoptat...; Realizator: N-ați discutat despre acest subiect, nici măcar nu l-ați atins? Intreb. Sorin Grindeanu: Nu, pentru că, așa cum v-am spus și mai devreme, au fost chestiuni care au venit dinspre Ministerul Justiției, am considerat că nu au fost discutate suficient. A venit președintele la şedinţă, dar deja decizia noastră era luată, cu elefanți sau fără elefanți, era luată, de a nu intra pe ordinea de zi acele două puncte. Despre asta este vorba./...;/ Imediat, după şedinţa de guvern, aveţi dreptate, am plecat in Statele Unite, nu era adoptată această ordonanţă. Realizator: Dar, acum, spuneţi-mi, cand aţi luat hotărarea asta, ce v-a determinat să luați hotărarea să retrageți, să puneți punct la tot? Că asta mie mi se pare ca o hotărare un pic unilaterală, că a fost a dumneavoastră. Care a fost punctul in care aţi spus - domle, trebuie să o retrageți, că nu e bine? Sorin Grindeanu: Știți, orice prim-ministru işi dorește ca țara pe care o guvernează, impreună cu echipa sa, să fie o ţară care să meargă inainte, să se dezvolte, să fie unită, să fie stabilitate, astfel incat, mai ales noi, o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, să oferim stabilitate - şi facem lucrul ăsta - şi in jurul nostru, faptul că acea măsură, acea ordonanţă, in primul rand n-a fost comunicată foarte bine, a fost un concurs de imprejurări, a dus la o anumită scindare, eu, impreună cu guvernul nostru, am hotărat să o abrogăm, pentru că lucrurile mergeau spre o divizare nesănătoasă... Realizator: Dumneavoastră aţi hotărat. Știți de ce vă contrazic? Eu cred că dumneavoastră aţi hotărat, pentru că după aceea s-a observat imediat o răceală intre dumneavoastră şi domnul Dragnea. Poate mă inșel eu. Sorin Grindeanu: Eu fac parte dintr-un partid, dintr-un guvern susţinut politic. Realizator: Şi de atunci pană acum se vede această răceală. Sorin Grindeanu: Toate aceste decizii, să ştiţi inclusiv dacă vorbim de programul de guvernare, şi-au avut susţinerea in votul romanilor, care, s-a văzut in Parlament. Intr-o lună de zile, domnule Hoandră, acest guvern a trecut prin trei voturi in Parlament, este un record. Realizator: Da, corect. Sorin Grindeanu: Investirea, votul pe buget şi moțiunea de cenzură. Iar coaliția de guvernare şi-a arătat stabilitatea, era ceea ne-am dorit cu toții, şi am avut discuţii, astfel incat, tot ceea ce poate n-a fost explicat foarte bine, tot ceea ce a dus la această divizare, să fie indreptat. Şi am ințeles să facem lucrul ăsta, pentru că dorim o Romanei stabilă, o Romanei care să contribuie la tot ceea ce inseamnă plus proiect european, şi asta am spus-o şi la Bruxelles, să oferim stabilitate, şi să reușim, prin ceea ce facem, să contribuim la valorile comune europene. Realizator: Dar, spuneţi-mi, am observat rău, că există o răceală intre primul-ministru şi președintele partidului, in momentul ăsta? Sorin Grindeanu: Acum, haideți să vă dau o explicație cu ceea ce am inceput astăzi. Vă spuneam că sunt membru de 20 de ani in Partidul Social Democrat şi in toată această perioadă am văzut tot felul de coabitări. Dacă vă aduceți aminte, am văzut coabitări intre domnul Tăriceanu şi domnul Băsescu, intre un prim-ministru de un fel şi președinte de același fel, dar care aveau anumite puncte de vedere comune. Avem, de data asta - iar PSD caștigat alegerile cu un scor unic, candidand singur, nu vorbim de alianțe, cu un scor unic, cu un procent unic, după revoluție, PSD condus de Liviu Dragnea, vă spuneam că avem, de data asta, iarăşi, o situație inedită, şi anume, faptul că este altcineva prim-ministru şi altcineva președinte la partid, partid care doar in urmă cu două luni a caștigat in maniera in care am caștigat alegerile - este o situație inedită. Vreau să vă spun că relaţia mea cu domnul Liviu Dragnea, apropo de coabitare şi de ceea ce inseamnă lucrurile acestea, este absolut la fel cum era şi in urmă cu o lună şi jumătate, cand nu eram nici măcar propunere pentru prim-ministru. Este o chestiune pe care eu ințeleg că poate fi şi face, şi a făcut in aceşti ani, de aceea vă spuneam de cei 20 de ani in care am văzut in fiecare gest al fiecărui om politic a fi speculat, a fi spus, de aceea a făcut primul ministru aşa şi președintele in altfel, sau președintele altcumva, fiindcă există tensiuni, şi aşa mai departe. Vă subliniez, guvernul pe care il conduc este un guvern politic, un guvern care are in spate o majoritate, o majoritate care este solidă şi care şi-a arătat intr-o lună de zile această soliditate in parlament. Noi suntem pană la urmă susţinuţi - şi s-a văzut lucrul ăsta - de această majoritate, care a dat acest guvern. Acțiunile pe care le facem la guvern sunt acțiuni in concordanță cu programul de guvernare votat de oameni, un program de guvernare pe care avem datoria să-l punem in practică. Vă spuneam iarăși de acele măsuri... Realizator: Asta toată lumea recunoaște. Aţi văzut, şi piaţa zice: Domle, au caștigat alegerile? Să guverneze! Mi se pare de bun simţ. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Dar sunt tensiuni in partid, domnule Grindeanu? Sau nu mai știți ce se intamplă in partid? Sorin Grindeanu: Nu, eu nu văd... Realizator: Sunt oameni care contestă acest gest. De la gestul ăsta e posibil să se fracționeze partidul? Sorin Grindeanu: Nu. PSD a fost... Realizator: Că ar fi Cătălin Ivan, domnul de la Iaşi... Poate că mai sunt şi nu-i ştim noi incă. Sorin Grindeanu: PSD a fost, este şi sunt convins că va fi pentru o mare perioadă de-acum incolo principalul partid de pe scena politică din Romania. Am avut in istoria noastră momente in care au fost chiar sciziuni - vă aduceţi aminte, in 1997, domnul Meleșcanu a format ApR, impreună cu alţii de la noi. Realizator: Cu un mare succes. Sorin Grindeanu: Nu ştiu! Eu vă spun că au fost istorii de acest tip. Nu există tensiuni. Fiecare membru responsabil din partid, in acest moment, işi dorește ca ceea ce am făcut, pentru ceea ce noi am fost votaţi - fie că vorbim de alegerile generale, fie că vorbim de cele locale, şi sunt primarii şi președinții de consilii județene, dar nu doar ai PSD; toţi primarii şi președinții de consilii județene doresc să-şi ducă la indeplinire ceea ce au promis oamenilor. Pentru că se vor duce peste trei ani şi-un pic, dacă vorbim de alegerile locale, sau peste trei ani şi zece luni vom merge noi iarăși in fața oamenilor să cerem increderea... Păi poţi să ceri increderea dacă ceea ce ai promis ai făcut! Realizator: Corect. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că e extrem de important, şi de aceea am subliniat pe parcursul discuției noastre, ca tot ceea ce inseamnă economie, tot ceea ce inseamnă programele naţionale, tot ceea ce inseamnă lucrurile pe care noi ni le-am propus prin programul de guvernare, să putem să le incepem - şi am inceput aceste lucruri, aşa cum vă spuneam -, să le dezvoltăm, să le punem in aplicare. Pentru asta am fost votaţi. Că mai sunt anumite luări de poziție... E democrație! Realizator: E un partid viu. Nu mai sunteți pe vremea domnului Iliescu. Sorin Grindeanu: Nu mai suntem in alte vremuri. Realizator: Domnule premier, aţi fost la Bruxelles. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Pe fondul ăsta, in care aţi văzut mişcarea asta a dvs neinspirată a creat multe... Deşi, mă rog, cum aţi spus dvs, erau greșeli de corectat la Curtea Constituțională. Aşa e, e un adevăr, ştim. Sorin Grindeanu: Dar chiar ăsta este adevărul! Realizator: Mai mulți ambasadori acreditați in Romania - aţi, văzut, ştiţi istoria - au protestat, s-au ingrijorat... Dvs aţi fost la Bruxelles. Sunt afectate relațiile Romaniei cu Europa? Sorin Grindeanu: Nu, din contră! Eu cred că era de datoria mea, ca prim-ministru, prima vizită oficială să o fac la Bruxelles. E capitala Europei, capitala noastră, şi am avut intalniri la varf cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, care are in coordonare inclusiv domeniul justiției; de asemenea, m-am intalnit cu președintele Tusk, m-am intalnit cu vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Katainen, şi cu președintele Comisiei Europene, domnul Juncker. La fiecare din aceste intalniri am mers spunand situația reală, la zi, cum am găsit-o... Realizator: Deci să ințelegem, să ințeleagă lumea: deci dumneavoastră v-aţi dus pregătit să arătați acolo ce aţi găsit in momentul cand aţi preluat.... Sorin Grindeanu: Cum am găsit-o, unde suntem acum, ce vrem să facem in continuare, fie că vorbim de domeniile de interes... Realizator: Păi hai să spunem ce... Sorin Grindeanu: ... mai mare economic ş.a.m.d., fie că vorbim de ceea ce poate spuneați dumneavoastră. Realizator: Păi ăsta economic e interesant, justiţie, economic, sigur. Sorin Grindeanu: Corect, domenii mai sensibile. Realizator: Dar economic am văzut o luare de poziție a unui domn, care a fost la fonduri europene acum şi care spunea undeva sau pe Facebook - cand aud de Facebook, mi se face rău... Sorin Grindeanu: De ce? Realizator: Că nu am şi că detest. Spunea că aţi fost luat şi dus să vi se arate nişte pisici... Sorin Grindeanu: Am văzut. Realizator:... domnul ăla care a făcut zero atracții ... a atras zero fonduri europene. Sorin Grindeanu: Ştiţi, pe Facebook mai există ... nu vreau să intru in polemică, informațiile dansului sunt false, dar mai există şi anumite opțiuni de ignor. Nu asta mă interesează pe mine. Pe mine mă interesează şi vă spun de ce mă interesează şi m-a interesat şi am citit, pană la urmă, acea luare de poziție, pentru că mi-ar fi plăcut să am argumente in fața celor cu care m-am intalnit şi să spun că lucrurile nu stau chiar aşa in privința fondurilor europene şi anume nu e chiar zero. Realizator: Şi nu e chiar zero? Sorin Grindeanu: Păi nu am avut argumente. Realizator: A, deci e chiar zero. Sorin Grindeanu: Da, deci... Realizator: Dar oamenii ăia ce spun că intr-un an o ţară nu poate să... Sorin Grindeanu: Sunt preocupați. Sunt preocupați - că asta voiam să vă spun - sunt preocupați ... Realizator: Dumneavoastră vă bazați foarte mult pe fondurile europene in programul dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Da, şi vreau să vă spun că la intalnirea cu președintele... Realizator: Ce au zis oamenii ăia? Domle, vă dăm banii, sunteţi cuminţi, sunteţi ok, respectaţi ... Sorin Grindeanu: La intalnirea cu președintele Comisiei Europene a fost şi comisarul Corina Creţu, ştiţi că... Realizator: Şi domnul Meleşcanu am inţeles că a fost. Sorin Grindeanu: Da. Știți că toate aceste lucruri trebuie să se desfășoare după un anumit scadențar. Noi, in acest moment, suntem ramași in urmă din foarte multe puncte de vedere. In primul rand, foarte aplicați am discutat impreună cu vicepreședintele Katainen, care are in responsabilitate partea economică, partea de competitivitate, lucruri pe care pană acum noi nu le-am făcut. De asemenea, extrem de aplicată a fost discuția şi cu doamna Corina Crețu la care, vă spuneam, a fost la intalnirea comună cu președintele Juncker. De acolo a apărut ingrijorarea: ce faceți? Pe Planul Juncker suntem printre ultimele state care am accesat. De asemenea pe toate fondurile gestionate de... Realizator: Păi şi ce aţi răspuns? Sorin Grindeanu: Păi facem paşi concreţi in perioada imediat următoare şi anume... Realizator: Dar ce trebuie să face? Ce să facem? Sorin Grindeanu: Poate foarte multă lume nu ințelege... Realizator: Da, lumea inţelege, să ştiţi că... Sorin Grindeanu: ... şi pot să vă spun printr-un exemplu mai simplu. Realizator: Vă rog. Sorin Grindeanu: Inainte de a da factura, in a fi plătită şi decontată pe, să spunem, pe fonduri europene - nu ştiu dacă e potrivită, dar cred că e acest exemplu - trebuie să ai cui să dai această factură. In acest moment există foarte multe organisme, că vorbim de AM-uri, autorități de management, care nu sunt acreditate. Restul sunt povești. Asta este situația la zi. Noi trebuie să facem lucrurile astea foarte repede, şi le facem, astfel incat ceea ce ne-am propus, cele 5,2 miliarde - da, e ambiţios... Realizator: Mult. Sorin Grindeanu: Păi e ambițios şi generos faţă de ceea ce ... Realizator: Ce v-au zis cand au văzut suma asta? Le-aţi spus suma asta? Sorin Grindeanu: Le-am spus cum ... Realizator: Şi ce au zis? Sorin Grindeanu: E posibil, dar ritmul trebuie să fie extrem de alert şi extrem de susţinut şi asta se intamplă şi asta vom face şi vreau să vă mai spun ceva, apropo de fonduri europene. O chestiune pe care am aflat-o acolo. S-a oferit şi anul trecut fostului guvern - ca să leg de ceea ce discutam la inceputul discuției noastre de astăzi - s-a oferit posibilitatea de a folosi fonduri europene, de a accesa fonduri europene pentru a imbunătăți sau a renova ...; pentru penitenciare. S-a folosit, s- s-a spus acest lucru de către Comisia Europeană, a fost refuzat. Realizator: Deci a fost refuzat de Guvernul Romaniei trecut. Foarte tare! Sorin Grindeanu: Da. Vreau să vă spun că, săptămana asta... Realizator: Chiar leg asta că am ințeles că s-au și dat, doamna Prună a şi dat banii inapoi, la buget, nefolosiți. Sorin Grindeanu: Vreau să vă spun că săptămana asta - și o să vedeți concret acest lucru- vom trimite oficial, din partea Guvernului Romaniei, pentru Comisia Europeană, o cerere prin care spunem că dorim să accesăm fonduri de acest tip, urmand să ne mișcăm - dacă pot spune așa - foarte repede, astfel incat să putem să accesăm aceste fonduri. Această informație am primit-o de la Bruxelles, de la oficiali. Eu cred că-i de datoria noastră să putem să facem aceste lucruri. Pentru asta ne-au votat oamenii. V-am spus că e destul de ambițios acest program, iar 22 de miliarde de lei, cat am prevăzut in bugetul de anul ăsta, din atragerea de fonduri europene, e un lucru ambițios față de zero anul trecut. Da? Poate, la unii pare ireal. Realizator: Eu sunt obligat să fiu sceptic. Dar mi-ar plăcea, recunosc că mi-ar plăcea să reușiți. Sorin Grindeanu: Mai mult decat ceea ce s-a intamplat anul trecut, și anume zero, eu vă rog frumos să fiți optimist. Iar ținta este ceea ce ne-am propus: 22 de miliarde. Realizator: Doamne-ajută! Spuneți-mi, care a fost discuția cu fiecare domn in parte? Ca să știe lumea... Sorin Grindeanu: Pot să le impart in două categorii: pe de-o parte, discuție politică cu cei doi președinți, cu președintele Tusk și cu președintele Juncker, și discuții aplicate, cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans și, de asemenea, discuție aplicată pe tot ceea ce inseamnă chestiunile economice, Planul Juncker, ce putem să facem, cum putem să aducem bani in plus... Realizator: Deci să ințeleg că relația noastră nu e așa de afectată și că oamenii ăia ne creditează, incă. Sorin Grindeanu: Eu cred c-am fost clar, dacă nu, mai reiau... Realizator: Da, da, pentru că, aici, era indusă starea asta, cu... ați văzut ambasadorii ingrijorați, domnule, ce se intamplă? Abandonăm lupta impotriva corupției? Și aici am ajuns și la MCV. Asta mi-aș dori să-mi spuneți. Sorin Grindeanu: Eu am spus, dar ca să incepem cu prima intalnire, că așa e normal, pas cu pas: prima intalnire a fost cu prim-vicepreședintele Timmermans, care are, așa cum vă spuneam, in coordonare, inclusiv această parte, partea de justiție, şi-am prezentat lucrurile așa cum vă spuneam mai devreme. Realizator: Deci ați prezentat ce situație există acum in țară. Nu? Sau ați... Sorin Grindeanu: Ceea ce a fost atunci cand am venit la guvernare, ceea ce s-a intamplat intre timp, ceea ce ne dorim să se intample in viitor. De asemenea, am spus că avem anumite - și e important să spunem lucrul ăsta - avem anumite semne de intrebare legate de anumite clarificări pe care ni le dorim in MCV, clarificări date de faptul că dorim să indeplinim toate aceste recomandări. MCV-ul nu a apărut odată cu guvernul Grindeanu, MCV-ul e de 10 ani. Dacă luăm primele... Realizator: Dar n-ați intrebat: domle care-i punctul ăla...? Sorin Grindeanu: Păi, asta incerc să vă spun. Realizator: ... din care se consideră că nu ne mai putem intoarce inapoi? Pentru că asta mie mi se pare subiectiv. Sorin Grindeanu: Dacă luăm recomandările din urmă cu 10 ani față de recomandările de acum, lucrurile s-au schimbat in timp, Romania s-a schimbat, am mers in bine. Realizator: Dar dumneavoastră sunteți sigur că vreți să mergeți pe drumul ăsta, in care să sprijiniți lupta anticorupție? Sorin Grindeanu: Da, și am afirmat ferm acest lucru, și in discursul din Parlament, de la moțiunea de cenzură, și am afirmat ferm acest lucru și in discuțiile cu oficialii europeni. Prin măsurile pe care le vom lua in continuare, noi, bineințeles că vom sprijini, ca și Guvern, lupta anticorupție, lucrurile vor sta cat se poate de clar, de transparent, astfel incat tot ceea ce inseamnă clarificarea tuturor recomandărilor pe care Comisia Europeană le-a făcut Romaniei să poată să fie indeplinite. Acele semne de intrebare sunt date de anumite ambiguități greu cuantificabile. Spuneați dumneavoastră: acel punct de la care... acest proces este ireversibil. Am discutat şi am hotărat impreună cu domnul prim-vicepreşedinte Timmermans ca pe parcursul acestei săptămani să trimitem către Comisia Europeană, către dansul, tot ceea ce considerăm neclar, dintr-un simplu motiv: pentru că vrem să indeplinim acele recomandări, dar cat se poate de clar şi, aşa cum spunea preşedintele Juncker la intalnirea pe care am avut-o cu dansul, să scăpăm, dacă pot să spun aşa, deşi nu e cuvantul cel mai potrivit, președintele Juncker a spus că işi dorește ca inainte de finalul mandatului său Romania să nu mai aibă MCV. Şi atunci, orice clarificare de acest tip nu trebuie să fie ințeleasă decat in felul următor: tocmai ca să ştim exact paşii şi, ca să citez din domnul Timmermans, să avem viteza potrivită să facem acele lucruri, vreau să fie şi vrem să fie cat se poate de clari aceşti paşi. Despre asta este vorba şi asta este un lucru extrem de bun pentru că, altfel, lăsăm o doză de subiectivism greu cuantificabilă, aşa cum spuneați şi dvs, şi care lasă tot timpul la latitudinea poate, nu ştiu, dacă e potrivit, la latitudinea unei persoane sau a unei impresii şi, nefiind foarte clare aceste lucruri, iți este şi foarte greu să știi cand le-ai indeplinit. Vreau şi imi doresc să clarificăm aceste lucruri, iar prim-vicepreședintele Timmermans - la discuţia cu dansul a participat şi doamna Michou, care a fost in Romania in urmă cu o lună, aşa cum știți, legat de raportul MCV, şi lucrurile au fost cat se poate de clare şi pe linia asta mergem. Realizator: E drept, dar, ştiţi, de cand există raportul ăsta MCV tot timpul m-am mirat de ce nu sunt trecute acolo şi abuzurile care se intamplă in justiţie. Şi dacă ne uităm şi la procesele pe care le pierdem la CEDO... Sorin Grindeanu: Sunt peste 800 de procese. Realizator: ...şi la cazurile care numai ieri, alaltăieri a apărut unul. Oare de ce - nu aţi intrebat de curiozitate - domle, de ce nu puneţi in MCV-uri şi partea asta? Ar fi interesant ca ţara mea să fie reflectată aşa cum... Sorin Grindeanu: Eu am făcut o imagine, cred eu, completă a ceea ce inseamnă... Realizator: Nu, dar DNA-ul are realizări incontestabile. Sorin Grindeanu: Bineințeles. Realizator: Are, şi de cand au scăpat de obrocul lui Traian Băsescu DNA a inceput să lucreze. Sigur că există şi acolo abuzuri, exista... sigur, ca orice mașinărie mai dă şi rateuri, dar, in principiu, DNA-ul este o instituție extrem de importantă şi DNA-ul in momentul ăsta este foarte ingrijorat că dvs sunteți la guvernare şi că veţi modifica legi. Pe de altă parte, sunt mulți ingrijorați cat de jos putem lăsa respectarea drepturilor omului, dreptul la apărare... Sorin Grindeanu: Mulţumesc că spuneți aceste lucruri. Să știți că trebuie să fim...; Realizator: Nu, dar vreau să văd toate pozițiile, fără nicio părtinire. Sorin Grindeanu: Același lucru imi doresc şi eu, să pot să-l transmit astăzi. Să ştiţi că această balanță pană la urmă pe care dvs aţi spus-o mai devreme, pe de o parte, instituțiile statului, că e DNA, că e DIICOT ş.am.d., care trebuie să puternice, trebuie să pună in aplicare legea, nu trebuie să slăbim mecanismele prin care să luptăm impotriva corupției, pe partea cealaltă avem ceea ce spuneați dvs drepturile şi libertățile cetățenești. Vreau să vă spun că avem directive de acest tip ale Comisiei Europene - a făcut parte din discuția pe care am avut-o la Bruxelles, această directivă; şi-au arătat disponibilitatea cei de la Bruxelles, in speță domnul Timmermans, dacă avem nevoie, să trimită experți de la Comisia Europeană astfel incat transpunerea acestei directive să poată fi făcută cat se poate de clar in legislația din ţara noastră. Realizator: Da, domnule prim-ministru, sunt legislații peste tot, sunt democrații cu o mare tradiție, Franța, de exemplu. De ce nu luăm și noi, de ce nu... o vă intreb cand o să avem un ministru de justiție, de ce nu copiem, domnule, că suntem tot oameni, suntem tot guverne, tot... Sorin Grindeanu: Bun, dacă vorbim de legislațiile din alte părți... Realizator: De exemplu, judecătorul de instrucție - am multe mesaje că oamenii au inceput să se intereseze de cand există această temă a corupției, toată lumea incearcă - văd și in societatea civilă-, să se intereseze. Și imi spunea că judecătorul de instrucție este o instituție extraordinară, care poate echilibra asta. Că și eu imi doresc un DNA fără suspiciuni, dumneavoastră vă doriți politicieni fără suspiciuni... Sorin Grindeanu: Bineințeles. Realizator: ... și toate astea duc intr-un loc. Numai că toată lumea se teme de dumneavoastră că o să slăbiți lupta anticorupție. Sorin Grindeanu: Nu. Și asigur incă o dată, așa cum am făcut-o, incă o dată de acest lucru. In acest moment - și vă repet - am văzut declarații de acest tip, am făcut și eu, toate lucrurile cred că se... nu cred, e obligatoriu să se intample intr-un mod transparent, intr-o dezbatere cat mai largă, așa cum vă spuneam. Realizator: Asta e cel mai important, cu cat sunteți mai deschis... Am văzut astăzi că domnul Cioloș spunea că el n-ar fi trecut prin asta, el care e renumit.. Sorin Grindeanu: Nu o să fie tot timpul... Ba, a trecut o ordonanță... Realizator: Ascultați-mă, care e renumit pentru cea mai proastă comunicare din istoria guvernelor Romaniei, acum l-am auzit că asta e problema şi că el ar fi trecut.. Sunt amuzanți oamenii ăștia care in timpul... Sorin Grindeanu: N-o să mă auziți și imi pare rău că poate... Realizator: Nu, daţi-mi voie să mă mai amuz şi eu. Sorin Grindeanu: ... am spus prea multe. Pe mine in aceste aproape - mai e un pic sunt două luni, șase săptămani de la depunerea jurămantului... Realizator: Trebuie să vă luați un concediu. Sorin Grindeanu: Nu. Realizator: Glumesc. Sorin Grindeanu: M-ați auzit rareori să vorbesc despre moștenirea grea, chiar spre deloc. Asta nu inseamnă că in ministere colegii mei n-au găsit lucruri pe care o să le spună, pentru că e normal ca in perioada imediat următoare - mai ales că ne-am propus lucruri ambițioase - e normal ca in perioada imediat următoare să știm și să se spună aceste lucruri. Asta este radiografia la zi, fără a căuta vinovați. Așa am găsit lucrurile. Dacă s-a incălcat legea, nu e treaba noastră, e treaba altora să caute vinovați. Aici vrem să le ducem, prin ceea ce am propus prin programul de guvernare și se vor intampla lucrurile astea in perioada imediat următoare. Imi pare rău că toate aceste... dar a și fost situația cu bugetul, cu... Realizator: Nu, s-au adunat toate și, imi pare rău, greșeala a fost a dumneavoastră. Dacă nu aveați chestiunea asta, acum guvernați foarte... Deci, trebuie să vă asumați. Dumneavoastră nu v-ați asumat. Aşa este. Sorin Grindeanu: Am trecut, am abrogat Ordonanța 13. Așa cum vă spuneam mai devreme, ne preocupă foarte mult chestiunile legate de ceea ce inseamnă partea economică și transpunerea programului de guvernare in practică. S-au făcut pași concreți, o să urmeze și alții. Vă dau un exemplu sau două, dacă imi permiteți. Se lucrează in aceste zile in comisia interministerială sau in două comisii la două lucruri extrem de importante: pe de-o parte, la Legea prevenției, care eu cred că este extrem de importantă pentru orice agent economic, și pe de altă parte, la Ministerul Muncii, pe salarizare unică. Există, in acest moment, discrepanțe mari intre bugetari...; Realizator: Aşa este. Sorin Grindeanu: ... anormale, din punctul meu de vedere, care nu pot fi reglate decat printr-o lege unică a salarizării. In perioada aceasta, s-a inceput de săptămana trecută, se lucrează, sunt două acte normative extrem de importante, care fac parte din ceea ce spuneam mai devreme, din programul nostru de guvernare. Realizator: Dar spuneți-mi, ați găsit ministru de justiție, domnule prim-ministru? Sorin Grindeanu: Am avut discuții in aceste zile dinainte de Bruxelles... Realizator: Păi asta știu, dar am crezut că imi spuneți un nume, ceva. Sorin Grindeanu: O să mai am și maine și poimaine. Realizator: Dar, spuneți-mi, va fi din societatea civilă sau va fi... Sorin Grindeanu: E una din variante. Eu vă spuneam că noi avem și suntem un guvern politic. Asta e! Realizator: Da, in mod normal, ar trebui să fie un om politic, un coleg de partid. Dar eu cred că ar fi mai ințelept ca un om din societatea civilă, un judecător cu renume, pentru că e o garanție. Dumneavoastră sunteți intr-o criză profundă din cauza asta. Sorin Grindeanu: E una din variante. Eu vreau și o să am... Realizator: Mă rog, nu vreau să vă dau sfaturi, Doamne ferește! Sorin Grindeanu: Am avut discuții, o să mai am discuții in zilele următoare și sigur că o să vorbesc in funcție de aceste discuții in coaliție, astfel incat propunerea sau propunerile pe care o să le am să fie susținute. Vorbim de un guvern politic. Eu imi doresc, şi in paranteză fie spus, e una din opțiunile extrem de luat in calcul in a avea un nou ministru la justiţie, care să nu fi făcut parte din politică. Realizator: Cred că ar impiedica mult din suspiciunile care există acum. Sorin Grindeanu: E una din opțiuni. Repet, discuţiile vor urma in perioada următoare cu cei care pot să fie candidați pentru aceasta funcție şi bineințeles că vor fi in coaliție, pentru că e normal să existe aceste discuții. Realizator: Dar v-aţi gandit - eu mă gandesc la oameni de mare valoare din partidul dumneavoastră, domnul Tudose, mai sunt... De ce nu sunt in guvern? - mă intreb şi eu aşa. Sorin Grindeanu: Să știți că sunt mult mai mulți oameni valoroși in partid inmulțind cu mult faţă de numărul portofoliilor din guvern. Realizator: V-aţi gandit şi la vreo demisie, eventual, dacă lucrurile continuă să rămană tensionate? Sorin Grindeanu: Nu, eu cred, in acest moment, că traseul nostru, al Guvernului, susţinerea pe care o avem in Parlament, in coaliție, cu această susținere, cu tot ceea ce am făcut pană acum, cu tot ceea ce avem trasat pentru viitor de făcut, ne dă forța necesară să mergem inainte. Nu tot timpul lucrurile se desfășoară in mod perfect, nu tot timpul echipa cu care pornești e cea de final peste nu știu cat timp. Realizator: Da, corect, nu, era o intrebare că eu am fost mirat. Sorin Grindeanu: Orice lucru care nu funcționează pe un anumit domeniu şi care poate fi imbunătățit, o să facem lucrurile astea, dar suntem destul de devreme. Tocmai vă spuneam că suntem la 2 luni de ... Realizator: Da, aveţi dreptate. Era o curiozitate. Sorin Grindeanu: Sunt oameni extrem de valoroși in partid, oameni care şi-au adus aportul la programul de guvernare, şi-au adus aportul prin ceea ce au făcut in partid, in organizațiile din care fac parte pentru a caștiga alegerile, fie că vorbim de alegerile locale, fie că vorbim de alegerile generale; sunt oameni care sunt ai partidului, sunt oameni care au un know-how fiecare pe domeniile pe care au specialitatea, pe care-l luăm in calcul. Dialogul cu ei trebuie să fie constant, al miniștrilor de linie, astfel incat orice propunere, ori ceea ce poate să imbunătățească actul de guvernare să fie luat in seamă, şi am transmis lucrurile astea către echipa guvernamentală. Realizator: Știți ce vreau eu să mă mai conving, că imi scrie şi un coleg de la Cluj, că dezbaterea publică, aia care a fost, aşa-zisă dezbatere publică, vreau să ne asigurăm că nu vor mai fi aşa dezbateri publice de azi pe maine, că le faceți mai largi, să stea, să dospească, nu murim acum dacă.... Dar trebuie să ințeleagă toată lumea ce vreți să faceți, mai ales in justiţie. Sorin Grindeanu: Ăsta a fost minusul principal al acestor acțiuni, faptul că nu s-a transmis foarte... nu s-a transmis nici măcar bine ceea ce am făcut, faptul că s-au lăsat semne de intrebare, faptul că au apărut - şi trebuie să-mi daţi dreptate - au apărut la un moment dat lucruri in piaţă, care după aceea au fost corectate, care nu erau conforme cu realitatea. Nu s-a discutat niciodată despre ordonanţă, să se şi adopte, ordonanţă pe grațiere sau amnistie. Nu am avut lucrurile astea. Realizator: Sunt voci care spun: domle, domnul Grindeanu ăsta e băiat fain, dar nu şi-a asumat niciodată să zică da, am greșit, am vrut să dăm o lege să ne scăpăm nişte colegi.... Sorin Grindeanu: Dar nu e vorba de asta. Realizator: Există reproșul ăsta, de ce nu-şi asumă domnul Grindeanu, da, am greșit, am vrut să mai scoatem unul, doi şi să tragem o linie şi să incepem cu Romania.... Mă rog. Sorin Grindeanu: Pentru că nu e vorba de asta. E vorba de ceea ce v-am spus mai devreme, de decizii ale Curţii Constituţionale puse in practică cu Codul Penal. Asta ceea este am cerut Ministerului Justiţiei. Nu sunt specialist in drept, nu vreau să intru in detalii, dar asta am cerut ministrului şi Ministerului Justiţiei şi asta a făcut... Realizator: Dar ştiu că aţi povestit undeva, cred că am văzut o imagine care atunci cand aţi semnat asta aţi zis: Domle, aţi făcut-o, e bine, are toate avizele? Ceea ce mă ducea pe mine cu gandul că chiar nu vă pricepeți la chestia asta. Dar asta nu vă absolvă de greșeală. Sorin Grindeanu: Dar revenind la intrebarea dumneavoastră, am spus şi la moțiunea de cenzură, am spus şi după aceea, am spus şi la Bruxelles, şi spun şi in seara asta, la dumneavoastră următorul lucru: faptul că orice decizie de acest tip - reafirm - orice decizie de acest tip in primul rand trebuie să fie făcută şi va fi făcută in viitor transparent, printr-o dezbatere largă, astfel incat informarea şi decizia următoare, fie că e luată prin vot in Parlament, prin adoptarea unei legi, fie că e luată de Guvern, să fie cat mai larg explicată, cat mai transparent şi mi-am luat acest angajament, inclusiv in fața Parlamentului, la moțiunea de cenzură, şi il reafirm in seara asta, la dumneavoastră. Realizator: In orice caz, imi tot vin intrebări şi mă intreabă un prieten, vă roagă să vă intreb: domnule, nu mai avea Romania urgenţe, numai Ordonanța asta 13? Şi dacă aţi văzut că nu sunt bani pentru penitenciare, de ce nu aţi alocat direct, repede, că asta era o urgenţă? Cum răspundeți? Sorin Grindeanu: Dar să știți că am alocat prin buget bani pentru penitenciare. Realizator: Mai mult. Sorin Grindeanu: Păi mai mult o să facem săptămana viitoare, cand o să accesăm fonduri europene, v-am spus mai devreme... Realizator: A, cum aţi spus, da, corect. Sorin Grindeanu: ... ceea ce e un lucru, zic eu, bun, atata timp cat putem accesa fonduri europene pe acest domeniu. Acum, legat de urgenţe: să știți că nu e primul guvern care a dat ordonanţă de urgenţă pe acest domeniu. Realizator: Aşa şi e, asta e drept. Dar aţi considerat dumneavoastră care e urgența - aici era ideea, că dacă era.... Sorin Grindeanu: Nu. S-a considerat.. şi vă mai spun ceva: pentru mine, această acțiune, prin acțiunea... prin abrogarea prin Ordonanța 14, prin ceea ce se intamplă in Parlament acum şi vă spuneam mai devreme, prin faptul că Senatul deja a aprobat săptămana aceasta Ordonanța 14 - am văzut declarația ale domnului președinte Dragnea şi ale domnului președinte Tăriceanu, prin care spuneau că vor să clarifice prin vot cat mai repede aceste lucruri, problema rămane in continuare, acele decizii ale Curţii Constituţionale trebuie a fi puse in acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Lucrurile astea, in schimb, trebuie să se intample aşa cum vă spuneam, printr-o dezbatere largă, unde să fie Ministerul Justiţiei, bineințeles - vorbim de guvern -, instituții din acest domeniu, ONG-uri, toate partidele politice. Realizator: Păi ele dacă sunt lăsate mai mult, nu o zi, sunt oameni care işi doresc şi se implică in dezbaterea publică, dar trebuie să aibă timp, nu de azi pe maine. Deci hai, domnule prim-ministru, cu acordul dumneavoastră, să recapitulăm puţin. Deci spuneți că Romania nu e afectată ... Sorin Grindeanu: Ba din contră. Pot să vă asigur că ... Realizator:... relaţia Romaniei, am inţeles de la dumneavoastră că... Sorin Grindeanu: Oricat şi-ar fi dorit cineva, domnule Hoandră, să vin cu un to do list de la Bruxelles, nu e cazul. Realizator: Da, am observat şi eu asta. Nu este, Doamnă ajută! Am făcut un progres aici. Economic, spuneți că aţi vorbit şi cu Katainen şi cu toată lumea şi este posibil să vă apropiaţi de - ca să-mi păstrez eu rezerva mea - de suma pe care vreți să o luaţi de la ... Sorin Grindeanu: Să dea Dumnezeu să nu am nici eu dreptate, nici dumneavoastră, şi să fie ai mult de 5,... Realizator: /.../ mai mult. Doamne ajută pentru Romania! Deci fondurile europene le vom... Sorin Grindeanu: Trebuie să deblocăm toate acele mecanisme, de care... Realizator: Ne vom clarifica cu MCV-ul, inţeleg, că vom şti şi noi care e punctul ăla... Sorin Grindeanu: O să trimitem, ceea ce vă spuneam mai devreme, o să trimitem aceste lucruri spre clarificare tocmai din dorința de a şti exact, de a avea viteza potrivită, ca să citez din domnul Timmermans, şi de a şti exact ceea ce avem de făcut astfel incat acest mecanism să fie inlăturat. Realizator: M-aţi bucurat, de asemenea, că aţi spus că vin oameni de acolo cu care să lucrați ... Sorin Grindeanu: Asta a fost deschiderea pe care am avut-o legat... Realizator: Asta e o chestie extraordinară. Atunci nu vor mai putea fi contestate lucrurile, oamenii ăia sunt specialiști şi o dorință de-a mea, că eu, din nefericire, am trăit 30 de ani in timpul lui Ceaușescu, eu vreau să știu drepturile omului sunt respectate şi că dreptul la apărare al unui om este asigurat. Sorin Grindeanu: Absolut de acord şi ăsta este..,. Realizator: Deci se intamplă lucrurile astea, vin oamenii ăia şi stau, lucrează impreună cu dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Da, pe transpunerea aceea /.../ Realizator: Şi atunci nici cei din piaţă nu vor fi... Sorin Grindeanu: Păi nu, dar transpunerea acestor directive... Directivele sunt obligatorii, la fel ca şi deciziile Curţii Constituţionale. Orice expert in plus, orice om care are know-how in acest domeniu şi care ajută la transpunerea acestor directive in legislaţia noastră este binevenit. Sorin Grindeanu: Eu n-aş trece foarte uşor peste ceea ce inseamnă partea economică. Să știți că jobul nostru şi ceea ce avem de făcut in perioada imediat următoare va porni toate acele motoare de care avem nevoie, astfel incat creșterea economică pe care ne-am propus-o, cea de 5,2%, să fie atinsă. Toate aceste lucruri trebuie făcute, vor fi făcute. Am dat exemplu deblocarea tuturor acelor mecanisme care n-au fost deblocate anul trecut, oricat de frumos suna ceea ce spuneau in guvernul trecut, n-au fost deblocate. Şi asta n-o spun eu, o verificați, vă rog frumos, la Comisie. Toate aceste lucruri fac să pornească şi mai bine motorul nostru economic. Tot ceea ce am făcut in aceste şase săptămani - creșterea salariului minim, tot ceea ce inseamnă eliminarea CASS pentru pensionari, creșterea pensiei minime, eliminarea impozitului pentru pensii sub 2.000 de lei, şi am enumerat doar cateva -, toate aceste lucruri sunt lucruri care sunt făcute pentru romani. Degeaba avem creştere economică - şi am avut şi anul trecut, şi o să avem şi anul acesta - dacă aceste lucruri nu se simt in mod direct şi in buzunarele romanilor. Iar prin măsurile pe care noi le-am luat, prin ceea ce am făcut pentru creșterea salariilor şi a pensiilor, pe tot ceea ce inseamnă măsuri economice, start-up-uri - şi știți că am lansat programele acestea -, tot ceea ce vrem să facem in viitor este ca motorul nostru să fie in continuare turat la maxim, motorul economic, astfel incat să rămanem cu creştere economică mare, stat membru al UE. Realizator: Domnule prim-ministru, tot primesc intrebări: aţi redus bugetul ANP, deși e un dezastru acolo? Sorin Grindeanu: Nu, nu. Aici este... Realizator: Şi incă o intrebare de la mine, pe langă asta: domnule, trimiteți vă rog Corpul de control! Acolo sunt magazine in care deținuții, necăjiții ăştia de deținuți, cum au greşit ei, iau apă şi toate produsele la un preț de zece ori mai mare! Toate astea - am spus şi doamnei Prună, n-a mișcat un deget - există o corupție in penitenciare, ceva nepomenit! Vă rog să trimiteți un corp de control! Nimeni n-a fost controlat. Domle, peste tot e corupţie, numai la ANP nu-i! Sorin Grindeanu: Ei, in primul rand gandiți-vă că vorbim de un grad de ocupare de aproape 200%. Realizator: Da, eu ştiu. Am primit mii de scrisori. O să scot o carte şi o să scriu Cartea neagră a respectării drepturilor omului. Sorin Grindeanu: Imi doresc ca tot ceea ce facem incepand de săptămana viitoare, inclusiv transmiterea acestor documente către Comisia Europeană in a accesa fonduri europene, tot ceea ce inseamnă măsuri alternative şi care sunt in parlament şi de care aminteam pe parcursul emisiunii, şi care nu sunt inventate de noi, funcționează in state ale UE şi nu numai, tot ceea ce inseamnă bani de la buget - şi aici v-aş ruga sau i-aş ruga să se uite foarte atent, nu neapărat pe bugetul ANP, ci şi pe investițiile care sunt direct de la Ministerului Justiţiei către penitenciare, pentru renovare, pentru că sumele sunt mult mai mari faţă de ceea ce a fost anul trecut. Cu ceea ce vom reuși - şi sunt convins, pentru că am primit asigurări la Comisia Europeană pe fonduri europene, lucrurile incep să se mişte. Fiindcă, altfel, luna viitoare sau lunile viitoare vom avea acea sentință-pilot de la CEDO. Dincolo de acei bani, care nu sunt puţini, cei 80 de milioane de euro anual, vorbim totuși de nişte condiții in penitenciare care n-au nicio legătură - şi am văzut cu toţii imagini, şi dvs aţi transmis, şi alţii - cu ceea ce spun, de fapt, normele europene şi nu numai. Realizator: Eu m-am ingrozit. Şi noi suntem un popor creștin. Sorin Grindeanu: Cei care au greșit plătesc, mergand in penitenciar. Plătesc un an-doi-trei, cat hotărăște instanța, dar nu trebuie să moară in penitenciare. Realizator: Am primit niște intrebări, incă de cand am anunțat că veți veni, de la mediul de afaceri, pentru care am văzut cş aveți o atenție deosebită. Sigur, nu m-aștept să dați afară din țară multinaționalele... Sorin Grindeanu: Nu. Deci, aicea chiar vreau să asigur - vă mulțumesc că imi dați această...! Realizator: Păi nu, era temerea asta, că, domle, multinaționalele-s coordonate să dărame, să facă, să... Sorin Grindeanu: Nu. Ceea ce imi doresc este următorul lucru: să luăm măsuri prin care să arătăm că Romania este atractivă din toate punctele de vedere, in special din acesta economic. Imi doresc ca multinaționalele să vină in Romania nu pentru forță de muncă ieftină. Imi doresc ca multinaționalele să vină in Romania pentru ca aici găsesc o resursă umană deosebită, care este la fel de bine plătită. Imi doresc ca toate aceste multinaționale, firme, să vină cat mai mult, să contribuie cat mai mult la creșterea economică a Romaniei. Să respecte legislația din Romania. Realizator: Dar și capitalul autohton, domnule prim-ministru... Sorin Grindeanu: ... Să respecte legislația din Romania, iar toate aceste lucruri, care sunt cat se poate de clar prevăzute in pachetele legislative pe acest domeniu, să fie respectate, să fie respectate de toată lumea, așa cum sunt respectate de oamenii de afaceri autohtoni, așa cum spuneți dumneavoastră. Și capitalul autohton trebuie incurajat. Asta nu inseamnă că... Realizator: Am aii intrebările, sunt zeci de mii de firme inchise, distruse. După o cercetare, se inchide firma, pleacă toată lumea acasă... Sorin Grindeanu: Legea prevenției, domnule Hoandră, de care vă aminteam in cadrul emisiunii dumneavoastră, este... Realizator: Abuzurile, la instituțiile ANAF și Antifraudă. Aveți de gand să controlați mai indeaproape ceea ce se intamplă ...; Sorin Grindeanu: In primul rand, trebuie să facem cadrul legislativ, v-am spus un exemplu legat de legea prevenției, și-am să dau un exemplu, așa cum am dat și mai devreme: prea s-a incetățenit următorul mod de control: mă duc la firma X, blochez totul, blochez conturile, fac... Nu! Realizator: Ea trebuie să işi continue activitatea. Sorin Grindeanu: Ea trebuie să continue, iar rolul oricărui organ de control este de indrumare și control. De indrumare și control. Tocmai de-aceea, ca să fie lucrurile și mai clare, facem această lege de care vă spuneam, cea a prevenției. Realizator: Domnule prim-ministru, am cam acoperit, credeam că n-o să avem timp, dar mai aveam să vă rog un lucru pentru că noi am fost intotdeauna aproape de piață și de manifestările de-acolo și ne-am bucurat de redobandirea spiritului civic in Romania, aș vrea, chiar dacă situația e tensionată, să le adresați cateva cuvinte celor care vin, protestează și probabil că vor mai protesta. Sorin Grindeanu: In primul rand, vreau să spun următorul lucru: că am auzit, am auzit mesajul lor, am acționat in consecință, nu mi-am dorit, nici eu, nici Guvernul, nici partidul - și tocmai de aceea am acționat in consecință -, să ajungem in ceea ce vă spuneam pe parcursul emisiunii, in divizarea pe de-o parte, am avut alegeri in urmă cu o lună și ceva, pe de altă parte, pe aceste acțiuni a apărut Romania divizată. Auzindu-i, și eu și ceilalți colegi ai mei am luat această decizie de a abroga. I-am auzit de multe ori in direct, pentru că să știți că stau pană seara tarziu in clădirea Guvernului. Sunt și au fost manifestații și ăsta este un lucru de apreciat, manifestații care au fost desfășurate intr-un cadru conform legii, cu o singură excepție, pe care cred eu că nici nu trebuie să o luăm in calcul, fără altercații, s-au desfășurat lucrurile exact cum trebuie. Și mai e ceva: să știți că ce spuneați dumneavoastră și anume partea civică din țara noastră pare că s-a trezit și e capabilă -și ăsta e un lucru bun pentru Romania - este capabilă să reacționeze indiferent cine e la guvernare sau cine e președinte... Realizator: Și la abuzurile tuturor instituțiilor. Sorin Grindeanu: Corect. Pare capabilă să - și ăsta vă repet și vă subliniez acest lucru - ăsta e un bun caștigat pentru țara noastră, indiferent cine e la guvernare - pare capabilă să reacționeze la orice pare că pare că nu este explicat destul, că nu este transparent, că nu este comunicat așa cum trebuie ăsta este un lucru bun pentru țara noastră. Realizator: E foarte bine. Starea asta de veghe nu face rău. Mi-a venit acum o intrebare. Nu știu dacă avem timp, chiar foarte puțin, aveți vreo teamă că veți fi puși sub acuzare, Guvernul sau dumneavoastră sau... pentru chestia asta? Că mi s-a zis că se petrece o anchetă. Sorin Grindeanu: Noi am văzut in aceste zile, ieri sau alaltăieri, cat eram la Bruxelles, că am o legătură cu acea anchetă de la Timișoara, cu retrocedări, unde am văzut că a fost la audieri domnul .. . Realizator: Nu, nu la asta. Mă refeream la guvern. Sorin Grindeanu: Nu, dar vreau să clarific și acel lucru. Mi se pare o chestiune deplasată, o manipulare, pentru că n-am răspuns niciodată la Timișoara, ca viceprimar, de acest domeniu, cel al patrimoniului. Eu știu că e interesant să legi numele primului ministru de diverse lucruri. Realizator: De aia e bine să le lămurim. Sorin Grindeanu: A mai fost un exemplu de acest tip, tot in această săptămană, in care tatăl meu a fost in instanță ca martor, chemat in instanță ca martor... Realizator: Ei, nu v-a fost ușor, am văzut și prin ce a trecut soția dumneavoastră și familia. Imi pare rău, regret că ați fost pus in situația asta. Sorin Grindeanu: Știu, dar a fost chemat in instanță ca martor. In instanță, vă repet. Și unele titluri erau: Tatăl premierului era... Realizator: Nimeni nu-i perfect. Nu vă supărați pe presă, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Nimeni nu-i perfect. Să știți că am trecut. Vine cu fișa postului acest lucru. Realizator: Asta cu Guvernul cum e? Sorin Grindeanu: Nu știu, n-am niciun fel de motive. Eu ceea ce am făcut și ați văzut și in stenogramă, și eu și colegii mei am acționat conform legii, ba mai mult decat atata, am văzut și decizia Curții Constituționale și vă rog să o vedeți, in care spunea că Guvernul a acționat legal. Restul, eu pană acum nu am fost... Restul sunt lucruri care cred eu că vor duce la clarificare. Realizator: Doamne ajută! Domnule prim-ministru, vă mulțumesc că ați fost aici, la televiziunea care iubește piața! Sorin Grindeanu: Și eu vă mulțumesc! Realizator: Și că ați răspuns cu atata precizie și cu atata onestitate. Sorin Grindeanu: Mulțumesc! Realizator: Vă mai aștept. Sorin Grindeanu: Mai vin! Realizator: Să faceți treabă bună. Să vă dea Dumnezeu numai bine și să iubiți, cum spune Rareș Bogdan, să iubiți Romania, pentru că primul ministru trebuie să iubească chiar un pic mai mult decat mulți. Sorin Grindeanu: Mulțumesc! Realizator: La revedere! 2017-02-19 12:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-19-12-27-31big_sigla_guv_coroana_albastru.pngDeclarația comună a premierului Sorin Grindeanu și a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude JunckerȘtiri din 17.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-comuna-a-premierului-sorin-grindeanu-i-a-pre-edintelui-comisiei-europene-jean-claude-junckerPremierul Romaniei Sorin Grindeanu și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker au avut o discuție constructivă in cadrul intalnirii de astăzi, 17 februarie 2017. La intrevedere au mai participat comisarul european Corina Creţu și ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu. Cei doi oficiali au discutat despre ultimele evoluții din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și despre lupta impotriva corupției. Președintele Juncker a salutat recenta decizie a Guvernului roman de abrogare a ordonanței de urgență care periclita progresele realizate ani de zile in acest domeniu. Prim-ministrul Grindeanu și președintele Juncker au convenit asupra importanței unei largi consultări a principalelor părți interesate și a unui proces democratic pe care să-l parcurgă orice măsură care va fi adoptată in viitor. Transparența și deschiderea vor fi esențiale pentru restabilirea și menținerea increderii și stabilității. Președintele Juncker l-a incurajat pe premierul roman Grindeanu să continue lupta impotriva corupției și a oferit autorităților romane sprijinul Comisiei Europene. Președintele Juncker a reiterat intenția de incheiere a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) in timpul mandatului său in condițiile in care Romania iși va indeplini obiectivele de referință necesare. Calea pentru atingerea acestor obiective de referință este stabilită in mod clar in rapoartele Comisiei privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). De asemenea, cei doi oficiali au abordat pe scurt situația economică a Romaniei. Președintele l-a incurajat pe premier să continue punerea in aplicare a reformelor in vederea modernizării economice și sociale, in același timp cu dezvoltarea unei politici fiscale responsabile. Au convenit să lucreze impreună in continuare in vederea imbunătățirii capacității de absorbție a fondurilor europene in Romania. La randul său, premierul s-a angajat să colaboreze indeaproape cu Comisia Europeană in ceea ce privește Agenda Europeană de Apărare. In cursul intalnirii, s-a abordat de asemenea problema migrației. Președintele Juncker a salutat contribuția Romaniei la Poliția de Frontieră și la Garda de Coastă la nivel european pentru securizarea frontierelor externe comune ale Uniunii, precum și eforturile Romaniei de consolidare a solidarității in domeniul migrației și azilului. Dat fiind faptul că Romania marchează 10 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, premierul Romaniei și președintele Juncker au discutat, de asemenea, despre viitorul UE cu 27 de state membre, inaintea Summit-ului de la Roma, din luna martie, precum și despre Președinția romană a Consiliului din prima jumătate a anului 2019. Președinția va fi o perioadă importantă pentru finalizarea chestiunilor legislative restante inainte de incheierea actualului mandat al Parlamentului European. Președintele Juncker și-a exprimat increderea că mandatul Președinției romane va fi unul foarte bun in 2019 și a oferit sprijinul deplin și expertiza Comisiei pe tot parcursul procesului. 2017-02-17 21:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_grindeanu_juncker.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu la finalul vizitei efectuate la BruxellesȘtiri din 17.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-la-finalul-vizitei-efectuate-la-bruxellesSorin Grindeanu: Am avut intalniri, aşa cum ştiţi, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, cu domnul preşedinte Tusk, cu domnul preşedinte Juncker şi cu domnul vicepreşedinte Katainen. Cu cei doi preşedinţi, cu domnul Juncker şi cu domnul Timmermans, am avut discuții politice specifice. Pe partea cealaltă, aşa cum vă spuneam şi aseară, in intalnirea cu domnul Timmermans şi in intalnirea cu vicepreşedintele Katainen, pe de-o parte, s-au atins subiecte legate de justiţie, iar astăzi, cu vicepreşedintele Katainen, am avut o discuţie extrem de importantă, extrem de aplicată pe partea economică, pe atragerea de fonduri europene, pe tot ceea ce trebuie imbunătăţit, astfel incat tot ceea ce ne-am propus ca ţintă, anume atragerea, in acest an, a 5,2 miliarde de euro, să putem face. Aceste lucruri trebuie făcute pe partea economică. Avem, cum vă spuneam, de imbunătăţit, de pus la punct, fiindcă suntem rămaşi in urmă şi dacă ţinta pe care ne-am propus-o este aşa de ambiţioasă, toate lucrurile care ţin de fonduri europene, fie că vorbim de agricultură, fie că vorbim de Planul Juncker şi de tot ceea ce inseamnă investiţii in infrastructură, aceste lucruri trebuie realizate rapid, să putem să atragem fondurile europene. In rest, aştept din partea dumneavoastră, cum vă spuneam, intrebări. Mai fac cateva aprecieri. Să ştiţi că au fost discuţii cat se poate de deschise, discuţii in care am prezentat la zi situaţia din ţară. De asemenea, faptul că in sfarşit avem buget promulgat, care inseamnă, prin ceea ce ne-am propus, o creştere economică de 5,2%, e un lucru bun. Deşi tarziu, aproape de finalul lunii februarie, e un lucru bun că intrăm in normalitate. Vă spuneam de discuţii deschise - am explicat pe fiecare domeniu ceea ce ne dorim să facem şi pe cele de care aminteam, pe justiţie, pe economie. De asemenea, am dorit să reafirm ataşamentul Romaniei şi al Guvernului Romaniei in jurul proiectului comun european, un proiect comun european realizat in jurul valorilor europene. Sunt lucruri pe care le-am transmis cat se poate de direct, de sincer şi vă spun, la fel, că reversul a fost in acelaşi mod. Aşa că ne intoarcem la Bucureşti, la treabă. Vă rog, intrebări. Reporter: Spuneaţi la declaraţia de aseară că veţi trimite, in perioada următoare, o listă prin care cereţi anumite clarificări asupra raportului MCV. Puteţi să ne precizaţi care sunt lucrurile care vi se par dumneavoastră şi Guvernului neclare in acest raport? Sorin Grindeanu: Nu o să intru in detalii. A fost o discuţie aseară, aşa cum spuneaţi, cu domnul prim-vicepreşedinte Timmermans. Sunt chestiuni care ţin de specialişti şi nu mai vreau să intru in ceea ce inseamnă specialişti pe acest domeniu, dar intăresc ceea ce vă spuneam aseară: ne dorim clarificarea anumitor termeni, astfel incat să putem să atingem şi să realizăm toate recomandările date de către Comisia Europeană, şi viteza - cum spunea domnul prim-vicepreşedinte Timmermans - să fie cea potrivită, astfel incat să inlăturăm MCV-ul. Dar pentru asta, in perioada imediat următoare, echipele de specialişti - şi ăsta a fost agreementul dintre noi aseară - vor transmite aceste lucruri către Comisia Europeană, pentru a ne fi cat se poate de clar parcursul pe care trebuie să-l facem, să-l avem. Reporter: Domnule prim-ministru, poate că ați vorbit despre asta in ţară, nu știu, sau oricum ați vorbit, poate acum, aici. Previziunile economice ale Comisiei Europene arată un deficit structural, atenție, nu vorbim despre deficitul public, vorbim despre probleme ale economiei structurale ale Romaniei, de aproape 4%, 2017-2018, ar putea fi o problemă? Mai ales e datorată in parte relaxismului fiscal din 2015. Aș vrea... un mic comentariu despre asta. Ce v-a spus Katainen sau chiar Juncker. In al doilea rand, Juncker se mai bazează vreun pic pentru Romania privind migrația? Știu că e foarte supărat pe votul din 22 octombrie 2015, nu a uitat, mi-a spus personal: - pentru mine nu mai existați. In al treilea rand, sunt 10 ani de cand MCV-ul a fost introdus Romaniei. Cum /.../ nu s-a prins nimeni pană acum că sunt niște neclarificări, care trebuie discutate de specialiști? Spuneți-ne și nouă măcar un exemplu, un termen pe care nu-l ințelege astăzi Guvernul Romaniei, după 10 ani. Sorin Grindeanu: Haideți, pe rand. In primul rand, chestiunile legate de economie. Noi, prin proiectul de buget, de fapt prin bugetul deja promulgat, ieri, de către domnul președinte, ne-am propus un deficit sub 3%. Știu la ce vă referiți. E un buget ambițios și am mai spus acest lucru. Poate dacă privim doar dintr-un anumit unghi sau dintr-un anumit aspect, ambiția, dacă ne uităm anul trecut, e dată și de fonduri europene. E ambițios să atragi mai mult decat zero, cat s-a atras anul trecut. E un lucru pe care ni-l dorim să-l facem in perioada imediat următoare. Vă spuneam că pe fonduri europene vrem să atragem anul acesta 5,2 miliarde. Legat de al doilea aspect - a fost o discuție aplicată intre președintele Juncker și noi. Noi am spus situația la zi, doamna ambasador a prezentat acest lucru. O să regăsiți subiectul inclusiv in comunicatul comun al meu și al domnului președinte Juncker pe problema migrației, ba chiar eu cred că se vor lua anumite măsuri in perioada imediat următoare, pentru a fi transmise lucrurile in mod cat se poate de corect și de transparent. Din celălalt punct de vedere, a treia intrebare sau al treilea subiect din intrebarea dumneavoastră, dacă privim lucrurile de acum 10 ani, recomandările de acum 10 ani și recomandările, să spunem, din ultimul raport, nu sunt chiar aceleași, au evoluat in timp. Și Romania a evoluat și a făcut pași extrem de importanți din acest punct de vedere. Să știți că tot ceea ce inseamnă angajamentul - și vă spun cat se poate de direct și de transparent - angajamentul pe care l-am transmis, mi-l mențin, lucrurile astea le-am spus și in Parlament, la moțiunea de cenzură, astfel incat tot ceea ce inseamnă reglementări pe MCV, tot ceea ce inseamnă legi legate de sistemul juridic din Romania, de schimbarea Codului Penal sau a Codului de Procedură Penală, sigur, date de decizii ale Curții Constituționale, lucrurile astea se vor intampla in Parlament. Dorința Guvernului pe care-l conduc este să clarifice acele aspecte, o să vi le transmitem transparent, de la specialiștii noștri, in momentul in care transmitem către Comisia Europeană. Ne dorim aceste lucruri de ce? Pentru că vrem să inlăturăm acele obstacole care au mai rămas pentru a elimina MCV-ul. Şi pot să vă mai spun ceva: dorința, dacă imi este permis să spun, dorința domnului președinte Juncker spusă direct, ca atunci cand la finalul mandatului, inainte de finalul mandatului dansului, Romania să aibă inlăturat MCV-ul. Este ceea ce ne-a transmis astăzi in mod direct. Vă rog! Reporter: Voiam să vă intreb dacă vi s-a cerut, din partea preşedinţilor cu care v-aţi văzut, vreo garanţie referitoare la sistemul judiciar, la modificările care urmează să se facă? Sorin Grindeanu: Adică dacă am vreun - to do list. Nu. Mulţumesc. Reporter: /.../ Aţi avut proteste - 20 de oameni care au fost in faţa Comisiei şi au protestat. Este adevărat că protestele din ţară s-au redus ca intensitate, insă ele nu au dispărut. In săptămanile de după aprobarea şi, ulterior, abrogarea Ordonanţei 13, aţi discutat cu vreunul dintre miniştrii cabinetului, cu vreunul dintre personajele din stradă? Care ar fi mesajul pe care il transmiteţi dumneavoastră acum, după vizita la Comisia Europenă şi la Consiliul European pentru cei care sunt in continuare in stradă şi vă cer, pană la urmă, demisia? Sorin Grindeanu: Eu am urmărit in această perioadă toate protestele şi vă spun lucrul ăsta cat se poate de sincer: şi cand au fost zeci de mii de oameni in faţa clădirii Guvernului şi acum, cand nivelul protestelor s-a mai redus, respect opinia protestatarilor, apreciez faptul că au fost proteste desfăşurate in ordine, ba chiar apreciez foarte mult creativitatea de care mulţi dintre concetăţenii noştri au dat dovadă in această perioadă. Să ştiţi că mesajele pe care le-au transmis le-am inţeles. Tocmai de aceea vreau să vă spun ceva: faptul că noi şi Guvernul pe care il conduc am luat decizia de a abroga cu Ordonanţa 14 la cateva zile, e dat de următorul lucru: chiar dacă la un anumit moment, iei o decizie care poate fi discutabilă, in momentul in care in societate apar manifestări, proteste, chestiuni pe care noi le-am avut in ţară, inseamnă că decizia ta nu a fost cea corectă, iar acea decizie trebuie să o retragi şi lucrul ăsta l-am făcut. Tot ceea ce ţine de discuţii pe acest domeniu in continuare se vor desfăşura in Parlament, aşa cum vă aminteam şi cum vă spuneam mai devreme, implicand şi alţi actori decat partea politică. Este ceea ce imi doresc. Reporter: Ştiaţi că decizia nu este corectă. Staţi un pic. Lumea a inceput să v-o spună la jumătatea lui ianuarie. De ce v-aţi reunit noaptea ? De ce la miezul nopţii? Sorin Grindeanu: Am inţeles că e ultima intrebare, dar vă mai răspund şi la asta - asta e ultima. Vreau să clarific... Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Vreau să clarific acest lucru. Şedinţa a inceput la 20:30. Nu uitaţi că seara au fost la declaraţiile a doi miniştri - asta ca să inlăturăm şi altă chestiune spusă in acele zile; la 21:30, dcă nu mă inşel, au inceput conferinţa de presă, deci era gata şedinţa de guvern. La 20:00 a venit avizul CSAT pe buget. E o chestiune pe care merită să o spun, discutand in acea seară despre proiectul legii bugetului. Lucrurile legate de anumite decizii politice, pe care le-am luat, fie la aprobare, fie la abrogare, cred că le-am detaliat, o să le mai detaliez. Ceea ce voiam să vă transmit astăzi este ceea ce am făcut la Bruxelles in aceste două zile, ceea ce am transmis ca şi prim-ministru al Romaniei şi ceea ce imi doresc şi ne angajăm să facem in perioada următoare ca şi guvern. Vă mulţumesc! 2017-02-17 18:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4435.jpgPremierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude JunckerȘtiri din 17.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-s-a-intalnit-cu-pre-edintele-comisiei-europene-jean-claude-junckerGalerie foto 2017-02-17 16:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-20-09-52-19big_3.jpgPremierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil cu ocuparea forței de muncă, creșterea economică, investiții și competitivitateȘtiri din 17.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-s-a-intalnit-cu-jyrki-katainen-vicepre-edinte-al-comisiei-europene-responsabil-cu-ocuparea-fortei-de-munca-cre-terea-economica-investitii-i-competitivitateGalerie foto 2017-02-17 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-17-04-59-30big_4.jpgPremierul Sorin Grindeanu a prezentat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prioritățile Guvernului RomânieiȘtiri din 17.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-prezentat-pre-edintelui-consiliului-european-prioritatile-guvernului-romanieiGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Sorin Grindeanu, a avut astăzi, la Bruxelles, o intrevedere cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Au fost abordate principelele teme de actualitate de pe agenda europeană, alături de prioritățile noului guvern de la București. Premierul Romaniei a prezentat prioritățile guvernului, cu accent pe măsurile economice de stimulare a creșterii economice și ocupării, extrem de importante in actualul context european și de interes direct pentru cetățeni. De asemenea, șeful executivului a reafirmat angajamentul guvernului de a continua lupta impotriva corupției, sens in care și-a exprimat disponibilitatea de a lucra cu instituțiile europene. In ceea ce privește temele europene, implicarea și consolidarea rolului Romaniei in UE sunt priorități pentru guvernul de la București. Unitatea UE și sprijinul pentru aprofundarea integrării europene sunt esențiale, dacă ne uitam la provocările actuale, interne și externe, cu care se confruntă UE. Orice initiative care ar duce spre divizare trebuie combătute cu fermitate, a subliniat premierul Sorin Grindeanu. 2017-02-17 15:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-17-04-55-25big_5.jpgDeclarații comune susținute de premierul Sorin Grindeanu și de prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans TimmermansȘtiri din 16.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-comune-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-i-de-prim-vicepre-edintele-comisiei-europene-frans-timmermans[Check against delivery] Galerie foto Frans Timmermans: (...)Suntem foarte bucuroşi să-i avem pe premierul roman și pe ministrul Afacerilor Externe roman aici, in această seară, pentru a discuta planurile noastre de viitor. In ceea ce privește Comisia, cred că am tras niște concluzii pozitive și foarte constructive. In primul rand, vom continua impreună lupta impotriva corupției din Romania, cu toată determinarea. Pentru aceasta, vom continua să implementăm recomandările și benchmarkurile din raportul MCV, suntem impreună foarte angajați să facem acest lucru, vom conlucra să-l realizăm. In al doilea rand, suntem conștienți că guvernul roman trebuie să schimbe legislația pentru a o pune in acord cu reglementările europene și in acest domeniu, am oferit - dacă este necesar, expertiza noastră pentru a fi siguri că acest lucru se intamplă așa cum a intenționat Guvernul Romaniei și in acord cu legislația Uniunii Europene. Același lucru este valabil și pentru domeniul in care legislația trebuie să fie pusă in acord cu hotărarile Curții Constituționale. De asemenea, am analizat problema foarte gravă a supraaglomerării din penitenciarele romanești și a situației lor precare și i-am oferit guvernului roman posibilitatea de a conlucra, in regim de urgență, pe proiecte destinate a imbunătăți condițiile de viață din penitenciare, a renova clădirile și a le aduce la nivelul pe care il așteptăm de la fiecare stat UE. Dorim să sprijinim guvernul roman in această chestiune, de asemenea, avem posibilitatea de a folosi fonduri din Fondul European pentru Investiții in acest scop. Doresc să-i urez bun venit domnului premier Grindeanu la Bruxelles, la Comisia Europeană, și imi exprim speranța intr-o cooperare mutuală de succes. Sorin Grindeanu: Mulţumesc, domnule Timmermans. Voi vorbi in limba romană. Mulţumesc domnului prim-vicepreşedinte pentru intalnirea de astăzi, o intalnire extrem de constructivă, extrem de aplicată pe ceea ce inseamnă stadiul implementării măsurilor din MCV, cerinţelor pe care noi le-am făcut astăzi, şi anume legate de a fi mai clare anumite specificaţii din MCV şi am primit, o să transmitem ceea ce dorim a fi clarificat, astfel incat să putem să indeplinim toate cerinţele din MCV. De asemenea, mulţumim pentru sprijinul şi deschiderea arătate, inţeleg că au fost exprimate şi in anii trecuţi, pentru fondul pentru renovarea inchisorilor, dar guvernele trecute nu au reuşit să facă acest lucru. Noi suntem determinaţi să apelăm şi mulţumim incă o dată pentru ajutor. De asemenea, am reiterat poziţia noastră fermă de a continua lupta impotriva corupţiei. De asemenea, am spus ceea ce ne dorim in viitor, dacă vorbim despre ceea ce s-a discutat foarte mult in Romania şi anume reglementările din domeniul justiţiei, ca aceste lucruri să se intample in parlament, printr-o dezbatere cat mai largă, care să implice instituţii din Romania, ONG-uri, parlamentari, bineinţeles, astfel incat deciziile Curţii Constituţionale, care se referă la articole din Codul penal şi Codul de procedură penală, să poată fi aprobate in Parlament. Mulţumesc incă o dată pentru suport şi pentru tot ceea ce am discutat şi am hotărat astăzi, domnule prim-vicepreşedinte. Moderator: Avem timp pentru cateva intrebări. Reporter: Pentru domnul Timmermans. Domnule Timmermans, consideraţi că recenta abrogare din partea Guvernului Romaniei a controversatei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Codul penal şi Codul de procedură penală constituie o garanţie in faţa Comisiei Europene, astfel incat executivul european să-şi păstreze angajamentul luat in faţa altui premier roman, de această dată Dacian Cioloş, iar MCV să fie eliminat pană la sfarşitul acestui an? Frans Timmermans: Salut abrogarea Ordonanței 13. Este un pas foarte bun. Sfatul pe care noi l-am dat guvernului roman in ceea ce privește punerea in acord cu hotărarile Curții Constituționale și transpunerea legislației EU și a celei internaționale este ca acest lucru să se facă cu maximă deschidere astfel incat toți cei interesați să poată fi implicați, să poată urmări ceea ce se intamplă, cum se acționează astfel incat să evităm orice neințelegere, orice supoziție că acest proces ar urmări slăbirea luptei impotriva corupției. Așadar, dacă acest proces se desfășoară in deplină transparență, cu deplină implicare a organizațiilor non-guvernamentale și a altor părți interesate, Comisia Europeană poate fi destul de increzătoare că pașii urmați vor conduce la rezultatele pe care le așteptăm și că lupta impotriva corupției va fi menținută la aceeași intensitate ca inainte. In ceea ce privește intrebarea dvs referitoare la MCV, dacă privim la ultimele rapoarte și la ceea ce s-a realizat in ultimii zece ani, realizăm că suntem in ultima parte a unui maraton, cand trecem la linia de sosire depinde de viteza cu care se aleargă. Acea viteză este consecința determinării Guvernului și a Parlamentului roman, Comisia poate ajuta, dar nu poate dicta viteza de alergare. Ea depinde de autoritățile romane, dar viteza va determina momentul cand vom trece linia de sosire. Este insă foarte important că am putut constata acum angajamentul Guvernului roman de a continua pană la linia de sosire si vom face la randul nostru tot ceea ce putem pentru a ajuta și incuraja guvernul să treacă linia de sosire cat mai repede posibil. Reporter: Intrebarea mea pentru dumneavoastră, domnule prim-vicepreşedinte: Ce veţi face in privinţa Poloniei şi cred că există unele similitudini intre situaţia Poloniei şi a Romaniei. Domnule prim-ministru, 2019 preşedinţia romană a UE cu sau fără MCV? Frans Timmermans: Astăzi, vorbim despre Romania, altă dată, vom vorbi despre Polonia, dar haideți să nu amestecăm lucrurile, sunt chestiuni complet diferite. In ceea ce priveşte Polonia, incă aşteptăm răspuns la recomandările noastre din partea guvernului polonez și vom pleca de acolo in discuția noastră. Sorin Grindeanu: Am să răspund la intrebarea de mai devreme. Domnul prim-vicepreşedinte spunea de viteza pe care noi o s-o avem şi Parlamentul, nu doar Guvernul, ci şi Parlamentul. Eu pot să vă asigur de ceea ce vă spuneam şi mai devreme, şi anume de dorinţa noastră de a avea viteza corectă, astfel incat următorul raport să fie unul foarte bun şi ca să vă răspund concret la intrebare, imi doresc 2019 fără MCV, normal. Reporter: O intrebare pentru ambii speakeri. In primul rand, pentru domnul Timmermans. In urmă cu vreo cinci ani, Comisia Europeană a transmis Romaniei vreo 11 puncte de rezolvat in lupta anticorupție. Dacă are noi recomandări pe acest subiect făcute Romanei, in afara aprecierii faptului că Ordonanța 13 a fost abrogată şi dacă un viitor ministru al Justiției ar putea fi o garanție - ce s-a discutat pe acest subiect, pentru transparenţa, pentru modificarea legislaţiei penale, in principal? Frans Timmermans: In primul rand, in ceea ce privește Comisia, ceea ce așteptăm in lupta impotriva corupției și funcționarea justiției este precizat explicit in raportul MCV, ca și ceea ce trebuie făcut in această privință. Sunt pe deplin de acord cu punctul de vedere al premierului, cand spune că: nu totul este clar pentru noi, vă rugăm să ne ajutați să clarificăm ceea ce ințelegeți prin măsuri concrete pe care doriți să le luăm. Mi-am luat un angajament personal, anume de a mă asigura că vom clarifica acest lucru și guvernul va ști exact care sunt sfaturile și așteptările noastre. Cred cu tărie că dacă urmați acea foaie de parcurs, veți ajunge unde trebuie. Vrem să fim in situația in care lupta impotriva corupției să cunoască un asemenea succes, incat să fie ireversibilă. Acest lucru nu are nicio legătură cu politica de partid sau cu alte discuții politice, ci este manifestarea clară a voinței poporului roman, Guvernului și Parlamentului Romaniei de a crea situația aceasta ireversibilă, iar cetățenii romani primesc asigurarea că țara lor nu mai este in ghearele corupției sistemice. Acesta este și scopul procesului MCV. Sorin Grindeanu: O să transmitem, in perioada imediat următoare, clarificările pe care dorim să le avem din recomandările de pe MCV, astfel incat să ştim exact ceea ce avem de făcut şi să facem, cum se spunea mai devreme, paşii necesari, astfel incat să indeplinim cat se poate de transparent, de deschis, cu viteza potrivită, ca să revin la o formulare anterioară, ceea ce avem de făcut. Şi vom transmite către Comisia Europeană in viitorul apropiat aceste clarificări pe care ni le dorim. Moderator: Mai avem timp doar pentru o intrebare. Intai doamnele. Reporter: Cine va fi noul ministru al justiţiei şi ce garanţii va oferi partenerilor că nu vor mai avea loc derapaje precum Ordonanţa 13? Mulţumesc! Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Am avut discuţii, in aceste zile, cu mai multe persoane. In perioada următoare, o să mă decid. Vreau să vă spun că iau extrem de in serios să propun o persoană neimplicată politic. Am avut discuţii cu cateva persoane care au, in acest moment, un background profesional dincolo de orice contestare, care au arătat şi au făcut in acest domeniu foarte multe lucruri. Continuă zilele următoare, chiar şi in week-end, intalnirile pe care o să le am cu asemenea persoane, pe care le consider eligibile. Ca să concluzionez, probabil la inceputul săptămanii viitoare, cel tarziu la mijlocul săptămanii viitoare, o să fac o propunere şi ar putea fi una, aşa cum vă spuneam mai devreme, care nu face parte din coaliţia de guvernare, adică este o persoană apolitică. 2017-02-16 21:40:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_7.jpgPremierul Sorin Grindeanu, întrevederi cu înalți oficiali la Bruxelles Știri din 16.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-intrevederi-cu-inalti-oficiali-la-bruxellesPremierul Sorin Grindeanu va efectua o vizită la Bruxelles in perioada 16-17 februarie. Șeful Executivului roman va avea intrevederi cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, cu Donald Tusk, președintele Consiliului European, cu Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, și cu Jyrki Katainen, Vice-Președinte al Comisiei Europene, responsabil cu ocuparea forței de muncă, creșterea economică, investiții și competitivitate. - Vreau să-i asigur pe toți partenerii noștri din instituțiile europene că lupta impotriva corupţiei, implicarea şi consolidarea rolului nostru in UE sunt obiective prioritare ale Guvernului pe care-l conduc, iar demersul de acum se inscrie in linia dialogului activ pe care-l promovăm cu toți interlocutorii europeni, a afirmat prim-ministrul Grindeanu. Din delegația condusă de premierul Sorin Grindeanu vor face parte și Teodor-Viorel Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, și Marius Nica, consilier de stat in aparatul de lucru al prim-ministrului. 2017-02-16 11:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-16-11-26-37big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Republicii TurciaȘtiri din 15.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-republicii-turciaGalerie Foto Premierul Sorin Mihai Grindeanu l-a primit astăzi, pe ambasadorul Republicii Turcia, Excelența Sa Domnul Osman Koray Ertaş, intr-o vizită de curtoazie, la Palatul Victoria. Intalnirea a oferit prilejul unei treceri in revistă a relațiilor bilaterale. Cu această ocazie, atat Prim-ministrul roman, cat și Ambasadorul Turciei și-au exprimat dorința de a consolida Parteneriatului Strategic ce unește cele două state. Premierul Sorin Mihai Grindeanu a arătat că Turcia este un partener cheie pentru Romania, manifestandu-și deschiderea pentru o dezvoltare a cooperării, mai ales in domeniul economic. 2017-02-15 16:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_turcia-1232.jpgÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Republicii LibanezeȘtiri din 15.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-republicii-libanezeGalerie Foto Premierul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, pe ambasadorul Republicii Libaneze, Excelența Sa Doamna Rana Mokaddem, intr-o vizită de curtoazie, la Palatul Victoria. In cadrul intrevederii au fost trecute in revistă evoluțiile relațiilor bilaterale dintre Romania și Republica Libaneză. In acest context, șeful Executivului și-a exprimat interesul pentru diversificarea domeniilor de cooperare, precum și pentru intensificarea contactelor la nivelul mediului de afaceri din cele două țări. Libanul este unul din principalii parteneri comerciali ai Romaniei, din Orientul Mijlociu. 2017-02-15 16:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_liban-1213.jpgÎntrevederea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul Confederației ElvețieneȘtiri din 14.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-confederatiei-elvetieneGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Confederației Elvețiene in Romania, Excelența Sa Urs Herren intr-o vizită de curtoazie, la Palatul Victoria. Intrevederea a oferit prilejul unei evaluări a stadiului relațiilor bilaterale, ambele părți fiind de acord că cele două state se bucură, in acest moment, de o relație bilaterală foarte bună. Premierul Romaniei a apreciat, in mod deosebit, sprijinul acordat de către Confederația Elvețiană prin Contribuția financiară elvețiană, instrument prin intermediul căruia sunt finanțate proiecte in domeniile infrastructurii, mediului, securității și dezvoltării umane și sociale. Intrevederea a prilejuit, de asemenea, un schimb de opinii asupra temelor de actualitate ale agendei europene și internaționale. 2017-02-14 17:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_elvetia-1145.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul GermanieiȘtiri din 14.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-germaniei Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, pe ambasadorul Republicii Federale Germania in Romania, Excelența Sa Meier-Klodt, intr-o vizită de curtoazie, la Palatul Victoria. Tema centrală a discuțiilor dintre cei doi oficiali a constituit-o relația bilaterală dintre Romania și Republica Federală Germania, in contextul in care, la data de 31 ianuarie 2017, s-au implinit 50 de ani de relaţii diplomatice romano-germane, bazate pe un parteneriat de incredere și bună colaborare. Premierul Sorin Grindeanu și-a exprimat convingerea că Romania și Germania vor continua buna colaborare in domeniile politic, economic și vor aprofunda schimbul cultural și educațional. Cord Meier-Klodt este şeful misiunii Republicii Federale Germania in Romania din 9 ianuarie 2017. 2017-02-14 15:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_germania-0942.jpgÎntâlnirea premierului Sorin Grindeanu cu ambasadorul ItalieiȘtiri din 13.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-sorin-grindeanu-cu-ambasadorul-italieiGalerie Foto Premierul Sorin Grindeanu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Republicii Italia in Romania, Excelența Sa Diego Brasioli. In cadrul intrevederii, au fost trecute in revistă relațiile bilaterale intre cele două țări, context in care șeful Executivului a subliniat buna cooperare in domeniul economic. Totodată, cele două părți au apreciat necesară intărirea cooperării sectoriale in domeniile transporturi, infrastructură, energie și IT and C. 2017-02-13 17:24:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ambasador.jpgGuvernul va sprijini UNICEF în proiectele dedicate creșterii calității în educațieȘtiri din 13.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-va-sprijini-unicef-in-proiectele-dedicate-cre-terii-calitatii-in-educatie Guvernul va sprijini proiectele UNICEF in Romania dedicate creșterii calității in educație, reducerii inechităților și facilitării accesului copiilor proveniți din familii vulnerabile la servicii sociale de calitate, a afirmat premierul Sorin Grindeanu in cadrul intrevederii de astăzi cu reprezentanții UNICEF in Romania. - Apreciez implicarea și faptul că vă dedicați timpul și energia inițiativelor care să contribuie la o educație de calitate pentru copiii Romaniei. Guvernul și eu, in calitate de prim-ministru, vă stăm alături ca parteneri- , a transmis șeful Executivului. Discuția de astăzi a vizat modalitățile de colaborare pentru punerea in aplicare a inițiativelor din Programul de Guvernare legate de imbunătățirea situației copiilor, indeosebi a celor mai vulnerabili, in domenii precum educația, sănătatea și incluziunea socială. Un astfel de exemplu de bune practici il reprezintă proiectul derulat de UNICEF in 38 de localități din județul Bacău, in colaborare cu autoritățile centrale și locale, sub forma a două pachete: Pachetul Minim de Servicii și Pachetul de Educație Inclusivă de Calitate. Aceste două pachete sunt menite să arate că, prin investiții minime in servicii de bază la nivelul comunității, pot fi prevenite și reduse excluziunea socială a copiilor și familiilor acestora, poate fi imbunătățită starea lor de sănătate și accesul și rezultatele in procesul de educație. Avand in vedere rezultatele obținute in urma acestui proiect, se analizează posibilitatea extinderii lui la nivel național. De asemenea, reprezentanții Guvernului și cei ai UNICEF au discutat și despre colaborarea pentru punerea in aplicare a Planului de acțiune pentru desegregare școlară și creșterea calității educaționale in unitățile de invățămant preuniversitar, in condițiile in care se află in curs de definitivare planul de acțiuni, precum și despre alte domenii de intervenție a UNICEF in sprijinul implementării politicilor Ministerului Educației. Un alt punct al discuției de astăzi a fost legat de lansarea, in Romania, in luna martie, a - Parteneriatului Global Opriți Violența Impotriva Copiilor- . Premierul Sorin Grindeanu a confirmat sprijinul pentru acest program și pentru Campania de informare și de conștientizare impotriva violenței copiilor. Reprezentanții Guvernului și cei ai UNICEF vor continua colaborarea prin proiecte in sprijinul copiilor. Din partea Guvernului, la intrevedere au mai participat Gabriela Coman, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, și Gabriel Ispas, secretar de stat in Ministerul Educației. 2017-02-13 15:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-13-03-46-31big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPremierul Sorin Grindeanu încurajează dialogul între Guvern și Coaliția Națională pentru Modernizarea României condusă de Alexandru CumpănașuȘtiri din 13.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-incurajeaza-dialogul-intre-guvern-i-coalitia-nationala-pentru-modernizarea-romaniei-condusa-de-alexandru-cumpana-uGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi o primă intalnire cu reprezentanți ai Coaliției Naționale pentru Modernizarea Romaniei, parte a demersurilor de dialog intre cele două instituții. Șeful Executivului a incurajat continuarea cooperării prin intalniri periodice intre membrii Coaliției cu miniștri și echipe de specialiști din ministere pentru a identifica impreună cele mai bune soluții pentru fiecare domeniu prioritar. Discuțiile de astăzi au fost axate asupra absorbției fondurilor europene și modalităților de imbunătățire a acestui proces, context in care ministrul delegat Mihaela Toader a prezentat calendarul de lucru pentru perioada următoare. De asemenea, ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, a prezentat viziunea Guvernului privind dezvoltarea Educației și Cercetării, domenii prioritare ale acestui Executiv. In cadrul intalnirii, discuțiile au vizat aspecte legate de transparența și eficacitatea administrației publice, exploatarea resurselor energetice și naturale, noul proiect al legii salarizării unitare, IT and C. Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că toate aceste domenii prioritare pentru Guvern trebuie abordate din perspectiva interesului național și a binelui public. 2017-02-13 15:40:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cump.jpgSeria de dezbateri „ROMÂNIA CENTENARĂ”, Alba-Iulia, 16 februarie 2017Știri din 13.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1486992841 Departamentul CENTENAR din cadrul Guvernului Romaniei organizează, in perioada 20 ianuarie - 16 martie 2017, Seria de Dezbateri - Romania Centenară in nouă centre universitare. Demersul vine in continuarea apelului național lansat in septembrie 2016 de către Departamentul CENTENAR in scopul centralizării proiectelor propuse de autorități locale și universități in vederea pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului Marii Uniri (1918-2018) și al Primului Război Mondial. Scopul principal al Seriei de Dezbateri - Romania Centenară este semnarea unui Parteneriat pentru Centenar, cu accent pe cultură și educație, intre universități, Academia Romană și Guvernul Romaniei, care să reprezinte o garanție pentru obținerea unor progrese notabile, pană la 1 decembrie 2018, in realizarea celor mai importante inițiative de marcare a Centenarului. Se au in vedere propunerile trimise de universități, Academia Romană și autoritățile locale către Departamentul CENTENAR la sfarșitul anului 2016. Primele trei dezbateri au avut loc pe 20 ianuarie 2017, la Constanța (Universitatea - Ovidius), pe 27 ianuarie 2017, la Iaşi (Universitatea - Alexandru Ioan Cuza), pe 3 februarie 2017, la Suceava (Universitatea - Ştefan cel Mare). Următoarea dezbatere - Romania Centenară va avea loc joi, 16 februarie 2017, şi va fi găzduită de Universitatea - 1 Decembrie 1918 din Alba-Iulia. Evenimentul va avea loc in Sala Senatului a Palatului Apor, incepand cu ora 12.00. Inițiativa se inscrie in Programul de Guvernare 2017-2020 cu privire la marcarea Centenarului Marii Uniri și face parte din setul de acțiuni de pregătire a - Forumului Romaniei Centenare, ce urmărește să-i reunească pe reprezentanții autorităților centrale și locale, pe cei ai mediului academic și cultural, precum și pe cei ai societății civile. Momentul culminant al - Forumului Romaniei Centenare s-ar putea regăsi in semnarea unui Parteneriat pentru Centenar intre universități, Academia Romană și Guvernul Romaniei. Departamentul CENTENAR 2017-02-13 15:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-13-03-34-01big_sigla_guv_coroana_albastru.pngMinistru Ana Birchall: “Înțeleg responsabilitatea imensă pe care o presupune portofoliul Justiției”Știri din 09.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/ministru-ana-birchall-inteleg-responsabilitatea-imensa-pe-care-o-presupune-portofoliul-justitieiDupă propunerea de nominalizare pentru preluarea mandatului de ministru interimar al Justiției, Ana Birchall subliniază importanța responsabilității in exercitarea acestei funcții: Ii mulțumesc premierului, preşedinţilor coaliţiei de guvernare, precum și colegelor și colegilor mei din PSD şi ALDE pentru increderea cu care m-au investit, ințelegand totodată responsabilitatea imensă pe care o presupune portofoliul Justiției. Voi face tot ceea ce imi stă in putință pentru a indeplini acest mandat cu profesionalism, seriozitate și echilibru. Imi doresc ca alături de instituțiile care au atribuții și responsabilități in acest domeniu, de reprezentanți ai societății civile și mass media, precum și printr-un dialog transparent cu partenerii noștri externi să putem asigura bunul mers al justiției, ca o premisă fundamentală a unei democrații consolidate. Ana Birchall a fost investită ministru delegat pentru afaceri europene la data de 4 ianuarie 2017. In decembrie 2016, Ana Birchall a caștigat un al doilea mandat de deputat in județul Vaslui, continuand astfel activitatea parlamentară incepută in 2012. In perioada februarie 2015 - decembrie 2016 a ocupat funcția de Președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților. In aprilie 2014 a fost numită Inalt Reprezentant al Prim-ministrului pentru afaceri europene și parteneriat cu Statele Unite ale Americii (funcție neretribuită, deținută pană in octombrie 2015), după ce pe parcursul anului 2012 a deținut poziția de consilier al premierului. Licențiată a Facultății de Drept, Universitatea București și a Facultății de Drept și Relații Internaționale (șefă de promoție) a Universității Nicolae Titulescu in anul 1996, Ana Birchall și-a continuat studiile la Yale Law School, Yale University, S.U.A., fiind primul roman admis simultan la cursurile de masterat in drept la mai multe universități precum Yale, Harvard, Oxford, Cambridge și New York University. A absolvit cursurile de masterat (L.LM.) in anul 2000, iar in 2002 obține titlul de doctor in drept (J.S.D., - Student Marshal - in calitate de reprezentant al anului de doctoranzi 2002) sub indrumarea Prof. Anthony T. Kronman, decanul Yale Law School. Tema lucrării de doctorat a fost - Dreptul falimentului aplicat sistemelor bancare din țările Central și Est Europene - o analiză comparativă a dreptului falimentului aplicabil sistemului bancar din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Romania, Ungaria, Polonia și Cehia. Pe tot parcursul studiilor de doctorat a fost bursier Goldman Scholarship, bursă acordată de Yale Law School. Ana Birchall este membră a Baroului București, a Comitetului Executiv al Yale Law School Association, Yale Law School și Ambasador al prestigiosului ONG Vital Voices, al Policy Network din Marea Britanie și al Terra Nova din Franța. 2017-02-09 19:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-09-07-24-48big_sigla_guv_coroana_albastru.pngMinistrul Ana Birchall, interimar la Ministerul JustițieiȘtiri din 09.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/ministrul-ana-birchall-interimar-la-ministerul-justitieiPremierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ca ministru interimar al Justiției. Propunerea a fost făcută in conformitate cu prevederile art. 106 și art. 107 alin. (3) și (4) din Constituția Romaniei, republicată, precum și cu cele ale art. 9 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului Romaniei și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare. Premierul a făcut această nominalizare in contextul in care, astăzi, Florin Iordache și-a inaintat demisia din funcția de ministru al Justiției. 2017-02-09 17:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-09-05-36-53big_sigla_guv_coroana_albastru.pngComunicat de presăȘtiri din 09.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1486630959Premierul Sorin Grindeanu a semnat astăzi decizia de eliberare din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a doamnei Ionica Sfetcu. Decizia va fi publicată in Monitorul Oficial in cursul zilei de astăzi. 2017-02-09 11:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-09-11-02-39big_sigla_guv_coroana_albastru.pngDiscursul susținut de premierul Sorin Grindeanu la dezbaterea în Parlament a moțiunii de cenzură Știri din 08.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/discursul-sustinut-de-premierul-sorin-grindeanu-la-dezbaterea-in-parlament-a-motiunii-de-cenzuraGalerie foto [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Domnule președinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor senatori, doamnelor şi domnilor miniştri, stimaţi invitaţi, ieri in parlament am aprobat bugetul pentru anul 2017. Vă mulţumesc cu această ocazie pentru efortul pe care l-aţi depus in aceste zile. Ştiu că nu a fost uşor şi apreciez străduinţa dumneavoastră din comisii şi din plen pe acest subiect. Avem un buget care aduce prosperitate şi dezvoltare romanilor. Avem toate parghiile necesare pentru a implementa Programul de Guvernare pe care romanii, in decembrie, l-au votat intr-o proporţie covarşitoare. Astăzi, avem ocazia să ne vedem din nou; şi asta, la o lună de la investirea actualului guvern. Opoziţia a depus o moţiune de cenzură. Este dreptul constituţional al colegilor noştri să facă acest lucru. E greu totuşi să nu remarc că această moţiune nu-şi mai are obiect. Doamnelor şi domnilor parlamentari, in primul rand, mă aşteptam la o abordare profesionistă din partea PNL atunci cand vine vorba de lucruri serioase, dar dumnealor au găsit de cuviinţă să-l trimită pe domnul Cătălin Predoiu să susţină această moţiune. Vorbim de un ministru, de un fost ministru al justiţiei, care a coordonat realizarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, două legi fundamentale pentru bunul mers al justiţiei, pe care Curtea Constituţională le-a amendat prin nenumărate decizii şi ale căror efecte negative le resimţim şi astăzi. Domnule Predoiu şi stimaţi colegi din PNL, nu a fost niciodată vorba despre ordonanţă pe graţiere. Cred că cineva din interiorul PNL cu mai multă credibilitate şi competenţă putea să susţină această moţiune, dar fiecare dă socoteală odată la patru ani, in faţa oamenilor pentru ceea ce face in parlament, iar colegii liberali au dat socoteală cu varf şi indesat la alegerile din 11 decembrie. Mă uit, de asemenea, la parlamentarii USR, care au susţinut acest demers. Poate lipsa de experienţă i-au făcut să se asocieze cu un partid care pană mai ieri il criticau cu vehemenţă. Aveam aşteptări mult mai mari de la această nouă generaţie de politicieni venită in parlament, dar cred că domniile lor şi-au propus de fapt să salveze Romania prin somn. Altfel, nu pot să inţeleg cum poţi să dormi in parlament cand dezbatem bugetul Romaniei. Sper, de asemenea, că dl. Nicuşor Dan şi-a făcut temele mai bine pentru astăzi şi ştie ce vrea să spună. Doamnelor şi domnilor, aţi auzit ieri discursul preşedintelui Romaniei. Dincolo de lozinci şi incercarea de a se agăţa de protestele romanilor pentru a-şi reface credibilitatea, cred că a reieşit un lucru destul de clar: dorinţa arzătoare a dlui preşedinte Iohannis să pună cat mai degrabă din nou guvernul meu. Avem deja experienţa unui astfel de executiv pe care istoria il va reţine ca şi guvernul zero. Eu cred că avem o datorie faţă de increderea populară pe care am caştigat-o la urne şi că trebuie să ne asumăm in continuare guvernarea acestei ţări. Vă rog să nu acceptaţi acest joc şi să nu mai cădem incă o dată in această capcană. Stimaţi colegi, sper ca astăzi să tranşăm lucrurile şi să ne intoarcem la treabă. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor să facă ceva bun pentru comunităţile lor; de aceea vor să vină la Bucureşti cu proiecte pentru a obţine finanţări. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor să işi respecte promisiunile pe care le-au făcut in faţa romanilor. La fel ca dvs, parlamentarii aleşi in decembrie, aceşti oameni au proiecte dar au nevoie de bani ca să le implementeze. Pentru drumuri, pentru infrastructură, pentru şcoli, pentru grădiniţe - pe scurt, pentru o viaţă mai bună pentru romani. Am irosit deja prea mult timp şi energie pe alte lucruri. E timpul să ne intoarcem la ceea ce avem cu adevărat de făcut pentru oameni. Doamnelor şi domnilor, acum nici o lună aţi votat in parlament acest guvern şi mi-aţi dat o mare responsabilitate: să conduc acest guvern. Doamnelor şi domnilor miniştri, suntem astăzi in faţa parlamentului pentru a vă spune din nou că ne asumăm integral ceea ce este scris in Programul de Guvernare şi pentru ceea ce am fost aleşi. Repet, integral - este responsabilitatea noastră, a tuturor miniştrilor, să avem in permanenţă uşile deschise către toţi primarii, preşedinţii de CJ, parlamentarii, indiferent de culoarea politică. Avem un Program de Guvernare votat de majoritatea dintre romani, dintre romanii prezenţi la urne, avem cel mai mare sprijin popular de după Revoluţie, dar avem şi datoria să implementăm ceea ce scrie in Programul de Guvernare. Repet: ceea ce scrie acolo. Iar pană acum, deşi timpul a fost scurt, am luat deja cateva măsuri extrem de bune pentru romani. Am crescut salariul minim, am crescut salariile celor din administraţia publică locală, am crescut punctul de pensie şi pensia minimă, am eliminat CASS-ul pentru pensionari şi impozitul pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. De asemenea, am dublat bursele şi am acordat transport gratuit pe CFR pentru toţi studenţii şi mă bucur că deja am văzut că această măsură funcţionează. Şi mai sunt multe alte lucruri pe care am reuşit deja să le implementăm, la fel cum avem multe altele de continuat in perioada următoare. Dintre acestea, aş dori să vă amintesc doar: ieftinirea medicamentelor cu 35%, o nouă lege a salarizării publice, construcţia celor opt spitale regionale şi, bineinţeles, acel spital republican. Toate aceste lucruri vor deveni realitate, pas cu pas şi in stransă colaborare şi dialog cu Parlamentul. Doamnelor şi domnilor, dincolo de Programul de Guvernare, care reprezintă o prioritate, nu putem să ignorăm evenimentele care au avut loc in Romania in ultimele zile. Cateva seri la rand am stat şi am urmărit protestele, fiind in sediul Guvernului. Cred că romanii care au ieşit in stradă au tot dreptul să işi strige nemulţumirea atunci cand simt asta. Cu această ocazie, daţi-mi voie să imi exprim public aprecierea pentru modul impecabil in care jandarmii romani şi-au făcut datoria in aceste zile. Am văzut cu toţii că oamenii s-au simţit in majoritatea timpului protejaţi şi in siguranţă. Mulţumesc incă o dată Jandarmeriei Romane! De asemenea, am văzut in aceste zile foarte multă creativitate, atat pe pancarte, atat in lozincile scandate, cat şi pe Facebook. Am avut ocazia să citesc foarte multe comentarii şi mesaje. Unele au fost de susţinere, altele, evident, negative. Voi aprecia intotdeauna orice critică, dacă are in spate argumente. Dar nu voi accepta ura revărsată asupra familiei şi a copiilor. Oamenii politici au datoria să armonizeze opiniile venite din partea societăţii şi să le aducă la un numitor comun. De aceea mă aşteptam ca ieri, discursul preşedintelui Iohannis să meargă in această direcţie. Pentru că deja s-a ajuns prea departe. Avem soţii, părinţi sau copii, care au ajuns să işi arunce cuvinte grele unii altora in aceste zile. Am auzit pe cineva că părinţii sunt la protest in faţă la Cotroceni, iar copiii lor, in faţă la Palatul Victoria. Nu pot accepta că există două Romanii. Acest lucru trebuie să inceteze. Acest lucru nu este normal. Cum scria pe o pancartă: Copiii din Piaţa Victoriei vin la părinţii lor la masa de Crăciun, la fel cum părinţii lor se bucură atunci cand merg in vizită la nepoţii lor. Aceasta este Romania normală şi cred că acesta este mesajul pe care orice om politic responsabil trebuie să il dea. Nu ura, ci raţiunea şi dialogul trebuie să primeze. Aş dori să mulţumesc in mod special tuturor instituţiilor media şi liderilor de opinie care s-au exprimat in aceste zile in sensul echilibrului, toleranţei şi dialogului. Pot să inţeleg mania unora, dar acum este momentul să căutăm lucrurile care ne apropie ca naţiune, nu cele care ne despart. Observ că in continuare există politicieni care au rămas prizonieri acelei gandiri. Ca premier, imi doresc să particip la reconcilierea atat necesară intre romani. Doamnelor şi domnilor, Vă asigur că am inţeles pe deplin toată emoţia şi supărarea pe care ordonanţa 13 le-au generat. O parte insemnată a acestei ţări ne-a transmis, democratic, că nu identifică binele general in acea ordonanţă. De aceea am decis să convoc de urgenţă guvernul pe care il conduc şi să o abrogăm. Nu voi mai accepta nici o iniţiativă de acest gen in guvern. Am considerat, ca prim-ministru, că trebuie să fac asta. E nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog, de mai multe opinii avizate pe aceste subiecte, care pot trezi emoţii puternice in societate. Iar cel mai bun loc ca acest lucru să se intample este aici, in parlament. Imi doresc ca la aceeaşi masă să stea parlamentari, jurişti, magistraţi, specialişti şi experţi in drept, să găsească o soluţie care să aducă consensul in societate cu privire la acest subiect al modificării legislaţiei penale. Guvernul va susţine in continuare lupta impotriva corupţiei şi consolidarea statului de drept. Vă promit că de azi inainte acest guvern va fi exclusiv unul al dialogului şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc intreaga societate. E singura modalitate pentru a merge mai departe cu toţii impreună ca naţiune. Doamnelor şi domnilor, avem un Program de Guvernare suficient de bun incat să nu ne pună niciodată să alegem intre justiţie şi salarii, intre dreptate şi pensii. Acestea nu sunt direcţii care să se excludă, depind unele de celelalte. Intărirea statului de drept nu este un scop in sine, decat in măsura in care el este folosit pentru a crea deopotrivă instituţii puternice care să funcţioneze corect şi in interesul public, dar şi bunăstarea in casele tuturor romanilor, fie că lucrează in administraţie sau in companii private, cu toţii merită o viaţă mai bună. Respectarea legilor este unul dintre factorii fundamentali, care aduc bunăstare intr-o ţară. Pentru asta trebuie să avem legi funcţionale, adaptate normelor europene in materie, dar şi instituţii care să le pună in aplicare cu bună credinţă. Doamnelor şi domnilor, romanii au nevoie de drumuri, au nevoie de şcoli, au nevoie de spitale, de locuri de muncă, de salarii şi de pensii mai mari sau de taxe mai mici. Companiile au nevoie de predictibilitate şi de coerenţă fiscală, dar mai presus de toate mai au nevoie de ceva: de dialog, de consultare şi de transparenţă. Mă angajez in faţa dvs ca acest guvern, pe care il conduc, să poarte de azi un dialog permanent cu romanii, să se consulte cu romanii şi să fie transparent in relaţia cu romanii. Dragi colegi, acum o lună eram in acelaşi loc in faţa dvs să vă cer votul de incredere. Astăzi mă vedeţi din nou, cred că am mai multă experienţă şi am invăţat o lecţie nouă. Vă rog, ca şi atunci, să aveţi deplină incredere in guvernul pe care il conduc, in colegii noştri miniştri şi să respingeţi această moţiune de cenzură. Vă mulţumesc! Declarații ale premierului Sorin Grindeanu la Parlament, după votul pe moțiunea de cenzură [Check against delivery] Reporter: Moțiunea a picat, cum vedeți acest rezultat? Sorin Grindeanu: Este o a doua confirmare, dacă vreți. Pentru mine a insemnat foarte mult şi ceea ce s-a intamplat ieri, şi anume votarea bugetului. Astăzi, un drept constituţional pe care il are opoziţia a fost exercitat; este a doua oară in 40 de zile, dacă nu mă inşel, cand Guvernul a fost reconfirmat. Eu am invitat in discursul meu la dialog, la transparenţă, la tot ceea ce inseamnă un mers normal in Romania. Unii dintre cei care eu vorbit au inţeles apelul meu, fie că este vorba de opoziţie, fie că este vorba de putere, sper să se intample aşa in viitor. Ceea ce pot eu să vă asigur este că, din punctul de vedere al Guvernului, lucrurile vor sta, de acum incolo, in acest mod. Un mod transparent, un mod care va aduce dialogul in actul de decizie pe care il vom lua la guvern. Ăsta este un lucru extrem de important din punctul meu de vedere. S-a făcut ceva important azi, a reieşit ceva important, cred. A fost un numitor comun legat de dezbaterile pe legile justiţiei, pe modificarea codurilor penale. Fie că au fost argumente pro, fie că au fost argumente contra, cam toată lumea a fost de acord că acest lucru trebuie să se intample in Parlament. Iată că acest inceput pot să il consider ca speranţă; in Parlament trebuie să se intample aceste lucruri, sunt perfect de acord. La o dezbatere cat se poate de largă, din punctul meu de vedere, pe decizii, dacă vorbim de codurile penale şi codurile de procedură penală, decizii sau legi, așa cum vă spuneam şi ieri, care să privească decizii ale CCR. Reporter: Că vorbim de justiţie, ce facem cu ministrul justiţiei, pentru că a trecut moţiunea, a trecut momentul moţiunii, a trecut bugetul... Sorin Grindeanu: Aşa cum vă spuneam, cred că şi ieri, şi alaltăieri, pentru că am fost extrem de prezent in Parlament, o să am o discuţie cu dansul in seara aceasta sau maine dimineaţă, iar maine după-masă, după şedinţa de guvern, o să vă anunţ ce decizie am luat. Reporter: Decizia CCR de natură să vă schimbe decizia pe care o aveţi in privinţa ministrului Justiţiei? Sorin Grindeanu: Tocmai de aceea vă spuneam că vreau să am o discuţie cu el. Decizia mea e luată... Reporter:: Care este? Sorin Grindeanu: O să vedeţi maine... Reporter: Domnul Dragnea vorbea deja de portretul noului ministru... Sorin Grindeanu: Şi eu v-am spus o părere ieri, de fapt mi-aţi dat o idee ieri intr-una din intrebările pe care mi le-aţi pus, chiar o consider o idee foarte bună, dar hai să facem lucrurile - iarăşi citez din clasici in viaţă - pas cu pas, să facem lucrurile in etape. Vă spuneam şi ieri, vă spuneam şi alaltăieri, doresc să am o discuţie fie astăzi după-amiază, fie maine dimineaţă, decizia mea rămane aceeaşi, dar vreau să am o discuţie legată şi de ceea ce a decis CCR astăzi. Credeţi-mă că nu am ajuns să citesc... Reporter: De la ce premise pleacă această discuţie domnule prim-ministru? Ce vă aşteptaţi /.../ răspunsul, ce nu aţi clarificat, că nici nu /.../ să discutaţi cu dumnealui? Sorin Grindeanu: Aici nu este vorba de persoana domnului Iordache. Pe mine mă interesează şi ceea ce, de exemplu, s-a intamplat astăzi, şi anume decizia CCR; pentru că dacă vorbim de persoană, vă spuneam şi ieri, şi alaltăieri, ce se intamplă. Despre decizia CCR vreau să ajung să inţeleg foarte bine ceea ce s-a intamplat azi, inţeleg că şi maine este un termen la CCR. E extrem de important dincolo de persoana domnului ministru, pentru că acolo, lucrurile, eu cred că au fost clare şi cat se poate de clare. Reporter: Ţineţi cont şi de ceea ce vă spune preşedintele PSD dar şi liderii din teritoriu, pentru că ştim că aceştia nu işi doresc ca domnul Iordache să plece din guvern? Veţi discuta inclusiv cu cei din coaliţie, cu cei din ALDE? Sorin Grindeanu: Este - şi azi s-a confirmat - un guvern, aşa cum vă spuneam şi cred că in discursul de investitură, un guvern politic, dar există momente in care fiecare dintre noi trebuie să luăm decizii. Eu am avut discuţii cu liderii politici; de asemenea, liderii politici şi-au spus unii dintre ei punctul de vedere. Rămane valabil ceea ce vă spuneam şi ieri, şi alaltăieri, şi anume această primă discuţie pe care o aştept din partea domnului Iordache, de data asta mai mult şi pe ceea ce s-a intamplat prin decizia Curţii Constituţionale şi pe ceea ce, pană la urmă, se va intampla şi maine, dar nu schimbă in niciun fel decizia. Reporter: /.../ alte compromisuri pentru a detensiona... Sorin Grindeanu: Dar nu am făcut niciun... Reporter: Compromisul a fost, aţi anulat ordonanţa. ... pentru a detensiona situaţia şi pentru a-i asigura pe cei care sunt in stradă şi cei care sunt nemulţumiţi că pe viitor nu se vor mai repeta astfel de situaţii. Aţi spus in discurs că nu o să mai treceţi astfel de ordonanţe prin guvern. Ce asigurări le daţi celor care incă se mai indoiesc de buna-credinţă a acestui guvern? Sorin Grindeanu: Mai mult decat a reafirma incă o dată, aşa cum am făcut-o de la tribuna Parlamentului, că pe tot ceea ce inseamnă subiecte sensibile, aşa cum e justiţia, lucrurile nu or să se desfăşoare aşa. Și mai mult decat faptul că am reiterat dorinţa de a aborda lucrurile prin dialog, cu toată lumea, pe tot ceea ce inseamnă aceste puncte sensibile, nu pot să fac mai mult decat atat decat să reafirm. Rămane ca timpul să dovedească dacă lucrurile s-au intamplat aşa. Eu vă spun... Reporter: /.../ transparență in general. Sorin Grindeanu: Corect. Eu vă spun decizia mea ca aceste lucruri să se intample in acest fel, in această formă. Reporter: Ce părere aveţi - imi cer scuze - că parlamentarii PSD nu au votat? Vi se pare in regulă sau nu? Sorin Grindeanu: Eu am văzut... Reporter: /.../ Sorin Grindeanu: Nu sunt parlamentar, nici nu aş vrea să vorbesc in numele lor. I-am intrebat şi eu pe colegii mei de ce au adoptat această tactică, au spus că ei au mai votat o dată acum 40 de zile pentru acest guvern, moţiunea nu-şi mai are rostul ca substanţă şi atunci nu vor să-şi... Reporter: Puteau impotriva ei, impotriva moţiunii. Sorin Grindeanu: Eu v-am spus ce... atat. Trebuie să intrebaţi pe altcineva, nu eu am hotărat. Reporter: In 2010, cand a fost o altă moţiune de cenzură, care viza atunci guvernul Boc, reprezentanţii PSD susţineau atunci că această practică este precum ţinutul oilor in ţarc. De ce atunci a fost criticată această practică, iar acum imbrăţişată? Sorin Grindeanu: Repet: la intrebarea pe care mi-aţi pus-o şi intrebările de mai devreme, eu v-am dat o explicaţie pe care pot eu să o dau. Liderii de grup de la Cameră, de la Senat, probabil că pot să vă spună mai multe, de ce au adoptat această opţiune. Recunosc că, poate, dacă ar fi mers la vot şi ar fi adoptat altă tactică, lucrurile erau, poate, fără echivoc; doar că inţeleg şi reţinerile - sau nu neapărat reţinerile, cat argumentele pe care danşii mi le-au spus, aşa că mergem mai departe. Reporter: /.../ trădare in partid? Reporter: /.../ nu inseamnă tot lipsă de transparenţă? Sorin Grindeanu: Dar nu la guvern. Reporter: Doar in domeniul justiţiei nu va mai emite guvernul ordonanţe de urgență? Sorin Grindeanu: Nu. Am spus că nu doar in domeniul... Reporter: Dar in care? Sorin Grindeanu: Nu am spus că nu vor mai fi. Nu am inventat noi aceste... E nevoie de foarte multe ori să ai ordonanţe de urgenţă. Eu am spus că pe domenii sensibile, aşa cum e cel de justiţie. Nu ştiu, o să mai vedem, poate pe domeniul fiscal, eu consider că e, de asemenea, un domeniu sensibil. O să vedem şi lucrurile astea vreau să le facem in mod normal. Mulţumesc mult. Reporter: Vă pare rău că aţi adoptat această ordonanţă de urgenţă, acum după două săptămani? Sorin Grindeanu: Am spus şi in discurs că am urmărit toate aceste dezbateri... Reporter: Vă pare rău in mod personal? Sorin Grindeanu: Am spus şi am recunoscut că atata timp cat iei o decizie care duce la asemenea lucruri, la chestiuni care duc oameni in stradă să manifesteze, chiar dacă poate fondul problemei sau conţinutul problemei e corect, e clar că decizia ta nu a fost cea corectă - şi tocmai de aceea am şi abrogat-o -, pentru că in momentul in care se provoacă asemenea mişcări de stradă, repet, chiar dacă poate fondul problemei e cel corect, nu poţi să faci altceva decat să retragi acea acţiune şi asta am făcut. Mulțumesc. 2017-02-08 14:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_motiune-0037.jpgProiectul de buget pentru 2017 a fost adoptat de ParlamentȘtiri din 06.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-sustinuta-de-premierul-sorin-grindeanu-la-dezbaterea-proiectului-de-buget-pentru-2017-in-plenul-parlamentuluiGalerie foto Alocuţiunea premierului Sorin Grindeanu in Parlamentul Romaniei, la votarea proiectului de buget pentru 2017 [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Am ţinut să fiu astăzi prezent la votul final din două considerente, in primul rand, să mulţumesc Parlamentului pentru că a adoptat in regim de urgenţă bugetul pentru anul 2017. Avem nevoie de acest buget cu toţii, era nevoie să fie poate votat mai demult, dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat intr-un calendar normal şi asta era bine pentru Romania. In acelaşi timp, aş vrea să transmit un mesaj de stabilitate pentru investitori şi să reconfirm determinarea guvernului de a sprijini mediul de afaceri. Avem in vedere, in continuare, simplificarea debirocratizării, reducerea taxelor şi facilitarea accesului la finanţare. Trebuie să menţinem, in continuare, increderea romanilor şi a investitorilor in economia noastră, la fel de mult cum trebuie să realizăm toate investiţiile pe care ni le-am propus, in anul 2017, in infrastructură şi să indeplinim pe rand toate măsurile din programul de guvernare. Este un buget echilibrat, concentrat atat pe susţinerea politicilor sociale, cat şi pe sprijinirea politicilor de dezvoltare. Ne incadrăm, aşa cum am spus şi ieri, intr-un deficit de sub 3%, am reuşit pentru prima dată să alocăm - ca să dau doar un exemplu - 2% din PIB pentru armată, in mod direct, credite bugetare, 2% nereprezentand credite bugetare plus credite de angajament şi asta s-a intamplat pentru prima dată in bugetul din anul aceasta, 2017. De asemenea, ultimul lucru, apropo de investiţii şi ceea ce s-a discutat, pe care vreau să-l menţionez azi, inainte de a vă mulţumi incă o dată pentru votul dumneavoastră şi pentru modul in care aţi dezbătut şi rapiditatea cu care aţi dezbătut proiectul bugetului de stat, să menţionez că pentru anul 2017, pentru investiţii sunt zece miliarde de lei in plus faţă de anul 2016. Vă mulţumesc mult de tot. Declaraţii de presă ale premierului Sorin Grindeanu după votarea proiectului de buget pentru 2017 [Check against delivery] Reporter: Nu aţi fost prezent la mesajul preşedintelui, deşi iniţial aţi anunţat, domnule premier, că veţi veni aici. Sorin Grindeanu: Eu, aşa cum v-am mai anunţat şi in urmă cu, cred că, zece zile, inţeleg să fac lucrurile instituţional. Era normal să existe o invitaţie. Am inţeles raţiunea pentru care lucrurile s-au desfăşurat cum s-au desfăşurat astăzi şi nu am fost prezent, neavand, aşa cum am spus, invitaţie nici eu, nici ceilalţi. Preşedintele a vrut să se adreseze parlamentului şi asta s-a intamplat. Dacă eram parlamentar - nu sunt - probabil că eram in sală. Reporter: Care este cutuma? Sorin Grindeanu: Nu pe mine trebuie să mă intrebaţi. Eu, dacă e vorba de tradiţie, nu ştiu cum s-a intamplat in trecut şi nu cred că e important. Am inţeles că cererea... Reporter: /.../ prin vocea lui Liviu Dragnea, că a existat o discuţie in trei, domnul Tăriceanu, domnul Dragnea şi cu dumneavoastră, in care s-a ajuns la concluzia asta. A fost o concluzie pe care ei doar v-au transmis-o sau... Sorin Grindeanu: Cred că e prea puţin important acest lucru. Fapt este că, din ce am inţeles, cererea a fost către Parlament, am respectat acest lucru, nu doar guvernul probabil a fost invitat sau era invitat la alte ocazii, ci şi alte instituţii. Eu am vrut să vă spun in schimb că suntem extrem de bucuros că astăzi a fost aprobat bugetul de stat şi că ăsta este un lucru pozitiv. Faptul că, in schimb, e un pic tarziu, eu sper că recuperăm pe parcurs, totuşi suntem la inceput de februarie. Au şi fost programate alegerile destul de tarziu, in decembrie, calendarul poate putea fi mai rapid, astfel incat să intrăm in paine direct, şi anume să avem un nou buget mai repede. De asemenea, aş vrea să le mulţumesc celor care au lucrat pentru proiectul de buget, Ministerului de Finanţe şi nu numai, nu a fost o muncă simplă, astfel incat in toată această perioadă, intr-un calendar destul de strans, să poţi să ai un buget care să ţină cont de programul de guvernare - şi acesta este un lucru important, să schimbe filosofia prin care a fost construit acest buget, o filosofie care nu este doar contabilă sau cum a fost pană acum privit bugetul de stat, de tip contabil. Şi am să mă explic: de fiecare dată cand exista creştere sau descreştere economică, fiecărei instituţii in parte, in general, i se creştea sau i se diminua bugetul cu acel procent. Noi, pentru prima dată, am finanţat şi finanţăm prin acest proiect de buget programele pe care le avem sau cu care am venit in faţa cetăţenilor, in programul de guvernare şi acesta a fost un lucru extrem de important pentru noi. Şi sigur măsurile care sunt in continuare şi care au fost aprobate şi sunt măsuri de anul trecut şi care continuă să fie finanţate şi pe bugetul de anul acesta. Este extrem de important astăzi, ca şi mesaj, faptul că s-a făcut un pas important pentru stabilitate, un pas important prin adoptarea bugetului de stat. Reporter: Domnule Grindeanu, cum aţi văzut dumneavoastră mesajul transmis in parlament de preşedintele Klaus Iohannis? Sorin Grindeanu: Am citit un trascript, ca să fiu cat se poate de sincer şi eu v-aş spune ce poate aş fi făcut eu, şi anume aş fi indemnat - şi asta fac acum - şi nu imi permit eu să fac observaţii despre ce spune preşedintele Romaniei sau oricine altcineva. Eu v-aş spune ce aş fi făcut eu: aş fi făcut un indemn la calm, la stabilitate, la revenire la normalitate. Mai mult de atata, să ştiţi că eu nu am ce să comentez vizavi de discursul preşedintelui. Cred că asta este abordarea corectă şi aşa aş fi făcut eu. Reporter: A spus că respectă, totuşi, votul popular. Mai continuă războiul intre PSD şi... Sorin Grindeanu: Cred că am răspuns prin ceea ce v-am spus mai devreme. Reporter: Şi a propus consultări la Cotroceni. Sorin Grindeanu: Haideţi să vedem, maine este o nouă zi, avem moţiune... Reporter: Cand aţi vorbit cu domnul ministru de finanţe... Iordache... Reporter: De justiţie. Reporter: ... de justiţie, mă scuzaţi. Sorin Grindeanu: Aşa cum am anunţat şi ieri. Imediat după... Reporter: Domnule premier, un pas pe care vreţi să-l faceţi dumneavoastră, v-aţi gandit să vă cereţi scuze celor din piaţă? Sorin Grindeanu: O să vedeţi maine, in discursul pe care o să-l am la moţiunea de cenzură. E un moment important, ăsta e şi rostul din ce am inţeles, deşi substanţa moţiunii, pană la urmă, ordonanţa in sine a fost retrasă şi o să-mi spun punctul de vedere maine, in discursul pe care o să-l am legat de acest subiect şi de ceea ce inseamnă moţiunea de cenzură. Eu voiam astăzi să vă transmit lucrurile legate de buget. Reporter: O /.../ intrebare, domnule prim-ministru, pentru că discutaţi de moţiune, de acea ordonanţă care a fost abrogată, ce faceţi cu modificările la Codul Penal şi de Procedură Penală? Renunţaţi? Că se făcuse proiectul de lege, ministerul a anunţat că nu-l mai trimite... Sorin Grindeanu: Am anunţat şi /.../ aici faptul că eu am cerut Ministerului Justiţiei să stopeze orice fel de proiecte care să nu aibă un parcurs cat mai larg. Că lucrurile astea se intamplă in Parlament, că iniţiator e Ministerul Justiţiei sau oricine altcineva, imi doresc şi reafirm, imi doresc ca toate deciziile Curţii Constituţionale - şi mă refer strict la deciziile Curţii Constituţionale - să fie transpuse cat mai rapid in legislaţia din ţara noastră. Eu cred că ăsta este, pană la urmă, şi cadrul legal - 45 de zile in care poţi să faci lucrul ăsta. Că va demara... Că aceste dezbateri vor fi demarate de către Ministerul Justiţiei, de Parlament, de oricine altcineva... Reporter: Asta este soluţia pe care o luaţi acum in calcul, parlamentarii majorităţii să iniţieze acel proiect de lege şi să-l pună in dezbatere? Sorin Grindeanu: Nu sunt cel mai in măsură să vă spun. Eu in acest moment, in acest moment, vă spun ceea ce am spus şi ieri că orice iniţiativă in a trimite rapid, fără a respecta dialogul cu opoziţia, cu partidele din opoziţie, cu instituţiile cu atribuţiuni in acest domeniu, cu societatea civilă, orice iniţiativă de acest tip a Ministerului Justiţiei este neconformă cu ceea ce am cerut in şedinţa de guvern. De aceea s-au stopat toate aceste lucruri. Haideţi să trecem de moţiunea de cenzură şi totodată, calea pe care se va merge şi anume aceste consultări, care sunt la parlament, aşa cum s-au făcut şi in trecut, atunci cand s-a modificat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sau in altă parte, prin care să se pună, repet - subliniez, cred că e a zecea oară - strict deciziile Curţii Constituţionale, in acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Sunt singurele lucruri pe care doresc să le transmit, legat... Reporter: Sunteţi dispuşi să renunţaţi la acele prevederi controversate, gen acel prag de 200.000 de lei? Sorin Grindeanu: Eu cred că am fost clar şi ieri şi azi... Reporter: /.../ un mesaj, care a fost atribuit soţiei dumneavoastră. Este real acel mesaj? Intr-adevăr, este scris de soţia dumneavoastră? Reporter: V-a anunţat inainte să... Sorin Grindeanu: Nu. Am sunat imediat după ce am văzut. Vă spun sincer că nu am văzut acest mesaj. Nu am reuşit să vorbesc cu ea decat după vreo oră şi ceva, fiindcă venea spre Bucureşti şi era in avion impreună cu copiii şi mi-a confirmat: da, ii aparţine acel mesaj. Reporter: Florin Iordache reprezintă in continuare o soluţie pentru Ministerul Justiţiei sau v-aţi pierdut increderea in domnia sa? Sorin Grindeanu: La fel, am spus ieri. Avem... Reporter: Aţi avut astăzi o intalnire... Reporter: Veţi avea o discuţie azi cu domnia sa sau... Sorin Grindeanu: Voi avea o discuţie maine, după moţiunea de cenzură, să-mi spună... Reporter: Dar incredere mai aveţi in domnia sa? Sorin Grindeanu: Nu cred că e cazul. Eu mi-am format părerea şi ceea ce trebuie să fac. Reporter: Este mai bine să fie condus Ministerul Justiţiei de un politician acum sau de un om independent, ca să nu mai zicem tehnocrat, că e un termen prea folosit, care să vină din sistem? Sorin Grindeanu: Nu ştiu. Poate fi una din abordări. O să vedem ... Reporter: Parlamentul a avizat astăzi, prin Comisia juridică, trecerea referendumului pe care l-a solicitat preşedintele Klaus Iohannis. Guvernul, pană la urmă, il organizează. Cum vedeţi acest referendum anticorupţie? Sorin Grindeanu: Parlamentul era cel care trebuia să avizeze, noi trebuie să-l organizăm. E un simplu... Eu v-am spus ca şi temă, şi am spus de două săptămani acest lucru, ca şi temă, sigur, chiar mi se pare că e o temă care, cum să spun, nu ai cum să nu fii de acord. Reporter: /.../ reprezentanţii Ambasadei americane. Despre ce reprezentanţi ... Sorin Grindeanu: O să vă transmit mai multe. Reporter: /.../ costurile... Sorin Grindeanu: Despre? Reporter: Costurile referendumului - se vorbea de 50 de milioane de euro. De unde luăm banii? Sorin Grindeanu: Dacă Parlamentul a hotărat şi astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem in perioada următoare, o să găsim. Sigur, nu e simplu să găseşti 50 de milioane de euro. Vom face eforturi, fiindcă asta e partea care, avand in vedere cadrul legal din Romania, trebuie să o punem in practică. Reporter: La intalnirea de astăzi cu reprezentanţii Ambasadei SUA, aţi discutat şi despre problema protestelor? Reporter: Ce aţi simţit dumneavoastră ca om, cand aţi văzut acea mulţime de cateva sute de mii de oameni in stradă, impreună, /.../ luminile? Sorin Grindeanu: Asta o să aflaţi in momentul in care poate nu o să mai fiu in funcţia de prim-ministru. Nu cred că este normal... Reporter: Vă gandiţi la această plecare din funcţia de prim-ministru mai curand sau... Sorin Grindeanu: Nu, am anunţat lucrul ăsta. Maine avem o moţiune de cenzură, o să spunem şi o să ne motivăm deciziile pe care le-am luat şi cand s-a dat ordonanţa şi cand a fost abrogată. Lucrurile astea se desfăşoară /.../ Reporter: Dacă imi permiteţi, in continuare pare... Reporter: /.../ oamenii continuă să iasă in stradă. Există şi alte soluţii cu care aţi putea veni. Sorin Grindeanu: Nu ştiu. Haideţi să vedem, ca să spun aşa, citand, pas cu pas ceea ce se intamplă in /.../ Reporter: Cu preşedintele aţi vorbit? Sorin Grindeanu: In ultima perioadă nu. Reporter: Dacă imi permiteţi, in ultima perioadă şi in continuare se vede o ruptură intre PSD şi Klaus Iohannis - nu există dialog, există mereu diferenţe de opinie. Puteţi să fiţi un liant intre Administraţia Prezidenţială şi majoritatea parlamentară? Sorin Grindeanu: Haideţi să ne inţelegem: eu sunt un... sau guvernul pe care il reprezint e un guvern dat de coaliţia PSD-ALDE. Noi avem această majoritate in Parlament, care se bazează pe votul romanilor şi atunci nu cred că ceea ce trebuie să facem noi e altceva decat in a pune in aplicare programul de guvernare. Vizavi de PSD, cred că cine trebuie să răspundă nu sunt eu, e domnul preşedinte Liviu Dragnea şi aşa e şi normal. Sigur, sunt membru, sunt membru vechi al partidului şi voi continua să fiu. Reporter: Vă aşteptaţi ca maine, la moţiunea de cenzură, colegi de-ai dumneavoastră să voteze pentru moţiunea de cenzură, ca urmare, să spunem, poate a nemulțumirilor situaţiei prost gestionate de acum? Sorin Grindeanu: Nu. Mulţumesc mult. *** Alocuțiunea susținută de premierul Sorin Grindeanu la dezbaterea proiectului de buget pentru 2017 in plenul Parlamentului [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, voi realiza o succintă prezentare a bugetului şi voi răspunde atat eu, cat şi ministrul finanţelor publice sau oricare din membrii Cabinetului la intrebările şi amendamentele formulate de către membrii Parlamentului. Bugetul anual este, cu siguranţă, un moment important pentru Romania, pentru Guvern şi pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele şi programele publice pe termen scurt şi mediu. Este, poate, singurul moment in care semnificaţia cuvintelor din declaraţiile politice este inlocuită cu realismul rece al cifrelor din proiectul legii bugetului de stat şi al asigurărilor sociale. Putem, astfel, contribui la imbunătăţirea calităţii vieţii romanilor in 2017, fără a pretinde, insă, că mulţumim pe toată lumea. Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96 din PIB, in timp ce deficitul ESA este de 2,98 din PIB, cu incadrare in ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. De altfel, ultimele estimări ale unor instituţii internaţionale converg către o evoluţie economică in anul 2017 asemănătoare cu cea avută in vedere la fundamentarea bugetului. Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru anul 2015 este de 37,7% din PIB, iar pe termen mediu 2017-2020 se va situa sub 40% din PIB. Pentru proiectul de buget pe anul 2017, au fost luaţi in considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un caştig mediu salarial de 2274 de lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de angajaţi cu 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului la 4,3, la finalul anului 2017. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde lei, respectiv 31,3% din PIB. Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la Uniunea Europeană şi alţi donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă şi 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune şi alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278,817 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB. Cheltuielile de personal pe bugetul general consolidat reprezintă 63,9 miliarde, respectiv 7,8% din PIB. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt estimate la 40,6 miliarde lei, in scădere faţă de 2016 cu 0,4 puncte procentuale din PIB. Dobanzile se menţin la acelaşi nivel ca in anul 2016, de aproximativ 10 miliarde de lei. Subvențiile reprezintă 7,2 miliarde lei, menținandu-se la același nivel ca și in anii precedenți, ca procent in PIB, 0,9%. Asistența socială pe buget general consolidat reprezintă 88,5 miliarde lei, respectiv, 10,9% din PIB. Cheltuielile pentru investiții sunt estimate la 4,8% din PIB, in creștere cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2016, și anume, 4,8, față de 3,9 in anul 2016. Alocările bugetare au crescut pentru unele ministere, printre care exemplific: alocarea a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale, reprezentand suma de 16,3 miliarde lei din alocările bugetare și venituri proprii, care reprezintă o creștere cu 52% față de anul precedent. Ministerul Educației Naționale, creștere de 26,2%. Ministerul Sănătății, creștere de 18%. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, creștere de 10,3%. Ministerul Agriculturii, creștere de 83,2%. Ministerul Transporturilor, creștere de 60,5%. La construcția bugetară s-au avut in vedere creșterea veniturilor populației, investițiile sporite in infrastructură și reducerea taxelor, după cum urmează: creșterea veniturilor populației iși găsește concretizarea in creșterea salariului minim, de la 1 februarie, la 1450 de lei; in creșteri salariale in educație, in sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fondurile publice, din administrațiile publice sau administrațiile publice locale, beneficiază, de la 1 februarie 2017, de o creștere de 20%. Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariului personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungand la 1.000 de lei. Studenţii inmatriculaţi la forma de invăţămant cu frecvenţă, in instituţiile de invăţămant superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transportul intern feroviar. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte, s-a stabilit, de fapt, la 201 lei pe lună. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate. In al doilea rand, construcţia bugetară se bazează pe o nouă viziune, pe noi priorităţi şi direcţii de acţiune in domeniul investiţiilor publice. Avem in vedere bugetul, avem in vedere ceea ce vă spuneam mai devreme... bugetul reflectand această nouă viziune prin următoarele puncte: prioritate zero pentru Guvern o reprezintă atragerea fondurilor europene, in valoare, aşa cum aminteam, de 22,1 miliarde lei. Investiţiile publice in infrastructură şi domenii prioritare prin mecanisme moderne de finanţare care să atragă şi surse private. Se va infiinţa foarte repede Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care va dezvolta sau va construi de la zero investiţii in domenii prioritare. De asemenea, vom dezvolta investiţii in parteneriat public-privat, se va modifica şi simplifica legislaţia pentru achiziţiile publice. Sprijin fiscal prin ajutor de stat şi garanţii guvernamentale pentru dezvoltarea afacerilor. Incepand cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată in timp, a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit. Incepand cu 1 februarie 2017, pentru susţinerea mediului de afaceri, prin incurajarea infiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor, a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro, la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microintreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microintreprinderile care au un salariat. Scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională, prin crearea de locuri de muncă. La capitolul investiţii, alocarea bugetară prevede investiţii de 39,4 miliarde lei, cu 10 miliarde de lei mai mult decat anul trecut, in infrastructură, sănătate, apărare, creşterea absorbţiei fondurilor europene prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Incepand cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile, prin aplicarea nelimitată in timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit, aşa cum vă spuneam. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microintreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi. Reducerea taxelor s-a concretizat de asemenea prin ceea ce aţi făcut dumneavoastră şi anume prin eliminarea a 102 taxe. Continuă astfel procesul de simplificare a fiscalităţii şi de debirocratizare, inceput in ultimii ani. Sinteza alocărilor de la bugetul de stat pe principalele şi pe fiecare minister, inclusiv veniturile proprii, precum şi principalele obiective finanţate vreau să v-o prezint in continuare succint, pe cateva ministere. Sănătate: 33,8 miliarde lei, cu 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde decat in anul 2016. Principalele obiective finanțate: alocarea a 700 de milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate și gratuite, construcția de spitale regionale și dotarea fiecărui spital județean cu un computer tomograf; achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii - 774 de milioane de lei; dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului; finanțarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar. In Educație: 25,02 miliarde de lei, cu 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde decat in anul 2016. Ministerul Transporturilor: 13,7 miliarde lei, 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde, adică 60% față de anul 2016. Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene: 6,9 miliarde, reprezentand 0,85% din PIB. Credite de angajament, care totalizează 30 de miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei, reprezentand 4,5% din PIB. Principale obiective finanțate: contractarea construirii a 2.500 de creșe și grădinițe și 2000 de școli, asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale și educative in mediul rural, prin Programul Național pentru Dezvoltare Locală; construirea a 30 de cămine studențești, demararea construcției pentru 2769 de apartamente. Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde lei, reprezentand 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde față de anul 2016. De asemenea, creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde. Principalele obiective finanțate: plata tuturor subvențiilor cuvenite in anul 2017, Programul Național de Irigații. Pentru celelalte ministere, Ministerul Energiei - 467 milioane lei, 0,057% din PIB; Ministerul Economiei - 302 milioane lei, 0,037 din PIB, mai mult cu 119 milioane de lei decat in 2016; Ministerul Apărării Naționale: 16,3 miliarde de lei, 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde de lei, adică cu 52% decat in anul 2016; Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde de lei, cu 1,38% din PIB; Ministerul Afacerilor Externe: 779 de milioane de lei. Ministerul Justiţiei - 3,18 miliarde lei, 0,39% din PIB, mai mult cu 126 de milioane de lei decat in 2016; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Anteprenoriat - 765 milioane de lei, 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decat in 2016; Ministerul Mediului - 471 milioane de lei, reprezentand 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decat in 2016; Ministerul Apelor şi Pădurilor - 347 milioane de lei, reprezentand 0,042% din PIB; Ministerul Tineretului şi Sportului - 432 milioane de lei; Ministerul Turismului - 80 milioane de lei; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - 766 milioane de lei, reprezentand 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane de lei decat in 2016; Ministerul Cercetării şi Inovării - 1,76 miliarde de lei, 0,22% din PIB; Ministerul Comunicaţiilor - 510 milioane lei, 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decat in 2016; Ministerul Romanilor de Pretutindeni - 19,2 milioane; Ministerul pentru Dialog Social - 11,7 milioane de lei; Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul - 7,32 milioane de lei; Ministerul Finanţelor - 3,26 miliarde de lei, reprezentand 0,39% din PIB. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui proiect de buget, le mulţumesc atat parlamentarilor - care au sprijinit şi sprijină acest proiect, cat şi celor care au depus amendamente. Sunt importante şi motivele politice ale celor care vor vota, dintr-un considerent politic, impotriva proiectului de buget, insă este mai important să transmitem public corect măsurile economice şi sociale, prevăzute in proiectul de buget pentru anul 2017, către cei care ne-au desemnat să-i reprezentăm. Trebuie să menţinem increderea romanilor in economia romanească şi trebuie să menţinem creşterea investitorilor şi a investiţiilor in economia romanească, la fel de mult cu trebuie să realizăm toate investiţiile in infrastructură şi să indeplinim, pe rand, toate măsurile din programul de guvernare, pentru că dorim să rămanem o naţiune unită şi solidară. Vă mulţumesc! 2017-02-06 15:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_vot_buget.jpgPrecizareȘtiri din 05.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/precizare1486313609Ca urmare a unor solicitări adresate de mass-media cu privire la existența unui proiect de lege care să modifice Codul penal și Codul de procedură penală, Biroul de presă al Guvernului este abilitat să facă următoarele precizări: Proiectul de lege la care se face referire nu este asumat de Guvern. Un proiect de lege care să pună in acord realitățile juridice interne și internaționale - deciziile Curții Constituționale, legislaţia naţională și directivele europene - va fi rezultatul unei ample consultări publice, pe care o va organiza Ministerul Justiției cu societatea civilă, instituţiile, organizațiile interesate și cu partidele politice. Pană la momentul in care va rezulta un astfel de proiect agreat cu toți participanții la dezbatere, nici o altă propunere legislativă pe tema modificării Codului penal și a Codului de procedură penală nu va face obiectul vreunei decizii in Guvern. 2017-02-05 18:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-05-06-54-24big_sigla_guv_coroana_albastru.pngStenogramele ședințelor de guvern din 18.05.2016 (extras) și 31.01.2017 (integral)Știri din 05.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/stenogramele-edintelor-de-guvern-din-18-05-2016-extras-i-31-01-2017-integral2017-02-05 16:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-02-05-04-59-02big_sigla_guv_coroana_albastru.pngOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.13/2017 a fost abrogatăȘtiri din 05.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/ordonanta-de-urgenta-a-guvernului-nr-13-2017-a-fost-abrogataAstăzi, in cadrul ședinței de Guvern s-a aprobat proiectul de Ordonanță de Urgență pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi al Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. De asemenea, in cadrul aceleiași ședințe a fost aprobat Memorandumul cu tema Aprobarea declasificării stenogramelor cuprinzand dezbaterile din şedinţele Guvernului desfăşurate la data de 18.05.2016 (extras) şi la data de 31.01.2017 (integral). Informațiile vor fi făcute publice astăzi pe site-ul Guvernului. Prim-ministrul Sorin Grindeanu a cerut ca in perioada imediat următoare Ministerul Justiției să demareze de urgență dezbateri publice cu toate partidele politice și cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanța care a fost abrogată astăzi. Totodata, premierul a solicitat ministerului de resort parcurgerea tuturor etapelor pentru a avea un proiect de lege care care să pună in acord deciziile Curții Constituționale, Directivele europene, Codul penal și Codul de procedură penală, in vederea dezbaterii acestuia in Parlament. 2017-02-05 15:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_guvern-9555.jpgDeclaraţii susținute de premierul Sorin Grindeanu la Palatul VictoriaȘtiri din 04.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-la-palatul-victoriaGalerie foto [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună seara. Am ascultat şi am văzut şi am auzit in aceste zile foarte multe opinii, multe opinii venind din partea colegilor de partid, partidul din care fac parte de 20 de ani, colegi din coaliţia guvernamentală, colegi de politică de la partidele aflate in opoziţie, am auzit foarte multe opinii de la oameni simpli, am auzit vocea străzii. Vin azi, după toate aceste opinii exprimate de foarte mulţi in aceste zile, să vă spun decizia mea ca prim-ministru in ceea ce inseamnă dezbaterea publică din aceste zile. Nu vreau şi nu doresc să dezbinăm Romania. Romania nu poate fi ruptă in două, Romania, cred eu, in acest moment, prin tot ceea ce se intamplă, pe de o parte, pe partea cealaltă - argumentele celor care ne-au susţinut şi ne-au votat, pare ruptă in două, dacă nu chiar in mai multe bucăţi. Este ultima mea dorinţă de a se ajunge la aşa ceva. In acelaşi timp, vreau să vă spun că tot ceea ce inseamnă deciziile pe care Curtea Constituţională le-a luat in timp şi care nu au fost puse in practică, e normal, e chiar conform legii, ca in cel mai scurt timp să-şi găsească transpunerea in cadrul legal. Orice decizie a Curţii Constituţionale este o decizie obligatorie pentru toată lumea, indiferent unde lucrează, indiferent de ceea ce se ocupă, toate aceste lucruri sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii Romaniei. Pe de altă parte, dincolo de mitinguri - şi am urmărit cu atenţie tot ceea ce s-a intamplat in aceste zile in toată ţara şi am văzut poziţiile oamenilor, foarte multe dintre ele argumentate, altele, in schimb, nu transmiteau de fapt realitatea. Ideea este că s-a creat un clivaj in societate. Pe de altă parte, membrii şi susţinătorii noştri ne indeamnă să continuăm in ceea ce inseamnă acest demers. Ca prim-ministru, vă anunţ că după aceste zile am luat cateva decizii. Prima - maine vom face in regim de urgenţă o şedinţă de guvern pentru abrogarea acestei ordonanţe. Folosesc termenul abrogare pentru că aşa este... am văzut dezbaterile inclusiv din acest punct de vedere. E termenul folosit de către administraţia prezidenţială atunci cand ne-a cerut să abrogăm această ordonanţă. Vom găsi calea legală - abrogarea, prorogare-, ca să nu intre in vigoare această ordonanţă, ca să fiu cat se poate de clar. De asemenea, vreau să vă spun că e nevoie de a avea totuşi o concordanţă intre ceea ce inseamnă deciziile Curţii Constituţionale şi cadrul legal. O să demarez rapid o consultare cu toate celelalte partide, pornind de la deciziile Curţii Constituţionale şi de la forma pe care o avem, excluzand poate acel prag de 200.000 de lei, foarte mult discutat, astfel incat după un dialog pe care sper să-l am, şi folosesc acest prilej pentru a lansa această invitaţie la dialog in cel mai scurt timp, in cel mai scurt timp să trimitem proiectul de lege spre parlament pentru punerea in concordanţă a deciziilor Curţii Constituţionale cu cadrul legal. De asemenea, cred că e important să mai spunem un lucru, şi anume faptul că toate argumentele pe care noi le-am avut in susţinerea acestei ordonanţe n-au fost foarte bine comunicate. Din acest motiv s-a creat foarte multă confuzie, s-au creat foarte multe distorsiuni care n-au legătură cu ceea ce, pană la urmă, s-a adoptat. Şi de aceea Ministerul Justiţiei şi ministrul justiţiei işi vor asuma şi işi asumă consecinţele. Inchei prin a vă spune următorul lucru: că doresc in continuare a pune in practică programul de guvernare pentru care noi am fost votaţi. Mai avem pe primul trimestru 12 puncte pe care trebuie să le adoptăm prin şedinţele viitoare de guvern şi prin măsurile pe care le vom lua, astfel incat ceea ce au votat romanii, acel program de guvernare, să se regăsească in viaţa lor de zi cu zi. Vă mulţumesc, o seară bună! 2017-02-04 20:58:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_declaratii-9401.jpgAlexandru Petrescu, Ministrul Economiei, propus interimar la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și AntreprenoriatȘtiri din 03.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/alexandru-petrescu-ministrul-economiei-propus-interimar-la-ministerul-pentru-mediul-de-afaceri-comert-i-antreprenoriatPremierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului Economiei, Alexandru Petrescu, ministru interimar pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Propunerea a fost făcută in conformitate cu prevederile art. 106 și art. 107 alin (3) și (4) din Constituția Romaniei, republicată, precum și cu cele ale art. 9 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului Romaniei și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare. Premierul a făcut această nominalizare in contextul in care ieri, Florin Nicolae Jianu și-a inaintat demisia din funcția de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. 2017-02-03 10:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla_guv_coroana_albastru_vizita.pngComunicat de presăȘtiri din 01.02.2017http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1485978883In contextul pozițiilor publice generate de promovarea de către Guvern a textelor legislative privind amendarea Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, premierul Romaniei, Sorin Grindeanu, a transmis astăzi președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, o scrisoare in care argumentează contextul și rațiunile adoptării acestor modificări legislative. Scrisoarea adresată oficialilor europeni poate fi consultată atașat. 2017-02-01 21:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla_guv_coroana_albastru.pngPremierul Sorin Grindeanu a participat la emisiunea „Punctul de întâlnire”, cu Radu Tudor, la postul de televiziune Antena 3Știri din 30.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-emisiunea-punctul-de-intalnire-cu-radu-tudor-la-postul-de-televiziune-antena-3[Check against delivery] Realizator: Bună seara, bine aţi venit la Punctul de intalnire! Doamnelor şi domnilor, o nouă duminică fierbinte in Romania cu peste 15 mii de oameni care protestează in Bucureşti şi in alte oraşe ale ţării, o tensiune politică din ce in ce mai serioasă la noi in ţară, nu că ne-am fi dorit aşa ceva, nu că pe 11 decembrie nu ar fi fost foarte limpede opţiunea de vot a oamenilor, dar - nu este aşa? - la noi cand este vorba să ne aşezăm pe treabă trebuie să vină cineva să strice, să bage băţul prin gard, să asmută şi să stimuleze dorinţa oamenilor absolut justificată şi normală de a protesta. Cert este că Romania este intr-o zodie a tensiunii politice, instituţionale şi personale. PSD şi ALDE depăşesc 60% ca potenţial de vot in parlament, iar Guvernul Grindeanu are o reprezentare şi un suport atat din punct de vedere popular, cat şi din punct de vedere parlamentar, aş spune fără precedent in ultimii 10-15 ani. Am simţit nevoia unui dialog cu prim-ministrul Sorin Grindeanu şi ii mulţumesc mult că se află in această seară in platou alături de mine. Bună seara, dle prim ministru! Sorin Grindeanu: Bună seara, vă mulţumesc pentru invitaţie. Realizator: Vă mulţumesc că aţi venit. Sorin Grindeanu: Cu plăcere. Realizator: Am primit foarte multe mesaje cand am anunţat că vine premierul Sorin Grindeanu la Punctul de intalnire şi există o atitudine cat se poate de, aş spune, firească şi decentă faţă de persoana dvs. Dorinţa de normalitate a fost percepută de telespectatori ca atare şi de obicei cand vine un mare lider politic opiniile se impart in două: ce-i favorabili şi ce-i nefavorabili. Am constatat un lucru interesant. La Sorin Grindeanu nu sunt foarte multe mesaje nefavorabile şi cred că ceea ce aţi transmis de la inceputul mandatului se reflectă in continuare: nevoia de normalitate, lipsa de dorinţă de conflict şi mai mult decat atat, un respect pe care il manifestaţi de fiecare dată, indiferent despre cine este vorba. Sorin Grindeanu: Da, am şi spus in discursul susținut in faţa parlamentului, am repetat de altfel, obsesiv, poate prea obsesiv, cuvantul normalitate tocmai fiindcă eu cred intr-o ţară normală. Poate că lipsa unor caracterizări sau sunt prea puţine caracterizări negative e datorată şi unui alt lucru şi poate faptului că in această perioadă eu am preferat, impreună cu colegii mei din guvern, să nu ieşim foarte mult in public, să lucrăm foarte mult pe ceea ce avem - program de guvernare, pe ceea ce am propus ca buget pe anul 2017, să ne facem treaba cat putem de bine şi după aceea să ieşim să comunicăm aceste lucruri. Este un lucru de la care nu abdic: prima oară trebuie să-ţi faci treaba şi după aceea să incerci să comunici, dar făcandu-ţi treaba cat poţi tu de bine. Și asta le-am cerut şi colegilor mei şi asta au şi făcut. Sigur că in perioada următoare o să ieşim foarte mult să comunicăm pe ceea ce am gandit ca şi buget pentru anul 2017, pe ceea ce poate nu am comunicat destul de bine ca şi măsuri deja adoptate şi mai trebuie spuse ca parte a programului de guvernare. Mai trebuie să facem multe lucruri in primul trimestru. Noi avem scadenţar 43 de măsuri pe care trebuie să le adoptăm conform programului de guvernare in primul trimestru din anul 2017. Realizator: O să imi notez aici, pentru că sper să mai facem impreună emisiuni, /.../ 43 de măsuri in...? Sorin Grindeanu: Primul trimestru. Realizator: Primul trimestru. Sorin Grindeanu: Am adoptat pană acum 27. Realizator: Foarte interesant, 27 deja adoptate. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Reducerea taxelor. Sorin Grindeanu: Toate lucrurile pe care le ştiţi, start-up-uri, pensii, salariu minim, toate aceste lucruri; mai avem. De ce facem lucrul ăsta? pentru că oamenii şi-au pus incredere - incredere dată prin vot - in programul de guvernare. Un vot masiv pentru PSD şi e de datoria noastră, ca şi exponenţi a ceea ce inseamnă programul de guvernare, exponenţi insemand executivul, care trebuie să-l pună in practică, acest program de guvernare, e de datoria noastră să urmărim cu sfinţenie aceste lucruri, şi asta facem. De asemenea, s-a lucrat foarte mult pe ceea ce inseamnă proiectul de buget, şi probabil că o să avem timp să discutăm pe cateva puncte. Se va discuta foarte mult in perioada următoare pe ceea ce am propus noi ca şi buget, dar un singur lucru vreau să spun pentru inceput. Noi am incercat inclusiv pe proiectul de buget pe care l-am propus pentru anul 2017 ca toate măsurile pe care le-am gandit şi care au fost parte a programului nostru de guvernare să se regăsească in bugetul pe 2017. Este extrem de important. Degeaba adoptăm hotărari de guvern, proiecte, ordonanţe de urgenţă ş.a.m.d., dacă nu regăsim aceste lucruri in buget. De aceea, vă spuneam că s-a lucrat foarte mult, zi şi noapte, pentru a prinde toate măsurile pe care le avem, care trebuie să fie finanţate şi care se regăsesc in acest moment in bugetul pentru anul 2017. Realizator: Domnule prim-ministru, aş vrea să ne referim, in primul rand, la ceea ce se intamplă acum in Bucureşti şi in alte oraşe din ţară. Am văzut că există şi in cateva oraşe din Europa, şi anume un puternic protest anti-PSD. Eu am ascultat şi duminica trecută şi duminica asta, am urmărit pe Facebook transmisia live a protestelor şi ştiu exact ce se strigă acolo. In primul rand, se strigă anti-PSD şi n-o să ezit să-l calific drept un protest anti-PSD. Apoi, se strigă impotiva graţierii, mai sunt cateva legate de DNA ş.a.m.d. Este a doua duminică in care mii de oameni ies in stradă şi, de obicei, cand se intamplă aşa ceva şeful guvernului in orice ţară democratică simte o presiune. Cum vă raportaţi la protestele din seara asta? Sorin Grindeanu: Am făcut o declaraţie legată de protestele de săptămana trecută, şi am spus că respect opiniile argumentate. E un drept legal să protestezi in Romania, atata timp cat faci lucrurile acestea in mod paşnic şi cand nu deranjezi pe alţii, pentru că dacă se depăşeşte această limită intrăm intr-o cu totul altă zonă, aşa că e dreptul cetăţenilor să facă acest lucru. Respect această opinie. Ba mai mult decat atat, am văzut şi am urmărit cu atenţie in această perioadă opiniile care au reieşit din aceste mitinguri. Multe dintre ele pot să le cataloghez că au avut poate distorsiuni, ca să nu spun altceva. De ce? Pentru că a contat sursa sau modul in care au fost prezentate. Realizator: Evident. Sorin Grindeanu: De asemenea, vreau să vă spun că eu cred in libertatea de expresie, dar această libertate de expresie, apropo de inceputul nostru de interviu de astăzi, cred că trebuie să fie insoţită de bun-simţ. Nu cred, să ştiţi, foarte mult in jigniri şi in lucruri care prin modul abrupt in care incerci să le exprimi, că aceste lucruri duc la ceva bun. De o perioadă de timp şi nu neapărat in ultimele luni, parcă in Romania argumentul tonalităţii e mai important decat argumentul in sine. Realizator: Şi chiar al conţinutului, nu doar felul in care se spune, ci şi ce mesaj se transmite. Sorin Grindeanu: Corect. Cum nu cred in agresivitatea pumnului, nu cred nici in agresivitatea cuvantului. Toate lucrurile acestea, dacă ţi le prezinţi corect argumentat şi fără o tonalitate ridicată, pare in Romania că eşti moale. Nu mi se pare că argumentele insoţite de agresivitate, agresivitate verbală, nu vorbesc de altceva, sunt cele care trebuie să primeze. Să ştiţi că de multe ori această hiperbolizare a binelui şi fanatismul in a crede că ceea ce gandeşti tu e corect s-ar putea să ducă la rău, aşa că, incheind această paranteză, vă spun că am urmărit tot ceea ce s-a intamplat, am urmărit cu atenţie... Realizator: Şi ceea ce s-a strigat. Sorin Grindeanu: ... şi ceea ce s-a strigat, aveţi dreptate, sunt - şi sunt semnale, sunt anumite lucruri clare politic in aceste intalniri, cum sunt altele care nu sunt şi sunt oameni care sunt veniţi in piaţă fără de culoare politică, dacă pot să spun acest lucru. Dar in urmă cu şase săptămani noi am avut alegeri. Cele mai bune sondaje, cele mai bune păreri, modul in care te exprimi intr-o ţară democratică, se face prin alegeri. Iar noi am caştigat aceste alegeri. Am caştigat, şi vă spuneam la inceputul acestui interviu, al intalnirii noastre că am caştigat pe un program de guvernare pe care il vom pune in practică. Sigur, ne aşteptam la tot felul de piedici, tot felul de lucruri care se intamplă nu doar din acest punct de vedere, ci poate de funcţionare a fiecărui minister in parte, lucruri care ingreunează punerea in aplicare a măsurilor pe care noi vrem să le luăm. Realizator: Dar vă aşteptaţi ca preşedintele Iohannis să fie un oponent al guvernului atat in plan instituţional, cat şi in stradă? Sorin Grindeanu: Pentru mine a fost o surpriză neplăcută prezenţa preşedintelui in stradă săptămana trecută. Eu am incercat, şi nu cred că mă poate acuza nimeni, am incercat in această perioadă să am o relaţie instituţională corectă cu Administraţia Prezidenţială. Ba chiar poate de multe ori am lăsat de la mine anumite lucruri, tocmai pentru a avea dialog, pentru a ne vedea fiecare dintre noi, nu neapărat dintre noi doi, dintre Guvern, Administraţie Prezidenţială, Parlament, celelalte instituţii din ţara asta, de a lăsa deoparte politica şi de a ne ocupa de administrarea ţării. Pană la urmă cetăţenii ne-au dat increderea şi votul ca să administrăm ţara. De aceea vă spuneam că a fost o surpriză neplăcută pentru mine prezenţa de săptămana trecută şi nu doar acea prezenţă. Vă repet, nu avem şi nu am venit pe picior de război nici noi, ca şi guvern, nici PSD-ul. Incercăm şi vom pune in practică programul de guvernare pe care l-au votat oamenii. Asta este ceea ce avem noi ca şi datorie. Toate piedicile pe care incearcă unii şi alţii să le pună, să ni le pună, vom incerca să le evităm, şi le vom evita. De aceea vă spuneam că transformarea acestor lucruri intr-o bătălie politică, din perspectiva mea, este o abordare greşită din partea Administraţei Prezidenţiale. De aceea, vă spuneam că poate că ceea ce noi am incercat in aceste patru săptămani, un dialog cat se poate de normal cu Administraţia Prezidenţială, a fost inţeles greşit. Pot să vă dau un exemplu, de acum două zile, cel legat de buget, şi anume, faptul că noi nu am cerut altceva decat ceea s-a intamplat in urmă cu un an, nu tratament diferit, şi poate că acel comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de după şedinţa de guvern a indus in eroare foarte multă lume, dar, ca şi date de intrare, dacă pot să spun aşa, lucrurile stau in felul următor. In 9 decembrie anul trecut s-a ţinut şedinţa de guvern fără aviz CSAT. Realizator: In care s-a adoptat bugetul. Sorin Grindeanu: In care s-a adoptat proiectul de buget şi a fost trimis către Parlament. In 10 decembrie a fost CSAT-ul. Tot ceea ce am sperat eu, ca şef al guvernului, ca prim-ministru, am sperat la un tratament egal cu cel de anul trecut. Să pot să trimit spre Parlament bugetul, să poată să intre cat mai repede Parlamentul la muncă, cu tot ceea ce inseamnă amendamente, dezbateri, comisii. Le-am cerut tuturor membrilor guvernului să meargă titulari - titularii trebuie să meargă... Realizator: De portofolii, să explice in comisie. Sorin Grindeanu: Care comisie să explice, pentru că asta arată respect faţă de instituţia Parlamentului. Este un lucru pe care l-am cerut fiecărui ministru in parte. De asemenea, ştiu că din partea parlamentului s-a cerut către celelalte instituţii, cele care nu ţin de guvern, ca directorii sau preşedinţii, in funcţie de titulatura pe care o are fiecare, să fie danşii prezenţi in momentul in care se discută bugetul pe fiecare instituţie in parte. Este un lucru normal, este un lucru care arată respect faţă de cea mai inaltă, pană la urmă, instituţie a unei ţări - Parlamentul. Şi, revenind, nu am cerut decat un tratament egal. Realizator: Administraţia Prezidenţială a spus in felul următor: Guvernul Cioloş a trimis pe 7 decembrie proiectul de buget la Cotroceni, pe data de 9, spuneţi, a avut loc şedinţa de guvern in care s-a adoptat şi pe data de 10 a venit avizul CSAT, deci, cum corect aţi spus, bugetul guvernului trecut a fost adoptat in guvern fără avizul CSAT. Ei reproşează... Sorin Grindeanu: Am cerut un tratament egal. Ştiu, am văzut acel comunicat. Realizator: ... că de ce nu aţi trimis mai din timp... Sorin Grindeanu: Haideţi să vă spun. Există o explicaţie foarte, foarte simplă: s-a lucrat foarte mult la acest buget, aşa cum vă spuneam la inceputul discuţiei, s-a lucrat zi şi noapte şi am vrut să facem acele lucruri de care aminteam, fiecare măsură prevăzută in programul de guvernare să se regăsească in bugetul pe care noi il propunem. De asemenea, tot ceea ce inseamnă angajamente pe care noi le avem, angajamente internaţionale să se regăsească in proiecţia de buget. S-a lucrat in acest ritm, am cerut sau am sperat, ca să fiu mai corect, la un tratament egal. Ok. Am văzut că marţi o să avem şedinţă CSAT. Din păcate, aceste lucruri inseamnă 3-4-5 zile in care se puteau intampla toate acele etape in parlament pe care le-aţi amintit şi dvs. mai devreme. Cert este că vom merge marţi la CSAT şi vă spun cu toată fermitatea... Realizator: Sunteţi vicepreşedinte al CSAT, ca prim-ministru. Sorin Grindeanu: Ştiu. ... şi vă spun cu toată fermitatea, ca să nu existe surprize, ne susţinem punctele de vedere şi nu există schimbări. Asta este viziunea noastră pentru bugetul pe anul 2017. Realizator: In CSAT deciziile se iau prin consens. Vă aşteptaţi ca preşedintele să se opună, să vă facă dificultăţi in continuare şi bugetul să nu aibă avizul CSAT? Sorin Grindeanu: Văzand... Poate dacă mi-aţi fi pus această intrebare la inceputul mandatului meu, in urmă cu vreo lună, aş fi fost mai constructiv. Dar văzand desfăşurarea din ultima săptămană, domnule Radu Tudor, incep să fiu sceptic. Aş vrea să am o surpriză marţi şi lucrurile să fie constructive, să putem cat mai repede să se avizeze bugetul şi să se voteze in parlament astfel incat să se intre pe ceea ce inseamnă desfăşurare normală. Realizator: In perioada de cand sunteţi prim-ministru aţi avut un dialog personal cu preşedintele, aţi fost la Palatul Cotroceni, aţi purtat discuţii telefonice pe o temă sau pe un subiect sensibil, a existat, să spunem, un dialog dincolo de ceea ce presupune obligaţia instituţională? Sorin Grindeanu: Nu. Am avut primul dialog atunci cand am fost nominalizat şi am fost la Cotroceni şi s-a anunţat public, al doilea dialog a fost atunci cand am fost insoţit de ministrul finanţelor şi am avut discuţia pe ceea ce inseamnă buget şi cum vedem noi lucrurile, al treilea la celebra vizită de la guvern şi al patrulea a fost un dialog telefonic vineri cu domnul preşedinte, in care am incercat şi am sperat, aşa cum vă spuneam... Realizator: Cand i-aţi trimis proiectul de buget. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Şi aţi spus - domnule preşedinte, vreau să vă... Sorin Grindeanu: Da, am sperat la acel scandeţar strans, acel program, dacă vreţi, strans, astfel incat să putem să trimitem cat mai repede spre parlament proiectul de buget. Realizator: Acum eu pot să accept ideea că, dacă imi vine vineri după-amiaza mie, preşedinte, proiectul de buget am nevoie de o zi, două, trei să mă uit pe el, pentru că este un document stufos şi vreau să am motive cat mai serioase de critică asupra guvernului, şi trebuie să studiez. Sorin Grindeanu: Dacă nu mă inşel, anul trecut, domnule Radu Tudor, s-a trimis in 7, care a fost sambătă, s-a ţinut şedinţa de guvern luni, fără aviz... Realizator: Şi marţi a fost... Sorin Grindeanu: ... şi marţi a fost CSAT. Se pare că marţea e zi de CSAT. Realizator: Ce vă impiedică pe dvs să faceţi la fel? Şi spuneţi, am inţeles că, cu fostul guvern vă inţelegeaţi mai bine, am decis să facem şi noi la fel, luni adoptăm proiectul de buget, il trimitem şi, după ce vine avizul CSAT, care e consultativ, reacţionăm şi noi cum a reacţionat guvernul Cioloş. Nu ştiu, mă gandesc. Sorin Grindeanu: Pentru că trăim in Romania, citat din colegul dvs, şi vreau să respectăm procedurile. Realizator: Am inţeles. Dezbaterea aceasta şi protestele pe care le vedem acum live in fereastră se duc spre CNA să strige impotriva noastră, impotriva unui alt post de televiziune, o chestiune o pe care n-o să o inţeleg intr-o democraţie, dar, mă rog, cum ziceaţi şi dvs, e dreptul lor firesc să protesteze, cu unele sloganuri sunt nişte probleme, dar asta e. Suntem in Romania. Problema o reprezintă proiectul de ordonanţă privind graţierea, domnule prim-ministru. Şi o să vă intreb pe dvs ce s-a intamplat zilele acestea, dacă este adevărat că va fi proiectul modificat şi dacă va rămane, pană la urmă, sub formă de ordonanţă de urgenţă care să fie adoptată de guvern sau altă formă legislativă. Sorin Grindeanu: Eu cred că trebuie să explicăm mai bine inceputurile. Dacă vă uitaţi, cred că şi acum şi şi săptămana trecută, pe ceea ce a insemnat parte din mesajele din piaţă, se striga impotriva amnistiei şi graţierii. De amnistie n-a fost vorba niciodată in ceea ce inţeleg că vrea să propună Ministerul Justiţiei, dar niciodată. După aceea a existat o nuanţă cum că este o amnistie mascată. Eu n-am auzit de termenul ăsta juridic, de amnistie mascată. Realizator: Foarte corect. Sorin Grindeanu: Ca să clarificăm lucrurile, in acest moment, eu i-am cerut ministrului justiţiei, avand in vedere o propunere pe care a făcut-o Ministerul Justiţiei. Eu vă spun modul in care a ajuns la mine ca prim ministru. O propunere pe care a făcut-o Ministerul Justiţiei in urmă cu zece zile, o propunere care este in dezbatere publică, aşa cum ştiţi, o propunere care poate fi imbunătăţită, modalitatea in care va fi adoptată, vor fi adoptate, că vor fi prin ordonanţă de urgenţă, că vor fi trimise la parlament in regim de urgenţă ca proiecte de legi sau prin ceea ce am văzut, că spunea ministrul justiţiei de asumarea răspunderii, toate aceste trei modalităţi sunt legale. Realizator: Sunt prevăzute in Constituţie. Sorin Grindeanu: Sunt absolut legale. De asemenea, eu nu cred că trebuie să trecem foarte repede peste ceea ce inseamnă o problemă, o problemă pe care noi o avem, şi nu că spunem noi, a spus CEDO, prin cea mai autorizată voce, cea a preşedintelui CEDO, in urmă cu cateva zile! Realizator: Chiar voiam să intreb lucrul acesta, pentru că CEDO vă recomandă să faceţi această graţiere, ca parte dintr-un plan mai larg de soluţii, şi chiar preşedintele Iohannis a recunoscut intr-o formă in care probabil l-a pus intr-o lumină proastă, a recunoscut faptul că graţierea este parte din soluţie, după ce a ieşit in stradă impotriva graţierii şi a guvernului. Sorin Grindeanu: Da. Am văzut luarea de poziţie a dlui preşedinte, probabil că vizita la CEDO l-a făcut să privească lucrurile şi explicaţiile pe care le-a primit acolo altcumva decat politic, aşa cum le-a privit in urmă cu o săptămană. Realizator: Care este reacţia dvs. la afirmaţia preşedintelui CEDO că graţierea este o parte din soluţie? Sorin Grindeanu: Asta cred şi eu. Că de asta vreau să vă spun următorul lucru, doar graţierea nu rezolvă problema. Aceste lucruri, această graţiere, trebuie insoţite şi de alte măsuri. Noi am prevăzut in bugetul pe anul acesta la Ministerul Justiţiei sume de bani astfel incat să se dubleze alocaţia pentru hrană. Ştiu că ministrul justiţiei, in aceste zile, a făcut un tur, o vizită in foarte multe penitenciare pentru a vedea condiţiile din penitenciare. Realizator: Din păcate, multe dintre ele sunt la stadiul de Gulag şi... Sorin Grindeanu: Am auzit, mi-a spus dl ministru. Doi, mai trebuie să luăm măsuri alternative. Nu inventăm noi arestul la domiciliu, dle Radu Tudor! Din cate ştiu eu, există o asemenea lege in parlament. Toate aceste măsuri, am enumerat cateva, toate aceste măsuri, ca şi intreg, ar rezolva problema pe care o avem la CEDO şi pe care a enunţat-o preşedintele CEDO. Dar şi graţierea face parte din măsurile pe care trebuie să le luăm, impreună cu celelalte. Ca să fiu cat se poate de clar, aştept de la Ministerul Justiţiei, ca prim-ministru, pentru că pană in acest moment pot să vă spun că nu imi este foarte clar ceea ce vor propune, dar este dreptul Ministerului Justiţiei să vină... Realizator: Foarte multă autonomie in guvern. Sorin Grindeanu: Nu. E foarte multă democraţie. Şi o să vă spun de ce, imediat. Este dreptul Ministerului Justiţiei, pană la urmă, ca titular, să vină cu propunerea pe care o consideră cea mai potrivită din acest punct de vedere. Realizator: Asta e adevărat. Sorin Grindeanu: Şi o vor face. Vor inchide toate lucrurile care ţin de proceduri, că am văzut că trebuie să fim foarte atenţi. Nu neapărat pe conţinut, ci pe proceduri, şi se inchid aceste proceduri. Realizator: Maine are loc o dezbatere publică la sediul... Sorin Grindeanu: Maine are loc o dezbatere publică. I-am cerut ministrului justiţiei să vină să imi prezinte concluziile ministerului şi modalitatea şi calea pe care o să le urmăm in perioada următoare, pentru că e absolut necesar să ştiu poziţia titluarului de filă, astfel incat, asumat, mergem inainte şi adoptăm soluţia cea mai bună. Dar, deocamdată, toate aceste lucruri sunt la Ministerul Justiţiei, care are datoria, in perioada următoare, să vină cu tot ceea ce inseamnă măsuri din acest punct de vedere, graţiere şi nu doar graţiere. Realizator: Să nu se oprească doar la graţiere. Sorin Grindeanu: Nu doar graţiere. Realizator: Ci şi condiţiile din penitenciare ş.a.m.d. Sorin Grindeanu: Corect. Realizator: Nu o să inţeleg niciodată de ce nu sunt puşi deţinuţii, spre exemplu, la imbunătăţirea condiţiilor din inchisori, că bănuiesc că o găleată de var şi puţină vopsea nu inseamnă o presiune bugetară foarte mare. Aceşti directori de penitenciare, aceşti oameni din fruntea ANP, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cred totuşi că nu au viziunea corectă in legătură cu locul in care se află deţinuţii şi ce anume trebuie să respecte ei ca ţară europeană, ca directori de instituţie de stat intr-un stat european. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că nu aş da foarte mult vina pe directori şi pe personalul administrativ din penitenciare. Realizator: Totuşi, cand este vorba de mucegai, cand este vorba de ploşniţe, de şobolani ş.a.m.d.... Sorin Grindeanu: De acord. Realizator: Curăţenia nu costă, să ştiţi. Sorin Grindeanu: Ştiu, dar iţi trebuie şi anumite resurse financiare, care din acest punct de vedere, poate in multe locuri, au lipsit. Tocmai de aceea, şi o să vă prezinte ministrul justiţiei acest pachet, pe care i l-am cerut să-l facă pentru a realiza paşi premergători unei eventuale hotărari pilot CEDO. Realizator: Vreţi să preveniţi sancţionarea Romaniei prin aceste decizii. Sorin Grindeanu: Nu. Există la noi, in programul de guvernare, următorul lucru legat de justiţie... Realizator: Respectul faţă de cetăţean şi aplicarea legii, revenirea la normalitate... Sorin Grindeanu: Corect. Realizator: Pentru că ştiţi că, după 10 ani de regim Băsescu, de fapt asta a fost cerinţa majoritară: revenirea la normalitate, din punct de vedere al instituţiilor şi al mecanismelor constituţionale. Vroiam să vă intreb, apropo de chestiunea cu bugetul. Sunt tot felul de probleme. Preşedintele v-a cerut să respectaţi angajamentul de 2% pe care Romania il are ca stat membru NATO şi a lăsat să se inţeleagă faptul că nu veţi respecta acest angajament şi că domnia sa va fi foarte nemulţumit dacă nu daţi 2% Armatei şi, mai mult decat atat, dacă nu finanţaţi aşa cum trebuie şi serviciile de informaţii. Sorin Grindeanu: Eu am aici pregătit şi pot să vă dau foarte multe date legate de modul in care finanţăm sau nu - sunt publice, de altfel, domnule Radu Tudor, toate aceste date, dar pot să vă spun ceva. La discuţia pe care am avut-o, că am văzut că se poartă lucrurile astea, in a se spune... eu am evitat, pană acum să spun lucruri pe care le-am avut şi le-am discutat in doi sau in patru, cu oricine... Realizator: Aşa e firesc, e normal să păstrezi confidenţialitatea. Sorin Grindeanu: E firesc, dar văd... Realizator: Cand unii nu respectă angajamentul... Sorin Grindeanu: Da, incerci să joci cu armele, contra lor, cu armele pe care văd că le folosesc. N-am fost singur la acea discuţie. Am fost insoţit de ministrul finanţelor. Noi atunci am spus următorul lucru domnului preşedinte, pe ceea ce inseamnă apărarea. Realizator: Şi securitatea naţională. Sorin Grindeanu: Da. Dar in primul rand se referea la acel acord cu 2% din PIB pentru ... Realizator: Un angajament, ca stat membru NATO. Sorin Grindeanu: Pentru apărare, corect. Că tot ceea ce inseamnă specificul armatei, dacă lucrurile s-ar fi făcut poate anul trecut, intr-un alt ritm, am fi reuşit, poate, pană la sfarşitul anului, dacă am fi mers cu credite... eu sper să reuşească domnul ministru Leş să cheltuie cei 2% credite bugetare directe, pentru că iniţial... Realizator: Să ştiţi că nevoile sunt uriaşe in toate categoriile de forţe şi Armata Romană a fost, din păcate, neglijată, mai ales in timpul regimului Băsescu, iar inzestrarea ei, cu un context regional de securitate foarte complicat, lasă de dorit. Sorin Grindeanu: Sunt conştient şi e angajament ferm din partea noastră de 2%. Dar mai vreau să vă spun ceva: imi doresc ca mare parte din ceea ce inseamnă investiţii in armată şi care se pot face la noi in ţară, să se facă aici. Realizator: Sau prin obligaţie de off-set. Sorin Grindeanu: Corect. Toate aceste lucruri - le-am şi spus, de altfel, domnule Radu Tudor, in Parlament... Realizator: Din păcate, anul trecut, s-au cheltuit cateva sute de milioane de euro, fără ca industria romanească să fie implicată şi fără ca locurile de muncă... Sorin Grindeanu: Tocmai lucrurile acestea trebuie să le evităm. Noi trebuie să generăm atat cat putem. N-o să putem să facem pe acest domeniu foarte multe lucruri, dar acelea pe care putem să le facem in industria de armament autohtonă, acelea trebuie făcute aici, astfel incat să putem s-o dezvoltăm, dar revenind... Realizator: Cu transfer de tehnologie şi cu protecţia locului de muncă asigurat romanilor. Sorin Grindeanu: Corect. Dar revenind, imi doresc, şi am făcut acest lucru, in acest moment, pe bugetul propus de noi, e peste 2%, direct... Realizator: Fără alte credite... Sorin Grindeanu: Plus credite de angajament. De ce e nevoie de această explicaţie? Din dialogul pe care l-am avut cu ministrul apărării, şi nu doar cu ministrul apărării, mi s-a spus că specificul acestor investiţii in Armată, nu e cel, să spunem, din alte domenii, astfel incat lucrurile care ţin de contracte mari pe care ni le dorim şi cărora le-am oferit suport financiar, acum, prin bugetul pe care il propunem, nu se desfăşoară, se pot incheia intr-un an. Aceste lucruri sunt multianuale. Realizator: Sunt contracte multianuale. Sorin Grindeanu: Tocmai de aceea, propunerea noastră iniţială şi acceptată de către preşedinte, la discuţia de la Cotroceni, a fost cea legată 1,5 - 1,6 credite bugetare directe - 0,5 - 0,4 - credite de angajament. Realizator: Garantate de statul roman. Sorin Grindeanu: Garantate de statul roman. Realizator: Deci erau peste 2% bani de la stat. Sorin Grindeanu: Eu imi doresc şi am avut o discuţie şi o să am o discuţie foarte serioasă cu domnul ministru al apărării, astfel incat acest 2% - care inseamnă foarte mult, acest 2% să poată fi angajat... imi doresc să /.../ Realizator: S-o ducă la un progres real. Sorin Grindeanu: Corect. Imi doresc să putem să ne dotăm armata, aşa cum spuneaţi, să facem lucruri care ţin de angajamente pe care noi le-am luat ca stat, dincolo de culoarea politică a preşedintelui - pentru că există culoare politică şi a fost, degeaba spune Constituţia altceva - sau a Guvernului - astea sunt angajamente de la care nu abdicăm, dacă suntem parteneri serioşi. Realizator: Vreau să vă felicit pentru faptul că l-aţi cooptat şi pe Mircea Duşa in echipa actuală. S-au schimbat poziţiile: Mircea Duşa a fost ministru al apărării, acum e secretar de stat, Gabriel Leş a fost secretar de stat, acum este ministru. Dar vă incurajez, domnule prim-ministru, să aveţi o discuţie in trei cu ministrul apărării Leş, cu secretarul de stat Mircea Duşa şi cu generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General, care este un general de elită al Romaniei şi cu care ne mandrim şi in ţară şi in străinătate, pentru că această tripletă care conduce Armata Romană are nevoie şi de aprobarea şi de viziunea şi de apropierea primului ministru - contextul este, ştiţi bine, foarte complicat din punct de vedere al securităţii, Armata a fost neglijată şi Romania trebuie să se intărească, să ajungă şi ea la nivelul altor state membre NATO. Dacă lucrul acesta se intamplă in mandatul dumneavoastră, să nu spun vorbe mari, dar cred că veţi rămane in istorie. Sorin Grindeanu: Noi am făcut primul pas şi am făcut ceea ce nu s-a mai făcut pană acum: am dat in mod direct 2%, vă repet, pentru Apărare. Realizator: La servicii aţi mai tăiat. Sorin Grindeanu: Putem detalia. Putem detalia, chiar dacă vreţi să facem lucrul acesta. Realizator: Aţi discutat cu cei de la SRI, aţi discutat cu... Sorin Grindeanu: Nu e datoria mea să discut sau au fost discuţii intre Ministerul Finanţelor şi reprezentanţii acestor instituţii. Realizator: Corect. Deci Guvernul a discutat cu aceste servicii. Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Dar eu pot să vă dau exemple. Realizator: Vă rog. Sorin Grindeanu: Apropo de alte instituţii. Inainte de a vă da aceste exemple, vă spuneam că e pentru prima dată cand se dă 2%, cred, cel puţin după Revoluţie, 2% şi ne ţinem, de acest angajament. Imi doresc ca şi celelalte state să facă acest lucru şi să vină să facă, pentru că e nevoie de o creştere, e nevoie. Aş cum spuneaţi dumneavoastră, suntem intr-un mediu nu foarte propice şi atunci e nevoie de investiţii in acest domeniu, astfel incat siguranţa, pană la urmă, să ne fie asigurată. Realizator: Şi aşa cum spuneaţi, poate nu mai plătim noi economiile altora, nu mai facem noi investiţii in economia germană, franceză şi spaniolă, ci impreună găsim o soluţie... Sorin Grindeanu: Asta este prioritate. Realizator:... ca parte din investiţie să fie in Romania cu locuri de muncă pentru ai noştri. Sorin Grindeanu: Ce voiam să vă spun legat de instituţii, de alte instituţii? De exemplu, direct, direct, nici nu a fost nevoie de discuţii, de la Camera Deputaţilor s-a primit din start un buget cu 16,7% mai mic decat cel din 2016. Realizator: I-aţi tăiat banii domnului Dragnea, o să vă ... o să se supere. Sorin Grindeanu: Nu, aşa au trimis, aşa au trimis. Realizator: Ei au cerut. Sorin Grindeanu: Direct, La Senat -16,9... Realizator: Tot scădere. Sorin Grindeanu: Da? Există creşteri la Inalta Curte, la Ministerul Public şi explic. Realizator: Ministerul Public include şi DIICOT şi DNA? Sorin Grindeanu: Da, CSM. De ce? E o singură explicaţie, domnule Radu Tudor: salariile, conform unor hotărari ale Curţii Costituţionale, acele salarii trebuie să fie la un anumit nivel şi sunt. Acum, legat de alte instituţii. Ca să vă dau exemple cat se poate de concrete, bugetul pentru SRI este cu aproximativ 9-10% mai mic decat cel de anul trecut, dar este cu 29%, cu 29% mai mare decat cel din 2014 şi cu 44,5% mai mare decat cel din 2013. Au fost discuţii intre Ministerul Finanţelor şi SRI, STS, SIE... Realizator: SPP şi alte structuri... Sorin Grindeanu: ... SPP şi alte structuri, s-a ajuns la aceste sume, la acest buget şi credem noi, nu credem, ştim că tot ceea ce inseamnă cheltuielile de funcţionare pentru aceste instituţii, aceste lucruri sunt asigurate. De asemenea, vă mai dau un exemplu interesant. Realizator: Discutaţi cu directorul SRI, Eduard Hellvig? Sorin Grindeanu: Am avut discuţii, sigur. Realizator: Aţi avut discuţii. Sorin Grindeanu: Instituţionale, corecte. Nu am avut niciun fel... Realizator: Care e relaţia premierului cu şeful SRI? Stiţi că şeful SRI in Romania... Sorin Grindeanu: Instituţionale. Realizator: ... are o aură de om foarte puternic. Sorin Grindeanu: Instituţionale, nu de alt tip. Vreau să mai dau şi... Detaliem, dacă.. Realizator: Vă rog. Sigur. Sorin Grindeanu: Un exemplu: bugetul Administraţiei Prezidenţiale. Realizator: O să zică că l-aţi scăzut pe motive politice. Sorin Grindeanu: Da. Cu 15% mai puţin decat in 2016, dar e cu 14,6%, domnule Radu Tudor, mai mare decat cel din 2015. Ştiţi cu cat e mai mare decat cel din 2014, cand era domnul Traian Băsescu la Cotroceni? Realizator: Sunt foarte curios. Sorin Grindeanu: Cu 76,5. Realizator: O, un procent foarte mare. Sorin Grindeanu: Da. Despre asta discutăm. Realizator: Deci consideraţi că deşi au existat scăderi - mă rog, procentele nu sunt foarte... 9%, 7%... Sorin Grindeanu: Ce s-a dorit ca... Realizator: Instituţia va funcţiona. Sorin Grindeanu: Asta a fost dorinţa noastră, dincolo de alte dorinţe ale fiecărei instituţii in parte, să asigurăm partea de funcţionare. Realizator: Dacă vă reproşează preşedintele Iohannis că i-aţi tăiat din bani şi vă cere să fie la fel ca anul trecut? Sorin Grindeanu: Ok. Cum s-a funcţionat... cum a funcţionat această instituţie, că nu s-a inventat instituţia prezidenţială de un an de zile sau de doi. Cum a funcţionat in urmă cu doi ani? Cu 76% mai puţin? Realizator: Bănuiesc că cu mai mult se poate şi mai... Sorin Grindeanu: Bun, ca să revin. Să ştiţi că am insistat să facem aceste lucruri, am insistat să le facem, de ce? Pentru că am dorit să finanţăm ceea ce vă spuneam la inceputul emisiunii şi anume programele şi măsurile pe care le avem prinse in ceea ce am promis oamenilor in programul de guvernare. Pot să vă spun că tot ceea ce s-a economisit, scăzandu-se de la bunuri şi servicii, in general, de la bunuri şi servicii, tot ceea ce s-a economisit a mers la Sănătate, asta a fost dorinţa noastră - undeva in jur de 330 de milioane, care au mers pe programul de oncologie. Realizator: Ăsta e un angajament pentru care vă felicit. Să ştiţi că in ciuda performanţelor secvenţiale din cabinetele anterioare, domeniul oncologiei a fost pur şi simplu neglijat, iar Romania nu are tratamente de ţară civilizată pentru pacienţii oncologici. Sorin Grindeanu: Asta am făcut... Realizator: Avem nevoie de aparate de radioterapie in fiecare judeţ... Sorin Grindeanu: Şi nu doar. Să ştiţi că pe anul ăsta ca să... Realizator: Pleacă oamenii in bejenie dintr-un judeţ intr-altul, să se trateze. Nu există un aparat... Sorin Grindeanu: Eu provin dintr-un judeţ de graniţă şi pot să vă spun - Timişul - şi pot să vă spun că e un fenomen in judeţele cel puţin de graniţă şi nu numai. Aşa cum spuneaţi dumneavoastră, să meargă să se trateze la vecini. Dar pe domeniul Sănătăţii s-au finanţat şi se finanţează, conform programului de guvernare şi proiecţiei... proiectului de buget pentru anul 2017, şi alte lucruri. Să ştiţi că acest minister este un minister pe care noi l-am trecut pe locul intai ca şi prioritate. E un minister care merită şi unde s-au făcut şi s-au luat deja măsuri, pe care dumneavoastră le-aţi văzut, măsuri care poate că pe unii i-au supărat aceste măsuri, dar să ştiţi că in momentul in care... Eu am fost extrem de bucuros cand am desfiinţat acele comisii, care hotărau... in guvern, care hotărau pentru acele programe speciale, unde intră şi oncologie... Realizator: Un supracontrol şi o viză şi un aviz. Sorin Grindeanu: ... de fapt, erau nişte furci caudine şi se cam hotăra viaţa oamenilor. Nu, s-au simplificat aceste lucruri, astfel incat medicul curant in mod direct să poată să prescrie acele medicamente vitale pentru bolnavi. Realizator: Vreau să vă transmit că sunt ingrijorat de preocupările noului secretar de stat de la Sănătate, Cristian Grasu, de a ataca Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi pe Raed Arafat. Personajul este cunoscut cu preocupări in acest domeniu şi imi doresc ca acest guvern să nu afecteze cu absolut nimic, ba dimpotrivă, dacă se poate să intărească Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi să nu pice in greşeala altor regimuri de a-i crea greutăţi lui Raed Arafat. Sorin Grindeanu: Cristian Grasu e, de vineri, secretar de stat... Realizator: Exact. Sorin Grindeanu: ... de vineri după-masă ... O să am... Realizator: O parte din opiniile sale sunt ... Sorin Grindeanu: O să am o discuţie cu toţi trei. Pe mine nu mă interesează că este vorba de Raed Arafat sau de Cristian Grasu. Mă interesează ca şi funcţionare acest sistem să meargă inainte. Dincolo de persoane, domnule Radu Tudor. Aicea nu vorbim nici de unul, nici de celălalt. Unul poate s-a validat in timp, celălalt vrea să facă mai mult... Realizator: Cu o condiție: să nu distrugem ce s-a creat pană acuma. Sorin Grindeanu: Absolut... Realizator: Pentru că, cu siguranță, avem un departament de situații de urgență care e model in Europa. Sorin Grindeanu: Absolut de acord cu dumneavoastră. Absolut de acord... Realizator: Nu doar că e foarte prețuit de populație Raed Arafat, dar este invitat, este și unul dintre coordonatorii NATO in domeniul intervenției de urgență și aș fi, sincer, ingrijorat, dacă s-ar intampla ceva... Sorin Grindeanu: /.../ clarific situația, mai ales că vineri după-masă a fost... /.../ să vedem. Realizator: Da. Sigur. Vreau neapărat să vă referiți la chestiunea referendumului. Președintele a inițiat procedura, iar un referendum este organizat de Guvern; adică, de cabinetul pe care il conduceți. Ce se-ntamplă, cum priviți chestiunea referendumului, ce resurse alocați și cand il veți organiza? Sorin Grindeanu: Nu știu. Deocamdată, s-au trimis aceste... această inștiințare de la Cotroceni, și către Guvern, și către Parlament, ințeleg că procedura normală e să se... dezbată in Parlament; nu? Realizator: Timp de 20 de zile, da. Sorin Grindeanu: Timp de 20 de zile. O să vedem decizia Parlamentului... Eu pot să vă spun că... așa, ca și... nu ca și persoană fizică... ca prim-ministru - că nu pot să mă separ; nu mai poți să te separi -, n-am nimic impotrivă, in ceea ce se spune in acea intrebare. /.../ Realizator: /.../ scrisoarea care v-a trimis-o președintele? Că /.../ Sorin Grindeanu: /.../ dacă ne dorim... continuarea luptei anticorupție și... incă ceva... Realizator: Așa, la modul general. Sorin Grindeanu: La modul general. Intrebarea, de fapt, este următoarea - sigur, e un scenariu absurd -: ce facem dacă rezultatul referendumului e nu? Realizator: Nu știu dacă și-a pus cineva problema asta... Sorin Grindeanu: Da... Eu vă spun ca și cetățean - indiferent de funcția pe care o ocup; trecătoare, domnule Radu Tudor -... Realizator: S-ar putea să stați mai mult decat vă doriți. Sorin Grindeanu: Că n-avem... n-avem... Toată lumea iși dorește... dar cu... cu... avand parte de ceea ce spuneam in urmă cu cateva zeci de minute, și anume, avand parte de... un sistem absolut perfect... intr-o balanță perfectă; iar eu, ca cetățean, să mă simt sigur și apărat in drepturile fundamentale pe care le am, in fața acestui sistem, și să am credința că nu e mai tare sistemul decat mine, simplu cetățean. Realizator: Da, e o preocupare foarte interesantă din punct de vedere democratic. Deci veți organiza referendum, veți aloca resurse bugetare...? Sorin Grindeanu: Sigur. Realizator: V-ați făcut un calcul, cat o să coste? Sorin Grindeanu: Am văzut undeva... in jur de 20 de milioane de euro... O să vedem. de aceea... Acuma, revenind, să știți că de aceea e mai mic... Am văzut preocupări legate de Ministerul pentru afaceri Interne... Ministerului de Interne, cum că e bugetul acestui minister mai mic. Realizator: Minus 3,3, parcă era menționat. Sorin Grindeanu: Da... Dar există o explicație simplă; față de anul trecut. Anul trecut am avut două randuri de alegeri. Organizarea acestor alegeri... /.../ Ministerului de Interne. /.../ Realizator: deci vom avea referendum... Mă rog... partidul din care faceți parte vrea și el să facă un referendum privind familia... O să fie... Sorin Grindeanu: Mi se pare o temă... bună de referendum, ceea ce a propus PSD-ul... Realizator: Eu, ca să vă spun sincer, aș fi preferat ca banii ăștia a, spre exemplu, 40 de aparate de radioterapie, in fiecare județ al Romaniei... Sorin Grindeanu: Să știți c-avem... Apropo, că n-am apucat... Realizator: Sau pentru mărirea... mărirea indemnizației persoanelor cu handicap. I-am spus-o și președintelui Dragnea. Să știți că e una dintre marile nemulțumiri... Sorin Grindeanu: De acord cu dumneavoastră. Realizator: Programul acesta de guvernare acoperă foarte multe domenii; dar persoanele acestea, cu handicap, sunt nemulțumite de faptul că... retribuția lunară pe care-o primesc ei este atat de mică, incat vă cer și prin intermediul meu... Cele mai multe mesaje le-am primit din partea lor, ei sunt oamenmi cu nevoi speciale și datoria noastră de oameni... cu sănătate deplină este să-i ajutăm pe ei, in primul rand, și v-aș ruga să aveți in vedere acest... Sorin Grindeanu: Da. Realizator: ... Acest detaliu. Indemnizația persoanelor cu handicap... Nu cred că efortul bugetar va fi foarte mare, dar, dacă sărim un referendum, s-ar putea să... ii ajutăm /.../. Sorin Grindeanu: ... Să avem banii necesari. Realizator: O să luăm acum publicitate și o să revenim in cateva minute. Sunt chestiuni legate de pensii, de salarii, de venituri, angajamentele - spune primul-ministru ... Avem 43 de măsuri de adoptat in primul trimestru și am adoptat 27. Dacă sunteți interesat de venituri, de pensii, de salarii, de tot ceea ce se-ntamplă cu economia romanească și cu viața dumneavoastră, rămaneți cu noi! Dialogul cu primul ministru continuă. Luăm o scurtă pauză./.../ Am revenit, doamnelor și domnilor! O seară importantă, proteste in stradă, tensiuni interinstituționale, dar noi, la Antena 3 incercăm să aflăm din partea primului-ministru Sorin Grindeanu care sunt intențiile acestui guvern in legătură cu pensiile, cu salariile și cu veniturile romanilor. Imi spunea primul-ministru că din 43 de măsuri pe care și le-a propus acest guvern primul trimestru au fost adoptate deja 27. Și v-aș ruga, domnule prim-ministru, dacă se poate să ne referim la aceste 27 de măsuri care au fost deja adoptate pentru că, spre exemplu, sunt mulți care nu știu incă faptul că foarte multe taxe au fost deja eliminate și au incă nelămuriri in privința modului in care se calculează mărirea pensiilor prin punctul de pensie și prin reducerea impozitului. Sorin Grindeanu: In primul rand, eliminarea celor 102 taxe n-am făcut-o noi, a făcut-o Parlamentul. Vreau să fac o precizare aici, cred eu extrem de importantă pentru diaspora. Știți că una din taxele care s-a... sau unele din taxele eliminate prin hotărarea Parlamentului au fost taxe consulare. In momentul ăsta, toate lucrurile pe care le plăteai la consulate sunt gratuite, cu o singură excepție și anume in momentul in care vrei să renunți la cetățenia romană, acel lucru rămane cu plată. Și cred că e normal să se intample așa. Realizator: Deci, eliberarea de pașapoarte, de titluri de călătorie, de certificate și așa mai departe... Sorin Grindeanu: Absolut tot ceea ce a insemnat taxe consulare sunt eliminate. Totodată, este extrem de important de spus faptul că am prevăzut acele sume care veneau din venituri proprii, aceste sume sunt prevăzute in bugetul Ministerului Afacerilor Externe astfel incat să acoperim cheltuielile de personal și nu numai și să nu avem sincope. Este o precizare pe care mi-am dorit să o fac pentru că aceste lucruri pot naște anumite distorsiuni și anumite nemulțumiri justificate ale cetățenilor romani sau poate ale personalului din consulate, pentru că lucrurile au fost lăsate doar la un nivel populist, s-au eliminat acele 102 taxe și n-avem grijă ce facem mai departe. Nu. Acele sume care se strangeau, de exemplu, prin taxele consulare, sunt prevăzute in proiectul de buget pe care noi l-am prevăzut. Deci imi doresc ca lucrurile să fie cat se poate de clare. De asemenea, vă spuneam - și am inceput cu aceste 102 taxe - păi, unul din punctele pe care noi ni le-am asumat prin Programul de guvernare a fost eliminarea birocrației. Este un pas. Să știți că in perioada următoare o să ne mișcăm, dacă pot să spun așa, foarte repede pe ceva care pare simplu, dar intampină foarte multă rezistență, că tot vorbeam de rezistența unui anumit sistem sau a sistemelor din fiecare minister - eliminarea ștampilei. Realizator: Aoleu, domnule prim-ministru, m-ați atins aici. De un an de zile, prin toate discuțiile pe care le am, inclusiv, mă scuzați, la poștă, cand mă duc: domnule, ne trebuie ștampila!. De un an de zile s-a dat, dar nu o aplică nimeni, inclusiv instituțiile de stat iți cer ștampilă. Sorin Grindeanu: Știu. O să clarificăm aceste lucruri prin anumite acte normative, pentru că sunt un pic neclare - și e adevărat... Realizator: Cand se dă actul normativ pentru ștampilă? Sorin Grindeanu: Cat se poate de repede. E una din prioritățile pe care le avem in perioada imediat următoare. Realizator: Dar ea a fost eliminată de guvernul Ponta, dar nu se aplică. Sorin Grindeanu: Nu s-a aplicat pentru că s-au găsit, ca de obicei, anumite fisuri in acele norme, astfel incat să nu se aplice. Deci, vom clarifica și acest aspect, apropo de birocrație și nu numai. Dar noi am dat, cum spuneați dumneavoastră, in această perioadă am reușit să atingem 27 de puncte din ceea ce ne-am propus. Unele dintre ele, cum a fost cel de care ne aminteam, eliminarea a 102 taxe, a fost prin Parlament. De asemenea, dacă vă aduceți aminte, tot prin Parlament s-a eliminat CASS-ul pentru pensionari, iar tot ceea ce inseamnă impozit pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, tot prin Parlament a fost. Ăsta e un lucru foarte bun și mulțumesc Parlamentului. Și vreau să fac o clarificare /.../. Realizator: Să știți că mulți pensionari incă nu au ințeles că povestea cu mărirea aceasta. Așadar, toți cei care au sub 2.000 de lei vor primi in luna februarie să ințeleg, mai mult la pensie. Sorin Grindeanu: Da. Hai să vă dau un exemplu și mai bun. Realizator: Păi, două componente sau trei. Sorin Grindeanu: Da. De la mama mea, care e pensionară, are pensie 2002 lei. Sau avea 2002 lei. Zice: Măi, Sorine, din cauza a 2 lei... Realizator: Eu nu sunt in plafon... Sorin Grindeanu: Păi asta incerc să vă explic. Sub 2000 de lei este eliminarea impozitului pe venit, iar impozitul se aplică doar la ce este peste 2000 de lei. Adică, in exemplul pe care vi le-am dat pe cei 2 lei. Realizator: Și impozitul peste 2000 de lei cat este? Sorin Grindeanu: Păi toate lucrurile astea /.../. Realizator: 10% sau 16%. Sorin Grindeanu: Da, corect. Toate aceste lucruri răman. Realizator: Deci, impozitul este doar pentru diferență. Sorin Grindeanu: Pentru diferență. Deci, pentru ceea ce este peste 2000 de lei. De asemenea, de la 1 martie, aşa cum ştiţi, noi am crescut pensia minimă de la 400 de lei la 520 de lei - este măsura adoptată in Guvern, e prinsă sursa bugetară, n-avem ce să discutăm. Tot legat de pensii, de la 1 iulie ajungem cu punctul de pensie la 1.000 de lei - este un lucru extrem de important... Realizator: Punctul de pensie este valabil pentru toate pensiile din Romania? Sorin Grindeanu: Da. Deci noi... la 1 iulie, e parte a programului... Realizator: Sunt 5,5 milioane de pensionari... Sorin Grindeanu: E parte a programului nostru de guvernare. In semestrul doi, de la 1 iulie, trebuie să se intample lucrurile acestea. Aşa cum ştiţi, s-a reuşit creşterea salariului minim, de la 1.250 de lei, la ... Realizator: 1.450 lei cu nemulţumirile de rigoare din zona privată. Că ii forţaţi pe ei să facă eforturi financiare. Sorin Grindeanu: Eu cred că trebuie să schimbăm un pic filosofia. Nu doar zona privată, să spun, autohtonă, ci şi multinaţionalele; dacă vreţi, să dau un exemplu. Eu cred că danşii işi doresc să aibă, să vină să investească in Romania, nu doar pentru că găsesc oameni care acceptă salarii mici. Eu imi doresc să vină să investească in Romania, pentru că in Romania există resursă umană de calitate, dar care este plătită conform unor standarde. Cred că asta işi doresc şi cei care vin să investească in Romania, iar datoria noastră, ca stat este să creăm toate aceste parghii, astfel incat să ajungem ca această resursă umană să fie plătită conform unor standarde - ca să spun aşa, ca să nu mă exprim altcumva - valabile in UE. Realizator: Vreţi să determinaţi companiile străine să ii plătească mai bine pe romani? Sorin Grindeanu: Imi doresc să poată să ii plătească cat mai bine pe romani - e normal să imi doresc lucrul acesta. Cine ar spune nu? Dar imi doresc să işi dorească danşii să vină să investească la noi in ţară pentru resursa umană deosebită pe care o avem - şi să ştiţi că există domenii, există domenii in care se intamplă acest lucru, de exemplu, domeniul IT-ului, in care se investeşte şi e o pondere importantă pe care IT-ul o aduce la PIB. Vin foarte mulţi investitori străini, multinaţionale, datorită resursei umane extrem de bune, chiar dacă am avut export de creiere... Realizator: Incă mai avem. Sorin Grindeanu: ...in acest domeniu. Acum veniţi pe terenul meu, cum ar veni... Realizator: Ca fost ministru al comunicaţiilor şi ca... Sorin Grindeanu: Ca şi informatician, pentru am absolvit Facultatea de Informatică. Se spunea că pe Silicon Valley, la Microsoft, a doua limbă... Realizator: A doua limbă e limba romană. Sorin Grindeanu: Sunt foarte mulţi romani care lucrează, in continuare in Statele Unite, in Canada sau in partea de est a UE. E adevărat. Dar nivelul de salarizare la care s-a ajuns in Romania, in acest domeniu, e adevărat că nu e cel din Statele Unite sau din Canada... Realizator: /.../ incepe să concureze. Sorin Grindeanu: Dar este unul foarte ridicat şi asta dintr-un singur motiv: pe acest domeniu, noi suntem foarte, foarte buni. Avem şcoli foarte bune, avem universităţi, fie de stat, fie private, care produc, dacă pot să spun lucru acesta, o resursă umană foarte bună din acest punct de vedere. Realizator: Deci dacă se măreşte salariul la stat... in momentul de faţă, echilibrul este destul de... Sorin Grindeanu: Nu ştiu, dar eu am văzut, apropo de chestiunea asta, domnule Radu Tudor, că există o preocupare la nivelul UE... l-am văzut pe domnul Juncker spunand că poate n-ar fi rău să existe un salariu minim european, in urmă cu cateva zile, e o propunere... Realizator: O, ce veste minunată! Sorin Grindeanu: E şi nu e, să ştiţi. Trebuie să analizăm foarte bine din acest punct de vedere. Realizator: Păi, dacă stabileşte Comisia Europeană un salariu minim de 750 de euro, vă daţi seama ce bucurie e in Romania? Caţi au 750 de euro? Sorin Grindeanu: Sigur. Realizator: Mă rog, nu ştiu dacă poate suporta bugetul. Sorin Grindeanu: S-au mai mărit... se vor... salariile la administraţiile publice locale... toate acele măsuri de care noi am discutat in această perioadă. Vreau să vă spun măsuri, v-am mai amintit mai devreme de ceea ce inseamnă pe sănătate, ceea am făcut prin desfiinţarea acelor comisii. Să ştiţi că noi am reuşit să mai facem ceva şi daţi-mi voie să vă spun, pentru că ţin extrem de mult la acest domeniu... Realizator: Vă rog să ii anunţaţi pe oameni că sunt interesaţi. Sorin Grindeanu: La acest domeniu, cel legat de sănătate, vreau să vă spun că pentru achiziţionarea multianuală a vaccinurilor pentru copii... Realizator: E o dezbatere amplă. Sorin Grindeanu:... am alocat in acest an 774 de milioane de lei. Realizator: Asta inseamnă puţin peste 150 de milioane de euro. Sorin Grindeanu: Asta inseamnă foarte mult faţă de ceea ce a fost pană acum. Realizator: /.../ cu rujeola şi cu altele. Sorin Grindeanu: Corect. De altfel, creşterea la Ministerul Sănătăţii faţă de anul trecut este de 7,77% pe buget. Realizator: Ăsta este un angajament cu care ar trebui să vă mandriţi, să ştiţi. Sorin Grindeanu: Vreau să vă mai spun ceva: s-au alocat banii necesari şi integral pentru fiecare program de sănătate, astfel incat pe fiecare program să existe cel puţin un medicament compensat 100%. Există resursă financiară şi in bugetul de anul acesta. Este un lucru, de asemenea, care trebuie spus şi care inseamnă efort, un efort pe care noi am inţeles să-l facem chiar dacă poate pe alte domenii, că vorbeam mai devreme, am făcut reduceri, dar Sănătatea trebuie să fie cat se poate de bine susţinută de către buget. Realizator: Să nu mai existe lipsă de medicamente şi probleme in spitale pentru pacienţii romani. Sorin Grindeanu: Corect. Pe ceea ce vă spuneam, sunt 700 de milioane, astfel incat să existe, cum vă spuneam, un medicament compensat 100% pentru fiecare boală. Realizator: Revenind la chestiunea cu pensiile, pentru că vreau neapărat să concluzionez pentru cei de la care primim mesaje numeroase - primim de la salariaţi şi primim de la pensionari. Cu salariaţii, lucrurile par un pic mai simple, pentru că mărirea salariului mediu de la 1250 la 1450, in mod automat, impinge grila salarială un pic mai sus şi un venit mai bun pentru ei. Există, din păcate, in Romania salariaţi la stat care sunt plătiţi sub salariul minim pe economie, adică există in sectoare din Romania oameni care au 1000 sau 1100 de lei; ne-au trimis fluturaşii de salariu - o să vi le trimit şi dvs. să le vedeţi. Sorin Grindeanu: Vă rog. In acest moment, de la 1 februarie.... noi de aceea ne-am dorit, sigur că am făcut paşii.... Realizator: Deci de la 1 februarie orice salariat din Romania.... Sorin Grindeanu: Salariul minim este 1450 de lei. Punct. Realizator: Nimeni nu are voie să caştige mai puţin. Sorin Grindeanu: Da. Pe scurt. Realizator: Aş vrea impreună să facem..... Sorin Grindeanu: Dacă respectă legea, că despre asta discutăm. Cine nu respectă, probabil că o să plătească.... Realizator: Şi cu ministrul Muncii trebuie neapărat să facem un semnal, cei care aveţi de la 1 februarie sub 1450 de lei, daţi-mi un mesaj la ANTENA 3 şi incercăm cu ministrul Muncii şi cu primul-ministru să lămurim aceste chestiuni ca să nu mai fie probleme. In privinţa pensiilor, primul-ministru spune in felul următor: sunt trei elemente care vor duce la mărirea pensiilor in următoarele 6 luni, domnule prim-ministru? Sau mai mult? Sorin Grindeanu: La unele s-a intamplat, cum ar fi eliminarea CASS-ului, eliminarea totală a CASS-ului..... Realizator: La toate pensiile? Sorin Grindeanu: La toate, indiferent de cuantumul pensiei. Realizator: Deci eliminarea CASS-ului pentru 5,5 milioane de pensionari inseamnă că in luna februarie există o primă mărire. A doua mărire vine de la faptul că .... Sorin Grindeanu: S-a eliminat, sub tot ceea ce inseamnă pensie sub 2000 de lei, impozitul pe venit. Tot ceea ce inseamnă impozit pe pensie sub 2000 de lei este eliminat. Calculul se face doar pe diferenţă - dacă ai 2500, pe diferența de 500 de lei, acel 16% faimos. Realizator: Deci asta este a doua mărire. Şi a treia mărire vine din mărirea punctului de pensie. Sorin Grindeanu: De la 1 iulie, la 1000 de lei. Realizator: Deci, in următoarele 6 luni de zile vor fi trei măriri succesive in pensiile dvs. in aşa fel incat, cu un cuantum mai mic - prin eliminarea CASS-ului, mediu - prin eliminarea impozitării sub 2000 de lei şi prin mărirea punctului de pensie. Veţi avea de 3 ori pensia mărită cu diferite procente. Sorin Grindeanu: Şi, de asemenea, să nu uitaţi a 4-a măsură, adoptată deja, creşterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei de la 1 martie. Asta cred că, iarăşi, trebuie menţionat. Realizator: Domnule prim-ministru, chestiunea protocoalelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu diverse instituţii guvernamentale. Colegul meu Răzvan Dumitrescu a prezentat la emisiunea Subiectiv un protocol pe care DNA il are cu Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Apoi au venit in val mai multe confirmări că există cu mai multe instituţii guvernamentale acorduri prin care DNA are acces la baza de date a acelor instituţii. Chestiunea aceasta va trebui discutată, o veţi aborda cu ministrul Justiţiei...? Cum o priviţi? Sorin Grindeanu: Eu cred că toată această chestiune trebuie clarificată. In primul rand, am inţeles că ministrul Justiţiei o să aibă discuţii cu cei care au spus că au existat asemenea protocoale. Am inţeles că au existat asemenea protocoale, iar lucrul ăsta este confirmat printr-o declaraţie pe care a făcut-o domnul procuror general... Da? Şi nu numai... Eu i-am cerut ministrului Justiţiei să clarifice aceste aspecte. Toate aceste lucruri, de asemenea, cred că ar trebui, in momentul in care sunt clarificate din punctul nostru de vedere şi mai ales al Ministerului Justiţiei, să fie discutate in CSAT. Să vedem cum de s-a ajuns la o asemenea situaţie, astfel incat toate aceste lucruri, care eu cred că excedează cadrul legal din ţara noastră, să fie clarificate. Realizator: Aş vrea să vă referiţi la mult mediatizata dvs. deplasare in SUA. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Un privilegiu pentru orice prim-ministru, să se intalnească cu noul preşedinte american, să stabilească nişte relaţii şi nişte contacte acolo - bănuiesc că nu personale, ci in beneficiul acestei ţări. Şi aici criticii au spus: Domle, s-au dus pe banii parlamentului sau s-au dus fără să reprezinte Romania; preşedintele a introdus această nuanţă, că nu aţi reprezentat Romania. După cum bine spuneţi, in momentul in care sunteţi prim-ministru, sunteţi şi la 4:00 dimineaţa, şi la 6:00 după-amiaza, in orice postură şi in orice formulă. Care a fost esenţa deplasării dvs in Statele Unite şi ce aţi apucat să discutaţi cu preşedintele american? Sorin Grindeanu: Trec peste... eu cataloghez răutate cum că nu ai reprezentat Romania, pentru că nu asta e important, important e că am avut, impreună cu domnul preşedinte Liviu Dragnea, intalniri, unele dintre ele pe care dvs le-aţi mediatizat şi nu doar dvs, toată lumea le-a mediatizat, şi se ştiu amănunte apropo de intalnirea noastră cu Donald Trump, şi nu numai. Pentru că in acea seară au fost prezenţi şi alţi oameni extrem de importanţi in administraţie sau extrem de importanţi pentru echipa domnului preşedinte Trump. Au fost extrem de importanţi in campania electorală şi a fost foarte bine, pe scurt, pentru noi, şi pentru mine, şi pentru preşedintele Camerei Deputaţilor, că am putut intra in contact direct cu oameni care au reprezentat stalpi pentru preşedintele Trump in campania electorală, o campanie incununată cu succes şi, de asemenea... Realizator: ...şi care incep să se regăsească in executivul american. Sorin Grindeanu: ...care incep să se regăsească in administraţia americană. Aceste prime contacte pentru noi, indiferent că am fost oficial sau neoficial sau ş.a.m.d., astea sunt lucruri şi nuanţe răutăcioase - sunt extrem de importante nu pentru persoana fizică Sorin Grindeanu sau Liviu Dragnea, sunt extrem de importante pentru noi ca ţară. De asemenea, pot să vă spun că m-am uitat şi am ascultat cu foarte mare atenţie discursul domnului preşedinte Trump şi faptul că inclusiv sloganul pe care l-a avut in campanie, Make America great again!, şi faptul că inclusiv deciziile care poate le-aţi văzut in ultima săptămană, care se referă aproape exclusiv la politica internă şi la modul in care incearcă să-şi transpună şi preşedintele Trump in practică programul cu care a caştigat, poate că ne dă de gandit vizavi de ceea ce avem şi noi de făcut in perioada următoare ca ţară, indiferent cine e preşedinte, cine-i prim-ministru ş.a.m.d. Eu cred că sunt niște repere extrem de importante și niște piloane de care trebuie să ținem cont. Iar această vizită, cred și știu că va fi urmat in perioada următoare și de alte contacte cu administrația, cu miniștrii, o să vedem lucruri pe care noi, mai ales in parteneriatul strategic pe care il avem cu Statele Unite ale Americii trebuie să le aprofundăm și trebuie să le trecem la un nivel mai ridicat. Realizator: Apropo de chestiunea asta, vreau să vă provoc. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Fiind un prim-ministru tanăr, un politician din noua generație a PSD... Sorin Grindeanu: Dar să știți că sunt al treilea ca varstă, a ținut să-mi spună lucrul ăsta domnul Ciorbea in ziua in care am fost votat de Parlament. Cel mai tanăr a fost Victor Ponta in momentul cand a ajuns, al doilea a fost dansul și de abia al treilea sunt eu. Realizator: Glumind un pic, mă rog, mă simt eu mai bătran pentru că e al doilea premier mai mic ca varstă decat mine, am făcut interviu cu Victor Ponta, fac interviu cu dumneavoastră și lurul ăsta mă bucură foarte tare, că am ajuns la varsta in care invitații mei de seamă sunt mai tineri decat mine. Asta inseamnă că aveți o șansă ca, mă rog, o lungă perioadă de acum incolo să faceți lucruri bune pentru Romania. Din poziția asta, din viitoarele poziții pe care le-ați ocupa. Sorin Grindeanu: Lucrurile acestea nu se pot face de unul singur. Realizator: Da, e adevărat. Sorin Grindeanu: Lucrurile acestea pot fi făcute temeinic doar in echipă. Realizator: Domnule prim-ministru, unul din mesajele sau din sloganurile care se strigă impotriva PSD, pentru că am aflat cu surprindere că sunteți de vreo 20 de ani membru PSD... Sorin Grindeanu: Din 1996. Realizator: Foarte interesant. Membru PSD la Timiș de 20 de ani, e chiar un istoric interesant pentru mine. Foarte mulți dintre cei care critică in mod constant PSD și protestatari și cei care scriu pe Facebook și pe diferite site-uri, spun că PSD este impotriva valorilor occidentale, este impotriva NATO și UE. Am citit, mă rog, și o trăznaie că vrea să scoată Romania din NATO, PSD-ul și că, in fine. Retorica asta și ștampila care vă este atribuită este că PSD-ul este antioccidental, mă rog, sloganul acesta PSD-ciuma roșie, care se strigă și acum și s-a strigat și duminica trecută, toate sunt intr-un registru in care ștampilează PSD ca fiind impotriva valorilor europene occidentale, deși, mă rog, eu remarc cu surprindere faptul că acest partid nu valorifică faptul că in mandatul său Romania a intrat in NATO. Sorin Grindeanu: Ăsta era argumentul pe care voiam să vi-l spun. Dacă vă uitați la proiectele majore pe care țara noastră le-a avut in cei 26 de ani de după Revoluție, toate aceste proiecte majore au fost legate de PSD. Faptul că, așa cum aminteați, am devenit țară membră NATO in timpul guvernării PSD. De asemenea, s-au incheiat negocierile cu UE in timpul mandatului nostru. Că am intrat in 2007 este altceva, dar a fost un angajament și o muncă pe care /.../. Realizator: Finalizarea negocierilor a făcut-o guvernul Năstase. Sorin Grindeanu: Guvernul Năstase. E o muncă și o negociere pe care tot noi am făcut-o? Știți, este singurul argument. Eu vreau să vă spun, că ați amintit de Timișoara... Realizator: In mediul anti PSD și Timișoara pe care o iubesc și e in sufletul meu v-am mărturisit incă să intrăm in emisiune că visez noaptea că umblu pe străzi in Timișoara... Sorin Grindeanu: Să știți că incep să am și eu asemenea vise, că n-am mai fost de o lună acasă și chiar mi-e dor. Realizator: Da, așa e, Timișoara e genul de oraș de care ți-e dor. Chestiunea asta rămane ca o ștampilă, că PSD-ul reprezintă zona antioccidentală din politica romanească. Sorin Grindeanu: In momentul in care nu ai argumente de alt tip vii cu asemenea lucruri care, da fapt, cand stai să le analizezi foarte bine... sau un om de bună credință cand stă să le analizeze foarte bine văd că n-au niciun fel de suport. Eu sunt obișnuit cu asemenea lucruri tocmai din cauză că provin dintr-o zonă in care a funcționat foarte mult timp o asemenea retorică. Domnule Radu Tudor, eu la Revoluție am avut 16 ani. Realizator: Eu aveam 18 și eram la Timișoara. Sorin Grindeanu: Da? Deci, mulți dintre colegii mei, din Parlament, din Guvern, sunt oameni care n-au avut nicio legătură cu lucruri să spunem dinainte de 89. Nu că dacă aveai ceva sau vreo legătură... Realizator: Și chiar dacă aveați 30 de ani sau 40 de ani nu inseamna că... Sorin Grindeanu: Corect. Nu inseamna foarte mult. Acțiunile pe care partidul nostru le-a făcut in timp, atunci cand a fost la guvernare, sunt acţiuni care au dovedit contrariul a ceea ce se spune. Dar de ce vă spun că sunt obişnuit cu aceste lucruri? Realizator: Dar in mentalul colectivului anti-PSD rămane această poveste. Sorin Grindeanu: Haideţi să vă spun. Din punctul meu de vedere, toate aceste lucruri au inceput undeva in 2004, in camania din 2004. Noi atunci am venit după o guvernare foarte bună, o guvernare şi o ofertă, un program de guvernare pentru următorul ciclu electoral 2004-2008, de asemenea foarte bun. De altfel, am şi caştigat alegerile parlamentare, dacă vă aduceţi aminte, in 2004, ... Realizator: PSD a fost pe primul loc. Sorin Grindeanu: PSD-ul a luat 37%, Alianţa D.A., cum era in acea perioadă, a luat 32%, deci le-am caştigat. Toate lucrurile, din punctul meu de vedere, au inceput atunci de ce? Atunci a fost ultima dată cand s-au suprapus şi alegerile prezidenţiale... Realizator: Cu cele parlamentare. Sorin Grindeanu: ... sau ultima dată cand s-au suprapus. In momentul in care nu ai argumente, mizezi foarte mult şi lucrul ăsta s-a intamplat, mizezi foarte nu pe ceea ce eşti tu in stare să faci, ci cat e de rău adversarul. Noi suntem obişnuiţi cu lucrurile astea noi, la PSD. Noi, de fiecare dată venim şi spunem ceea ce vrem să facem, prin programul de guvernare, acţiunile... Realizator: Vă spun, lucrurile acestea... Sorin Grindeanu: ... pe care vrem să le facem. Ceilalţi, in schimb, nu spun ce vor să facă danşii şi au făcut lucrul ăsta repetat, in timp... Realizator: Şi subliniază cat de răi /.../ Sorin Grindeanu: ... ci cat de rău este PSD-ul. Au fost amendaţi, au fost amendaţi la alegerile... cand au incercat ultima oară, in decembrie anul trecut, in 2016, cand noi am venit la fel, am venit cu un program de guvernare, am spus oamenilor ceea ce vrem să facem şi am fost votaţi cu un procent extrem de mare. Am ajuns să facem guvernul. Campania pe partea cealaltă, şi vă rog să vă uitaţi, a fost tot timpul de tipul a ceea ce spuneam eu: cat e de rău PSD-ul. Se continuă o politică, care nu a fost inventată acum, in stradă sau acum o săptămană, ci lucrurile astea au fost inventate... Eu cam atunci identific in timp stilul ăsta de politică. Realizator: Ştiţi cu toată presiunea şi cu tot respectul pentru PNL, pentru care am o stimă ca partid istoric şi ca formaţiune care şi la putere şi in opoziţie... Sorin Grindeanu: Pot să vă intrerup? Realizator:... şi-a păstrat, cum să spun, esenţa... Sorin Grindeanu: Să ştiţi că şi eu o am, vin din Timişoara, dar o am pentru acel Partid Naţional Liberal, acela vechi, pe care il ştiu eu din Timişoara... Realizator: E adevărat. Sorin Grindeanu: ... acel partid care lua, e adevărat, 12,13, 14, 15%, dar care avea o anumită... Realizator: Indiferent cat ar fi luat, rămane, e singurul partid istoric in Parlamentul Romaniei şi merită respectul cuvenit... Sorin Grindeanu: S-a pierdut, din păcate, această aură, pe care... Realizator: ... dar mă intreb ce s-ar fi intamplat dacă PSD ar fi avut un preşedinte cu studii la Moscova. Cred că ar fi luat foc ţara şi, cu siguranţă, ceea ce se intampla acum, pe străzi, era amplificat probabil de o sută de ori. Dar PNL are un preşedinte cu studii la Moscova şi acuză PSD-ul că e antioccidental. Vedeţi, lucrurile acestea - eu, care trăiesc in mediul presei din 1992 - nu am cum să le uit şi nu am cum să le evit din perspectiva dezbaterii. Vreau să invit un bun prieten şi un foarte bun coleg la dezbaterea noastră. Mihai Gadea vine alături de noi, doamnelor şi domnilor. Mihai Gadea: Bună seara. Sorin Grindeanu: Bună seara. Realizator:... in discuţia cu primul ministru... Mihai Gadea: Bună seara, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Bună seara. Realizator: Bună seara, Mihai. Bine ai venit. Mihai Gadea: Bucuroşi de oaspeţi? Realizator: Mulţumesc că ai acceptat invitaţia să fii alături de noi. Domnul prim-ministru e puţin emoţionat, stresat... Sorin Grindeanu: Nu, am inţeles... Nu, am inţeles intrebarea. Realizator: Zice Vine Gadea. Mihai Gadea: Aţi inţeles intrebarea. Am inţeles că preşedintele, cand a venit la Palatul Victoria, a pus această intrebare: Bucuroşi de... Sorin Grindeanu: Cam acesta a fost şi răspunsul meu. Realizator: Şi ai venit la invitaţia primului ministru, deci, ca să continuăm... Mihai Gadea: Da, am urmărit cu foarte mult interes, pe de-o parte, ceea ce s-a discutat la această emisiune, pe de altă parte, ceea ce se intamplă in stradă şi mă gandeam la următorul lucru: avem o declaraţie foarte clară, foarte fermă făcută de fostul ministru al justiţiei in faţa CSM-ului, e vorba de doamna Prună, care in faţa CSM-ului spune şi subliniază, spune o dată - vom revedea la Sinteza zilei in seara aceasta, in emisiunea pe care o fac impreună cu Mircea, declaraţia respectivă. Deci domnia sa spune aşa: Am minţit la CEDO. Da, da, am zis bine: am minţit la CEDO. In momentul acesta, şi vom vedea in seara aceasta intr-un interviu cu preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, avem dovada că CEDO se pregătește de această decizie-pilot. Avem dovada că preşedintele CEDO imbrăcat in robă, intr-o situaţie oficială, spune că Romania ar trebui să urmeze exemplul Italiei. Noi avem interviu şi cu Inaltul reprezentant al guvernului italian pentru drepturile deţinuţilor - au fost nevoiţi ca să creeze această poziţie. Dar eu o să incep cu inceputul. Nu credeţi că ar trebui făcută o anchetă cu privire la modul in care Romania a minţit la CEDO? Pentru că aici există două tipuri de minciuni: o dată minciuna oficială pe care o recunoaşte fostul ministru Prună - Romania minte Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe de altă parte e o minciună susținută şi pe care o vedem in aceste zile, au minţit şi oamenii, nu au minţit doar CEDO. Nu credeţi că ar trebui investigat mai in serios cum a minţit ministrul justiţiei Prună Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Sorin Grindeanu: Mai mult decat atat, domnule Gadea, eu imi propun ca in perioada următoare să am o discuţie, să merg la CEDO, şi să am o discuţie cu preşedintele CEDO, pentru că e necesar sa imi fac o imagine reală, chiar dacă, să spunem, in acest moment am foarte multe informaţii, dar e necesar să-mi fac o imagine reală. Am văzut interviul şi am văzut nu interviul, am văzut declaraţia preşedintelui in plen şi recomandarea pe care a făcut-o Romaniei şi Ungariei, dacă nu mă inşel, pentru a adopta modelul italian, spunand un lucru foarte important: că ţine de politica internă a fiecărui stat membru şi recomandand, aşa cum spuneam, modelul Italiei. Această intalnire e absolut necesară. Mai mult decat atat, nu doar - şi am vorbit in cursul emisiunii - nu doar graţierea rezolvă problema, ci un pachet intreg de măsuri pe care Ministerul Justiţiei are datoria să-l prezinte in cel mai scurt timp - şi am spus lucrul acesta in cadrul emisiunii. S-au făcut caţiva paşi, am reuşit in bugetul pe 2017, de exemplu, să prindem bani faţă de ceea venea ca propunere, să spun, obişnuită din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, să mărim banii pe investiţii. De asemenea, se vor derula sau va incepe construcţia, aşa cum ştiţi, şi cred că v-a spus ministrul justiţiei, a două noi penitenciare; am dublat alocarea, suma pentru hrană in penitenciare. Astea sunt lucruri importante care se regăsesc in proiectul de buget pe care noi l-am supus deja şi e pe site, e public. Toate aceste măsuri sau toţi aceşti paşi au fost făcuţi. Deocamdată. Maine există o dezbatere publică - se va incheia; aştept clarificarea titularului de filă - in cazul ăsta Ministerul Jusiţiei, să vină să prezinte un plan coerent pe ceea ce inseamnă măsuri nu doar graţierea, măsuri astfel incat să rezolvăm o problemă mare, cea legată de CEDO. Calculul ăla, cum s-a spus, făcut pe colţul mesei, păi să ştiţi că nu l-am făcut noi, şi ştiţi foarte bine lucrul ăsta. S-a calculat simplu: numărul de deţinuţi din Romania ori 365 de zile, adică atat cat are un an, ori 8 euro. S-a ajuns... Realizator: Fiind suma minimă, după cum spuneaţi. Sorin Grindeanu: Fiind suma minimă, poate să fie 10, poate să fie 12, poate să fie 15. Realizator: Atat a primit Italia. Romania poate să primească mai rău. Sorin Grindeanu: Doamna Prună a şi spus in acel interviu că poate să fie mult mai mult - dacă il urmăriţi pană la capăt, o să vedeţi lucrul ăsta. Realizator: In loc să modernizeze inchisorile şi să le aducă la un standard uman, decent, Romania sau, mă rog, cei care protestează impotriva graţierii, preferă ca ţara noastră să plătească peste 100 de milioane de euro amendă in loc ca de banii ăştia să facem inchisori europene. Mihai Gadea: La ora 21:00 voi difuza interviu cu preşedintele CEDO, in care domnia sa, intrebat fiind care sunt cele mai mari, cele mai grele probleme pe care le are Curtea de rezolvat, din 48 de ţări, domnia sa vorbeşte şi despre problema penitenciarele din Romania şi din Ungaria ca fiind pe lista celor mai urgente şi mai grave probleme. O să vedeţi, in capul listei aşază această problemă. Intrebarea mea era referitoare nu doar la măsurile pe care dumneavoastră vreţi să le daţi, ci referitoare la modul in care Romania a minţit. Pentru că eu cred că este foarte important dacă cineva şi-a permis să mintă in numele Romaniei şi dacă acest lucru...; Pentru că, deocamdată, noi suntem la un nivel de recomandare din partea preşedintelui CEDO, există in declaraţiile preşedintelui CEDO - şi in cea publică şi in interviu, domnia sa vorbeşte despre iminenţa emiterii unei decizii pilot, ceea ce inseamnă că aceea nu va fi o recomandare, aceea trebuie implementată. Această sentinţă, dacă ea va fi indreptată impotriva Romaniei, este obligatorie, o dată plata şi, in al doilea rand, măsurile imediate. Dar intrebarea, şi aici cred că ar fi foarte important să rămanem cu minciuna...; Sorin Grindeanu: Eu sunt cat se poate de direct şi de scurt. Evident că vom vedea ceea ce s-a spus şi ceea ce spuneţi şi cred că s-a minţit. De altfel, a şi spus, in plenul CSM-ului, doamna Prună, dacă nu mă inşel... Mihai Gadea: A spus-o in plenul CSM-ului... Sorin Grindeanu: A spus că a fost nevoită, sau ceva de acest tip, să mintă. Evident că vom vedea şi aceste lucruri şi vom vedea şi ce inseamnă inducerea in eroare, pană la urmă, a CEDO. Pentru că asta nu inseamnă doar inducerea in eroare sau minţirea unui organism de tipul CEDO, ci se vede, pană la urmă, in ceea ce stă la bază, şi anume viaţa in penitenciare. Sigur, poate să pară ciudat ca un şef al guvernului să spună lucruri despre ceea ce, poate, pe scara de valori a multor cetăţeni nu inseamnă foarte mult - viaţa in penitenciare - cand poate că au alte priorităţi. Aş vrea să vă spun că fiecare din priorităţile pe care fiecare dintre noi le avem constituie, pentru mine, preocuparea. Un om cand intră la inchisoare fiindcă a greşit, nu e condamnat la moarte. Am văzut cateva imagini de la cateva penitenciare din Romania... Știţi că ministrul justiţiei, in ultimele zile, a fost in vizită pe la mai multe penitenciare. Probabil că o să le prezinte in zilele următoare. Vorba colegului de platou, domnul Radu Tudor: Gulag. Mihai Gadea: Voi difuza şi eu in seara asta nişte imagini. Sorin Grindeanu: Acesta este efectul ascunderii adevărului pentru CEDO. Mihai Gadea: In 1990, Occidentul, dar şi Romania, vedea pentru intaia dată imaginile din orfelinate. Să ne aducem aminte cat de şocaţi eram cand vedeam in ce condiţii erau, practic, crescuţi acei copii, neavand nici un fel de şansă, copii pe care noi i-am urmărit in timp şi am descoperit cum Petrică, un copil care fusese abuzat sexual impreună cu fraţii lui, care avea piciorul rupt, care nu putea să meargă, este luat de o familie din Statele Unite, iar astăzi este un tanăr eminent şi impecabil. Problema este, poate ne interesează, poate nu, că in societatea romanească creşte acest sentiment al intoleranţei, creşte un sentiment al urii. Aici nu e o chestiune de ceea ce simţim, aici e o chestiune legată de faptul că am semnat tratatul. Tratatul spune foarte clar ce inseamnă drepturile omului, iar un articol 3, care se referă exact la modul in care iţi ţii deţinuţii, e un articol cu privire la tortură şi, in condiţiile in care nu respecţi asta, poate exista sentinţa unei decizii pilot, iar in cazul nostru este iminentă. Bun, aceasta este o discuţie care mie mi se pare foarte importantă, cu privire la adevăr, cu privire la banii pe care trebuie să ii dăm, cu privire la faptul că Romania poate să fie in această situaţie, in zilele imediat următoare. Realizator: Ce facem cu strada? Tu vrei să lămureşti, primul-ministru vrea să lămurească, eu vreau să lămurim toată această chestiune. Eu, unul, nu imi doresc ca tot ceea ce am citit la inceputul anilor 90, zeci de cărţi din literatura penitenciar-comunistă să devină realitate in Romania europeană. Ce facem cu strada care strigă inchisoare, inchisoare? Care spune că nu trebuie eliberaţi deţinuţii? Mihai Gadea: Strada trebuie să fie ascultată, in primul rand. In primul rand, oamenii trebuie să fie ascultaţi, indiferent ce opinie au. Pe de altă parte, in opinia mea, lucrurile trebuie ţinute foarte bine şi trebuie judecate cu foarte mult echilibru. Există o presiune uriaşă. Eu am lansat, in urmă cu o săptămană, o intrebare: caţi dintre dumneavoastră ar dori şi ar crede că este util să se iasă in stradă impotriva abuzurilor din Romania? Răspunsul a fost uriaş. Bun, in seara asta au ieşit mulţi oameni, acum o săptămană au ieşit mulţi oameni... Ce facem insă cu strada? Pentru că ceilalţi, care au votat intr-un fel... Realizator: Strada pune presiune pe decizia guvernului. Mihai Gadea: Da, dar ceilalţi, care stau in casă, care-i majoritatea tăcută şi care in momentul de faţă au ajuns cu indignarea pană la tavan, dacă şi ei ies in stradă, ce se intamplă? Pentru că noi nu cred că ne putem permite chiar orice. Avem un partener strategic care, in momentul de faţă, acţionează intr-o manieră net diferită faţă de ceea ce s-a intamplat pană acum. Preşedintele Trump - a şi spus-o - nu prea vrea să se implice in treburile interne ale altor state, nu vrea - a spus-o foarte clar in discursuri asumate - să se implice in dăramarea altor guverne şi, cumva, a transmis un /.../: fiecare să-şi cam rezolve problemele pe-acasă. Mai mult decat atat: cei care sunt apropiaţi preşedintelui Trump spun aşa: Preşedintele Trump a spus America first! . Şi voi să faceţi la fel: Romania first! Fiecare să-şi pună pe primul loc ţara lui. Ok, dar... Realizator: In momentul de faţă, protestatarii sunt in Piaţa Victoriei. Mihai Gadea: Excelent! Acum, intrebarea mea e in felul următor: dacă lucrurile acestea continuă, dacă ies in stradă şi ceilalţi, care susţin actuala coaliţie, care are un 60%, ce se intamplă? Vreau să pun intrebarea pană la capăt... Realizator: Domnul prim-ministru este cel pus să echilibreze balanţa intre amenda CEDO şi hotărarea-pilot şi protestele din stradă. Mihai Gadea: Păi da, tocmai pentru că primul-ministru al Romaniei este in studioul Antenei 3, intrebarea pană la capăt e in felul următor: dacă incep să iasă in stradă şi cealaltă parte a Romaniei... Acum, vedem, in stradă sunt şi politicieni asumaţi: doamna Raluca Turcan a anunţat, doamna Alina Gorghiu, domnul Nicuşor Dan ş.a.m.d. Am inţeles că sunt la proteste. Acum, intrebarea e aşa: dacă Romania merge pe această zonă de destabilizare in continuare, suntem noi interesanţi pentru partenerul nostru strategic SUA şi pentru Uniunea Europeană? Sau o să spună: Băi, dacă ăştia nu sunt in stare nici să-şi rezolve problemele interne, să se descurce! Nu ne interesează pe noi nici să aplicăm art.5 al Cartei, nici, eu ştiu, alte lucruri. Nimeni nu işi doreşte, dintre partenerii mari, o ţară care să fie o zonă de instabilitate. Sorin Grindeanu: Am spus la inceput emisiunii, repet la fel ca şi dvs.: respect dreptul fiecăruia de a protesta, de a-şi manifesta o opinie, atata timp cat se respectă legea. Dar am mai spus ceva: am avut alegeri, in urmă cu şase săptămani, in 11 decembrie, in care PSD, sau coaliţia guvernamentală, a obţinut un scor spectaculos, oamenii arătand incredere in ceea ce noi am spus că vrem să facem la guvernare, prin programul de guvernare. Aia o să facem. Aţi amintit de Washington. Eu m-am intors de la Washington in ziua in care in Washington era un protest de 500.000 de oameni. Atunci am plecat spre aeroport, sambăta trecută. Realizator: Organizaţiile feministe, care il criticau pe Donald Trump. Sorin Grindeanu: La fel - legal, frumos, s-a ţinut cont de lucrurile astea, dar... Realizator: Discursuri aspre... Sorin Grindeanu: Discursuri abrupte! Dar - spuneam şi la inceputul emisiunii - parcă Romania a devenit o ţară a tonurilor inalte, prea inalte. Şi să ştiţi că - şi vă repet lucrul ăsta - eu cred in libertatea de expresie, dar libertatea de expresie insoţită de bun-simţ. In momentul in care virulenţa, chiar şi verbală, primează, s-ar putea ca binele pe care il clamezi, sau crezi că e bine ceea ce spui tu, să nu mai fie bine şi să se transforme in rău. Lucrurile astea, duse la extrem, şi susţinerea asta extremă niciodată n-au născut fapte sau lucruri bune. De aceea, eu cred că trebuie să ne calmăm... Realizator: Noi suntem foarte calmi, domnule prim-ministru! Sorin Grindeanu: Şi eu sunt foarte calm, din acest punct de vedere. Datoria mea, ca prim-ministru - vorbesc in numele guvernului - e să pun in aplicare programul de guvernare. Şi asta o să fac, impreună cu echipa pe care o conduc. Şi nu vreau să ignor... Am urmărit foarte atent ceea ce s-a intamplat in stradă şi nu vreau să dau senzaţia că ignor aceste lucruri - nici eu, nici colegii mei, fie că sunt in guvern, fie că sunt in parlament. Dar am sesizat, in această perioadă, foarte multe lucruri care chiar nu au legătură cu adevărul. Poate un minus, pe care ni-l asumăm şi eu, şi colegii mei: că nu s-a explicat foarte bine ceea ce dorim să facem. De exemplu, şi l-am spus mai devreme, iniţial au fost lucruri legate nu de amnistie. Cand s-a discutat de amnistie? Realizator: Niciodată. Sorin Grindeanu: Doi: după aceea s-a spus, domnule, este o amnistie mascată. Eu n-am auzit de termenul ăsta juridic de amnistie mascată. Mai mult decat atat, să ştiţi că eu cred că toate lucrurile pe care Ministerul Justiţiei o să ni le propună in perioada imediat următoare - că asta a fost /cerința/ mea către ministru şi către minister - o să le facem cat se poate de transparent, pentru că nu avem de ce să ne ascundem. Și vreau să mai elimin ceva, că a plutit in aer chestiunea asta: domnule Gadea, domnule Radu Tudor, să ştiţi că n-au fost pe ordinea de zi cele două ordonanţe. Realizator: Atunci, haideţi să lămurim chestiunea asta. Mă bucur că Mihai este alături de noi şi că impreună, in trei, putem să lămurim chestiunea aceasta. Eu am presupus că preşedintele a avut informaţii din interiorul guvernului, de aceea a venit neinvitat la Palatul Victoria, a avut de undeva un om in interior, care i-a transmis: vedeţi că, in noaptea asta, Guvernul Grindeanu pregăteşte proiectul de ordonanţă pentru graţiere. Şi a venit neinvitat la Palatul Victoria, in şedinţa de guvern. A venit neinvitat. Este adevărat? Sorin Grindeanu: Ca să clarific tot: in acea dimineaţă, eu am aflat de venirea domnului preşedinte de la aghiotant - că se indreaptă spre noi domnul preşedinte. Dansul, probabil, aghiotantul a aflat de la omologul său din partea cealaltă. După care am avut... Realizator: Este un lucru firesc, dar nu este normal să dea cineva un telefon inainte, să vă spună, domnule prim-ministru...? Sorin Grindeanu: Domnule Radu Tudor, eu n-o să merg la Cotroceni să dau buzna, să urc dealul, fără să mă anunţ, sau să anunţe aghiotantul meu pe aghiotantul domnului preşedinte. Eu am inţeles această colaborare de tip instituţional se pare că intr-un alt mod. Se pare că modul in care eu am inţeles această colaboare a fost speculat politic şi n-am de gand să mai accept decat o colaborare de tip instituţional. Punct. Mihai Gadea: Acest punct, poate, eu ştiu, să insemne şi va interpretat in diverse feluri. Trebuie să... Am o intrebare foarte importantă pentru dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Vă rog. Mihai Gadea: Ce credeţi că aşteaptă de la dumneavoastră alegătorii PSD şi ALDE? In aceste zile au fost nişte reproşuri exprimate pe Facebook sau in diverse locuri că, in urma acestui asalt... Deci, dumneavoastră, dacă luăm faptele şi judecăm strict faptele, faptele arată aşa: in urmă cu şase săptămani, am avut alegeri in Romania. Alegerile au fost caştigate categoric, dar absolut categoric, de PSD şi de ALDE. Avem, se caută un pretext, se iese in stradă, cei care ies in stradă ies asumat ca fiind din partea unor partide care au pierdut, desigur şi alţii, dar unii dintre motoarele principale, cei care au chemat, şi aşa mai departe, sunt din aceste zone politice, iar PSD-ul, guvernul, coaliţia guvernamentală in faţa acestui asalt răspunde după cum ştim. Unii dintre cei care v-au votat şi dintre susţinătorii dumneavoastră au impresia că ar fi trebuit să reacţionaţi mai ferm. Era şi este ceva de făcut, este nevoie de mai multă fermitate? Sorin Grindeanu: Eu pot să vă spun ceea ce o să fac in perioada următoare...; Și pot să dau explicaţii faţă de ceea ce m-aţi intrebat. Eu am cerut Ministerului Justiţiei să fie cat se poate de transparent, inclusiv procedural. Sigur că există trei variante: să trimitem proiectele de lege in parlament, să ne asumăm, sau să se dea ordonanţe de urgenţă. Mihai Gadea: Codurile acestea sunt in vigoare prin asumare. Sorin Grindeanu: Ştiu. Ştiu acest lucru. Realizator: Şi au fost modificate pe ordonanţe de urgenţă de Cioloş. Sorin Grindeanu: De asemenea, in urmă cu un an, domnule Gadea, in urmă cu un an, Guvernul Cioloş a modificat codurile penale printr-o ordonanţă de urgenţă. Realizator: Şi n-a mai protestat nimeni. Sorin Grindeanu: Bun. Am cerut să clarifice /.../, să parcurgă toți pașii procedurali corecți, astfel incat să nu avem semne de intrebare. Apropo și de ședința CSAT, in convorbirea pe care-am avut-o cu domnul președinte eu nu am cerut altceva, sau nu am sperat la altceva decat la un tratament egal cu tratamentul pe care l-a avut Guvernul Cioloș, in urmă cu un an. Pentru că, apropo de buget, in urmă cu un, ședința de adoptare a Legii bugetului a fost in data de 9, fără aviz CSAT. In 10 a fost ședința CSAT. Ok, etapă depășită, marți avem CSAT. Din păcate, s-au pierdut cateva zile in care se puteau intampla lucruri in parlament. Revenind: ministrul justiției și Ministerul Justiției iși incheie maine toate etapele - consultare, dezbatere ș.a.m.d. Trebuie să vină in fața guvernului să prezinte o strategie, pe de-o parte, de abordare in problema pe care-o avem ca țară, la CEDO; nu doar grațierea, ci și toate celelalte măsuri pe care le-am discutat. Și, de asemenea, la fel de important, să vedem ce facem cu acele hotărari ale Curții Constituționale. Există hotărari ale Curții Constituționale, obligatorii, care zac, unele dintre ele, de ani de zile in parlament și care trebuiau să modifice codurile penale. Ce facem și din acest punct de vedere? In zilele următoare, Ministerul Justiției va prezenta această strategie in guvern și luăm o decizie fermă. Am preferat acest traseu, ca să respectăm toate procedurile, pentru că trăim in Romania, domnule Mihai Gadea și, sigur... ne ocupă tot timpul lucrul acesta, vreau să fim cat se poate de transparenți, de legali și cu procedurile duse pană la capăt. 2017-01-30 13:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-30-02-03-30big_sigla_guv_albastru_1.jpgMesaj cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Moldovei și ValahieiȘtiri din 24.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-cu-ocazia-implinirii-a-158-de-ani-de-la-unirea-principatelor-moldovei-i-valahiei 24 ianuarie reprezintă una dintre cele mai importante date din calendarul acestui popor. Astăzi se implinesc 158 de ani de la unul dintre cele mai vii momente din istoria neamului romanesc: Unirea celor două Principate, Moldova și Țara Romanească, in urma alegerii unui singur domn, atat la Iași, cat și la București, in persoana lui Alexandru Ioan Cuza. 24 ianuarie 1859 este inceputul oficial al statului modern romanesc, primul și cel mai important pas către crearea unei Romanii a tuturor romanilor, dar, in egală măsură, un moment al concordiei. Fără acest prim pas, care a dat romanilor un cămin in jurul căruia să se adune, un stat care să-i reprezinte și să-i apere, nimic din ceea ce avea să se intample mai tarziu nu ar fi fost posibil. Ne mai desparte doar un an de Centenarul Marii Uniri din 1918. In aceste vremuri in care intreaga lume este marcată de schimbări majore, avem in continuare nevoie de solidaritate. Așa cum a fost nevoie in 1859, 1916, 1918 sau in 1989. O solidaritate clădită nu doar in jurul unor persoane sau instituții, ci mai ales in jurul unor valori și a unor obiective naționale. Tocmai de aceea, cred că intre cetățenii Romaniei trebuie consolidate sau chiar reclădite noi punți. Intre diversele regiuni ale țării trebuie intărite și inmulțite legăturile astfel incat Romania să respire intr-un ritm unic al dezvoltării. Să indrăznim să credem in romani și in Romania! La mulți ani intru unitate! Prim-ministrul Romaniei, Sorin Mihai Grindeanu 2017-01-24 12:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-24-12-12-15big_sigla_guvern_albastru.pngComunicat de presăȘtiri din 22.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1485100335Prim-ministrul Sorin Grindeanu s-a intalnit astăzi, 22 ianuarie 2017, in incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă cu vicepremierul Sevil Shhaideh și ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, pentru a i se prezenta situația la zi cu privire la cele mai importante evenimente care au avut loc intre 18 și 22 ianuarie, perioadă in care conducerea operativă in cadrul Guvernului a fost realizată de către vicepremierul Sevil Shhaideh. Astfel, prim-ministrul s-a interesat indeaproape despre cum a decurs Planul Roșu de Intervenție care a fost activat in urma incendiului de la Clubul Bamboo din Capitală și a cerut detalii legate de starea de sănătate a persoanelor care au avut nevoie de spitalizare in urma tragediei. Și pe această cale, prim-ministrul a transmis mulțumiri celor 260 de pompieri care au intervenit pentru stingerea incendiului, personalului medical și tuturor acelora care au depus eforturi pentru salvarea vieților celor afectați de incendiu. De asemenea, premierul a fost informat cu privire la măsura dispusă de Ministerul Afacerilor Interne prin care, in perioada 21-30 ianuarie 2017, conducerile inspectoratelor pentru situații de urgență județene București/ Ilfov vor desfășura acțiuni de recunoaștere și acțiuni de control la obiective/ operatori economici ce desfășoară activități cu public numeros - cluburi și discoteci - conform Planului elaborat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Totodată, prim-ministrul a primit detalii și cu privire la cele 162 controale desfășurate in această noapte la operatori economici din categoria menționată, unde au fost aplicate 118 amenzi, in cuantum de 203.000 lei, pentru nerespectarea reglementarilor pe linia apărării impotriva incendiilor. In acest context, prim-ministrul Sorin Grindeanu a cerut intocmirea unui raport scris cu privire la toate măsurile care au fost luate și care urmează a fi dispuse și a subliniat nevoia ca toate structurile MAI care sunt implicate in ancheta deschisă de Parchetul de pe langă Tribunalul București să acorde tot sprijinul necesar astfel incat aflarea adevărului să se facă in cel mai scurt timp. - Este obligatoriu să luăm absolut toate măsurile necesare astfel incat istoria să nu se mai repete și adevărul să iasă la lumină, a declarat prim-ministrul Sorin Grindeanu. 2017-01-22 17:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-22-05-52-16big_sigla_guv_albastru.pngProiectul bugetului pentru 2017, analizat de membrii CabinetuluiȘtiri din 20.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/proiectul-bugetului-pentru-2017-analizat-de-membrii-cabinetuluiMembrii Guvernului au analizat astăzi, in cadrul unei ședințe tehnice de lucru, proiectul legii bugetului pentru anul 2017 și au agreat limitele bugetare pentru fiecare minister și/sau ordonator principal de credite. Construcția proiectului de buget a avut in vedere asigurarea finanțării, pentru acest an, a măsurilor adoptate de Guvern in concordanță cu Programul de Guvernare, in condițiile incadrării in limita de deficit bugetar de 3% din PIB și alocării a 2 % din PIB pentru Armată, potrivit angajamentelor asumate de Romania. Guvernul se va reuni miercuri, 25 ianuarie, in ședință pentru a dezbate și adopta proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pentru 2017. 2017-01-20 19:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-20-07-10-23big_sigla_guv_albastru_vizita.pngDepartamentul Centenar: Lansarea seriei de dezbateri „România centenară”Știri din 19.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/departamentul-centenar-lansarea-seriei-de-dezbateri-romania-centenaraDepartamentul CENTENAR din cadrul Guvernului Romaniei organizează, in perioada 20 ianuarie - 16 martie 2017, Seria de Dezbateri - Romania Centenară in nouă centre universitare. Demersul vine in continuarea apelului național lansat in septembrie 2016 de către Departamentul CENTENAR in scopul centralizării proiectelor propuse de autorități locale și universități in vederea pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului Marii Uniri (1918-2018) și al Primului Război Mondial. Scopul principal al Seriei de Dezbateri - Romania Centenară este semnarea unui Parteneriat pentru Centenar, cu accent pe cultură și educație, intre universități, Academia Romană și Guvernul Romaniei, care să reprezinte o garanție pentru obținerea unor progrese notabile, pană la 1 decembrie 2018, in realizarea celor mai importante inițiative de marcare a Centenarului. Se au in vedere propunerile trimise de universități, Academia Romană și autoritățile locale către Departamentul CENTENAR la sfarșitul anului 2016. Prima dezbatere va avea loc pe 20 ianuarie 2017, la Constanţa, şi va fi găzduită de Universitatea - Ovidius. Vor urma apoi Iaşul (27 ianuarie 2017, Universitatea - Al.I. Cuza), Suceava (3 februarie 2017, Universitatea - Ștefan cel Mare), Cluj-Napoca (8 februarie 2017, Universitatea - Babeș-Bolyai), Alba Iulia (16 februarie 2017, Universitatea - 1 Decembrie 1918), Sibiu (23 februarie 2017, Universitatea - Lucian Blaga), Arad (2 martie 2017, Universitatea - Vasile Goldiş), Timişoara (9 martie 2017, Universitatea de Vest). Seria de dezbateri - Romania Centenară se va incheia la Universitatea din Bucureşti, pe 16 martie 2017. Iniţiativa se inscrie in Programul de Guvernare 2017-2020 cu privire la marcarea Centenarului Marii Uniri şi face parte din setul de acțiuni de pregătire a - Forumului Romaniei Centenare, care urmărește să-i reunească pe reprezentanții autorităților centrale și locale, pe cei ai mediului academic și cultural, precum și pe cei ai societății civile. Momentul culminant al - Forumului Romaniei Centenare s-ar putea regăsi in semnarea unui Parteneriat pentru Centenar intre universități, Academia Romană și Guvernul Romaniei. 2017-01-19 15:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-19-03-31-03big_sigla_guv_albastru_vizita.pngDeclarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Florin Iordache, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 18.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-i-ministrul-justitiei-florin-iordache-la-sfar-itul-edintei-de-guvern1484740232Galerie foto ​[Check against delivery] Sorin Grindeanu: Azi am avut o şedinţă de guvern ordinară, aşa cum dvs. aţi fost anunţaţi din timp. Daţi-mi voie să vă spun din start că o să fac cateva consideraţii şi, din cauză de timp, pentru că, un pic inainte de ora 13:00, aşa cum aţi fost anunţaţi, o să plec spre Statele Unite ale Americii, aşa că o să accept trei intrebări, dar intrand pe ceea ce s-a intamplat astăzi... Noi am avut o ordine de zi pe care am dezbătut-o şi am aprobat-o, tot ceea ce a fost prins pe ordinea de zi. Totodată, am avut şi o premieră. Conform prevederilor constituţionale, Art. 87 din Constituţie, preşedintele ţării are dreptul de a prezida şedinţele de guvern. Asta s-a intamplat astăzi. Dincolo de acest lucru, vreau să vă spun că noi am adoptat acte normative extrem de importante pentru noi, pentru programul de guvernare pe care o să-l punem in practică, am inceput să adoptăm acele măsuri prevăzute in programul de guvernare, astăzi am continuat. Pot să vă dau un exemplu. Primul punct pe ordinea de zi a fost o ordonanţă de urgenţă care reglementează de asemenea un punct la care ne-an angajat, şi anume, prima chirie. Săptămana trecută am avut in primă lectură această ordonanţă de urgenţă şi, tot pe ordinea de zi, de asemenea extrem de important, acte normative care reglementează limitele in care fiecare minister se va incadra pentru a păstra şi adopta, aşa cum ne-am inţeles, săptămana viitoare, legea bugetului. In toate aceste zile, ministrul finanţelor, impreună cu mine şi cu dna vicepremier Sevil Shhaideh, am avut discuţii cu fiecare minister in parte, astfel incat să terminăm legea bugetului pană săptămana viitoare. Astfel, in 25 ianuarie, in jurul datei de 25 ianuarie, să putem să o trimitem către Parlament. Lucrurile au fost discutate cu fiecare minister in parte, au fost aprobate limitele de buget pe fiecare minister in parte, păstrand ceea ce am spus tot timpul, şi anume: deficitul sub 3% şi, bineinţeles, 2% pentru Apărare; sunt lucruri care reprezintă angajamentele Romaniei şi de care ne vom ţine. Astea sunt, in mare, lucrurile pe care am vrut să vi le transmit, subliniind incă o dată: astăzi pe ordinea de zi s-au discutat lucrurile comunicate din timp şi aşa intram in şedinţa de guvern. Reporter: Bună ziua! Aţi spus că a fost o ordine de zi care a fost respectată, insă vreau să vă intreb dacă există in lucru in acest moment acele proiecte de ordonanţă de urgenţă: unul de graţiere şi unul de modificare a Codului Penal. Sorin Grindeanu: Pe ordinea de zi nu a existat şi nu se discuta... Şi vreau să fiu foarte clar, cu prezenţa sau neprezenţa dlui preşedinte Klaus Iohannis. Nu erau trecute pe ordinea de zi ceea ce spuneţi dvs. şi ceea ce am văzut că a creat foarte multe discuţii in ultimele zile. Dar pot să vă mai spun ceva, şi ca să fim clari, conform Constituţiei avem voie să dăm graţiere şi amnistie? Scrie in Constituţie că avem voie... Reporter: Legea vă obligă să puneţi in dezbatere publică proiect Sorin Grindeanu: O să vă răspuns complet la intrebare. Scrie că avem voie să facem lucrurile astea? Da. Deci, nu sunt impotriva legii. Avand in vedere că inclusiv ieri am avut discuţii cu ministrul justiţiei, dansul incepand de la audieri, şi poate o să vă detalieze aceste lucruri, a spus ceea ce işi doreşte in mandatul de ministru al justiţiei şi care este politica pe care o vom avea pe acest domeniu, eu cred că tot aşa de constituţional cum a venit domnul preşedinte Klaus Iohannis să prezideze şedinţa de guvern, tot aşa de constituţional, respectand legea, să dăm ordonanţe de urgenţă in toate domeniile in care ne lasă legea. Nefiind pe ordinea de zi, comunicată din timp către dvs., cu prezenţa sau fără prezenţa... Reporter: Nu, nu. In timp ce vorbeaţi, rectific, in timp ce vorbeaţi şi spuneaţi că este publică, atunci a venit pe e-mail ordinea de zi. Sorin Grindeanu: Ok. Reporter: Se poate dovedi. Sorin Grindeanu: Eu vă spun ce aveam pe ordinea de zi de ieri. Nefiind pe ordinea de zi pe care am avut-o de ieri in mapa de lucru, nu puteam să adoptăm lucruri pe puncte suplimentare. Simplu. Cu prezenţa sau fără prezenţa preşedintelui. Reporter: Nu că ar fi o premieră. Dar revin la intrebare: există in lucru aceste două proiecte? Vă rog. Florin Iorache: Mă lăsaţi să vă răspund eu. Deci, Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative, care sunt in dezbatere publică şi care sunt ..., numai puţin... Păi, da..., aceste două acte normative au fost finalizate ieri. Au fost trimise spre consultare, repet spre consultare, CSM, Inaltă Curte, Parchet General şi cele două acte normative vizează graţierea şi nu amnistia, graţiere care nu vizează fapte de corupţie, fapte grave şi care vizează recuperarea prejudiciului, iar cel de-al doilea act normativ vizează hotărarile Curţii Constituţionale care stabileşte pentru anumite fapte să fie mai bine precizat. Deci, cele două acte normative, pe care Ministerul Justiţiei şi le-a asumat prin prezenţa mea şi prin semnătura mea, au fost transmite tuturor celor interesaţi. In momentul in care vom avea avizele de susţinere sau de nesusţinere, cu modificări sau nu, vom relua discuţia şi vom intra in guvern. In acest moment, repet, Ministerul Justiţiei şi-a asumat cele două acte normative. Ceea ce apare in spaţiul public, că există un proiect mare de modificare a Codului Penal sau a Codului de Procedură Penală sunt nişte proiecte pe care şi le-a asumat şi sunt in dezbatere la parlament. Singurul lucru pe care şi l-a asumat Ministerul Justiţiei este acela de a pune in concordanţă deciziile Curţii Constituţionale cu legislaţia in vigoare şi, in plus, acea ordonanţă mai vizează şi transpunerea unei directive care vizează liberul acces la justiţie. Acestea sunt cele două acte pe care dvs., incepand de astăzi, pentru că ieri au fost finalizate, le puteţi vizualiza. Vă mulţumesc. Reporter: Ca să fie foarte clar, conflictul de interese şi abuzul in serviciu vor fi sau nu dezincriminate? Sorin Grindeanu: Am să vă răspund eu, pentru că am văzut azi dimineaţă şi tocmai de aceea, văzand azi-dimineaţă aceste lucruri, ca să vă intăresc ce vă spuneam mai devreme, nu au intrat pe ordinea de zi. Vă intăresc acest aspect: nu se dezincriminează, nici măcar in propunerile - şi o să vedeţi - propunerile - am inţeles de la domnul ministru că in această dimineaţă, cum a fost trimis către mine, către guvern, au fost trimise către CSM şi către celelalte instituţii aceste propuneri şi o să vedeţi că nici conflictul de interese, sigur, o lectură rapidă am făcut şi nici abuzul in serviciu sau ce spuneaţi nu se dezincriminează, dar se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, se clarifică aceste lucruri in concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Eu vreau să vă spun că orice decizie a Curţii Constituţionale este obligatoriu. Nu ne putem face că nu o avem. Această clarificare, pe care Ministerul Justiţiei o face acum şi o transmite spre public, spre dezbaterea publică, este viziunea Ministerului Justiţiei. Lucrurile sunt cat se poate de clare, dar, subliniez, nu se dezincriminează nici in propunerile venite azi-dimineaţă. Vă rog, altă intrebare. Am spus trei... Reporter: Mai am o ultimă intrebare: spuneaţi că aţi trimis proiectele spre consultare, dar au fost elaborate prin consultare? V-aţi consultat cu cineva in afara Ministerului pentru a le elabora? Florin Iordache: Ministerul Justiţiei le-a elaborat şi le-am trimis spre consultare tuturor celor de la asociaţii profesionale... Reporter: Cand le-aţi trimis spre consultare? Florin Iordache: Astăzi dimineaţă, dacă ieri le-am terminat, doamnă. Aseară le-am terminat. Reporter: Aţi avut in intenţie ca aceste proiecte să intre pe ordinea suplimentară...? Florin Iordache: Nu, doamnă. Reporter: ... inainte să apară informaţia că va veni preşedintele Klaus Iohannis aici? Sorin Grindeanu: Eu cred că am clarificat. Reporter: Nu. N-aţi... Nu, nu, nu. Nu, o dată... Sorin Grindeanu: Nu a existat niciun fel de intenţie de a fi pe ordinea de zi aceste proiecte cu sau fără prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. N-a schimbat prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis absolut nimic. E clar? Reporter: Nu, pentru că preşedintele Klaus Iohannis s-a referit in mod intenţionat la aceste proiecte la inceputul şedinţei de guvern. Sorin Grindeanu: Ce pot să spun eu? Il intrebaţi pe domnul Klaus Iohannis, nu pe mine, eu vă spun... Reporter: Domnul Klaus Iohannis nu a venit aici pentru a prezida o şedinţă ordinară, in care nu s-ar fi luat in calcul aceste două proiecte de acte normative, ordonanţă de urgenţă. Sorin Grindeanu: Nu eu trebuie să vă răspund la această intrebare. Este dreptul constituţional al domnului preşedinte de a... Reporter: Discuţia dintre dvs. şi preşedintele Klaus Iohannis in ce a constat, exact? Bănuiesc că nu aţi vorbit despre acte normative obişnuite, banale, care s-au aflat pe ordinea de zi transmisă presei cu foarte mare intarziere, abia după ce a inceput şedinţa de guvern. Sorin Grindeanu: Imi cer scuze că s-a intamplat acest lucru. Noi aveam ordinea de zi şi o aveam inainte... Reporter: O aveaţi doar dvs., da. Sorin Grindeanu: Şi toţi membrii guvernului şi puteţi verifica acest lucru. Discuţia nu a fost legată de ceea ce spuneţi dumneavoastră, a fost o intrebare a domnului preşedinte, dacă se află aceste proiecte pe ordinea de zi. L-am asigurat că nu se află aceste proiecte pe ordinea de zi şi că toate lucrurile de care vă spuneam mai devreme vor fi parcurse. Adică, ceea ce vă spunea domnul ministru al justiţiei, au fost trimise in această dimineaţă spre CSM şi spre toate celelalte instituţii, aceste propuneri ale Ministerului Justiţiei. Reporter: Cand vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei? Florin Iordache: In cursul zilei de astăzi, cu siguranţă. Reporter: Eu aş vrea să vă intreb dacă nu a fost cumva prima intrebare a preşedintelui, asta cu cele două ordonanţe, pentru că presupun că ăsta este şi motivul şi, dacă aţi aflat cumva de sosirea lui, cand aţi aflat? Aţi fost anunţat că vine astăzi la şedinţă? Sorin Grindeanu: Am aflat in momentul in care se apropia de guvern intr-un mod informal, să spunem... Reporter: Cu un SMS? Sorin Grindeanu:... de la cei care asigură paza şi aşa am fost informat, dar haideţi să fim clari: e dreptul constituţional al preşedintelui de a veni şi de a prezida şedinţa de guvern. Reporter: Aşa e, dar o colaborare instituţională nu presupune totuşi un anunţ, un telefon, un comunicat in prealabil? Sorin Grindeanu: Nu pe mine trebuie să mă intrebaţi lucrurile acestea. Dacă m-aş duce neanunţat la Cotroceni, probabil că ar trebui să mă intrebaţi. Nu eu am mers neanunţat. Reporter: Domnule Iordache, dacă in proiectele pe care le-aţi trimis spre avizare in această dimineaţă figurează modificarea abuzului in serviciu, definiţia abuzului in serviciu in Codul Penal şi, dacă da, vă rog să ne spuneţi in ce constă această modificare a definiţiei. Florin Iordache: Modificarea este făcută in concordanţă cu decizia Curţii, studiaţi-o şi detalii suplimentare vă pot da. Mulţumesc. Sorin Grindeanu: Noi, clarificarea... Haideţi să fim mai clari. Eu, văzand această propunere a Ministerului Justiţiei, vă repet, in această dimineaţă, impreună cu cele două colege de guvernare sunt prezente aici, pentru că şi dansele sunt avizatoare dacă vom ajunge să facem acest lucru, sunt avizatoare pe un asemenea act normativ. Repet, sunt două propuneri ale Ministerului Justiţiei. Una, legată de graţiere, care nu include fapte de corupţie şi toate celelalte lucruri legate de violenţă, de crimă organizată... O să le vedeţi detaliat. Florin Iordache: Spălare de bani. Sorin Grindeanu: Şi a doua, transpunerea unei directive europene in legislaţia noastră, directivă din februarie anul acesta... Florin Iordache: 2016. Sorin Grindeanu: In februarie 2016, imi cer scuze, in ultimul an, care priveşte drepturile cetăţenilor la un proces echitabil. Clarificări legate de decizii ale Curţii Constituţionale... Eu ştiu şi cred că şi dumneavoastră că deciziile CCR sunt obligatorii in această ţară. Avem aceste clarificări din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, le-au trimis spre dezbatere către celelalte instituţii. O să vedem in perioada imediat următoare decizia pe care o vom lua. De asemenea, cred că trebuie clarificat şi un alt lucru şi poate detaliază domnul ministru al justiţiei. Noi suntem in această perioadă, apropo de graţiere, excluzand toate acele lucruri de care vă spuneam sau acele infracţiuni, suntem sub imperiul unei decizii-pilot CEDO. Florin Iordache: In acest moment, gradul de incălcare la nivelul penitenciarelor din Romania este peste 150%. Romania, in luna mai, este sub imperiul unei decizii CEDO care ne poate obliga, datorită faptului că in cele 40 de penitenciare şi locuri de deţinere, in toate aceste 40 de locuri, avem hotărari de condamnare a Romaniei, pentru relele tratamente şi pentru condiţiile inumane pe care le au aceşti oameni, iar Romania nu poate face peste noapte să acopere cele aproape 9.000 de locuri cat avem in acest moment un excedent de deţinuţi in aceste locuri de deţinere. Şi, in aceste condiţii, ţinand cont de o politică penală coerentă, putem da o lege a graţierii care să nu vizeze faptele grave, faptele care vizează corupţia, spălarea de bani şi alte infracţiuni foarte grave, astfel incat din estimările pe care le-a făcut Ministerul Justiţiei in jur de 2.300, 2.500 de persoane pot beneficia de această lege a graţierii. Repet, este in consultare publică, dar poziţia Ministerului Justiţiei este că in acest moment Romania trebuie să dea o lege a graţierii. Sorin Grindeanu: O ultimă intrebare, vă rog. Reporter: Două clarificări, in primul rand domnul prim-ministru m-a invitat să particip să prezidez - aceasta este declaraţia pe care a făcut-o preşedintele Iohannis. Dumneavoastră tocmai aţi spus că a fost o vizită neanunţată. Lămuriţi-ne odată pe acest aspect. Şi a doua intrebare, din moment de beneficiaţi de o majoritate confortabilă in parlament, de ce nu proiect de lege pe ambele problematici, astfel incat să nu mai existe aceste dezbateri şi temeri din partea ONG-urilor sau alte instituţii ale statului roman, DNA, DIICOT, CSM? Sorin Grindeanu: Incepand cu a doua intrebare a dumneavoastră, şi e ultima la care mai răspund astăzi, noi acest lucru il facem in perioada următoare. Ministrul justiţiei a venit cu viziunea sa legată de aceste două probleme. Reporter: Deci luaţi in calcul şi o transformare a acestor ordonanţe in proiecte de lege in urma consultărilor cu instituţiile? Sorin Grindeanu: Din cate ştiu eu, se pot face aceste lucruri in două moduri: ori prin ordonanţă de urgenţă ori prin parlament. Florin Iorache: Proiect de lege. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că n-a inventat guvernul Grindeanu ordonanţele de urgenţă legate de Codul Penal. Eu cred că inclusiv guvernul tehnocrat a dat ordonanţe de urgenţă pentru modificare Codului Penal in ultimul an, da? Deci, haideţi să lămurim lucrurile. Doi, există aceste două posibilităţi date de lege. Ministrul justiţiei de la inceput şi-a spus viziunea in ceea ce insemnă justiţia. E un prim pas, e o propunere. In acest moment, mergem spre ceea ce am discutat pană acum, spre consultarea celorlalte instituţii, şi nu numai, urmand ca după aceea să vedem ce decizie luăm. Şi răspunzand la prima dumneavoastră intrebare, şi ultima, şi vă rog frumos să mă inţelegeţi, că sunt contratimp. Asta nu mă face să pun girofaruri şi coloane oficiale, n-am făcut-o niciodată pană acum şi n-o să o fac nici de acum incolo, şi tocmai de aceea nu vreau să pierd avionul. Eu v-am spus un articol din Constituţie, conform căruia preşedintele Romaniei, şi art.87 din Constituţie, are dreptul să prezideze şedinţele de guvern. Punct. Vă mulţumesc. 2017-01-18 13:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_declaratii_18ian-8527.jpgPremierul Sorin Grindeanu a participat la emisiunea „Ora de vârf”, cu Ionela Năstase, la postul de televiziune România TVȘtiri din 16.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-grindeanu-a-participat-la-emisiunea-ora-de-varf-cu-ionela-nastase-la-postul-de-televiziune-romania-tv[Check against delivery] Realizator: Ionela Năstase - Bună seara! Bine v-am regăsit, doamnelor şi domnilor! Ediţie-eveniment in această seară, cu premierul Romaniei, domnul Sorin Grindeanu. Bună seara, domnule prim-ministru! Sorin Grindeanu: Bună seara! Realizator: Mulţumesc foarte mult că aţi ales Romania TV pentru această primă apariţie intr-un studio de televiziune in calitatea de premier. Doamnelor şi domnilor, in această seară aflăm impreună totul despre banii romanilor, aflăm care sunt modificările importante aflate in vizorul executivului. De la noi veţi afla in premieră cu cat cresc pensiile şi salariile incepand chiar cu 1 februarie anul acesta, 2017, peste cateva zile, aşadar, dar şi ce a găsit noul executiv după guvernarea tehnocrată Dacian Cioloş. Ce s-a intamplat la intalnirea de la Palatul Cotroceni in spatele uşilor inchise, in momentul in care Klaus Iohannis şi Sorin Grindeanu au stat faţă in faţă - aflăm in cateva clipe. Rămaneţi cu noi, doamnelor şi domnilor, o ediţie-eveniment faţă in faţă cu premierul Romaniei. Domnul prim-ministru Sorin Grindeanu, 11 zile de guvernare aveţi. Staţi liniştit, numărăm noi, presa, presa care stă cu ochii pe dvs. V-aş intreba, inainte de toate, cum v-aţi acomodat la Palatul Victoria, cat de comod este fotoliul de premier. Sorin Grindeanu: In primul rand vă mulţumesc pentru invitaţie. Să ştiţi că o să accept, in măsura timpului disponibil - şi al jurnaliştilor şi televiziunilor - invitaţiile pe care le primesc. Eu am fost tot timpul un om deschis, care n-am avut nimic de ascuns, am comunicat tot timpul foarte bine cu oamenii, sigur, şi direct, şi prin intermediul dvs. sau mai ales prin intermediul dvs., al presei. 11 zile, aţi numărat dvs. bine, chiar inainte de emisiune. Aici nu este vorba de acomodare. Am intrat direct... Realizator: Cate nopţi aţi dormit acasă in toate aceste zile? Sorin Grindeanu: Păi, dacă ne uităm in spate, aşa, am intrat direct in cod roşu, intr-o miercuri a fost depunerea jurămantului, cu votul in Parlament, şedinţă de guvern şi deja vineri a fost a doua şedinţă de guvern şi deja de vineri şi in acel weekend intraserăm in cod roşu şi eu cred că noi, ca şi echipă, coordonate lucrurile de către Ministerul de Interne, am gestionat bine situaţiile apărute. Şi subliniez: nu este vorba de acomodare, nu există şcoală de prim-ministru. Realizator: Cum nu există şcoală de preşedinte. Sorin Grindeanu: Cum nu există nici şcoală de preşedinte. Realizator: Calificare la locul de muncă. Sorin Grindeanu: Eu, pe unde am trecut ca şi om politic, fie că vorbim de viceprimar al municipiului Timişoara, de deputat, de preşedinte al Consiliului Judeţean sau de ministru al comunicaţiilor, am incercat tot timpul să imi fac treaba cat de bine am putut eu. Realizator: V-aţi mutat la Bucureşti? Sorin Grindeanu: Stau in Bucureşti, sigur; familia, nu. Familia mi-a rămas la Timişoara. Realizator: Pot să vă intreb dacă intenţionează să vină cu dvs. aici soţia şi copilul? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că incă n-am apucat, fiind aceste zile pline, să am o discuţie foarte serioasă, cu argumente pro şi contra mutării familiei mele la Bucureşti. Dar, aşa, in mare, familia mea cred că va rămane la Timişoara. Am doi copii mici, care sunt obişnuiţi, au prieteni, au absolut tot acolo, toate legăturile sunt la Timişoara. Eu sunt..., mă simt, sigur, acum sunt premierul Romaniei, dar toată cariera mea politică de pană acum este legată de ceea ce inseamnă Banat, Timiş şi lucrurile pe care le-am făcut acolo. Realizator: Ce a spus soţia dvs. in momentul in care a auzit că sunteţi premierul Romaniei? Sorin Grindeanu: N-am apucat să vorbesc cu ea decat după cateva ore. Mi-a povestit că era la cumpărături, intr-un supermarket, cand incepuseră să-i sune telefoanele. Şi pentru mine a fost o surpriză şi lucrurile pe care le-am spus atunci sau le-a spus şi domnul preşedinte Dragnea chiar aşa au stat. Realizator: Cu sms-ul acela. Sorin Grindeanu: A, nu. Eu vorbesc de Comitetul Executiv Naţional, cand acest for de conducere al partidului, la propunerea preşedintelui, m-a desemnat ca şi candidat. După aceea, s-a intrat in cealaltă procedură. Sunt lucruri care au fost şi pentru mine sau a fost un lucru..., o surpriză inclusiv pentru mine. Dar, după aceea, am intrat in tot ce inseamnă desfăşurătorul pe care dvs. il cunoaşteţi foarte bine. Realizator: Apropo de desfăşurător, da, aţi intrat in cod roşu de vreme rea... Sorin Grindeanu: Păi, fiind un guvern majoritar de stanga, puteam să nu avem noi cod roşu? Nu putea să fie altă culoare. Suntem roşii. Realizator: Se apropie din nou coduri. Sunteţi intr-o televiziune unde meteorologii informează ceas de ceas ce se intamplă. Vine un nou val de frig. Pregătiţi pentru vremea rea? Mai ales că, vă intreb pe dvs., avand in vedere faptul că gestionaţi guvernul. Sunt informaţii că este un consum istoric de gaze naturale şi energie electrică. Riscăm să ingheţăm de frig in case? Sorin Grindeanu: Nu. Aici, inclusiv săptămana trecută, şi dvs. aţi şi transmis lucrurile astea, şi toată presa a transmis, am mers impreună cu doamna ministru de interne inclusiv la Dispeceratul Naţional şi acolo am avut o discuţie cu ministrul energiei. Eu i-am cerut să facă o situaţia la zi in privinţa stocurilor pe care le avem. A prezentat această notă in guvern. Mai mult decat atat, aşa cum spuneaţi, in aceste zile am avut un maximum de consum. S-au luat măsuri impreună cu Ministerul Transporturilor astfel incat companiile din zona Oltenia, termocentralele din zona Oltenia sau Hunedoara să aibă cărbune, astfel incat să poată să producă energie, să nu avem situaţii de acest tip. Sunt lucruri pe care era obligatoriu să le facem şi care au fost de urgenţă. Raportul respectiv, pe care domnul ministru Petcu, ministrul energiei, l-a prezentat in guvern, ne-a arătat că măsurile pe care le-am luat şi pe care le vom lua in perioada următoare sunt potrivite, astfel incat să evităm situaţii de criză. Realizator: Reduceţi exportul, limitaţi consumul de energie? Care ar fi măsurile? Sorin Grindeanu: Nu. Cum să limităm consumul de energie? S-a dat o hotărare de guvern săptămana trecută joi la şedinţa de guvern, astfel incat in situaţia in care avem criză pe consumul intern să putem apela la ceea ce inseamnă cotele de export, astfel incat să asigurăm prima dată consumul intern şi după aceea să ne ocupăm de ceea ce ar insemna exportul. Eu cred că este o măsură normală. E o măsură, dacă vreţi, de tip manetă, astfel incat lucrurile să fie aşa cum vi le-am explicat sau cum le-am spus, să avem tot timpul asigurat in primul rand pentru populaţei şi pentru agenţii economici din ţara noastră consumul asigurat şi după aceea să vedem dacă putem să facem export. Era nevoie de o asemenea reglementare care se va activa doar in momentele in care este nevoie. Realizator: Ne-aţi vorbit despre Ministerul Energiei. M-aş duce un pic in spate, la primele zile de guvernare, atunci cand aţi evaluat situaţia lăsată in urmă de guvernul condus de Dacian Cioloş. Ce aţi găsit, domnule prim-ministru? Unde sunt situaţii critice? Unde sunt probleme majore care afectează intreaga Romaniei? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că eu am evitat tot timpul să vorbesc despre moşteniri grele, chiar dacă sunt. Lumea nu ne-a votat sau n-a votat programul de guvernare al PSD-ului ca să spunem despre moştenirea grea. Am avut discuţii cu mulţi miniştri in această perioadă. O să am şi cu ceilalţi cu care n-am reuşit să am intalniri faţă in faţă. Le-am cerut tuturor miniştrilor să imi facă o situaţie la zi cum au găsit ministerul şi pe care au predat-o şi ceea ce trebuie să facă in continuare, astfel incat să aplicăm măsurile din programul de guvernare. Noi avem un lucru pe care trebuie să-l punem in practică, şi anume programul de guvernare, program care a fost votat intr-un număr mare, impresionant de oameni, intr-un procent dacă vorbim de alegerile post-decembriste cred că e cel mai mare procent pe care l-a luat un singur partid. Realizator: PSD. Sorin Grindeanu: PSD. Realizator: Da, aşa este. Sorin Grindeanu: Asta inseamnă incredere. Increderea pe care oamenii şi-au pus-o in noi, in programul de guvernare. Realizator: Aţi lucrat la programul de guvernare? Sorin Grindeanu: Pe anumite componente, aşa cum s-a mai spus. Sigur, acum trebuie să mă ocup de tot ceea ce inseamnă implementarea acestui program de guvernare. Lucrurile sunt şi simple, pentru că e foarte clar şi le avem stabilite pe trimestre, pe luni ceea ce avem de făcut, dar totodată sunt şi complicate, pentru că in momentul in care se defectează o rotiţă trebuie să faci tot ceea ce poţi să o repari, astfel incat intregul angrenaj să funcţioneze. Realizator: M-aş intoarce un pic, fără să folosesc eu greaua moştenire, care sunt ministerele unde aveţi semnale că sunt probleme, că se tot discută in spaţiul public şi analiştii economici cu precădere o fac, despre o gaură in bugetul statului. Explicaţi, vă rog frumos, pe inţelesul tuturor telespectatorilor care aşteaptă veşti de la premier, această situaţie. Sorin Grindeanu: Vorbim de execuţia bugetară pe anul trecut. Au fost venituri de 221 - spun in mare numerele - 221 de miliarde, veniturile prognozate la inceputul anului erau de 231, după care a venit o rectificare de buget in care s-a spus că sunt şi mai mari veniturile, s-a ajuns pană in jur de 235, ca şi estimare, eu vorbesc aici de estimări, iar la finalul anului s-au inchis lucrurile la 221 de miliarde, ca venituri totale. E această diferenţă care nu este acoperită pe ceea ce s-a prognozat şi pe ceea ce s-a realizat. Semnele noastre de intrebare au apărut in momentul in care s-a făcut o rectificare de buget la sfarşitul lunii noiembrie, e adevărat, in campania electorală, cand datele erau aproape de adevăr. Adică vorbim de o lună pe care o mai aveai pană la sfarşitul anului şi unde nu s-a făcut rectificare negativă, aşa cum era normal. Realizator: Dimpotrivă. Sorin Grindeanu: Dimpotrivă. Şi atunci poate că a existat - şi aici a dat o explicaţie foarte bună domnul ministru al finanţelor, in care a spus că probabil acea rectificare din 23 noiembrie a fost o rectificare pozitivă din cauză că suntem in campanie - eram in campanie electorală. Da. Numai că aceste campanii electorale vin şi pleacă. Există viaţă şi după alegeri, viaţa romanilor. Nu ne putem juca cu lucruri de acest tip. Acestea sunt lucruri care sunt dincolo de politică şi de campaniile electorale, de aceea este acest mare semn de intrebare pe care noi l-am ridicat, o să vedem cauzele, am văzut că şi parlamentul se ocupă să caute cauzele pentru care s-a făcut aşa ceva. Treaba noastră este să ne ocupăm acum de ceea ce inseamnă implementarea programului nostru de guvernare in 2017. Realizator: Aţi vorbit cu preşedintele Klaus Iohannis despre aceşti bani. Ştiu că preşedintele este cel care v-a invitat pe dvs., premier al Romaniei, de asemenea, pe ministrul de finanţe la Palatul Cotroceni, tocmai din cauza banilor. Domnia sa s-a exprimat la ceremonia de investitură ironic, rugandu-l chiar pe şeful partidului dvs., pe domnul Liviu Dragnea, să vă inveţe programul de guvernare. Cum a fost intalnirea cu preşedintele Klaus Iohannis? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că eu sunt un om normal şi recunosc meritele fiecăruia. Noi lucrăm intr-o echipă, o echipă pe care a format-o - nu de acum, de la alegerile de acum, ci de cand lucrăm, inainte de locale - şi a condus-o preşedintele partidului, Liviu Dragnea. Ne-a aşezat pe fiecare, dacă vorbim de alegerile locale, in locul unde putem da potenţialul maxim şi după evaluările făcute de dansul. Aici nu e loc de a juca individual, iar echipa, in momentul acesta, este cat se poate de solidă şi lucrează ca echipă. Nu am fost invitat la Cotroceni ca să spun despre minus. Eu am fost invitat acolo, impreună cu ministrul finanţelor, ca să vorbim despre buget şi cum vedem noi bugetul din anul 2017. Acesta a fost rostul intalnirii. Realizator: Cum a decurs dialogul cu preşedintele Klaus Iohannis? Sorin Grindeanu: Instituţional corect. Fiecare dintre noi - şi eu şi domnul ministru al finanţelor - am prezentat ceea ce vedem noi ca proiecţie. A fost o discuţie cat se poate de corectă, instituţională, fără niciun fel de excese. Realizator: Ce a vrut să afle mai exact şeful statului, apropo de proiecţia bugetară? Sorin Grindeanu: Cum vedem lucrurile ca buget pentru anul 2017. Noi am prezentat date - nu le-am prezentat aceste date că aşa le-am gandit noi. Am discutat - şi ministrul finanţelor şi eu şi alţi colegi de-ai mei - şi am avut datele la zi de la Comisia Naţională de Prognoză, ceea ce a insemnat o radiografie la zi pe ceea ce vorbim ca şi cadru macroeconomic, iar Comisia Naţională de Prognoză ne-a furnizat: cat va fi PIB-ul pe anul 2017, care este creşterea economică, care este inflaţia, cate noi locuri de muncă vor fi in anul 2017. După aceea, in jos, toate aceste lucruri se fac in mod automat prin calcule şi prin lucruri deja bătătorite, dacă pot să folosesc acest termen, şi nu inventate de noi. Pot să spun altceva: că noi incercăm, pe ceea ce inseamnă cheltuieli in anul 2017, să schimbăm modul de a face aceste cheltuieli. Realizator: Haideţi să rămanem un pic la intalnirea cu preşedintele Klaus Iohannis, pentru că a fost startul coabitării. Ştim cu toţii, dacă privim in urmă, că nu a fost tocmai o colaborare perfectă intre cele două palate, Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni. Cum aţi defini startul? Sorin Grindeanu: V-am spus: intr-un mod instituţional. Eu nu sunt un tip conflictual. Realizator: V-a invitat tot prin sms? Sorin Grindeanu: Nu. Instituţional, corect, intre cele două instituţii, guvern şi administraţia prezidenţială. Eu unul nu promovez şi nu-mi place conflictul. Nici eu, nici colegii mei; atata timp cat suntem respectaţi şi fiecare dintre noi ne inţelegem limitele instituţiilor pe care le conducem. In momentul in care incerci să intri peste ceea ce ai tu ca atribuţiuni, lucrurile acelea nu sunt admise. Vă spuneam că discuţia a fost cat se poate de decentă şi intr-un cadru instituţional corect. Realizator: Sunt foarte mulţi telespectatori care, afland că sunteţi invitatul meu in această seară, invitatul nostru la Romania TV, ne roagă să aflăm cat mai multe de la dvs. despre banii lor. Sunt foarte mulţi pensionari care intreabă şi aş vrea, inainte de toate, să vă intreb cand e gata bugetul? Pe 25 ianuarie il avem? Ştiu că s-a lucrat. Sorin Grindeanu: Asta este ceea ce ne propunem. In aceste zile, ministrul finanţelor s-a intalnit cu toţi cei care - cu ministere, cu reprezentanţii parlamentului sau ai celorlalte instituţii - au bugete; continuă aceste intalniri şi discuţiile pe buget. Noi incercăm in jurul datei de 25, poate chiar o zi, două mai repede, să trimitem bugetul spre parlament. Dar aş vrea să vă spun un lucru: dincolo de cadrul macroeconomic, de datele macroeconomice care - subliniez lucrul acesta - nu sunt date pe care le-am făcut noi la PSD, ci sunt date la zi, incluzand măsurile pe care le-am luat in urmă cu o săptămană, deci incluzand aceste măsuri, sunt date furnizate de către Comisia Naţională de Prognoză. Pornind de la aceste date, avem venituri şi avem cheltuieli. Ne mai interesează ceva: să ne păstrăm la deficit 3% sau sub 3%. Ne mai interesează ceva şi de acolo am pornit sau o să pornim, de fapt s-a inceput acest proces: construcţia bugetului. Angajamentele pe care noi ni le-am luat ca ţară membră NATO trebuie să le respectăm, şi anume 2% din PIB trebuie să meargă către Armată. Astea sunt lucruri pe care nu le negociem şi nu o să le negociem. Sunt lucrurile pe care noi ca ţară, dincolo de cine conduce guvernul, dincolo de cine e preşedinte sau ministru al finanţelor, trebuie să le respectăm. Aşa dovedim seriozitate şi suntem priviţi ca parteneri serioşi. Dacă ne schimbăm de la o lună la alta sau de la un guvern la altul, atunci nu o să fim respectaţi. Realizator: Apropo de bani, această estimare de creştere economică, 5,5%... Sorin Grindeanu: 5,2. Dacă vreţi... Realizator: Peste 5, oricum. In opinia dvs, este realistă sau optimistă? Cum aţi defini-o? Sorin Grindeanu: Nu eu spun, Comisia Naţională de Prognoză a spus 5,2. Deci nu este un procent pe care l-a dat PSD sau Guvernul PSD. Realizator: Dar Banca Mondială spune că economia Romaniei va creşte cu 3,7% in 2017. Sorin Grindeanu: Dacă vă uitaţi, să spunem anul trecut, inainte de aprobarea bugetului pentru anul 2016 sau in urmă cu doi ani, o să vedeţi că toate aceste prognoze pe care le-au dat alţii decat Comisia Naţională de Prognoză n-au fost foarte aproape de realitate. Noi avem acest organism, care nu este de capul lui şi care ne-a furnizat datele pe care le-am şi prezentat, şi public, şi preşedintelui, la intalnirea de care aminteam. Realizator: Concret, ce trebuie să ştie pensionarii? Care sunt modificările...? Sorin Grindeanu: Inainte de asta, apropo de cadrul macroeconomic, să ştiţi că vorbim şi de datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză, vorbim pentru anul 2017 de un PIB de 815 miliarde, de o creştere economică de 5,2%, de o inflaţie de 1,4% şi vorbim, aşa cum vă aminteam mai devreme cei patru indicatori furnizaţi de Comisia Naţională de Prognoză, de aproximativ 180 de mii de locuri noi de muncă. Aceste lucruri includ măsurile pe care noi le-am luat in urmă cu o săptămană in şedinţa de guvern. Avem venituri, v-am spus că toate aceste calcule se duc in jos şi sunt făcute ţinand cont de aceşti indicatori, avem venituri pentru anul 2017 de 253,1 miliarde, iar cheltuielile 277,2. Vedeţi că aici este o diferenţă de 24,1 miliarde intre venituri şi cheltuieli, ceea ce inseamnă sub 3% deficit, 2,95. Vă repet, toate aceste lucruri au fost in aceste prognoze, au fost incluse in măsurile pe care noi le-am luat vinerea trecută şi care sunt conform programului de guvernare pe care oamenii l-au votat. Inainte de a intra - şi imi cer scuze -, inainte de a intra in măsurile pe care le-am luat, vreau să vă mai spun ceva, ceea ce le-am spus colegilor mei in guvern joi, la şedinţă, şi anume - o să incercăm să schimbăm modul in care sunt cheltuite cele 277 de miliarde. Pană acum se aplica - in mare vorbesc - următorul lucru: caţi bani a avut, nu ştiu, Ministerul Finanţelor? Acum vorbesc sau dau un exemplu care să fie pe inţelesul tuturor: 100 de lei anul acesta. Cat este creşterea? 5%. OK, in anul următor o să aibă 105 lei. Deci, lucrurile in forma asta s-au dus an de an, aplicand creşterea economică prognozată, astfel incat să fie toate lucrurile echilibrate. Nu, incercăm să facem altcumva cheltuielile, şi anume programe care sunt acum in derulare, programe care sunt multianuale şi pe noile programe pe care noi le avem cuprinse in programul de guvernare şi care vor indica modul in care vom cheltui banii publici. Este foarte importantă această precizare, pentru că tot ceea ce inseamnă cheltuirea acestor bani publici să se ducă pe finanţarea programelor pe care noi ne-am angajat că o să le implementăm sau pe cele pe care trebuie să le continuăm faţă de anii trecuți. Realizator: Așteaptă pensionarii vești de la dvs, domnule premier Grindeanu. Sorin Grindeanu: Eu aș vrea să detaliez mai mult, dacă imi permiteți, măsurile, şi ca să fim cat se poate de exacți, aș vrea să vă spun, şi de aceea mi-am şi notat, şi impactul asupra bugetului pe care le au aceste măsuri, pentru că e foarte important să ştim tot timpul şi ce inseamnă minus, şi ceea ce inseamnă plus la bugetul de stat. A făcut parlamentul şi ii felicit pentru acest lucru, pentru că parlamentul a hotărat eliminarea CASS pentru pensionari şi eliminarea impozitului pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. E un lucru hotărat in parlament, de care noi luăm act şi aşa trebuie să lucrăm. E un lucru pe care-l punem in practică. Realizator: Nu doar CASS, ci şi impozitul pe pensie. Sorin Grindeanu: Am spus, ambele. Eliminarea impozitului pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei, iar impozitul... şi aici pot să vă dau un exemplu, pe care il am in familie: mama mea are pensie 2.002 lei. Cand am vorbit la telefon cu ea mi-a zis măi, dar eu am 2.002 lei. Sub 2.000 de lei, ca să ințeleagă toată lumea, sub 2.000 de lei nu avem impozit. Impozitul se aplică doar peste 2.000 de lei, adică pentru cei 2 lei. Realizator: Da. Sorin Grindeanu: Aici avem un impact de aproximativ două miliarde, dar totodată avem şi un plus. Un plus pentru venituri de runda a doua. Ce inseamnă lucrul ăsta? Aceşti bani intră in consum. Vor fi cheltuiți şi inseamnă plus pe ceea ce inseamnă impozite şi toate lucrurile care funcționează. Aici e un plus pe venituri de runda a doua de aproximativ 700 de milioane pe ce avem noi prognozat, de asemenea, măsură luată, creșterea salariului minim, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. Realizator: Aş mai rămane un pic la pensionari, domnule prim-ministru. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Cei mai mulți solicită punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie. Sorin Grindeanu: Am crescut pensia minimă de la 400 de lei la 520 de lei, măsură luată deja de guvern de la 1 martie şi creștem punctul de pensie, de la 1 iulie, la 1.000 de lei. Astea sunt lucrurile pe care le-am hotărat deja conform programului de guvernare şi sunt măsuri luate in guvern şi adoptate. Realizator: De la 1 februarie 2017, practic, seniorii din această ţară beneficiază...; Sorin Grindeanu: Nu. De la 1 martie este creșterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei, iar de la 1 iulie e creșterea punctului de pensie la 1.000 de lei. Realizator: Iar celelalte două, CASS şi neimpozitarea, de la 1 februarie. Sorin Grindeanu: Primele două, votate de parlament, nu de guvern, şi incă o dată ii felicit pentru ceea ce au făcut, intră de la 1 februarie. Realizator: Despre salariați aş vrea să vorbim. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Dincolo de aceste modificări ale salariului minim pe economie, ministrul muncii a anunţat că guvernul lucrează ca legea salarizării bugetarilor să fie pusă in practică şi se lucrează pe un proiect elaborat de fostul ministru, da?, Rovana Plumb. Sorin Grindeanu: Sigur. Noi avem legea salarizării unice, finalizarea legii salarizării unice in trimestrul II, dar nu poţi să nu incepi de acum. Chiar la ultima şedinţă de guvern, doamna ministru Olguţa Vasilescu a solicitat in guvern ca fiecare minister să desemneze un reprezentant, astfel incat să se formeze o echipă de lucru, pentru că este o lege extrem de laborioasă, extrem de greu de făcut, astfel incat să nu laşi pe langă, oameni care ar merita, şi să aşezi pe fiecare pe acea grilă, conform muncii şi conform responsabilității pe care o avem fiecare dintre noi. Realizator: Domnule premier, aveţi părinți profesori. Sorin Grindeanu: Pensionari. Sunt pensionari amandoi. Realizator: Care au fost dascăli, da? Sorin Grindeanu: Au fost profesori amandoi. Realizator: Care este, in opinia dvs., salariul pe care l-ar merita in această ţară un profesor? Sau un doctor? Sorin Grindeanu: Nu poate fi calculat in bani. Lucrurile astea nu pot fi calculate in bani. Dacă am putea, am da la toată lumea foarte mult. Vreau să vă spun şi să fiu cat se poate de sincer: eu, aşa cum aţi spus, provin dintr-o familie in care ambii părinți sunt profesori, acum sunt pensionari...; Realizator: Au şase case? Sorin Grindeanu: Nu, nu. Realizator: Am mai văzut o familie de profesori unde, din meditații, s-a putut, de aceea v-am intrebat. Sorin Grindeanu: Nu, nu au şase case. O familie normală, in care veniturile sunt aşa cum sunt in educaţie. Niciodată nu e destul pentru medici sau pentru profesori. Dacă vorbim de profesori, sunt cei care pregătesc generațiile următoare. Sigur, inseamnă foarte mulți bani. Am da tot timpul, dacă am avea, dar noi am făcut lucrurile astea. S-a făcut in parlament creșterea - şi e foarte bine - cu 15%. Realizator: V-au impiedicat un pic la Curtea Constituțională, dar pană la urmă... Sorin Grindeanu: S-au depășit lucrurile. Realizator: Vreți să aflați ce vor romanii de la dvs., domnule Sorin Grindeanu? Pentru că ai mei colegi au intrebat pe stradă. Iată răspunsurile. Sorin Grindeanu: Vă rog, vă rog. /...;/ Realizator: Domnule prim-ministru, i-aţi auzit pe oameni. Romanii vă dau gir şi spun că, dacă măcar o parte din ce aţi promis veţi face, vă aplaudă la scenă deschisă. Cat la sută din toate aceste promisiuni..., pentru că in acest moment sunt intr-un program de guvernare, dar aveţi garanția, le oferiți telespectatorilor noștri că sută la sută se va face ce aţi promis? Sorin Grindeanu: Noi avem un program de guvernare pe care il indeplinim, vrem să-l indeplinim şi o să-l indeplinim 100%. Pentru asta ne-au votat oamenii. Sunt lucruri de care ne ţinem. Vă dau un exemplu: in primul trimestru, şi spuneam la inceputul emisiunii că este şi un program de guvernare şi simplu, dar, totodată, complicat, in primul trimestru avem 43 de măsuri pe care trebuie să le luăm conform programului de guvernare. Pană acum am făcut cam jumătate, mai avem. V-aş da un exemplu la care ţin foarte mult: in ultima şedinţă de guvern, tot o măsură prevăzută in programul de guvernare, Ministerul Sănătății a propus o hotărare de guvern prin care s-au desființat acele comisii speciale care hotărau dosarele şi cine ia medicamente şi cine nu. Realizator: Cine trăiește şi cine moare, spuneți direct! Sorin Grindeanu: Pe scurt, cam cum spuneți dvs. Iar acum medicul curant este cel care dă rețeta şi lucrurile merg intr-un mers normal. Este un lucru extrem de important. Şi am ţinut să precizez şi care iarăși era prins in programul nostru de guvernare pe capitolul de sănătate. Deci, pe primul trimestru sunt aproximativ..., nu aproximativ, ci exact 43 de măsuri pe care le avem de luat, suntem la jumătate in două ședințe de guvern doar. Vom continua să adoptăm toate actele normative pe care trebuie să le adoptăm astfel incat să indeplinim lucrurile pe care ne-am angajat să le indeplinim. Mai mult decat atat, in perioada următoare pană in buget vom adopta de asemenea acte normative care au impact sau care vor lansa programe naționale de care vă spuneam mai devreme şi care au impact asupra bugetului. Realizator: Domnule premier, apropo de medici şi de sistemul sanitar, de ce ar sta un doctor in Romania şi n-ar merge cateva mii de kilometri, 2-3 mii de kilometri mai incolo, unde ar fi plătit in conformitate cu pregătirea domniei sale? Sorin Grindeanu: Nu doar medicii, să ştiţi, dar in ceea ce inseamnă sănătatea este exemplul cel mai elocvent. Noi avem prinse măsuri in programul de guvernare in a creşte veniturile medicilor, astfel incat să-i păstrăm in ţară. Salarii pentru medicii rezidenţi, de asemenea sunt lucruri care vin conex cu aceste măsuri, măsuri legate de prima chirie, de lucruri pe care colegi de-ai mei au inceput să le anunțe. Sunt lucruri prin care noi incercăm nu doar pentru medici, unde ne propunem salarii apropiate, sigur, la finalul celor patru ani de guvernare... Realizator: Rămaneţi patru ani la Palatul Victoria? Sorin Grindeanu: PSD-ul da. Sigur. Realizator: Dvs, Sorin Grindeanu? Sorin Grindeanu: Asta o s-o hotărască oamenii. Dacă ceea ce facem noi acolo facem bine şi dacă ne menținem pe linia pe care oamenii ne-au dat-o prin vot, dandu-ne increderea, şi mergem pe ceea ce le-am promis oamenilor. Eu cred că lucrurile sunt cat se poate de clare din acest punct de vedere. Realizator: Sunteţi foarte răcit, pot să le spun eu telespectatorilor. Mulţumesc că aţi venit totuși la emisiunea aceasta. Dacă aţi avea o problemă gravă de sănătate, aţi trata-o aici, in Romania sau aţi merge in străinătate? Sorin Grindeanu: Aici. Sincer, vă spun... Aici am tratat toate lucrurile, şi eu, şi familia mea. Pentru că am incredere in primul rand in medici şi in ceea ce inseamnă profesionalismul personalului din acest domeniu. Şi nu numai din acest domeniu. Să ştiţi, dacă extrapolăm lucrurile şi am spus acest lucru in discursul in Parlament, e foarte important şi dacă vorbim despre investitorii străini - ne dorim, şi e foarte bine, să vină cat mai mulţi, dar nu să vină in Romania pentru că sunt salarii mici, ci să vină in Romania pentru că avem un personal calificat, o resursă umană foarte bună, care aduce plus valoare. Astea sunt lucrurile pe care ni le dorim. De asemenea, dacă vorbim de mediul de afaceri, e foarte important să incurajăm şi capitalul autohton. Realizator: Sunteți un om bogat, domnule Sorin Grindeanu? Sorin Grindeanu: Nu, dar nici sărac, pentru că sunt, cred, undeva in zona de mijloc. Realizator: Mai avem foarte puţină vreme la dispoziţie, dar aţi promis la inceputul emisiunii că veţi mai veni la Romania TV. V-aş ruga să faceți scurte caracterizări, o propoziție, o frază, dacă vreți, pentru liderii politici ai momentului şi aş incepe cu preşedintele Klaus Iohannis. Sorin Grindeanu: Să ştiţi că evit să fac lucrurile acestea, şi vă spun de ce: mulţi dintre ei, şi aţi avut dvs exemplul in presă, prea puţin i-am cunoscut, şi interacțiunea o dată sau de două ori cu o persoană nu iţi formează imaginea de ansamblu. Un exemplu a fost acel sms celebru, eu neavand numărul de telefon, dar nu e nicio ruşine. N-aveam de unde să-l am in acel moment. Realizator: Să ştiţi că nici eu nu il am. Liviu Dragnea. Sorin Grindeanu: A, aici sigur e un om pe care-l cunosc şi care a format această echipă de care vă spuneam pe parcursul emisiunii. Nu că a format-o, a şi condus-o şi ne-a condus extrem de bine şi la alegerile locale şi la alegerile generale, astfel incat să obținem scorurile de care vorbeam, scoruri istorice. Eu am prins foarte mulţi președinți PSD. Sunt membru din 1996 şi am văzut fiecare cu plus şi cu minus, fiecare dintre ei au avut atuuri şi defecte. In acest moment, modul in care, şi la locale şi acum, a ştiut să ne aşeze pe fiecare dintre noi, a dus la maximizarea procentului PSD, ceea ce inseamnă calități foarte bune de lider. Realizator: Spuneţi cateva cuvinte despre Traian Băsescu, vă rog, domnule Grindeanu. Sorin Grindeanu: Nu m-am intalnit decat o singură dată cu domnul Traian Băsescu. Realizator: Pot să intreb in ce context? Sorin Grindeanu: Da, cand am depus jurămantul, eram in guvernul Ponta. Realizator: Ministrul al comunicațiilor. Sorin Grindeanu: Da, ultimul guvern, şi dansul nu plecase incă din funcţia de preşedinte, dar se caștigaseră alegerile, era acea perioadă de tranziție, se caștigaseră alegerile de către domnul Klaus Iohannis. A fost o chestiune scurtă. Sigur, pot să am o imagine formată de dvs, de presă, o imagine pe care o am şi dată de măsurile sau de acțiunile pe care le-a luat fiecare om politic. Dar m-aţi intrebat personal, l-am văzut o singură dată, nu pot să am... Realizator: Călin Popescu Tăriceanu. Sorin Grindeanu: Un om pe care in ultima perioadă l-am intalnit foarte des. Vreau să-i transmit, deşi cu o zi intarziere, La mulţi ani!. Ieri a fost ziua domnului preşedinte Tăriceanu. Realizator: La mulţi ani!. Sorin Grindeanu: Un om serios, un om politic in adevăratul sens al cuvantului, care işi apără cu tărie principiile. Realizator: Gabriela Firea. Sorin Grindeanu: Un foarte bun primar al Bucureștiului. Realizator: O vedeţi președinte? Sorin Grindeanu: Președintele de ce? Realizator: De ţară. Judecand după modelul Klaus Iohannis de la Primărie la Preşedinţie, Traian Băsescu de la Primărie la Preşedinţie. Sorin Grindeanu: Eu cred că fiecare dintre noi ne-am inţeles rolul in această perioadă şi vă spuneam că am fost așezați fiecare acolo unde dăm rezultatele cele mai bune şi unde potențialul nostru este valorificat la maximum. Nu hotărăște X au Y cine va fi președinte. Avem un Comitet Executiv Naţional, avem un preşedinte al partidului. Pană in 2019 mai e mult. Realizator: Intenţionaţi să vă luaţi vacanţă curand? Sunt ultimele secunde. Sorin Grindeanu: Nu, chiar nu, pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut. Vă aminteam cateva pe parcursul emisiunii şi trebuie să ne ţinem de ele. Realizator: Mulţumesc. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, domnule premier, pentru prezenţa in această ediţie specială la Romania TV. Doamnelor şi domnilor, şi dvs vă mulţumesc pentru atenţie. 2017-01-16 11:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-16-11-55-06big_sigla_guv_albastru_1.jpgMesajul premierului Sorin Grindeanu cu ocazia Zilei Culturii NaționaleȘtiri din 15.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-sorin-grindeanu-cu-ocazia-zilei-culturii-nationaleAm remarcat cu bucurie că prima mare sărbătoare laică a anului este chiar ziua de astăzi, Ziua Culturii Naționale, o dată care se suprapune in mod fericit cu numele lui Mihai Eminescu. La fel cum luna ianuarie din calendarul religios incepe cu sfințirea apelor pentru primenire și bună așezare, tot așa, ziua de astăzi e menită să ne reconecteze, incă din primele zile ale Anului Nou, cu rădăcinile noastre de identitate culturală. De asemenea, mi-am reamintit cu nostalgie de vremurile in care bunicii iși invățau nepoții, incă din primii ani de viață, versurile lui Eminescu. Eu insumi am invățat primele poezii ale lui Eminescu, tot așa. Cultura este vie și este Viață. Cultura a stat mereu la porțile Spiritului și ne-a adus Bucurie și Libertate, chiar in cele mai grele clipe pentru acest popor. De aceea, să nu lăsăm să treacă ziua de astăzi fără să permitem Frumosului să ne incante in toate formele lui, fie că e vorba de cărți, teatru, muzică, film, pictură, sculptură sau orice altă formă artistică de expresie creată in acest spațiu cultural! Să ne celebrăm și să ne iubim oamenii de cultură, artiștii, pentru felul in care au ales să iși implinească misiunea pe pămant! Sorin Grindeanu, Prim-ministru al Romaniei 2017-01-15 11:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-15-11-48-05big_sigla_guv_albastru.pngÎntâlnirea premierului și ministrului Finanțelor Publice cu președintele RomânieiȘtiri din 11.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-i-ministrului-finantelor-publice-cu-pre-edintele-romanieiGalerie foto Premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, au prezentat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis, in cadrul intalnirii de lucru de la Cotroceni, datele furnizate de Comisia Națională de Prognoză care stau la baza elaborării proiectului de buget pentru anul 2017. - Abordăm cu maximă responsabilitate construcția bugetului pentru 2017, cu obiectivul principal de a pune in aplicare măsurile asumate in Programul de Guvernare, in condițiile incadrării in limita deficitului bugetar de 3% din Produsul Intern Brut. De asemenea, avem in vedere măsuri care să susțină continuarea ritmului de creștere economică, astfel incat dezvoltarea economiei să fie resimțită in mod concret de oameni, consideră șeful Executivului. Premierul a precizat, totodată, că la elaborarea bugetului pentru anul acesta o prioritate a Guvernului este să asigure Armatei 2% din PIB, conform angajamentelor asumate de Romania in relațiile cu NATO. 2017-01-11 18:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cotroceni-7132.jpgÎntâlniri de lucru ale premierului Sorin Mihai Grindeanu cu miniștriȘtiri din 10.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/intalniri-de-lucru-ale-premierului-sorin-mihai-grindeanu-cu-mini-tri1484066489Galerie foto Premierul Sorin Mihai Grindeanu a avut astăzi intalniri de lucru cu ministrul Sănătății, Florian-Dorel Bodog, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Nicolae Jianu, ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre și ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Aceste intalniri au avut in vedere evaluarea, pe fiecare minister, a modului in care vor fi implementate măsurile cuprinse in Programul de Guvernare. 2017-01-10 18:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_coperta.jpgPremierul Sorin Mihai Grindeanu s-a întâlnit astăzi cu ministrul Apărării Naționale, Gabriel LeșȘtiri din 09.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/premierul-sorin-mihai-grindeanu-s-a-intalnit-astazi-cu-ministrul-apararii-nationaleGalerie foto Premierul Sorin Mihai Grindeanu a avut astăzi, la sediul MApN, o scurtă intrevedere cu ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, pentru a discuta cele mai importante puncte de pe agenda Ministerului și programele prioritare ale Armatei romane. - Am reiterat prioritatea Guvernului de a asigura Armatei, in bugetul pentru 2017, 2% din Produsul Intern Brut, conform angajamentelor asumate de Romania. A fost o discuție constructivă, i-am urat mult succes domnului ministru in indeplinirea angajamentelor asumate!, a afirmat prim-ministrul Grindeanu. De asemenea, șeful Executivului a transmis incă o dată mulțumiri militarilor pentru profesionalismul și implicarea dovedite in aceste zile in cadrul misiunilor de sprijin oferit populației. 2017-01-09 16:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_15896049_1226578227431134_8698775670944657925_o.jpgDeclaraţii susținute de premierul Sorin Mihai Grindeanu și de ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, la sediul Ministerului Afacerilor InterneȘtiri din 09.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-mihai-grindeanu-i-de-ministrul-afacerilor-interne-carmen-dan-la-sediul-ministerului-afacerilor-interneGalerie foto Sorin Grindeanu: Bună seara. In primul rand ţin să vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră de astăzi aici, pentru că ne ajutaţi foarte mult la ceea ce inseamnă informarea cetăţenilor. Vreau s-o felicit pe doamna ministru de interne şi vreau să felicit toate structurile, in primul rand ale Ministerului de Interne, fie că vorbim de ISU, de poliţişti, de jandarmi, care şi-au făcut extraordinar de bine treaba, dar o să vă explice dansa in detaliu ceea ce inseamnă raportul la zi şi măsurile pe care le avem de luat in perioada următoare, pentru că nu s-a terminat. De asemenea, mai vreau să indemn, in continuare, aşa cum am făcut-o in ultimele zile, la responsabilitate şi la a se rămane intr-o stare de alertă. Nu s-a trecut peste tot ce inseamnă situaţii grele. Astăzi, pentru a da un exemplu, am avut cred eu cea mai dificilă, doamnă ministru, situaţie legată de cetăţenii romani aflaţi in Bulgaria. Eu vreau să mulţumesc celui care m-a informat in mod direct, un cetăţean simplu. Am luat legătura cu ministrul afacerilor externe care, imediat, a luat legătura cu domnul ambasador de la Sofia. Impreună cu autorităţile bulgare au reuşit să deblocheze situaţia pe Vama Veche. Acum preşedintele de Consiliu judeţean de la Constanţa e pe utilaje pentru a incerca să deblocheze situaţia de la Negru Vodă, unde sunt aproape 50 de... Carmen Dan: 46. Sorin Grindeanu: 46 de cetăţeni care vor să intre in Romania. Majoritatea dintre ei sunt cetăţeni moldoveni, dar nu are importanţă. Incercăm să-i ajutăm. Aş mai vrea să indemn la solidaritate, pe toţi, să mulţumesc oamenilor simpli, ONG-urilor, dincolo de structurile statului cărora le-am mulţumit, care s-au implicat prin gesturi simple in aceste zile in a ajuta, a-şi ajuta concetăţenii. Sunt lucruri care contează. Vreau să le mulţumesc, vreau să indemn şi pentru zilele următoare la gesturi de solidaritate care vor conta extrem, extrem de mult. Aş mai vrea să transmit condoleanţe familiei domnului agent de la Vişeu de Jos, Nistor Gheorghe. Carmen Dan: Avansat post-mortem inspector. Sorin Grindeanu: O să vă spună detalii doamna ministru. Vreau să transmit condoleanţe şi, totodată, aş vrea să privim lucrurile, inclusiv in ceea ce inseamnă structurile statului, poate şi intr-un alt mod. Sigur, e un exemplu in care un poliţist care şi-a făcut datoria a fost ucis, pană la urmă, in exerciţiul funcţiunii. Eu cred că trebuie să privim cu responsabilitate munca pe care o fac inclusiv simplii lucrători ai statului, ai Poliţiei Romane, pentru că, iată, pericolele la care sunt supuşi sunt enorme. Am apreciat foarte mult gestul tuturor poliţiştilor de la ora 2:00 de astăzi, cand au ţinut cu toţii un moment de reculegere. Un lucru extraordinar. Inchei prin a transmite, incă o dată, condoleanţe familiei. Şi o s-o rog pe doamna ministru, care vreau să vă spun că, de cand a intrat codul, a dormit aici aproape in fiecare noapte şi a gestionat extrem, extrem de bine şi eficient lucrurile. Vreau să vă dau un exemplu cu ce am avut de-a face in Constanţa, unde situaţia este extrem de dificilă. Nu ştiu dacă se vede. Cam asta a fost situaţia in Constanţa şi in continuare in Constanţa lucrurile sunt pe cale de a fi rezolvate. Dar cele mai grele situaţii au avut loc acolo. Mulţumesc preşedintelui de Consiliu judeţean, domnului Horia Ţuţuianu. A fost implicat total. Am şi exemple negative, dar nu ştiu dacă e cazul să le dau acum, ale unor autorităţi locale din judeţul Constanţa. Eu sper ca tot ceea ce inseamnă orele viitoare să ducă la deblocarea a ceea ce a mai rămas sau la rezolvarea a ceea ce a mai rămas de făcut. Au fost la muncă şi celelalte ministere. Am amintit de MAE, care a gestionat situaţia cu cetăţenii din Bulgaria. Vreau să amintesc Ministerul Transporturilor. In acest moment cred că doar şase drumuri naţionale mai sunt inchise. Pană dimineaţă sper să fie deschise, inclusiv A2, se lucrează. De asemenea, Ministerul Energiei, sunt prezenţi aici şi ministrul apărării naţionale, care a pus la dispoziţie in judeţul Constanţa dotări din cadrul MApN, şi Ministerul Energiei, care a avut de gestionat tot ceea ce inseamnă chestiunile legate de curent şi de aprovizionare. Varful va fi maine, domnule ministru, cu varful de consum. Dar s-au luat măsurile necesare. Doamnă ministru, eu v-aş ruga să continuaţi aşa cum aţi făcut-o şi pană acum, să aveţi energia s-o faceţi şi zilele următoare. Eu sunt convins că o s-o faceţi şi vă felicit pentru cum aţi gestionat lucrurile pană acum. Carmen Dan: Vă mulţumesc, domnule premier. Sigur o vom identifica. Le mulţumesc şi eu colegilor mei miniştri, pentru că in aceste zile chiar am acţionat ca o echipă şi dumneavoastră aţi fost informat, pe parcursul intregii acestei perioade grele, despre evoluţia evenimentelor. Vă mulţumim că aţi solicitat in permanenţă informaţii şi v-aţi ţinut atat de implicat. Da, au fost două momente grele, momentul referitor la cetăţenii romani aflaţi in Bulgaria. Au fost trei etape, aproximativ 100 de persoane, mai exact 99 de persoane, 20 de copii şi 37 de maşini. I-am adus in Romania in trei etape, primele 13 maşini cu 38 de persoane au intrat in Vama Veche la ora 17:03, o a doua coloană insoţită de poliţie şi preluată de către poliţiştii romani, de 17 maşini şi 55 de persoane, la 17:15 au intrat in Vama Veche, a treia coloană, 7 maşini, 26 de persoane au intrat in Vama Veche la 18:25. Vreau să vă spun că, iniţial, noi am primit informaţia că sunt cetăţeni romani in Dobrich şi impreună cu autorităţile bulgare, cu sprijinul ministrului afacerilor externe, am reuşit să-i strangem de acolo şi să-i aducem spre Balcic, urmand să-şi continue traseul spre Vama Veche, insă in aceste demersuri am identificat şi alţi cetăţeni la 600 de metri de vamă, in localitatea Vaklino şi i-am preluat şi pe aceştia. Eu zic că am reuşit să ne mobilizăm şi intr-un timp relativ scurt, optim, am reuşit să-i aducem. Din Vama Veche au fost preluaţi de structurile noastre, li s-au expus toate posibilităţile, o parte dintre aceştia au ales să rămană in judeţul Constanţa, o parte au avut şi domiciliul in judeţul Constanţa, iar o parte au plecat către Bucureşti insoţiţi de echipaje de poliţie, in mod controlat. Mai avem o situaţie la Vama Negru Vodă, v-a amintit domnul ministru. Acolo inaintăm cu trei freze şi un buldoexcavator, vom ajunge, zic eu, in aproximativ două-trei ore şi acolo va trebui să desfacem şi o porţiune de drum, aflată intre vama bulgară, punctul de trecere din Bulgaria şi Romania. Ii vom prelua şi pe aceştia. Există, odată desfăcut drumul, fără nicio problemă, posibilitatea să ajungă şi aceşti cetăţeni către destinaţiile pe care le aveau in plan. O altă problemă serioasă am avut-o in judeţul Constanţa. A trebuit să mobilizăm mult mai multe forţe, mult mai multe utilaje şi le mulţumesc incă odată colegilor mei de la Ministerul Transporturilor şi de la Minisgterul Apărării Naţionale, Ministerul Apelor, care ne-au sprijinit şi danşii cu utilajele de la Apele Romane. In acest moment, pe drumurile judeţene, la Constanţa, dar vorbim doar de segmente de drum, de tronsoane de drum, mai avem de desfăcut aproximativ 123 de kilometri. Pe drumurile naţionale, tot aşa, pe segment de drum, incă 25 de kilometri şi estimăm ca mane dimineaţă, in jurul orei 5:00, să dăm drumul circulaţiei pe A2 şi A4. Oricum, am gandit ca alternativă şi este viabilă incă de astăzi, traseul Cernavodă-Feteşti-Lehliu- DN2. Deci există ieşire spre Bucureşti fără probleme, insă o facem controlat cu echipaje de poliţie. Am reuşit să rezolvăm şi o altă problemă destul de serioasă, aceea cu alimentarea cu energie electrică. Am avut de dimineaţă 24 de localităţi fără energie, acum mai avem 15 şi 3.100 de abonaţi, care nu sunt incă conectaţi, dar toată noaptea vom lucra pentru a repune aceste localităţi pe consumul energetic necesar. Dacă vreţi, vă pot da cateva exemple de intervenţii. Astăzi am reuşit să ridicăm şi elicopterele SMURD şi am avut trei intervenţii victoriase in judeţul Dolj, am preluat o gravidă şi un copil in varstă de un an şi, in judeţul Arad, unde am preluat o femeie in varstă de 63 de ani. De asemenea, avem misiuni in derulare şi numai intervenţii medicale. Aş vrea să precizez că in cursul zilei de astăzi am avut peste 2.500 de astfel de intervenţii - 80 de gravide şi două persoane dializate. Am intervenit cu 721 de utilaje, am utilizat 1.788 tone material antiderapant şi 4 tone clorură de calciu. Asta ar fi bilanţul zilei de astăzi, o zi grea intr-adevăr. Dar suntem pregătiţi in continuare pentru următoarea perioadă: viscol, ger şi vant in două judeţe. Aş vrea să le mulţumesc colegilor mei şi aş vrea să vă spun că poate n-aş fi putut să accesez toate parghiile necesare şi nu este meritul meu acesta, este rodul unei munci de echipă, dar eu, mecanismul intervenţiei in astfel de situaţii. să ştiţi că l-am invăţat de la un bun profesor. Profesorul acesta se numeşte Liviu Dragnea şi cand era vicepremier al Romaniei coordona in acest mod comitetele naţionale pentru situaţii de urgenţă, eu fiind un prefect la inceput de mandat. Şi in acel an, in Teleorman, am trecut peste inundaţii, peste viscole şi acesta era modul de acţiune şi modul in care vicepremierul de atunci, Liviu Dragnea, pregătea aceste acţiuni. Aşa că este important ca atunci cand gestionezi astfel de evenimente să ştii ce parghii să accesezi. Informaţia intotdeauna trebuie să vină din teren, exact de la locul in care are loc intervenţia. Şi ne-am asigurat, in permamenţă, că informaţiile care au venit din teren şi care au fost prelucrate in centrul operaţional de comandă sunt cele reale, cele corect cuantificabile şi in felul acesta, zic eu, am reuşit să ţinem in mană o situaţie destul de serioasă şi să gestionăm bine o perioadă destul de grea pe care am traversat-o şi continuăm in felul acesta, in echipă, şi in perioada următoare. Reporter: Domnule prim-ministru, cum evaluaţi situaţia de pe A2, unde poliţiştii din teren, apropo şi de ce spunea doamna ministru, au raportat că vizibilitatea se apropie de zero, insă autostrada a fost inchisă de abia după patru ore? Sorin Grindeanu: Păi eu cred că dacă privim lucrurile după proceduri, nu altcumva, responsabilitatea, in primul rand, după ceea ce angajaţii MAI au raportat, a fost a administratorului de drumuri. Dacă vă aduceţi aminte, ieri cred că am făcut o vizită la Ministerul Transporturilor, administratorul drumurilor e compania naţională, unul din motivele pentru care domnului director i-am cerut, nu direct, ci ministrului transporturilor, să ia măsuri legale pentru demiterea directorului Homor. Mulţumesc. Carmen Dan: Il pot completa pe domnul prim-ministru spunand că echipajele de poliţie au fost la deschiderea tronsoanelor pe A2 de la 3:00 dimineaţa, aşteptand ordinul de inchidere, pentru că poliţia işi dă un aviz in această situaţie şi acea decizie de inchidere a venit la ora 6:00. A venit tarziu. Sorin Grindeanu: Vă mulţumim. Carmen Dan: Mulţumim. 2017-01-09 13:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/17-01-09-01-13-29big_1_(1).jpgParticiparea premierului Sorin Mihai Grindeanu la videoconferința Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență cu prefecțiiȘtiri din 07.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-sorin-mihai-grindeanu-la-videoconferinta-comitetului-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-cu-prefectiiGalerie foto [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună ziua tuturor. Aș vrea să incep prin a mulțumi celor care s-au implicat in aceste zile. Marea majoritate s-a implicat așa cum trebuia pentru gestionarea situațiilor de urgență apărute. Cred că trebuie să transmiteți fiecare dintre dumneavoastră pe structurile pe care le gestionați aceste mulțumiri și in continuare avem probleme. Mie mi se pare că cele mai grave, in acest moment, care trebuie a fi gestionate sunt două, și anume situația de pe A2, unde o să ne spună domnul ministru al Transporturilor și doamna ministru de Interne cum vom gestiona situația și, de asemenea, cea de alimentare cu energie. Situația e inspre bine. Dacă ieri am avut un varf de 160 de mii de abonați fără curent electric, astăzi in jurul orei 1:00, unu și ceva, 2:00 erau aproape 50 de mii, acum suntem sub 20 de mii. Domnule ministru... Toma Petcu: Da, domnule prim-ministru, pot să vă raportez că astăzi la ora 16:00 avem un maxim de 14 mii, ceea ce inseamnă o reducere substanțială. Sorin Grindeanu: Mulțumesc. E important să se acționeze pe acest domeniu, pentru că deja sunt multe ore de cand sunt acești abonați fără curent electric, mai ales că o să avem in următoarele trei zile pe intreg cuprinsul țării temperaturi scăzute, vreme geroasă. Avem temperaturi ziua intre minus 10 și minus 16 grade, iar noaptea minus 15, minus 25. Aici, sigur, doamna ministru de Interne va prezenta ceea ce vom... cum vom gestiona această situație și pană maine seară e cod galben pe partea de est să spun a țării pentru ninsori. Avem și două vești bune, și anume faptul că ceea ce a fost o situație critică ieri in Tulcea cu o gravidă care a fost transportată de urgență cu ajutorul ISU, a născut o fetiță, e sănătoasă, totul e in regulă. Și mai mult decat atat, la Constanța, in această dimineață, cu ajutorul unei echipe de paramedici SMURD intr-o șenilată s-a născut un băiețel sănătos, totul e... Să trăiască, să aibă o viață amandoi foarte bună. Sunt in regulă și mamele, și copiii perfect sănătoși in spitale. Mai departe, eu am cerut ieri, in ședința de guvern, tuturor miniștrilor să stea in stare de alertă și au făcut lucrul acesta. Fiecare situație trebuie gestionată, așa cum dumneavoastră ați făcut-o, conform procedurilor și vă rog să rămaneți, și nu mă refer doar la ce inseamnă Comitetul National, ci și autoritățile locale cu care suntem acum in legătură, in stare de alertă, pentru a evita situațiile neplăcute. Vreau să tratați fiecare situație apărută ca și cand ar fi o problemă personală a dumneavoastră. Vă rog să vă gandiți că oamenii care sunt blocați la kilometru 138, 139 acuma, pe autostrada A2, acolo se află fiul dumneavoastră sau mama dumneavoastră sau soția dumneavoastră și să tratați toate lucrurile in acest mod și toate situațiile care pot apărea in zilele următoare și sunt convins că veți face acest lucru. Sunt informat in timp real de toate situațiile apărute, in primul rand de doamna ministru de Interne și după aceea de ceilalți miniștri care au responsabilitate pe acest domeniu și urmăresc indeaproape toate aceste lucruri. Vă rog și vă indemn la responsabilitate și mă adresez și autorităților locale, prefecților și comitetelor județene pentru gestiona situațiilor de urgență. In sală sunt prezenți reprezentanți de la mai multe instituții. Eu vreau să vă informez că de dimineață am fost impreună cu doamna ministru de Interne la Ministerul Transporturilor, pentru că situația de la CNAIR mi s-a părut, nu doar că mi s-a părut, este și a fost inacceptabilă. Azi noapte, la ora 23:00, am trecut pe cod galben, deci se putea interveni, mă refer la deszăpeziri, astăzi la ora 12:00 aveam in continuare 28 de drumuri naționale inchise și A2 și A4. Mai mult decat atat, probleme legate de situația stocurilor materialelor necesare pentru gestionarea acestor situații. Am cerut ministrului Transporturilor să informeze și dansul, dincolo de Corpul de Control, pentru că este nevoie in a se vedea cum de s-a ajuns aici, să facă toate, să ia toate măsurile legale pentru imbunătățirea situației. De asemenea, am fost la Ministerul Energiei, de fapt la Dispeceratul Energetic Național. Lucrurile sunt gestionabile, doar că vorbim de doi operatori, de Enel și de Electrica Muntenia. S-au suplimentat echipele in teren, au fost 40 sunt 60. Suntem in legătură cu cei doi operatori care sunt privați, mai ales Enel. Sunt in legătură directă cu ei și sigur și sigur și domnul ministru al Energiei pentru a gestiona și văd că lucrurile incep să fie spre bine. In cateva ore de la 50.000 am ajuns la 14.000, ceea ce este un lucru bun. Important este să se lucreze in continuare. Aici o să aibă un rol mai ales pe ceea ce inseamnă gestiunea in județul Constanța și o să vă anunțe domnul ministru al Apărării, pentru că nu pot ajunge echipele de intervenție, o să avem nevoie de ajutorul Armatei astfel incat să se repare situațiile din județul Constanța. Și inainte de a da cuvantul Administrației Naționale de Meteorologie, o să-l rog pe domnul secretar de stat Raed Arafat să prezinte o situație apărută acum cateva minute. 2017-01-07 18:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_videoconferinta.jpgDeclaraţii susţinute de premierul Sorin Mihai Grindeanu la începutul primei şedinţe de guvern Știri din 04.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-sorin-mihai-grindeanu-la-inceputul-primei-sedinte-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Sorin Mihai GRINDEANU: Bună seara, dați-mi voie să vă felicit pentru audierile de azi, pentru votul din Parlament, toate aceste lucruri sunt deja de domeniul trecutului. Astăzi suntem la prima ședință de guvern și vreau să mai spun o dată următorul lucru, și să-l subliniez, și anume responsabilitatea care apasă pe umerii fiecăruia dintre noi. O responsabilitate dată de votul romanilor din 11 decembrie, de votul de astăzi din Parlament și care ne obligă la a pune in aplicare proiectul, Programul de Guvernare 2017-2020. Cateva lucruri vreau să vă mai anunț, in primul rand, maine dimineață la ora nouă, fiecare ministru merge și preia ministerul pentru care a fost votat in Parlament. Totodată, vă rog să faceți un inventar al problemelor urgente pe fiecare minister, astfel incat vineri, cand vom avea următoarea ședință de guvern, să le prezentați. Astăzi avem pe ordinea de zi, așa cum știți, două puncte: un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și un proiect de Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri in domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sunt lucruri absolut necesare pentru a funcționa cum trebuie acest guvern, și in al doilea rand pentru a da posibilitatea Parlamentului in zilele următoare să adopte proiectul de lege. Campania a trecut, avem toate avizele pentru cele două, deja intrăm in paine și trecem la fapte. Mulțumesc reprezentanților presei! 2017-01-04 22:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta.jpgCeremonia depunerii jurământului de către membrii Cabinetului GrindeanuȘtiri din 04.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/ceremonia-depunerii-juramantului-de-catre-premierul-sorin-mihai-grindeanuGalerie foto 2017-01-04 22:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministru-investire.jpgDiscursul susţinut de prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu la învestirea în ParlamentȘtiri din 04.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/discursul-sustinut-de-prim-ministrul-sorin-mihai-grindeanu-la-investirea-in-parlamentGalerie foto [Check against delivery] Sorin Mihai Grindeanu: Domnule preşedinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Prea Fericirea Voastră, Inalt Prea Sfinţia Voastră, stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, domnilor preşedinţi ai Curţii Constituţionale şi ai Curţii de Conturi, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, domnule prim-viceguvernator, stimaţi invitaţi, vă mulţumesc pentru participarea la această şedinţă comună pentru dezbaterea programului de guvernare şi listei miniştrilor pentru Guvernul Romaniei. Aş dori ca in deschidere să le mulţumesc celor care m-au propus in această funcţie şi care mi-au fost alături in alcătuirea echipei guvernamentale şi a programului de guvernare pe care le supun astăzi dezbaterii dvs. Vreau să precizez, de asemenea, de la inceput, faptul că prima propunere a PSD pentru funcţia de prim-ministru, doamna Sevil Shhaideh, ar fi fost o variantă excelentă pentru conducerea guvernului şi e bine că dansa va fi alături de mine in echipa viitorului executiv pe care o supun la vot astăzi, in Parlament. Salut in mod deosebit echilibrul domnului preşedinte Liviu Dragnea, care, in ultimele săptămani, s-a comportat ca un adevărat om de stat punand interesul naţional mai presus de interesul său personal sau al partidului pe care il conduce. S-a evitat astfel o criză politică foarte nocivă pentru ţara noastră, iar astăzi Romania poate avea un guvern care să inceapă imediat punerea in aplicare a programului votat de romani la alegerile din 11 decembrie. Chiar in această seară, dacă vom primi votul dvs. de incredere, voi convoca prima şedinţă de guvern, astfel incat să devenim operaţionali in cel mai scurt timp. Ca şi in alte şedinţe anterioare de investire a Guvernului, subiectul principal al dezbaterilor din parlament este Romania şi modul in care noua echipă de guvernare işi propune să conducă ţara in următorii patru ani. S-a vorbit in astfel de momente de felul in care ne dorim să arate Romania la finalul mandatului pe care Guvernul il primeşte din partea Parlamentului. S-a vorbit despre Romania puternică, despre Romania prosperă sau despre Romania corectă, despre Romania fără birocraţie sau despre Romania eficientă. Eu vă propun astăzi insă o altă ţintă care, in opinia mea, le include pe toate celelalte menţionate anterior. Eu vă propun Romania normală. Vă propun şi imi propun ca la finalul mandatului pe care mi-l incredinţaţi astăzi, dacă veţi vota in favoarea Guvernului, să avem o ţară normală in care oamenii să trăiască bine şi să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi de care se bucură marea majoritate a cetăţenilor europeni. Acesta cred eu că ar trebui să fie obiectivul principal al viitoarei guvernări. Imi doresc o ţară normală, in care lucrurile să fie aşa cum e normal să fie. Imi doresc o ţară in care anormalul să fie o excepţie, şi nu o regulă, cum pare a fi astăzi in foarte multe domenii de activitate. In opinia mea, primul semn de normalitate este ca politicienii aleşi in funcţii publice să respecte ceea ce au promis in timpul campaniei electorale şi să pună in practică toate măsurile pentru care au primit votul şi increderea cetăţenilor. Aceasta este relaţia normală intre cei aleşi şi cei care au ales. De aceea, in programul de guvernare pe care l-am supus atenţiei şi votului parlamentului veţi regăsi toate măsurile prezentate in timpul campaniei electorale de preşedintele PSD, dl. Liviu Dragnea. Aceste măsuri au fost votate de romani şi e normal ca ele să se regăsească in programul de guvernare al partidelor care au obţinut majoritatea in noul Parlament. Este normal să existe o răspundere politică a partidelor caştigătoare in alegeri şi e la fel de normal ca această răspundere să se reflecte in programul de guvernare susţinut de aceste partide. Imi doresc o Romanie normală, in care creşterea economică să se regăsească in bunăstarea cetăţenilor ei. Scopul tuturor acţiunilor noastre, a celor aflaţi in serviciul public este bunăstarea celor care ne-au votat şi care plătesc taxe şi impozite. Intr-o ţară normală, bunăstarea cetăţeanului trebuie să fie la baza oricărei decizii şi la capătul oricărui act de guvernare. Nu venim la guvernare pentru a face statistici frumoase pe hartie, iar creşterea economică nu are nicio valoare dacă nu se regăseşte intr-un fel sau altul in buzunarele romanilor. Intr-o ţară normală, Guvernul trebuie să urmărească salarii mari pentru cetăţenii săi, nu salarii mici in speranţa că astfel vor veni mai mulţi investitori străini. Intr-o ţară normală, scopul guvernării e in primul rand bunăstarea propriilor cetăţeni şi abia apoi succesul investitorilor străini. Vrem investiţii străine in Romania, insă investiţii care să ofere locuri de muncă bine plătite pentru romani. Investiţiile străine nu sunt un scop in sine, ci un mijloc prin care ne propunem un trai mai bun pentru romani. Din acest motiv, in programul nostru am propus o schimbare radicală a viziunii economice in privinţa atragerii investitorilor străini. Vrem ca investitorii străini să găsească in Romania o forţă de muncă bine calificată, nu o forţă de muncă prost plătită. Vrem ca investitorii străini să găsească in Romania un cadru fiscal predictibil şi o fiscalitate redusă pe muncă, şi nu taxe foarte mari pe salarii foarte mici. Avem in program măsuri bune pentru oamenii de afaceri şi propunem un cadru fiscal prietenos şi predictibil pentru orice investitor. Ţinta noastră e ca in clasamentul statelor europene cu cele mai mici taxe pe muncă Romania să urce, de pe locul 21 in prezent, pe locul 6 la inceputul anului viitor. Putem face acest lucru şi sunt convins că această măsură va aduce multe beneficii deopotrivă pentru angajaţi şi pentru angajatori. In acelaşi timp, insă, avem in vedere o creştere a salariului minim pe economie la 1.450 de lei in acest an şi pană in 2020 la 1.750 de lei. Totodată, avem un pachet serios de măsuri care include reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă concomitent cu stimularea afacerilor, astfel incat să avem o creştere a salariului mediu pe economie de la 2.815 lei la 3.950 de lei in 2020. Intr-o ţară normală, cei care au muncit o viaţă intreagă şi au contribuit la dezvoltarea economică au la bătraneţe o pensie decentă. Prin urmare, dacă ne dorim o Romanie normală, trebuie neapărat să creştem punctul de pensie, astfel incat acesta să ajungă in 2021 la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, respectiv 1.775 de lei, cu o primă creştere la 1.000 de lei in anul 2017. De asemenea, putem creşte veniturile populaţiei prin scăderea taxelor aferente acestor venituri. Un impozit mai mic pe caştigul obţinut inseamnă mai mulţi bani care ajung in buzunarul cetăţeanului. In acest sens, avem in vedere ca una din primele măsuri importante ale noului guvern să fie scutirea de impozit pentru toate veniturile mai mici de 2.000 de lei pe lună, indiferent dacă vorbim de pensii, salarii sau de venituri din activităţi independente. De asemenea, de la 1 ianuarie 2018 ne propunem ca impozitul pe veniturile mai mari de 2.000 de lei să scadă de la 16 la 10% din diferenţa care depăşeşte această sumă. Imi doresc, de asemenea, o Romanie normală in care tinerii să nu mai plece la muncă in străinătate pentru a caştiga un venit decent pentru familia lor. Imi doresc ca tinerii absolvenţi să rămană şi să muncească aici, in Romania, să aibă un venit decent, să plătească aici contribuţii pentru pensionarii noştri, nu pentru cei străini, să susţină prin munca lor sistemul nostru de sănătate şi sistemul nostru de educaţie, nu pe cele aflate in alte state. Provin dintr-un judeţ de graniţă şi am colegi de generaţie care fie au plecat, fie incă se mai gandesc să plece la muncă in străinătate. Este un fenomen foarte grav, care afectează economia noastră şi destramă familiile de romani. Stoparea acestui fenomen trebuie să fie o prioritate naţională. Vreau ca tinerii să rămană acasă, să poată fi alături şi să poată avea grijă de părinţii şi bunicii lor. Romania va fi o ţară normală cand tinerii care ies de pe băncile şcolii vor găsi suficiente motive să rămană aici, cand işi vor găsi un loc de muncă bine plătit in ţară şi cand statul ii va susţine să-şi intemeieze o familie aici in Romania. Acesta este motivul pentru care am cuprins in programul nostru de guvernare multe măsuri care au ca ţintă stoparea exodului tinerilor din Romania. Avem un program ambiţios pentru susţinerea infiinţării a zece mii de firme pe an, astfel incat tinerii să poată să inceapă o afacere in Romania şi să ofere locuri de muncă altor tineri care termină o şcoală. Am inclus de asemenea in viziunea noastră de guvernare programe de ucenicie şi de stagii care să permită tinerilor să inveţe bine o meserie care să le asigure apoi un loc de muncă stabil şi bine plătit in Romania, iar dacă vom dezvolta o forţă de muncă bine calificată am convingerea că investitorii străini, dar şi cei romani vor fi interesaţi să dezvolte afaceri in ţara noastră. Avem programe care să asigure tinerilor o tranziţie cat mai bună de la şcoală la piaţa muncii, cu stimulente acordate firmelor care ii angajează pe tinerii ucenici sau care transformă internshipul intr-un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Tot pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară, am prevăzut programul Primul salariu, care să acorde tinerilor absolvenţi de studii superioare garanţia unui salariu de incadrare de minimum 2.500 de lei, iar pentru tinerii rezidenţi care au absolvit o facultate de medicină vrem să le garantăm ca primul salariu să pornească de la 1.200 de euro şi zero impozit pe venit. Stimaţi colegi, sunt convins că inţelegeţi foarte bine ce inseamnă o Romanie normală, sunt convins că sunteţi de acord cu mine că intr-o ţară normală cetăţenii nu stau la cozi interminabile pentru a plăti nenumărate taxe şi dări la stat. Nu, aşa ceva nu se intamplă intr-o ţară normală. Salut decizia Parlamentului de adoptare a legii eliminării celor 102 de taxe, care in opinia mea reprezintă cel mai amplu demers de reducere a birocraţiei din Romania, iar dacă vrem ca Romania să devină o ţară normală atunci trebuie să mergem mai departe şi să punem sistemul administrativ in slujba cetăţeanului, să forţăm autorităţile de stat să implementeze plata online a taxelor, astfel incat pană la 1 ianuarie 2018 toate taxele care nu pot fi plătite online să fie automat desfiinţate. In viziunea mea, o Romanie normală inseamnă ca cetăţenii să aibă acces la servicii de sănătate normale şi civilizate in spitale normale şi curate. In programul de guvernare pe care vi l-am supus atenţiei am inclus numeroase măsuri pentru realizarea acestui obiectiv. Menţionez aici construcţia Spitalului republican Carol Davila, unde romanii să poată avea acces la servicii medicale de inaltă calitate. Am prevăzut, de asemenea, construcţia a opt spitale regionale cu o capacitate ridicată de diagnostic şi tratament, astfel incat in toate regiunile ţării romanii să aibă acces la servicii spitaliceşti de bună calitate. Avem de asemenea in vedere dotarea spitalelor cu aparatură performantă. Intr-o ţară normală, cetăţenii trebuie să aibă acces la medicamente, indiferent de afecţiune şi indiferent de costuri. Nu putem pune plafoane pe dreptul la viaţă. Programele naţionale trebuie bugetate astfel incat să asigure tratamentul adecvat pentru toţi pacienţii in funcţie de nevoile acestora. De asemenea, am prevăzut in programul de guvernare ca pentru fiecare afecţiune să existe un medicament compensat 100%, pe langă celelalte medicamente din lista compensatelor, astfel incat fiecare roman, indiferent de nivelul veniturilor, să aibă acces la tratamentul necesar. Intr-o ţară normală, fiecare cetăţean are acces la o ambulanţă care să poată interveni in timp util cand se impune o intervenţie de urgenţă, iar in programul de guvernare pe care vi l-am supus atenţiei veţi găsi măsura dotării cu o ambulanţă a fiecărei comune din ţara noastră. Imi doresc şi vă propun să construim impreună o Romanie normală in care fiecare copil să aibă acces la o educaţie care respectă normele de bază de igienă şi de dotare. De aceea, am introdus in programul de guvernare modernizarea a 2.000 de şcoli, incepand cu cele care in prezent nu indeplinesc condiţiile minime de autorizare. Intr-o ţară normală, părinţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi inscrie copiii la creşă sau la grădiniţă, unde să fie in siguranţă şi să beneficieze de educaţie din partea unui personal calificat. De aceea, am inclus in programul nostru de guvernare construirea a 2.500 de creşe şi grădiniţe care să acopere toată cererea din Romania. Intr-o ţară normală, dascălii sunt bine plătiţi şi respectaţi, pentru că ei pregătesc noile generaţii de care depinde viitorul unei naţiuni, iar eu cred că dacă vrem ca Romania să fie o ţară normală trebuie să oferim salarii mai bune celor care lucrează in sistemul de invăţămant şi salut decizia Parlamentului de a adopta legea prin care salariile din acest sector sunt majorate cu 15%, iar, aşa cum am promis in timpul campaniei, mai avem in vedere o majorare a salariilor tuturor bugetarilor cu 20%, deci şi pentru dascăli, incepand cu 1 iulie. Stimaţi colegi, in opinia mea, o ţară normală inseamnă să poţi circula pe drumuri normale, iar orice stat normal işi dezvoltă infrastructura de transport, pentru că aceasta este baza de dezvoltare economică şi reţeta cea mai sigură de reducere a decalajelor de dezvoltare intre regiuni. Adevărul este foarte simplu - prosperitatea economică vine mereu pe calea ferată sau pe căile rutiere care leagă o ţară sau o regiune de alte ţări sau de alte regiuni. Intr-o imagine de ansamblu a dispunerii in teritoriu a polilor de dezvoltare din Romania, se poate observa cu uşurinţă că zonele cele mai dezvoltate sunt cele care au cele mai multe conexiuni la infrastructura rutieră, feroviară, navală sau aeriană. Romania insăşi trebuie să aibă cat mai multe conexiuni la reţelele europene şi internaţionale de transport pentru a avea o dezvoltare normală şi susţinută in deceniile următoare. Este normal, deci, să ne propunem să realizăm cat mai repede o autostradă care să traverseze Romania de la Vest la Est. Este absolut normal să ne propunem să avem cate o autostradă care să lege toate regiunile istorice şi apreciez faptul că şi alte partide şi-au propus acest obiectiv in programele lor. Avem, deci, o bază comună de la care putem incepe un dialog constructiv. Romania va fi o ţară normală atunci cand proiectele mari de infrastructură nu vor mai fi blocate de contestaţii interminabile la licitaţiile publice şi cred că este absolut necesar să avem o legislaţie nouă cu privire la atribuirea lucrărilor pentru proiectele de interes strategic. Intr-o Romanie normală, fermierii romani ar trebui să aibă şanse egale in competiţia cu cei europeni. Da, stimaţi colegi, imi doresc o Romanie normală, in care fermierii romani să aibă şanse egale cu cei europeni, iar asta inseamnă plata la timp a subvenţiilor astfel incat agricultorii romani să nu suporte costuri suplimentare pentru dobanzi la credite contractate. Intr-o ţară normală, se investeşte in sistemul de irigaţii pentru ca fermierii şi producţia agricolă să nu mai depindă de capriciile vremii. Agricultura continuă să reprezinte o componentă foarte importantă in Produsul Intern Brut şi in creşterea economică a Romaniei. Deci, dacă vrem să avem o economie sănătoasă, trebuie să avem o agricultură sănătoasă, cu un sistem de irigaţii care să asigure o producţie consistentă, indiferent de nivelul de precipitaţii. Imi doresc o ţară normală in care produsele alimentare consumate de cetăţenii romani să vină in special din producţia internă, pentru că avem, slavă Domnului!, un pămant bogat care ne poate oferi hrană sănătoasă pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Consider profund anormal ca o ţară ca Romania să importe 50.000 de tone de tomate şi să exporte numai trei. Este anormal ca in Romania importurile de carne de porc să fie de peste 100 de ori mai mari decat exporturile; importăm 230.000 de tone şi exportăm numai 20.000. Nu e normal să fim in această situaţie şi ne-am propus prin programul de guvernare să oferim sprijin fermierilor romani pentru aceste două produse - tomatele şi carnea de porc -, astfel incat să acoperim cea mai mare parte a consumului intern cu produse sănătoase realizate aici, in Romania. Romania normală inseamnă investiţie, investiţii in industria de apărare. Orice stat normal investeşte in propria securitate, orice stat normal işi ia măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei naţionale, iar noi, ca membri NATO, trebuie să ne respectăm angajamentele şi să facem investiţiile in industria de apărare. Am prevăzut in programul nostru alocare de minim 2% din PIB, insă, ca orice ţară normală, trebuie să direcţionăm cea mai mare parte a acestor resurse financiare către industria autohtonă de apărare. Romania normală inseamnă o justiţie dreaptă şi independentă. Nu in ultimul rand, o Romanie normală inseamnă un stat de drept echilibrat şi funcţional. Intr-o ţară normală balanţa dreptăţii trebuie să fie mereu in echilibru. Intr-o ţară normală domneşte legea, iar justiţia este cu adevărat independentă. Dacă ne dorim o Romanie normală, trebuie să asigurăm independenţa totală a judecătorilor care să impartă dreptatea in litera şi spiritul legii şi după propria conştiinţă, fără nicio presiune din partea nimănui. Intr-o ţară normală, cei vinovaţi sunt pedepsiţi, iar cei oneşti sunt apăraţi. Lupta impotriva corupţiei şi a celor care fură trebuie să fie foarte fermă, dar la fel de fermi trebuie să fim şi in protejarea drepturilor fundamentale ale omului, astfel incat orice cetăţean corect să se simtă protejat de lege in faţa oricărui posibil abuz. Stimaţi colegi, am parcurs aici doar cateva din măsurile cele mai importante prevăzute in programul nostru de guvernare. Toate celelalte detalii le-aţi putut analiza in documentul integral pe care vi l-am pus la dispoziţie. Prin această scurtă prezentare am dorit să vă conving că acest program de guvernare nu ţinteşte la ceva ce nu poate fi atins şi nu promite nimic ce nu poate fi realizat. Nu e nimic măreţ şi, cu atat mai puţin, nu e nimic spectaculos. Nu e nicio gogoaşă electorală, nu e nicio exagerare. Tot ceea ce vă propun prin acest program este să facem Romania o ţară normală in care să trăim normal şi să ne bucurăm de un trai decent şi civilizat. Normalitatea este esenţa programului nostru de guvernare şi e de datoria noastră, a oamenilor politici, a celor aleşi de cetăţeni să punem ordine şi randuială in această ţară, in toate domeniile de activitate, iar primul semn de normalitate trebuie să inceapă chiar de aici, din Parlament, intre noi, cei care am fost aleşi - pentru că intr-o ţară normală oamenii politici muncesc pentru cei care i-au ales şi nu se ceartă intre ei. Intr-o ţară normală, politicienii au un dialog civilizat, chiar dacă-l poartă de pe poziţii diferite. De aceea, mesajul meu către dvs, către intreaga clasă politică este unul de deschidere şi de dialog in beneficiul cetăţenilor şi pentru interesul naţional al Romaniei. Timp de un deceniu, politica in Romania a fost dominată de vrajbă, de incrancenare şi de nenumărate conflicte intre diversele tabere politice. Răfuielile politice din această perioadă au afectat grav funcţionarea unor instituţii publice fundamentale, iar, in final, cei care au suferit cel mai mult au fost tot cetăţenii. Vă propun aşadar ca, incepand chiar de astăzi, la acest inceput de an şi de guvernare, să ieşim din această logică a conflictului, să cultivăm dialogul intre instituţii şi intre partide, intre putere şi opoziţie, intre stanga şi dreapta şi intre toate celelalte tabere care au divizat Romania in ultimii ani. Putem reprezenta partide diferite, cu orientări politice diferite şi e normal să gandim diferit. Este un semn de sănătate pentru democraţia noastră. Dar, in acelaşi timp, consider că această diferenţă de gandire trebuie exprimată intr-un mod civilizat, prin respect reciproc. Imi doresc ca dezbaterea politică să fie purtată cu argumente raţionale, şi nu in numele vrajbei personale, iar, atunci cand in joc este bunăstarea romanilor sau interesul naţional, trebuie să avem capacitatea de a trece peste aceste diferenţe, să găsim o cale de colaborare şi să fim uniţi ca romani, ca popor, ca naţiune. Imi doresc să am o relaţie normală şi civilizată cu preşedintele Romaniei, cu toate instituţiile statului, dar şi cu partidele din opoziţie. Aşadar, stimaţi colegi din PNL, PMP sau USR, vă spun că sunt un om care preţuieşte dialogul, iar cei care mă cunosc mai bine ştiu foarte bine că nu spun vorbe goale. Am prieteni buni in alte partide politice, alături de care am putut mereu să găsesc o cale constructivă pentru binele celor care ne-au votat. Domnul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, este doar unul dintre cei cu care am putut avea un dialog şi am colaborat foarte strans pentru binele comunităţii timişorene, chiar dacă am reprezentat partide politice diferite şi chiar adversare in alegeri. Aşadar, stimaţi colegi din opoziţie, vreau să imi incep mandatul de prim-ministru cu o invitaţie la dialog şi colaborare. Intotdeauna i-am respectat pe cei aleşi in funcţii publice, pentru că fiecare dintre dvs ii reprezentaţi pe cei care v-au votat. Fără a fi ironic, vreau să vă spun că acest guvern nu va fi guvernul meu, nici guvernul PSD, nici guvernul ALDE, nici guvernul altcuiva, va fi Guvernul Romaniei, iar dvs., cei din opoziţie, in calitate de reprezentanţi ai celor care v-au ales, veţi avea mereu un loc rezervat la masa discuţiilor şi colaborării cu acest guvern, desigur in măsura in care veţi dori şi dvs. să cultivaţi un dialog sincer şi constructiv in beneficiul celor pe care ii reprezentaţi. Iar primul proiect la care vă invit să colaborăm este Romania normală, despre care v-am vorbit in prima mea intervenţie de la această tribună in faţa noului Parlament constituit după alegerile din 11 decembrie. Vă mulțumesc. *** Sorin Mihai Grindeanu: Domnilor președinți, doamnelor și domnilor senatori și deputați, stimați invitați, vreau să vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați acordat astăzi. Pentru noi, pentru Guvernul Romaniei inseamnă o mare responsabilitate, o responsabilitate care nu este dată doar de votul dvs. de astăzi, ci responsabilitatea este dată și de votul romanilor din 11 decembrie. De aceea, actul de guvernare pe care il vom exercita va fi coordonat pe aceste direcții: de responsabilitate, de modestie și de respect față de romani. Vă mulțumesc incă o dată pentru increderea pe care ne-ați dat-o. Doamne ajută! Vă mulţumesc. 2017-01-04 22:32:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministru.jpgGuvernul Cioloș - Bilanț la final de mandatȘtiri din 04.01.2017http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-ciolo-bilant-la-final-de-mandat Premierul Dacian Cioloș a prezentat bilanțul la final de mandat ​[Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua, este ultima mea intervenţie in calitate de prim-ministru. Intenţia mea este să fac un scurt bilanţ, fără să intru in detaliul măsurilor luate in acest an, pentru că am avut ocazia să facem un bilanţ şi la un an de mandat şi desigur, de atunci sunt cateva lucruri care au evoluat, dar deja există in spaţiul public multe elemente de bilanţ al acestui guvern. Aş vrea insă să pornim de la punctul de inceput al acestui guvern, in ce context. Să reamintim in ce context s-a instalat acest guvern, pentru a inţelege mai bine şi care a fost misiunea pe care şi-a asumat-o şi modul in care a indeplinit-o. Acest guvern a apărut după cum vă amintiţi intr-un context social şi politic excepţional, după manifestaţiile de stradă, după demisia guvernului precedent, moment in care s-a convenit la nivel politic instalarea unui guvern tehnocrat. A fost deci o formulă excepţională a acestei guvernări şi in acest context trebuie să spun am beneficiat şi de o susţinere politică relativ volatilă in Parlament, ceea ce a ingreunat luarea unor decizii. Am fost, pe de altă parte, conștient că aşteptările oamenilor faţă de acest guvern vor fi foarte mari şi au fost intr-adevăr foarte mari, presiunile au fost foarte mari ca acest guvern să demareze reforme şi să intervină in foarte multe domenii, atata vreme cat, pe de altă parte, unele partide se aşteptau ca acest guvern să se ocupe in primul rand de administrarea treburilor curente ale ţării. Insă incă de la inceputul guvernării, au ieşit la iveală mai multe probleme, mai multe lucruri ascunse timp de, in multe cazuri, peste 20 de ani, care şi-au făcut simţită prezenţa şi problemele au apărut, au ieşit la iveală in această perioadă, aşa incat guvernul nu avea cum să abordeze aceste lucruri frontal. Vă amintesc doar la sănătate crizele prin care am trecut şi care s-au datorat unor lucruri care nu au fost abordate frontal atunci cand ar fi trebuit. Amintesc aici doar de problema biocidelor, dar nu este singura, la fel problema lipsei medicamentelor, dincolo de chestiunea legată de preţurile medicamentelor, problema lipsei medicamentelor din farmacii, care la fel trebuia abordată in mod strategic. In educaţie, vă amintiţi, discuţiile din spaţiul public la sfarşitul anului trecut legate de calitatea doctoratelor, de suspiciunile de plagiat şi de capacitatea sau mai degrabă incapacitatea sistemului de a clarifica aceste lucruri şi de a le aborda in mod obiectiv, indiferent despre cine este vorba. Apoi, in domeniul muncii, dincolo de problema salarizării, care a rămas pe masa Guvernului chiar dacă nu a fost acesta un obiectiv in programul de guvernare, dar nu aveam cum să nu abordăm acest subiect. Apoi problemele legate de şomajul cronic in anumite zone din Romania, coroborate cu probleme de sărăcie in anumite zone defavoriate, care se răsfrangeau nu doar asupra celor care aveau posibilitatea să muncească, dar asupra tinerilor, asupra copiilor, a şcolarilor, cu probleme mari de abandon şcolar. Apoi, in domeniul mediului, dincolo de multe probleme legate de dezvoltarea durabilă, o problemă acută care continuă să aibă nevoie de soluţii, dar noi am oferit deja nişte soluţii, legate de combaterea tăierilor ilegale a pădurilor. Deci au atatea domenii care aveau nevoie de o abordare structurată a reformelor nu aveam cum să ne limităm doar la administrarea treburilor curente şi dincolo, chiar şi de ceea ce ne-am propus noi la inceputul guvernării am fost impinşi de aceste realităţi să abordăm aceste lucruri frontal şi să propunem sau să incepem anumite reforme, chiar dacă, am mai spus in mai multe randuri, am fost conştienţi că nu vom putea deschide toate fronturile de reformă necesare intr-un an de zile. Cateva rezultate din acest ceva mai mult de un an de guvernare. Vă amintiţi, probabil, in discursul meu din Parlament de la votul de investire am trasat acolo cateva linii principale ale acţiunii Guvernului. In primul rand, acțiuni legate de modul de a guverna. Am spus de la inceput că vom incerca să venim cu un alt mod de abordare a guvernării, bazată pe responsabilitate, pe transparenţă, pe profesionalism şi pe deschiderea spre dialog. Legat de transparenţă, am transparentizat atat cat este posibil actul guvernamental, incepand de la procesul de pregătire a actelor normative, unde am făcut o regulă din consultarea publică a tuturor actelor normative, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă, chiar dacă este vorba de cateva zile, am evitat să venim cu surprize in deciziile guvernamentale. Am transparentizat şi actul de decizie guvernamentală, am creat noi platforme de consultare publică şi pentru pregătirea actelor normative, dar şi pentru alte decizii administrative ale guvernelor. Am creat, chiar dacă el trebuie operaţionalizat in continuare, Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, acel registru in care structurile de lobby sau de reprezentare profesională sunt solicitate să se inscrie pentru a avea un dialog transparent şi deschis cu instituţiile publice şi am declanşat şi un proces de debirocratizare, chiar dacă aici este un şantier mare şi sunt multe de făcut. Apoi ne-am asumat organizarea unor alegeri locale şi parlamentare corecte şi transparente. Ne-am angajat să luăm măsurile care pot fi luate pentru a reduce suspiciunile de fraudă. Aici vă reamintesc faptul că pentru prima dată am folosit un sistem de control impotriva votului multiplu, care s-a dovedit eficient, şi tot pentru prima dată la alegerile parlamentare am pus la punct un sistem de supraveghere video a procesului de numărare a votului, pentru a elimina şi de acolo suspiciuni. Apoi am promis in Parlament că vom fi un Guvern care vom veghea la independenţa justiţiei şi vom sprijini şi vom continua lupta impotriva corupţiei. Aici vreau să vă amintesc, dincolo de decizii pe care Ministerul Justiţiei le-a luat in acest an sau propuneri pentru anumite posturi de responsabilitate in sistemul judiciar, am finalizat Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020, cu un plan de acţiuni detaliat, care aşteaptă să fie pus in aplicare şi sper să fie asumat şi pus in aplicare de viitorul Guvern. Am operaţionalizat şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Imobilizate, venind chiar cu decizii de modul cum ar urma să fie folosiţi şi banii recuperaţi proveniţi din recuperarea in urma săvarşirii unor infracţiuni şi care urmează să fie canalizaţi spre educaţie şi spre sănătate, două domenii care au nevoie de investiţii in Romania. Dar cel mai important, am spus atunci in Parlament, că prin măsurile pe care le vom lua dorim să continuăm trendul ascendent al dezvoltării economice a Romaniei, să susţinem creşterea economică şi mai ales să creştem credibilitatea statului in raport cu mediul economic şi prin asigurarea stabilităţii bugetului ţării intr-un an electoral in care presiunile asupra bugetului sunt mari. Şi am spus atunci că tot ce va ţine de Guvern vom face pentru ca acest lucru să se intample. Suntem in momentul de faţă intr-o situaţie cu o creştere economică de aproape 5%, oricum cea mai mare din UE, sigur, ea este rezultatul mai multor ani de măsuri care au fost luate, dar cred eu că măsurile pe care le-am luat şi in acest an şi modul in care am abordat lucrurile in procesul decizional care viza sectorul economic au stimulat in continuare increderea investitorilor in Romania, in aşa fel incat suntem in situaţia in care au crescut şi investiţiile - şi investiţii străine, şi investiţii autohtone -, am crescut sau a crescut numărul de locuri de muncă, inclusiv in sectorul privat, cu peste 3,4% mai mult decat perioada corespunzătoare anului trecut, anului 2015, a crescut deci cu peste 155.000 numărul de locuri de muncă suplimentare create in economie şi a scăzut numărul şomerilor cu peste 90.000 de locuri, inregistrand o scădere deci a şomajului, de la 4,9 la 4,7%. Am reuşit să menţinem şi deficitul bugetar in limitele prognozate şi, dincolo de asta, anul acesta am atins un nou prag minim al costurilor de finanţare externă. Altfel spus, atunci cand statul se imprumută pentru a-şi plăti datoria, pentru imprumutul respectiv plăteşte o dobandă, nivelul dobanzii pe care il plăteşte arată şi increderea pe care investitorii o au şi finanţatorii o au in modul in care lucrurile sunt gestionate. Anul acesta am avut un nivel minim al costurilor de finanţare externă. Aceste lucruri şi aceste date nu sunt doar cifre raportate intr-un document scris, creşterea aceasta economică a avut deja un impact pozitiv şi in buzunarele romanilor, cum le place unor politicieni să spună, pentru că veniturile lunare pe gospodării au crescut cu 13% in acest an, caştigul in 2016, caştigul salarial mediu brut pe total economie a crescut, la fel, cu aproape 13%, chiar şi pensiile au crescut, in ciuda a ceea ce am tot văzut la televizor in acest an, că tehnocraţii se pregătesc să scadă pensiile, nu doar că nu au scăzut, dar ele au crescut cu 5%. Am crescut şi salariul minim in 2016 cu 200 de lei. Dar, dincolo de asta, am inţeles că acest trend, ca să se menţină şi in anii următori, este nevoie de măsuri care să stimuleze crearea de locuri de muncă, pentru că nu este suficient să creşti salariile dacă nu produci şi locuri de muncă, dacă nu produci locuri de muncă care să contribuie apoi la potenţialul bugetului de a putea susţine anumite măsuri, inclusiv de creştere salarială in domeniul bugetar. Şi am venit aici cu măsuri suplimentare pentru ocuparea forţei de muncă, pentru reducerea şomajului, cu măsuri de mobilitate socială şi geografică a lucrătorilor. Vă amintesc aici doar acea primă instalare pentru cei care se deplasează la peste 50 de km şi doresc să se instaleze in zonele in care există locuri de muncă. Sigur, nu este o soluţie panaceu, este o soluţie de tranziţie care trebuie să fie urmată şi de măsuri pentru ca investiţiile să fie dirijate in zonele in care există un surplus de mană de lucru şi toate acestea pentru că am considerat că creşterea economică pe care se bazează inclusiv construirea bugetelor ţărilor şi inclusiv construirea bugetului Romaniei, creşterea aceasta economică, ea, din păcate, nu se poate decreta printr-o hotărare de Guvern sau printr-un act normativ. Creşterea economică este un rezultat al unor măsuri cumulate şi de stimulare a investiţiilor şi de stimulare a consumului, dar şi măsuri şi politici ale statului. Şi, din punctul meu de vedere, o creştere economică care să poată să susţină apoi cheltuieli bugetare consistente trebuie, in primul rand, să fie in măsură să creeze locuri de muncă. Principalul impact - şi insist pe acest lucru, o lecţie pe care am invăţat-o in acest an - principalul impact pozitiv pe care o creştere economică il poate avea in buzunarele romanilor este prin crearea de locuri de muncă in economia reală, pentru că acela este semnul că creşterea economică este una sănătoasă şi de acolo decurg apoi alte posibilităţi pe care Guvernul le are de a investi bani din bugetul de stat in diferite tipuri de politici, inclusiv in politici salariale din sectorul bugetar. Dincolo de aceste aspecte economice, am pus sănătatea şi educaţia in topul priorităţilor, aici am abordat chestiunea salarială prin prisma corectării inechităţilor salariale din domeniul sănătăţii şi educaţiei, pentru că, atata vreme cat aceste inechităţi nu sunt corectate, creşterile salariale procentuale nu rezolvă probleme de fond. Şi am venit in acest an cu creşteri salariale şi in domeniul sănătăţii, şi in domeniul educaţiei, dar banii pentru aceste creşteri salariale au fost folosiţi pentru a corecta aceste grile de salarizare. Am rezolvat şi problema remuneraţiei gărzilor medicilor, am venit cu măsuri care să asigure o mai bună performanţă a managementului in spitale şi cu un sistem de transparenţă a multor acte şi decizii care vizează domeniul sănătăţii şi care erau criticate in trecut - mă gandesc aici la acea platformă transparentă a Ministerului Sănătăţii - care publică date privind achiziţiile publice, privind sponsorizările primite de medici de la industria farmaceutică, declaraţii de avere, indicatori de performanţă pentru managerii spitalelor, ş.a.m.d. Am venit, totodată, pentru prima dată după mulţi ani de zile, cu o abordare structurată a politicii de resurse umane in domeniul sănătăţii, cu acel plan multianual pentru dezvoltarea strategică a resurselor umane, dar şi cu proiectul de infrastructură in domeniul sănătăţii. Mă gandesc aici la avansările pe care le-am putut să facem pentru cele trei spitale regionale, care acum sunt in linie dreaptă pentru proiecte tehnice şi apoi pentru execuţie, dar şi pregătirea a unor prime proiecte de parteneriat public-privat in construcţii de infrastructură in spitale, rămanand intr-un sistem medical public de stat. In domeniul educaţiei aş aminti doar cateva măsuri care vizează transparentizarea organizării concursurilor, pentru prima dată după mulţi ani de zile a unor concursuri pentru ocuparea funcţiilor de director in sistemul şcolar preuniversitar, dar şi reaşezarea valorilor in şcolile doctorale prin operaţionalizarea structurii administrative care se ocupă de evaluarea tezelor de doctorat şi care a dovedit in aceste ultime luni că poate să funcţioneze. Şi apoi, al treilea domeniu pe care ne-am concentrat in educaţie e cel vizand prevenirea abandonului şcolar, aici cu măsuri care vizau şi lupta impotriva sărăciei. Şi aici aş aminti decontarea integrală a navetei elevilor, dar şi programe precum fiecare copil in grădiniţă, profesori in şcoli defavorizate, o masă caldă in şcoli, chiar dacă este un proiect pilot, toate aceste măsuri de educaţie, coroborate cu politici sociale care să reducă riscul de abandon şcolar. Dincolo de aceasta, o să găsiţi in raportul de guvernare pe care l-am pregătit, incercat să identificăm măsurile, deciziile sau rezultatele pe care le putem cuantifica in acest an şi ne-au ieşit pste 200, două sute şi ceva de măsuri care au fost luate in acest an. Aş aminti, pentru că s-a vorbit mult de fondurile europene şi de diferite stratageme să se incerce să se inducă in opinia publică ideea că in acest an nu s-au absorbit fonduri europene. Nu s-au absorbit decat peste 7 miliarde de euro, care au intrat in ţară de la UE concret in acest an. O parte din ei pe exerciţiul financiar 2007-2013, pe care l-am incheiat cu o creştere a ratei de absorbţie de la cincizeci şi ceva la sută, cat am găsit-o la sfarşitul lui 2015, la peste 80% la sfarşitul lui 2016, cand am inchis acest exerciţiu. Dincolo de asta aproape 2,5 miliarde de euro care au intrat in ţară in exerciţiul financiar 2014-2020 sau in contul acestui exerciţiu financiar. Dincolo de aceasta, am accelerat pregătirea cadrului administrativ pentru utilizarea fondurilor europene. Din cele 35 de condiţionalităţi ex-ante pe care Romania trebuie să le indeplinească inainte de a deconta bani pe anumite programe europene pentru exerciţiul 2014-2020, deci din cele 35 de condiţionalităţi, am preluat 25 de condiţionalităţi care trebuiau rezolvate. Din cele 25 de condiţionalităţi, practic 20 sunt intr-un fel sau altul rezolvate, iar ultimele cinci condiţionalităţi care finalizate pentru acestea am agreat cu Comisia Europeană planuri de acţiuni pentru următoarea perioadă in aşa fel incat realizarea acestor condiţionalităţi să nu blocheze la inceputul acestui an inceperea decontărilor imediat ce a autorităţile de management pe fonduri europene vor fi acreditate. In domeniul transporturilor amintesc că am lucrat, in primul rand, pentru a debloca proiecte de infrastructură rutieră şi, mai ales, de autostrăzi care erau blocate. In momentul de faţă se lucrează pentru finalizarea a aproape 160 de kilometri de autostradă. Amintesc aici şi faptul că am adoptat, in cele din urmă, după ani de zile de discuţii şi de dezbateri, Masterplanul pentru transporturi. Apoi, in domeniul politicii salariale n-am reuşit să adoptăm proiectul de lege a salarizării unitare, dar l-am finalizat şi lăsăm un proiect fezabil de lege a salarizării unitare şi spun fezabil pentru că el se bazează pe un impact bugetar suportabil din punctul nostru de vedere şi bazează, in primul rand, pe cunoaşterea unei realităţi, pentru că, pentru prima dată după ani de zile, avem aproape finalizată in proporţie de peste 95%, din ce ştiu eu de la domnul ministru al muncii, baza de date cu salariile din sistemul public. Fără cunoaşterea, fără existenţa acestei baze de date, orice proiect de lege a salarizării unitare ar fi fost mai mult sau mai puţin o utopie, pentru că se baza pe supoziţii şi nu pe cunoaşterea realităţilor, a nivelului de salarii. Avem această bază de date care poate să fie folosită de viitorul guvern pentru a promova o lege a salarizării unitare fezabilă. Legat de fondurile pentru agricultură, pentru că şi aici, in acest an, s-a insistat mult pe faptul că au fost intarzieri in plata subvenţiilor, intarzieri datorate stării in care am găsit sistemul informatic, in primul rand care gestiona plata agricultorilor, totuşi, in acest an, am plătit peste 4 miliarde de euro din fonduri europene, care au intrat in conturile agricultorilor, atat subvenţia pentru exerciţiul anului 2015, dar şi, şi asta este cea mai mare sumă care a fost plătită pană acum in avans agricultorilor pentru exerciţiul financiar 2016, am plătit peste 800 de milioane de euro in contul subvenţiilor pentru 2016, bani in avans. Deci, odată ce am pus la punct sistemul şi am finalizat sistemul informatic, in realizarea lui, am dovedit că se pot plăti subvenţiile nu doar la timp, dar şi anticipat. Apoi aş mai aminti in domeniul pădurilor sistemul SUMAL, nu numai deciziile legislative pe care le-am luat pentru a intări cadrul instituţional de control şi de sancţionare pentru tăierile ilegale, dar am creat şi un sistem informatic care se bazează inclusiv pe imagini satelitare in timp real, sistem care să permită urmărirea şi identificarea tăierilor ilegale nu doar pe partea de transport al masei lemnoase, ci incă din faza de aprobare administrativă a tăierilor şi a exploatării masei lemnoase. Şi acest sistem este funcţional in cea mai mare parte; in următoarele săptămani el urmează să fie complet funcţional şi va putea fi folosit de viitorul guvern. Apoi, mai amintesc şi faptul că am reuşit să negociem in acest an şi printr-o implicare directă a Guvernului Romaniei, chiar dacă ar fi fost in mare parte atribuţia Comisiei Europene, să negociem direct cu Canada eliminarea vizelor pentru călătoriile romanilor in Canada, in contextul acelui acord comercial intre Canada şi UE. Am folosit acel moment favorabil pentru Romania şi am reuşit să obţinem acest lucru. Şi sper ca şi Guvernul care vine să continue in aceeaşi notă, pentru că, vreau să amintesc, Guvernul care se instalează astăzi in mod normal va fi cel care va reprezenta Romania pe perioada preşedinţiei pe care Romania o va exercita la Consiliul UE in 2019. Este cel mai bun moment din istoria Romaniei de pană acum in relaţie cu UE, in care Romania să demonstreze implicarea activă la nivel european pentru a susţine anumite puncte de vedere argumentat. Şi, deci, sper ca Guvernul care se instalează astăzi să folosească inclusiv ceea ce noi am pregătit deja pentru asumarea de către Romania a preşedinţiei europene, pentru ca Romania să iasă nu numai cu fruntea sus din acest proces, dar să se impună ca unul din statele membre active la nivel european. In incheiere aş vrea să vă spun că cel puţin in ce mă priveşte am invăţat foarte mult in acest an, am invăţat in primul rand din criticile care au fost indreptate inspre guvern, am incercat să muncim cu modestie, cu profesionalism, cu onestitate, aşa cum ne-am angajat la inceputul anului, şi să arătăm că acest mod de guvernare e deschis spre interesul public şi nu spre interesul electoral, ci spre interesul public şi spre reformele intr-adevăr necesare care chiar pot să aibă unele dintre ele costuri electorale, că se poate guverna şi in acest fel. Am incercat să invăţăm din greşeli şi să le corectăm de fiecare dată cand asta a fost posibil, fără a face exces de orogoliu. Am inţeles şi că rostul nostru in acest an a fost in primul rand acela de a pune anumite seminţe, de seminţe de reformă, de seminţe de schimbări in societate, dincolo de măsurile care pot fi luate in guvern şi sper eu şi am increderea că aceste seminţe vor da roade in anii care vin. In ceea ce mă priveşte, personal am avut, trebuie să recunosc, o şansă extraordinară de a putea să imi servesc ţara și incerc să nu spun lucruri mari făcand aceste afirmaţii şi voi incerca să valorific experienţa pe care am caştigat-o in acest peste un an de guvernare şi in anii următori, intr-un fel sau altul, in interesul public din Romania. De aceea, inainte de a lua intrebări, vreau să vă spun foarte clar că aşa cum am mai spus-o, de altfel, dar văd că insuficient sau, mă rog, nu s-a inţeles, nu mi-am pus problema să părăsesc ţara, pentru că nu am de ce să părăsesc Romania. Intenţionez să răman in ţară şi să găsesc modalitatea cea mai bună de a mă implica inclusiv public pentru a-mi folosi experienţa pe care am caştigat-o, sigur, in măsura in care va exista şi susţinere pentru acest lucru. Am deja confirmarea mai multor colaboratori sau foşti colaboratori, inclusiv din guvern, că doresc să găsim o modalitate de implicare civică pentru a putea să ne valorificăm experienţa pe care am caştigat-o in acest an de mandat. Vă mulţumesc şi dvs. pentru modul in care aţi reflectat activitatea guvernului in acest an şi pentru modul in care ne-aţi ajutat ca o oglindă să ne reflectăm inclusiv propriile neajunsuri şi să putem lua şi măsurile şi deciziile necesare la timp. Vă mulţumesc. Reporter: Domnule premier, pentru că spuneaţi că veţi rămane in ţară şi că s-a vehiculat in ultima perioadă, s-au vehiculat mai multe variante ce veţi face, una dintre aceste variante era că veţi pleca la SIE, veţi merge... Dacian Cioloş: Nu a fost niciodată...Astea sunt speculaţii care au fost lansate şi pe care nu ştiu de ce unii le iau de bune fără să mă fi intrebat pe mine. Nu mi-am pus niciun moment problema şi nu cred că cineva şi-a pus problema asta, pentru că cred că ar fi ştiut răspunsul. Eu nu am competenţe pentru astfel de responsabilităţi şi nu mă interesează să obţin un post cu orice preţ, pentru a putea fi util. Deci nu s-a pus problema şi nici nu se pune problema. Reproter: Referitor la implicarea politică, pe viitor v-aţi gandit la ceva? Dacian Cioloş: Nu exclud, dar nu am luat o decizie. Eu consider, aşa cum am mai spus-o, că deja de la un astfel de nivel de responsabilitate, un prim-ministru cand işi face treaba incearcă să facă treaba corect, face politică, intr-un anumit fel. Sigur, nu a fost politică partinică, din punctul meu de vedere, pentru că nu am fost inscris intr-un partid politic, dar voi căuta să văd care este modalitatea cea mai eficientă ca să pot să imi valorific competenţele in viitor, dar nu am luat o decizie incă legat de acest lucru. Reproter: Veţi avea vreo intalnire in perioada următoare cu vreunul dintre cele două partide care v-au susţinut in alegerile care s-au incheiat? Dacian Cioloş: Ei ştiu că eu sunt deschis, avem discuţii, in măsura in care vor exista invitaţii nu o să le evit, pentru că cred că e util să avem o discuţie inclusiv legat de modul in care au decurs lucrurile in acest an şi legat de modul in care vor decurge lucrurile şi in viitor. Mă gandesc, in primul rand, la cele două partide care au susţinut platforma Romania 100, unde eu am pus acolo nişte valori şi nişte principii in care chiar cred şi chiar cred că un proiect politic, indiferent de ce natură, ar trebui să aibe la bază acele valori. Probabil că o discuţie asupra modului in care ataşamentul la aceste valori şi la această platformă, cel puţindin partea celor două partide care au declarat că susţin această plaformă, o discuţie pe marginea acestora ar putea fi utilă. O să vedem in perioada următoare. Reporter: Dacă ne puteţi lămuri in ceea ce priveşte procesul de predare-primire, in această seară va fi cel mai probabil o primă şedinţă de guvern. Cand veţi discuta cu noul premier. Veţi avea o discuţie şi ce ii veţi spune? Ce ii lăsaţi practic moştenire şi dacă aveţi şi anumite solicitări referitor la actuala echipă? Dacian Cioloş: Nu, ce o să ii spun o să ii spun dansului direct, ceea ce am avut de spus public am spus-o deja, inclusiv legat de aşteptări, să continue anumite programe, să continue anumite acţiuni care, din punctul nostru de vedere, sunt benefice, dar, sigur, fiecare guvern cu programul lui de guvernare. Eu am avut mai multe discuţii telefonice in aceste zile cu domnul prim-ministru desemnat, inclusiv astăzi, am inţeles că dansul va veni, după depunerea jurămantului de la Cotroceni, la Palatul Victoria şi intenţionează să aibă chiar o şedinţă de guvern. O să il aştept cand va veni in seara asta la Palatul Victoria, insă am convenit să avem o discuţie mai aşezată şi mai detaliată in cursul zilei de maine, dat fiind faptul că astăzi guvernul intenţionează deja să organizeze acea şedinţă de guvern. Reporter: Şi o ultimă intrebare dacă imi permiteţi: Cuminţenia pămantului este principalul proiect pe care vi l-aţi asumat personal şi in calitate... Dacian Cioloş: Ei, este unul din proiectele, v-am facut aici o listă de proiecte pe care le-am /asumat/... Reporter: /.../ in momentul de faţă nu se numără printre cele cu care vă mandriţi in acest an de guvernare. Dacian Cioloş: Sigur, mă mandresc totuşi prin faptul că mi-am asumat acest proiect şi, aşa cum am spus de la inceput, poate că ar fi fost mai simplu să mă duc să caut doar bani pentru acel proiect, dar am vrut mai mult decat atat, să stimulez şi un interes public al cetăţenilor de a susţine astfel de proiecte cu valoare culturală. Ei, din păcate rezultatul nu a fost acela pe care l-am aşteptat, dar, așa cum am mai spus deja in mai multe randuri, consider faptul că peste 100.000 de oameni s-au implicat totuşi este deja un semn bun, un semn incurajator. Dincolo de asta, eu cred in continuare că noi nu am mai avut timp şi, din păcate, proiectul a fost abordat electoral de unele partide politice in acest an, aici probabil am făcut dovadă de naivitate că nu mi-am imaginat că astfel de proiecte sau orice proiecte, chiar şi astfel de proiecte, pot să fie speculate electoral, chiar dacă ele aveau un interes mai larg. In continuare, eu cred că soluţii există, pentru ca statul să poată să dobandească proprietatea acestei opere de artă şi eu cred că Brancuşi merită acest lucru. Reporter: Poate fi un punct de discuţie maine cu noul premier, să fie continuate aceste... Dacian Cioloş: O să vedem. Reporter: Vroiam să vă intreb, pentru că aţi spus că vă veţi implica civic şi că aveţi deja confirmări de la mai mulţi membru ai guvernului, in ce sens veţi face acest lucru? Dacian Cioloş: O să vedem care este forma cea mai eficientă, oricum intenţia mea este să văd ce fel de acţiune civică pot să construiesc in jurul ideii de platformă Romania 100, a valorilor şi a principiilor de acolo, o să văd in perioada următoare... Reporter: /.../ organizare non-guvernamentală? Dacian Cioloş:...o să vedem in perioada următoare, inclusiv această posibilitate şi, oricum, fiţi sigur că atunci cand vom materializa intr-un fel sau altul acest lucru o să il explicăm public. Reporter: Şi mai am o intrebare legată de audierile de astăzi, pentru că dvs. aţi trecut acum un an prin aceeaşi experienţă şi aţi avut miniştri propuşi care au fost chinuiţi in comisiile de specialitate şi astăzi au trecut pe repede inainte. Cum vedeţi aceste audieri? Dacian Cioloş: Eu nu am fost deloc deranjat că miniştrii pe care i-am propus au fost luaţi la intrebări şi la bani mărunţi atunci, chiar mi s-a părut important acest lucru ca miniştrii să poată să işi dovedească cunoştinţele. Dincolo de asta, nu pot să comentez, să spun sincer nici nu am urmărit foarte in detaliu audierile de astăzi, m-am pregătit pentru această conferinţă de presă. Reporter: Vă intrebam pentru că dvs. aţi fost nevoit să schimbaţi anumite propuneri tocmai din cauza audierilor - Ministerul Justiţiei. Dacian Cioloş: Ei, aşa cum am spus, fără să compar, pentru că noi am fost intr-o situaţie excepţională, aşa cum am spus de la inceput, o susţinere politică volatilă in parlament. Eu am luat nu numai atunci, dar şi pe parcursul anului, toate deciziile pe care am considerat că trebuie să le iau inclusiv vizavi de anumiţi membri ai guvernului, pentru a elimina orice suspiciune, pentru că un guvern ca să fie credibil are nevoie in primul rand de susţinere politică in mod clar, dar nu este suficientă susţinerea politică. Guvernul reprezintă Romania, inclusiv in relaţii cu partenerii noştri externi şi ai nevoie de credibilitate pe toate planurile pentru a putea reprezenta Romania in mod eficient şi in mod credibil. Şi atunci, cu cat un ministru este mai performant, cu cat el este mai credibil şi din punct de vedere al integrităţii, cu atat va avea mai multă greutate in a susţine anumite puncte de vedere şi cum vă spuneam, slavă Domnului!, Romania va avea nevoie de această credibilitate in anii care vin, nu doar in interiorul UE, cu atat mai mult cu cat am inţeles că şi obiectivul politic al guvernului este acela de a creşte greutatea Romaniei in UE şi de a obţine mai mult in calitate de stat membru al UE. Ei, pentru a face acest lucru trebuie in primul rand credibilitate şi de asta calitatea membrilor guvernului este importantă şi atunci, cu cat ei sunt mai performanţi, cu atat mai bine. Reporter: Aş vrea să ştiu dacă domnul ministru de finanţe, domnul Viorel Ştefan, va găsi la Ministerul de Finanţe o schiţă de buget, atunci cand se va instala? Şi cum arată aceasta, făcută de guvernul Cioloş, ţinand cont de măsurile deja care au trecut de Curtea Constituţională, una aşteaptă la promulgare, una intră deja in vigoare, şi de măsurile anunţate de miniștrii PSD cu aplicare cel puţin pentru primul semestru din 2017. Dacian Cioloş; Sigur că, aşa cum noi am găsit un proiect de buget cand ne-am instalat in noiembrie şi noi, la randul nostru, lăsăm un proiect de buget care a fost lucrat la nivel tehnic de Ministerul de Finanţe, nu a fost discutat in guvern, pentru că era clar pentru noi că nu are sens ca acest guvern să facă o propunere de buget atata timp cat urmează să vină un guvern nou, legitimat prin alegeri, cu un program de guvernare care are insclusiv elemente de reper bugetare. Deci există un astfel de proiect lucrat la nivel tehnic in Ministerul de Finanţe, cu date luate de la Institutul de Prognoză. Pe de altă parte, eu ştiu că PSD a prezentat incă din campania electorală un proiect de buget, deci nu ştiu in ce măsură domnul Ştefan va avea sau nu nevoie de aceste lucruri, dar datele respective există, nu ştiu dacă este cazul să mai fac comentarii pe conţinutul acestui proiect atat timp cat, cum vă spuneam, PSD a caştigat alegeri şi a obţinut un rezultat bun in alegeri, pe baza unui program de guvernare care include şi un proiect de buget pe care inţeleg că guvernul vrea să il aplice. Reporter: Domnule premier, dacă imi permiteţi, dacă aţi avut o ultimă discuţie in această perioadă cu preşedintele Iohannis şi dacă vă veţi intalni in perioada următoare? Dacian Cioloş: Da, am mai avut in aceste zile discuţii telefonice cu dansul şi ca să am elemente legate de potenţialul calendar de instalare a viitorului guvern, nu am stabilit, nu am o intalnire stabilită pentru perioada imediat următoare, dar, să spun, relaţia mea cu domnul preşedinte a fost una foarte bună in acest an şi ea rămane in continuare una foarte bună, bazată in primul rand pe incredere reciprocă. 2017-01-04 14:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_bilantpm_cover_final_a4-01.jpgNoul guvern va stabili nivelul salariului minim pe economie pentru anul 2017Știri din 29.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/noul-guvern-va-stabili-nivelul-salariului-minim-pe-economie-pentru-anul-2017Valoarea salariului minim pe economie garantat in plată pentru anul 2017 va fi stabilită de viitorul Guvern. Actualul Executiv, așa cum a anunțat in Consiliul Național Tripartit din 12 decembrie, a decis să mențină nivelul actual al salariului minim, de 1.250 de lei, avand in vedere că viitorul Guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea unei noi valori care să se aplice anul viitor. In condițiile in care valoarea salariului minim pe economie garantat in plată pentru 2017 nu se modifică, nu este nevoie de o nouă Hotărare de Guvern care să reconfirme actul normativ aflat deja in vigoare, intrucat valabilitatea acestuia nu expiră la finalul acestui an. Ținand cont de faptul că Hotărarea Guvernului nr.1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată prevede că incepand cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim este de 1.250 lei lunar, un alt act normativ care să reglementeze același lucru, ar fi reprezentat, din punct de vedere juridic, o redundanță legală. 2016-12-29 14:58:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-29-02-59-35big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a transmis o scrisoare de condoleanțe cancelarului federal Angela MerkelȘtiri din 20.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-transmis-o-scrisoare-de-condoleante-cancelarului-federal-angela-merkel Prim-ministrul Dacian Cioloș a transmis in această dimineață o scrisoare cancelarului federal german, Angela Merkel, in care exprimă solidaritatea față de poporul german și sincere condoleanțe familiilor victimelor tragicului atac petrecut in seara zilei de 19 decembrie 2016, la Targul de Crăciun din Berlin. - In numele Guvernului Romaniei am transmis deplina compasiune față de familiile victimelor acestui atac cumplit, speranță pentru recuperarea rapidă a persoanelor rănite şi solidaritatea cu poporul german in aceste momente dificile, a precizat premierul Dacian Cioloș. Guvernul Romaniei condamnă asemenea acte de violență incalificabile la adresa unor persoane nevinovate. Romania reiterează condamnarea fermă a oricăror acte de terorism şi pledează pentru necesitatea unor eforturi coordonate și determinate la nivel internațional pentru combaterea acestora. 2016-12-20 16:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-21-09-07-06big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul României condamnă atacul armat de la AnkaraȘtiri din 20.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-condamna-atacul-armat-de-la-ankara Guvernul Romaniei condamnă in termenii cei mai fermi atacul armat din 19 decembrie 2016, de la Ankara, soldat cu decesul ambasadorului Federației Ruse in Republica Turcia, Andrey Karlov. - Asemenea acte barbare indreptate impotriva unor reprezentanți diplomatici nu au nici o justificare și trebuie combătute cu orice preţ, iar vinovaţii trebuie să fie pedepsiți, consideră premierul Dacian Cioloș. Romania subliniază importanța intensificării eforturilor pentru combaterea terorismului internațional și reafirmă angajamentul său in acest sens. Prim-ministrul Dacian Cioloș transmite sincere condoleanțe familiei victimei, pentru pierderea suferită și iși exprimă solidaritatea cu autoritățile ruse in acest moment. 2016-12-20 15:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-21-09-07-26big_sigla_guv_albastru_vizita.pngParticiparea României la evenimentul OCDE de lansare a noului ciclu de evaluare „Small Business Act” pentru Balcanii de Vest și Turcia (2016-2019)Știri din 16.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-romaniei-la-evenimentul-ocde-de-lansare-a-noului-ciclu-de-evaluare-small-business-act-pentru-balcanii-de-vest-i-turcia-2016-2019Sorana Baciu, secretar de stat pentru coordonarea relațiilor cu OCDE și politici de dezvoltare a capitalului autohton in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a participat vineri, 16 decembrie, la Paris, la evenimentul de lansare a noului ciclu de evaluare - Small Business Act (SBA) a politicilor de dezvoltare a IMM-urilor in Balcanii de Vest și Turcia. Evenimentul, organizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), și-a propus atat prezentarea principalor etape ale evaluării SBA pentru perioada 2016-2019, cat mai ales facilitarea unui dialog funcțional și productiv intre diferitele entități angrenate in elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului IMM in statele Balcanilor de Vest și in Turcia. Cea de-a doua parte a evenimentului, dedicată accesului la finanțare al IMM-urilor, a fost prezidată și moderată chiar de doamna Sorana Baciu, care a realizat și o sinteză a principalelor oportunități și provocări cu care IMM-urile din Romania se confruntă in finanțarea activității lor curente și a proiectelor de dezvoltare. Dezbaterea s-a concentrat pe necesitatea extinderii accesului IMM-urilor la instrumente financiare alternative creditelor bancare, precum factoring, leasing sau venture capital. Secretarul de stat Sorana Baciu a punctat importanța schimbului de experiență intre toți actorii implicați in dezvoltarea sectorului IMM, publici sau privați, precum și necesitatea transferului de bune practici de la state care au obținut deja rezultate notabile in acest sens către țările cu economii emergente. Doamna Baciu a concluzionat că este necesară o regandire a politicilor publice, in sensul alinierii lor la o serie de realități ale mediului de afaceri actual: Principalele obstacole in accesul la finanțare al IMM-urilor le constituie lipsa competențelor manageriale, absența cunoștințelor financiare de bază și slaba conștientizare a importanței guvernanței corporative; Este nevoie de imbunătățirea cadrului de reglementare in vederea dezvoltării instrumentelor financiare non-bancare; Crearea unui mediu de afaceri stabil și predictibil trebuie să fie intotdeauna o prioritate a guvernului; Programele de mentorat, consultanță și consiliere pot aduce o contribuție semnificativă la creșterea capacității IMM-urilor de a elabora și implementa planuri de afaceri realiste și proiecte finanțabile. La eveniment au fost prezenți specialiști cu expertiză in instrumentele de finanțare destinate sectorului privat (Agenția de Supraveghere Financiară din Croația, Autoritatea de Inovare din Israel), coordonatori SBA din statele Balcanilor de Vest și Turcia, reprezentanți ai OCDE, Comisiei Europene, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dar și analiști și experți independenți. Participarea Romaniei la acest eveniment reprezintă un pas inainte in procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. De altfel, pe data de 15 decembrie, doamna Sorana Baciu a avut intrevederi cu ambasadori ai unor state membre OCDE, in vederea promovării Romaniei ca stat potențial candidat la statutul de membru al Organizației. Continuarea eforturilor de aderare a Romaniei la OCDE, demarate la inceputul anilor 2000, a reprezentat incă de la inceput o prioritate a actualului Guvern. Intenția Romaniei de a deveni membru al acestui for a fost reiterată de către prim-ministrul Dacian Cioloș in iunie 2016, cand a susținut o intervenție in Consiliul OCDE de la Paris și a avut o intrevedere cu secretarul general al Organizației, Angel Gurria. 2016-12-16 20:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-16-09-04-14big_sigla_guv_albastru.pngPrecizări referitoare la declarațiile domnului Liviu Dragnea, președintele PSD, în urma discuției telefonice de azi cu prim-ministrul Dacian CioloșȘtiri din 13.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/precizari-referitoare-la-declaratiile-domnului-liviu-dragnea-pre-edintele-psd-in-urma-discutiei-telefonice-de-azi-cu-prim-ministrul-dacian-cioloIn cadrul discuției telefonice cu domnul Liviu Dragnea, premierul Dacian Cioloș nu a confirmat că acceptă propunerile de prorogare pentru un an a unor prevederi din Codul Fiscal. Prim-Ministrul a precizat că ia notă și analizează această propunere, dar trebuie avute in vedere mai multe aspecte legale și de oportunitate ale deciziei. Pe de altă parte, premierul Dacian Cioloș se așteaptă ca Partidul Social Democrat să iși respecte promisiunile și programul de guvernare prezentat cetățenilor inainte de alegerile parlamentare din 11 decembrie, asumandu-și totodată responsabilitatea politicii fiscale și legislația adoptată deja in Parlament. 2016-12-13 18:47:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-13-06-53-43big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș: Într-un alt context decât cel al alegerilor, Guvernul ar fi stabilit nivelul salariului minim pe economie garantat în plată pentru anul 2017 la un nivel apropiat de cel propus de confederațiile sindicaleȘtiri din 12.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-intr-un-alt-context-decat-cel-al-alegerilor-guvernul-ar-fi-stabilit-nivelul-salariului-minim-pe-economie-garantat-in-plata-pentru-anul-2017-la-un-nivel-apropiat-de-cel-propus-de-confederatiile-sindicaleGalerie foto Viitorul Guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea nivelului salariului minim pe economie, garantat in plată in anul 2017, in condițiile in care partidul care a caștigat alegerile din 11 decembrie 2016 și-a asumat nivelul salariului minim in programul de guvernare, a precizat premierul Dacian Cioloș in Consiliul Național Tripartit. - Partidul care a caștigat alegerile și-a stabilit o cifră clară in programul de guvernare, pe care și-a asumat-o politic. Dacă acest guvern ar lua o decizie pe baza negocierilor cu sindicatele și patronatele, cu o săptămană sau două inainte de instalarea noului guvern, ar putea fi acuzat că abuzează de responsabilitatea pe care o are. Pe de altă parte, in cazul in care acest guvern ar promova o Hotărare cu acea sumă, ar insemna că ne-am asumat-o fără a avea vreo analiză in spate, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul a mai transmis partenerilor sociali că, intr-un alt context decat cel al alegerilor, guvernul actual ar fi stabilit nivelul salariului minim pe economie, garantat in plată pentru anul 2017, la un nivel apropiat de cel propus de confederațiile sindicale. Șeful Executivului a mai spus că va discuta cu conducerea partidului politic care a caștigat alegerile pe mai multe teme de guvernare, intre care și salariul minim, precizand că in acest moment are in vedere două scenarii. Dacă noul guvern se va instala pană la sfarșitul anului, atunci va avea posibilitatea să iși asume formal nivelul promis in programul de guvernare, iar dacă preluarea guvernului se va face la inceputul anului viitor, actualul guvern va aproba, in ultima ședință din 2016, o hotărare prin care să mențină nivelul actual al salariului minim și in luna ianuarie 2017, urmand ca pentru restul anului să fie stabilit un alt nivel. Potrivit prevederilor legale, Guvernul are obligația să stabilească pană la sfarșitul anului in curs, nivelul salariului minim garantat in plată pentru anul viitor. In cadrul Comisiei de Dialog Social, care va avea loc joi, la Ministerul Muncii, se va discuta și pe marginea mecanismului transparent de stabilire a salariului minim, care este in prezent elaborat de o echipă de experți de nivel inalt, in cadrul unui contract finanțat de Comisia Europeană. Premierul Dacian Cioloș și ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, au mulțumit partenerilor sociali pentru colaborare și i-au invitat să continue consultările, dar informal, pe marginea proiectului Legii salarizării unitare. Guvernul impreună cu sindicatele și patronatele au convenit să publice proiectul Legii salarizării unitare, conform principiilor transparenței promovate de actualul guvern, pentru a putea fi consultat, ca un demers complementar procesului de dezbatere publică. 2016-12-12 16:32:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cnp-699.jpgAcțiune de control la Agenția Națională a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.) și centrele regionale de formare continuă pentru administrația publică locală, realizată de Corpul de Control al Primului-ministruȘtiri din 11.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/actiune-de-control-la-agentia-nationala-a-functionarilor-publici-a-n-f-p-i-centrele-regionale-de-formare-continua-pentru-administratia-publica-locala-realizata-corpul-de-control-al-primului-ministruIn perioada ianuarie 2011 - septembrie 2016, la nivelul A.N.F.P. și al centrelor regionale de formare continuă pentru administrația publică locală s-au desfășurat 2.876 programe de formare profesională/perfecționare, in valoare totală de 34.362.744 lei, organizate pentru 45.943 cursanți, marea majoritate a acestora provenind din cadrul instituțiilor publice. Programele de formare profesională/perfecționare au fost realizate de către partenerii A.N.F.P. sau ai centrelor regionale, care au fost selectați cvasi-exclusiv (cu trei excepții) din randul unor societăți comerciale sau organizații neguvernamentale. Pentru derularea efectivă a acestor activități, entitățile menționate au utilizat, potrivit cadrului legal in vigoare, personal specializat in activități de formare, constituit in mare măsură din funcționari publici. Prezentăm in continuare unele din principalele probleme constatate: - au fost identificați parteneri de formare care dețin o poziție dominantă in ceea ce privește furnizarea programelor de formare profesională/perfecționare, deși nu au furnizat astfel de programe decat pe o perioadă scurtă de timp (ex.: 2 ani - Formatica S.R.L. București sau 3 ani - A.P.S.A.P. București); - din analiza tarifelor practicate de formatori s-a constatat similitudinea acestora, situație favorizată chiar de către reglementările emise de către A.N.F.P., ceea ce poate reprezenta o incălcarea prevederilor Art.8 din Legea concurenței nr.21/1996, republicată. ; - unele ordine elaborate la nivelul președintelui A.N.F.P. au suferit o serie de modificări, care au avut ca efect o mai mare permisivitate in ceea ce privește indeplinirea unor condiții de către partenerii de formare sau monitorizarea activității de formare. In același context se inscrie și modificarea modului de calcul a sumelor virate la bugetul statului, prin ordine ale președintelui A.N.F.P. Această modificare s-a soldat cu diminuarea atat a valorii reale a sumelor virate la bugetul de stat, incepand cu anul 2014 (333.919,80 lei in anul 2011, 368.250,32 lei - in anul 2012, 425.831,90 lei - in anul 2013, 301.490,80 lei - in anul 2014 și 281.291,50 lei in anul 2015), cat și a ponderii acestora, raportat la totalul contravalorii programelor de formare profesională/perfecționare (2011 - 7,9%; 2012 - 6,2%; 2013 - 5,8%; 2014 - 5,3%; 2015 - 5,0%); - au fost reținute o serie de aspecte care pot conduce la concluzia că programele de formare profesională/perfecționare constituie, in multe situații, o modalitate de recompensare, de către șefii instituțiilor publice, a funcționarilor publici; - au fost identificate programe de perfecționare diferite in același interval de timp, cu același formator, dar in locații diferite, fapt fizic imposibil, precum și cazuri in care același partener de formare a organizat programe de perfecționare diferite, cu formatori diferiți, dar in aceeași perioadă și locație, și in aceste situații punandu-se sub semnul intrebării realitatea realizării cursurilor in cauză; - cheltuielile estimate ale serviciile hoteliere de care au beneficiat participanții la programele de formare profesională/perfecționare s-au ridicat, in perioada analizată, la 55.579.534 lei (comparativ, contravaloarea programelor a fost de 34.362.744 lei), cu mențiunea că aceste cheltuieli sunt suportate, in cvasitotalitatea situațiilor, de bugetele instituțiilor și autorităților publice din care provin cursanții. Totodată, este de precizat că acestor cheltuieli li se adaugă și cele ocazionate de transportul la și de la locațiile de desfășurare a programelor, care se decontează de către instituțiile/autoritățile publice prin aplicarea dispozițiilor H.G. nr. 1860/2006, cu modificările ulterioare; cazarea este asigurată in locații aflate in stațiuni turistice și in perioada vacanțelor; - serviciile de cazare includ, pe langă mic-dejun, bonuri de masă (de regulă, in valoare de 100 lei/zi) reprezentand contravaloarea pranzului și a cinei. In H.G. nr. 1860/2006, cu modificările ulterioare, singura prevedere referitoare la decontarea contravalorii mesei oferite personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării in altă localitate se regăsește la art. 32, respectiv - in situația in care in costul cazării este inclus și micul dejun, se decontează și contravaloarea acestuia. Prin urmare, prin includerea valorii bonurilor de masă, altele decat mic dejun, in serviciile hoteliere s-a creat un avantaj locațiilor unde au loc cursurile, cu incălcarea prevederilor legale mai sus menționate. ***Sinteza Notei de informare privind Programele de formare profesională/perfecționare organizate Agenția Națională a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.) și centrele regionale de formare continuă pentru administrația publică locală, in perioada ianuarie 2011 - septembrie 2016, este disponibilă integral, pe site-ul Guvernului Romaniei, la adresa: https://goo.gl/5EnsRE 2016-12-11 13:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-11-01-49-10big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarațiile susținute de premierul Dacian Cioloș după exprimarea dreptului de vot, la ZalăuȘtiri din 11.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-sustinute-de-premierului-dacian-ciolo-dupa-exprimarea-dreptului-de-vot-la-zalauGalerie foto ​[Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună dimineaţa! Am un prim şi important mesaj, pe care vreau să il repet, in aşa fel incat el să fie bine asimilat, bine ințeles. Cred că cel mai important in ziua de astăzi este să iasă cat mai multă lume la vot, și asta indiferent de opţiunile politice. Asta este important, pentru ca rezultatul pe care il vom avea diseară să fie unul cat mai reprezentativ. Şi astăzi este ziua in care alegătorii pot să transmită celor care vor conduce Romania cele mai importante mesaje pentru următorii patru ani. Sigur, intr-o democraţie participativă este foarte importantă consultarea şi pe parcursul guvernării. Dar cred că cei mai indreptăţiţi să conteste, să facă observaţii la ceea ce se va intampla in următorii patru ani sunt cei care astăzi merg la vot, care astăzi dau un mandat celor care vor conduce Romania in următorii patru ani şi, apoi, sigur, vor avea toată legitimitatea de a urmări modul in care mandatul pe care l-au dat va fi pus in aplicare. Din punctul meu de vedere este cel mai important lucru această libertate de a putea vota, de a ne putea alege reprezentanţii. A fost una caştigată greu in istoria Romaniei şi cred că este important să nu o desconsiderăm. Şi mă gandesc aici mai ales la cei tineri şi la cei pe care ii auzi spunand, dle, dacă lucrurile nu merg bine in ţară, eu prefer să plec. Cred că avem cu toţii datoria să incercăm să facem ca lucrurile să meargă bine in ţară inainte de a ne gandi la altceva, dacă intr-adevăr iubim locurile in care ne-am născut şi vrem ca lucurile să meargă mai bine. Şi chiar să meargă mai bine pentru ca şi cei care acum sunt in afară şi doresc să se intoarcă să poată să o facă. Asta este speranţa mea şi in această idee am votat şi eu astăzi. Vă mulţumesc. 2016-12-11 10:40:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cover.jpgROdiaspora, aplicația mobilă a votantului din străinătateȘtiri din 10.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/rodiaspora-aplicatia-mobila-a-votantului-din-strainatateLa alegerile parlamentare din 11 decembrie vor fi organizate, in străinătate, 417 secţii de votare. Acestea se vor afla pe langă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale Romaniei din străinătate. Aproape două milioane de buletine de vot au vot deja trimise către secțiile de votare din Diaspora, iar Romanii din afara granițelor țării vor vota pe parcursul a aproximativ 36 de ore: din cauza fusului orar primele secţii de votare se deschid sambătă la ora 20:00 in Australia şi Noua Zeelandă, iar ultimele să se inchid luni la 06:00 pe coasta de vest a Americii de Nord. In acest context, GovITHub lansează prima versiune a aplicației ROdiaspora, destinata romanilor de pretutindeni, care este deja disponibilă in Google Play si ofera ca funcționalitatea principală accesul mobil la informații despre desfășurarea alegerilor parlamentare 2016 din străinătate. O versiune adresată dispozitivelor mobile iOS va fi disponibilă in curand. Astfel, pentru duminică, 11, decembrie 2016, aplicația ROdiaspora pune la dispoziţia utilizatorilor de device mobil Android o hartă interactivă a tuturor celor 417 secţii de votare oficiale ale Romaniei din lume și lista BEC a candidaţilor care vor reprezenta diaspora in Senat și Parlament, precum și documente şi ghiduri esențiale dezvoltate de Ministerul Afacerilor Externe pe subiecte precum procesul de vot, legislaţie şi fiscalitate, procesul de revenire in ţară şi alte comunicări importante și relevante pentru romanii din afara granițelor. In prezent, aplicația mobilă ROdiaspora afișează: Cele mai apropiate secții de votare din afara țării, identificabile din orice punct al globului Mini-Ghidul Alegătorului Roman din Străinătate, cu răspunsuri la cele mai frecvente intrebări despre vot Informații despre lista de candidați care vor reprezenta diaspora in Senat și Parlament, furnizată de Biroul Electoral Central Toate punctele de prezență oficială ale Romaniei pe harta lumii (ambasade, consulate etc) Recomandări de informații esențiale dezvoltate de către Ministerul Afacerilor Externe pentru a sprijini comunitatea romanească din străinătate (Ghidul de reintoarcere in Romania, Ghidul lucrătorului roman in străinătate, Ghidul Fiscal al Romanului din străinătate) Un scurt sondaj despre experiența utilizatorilor și acuratețea datelor prezentate, in vederea imbunătățirii viitoare a geo-localizării punctelor de interes După alegerile parlamentare din 11 decembrie, aplicația ROdiaspora va ingloba noi funcţionalităţi, ce vor facilita descoperirea pe harta lumii de comunităţi romaneşti locale, precum şi informaţii privind asociaţii romaneşti, lăcaşe de cult, instituţii, medici sau restaurante cu specific romanesc. Aplicația ROdiaspora este disponibilă gratuit spre descărcare la adresa http://bitly.com/ROdiaspora, iar mai multe detalii despre contribuția GovITHub in acest proiect sunt descrise pe site-ul IThub.gov.ro ___ Despre GovITHub Programul guvernamental GovITHub reunește specialiști din domeniul IT cu scopul comun de a imbunătăți infrastructura informatică a instituțiilor publice. Echipa GovITHub este reprezentată de 20 de bursieri care lucrează in regim full time la Guvern, o echipă de 279 de voluntari care lucrează de la distanță și o comunitate de peste 1,000 de membri care sprijină in mod activ activitatea GovITHub. Operațional din 3 Octombrie 2016, programul GovIThub iși continuă misiunea de ajuta instituțiile publice din Romania să iși imbunătățească serviciile in slujba cetățenilor, prin sisteme digitale și informatice eficiente, construite pe principiile Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Security and Privacy. Mai multe detalii despre program și proiectele aflate in derulate sunt disponibile la adresa IThub.gov.ro 2016-12-10 18:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-10-06-33-32big_govithub.pngDe alegeri, urmărește LIVE pe internet prezența la vot din România și diaspora Știri din 10.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/de-alegeri-urmare-te-live-pe-internet-prezenta-la-vot-din-romania-i-diasporaIn contextul alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, unde vor fi desemnați reprezentanții in Parlament ai celor care locuiesc intr-unul din cele 41 de județe ale Romaniei, in București sau in străinătate, GovITHub lansează platforma online Hartă Prezență Vot - Alegeri Parlamentare 2016, disponibilă la adresa http://radar.ithub.gov.ro/ și accesibilă in condiții optime in vizualizare tip desktop. Destinat monitorizarii in timp real a prezentei la vot in cadrul alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, site-ul oferă date in timp real privind prezenta la vot atat din secţiile de vot de pe teritoriul Romaniei, cat şi cele din afara ţării. Realizată in colaborare cu Biroul Electoral Central, platforma de vizualizare in timp real a datelor asociate alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie oferă acces liber 24/7 la informaţii actualizate o data la fiecare 5 minute pe perioada alegerilor, privind: Prezenţa la vot pentru fiecare judeţ al Romaniei Prezenţa la vot inregistrată in unităţile administrativ teritoriale Prezenţa la secţiile de vot din intreaga ţară Prezenţa la vot a romanilor din diaspora, la nivel de ţară Prezenţa la vot in secţiile din afara Romaniei Gradul de ocupare inregistrat in randul diasporei Imediat după alegerile parlamentare, platforma va oferi informații despre prezența totala la vot din ziua alegerilor și poate contribui ulterior, la verificarea informațiilor de pe teren și transparentizarea procesului electoral. Ulterior, aplicația va integra și alte seturi de date care pot fi obținute din surse oficiale de la alte instituții ale statului. Intrucat acest proiect depinde in principal de datele care pot fi agregate și prezentate vizual, GovITHub se concentreaza foarte mult pe colaborarea cu instituții ale statului care au date oficiale si actualizate de interes public. Hartă Prezență Vot - Alegeri Parlamentare 2016 este accesibilă la adresa http://radar.ithub.gov.ro/ iar mai multe detalii despre contribuția GovITHub in acest proiect sunt descrise pe site-ul IThub.gov.ro ___ Despre GovITHub Programul guvernamental GovITHub reunește specialiști din domeniul IT cu scopul comun de a imbunătăți infrastructura informatică a instituțiilor publice. Echipa GovITHub este reprezentată de 20 de bursieri care lucrează in regim full time la Guvern, o echipă de 279 de voluntari care lucrează de la distanță și o comunitate de peste 1,000 de membri care sprijină in mod activ activitatea GovITHub. Operațional din 3 Octombrie 2016, programul GovIThub iși continuă misiunea de ajuta instituțiile publice din Romania să iși imbunătățească serviciile in slujba cetățenilor, prin sisteme digitale și informatice eficiente, construite pe principiile Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Security and Privacy. Mai multe detalii despre program și proiectele aflate in derulate sunt disponibile la adresa IThub.gov.ro 2016-12-10 18:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-10-06-33-18big_govithub.pngProgramul guvernamental GovITHub lansează 2 noi proiecte cu impact național: Registrul Serviciilor Sociale din România și un Program de Evidență a Stocurilor de Vaccinuri din RomâniaȘtiri din 09.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/programul-guvernamental-govithub-lanseaza-2-noi-proiecte-cu-impact-national-registrul-serviciilor-sociale-din-romania-i-un-program-de-evidenta-a-stocurilor-de-vaccinuri-din-romaniaLa mai puțin de 70 de zile de de cand a devenit operațional, programul guvernamental GovTHub anunță lansarea a două noi proiecte informatice cu impact național, ai căror beneficiari direcți sunt cetățenii. Noile proiecte lansate sunt Harta Serviciilor Sociale Licențiate din Romania și un Program de Evidență a stocurilor de Vaccinuri din Romania, realizate in colaborare cu Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății. Harta Serviciilor Sociale Licențiate Harta Serviciilor Sociale Licențiate din Romania este o platformă informatică accesibilă la adresa www.harta-furnizori.mmuncii.ro care integrează toate serviciile sociale autorizate din Romania specifice fiecărei categorii de grup vulnerabil, cu scopul informării potențialilor beneficiari. Prin intermediul platformei online, de acum se pot găsi cu ușurință informații actualizate despre centrele pentru mamă si copil, căminele de varstnici, centrele de recuperare și toate celelalte tipuri de servicii sociale disponibile in Romania, precum si datele lor de contact si capacitatea de locuri. Mai multe detalii despre contribuția GovITHub in acest proiect sunt disponibile la adresa http://ithub.gov.ro/2016/11/25/harta-serviciilor-sociale-licentiate/ Aplicație pentru raportarea stocurilor de vaccinuri In contextul lansării platformei de promovare a importanței vaccinării, www.desprevaccin.ro, dezvoltată tot de GovITHub, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului au primit numeroase sesizări despre lipsa din stoc a unor vaccinuri. Analizand procesul actual de raportare a stocurilor de vaccinuri impreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății, GovITHub a propus crearea unei platforme online prin care Direcțiile de Sănătate Publică să poată raporta ușor stocurile oricand, evitand astfel povara unei raportări mai frecvente din partea medicilor. In doar o săptămană, aplicația informatică pentru actualizarea stocurilor de vaccinuri a fost deja finalizată de către GovITHub și urmează să fie utilizată de Direcțiile de Sănătate Publică și de Ministerul Sănătății. Mai multe detalii despre contribuția GovITHub in acest proiect sunt disponibile la adresa http://ithub.gov.ro/2016/12/08/aplicatie-pentru-evidenta-si-actualizarea-stocurilor-de-vaccinuri/ *** In perioada următoare, GovITHub pregătește alte noi proiecte aflate in stadii avansate de lucru, printre care și o platformă online de consultare a tuturor actelor normative aflate in dezbatere publică, o aplicație de vizualizare a tuturor datelor publice și un registru al personalului medical din Romania. __ Despre GovITHub Programul GovITHub reunește specialiști din mediul privat cu scopul comun de a dezvolta proiecte IT care să imbunătățească administrația publică și serviciile publice online. Echipa GovITHub este reprezentată de 20 de bursieri care lucrează in regim full time la Guvern, o echipă de 279 de voluntari care lucrează de la distanță și o comunitate de peste 1.000 de membri care sprijină in mod activ activitatea GovITHub. Operațional din 3 Octombrie 2016, programul GovIThub iși continuă misiunea de a ajuta instituțiile publice din Romania să iși imbunătățească serviciile in slujba cetățenilor, prin sisteme digitale și informatice eficiente, construite pe principiile Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Cyber Security and Privacy. Mai multe detalii despre program și proiectele aflate in derulate sunt disponibile la adresa www.IThub.gov.ro 2016-12-09 15:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-09-03-07-48big_govithub.pngDepartamentul Centenar: "Iaşi, Capitala Renaşterii Naţionale"Știri din 08.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/departamentul-centenar-ia-i-capitala-rena-terii-nationaleDepartamentul Centenar din cadrul Guvernului Romaniei, Banca Naţională a Romaniei şi Primăria Municipiului Iaşi organizează, in perioada 14-16 decembrie 2016, la Iaşi, o serie de manifestări reunite sub titlul ,,Iaşi, Capitala Renaşterii Naţionale. Evenimentele sunt dedicate implinirii unui secol de cand Iaşiul a devenit capitală de război şi au ca scop iniţierea unui proces de reevaluare a rolului istoric jucat de Moldova și de Iași in efortul comun de renaștere politică și militară a Statului Roman. Secretarul de Stat Florin-Daniel Şandru, coordonatorul Departamentului Centenar, Dănuţ Crăciun, directorul Sucursalei Regionale a BNR - Iaşi şi Mihai Chirica, primarul Municipiului Iaşi, vor susţine marţi, 13 decembrie 2016, incepand cu ora 11.00, la sediul Primăriei Municipiului Iaşi, o conferinţă de presă in cadrul căreia va fi anunţată intreaga desfăşurare a evenimentelor şi lansarea oficială a site-ului Departamentului Centenar. Manifestările vor debuta miercuri, 14 decembrie 2016, la ora 12.30, cu depunerea unor coroane de flori şi oficierea unei scurte slujbe religioase in sectorul militar al Cimitirului Eternitatea. După acest moment, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza va prelua oficiile de gazdă, astfel că, de la ora 13.30, va avea loc un Pranz in Sala Paşilor Pierduţi. Ziua se va incheia cu Şedinţa Festivă a Academiei Romane ce se va desfăşura in Aula ,,Mihai Eminescu a Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza, intre orele 14.30 şi 17.00. Cea de-a doua zi a manifestărilor, joi, 15 decembrie, se va deschide cu dezvelirea unor plăci comemorative care să marcheze clădirile in care au funcţionat instituţiile reprezentative ale Statului Roman, in perioada 1916-1918, după cum urmează: ora 11.00 la reşedinţa Reginei Maria (Palatul Copiilor din Iaşi), ora 11.30, Palatul Rosetti-Roznovanu (azi, sediul Primăriei Municipiului Iași), ora 12.00 la sediul BNR Iaşi. La ora 15.00 va avea loc, la Palatul Culturii, Vernisajul Expoziţiei ,,BNR in timpul Marelui Război, organizată de BNR. Publicul va avea apoi ocazia să asiste, de la ora 16.00, la proiecţia filmului documentar ,,Iaşi, Capitală de Război, realizat de Societatea de Studii Istorice din Romania, ce va avea loc la Ateneul Tătăraşi. Vineri, 16 decembrie, in ultima zi a manifestărilor, va avea loc dezvelirea unor plăci comemorative, la ora 10.00, la sediul Senatului Romaniei (Palatul Universităţii / Universitatea Tehnică ,,Gh. Asachi Iaşi) şi la ora 11.00 la sediul Camerei Deputaţilor (Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri din Iaşi). De la ora 12.00, Asociaţia ,,Tradiţia Militară va efectua demonstraţii in Piaţa Unirii. In Complexul Palas Mall va avea loc, incepand cu ora 13.00, vernisajul Expoziţiei fotografice ,,Personalităţi ale Marelui Război, realizată de către Departamentul CENTENAR in colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei şi Arhivele Naţionale ale Romaniei, ce va fi deschisă publicului larg. In Gara din Iaşi va sosi, la ora 14.00, Trenul Regal. Membrii Familiei Regale vor fi primiţi de către reprezentanţii autorităţilor locale, după care se va organiza un ceremonial militar. Pe toată durata staţionării in Gara Iaşi, Trenul Regal va putea fi vizitat de către public in intervalul 14.30-21.00, iar pe 17 decembrie, in intervalul 9.00-12.00. In aceeaşi locaţie, publicul va putea admira şi Expoziţia fotografică intitulată ,,Căile Ferate Romane in Primul Război Mondial, realizată de către Departamentul CENTENAR in colaborare cu Centrul Naţional de Calificare și Instruire Feroviară. Ultima plăcuţă comemorativă ce semnalizează clădirea in care a funcţionat, in perioada 1916-1918, reşedinţa Regelui Ferdinand I (azi, Muzeul Unirii din Iaşi) va fi dezvelită la ora 14.30. Suita evenimentelor de la Iaşi se va incheia cu o recepţie oficială organizată de către BNR in holul central al Palatului Culturii, incepand cu ora 19.00, la care vor participa reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, reprezentanţi ai Familiei Regale, reprezentanţi ai Academiei Romane, reprezentanţi ai Băncii Naţionale a Romaniei, rectorii universităţilor din Iaşi, reprezentanţi ai corpului universitar şi ai societăţii civile. Evenimentul ,,Iaşi, Capitala Renaşterii Naţionale este organizat in parteneriat cu Academia Romană, Casa Regală a Romaniei, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Universitatea ,,Al.I. Cuza din Iași, Complexul Muzeal Naţional ,,Moldova Iaşi, Ateneul Tătărași, Societatea de Studii Istorice din Romania, Asociația Studenților Jurnaliști din Iaşi. Partenerii media ai evenimentului sunt Agerpres (partener principal), Televiziunea Romană, Societatea Romană de Radiodifuziune şi Viva FM Iaşi. Pe fondul retragerii armatei, administraţiei şi a unei părţi a populaţiei in Moldova, in ultima parte a anului 1916, Iaşiul devine capitala statului roman, Bucureştiul fiind ocupat de germani pe 6 decembrie 1916. Timp de doi ani (1916-1918), la Iaşi au funcţionat Guvernul şi Parlamentul, fiind luate decizii importante precum votul universal şi reforma agrară. Departamentul CENTENAR 2016-12-08 11:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-08-11-06-51big_sigla_guv_albastru_1.jpgPrecizări referitoare la sinteza privind verificarea respectării, de către reprezentanții Ministerului Sănătății, a prevederilor legale în legătură cu atribuirea și derularea unor contracte de achiziție publică a sistemelor informatice, în perioada 01.01.2007 – 31.12.2010Știri din 07.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/situatia-platilor-efectuate-de-ministerul-sanatatii-pentru-sistemul-informatic-de-inalta-performanta-pentru-unitatile-spitalice-tiSituația plăților efectuate de Ministerul Sănătății pentru sistemul informatic de inaltă performanță pentru unitățile spitalicești Total plăți (USD) Suma (USD) Anul Suma defalcată Tipul cheltuielii 14.343.071,69 11.300.288 2008 2.147.054,72 USD TVA 9.153.233,28 USD Produse și servicii furnizate in cadrul contractului 3.042.783,69 2015 596.061,69 USD Dobandă legală corespunzătoare sumei 2.446.722 USD Plata facturii nr. 134015747/30.07.2009 124.013,41 RON Cheltuieli de executare 1.220.199,45 RON Cheltuieli de arbitraj 4.611.750 4.611.750 2008 Licențe de tip - Patient Management 18.954.821,69 Suma de 14.343.071,69 USD, plătită furnizorilor addIT Dienstleistungen GmbH and Co KG Austria și Hewlett-Packard International Trade B.V. reprezintă aproximativ 65% din valoarea totală (fără TVA, taxe vamale, impozite sau alte taxe) a sistemului informatic de inaltă performanță care trebuia realizat intr-un număr de 16 spitale (fără a se preciza clar dacă sistemul informatic trebuia instalat și la sediul ministerului, respectiv a celor 4 direcții județene de sănătate publică - Argeș, Mureș Sibiu și Neamț), in condițiile in care sistemul informatic a fost implementat numai in cele două unități spitalicești - master. Ministerul Sănătății a achiziționat un număr total de 430.000 licențe de tip - Patient Management - Managementul pacientului, la un preț unitar de 10,73 USD și 10,725 USD. Prin urmare, luand in considerare prețul minim menționat in facturi, de 10,725 USD/licență de tipul - Patient Management, rezultă că, pentru acest tip de licențe, Ministerul Sănătății a plătit suma totală de cel puțin 4.611.750 USD. 2016-12-07 18:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-07-06-59-03big_sigla_guv_albastru_1.jpgMinisterul Sănătății a lansat Programul Național de Screening Auditiv pentru Nou-Născuți și un sistem informatic național de evidență a rezultatelor testelor auditive, dezvoltat cu ajutorul GovITHubȘtiri din 07.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-sanatatii-a-lansat-programul-national-de-screening-auditiv-pentru-nou-nascuti-i-un-sistem-informatic-national-de-evidenta-a-rezultatelor-testelor-auditive-dezvoltat-cu-ajutorul-govithubIn Romania, la fiecare 1,000 de nașteri viabile, 3 dintre nou-născuți prezintă deficiențe de auz greu de sesizat in lipsa unui control de specialitate. Surditatea - sau hipoacuzia profundă - este afecțiunea nativă cu cea mai mare incidență de la noi din țară, ce ajunge depistată de cele mai multe ori abia in jurul varstei de 2 ani, cand șansele de recuperare a capacității de vorbire a copilului sunt cu mult mai reduse. Pentru a asigura șansa la o viață normală pentru copiii care se nasc cu hipoacuzie, Ministerul Sănătății anunță inceperea Programului Național de Testare Auditivă a Nou-Născuților, prin care toți bebelușii născuți in spitalele și maternitățile de stat din Romania vor beneficia incă din prima lună de viață de un control auditiv gratuit, realizat cu aparatură medicală modernă. O componentă esențială programului de AudioScreening neoNatal constă intr-o aplicație informatică unică, realizată in colaborare cu echipa GovITHub, in care toate datele din aparatele de screening vor fi agregate și centralizate in vederea raportării ulterioare. Astfel, toate rezultatele testelor auditive neo-natale din Romania vor putea fi vizualizate intr-o serie de rapoarte disponibile Ministerului Sănătății din interfața de administrare a platformei informatice. După colectarea de suficiente date, platforma va permite automat agregarea și filtrarea rezultatelor acestor teste, lucru ce va permite evidențierea copiilor ce nu au ajuns să fie testați la timp conform protocolului. In perioada următoare, se va implementa și o funcționalitate prin care părinții vor primi notificări prin SMS pentru a se prezenta controalelor aferente protocolului de screening. Programul Național de Screening Auditiv pentru Nou-Născuți a inceput deja in 3 maternități din București (Polizu, Filantropica și Pantelimon - unde există deja aparatură modernă de screening auditiv care permite descărcarea și folosirea ulterioară a rezultatelor testelor in aplicația informatică) și va fi extins la nivel național in 2017, după dotarea cu aparatură modernă de screening auditiv a alte 335 de unități medicale de stat din Romania (maternități, spitale cu secții de pediatrie, centre de diagnostic ORL). __ Mai multe detalii despre funcționalitățile aplicației RENSA dezvoltată de GovITHub in regim open source pentru Ministerul Sănătății puteți citi aici: http://ithub.gov.ro/2016/12/06/rensa-registrul-electronic-national-de-screening-auditiv/ Prin acest proiect, programul guvernamental GovITHub iși continuă misiunea de a ajuta instituțiile publice din Romania să iși imbunătățească serviciile pentru cetățeni, prin plus valoare asigurată de sisteme informatice eficiente, construite pe principiile Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Cyber Security and Privacy. 2016-12-07 11:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_govithub.pngMCPDC prezintă Profilul Petiționarului și tematica problemelor ridicate de cetățeni în petițiile din 2016 adresate Prim-Ministrului și Guvernului RomânieiȘtiri din 07.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-prezinta-profilul-petitionarului-i-tematica-problemelor-ridicate-de-cetateni-in-petitiile-din-2016-adresate-prim-ministrului-i-guvernului-romanieiDedicat practicării unei guvernări deschise in care nevoile cetățenilor să fie in centrul deciziei Cabinetului, una dintre metodele prin care, in 2016, Guvernul a păstrat legătura cu cetățenii a fost prin intermediul petițiilor depuse pe adresa Prim-Ministrului, concomitent cu organizarea, de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) a unor audiențe săptămanale cu oricare cetățean interesat. Fiind un important vehicul de comunicare și aflare a problemelor cetățenilor, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) a urmărit periodic, in 2016, problematica ridicată prin petiții, in anexă dand publicității o sinteză privind: Profilul Petiționarului care se adresează Prim-Ministrului și Guvernului Romaniei. Prezenta analiză, realizată impreună cu Secretariatul General al Guvernului, cel in subordinea căruia se află Direcția de specialitate, a avut ca scop nu numai o bună cunoaștere a petentului ci și identificarea principalelor teme de interes pentru cetățeni respectiv a modalităților prin care aceștia se adresează administrației (e-mail, poștă etc.). De la preluarea mandatului, la Secretariatul General al Guvernului s-au primit, in total, 20.777 de petiții adresate Prim-Ministrului și Guvernului Romaniei, cu o medie de 1.731 de petiții/lună in timpul actualei guvernări. Distribuția pe ultimii 4 ani arată, in medie, o creștere cu cel puțin 20% a numărului de petiții adresate Guvernului Romaniei in perioada ianuarie-octombrie 2016 față de anii 2013 sau 2014. Teme precum reformarea sistemului medical, ocuparea forței de muncă și starea sistemului de invățămant s-au aflat, in perioada analizată, in centrul atenției cetățeanului, conform materialului MCPDC. Numărului petițiilor transmise prin e-mail a crescut. Astfel, in urma lansării, de către Guvernul Cioloș, a adresei de corespondență pm@gov.ro la data de 4 decembrie 2015, procentul petițiilor transmise prin poșta electronică a crescut la 60%, față de 44% in 2015 (in calcul nu a fost luată luna decembrie), 35% in 2014 sau 40% in anul 2013. Răspunzand așteptărilor cetățenilor care trimit petiții, MCPDC a luat inițiativa ca, impreună cu experții GovITHub, să dezvolte aplicația - pilot: Urmărește petiția. Aplicația va putea aloca și comunica automat cetățenilor, pe adresele de e-mail ale acestora, numere de inregistrare pentru fiecare petiție transmisă, explicand termenele maximale de soluționare/formulare răspuns, inclusiv data la care petiția a fost direcționată (cum se intamplă frecvent) de la Cancelaria Prim-Ministrului/Secretariatul General al Guvernului la ministere sau agenții. In următorii ani, sistemul, aplicat ca și test la CPM/SGG in 2016, va putea fi replicat și in ministere. Mai multe informații cu privire la analiza realizată in premieră de MCPDC, puteți găsi aici: https://goo.gl/AIIUkn. Prezenta inițiativă reprezintă un răspuns guvernamental față de respectul ce trebuie acordat cetățenilor fiind, in același timp, un demers de eficientizare a activității de urmărire/soluționare a petițiilor adresate Prim-Ministrului, Guvernului in general/instituțiilor din Aparatul de lucru al Guvernului. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier de Presă MCPDC la mobil 0733 309 633/ 0799 010 219 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro 2016-12-07 10:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-07-10-05-58big_sigla_mcpdc.jpgDezbaterea "Mobilitate, educație, angajare – premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilități în societate", organizată la GuvernȘtiri din 05.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/dezbaterea-quot-mobilitate-educatie-angajare-premise-pentru-integrarea-persoanelor-cu-dizabilitati-in-societate-quot-organizata-la-guvernGalerie foto Cancelaria Prim-Ministului și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități au organizat astăzi, la Palatul Victoria, masa rotundă cu tema Mobilitate, educație, angajare - premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilități in societate, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități. Evenimentul a avut drept scop facilitarea dialogului intre instituţiile publice, persoanele cu dizabilităţi, mediul privat şi neguvernamental cu privire la provocările din domeniul dizabilităţii şi identificarea oportunităţilor şi soluţiilor de rezolvare a acestora. La dezbatere au participat Vasile Dincu, viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dragoș Nicolae Pislaru, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Mircea Dumitru, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Mihai Tomescu, Președinte Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități. Viceprim-ministrul Vasile Dincu a subliniat faptul că deși Romania a făcut pași importanți anul acesta in domeniul dizabilității prin aprobarea Strategiei Naționale O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități 2016 -2020 și a Planului operațional privind implementarea strategiei naționale, este extrem de importantă monitorizarea implentării Strategiei. Vicepremierul Dincu a propus incheierea unui protocol intersectorial prin intermediul căruia reprezentanți ai Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, Consiliul Național al Dizabilității, Inspectoratul de Stat in Construcții și alte instituții cu atribuții in domeniu să monitorizeze respectarea prevederilor art. 63 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Prin implicarea determinată a insituțiilor statului, in următoarele patru luni vom putea avea un instrument de evaluarea pe care să il aplicăm la nivel național și care să ne ofere o imagine reală insituțiilor publice din perspectiva accesibilității pentru persoanele cu dizabilități. Ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, a reafirmat faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități in societate este o prioritate pentru Ministerul Muncii, iar angajarea in muncă este unul dintre elementele esențiale pentru a preveni izolarea și segragarea socială. De prea multă vreme, accentul a fost pus pe indemnizațiile acordate persoanelor cu dizabilități și cu toții trebuie să ințelegem că nu putem fi mulțumiți de nivelul acestor idemnizații deoarece nu permit o viață decentă. Angajarea in muncă le oferă persoanelor cu dizabilități nu doar un venit onorabil, mult peste acele indemnizații, dar faptul că astfel au șansa să producă, să servească societatea, are efect benefic la nivel psihologic. Tocmai de aceea regăsim in randul acestor persoane depresii, adesea ajung la disperare, se simt o povară pentru restul societății. Noi ii facem să se simtă o povară prin cele mai mici gesturi. Tot astăzi a fost lansat pachetul măsurilor active de ocupare de care vor beneficia și persoanele cu dizabilități. La nivel național există 775.000 persoane cu dizabilități, iar aproximativ 35.000 dintre acestea sunt angajate, ceea ce reprezintă 17,56% din grupa potențial activă. In acest context, ministrul Muncii, Dragoș Paslaru, a subliniat, pe de o parte, importanța ca agențiile județene de ocupare a forței de muncă să se ocupe predilect de angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile și, pe de altă parte, necesitatea ca administrația publică să devină un angajator important al persoanelor cu dizabilități. Mircea Dumitru, ministrul Educației, a subliniat importanța modificării cadrului legislativ astfel incat să nu mai existe bariere in ceea ce privește integrarea in invățămantul de masă a copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale. De asemenea, ministrul Educației a apreciat că este vital să incudem in curriculum de formare profesională a cadrelor didactice un nou modul specific care să abordeze dizabilitatea. Participanții la intalnire, peste 70 de persoane din sectorul public, neguvernamental, dar și persoane cu dizabilități, au salutat perspectiva integrată in care au fost analizate și prezentate toate cele trei teme supuse discuției: anagajare, educație, accesibilitate și mobilitate. In cadrul intalnirii au fost anunțate două parteneriate intre Autoritatea Națională pentru persoanele cu dizabilități și sectorul privat. Primul a fost incheiat cu eJobs Grup și va viza dezvoltarea de servicii care să vină in sprijinul anagajaților și angajatorilor privați pentru a crește rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități. Cel de-al doilea a fost incheiat cu Code for Romania și iși propune realizarea unei hărți a tuturor instituțiilor, spațiilor și serviciilor de interes public și gradul lor de accesibilitate pentru persoanele cu handicap fizic, vizual sau auditiv. Prin această aplicație mobilă se dorește să fie ajutate toate persoanele cu dizabilități să verifice dacă destinațiile lor le facilitează accesul și să semnaleze dacă o instituție sau un spațiu destinat utilizării publice nu intrunește condițiile necesare. 2016-12-05 16:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dizabilitati-9927_c.jpgAcțiune de documentare privind achizițiile de produse software la nivelul ministerelor și instituțiilor aferente, realizată de Corpul de Control al Primului-ministruȘtiri din 05.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/actiune-de-documentare-privind-achizitiile-de-produse-software-la-nivelul-ministerelor-i-institutiilor-aferente-realizata-de-corpul-de-control-al-primuluiCorpul de Control al Primului-ministru a efectuat o acțiune de documentare cu privire la achizițiile de produse software realizate, in perioada 01.01.2011 - 31.07.2016, la nivelul ministerelor Guvernului Romaniei și unităților aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora. Acțiunea de documentare a constat in clarificarea următoarelor aspecte: situația la zi a contractelor privind achizițiile de produse software realizate de către aceste entități publice aflate in competența de control a Corpului de control al primului-ministru, stadiul execuției contractelor privind achizițiile de produse software, precum și identificarea eventualelor situații de nefuncționare/neutilizare/expirare a produselor/licențelor software achiziționate de entitățile publice sus-menționate. Pentru realizarea acestei analize, Corpul de Control al Primului-ministru a solicitat informații cu privire la achizițiile de produse software de la următoarele ministere: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Culturii; Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice; Ministerul Energiei; Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Justiției; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice; Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională; Ministerul Sănătății; Ministerul Tineretului și Sportului; Ministerul Transporturilor; Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și al unităților aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora. Din analiza acestor informații a rezultat că un număr de 19 entități publice au achiziționat produse și licențe software și au incheiat peste 10.000 de contracte/comenzi, in valoare totală de 3.733.043.559,97 RON, cu TVA, pentru care a fost plătită suma totală de 3.131.204.615,99 RON, cu TVA. De asemenea, legat de stadiul executării contractelor privind achizițiile de produse software, s-a constatat că au fost finalizate aproape in totalitate, produsele software achiziționate fiind instalate/utilizate in incinta entităților, insă, au fost identificate și anumite situații de nefuncționare/neutilizare a acestora de către entitățile publice. Astfel, un număr de 9 entități publice impreună cu unitățile aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au plătit suma de 110.290.733,41 RON pentru produse/licențe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultăți in exploatare sau cu defecțiuni, din diverse cauze. Avand in vedere aspectele constatate, Corpul de Control al Primului-ministru propune aprofundarea acțiunii de documentare, in următoarele 12 luni, prin intermediul unor acțiuni de verificare punctuale efectuate de către structurile abilitate din cadrul ministerelor de resort (corp de control al ministrului, direcții de control etc) la nivelul tuturor entităților care au făcut obiectul acțiunii de documentare, cu informarea Corpului de control al primului-ministru. Totodată, Corpul de Control al Primului-ministru a recomandat inființarea unei structuri specializate de control și management la nivel central, precum și la nivelul fiecărui minister, cu atribuții in monitorizarea achizițiilor, respectiv in implementarea și utilizarea produselor software de către toate structurile administrației publice. ***Sinteza Notei de informare privind achizițiile de produse software realizate la nivelul ministerelor Guvernului Romaniei și unităților aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora, in perioada 01.01.2011 - 31.07.2016 este disponibilă integral, pe site-ul Guvernului Romaniei, la adresa: https://goo.gl/UtfNDI 2016-12-05 12:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-12-05-12-38-19big_sigla_ccpm.pngMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia Zilei Naționale a României Știri din 01.12.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-ocazia-zilei-nationale-a-romaniei ​[Check against delivery] Se spune despre 1 decembrie 1918 că a fost un miracol al istoriei. Și, intr-adevăr, consfințirea Marii Uniri, a Romaniei moderne, putem să spunem că a fost un miracol al istoriei, insă in spatele miracolului se află oameni in primul rand, oameni care au știut să viseze, care au știut să pună in aplicare acest ideal cu consecvență, cu stăruință. Mă gandesc la personalități politice, la oameni de cultură, la oameni care pur și simplu au crezut in acest ideal și și l-au asumat de la o generație la cealaltă. Și acest lucru a fost posibil atunci, in 1918, pentru că am avut calitate in educație, valoare in cultură, a fost posibil datorită curajului armatei romane, a fost posibil pentru că am avut oameni politici inspirați. Și in felul acesta a putut să inceapă acest vis al Romaniei moderne, al Romaniei intregi. Astăzi, la 98 de ani de la acel moment, la doar 2 ani inainte de centenarul Marii Uniri, suntem in fața unei provocări care să ne permită să desăvarșim acest proiect al Romaniei moderne. Și acest lucru este posibil asumandu-ne un proiect de țară impreună, dincolo de diferența de viziune, dincolo de chestiunile cotidiene pe care le mai avem de rezolvat, acest vis și această viziune asupra a ceea ce vrem de la Romania modernă, de la Romania viitorului ne poate ajuta să găsim in noi forța coerenței, forța coeziunii in a susține un proiect de țară. Suntem intr-un moment in care prin alegerile pe care le vom face, prin stăruința și consecvența cu care vom fi capabili să ducem un proiect la bun sfarșit, de acestea va depinde viitorul Romaniei. Și putem, sunt convins că putem să ni-l asumăm impreună. La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani, oriunde v-ați afla! La mulți ani, tuturor celor care trăiesc in Romania! Galerie foto Participare la parada militară desfășurată de Ziua Națională a Romaniei in Piața Arcul de Triumf din București 2016-12-01 09:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_spf_1509-edit.jpgDe anul acesta, rezidenții în medicină, medicină dentară și farmacie din România își pot alege repartizarea în orice spital din România în care sunt locuri sau posturi libereȘtiri din 30.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/de-anul-acesta-rezidentii-in-medicina-medicina-dentara-i-farmacie-din-romania-i-i-pot-alege-repartizarea-in-orice-spital-din-romania-in-care-sunt-locuri-sau-posturi-liberePentru a putea pune la dispoziție medicilor rezidenți din Romania o paletă mai largă de opțiuni in ceea ce privește rezidențiatul, Ministerul Sănătății a realizat, cu ajutorul echipei GovITHub, o actualizare de arhitectură și interfaţă de afişare pentru sistemul informatic de gestiune a repartizării rezidenților. Ministerul Sănătății a actualizat anul acesta metodologia concursului naţional de intrare in rezidențiat pe post şi pe loc in domeniile medicină, medicină dentară și farmacie. Astfel, din noiembrie 2016, se face o singură clasificare naţională pentru fiecare domeniu, iar medicii rezidenți pot alege, in funcție de punctajul obținut, oricare loc sau post dintre cele scoase la concurs la nivel național. Pană in prezent, rezidenții susţineau concursul intr-unul din cele 6 centre universitare in care se organiza concursul şi puteau opta doar pentru locurile și posturile disponibile in centrul de concurs si centrul arondat acestuia. Acest lucru a fost posibil printr-o actualizare de interfaţă şi de arhitectură a sistemului informatic de repartizare a rezidenților folosit de către Ministerul Sănătății. Astfel, sistemul informatic a putut transmite concomitent procesul de repartizare către toate centrele universitare, precum și opțiunile candidaților și a permis actualizarea in mod automat a tuturor locurile/posturile rămase, la nivel național, pentru a asigura tranparența procesului. Ca urmare a colaborării dintre Ministerul Sănătății şi GovITHub, candidaţii au putut beneficia de o metodă clară şi eficient de prezentare a informaţiilor, fapt ce a facilitat procesul de selecţie și de repartizare. Ministerul Sănătăţii a fost beneficiarul direct al acestei actualizări a sistemului informatic. Pe langă acesta, beneficiarii indirecţi sunt Centrele Universitare din Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iaşi, Oradea, Sibiu, Targu Mureș, Timişoara, cat și cei 5757 candidaţi - din care 3728 eligibili. Mai multe detalii despre contribuția echipei GovIThub in actualizarea sistemului informatic folosit la repartizarea medicilor rezidenți din Romania sunt disponibile la adresa http://ithub.gov.ro/2016/11/28/rezidentiat-2016/ __ Realizarea acestui proiect este rezultatul unui efort comun al mai multor membrii din echipa extinsă GovITHub (bursieri, voluntari) şi a echipei responsabile de la Ministerul Sănătății, impreună cu reprezentanții centrelor universitare, cărora le mulțumim pentru deschidere. Programul GovITHub iși continuă astfel misiunea de a sprijini instituțiile și administrațiile publice din Romania să iși imbunătățească serviciile in slujba cetățenilor, prin plus valoare asigurată de sisteme digitale și informatice eficiente, construite pe principiile Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Cyber Security and Privacy. 2016-11-30 10:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-30-10-54-23big_1.jpgSituația contractelor de deszăpezire la nivel naționalȘtiri din 29.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/situatia-contractelor-de-deszapezire-la-nivel-nationalRespectand standardul de transparență asumat la inceputul mandatului, Guvernul dă publicității - Centralizatorul contractelor de deszăpezire pe drumurile publice pentru perioada sezonului rece 2016-2017 incheiate pană la data de 25.11.2016. Anterior, actualul Guvern dăduse publicităţii o situaţie similară aferente iernii, sfarșitului de an 2015 - inceputului de an 2016. Avand in vedere importanța acestui subiect pentru siguranța cetăţenilor, Cabinetul Cioloș a centralizat aceste informații de interes public şi le pune la dispoziția cetățenilor. In situația atașată sunt prezentate informații despre stadiul de pregătire și intervenție a autorităților competente pentru menținerea stării de viabilitate a rețelei de drumuri publice la nivel național, pentru perioada sezonului rece 2016-2017. In 29 de județe au fost incheiate contracte pentru intreaga rețea de drumuri naționale. Gradul de acoperire, conform contractelor incheiate, este parțial in județele Călărași, Dambovița și Ilfov, iar 9 județe nu au contracte de deszăpezire in vigoare pentru sezonul rece intrucat procedurile de atribuire se află in diferite stadii: suspendate/contestate/anulate. Pe sectoarele de drumuri naționale pentru care nu sunt semnate acorduri cadru și nici contracte subsecvente se va acționa cu utilaje proprii ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR S.A.), precum și prin redistribuire de utilaje din viitoarele acorduri cadru care sunt in curs de semnare. Referitor la drumurile județene, activitatea s-a finalizat in 35 de județe, cu următoarele precizări: in județele Mehedinți și Neamț sunt incheiate contracte cu valabilitate pană la sfarșitul acestui an și se urmează procedura de achiziție pentru următoarea perioadă, incepand cu 01.01.2017. In județul Constanța intervenția se asigură in regie proprie cu mențiunea că Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Constanța se află in procedură de faliment, iar in județul Argeș, deszăpezirea se realizează in regie proprie, prin utilaje din dotarea Direcției Județene de Drumuri și Poduri. Pe raza județelor Călărași și Gorj deszăpezirea se asigură pentru drumurile județene asfaltate/pietruite, cu excepția tronsoanelor cu trafic redus de vehicule. Au contracte incheiate pentru o parte din teritoriul de competență la nivel județean următoarele: Dambovița, Giurgiu și Mureș (in prezent, se desfășoară procedura de atribuire pentru celelalte zone), iar in județul Prahova nu sunt incheiate contracte (procedurile de achiziție fiind in diverse stadii). La nivelul Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) activitatea se desfășoară in regie proprie sau pe bază de contract, de către operatori economici. Din datele centralizate pană la data de 25 noiembrie a.c., 2.134 din cele 3.186 de Unități Administrativ Teritoriale au asigurată activitatea de deszăpezire. La nivelul a 18 județe și municipiul București activitatea este finalizată, iar in restul de 23 de județe situația diferă de la un UAT la altul, acestea asigurand activitatea de deszăpezire in regie proprie sau prin contracte cu operatori economici, datele finale nefiind transmise Instituțiilor Prefectului care le și publică pe pagina de internet. Precizăm faptul că, incheierea contractelor de deszăpezire a diferitelor sectoare de drum (naționale, județene, municipale/orășenești/comunale) sunt incheiate individual de autoritățile locale competente cu diferiți agenți economici sau prin intermediul Asociațiilor de Dezvoltare Inter-Comunitară, respectiv pot fi asigurate in regie proprie. Premierul Dacian Cioloș a cerut Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) să se asigure că toate aceste informații sunt puse la dispozitia cetătenilor. In formatul interactiv creat de MCPDC, cu informațiile puse la dispoziție de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI), datele se pot actualiza in timp real funcție de informațiile transmise de autoritățile competente. Harta interactivă este disponibilă aici: https://goo.gl/InTyeM Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier de Presă MCPDC la mobil 0733 309 633/ 0799 010 219 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro 2016-11-29 14:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_hartă.jpgSalariul minim pentru 2017 și proiectul legii salarizării unitare, teme discutate în Consiliul Național TripartitȘtiri din 28.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/salariul-minim-pentru-2017-i-proiectul-legii-salarizarii-unitare-discutate-in-consiliul-national-tripartitGalerie foto Participarea premierului Dacian Cioloș la Intrunirea Consiliului Național Tripartit *** Reprezentanții Executivului au discutat luni, in cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim in anul 2017 și au prezentat o serie de modificări propuse in proiectul de lege privind salarizarea unitară. Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate și patronate, ca in următoarele două săptămani să inainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat in plată pentru anul 2017, urmand ca pană la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim, conform prevederilor legale. Premierul Dacian Cioloș a transmis partenerilor sociali că pentru anul 2017 nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca in anii precedenți. Incepand de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează in prezent un grup de experți independenți. - Am venit la această intalnire fără idei preconcepute. Suntem deschiși propunerilor partenerilor sociali și suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar și pentru a continua să lucrăm impreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate in evoluția salariului minim, a declarat premierul Dacian Cioloș. Ministrul Muncii, Dragoș Pislaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulți pași, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederațiile sindicale și de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Național Tripartit pentru a se ajunge la un consens. Ministrul Muncii a precizat că pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat in plată in Romania și evaluarea impactului economic și social al aplicării acestuia. Studiul realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică in domeniul Muncii și Protecției Sociale include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat in plată. Studiul are caracter de documentare, neavand efecte in stabilirea salariului minim in 2017. Rezultatele studiului sunt utilizate, intr-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al Romaniei. Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat in plată este elaborat de un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali, și va fi gata pană la sfarșitul anului. Acest studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate in Romania cu salariul minim și evidențiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune cinci scenarii privind creșterea salariului minim și impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecărui scenariu asupra mediului economic. In prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată se stabileşte pe baza următoarelor elemente: art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de Romania in 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate in risc de sărăcie și excluziune socială recomandarea Comisiei Europene cu privire la imbunătățirea ponderii salariului minim in salariul mediu, astfel incat raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este in țările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un inalt nivel de folosire a forţei de muncă. Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat in plată a fost majorat de la 500 lei in anul 2008, la 1.250 incepand cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia in caştigul salarial mediu brut din Romania a crescut de la 29,8% cat era in anul 2008 la 46,62% in anul 2016. O sinteză cu principalele concluzii ale studiului: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect-sinteza.pdf Studiul integral poate fi consultat la: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect.pdf In ceea ce privește proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul muncii, Dragoș Pislaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei pană in 2022. Creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al președintelui, dar și că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual. Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile in care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanță in limita a 5% din buget. - In privința proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel incat să rezolvăm problema inechităților din sistem și să nu afectăm salariile aflate in plată, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali in perspectiva consultărilor ce vor avea loc in comisia de dialog social de la Ministerul Muncii. 2016-11-28 16:38:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-28-04-40-26big_sigla_guv_albastru_vizita.pngLansarea seriei de dezbateri „România Centenară – Reflecții despre trecut și viitor”Știri din 28.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/lansarea-seriei-de-dezbateri-romania-centenara-reflectii-despre-trecut-i-viitorLansarea seriei de dezbateri - Romania Centenară - Reflecții despre trecut și viitor Departamentul Centenar al Guvernului Romaniei și Institutul Cultural Roman vă invită marți, 29 noiembrie 2016, incepand cu ora 18.30, la sediul ICR, Sala Mare (Aleea Alexandru nr. 38, Sector 1, București), la lansarea seriei de dezbateri - Romania Centenară - Reflecții despre trecut și viitor. In cadrul evenimentului vor susține intervenții domnul Radu Boroianu, Președintele Institutului Cultural Roman; acad. Victor Spinei, Vicepreședintele Academiei Romane; prof. univ. dr. Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, Coordonatorul Departamentului pentru Cultură, Culte și Centenar; Secretarul de Stat Florin-Daniel Șandru, Coordonatorul Departamentului Centenar; dr. Cristian Păunescu, Consilierul Guvernatorului BNR; prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Consilierul Ministrului Educației și Cercetării Științifice; dr. Carmen Mușat, Redactor-șef Observator Cultural; domnul Liviu Tofan, Directorul Institutului Roman de Istorie Recentă. Dezbaterea va fi urmată de vernisajul expoziției de fotografie Personalități ale Marelui Război, realizată de Departamentul Centenar in colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Romaniei și Arhivele Naționale ale Romaniei. Accesul publicului la eveniment este liber. 2016-11-28 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-28-09-00-44big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Forumul Societății Civile din Europa Centrală și de EstȘtiri din 26.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-forumul-societatii-civile-din-europa-centrala-i-de-est Galerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Forumul Societății Civile din Europa Centrală și de Est [Check against delivery] Dacian Cioloş: Vă mulțumesc foarte mult! In primul rand, aș vrea să mulțumesc FDSC pentru organizarea acestui eveniment și pentru implicarea activă nu numai la nivel național, dar și la nivel european, in promovarea implicării societății civile in susținerea democrației. Și, de asemenea, sunt foarte fericit să mă aflu aici, alături de Karen Fogg, care a petrecut mulți ani in Romania in calitate de reprezentant al delegației UE şi care a sprijinit țara noastră in procesul aderării la Uniunea Europeană. In același timp, mă bucură să văd un oficial al UE implicat atat de mult in societatea civilă. Și consider că este un adevărat dar, să spun așa, pentru societatea civilă să cunoască opiniile unei asemenea personalități experimentate. Dacă imi permiteți, acum imi voi continua intervenția in limba romană. In primul rand aș incepe reamintindu-mi cat de importantă a fost implicarea societății civile, pentru că vorbeam de pregătirea procesului de aderare a țărilor din Europa Centrală și de Est sau, hai să spun, a unor țări din Europa Centrală și de Est pentru aderarea la Uniunea Europeană, și cred că a fost o foarte bună oportunitate nu doar pentru a implica societatea - din punctul meu de vedere, nu suficient, la momentul respectiv - in acest proces de pregătire al aderării țărilor din Europa Centrală și de Est la Uniunea Europeană, dar a fost și un foarte bun moment de clădire a societății civile in aceste țări, după căderea comunismului, și un proces care a dat sens, de fapt, construcției democrației, dincolo de democrația instituțională. A construit, incet-incet, democrația participativă, care după părerea mea in continuare trebuie să fie intărită. Trecem, așa cum și dumneavoastră ați menționat, trecem printr-o perioadă un pic aparte, aș spune, pentru Uniunea Europeană, pentru că după o perioadă de prosperitate, de creștere, care a permis și extinderea Uniunii Europene, masiva extindere, de la 15 la 28 de state membre astăzi, cunoaștem un fenomen de populism care prinde, și capătă, și caștigă, din păcate, tot mai mult teren. Și cred că trebuie să privim intr-un mod foarte pragmatic și realist acest fenomen și să nu cădem in capcana aceasta a negativismului și antagonizării societății, din cauza sau datorită acestui fenomen. Acest curent populist care prinde, iată, nu doar in Uniunea Europeană, ci și in alte părți din lume, și nu in orice părți din lume, ci in acele părți care au o istorie democratică foarte consistentă și care și-au bazat construcția statală pe principiile democrației, totuși, acest curent populist prinde și acolo. Și tocmai din acest motiv cred că trebuie să ne punem intrebarea intr-un mod foarte pragmatic și realist: unde iși au rădăcinile aceste curente populiste și cum le putem trata, pentru a nu slăbi democrația, ci pentru a ieși intăriți in ceea ce privește procesul democratic in urma acestui fenomen. Și eu aș nota, in primul rand, această falie intre societate și leadership și, mai ales, intre societate și leadership-ul politic, care se adancește, din păcate, in ultimii ani, această divizare, care este exploatată de unii, construind aceste curente populiste. Insă ceea ce este interesant este că rar am văzut pană acum sau aș putea să spun că nu am văzut formațiuni populiste care să fie in măsură să treacă dincolo de a revendica in mod negativ anumite evenimente. Nu am văzut astfel de formațiuni capabile să propună și soluții aplicabile la problemele pe care le ridică. Se concentrează in populism foarte multă energie pentru a explica ce nu merge și a explica intr-un mod simplist, și nu simplu și inteligibil, intr-un mod simplist ceea ce nu merge, fără insă a propune soluții și alternative. Și cred că de aici trebuie să pornim atunci cand tratăm aceste chestiuni legate de populism. Nici Romania nu este ocolită de această abordare, chiar dacă aș menționa totuși faptul că in continuare Romania este una din rarele țări din această zonă care nu are incă partide populiste sau extremiste in Parlament și sper să nici nu fie cazul, chiar și după aceste alegeri. Asta nu inseamnă că anumite formațiuni politice nu folosesc abordări populiste mai ales in campanii electorale. Și aici se speculează, in primul rand, cel puțin in Romania, ce simt eu, se speculează diferențele de așteptări intre diferitele categorii sociale din partea instituțiilor statului, din partea decidenților. Pe de altă parte, se compensează anumite neajunsuri in reforma unor instituții sau politici ale statului, incapacitatea de a duce la bun sfarșit aceste reforme sunt compensate in discursul populist cu provocarea fricii, provocarea de teamă, de ură, care duce apoi la manipulare. Și, aș nota, de multe ori se folosește aceasta teamă și ură chiar impotriva străinilor făcand această paralelă intre noi, acasă, și ei dincolo, uitandu-se faptul că avem, aș spune, cateva milioane de romani care lucrează in străinătate, care au contact cu aceasta străinătate și care, de fapt, in viața lor de zi cu zi integrează ceea ce, din păcate, unii lideri politici speculează, cum spuneam, in mod simplist. Deci, avem canale, avem mijloace prin care cred că putem combate astfel de discursuri și astfel de abordări dacă reușim să depășim abordarea simplistă a lucrurilor. In Europa, in Uniunea Europeană, la fel, am simțit in ultimii ani aceste curente populiste crescand și ințeleg că aceeași percepție ați avut-o și mulți dintre dumneavoastră - este și unul dintre motivele pentru care ați decis să tratați acest subiect astăzi - și cred că și in Uniunea Europeană, la fel cum spuneam, am simțit asta in Romania, acest curent populist crește pe falia care s-a creat in ultimii ani intre leadership-ul decizional și societate, in incapacitatea de a comunica anumite decizii și de a conecta aceste decizii la realități, la așteptările din societate, și nu doar la așteptările din societate, dar chiar și la unele soluții care pot să emeargă din societate. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, trebuie să recunoaștem, a cunoscut in acești ani, din 2004 incoace un curajos proces de extindere, in care am trecut, cum spuneam, de la 15 la 28 de state membre și am realizat și inregistrat acest proces de extindere concentrandu-ne mai ales pe procesul de aderare instituțională formală la Uniunea Europeană, fără să acordăm suficientă atenție și procesului de integrare a noii Uniuni Europene extinse. Și sigur că o Uniunea Europeană cu 28, față de una cu 15 trebuie să trateze probleme mult mai complexe, nu doar din punct de vedere al conținutului lor, dar și din punct de vedere al procesului decizional, pentru că te adresezi la o masă mult mai mare de oameni, la o mult mai mare diversitate și acesta este din punctul meu de vedere bogăția Uniunii Europene, această unitate in diversitate, doar că această unitate trebuie să fie și in măsură să trateze diversitatea intr-un mod foarte pragmatic și consistent și probabil că nu am acordat suficient timp și suficientă consistență acestui proces de integrare după ce a avut loc extinderea, probabil și din motive obiective, pentru că am inregistrat imediat după finalizarea procesului de extindere, din 2008-2009, criza financiară, urmată apoi de criza economică, cu impact in unele părți din Uniunea Europeană și a trebuit să ne focalizăm in a găsi soluții imediate la astfel de probleme, urmate apoi de problemele legate de terorism, de migrație, cărora nu am fost intotdeauna in măsură să le aducem răspunsuri suficient de consistente, probabil și datorită faptului că această consolidare post-aderare nu a fost suficient consumată. Și atunci am inregistrat această tendință de repliere naționalistă și populistă in fața problemelor pe care, din punctul meu de vedere, in continuare, trebuie să le rezolvăm la nivel european, pentru că cred cu tărie că aceasta este soluția și cred cu tărie că Uniunea Europeană este in măsură să depășească și aceste momente dificile și să iasă intărită din acest proces, insă găsind noi soluții și noi forme de democrație participativă, care in momentul de față nu sunt suficient consolidate in structurarea instituțională pe care o cunoaște Uniunea Europeană in momentul de față și, pe de altă parte, cred că avem nevoie și de mai multă onestitate din partea statelor membre vizavi de această construcție care este Uniunea Europeană, și care este a noastră și nu este a lor, la Bruxelles, ci este a noastră, in fiecare stat membru, și deci asta presupune și mai multă asumare onestă din partea liderilor guvernamentali din statele membre in acest proces de reconstrucție sau de imbunătățire a construcției europene in perioada care vine. Deci cred, nu doar datorită Brexit-ului, ci și datorită acestui fenomen pe care il cunoaștem, cred că modalitatea de a ieși invingător din acest proces este tocmai sau stă tocmai in capacitatea de a inova noi forme de democrație participativă in Uniunea Europeană, care să depășească acest clivaj intre noi, aici, acasă și ei, acolo, care nu ințeleg problemele pe care le avem noi aici, acasă. Ce putem face impreună, și cand spun impreună mă gandesc la guverne și organizații neguvernamentale? Cred că, in primul rand, avem nevoie să dezvoltăm și mai mult mecanismele de conlucrare intre societatea civilă și instituțiile guvernamentale, să dezvoltăm un dialog bazat pe interes comun și să identificăm mai bine interesul comun din punctul de vedere al instituțiilor guvernamentale, care au ca principală sarcină să pună in aplicare un program de guvernare reieșit dintr-un proces electiv democratic din partea Parlamentului, și, pe de altă parte, societatea civilă, care dorește să se asigure că implementarea acestor programe de guvernare nu se realizează in favoarea unor categorii sociale și in detrimentul altor categorii sociale. Avem nevoie să ne bazăm dialogul in primul rand pe onestitate și pe transparență și cred că este modalitatea prin care putem reduce acea falie intre societate și leadership, leadership-ul asumat al acestei societăți și reieșit din procesul democratic.Și cred că credibilitatea in continuare a procesului democratic, a procesului electiv democratic, constă tocmai in această capacitate de a trata relația dintre structuri guvernamentale și neguvernamentale, intre guvern și societate, pe bază de onestitate și de transparență. Se vorbește foarte mult in momentul de față de guvernare deschisă și din punctul meu de vedere, intr-un foarte concis, guvernare deschisă inseamnă transparență și onestitate in relația aceasta a guvernului cu diferitele părți din societate. Și altfel spus, un stat care să fie mai lizibil pentru cetățean in ceea ce decide și in ceea ce face, in modul in care aplică politicile publice. Cred că avem nevoie - și asta vă spun și din experiența acestui an de guvernare - de tot mai multe parteneriate pe subiecte de interes general, cred că o să recunoaștem că in anumite etape structuri din societatea civilă o iau inaintea unor instituții ale statului din punct de vedere al performanței, chiar al performanței aplicării unor politici publice și atunci cred că nu trebuie să evităm in a construi aceste parteneriate nu doar pentru a intări transparența și dialogul dintre structuri guvernamentale și neguvernamentale, dar și pentru a avea o infuzie de experiență care poate să fie punctuală din partea societății civile in structuri guvernamentale și care apoi să poată să fie extinsă de către aceste instituții guvernamentale. Și cred că avem nevoie de acest gen de parteneriat nu doar in politici legate de domeniul social sau de domeniul mediului, a protecției mediului și a gestiunii resurselor naturale, unde societatea civilă este foarte activă cel puțin in Romania in ultimii ani, dar şi in domeniul economiei, in economie socială, in educație, in sănătate, in justiție şi aș aminti şi dezvoltarea locală, pentru că cred că dincolo de relația dintre guvern şi organizații ale societății civile avem nevoie de multă sau mai consistentă democrație participativă și la nivel local. Şi la nivel local, in mediul citadin, dar mai ales in mediul rural. Sigur, vorbesc aici in primul rand de Romania, dar nu m-aș limita doar la Romania, pentru că am trăit experiența acestei nevoi şi in alte părți din UE. Deci cred că societatea civilă din UE cu cat este mai aproape de local cu atat va fi mai eficientă și in modul de a influența pozitiv politicile publice la nivel guvernamental, național şi european. Și am incercat cu acest guvern, chiar dacă mandatul nostru a fost unul scurt, am incercat să deschidem anumite porți spre acest mod de abordare şi aș aminti aici in primul rand, așa cum am văzut că a fost deja menționat in sală, crearea acestui minister pentru consultare publică şi pentru dialog civic. A fost foarte clar pentru mine incă de la inceput, cand am constituit guvernul, că nu e suficient să semnăm acorduri de parteneriat intre guvern și societatea civilă, ci trebuie să avem un instrument guvernamental foarte clar ale cărui principale activități pe toată durata mandatului să fie acelea de a asigura legătura cu societatea civilă, dar și de a se asigura că instituțiile guvernamentale, instituțiile statului ințeleg și integrează această nevoie de conlucrare cu societatea civilă. Și acesta a fost rolul Violetei Alexandru in cursul acestui an. A fost o experiență in premieră pentru noi toţi, a fost un minister care s-a creat de la zero și care nu a avut nevoie de o structură foarte stufoasă pentru a fi eficient și cred eu că lăsăm in urmă sau lăsăm pentru viitorul guvern o platformă, care nu poate să fie decat benefică pentru orice guvern s-ar instala, in măsura in care acel viitor guvern ar dori să depășească abordarea populistă și simplistă și să folosească acest instrument pentru ca lucruri care cateodată sunt complicate, pentru că birocrația nu are cum să fie altfel decat complicată, dar să poată să fie explicate in mod simplu. Și nu doar de a explica birocrația complicată in mod simplu, dar și de a simplifica birocrația, pentru că acesta a fost un alt rol și al acestui minister pentru dialog civic, dar și al altor instituții din guvern, inclusiv de la nivelul Cancelariei Prim-ministrului. Am investit timp, energie și resurse pentru a simplifica pe cat posibil lucrurile, pentru a reduce birocrația, dar aici sunt conștient că nu este decat un inceput și avem foarte mult de lucru pentru aceasta. Și pentru a reuși in acest proces, așa cum știu că alte state membre din Uniunea Europeană au o bună experiență, avem nevoie de mai multă digitalizare, mai multă informatizare in administrația publică și este proces pe care l-am inceput. Romania a cheltuit foarte mulți bani in acești ultimi ani pentru diferite platforme informative, insă din păcate i-a cheltuit fără cap de multe ori, și acum facem eforturi ca să folosim aceste diferite platforme informatice, să le interconectăm pentru a putea ajunge și la rezultate, și anume să simplificăm relația dintre stat și cetățean și să o eficientizăm. Și aici, la fel, ne-am dat seama că nu e suficient să ne bazăm doar pe structurile guvernamentale in acest proces, că avem nevoie din cand in cand de o infuzie de idei proaspete și de imaginație și de inovație, care să vină din partea unor oameni experimentați și pornind de la această nevoie, am creat și ceea ce, cel puțin cei care locuiesc in Romania probabil că au auzit de acea platformă Gov IT Hub, in care la nivelul guvernului am creat o platformă, in care am invitat IT-iști provenind din start-up-uri sau din companii experimentate in domeniul IT-ului, a dezvoltării de software, pe care i-am invitat să petreacă un, hai să-i spunem, un fel de fellowship la guvern pe o perioadă de șase luni de zile, in care să ne ajute să dezvoltăm anumite aplicații, prin care să conectăm mai bine administrația publică la nevoile cetățeanului pe teme foarte precise și foarte concrete, unele dintre ele reieșind din nevoile definite de către administrația publică, altele reieșind din nevoi definite de către cetățeni. Și avem aici un nucleu de 20 de IT-iști care lucrează pentru guvern. Am văzut că in această perioadă unii politicieni i-au numit postaci pentru prim-ministru. Eu aș spune că sunt postaci, dar mai complecși, să spun așa, pentru că postează pentru publicul larg, pentru cetățeni anumite informații de interes public și creează canale informatice de comunicare cu restul societății. In jurul acestui nucleu de 20 de IT-iști se află peste o sută de voluntari IT-iști, care iși pun la dispoziție cateva ore pe săptămană in mod gratuit, pro bono, contribuind și ei la dezvoltarea acestor instrumente de comunicare și de legătură intre cetățeni și stat. Și n-aș putea să inchei ceea ce am făcut sau această scurtă sinteză a ceea ce am făcut in acest an, fără a vorbi de cateva elemente legate de transparență, și aici aș mulțumi tot Violetei pentru ceea ce a făcut in acest an pentru transparență. Sigur, dincolo de... transparentizarea cheltuirii banului public, cred că avem cea mai completă și complexă platforma la nivel european, platformă care reflectă modul in care se distribuie și se cheltuie banii publici pentru toate instituțiile care folosesc bani de la bugetul de stat. Sigur, e o platformă care trebuie in continuare dezvoltată și mai bine folosită, dar intenția noastră a fost din start să transparentizăm in mod total modul in care guvernul distribuie și cheltuie banii publici prin diferite instituții. Am transparentizat, pe cat posibil și atat cat legea ne permite, și procesul decizional la nivel guvernamental, la nivelul guvernului. Agendele guvernului sunt publice. Incercăm chiar să publicăm și documentele care urmează să fie adoptate de guvern acolo unde ele sunt pregătite din punct de vedere al conținutului, chiar inainte de decizia formală in guvern. Și aș aminti și de o mai proaspătă decizie, care are, cu siguranță, incă nevoie să fie consolidată, pentru a fi eficientă, dar ea are meritul de a exista deja. E vorba de Registrul Unic pentru transparența intereselor, registru care trebuie deschis la nivelul fiecărui minister, registru in care urmează să se inregistreze toate diferitele grupuri de interese sau companii care vin să se consulte cu demnitarii. Aș incheia cu cateva idei legate de evoluția societății civile din perspectiva mea, sau așa cum văd eu lucrurile, pornind de la diferitele experiențe pe care le-am avut in acești ani și lucrand cu societatea civilă, dar și la nivel european și acum, la nivel național. Cred că acest proces de profesionalizare a implicării in societatea organizațiilor societății civile poate să fie unul foarte util pentru a intări democrația participativă. Cu cat modul de acțiune al societății civile, care, sigur, prin definiție, e vorba de o acțiune voluntară, in cele mai multe cazuri, dar cu cat această acțiune voluntară este mai profesionistă, cu atat ea va fi și mai credibilă la nivelul societății și in raport cu instituțiile statului. Apoi, spuneam, cred că societatea civilă nu trebuie să ezite să acopere o arie cat mai largă de acțiuni, mergand de la expertiză sectorială in politici publice la acțiuni in contact cu diferite nevoi sociale, cu diferite nevoi ale diferitelor categorii sociale. Spuneam de dezvoltarea locală, care mie mi se pare esențială. Implicarea societății civile in dezvoltarea locală nu poate să fie decat salutară și eu am experiența asta in mediul rural. Grupurile de Acțiune Locală, care sunt din ce in ce mai populate și in Romania de către organizații ale societății civile, dau consistență politicii de dezvoltare rurală. Apoi, o conectare mai bună a societății civile cu mediul de afaceri cred că este benefică pentru societate, pentru că cred că o echilibrare a așteptărilor societății poate să se producă dincolo de intervenția guvernamentală și printr-o mai bună implicare civică a mediului de afaceri, a organizațiilor mediului de afaceri și aici cred că conlucrarea societate civilă cu mediul de afaceri poate să fie foarte benefică mutual, pentru ambele categorii. Și apoi aș incheia spunand că din punctul meu de vedere, sau, să spun așa, visul meu ar fi să văd că prin acest mod de implicare mai dinamică a societății civile in așteptările societății să putem ajunge și in Romania să construim o conștiință civică a acțiunii individuale făcute in interes colectiv. Cred că pentru maturizarea și consolidarea societății romanești, avem nevoie de asumarea acestei conștiințe individuale, conștiință civică individuală, adică, asumarea personală a schimbărilor pe care le așteptăm in societate și capacitatea de a transmite această asumare individuală intr-un proiect colectiv - vorbesc de proiect colectiv in mod generic - sau, altfel spus, in proiecte colective. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes și ne doresc mult succes in acest proces. 2016-11-26 13:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ong-(3-of-26).jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Ședința festivă a Curții Constituționale prilejuită de împlinirea a150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991Știri din 25.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-sedinta-festiva-a-curtii-constitutionale-prilejuita-de-implinirea-a150-de-ani-de-la-adoptarea-constitutiei-din-1866-i-a-25-de-ani-de-la-adoptarea-constitutiei-din-1991Galerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Ședința festivă a Curții Constituționale prilejuită de implinirea a150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991 [Check against delivery] Dacian Cioloș : Domnule președinte al Camerei Deputaților, Prea Fericirea Voastră, domnule Președinte al Curții Constituționale, domnule Vicepreședinte al Senatului, doamnelor și domnilor, legea fundamentală, constituția, este reperul neclintit al Romaniei, de 150 de ani, pentru funcționarea statului de drept, pentru sistemul juridic și politic. Romania a consfințit acum 150 de ani, prin adoptarea legii fundamentale, cadrul necesar funcționării instituțiilor statului, definirii valorilor societății, drepturilor, libertăților și obligațiilor fundamentale ale cetățenilor. Intre cele mai importante principii ce decurg din Constituție se numără independența justiției, ca serviciu public, dar și a judecătorilor, ca garanții esențiale ale unui stat de drept. Este ceea ce trebuie să protejăm și să asigurăm, prin toate acțiunile noastre instituționale sau politice. Constituția mai definește și protejează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor care trebuie să stea la baza oricăror decizii de politici publice pe care și guvernul le are in grijă. Să nu uităm că am pornit in 1866 cu una dintre cele mai democratice constituții din Europa, așa cum era considerată la acel moment. Mai mult, a fost o premieră pentru Sudul și Estul Europei, Romania a fost prima țară din regiune care a adoptat o constituție. Așadar, principiile statului de drept și reperele democratice au stat la temelia apariției noaste ca stat, sunt imprimate in rădăcinile noastre naționale. Aniversarea de azi a legii fundamentale are o dublă dimensiune, una care se leagă de crearea şi consolidarea Romaniei ca stat, cealaltă de recrearea Romaniei in etapa post-comunistă, cu un important element comun: parcursul democratic al Romaniei Parcursul nu a fost unul liniar - am avut deopotrivă perioade tulburi şi perioade de limpezime, de construcţie. Avem datoria de a mentine acest parcurs democratic constant. Directia si echilibrul ni le dă legea fundamentală. Romania este azi un pol regional de stabilitate, de valori democratice, de creştere economică. Ne aflăm intr-o perioadă in care, in calitate de membri ai Uniunii Europene, ai NATO, avem cele mai ample garanţii de securitate şi prosperitate pe care le-am avut vreodată in istorie. Avem cu toţii datoria de a continua pe această cale, de a transforma aceste garanţii in valoare adăugată concretă pentru statul roman şi pentru cetăţenii săi. Suntem in pragul unui examen de maturitate ca stat, ne pregătim de aniversarea Centenarului Romaniei şi imediat după, de exercitarea, pentru prima dată, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Pentru a avea forţa de a imprima o dinamică constructivă Uniunii Europene, din care facem parte, şi a ieşi din rolul pasi, Romania trebuie să se pregătească, să aibă capacitatea de a coagula valorile in care crede, viziunea pe care o are, in acţiune. Pregătirea presupune o mobilizare generală a societăţii, a mediului politic in ansamblul său. Avem nevoie de viziune, avem nevoie de un proiect de ţară şi avem nevoie de parghiile constituţionale necesare punerii lui in aplicare. Vestea bună pe care ţin să o evidenţiez pentru că de prea multe ori suntem preocupaţi de a ne critica unii pe alţii peste măsură, prinşi intr-un negativism neconstructiv, aşadar, vestea bună este că avem o bază foarte solidă. Sistemul democratic al Romaniei post-decembriste este, in liniile sale fundamentale, aşezat. Dezbaterile, abordările diferite pe care le-am avut şi le avem in societate sau in viaţa politică sunt o expresie firească a pluralismului, ele şi-au găsit un răspuns echilibrat prin vocea Curţii Constituţionale, instituţie care a contribuit enorm de mult in calitatate sa de garant al ordinii constituţionale in acești ultimi ani. Aşadar, suntem in situaţia fericită, ca stat, de a putea ajusta o construcţie solidă deja, de a face reglajul fin, astfel incat, in contextul actual echilibrul, controlul reciproc şi colaborarea loială intre puteri să fie eficiente, drepturile şi libertăţile fundamentale să fie efective. Contextul actual nu este unul uşor. E suficient să ne uităm in jur, la evoluţiile prin care trec statele in cadrul Uniunii Europene şi Uniunea ca atare. Pentru a face acest reglaj fin, pentru a asigura parghiile constituţionale necesare aplicării proiectului de ţară, avem insă nevoie de o schimbare de metodă, o schimbare a modului in care dezbatem temele publice. Faptul că avem puncte de vedere diferite, poziţii diferite, este, aşa cum spuneam, un element absolut firesc al pluralismului democratic, dar dezbaterea democratică nu este aceeea in care prevalează punctul de vedere majoritar asupra celui minoritar, in mod exclusiv, in care este punctul meu de vedere sau nimic, dezbaterea democratică este aceea cand ne ascultăm, nu doar auzim, unii pe ceilalţi, in care se naşte astfel un punct de vedere comun, un punct de vedere imbogăţit cu perspectiva celuilalt. In 2018, Romania va celebra deci centenarul Marii Uniri. 100 de ani au insemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea in NATO și Uniunea Europeană. Dacă vrem ca Romania să crească, dacă vrem ca Romania să se dezvolte, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reimprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, le asumăm. Acesta este mesajul cu care aş dori să inchei. Avem nevoie de dezbateri profunde, de substanţă, din care să rezulte o lege fundamentală adaptată, care, instituţional, să reflecte lecţiile şi experienţele democratice pe care le-am parcurs deja ca stat, și care ca substanţă, să reflecte consensul real al societăţii asupra drepturilor şi libertăţilor de care dorim să ne bucurăm şi pe care le merităm toţi ca cetăţeni. Vă mulțumesc ! 2016-11-25 13:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_aniversare_constitutie-8391.jpgControl la CNAS privind funcționarea sistemului informatic al cardului național de sănătateȘtiri din 24.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/control-la-cnas-privind-functionarea-sistemului-informatic-al-cardului-national-de-sanatateDin dispoziția premierului Dacian Cioloș, o echipă coordonată de Corpul de Control al primului-ministru va incepe o acțiune de control la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a verifica modul de funcționare a sistemului informatic al cardului național de sănătate. Controlul va fi efectuat de o echipă mixtă, formată din reprezentanți ai Corpului de control al primului-ministru și reprezentanți ai Corpului de control al ministrului sănătății. Perioada supusă verificărilor este 1 ianuarie 2016 pană in prezent. Controlul a fost dispus avand in vedere disfuncționalitățile inregistrate privind modul de funcționare a sistemului informatic al cardului național de sănătate. 2016-11-24 14:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-24-02-35-12big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la lansarea cărții "Mentalitatea Deschisă"Știri din 24.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-lansarea-cartii-quot-mentalitatea-deschisa-quot 2016-11-24 12:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-24-12-36-21big_0[7].jpgÎntrevedere a ministrului Muncii cu reprezentanții Sindicatului Pro LexȘtiri din 22.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-a-ministrului-muncii-cu-reprezentantii-sindicatului-pro-lexMinistrul Muncii, Dragoș Pislaru, s-a intalnit astăzi cu o delegație a Sindicatului - Pro Lex, la care sunt afiliați polițiștii locali. Ministerul Muncii va face o analiză comparativă privind condițiile de incadrare in muncă ale polițiștilor locali și din Poliția Națională pentru a vedea in ce măsură parte din personalul Poliției Locale ar putea fi asimilat Poliției Naționale. Ministrul Dragoș Pislaru a solicitat reprezentanților - Pro Lex să contribuie la această analiză pentru a fundamenta, in perspectivă, un proiect de act normativ prin care ar putea fi reglementată problema semnalată de polițiștii locali. Reprezentanții sindicali au agreat propunerea ministrului Muncii de a continua discuțiile pe acest subiect. 2016-11-22 15:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_paslaru_politisti-7697.jpgProiecte digitale cu impact național, dezvoltate de GovITHubȘtiri din 22.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/proiecte-digitale-cu-impact-national-dezvoltate-de-govithubIn mai puțin de două luni de la startul programului GovITHub, cei 20 de bursieri selectați, cu sprijinul altor specialiști voluntari, au demarat și dezvoltă proiecte cu impact important in domenii precum: sănătate, economie socială, fonduri europene, plăți online, auto. In prezent, 10 proiecte sunt dezvoltate in regim intensiv, bursierii și voluntarii lucrand alături de reprezentanți ai instituțiilor publice unde vor fi implementate soluțiile IT. Pe langă acestea, alte 20 de proiecte sunt in fază de dezvoltare. Fiecare bursier al programului GovITHub are experiență de peste 10 ani in domeniu, in companii de talie mondială, in companii start-up, incubatoare și acceleratoare de afaceri sociale, pe care le-au fondat și dezvoltat in organizații de succes. Aceștia au competențe in consultanță și dezvoltare de software pentru firme din telecomunicații, petrol, bănci, retail, agenții de publicitate - cu experiență de muncă in SUA, Franța, Irlanda, Marea Britanie, Italia, Elveția, Olanda și Romania. Cunoștințele lor imbină managementul de proiect cu abilități tehnice, in zonele de arhitectură de sistem și dezvoltare software, securitatea informației, inteligență artificială și machine learning, UX/UI (user experience și user interface), vizualizare de date și data mining și au co-fondat incubare și acceleratoare de afaceri sociale. Toate proiectele GovITHub sunt dezvoltate in regim Open Source, ceea ce inseamnă că oricine le va putea vedea și imbunătăți. Astfel, asigurăm transparență totală asupra activității GovITHub și permitem orice imbunătățiri sau modificări publice ulterioare ale acestor soluții, in regim deschis - sistem care elimină practica achizițiilor publice netransparente și, in același timp, dispare riscul ca statul să fie captiv al anumitor tehnologii. Cateva exemple de proiecte cu impact național in curs de implementare prin GovITHub sunt: desprevaccin.ro, principala sursă de date pentru toți cei care vor să afle informații cuprinzătoare și sigure despre vaccinările esențiale; Registrul Intreprinderilor Sociale, un sistem informatic tip Registru Electronic Unic ce va permite inregistrarea, integrarea și analizarea tuturor datelor privind intreprinderile sociale; platforma digitală pentru petiții, un sistem de ticketing prin care se poate urmări starea unei cereri depuse de un cetățean roman către instituțiile statului; dezvoltarea de noi module pentru MySMIS, platforma națională de gestionare a fondurilor europene, pentru a sesiza fraude inainte ca ele să se intample; imbunătățirea serviciilor oferite prin ghiseul.ro, prin re-design din punct de vedere al interfeței, utilizabilității și accesibilității pentru creșterea eficacității platformei; Cazier Auto, o aplicație mobilă prin care cetățenii pot verifica istoricul reviziilor și al accidentelor unei mașini folosite inainte de a o cumpăra; R.A.D.A.R. (Reprezentarea și Analiza Datelor Agregate din Romania), platformă care permite cetățenilor să vizualizeze date deținute de stat la nivel de Unități Administrativ-Teritoriale și să le coreleze sau să le analizeze; Spațiul Privat Virtual Mobil, aplicație de mobil care va oferi cetățenilor posibilitatea de a efectua tranzacții in relația cu ANAF direct pe telefon, simplificand procesul și crescand numărul tranzacțiilor efectuate electronic; consultare.gov.ro, o platforma pentru agregarea tuturor actelor normative aflate in consultare publică care va oferi posibilitatea transmiterii de propuneri in format electronic. Doar in proiectele enumerate, au fost cumulate peste 1200 ore de muncă din partea a 11 bursieri și peste 30 de voluntari. Comunitatea GovITHub este formată din cei 20 de bursieri, peste 300 de voluntari și peste 1000 de susținători. Activitatea GovITHub, precum și proiectele in curs de implementare pot fi urmărite in mod transparent pe Slack: https://govithub.slack.com/, GitHub: https://github.com/gov-ithub, Facebook: https://www.facebook.com/govithub, Linkedin: https://www.linkedin.com/groups/12016458 și Twiter: https://twitter.com/GovITHub_Ro Informații suplimentare: Alte proiecte in desfășurare prin intermediul GovITHub: http://ithub.gov.ro/proiecte/ și https://github.com/gov-ithub Profilul Consiliului GovITHub și al bursierilor GovITHub: http://ithub.gov.ro/membri/ Comunicate de presă și apariții media: http://ithub.gov.ro/media/ Blog și noutăți despre GovITHub: http://ithub.gov.ro/blog/ 2016-11-22 10:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-22-11-03-09big_govithub.jpgCalendar: peste 30 de dezbateri publice în pregătirea Președinției române a Consiliului Uniunii EuropeneȘtiri din 21.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/calendar-peste-30-de-dezbateri-publice-in-pregatirea-pre-edintiei-romane-a-consiliului-uniunii-europeneCancelaria Prim-Ministrului lansează o serie de dezbateri publice pe temele și politicile prioritare ale Romaniei in pregătirea preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, in 2019. Concluziile dezbaterilor vor contribui substanțial la definirea priorităților pe care Romania le va propune pentru mandatul său de Președinte al Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019. Propunerile vor fi ulterior discutate cu Finlanda și Croația, in vederea definirii priorităților programului comun al acestui trio. Primul eveniment va avea loc miercuri, 23 noiembrie 2016 și este dedicat sectorului digital. Seria de de dezbateri se va incheia in iulie 2017. Pe langă dezbaterile tematice, sunt incluse şi o serie de evenimente specifice de informare, dedicate explicării oportunităţilor şi provocărilor pe care Preşedinţia Consiliului UE le implică pentru diferite grupuri ţintă: invățămantul pre-universitar și universitar, mediul de afaceri, patronate, sindicate, societatea civilă. Instituțiile guvernamentale și organizațiile societății civile, mediul academic, mediul de afaceri, precum și oricare alte entități interesate sunt invitate să organizeze și dezbateri publice suplimentare in domeniile in care activează, pentru a contribui la discutarea și identificarea priorităților naționale pe care Romania le poate promova la nivel european. Informații suplimentare: Seria de dezbateri continuă evenimentul din data de 24 octombrie a.c., dedicat procesului de pregatire a viitoarei Președinții a Romaniei la Consiliul UE, la care a participat Prim-ministrul Dacian Cioloș și alți oficiali romani cu activitate relevantă la nivel european. Discursul Premierului Dacian Cioloş la evenimentul din 24 octombrie poate fi urmărit aici: http://gov.ro/ro/media/video/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-dezbaterea-start-pentru-2019-romania-la-pre-edintia-consiliului-ue Lista evenimentelor propuse a fi organizate in cadrul campaniei de dezbatere publică privind priorităţile Preşedinţiei romane a Consiliului UE - semestrul I 2019 DATA EVENIMENT ORGANIZATOR noiembrie 2016 Reducerea decalajului digital, condiţie esenţială pentru atingerea obiectivelor pieţei unice digitale Institutul European din Romania noiembrie 2016 Vecinătatea Estică a UE /Parteneriatul Estic - perspective și interese Institutul Diplomatic Roman decembrie 2016 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa decembrie 2016 Economia in dezbatere: Competitivitatea economiei europene şi rolul IMM-urilor in stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă la nivelul UE Institutul European din Romania ianuarie 2017 Strategia UE pentru Regiunea Dunării: provocări şi modalităţi de impulsionare a cooperării in regiune Institutul European din Romania ianuarie 2017 Extinderea UE și Balcanii de Vest - mize și oportunități Institutul Diplomatic Roman ianuarie 2017 Conferința aniversară 10 ani de la aderarea RO la UE (RO#10@UE) - Perspectiva Preşedinţiei romane a Consiliului UE Institutul European din Romania februarie 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa februarie 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu sindicatele. Centrul Infoeuropa februarie 2017 Securitatea energetică a UE. Rolul cooperării regionale in Europa Centrală şi de Est şi in zona Mării Negre. Institutul European din Romania februarie 2017 Cultura și sportul - vectori de integrare Institutul European din Romania februarie 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu mediul de afaceri şi patronatele. Centrul Infoeuropa februarie 2017 Acordul de la Paris: punct de reper in lupta impotriva efectelor schimbărilor climatice la nivel european şi global Institutul European din Romania februarie 2017 Asia Centrală - evoluţii privind implementarea Strategiei UE Institutul Diplomatic Roman martie 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa martie 2017 Obiectivul de convergenţă economică şi socială pentru viitorul proiectului european Institutul European din Romania martie 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu mediul universitar. Centrul Infoeuropa martie 2017 Cadrul financiar multianual post-2020 - un răspuns pentru viitorul UE Institutul European din Romania martie 2017 Regiunea Mării Negre - perspective şi priorităţi in Strategia Globală de Politică Externă și Securitate Institutul Diplomatic Roman aprilie 2017 Reţele de transport inovative pentru creşterea mobilităţii la nivelul pieţei interne Institutul European din Romania aprilie 2017 Provocări privind libera circulaţie pe piaţa muncii in UE Institutul European din Romania aprilie 2017 Consolidarea relației transatlantice - așteptări şi perspective Institutul Diplomatic Roman mai 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa mai 2017 Priorităţi de diplomație publică și comunicare strategică Institutul Diplomatic Roman mai 2017 Președinţia Consiliului UE- oportunităţi şi provocări. Dialog cu societatea civilă. Centrul Infoeuropa mai 2017 Valorificarea potenţialului de cercetare şi inovare la nivel european Institutul European din Romania mai 2017 Relaţiile UE - Republica Moldova: evoluţii şi perspective Institutul Diplomatic Roman mai 2017 Protecția consumatorului - element esențial in realizarea unei piețe interne mai aprofundată și mai echitabilă Institutul European din Romania iunie 2017 - Europa copiilor - Romania la Președinţia Consiliului UE Centrul Infoeuropa iunie 2017 Politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară - priorități şi evoluții Institutul Diplomatic Roman iunie 2017 Reducerea inegalităţilor in materie de sănătate in Uniunea Europeană Institutul European din Romania iunie 2017 Migrația - provocare majoră pentru UE Institutul European din Romania iulie 2017 Dezvoltarea sustenabilă și reforma in domeniul PAC Institutul European din Romania iulie 2017 Politica comercială a UE: provocări şi priorităţi Institutul European din Romania 2016-11-21 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-21-02-28-40big_sigla_guv_albastru_vizita.pngInformații privind amendamentele transmise de Guvern Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG privind achiziționarea Cumințeniei PământuluiȘtiri din 18.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/informatii-privind-amendamentele-transmise-de-guvern-parlamentului-la-proiectul-de-lege-pentru-aprobarea-oug-privind-achizitionarea-cuminteniei-pamantuluiCa urmare a unor solicitări mass media, Biroul de presă al Guvernului transmite următoarele informații: In ședința Guvernului din data de 16 noiembrie, au fost adoptate amendamentele propuse de Ministerul Culturii la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare in vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziționarea Cumințeniei Pămantului, bun aparținand patrimoniului cultural național mobil, clasat in categoria Tezaur. In prezent, acest proiect de lege a fost adoptat tacit de Senat și se află in dezbaterea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare in masă (care a dat deja un raport preliminar) și a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților, in calitate de Cameră decizională, pentru elaborarea raportului comun. După acest raport, procedural, singura etapă rămasă este votul in plen. Curtea Constituțională a decis in mai multe randuri că, in momentul in care un proiect de lege se află in proces de legiferare la camera decizională, Guvernul nu poate folosi modalități extraordinare de legiferare delegată, ci trebuie să stăruie pentru finalizarea proiectului din Parlament. In contextul in care proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 10/2016 se află intr-o etapă atat de avansată in camera decizională și ținand seama de jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, s-a stabilit ca propunerea de amendamente la legea de aprobare a OUG nr. 10/2016 să fie elaborată de Ministerul Culturii, aprobată ulterior de Guvern și inaintată Camerei Deputaților (ceea ce s-a intamplat in această dimineață).Totodată, a fost adresată Camerei Deputaților solicitarea de a adopta cu celeritate legea, avandu-se in vedere termenul agreat de către proprietari dar și amendamentul din comisia de cultură, in sensul achiziționării operei. Menționăm că, in contextul finalizării Campaniei de subscripție publică, ce a mobilizat peste 100.000 de donatori și a atras peste 1 milion de Euro din donații, o sumă insuficientă pentru acoperirea diferenței de preț, s-au purtat discuții cu proprietarii operei in vederea prelungirii termenului de finalizare a cumpărării operei clasată in categoria tezaur. Acordul proprietarilor stabilește un nou termen de incheiere a contractului de vanzare-cumpărare pentru data de 20.12.2016. Amendamentele propuse de Ministerul Culturii, adoptate de Guvern și trimise către Parlament vizează, in principal, următoarele: Reglementarea opțiunii donatorilor de a solicita restituirea sumelor donate, in mod expres, in scris către Ministerul Culturii, in termen de 40 de zile de la intrarea in vigoare a legii de aprobare a ordonanței de urgență, precum și a situației in care nu vor putea fi identificați toți donatorii sau in care aceștia nu iși vor exercita opțiunea privind restituirea sumelor donate; Constituirea Fondului Brancuși, care va fi gestionat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), in vederea achiziționării de opere de artă contemporană și bunuri culturale aparținand patrimoniului cultural național mobil; Stabilirea surselor de venituri pentru Fondul Brancuși, a destinației acestora, a mecanismelor referitoare la parteneriatele cu alte persoane juridice care doresc să sprijine demersul AFCN; Stabilirea mecanismelor prin care AFCN poate incheia contracte cu persoane juridice de drept privat cu sau fără scop lucrativ, pentru a sprijini colectarea fondurilor, in numele, pe seama AFCN și in scopul colectării de sume pentru Fondul Brancuși, etc. 2016-11-18 17:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-18-05-50-12big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a efectuat o vizită de lucru în județul Iași Știri din 18.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-efectuat-o-vizita-de-lucru-in-judetul-ia-iGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a prezentat astăzi, la Iași, autorităților locale din județele Iași și Vaslui mecanismul de asistență tehnică dedicată zonelor mai puțin dezvoltate ale Romaniei. Principalele subiecte abordate au vizat Dezvoltarea economică integrată și Pachetul național anti-sărăcie. - Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică pentru comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iasi), Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni va ajuta comunitățile locale, la nivel de județ, să pregătească proiecte, pe fondurile europene sau pe programele naționale, care vor fi tratate in mod preferențial atunci cand se vor decide finanțările. Va exista sprijin pentru pregătirea proiectelor, pentru obținerea avizelor. Proiectele respective vor fi tratate preferențial atunci cand se va face selectarea proiectelor din fonduri europene sau din programele finanțate din fonduri de la bugetul național. Totodată, pe programul de ajutor de stat pentru investiții mici, mijlocii, acea schemă de ajutor de stat pe care o pregătim pentru perioada 2017-2020, pentru investiții de minimum 1 milion de euro și pană la 5 milioane de euro, deci care să vizeze investiții de dimensiuni mijlocii, pentru acea schemă de ajutor de stat vom avea alocări dedicate, specifice pentru cele 3 regiuni, pentru regiunea Vaslui-Iași, circa 5 milioane de euro pe an din alocarea totală. Deci, un ajutor de stat care se acordă firmelor, companiilor care decid să facă investiții private aici. Asta nu inseamnă că nu mai pot veni și alți bani, dar aceste sume sunt dedicate pentru a stimula companii private să vină să investească aici in regiune, la care, sigur, se adaugă bani din fondurile europene și din programe finanțate de la bugetul de stat, cum este Programul Național de Dezvoltare Locală, unde proiectele care vor veni de aici și vor fi bine pregătite și la pregătirea cărora vom contribui și noi, prin asistență tehnică, vor fi finanțate privilegiat, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Premierul Dacian Cioloș doreşte promovarea UGAT, structură organizată la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care va sprijini cele trei zone pilot de intervenţie, mai puţin dezvoltate economico-social, in accesarea şi implementarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional. In cadrul intalnirii cu autoritățile locale și județene din județele Iași și Vaslui, șeful Executivului a prezentat Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică pentru comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iasi), Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni. Obiectivul acestei unități il constituie proiectele de dezvoltare integrată in regiunile vizate. In ceea ce privește zona Moldovei, acțiunea Guvernului se concentrează pe reducerea sărăciei prin sprijinirea unor proiecte strategice de infrastructură și servicii sociale. Aceste măsuri vizează imbunătățirea accesului la educație și sănătate pentru locuitorii din regiune, demararea procedurilor pentru construcția Spitalului Regional din Iași, urgentarea contractării serviciilor pentru infrastructura de apă la nivelul județului Vaslui și pregătirea tehnică a lucrărilor la autostrada Targu Mureș-Targu Neamț-Iași-Ugheni. Pe langă discuțiile cu autorităţile locale din zonă, premierul Dacian Cioloș a avut o intalnire cu oameni de afaceri din regiunea Moldovei, in Aula Bibliotecii Universitare Iași. Șeful Executivului a fost insoțit la Iași de vicepremierul Vasile Dincu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dragoş Pislaru, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Dragoș Dinu, Ministrul Fondurilor Europene și de consilierul de stat Ionel Dancă, coordonatorul Unității Guvernamentală de Asistență Tehnică (UGAT), si Maria Gheorghiu, consilier de stat pe probleme de incluziune sociala. Intalnire cu autorități locale și județene din județele Iași și Vaslui Conferință de presă Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut această intalnire planificată, astăzi, la Iași, de mai multă vreme, in același ciclu de intalniri pe care l-am avut și in Valea Jiului și la Alba Iulia cu cei din Apuseni, Roșia Montana pentru că am decis, in acest an, să avem o abordare integrată de dezvoltare in aceste trei regiuni din Romania in care să se implice şi guvernul, direct, cu o unitate de asistenţă tehnică, care să ajute comunităţile locale de aici să pregătească proiectul şi să poată obţine finanţare pentru ele. Este vorba de una din cele trei regiuni cu probleme in dezvoltare şi am considerat că dincolo de finanţarea proiectelor şi din fonduri europene şi din bugetul de stat, sau alături de finanţare, este nevoie să punem la dispoziţie şi o capacitate de asistenţă tehnică pentru a pregăti proiectele respective şi pentru ca la nivelul acestei regiuni, care aici este cuprinsă de judeţele Iaşi şi Vaslui, să putem pune la dispoziţia comunităţilor, deci şi asistenţa tehnică pentru a ajuta să pregătească proiectele integral. Dacă, in 2013, cand s-au pregătit programele europene, guvernul ar fi decis să vină, conform posibilităţilor pe care le oferă regulamentele europene, cu un instrument teritorial integrat de dezvoltare, așa cum s-a decis pentru Delta Dunării, unde există chiar şi o alocare bugetară din fonduri europene, dedicată pentru acea regiune şi un sprijin pentru asistenţă tehnică, s-ar fi putut face şi pentru alte zone dificile din Romania acelaşi lucru. Să se rezerve bani din fondurile europene, pentru regiunea respectivă, pentru următorii şapte ani, deci pană in 2020, şi să existe sprijinul acesta de asistenţă tehnică. Atunci s-a decis să se facă acest lucru doar pentru Delta Dunării. Noi cand am venit la guvernare am considerat că, cel puţin aceste trei regiuni de care vă spuneam, trei zone: Valea Jiului, Apuseni-Roşia Montană şi comunităţile cu probleme mai dificile din Vaslui şi Iaşi ar avea nevoie de această abordare integrată a investiţiilor, care se fac aici, pe infrastructură, pe crearea de locuri de muncă, pe politici sociale. Şi ceea ce ne-am propus să facem in acest an, fără să mai modificăm programele europene, a fost să decidem, printr-un memorandum, in guvern, să creăm această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică, care să acorde acest sprijin direct regiunii. Această unitate va avea un birou aici, cred că la Vaslui e stabilit, pentru cele două judeţe, un birou la Bucureşti, in cadrul guvernului, şi va ajuta comunităţile locale de la nivel de judeţ, la nivel local, să pregătească proiecte pe fonduri europene sau pe programele naţionale, care vor fi tratate in mod preferenţial, atunci cand se vor decide finanţările. Deci va exista şi sprijin pentru pregătirea proiectelor respective şi sprijin pentru opţinerea avizelor şi toată partea de birocraţie care este necesară, la nivel guvernamental. Proiectele respective vor fi tratate preferenţial, atunci cand se va face selectarea proiectelor din fonduri europene sau din programele finanţate din bugetul naţional. Totodată pe programul de ajutor de stat pentru investiţii mici şi mijlocii, acea schemă de ajutor de stat pe care o pregătim, pentru perioada 2017-2020, pentru investiţii de minim un milion de euro şi pană la cinci milioane de euro, deci care să vizeze investiţii de dimensiuni mijlocii, pentru acea schemă de ajutor de stat vom avea alocări dedicate, specifice, pentru cele trei regiuni, deci şi pentru regiunea Vaslui - Iaşi, cred că de circa cinci milioane de euro pe an, din alocarea totală pe care am rezervat-o. Cinci milioane de euro pe an, ajutor de stat este vorba. Deci un ajutor de stat care se acordă firmelor, companiilor care decid să facă investiţii private aici. Asta nu inseamnă că nu mai pot veni şi alţi bani, dar aceste sume sunt dedicate. Deci asta este doar pentru a stimula companii private să vină să investească aici in regiune, la care, sigur, se adaugă bani din fondurile europene şi din programe finanţate de la bugetul de stat, cum este Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde proiectele care vor veni de aici şi vor fi bine pregătite, şi la pregătirea cărora vom contribui şi noi prin asistenţă tehnică, vor fi finanţate privilegiat. Am spus astăzi primarilor, cu care ne-am intalnit, că in perioada următoare, şi deja această unitate a inceput să funcţioneze, in perioada următoare vor avea tot sprijinul nostru pentru a pregăti proiecte, pentru ca ele să poată să fie depuse in diferitele sesiuni de apeluri de proiecte şi vor avea tot sprijinul pentru ca proiectele respective să poată să fie finanţate. Asta este soluţia pe care o vedem pe termen mediu, pentru a avea o abordare integrată a unor proiecte de dezvoltare, care, probabil că oricum s-ar fi finanţat, dar vedeţi, din această regiune, şi spunea şi domnul vicepremier Dincu, din patru sau cinci proiecte care erau propuse pe Programul Operaţional Regional, pe care le-au anunţat autorităţile locale de aici şi care ar fi trebuit depuse pană săptămana trecută, cred, abia un proiect a fost finalizat, probabil din lipsă de capacitate tehnică, de a pregăti proiectul sau, nu ştiu, alte tipuri de dificultăţi şi in felul ăsta regiunea care are nevoie de finanţări pierde, ratează oportunităţile pentru că proiectele nu sunt pregătite bine şi nu sunt pregătite la timp. Și de asta am venit şi cu propunerea asta de asistenţă tehnică, pentru ca aceste zone să poată să folosească banii pe care ii avem la dispoziţie, de altfel. Domnul consilier de stat Ionel Dancă, dansul se ocupă in cadrul Cancelariei Guvernului de acest program de asistenţă pentru aceste zone speciale, pentru cele trei zone, şi dansul va coordona această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică. Ionel Dancă: Doar două cuvinte aş dori să adaug la cele spuse de domnul prim-ministru, pentru că noi ne adresăm aici proiectelor strategice din această zona pilot de intervenţie, vorbim de judeţele Vaslui şi Iaşi, şi pentru a avea o imagine de cum funcţionează acest mecanism, vreau să dau exemplu proiectele de infrastructură mare, care sunt in derulare şi care trebuie pregătite pentru aceste regiuni, doar cu titlu de exemplu pe infrastructură de apă şi apă uzată: judeţele Vaslui şi Iaşi beneficiază in acest moment din fonduri europene de peste 400 de milioane de euro, avem un proiect la Iaşi de peste 200 de milioane de euro şi un alt proiect de 200 de milioane de euro la Vaslui, care ar urma să realizeze infrastructura de apă in toate comunele din judeţele respective, in judeţul Vaslui şi in judeţul Iaşi. Sunt proiecte majore, la care noi ne-am oferit sprijinul din punct de vedere tehnic, să ajutăm la implementarea acestora. Dacă in Iași proiectul de infrastructură de apă este intr-un stadiu avansat şi este un proiect care decurge foarte bine, nu putem spune acelaşi lucru la Vaslui, unde cerem şi vrem să ajutăm, pentru că acolo se pare că lipseşte o capacitate instituţională pentru implementarea acestor proiecte majore şi vrem să ajutăm in acest sens, dar sunt cateva exemple. La fel, discutăm pe proiectele de dezvoltare rurală, pe proiectele din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde incercăm să punem comunităţile laolaltă şi să gandească proiecte strategice de dezvoltare. Acum, cateva intrebari doar pe subiect, vă rog. Reporter: /.../ pentru oamenii de afaceri ce ar trebui ei să investească, mă refer atat la această zonă, Iaşi şi Vaslui, cat şi in alte părţi ale ţării, pentru a avea o relativă garanţie a unui succes şi pentru a fii beneficiarii /.../ Dacian Cioloş: Un om de afaceri cu siguranţă nu intreabă primul ministru in ce să investească, pentru că sunt banii lui... Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Eu aş pune problema altfel. Ceea ce pot eu să spun, ca prim-ministru, este că vom acorda intreg sprijinul acestor regiuni, acestor zone, ca să se poată pregăti şi să dea garanţii oamenilor de afaceri că vor avea la dispoziţie ce au nevoie: infrastructură, oameni pregătiţi care să lucreze in companiile respective, in aşa fel incat să poată să investească. Sunt foarte multe domenii in care se poate investi şi asta, cred, cel mai bine decid cei care au bani şi care decid să-şi mobilizeze banii. De ce au nevoie oamenii de afaceri şi ce ne solicită de fiecare dată este predictibilitate şi spun: domnule, autorităţile statului trebuie să decidă odată ce vor să facă şi să se ţină de un plan timp mai mulţi ani de zile. Să nu se schimbe tot la doi ani şi legislaţia, şi regulile, şi priorităţile, pentru că o investiţie, cand o incepi, ea durează pană o pregăteşti şi pană o implementezi, durează. Dacă tot schimbi priorităţile, asta cred că este problema cea mai mare pentru oamenii de afaceri. Şi tocmai asta am spus şi noi autorităţilor locale: există fonduri acuma - şi fonduri europene, şi din bugetul de stat pentru următorii ani, pană in 2020. Şi, ca să vă dau un exemplu că nu banii sunt problema, uitaţi, pe perioada 2007-2013, din fondurile europene, fonduri structurale, Romania a absorbit...; acum am ajuns la 80%, cu presiune pe ultima sută. Deci nu s-au cheltuit toţi banii. Asta arată că nu banii sunt problema, ci capacitatea de a utiliza banii respectivi in proiecte care să fie coerente, bine pregătite, să nu trebuiască daţi banii inapoi după ce proiectele s-au făcut. Autorităţile locale să se ţină de un plan de dezvoltare pe o perioadă de caţiva ani. Şi asta am vrea să oferim şi cred că ăsta este lucrul cel mai bun pe care-l putem oferi oamenilor de afaceri: predictibilitate. Să le spunem, impreună cu autorităţile locale: uite, astea sunt priorităţile noastre. Nu ne avantăm in priorităţi pe care ştim că nu le putem indeplini. In mod realist, ne propunem să facem anumite lucruri legate de infrastructură. Domnul director Homor de la Compania de Investiţii - infrastructură, transport - a anunţat astăzi că lansează licitaţiile, deci se dă un semnal clar că autostrada Targu Mureş-Iaşi-Ungheni se va face, pentru că se lansează licitaţii pe toate tronsoanele pe care se pot lansa licitaţii pentru părţile de autostradă. La fel, sunt alte proiecte de infrastructură in zona Moldovei, care se află in Masterplanul general de transport pe care noi l-am aprobat fără să-l mai modificăm, tocmai ca să-i putem da drumul o dată şi o dată, că de patru ani de zile fiecare guvern tot modifică cate o autostradă acolo şi nu s-a aprobat pană acum. Deci asta vrem să dăm noi - semnalul acesta de predictibilitate că suntem gata să lucrăm cu autorităţile locale, ca să aibă o perspectivă clară pe următorii ani că ce vor să facă, pe ce este realist, venim cu prioritizarea proiectelor de infrastructură pe care noi le avem. Vă spuneam cele de transport. Spitalul regional noi insistăm de luni de zile să se stabilească odată terenul pe care să putem incepe să construim spitalul respectiv. Am clarificat terenul pentru Cluj, l-am clarificat şi pentru Craiova. Mai aşteptăm acuma pentru Iaşi. La fel cu sprijinul unităţii de asistentă tehnică - sperăm ca, in următoarele zile, să avem toate formalităţile făcute. Deci, acestea sunt cateva exemple concrete care arată voinţa guvernului de a face anumite lucruri, nu doar de a declara. L-aş lăsa pe domnul Homor să vă spună ceea ce a spus şi in fată primarilor, care sunt proiectele de infrastructură de transport pentru care CNAIR a dat drumul la licitaţii sau pregăteşte licitaţiile. Cătălin Homor: In cursul acestui an a fost aprobată strategia de implementare si de dezvoltare a reţelelor de transport şi aici o să mă concentrez pe reţeaua de transport rutier. Fiind un document strategic, indiferent cine va fi, in a cărui sarcină va fi implementarea acestuia, va avea o strategie clară, o listă cu priorităţi foarte bine definită. Nimeni nu mai poate schimba după bunul plac sau din diverse motive lista de priorităţi şi strategia de implementare. Eu mi-am propus, ca pană la sfarşitul acestui an, toate proiectele care sunt prevăzute in perioada de implementare 2014-2020 să fie lansate - să fie lansate licitaţiile şi toate să fie demarate ca să creăm o inerţie atat de puternică, incat indiferent cine vine, cine va coordona să nu mai poată schimba această inerţie şi finalizarea acestor proiecte să fie inevitabilă. Aici aş detalia un pic o serie de proiecte pe care le-am lansat deja. Pot spune, chiar aş putea fi un pic subiectiv, in sensul că primele proiecte lansate sunt in zona Moldova. Aici pot detalia /.../-Buzău-Focşani-Bacău pană la Paşcani este un drum de mare viteză. Un drum tot in Moldova: Targu Neamţ - Paşcani - Iaşi - Ungheni. Sunt proiecte care sunt lansate de ceva timp, sunt in evaluare la /...;/, pană la sfarşitul lunii noiembrie le vom putea vedea cu toţii. Dacian Cioloş: Astea sunt pentru studii de fezabilitate. Cătălin Homor: Studii de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţia /.../ Ionel Dancă: Şi centurile. Cătălin Homor: Aici aş vrea să completez un pic: in cadrul acestor proiecte, pentru că sunt proiecte foarte mari, sunt prinse şi centurile ocolitoare. Aş putea să amintesc variantele ocolitoare Iaşi, Targu Frumos, Roman, Paşcani ş.a.m.d. Suplimentar faţă de aceste proiecte, vom lansa in licitaţie variante ocolitoare Barlad, Vaslui. In Moldova, dar in alt judeţ, avem variantă ocolitoare Suceava. Suceava, că am menţionat despre Suceava, este un proiect pe care ni-l asumăm noi, compania, să-l executăm in regie proprie. Am adoptat o astfel de strategie pentru că, din experienţa companiei trecute, in mod evident, există o serie de constructori care nu sunt serioşi, vin să facă bani, nu să facă proiecte. Şi atunci trebuie să ne creăm o independenţă in implementarea acestor proiecte, astfel incat acei constructori care n-au ganduri bune, n-au ganduri serioase legate de proiecte să fie eliminaţi fără nici cel mai mic regret. Reporter: /.../ a spus ieri că este o problemă la Vaslui. Șeful /.../ de acolo le zice primarilor să apeleze la serviciul de consultanţă pe care il face guvernul pentru anchetarea proiectelor europene. Ba mai mult, spunea că le interzice chiar primarilor să vină azi la intalnirea de la Iaşi. Aveţi semnale de genul ăsta? Ionel Dancă: Au fost caţiva. Dacian Cioloş Nu ştiu, nici nu mă interesează. Nimeni nu e obligat... Ceea ce noi propunem e o facilitate, autorităţile locale, dacă vor, o folosesc, dacă nu - nu. Nu-i obligăm prin lege să folosească o facilitate ca să-şi pregătească proiecte. Dacă pot s-o facă fără asistenţa, foarte bine, s-o facă şi să vină cu proiecte pentru zonă. Reporter: Ce program aţi gandit pentru Vaslui, cel mai sărac judeţ din Romania, dacă veţi rămane in fruntea /.../? Dacian Cioloş: Nu vorbesc de nici un rămas. Nu am nimic de comentat pe asta. Eu am un mandat acum, pană la alegeri, şi despre asta vorbesc. Nu am venit să intru in dispute sau in discuţii legate de campania electorală. Deci n-am nimic de... Nu fac nici un comentariu pentru ce se va intampla după, asta vreau să spun. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: In primul rand că cei care pregătesc proiectele astea vor fi sprijiniţi de unitatea de asistenţă tehnică, inclusiv cu expertiza din afara unităţii, punctuală, dacă e nevoie, pentru ca proiectele respective să fie eligibile şi să indeplinească un punctaj cat mai mare pentru selecţia lor. Prin memorandumul pe care l-am aprobat in guvern, am dat posibilitate autorităţilor de management chiar să vină cu criterii suplimentare pentru proiectele care vin din regiunile respective, pentru ca ele să aibă punctaj in plus şi să poată fi selectate. Şi asta, pentru toate fondurile europene, şi pentru cele din fonduri structurale de la Ministerul Fondurilor Europene, şi pentru cele de la Ministerul Agriculturii, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, dar şi pentru cele finanţate din bugetul naţional, cum e PNDL - Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Deci, şi lucrurile astea se vor face, dar ceea ce e important este să avem proiectele pregătite, pentru că, deocamdată, nu le avem. Tot vorbim, cand venim aici, lumea ne tot cere bani, dar nu sunt proiectele. Şi asta am vrut acum să le spunem: hai să pregătim proiectele şi să ne spuneţi uite, avem proiectele care sunt făcute - şi sunt bine făcute - şi nu mai sunt bani. Şi atunci discutăm, dar deocamdată e invers. Ionel Dancă: Şi acolo unde se poate - bugete distincte pentru aceste zone. Cum a amintit domnul prim-ministru, schema de investiţii pentru ajutor de stat alocă un buget distinct pentru această zonă, in fiecare an, 5 milioane de euro. Asta inseamnă că se pot face investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, se pot crea capacităţi de producţie - intre 3-4 fabrici, in această zonă, pe an, care să creeze locuri de muncă pentru zona respectivă pană in 2020. Sunt exemple concrete. Ultima intrebare şi incheiem. Reporter: /.../ aţi cumpărat transportoare blindate fabricate in Romania /.../? Dacian Cioloş: O să vă dea Ministerul Apărării. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Da, am stat de vorbă cu fiecare, şi cu Fortus, şi cu cei din educaţie. Cu cei din educaţie cred că sunt cateva lucruri care pot fi clarificate săptămana viitoare. Cu cei de la Fortus, la fel, o să stau de vorbă săptămana viitoare cu conducerea Ministerului Economiei şi /.../ să vedem ce soluţii pot fi găsite. Le-am explicat că soluţiile nu stau in pixul primului-ministru, acolo, pentru că e o companie care are, sigur, şi capital de stat, dar care funcţionează după anumite reguli. Insă o să văd ce se poate face pentru ca salariile să poată să fie plătite cu prioritate in programul pe care il are Autoritatea de Administrare a Activelor Statului legat de Fortus. Intalnire cu oameni de afaceri din zona Moldovei Declarații de presă Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș la finalul vizitei Dacian Cioloș: Bună ziua. Am avut o intalnire cu oameni de afaceri de aici, din județ, organizată de danșii. Am profitat de această vizită in județul Iași și, la fel cum am făcut și la Timișoara și la Alba Iulia, am vrut să profit de această oportunitate și să avem un schimb de idei, de păreri cu oamenii de afaceri de aici. Am discutat și despre chestiuni punctuale legate de fonduri europene, legate de proiecte de investiții, de infrastructură pentru această regiune, legate de politicile sociale și de incluziune socială, dar am discutat și despre chestiuni de principiu, Mesajul pe care eu l-am transmis oamenilor de afaceri și aici, la fel ca și la celelalte intalniri, este că eu cred că o implicare civică mai importantă a mediului de afaceri in evoluția societății romanești nu poate să fie decat benefică și că eu, ca prim-ministru, in momentul de față, mi-aș dori să văd mediul de afaceri mult mai implicat in deciziile care se iau in proiectele de dezvoltare locală, pentru că sunt actori direcți ai acestui proces. Reporter: Spuneați, astăzi că oamenii de afaceri vă cer in general predictibilitate. S-a intamplat și in cazul discuției pe care ați avut-o cu oamenii de afaceri? Dacian Cioloș: Sigur! Și legat de modul cum lucrează administrația, și in cazul proiectelor de investiții, și legat de finanțările care se acordă, mai ales legat de legislație și de modificările legislative. O să vă spună chiar danșii, eventual. Reporter: V-ați gandit la o relaxare fiscală? Dacian Cioloș: Nu. Doamnă, mai avem o lună jumătate de guvernare, din care cateva săptămani pană la alegeri, nu se pune problema acum să luăm astfel de măsuri. Apropo de predictibilitate, astea nu se fac așa pe picior. Reporter: Una din principalele probleme a fost legată de autostradă, ce le-ați spus oamenilor? Dacian Cioloș: Nu este o problemă, este o chestiune ridicată de oamenii de aici, de fiecare dată cand vin aici. Și ce le-am spus, ceea ce le-a spus și domnul director general Homor de la CNIR - Compania Națională de Investiții in Infrastructura Rutieră, este că pregătim lansarea acestui proiect pană la sfarșitul mandatului. Deci, vom lansa licitațiile pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și pentru toate autorizațiile de construcție. Vom lansa licitația aceasta pană la sfarșitul anului in așa fel incat, undeva in prima jumătate a anului viitor, să poată să fie finalizată licitația și lucrarea să fie incredințată. Reporter: V-au cerut oamenii de afaceri un buget pentru 2017? Dacian Cioloș: Nu, nu am discutat despre acest lucru. Reporter: Ungaria va reduce impozitul pe profit. Dacian Cioloș: Da, mulțumesc. Asta este treaba lor, ce face Ungaria. Reporter: S-a stabilit un calendar al acestor proiecte? Depuneri? Cand vor cere asistență tehnică? Dacian Cioloș: Nu, cu primarii am discutat. Deci, acea unitate de care v-am spus, de asistență tehnică este deja operațională la Vaslui, acoperă ambele județe și lucrează deja pe anumite proiecte. 2016-11-18 15:57:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_dsc_5557_(1).jpgRaportul Guvernului Cioloș la un an de guvernareȘtiri din 17.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/bilant-1-an-mandat-guvern-ciolosGuvernul Cioloș prezintă astăzi raportul la un an de guvernare, punctand cele mai importante măsuri luate de la preluarea mandatului. Obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilității politice și economice a țării. Insă, incă de la preluarea acestui mandat excepțional, a fost evident că societatea avea așteptări mult mai mari de la acest guvern independent politic. Așteptări legitime, firești intr-o societate modernă, europeană: un guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adoptă politici publice din rațiuni populiste, un guvern care lucrează numai in interesul public. Incă de la inceput, a fost evident că prin ceea ce facem trebuie să contribuim la recaștigarea increderii oamenilor in instituțiile statului, prin transparentizarea instituțiile publice, prin redeschiderea guvernării spre societate, spre dialog. De aceea, am pus la temelia guvernării integritatea, transparența, onestitatea. Sigur, am facut și greșeli - mi le-am asumat și le-am corectat. Au fost unele proiecte care nu ne-au ieșit, sau au ieșit mai puțin bine decat ne-am fi dorit, proiecte pentru care am fi avut nevoie de mai mult sprijin politic sau, pur și simplu, de mai mult timp. Vă invit să parcurgeți raportul unui an de guvernare. Un an extraordinar, un an in care am inceput să arătăm că in Romania poate exista și un alt mod de a administra interesul public, onest și responsabil, cu grijă față de oameni și de resursele țării, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Raportul este structurat pe următoarele teme prioritare: O guvernare responsabilă Măsuri active de angajare și creare de locuri de muncă O societate prosperă este educată și sănătoasă Măsuri concrete după tragedia de la Colectiv Dezvoltarea economică și creșterea increderii investitorilor in Romania Mai simplu și mai multe fonduri pentru agricultori Sprijin european pentru economia națională Protejarea pădurilor, a mediului și incurajarea economiei verzi Romania - partener pro-activ in UE și NATO Raportul poate fi consultat la adresa: https://goo.gl/YOjYVf 2016-11-17 17:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-17-07-06-49big_bilant_1an_int-01.pngPremierul Dacian Cioloș a susținut o conferință de presă comună cu reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 17.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-sustinut-o-conferinta-de-presa-comuna-cu-reprezentanti-ai-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Mă bucur să am această oportunitate după un an de colaborare cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei, să putem trage şi cateva concluzii. A fost un dialog constant, care ne-a ajutat mult, cel puţin de partea noastră, a guvernului, să putem in primul rand lua la cunoştinţă anumite aşteptări, idei şi propuneri din partea mediului de afaceri legat de politicile guvernului. Am avut posibilitatea să ameliorăm anumite propuneri legislative in urma acestui dialog, a ajutat mult la predictibilitatea deciziilor guvernului, pentru că, pe de o parte, utilitatea din partea guvernului a fost aceea de a avea feedback direct din partea mediului de afaceri, iar pentru mediul de afaceri a avut posibilitatea să ştie din timp ceea ce pregăteşte guvernul şi ca idei, şi ca şi conţinut. Deci, a fost un dialog constant şi util, am constatat in cursul acestor luni de colaborare că pe multe subiecte legate de politicile economice, fiscale ale guvernului, obiectivele mediului de afaceri erau in concordanţă cu cele ale guvernului şi chiar dacă nu pe toate subiectele am fost intotdeauna de acord, dar am reuşit să ne armonizăm poziţiile şi cel puţin să ne inţelegem poziţiile şi punctele de vedere şi cred că ăsta este elementul fundamental intr-un parteneriat, chiar dacă nu eşti de acord pe toate subiectele, dar cel puţin poţi să asculţi şi să ințelegi argumentele celuilalt. Aş vrea să vă dau doar cateva exemple şi cateva teme care s-au transformat in decizii ale guvernului şi care au avut ca rezultat şi acest dialog pe care l-am avut cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In primul rand, am ameliorat legislaţia pentru guvernanţa corporativă, altfel spus pentru managementul companiilor de stat. De ce e importantă calitatea managementului companiilor de stat pentru mediul de afaceri privat? Pentru că aceste companii de stat acţionează in mediul economic in care acţionează şi companiile private şi atunci predictibilitatea şi calitatea actului economic al companiilor de stat are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, inclusiv asupra mediului de afaceri privat. Pe de altă parte, o parte mare din aceste companii de stat, chiar dacă ele sunt cu capital majoritar de stat, unele dintre ele sunt listate la Bursă sau au şi capital privat, atunci calitatea managementului acestor companii se poate să se răsfrangă pozitiv sau negativ, in funcţie de nivelul calităţii acestui management, şi asupra performanţei economice a acestor companii. Deci, am avut ocazia să schimbă idei, puncte de vedere legat de legislaţia pe care am propus-o şi pe care am inceput să o implementăm de altfel pentru că sunt acum mai multe zeci de companii cu capital de stat, companii importante, care au deja management recrutat pe baza acestei legislaţii sau acest proces de recrutare este in curs. Dincolo de aceasta, am lucrat mult in acest an pe o altă aşteptare mare a mediului de afaceri, legat de pregătirea şi calificarea profesională. Una din marile probleme pe care mediul de afaceri privat in Romania le are, dincolo de chestiunile legate de infrastructură, e accesul la forţă de muncă calificată. Şi am avut semnale incă de la inceput că mediul privat este gata să se implice inclusiv financiar, prin susţinere financiară, pentru creşterea calităţii formării profesionale, insă era nevoie de o legislaţie care să permită acest parteneriat intre mediul de afaceri şi sistemul de invăţămant profesional de stat. Şi după luni de zile de lucru in comun am reuşit, chiar in această săptămană, să adoptăm această legislaţie, care este un prim pas in crearea cadrului legislativ şi instituţinal pentru acest sistem de invăţămant profesional dual, care presupune o implicare directă a companiilor private, care vor fi beneficiarele acestui sistem de invăţămant, in formarea profesională, in calificarea viitorilor specialişti. De fapt, am reintrodus invăţămantul profesional pe alte baze, pentru că Romania avea invăţămant profesional, dar care viza doar elevii de la clasa a XI-a in sus, pe cand o calificare profesională de calitate presupune implicarea in astfel de programe de formare duală incă din clasa a IX-a, iar legislaţia pe care am adoptat-o permite acest lucru. Vor mai veni şi alte adaptări legislative, care să ne permită să acoperim toată plaja de formare profesională, de la muncitori calificaţi, pană la tehnicieni superiori calificaţi. Am făcut deja primul pas, nu doar din punct de vedere legislativ, pentru a crea cadrul funcţionării acestui tip de invăţămant, dar am venit şi cu facilităţi fiscale in decizia care a fost luată, de modificarea Codului Fiscal, prin care introducem posibilitatea deducerii investiţiilor pe care firmele private le fac pentru invăţămantul profesional şi pentru formarea profesională şi duală. Deci, avem acum şi instrumentul legislativ şi stimulentul financiar, pentru ca, mediul privat, companiile private, să se poată implica direct in susţinerea acestui sistem de invăţămant. Un alt obiectiv al acestei colaborări cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei şi cu mediul de afaceri in general a fost acela de a veni cu măsuri de simplificare, de debirocratizare, atat prin măsuri de simplificare introduse in Codul Fiscal, cat şi in alte legi aferente. Şi aici am venit cu cateva facilităţi, pe care aş vrea să le amintesc. In primul rand, posibilitatea eliminării impozitului pe venit, pentru cei care lucrează in cercetare, dezvoltare, inovare. Un element important pentru companiile care doresc să-şi imbunătăţească performanţa, făcand apel la acest gen de specialişti. Apoi, am prelungit, pe termen nelimitat, scutirea de plata impozitului pe profit reinvestit in domeniul IT, un sector care a beneficiat mult de această măsură, care fusese luată temporar, in trecut. Am prelungit pe termen nelimitat acest lucru. Am redus birocraţia pentru firme, prin simplificarea unor formulare de inregistrare, mai ales cele in scop de TVA. Ştiu că, din acest punct de vedere, mediul de afaceri incă mai are aşteptări de simplificare şi continuăm aceste discuţii şi incercăm să găsim un echilibru intre nevoia de informaţie pentru autorităţile fiscale, pe de o parte, şi posibilitatea de a colecta această informaţie, cat mai puţin birocratic posibil, pentru companiile private. Aş mai aminti şi inlesniri in relaţia dintre persoanele juridice şi stat, prin mutarea acestei relaţii de la ghişeu in mediul online, prin posibilitatea de a depune cat mai multe formulare de raportări direct in online. Pentru domeniul agriculturii, aş aminti doar două măsuri cu impact, cred eu, major, in perioada următoare, pentru că şi in agricultură, dincolo de subvenţiile care se acordă in agricultură, partea aceasta birocratică impactează mult intrarea produselor agricole pe piaţă şi, mai ales, scoaterea la lumină a producţiei agricole. Şi aici aş aminti, in primul rand, scăderea TVA-ului pentru lucrări agricole, pentru servicii agricole şi pentru inputurile folosite in agricultură, de la 20% TVA la 9% TVA, şi, in al doilea rand, o măsură pe care am luat-o chiar in această săptămană, cu modificarea Codului Fiscal, un mecanism simplificat de TVA pentru agricultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau pentru fermele de familie. Altfel spus, aceste categorii de agricultori pot opta sau pentru plata TVA normală, deci pentru inscrierea in regim de TVA normal, sau pot să opteze pentru acest mecanism simplificat, care va presupune un TVA zero pentru aceşti agricultori. Altfel spus, ei nu vor factura cu TVA şi nu vor deduce TVA. Deci, vor fi scutiţi de toată această birocraţie şi această inregistrare a TVA-ului. Insă, dat fiind faptul că aceşti agricultori, totuşi, cumpără, cu TVA-ul inclus in preţ, anumite inputuri, chiar dacă acel TVA este mai mic de 9%, Ministerul Finanţelor pregăteşte acum un mecanism prin care aceşti agriculturi să poată să recupereze această sumă sau această cheltuială suplimentară pe care o au, prin faptul că plătesc sau cumpără, achiziţionează anumite inputuri cu preţ care are inclus şi TVA-ul. Deci, altfel spus, aceşti agricultori nu numai că nu vor factura cu TVA, nu vor deduce şi nu vor factura cu TVA, dar atunci cand vor vinde produsele, la preţul normal al produsului vor putea adăuga un anumit procent, care le va permite lor să recupereze cheltuiala pe care o are omul in plus. Clientul, cel care va cumpără produsele respective de la agricultor, care, in general, sunt agenţi economici plătitori de TVA, ei vor recupera acea diferenţă de la stat in mecanismele de rambursare a TVA-ului. Deci, e un mecanism pe care ştiu că agricultorii il aşteptau de mai multă vreme, am tot căutat soluţii care să fie şi conforme cu legislaţia europeană, dar care să simplifice lucrurile pentru agricultor, şi am identificat, in sfarşit, acest mecanism, care va intra in vigoare in perioada imediat următoare. In concluzie, mecanismul acesta de conlucrare cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei a fost unul foarte util pentru guvern şi sper că de aceeaşi utilitate s-a bucurat şi de partea mediului de afaceri, şi cred că e un exemplu bun şi de continuitate, pentru că este un sistem de consultare care incepuse incă de la guvernul precedent, pe care l-am continuat, şi, sper eu, indrăznesc să spun că l-am imbunătăţit prin modul de lucru, şi sper ca acest sistem de consultare să devină un reflex pentru toate guvernele in perioada următoare. Şi doresc să mulţumesc colaboratorilor noştri din mediul de afaceri pentru modul in care am lucrat impreună. Radu Florescu: Mulţumim domnului prim-ministru. Ar fi bine să incepem o mică istorie despre Coaliţie. Probabil, dacă nu ştiţi, Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei reuneşte 46 de membri, asociaţii de afaceri, camere de comerţ bilaterale şi ambasade. Scopul Coaliţiei este de a oferi o voce unică pentru consultare cu guvernul şi alte instituţii publice, pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din Romania. CDR reprezintă atat investitori străini, cat şi antreprenori romani. Este un punct foarte important. Interesele oamenilor de afaceri locali şi ale investitorilor străini sunt la fel de importante pentru noi. Din partea Coaliţiei, aş vrea să mulţumim guvernului Cioloş pentru o colaborare bună, productivă din ultimul an. La recomandarea domnului Cioloş, formatul /.../ a fost schimbat şi a devenit mai interactiv şi mai constructiv. Abordarea a fost una mai pragmatică şi mai eficientă. Am lăsat la o parte protocolul şi am lucrat impreună. Fiind jumătate din SUA, m-am născut in Statele Unite, apreciez in mod deosebit acest fel de abordare, direct la punct. Colaborarea noastră s-a bazat mereu pe respect reciproc. Venind din mediul de afaceri, bineinţeles că nu am fost intotdeauna de acord cu fiecare punct, dar am inţeles foarte bine că avem poziţii diferite şi am respectat opinia partenerului de discuţii. Temele de lucru au fost mai multe: liberalizarea pieţei gazelor, absorbţia fondurilor europene, sistemul de management al ambalajelor, situaţia sistemului de irigaţie, Codul Fiscal, şi mare parte. Avem incredere că CDR va rămane un partener strategic şi o resursă de valoare şi pentru următorul guvern, după alegeri. Avem oameni cu experienţă bogată in mediul de afaceri şi sper că guvernul il va folosi in viitor. In contextul alegerilor, atragem atenţia că este esenţial să avem un buget echilibrat şi un plan macroeconomic realizabil pentru a avea o creştere economică sustenabilă. Părerea noastră este că trebuie să evităm măsurile care satisfac nevoi, interese şi agende pe termen scurt, care pun in pericol dezvoltarea economică pe termen mediu şi lung. Pentru fiecare măsuri trebuie evaluat impactul in economie. Orice decizie trebuie să respecte trei principii: stabilitate, predictibilitate şi transparenţă. Sunt elemente esenţiale pentru a convinge companiile să investească in Romania. In Romania ca in orice ţară, investiţiile sănătoase /depind/ de o resursă umană bine pregătită, o infrastructură bună, dezvoltare durabilă şi un stat de drept funcţional şi aplicarea legii. Coaliţia semnalează nevoia de investiţie in infrastructură, creşte finanţarea pentru educaţie şi sănătate şi in acelaşi timp cu o reformă structurală in acest domeniu. Aceste priorităţi trebuie să rămană valablile şi in perioadele electorale. Mandatul meu de coordonare a Coaliţiei se incheie acum, in decembrie, şi voi fi inlocuit de domnul Florin Pogonaru, care este in dreapta, aici, colegul meu din Coaliţie. Domnul Pogonaru are şi el o experienţă bogată in acest domeniu şi sunt absolut convins că această procedură va continua cu bine in viitor. Şi acum aş vrea să vă dau /cuvantul/. Florin Pogonaru: Mulţumesc. Mulţumesc, in primul rand, domnului prim-ministru. Sigur că nu prea mai sunt multe de spus. S-a spus aici - Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei s-a constituit ca un mecanism de continuitate funcţional şi foarte bine a menţionat domnul prim-ministru, sperăm să fie un reflex de dialog pentru toate guvernele. O să incep puţin cu provocările pe care le vedem şi consideraţii prin perspectiva unuia care a fost in dialogul acesta intre mediul de afaceri şi administraţie de destul de mulţi ani. In primul rand, vrem să fie continuitate in dialogul cu Coaliţia. Vrem să fie continuitate pe plan economic. Intotdeauna ne-am luptat şi ne-am regăsit in ceea ce a vrut acest guvern, să avem, de exemplu, bugete multinaţionale. Dacian Cioloş: Multianuale. Florin Pogonaru: Multianuale, mă scuzaţi. Ceea ce vrem, şi aici probabil merită de menţionat privind natura coaliţiei, coaliţia reflectă ecosistemul economic romanesc. Coaliţia reflectă modul cum firmele străine convieţuiesc cu firmele romaneşti şi pot să vă spun că ne-am luptat impreună pentru că in momentul de faţă este manifest faptul că modelul de creştere de pană acum, bazat aproape in exclusivitate pe capitalul străin... In cadrul ecosistemului, capitalul străin avea rolul principal, trebuie ca in perioada următoare să aibă accent pe rolul capitalului romanesc. Inclusiv capitalul străin in Romania este in momentul de faţă in situaţia in care, fără dezvoltarea părţii din sistem pe care o constituie capitalul romanesc, nu se poate dezvolta mai departe. Deci, pană la urmă, in mod practic decat să-ţi aduci furnizori din nu ştiu ce colţ din lume, preferi să ai aceşti furnizori in Romania de departe, indiferent dacă eşti capital străin sau capital romanesc. Dacă este să văd in perspectivă rolul acestui guvern ca unul care a reprezentat contrapartea pentru multe guverne, am văzut decenţă, transparenţă, bunăvoinţă, voinţa de debirocratizare şi voinţa de a moderniza lucrurile. Intr-adevăr, am văzut ca vulnerabilitate principală faptul că am avut de-a face cu un guvern fără sprijin politic şi, de fiecare dată, a trebuit ca dialogul pe care il avem cu guvernul să-l mai avem o dată in parlament incercand să promovăm sau de multe ori să stopăm diverse măsuri care erau măsuri tipice unui an electoral. Răman o serie de realizări, dar rămane, sper, pentru guvernele următoare, un altfel de mentalitate de a guverna. Mulţumesc! Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu. Dacă sunt intrebări la temă, vă rog, din respect pentru invitaţi. Reporter: Domnule premier, pentru că tot vorbim despre mediul de afaceri, o intrebare oarecum legată de mediul de afaceri. In perioada in care au apărut stenograme din care reiese faptul că in perioada in care aţi fost ministru al agriculturii aţi semnat mai multe documente prin care aţi facilitat ieftinirea gazelor, ceea ce a dus la facilitarea unor companii private, chiar şi cele conduse de Ioan Niculae. Cum comentaţi acest subiect? Dacian Cioloş: Da. In primul rand, e interesant că ies de la naftalină aşa, mai multe lucruri, in ceea ce mă priveşte, acum, in perioada asta. E un subiect pe care eu l-am mai comentat atunci cand a fost de actualitate, şi haideţi să fie lucrurile clare. Eu eram ministrul agriculturii, atunci, şi nu cred că un ministru al agriculturii stabileşte preţul la gaze, şi nu cred că un ministru al agriculturii negociază sau pregăteşte acte normative care vizează politica industrială şi inclusiv preţul la gaze. Normal, atunci cand te intreabă cineva vrei ingrăşăminte chimice mai ieftine pentru agricultori, ingrăşăminte chimice care se fac pe bază de gaze, normal că un ministru al agriculturii e interesat să creeze pentru agricultori oportunitatea de acces la ingrăşăminte mai ieftine, dar nu ministrul agriculturii face politica industrială, şi cu atat mai mult, nici in acea vreme şi nici acum, nu ministrul agriculturii e cel care stabileşte preţul la gaze şi care creează cadrul normativ pentru aceste facilităţi. Deci, ca să fie lucrurile clare şi să punem punct la acest gen de speculaţii. Liviu Iolu: La temă, vă rog, intrebări. Reporter: Banii publici - bănuiesc că este o temă care interesează şi mediul de afaceri şi Guvernul Romaniei. Dacian Cioloş: Da, haideţi, să vorbim de această relaţie pe politicile economice. Reporter: O să vă intreb atunci şi de infrastructură, şi dacă imi permiteţi două intrebări. Este o prioritate pe care au menţionat-o şi cei de la Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In momentul de faţă, in bilanţul dumneavoastră de un an de zile nu apare nici măcar un kilometru de autostradă care să fi fost inaugurat. Deci, este o restanţă. Dacian Cioloş: In primul rand, nu sunt pasiunea mea inaugurarea şi tăiatul de panglici. In al doilea rand, dacă erau proiecte pregătite de guvernul precedent, am fi avut mai mulţi kilometri de autostradă. Mai mult, noi a trebuit să reparăm kilometri de autostradă inauguraţi de guvernul precedent cu tăieri de panglici şi care s-au surpat după aceea. Deci, am astupat gropile respective şi am redeschis circulaţia acolo pe Sibiu-Orăştie, cu forţe proprii, fără să mai stăm ani de zile la licitaţii mai ştiu eu cum organizate, deci ne-am creat capacitatea să rezolvăm astfel de probleme rapid şi direct, şi in al doilea rand am deblocat cam tot ce era blocat in momentul in care noi am preluat guvernarea. Nu sunt kilometri de autostradă inauguraţi acum, pentru că aproape toate şantierele erau blocate din motive administrative, contracte prost negociate sau prost elaborate, pe care a trebuit să le rezolvăm. Ţineţi minte, probabil, modificările legislative pe care le-am făcut pentru a accelera procesul de avizare intre ministere şi a putea redeschide acele şantiere şi a le putea relansa. Acum, se lucrează pe aproape toate şantierele. Sunt cred că vreo 300 de kilometri de autostradă pe care se lucrează şi care erau blocaţi in momentul in care noi am preluat guvernarea şi am pregătit pentru licitaţii, licitaţii bine structurate şi organizate pentru studii de fezabilitate, pentru proiecte tehnice pe cam tot ceea ce prevede prioritar Master Planul pentru următorii ani. Deci, altfel spus, guvernul care vine o să poată să taie panglici dacă o să vrea pe şantiere pe care acum se lucrează şi care vor fi finalizate in perioada următoare. Reporter: Şi pentru că tot vorbeaţi de guvernul care vine, va putea expune şi Cuminţenia Pămantului. Am inţeles că ieri, in Executiv, s-a discutat despre o nouă ordonanţă de urgenţă pe această temă. Dacian Cioloş: O să vă explice Ministerul Culturii, care a fost abordarea pe care a propus-o. Reporter: Ne puteţi spune, domnule premier, care au fost motivele pentru care aţi amanat semnarea contractului de vanzare-cumpărare pentru această operă? Dacian Cioloş: Da. Baza legală e in Parlament acum, e o ordonanţă de urgenţă care stabilea modul de achiziţionare. Aşteptăm punctul de vedere al Parlamentului pe ordonanţa respectivă. Am incheiat acest subiect, n-am ce să vă spun mai mult. Reporter: Este campania dumneavoastră, domnule premier, pe care v-aţi asumat-o, şi oamenii vor să ştie dacă işi primesc banii sau nu inapoi, potrivit ordonanţei de urgenţă. Dacian Cioloş: Normal, ordonanţa respectivă prevede şi acest lucru. Reporter: Şi cand /.../? Reporter: Că tot vorbeaţi despre companiile de stat, toate companiile de stat, nu cred că există vreo excepţie, au inregistrat rezultate financiare mult mai proaste decat anul trecut, unele chiar şi pierderi, deşi pană acum nu au avut, altele profituri in scădere. Care ar putea să fie motivele pentru care companiile de stat au ajuns iuntr-o situaţie financiară mai slabă decat in trecut? Dacian Cioloş: Nu ştiu, nu am analiza precisă. Nu cred că toate companiile inregistrează pierderi sau profituri mai mici. Avem companii care, dimpotrivă, au profituri din ce in ce mai mari şi chiar caută să investească şi să devină actori regionali, mai ales in domeniul energiei. Pe de altă parte... Reporter: Păi, la acele companii mă refeream. Toate au inregistrat profituri mai mici decat anul trecut. Mă refer aici la Nuclearelectrica, la Romgaz, Transelectrica, Transgaz. Dacian Cioloş: Bun. Nu stabileşte guvernul profitabilitatea companiilor. Vă spuneam de intenţia, nu numai intenţia, măsuri pe care le-am luat pentru a imbunătăţi managementul acestor companii. Aceste companii au capital de stat, dar au management care este selectat pe baza anumitor criterii şi care işi asumă politica de investiţii, politica de piaţă in faţa acestor companii şi tocmai am constatat că foarte multe din aceste contracte de management cu manageri sau cu consilii de administraţie, probabil şi datorită imperfecţiunii legislaţiei de pană acum, nu prevedeau anumite criterii de performanţă clare pe baza cărora statul să poată să ia anumite măsuri vizavi de consiliile de administraţie sau de conducerile companiilor respective. Deci, am imbunătăţit legislaţia şi recrutările pe care le facem acum pentru conducerea acestor companii, pentru că aceste conduceri ale companiilor decid politicile de investiţii sau politica de piaţă a companiilor respective, nu ministrul, nu primul ministru - şi aici trebuie să ne invăţăm, la un moment dat, că in mediul de afaceri, in mediul de piaţă trebuie să acţionezi din punctul ăsta de vedere concurenţial şi să nu ajustezi profitul sau pierderile unor companii, chiar dacă sunt cu capital de stat, doar prin măsuri legislative, ci prin performanţa managementului acestor companii, şi asta a fost principala prioritate a noastră in acest domeniu, să avem un cadru clar, care să ne permită să incheiem contracte de management cu consilii de administraţie şi cu managerii, bazate pe indicatori de performanţă. Şi o să vedeţi la Ministerul Economiei, cred că pentru prima dată, am adoptat un memorandum in guvern cu un cadru foarte clar, care precizează care sunt indicatorii de performanţă care trebuie să se regăsească in aceste contracte de management. Reporter: Aici voiam să vă spun că Romgaz, de exemplu, şi-a inchis jumătate din sonde, fapt fără precedent pană acum. Dacian Cioloş: Da, dar intrebaţi, discutaţi direct la Ministerul Energiei legat de o companie sau de alta. Reporter: Nu, că vorbeaţi de companiile de stat, de performanţa acestor companii de stat. Dacian Cioloş: Da, de-asta vă spun. Este Ministerul Energiei care poate să vă dea toate detaliile şi legate de Romgaz, şi de alte companii care sunt cu capital de stat in portofoliul lor. Reporter: Pentru reprezentanţii mediului de afaceri, aş avea o intrebare. Ce măsuri importante ar mai fi de luat in perioada imediat următoare sau pe care le aşteptaţi luate de dumneavoastră, fie de la acest guvern, fie de la următorul? Florin Pogonaru: Sigur, vorbeam de coaliţie că reprezintă ecosistemul pe care il reprezintă Romania in sine. Pentru a stimula partea ecosistemului pe care o reprezintă capitalul romanesc, ne-ar interesa foarte tare legislaţia privind consolidarea grupurilor romaneşti, deci este pentru noi o prioritate. In felul acesta s-ar evita şi fuga in alte legislaţii pentru a forma companii holding şi multe alte lucruri. Ne interesează ca următorul guvern să fie orientat spre investiţii, cat mai multe investiţii şi sperăm să existe voinţa politică pentru angajarea şi dezvoltarea investiţiillor. Ne interesează, dacă vreţi, să ne uităm pentru viitor la modul cum se echilibrează totuşi impozitarea muncii cu impozitarea capitalului. Avem o anomalie in această ţară şi, ca oameni de afaceri conştienţi şi responsabili, trebuie să acţionăm şi in acest sens. Dacian Cioloş: Da, aş vrea să completez aici. Mi se pare esenţial şi fac legătura şi cu acea măsură legată de formarea profesională, de formarea duală şi de creşterea calităţii forţei de muncă in Romania, creşterea economică nu inseamnă creşteri de salarii, dacă nu trece prin crearea de locuri de muncă. Consolidarea creşterii economice inseamnă in primul rand creare de locuri de muncă. Pe de altă parte, politica de asistenţă socială, dacă nu incită şi dacă nu facilitează celor care in momentul de faţă, din diferite motive, nu au locuri de muncă, să se indrepte spre căutarea de locuri de muncă, nu va fi o politică socială durabilă. Din punctul meu de vedere, o politică socială durabilă este cea care creează oportunuităţi pentru persoanele care, vremelnic, se află in dificultate dintr-un motiv sau altul, să aibă acces la locuri de muncă, şi asta mi se pare esenţial pentru politicile economice, pentru politicile fiscale, pentru politicile sociale, să faciliteze crearea de locuri de muncă. Anul acesta s-au creat peste 150.000 de locuri de muncă, mai mult decat anul trecut şi, cu siguranţă, potenţialul este mai mare. Şomajul a scăzut de la şase şi ceva la sută, la circa patru şi ceva la sută. Incă şomajul este mare in randul tinerilor şi, cu atat mai mult, avem nevoie să investim in formarea profesională a tinerilor. Dar vedeţi, oportunităţile de afaceri, oportunităţile de locuri de muncă, de creare de locuri de muncă există, insă pentru asta este nevoie de investiţii şi aici văd o corelare intre politica de investiţii, politica socială şi politicile fiscale, pentru că, doar in felul acesta, putem consolida această creştere economică şi o putem face ca ea să se regăsească in mod durabil şi in buzunarul romanilor. Liviu Iolu: Mulţumim mult. Conferinţa de presă s-a incheiat, dacă se poate. Reporter: /.../ dacă se poate, domnule premier, spuneaţi de creşteri de salarii, după ce creaţi locuri de muncă. Asta inseamnă că ar trebui să punem puţin de o parte majorările de salarii ca să se creeze... Dacian Cioloş: Eu vorbeam de sectorul privat, doamnă, in primul rand. Vorbeam de sectorul privat, unde, şi in sectorul privat, salariile cresc pentru că erau intrebări din mediul politic unde este creşterea economică in buzunarul romanilor. Este in acea creştere de circa 13%, dacă nu mă inşel, a salariului mediu pe economie, in Romania, inregistrat in acest an. Acolo este creşterea economică. Creşterea economică a fost undeva peste 4%, chiar in primul semestru a fost de peste 5%, iar creşterile salariale, salariul mediu pe economie a crescut cu peste 10%. Acolo este creşterea economică, dar, pentru ca acest lucru să fie unul sustenabil şi să fie un trend pozitiv, este nevoie in continuare să insistăm mai ales pe investiţii, pe capacitatea statului de a investi, pe capacitatea sectorului privat de a investi pentru că, in felul acesta are de caştigat toată lumea. Liviu Iolu: Mulţumim mult. 2016-11-17 16:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1479396374original_1111.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul de lansare a analizei OECD cu privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative în RomâniaȘtiri din 17.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-de-lansare-a-analizei-oecd-cu-privire-la-5-domenii-cheie-ale-guvernantei-publice-i-reformei-administrative-in-romaniaGalerie foto Raportul OECD privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative in Romania, lansat astăzi, poate fi găsit ca document atașat. Discursul prim-ministrului Dacian Cioloş la evenimentul de lansare a analizei OECD cu privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative in Romania [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! O să incep amintindu-vă faptul că, probabil coincidenţa face ca intalnirea de astăzi sau data de astăzi, in care avem şi această intalnire, inseamnă şi un an de la instalarea acestui guvern şi cred că oportunitatea de a discuta despre modul in care lucrurile au evoluat in acest an sau felul in care in acest an am reuşit să fructificăm activitatea depusă in reforma administraţiei sau incercarea de a reforma şi de a creşte performanţa administraţiei publice in această ultimă perioadă, este o coincidenţă fericită, şi de aceea m-aş referi, in introducere, in primul rand la activitatea guvernului in acest an, sigur, făcand referire şi la subiectele pe care le avem pe agendă astăzi. Vă reamintesc, obiectivul principal al acestui guvern, obiectiv anunţat incă de la inceput, a fost acela de a asigura in primul rand stabilitatea politică, stabilitatea economică şi socială a ţării, dat fiind faptul că este ultimul an de mandat al parlamentului actual şi, in consecinţă, principalul obiectiv pe care l-am asumat a fost acela de a ne asigura că in acest an electoral, in general tradiţional supus turbulenţelor, reuşim să valorificăm potenţialul de creştere pe care il are Romania atat din punct de vedere economic, cat şi din punct de vedere al dezvoltării sociale. In acelaşi timp, trebuie să ne amintim şi faptul că, la instalarea acestui guvern, aşteptările societăţii erau foarte mari şi am fost conştienți de faptul că aceste aşteptări merg dincolo de ceea ce se poate face intr-un an şi ceea ce poate să facă un guvern cu un mandat atat de scurt, insă am realizat că dincolo de obiectivele economice, sociale, de investiţii pe care ni le putem propune, un lucru de care societatea romanească are mare nevoie şi cred că şi structurile statului este de incredere, de a reclădi, de a resădi increderea, increderea că se poate guverna in mod onest, că se poate guverna in mod transparent, că se poate guverna in mod profesionist şi in mod eficient. Şi că putem avea o astfel de abordare chiar şi intr-o perioadă supusă unor astfel de presiuni. De aceea am pus la temelia acestui guvern, dincolo de orice obiectiv, cum spuneam, economic, social, am pus la temelia acestui guvern integritatea, transparenţa şi onestitatea in modul de a aborda lucrurile. Sigur, ne-am concentrat atenţia şi pe cateva teme care aşteptau decizii rapide dincolo de faptul că era vorba de un guvern cu un mandat scurt, un guvern independent, cu abordări politice in parlament, adaptate acestei perioade preelectorale. Am pus educaţia şi sănătatea printre priorităţile şi preocupările acestui guvern, incercand să tratăm in primul rand simptome care apăreau in mod clar evidente in societate şi care aveau la bază tot aceste elemente legate de lipsă de incredere, şi in educaţie, şi in sănătate. De aceea, am abordat aici, in educaţie, mai ales, chestiunea increderii in valoarea ştiinţifică a cercetării şi a modului in care se face educaţia, dar in acelaşi timp, am abordat şi chestiunea legată de abandonul şcolar, de reducerea abandonului şcolar şi de crearea oportunităţilor condiţiilor pentru ca o parte cat mai mare din tineri să aibă acces la şcoală. La fel, in domeniul sănătăţii, ne-am concentrat pe calitatea actului medical, avand in centrul atenţiei atat oamenii, in primul rand, pe de o parte profesioniştii, medicii şi pe de altă parte, pacienţii, incepand şi un proces de gandire strategică a investiţiilor de care are nevoie sistemul de sănătate. Am reuşit, dincolo de educaţie şi sănătate, să deblocăm proiectele legate de infrastructură, ne-am focalizat pe politicile sociale incercand să schimbăm modul de abordare, de la măsuri pasive de asistenţă socială, la măsuri active de integrare in campul muncii şi de stimulare a creării locurilor de muncă şi de acces a persoanelor provenind mai ales din medii defavorizate la aceste locuri de muncă. Sigur, in această perioadă nu toate lucrurile au mers bine, am făcut şi greşeli, am avut şi neajunsuri pe care am incercat să le corectăm imediat ce am putut să le constatăm, pentru că cred că doar in felul acesta putem progresa, recunoscand faptul că nu putem avea abordări perfecte, dar că, pe de altă parte, la orice nivel, atunci cand se constată o greşeală, o eroare, ea poate să fie recunoscută şi poate să fie corectată şi cred că doar in felul acesta putem recaştiga increderea oamenilor in instituţiile statului. Atunci cand progres inseamnă şi acumulare de cunoştinţe, dar şi recunoaşterea unor greşeli şi corectarea acestor erori, fără a persista in ele, şi această corectare a performanţei statului incepe in primul rand prin modul in care putem creşte performanţa administraţiei publice. A fost acest subiect, alături de altele pe care le vom dezbate şi astăzi, in centrul atenţiei noastre, pentru că dincolo de o abordare transparentă a utilizării resurselor, e foarte improtant şi aparatul de lucru pe care il ai şi cu care trebuie să pui in aplicare politicile publice. De aceea, in acest an, in primul rand, legat de modul de funcţionare a statului, de modul de funcţionare a administraţiei publice, in centrul atenţiei noastre a fost transparenţa. Am vrut, in primul rand, să ştim de unde pornim şi să ştie societatea de unde pornim atunci cand vorbim de creşterea performanţei statului, de creşterea performanţei utilizării resurselor şi am concentrat multă energie in acest proces de transparentizare, atat al procesului decizional, cat şi al utilizării resurselor. Aş aminti aici faptul că am lansat in acest an cea mai mare platformă de transparenţă bugetară care, din cunoştinţele mele, există in momentul de faţă in Europa, in UE, in aşa fel incat am transformat această platformă de transparenţă bugetară atat intr-un instrument de informare a contribuabilului vizavi de modul cum se cheltuie banul public, pentru că, practic, toate instituţiile care au acces la bugetul de stat sunt parte a acestei platforme şi sunt obligate să publice informaţiile legate de modul in care aceşti bani sunt alocaţi şi sunt cheltuiţi, dar această platformă este şi un instrument care poate să devină in timp foarte important in procesul de decizie a alocării resurselor şi mai ales de evaluare a eficienţei utilizării resurselor. Am transparentizat totodată publicand practic toate informaţiile pe care le aveam la dispoziţie legat de modul in care au fost cheltuite fondurile europene in perioada 2007-2013. Am transparentizat tot acest proces, care, la fel, are o importanţă in caştigarea increderii cetăţeanului legat de modul in care se cheltuie banii publici, dar, la fel şi aici, poate să fie o modalitate de a trage invăţăminte legate de eficienţa utilizării acestor fonduri. Am aplicat principiul transparenţei şi in procesul decizional al guvernului. Cred că este pentru prima dată cand am făcut o regulă, transparenţa in măsurile luate de guvern in pregătirea actelor normative şi in agenda guvernului, pentru că am incercat să facem in aşa fel incat să putem lansa in dezbatere publică chiar şi ordonanţele de urgenţă, care, prin definiţie, fiind vorba de acte normative care trebuie decise rapid, de obicei lumea a aflat de ele după ce aceste decizii erau luate in guvern şi am incercat chiar dacă era vorba doar de cateva zile, o săptămană de transparenţă publică, lumea să ştie de ceea ce pregătim inainte de a lua deciziile in guvern. Și trebuie să recunosc faptul că asta ne-a ajutat pentru că, de multe ori, reacţii pe care le-am avut din partea mediilor profesionale ne-au ajutat să imbunătăţim anumite elemente componente ale acestor acte normative. Şi aş aminti aici, cred, de o premieră cel puţin in această parte a Europei, am operaţionalizat Registrul Unic al Transparenţei Intereselor. Este un registru in care se inregistrează toate contactele, intalnirile dintre demnitari şi diferite grupuri de interese, pentru că e firesc să ai consultări cu mediile profesionale, cu diferitele grupuri de interese din societate, interese care trebuie să fie transparente şi in mod obiectiv şi clar definite şi aceste relaţii, deci intre decidenţii de la nivelul guvernului şi aceste medii profesionale, ele trebuie să existe, dar e important să fie şi transparente, pentru ca fiecare să-şi asume această relaţie de consultare. Este un instrument pe care l-am elaborat, pe care am inceput să-l aplicăm şi care, pentru a-şi dovedi eficienţa, are nevoie cu siguranţă in perioada următoare să fie imbunătăţit, dar mi se pare un element esenţial la fel de recaştigare a increderii relaţiei dintre cetăţean şi instituţiile publice, mai ales dintre cetăţean şi guvern. Dincolo de transparenţă, un element esenţial in eficientizarea administraţiei este reducerea birocraţiei - atat in relaţia dintre stat, instituţiile publice şi cetăţean, dar şi in relaţia dintre stat şi mediul de afaceri, pentru că reducerea birocraţiei inseamnă, din punctul meu de vedere, un impact pozitiv, atat in eficienţa procesului decizional atunci cand lucrurile sunt mai clare şi mai simple, dar şi o reducere a costurilor de funcţionare a administraţiei şi in felul acesta, prin reducerea birocraţiei, putem transforma şi statul intr-un agent de dezvoltare, inclusiv in relaţia cu mediul economic. Pentru că interesant in contactele pe care le-am avut cu mediul de afaceri din Romania, simplificarea procesului administrativ şi predictibilitatea procesului decizional sunt principalele elemente de incredere sau principalele elemente care pot creşte increderea mediului de afaceri in stat şi increderea mediului de afaceri in a investi in Romania, sigur, dincolo de alte aspecte legate de politicile fiscale, legate de formarea profesională. Şi aici am iniţiat un proces amplu de debirocratizare la nivel legislativ, la nivel administrativ. Şi aici trebuie o să spun deschis este doar un inceput, pentru că nu se poate face intr-un an de zile, nu se poate simplifica, nu se pot elimina complexităţi care au fost acumulate in 20 şi ceva de ani de zile de lipsă de coerenţă in acest mod de abordare. Dar din punctul meu de vedere, un element esenţial in procesul de reformă a administraţiei este şi acest proces de simplificare şi debirocratizare care trebuie făcut cu inteligenţă, cu cap, pentru ca el să nu creeze mai multe pagube decat să producă efecte pozitive. Şi insist pe acest aspect de debirocratizare şi de simplificare făcut in mod inteligent, cu cap, pentru că poți să vii să dai cu coasa şi să tai taxe, să elimini tot felul de proceduri administrative, pornind de la premisa că acele proceduri trebuie eliminate, că taxele respective trebuie eliminate, dar dacă nu analizezi şi modul in care faci această eliminare, momentul in care o faci, poate să o aibă asupra bunei funcţionări a unei instituţii rişti, pe termen scurt, să creezi mai multe efecte negative decat poţi să obţii efecte pozitive. Şi cand mă gandesc la efecte pozitive, sigur nu mă gandesc, in primul rand, la număr de voturi sau la percepţia publică, ce poate să apară dintr-un astfel de proces decizional, ci mă gandesc, in primul rand, la buna funcţionare a administraţiei şi a statului care, in cele din urmă, dacă nu funcţionează bine se repercutează tot asupra cetăţeanului căruia vrei să-i faci un bine atunci cand iei astfel de decizii. Dincolo de aceste aspecte legate de reducerea birocraţiei, cred că indiferent cine va veni la guvernare, un viitor guvern, o viitoare majoritate, dacă vrea să aplice un program de guvernare eficient are neapărat nevoie, din punctul meu de vedere, să treacă in primul rand sau să inceapă cu un proces de reaşezare, de reformare a administraţiei publice, măsuri clare de creştere a eficienţei administraţiei publice. Transparentizarea debirocratizarea, simplificarea sunt doar premise ale acestui proces de care administraţia publică are nevoie. Şi spun: şi administraţia publică are nevoie, nu doar clasa politică, ce vine cu un program de guvernare, pentru că şi administraţia publică are nevoie de o recaştigare a increderii cetăţeanului, prin faptul că statul, administraţia publică poate să fie eficientă, să lucreze in interesul cetăţeanului pe termen lung şi asta inseamnă, la fel ca şi in mediul economic, in primul rand predictibilitate. Și administraţia publică are nevoie de predictibilitate. Funcţionarii, inalţii funcţionari, pentru a lucra eficient, dincolo de profesionalizarea lor, au nevoie de predictibilitate legat de cariera in administraţie, legat de procesul de recrutare, legat de măsurarea performanţei lor, de indicatori clari, obiectivi de măsurare a performanţei lor. Cred că mai mult ca orice este nevoie, in administraţia publică, de predictibilitate şi de eliminarea arbitrariului in modul in care se iau deciziile şi in modul in care se judecă anumite decizii. Deci, este nevoie de o reaşezare a aparatului administrativ pe criterii de profesionalism, pe criterii de competenţă. Am constatat acest lucru incă din primele luni de guvernare şi de aceea ne-am fixat ca obiectiv să incepem acest proces. Şi ţineţi minte probabil, am lucrat in primele luni pe un astfel de pachet de reformare, pornind in primul rand de la identificarea elementelor care au nevoie de reformare şi am pregătit chiar o dezbatare publică ce are cateva propuneri de idei de reformare. Din păcate insă, am constatat că, in lipsa apetitului politic de a aborda frontal această chestiune, probabil intr-un an preelectoral, intr-un context in care era vorba de o relaţie dintre parlament cu un guvern independent, fără o majoritate clar definită şi obiective clar asumate din acest punct de vedere... Din păcate, am constatat, in urma acestei dezbateri publice, pe care noi am dorit să o lansăm, lipsa apetitului de a aborda frontal aceste subiecte. Și atunci, decat să dăm dovadă doar de eroism in acest proces de reformare, fără să avem convingerea, certitudinea că putem inrădăcina acest proces de reformă, am abordat lucrurile mai mult din punct de vedere strategic, am reactivat anumite analize care, cu sprijin financiar din partea unor instituţii internaţionale, atat Banca Mondială cat şi OECD - dacă ţin bine minte - s-a lucrat pe strategii pornind de la analiza modului de funcţionare a administraţiei, s-a lucrat pe nişte strategii care să stea la baza acestui proces de reformă şi am dus la bun sfarşit aceste strategii. Mă gandesc aici la strategia pentru funcţia publică, la strategia pentru formarea profesională in administraţie - sunt convins că domnul vicepremier Dincu o să aprofundeze mai mult aceste lucruri - care valorifică analize care au fost făcute in aceşti ultimi ani legat de modul de funcţionare a administraţiei şi care pot sta la baza unui proces de reformare a administraţiei, de modificare legislativă care poate să vină in perioada imediat următoare. Aici, in reforma administraţiei, este nevoie atat de un sistem coerent şi unitar bazat pe performanţă, competenţă şi transparenţă, care să ofere predictibilitate de carieră funcţionarilor publici, care să ofere mai multă claritate in procesul decizional, dar este nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic, deci de nivelul decizional politic şi nivelul decizional administrativ, pentru că avem nevoie de predictibilitate in acest proces decizional, şi de claritate, şi de eliminarea arbitrajului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei. Şi pentru aceasta avem nevoie de un sistem de recrutare şi de promovare care să aibă la bază profesionalismul şi performanţa, indiferent de nivelul pană la care politicul se implică in acest proces de recrutare. Şi cred că aceste elemente ar trebui să stea la baza unei reforme a administraţiei. Și, incă o dată repet, cred că, indiferent cine vine la guvernare, va trebui să inceapă cu clarificarea acestui proces pentru a se putea baza pe o administraţie publică performantă şi predictibilă. Dincolo de modul de funcţionare a administraţiei, am venit şi noi cu cateva măsuri in predictibilitatea procesului bugetar, intr-o coerenţă in modul de abordare a alocărilor bugetare, corelat cu priorităţile care se stabilesc in politicile publice. Pentru că şi aici avem nevoie de eliminarea arbitrariului şi a deciziilor ad-hoc, tocmai pentru a putea obţine eficienţa investiţiilor banului public in politicile publice. Şi aici am inceput să construim un proces de urmărire a implementării, odată deciziile luate legate de procesul de alocare bugetară, de urmărire a implementării acestor priorităţi, corelat, cum am spus, cu transparenţa cheltuirii bugetare. Am lucrat, totodată, pe orientarea agendei digitale in interesul bunei funcţionări a administraţiei publice şi, mai ales, in facilitarea procesului decizional şi a acestui proces de simplificare şi de debirocratizare. Şi aici, marea provocare care rămane in continuare este asigurarea interoperabilităţii diferitelor platforme informatice care sunt la dispoziţia administraţiei publice. Şi aici s-a investit mult in ultimii ani in informatizarea procesului administrativ, dar, din păcate, nu cu suficientă coerenţă şi nu cu suficientă gandire strategică. Şi acum provocarea este tocmai de a pune coerenţă şi de a pune abordare strategică atat in modul de utilizare a platformelor existente, cat şi in investiţiile care urmează să se facă, in perioada următoare, in aplicarea agendei digitale. Şi aici aş aminti caţiva paşi pe care i-am făcut. In primul rand, asigurarea unei coordonări la nivelul Guvernului a acestei abordări informatice, prin crearea acestui post de coordonator pentru tehnologia informaţiei, dar şi clarificări procedurale legate de modul de utilizare a acestor platforme. Am mobilizat şi resursă din exteriorul Guvernului, pe termen scurt, pentru a găsi modalităţi şi aplicaţii de a pune mai bine in valoare aceste platforme informatice pe care le avem. Şi vă amintesc decizia pe care am luat-o de a crea această platformă GOV IT HUB, care mobilizează resurse şi competenţe din exterior, din mediul privat, care, pe termen scurt, pe termen mediu, sunt puse la dispoziţia Guvernului, pentru ca, prin intermediul diferitelor aplicaţii, să putem eficientiza şi creşte performanţa acestor investiţii care au fost făcute in platformele informatice. In incheiere aş spune cateva cuvinte şi legate de guvernarea deschisă, pe care am vrut să o abordăm, pentru că, dincolo de nevoia administraţiei şi a factorului decizional de a avea contactul cu cetăţeanul, cu beneficiarul acestui proces decizional, acest mod de abordare deschisă a guvernării, cum spuneam şi la inceput, creşte, cu siguranţă, şi increderea cetăţeanului in modul in care se iau deciziile. Şi cred că, in acest fel, prin aceste măsuri pe care le-am luat, am pus bazele pentru ca, in viitor, dincolo de eficienţa guvernării, să putem măsura şi gradul de incredere pe care cetăţeanul il are in modul in care se guvernează. Vă mulţumesc. Sunt convins că şi discuţiile pe care le veţi avea astăzi vor contribui in a putea creşte eficienţa deciziilor şi a modului de a acţiona in viitor. Şi doresc să mulţumesc partenerilor noştri de la OECD pentru sprjinul pe care l-au acordat in aceşti ani pentru ca Romania să poată să-şi valorifice cat mai bine invăţămintele pe care a putut să le tragă din acest proces de tranziţie prin care a trecut in aceşti ultimi ani. Şi sunt convins că, odată devenită membru al OECD, ceea ce imi doresc să se intample in perioada imediat următoare, Romania va putea să-şi aducă contribuţia şi la impărtăşirea acestei experienţe cu celelalte ţări membre ale OECD. Mulţumesc. 2016-11-17 09:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_oecd-7211.jpgComunicat de presă referitor la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica MoldovaȘtiri din 14.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-cel-de-al-doilea-tur-al-alegerilor-prezidentiale-din-republica-moldovaParticiparea importantă a cetățenilor Republicii Moldova la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale reflectă, in primul rand, dorința acestora de a contribui la consolidarea democratică a țării. Totodată, prezența ridicată la vot intărește responsabilitatea decidenților politici de a răspunde echilibrat așteptărilor legitime ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova. In urma rezultatelor preliminare şi a concluziilor observatorilor OSCE/ODIHR, Parlamentului European, Adunării Parlamentare a OSCE și a Consiliului Europei, care au participat la monitorizarea alegerilor, Guvernul Romaniei iși exprimă speranța că instituțiile fundamentale din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilității politice a țării, pentru continuarea agendei de reforme și a procesului de modernizare, menite să suțină parcursul european al Republicii Moldova și să aibă un impact pozitiv asupra vieții oamenilor. Guvernul Romaniei rămane angajat in continuarea relațiilor speciale pe care Romania le are cu Republica Moldova, in baza afinităților istorice și a rădăcinilor comune și in temeiul impărtășirii valorilor democrației și statului de drept. 2016-11-14 17:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-14-05-56-30big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul "Topul Național al Firmelor"Știri din 11.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-quot-topul-national-al-firmelor-quotGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Gala Topului Naţional al Firmelor 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara, domnule preşedinte al Romaniei, doamnelor şi domnilor miniştri, membri ai Guvernului, domnule preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, doamnelor şi domnilor, economia Romaniei evoluează bine in ultimii ani, dacă ne uităm la cifre; şi mă gandesc aici, in primul rand, la creşterea economică şi nu atat la cifrele din acest an, cat la trendul bun al creşterii economice, al creşterii Produsului Intern Brut din ultimii ani. Și, in aceste condiţii, cred că intrebările pe care trebuie să şi le pună un guvern responsabil şi să caute răspuns la ele ar fi, in primul rand, cum asigurăm predictibilitatea necesară pentru ca sectorul privat să continue investiţiile in dezvoltare şi pentru ca acest trend să continue, pentru că nu cred că e cazul să ne lăudăm cu cifre de pe un an pe altul dacă nu vedem in scris aceste cifre intr-o evoluţie pozitivă şi, in al doilea rand, cum transformăm această creştere economică in bunăstare şi in creşterea calităţii vieţii din Romania; pentru că eu unul nu cred că faptul că avem pe hartie această cifră bună de creştere economică inseamnă că suntem indreptăţiţi a doua zi să creştem cheltuielile şi mai ales să creştem cheltuieli care nu duc neapărat la o consolidare a acestei creşteri economice. Deci cred că rolul Guvernului, intre altele, şi a decidenţilor ar trebui să fie acela de a găsi cele mai bune instrumente pentru ca această creştere să fie consolidată, in primul rand şi, in al doilea rand, ca ea să se poată transforma in bunăstare, printr-o serie de mecanisme. O prioritate pe care am stabilit-o incă de la inceputul mandatului acestui guvern şi in urma consultărilor cu dumneavoastră, cu reprezentanţii mediului de afaceri, a fost asigurarea predictibilităţii. S-a vorbit mult in seara aceasta de predictibilitate şi cred că este firesc. Mai mult chiar şi decat capitalul investit, cred că este importantă această predictibilitate. Am adus modificări Codului Fiscal doar pentru a simplifica sau pentru a clarifica anumite lucruri, urmare a dialogului cu mediul de afaceri sau pentru a corecta anumite prevederi prost formulate. Şi facem eforturi pentru a menţine predictibilitatea inclusiv acum, in această perioadă premergătoare campaniei electorale, cand se adoptă foarte repede sau pe repede inainte acte normative care nu au in spate un studiu de impact, care nu trec printr-un proces firesc de consultare publică şi care nu pot sprijini dezvoltarea economică pe termen mediu şi pe termen lung, tocmai datorită modului intempestiv in care aceste decizii sunt luate. Un alt lucru cerut de mediul de afaceri şi nu numai, şi chiar şi de cetăţenii romani, este reducerea birocraţiei, astfel incat aplicarea actelor normative sau a politicilor fiscale, in cazul mediului de afaceri, să nu vă impună sarcini administrative inutile. Şi in acest domeniu am făcut caţiva paşi importanţi in acest sens, nu mulţi, doar caţiva, pentru că, vă asigur, avem incă mult de desţelenit in acest domeniu. Administraţia din Romania a fost foarte productivă in această perioadă, in aceşti ultimi ani, in a produce birocraţie. Acest proces trebuie continuat şi trebuie continuat in mod structurat, pentru a nu crea mai mult rău decat bine, reducand aşa, tăind cu toporul taxele sau dand cu coasa - şi ştiţi cum e cand dai cu coasa, tai şi fan, tai şi buruieni, dar poţi să mai tai şi lucruri care sunt utile. Deci, chiar şi debirocratizarea trebuie făcută in mod structurat şi bine gandit, proiectată pe termen mediu. Am lansat deja in transparenţă decizională, la Ministerul de Finanţe, un pachet de simplificare şi debirocratizare, dar şi anumite facilităţi punctuale, care vizează preponderent mediul de afaceri. Este un pachet care a fost elaborat şi in urma discuţiilor cu reprezentanţi ai companiilor din mediul economic. Și o să vă dau doar două exemple şi vă voi lăsa pe dumneavoastră să descoperiţi celelalte măsuri pe care le-am propus. In primul rand, propunem extinderea pe termen nelimitat a perioadei de aplicare a facilităţii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit; chiar dacă asta poate să aibă un impact asupra bugetului, considerăm că e bine ca oamenii de afaceri ei inşişi să decidă in ce domeniu investesc acest profit şi deci să prelungim această facilitate tocmai in ideea predictibilităţii. Propunem apoi acordarea de facilităţi societăţilor interesate de programe de calificare profesională. Alături de infrastructură, una din problemele ridicate sistematic in aceşti ultimi ani este lipsa mainii de lucru calificate in Romania şi considerăm că, dincolo de ceea ce poate să facă statul, cu siguranţă avem nevoie şi de implicarea directă a mediului de afaceri in a creşte calitatea formării profesionale. Şi de aceea, am hotărat să deducem cheltuielile efectuate de agenţii economici cu pregătirea teoretică sau practică a elevilor şi studenţilor şi a altor categorii de persoane, care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare intr-un cadru instituţionalizat. Dincolo de aceasta, anul acesta am extins facilitătile fiscale pentru persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi dezvoltare tehnologică. Avem nevoie să dezvoltăm un sector economic competitiv, care să producă valoare adăugată, valorificand şi cunoaşterea şi noile tehnologii. Cred că in felul acesta putem vorbi chiar şi de o industrializare sau o reindustrializare a Romaniei, pornind in acelaşi timp de la valorificarea acestei competenţe pe care o avem in Romania şi care, din păcate, o exportăm foarte ieftin in aceşti ultimi ani. Am vrut, deci, prin aceste facilităţi fiscal, să incurajăm cercetătorii să rămană in Romania şi să lucreze cu mediul de afaceri pentru a produce valoare adăugată aici, in Romania. Creşterea economică trebuie să se traducă in locuri de muncă pentru a fi sustenabilă in plan social. de aceea, de la 1 decembrie, va intra in vigoare un pachet de măsuri, menite să incurajeze mobilitatea socială, precum şi cea geografică; adică să incurajeze oamenii din grupuri vulnerabile să se incadreze in muncă şi să nu rămană captivi intr-un sistem de beneficii, care ii ţine intr-un anumit grad de sărăcie. Cred că este o măsură care poate să contribuie la reducerea faliei intre cele două Romanii - o Romanie prosperă, care investeşte, care se dezvoltă, şi o altă parte a Romaniei, care se bazează in primul rand pe ajutoare sociale care, din păcate, incurajează un stil de viaţă pasiv, din acest punct de vedere al activitătii profesionale. Vizăm, deci, persoane neangajate, dar şi angajatorii, printr-un sistem de incitare financiară. Ca să vă dau doar un exemplu, avem peste 400 de mii de tineri intre 16 şi 24 de ani care nu urmează vreo formă de invăţămant sau formare profesională şi care nu au un loc de muncă. Și vă reamintesc faptul că şomajul in randul tinerilor este de peste 20%. Măsurile sunt gandite pe două paliere, pentru a conecta zona socială cu cea de ocupare. In primul rand, sunt măsuri pentru incurajarea incadrării in muncă. Măsurile se adresează tuturor persoanelor aflate in căutarea unui loc de muncă, dar indeosebi şomerilor de lungă durată, tinerilor fără un loc de muncă şi neincadraţi intr-o formă de invăţămant, şi chiar şi romanilor din afara graniţelor, care doresc să se reintoarcă in Romania şi işi caută un loc de muncă. Şi in al doilea rand, măsuri care au in vedere stimularea angajatorilor să incadreze persoane in căutarea unui loc de muncă. Intre măsurile concrete incluse in noul pachet se găsesc măsuri active, destinate ocupării, ce incurajează mobilitatea lucrătorilor, prin acordarea unor prime de activare, de incadrare sau de instalare intr-o altă regiune decat cea de origine, de reşedinţă, acolo unde găsesc un loc de muncă. Spre exemplu, şomerii care decid să-şi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 km pentru a deveni angajaţi, vor beneficia de o primă de instalare. Stimulăm şi angajatorii ca, prin măsuri active, să cuprindă in planurile lor de angajare şomeri de lungă durată, tineri fără ocupaţie şi neincadraţi intr-o formă de invăţămant. Angajatorii care incadrează in muncă pe durată nedeterminată proaspeţi absolvenţi ai unor instituţii de invăţămant sau persoane aflate in şomaj, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent sau şomer incadrat, o primă de instalare. Sunt doar cateva exemple despre ce am decis să facem in această direcţie. Sunt decizii care deja sunt luate şi care urmează să intre in vigoare incă de luna viitoare. Facem asta folosind atat fonduri naţionale, cat şi fonduri europene, intr-un singur mecanism, direcţionat in mod coerent, pentru a finanţa acest pachet de măsuri active şi de mobilitate şi pentru a susţine ocuparea aici, in ţară. Am considerat că o dată pentru totdeauna e important să nu mai avem o abordare separată pentru fonduri europene, prin care să finanţăm foarte scump o grămadă de cursuri de formare cărora nu le vedem neapărat impactul şi, pe de altă parte, din fonduri de la bugetul de stat, masuri sociale, care la fel, nu au un impact neapărat in incadrarea in campul muncii sau in reducerea şomajului. Am decis să punem impreună aceste resurse financiare şi să venim cu măsuri care chiar să stimuleze incadrarea in muncă. Aş aminti totodată, ca măsură luată in această ultimă perioadă, şi urmare a solicitărilor mediului de afaceri, o nouă schemă de ajutor de stat pentru a stimula investiţiile. E vorba de o schemă de ajutor de stat, care vizează investiţii de dimensiuni medii intre 1 şi 5 milioane, pornind şi de la observaţia că dincolo de acea schemă, care viza marile investiţii făcute, in general, de companii mari, in Romania avem peste 95% intreprinderi mici şi mijlocii, care şi ele trebuie stimulate să se poată dezvolta şi să poată să investească. Astfel, această schemă vizează deci investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, care vor fi susţinute printr-o schemă aparte de ajutor de stat, planificată, proiectată pentru patru ani, incepand cu anul viitor. In perioada imediat următoare, vom lua deciziile administrative necesare in aşa fel incat această schemă să intre in vigoare incepand de anul viitor. Şi nu in ultimul rand, dincolo de aceste măsuri luate in acest an, ne gandim şi la perspectivă, la modul in care economia romanească poate să evolueze in anii următori şi modul in care guvernul, prin măsurile pe care le poate lua, poate să stimuleze această evoluie. Şi am făcut acest lucru prin programul Romania competitivă, pe care l-am lucrat impreună cu dumneavoastră, in cadrul căruia au fost identificate 16 domenii prioritare, cu o contribuţie la creşterea economică, multe din acestea avand o relevanţă deosebită pentru mediul de afaceri şi vizand sectoare cu potenţial de dezvoltare in Romania. Nu intru in detalii. Acest program a fost discutat de mai multe ori, el se găseşte, este public şi intenţia noastră este să-l propunem ca bază de discuţie pentru componenta economică a proiectului de ţară, care este coordonat și a cărui elaborare este coordonată de domnul preşedinte. O viziune economică pe termen lung nu poate lăsa deoparte nici evoluţia educaţiei, a sănătăţii, a infrastructurii, a politicilor sociale şi de la această premisă am pornit şi cand am elaborat acest program Romania competitivă, care vizează dezvoltarea economică, dar am pornit de la premisa că dezvoltarea economică nu se poate face fără a investi in paralel şi in educaţie, in sănătate, in infrastructură, aşa cum aceste domenii importante pentru dezvoltarea socială a Romaniei nu pot să aibă un viitor, dacă nu avem şi prosperitate economică. Asta inseamnă că din punctul meu de vedere, cel puţin mediul de afaceri trebuie să fie mai mult decat in trecut implicat inclusiv civic. Perioada care vine este o foarte bună oportunitate pentru ca mediul de afaceri să fie parte activă a dezbaterilor care vor urma şi care vor desena viitorul Romaniei. Cred că mai mult ca oricand, societatea romanească are nevoie de acest pilon al dezvoltării Romaniei, care este mediul de afaceri, să treacă dincolo de partea de business, dincolo de discuţiile privind investiţiile, de mediul concurenţial şi să se implice civic in evoluţia mentalităţii Romaniei, pentru că cred că avem un potenţial creativ foarte bun in Romania, dar e important să ştim să-l punem in valoare. Şi cred că pentru asta avem nevoie ca in societatea romanească şi cei care produc, cei care produc valoare adăugată, cei conectaţi la realităţile de pe teren să fie prezenţi in dezbaterile publice şi in pregătirea deciziilor politice care se iau. Am incredere că inelegeţi acest mesaj şi chiar dacă ştiu că este un efort pentru dumneavoastră, veţi face acest efort pentru bunăstarea Romaniei. Vă mulţumesc! 2016-11-11 12:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_poza_pm.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, la TimișoaraȘtiri din 10.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-timi-oaraGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloş s-a intalnit, astăzi, la Timișoara, cu omologul său sarb, Aleksandar Vučić, aflat in vizită in Romania la invitaţia sa. Ne-am intalnit la Timișoara și nu la București pentru că aici suntem mai aproape unii de alții, chiar și fizic. Am vrut să dăm un semnal că această relație dintre Serbia și Romania este una consistentă, de lungă durată, dincolo de durata guvernelor, dincolo de culorile politice. Serbia și Romania au potențial și trebuie să devină și parteneri economici cu consistență și pe viitor, a arătat premierul Cioloș. In cadrul intrevederii, șeful Guvernului de la București a reconfirmat sprijinul Romaniei pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, ca membru deplin, dar și in ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților, protecția frontierei comune și combaterea amenințărilor teroriste la nivel regional. Vreau să il asigur pe Aleksandar Vučić de intreg sprijinul Romaniei in aderarea la UE. Serbia a făcut eforturi vizibile şi semnificative, in această ultimă perioadă, in procesul de pregătire a aderării şi ştiu acest lucru nu doar din rapoartele UE, dar și din discuții cu cei de la Bruxelles. Suntem gata să impărtășim din experiența noastră - mai bună, mai puţin bună - cu Serbia pe acest subiect, dar şi pe alte subiecte, a subliniat premierul roman. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre consolidarea relației economice și a contactelor umane romano-sarbe, fiind evidențiată importanța implementării proiectelor de cooperare transfrontalieră in cadrul Instrumentului de Pre-aderare (IPA) II, ca o componentă de succes a cooperării intre Romania și Serbia. In context, a fost punctată posibilitatea construirii unei autostrăzi care să lege Romania de Serbia. Trebuie să ne gandim, intr-un fel structurat pe viitor, și la interconectarea dintre Serbia și Romania din punct de vedere al infrastructurii. Și am discutat ce putem face și in viitor. Sigur, noi avem un Master Plan deja aprobat care, din păcate, in momentul de față nu prevede o autostradă de legătură spre Belgrad, dar prevede un drum național, pe cand cealaltă parte sarbă prevede o autostradă. O să analizăm și noi posibilitatea de a adapta lucrurile - a adăugat premierul Romaniei. A mai fost abordată situația comunităţii romaneşti din Serbia, fiind convenită intensificarea dialogului pe această problematică. In paralel cu dialogul la nivel de prim-miniștri, au avut loc convorbiri sectoriale bilaterale intre miniștrii economiei, internelor, muncii, externelor/integrării europene și pe probleme legate de situația minorităților. Cu această ocazie, au fost semnate trei documente bilaterale, și anume: Protocolul intre Ministerul Afacerilor Interne din Romania și Ministerul Afacerilor Interne din Republica Serbia privind constituirea și activitățile patrulelor comune de-a lungul frontierei de stat comune, Declarația comună privind sprijinul Romaniei pentru integrarea europeană a Serbiei și Declarația comună in domeniul muncii și a politicilor sociale. Şeful Executivului de la București a fost insoţit, in cadrul vizitei la Timișoara, de miniștrii Ioan Dragoș Tudorache, Lazăr Comănescu, Dragoș Pislaru, Costin Borc și Maria Ligor. *** Declarații ale premierului Dacian Cioloș după intalnirea cu oamenii de afaceri [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut o intalnire cu mediul de afaceri. Incerc să profit, in ultima perioadă, de aceste deplasări in teritoriu, ca dincolo de intalnirile cu oficialitățile, să am intalnire şi cu mediul de afaceri. Intalnirea a fost foarte utilă, pentru că am avut discuții şi generale legate de evoluția economiei, de modul in care statul poate să imbunătățească condițiile in care acționează mediul de afaceri, dar am răspuns şi la cateva intrebări precise şi principala intrebare aici sau cele mai multe intrebări s-au invartit in jurul disponibilității forţei de muncă calificate. Suntem intr-o zonă cu activitate economică foarte intensă, cu lipsă de forță de muncă calificată şi le-am vorbit in primul rand de cele două categorii de măsuri, pe care le-am luat: una - cea legată de mobilitatea forţei de muncă cu acel sprijin financiar pentru navetă sau pentru delocalizarea forţei de muncă disponibilă, şi in al doilea rand, le-am vorbit de proiectul legislativ, care chiar este in dezbatere publică, legat de formarea profesională duală, prin care vrem să recreăm, să regandim, să intărim formarea profesională, dar şi formarea duală, deci in parteneriat cu sectorul privat. Reporter: Acordul pe care l-aţi semnat, astăzi, cu Serbia include inclusiv posibilitatea de a trece forța de muncă, de exemplu, in Romania, cumva? Dacian Cioloş: In anumite condiții, există şi posibilitatea asta. Ne gandim, in primul rand, la comunitățile romanești de dincolo de graniță, care incearcă să vină şi să aibă acces la locuri de muncă aici. Sunt şi căutate de unele companii pentru că vorbesc limba, chestiuni de cultură, şi care nu aveau un cadru foarte precis. Prin acest protocol am creat un cadru sau o anumită facilitate, prin care cele două ministere din Serbia şi Romania pot să lucreze, sigur, şi in condițiile legii de la noi şi pornind şi de la obiectivul nostru de a proteja in primul rand disponibilitatea de mană de lucru din Romania, dar de a crea şi anumite facilități dirijate şi de dincolo de frontieră. Dragoş Anastasiu, președinte Camerei de Comerț și Industrie Romano-Germane: Din partea mediului de afaceri, eu vă pot spune cateva lucruri foarte scurte: primul este că am fost impresionat de modul in care s-au strans 250 de oameni şi de interesul pe care l-au arătat şi de faptul că mediul de afaceri incepe să se implice şi ne bucurăm că lucrul ăsta se intamplă şi la Timişoara, aşa cum l-am văzut şi in alte părţi. In al doilea rand, acest mediu de afaceri a transmis guvernanților actuali şi viitori un mesaj cred că destul de clar: nu se poate fără noi, nu se poate să nu ne intrebaţi, nu se poate să nu ţineţi cont şi statul trebuie să fie prietenul mediului de afaceri şi al cetățeanului şi nu să arate ostilitatea de care am avut parte cumva in ultimii 20 şi ceva de ani. Acestea cred că au fost mesajele clare, iar ultima chestiune este că mediul de afaceri este ingrijorat, vedem că Romania se află intr-o poziție bună, dar este ingrijorat cu privire la ce se intamplă de aici incolo: o dată este forţa de muncă şi aici, in Timişoara in special, dar şi in Ardeal, dar şi in Bucureşti ş.a.m.d., deci forţa de muncă este o problemă, şi a doua este, credem noi, lipsa de discernămant a unor oameni, care se joacă pe banii altora, pentru că atunci cand discutăm de nişte creșteri, de exemplu, de salarii, pe care cu toții le dorim, noi, in companiile noastre, nu am face niciodată aşa ceva, fără un studiu de impact, fără ca oamenii să fie intrebați, fără să ne asigurăm că avem de unde să dăm aceste lucruri pe termen mediu şi lung şi nu neapărat pe termen foarte scurt. Şi acestea sunt ingrijorările noastre cu privire la lucrurile care se intamplă in momentul de faţă şi sperăm din tot sufletul ca aceste lucruri să nu devină autogoluri, ci să reușim să marcăm. Vă mulțumim foarte mult. Reporter: Domnule premier, președintele PNL, Alina Gorghiu, vrea ca ziua de 12 decembrie să fie liberă pentru studenţi, ba mai mult, ca transportul studenților care se duc să voteze să fie gratuit. Veţi susţine o astfel de inițiativă? Dacian Cioloş: Ne gandim la toate măsurile prin care putem să stimulăm şi să incurajăm prezența la vot, inclusiv a tinerilor sau mai ales a tinerilor. Sigur, e vorba de studenţi care, conform legii, trebuie să voteze doar in circumscripțiile unde işi au domiciliul, şi am cerut deja ministerelor respective să analizeze, să vadă un impact al unor astfel de măsuri. Deci, analizăm să vedem ce putem face. Reporter: Cand se termină recalcularea pensiilor pentru rezervişti? Dacian Cioloş: Nu ştiu. O să vă spună Ministerul Muncii despre asta sau dacă e vorba de domeniul apărării, ei au o casă de pensii acolo. Reporter: Cum vedeţi candidatura doamnei Gorghiu aici, in judeţul Timiș? Dacian Cioloş: Foarte bună. Cred că arată importanța pe care partidul acesta o acordă acestei zone. Reporter: /.../ Dacă aţi fi fost om politic, aţi fi acceptat să candidați la Timiş? Dacian Cioloş: Ce anume? Reporter: ... pentru a candida in Timiş? Dacian Cioloş: Păi nu, dar haideţi că dacă aş fi fost, multe aş fi putut fi şi nu sunt. Prefer să imi asum ceea ce sunt. Reporter: Sunteţi diplomat. Dacian Cioloş: Nu sunt... Da, multă lume are impresia să ocolesc răspunsuri, dar dumneavoastră imi puneți intrebări la care nu am răspunsuri, nu am de ce să răspund. Dacă aş fi fost... ce ar fi fost? Nu ştiu. Eu sunt ceea ce sunt şi imi asum ceea ce sunt. Deci am spus clar din ce motive nu intenționez să candidez şi atunci nu are rost să discut dacă aş fi candidat, unde aş fi candidat, că nu are sens, pur şi simplu. Declarații comune de presă [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua! Doresc in primul rand să ii mulțumesc dlui prim ministru al Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, pentru prezența astăzi, la Timișoara, impreună, după cum ați văzut, cu o consistentă delegație de miniștri. Am preferat să il invit pentru această intalnire aici, la Timișoara, și nu la București, pentru că cred că aici suntem mai aproape unii de alții chiar și fizic și am vrut și să dăm un semnal că această relație dintre Serbia și Romania este una de durată, una consistentă, dincolo de durata guvernelor, dincolo de culorile politice. Serbia este nu doar un vechi prieten al Romaniei, dar, așa cum am ajuns amandoi la concluzia, și astăzi, Serbia și Romania au potențial și trebuie să devină și parteneri economici cu consistență pe viitor. Am abordat mai multe subiecte, am avut ocazia, de altfel, in aceste ultime luni, să mă intalnesc in cateva randuri cu dl Vučić, insă astăzi am putut să discutăm un pic mai așezat, in primul rand, de perspectivele de cooperare economică pe care le putem avea in viitor, dată fiind evoluția economică a Romaniei, dar și evoluția economică a Serbiei. Aici, in mod clar, avem un potențial care este insuficient exploatat. Și in mod clar, va trebui să ne gandim intr-un fel structurat pe viitor și la interconectarea dintre Serbia și Romania din punct de vedere al infrastructurii. Și am discutat și despre acest lucru, despre ce putem face in viitor. Sigur, noi avem un masterplan deja aprobat, care din păcate, in momentul de față, nu prevede o autostradă de legătură spre Belgrad, dar prevede un drum național, pe cand pe cealaltă parte, sarbă, ei prevăd o autostradă. O să analizăm și noi posibilitatea eventual de a adapta lucrurile in măsura in care, in urma studiului de fezabilitate pe care vrem să il lansăm și de o parte, și de alta a frontierei, in perioada imediat următoare, ajungem la concluzia și de partea noastră că se justifică o autostradă. Am discutat despre cooperarea pentru sprijinul Republicii Serbia pentru aderarea la UE. Este și in interesul nostru să avem o Serbie europeană din toate punctele de vedere in Balcanii de Vest. S-a semnat astăzi și un protocol și l-am asigurat pe dl prim ministru că va avea tot sprijinul nostru pentru reformele pe care Serbia are in vedere să le facă in vederea pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am discutat și despre relațiile dintre cetățenii noștri, despre comunitatea romanească din Serbia, despre posibilitatea de a coopera pentru ca romanii de acolo să poată să studieze in limba romană și totodată despre posibilitatea de a dezvolta mai mult schimburi intre cetățenii noștri. Domnul prim-ministru imi spunea că numărul de turiști romani crește sau trendul este unul pozitiv in acești ultimi ani. Cred că și aici și in acest domeniu există un potențial foarte consistent de a dezvolta relațiile dintre noi. Am discutat și despre activitățile comune la frontieră pentru protecția frontierei comune și aici cei doi miniștri au avut discuții mai detaliate despre ceea ce putem face impreună. Am convenit această patrulare comună, am convenit totodată să analizăm posibilitatea ca la un punct de frontieră să creștem prezența sau să modificăm programul de activitate, in așa fel incat să avem un nou punct de frontieră deschis 24 de ore din 24, pentru a facilita traficul de persoane in această zonă. Am discutat și despre ce putem face mai mult pentru a intări cooperarea legată de Dunăre și pe partea de transport, dar și pe partea de turism. Una peste alta, aș spune că este o intalnire pe care și eu mi-aș dori ca in următorii ani... și eu continui o tradiție care a fost incepută de predecesorii mei și mi-aș dori s-o văd continuată in anii următori. Astfel de intalniri de lucru pe subiecte foarte concrete cu vecinii noștri sarbi cred că ar trebui să devină un lucru firesc, o normalitate și am convenit că la nivelul guvernelor, intre miniștri, acest gen de contacte vor continua și in perioada imediat următoare, pentru a concretiza mai multe lucruri pe care le-am discutat astăzi aici. Vreau să-i mulțumesc incă o dată domnului prim-ministru pentru prezență aici, la Timișoara, și să-l asigur de intreg sprijinul Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Serbia a făcut eforturi vizibile și semnificative in această ultimă perioadă in procesul de pregătire a aderării - și știu acest lucru nu doar din ce-am citit, din rapoartele Comisiei Europene, dar și din discuții pe care le-am avut cu cei de la Bruxelles - și i-am spus domnului prim-ministru că suntem gata să impărtășim experiența noastră bună, mai puțin bună cu Serbia pe acest subiect, ca și pe alte subiecte. Mulțumesc. /...;/ Liviu Iolu: Dacă aveți intrebări? Reporter: Bună ziua. Dragoş Boţa de la Pressalert sunt, domnule prim-ministru aș vrea să ne spuneți de cand vor intra aceste patrule in comun, in acțiune, și dacă s-a discutat despre măsurile care vor fi luate in cazul in care va creste fluxul migraționist inspre Serbia, Romania, spre vestul Europei? Mulțumesc. Dacian Cioloş: Da. Aceste patrule urmează să intre in activitate in perioada imediat următoare. Contacte, discuții intre miniștri noștri de interne au tot fost in această perioadă in acest an. De data aceasta am reușit să formalizăm cadrul, contextul in care se vor organiza aceste patrule, deci in perioada imediat următoare ele vor intra in activitate. Deja există contacte foarte frecvente intre polițiștii de frontieră de o parte și de cealaltă, insă prin acest protocol vom avea chiar o patrulare comună și atunci va fi mai ușor de lucru. Sigur, legat de fluxurile migraţioniste, in măsura in care și aceste patrule vor intra in activitate, va fi mult mai ușor de controlat fluxul migrator și noi, pe partea noastră, am luat oricum măsuri de intărire a prezenței in această zonă, insă cooperarea aceasta cu prietenii și cu vecinii sarbi este una esențială și importantă și de o parte și de alta și doresc să-i mulțumesc domnului prim-ministru și pentru acest acord, pentru că știm că pentru Serbia nu este ușor să gestioneze aceste lucruri, dar trebuie să-i mulțumesc pentru modul in care am conlucrat și am cooperat și pană acum, pe partea de frontieră cu Romania. /...;/ Liviu Iolu: Ultima intrebare. Reporter: Ștefan Bota, Adevărul. Aș vrea să vă intreb dacă s-a discutat despre faptul că, in 2021, atat Timișoara cat și Novi Sad - oraș din Romania și un oraș din Serbia - vor fi capitale culturale? Dacian Cioloş: Da, sigur, e intr-adevăr o foarte bună oportunitate de a concretiza nu doar cooperarea intre noi, și intre Novi Sad și Timișoara, dar și de a intensifica schimburile culturale intre noi și, cu siguranță, vom avea proiecte comune din acest punct de vedere și vom pregăti lucruri in comun. Este o foarte bună oportunitate nu doar de a promova atat Novi Sad cat și Timișoara, dar și de a arăta că intre țările noastre și popoarele noastre există schimburi și consistență culturală de ani de zile. Da, este intr-adevăr un domeniu in care vom putea lucra impreună in perioada imediat următoare. Liviu Iolu: Mulțumim mult. Conferința de presă s-a incheiat. Mulțumim. Semnare acorduri Convorbiri bilaterale cu premierul Republicii Serbia, Aleksandar Vučić 2016-11-10 12:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_!2!.jpgPrimirea de către prim-ministrul Dacian Cioloș a ministrului afacerilor externe al Republicii Islamice Iran, Mohammad Javad ZarifȘtiri din 09.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-prim-ministrul-dacian-ciolo-a-ministrului-afacerilor-externe-al-republicii-islamice-iran-mohammad-javad-zarifGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș, l-a primit azi, 9 noiembrie, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Islamice Iran, Mohammad Javad Zarif, aflat intr-o vizită oficială in Romania, la invitaţia omologului roman, Lazăr Comănescu. Prim-ministrul Cioloș și ministrul Mohammad Javad Zarif au salutat intensificarea din ultimul an a contactelor bilaterale la nivel inalt, realizate atat la Teheran, cat și la București, ca urmare a semnării Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune dintre Iran şi comunitatea internaţională, reprezentată de Grupul E3+3 şi AIEA. Discuțiile au vizat noi căi de relansare a cooperării sectoriale, cu accent pe investiții, transporturi, energie, agricultură, cercetare științifică și educație. Prim-ministrul roman a exprimat interesul Romaniei pentru piața agricolă iraniană, dorința de a intări cooperarea in domeniul transporturilor ferate, maritime și portuare, precum și disponibilitatea de a sprijini conectarea Iranului la piața energetică central și est-europeană. Ministrul iranian de externe a mulțumit pentru contactele stabilite cu ocazia vizitei la București, atat la nivel politic, cat și de către membrii delegației care l-a insoțit, constituită din reprezentanți ai Camerei de Comerț, Industrie și Mine și oameni de afaceri ai Republicii Islamice Iran. Cei doi interlocutori au discutat, totodată, evoluțiile de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, cu accent pe situaţia din Siria, respectiv pe efortul comun de combatere a terorismului. 2016-11-09 19:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_republica-islamica.jpgGuvernul României adresează felicitări Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald TrumpȘtiri din 09.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-adreseaza-felicitari-pre-edintelui-ales-al-statele-unite-ale-americii-domnul-donald-trumpGuvernul Romaniei adresează felicitări Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump. Prim-ministrul Dacian Cioloș a adresat o scrisoare de felicitare Vice-Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Michael Richard Pence. Cu această ocazie, prim-ministrul Cioloş a subliniat importanța Parteneriatului Strategic dintre Romania și SUA, fundamentat pe valori și responsabilități impărtășite, ca fiind unul solid ce oferă premisele pentru dezvoltarea sa pe mai departe, in toate dimensiunile. Romania este și va rămane un aliat și partener de incredere al SUA. Cooperarea dintre Romania și SUA contribuie la asigurarea securității comune și a intregii comunități transatlantice. Guvernul Romaniei va acorda pe mai departe o atenție sporită dezvoltării și aprofundării relațiilor bilaterale cu SUA pe dimensiunea economică, in baza oportunităților existente pentru avansarea prosperității comune. 2016-11-09 14:24:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-11-09-02-25-52big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentanți ai Inițiativei "2035-Prima Generație fără Tutun”Știri din 08.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentanti-ai-initiativei-quot-2035-prima-generatie-fara-tutunGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Cioloș: Este datoria noastră să-i ajutăm pe tineri să conștientizeze riscurile fumatului Premierul Dacian Cioloș și ministrul sănătății Vlad Voiculescu s-au intalnit astăzi cu reprezentanții Inițiativei - 2035-Prima Generație fără tutun, constituită din reprezentanți ai societății civile, medicale și academice. Accentul a fost pus asupra aspectelor privind prevenția și protecția tinerilor față de fumatul pasiv, descurajarea experimentării fumatului și incurajarea abandonării acestei practici. Premierul Cioloș a apreciat demersul Inițiativei - 2035-Prima Generație fără tutun și rolul pe care il poate avea in prevenția și educația pentru sănătate, ca parte a politicilor de sănătate. - Este datoria noastră să ii ajutăm pe tineri să conștientizeze riscurile pe care le presupune fumatul, ca, de altfel, orice obicei nesănătos, pentru a-și alege stilul de viață in cunoștință de cauză. Este nevoie ca noua generație să fie educată in spiritul cunoașterii și conștientizării efectelor pe care le presupune o opțiune sau alta- , consideră premierul Dacian Cioloș. Inițiativa - 2035-Prima Generație fără tutun a fost lansată in septembrie 2016 și iși propune, ca obiectiv principal, reducerea consumului de tutun la 5% din populația adultă. Strategia acestei Inițiative este bazată pe angajamente internaționale ale Romaniei pentru reducerea consumului de tutun, direcții clare de acțiune la nivel legislative. 2016-11-08 14:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_faratutun-(2-of-8).jpgDeclarații de presă susținute de premierul României, Dacian CioloșȘtiri din 08.11.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-romaniei-dacian-cioloGalerie foto [Check against delivery] Liviu Iolu: Bună ziua. Domnul prim-ministru Dacian Cioloş va face o declarație cu privire la modificările aduse de Parlament ordonanței prin care Guvernul a mărit salariile din Sănătate şi Educaţie. Dacian Cioloş: Da, e vorba de Ordonanța 20/2016. Analizand un pic la rece lucrurile, după votul de ieri, prima intrebare pe care mi-o pun este dacă PSD şi cei care au votat această lege chiar doresc majorările salariale pe care le-au votat şi o să vă spun de ce: intrucat constatăm că sunt mai multe incălcări ale legislaţiei şi ale Constituției, pe care nu e posibil să nu le fi conștientizat in momentul respectiv. In primul rand, nu s-a făcut o dezbatere reală, transparentă a amendamentelor care au fost propuse. Guvernul a solicitat, in mai multe randuri, detalii. După cum aţi urmărit şi dialogul intre secretarul de stat de la Ministerul Muncii şi unii membri ai comisiei parlamentare, care au discutat aceste amendamente, se discutau şi se votau amendamente care incă nici măcar nu erau formulate clar, pe cand procedura şi legislația spune foarte clar că e nevoie de un punct de vedere al Guvernului. Sigur, Parlamentul ar fi putut vota orice ar fi dorit, dar Guvernul cel puţin ar fi avut posibilitatea să dea nişte calcule precise legate de impact şi după cum știți, la solicitarea, la intrebarea secretarului de stat dacă s-a făcut o analiză de impact, răspunsul președintelui comisiei parlamentare a fost că da şi că impactul e devastator - il citez pe dansul. In al doilea rand, nu se poate ca parlamentarii să nu fi știut de existenţa Legii responsabilității fiscal-bugetare, care spune că cu 6 luni inainte de alegeri parlamentare, nu se mai adoptă acte normative care vizează măriri de salarii. E o lege votată de Parlament, de altfel, şi sunt şi nişte prevederi constituționale in acest sens. Această lege oricum prevede foarte clar că instituțiile publice nu adoptă astfel de acte normative şi, conform definiției instituţiilor publice, instituție publică e şi Parlamentul, nu e doar Guvernul. In al treilea rand, dacă s-ar fi dorit, intr-adevăr, ca această lege adoptată să fie constituțională şi să fie aplicabilă, s-ar fi respectat principiul bicameralismului, care spune că o lege care este modificată fundamental faţă de formula votată de cealaltă Cameră, este intoarsă la Camera iniţială pentru a fi discutate şi votate amendamentele. Ordonanţa 20 a trecut prin Senat fără modificări. Ea a fost modificată substanțial in Camera Deputaţilor, fără ca Senatul să fie din nou consultat şi să se ceară votul pe acele amendamente. Deci, de aici, dacă ne uităm deja la aceste aspecte, nu mai discut de cele legate de cvorum, pentru că asta e treaba parlamentului să decidă, cu procedurile interne, dacă a fost cvorum sau nu, dar deja aceste elemente, dacă intr-adevăr s-ar fi dorit o modificare a ordonanței de urgenţă care să fie aplicabilă, s-ar fi incercat măcar să se țină cont minim de aceste prevederi, care erau foarte clare de la inceput. In plus, Ordonanța de Urgenţă 20 este in Parlament deja de cateva luni de zile, deci dacă s-ar fi dorit să se facă aceste modificări, să se vină cu creșteri de salarii argumentate, mai mari decat cele propuse de guvern, ar fi fost timp pentru o dezbatere reală şi pentru a veni cu argumente consistente şi neatacabile. Dincolo de aceste lucruri, care ţin de Constituție şi de legislaţie, această lege de modificare a Ordonanței 20, aşa cum a fost votată, afectează nişte principii pe care guvernul şi-a bazat deciziile privind majorările salariale. Şi aici vreau să fiu foarte clar: guvernul nu a contestat şi nu contestă nevoia de ajustare, de mărire a salariilor in sectoare bugetare. Şi sunt conștient că nu se poate face o reformă in administrație, in educaţie şi in sănătate fără a avea in vedere şi salariile. Şi tocmai in această idee am venit cu Ordonanța 20. Dar am spus-o şi atunci cand am adoptat Ordonanţa 20: dincolo de măririle ca atare, ceea ce pentru noi este esențial este corectarea unor inechități care persistă in sistem de ani de zile şi care au fost adancite tocmai datorită acestui mod de abordare a politicii salariale pe picior, inainte de alegeri, cand se aruncă in ochii salariaților cateva procente de creșteri salariale. Unele dintre ele chiar nici nu s-au mai aplicat - ţineţi minte, de salarizarea in educaţie, cu 50%; şi acolo a plusat fiecare, care dă mai mult -, şi nu s-a aplicat tocmai pentru că n-a fost această analiză responsabilă. Deci, pentru mine, a guverna responsabil şi a guverna cu bun simţ inseamnă a ţine cont de toate lucrurile astea şi a-ţi pune intrebările astea inainte de a lua nişte decizii, pentru a putea dovedi oamenilor că intr-adevăr te gandești la ei, şi nu te gandești doar la voturile pe care ei ţi le pot da intr-un anumit context. Aşa cum a fost modificată această ordonanţă de urgenţă, ea recreează - sau, in unele cazuri, adancește - inechitățile salariale pe care noi am incercat să le corectăm. Deci, am incercat să reparăm un lucru şi acum o luăm de la capăt. Şi in anii următori vor trebui, din nou, reluate aceste discuții despre cum reparăm inechități in sănătate, in educaţie şi in celelalte domenii. In al doilea rand, această ordonanţă, impactul bugetar al acestei ordonanțe, care este de 4 miliarde, cam 4,8 miliarde - sigur, am văzut poziții ale domnului Dragnea, care spunea: Păi au bani ăştia, pentru că n-au cheltuit banii alocaţi pentru investiţii. Incă nu ştim cat o să ne rămană din banii alocați pentru investiţii, pentru că abia acum, la sfarşitul anului, vin facturile care vor fi plătite. Dar, dincolo de asta, aceste decizii au un impact recurent, in fiecare an de acum inainte. Nu-i vorba de economii pe care le faci intr-un an de zile, e vorba că trebuie să asiguri in planificarea bugetară in fiecare an această creştere a masei salariale, care iţi reduce foarte mult - asta presupunand că vei avea colectări la buget. Dar această creştere a masei salariale decisă acum, fără să ştim cum vor evolua lucrurile in anii următori, reduce foarte mult marja de manevră pentru alte politici la fel de importante in educaţie, in sănătate - pentru că şi medicii se plang de infrastructura din sănătate, şi profesorii se plang, şi părinţii elevilor de condiţiile de educaţie.Deci toate aceste lucruri trebuie avute in vedere in perioada următoare. Deci, modificarea acestei ordonanţe, cu acest impact bugetar, periclitează foarte mult posibilitatea, in perioada următoare, de a adopta şi de a aplica mai ales o lege a salarizării unitare. Pentru că, in mod clar, acest impact bugetar, care vizează doar sănătatea şi educaţia, va avea un efect negativ asupra marjei bugetare pe care am putea-o avea pentru a aplica o lege a salarizării unitare, care să vizeze intreg sectorul bugetar şi care să ducă in timp, in caţiva ani de zile, la corectarea tuturor inichităților din sistem. Deci, practic, o abordare populistă electorală a politicii salariale, fără o analiză in spate şi fără o dezbatere publică pe acest subiect, riscă din nou, aşa cum s-a mai intamplat, să pună in pericol posibilitatea pentru guvernul şi parlamentul care vin, oricare ar fi ele, să adopte şi să aplice o politică a salarizării unitare care să pună pe baze sănătoase intreg sistemul de salarizare. Dacian Cioloș: Deci, din aceste motive, practic, suntem nevoiți să cerem un control de constituționalitate a acestei legi care a fost adoptată. Şi vreau să fiu foarte clar: solicitarea de control de constituționalitate vizează doar legea care modifică ordonanța de urgență și nu ordonanța de urgență, ca atare. Deci, ceea ce s-a decis prin ordonanța de urgență, indiferent de ce decide Curtea Constituțională, rămane aplicabil in continuare. Dar aceste modificări - care, după cum spun, au fost făcute pe picior, fără să aibă in spate o analiză consistentă - trebuie verificate de Curtea Constituţională, pentru a fi siguri că ele sunt constituționale, pornind de la acele vicii pe care noi le-am constat, de respectare a unor proceduri și de respectare chiar a unor legi care au fost votate de parlament. Dacă ar fi fost un dialog onest intre guvern și comisiile parlamentare, probabil că o parte dintre aceste vicii ar fi putut fi corectate in timp și, sigur, parlamentul ar fi putut să-și asume această decizie care, cum spuneam, oricum are un impact bugetar, oricum acest impact bugetar riscă să pună in pericol aplicarea unei legi a salarizării unitare in anii următori și oricum aceste modificări recreează sau adancesc inechități salariale pe care noi le dorim corectate. Și sunt convins că și salariații din sistemul bugetar iși doresc nu doar să crească salariul, ci această creștere să fie una sustenabilă, să fie siguri că ea nu-i modificată după un an sau altul, in funcție de disponibilitățile bugetare și, mai ales, că au loc nu doar creșteri de salarii, dar au loc și corectări ale acestor inechități care creează atatea probleme. In consecință, deci, o să solicităm acest control de constituționalitate, cu precizarea că prevederile Ordonanței 20, așa cum a fost adoptată de guvern, răman in vigoare. Liviu Iolu: Mulțumesc mult, domnule prim-ministru! Două intrebări la temă, vă rog! Reporter: Domnule premier, in momentul de față, guvernul pentru ce are bani, mai exact? Să ințelegem că avem bani pentru Cumințenia Pămantului, pentru achiziționarea ei, dar pentru partea de salarii avem cați bani, mai exact? Şi incă o intrebare care provine din aceasta: deci, practic, dacă Curtea Constituţională nu va interveni in niciun fel și, să spunem, președintele va promulga această lege, guvernul va trebui să găsească, evident, surse de finanțare. Găsind acele surse de finanțare, nu va mai exista o lege a salarizării unitare? Acest lucru ați lăsat să se ințeleagă, indirect, din ceea ce ați spus mai devreme. Dacian Cioloș: Nu, nu. Ați interpretat dumneavoastră ce am spus eu. In primul rand, pentru ce are bani guvernul? Pentru ce e votat bugetul. Masa salarială sau masa bugetară salarială e prevăzută in bugetul aprobat de guvern. In aceste marje și cu ajustări care au fost posibile, am adoptat și Ordonanța 20. Eu ce spun aicea e legat de impactul in anii următori. Nu-i vorba de cate economii putem sau nu putem face noi anul acesta. E vorba de ce se va-ntampla in anii următori, pentru că crește foarte mult masa salarială cu o adoptare a acestei ordonanțe. Și spuneam că utilizarea acestei marje bugetare pentru a crește salariile tot in educație și sănătate periclitează posibilitatea de a aplica o lege a salarizării unitare, dacă se aplică și această ordonanță, la fel, pentru că se strică echilibrele. Deci, dacă noi gandim o lege a salarizării unitare pornind de la salariile actuale, incercand să corectăm inechități in sistem și să aducem la un anumit echilibru nivelul salariilor intre diferite categorii, in cazul in care la unele categorii crește foarte mult salariul in mod aparte, asta inseamnă că și alocarea bugetară pentru o eventuală lege a salarizării unitare merge mult dincolo, peste ceea ce și-ar putea permite bugetul. Deci, problema acestei modificări a ordonanței este lipsa de coerență, lipsa de integrare a acestor decizii, pentru o abordare coerentă a politicii salariale pe termen lung. Pentru că aici nu e vorba de salariul lunii decembrie sau anul viitor, in următoarele luni. E vorba de salariul in timp. Reporter: Aveați deja o lege a salarizării unitare pregătită de vechiul guvern, pe care puteați s-o aplicați, evident, uitandu-vă și analizand-o și dumneavoastră, la randul... Decat să existe astfel de probleme și să... Dacian Cioloș: Nu, pentru că am constatat că acea lege a fost făcută fără să se cunoască realitatea de pe teren a nivelului salariilor. Noi lucrăm deja, de cateva luni de zile, să constituim acea bază de date, care eu mă mir de ce n-a fost făcută in acești ani. Pentru că, fără acea bază de date, să știi exact care sunt salariile, faci creșteri in orb și te trezești că la unii cresc, la alții scad, atunci cand aplici o anumită grilă, pentru că nu știi la ce te raportezi. La Ministerul Muncii se lucrează acum - şi e intr-o fază foarte avansată - această bază de date cu toate salariile din sistemul bugetar. In felul acesta, pe această bază de date, vom putea verifica orice model de grilă de salarizare care va fi propus, ceea ce nu a fost posibil in trecut. Deci, la această lege se lucrează, este intr-o fază avansată, sunt discuţii ale ministerului cu sindicatele şi o să ieşim cu această propunere, dar o să vedem cum va putea fi ea finanţată, dacă această modificare a ordonanţei se aplică. Liviu Iolu: Mulţumesc mult. Ultima intrebare. Reporter: Domnule premier, ieri, in timpul dezbaterilor din parlament, Liviu Dragnea avertiza guvernul şi, cu precădere, pe ministrul muncii, arătand cu degetul inspre Codul Penal. Spunea liderul de la PSD că difuzarea de informaţii false poate fi pedepsită cu inchisoarea de la 1 pană la 5 ani. Se referea domnia sa la datele pe care le-a prezentat domnul Pislaru cu privire la impactul bugetar. Cum incadraţi declaraţia asta? Dacian Cioloş: Nicicum nu o incadrez. Eu ştiu că domnul ministru a informat parlamentul, aşa cum se cade şi aşa cum e responsabilitatea unui ministru, a informat asupra impactului bugetar al acestor decizii și situaţiei bugetului. E treaba fiecăruia să interpreteze cum doreşte, dar cum v-am spus: chiar dacă ne apropiem de campania electorală, eu vreau ca deciziile şi poziţia guvernului să rămană una responsabilă. Cred că, indiferent dacă suntem sau nu in campanie electorală, un guvern şi politicienii trebuie să ia decizii responsabile şi de bun-simţ. Pentru mine, bunul-simţ inseamnă şi responsabilitate. Reporter: Astăzi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o poziţie ceva mai puţin tranşantă vizavi de aceste majorări. Aţi discutat cu domnia sa? Dacian Cioloş: Am discutat şi l-am informat legat de ceea ce noi am identificat şi de intenţiile pe care le avem. Liviu Iolu: Mulţumim mult. Conferinţa de presă s-a incheiat. 2016-11-08 13:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1478614836original_dc-(6-of-10)_(1).jpg