RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROPremierul Dacian Cioloș mulțumește tuturor celor care au donat și au susținut campania de subscripție publică pentru achiziționarea operei „Cumințenia Pământului” Știri din 30.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-multumeste-tuturor-celor-care-au-donat-i-au-sustinut-campania-de-supscriptie-publica-pentru-achizitionarea-operei-cumintenia-pamantului 2016-09-30 16:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-30-04-26-54big_sigla_guvern_albastru.pngVizita premierului Dacian Cioloș la fabrica de anvelope Pirelli de la SlatinaȘtiri din 30.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-fabrica-de-anvelope-pirelli-de-la-slatinaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la fabrica de anvelope Pirelli de la Slatina [Check against delivery] Dacian Cioloș: Mulţumesc mult. Domnule vicepreşedinte, director general, domnule ambasador, doamnelor şi domnilor, mă bucur să fiu aici, in primul rand, ca să pot să menţionez faptul că avem aici un exemplu al bunei cooperări dintre Romania şi Italia in domeniul economic. Italia nu este doar o oportunitate pentru romanii care au ales să muncească in Italia, cel puţin temporar, dar iată Italia investeşte in Romania şi creează locuri de muncă pentru romani la ei acasă. Deci, Italia nu este doar un partener comercial foarte important pentru Romania, dar iată şi un partener economic in investiţii. Pe de altă parte, investiţia Pirelli la Slatina arată faptul că mediul economic şi investiţional din Romania a evoluat foarte mult in aceşti ultimi ani şi devine din ce in ce mai atractiv, nu doar pentru investiţii greenfield, dar şi pentru dezvoltarea acestor investiţii. Faptul că Pirelli este deja la a patra etapă de dezvoltare şi de investiţii arată că mediul economic romanesc este suficient de atractiv nu doar din punctul de vedere al costului mainii de lucru, dar şi al calităţii acesteia, care s-a imbunătăţit in ultimii ani, dar şi predictibilitatea legislativă economică, perspectivele de creştere economică atrag din ce in ce mai mulţi investitori in Romania. Aş vrea să mai menţionez totodată că, pentru mine ca prim-ministru, această investiţie este importantă nu doar pentru că ea creează direct locuri de muncă pentru oamenii calificaţi şi chiar contribuie la calificarea mainii de lucru, pentru că Pirelli are şi o componentă importantă de training, de formare profesională pentru cei care lucrează in acest domeniu, dar astfel de investiţii mari creează şi locuri de muncă pe orizontală, pentru că Pirelli are cateva sute de furnizori locali, IMM-uri, in marea lor majoritate cu capital romanesc, capital local care, in felul acesta, se pot dezvolta şi pot vedea o altă perspectivă. Şi aici aş vrea să subliniez că guvernul sprijină astfel de investiţii atat prin ajutoare de stat pentru investiţii mari, de peste zece milioane de euro, aşa cum şi Pirelli a beneficiat pentru aceste ultime investiţii, dar avem şi scheme de ajutor de stat care vizează crearea de locuri de muncă pentru companii de dimensiuni mai mici, in general aici beneficiare sunt companii romaneşti care creează locuri de muncă şi de multe ori sunt locuri de muncă create pe orizontală şi datorită unor astfel de investiţii. Și sunt companii romaneşti care se dezvoltă in paralel, odată cu partenerii cu care lucrează, dar pregătim o schemă de ajutor de stat care va intra in vigoare incepand de anul viitor şi cu o alocare bugetară de circa 900 de milioane de lei pană in 2020, care va viza şi investiţii de dimensiuni medii, intre unu şi cinci milioane de euro şi care sperăm noi să atragă din ce in ce mai mult şi companii romaneşti care să se poată dezvolta. Pentru că e important in perioada următoare nu doar să atragem investiţii străine, să le inrădăcinăm cat mai bine in potenţialul de dezvoltare al economiei romaneşti, să creeze locuri de muncă, să aducă tehnologii moderne, să aducă investiţii in cercetare şi inovare, dar in paralel să putem crea oportunităţi şi capitalului autohton care să se dezvolte şi care să beneficieze de acest potenţial de creştere economică pe care il are Romania. Aş mai vrea să salut investiţiile şi implicarea Pirelli nu doar in partea economică productivă şi faptul că produce anvelope de calitate şi Formula 1 este egal cu calitatea pentru că aici nu ai cum să faci rabat de la calitate, acest lucru dovedeşte faptul că se poate face performanţă de inaltă tehnologie in Romania. Sperăm noi ca decizia pe care am luat-o in acest an, aceea de a elimina impozitarea veniturilor pentru cei care lucrează in cercetare-dezvoltare aplicată, să stimuleze companiile să investească mai mult nu doar in partea productivă, dar şi in partea de cercetare-dezvoltare in Romania şi deci să dezvoltăm o economie bazată pe cunoaştere şi pe performanţă. Dar dincolo de aceste investiţii in partea productivă, Pirelli se implică foarte mult in acţiuni cu caracter social, acţiuni care vizează creşterea calităţii vieţii in acest mediu social in care Pirelli a decis să investească. Şi aici in incheiere aş dori să mulţumesc şi să felicit şi autorităţile locale care au ştiut să profite de această investiţie, de faptul că, aşa cum spunea domnul director general, Pirelli a decis intr-o primă fază să investească aici datorită poziţiei geografice a Romaniei, dar autorităţile locale au ştiut apoi să beneficieze de această investiţie, să o valorifice şi să incurajeze Pirelli să continue investiţiile aici. Cred că putem pune că este un exemplu modul in care autorităţile locale din Slatina şi din judeţul Olt au ştiut să colaboreze şi să ţină aproape investitorii, şi nu doar să ţină aproape investitorii străini care să continue să investească, dar să şi facă in aşa fel incat aceste investiţii să aducă profit celor cateva sute de intreprinderi mici, mijlocii romaneşti care furnizează sau care cooperează cu Pirelli. Felicitări deci, mult succes pentru investiţiile următoare, nu doar pentru extinderea acestei investiţii, dar inţeleg şi pentru ideile de a deschide o nouă fabrică de anvelope pentru biciclete, i-am spus domnului director general că guvernul ii stă la dispoziţie ca să ii ofere toate datele, elementele care să-l incurajeze să ia această decizie finală şi, incă o dată, sper ca prin acest gen de investiţii mari să putem incet, incet să dezvoltăm in mod durabil şi investiţiile locale şi dezvoltarea companiilor locale. Vă mulţumesc. Declarațiile premierului Dacian Cioloș la fabrica de anvelope Pirelli de la Slatina [Check against delivery] Dacian Cioloș: Am spus că nu o să candidez și eu nu am ințeles, din ce mi-a spus președintele Iohannis, că mi-a cerut să candidez. 2016-09-30 13:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_22122122.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea anului universitar al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”Știri din 29.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-anului-universitar-al-academiei-de-politie-alexandru-ioan-cuzaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la deschiderea anului universitar al Academiei de Poliţie - Alexandru Ioan Cuza [Check against delivery] Dacian Cioloș: Domnule ministru, doamnelor şi domnilor generali, chestori, ofiţeri, dragi părinţi, dragi invitaţi, cu voia dumneavoastră, vreau să-mi permiteţi ca astăzi să mă adresez in primul rand studenţilor, celor care depun jurămantul. V-aţi ales o carieră despre care ştiţi, incă de la inceput, că nu este una uşoară şi care vă solicită la maximum anumite valori pe care cetăţenii acestui popor le impărtăşesc şi sunteţi chemaţi să apăraţi aceste valori. Ştiţi că la terminarea acestei şcoli veţi face parte din ceea ce numim o instituţie de forţă in cadrul guvernului. A-i apăra şi a-i proteja pe ceilalţi va fi misiunea dumneavoastră principală şi pentru asta vă recomand in primul rand trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate faţă de cei care vă acordă misiuni, pe care trebuie să le duceţi la bun sfarşit pentru a face onoare respectului care vă este acordat, a puterii pe care v-o oferă legea şi uniforma pe care o purtaţi şi o veţi purta. In al doilea rand, onestitate şi onestitate in primul rand faţă de dumneavoastră inşivă şi apoi, in al treilea rand, integritate, pentru că sunteţi constienţi, sper, că este, in primul rand, cea care vă va legitima in misiunile pe care le veţi indeplini şi cand va trebui să luaţi anumite decizii, de multe ori pentru a aplica legea, şi respectul de care vă veţi bucura va depinde de cele trei valori, dar, in primul rand, de integritate, de capacitatea dumneavoastră de a vă respecta pe dumneavoastră inşivă. Sigur, pentru aceasta, vă veţi folosi mintea, inteligenţa şi, cu siguranţă, cei care vă vor indruma şi aici, in cadrul acestei academii, vor şti să v-o stimuleze, să vă facă să v-o folosiţi cat mai bine, pentru ca mintea, inteligenţa să vă ajute să asimilaţi cunoştintele, deprinderile necesare, pentru a vă duce la bun sfarşit misiunile. Dar vă mai recomand un lucru şi o fac, să spun, aşa, personal. Vă recomand ca, dincolo de minte, de inteligenţă, să vă puneţi la lucru şi să vă folosiţi cat mai mult şi să aveţi incredere cat mai mult in ceea ce vă va dicta şi vă va spune sufletul dumneavoastră sau altfel spus, mai academic spus, să zicem, ceea ce vă spune conştiinţa şi să nu uitaţi că, in calitate de fiinţe umane, de oameni, de cetăţeni ai unei comunităţi, dincolo de inteligenţă, de minte, care v-au adus aici, sunt convins că dincolo de acestea, v-au dus aici şi conştiinţa şi o alegere pe care aţi făcut-o, in momentul cand aţi decis să veniţi aici. Şi sunt convins că, pe parcursul activităţii dumneavoastră profesionale, poate mai mult decat in oricare alt domeniu, in acest moment al istoriei Romaniei, aveţi nevoie şi veţi avea nevoie de o conştiinţă, pe care să o ascultaţi şi la care să vă raportaţi. Pentru că dacă, sigur, veţi primi ordine de la superiorii dumneavoastră pentru a vă executa misiunile pentru a aplica legea, de foarte multe ori veţi fi puşi in faţa conştiinţei dumneavoastră, pentru a face anumite alegeri. Și sunt convins că, atata vreme cat veţi asculta cu claritate conştiinţa dumneavoastră, aceasta vă va indruma pentru a aplica valorile despre care v-am vorbit şi, in primul rand, integritatea, pentru că Romania are nevoie de dumneavoastră. Are nevoie de dumneavoastră in calitatea in care vă formaţi astăzi aici, dar in primul rand are nevoie de dumneavoastră in calitatea de cetăţeni, de membri ai acestei comunităţi şi accesul la această comunitate il veţi face, in primul rand, prin conştiinţă. Aţi depus astăzi un jurămant aici, aţi făcut-o in faţa drapelului şi aţi făcut-o şi in faţa lui Dumnezeu, dar aţi făcut-o in primul rand prin aceste două valori, in faţa conştiinţei voastre. Vă urez, deci, să ştiţi să vă alegeţi valorile care să vă ghideze in activitatea pe care o veţi indeplini. Vă urez să ştiţi să vă duceţi la indeplinire misiunile, indiferent de ce presupune asta, aşa cum spunea domnul rector şi cum aţi spus şi in jurămant, inclusiv fiind conştienţi de faptul că trebuie să fiţi pregătiţi chiar şi pentru sacrificiul suprem. Şi aici imi amintesc şi de ce spunea domnul ministru, apropo de cei trei colegi ai voştri care au ales să facă această meserie in ciuda a ceea ce li s-a intamplat in familie, sau poate tocmai de aceea, deci vă urez să ştiţi să folosiţi toată capacitatea pe care o aveţi ca să fiţi la sfarşitul carierei cu conştiinţa impăcată şi cu conştiinţa indeplinirii misiunii pe care in momentul acesta o incepeţi. Dragi studenţi, vă felicit cu ocazia depunerii jurămantului militar şi vă urez mult succes in cariera aleasă. Declarații de presă [Check against delivery] Dacian Cioloș: In primul rand, vreau să vă spun că am vrut să fiu prezent aici pentru că prestigiul acestei școli vine din timp. Știu și eu de cand eram tanăr, am fost la un moment dat tentat să mă gandesc la Academia de Poliţie. Pe de altă parte, aşa cum le spuneam şi studenţilor aici, vor face parte din ceea ce numim o instituţie de forţă. Şi cred că e important mai mult ca oricand să inţelegem că forţa nu inseamnă a-i domina pe ceilalţi sau a folosi puterea pe care o ai prin lege, prin uniformă ca să-i domini pe ceilalţi, ci ca să-i serveşti pe ceilalţi, să-i serveşti cu demnitate, să-i serveşti cu respect şi, in primul rand integru, şi curat in faţa conştiinţei tale. Şi am vrut să le transmit studenţilor acest mesaj, pentru că eu cred că instituţiile pe care le vor servi ei in caţiva ani de zile au nevoie, mai mult ca oricand, in momentul de faţă, să inţeleagă acest lucru. Sunt in plin proces de transformare, sunt foarte multe lucruri bune care se intamplă acolo. Dar incă acest proces de curăţare a modului de lucru, a principiilor de pe care se lucrează cred că e important să continue şi, sigur, lucrul acesta trebuie inţeles, in primul rand,de conducătorii acestor instituţii, chiar şi cei cu grade şi cu grade foarte inalte. Dar trebuie inţelese de cei care in anii următori vor servi acestei instituţii şi o să-i servească pe romani, in primul rand. Reporter: Domnule Cioloş, vorbeaţi in discursul dumneavoastră despre faptul că ei ar trebui să-şi asculte conştiinţa inainte de ordinele şefilor. Făceaţi referire la nefericitul eveniment in care a fost implicat Bogdan Gigină? Dacian Cioloş: Spuneam că, sigur, in orice instituţie bine organizată, unde trebuie să fie disciplină e firesc faptul că trebuie să asculţi ordinele şefilor, dar ordinele şefilor care trebuie să se bazeze pe lege şi pe integritate. Insă, sunt momente in care aceşti oameni vor fi singuri in faţa unor situaţii unde vor trebui să facă anumite alegeri. Şi chiar şi in contact cu ceilalţi colegi de-ai lor, ei au jurat aici pentru nişte valori şi cred că acele valori trebuie să le ghideze conştiinţa. Cred că e important să inţelegem că, nu că nu trebuie să execuţi un ordin, dar că trebuie, in primul rand, să fii cu conştiinţa impăcată atunci cand faci un anumit lucru. Şi cred că nimeni, dar absolut nimeni in această ţară nu are dreptul să ceară cuiva, unui subordonat şi să-şi folosească forţa şi autoritatea pe care i le dau uniforma, in primul rand, şi legea, nu poate să-i ceară unui subordonat să facă altceva decat să respecte legea şi să-i respecte pe cetăţenii pentru care lucrează. Pentru că subordonaţii nu lucrează pentru şefii lor, ci lucrează pentru cetăţenii lor. Şefii lor sunt cei care trebuie să-i indrume. Şi, din acest punct de vedere, cred - cu cat conştiinţa ne va ghida mai mult in alegerile şi in deciziile pe care luăm, şi la nivel individual, şi la nivel colectiv, dar aici e vorba mai ales la nivel individual, pentru că atunci cand eşti in faţă cu conştiinţa ta e vorba de tine ca individ, - cu atat mai mult vom invăţa să ne ascultăm conştiinţa, cu atat mai repede o să evoluăm ca societate. Reporter: Dar ce ar putea face un subordonat, cand şeful lui, care poate fi chiar şi un ministru, ii cere un interval extrem de scurt, aproape aberant, pentru a se deplasa dintr-un loc in altul, lui fiindu-i teamă efectiv să-l refuze. Şi atunci işi pune viaţa in pericol, nu numai viaţa lui, viaţa celorlalţi cetăţeni dată fiind goana cu care zboară prin Bucureşti. Ce ar trebui să facă acel subordonat? Cui să se adreseze, cand şeful lui, care poate fi un ministru, ii cere aşa ceva? Dacian Cioloş: El are, oricine are subordonaţi care pot să iasă la raport şi cred că, atunci cand iţi spui punctul de vedere foarte clar, eşti cu conştiinţa impăcată. Cum vă spuneam, sigur că şefii, conducătorii instituţiilor au intotdeauna o responsabilitate care e cu atat mai mare cu cat poziţia pe care se află este mai mare. Dar vă spuneam, sunt situaţii in care, sigur, trebuie să asculţi ordine, dar poţi să ieşi la raport şi să-ţi spui punctul de vedere. Insă sunt foarte multe situaţii cand se poate să li se ceară unor subordonaţi anumite lucruri pe care ei trebuie să le realizeze individual. Şi acolo cred că e foarte importantă ascultarea conştiinţei. Reporter: In ultimele zile s-au făcut foarte multe donaţii prin sms pentru Cuminţenia Pămantului, mai ales după ce şi Ambasada Rusiei a făcut o astfel de donaţie. Ce vă spune asta? Au fost peste 11 mii de sms-uri in mai puţin de 24 de ore. Dacian Cioloş: Imi spune, in primul rand, că oamenii ştiu să se mobilizeze atunci cand inţeleg importanţa unui mic gest care, acumulat sau alături de alte mici gesturi, poate să demonstreze că putem avea verticalitate şi respect faţă de valorile noastre, chiar şi prin gesturi mici. Vă mulţumesc. 2016-09-29 13:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1122112212.jpgÎntâlnirea premierului Cioloș și a ministrului Muncii cu partenerii sociali reuniți în CNTȘtiri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ciolo-i-a-ministrului-muncii-cu-partenerii-sociali-reuniti-in-cntGuvernul și reprezentanții confedrațiilor patronale și sindicale reunite in Consiliul Național Tripartit au convenit să continue să lucreze la un nou proiect al Legii salarizării unitare și pentru stabilirea salariului minim pe economie pentru anul 2017. In ceea ce privește proiectul noii Legi a salarizării unitare, Executivul și partenerii sociali vor colabora in scopul stabilirii principiilor, clarificării definițiilor și elaborării proiectului de lege, părțile implicate asumand faptul că acest proiect nu va fi adoptat in timpul mandatului acestui Guvern. Ințeleg că există o majoritate largă a partenerilor sociali care este de acord să lucreze pe acest proiect, dar, pe de altă parte, pornim la această activitate conștienți că obiectivul nu este de a-l adopta in acest mandat și că viitorul Guvern și Parlament iși vor pune amprenta asupra acestui document, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Ministrul Muncii a amintit faptul că a propus șapte principii pe baza cărora să fie elaborat proiectul legii salarizării unitare, insă există flexibilitate și pentru acceptarea altor propuneri din partea partenerilor sociali. In același timp, el a mai subliniat că intervențiile punctuale de corecție legislativă, prin Ordonanțe de Urgență, nu sunt o soluție. Prin ordonanțe de urgență nu vom putea rezolva echitatea per ansamblu a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, a explicat ministrul Dragoș Pislaru. Premierul a transmis că Executivul nu intenționează să promoveze alte ordonanțe de urgență pentru noi corecții in sistemul de salarizare, intrucat acestea ar afecta fondurile care ar putea fi alocate finanțării noii Legi a salarizării unitare. - Dacă cineva se așteaptă să venim cu noi ordonanțe, nu cred că e bine. Nici nu e momentul și nici nu cred că astfel de intervenții legislative ar rezolva anumite lucruri. Cred că ar fi bine să avem o abordare onestă și să evităm sa potențăm mișcări care nu sunt constructive și nu duc la progres. Ințeleg nemulțumirile, consistența lor, dar este onest să vă spunem ceea ce putem face și ceea ce nu putem face. Nu este o soluție să blocăm țara in campanie electorală, pentru că nu cred că va avea cineva de caștigat și o abordare de acest fel nu va ajuta la un progres in perioada următoare, a transmis premierul Dacian Cioloș. Consultările pentru elaborarea noului proiect de lege vor fi continuate la nivelul ministerelor de linie, nu doar de Ministerul Muncii. In ceea ce privește stabilirea salariului minim pentru 2017, premierul Dacian Cioloș a apreciat că primele rezultate ale grupului de lucru constituit la Ministerul Muncii poate fi un punct de plecare. Stabilirea pentru anul viitor a salariului minim pe economie trebuie să fie rezultatul unei mobilizări din partea sindicatelor și a patronatelor, pentru a putea avea discuții consistente, mediate in mod activ de Guvern, a precizat șeful Executivului. Ministrul Muncii a spus că pană la sfarșitul lunii octombrie va avea date parțiale din studiul de impact aflat in lucru și că va exista o nouă intalnire pentru a evalua progresele făcute pentru a putea fundamenta și proiecta un mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plată, care să țină cont și de impactul socio-economic al acestuia. Dragoș Pislaru a mai precizat că rezultatele acestui studiu vor permite grupului de lucru să ia decizii fundamentate și să faciliteze dialogul dintre Guvern și partenerii sociali in ceea ce privește stabilirea salariului minim. La intalnirea desfășurată la Palatul Victoria au mai participat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu și ministrul Educației, Mircea Dumitru. 2016-09-28 19:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-28-07-37-34big_sigla_guvern_albastru.pngMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului israelian Benjamin Netanyahu, după încetarea din viață a fostului președinte Shimon PeresȘtiri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-transmis-de-premierul-dacian-ciolo-omologului-israelian-benjamin-netanyahu-dupa-incetarea-din-viata-a-fostului-pre-edinte-shimon-peres 2016-09-28 14:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-28-02-03-05big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul "Simfonia a 25-a în inovație major" organizat de PriceWaterhouseCoopers Știri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-quot-simfonia-a-25-a-in-inovatie-major-quot-organizat-de-pricewaterhousecoopersGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc mult. Trebuie să recunosc că sunt un pic perturbat. Auzisem de PricewaterhouseCoopers, consultanță, audit, analiză economică, dar muzică..?! Probabil că aţi vrut să demonstraţi ce inseamnă să pui in muzică un proiect, insă, sincer să fiu, nu am inţeles cine este vioara intai, pană la urmă, aici. Oricum, doresc să vă felicit pentru aniversarea pe care o sărbătoriţi astăzi. Aţi parcurs un drum lung, de la mica echipă care a inceput in Romania, pană la ceea ce vad aici in sală. Ştiu că nu sunteţi toţi, probabil, de la Price, dar, intr-un fel sau altul, avem cu toţii de-a face cu Price. Eu insumi am avut ocazia să beneficiez de expertiza Price, in urmă cu vreo zece ani, cand eram la Ministerul Agriculturii şi mă chinuiam să acreditez Agenţia de Plăţi, şi aveam nevoie de audit extern, care să fie recunoscut de Comisie, şi atunci am avut prima dată ocazia să lucrez cu ai dumnevoastră şi să văd ce inseamnă profesionalism, ce inseamnă verticalitate, ce inseamnă claritate, onestitate, in cifre, in analize, şi să profit de acest profesionalism. Deci, doresc să vă mulţumesc incă o dată pentru ce aţi făcut in aceşti 25 de ani. In primul rand, pentru faptul că aţi reuşit să construiţi o echipă şi să degajaţi in jur această energie pozitivă, pe care inţeleg că aţi vrut să o degajaţi şi in această seară, intr-un mod un pic mai particular decat aţi făcut-o pană acuma, dar asta arată că modul in care aţi lucrat pană acuma v-a pus in rezonanţă şi aţi reuşit, intr-un termen foarte scurt, să construiţi şi să puneţi in aplicare un proiect cu Carmina Burana, de data aceasta. Spuneam, doresc să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care aţi adus-o la profesionalizarea mediului de afaceri din Romania, in aceşti ani, profesionalizare pe care o simt şi eu acum, in calitate de prim-ministru. Domnul Ionuţ Simion este membru in Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei, cu care lucrăm; domnul Vasile Iuga se ocupă de proiectul nostru Romania Competitivă, ca să dau doar cateva exemple de modul in care colaborează Price cu Guvernul. Şi sper să putem lucra in continuare sau, oricum, să vă aduceţi in continuare contribuţia la dezvoltarea economică a Romaniei. Suntem intr-un moment fast, aş spune, dacă ne uităm la cifre, dar o să ne spună BNR că nu este suficient să ne uităm la cifre, ca să tragem astfel de concluzii. Cateodată, da. Oricum, eu ştiu că nu este suficient şi ceea ce este important şi lucrurile pe care ne-am concentrat in aceste cateva luni au fost şi este să menţinem acest trend pozitiv şi să dăm durabilitate acestui trend pozitiv al creşterii economice. Aţi văzut, cifrele sunt imbucurătoare, dar, pe de altă parte, nu aş spune că mă ingrijorează, insă sunt conştient de faptul că această creştere, pentru a avea consistenţă, are nevoie nu doar de consum şi de importuri, chiar dacă din importuri, in aceste cateva luni, deci in acest an, două treimi din importuri se duc in componente şi subansamble care se regăsesc tot in investiţii, chiar dacă această pondere importantă a consumului conţine şi o creştere importantă a turismului, in acest an, care, la fel, inseamnă şi locuri de muncă, dar sunt conştient că avem nevoie de a crea locuri de muncă durabile, pentru ca această creştere economică să se găsească şi in buzunarele romanilor, aşa cum spunea cineva in urmă cu cateva zile. Suntem constienţi de acest lucru. De aceea, am incercat şi incercăm să punem accentul pe investiţii, ceea ce inseamnă nu numai alocări bugetare, ci mai ales o profesionalizare a instituţiilor care se ocupă de investiţii publice, pe de o parte, şi am demarat aici cateva proiecte la Compania Națională de Autostrăzi, unde incepem sa vedem deja cateva rezultate care ne dau incredere că lucrurile pot să evolueze pozitiv, dar avem nevoie să stimulăm si investiţiile in mediul privat, pentru ca acele facilităţi fiscale să se regăsească in investiţii. Şi aici suntem conştienţi că primul lucru sau cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să putem oferi predictibilitate, continuitate la anumite politici economice bune. Deci predictibilitate, transparenţă, claritate in deciziile pe care le luăm, simplificare, debirocratizare a administraţiei şi sunt lucrurile pe care am inceput să le facem. Chiar dacă pot să pară lucruri mărunte, cred că sunteţi de acord cu mine că şi de astfel de lucruri mărunte avem nevoie, sau aparent mărunte, avem nevoie in momentul de faţă pentru a ajunge şi in situaţia in care statul să se amestece cat mai puţin in deciziile pe care le iau agenţii economici şi să ofere această platformă care să dea incredere celor care doresc să investească in Romania. Sigur, suntem interesaţi, in continuare, de investiţii străine majore, care să creeze locuri de muncă, dar suntem la fel de interesaţi şi de preocupaţi şi de măsuri şi de modalităţi de instrumente prin care să stimulăm şi dezvoltarea capitalului autohton. Cred că e importantă şi structura capitalului in perioada următoare şi nu vreau să abordăm această chestiune a capitalului autohton intr-un mod populist şi intr-un mod foarte pragmatic şi să vedem mijloacele, modalitățile prin care intreprinderi mici şi mijlocii, companii cu capital autohton care au inceput să prindă cheag să se poată dezvolta intr-un mediu transparent, obiectiv, concurenţial şi nu doar să vedem companii romaneşti care se dezvoltă pe baza clientelismului politic, aşa cum s-a intamplat in perioada acestor ultimi ani şi am văzut şi rezultatele pe care le-am obţinut sau, mai degrabă, nu le-am obţinut din acest punct de vedere. Spuneam, am luat cateva măsuri pe termen scurt şi o să continuăm cu acest gen de măsuri, mai ales cu elemente legate de simplificare, şi pe partea de politică fiscală pregătim un nou pachet de măsuri de simplificare la Ministerul de Finanţe şi, insist incă o dată, fără nicio modificare de taxe sau de impozite, strict măsuri de simplificare, de clarificare, care să dea mai multă predictibilitate deciziilor economice. Dar, in acelaşi timp, am lucrat - şi aici doresc să-i mulţumesc pentru contribuţie domnului Vasile Iuga pentru ajutorul pe care ni l-a dat - şi pe acea viziune de dezvoltare economică pe termen mediu in Romania, pentru că cred că avem nevoie şi de această proiecţie de direcţia in care vrem s-o luăm, de domeniile pe care vrem să punem accentul in perioada următoare şi, mai ales, de domeniile conexe dezvoltării economice, dar esenţiale pentru dezvoltarea economică pe care trebuie să le avem in vedere. Mă gandesc, sigur, la educaţie, la sănătate, la infrastructură, la cercetare-dezvoltare, o componentă esenţială, după părerea mea, pentru direcţia in care dezvoltarea economiei romaneşti ar trebui s-o ia in anii următori, pentru a crea valoare adăugată, care să fie valorificată in ţară. Sunt lucruri pe care le-am pregătit şi le pregătim şi această viziune de dezvoltare economică, pe care am numit-o noi Romania competitivă, ne dorim nu doar să o lansăm, sper eu, in dezbatere publică in perioada campaniei electorale, in măsura in care, sper eu, să existe un interes şi pentru astfel de subiecte de substanţă in campania electorală, dincolo de bătăliile obişnuite, dar sper ca ea să fie valorificată şi in cadrul activităţii pe care o s-o desfăşoare acea comisie prezidenţială care işi dă ca obiectiv, ca ambiţie să lucreze pe un proiect de ţară la care să achieseze nu numai forţele politice, dar şi reprezentanţii sectorului economic din Romania. Doresc, deci, să vă mulţumesc incă o dată pentru sprijinul pe care ni l-aţi acordat, să vă doresc mult succes, multă imaginaţie, capacitate de a inova pentru a merge mai departe, pentru că dezvoltarea dumneavoastră inseamnă şi dezvoltarea noastră şi invers - din punctul meu de vedere, asta inseamnă parteneriat - şi să vă felicit incă o dată pentru capacitatea de a vă pune in rezonanţă şi in armonie competenţele individuale, in aşa fel incat să daţi o forţă de grup acestui colectiv. Sincer să fiu, asta-mi doresc pentru intreaga societate romanească, să reuşim să ducem mai departe proiectul comun colectiv, care este Romania, dar nu arătand spre unul sau spre altul, de la care avem aşteptări să facă sau să dreagă, ci mobilizandu-ne fiecare competenţele, capacităţile individuale şi punandu-le in slujba acestui proiect comun, găsind modalitatea de a pune fiecare dintre noi, in rezonanţă cu ceilalţi, aşteptările, obiectivele şi ambiţiile pe care le avem. La mulţi ani şi mult succes in continuare! 2016-09-28 10:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_221122.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Populare ChinezeȘtiri din 28.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-receptia-organizata-cu-ocazia-zilei-nationale-a-republicii-populare-chinezeGalerie foto Dacian Cioloş: Excelenţa voastră, domnule ambasador, domnule președinte al Camerei Deputaților, doamnelor şi domnilor, permiteți-mi in primul rand să transmit in numele Guvernului Romaniei salutul şi felicitările conducerii Republicii Populare Chineze şi intregului popor chinez cu ocazia aniversării a 67 de ani de la constituirea Republicii Populare Chineze şi să vă asigur in continuare de toată prietenia şi afecțiunea noastră pentru demersurile pe care le intreprindeți pentru dezvoltarea economică, socială a Chinei. Romania este un partener tradițional cu o relație veche şi consistentă cu Republica Populară Chineză. Pe această tradiție am construit proiecte importante in aceste ultime decenii şi Romania dorește in continuare să construiască şi să clădească pe acest parteneriat tradițional o relație şi mai intensă in anii care vin. Construim această relație in primul rand pe o cunoaștere reciprocă foarte bună intre popoarele noastre şi pe o incredere reciprocă. Aşa cum a menţionat şi domnul ambasador, in China găsim mulți prieteni chinezi care vorbesc limba romană. Am avut ocazia personal să constat acest lucru cu ocazia mai multor vizite pe care le-am efectuat in ultimii ani in diferite calități, aşa cum constat că limba chineză continuă să se invețe şi in Romania şi sunt convins că in anii care vin generația tanără va fi din ce in ce mai interesată să invețe limba chineză, nu doar datorită bogăției culturale a tradițiilor chineze, dar şi pentru faptul că China este un actor economic şi global din ce in ce mai important la nivel internaţional. Romania poate să contribuie in momentul de faţă nu doar la intărirea relațiilor dintre poporul chinez şi poporul roman, dar in calitatea sa de stat membru al UE, Romania, pornind de la această relaţie veche, tradițională cu China poate să contribuie cu siguranţă şi la intărirea relației dintre China şi Uniunea Europeană. Atat China cat şi UE sunt doi actori cu potențial de dezvoltare economică important la nivel internaţional şi cu un potențial important de dezvoltare a relațiilor economice şi relațiilor comerciale care cu siguranţă nu sunt folosite la intregul lor potențial in momentul de faţă. Şi doresc să vă asigur, aici, de faptul că şi guvernul pe care il conduc dorește să continue valorificarea cadrului de cooperare intre statele din Europa de Est şi Republica Populară Chineză, acel format 16+1 şi in spiritul predictibilității şi continuității proiectelor care au fost incepute. Pentru că cred că aici avem multe lucruri de făcut in continuare pentru a ne asigura că proiecte pe care le incepem suntem in măsură să le ducem la bun sfarșit in acest spirit al continuității şi predictibilității relației noastre de cooperare. Guvernul pe care il conduc a ales să continue proiectele care au fost incepute de guvernul precedent şi să progresăm in discuții atat pe proiectele economice pe care le-aţi menționat şi dumneavoastră, dintre care unele se apropie de faza finală a concluzionării, dar şi pe proiecte de cooperare culturală sau de cooperare in domeniul educaţiei şi formării unde la fel avem un potențial important. China şi Romania au relații apropiate şi colaborează foarte bine şi in instanțele internaționale şi cred că şi in acest domeniu putem să valorificăm mai bine cunoașterea reciprocă pe care o avem. Proiectul noilor drumuri ale mătăsii şi acest mecanism de cooperare intre China şi Europa Centrală şi de Est sunt convins că poate să contribuie şi la accelerarea dezvoltării schimburilor comerciale şi economice intre Romania şi China. Romania poate să fie o poartă de intrare pentru produse chinezești in UE şi sunt convins că avem incă şi noi pe partea noastră multe de făcut pentru a valorifica potențialul pe care piața chineză il oferă produselor romanești. Aţi dat, domnule ambasador, cateva exemple in cateva domenii in care in ultimii ani relațiile noastre comerciale s-au dezvoltat. Aş dori să semnalez aici mai ales domeniul agricol şi agro-alimentar, unde lucrurile au progresat foarte bine. Doresc să vă mulţumesc pentru această deschidere şi sper eu să putem valorifica in continuare acest potențial. Romania şi-a exprimat totodată disponibilitatea de a adera la Banca Asiatică pentru Investiţii in infrastructură pentru că considerăm că putem folosi mai bine acest instrument de investiţii pentru a dezvolta proiecte noi, pentru a finaliza proiecte care sunt incepute şi pentru a dezvolta proiecte noi de investiţii, inclusiv in Romania. Doresc, totodată, să vă anunţ că suntem intr-o fază finală de operaționalizare a Centrului de dialog şi cooperare in domeniul energiei, unul din proiectele care a fost stabilit in cadrul acestui format 16+1 şi domeniul in care Romania s-a angajat să găzduiască, să organizeze şi să găzduiască acest centru de dialog, de cooperare in domeniul energiei ţinand cont şi de potenţialul pe care il avem in cooperarea energetică intre Romania şi China. Acest centru care va avea sediul la București va fi operaționalizat in cel mai scurt timp. Doresc să vă mulţumesc domnule ambasador şi dumneavoastră personal pentru eforturile pe care le depuneți pentru a dezvolta şi mai mult relațiile dintre China şi Romania şi incă o dată să transmit gratitudinea şi salutul guvernului Romaniei poporului chinez cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale. Mulţumesc. 2016-09-28 09:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_112211.jpgMesajul de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a actorului Sebastian PapaianiȘtiri din 27.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-actorului-sebastian-papaianiActor legendar de anvergură, cu un umor cald, sensibil, generos, Sebastian Papaiani ne lasă o lume a zambetului și a glumei bune. Cu o filmografie bogată și o carieră strălucită in teatru, Sebastian Papaiani a creionat drumul său prin talent, spontaneitate, puterea de a face haz de necaz. Ni-l amintim in roluri memorabile, precum plutonierul Căpșună din seria B.D., Păcală, Ieremia din Toate panzele sus, Gogu din Nea Mărin, miliardar și din multe alte roluri de neegalat in memoria cinefililor și a spectatorilor. Regret plecarea sa dintre noi și transmit condoleanțe familiei și celor apropiați!. 2016-09-27 14:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-27-02-15-10big_sigla_guvern_albastru.pngÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu secretarul General al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, Houlin ZhaoȘtiri din 27.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-secretarul-general-al-uniunii-internationale-pentru-telecomunicatii-houlin-zhaoGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut azi, la sediul Guvernului, o intrevedere cu secretarul general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), Houlin Zhao. Houlin Zhao se află in Romania cu ocazia conferinței internaționale organizate de ANCOM - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare in Comunicații, intitulată - Nouă paradigmă a comunicațiilor radio- . Conferința are o dublă semnificație pentru Romania care aniversează 150 de ani de cand a devenit membru al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor și 25 de ani de reglementare modernă a spectrului radio. Premierul Dacian Cioloș a adus in discuția cu secretarul general al UIT parteneriatul de lungă durată dintre Romania și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor și și-a exprimat speranța că va exista o implicare mai consistentă a experților romani in tehnologia informației și telecomunicații in grupurile de lucru ale UIT și in promovarea noilor inovații de către această organizație. In cadrul intrevederii, premierul Dacian Cioloș a menționat rolul important pe care Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor il are in cadrul Organizației Națiunilor Unite și i-a prezentat secretarului general al UIT dezvoltarea accelerată și potențialul sectorului IT and C și telecom din Romania. INFORMAȚII SUPLIMENTARE Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) - este agenția specializată a Națiunilor Unite pentru comunicații și tehnologia informației, inființată in anul 1865, fiind astfel și cea mai veche dintre agențiile ONU. Romania a devenit parte a acestui organism incă din 1866, la doar un an de cand au fost puse bazele a ceea ce este astăzi cel mai important centru de expertiză și singurul for global in domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informației. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor alocă resursele globale de spectru radio și orbitele pentru sateliți, dezvoltă standardele tehnice care asigură interconectarea rețelelor și tehnologiilor și acționează in vederea creșterii nivelului de acces la servicii de telecomunicații și tehnologie informațională in comunitățile defavorizate din acest punct de vedere, din intreaga lume. 2016-09-27 10:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis6652.jpgA patra ediţie a Programului Oficial de Internship al Guvernului României, la finalȘtiri din 22.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/a-patra-editie-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-la-finalCei 200 de tineri participanţi la cea de-a patra ediţie a Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei vor absolvi stagiul vineri, 23 septembrie 2016, in cadrul unei ceremonii la care vor participa viceprim-ministrul Costin Borc, miniştri şi secretari de stat din Guvernul Romaniei, precum şi preşedinţi şi directori generali ai instituţiilor-gazdă din acest an. Evenimentul are loc maine, la Biblioteca Națională a Romaniei, incepand cu ora 13:00. Programul de Internship a debutat in anul 2013, prima promoție fiind alcătuită din 25 de tineri, care au parcurs acest program la Palatul Victoria. In 2014, in cadrul Programului de Internship, peste 150 de tineri au făcut stagii de pregătire și in ministerele și departamentele conduse de miniștri și miniștri-delegați. In 2015, programul avea să fie extins și la nivelul instituțiilor publice aflate in subordinea ministerelor, cu participarea a 300 de tineri. Pe parcursul celor două luni ale Programului de Internship, tinerii au fost implicaţi atat in activități la nivelul instituției-gazdă, cat şi in evenimente comune organizate de echipa din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. In fiecare săptămană, internii au avut intrevederi cu demnitari romani şi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti, au vizitat instituții-emblemă, precum Curtea Constituțională a Romaniei, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Banca Naţională a Romaniei sau Curtea de Conturi a Romaniei. De asemenea, stagiarii au participat la traininguri, competiţii, consultări, simulări ale proceselor administrative şi intalniri administrative. Scopul programului a fost de a familiariza tinerii cu administrația publică din Romania şi de a dobandi cat mai multe competențe şi abilități specifice, prin implicarea in procesele de imbunătățire a actului normativ, dar şi prin intermediul intalnirilor organizate, unde au avut oportunitatea de a adresa intrebări demnitarilor şi diplomaților. Cei 200 de absolvenți ai ediției din acest an provin din 20 de universități romanești şi din alte 32 de universități din Europa, Asia şi America de Nord. Tinerii se alătură reţelei de Alumni formate din absolvenţii celor trei promoţii anterioare ale Programului Oficial de Internship, organizat de Guvernul Romaniei. *** Reprezentanții mass-media au acces pe toată durata ceremoniei desfășurate la Biblioteca Națională a Romaniei. 2016-09-22 19:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-22-07-27-18big_sigla_guv_albastru.pngParticiparea prim-ministrului Dacian Cioloş la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONUȘtiri din 20.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-dacian-ciolos-la-cea-de-a-71-a-sesiune-a-adunarii-generale-a-onuGalerie foto Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu președintele Republicii Albania, Bujar Nishani Intrevedere bilaterală a premierului Dacian Cioloș cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip Declarațiile premierului Dacian Cioloș după dejunul cu investitorii americani in Romania [Check against delivery] Reporter:/...;/investitorii Dacian Cioloș: Da, sunt oameni, o parte din ei au deja investiții in Romania, o altă parte intenționează să investească și au vrut cateva elemente legate de politica fiscală, de politica economică, au subliniat nevoia de predictibilitate, de transparență, le-am prezentat măsurile pe care le-am luat in acest an și pentru a asigura stabilitatea bugetului, pentru a imbunătăți managementul in companiile de stat, pentru că sunt unii dintre ei care au investiții in companii care sunt majoritare de stat, dar care au și capital privat. Și sigur că sunt interesați de aplicarea ordonanței 109, imbunătățită acum, pentru a asigura un management de calitate in aceste companii. Am discutat despre reducerea birocrației, un element la fel, esențial, pe care il subliniază de fiecare dată, la fiecare intalnire, și mai ales de calitatea prestației ANAF care este in legătura cu mediul de afaceri. Le-am explicat măsurile pe care le-am luat pentru mai multă transparență in activitatea ANAF-ului și pentru măsurile de simplificare pe care le pregătește Ministerul de Finanțe, pentru săptămanile următoare, pentru a putea fi adoptate. Sigur, sunt interesați de dezvoltarea pieței de capital din Romania, de dezvoltarea portofoliului la Bursa din București, pentru că sunt gata să investească. Le-am spus că și in aceasta direcție, fără a pierde controlul statului asupra unor companii care sunt importante pentru Romania, că pregătim și aici, la unele companii, o deschidere de capital, tocmai pentru a imbunătăți performanța Bursei de la București. Deci una peste alta, a fost, cred, o discuție utilă pentru că ne-a permis să clarificăm anumite măsuri pe care le-am luat și pe care le avem in vedere. Pe de altă parte, am ințeles mai bine care sunt așteptările din partea oamenilor de afaceri legat de mediul de afaceri din Romania, care sunt legate in primul rand de predictibilitatea deciziilor economice și legislative, de transparență in luarea deciziilor și de eficiență in managementul companiilor in general. Reporter: De debirocratizare, v-au cerut ceva anume in simplificarea și debirocratizarea din Romania care va urma, vor ceva anume ? Dacian Cioloș: Au fost elemente de debirocratizare legate mai ales de ANAF, pentru că cu această instituție au ei mai mult de face, și i-am invitat chiar să ia la cunoștință măsuri de simplificare pe care le-am prevăzut și care sunt deja in dezbatere publică. Mulțumesc Dejun cu investitori americani in Romania Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General al FAO *** A doua zi a participării premierului Dacian Cioloș la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU In cea de-a doua zi a participării sale la Adunărea Generală a ONU la New York, premierul Dacian Cioloș a subliniat in discursul susținut in plenul Adunării Generale faptul că Romania rămane angajată in efortul ONU de menținere a păcii și securității internaționale, in calitate de contributor. Cred cu tărie că parcursul solid și experiența Romaniei in crearea de punți de legătură și in construirea increderii in relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate, a afirmat prim-ministrul Dacian Cioloș. In aceeași zi, prim-ministrul a avut interevederi cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, cu președintele Elveției, Johann Schneider-Ammann, președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, și cu prezentanţii comunităţii romaneşti. In cadrul intrevederii cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, discuțiile au vizat prioritățile Romaniei in calitate de deținătoare a președinției International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA): consolidarea educației despre Holocaust, promovarea cercetării și a conștientizării prin mass-media și social media. Tot in cadrul președinției IHRA, a fost apreciată in mod deosebit contribuția Romaniei la adoptarea unei definiții de lucru a anti-semitismului. Primul-ministru Cioloș a amintit despre recenta decizie a guvernului de alocare a resurselor necesare pentru inființarea muzeului de istorie a evreilor de către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel. Totodată, s-a discutat și despre relațiile dezvoltate de Romania cu Israel și cu SUA, dar și despre Brexit, viitorul Uniunii Europene și contribuția la eforturile regionale și internaționale de combatere a terorismului. (https://goo.gl/PVNi4G) Prim-ministrul a avut, tot ieri, o intalnire cu președintele Elveției, Johann Schneider-Ammann, cei doi oficiali discutand despre viitorul Uniunii Europene in contextul Brexit, despre libera circulație a persoanelor și respectarea principiilor și valorilor europene in cadrul soluției pe care Elveția o are in vedere in discuțiile cu UE. Totodată, au fost abordate subiecte de pe agenda bilaterală a celor doi inalți oficiali, precum dezvoltarea relatiilor comerciale și consolidarea investițiilor reciproce, in special in domeniul cercetării și al inovării. (https://goo.gl/ytR3oa) Programul premierului Dacian Cioloș a cuprins și intalnirea cu președintele Palestinei, Mahmoud Abbas. Cu această ocazie a fost reconfirmată dorința comună de a dezvolta și intensifica relațiile și cooperarea bilaterală, fiind subliniată importanța reuniunii Comitetului Interguvernamental Romano-Palestinian, care va avea loc la Ramallah, la mijlocul lunii noiembrie a acestui an. Premierul roman a subliniat sprijinul acordat de Romania, prin proiectele de asistență destinate Palestinei, reflectat in bursele și cursurile pentru pregătirea personalului diplomatic şi consular, precum şi in domeniile sănătăţii, educaţiei, cercetării, agriculturii. In cadrul intrevederii, au fost abordate și evoluţiile actuale din Orientul Mijlociu, cu accent pe eforturile internaționale in vederea reluării dialogului din cadrul Procesului de pace. Premierul Cioloș a reiterat susținerea Romaniei pentru reluarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene, in vederea ajungerii, cat mai curand, la soluția celor două state, care să coexiste in pace și bună vecinătate. (https://goo.gl/wuj8x4) Discursul prim-ministrului Dacian Cioloș in limba franceză/engleză poate fi găsit aici: https://goo.gl/OncFJe Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu comunitatea romanească [Check against delivery] Dacian Cioloş: In primul rand, vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care ne-o oferiţi şi aici, la New York, să ne intalnim cu comunitatea romanilor de aici. Mulţumesc domnului ambasador Jinga, la fel, pentru eforturile pe care le-a făcut pentru ca această seară să aibă loc şi, in primul rand, vă mulţumesc dumneavoastră. Aşa cum domnul ambasador a spus, am mai avut ocazia să vin in Statele Unite in acest an o dată, la Washington şi la Detroit. La Washington am avut şi acolo o intalnire cu comunitatea romanească. Astăzi am vrut să facem şi ceva mai aparte. Sigur, toată comunitatea romanească din Statele Unite este importantă şi ne poate ajuta mult in demersurile pe care le facem pentru a menţine o dinamică consistentă a relaţiilor cu Statele Unite, dar comunitatea romanească de aici, de la New York, are un aer aparte, să spun aşa, şi pentru că New York-ul este un oraş special in Statele Unite, cu dinamica lui, şi pentru că este sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi fiindcă unii dintre dumneavoastră reprezentaţi Romania intr-un fel sau altul in acest mediu internaţional, mă bucur că avem această intalnire. Am ales un loc mai special şi pentru că am vrut să dăm acestei intalniri şi o altă dimensiune. In primul rand, vreau să vă spun că, pentru guvernul pe care il conduc, relaţia cu Statele Unite este una importantă, pentru că vrem ca acest parteneriat strategic, pe care il avem cu Statele Unite, să meargă şi dincolo de dimensiunea de apărare şi securitate, care pentru noi este foarte importantă şi care a ajutat foarte mult in poziţionarea geostrategică pe care o are Romania in regiune şi deci rolul pe care il joacă. Pe fundalul acestei experienţe pozitive, in parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, vrem să construim acum şi o altă dimensiune sau să dezvoltăm şi o altă dimensiune economică. Şi acesta este unul din motivele pentru care am fost la Washington şi la Detroit, in urmă cu cateva luni, şi voi profita chiar şi de această vizită la New York pentru intalniri cu un grup de oameni de afaceri americani interesaţi de Romania şi de piaţa romanească. And here I would like to thank our friend, mister Mark Gitenstein, former ambassador of United States in Romania, who is present with us this night, and thanks to him to facilitating us this contact with American business community. (Iar aici aş dori să-i mulţumesc prietenului nostru, fostul ambasador al Statelor Unite in Romania, domnul Mark Gitenstein, pentru inlesnirea intalnirii cu comunitatea americană de afaceri - n.r.) Dar vă spuneam, dincolo de asta, după intalnirile pe care le-am avut ieri şi astăzi şi o să le mai am şi maine in marja Adunării Generale ONU cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern, e o foarte bună ocazie aici, la New York, de a intalni multă lume şi de a vorbi despre Romania. Dincolo de asta am vrut să fim impreună in această seară şi pentru a-l celebra pe Brancuşi. Şi asta din mai multe motive şi cred că greu am fi putut găsi un alt loc in lume in afară de Bucureşti, sigur, şi de Paris, de Bucureşti sau de Romania, locul unde Brancuşi s-a născut şi s-a format ca artist şi de unde s-a inspirat foarte mult. Deci, spuneam, dincolo de Romania de unde el s-a inspirat, pentru că in operele lui tradiţia rurală romanească autentică e clar prezentă şi a stat la baza modernismului pe care l-a lansat Brancuşi, dincolo de Paris, oraşul in care a lucrat Brancuşi şi a devenit cunoscut, New York-ul pentru Brancuşi are un loc aparte in viaţa lui şi in opera lui, pentru că, după cum probabil ştiţi, datorită acelei intamplări cu operele de artă pe care le-a realizat la Paris şi pe care a vrut să le aducă aici la expoziţie şi care au fost oprite de vama americană şi taxate in alt fel decat opere de artă, pentru că n-au fost recunoscute iniţial de vamă ca fiind opere de artă, a avut loc un proces in justiţie, in care Brancuşi a avut ocazia să-şi explice şi să-şi justifice arta, modernismul pe care l-a lansat şi care astfel a devenit cunoscut prin intermediul expoziţiei şi expoziţiilor care au avut loc aici, la New York, l-au făcut cunoscut in intreaga lume şi a deveni intr-un fel sau altul părintele artei moderne, a sculpturii moderne. Şi nu intamplător in Statele Unite, nu doar in New York, inţeleg că şi la Philadelphia sunt multe din sculpturile lui Brancuşi, deci cred că, cu siguranţă Statele Unite este ţara din lume cu cele mai multe opere ale lui Brancuşi. Şi v-am invitat aici in seara acesta pentru că am luat o iniţiativă la nivelul guvernului, de fapt am continuat o iniţiativă incepută de guvernul precedent, care, in urma punerii pe piaţă in vanzare a Cuminţeniei pămantului...Este o sculptură la fel cu un rol aparte in creaţia lui Brancuşi, pentru că este una din rarele sculpturi unicat. Ştiţi că Brancuşi a lucrat mai multe teme care au lăsat in urmă mai multe opere de artă din aceeaşi temă, cum e cazul Păsărilor măiastre, a Cocoşilor, Domnişoara Pogany ş.a.m.d.. Ei, Cuminţenia pămantului este un unicat, a lucrat-o intr-un singur exemplar, fără să mai incerce şi altul, este o operă care se inspiră dintr-o tradiţie ezoterică, să spun, precreştină, legătura aceasta dintre fiinţă cu pămantul care pentru el, fiind născut in mediul rural şi /.../ in mediul rural şi din tradiţie a contat foarte mult, deci această operă de artă care a avut o istorie aparte, pentru că Brancuşi a vandut-o unui prieten, unui medic, după care ea a fost naţionalizată sau confiscată de stat. După revoluţie urmaşii proprietarului au revendicat-o şi după un indelung proces in justiţie, cu hotărare definitivă judecătorească, ea a revenit in proprietatea urmaşilor celui care a cumpărat-o iniţial şi aşa cum prevede legea pentru astfel de opere de artă, statul are drept de preemţiune atunci cand ea este pusă in vanzare. Statul şi-a exercitat dreptul de preemţiune, guvernul precedent a lansat acest lucru şi guvernul pe care il conduc a continuat acest proces de negociere cu proprietarii, după o evaluare a valorii operei făcute de experţi, insă ne-am dorit nu doar să o achiziţionăm pentru ca ea să rămană in proprietatea statului, dincolo de faptul că ea e in patrimoniul naţional şi oricum nu poate să părăsească ţara, dar ne-am dorit să rămană in proprietatea statului şi sigur că ar fi fost probabil mai uşor şi mai simplu să fi alocat toţi banii respectivi de la buget, s-o cumpărăm şi să inchidem un subiect, să o punem intr-un muzeu şi ea să poată fi văzută liber de romani. Ne-am dorit insă ca dincolo de participarea statului, sigur, sunt tot banii cetăţenilor, pentru că ei vin din taxe şi impozite, dar dincolo de asta am vrut să creăm oportunitatea pentru ca romanii, individual, să-şi asume, in măsura in care doresc, paterinitatea, să spun aşa, a acestei opere de artă şi in felul acesta să dezvoltăm un spirit comunitar care porneşte de la o asumare individuală a unor valori care sunt fundamentale pentru noi, ca naţie. Şi această operă poate să joace acest rol nu pentru că este Cuminţenia pămantului şi pentru că este Brancuşi, ci pentru că simbolizează sau poate să simbolizeze asumarea noastră individuală şi apoi colectivă, de grup, asumarea unei istorii, asumarea unei tradiţii şi asumarea unor valori care au transformat această tradiţie in modernitate şi au transformat-o deci in artă universală, pentru că ceea ce a făcut Brancuşi este artă universală, insă are la bază tradiţia şi valorile tradiţionale romaneşti. Şi am vrut, deci, să creăm această oportunitate intr-o perioadă in care Romania şi noi, ca şi neam, ca şi popor, avem nevoie mai mult ca oricand de lucruri care să ne unească pentru că găsim foarte uşor, zilnic, lucruri care să ne dezbine mai mult sau mai puţin, dar avem nevoie de lucruri care să ne unească şi să ne arate că impreună putem să ducem pană la capăt un proiect şi apoi altul, şi apoi altul ş.a.m.d.. Şi de aceea am lansat această subscripţie publică, pentru a da oportunitatea, şi nu vreau să se simtă nimeni obligat să facă lucrul acesta, pentru că nu este o obligaţie, este o chestiune de asumare, la urma urmei, şi de asta, pană la urmă, din punctul meu de vedere, nici nu e atat de important caţi bani se adună, ci faptul că prin acest gest ne asumăm, fiecare, individual, prin conştiinţa noastră, să facem fiecare individual un efort pentru ca impreună, ca şi comunitate, să progresăm şi să devenim conştienţi de valorile pe care le avem de apărat, de susţinut şi de dus mai departe. Şi, vă spuneam, de aceea am vrut să organizăm şi această seară, pentru că cea mai mare parte de aici sunteţi romani, cu siguranţă legaţi sufleteşte de ceea ce inseamnă acasă, insă trăiţi intr-un loc in care Brancuşi a devenit cunoscut şi a devenit universal şi este o modalitate, intr-un fel sau altul, să ne asumăm fiecare dintre noi, individual, această universalitate, fără să renunţăm la specificul nostru de romani. But I know that beyond Romanian community we have here with us some American friends and certainly some American friends coming with the Romanian friends, so thank you very much for your presence and thank you very much for assuming this project which is a Romanian one, but which goes beyond the Romanian interest because Brancuşi is not only Romanian, but is universal by his work and by the value /.../ sharing also with American people. Thank you very much for your presence here... (Ştiu că in afară de comunitatea romanească pe care o avem aici, avem alături şi nişte prieteni americani şi cu siguranţă unii dintre prietenii americani au sosit alături de prietenii noştri romani. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă şi vă mulţumesc foarte mult pentru asumarea acestui proiect, care este unul romanesc, dar totodată depăşeşte interesul romanesc, pentru că Brancuşi nu este numai roman, ci este universal prin lucrările sale şi prin valoarea pe care o impărtăşeşte cu poporul american. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă... - n.r.) şi sper ca impreună să petrecem această seară in acest spirit comunitar, asumadu-ne fiecare individual ceea ce suntem şi impărtăşind această asumare individuală fiecare cu ceilalţi. Şi sper ca in acest fel, impreună cu Brancuşi, să găsim in această seară şi un canal de reconectare la sufletul neamului romanesc căruia ii aparţinem cu toţii, aş spune, vrem, nu vrem, dar căruia ii aparţinem cu atat mai mult cu cat ne asumăm acest lucru. Deci, vă mulţumesc incă o dată, mulţumesc domnilor ambasadori pentru oportunitatea pe care ne-au creat-o şi vă mulţumesc in primul rand pentru faptul că aţi venit. Eu unul, sincer, mă simt foarte mandru cu dumneavoastră aici, in jur. Şi eu am avut ocazia să petrec caţiva ani din viaţă in afara ţării şi ştiu ce inseamnă să fii fizic departe de casă, dar să găseşti ocaziile in care să te reconectezi la rădăcini. Mulţumesc şi sper să avem o seară bună! Alocuțiunea națională susținută de premierul Dacian Cioloș in plenul Adunării Generale a ONU [Check against delivery] Domnule Președinte, Domnule Secretar general, Doamnelor și domnilor, Mai mult ca oricand, lumea se află in fața unor provocări care cer soluții globale. Conflicte care nu incetează de mai mult timp, flagelul terorismului, catastrofe naturale, sărăcia, excluziunea socială, populații deplasate, - sunt tot atatea provocări pe care trebuie să le abordăm in mod durabil, printr-o tratare globală. Lumea noastră este impinsă din ce in ce mai mult să caute soluții inclusive. Nu există pace, nici securitate fără dezvoltare. Obiectivele Dezvoltării Durabile ne oferă o noua șansă tuturor și reprezintă un impuls universal pentru transformarea lumii . Aceste obiective stabilesc un program de acțiune ambițios pentru următorii ani, in vederea eradicării sărăciei extreme, a luptei pentru pace și securitate, a luptei impotriva inegalității și injustiției și pentru apărarea planetei. Avem nevoie de mai multă integrare la nivelul diferitelor strategii privind schimbările climatice, dezvoltarea, ajutorul umanitar, eradicarea foametei, creșterea economică și edificarea păcii. Orientarea pe care o dăm politicilor noastre - sociale, industriale, agricole - influențează intr-un fel sau altul dezvoltarea durabilă. Experiența trecutului ne arată că abordările sectoriale, rupte unele de altele, creează mai multe probleme decat rezolvă. In Romania, am lansat procesul de transpunere pe plan național a obiectivelor dezvoltării durabile. Ne concentrăm in primul rand pe luarea in considerare a schimbărilor mediului inconjurător și climatice in politicile sectoriale. Noi dorim să asigurăm tranziția către o economie verde și circulară, acordand o atenție deosebită bunei gestiuni a capitalului natural și a zonelor protejate, care acoperă 25% din teritoriul nostru. Implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și tranziția către o economie verde constituie, din punctul nostru de vedere, singurul mijloc pentru asigurarea unei vieți durabile, inclusive și decente pentru cetățeni. Noi considerăm că o abordare transversală a politicilor energetice, agricole, de mediu inconjurător și de climat este esențială pentru a se atinge Obiectivele Dezvoltării Durabile. De exemplu, in domeniile locuințelor și al eficacității energetice, am adoptat recent un program care privilegiază tehnologiile și materialele verzi (Casa verde). In acest an, in Romania am adoptat de asemenea un pachet național anti-sărăcie, inclusiv măsuri specifice pentru a combate excluziunea socială și măsuri de sprijin pentru copiii din mediile defavorizate. Dezvoltarea nu poate fi durabilă dacă nu este inclusivă, atat in conținutul său, cat și in modul de punere in practică. Pentru acest motiv noi am investit mult in acest an in instrumente de guvernare deschisă, implicand societatea civilă și mediul de afaceri. Excelențe, Doamnelor și domnilor, Evoluțiile recente din estul și sudul Europei, din ultimii doi ani, au evidențiat provocări complexe in materie de securitate in vecinătatea țării mele. Acestea generează regrese in ceea ce privește perspectivele de dezvoltare durabilă. Conflictele inghețate din jurul Mării Negre răman o amenințare permanentă și gravă la adresa stabilității din regiune și din afara sa. Aceste conflicte pun in așteptare perspectiva prosperității și a respectării principiilor și normelor dreptului internațional. Suntem profund ingrijorați de utilizarea de tactici de luptă hibride și de anexarea ilegală a teritoriilor. Instabilitatea in creștere din Orientul Mijlociu, cu epicentrul in Siria, este o sursă majoră de proliferare a terorismului, a migrației masive, a riscurilor de instabilitate nu numai pentru regiune, ci pentru intreaga lume. Această instabilitate trebuie să fie abordată cu determinare. Trebuie să incurajăm procesul de reconciliere in țările afectate de instabilitate, prin crearea de politici care vizează promovarea unor punți intre comunități și pentru a asigura incluziune și reprezentare corespunzătoare. Ar trebui să reflectăm mai mult asupra unei strategii pentru reconstrucția post-conflict, bazandu-ne pe obiectivele de dezvoltare durabilă și țintele lor, fie in Siria, Irak, Libia sau Yemen, și să continuăm discuțiile cu privire la procesul instituțional și contribuțiile financiare necesare, cu toate părțile implicate. Romania este convinsă că rezolvarea conflictului israeliano-palestinian este una dintre cele mai importante sarcini pe care trebuie să le indeplinim și care ar putea constitui un punct de cotitură pe drumul inapoi spre stabilizare, respectarea drepturilor fundamentale, acceptarea reciprocă și prosperitate. Țara mea rămane angajată in efortul ONU de menținere a păcii și securității internaționale. Romania este de mult timp un contributor la menținerea păcii de către ONU. In prezent, forțele militare și de poliție romane iau parte la zece operațiuni de menținere a păcii ale ONU și două misiuni politice speciale. Pacea și securitatea nu ar putea fi menținute in cazul in care continua amenințare potențială a proliferării armelor de distrugere in masă, in special a armelor nucleare persistă. In prezent, Romania asigură președinția Comisiei Pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Experiențelor Nucleare. Romania a fost fermă in condamnarea testelor nucleare efectuate de către Republica Democrată Populară Coreeană in acest an. Aș dori, de asemenea, să subliniez cat de important este să regandim relația dintre politicile umanitare și cele de dezvoltare ca pe o oportunitate de a găsi noi soluții și răspunsuri. Depinde de noi să ne bazăm pe experiențele și inițiativele regionale existente, unele dintre ele apărute in urma Summit-ului Umanitar Global de la Istanbul. Trebuie să trecem dincolo de abordările sectoriale in materie de politică comercială, să luptăm impotriva schimbărilor climatice, foametei și sărăciei, să asigurăm producția de alimente și creșterea economică și să găsim un cadru instituțional mai cuprinzător pentru a oferi soluții integrate. Romania iși intensifică eforturile pentru a răspunde acestor provocări in spiritul solidarității internaționale și al responsabilității comune, in conformitate cu obligațiile noastre legale și morale. Permiteți-mi să enunț trei argumente scurte pentru a evidenția principalele noastre linii de acțiune: In primul rand, in calitate de donator emergent și de țară de relocare, Romania a luat măsuri pentru a-și extinde contribuția la acțiunile umanitare internaționale, in ultimii ani, prin creșterea capacității sale de relocare și a asistenței financiare. In al doilea rand, Romania continuă să pledeze pentru consolidarea respectării dreptului umanitar internațional și să se angajeze in mod constructiv in dezbateri cu privire la posibilele modalități de a imbunătăți conformitatea cu acesta. In al treilea rand, in calitatea sa de Președinte al celei de-a 7-a Conferințe a Părților la Convenția ONU privind combaterea criminalității organizate transfrontaliere (UNTOC), Romania incurajează mai multă responsabilitate in ceea ce privește implementarea inter alia a dispozițiilor privind traficul de persoane și traficul de migranți. Excelențe, Doamnelor si domnilor, Atacuri teroriste cumplite au șocat lumea in acest an și ne-au reamintit că terorismul internațional subminează pacea și securitatea, pretutindeni in lume. Nu putem permitem teroriștilor să dețină controlul. Grupurile teroriste nu pot fi combătute doar printr-o acțiune militară, ci și prin reducerea atracției pe care o exercită asupra adepților lor, in special persoanele tinere. Trebuie să abordăm in primul rand cauzele principale care au permis extinderea acestor grupuri. Prevenirea radicalizării este un element cheie, acțiunea trebuie focalizată asupra condițiilor socio-economice ale persoanelor din comunitățile cele mai vulnerabile la radicalizare și recrutare. Sunt necesare instrumente mai eficiente de comunicare și de educație. Imi exprim aprecierea pentru progresele considerabile realizate in ultimele cateva luni, in lupta impotriva Daesh in Libia, Irak sau Siria. Este de maximă urgență să nu le permitem să-și găsească refugii sigure in alte zone, precum și să luăm toate măsurile pentru a opri fluxul de luptători străini să li se alăture. Dar acesta este doar un singur pas. Zonele eliberate au nevoie de reconstrucție și stabilizare. Ideea că răspunsul la terorism necesită o acțiune multilaterală, bazată pe dreptul internațional, a fost susținută de Romania de ceva timp. Din acest motiv, Romania și Spania au propus crearea unei Curți Internaționale impotriva Terorismului, ca mijloc de a asigura tragerea la răspundere a celor vinovați de crime oribile care continuă și in prezent. Inainte de a incheia, aș dori să-mi exprim aprecierea pentru rolul activ și contribuția remarcabilă a Secretarului General al ONU, Excelența Sa, domnul Ban Ki-moon, la consolidarea poziției ONU in arena internațională și la promovarea păcii, stabilității și dezvoltării durabile. Mandatul său la conducerea acestei organizații este o sursă de inspirație pentru numeroși oameni din intreaga lume. Țara mea se angajează să continue să aloce importante resurse politice, diplomatice, umane și financiare pentru stabilitatea regională și globală, in sprijinul eforturilor ONU de asigurare a păcii și securității. Din acest motiv, Romania candidează pentru un nou mandat de membru nepermanent in Consiliul de Securitate pentru intervalul 2020-2021.Cred cu tărie că parcursul solid și experiența Romaniei in crearea de punți de legătură și in construirea increderii in relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate. Vă mulțumesc! Declarațiile premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Ieri am participat la deschiderea Adunării Generale ONU, cu discursurile de deschidere, dar am avut și cateva intalniri bilaterale și am participat la două evenimente colaterale Adunării Generale. Am avut intalniri bilaterale cu președintele Egiptului, unde am discutat in primul rand de cooperarea bilaterală dintre Romania și Egipt, mai ales in domeniul economic. Romania intenționează să intensifice relațiile cu Egiptul din acest punct de vedere. Exportăm deja cantități relativ importante de cereale către Egipt, Romania fiind in acești ultimi ani un exportator net de cereale și Egiptul achiziționează masiv cereale de pe piața internațională, statul avand controlul asupra acestui proces. Am discutat, deci, despre modalitățile prin care putem in viitor evita cat mai mult intermediari in aceste schimburi comerciale cu produse agricole și in primul rand cu cereale, dar am discutat și despre alte oportunități de prezență ale unor companii romanești in Egipt, și in domeniul infrastructurii și in domeniul energetic. Urmează, de altfel, să pregătim pentru anul viitor o comisie mixtă romano-egipteană, in care să discutăm despre cooperarea economică. Și am convenit cu președintele Egiptului să organizăm in prima jumătate a anului viitor această comisie mixtă. Ea nu a mai fost organizată din 2010 și am ajuns la concluzia, impreună, că suntem intr-un moment in care avem deja o bază de la care să pornim in intensificarea acestor schimburi comerciale, dar și de investiții romanești in Egipt. M-am intalnit, apoi, cu președintele Finlandei, in care am discutat in primul rand chestiunea pregătirii președinției Romaniei pentru UE, din 2019. Vom fi intr-un trio, impreună cu Finlanda și cu Croația, in asigurarea președinției, vor fi, deci, președinții succesive, un an și jumătate, Romania, Finlanda și Croația. Și am discutat de cateva măsuri, intalniri pe care să le pregătim in perioada imediat următoare pentru a pregăti impreună cu Comisia Europeană și agenda de discuții la nivel european pentru această perioadă, pentru a ne coordona din acest punct de vedere. Și aici avem cel puțin un subiect de interes comun, și Finlanda iși dorește să mențină pe agenda europeană ideea extinderii Uniunii Europene, și Romania la fel, același lucru. Și cred că vom putea lucra impreună pentru a introduce pe agenda europeană și chestiunea legată de Parteneriatul estic, de viitorul Parteneriatului estic in Uniunea Europeană, aici, noi și Finlanda avand interese comune. Am avut totodată o intalnire bilaterală scurtă, dar concisă și constructivă, cu premierul Canadei, cu premierul Trudeau. După intalnirea pe care am avut-o la Ottawa, am vrut să văd cum progresează pregătirea pentru eliminarea vizelor pentru călătorii scurte turistice pentru romanii care doresc să călătorească in Canada și vreau să vă spun că sunt optimist, cu informațiile pe care le-am primit de la premierul Trudeau, cred că in cateva săptămani vom avea un răspuns mai concret despre in ce fel se va face și in ce termeni se va face acest lucru. Am mai participat la două evenimente, unul legat de refugiați, și aici vreau să fiu foarte clar, Romania nu și-a luat niciun angajament suplimentar față de ceea ce s-a angajat să facă la nivel european, insă in evenimentul de ieri tocmai asta am prezentat, contribuția Romaniei la repartizarea refugiaților la nivel european, pe baze voluntare, pe acele cifre pe care Romania s-a angajat deja la nivel european, dar am prezentat și implicarea Romaniei atat cu resurse umane, cat și materiale, pentru intărirea controlului la frontierele europene, dar și contribuții financiare pentru a rezolva probleme la rădăcina acestor migrații, acolo unde există surse de refugiați și de azilanți, pentru a crea condițiile pentru ca oamenii să rămană acolo. Și am mai participat la un alt eveniment, impreună cu Franța, cu Africa de Sud și cu Mexicul, reprezentate la nivel inalt, unde am discutat despre programele și parteneriatul pentru o guvernare deschisă, unde am prezentat experiența Romaniei de a lucra cu societatea civilă, de a transparentiza procesul de decizie guvernamentală și cheltuirea fondurilor publice. Cam acestea au fost evenimentele de ieri. Astăzi, de dimineață, am avut o intalnire cu reprezentanți ai comunității evreiești din SUA, unde am discutat despre Parteneriatul strategic dintre SUA și Romania, dintre Israel și Romania, și am discutat și despre modalitățile prin care comunitatea evreiască de aici, din SUA, poate să contribuie la intărirea acestor parteneriate și, intr-un mod foarte practic, pragmatic, am discutat și despre interesele pe care Romania le are de a stimula investițiile americane in Romania, dar și exporturi romanești in SUA, deci parteneriate economice, atat cu SUA, cat și cu Israelul. Reporter: Există posibilitatea ca, in cateva săptămani, să fie ridicate vizele pentru Canada? Dacian Cioloş: Nu vreau să merg mai departe cu declarațiile, o să las partea canadiană și pe premierul Trudeau și guvernul canadian să anunțe modalitatea in care ei au in vedere să rezolve această problemă. Oricum, in urma discuțiilor pe care le-am avut deja la Ottawa cu premierul Trudeau, a fost foarte clar că Romania poate să susțină acordul comercial cu Canada, dar, inainte de aceasta, trebuiesc clarificate și anumite lucruri, printre care și această chestiune a vizelor, și premierul Trudeau m-a asigurat că in curand o să vină cu o propunere in această direcție, care sper să fie acceptabilă pentru noi. Reporter: Ministrul Cristian Ghinea și-a exprimat interesul de a se inscrie intr-un partid politic. Ați primit semne și din partea altor miniștri, ne puteți spune care sunt aceia care au decis să participe la alegerile parlamentare din toamnă? Dacian Cioloş: Nu. Știu că mai există unii care se gandesc. Din cate știu, nu au luat decizii incă. Oricum le-am spus foarte clar, am spus-o și public, că, sigur, personal cred că este un lucru bun ca oameni care au avut și această experiență guvernamentală să se implice politic, dar in momentul in care o vor face vor trebui să părăsească guvernul. Reporter: Vreau să vă intreb: pe ce veți insista diseară, care sunt elementele cheie ale mesajului cand veți rosti alocuțiunea? Dacian Cioloş: Voi insista pe importanța acestei abordări integrate la nivel internațional privind obiectivele de dezvoltare durabilă, faptul că dezvoltare durabilă pentru noi nu inseamnă doar problematica de mediu sau problematica schimbărilor climatice, ci inseamnă și lupta impotriva sărăciei, și lupta impotriva terorismului, și gestiunea problemelor privind migrația, și faptul că consider că avem nevoie din ce in ce mai mult de o abordare integrată a acestor problematici. Vedeți, in momentul de față incercăm să tratăm problemele privind foametea, sărăcia sau prin politici comerciale, sau prin politici de sprijin financiar, sau prin politici de luptă impotriva schimbărilor climatice, cred din ce in ce mai mult că această abordare trebuie să fie una integrată și că din ce in ce mai puțin putem face diferențierea intre partea săracă a lumii și partea bogată a lumii, că avem provocări comune, și provocarea privind schimbările climatice, și cea privind migrația, chiar și cea privind sărăcia. Sărăcie nu găsim doar in țările mai sărace și in zonele sărace, sărăcie găsim de multe ori și in periferia marilor orașe și in mediul rural din țările bogate, deci, trebuie să abordăm această problemă intr-un mod cat mai integrat, cu atat mai mult cu cat lumea este din ce in ce mai deschisă. Deci, voi aborda acest subiect și voi spune și ce a făcut Romania și ce intenționează să facă in viitor pentru a pune in practică aceste obiective de dezvoltare durabilă. Voi prezenta și cateva elemente legat de viziunea Romaniei privind combaterea terorismului și privind gestiunea acestor provocări internaționale. Reporter: Ați discutat cu premierul Trudeau și despre numărul de militari canadieni care ar urma să participe la brigada aceea multinațională stabilită la summitul de la Varşovia? Dacian Cioloş: Nu am intrat in detalii, pentru că este un subiect tratat de miniștri apărării, dar am reconfirmat cu premierul Trudeau intenția Canadei de a ne sprijini in aceste demersuri, și pentru brigada multinațională și, probabil, și cu o prezență punctuală la anumite exerciții de instrucție, de antrenament in Marea Neagră. Reporter: Despre candidatura Romaniei in Consiliul de Securitate? Dacian Cioloş: Sigur, acesta este un subiect pe care l-am abordat și il abordez sistematic, in fiecare intalnire bilaterală pe care o am și pe care o să o avem. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Da. Avem deja un număr de cateva zeci de țări care au confirmat că ne susțin această candidatură, dar mai este de lucru incă pană atunci. Mulțumesc. Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Elveției Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu ofițeri de securitate și polițiștii romani, angajați ONU Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Palestinei Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Adunării Generale, ambasador Peter Thompson Intalnirea cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA **** Prima zi a participării prim-ministrului Dacian Cioloș la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU Premierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaților, organizat de SUA alături de Canada, Etiopia, Germania, Iordania, Mexic și Suedia, precum și la conferința despre Guvernare Deschisă co-prezidată de președinții Franței și Africii de Sud, in prima zi a reuniunii ONU, organizată la New York. De asemenea, premierul Dacian Cioloș și doamna Valerie Cioloș-Villemin au participat la recepția oferită de președintele SUA Barack Obama și de doamna Michelle Obama in onoare șefilor de delegație. Totodată, șeful Executivului a participat la dejunul la nivel inalt oferit de Secretarul General ONU Ban Ki-moon, in onoarea șefilor de delegație. In marja reuniunii ONU, premierul roman a avut intalniri cu omologul său canadian Justin Trudeau, cu președintele Finlandei, Sauli Niinisto, cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, cu secretarul general ONU, Ban Ki-moon și cu Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim și a participat la evenimentul de marcare a primei aniversări de la adoptarea Agendei 2030. In intalnirea cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, accentul a fost pus pe importanța intării relațiilor bilaterale bazate pe un dialog politic constant și pe consolidarea relațiilor economice aflate deja pe un parcurs ascendent in special in ceea ce privește agricultura, energie, infrastructura (comerț bilateral de 867 millione USD in 2015). Egiptul este principala destinație de export pentru graul romanesc (1,5 milioane de tone anual), de aceea important sa intărim relațiile directe intre producătorii romani si importatorii egipteni pentru evitarea dificultăților tehnice legate de comerțul cu grau. Ce doi demnitari au reiterat importanța organizării celei de-a doua sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru cooperare economică, științifică si tehnică in 2017 pentru facilitarea contactelor B2B. Dezvoltarea cooperării bilaterale și participarea activă in eforturile internaționale de combatere a terorismului a fost, de asemenea, discutată in cadrul acestei intrevederi. Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim, a mulțumit prim-ministrului Cioloș pentru rolul Romaniei la Nairobi, in condițiile in care țara noastră asigură președinția actualei sesiuni a Comitetului Reprezentanților Permanenți la UNEP. S-a discutat despre operaționalizarea dimensiunii de mediu a Agendei 2030 și despre necesitatea de a avea o mai puternică integrare a politicilor de mediu cu politicile economice. Erik Solheim a prezentat prioritățile mandatului său, respectiv problema poluării aerului, managementul oceanelor și, in special, viziunea sa despre economia verde, despre rolul companiilor private in transformarea economică durabilă și despre măsuri pentru incurajarea inovării pentru atingerea Obiectivelor globale de Dezvoltare Durabilă. Premierul Dacian Cioloș a prezentat măsurile de promovare a economiei verzi și interesul pe care il acordă conservării biodiversității și a exprimat disponibilitatea Romaniei pentru o stransă colaborare cu UNEP. Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și premierul Dacian Cioloș au discutat despre cooperarea pentru pregătirea Troicii Președinției Uniunii Europene (Romania va deține președinția UE in prima jumătatea a anului 2019, urmată de Finlanda și Croația). S-a discutat despre constituirea unui mecanism de consultare pentru pregătirea Președinției, structurarea dialogului bilateral in acest context și cooperarea pe chestiuni europene curente. Cei doi demnitari au vorbit și despre viitorul UE și impactul Brexit, despre dimensiunea de securitate UE și despre vecinătatea estică a UE. Intalnirea cu premierul canadian Justin Trudeau a fost dedicată, in principal, temei liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Cei doi prim-miniștri au apreciat că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate intr-un viitor cat mai apropiat. Totodată, au discutat despre contribuția Canadei la operaționalizarea deciziilor luate la summitul NATO de la Varșovia privind intărirea flancului estic al Alianței, cu precădere la Marea Neagră. Criza refugiaților este unul din subiectele principale ale seriei de evenimente care au loc zilele acestea la New York. In acest context, premierul Cioloș a prezentat contribuția Romaniei la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților, subliniind in discursul său faptul că: - Cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și de a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit. In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii de a participa la procesul de transfer și de realocare al refugiaților pe bază de voluntariat. (youtu.be/QtpYgZ1Ldls) In cadrul conferinței despre Guvernare Deschisă co-prezidată de președinții Franței și Africii de Sud, prim-ministrul Dacian Cioloș a menționat importanța guvernării deschise in implementarea democrației participative prin implicarea guvernului si responabilizarea societății civile pentru dezvoltarea economică și socială a țării.( youtu.be/lKTs3ppSUB8) - Prima zi a participării la cea de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU a reconfirmat vocația Romaniei de actor important in relațiile internaționale multilaterale, consideră premierul Dacian Cioloș. Galeria video este disponibilă la adresa următoare: https://goo.gl/fzsrEH Participarea premierului Dacian Cioloș la Open Government Partnership: Five Year Celebration, co-prezidat de președinții Africii de Sud și Franței Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor [Check against delivery] Excelențe, Doamnelor și domnilor, Aș dori să-i felicit pe inițiatorii acestui summit pentru organizarea acestuia intr-un moment atat de potrivit pentru abordarea uneia dintre cele mai apăsătoare provocări ale zilelor noastre; in ceea ce privește criza refugiaților este intr-adevăr nevoie de o serie de acțiuni urgente din partea noastră. Romania recunoaște pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiați. Există diverse posibilități, resurse și politici pentru a răspunde acestei provocări, precum există și diferite forme de a contribui la eforturile comune ale comunității internaționale. In acest context, Romania a crescut treptat contribuția sa pe mai multe planuri in domeniul umanitar, atat ca donator, cat și ca țară de relocare. Prin eforturile sale, Romania a căutat să atenueze presiunea umanitară prin furnizarea de contribuții financiare pentru organizațiile umanitare internaționale, cum ar fi: Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Agenția ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiați din Orientul Apropiat (UNRWA) și Programul alimentar mondial. Mai mult decat atat, Romania a acordat ajutor umanitar bilateral statelor afectate: Turcia, Iordania, Liban, Irak și Afganistan. In stransă cooperare cu agențiile umanitare internaționale, Romania oferă refugiaților șansa unei vieți noi, oferindu-le adăpost temporar in Centrul de Tranzit de Urgență situat la Timișoara. De la inființarea sa in 2008, această facilitate a oferit asistență pentru mai mult de 2.000 de refugiați, in timp ce cazurile lor au fost prelucrate pentru relocarea ulterioară. In ceea ce privește oportunitățile de educație și angajare legală, Romania oferă tuturor copiilor cetățenilor străini care beneficiază de protecție aceleași drepturi la educație care se aplică copiilor romani prin lege. Luna trecută, Guvernul Romaniei a trimis Parlamentului un nou proiect de lege, care va crea un nou cadru de cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar, imbinand in mod inovator umanitarul, dezvoltarea și instrumentele financiare. Procesul de revizuire a politicilor relevante in Romania se bazează pe convingerea că cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și pentru a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit. In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii, de a participa la procesul de transfer și de realocare pe bază de voluntariat. Romania contribuie in mod substanțial, cu resurse umane și mijloace tehnice la controlul frontierelor, precum și la operațiunile de căutare și salvare in Marea Mediterană. In acest an, 49 de experți naționali in materie de azil au fost detașați la FRONTEX și la Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA). Asistența acordată astfel plasează Romania printre principalii colaboratori la răspunsul european comun in acest domeniu. Prin aceste eforturi, ne menținem angajamentul față de cauza noastră umanitară comună, aceea de a răspunde crizei refugiaților. Vă mulțumesc. Discursul prim-ministrului Dacian Cioloș in limba engleză poate fi găsit aici: https://goo.gl/OncFJe Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Directorul Executiv al UNEP, Erik Solheim Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi *** COMUNICAT DE PRESĂ In perioada 20-23 septembrie, prim-ministrul Dacian Cioloș participă la segmentul de nivel inalt al celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care se derulează in intervalul 20-26 septembrie, la New York, sub genericul - Obiectivele de dezvoltare durabilă - un efort global pentru transformarea lumii in care trăim. Organizația mondială va face un nou efort pentru a mobiliza voința colectivă a statelor membre in abordarea problemelor globale din domeniile principale ale mandatului său: menținerea păcii şi securităţii internaționale, cooperarea pentru dezvoltare, promovarea şi protecția drepturilor omului. - Prezența mea la acest eveniment este menită să sublinieze eforturile Romaniei de a fi conectată la agenda globală, dincolo de cea europeană, și de a contribui, la randul ei, la avansarea acesteia in direcția păcii, securității și dezvoltării sustenabile globale a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș inaintea vizitei. In discursul pe care il va susține in plenul Adunării Generale a ONU, premierul va pune accent pe modul in care Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă, conținute in Agenda 2030, se reflectă in programele și strategiile Guvernului Romaniei. Discursul va face referire la situația de securitate din spaţiile de interes direct pentru Romania, lansand un apel la comunitatea internațională pentru rezolvarea acestora in conformitate cu principiile Cartei ONU și normele de drept internațional. Un obiectiv important al vizitei este promovarea candidaturii Romaniei la un nou mandat de membru nepermanent in Consiliul de Securitate (mandatul 2020-2021). La invitația Președintelui Obama, premierul va participa la 20 septembrie la Summit-ul pe tema refugiaților organizat la inițiativa SUA. In acest cadru va prezenta contribuția Romaniei la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților. Criza refugiaților este, de altfel, unul din subiectele principale ale seriei de evenimente care au loc in zilele acestea la New York. Programul va include, de asemenea, intrevederi cu inalți oficiali ONU (Secretarul General al ONU, Președintele Adunării generale a ONU), precum şi o serie de intalniri bilaterale cu șefi de stat sau de guvern din state membre ONU. Nu in ultimul rand, prim-ministrul se va intalni cu comunitatea locală de romani, precum și cu funcționarii romani care lucrează in sistemul ONU. Va mai avea o intrevedere cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA cu care va discuta inclusiv despre președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), exercitată anul acesta de către Romania. In plan economic sunt prevăzute discuții cu reprezentanți ai unor companii americane. Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe și ministrul mediului, apelor și pădurilor care, la randul lor, vor participa la o serie de evenimente. Informații suplimentare Contribuții ale Romaniei la activitățile sistemului ONU Romania candidează pentru un loc de membru nepermanent in Consiliul de Securitate al ONU, pentru mandatul 2020-2021, la alegerile care vor avea loc la New York in 2019. Candidatura a fost depusă la sfarșitul anului 2006, la un an după incheierea unui mandat de succes in CS (2004-2005). Pentru locul ce revine Grupului Est-European mai candidează şi Estonia (EE). Romania este membru al ONU din 1955 și are experiența a 4 mandate in CS. Ca membru responsabil al ONU, Romania contribuie la activitățile organizației pentru realizarea obiectivelor globale in diverse domenii (pace şi securitate, dezvoltare, drepturile omului, asistență umanitară), precum şi respectarea dreptului internaţional, promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, domeniu in care Romania a avut inițiative multiple in ultimii ani. In domeniul păcii şi securităţii, avem participări ale militarilor, polițiștilor şi jandarmilor romani in operațiuni ale ONU de menținere a păcii, precum şi ale ofițerilor de protecție pentru misiuni sau oficiali ai ONU. Romania este prezentă in 10 operațiuni ONU desfășurate pe patru continente (Kosovo, Cipru, RD Congo, Coasta de Fildeș, Haiti, Kosovo, Liberia, Sudanul de Sud, Mali, Republica Centrafricană). Acestora li se adaugă contribuții la misiuni de pace sub auspiciile altor organizații internaționale (Afganistan, Georgia, Libia, Niger, Republica Moldova, Ucraina). Ca donator emergent, Romania işi propune să acorde o importanță crescandă proceselor din cadrul ONU legate de dezvoltare, dar şi o contribuție crescandă la activitățile umanitare ale ONU. Recent, Guvernul Romaniei a adoptat un proiect de lege pentru un nou cadru legislativ in domeniu. Romania susţine măsurile de aplicare a deciziilor recente legate de protejarea civililor in situaţii de conflict, de implicarea mai mare a femeilor şi tinerilor in procese legate de asigurarea păcii şi securităţii internaționale, de realizare a unei păci durabile prin procese complexe de reconstrucție post-conflict. PROGRAMUL premierului Dacian Cioloş la Segmentul de nivel inalt al celei de-a 71-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU, New York Marți, 20 septembrie Ora 08.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepţia de bun venit oferită de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, in onoarea șefilor de delegație Ora 08.30 Participarea premierului Dacian Cioloș la evenimentul de marcare a primei aniversări de la adoptarea Agendei 2030 Locaţie: Sala Adunării Generale (acces presă) Ora 09.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la deschiderea segmentului la nivel inalt al celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU Locaţie: Sala Adunării Generale (acces presă) Ora 10.30 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Egiptului Ora 11.30 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Directorul Executiv al UNEP Ora 12.30 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Finlandei Ora 13.15 Participarea premierului Dacian Cioloș la dejunul la nivel inalt oferit de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, in onoarea șefilor de delegație Ora 15.00 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon Ora 15.00 Fotografie de familie - Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor (acces presă) Ora 15.30 Participarea premierului Dacian Cioloș la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor, organizat de SUA alături de: Canada, Etiopia, Germania, Iordania, Mexic și Suedia (acces presă) Ora 17.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la Open Government Partnership: Five Year Celebration, co-prezidat de președinții Africii de Sud și Franței Locaţie: Sediul ONU Ora 18.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită de UE TBD Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită de președintele SUA și prima doamnă in onoarea șefilor de delegație Ora 19.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită șefilor de delegații pentru aniversarea inițiativei HeForShe de preşedintele Finlandei şi directorul executiv al UN Women Miercuri, 21 septembrie 11.00/TBC Intalnirea premierului cu reprezentanţii principalelor organizaţii evreieşti din SUA 12.30/TBC Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Adunării Generale, ambasador Peter Thompson Ora 17.00 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Palestinei Ora 18.40 Participarea premierului Dacian Cioloș la dezbaterea generală la nivel inalt a celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU - Susţinerea alocuțiunii naționale - Locaţie: Sala Adunării Generale (acces presă) Ora 20.30 Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu comunitatea romanească (acces presă) Joi, 22 septembrie Ora 10.00 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General al FAO Ora 12.45 Dejun cu investitori americani in Romania Ora 15.15 Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu omologul din Pakistan ***Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor din program este ora locală 2016-09-20 16:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12111.jpgPrimul-ministru Dacian Cioloș a participat la "Ora premierului" în ParlamentȘtiri din 19.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-dacian-ciolo-a-participat-la-ora-premierului-in-parlamentGalerie foto Discursul primului-ministru Dacian Cioloș la Ora premierului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua, domnilor președinți, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, in primul rand, vă mulţumesc pentru oportunitatea acestei intervenţii. In noiembrie anul trecut, ne-aţi conferit un mandat cu obiectivul, in primul rand, de a asigura stabilitatea ţării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a ţării, un mandat pe care ni l-am asumat intr-o situaţie excepţională, vă amintiţi după proteste de stradă, intr-un moment critic in care increderea in mediul politic, in autorităţile statului era slăbită. Oamenii aşteptau şi acesta a fost semnalul pe care cel puţin noi l-am inregistrat, un nou mod de a administra interesul public intr-un mod mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog. Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat atat la nivelul echipei guvernamentale, cat şi al celor pe care ii coordonăm. Şi ne-am concentrat atunci pe cateva elemente. In primul rand, recaştigarea increderii cetăţeanului in stat, asigurarea unui mediu legal-instituţional mai predictibil, favorabil investiţiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investiţiile pentru ca, in paralel cu dezvoltarea economică, să vedem şi crearea de locuri de muncă. Mi se pare esenţial să insistăm, in perioada următoare, pe transferul bunei creşteri economice inspre crearea de locuri de muncă. Ne-am asumat totodată o gestionare mai bună şi transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiţii care să nu se concentreze doar in zonele favorabile, in Transilvania şi Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investiţiile să poată să meargă şi spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova. Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am propus ca obiectiv o gestionare inţeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanţă intre cheltuieli şi venituri. Aţi solicitat date privind situaţia economică reală a ţării şi permiteţi-mi să vă prezint aceste cateva date. In primul rand, legat de creşterea economică, avem o creştere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decat creşterea pe care o inregistrăm in acest an este să putem demonstra că ne-am inscris pe un trend ascendent, pe o evoluţie pozitivă a creşterii economice in timp. Astfel, in semestrul I al anului 2016, creşterea economică a fost de 5,2% din PIB, creşterea estimată pe acest an, ţinand cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea in considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% faţă de prognoza iniţială pe care am construit şi bugetul de 4,2%. In al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Din punctul nostru de vedere, este o creştere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămană sustenabilă are nevoie in continuare de reforme structurale şi avem nevoie să incurajăm investiţiile şi o să revin asupra acestui subiect. Această creştere economică se reflectă şi prin mai multe locuri de muncă şi un nivel de salarizare mai bun. Astfel numărul de salariaţi din Romania a crescut in acest prim semestru. La sfarşitul lunii iulie, aveam cu 152 de mii de salariaţi mai mult din care 140 de mii in sectorul privat şi 12 mii in sectorul public. Din cele 140 de mii de locuri de muncă nou create in sectorul privat, circa 100 /de mii/ au fost create in zona serviciilor, iar restul de circa 40 de mii in zona productivă. Vedem o continuare a tendinţei de scădere a şomajului la 6,3% in acest prim semestru, faţă de 6,8% in primul semestru al anului trecut. Insă, şi aici trebuie să subliniem că, in ciuda acestei scăderi generale a şomajului, acesta rămane ridicat in jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Şi aici cred că trebuie să ne concentrăm atenţia, in perioada care vine, in anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru cei care intră pentru prima dată in campul muncii. In plus, spuneam creşterea economică are un impact pozitiv şi asupra nivelului de salarizare. Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% in iulie 2016 faţă de 2015, faţă de aceeaşi perioadă in 2015 cu o creştere mai mare in sectorul IT, in industria alimentară şi in industria textilă. Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă pentru că, in felul acesta, putem valorifica in mod pozitiv această creştere economică cu impact pozitiv atat asupra creşterii nivelului de trai, dar şi asupra nivelului pensiilor şi a capacităţii de a susţine financiar pensiile. Pentru că acolo unde avem pensii contributive, avem şi un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies in afara sistemului contributiv riscă să pună in pericol sistemul de pensii, cu atat mai mult cu cat nu avem o creare şi de locuri de muncă. Şi aici, din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez că ne dorim să regandim şi sistemul de asistenţă socială, pentru a reaşeza ponderea majoritară, de la beneficii financiare ce incurajează marginalizarea in societate, prin intreţinere, prin asistenţă socială, spre servicii sociale care să incurajeze incluziunea şi crearea de locuri de muncă. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenţă socială pentru a-i incuraja pe cei care sunt asistaţi social să se integreze in societate şi să se integreze şi in campul muncii. Şi aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat şi pe care-l pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserţie, pentru a-i incuraja şi pe cei care acum au sprijin social să nu fie in situaţia de a alege intre sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la inceput şi să-i incurajăm să meargă spre campul muncii. Creşterea economică de care vorbeam, inregistrată in acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atat pe consum, cat şi pe investiţii. Spre deosebire de anii trecuţi, creşterea economică in acest an este fructul contribuţiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferită, cu pondere mai mare pentru consum, dar, practic, toate sectoarele economiei contribuie la această creştere economică. De creşterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă in creşterea economică, au profitat, in schimb, şi micile afaceri şi serviciile, o creştere de 8% a serviciilor şi mai ales a turismului, care a crescut in acest an cu 20%. Şi aceasta inseamnă şi dezvoltare economică şi creare de locuri de muncă. Creşterea puterii de cumpărare, care se repercutează in consum, se regăseşte nu doar in consum, dar şi in investiţiile imobiliare, pentru că in semestrul I al acestui an, numărul de locuinţe in plus care au fost date in folosinţă a crescut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat şi al programului Prima Casă, dar şi al disponibilităţii financiare existente pe piaţă, prin creşterea veniturilor. Spuneam de rolul investiţiilor in această creştere economică, in primul semestru, investiţiile totale, atat cele private, cat şi cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar cu peste 10% in trimestrul II al acestui an. In aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut cu peste 15% şi aş sublinia, in special, creşterile investiţiilor cu infrastructura care, faţă de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele şase luni ale anului. Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiţii, care includ atat cheltuieli de capital, cat şi programele cu finanţare internă şi externă, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele şapte luni ale anului, deci bani care s-au dus in economie şi care se văd pe teren prin investiţii. Investiţiile străine directe, de asemenea, au crescut in acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce inseamnă o creştere cu peste 25%, aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi toate aceste investiţii, dincolo de faptul că susţin o creştere economică durabilă, inseamnă şi creare de locuri de muncă. Legat de export şi de balanţa comercială, aici exporturile au crescut in acest prim semestru cu 4,2%. Sigur, balanţa comercială este negativă pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind şi disponibilităţile de consum in urma mobilizărilor de finanţare şi prin creşterea veniturilor. Dar, chiar dacă această creştere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior față de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%. Deci, asta inseamnă că această creştere de 4,2% se traduce şi printr-o caştigare de pieţe noi de către Romania. Insă, această creştere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importuri pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare şi de capital, deci care se duc şi in investiţii care se dezvoltă, apoi, in Romania. Pe de altă parte, această creştere masivă a importurilor de bunuri intermediare şi de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm in Romania producţia acestor bunuri şi avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem in Romania, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru intreprinderile care fac investiţii mari in Romania. Şi, de aceea, am lansat mai multe programe in acest an, pentru a stimula şi IMM-urile şi o să revin asupra acestui lucru. In primele opt luni ale anului 2016, incasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de perioada similară a anului trecut, o creştere cu 1,2% şi asta, in condiţiile măsurilor de relaxare fiscală, in primul rand, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului. Datoria publică a Romaniei se situează, cu toate acestea, la un nivel sustenabil de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%. Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%. Deficitul bugetar după primele șapte luni ale anului este, in continuare, la o valoare redusă de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creşte pe măsură ce vor creşte şi cheltuielile şi mai ales cheltuielile cu investiţiile spre sfarşitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămane de 2,8% din PIB in cash şi de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat şi prin buget. In aceste limite am putut, in acest an, şi datorită creşterii economice şi a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educaţie şi spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor in aceste sectoare. Aceasta este, deci, situaţia economică a ţării, o situație stabilă, cu un buget care işi urmează cursul planificat la inceputul anului şi care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut in programul de guvernare. Insă cum facem pentru ca această creștere sustenabilă să se mențină şi in viitor? Vă spuneam, in primul rand din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenţia pe crearea unui mediu favorabil investiţiilor, pentru că, in acest fel, creăm şi locuri de muncă. Investiţii şi, in același timp, stimularea exportului pentru a echilibra balanţa comercială. Dezvoltarea investițiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial, nu este suficient de acum inainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a ţării să vorbim doar de creşterea investiţiilor, ci şi de unde creştem investiţiile, cum echilibrăm din punct de vedere teritorial şi din punct de vedere sectorial orientarea acestor investiţii. E important să concentrăm investiţiile şi in zonele care in mod natural atrag mai puţin investiţii şi datorită calificării forţei de muncă sau datorită infrastructurii. Şi aici ne-am dat ca obiectiv şi, pană la sfarşitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine in mod specific astfel de zone mai puţin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munţilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim să canalizăm in mod integrat atat finanțări naţionale, cat şi finanţări europene pentru a finanţa proiecte de dezvoltare. Ne gandim totodată la un program de mobilitate a forţei de muncă pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde este de lucru. Dar intenționăm in următoarele săptămani să venim cu un act normativ şi pentru a legifera formarea profesională duală care să stimuleze nu doar reforma sistemului de invăţămant in formare profesională dar şi implicarea sectorului economic in această formare profesională. Şi aici, in paralel, intenționăm să venim şi cu anumite facilități fiscale pentru acele companii care investesc bani in formarea profesională pentru ca acestea să poată să fie deduse. Dar dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului e important să punem accentul şi pe industrii cu valoare adăugată care creează valoarea adăugată. Şi aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare intre dezvoltarea sectorului IT, unde Romania are un potenţial important şi dezvoltarea sectorului industrial din ce in ce mai multe industrii, cum e şi industria automobile, se concentrează şi pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creşte valoarea adăugată. Şi totodată vrem să punem accentul şi pe cercetare- dezvoltare in stimularea dezvoltării industriale, de aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează in cercetare-dezvoltare aplicată. Insă ne gandim nu doar la investiţii in sectorul privat ci şi la investiţii in sectorul public unde, de altfel, ne gandim la sistem parteneriat public-privat in infrastructura spitalicească, de exemplu unde pregătim pe langă cele trei spitale regionale şi construcția unor altor spitale doar pe partea de infrastructură in parteneriat public privat. In acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistență tehnică care să pregătească aceste proiecte de investiţii pentru anul viitor, chiar dacă pană acum, din păcate, investițiile in infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existența unui plan de investiţii, vrem să lăsăm la sfarşitul acestui mandat o abordare coerentă şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investițiilor in infrastructura spitalicească. Totodată, investițiile in educaţie, in infrastructura din Educaţie răman pentru noi o prioritate. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală venim cu un proiect care pană in 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care in continuare nu au autorizații de funcționare, mai ales in mediul rural, in sistemul de educaţie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenția şi care alături de investiţii este la fel de important pentru predictibilitatea in dezvoltarea economică, e vorba de debirocratizare. Reducerea birocrației este din punctul nostru de vedere la fel de importantă ca şi investițiile pe care le-am realiza in infrastructură, de exemplu. Şi aici am luat mai multe măsuri prin care incet, incet să reducem această povară birocratică atat pentru sectorul privat, pentru mediul economic cat şi pentru cetățeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel am oferit contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele la ghişeu cu ajutorul cardului şi cel tarziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghișeu, taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din fața calculatorului prin intermediul site-ului ghişeu.ro. Totodată, din această toamnă, deci cel mult intr-o lună, o lună şi jumătate adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghişeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghişeele ANAF pentru a ridica aceste certificate şi adeverinţe. Ele vor putea fi transmise instituţiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hartii, dar şi cinci milioane de deplasări la ghişee. Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri şi pentru că s-a vorbit in spaţiul public de ceea ce intenţionează acest guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, aşa cum am mai spus-o şi public: nu intenţionăm pană la sfarşitul acestui mandat să creştem nicio taxă, nu intenţionăm să creştem niciun impozit, nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, in acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru imputurile consumate in agricultură şi tot pentru a veni in sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producători, a persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate intenţionăm să venim cu modificări in sensul simplificării in Codul Fiscal prin care să propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate in sensul in care aceşti mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocraţie şi documentaţie privind inregistrarea TVA-ului. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice şi persoane fizice autorizate, chiar dacă depăşesc 220 de mii de lei de activitate economică să nu fie obligaţi in inregistrarea TVA-ului, pentru că este pe de-o parte o sarcină administrativă in plus, pe de altă parte acest TVA poate să fie colectat pe restul lanţului de la producător in sus. Ne-am focalizat atenţia şi pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investiţiile in general, dar suntem conştienţi de faptul că, dincolo de rolul pe care il joacă investiţiile străine, care in general se focalizează pe proiecte mari de investiţii e important să concentrăm şi să creştem prezenţa in mediul investiţional şi a capitalului autohton. Capitalul autohton, care in momentul de faţă se concentrează mai ales la nivelul intreprinderilor mici şi mijlocii, de aceea pe langă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, şi companiilor mari, şi companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut in acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru IMM-uri, pentru investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum şi care va fi gata pană la sfarşitul anului şi care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre intreprinderile cu capital autohton. Totodată, intreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult şi de schema privind crearea de noi locuri de muncă pentru care am concentrat 250 de milioane de lei in acest an. Şi vreau să mai amintesc şi faptul că ne interesează să stimulăm intoarcerea romanilor din străinătate acasă şi să investească acasă. De aceea am lansat programul - Diaspora Start-Up pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene. Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut in această perioadă. Vreau să fiu foarte clar cu cateva cifre din nou. Rata de absorbţie curentă pentru perioada 2007-2013 a fost crescută in timpul mandatului acestui guvern. Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost incepute şi finalizate in acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o in acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfarşitul anului trecut, la 78% in acest moment, ceea ce inseamnă circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca şi practic toate statele membre intr-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe. Şi aici am lansat deja ghiduri care insumează peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse in perioada următoare, proiecte care işi vor arăta rezultatele incepand de anul viitor, pentru că in acest an facem licitaţiile de proiecte, semnăm contractele şi ele vor incepe să fie implementate incepand cu anul viitor. Dar şi aici, in paralel cu pregătirea ghidurilor - şi aş vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred, pentru prima dată, am asigurat o corelare intre fondurile europene şi bugetul naţional, atat pe programele de investiţii, cat şi pe programele care finanţează politici sociale. Pentru că am avut multe situaţii in care, la ministere, din bugetul naţional se finanţau anumite lucruri care erau in completă opoziţie cu ceea ce finanţam prin fonduri europene. Deci, am venit şi cu o abordare coerentă din acest punct de vedere. Dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite intarzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru şi a sistemului informatic. Vreau, tot aici, legat de fondurile europene, să clarific cateva lucruri legate de plăţile in agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral in acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulţi din cei care au asigurat administrarea ţării in trecut ştiau foarte bine. Acest an a fost primul an in care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată, care n-au existat in trecut. Pe de altă parte, Romania a decis din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanţare care puteau fi adaptate şi la nevoile Romaniei, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată pentru a acomoda aşteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a insemnat şi un sistem procedural şi administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost şi pregătit cu intarziere şi toate acestea s-au repercutat in intarzieri de plată in acest prim an in care au fost făcute plăţi pentru acest nou sistem de susţinere a agriculturii. Deci, de aici au venit acele intarzieri, care n-au avut nici o legătură cu modul in care lucrurile au fost administrate in acest an, ci mai ales cu decizii care, in mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu intarziere in anii trecuţi. Pană la acest moment, totuşi, plăţile au fost făcute in mare parte, peste 90% din sumele alocate plăţilor directe pentru acest an şi peste 90% din beneficiari şi-au primit subvenţiile. Cei care incă mai au subvenţii să le primească in perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme in urma controlului şi care mai au de clarificat anumite lucruri. Legat de programul de dezvoltare rurală, şi aici, in 2016 au fost lansate 23 de linii de finanţare in valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate in anul trecut, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Cateva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi şi de infrastructură, pentru că, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenţia. In noiembrie, anul trecut, la preluarea guvernării am găsit aproape toate şantierele de infrastructură blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer, in primul rand, la proiectele de autostrăzi. Am reuşit să deblocăm toate aceste proiecte şi prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativ-administrative pe care le-am luat, dar şi prin accelerarea unor acorduri de mediu, unor decizii de exproprieri, avize, in aşa fel incat, in momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate marile proiecte, pe toate şantierele. Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulţi kilometri de autostradă in acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atata timp cat proiectele au fost blocate la sfarşitul anului trecut, dar cel puţin vom pleca cu satisfacţia că se lucrează pe toate şantierele şi că lăsăm in urma noastră un sistem administrativ care e mai clar şi mai simplu din acest punct de vedere. Cateva exemple doar, pe Autostrada Sebeş-Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri, pe Austostrada Orăştie-Sibiu, ştiţi că a fost acea surpare pe o suprafaţă a autostrăzii pe care, in cele din urmă, pentru a evita intarzierile, CNADNR-ul a decis să o realizeze in regie proprie şi, sper eu, să fie primul exemplu in care CNADNR-ul demonstrează că poate să-şi asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrări in regie proprie şi lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulaţia pe acest tronson pană la sfarşitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucrează intens. Am găsit şi aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părţi din această autostradă. Tot in toamna aceasta, vom scoate la licitaţie şi cele două tuneluri care, pană acum, au fost blocate şi fără de care nu se poate finaliza autostrada şi nu se pot face legăturile intre diferitele tronsoane. Pe Austostrada Piteşti-Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. In momentul de faţă se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate şi va fi, probabil, cel mai complex şi mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată in Romania, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secţiuni din această autostrada, pentru care anul viitor să putem lansa şi proiectul tehnic şi partea de execuţie. Pentru Autostrada Piteşti-Craiova, ne vom concentra atenţia pe segmentul de 30 de kilometri, reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova şi la Balş, pentru care, in această toamnă, vom lansa licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Aş semnala aici, totodată, şi reforma pe care o avem in vedere la compania, la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă profesionistă, care să se concentreze, pe de-o parte, pe investiţiile in infrastructura mare de transport rutier şi o altă parte, o altă companie, care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa in acest an şi care sigur va trebui continuat de guvernele care vin. O să mă opresc aici şi cu voia dumneavoastră, in măsura in care veţi avea intrebări, o să revin cu anumite clarificări. Vă mulţumesc! Intervenția premierului Dacian Cioloș la Ora Premierului [Check against delivery] Mulțumesc, dle președinte. O să fiu scurt, să răspund la cateva din intervențiile dumeavoastră. In primul rand, dl Dragnea imi spune că nu ințelege romana pe care o vorbesc. Nu știu, probabil, eu nici nu vorbesc, nici nuv reau să invăț limba romană a demagogiei, a populismului, a spune lucruri doar de dragul de a da bine. Mi-ați cerut cifre, am venit și v-am adus cifre. Dincolo de cifre, v-am mai spus ce-am făcut noi, fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar in ultimii 2 ani, ci din 2009-2010 incoace. Și v-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămană doar cifre. Sigur, spuneați că această creștere economică nu se vede in buzunarele oamenilor.poate nu se vede incă in buzenarele oamenilor, chiar dacă, vă spuneam, de o creștere a veniturilor cu 12%. Deci poate că incă nu se vede in buzunarele oamenilor, v-am spus ce considerăm noi că trebuie făcut și ce-am făcut anul acesta ca să se vadă in buzunarele oamenilor. Dar poate problema este că această creștere, anul acesta, nu s-a văzut nici in buzunarele clientelei politicice și probabil că afectează mai mult și limba aceasta romană probabil că n-o știu și nici nu vreau s-o invăț. Limba romană pe care eu o vorbesc e una directă, e una clară, a spune lucrurilor pe nume, și spuneați că guvernul tehnocrat n-a comunicat suficient. Probabil că n-a comunicat suficient, dar eu am preferat să facem lucruri decat să vorbim prea multe și, sper eu, să se vadă rezultatele. Legat de Codul fiscal, haideți să fiu foarte clar. Am cerut Ministerului de Finanțe să vină cu propuneri de simplificare, deci in cadrul angajamentelor de simplificare a administrației și a funcționării administrației pe care le-am luat, știți că am mai venit cu modificări ale Codului fiscal in care a trebuit să corectăm erori care au fost făcute in trecut, erori de formulare, cum a fost și cea cu veteranii, cu plata impozitului grădinilor din curțile oamenilor, unde, după ce a fost adoptat Codul fiscal, ați venit la noi, la guvernul acesta tehnocrat să ne cereți să modificăm, prin ordonanțe de urgență, aceste lucruri și să le corectăm. Și asta am făcut, le-am corectat. Am spus-o de la inceput și o repet aici: nu intenționăm să creștem nicio taxă, nu intenționăm să creștem niciun impozit, nu intenționăm să scădem pensii sau să scădem salarii. Orice modificări pe acre le-am făcut la Codul fiscal au fost in acest sens, al simplificării. Și am cerut Ministerului de Finanțe, după discuții cu operatori economici, cu agenți economici, cu cei care lucrează in mediul privat, să vină cu propuneri de modificare care merg in acest sens, al simplificării și au fost mai multe propuneri la Ministerul de Finanțe, din care unele au vizat anumite modificări care ar fi putut avea un impact asupra taxelor, impozitelor și așa mai departe. Am știut de ele și am spus foarte clar Ministerului de Finanțe că nu susțin astfel de modificări și că nici măcar nu vreau ca ele să fie puse in dezbatere publică. Acolo a fost un secretar de stat care, in ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus in dezbatere publică acel text și i-am cerut să pelce. Punct. Atat. Deci n-a fost nicio intenție de a modifica Codul fiscal in sensul a ceea ce spuneți dumneavoastră și o să vedeți măsurile pe care o să le punem in dezbatere publică, care sunt pur de simplificare și v-am dat un exemplu, cel cu TVA-ul pentru agricultori, doar acelea sunt cele pe care ni le asumăm să le punem in dezbatere publică inainte de a lua orice decizie. Ne-ați reproșat că importăm uraniu și că n-am deschis o nouă mină. Păi dacă mina respectivă care trebuia deschisă era pregătită de acum 2-3 ani, cand ar fi trebui investiți niște bani, astăzi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mină care iși finalizează exploatarea in cursul acestui an și care trebuie inchisă și cu alt zăcămant care nu era pregătit pentru exploatare. Investim fondurile necesare ca să pregătim exploatarea acestui zăcămant și de anul viitor cred că el va putea fi exploatat și pană atunci, ca nu intrerupem ciclul la Cernavodă,a trebuit să găsim soluții intermediare. Dar asta, incă o dată, e rezultatul faptului că unele lucruri n-au fost pregătite din timp. La fel și cu spitalele, unde ne reproșați cu infecțiile nocosomiale, cu gărzile medicilor. Păi dacă gărzile medicilor, care se acumulează din 2004, de cand n-au fost plătite, și noi decidem să le plătim in acest an, și tot noi suntem acuzați - de ce n-au fost plătite din 2004? Sau infecțiile nocosomiale, care au fost puse sub preș, pană anii trecuți, o serie de alte crize care au explodat in acest an și pe care a trebuit să le rezolvăm cu soluții pe termen scurt, dar să incepem să gandim și perspectiva. Deci atunci cand acest guvern este acuzat că nu face destul și că nu vorbește destul, cred c-ar trebui să ne uităm un pic să vedem dacă nu cumva in trecut s-a vorbit prea mult și s-a făcut prea puțin. Cama cestea erau lucrurile pe care vroiam să le spun. Legat de fondurile europene, spuneați de 17 miliarde absorbite in 2015, dacă am ințeles bine. Din cifrele pe care le-am văzut eu, au fost vreo 3 sau 4 miliarde de euro absorbite in 2015, anul acesta au fost plătite 3,3 miliarde. Sigur, multe din ele, proiecte care au fost incepute in anii trecuți nu mi-am arogat rezultatul acesta, dar a trebuit să grăbim aceste proiecte, a trebuit să le accelerăm ca să nu pierdem banii respectivi. Absorbția zero, n-o să mai repet, pentru că cine vrea să repete o cifră care-i place și care nu știu in ce măsură il rerpezintă, fără să știe ce e in spate, această cifră zero, v-am spus, pentru perioada 2014-2020, există deja absorbție, suntem la 1% absorbție și suntem la media europeană. Dacă am fi avut proiecte pregătite in anii trecuți, am fi avut o absorbție mai bună. Noi v-am spus că pregătim deja proiecte, avem apeluri de proiecte lansate pentru 13 miliarde de euro, incepand de anul viitor o să se vadă aceste rezultate. Proiecte pentru fondul Juncker: da, Guvernul Ponta a trimis o listă cu 200 de proiecte din care niciunul n-a fost aprobat pentru că niciunul n-a fost pregătit bine. Noi avem, probabil, pană acum citeva zeci de proiecte din care unele deja dau semne că vor fi aprobate și ne-am dus și ne ducem pe proiecte de dimensiuni mai mici, dar proiecte concrete pe care le putem face. Și urmărim să pregătim și un cadru care să ne permită să pregătim pe viitor proiecte consistente și pentru fondul Juncker. Sigur, s-au folosit aici cuvinte mari, incusiv legat de patriotism, apropo de acest guvern tehnocrat acre e vandut strănătății, care lucrează impotriva Romaniei, care nu dă socoteală in fața Parlamentului. Sunt prezent astăzi in fața Parlamentului să dau socoteală, la cateva zile după ce mi s-a solicitat, cu ceea ce am făcut. Dacă asta inseamnă un guvern fără responsabilitate și fără să respecte Parlamentul, vă las pe dumneavoastră să judecați. Niciodată n-am refuzat o solicitare de a veni in fața dumneavoastră să vă spun ceea ce am făcut. Știți foarte bine, pe proiectele mari, pe proiectele legislative importante, am avut sistematic discuții cu liderii de partide politice și asta am să fac pană la sfarșit. Dar pentru mine, incă o dată, patriotismul nu inseamnă discursuri sforăitoare și nu inseamnă in primul rand declarații. Pentru mine, om care sunt crescut la țară, patriotismul inseamnă in primul rand bun simț, inseamnă a nu minți, inseamnă a-ți ține cuvantul și inseamnă să iți asumi ceea ce știi că poți să faci și nu mai mult. Nu să faci promisiuni, ci să fii lăsat, să fii judecat după fapte. Pentru mine asta inseamnă patriorismul și n-am nevoie de lecții legat de patriotism, nici eu nu dau lecții altora legat de acest lucru, pentru mine patriotismul și țara sunt lucruri care sunt mult prea profunde pentru a veni cu ele să le expun in piața publică pentru a caștiga niște voturi. Nu asta mă interesează, mă interesează să pot să privesc in ochi, cu fruntea sus, orice roman pentru perioada pe care mi-am asumat-o la guvernare impreună cu ceilalți. Sigur, ați spus că am schimbat miniștri. De fiecare dată cand am considerat că e cazul să fac această schimbare, tocmai pentru ca acest guvern să-și facă treaba pană la capăt, mi-am asumat. Mi-am asumat inclusiv greșeli pe care probabil că le-am făcut, dar cred că primul lucru, pentru a corecta o greșeală, este să ne asumăm greșeala respectivă, și nu să incercăm s-o prezentăm intr-un alt fel. Și bine ar fi dacă, cu toții, in viitor măcar, ne-am asuma greșeli pe care le-am făcut in trecut, să spunem lucrurilor pe nume pentru ca lucrurile să meargă un pic altfel in țara asta și pentru ca oamenii să aibă incredere cat mai mare in stat, in politică, in Parlament și-n oricine iși asumă guvernarea acestei țări. Vă mulțumesc! 2016-09-19 17:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-20-09-38-25big_12121212.jpgProgrese semnificative în implementarea măsurilor de simplificareȘtiri din 16.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/progrese-semnificative-in-implementarea-masurilor-de-simplificare Măsurile de simplificare a relației dintre cetățeni și administrație adoptate de Guvernul Dacian Cioloș sunt in proces avansat de implementare la nivelul instituțiilor din administrația centrală, arată un prim bilanț al acestui pachet legislativ, discutat in ședința de Guvern de vineri, 16 septembrie. Demersurile pentru debirocratizare, incluse in acest pachet, includ acceptarea copiei după buletin prin email, eliminarea copiilor legalizate ale documentelor, furnizarea unor adrese de email pentru comunicarea electronică cu cetățenii, punerea la dispoziție a unor metode alternative de plată pentru serviciile publice, pe langă plata in numerar la ghișeu. - La numai două luni de la adoptarea primului pachet pentru simplificare, incepem să vedem primele rezultate: mai puține documente pe care oamenii trebuie să le aducă la instituții, mai puține drumuri la ghișee, mai puține cheltuieli. Reducerea birocrației este un proces de durată și, totodată, un proces ireversibil. Am incredere că, treptat, toate instituțiile vor ințelege importanța unei relații mai prietenoase cu oamenii și că relația dintre cetățeni și autorități va fi deveni una corectă, normală, egală, a spus premierul Dacian Cioloș. Exemple de măsuri și rezultate de etapă, conform raportării ministerelor: Măsură: Publicarea din oficiu a informaţiilor şi modelelor de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, in format electronic, pe punctul de contact unic electronic, gestionat de Agenția pentru Agenda Digitală a Romaniei. Rezultate: A fost lansată noua platformă www.edirect.e-guvernare.ro; se stabilesc, cu fiecare minister in parte, metodele prin care vor fi publicate informațiile pe platformă; sunt desemnați administratorii care vor răspunde de publicarea informațiilor, din cadrul ministerelor. Măsură: Eliminarea cerinţei de depunere a copiilor legalizate după documente Rezultate: Ca exemple de bună practică, Ministerul Educației (MENCȘ) a eliminat, prin Ordin de ministru, cerința copiilor legalizate de către școli; măsura a fost implementatăși de alte instituții: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis instrucțiuni in rețeaua consulară pentru eliminarea cerinței copiei legalizate; Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a implementat total obligația și și-a schimbat procedurile. Centralizarea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului arată că trebuie modificate peste 400 de Hotărari de Guvern pentru a elimina copiile legalizate la nivelul administrației centrale. Măsură: Solicitarea extrasului de pecazierul judiciar de la unitățile de poliție competente cu acordul expres al persoanei, acolo unde instituția/autoritatea publică solicită cazierul judiciar Rezultate: Ca exemple de bună practică, MAI a informat unitățile de poliție cu privire la solicitarea cazierului judiciar de către instituții direct de la acestea. MAI a trimis ministerelor o solicitare pentru a putea informatiza procedura de obținere a cazierului intre instituții cu acordul persoanei. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice (MMFPSPV) a intocmit formulare pentru manifestarea consimțămantului. Măsură: Obligația folosirii cu precădere de mijloace electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, dacă beneficiarul deține o adresă de email și este de acord să o comunice. Rezultate: Ca exemple de bună practică, Ministerul Justiției (MJ) a completat formularele proprii solicitand și adresa de e-mail pentru a comunica prin mijloace electronice cu beneficiarul. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) comunică electronic cu beneficiarii. La MMFPSPV, in cazul solicitării indemnizaţiilor pentru creșterea copilului pot fi furnizate anumite informații via e-mail. In cadrul MAE, serviciile consulare sunt complet informatizate. Măsură: Obligația de a oferi metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul altor sisteme de plată. Rezultate: Ca exemple de bună practică, MAE a implementat POS-uri la majoritatea misiunilor diplomatice, urmand instalarea și a altora, in luna septembrie. ONRC definitivează un sistem de e-payment pentru plata prin mijloace electronice. Ministerul Finanțelor Publice (MFP), impreună cu ANAF, a introdus POS-uri la nivel de ghișee, urmand a fi introdusă facilitatea de plată online a taxelor și impozitelor. Din centralizarea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului reiese că, in ceea ce privește serviciile publice furnizate de Ministere și instituții subordonate, predomină in medie plata prin Trezorerie și numerar la locul furnizării serviciului. Ca măsură de eficientizare a furnizării serviciilor, trebuie diversificate modalitățile de plată puse la dispoziție, incluzand aici POS, plata numerar prin alte mijloace decat la Trezorerie, informatizarea Trezoreriei (proces preconizat a se incheia pană in 2018), plata prin mobil. De asemenea, cetățenii trebuie incurajați să utilizeze mijloacele de plată electronice puse la dispoziție. Un alt exemplu in acest sens: măsurile de simplificare utilizate in cazul serviciilor de pașapoarte și inmatriculări auto. MAI a comunicat incă din luna iulie că taxele pentru eliberarea pașapoartelor, a permiselor de conducere și pentru alte servicii oferite de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și inmatriculare a vehiculelor pot fi acum achitate prin Internet Banking, virament bancar, mandat poștal sau in numerar. (http://www.mai.gov.ro/documente/utile/Noutati%20taxe%20pasapoarte%20si%20permise.pdf) Totuși, centralizarea finală arată că facilitățile electronice au fost utilizate de un număr extrem de mic de beneficiari. Pachetul de măsuri de simplificare a relației dintre cetățean și administrația publică a fost adoptat la finalul lunii iunie, actele normative care au pus bazele acestui proces fiind OUG 41/2016 și Memorandumul cu tema: Măsuri de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative din administrația publică centrală de specialitate. Pachetul de măsuri de simplificare s-a născut odată cu inițiativa Cancelariei Prim-ministrului - Comisia de tăiat hartii și a platformei maisimplu.gov.ro. In intregul demers, Guvernul a pus accent pe transparență, comunicare electronică, debirocratizare, principii urmărite in diferite forme prin toate inițiativele lansate in actualul mandat. Astfel, Cabinetul Dacian Cioloș urmărește prioritatea numărul unu din programul de Guvernare : - Un Guvern deschis și transparent, in dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni. (In cadrul acestei priorități, mai specific: Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice și Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică intre Guvern și societate, inclusiv cu romanii de pretutindeni). 2016-09-16 15:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_progrese_masuri.jpgPoziția oficială a Guvernului României referitor la protestul transportatorilorȘtiri din 15.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/pozitia-oficiala-a-guvernului-romaniei-referitor-la-protestul-transportatorilorProblema RCA trenează de multă vreme, din cauza incapacității instituțiilor responsabile de a gestiona această situație. După consultări cu transportatorii, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Consiliul Concurenței, Guvernul a adoptat ieri o ordonanța de urgență tocmai pentru a crea cadrul juridic care să permită rezolvarea acestor probleme. Ordonanța reflectă solicitările transportatorilor, respectand legea și rolul tuturor instituțiilor implicate. Nu este in competența Guvernului să stabilească valoarea de plafonare a tarifelor RCA și este inadmisibil să i se solicite guvernului acest lucru. Această chestiune trebuie clarificată de ASF. Guvernul nu se poate substitui instituțiilor care trebuie sa-și asume responsabilitatea rezolvării disensiunilor dintre asiguratori și transportatori. Stabilirea prețurilor, cerere formulată azi in petiția adresată Guvernului, nu este in atribuțiile Executivului, ci in ale Autorității de Supraveghere Financiară, care are cadrul legal să intervină. 2016-09-15 11:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-15-11-07-46big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș și președintele Republicii Franceze, François Hollande, au participat la inaugurarea noii uzine de asamblare a elicopterelor Airbus H215 de la Ghimbav, BrașovȘtiri din 13.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-i-pre-edintele-republicii-franceze-francois-hollande-au-participat-la-inaugurarea-noii-uzine-de-asamblare-a-elicopterelor-airbus-h215-de-la-ghimbav-bra-ov Galerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a participat astăzi, alături de președintele Republicii Franceze, Francois Hollande, la inaugurarea unui proiect important al cooperării economice romano-franceze, o nouă uzină de asamblare a elicopterelor Airbus H215, pe platforma IAR Ghimbav, Brașov. Dezvoltarea acestui proiect va crea 350 de noi locuri de muncă pană in 2020. Este vorba despre un proiect care presupune investiții de 51,7 milioane de euro, din care 15,5 milioane de euro in infrastructură, și care beneficiază de ajutoare de stat din partea Guvernului Romaniei in valoare de peste 5 milioane de euro. In spiritul parteneriatului strategic dintre Romania și Franța, am dorit să marcăm impreună o nouă poveste de succes in cooperarea economică bilaterală, prin dezvoltarea unui domeniu cu o mare valoare adăugată pentru ambele părți - domeniul aeronautic. Am inaugurat astăzi o investiție pe termen lung, intr-un domeniu strategic, care imbină schimbul de tehnologie, formarea profesională și noi game de producție, a declarat cu acest prilej premierul Dacian Cioloș. Impreună cu inaltul oficial francez, șeful Executivului roman a cunoscut o parte din angajații uzinei și a avut o discuție cu reprezentanții conducerii Airbus Helicopters Romania, care le-au prezentat oaspeților etapele de dezvoltare prevăzute pentru acest proiect demarat după ce, in noiembrie 2015, Airbus Aviation a fost invitată să investească și să dezvolte capacitățile de producție din Romania, alături de Romaero și Aerostar. Pe langă liniile de fabricație, uzina inaugurată astăzi va avea un birou de cercetare, departament pentru vanzări și un centru de formare profesională. In plus, in strategia prezentată de către investitorul francez, este prevăzută asocierea cu societățile aeronautice din Romania, iar elicopterele fabricate la Ghimbav in următorii ani vor deservi piața globală. Se estimează că primele elicoptere Airbus H215 produse in Romania vor fi gata la sfarșitul anului 2017- inceputul anului 2018. Proiectul este intărit și de o componentă educațională, in spiritul sistemului dual de educație pregătit de Guvern. Tinerii care vor dori să lucreze in acest domeniu vor avea astfel acces la o mai bună pregătire profesională și o integrare mai rapidă in procesul de producție grație parteneriatului romano-francez incheiat intre Airbus Helicopters, ministerele educației din Romania și Franța și colegiile tehnice sau universitățile din Brașov și București. Cu ocazia vizitei la noua uzină de asamblare a elicopterelor Airbus H215 de la Ghimbav, premierul Dacian Cioloș s-a intalnit și cu elevii clasei a IX-a speciale, sponsorizată de Airbus Helicopters, de la Colegiul Tehnic Transilvania Brașov, prima promoție care aspiră la bacalaureatul profesional. Din delegația care l-a insoțit astăzi la Brașov pe premierul Dacian Cioloș au făcut parte Costin Borc, viceprim-ministru, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice. Tot astăzi, inaintea vizitei la Ghimbav, premierul Dacian Cioloș a oferit un dejun de lucru, la București, in onoarea președintelui Republicii Franceze, Francois Hollande, care efectuează o vizită de stat in Romania. Declarații comune de presă [Check against delivery] Francois Hollande: Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor responsabili ai acestei frumoase companii, doamelor şi domnilor care urmează să construiţi aici nu doar o uzină, ci şi elicopterele care vor fi mandria Franţei şi a Romaniei. Nu ştiu dacă este interpretare, pentru că nu vorbesc, incă, limba romană. Avem o tradiţie de multă vreme, in Braşov, in domeniul aeronauticii, intre Franţa şi Romania. Aici este vorba despre un proiect de o altă anvergură. Nu mai este vorba despre mentenanţă, de a repara, ci de a fabrica elicoptere, care vor reprezenta tehnologia de varf. Este un proiect franco-roman, un proiect european şi ii salut și pe colegii din Germania care participă la ambiţia noastră de aici, aceea de a furniza elicoptere in scopuri civile, dar şi in scopuri militare. Cu acest Super Puma H215 avem dovada că putem să construim o cooperare care este benefică ambelor ţări. Locurile de muncă create aici nu sunt create in detrimentul celor din Germania, in Franţa sau in alte ţări europene. Locurile de muncă care vor fi create aici vor duce la crearea altor locuri de muncă in Franţa. Pe langă asta, suntem intr-o relaţie in care personalul va fi format in Franţa şi aici, pentru a atinge nivelul de calificare care le va permite să aibă un proces de fabricaţie cat de performant posibil. Aşadar, este un proiect de dimensiune europeană, deoarece are, de asemenea, vocaţia să consolideze industria apărării in Europa. Este ceea ce dorim să facem şi ceea ce doresc să propun, peste cateva zile, la summitul de la Bratislava. Trebuie să avem o cooperare in ceea ce priveşte fabricarea materialului de apărare, pentru a putea să ii dăm Europei condiţiile pentru a avea o politică europeană de apărare. Bineinţeles că este un proiect de anvergură: 50 de milioane de euro investiţi, la care a participat şi statul roman, şi este un proiect cu potenţial semnificativ in ceea ce priveşte vanzările, pentru că vom face in aşa fel incat acest elicopter să fie comercializat. Bineinţeles, dacă Romania ar incepe prin a cumpăra elicoptere, am fi foarte mandri şi foarte fericiţi şi o tradiţie in aeronautică vrea ca acest prim elicopter să aibă un nume romanesc pentru că așa am conceput proiectul. Am dorit, de asemenea, ca multe intreprinderi franceze să se implice in filiera aeronautică pe care o consolidăm la nivel european şi sunt sigur că această uzină de la Braşov va executa perfect contractele viitoare care ii vor fi propuse. Apoi, aș dori să mai spun că cooperarea dintre Franța şi Romania este fondată bineinţeles pe cultură, pe limbă, pe o comunitate de destine care unesc cele două popoare. Insă ne aflăm aici in faţa unui proiect care demonstrează incă o dată că intre Franţa şi Romania viitorul, excelenţa, tehnologia sunt bazele pe care vom construi relaţia noastră şi parteneriatul nostru viitor. Aşadar, trăiască Super Puma H215! Trăiască Airbus! Trăiască Franţa! Trăiască Romania! Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, imi face o deosebită plăcere să fim astăzi impreună aici, pentru că, aşa cum spunea domnul director, viitorul incepe astăzi. Aş spune că, din acest punct de vedere, pentru industria aeronautică, viitorul se construieşte pe experienţa trecutului, pe experienţa pe care o avem pe această platformă industrială, la Ghimbav, deja de cateva decenii şi mă bucur să asist astăzi la inaugurarea unui nou proiect industrial franco-roman, cu investiţie franceză, cu competenţă şi experienţă romanească. După succesul pe care l-am inregistrat cu privatizarea Dacia Renault, un produs competitiv, care şi-a demonstrat fiabilitatea deja economică şi comercială, nu numai pe piaţa romanerască, dar şi pe piaţa internaţională, astăzi lansăm un nou proiect franco-roman, construit, la fel ca şi in cazul Dacia Renault, pe experienţa trecutului, dar, aşa cum spuneaţi, construit pe o nouă dimensiune, pentru că de data aceasta se vor construi elicoptere, practic, de la zero aici, sigur cu o parte din piese aduse din Franţa, o parte din componente, inţeleg, vor veni din Romania, pentru că intenţia noastră este să incurajăm dezvoltarea unei platforme, a unui hub in industria aeronautică, pornind de aici, de la Braşov, şi sigur cu participarea altor companii şi altor intreprinderi care produc in Romania, deci, să avem un produs in care să imbinăm competenţa şi experienţa franceză, franco-germană, pentru că tot cu Airbus, sigur cu altă componentă a Airbus, Airbus Industrie, ne aducem şi noi aportul la construirea de avioane. De data aceasta vom avea, aşa cum spunea domnul preşedinte, un produs care va fi realizat aici pană la capăt. Compania care il produce va avea nu doar componenta de fabricaţie, dar şi, din cate am inţeles, un birou de studii aici, un departament de vanzări, dar şi componenta foarte importantă pentru viitorul acestei intreprinderi, componenta de formare profesională şi mă bucur să văd că acest concept de relansare a formării profesionale in Romania, formare duală, care presupune un parteneriat intre unităţi de invăţămant de stat cu companii private, işi arată fructele. Cadrul legislativ pe care l-am pregătit şi care va fi foarte curand adoptat va fi folosit deja de această şcoală, care va forma primii specialişti in producţia de elicoptere aici, in Romania. Este o investiţie importantă pentru Braşov şi pentru această regiune, de peste 50 de milioane de euro, care creează 350 de locuri de muncă noi, care se adaugă, inţeleg, la cele 160 de locuri de muncă deja existente pentru partea de reparaţii elicoptere, deci, o investiţie benefică atat investitorului, dar şi Romaniei şi care, dincolo de investiţia ca atare, pune Romania pe harta producătorilor de elicoptere din lume, cu un produs nou, pe care sperăm şi noi să il vedem in activitate, să il vedem in zbor cat mai repede. Sigur, vom analzia cu foarte mare atenţie această ofertă şi pentru noi. Este un produs nou. Dincolo de aceasta, avantajul lui este că oferă mentenanţă aici, loco, in Romania. Avem in analiză şi la Ministerul de Interne şi la Ministerul Apărării, acolo unde există nevoi de dotare pentru elicoptere de intervenţie, elicoptere multirol, intr-o fază ulterioară, probabil, şi elicoptere militare. Analizăm şi această ofertă şi, cum spuneam la inceput, sper ca, aşa cum Dacia Renault a dovedit competitivitate, dincolo de partea inovantă a proiectului, a dovedit competitivitate pe piaţă, sperăm ca, la fel, acest produs să işi dovedească competitivitatea şi, aşa cum spunea şi dl director, să mergem impreună şi să cucerim piaţa internaţională, mai ales cea de intervenţii umanitare, unde acest produs poate să fie foarte adaptat. Şi aici cred că este un interes comun, al Franţei, al Romaniei, al Germaniei, să promovăm impreună acest produs. Doresc să ii felicit pe toţi cei care au participat la implementarea acestui proiect, intr-un timp foarte scurt, incă nici nu a trecut un an de cand Airbus a fost invitat să facă o investiţie aici, dacă nu mă inşel, la sfarşitul anului trecut, şi, iată, la mai puţin de un an, astăzi inaugurăm deja această intreprindere, care, inţeleg, de anul viitor, de la inceputul anului viitor, va putea incepe să producă şi să avem anul viitor, sper, primul elicopter ieşit pe această poartă. Doresc să mulţumesc domnului preşedinte pentru onoarea pe care ne-a făcut-o, pentru prezenţa aici. Şi, dincolo de toate proiectele pe care le-am discutat şi astăzi, inclusiv legate de cooperarea economică, dar şi de colaborarea dintre Franţa şi Romania la nivel european, avem aici, astăzi, o mostră şi a cooperării economice bilaterale, dar şi a parteneriatului franco-roman la nivel european, cu foarte bune premise, inclusiv pentru ceea ce s-ar putea construi in viitorul apropiat, un parteneriat european pentru apărare, la care sper să putem contribui şi noi. Mulţumesc. 2016-09-13 18:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-13-06-45-25big_880088.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea anului școlar 2016-2017 la Liceul Teoretic „Carol I” din FeteștiȘtiri din 12.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-anului-colar-2016-2017-la-liceul-teoretic-carol-i-din-fete-tiGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş inainte de festivitatea de deschidere a noului an şcolar [Check against delivery] Dacian Cioloş: (...) Şi cred că este un exemplu bun că, acolo unde se implică autorităţile locale, conducerea şcolilor, se pot găsi soluţii, pentru că avem şi reversul. Avem, insă, cateva mii de unităţi şcolare care nu au autorizaţii de funcţionare. Bun, unele din motive obiective, să spun, structurale, faptul că sunt comune care in intregul lor nu au incă sistem de canalizare şi apă, dar sunt, să ştiţi, multe cazuri unde, din lipsa preocupării autorităţilor locale, a primăriilor sau a capacităţii administrative reduse, nu se depun proiecte. Noi am alocat pentru anul acesta 800 de milioane de lei la MDRAP numai pentru a finanţa şcolile, autorizarea şcolilor, din care sunt incă multe sute de milioane care nu au fost solicitate. Am mai prelungit acum perioada de depunere a proiectelor, dar problema nu sunt banii, acum, ci organizarea, capacitatea administrativă şi voinţa mai ales, dorinţa de a face anumite lucruri. Sigur că probabil e mai vizibil să faci un drum, să asfaltezi un drum, decat să amenajezi o şcoală, dar sunt lucruri care trebuie făcute. Şi guvernul nu le poate face pe toate. Deci, de asta e importantă şi implicarea autorităţilor locale, şi aici e un exemplu. Discursul premierului Dacian Cioloș la deschiderea anului școlar 2016-2017 la Liceul Teoretic - Carol I din Fetești [Check against delivery] Dacian Cioloş: Dragi elevi, dragi părinţi şi dragi profesori, ştiu că Romania se vede altfel de la Feteşti şi ştiu că se vede altfel dintr-un liceu de provincie, din afara Bucureştiului, sau dintr-o şcoală din mediul rural. Dar ştiu, totodată, că viitorul Romaniei este, in aceste şcoli, la fel cum este şi in capitală sau in marile oraşe din ţară. Şi cred că rezultatele pe care unii dintre dumneavoastră le-au obţinut demonstrează că trebuie să trecem dincolo de această mentalitate şi să nu facem diferenţe intre şcolile din marile oraşe sau şcolile din oraşele mai mici. Pe de altă parte, inţeleg şi faptul că noi trebuie să ne asigurăm că acele condiţii de care aveţi nevoie sunt prezente şi aici, la fel cum sunt la Bucureşti sau in altă parte. Dragi elevi liceeni şi dragi tineri, am incredere in voi şi vă invit şi pe voi să aveţi incredere in voi inşivă in calea pe care o aveți inaintea voastră. Pentru mulţi dintre voi, prezenţa aici ştiu că inseamnă sacrificii făcute de voi şi de familiile voastre. Dincolo de tot ceea ce auziţi, dincolo de tot ceea ce vedeţi in jurul vostru, să ştiţi că educaţia este cea mai bună cale şi, totodată, şi cea mai dificilă. De aceea, vă invit să nu alegeţi intotdeauna calea cea mai uşoară in viaţă, chiar dacă această cale a educaţiei, calea efortului, presupune sacrificii din partea voastră. Pot să vă asigur şi din experienţă personală că, mai devreme sau mai tarziu, increderea in voi inşivă şi in calea efortului, pe care o alegeţi, este răsplătită. Şi nu vorbesc aici de percepţia socială, important este să vă simţiţi voi impliniţi prin ceea ce faceţi şi să fiţi cu conştiinţa impăcată că atat cat a depins de dumneavoastră aţi făcut. Restul, ştiu că este şi treaba noastră, este treaba părinţilor, a profesorilor, dar important este să fiţi cu conştiinţa impăcată că aţi făcut eforturile de care aveaţi nevoie ca să vă impliniţi. Şi să nu vă luaţi după cei care vă demonstrează vremelnic şi vă asigură, doar vremelnic, că se poate răzbi in viaţă şi fără studii şi fără şcoală, pentru că, mai devreme sau mai tarziu, doar ceea ce aţi invăţat şi aţi asimilat voi inşivă este ceea ce vă dă o linie dreaptă in viaţă. Vă indemn, deci, să aveţi incredere in voi, in calea voastră, să vă ţineţi de ea, să nu căutat neapărat doar note bune, să căutaţi să asimilaţi şi să inţelegeţi ceea ce invăţaţi. Să nu căutaţi titluri goale de conţinut, aşa cum fac unii, pentru că sunt obţinute fără ca ceva in voi să progreseze. Cred că şcoala romanească trebuie să vină cu o schimbare de perspectivă. Şcoala trebuie să vă lase spaţiul să vă exprimaţi şi să invăţaţi responsabilitatea. De aceea sau şi din acest motiv, anul acesta a fost adoptat, după cum ştiţi probabil, Statutul elevului, un document care prevede drepturi şi responsabilităţi pentru elevi, in oglindă cu Statutul cadrului didactic. Este un demers pentru o cultură a dialogului intre profesor şi elevi şi intre toţi membrii comunităţii şcolare. Vă invit, pe de altă parte, să aveţi incredere in profesorii voştri şi, in acelaşi timp, să aveţi curajul să dialogaţi cu ei şi să puneţi intrebări, să nu vă fie teamă să greşiţi, din cand in cand, şi să nu vă fie teamă să mergeţi pe căi noi. Vreau să subliniez faptul că acest Satut al elevului nu inseamnă că este un document oficial care formalizează cumva posibilitatea de a dovedi lipsă de respect faţă de profesori. Profesorii sunt cei care, in continuare, sunt aici ca să vă indrume. Profesorii sunt cei cărora le datoraţi respect nu din obligatie, sau nu pentru că aşa scrie intr-o lege sau intr-un regulament, ci pentru că, atunci cand nu suntem capabili să acordăm respect celuilalt, nu avem cum să ne respectăm pe noi inşine şi, dacă nu ne respectăm pe noi inşine, nu avem cum să ne simţim impliniţi. Acest Statut al elevului creează un cadru care să vă permită acest dialog instituţionalizat cu cei care sunt aici să vă ajute, să vă educe, şi nu este un document care să justifice lipsa de respect. Dragi profesori, impreună cu părinţii, aveţi responsabilitatea formării unor destine. Rolul dumneavostră este să ajutaţi fiecare copil, fiecare tanăr să işi găsească propria cale şi, dacă ar fi să mă intorc la o frază din Jurnalul filozofic al lui Constantin Noica, aş spune că rostul dumneavoastră este să fiţi mijlocitori intre aceşti tineri şi ei inşişi. Aveţi o meserie de vocaţie şi sunteţi modele pentru aceşti tineri. De aceea, mă inclin in faţa muncii dumneavoastră. Sunt de acord că societatea trebuie să răsplătească mai bine aceste eforturi şi sunt de acord că sunt incă multe de făcut din acest punct de vedere, că sistemul trebuie schimbat pentru a lăsa mai mult spaţiu acelora dintre dumneavoastră care aveţi curajul unor viziuni noi in pedagogie şi in educaţie. Pentru că şcoala romanească, dincolo de bani, dincolo de infrastructură, are nevoie mai mult ca orice şi mai mult ca oricand de idei novatoare şi de curajul de a trece dincolo de clişee, dincolo de rigidităţi, pentru a ne adapta şi sistemul de educaţie nu doar la mersul lumii, ci mai ales la spiritul acestei generaţii şi la dorinţa acestor tineri de a invăţa altfel decat am făcut-o noi, probabil, in generaţiile noastre; de a-i invăţa să asimileze, manifestandu-şi in acelaşi timp spiritul creator şi spiritul de inovaţie. Acest guvern a incercat să reducă decalajul intre importanţa rolului dumneavoastră in societate şi nivelul la care munca dumneavoastră este răsplătită. După mulţi ani in care rectificarea bugetară aducea veşti triste pentru educaţie, anul acesta am reuşit, după cum ştiţi, să suplimentăm bugetul alocat educaţiei cu circa un miliard de lei, prin care să corectăm şi anumite nedreptăţi care au fost făcute, de-a lungul anilor, in ceea ce priveşte salariile sau orele suplimentare. Incercăm să găsim soluţii şi pentru cadrele didactice, personalul de sprijin şi managerii şcolari din şcolile defavorizate. Odată cu inceputul noului an şcolar, Ministerul Fondurilor Europene va lansa un program de 25 de milioane de euro, intitulat Profesori motivaţi in şcoli defavorizate, un program prin care incercăm să găsim măsuri să incurajăm profesori - profesori buni, profesori tineri, profesori cu idei - să se instaleze şi să rămană in mediul rural, tocmai pentru a contribui prin asta şi la crearea unor condiţii cat de cat apropiate intre şcolile mai privilegiate, să spun aşa, din marile oraşe şi cele din mediul rural. Este evident că este nevoie de o profesionalizare a managementului şcolar, de aceea, după o perioadă de zece ani, timp in care numirile au fost făcute de multe ori pe criterii subiective, uneori in contradicţie cu criteriile profesionale, am considerat că a venit vremea unei schimbări: in această toamnă, Ministerul Educaţiei organizează concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori la unităţi de invăţămant, la grădiniţă şi la liceu. Sunt bucuros să văd aici, la Feteşti, rezultatele unor investiţii substanţiale cu fonduri europene - şi este unul din motivele pentru care am ales acest liceu pentru deschiderea anului de invăţămant, astăzi. Mi-aş dori să văd cat mai multe astfel de investiţii in unităţi de invăţămant in ţară. Am finanţat, anul acesta, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, şi reabilitarea şcolilor. Rezultatele, trebuie să recunosc, sunt mai puţin bune decat mi-aş fi dorit şi decat ne-am propus la inceputul acestui mandat. In unele cazuri, sunt motive obiective - nu există apă şi canalizare in unele localităţi şi, deci, este dificil ca aceste facilităţi să existe la şcoli. In unele localităţi rurale, numărul elevilor este foarte mic şi acolo trebuie să ne orientăm cu alte măsuri, prin care să aducem acei copii la şcoală - cum ar fi măsuri de rambursare a costurilor cu naveta. In alte cazuri, este vorba de lipsă de capacitate administrativă pentru pregătirea unor astfel de proiecte la nivelul unităţilor administrativ-locale. Ne gandim la soluţii, inclusiv la măsuri de asistenţă tehnică asigurate de ministere - de Ministerul Educaţiei sau de Ministerul Dezvoltării Locale. Pe de altă parte, in unele cazuri a fost vorba de motive mai puţin obiective şi, mai ales, de lipsa de implicare a unor edili locali sau de preferinţa lor pentru construirea unor drumuri, in detrimentul modernizării clădirilor care aparţin unităţilor de invăţămant. Acestora le adresăm invitaţia de a fi mai proactivi in accesarea de fonduri pentru infrastructură şcolară: avem incă la Ministerul Dezvoltării Locale fonduri care nu au fost utilizate, in ciuda faptului că am mobilizat resurse consistente - nu au fost mobilizate şi nu au fost solicitate. Incă timpul nu este pierdut, am prelungit perioada de depunere a proiectelor pentru modernizarea unităţilor şcolare pană la 20 septembrie. Dar celor care nu au făcut aceste eforturi din motive subiective, să zicem, vreau să le spun că nici o investiţie in infrastructură - fie un drum sau, eu ştiu, alt tip de investiţie de transport, care poate este mai vizibilă din punct de vedere electoral - nici o astfel de investiţie nu poate fi mai importantă decat investiţia in viitorul localităţilor lor şi in copii. Dragi părinţi, ştiu că multora dintre dumneavoastră nu vă este uşor să vă ţineţi copiii la şcoală. Incercăm să facem cateva lucruri pentru a uşura accesul copiilor la şcoală. Pentru prima dată pot să spun că, exceptand o sincopă pentru cateva manuale de clasa a IV-a, avem, acum, asigurate manuale şcolare gratuite pentru toate clasele, odată ce am asigurat, in acest an, manualele şi pentru clasele a XI-a şi a XII-a. In cateva zile, Ministerul Fondurilor Europene va lansa un program intitulat Şcoala pentru toţi, care are ca scop reducerea şi prevenirea abandonului şcolar. Programul va veni cu servicii destinate copiilor şi familiei, servicii precum activităţi după orele de la clasă, astfel incat să putem menţine copiii in sistemul de educaţie, mai ales in comunităţile cu dificultăţi, unde părinţii nu se pot ocupa de copii pentru a-i pregăti pentru şcoală. Incepand cu acest an şcolar, vom lansa o parte-pilot a unui program pentru o alimentaţie sănătoasă, care va oferi o masă caldă pentru inceput, in acest an, in 50 de şcoli din ţară, urmand ca anul viitor să il extindem la 200 de şcoli şi apoi, dacă lucrurile funcţionează, să putem să il extindem la nivel naţional. Sigur, acest program presupune un efort şi din partea guvernului, dar va necesita şi o implicare a autorităţilor locale, a consiliilor judeţene, a primăriilor, pentru ca programul să fie unul de succes. Am văzut deja in presă, după ce am lansat acest program, incepand cu acest an şcolar, că unii din directorii şcolilor incluse in program spuneau că nu au incă informaţii legat de cum va funcţiona sau că nu pot să asigure această masă. Urmează să organizăm o intalnire, zilele acestea, la minister, ca să clarificăm aceste lucruri, dar vreau să fie clar: astfel de programe nu pot fi puse in aplicare doar prin implicarea guvernului. Dacă nu există o motivaţie din partea autorităţilor locale, a conducerii şcolilor, nu o să poată să pice totul de la guvern. Deci, de asta avem nevoie să ne implicăm impreună pentru a găsi aceste soluţii. Ne uităm, totodată, cu atenţie cum să imbunătăţim sprijinul pe care il putem acorda pentru decontarea navetei la elevi, pentru o distanţă de sub 50 de kilometri. In, cred, maxim două-trei săptămani, vom fi in măsură să venim cu un proiect de act normativ care va clarifica şi acest lucru. Există deja in momentul de faţă un astfel de program, dar el funcţionează cu sincope de la un judeţ la altul. Avem situaţii in care costul pe kilometru pentru deplasare inregistrează diferenţe de la un judeţ la altul de unu la opt - deci, in unele judeţe, suma licitată de consiliile judeţene este de opt ori mai mare decat in alte judeţe pentru aceeaşi deplasare. Ca să folosim in mod eficient banii pe care ii avem alocaţi, incat ei să fie utilizaţi de cat mai mulţi elevi, vom veni cu un proiect de act normativ prin care să incercăm să clarificăm aceste lucruri. Ne gandim şi la copiii preşcolari, la cei din creşe, din grădiniţe. Și aici, dincolo de programul Fiecare copil in grădiniţă, pe care l-am lansat şi care funcţionează bine - a adus in acest an peste 75.000 de copii la grădiniţă, prin acordarea acelei prime părinţior care işi trimit copiii la grădiniţă - incepand de anul acesta vom extinde programul Fructe pentru copiii in şcoli şi la copiii preşcolari, la grădiniţe. Am propus o abordare integrată a şcolii şi accesului la educaţie, pe care sper că şi cei care vor veni după noi să o menţină, o abordare integrată in care să punem impreună fonduri de la bugetul de stat, de la autorităţile locale, fonduri pentru măsuri sociale, sau pentru măsuri educative, sau pentru infrastructură, in aşa fel incat colectivităţile locale, conducerea şcolilor să aibă la dispoziţie astfel de programe integrate ca să işi poată rezolva problemele pe care le au de rezolvat la nivelul şcolilor. O să inchei spunandu-vă vouă, dragi tineri, un singur lucru - aş vrea să repet, să insist pe ceea ce am spus inainte: voi singuri sunteţi făuritorii propriului vostru destin şi, dacă voi nu aveţi incredere in voi, să ştiţi că nu aveţi cum să cereţi celorlalţi să aibă incredere in voi şi să vă ajute. Vă incurajez, deci, să treceţi peste orice teamă, peste orice complex, să vă manifestaţi creatori, inovativi, aşa cum sunteţi, şi să fiţi convinşi că, in măsura in care aveţi voinţă, nimic nu vă poate sta in cale - nici măcar distanţa faţă de capitală sau faţă de marile centre universitare nu vă poate sta in cale ca să vă atingeţi obictivele pe care le aveţi de atins. Vă doresc mult succes şi multă inspiraţie in acest nou an şi nu spun cuvinte mari cand spun că generaţia voastră este cea care va definitiva procesul de schimbare a Romaniei. Mult succes şi să iasă totul aşa cum vreţi in acest an! Vizitarea Liceului Teoretic - Carol I din Fetești Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș după vizitarea Liceului Teoretic Carol I [Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, avem o concluzie, o declaraţie? Dacian Cioloş: Păi, nu, am făcut declaraţiile aici, nu mai am ce să... Reporter: După ce am vizitat campusul şcolar, este, totuşi, trist să inceapă şcoală, să avem atatea clădiri goale. Dacian Cioloş: Sigur, depinde cum vedem lucrurile acum. Imi explica domnul prefect că nu au putut organiza licitaţia inainte de a recepţiona clădirea. Dar important este că aceste clădiri există, sunt finalizate şi, inţeleg, contractul cu dotarea, care este controlat de primărie, de altfel, din bugetul local, se va finaliza in octombrie, noiembrie. Sigur că ar fi fost mult mai bine dacă din mai, de cand a fost receptată clădirea, s-ar fi finalizat toată partea de procedură şi elevii să inceapă cu dotările deja in clădiri, dar important este că există deja banii. Am văzut, in unele locuri, clădiri goale, fără perspective de a fi dotate. Sau inţeleg că şi aici, in judeţ, sunt două proiecte, finanţate tot din fonduri europene, care, din diferite motive, insolvenţă a unor firme care au fost alese, licitate, clădirile sau construcţia au rămas in suspans. Deci, aici este, totuşi, o investiţie finalizată şi ea, in cateva luni de zile, inţeleg că urmează să fie dotată. Reporter: Am avut acel incident cu eleva care a leşinat, şi asta dovedeşte, o dată in plus, lipsa cabinetelor medicale in şcoli şi a cadrelor medicale. Ar fi fost foarte simplu să ajungă un cadru medical calificat din şcoală, se poate intampla oricand. Avem aici două cabinete... Dacian Cioloş: Sigur. /...;./ Reporter: Domnule premier, aveţi vreo amintire despre liceu? Dacian Cioloş: Multe amintiri. Şi eu am petrecut patru ani in internat, de asta mă bucur să văd că există şi această posibilitate. Şi, ştiţi şi dumneavoastră, e una din perioadele cele mai dinamice din viaţă, in care inveţi cele mai multe lucruri. Cred, insă, sau simt, observ, că există şi o schimbare de abordare de la o generaţie la alta a acestei perioade. Generaţiile pe care le avem astăzi, elevi, sunt generaţii cu o tendinţă de independenţă din ce in ce mai mare, care necesită metode pedagogice şi de educaţie noi, moderne, care să ia in considerare dorinţa asta de expansiune, de libertate, de inovare. Şi, aşa cum evoluează generaţiile, trebuie să evolueze şi şcoala la noi. Reporter: Vă amintiţi prima zi de şcoală, ne puteţi impărtăşi amintirile de atunci? Dacian Cioloş: Nu, dar imi amintesc prima zi de şcoală din fiecare an, din fiecare toamnă. Lucrurile au evoluat de la un an la altul. Sigur, pentru mine, eu am mai spus-o, in anii mai mici, şcoala era un intermezzo intre două vacanţe petrecute la bunici. Şi, incet, incet, pe măsură ce am inceput să am materii unde mă regăseam, care mă implineau, mă atrăgea şi şcoala din ce in ce mai mult, dar mie mi-a plăcut tot timpul natura, să ies din clasă, din şcoală, şi să pot să... Reporter: Acele materii fiind care anume? Dacian Cioloş: Cele legate de natură, de biologie, literatură. Mulţumesc. 2016-09-12 13:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_fetesti_carol.jpgGuvernul României salută semnarea Acordului BRUAȘtiri din 09.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-saluta-semnarea-acordului-bruaGuvernul Romaniei salută semnarea de către operatorul roman de transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA și Agenția Europeană pentru Inovare și Rețele/INEA a acordului privind alocarea grantului de 179 de milioane de euro in vederea realizării infrastructurii de pe teritoriul Romaniei a gazoductului Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria (BRUA). Evenimentul de semnare a avut loc astăzi, 9 septembrie, in marja reuniunii la nivel inalt a Grupului de Lucru pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est/CESEC, fiind un pas decisiv pentru concretizarea proiectului BRUA. Prin confirmarea acestei importante alocări financiare europene, Romania iși consolidează poziția pe harta strategică a viitoarei Uniuni Energetice a UE. Realizarea acestei infrastructuri va ridica nivelul de securitate energetică a Romaniei prin asigurarea, in perspectivă, a accesului la surse și trasee diversificate pentru aprovizionarea cu gaze și a interconectării la piața energetică regională și europeană. De asemenea, realizarea acestei infrastructuri va deschide noi oportunități pentru implicarea furnizorilor de echipamente și servicii energetice din Romania și din restul Europei și va asigura crearea de noi locuri de muncă pentru lucrările de execuție și pentru exploatare pe teritoriul Romaniei. In perspectivă, noua infrastructură va fi conectată la posibilele noi surse de gaze din Marea Neagră. Acordul semnat astăzi este rezultatul demersurilor intense din ultimii ani pentru poziționarea cat mai avantajoasă a proiectelor energetice propuse de companii romanești pe lista obiectivelor strategice prioritare ale Uniunii Europene, pentru a primi sprijin financiar. Secțiunea din Romania a coridorului de transport al gazelor BRUA a fost selectată in competiția din cadrul formatului regional CESEC ca fiind o prioritate europeană, contribuind la procesul de integrare a pieței, respectiv la incurajarea competitivității și la consolidarea siguranței in aprovizionare a UE. Guvernul Romaniei iși exprimă susținerea, in continuare, pentru eforturile și demersurile ce privesc implementarea acestui important obiectiv energetic atat in plan intern, cat și in relația cu Comisia Europeană și cu alți parteneri externi. 2016-09-09 20:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-09-08-38-40big_sigla_guv_albastru_1.jpgComunicat referitor la propunerile premierului Dacian Cioloș pentru MAI și Cancelaria Primului-MinistruȘtiri din 06.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolo-referitoare-la-numirea-lui-drago-tudorache-in-functia-de-ministru-al-afacerilor-interneIoan Dragoș Tudorache și Paul Gheorghiu, propunerile pentru ministrul Afacerilor Interne și șeful Cancelariei Primului-Ministru Premierul Dacian Cioloș a anunțat propunerile pe care le va transmite astăzi Președintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Ioan Dragoș Tudorache este propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne Paul Gheorghiu este propus pentru funcția de ministru - șef al Cancelariei premierului. Ioan Dragoș Tudorache - elemente biografice; Ioan Dragoș Tudorache a fost ministru, șef al Cancelariei Primului-Ministru, poziție din care a coordonat implementarea politicilor publice la nivelul Guvernului. Inainte de a prelua Cancelaria a activat in cadrul Comisiei Europene unde a gestionat subiecte precum Spațiul Schengen, regimul de vize și probleme privind migrația. In perioada 2007-2015, Ioan Dragoș Tudorache a activat in funcții de conducere importante in cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Interne a Comisiei Europene, poziție din care a avut relații constante cu Ministerul de Interne roman, acumuland experiență pe subiecte aflate in gestiunea Ministerului de Interne (migrație, vize și Schengen). Experiența in domeniul afacerilor interne: * 2007-2009 - a pus bazele Facilității Schengen pentru Romania și Bulgaria, instrument care a finanțat cu 500 Milioane euro efortul Romaniei pentru indeplinirea condițiilor tehnice de aderare la Schengen * 2009-2013 - a condus echipa care a dezvoltat și pus in funcțiune unul din cele mai complexe sisteme de cooperare polițienească din lume, Sistemul Informatic Schengen al Uniunii Europene. A fost numit și Director Executiv interimar al agentiei europene eu-LISA, pozitie din care a asigurat operaționalizarea - de la zero a agenției, localizată in trei State Membre și mandată să gestioneze toate sistemele informatice in domeniul securității și gestiunii migrației, la nivelul UE. * 2013-2015 - i-a fost incredințată unitatea de relații internaționale, responsabilă cu negocierile bilaterale in materia migrației, vizelor și securității cu parteneri externi ai UE, printre care SUA, Canada, Rusia, China, statele din vecinătatea sudică și estică a UE. * Martie 2015 - numit șef al unității de coordonare și orientare strategică, poziție din care a urmărit indeplinirea obiectivelor Comisiei Europene in materia politicilor de securitate (terorism, criminalitate organizata, cooperare polițienească), vize și migrație. Din martie 2005 pana in mai 2007 - a coordonat procesul de aderare al Romaniei la UE, din partea Delegatiei CE la București, pe domeniile justiție și interne, avand o interacțiune directa cu Ministerul de Interne pe proiectele majore la acel moment : securizarea frontierelor, reforma jandarmeriei, inființarea DGA. Intre 2000 si 2005, a coordonat in Kosovo activitatea instantelor penale extraordinare, sub egida ONU, care au judecat crimele de razboi si terorism savarsite pe teritoriul Kosovo in perioada conflictelor din fosta Yugoslavie. 1997 -2002 Judecator, Judecatoria Galati Educaţie/Calificări Oct 2015 Wharton School, University of Pennsylvania - Leadership Executive Programme 1998-1999 Stockholm University, Master in EU Law, Cum Laude 1993-1997 Universitatea Al. I. Cuza Iasi, Facultatea de Drept Paul Gheorghiu - elemente biografice; Are o experiență solidă in administrația publică de coordonator la nivel de cabinet ministru in mai multe instituții precum Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Dezvoltării Regionale, precum și in Camera Deputaților. A absolvit Academia de Studii Economice București - și are un Master in Administrarea Afacerilor Experiența in administrația publică: * Din 2015 pană in prezent a fost director de cabinet al primului-ministru, poziție din care a participat la gestionarea priorităților strategice și operaționale legate de activitatea Guvernului * In perioada 2013-2014 a fost consilier personal al vicepreședintelui Camerei Deputaților, cu responsabilități in eficientizarea activității legislative * In 2012 a fost consilier al ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului și aș ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri * In perioada 2008-2011 Paul Gheorghiu a fost Consultant Senior - PricewaterhouseCoopers Romania * In 2006-2009 a fost vicepreședinte al Asociației Pro Democrația Educație/Calificări: Membru in cadrul ACCA - Association of Chartered Certified Accountants, Marea Britanie - Contabilitate, Finanțe 2009 - 2011 - Diplomă de Master in Administrarea Afacerilor, Contabilitare, Finanțe, Drept, Antreprenoriat - Academia de Studii Economice din București - Master in Administrarea Afacerilor cu predare in limba engleză 2006 - 2009 - Diplomă de Licență in Administrarea Afacerilor, Contabilitare, Finanțe, Drept, Antreprenoriat, Economie - Academia de Studii Economice București - Master in Administrarea Afacerilor cu predare in limba engleză *** Galerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloș referitoare la numirea lui Dragoș Tudorache in funcția de ministru al Afacerilor Interne [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am analizat zilele acestea situaţia de la Ministerul de Interne, demisia domnului ministru Tobă, căruia, de altfel, vreau să ii mulţumesc pentru activitatea pe care a depus-o acolo. Este un bun profesionist, a organizat bine alegerile locale, a gestionat cu succes şi situaţia de la inundaţii. Sper să işi clarifice cat mai repede situaţia, atat cu acuzaţiile din partea DNA, cat şi suspiciunile de plagiat pe care CNATDCU sper să le clarifice, intr-un fel sau altul, cat mai repede. Dată fiind situaţia, am analizat, intr-adevăr, intr-o primă fază, şi un interimat de cateva săptămani, pentru a avea cat mai mult timp să analizez diferitele opţiuni de ministru acolo. Am hotărat in cele din urmă să nu merg cu un interimat. Este un minister important, care are atribuţii importante in perioada următoare, inclusiv in organizarea alegerilor, asigurarea ordinii şi liniştii publice şi cred că un interimat nu ar face decat să prelungească o stare de incertitudine care nu este deloc utilă şi fructuoasă acolo. O să merg, deci, cu o propunere definitivă pentru următoarele patru luni, cat mai răman din mandatul acestui guvern. Am hotărat in cele din urmă să merg cu un civil, la fel, pentru cat mai multă echidistanţă şi echilibru. Dată fiind sensibilitatea perioadei următoare, trebuie să fiu sincer şi să vă spun că nu am avut prea mult de ales, pentru că e greu să convingi pe cineva din afară să vină pentru patru luni de zile la un minister care este un minister greu şi cu o activitate importantă, aşa incat am decis să il propun domnului preşedinte pe Dragoş Tudorache, şeful de Cancelariei de aici, de la Guvern. Dansul a avut ocazia, in activitatea profesională, in anii trecuţi, să lucreze, să colaboreze cu Ministerul de Interne, deci cunoaşte cat de cat cum funcţionează ministerul in această perioadă; de cand este la guvern, la fel, a colaborat indeaproape şi cu domnul Tobă, şi cu Ministerul de Interne şi cred că dansul este in măsură să facă faţă la provocarea care este acolo, la Ministerul de Interne. Sigur, am văzut discuţiile, dezbaterile din aceste zile, cand s-a vehiculat şi numele dansului, că prim-ministrul Cioloş vrea să-şi trimită omul acolo ca să influenţeze alegerile sau eu ştiu care partid să influenţeze alegerile. I-am cerut domnului Tudorache să se gandească in perioada următoare, in primul rand, să aibă discuţii cu liderii de partide politice şi să explice clar ce are de gand să facă şi cum intenţionează să organizeze lucrurile pentru alegeri intr-un mod cat mai transparent şi cat mai echidistant şi să se gandească chiar la soluţii pentru o transparenţă cat mai mare a actului decizional acolo, mai ales cele legate de alegeri, dar şi măsurile care urmează să fie luate. Şi eu cred că dansul va fi in măsură să facă faţă la provocarea de acolo. Un lucru e cert: in nici un caz dansul nu va candida la alegeri, va rămane pană la sfarşitul mandatului, după care a spus că intenţionează să-şi vadă de treabă, deci nu cred că poate să fie acuzat că vor exista alt gen de interese de a influenţa alegerile. Eu am spus de la inceputul mandatului că una din priorităţile acestui guvern este să organizeze alegerile intr-un mod cat mai echidistant şi cat mai bine. Cred că am reuşit să facem acest lucru cu alegerile locale şi sunt convins că vom reuşi şi cu alegerile parlamentare. La Cancelarie, in locul dansului, pentru că şi dansul ocupă in momentul de faţă un post de ministru, deci de membru al cabinetului, deci ca şef al Cancelariei pentru perioada care mai rămane, de patru luni de zile, m-am gandit să il propun pe dl. Paul Gheorghiu, care este in momentul de faţă şeful meu de cabinet, care cunoaşte mersul lucrurilor la Cancelarie, este cunoscut de toţi miniştrii şi cred că va face faţă acestei sarcini pană la sfarşitul mandatului. Acesta era anunţul pe care vreau să il fac. O să trimit astăzi propunerile dlui. preşedinte şi o să văd cu dl. preşedinte, probabil că in cursul zilei de maine, o să depunem jurămantul, după care dl. Tudorache, cum v-am spus - i-am cerut după o discuţie, sigur, cu conducerea ministerului, cu dl Tobă, să vadă care sunt urgenţele acolo - dar să iasă să explice, inclusiv public, cum se gandeşte să organizeze lucrurile, pentru a elimina orice suspiciuni şi pentru a asigura o cat mai mare transparenţă a procesului de organizare a alegerilor. Vă mulţumesc. 2016-09-06 11:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-06-11-16-46big_sigla_guvern_albastru.pngVizita oficială a premierului Dacian Cioloș în Bavaria Știri din 04.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-a-premierului-dacian-ciolo-in-bavariaGalerie foto Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut astăzi, la Munchen, o zi intensă de intalniri. Incepand de astăzi de dimineaţă o intalnire cu manageri ai BMW, care se aprovizionează cu multe piese de la companii germane sau romaneşti, dar care produc in Romania. Am discutat şi despre perspectiva ca BMW in anul următor să fie mai prezentă in Romania. Am prezentat, in primul rand, oportunităţile legate de sectorul de cercetare-dezvoltare şi de domeniul IT, unde Romania oferă deja anumite facilităţi. BMW lucrează mult cu cercetare-dezvoltare şi cu domeniul IT in dezvoltarea modelelor care poluează mai puţin, a modelelor electrice şi am convenit ca in următoarele săptămani să organizăm in Romania vizita unui grup de specialişti in IT de la sediul companiei BMW pentru a intalni diferite companii romaneşti in acest domeniu şi să vedem oportunităţile in viitor. Am avut o intalnire, totodată, cu mai multe companii care au deja investiţii in Romania, unele dintre ele care doresc să le extindă, altele care urmează să investească in perioada imediat următoare. Sunt şi companii de dimensiuni mai mari, dar şi companii de dimensiuni medii. Mesajul principal pe care am vrut să-l transmit este acela că Romania este in continuare un mediu foarte propice pentru investiţii in general şi cu atat mai mult investiţii provenind din Bavaria, dat fiind faptul că există deja această experienţă a investiţiilor in companii bavareze şi a faptului că in Bavaria trăiesc peste 100 de mii de etnici germani de origine romană, care constituie o punte de legătură dintre Bavaria şi Romania. Am avut cateva discuţii foarte practice legat de condiţiile favorabile ale mediului economic din Romania, legate de politica fiscală, de modul in care abordăm ajutorul de stat, de reformele in administraţia publică, de faptul că urmează să adoptăm in curand legislaţia privind formarea profesională duală, atat de mult solicitată de companii germane, in primul rand, dar şi de companii din altă parte. Am avut, apoi, după-amiază, o intalnire cu specialişti in domeniul IT din Bavaria. Bavaria este un hub important şi in acest domeniu şi aici am avut la fel un schimb de informaţii legat de ceea ce Romania oferă din acest punct de vedere. Am convenit să organizăm impreună cu oameni de afaceri din Germania şi cu specialişti in IT o conferinţă mai largă la inceputul anului viitor. In acest an, in toamnă, urmează să organizăm o conferinţă la care am invitat şi experţi din Germania, impreună cu Comisia Europeană pe ceea ce numim industria 4.0 sau altfel spus industria care se bazează din ce in ce mai mult pe branşa IT a industriei şi pe această componentă de software şi de hardware. La nivel politic am avut intalniri cu preşedinta Parlamentului Bavaria, doamna Barbara Stamm, care cunoaşte foarte bine Romania. Dansa este implicată in proiecte sociale in Romania prin intermediul mai multor fundaţii bavareze de mai mulţi ani de zile. Am trecut in revistă relaţiile dintre Bavaria şi Romania şi un subiect pe care l-am reluat şi la intalnirea din această seară cu domnul preşedinte al guvernului bavarez, cu domnul Seehofer, am convenit să reluăm discuţiile in comisia mixtă Bavaria-Romania, comisie care nu s-a mai intalnit din 2012. Vom pregăti această intalnire sau pentru sfarşitul acestui an sau pentru inceputul anului viitor, dar sunt mai multe subiecte care vor fi discutate, atat aspecte economice, cat şi aspecte legate de cooperarea in domeniul politicilor sociale. Sigur cu domnul Seehofer am avut un schimb de opinii şi legat de evoluţia priorităţilor la nivel european şi agendei europene. Cu domnul Seehofer am avut ocazia să ne intalnim cand dansul era ministrul agriculturii federal şi eu eram ministrul agriculturii in Romania. Apoi şi in calitate de comisar ne-am mai intalnit, Bavaria fiind foarte interesată de agricultură. Deci am trecut in revistă şi subiecte legate de poziţia Romaniei privind viitorul UE. I-am confirmat faptul că majoritatea romanilor işi doresc o Romanie care să evolueze in Uniunea Europeană, dar o Uniune Europeană care in perioada imediat următoare va trebui să evolueze şi sunt anumite schimbări pe care va trebui să le facem, mai ales in ceea ce priveşte procesul de construcţie şi de luare a deciziilor pentru ca cetăţenii la bază să se simtă mai reprezentaţi in deciziile pe care liderii le iau şi le pun in aplicare. Reporter: Domnule prim ministru, există vreo posibilitate ca BMW să fie al treilea producător auto care să vină in ţara noastră? Dacian Cioloş: Eu cred că există un interes din partea BMW de a se uita mult mai atent la potenţialul pe care il are Romania. Am discutat mai ales de modelele de autoturisme electrice pe care BMW le devlopă şi in contextul in care in Romania, aşa cum am spus, in domeniul IT, in domeniul cercetării dezvoltării lucrurile evoluează bine, ar putea să existe anumite apropieri. Dar nu aş vrea să anticipez discuţiile. Am discutat cu alte companii, cum v-am spus, nu aş vrea să dau nume acuma, pentru că in săptămanile, in lunile următoare o să anunţe ele insele interesul de a investi in Romania, atat in industria civilă, cat şi in industria militară, vor exista investiţii. Reporter: Cu reprezentanţi IT-işti din comunicaţii, ce şi-ar dori investitorii străini să găsească in ţara noastră? Am inţeles că debirocratizarea a fost un subiect principal, şi-ar dori o mai mare transparenţă in achiziţiile publice? Dacian Cioloş: Sigur, este in general ceea ce işi doresc investitorii, predictibilitate legislativă, predictibilitate din punct de vedere al politicilor fiscale. Foarte multă lume insistă pe nevoia de pregătire profesională care să fie mai adaptată la nevoile de forţă de muncă calificată pe un domeniu sau altul. Inclusiv in domeniul industriei IT ni s-a spus că intr-adevăr Romania are mulţi specialişti, dar sunt mulţi care pleacă şi că ar exista perspectivele şi pentru dezvoltarea capacităţii de formare profesională la nivel universitar a specialiştilor in acest domeniu, dar aceste elemente legate in primul rand de predictibilitate şi de o perspectivă din punct de vedere al cadrului legislativ şi fiscal, sunt elemente esenţiale. Intrevedere cu Horst Seehofer, premierul landului Bavaria Masă rotundă IT and C - Cuvant de deschidere al premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloș: Romania a fost in topul vitezei medii de conectare la internet in Europa și in lume. Desigur, ne confruntăm cu un paradox: rețeaua de internet din orașe și zonele urbane este foarte bine dezvoltată, in ceea ce privește infrastructura de comunicații, mai avem incă multe de făcut in zonele rurale. Incă mai avem unele zone albe, in special in zonele rurale, dar proiectul nostru constă in a investi și a extinde această rețea de IT and C. La nivelul administrației, de asemenea, suntem interesați de dezvoltarea domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT and C) nu numai in sectorul privat, dar și in administrația publică. In prezent, lucrăm la interoperabilitatea și interconectarea mai multor platforme, platforme publice, pentru digitalizarea administrației publice din Romania. Apoi, obiectivul este că statul, impreună cu sectorul privat să investească in dezvoltarea componentelor de hardware și software ale domeniului IT and C. Dacă imi permiteți, ii voi solicita Secretarului de Stat Costescu să vă ofere mai multe informații in ceea ce privește potențialul IT and C din Romania. Domnul Costescu este secretar de stat in Ministerul Economiei și șeful Departamentului responsabil de promovarea comerțului romanesc și, de asemenea, promovarea de investiții in Romania, inclusiv in domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT and C), una dintre prioritățile noastre in ceea ce privește stimularea investițiilor in Romania. Dejun de lucru CEO's oferit de Ost Ausschuss - Comitetul estic al economiei germane Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu reprezentanți ai conducerii BMW Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu președintele Parlamentului local, Barbara Stamm *** Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează, in zilele de 4 și 5 septembrie, o vizită oficială in Germania, la Munchen. Deplasarea in Germania va avea un caracter in principal economic prin discuțiile pe care premierul roman le va avea cu autoritățile de land și reprezentanți ai unor puternice companii germane atat din Bavaria cat și din alte zone ale Germaniei. Programul vizitei prim-ministrului Dacian Cioloș include intrevederi cu reprezentanți ai Comitetului estic al economiei germane (Ost Ausschuss), participarea la o masă rotundă pe tematica IT and C pentru prezentarea potențialului Romaniei și o deplasare la sediul BMW AG pentru discuții cu membri ai board-ului companiei. De asemenea, premierul roman va avea o intrevedere cu Horst Seehofer, premierul landului Bavaria și cu Barbara Stamm, președintele Parlamentului local. Convorbirile cu cei doi oficiali se vor concentra pe relațiile bilaterale romano-germane, aflate astăzi la un nivel excelent, impulsionate de un dialog politic intens, dar și de o componentă economică substanțială: Germania este primul partener comercial al Romaniei și al treilea investitor străin in Romania. In vizita de la Munchen, centru economic puternic al Germaniei, premierul Dacian Cioloș va prezenta oportunitățile pe care le oferă in prezent Romania pentru investitori, mai ales pentru dezvoltarea segmentului de cercetare si dezvoltare (R and D) și va milita pentru extinderea cooperării economice bilaterale de ansamblu. Informații suplimentare: După unificarea Germaniei, Bavaria a jucat rolul de land de legătură cu Europa Centrală și de Est. Acesta se remarcă, din perspectivă economică, printr-o industrie foarte dezvoltată. Este cel mai mare land german cu o industrie care folosește tehnologie de inaltă performanță, cu ponderea economică in regiunea Munchen, unde se remarcă industria constructoare de mașini cu firme de renume mondial (BMW, MAN etc.), firme mari din ramura IT (Siemens, Infineon etc), cat și industrie aviatică și de armament (EADS, Krauss-Maffei). Bavaria este privită ca motorul economic al Germaniei: creşterea PIB-ului din ultimii 10 ani a fost de aproape 30%, cu mult peste cea realizata de celelalte landuri germane și de 2 ori mai mare decat media la nivel federal. 2016-09-04 14:29:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_bavaria.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki KatainenȘtiri din 02.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-vicepre-edintele-comisiei-europene-jyrki-katainenGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș s-a intalnit, astăzi, cu vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate Jyrki Katainen. Discuțiile au vizat teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și de interes pentru Romania: viitorul Uniunii Europene in contextul Brexit, dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, fondurile europene, Summit-ul de la Bratislava, E-guvernare. Premierul Dacian Cioloș a subliniat faptul că: Romania rămane puternic atașată proiectului european, cu atat mai mult in contextul actual, in care considerăm că este deosebit de importantă promovarea unor proiecte și politici europene, care iau in considerare nevoile cetățenilor, in special in ceea ce privește investițiile, sănătatea, locurile de muncă. Accentul discuțiilor a fost pus pe oportunitățile oferite de Planul de Investiții pentru Europa (Planul Juncker), in special in domeniul infrastructurii și cel al sănătății. Intre acestea, a fost menționată asistența tehnică de un milion de euro, pe care Ministerul Sănătății a obținut-o de la Banca Europeană de Investiții, pentru pregătirea proiectelor de investiții in cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova. Fondurile provin din platforma de asistență tehnică European Investment and Advisory Hub, componentă a Planului de Investiții pentru Europa. 2016-09-02 10:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-02-02-20-59big_12121212.jpgPremierul Dacian Cioloş a participat la evenimentul "Dialogul cu cetățenii", organizat de Comisia Europeană, la care a fost prezent și vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki KatainenȘtiri din 02.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-evenimentul-dialogul-cu-cetatenii-organizat-de-comisia-europeanaGalerie foto Declarații de presă la finalul evenimentului Dialogul cu cetățenii, organizat de Comisia Europeană, la care a fost prezent și vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen [Check against delivery] Reporter: Ce puteți să ne spuneți despre discuțiile pe care le veți avea cu băncile din Romania despre Planul Juncker și facilitățile care se vor acorda pentru IMM-uri? Jyrki Katainen: Una dintre principalele mele misiuni aici astăzi și maine. Dacă aș fi fost un bancher roman, aș profita la maximum de Brexit, pentru că dacă privim la unii dintre vecinii Romaniei, există o mulțime de bănci care au utilizat EFSA pentru finanțarea intreprinderilor mici și mijlocii. Deci, practic, inseamnă că FSI (Fonduri Structurale și de Investiții) furnizează finanțare și oferă primele garanții de imprumut astfel incat imprumuturile IMM-urilor din bilanțurilor bancare sunt intr-o situație mai bună, decat fără garanțiile FSI. Acesta este motivul pentru care atat de multe bănci din Europa - deja 200 bănci au incheiat un acord cu FSI privind finanțarea IMM-urilor. In decursul unui an, așa cum am spus, există 200 de bănci din Europa care au utilizat FSI pentru finanțarea IMM-urilor, iar peste 200.000 IMM-uri primesc deja finanțare. Știu că finanțarea IMM-urilor produce blocaje și in economia romanească, iar FSI poate fi de ajutor intr-adevăr, așa că incurajez ferm băncile să utilizeze fondul FSI. Reporter: Ați avut inițial vreo discuție in UE cu privire la impactul Brexitul-ului asupra creării de locuri de muncă și situației locurilor de muncă in UE, in special in țările din Europa de Est? Jyrki Katainen: Este foarte dificil de estimat impactul economic pe care il va avea Brexit. Am văzut o reacție pe termen scurt, pe care, din fericire, piețele financiare au atenuat-o. Este o veste foarte bună atat pentru Marea Britanie și pentru restul Europei. Cum negocierile legate de ieșirea Marii Britanii din UE nu au inceput incă, este greu de spus ce fel de impact va avea. Este in interesul Marii Britanii, dar, de asemenea, in interesul UE să aibă o cooperare constructivă cu Marea Britanie, de asemenea, și după acest moment . Reporter: Aveți vreun plan de contingență, pentru că așa cum se pregătește Marea Britanie, și UE trebuie să se pregătească pentru acest moment. Jyrki Katainen: De fapt, am văzut că Marea Britanie nu a fost pregătită pentru a ieși din Uniunea Europeană, acest lucru a venit ca o surpriză. De fapt, cei care făceau campanie in favoarea rămanerii in UE, au crezut că vor caștiga, iar cei in favoarea ieșirii, au fost surprinși că au caștigat. Deci, nu au avut nici un singur plan ce să facă in continuare, acesta este motivul pentru care guvernul britanic nu a inceput incă negocierile de ieșire din UE. Dar restul Uniunii Europene va continua să dezvolte piața noastră unică, vom continua să lucrăm cu proiecte EFSA, promovăm investițiile astfel incat restul Europei va continua și se va asigura că Brexit nu va niciun un impact negativ asupra economiei statelor membre. Reporter: Veți simplifica birocrația legată de fondurile europene, deoarece este extrem de complicată? Jyrki Katainen: Sunt de acord cu dvs. Comisarul European Kristalina Georgieva se ocupă de această simplificare. Toată lumea este de acord cu faptul că fondurile structurale ar trebui să fie simplificate, este mai ușor de spus decat intr-adevăr de făcut o schimbare, dar omul a ajuns pe lună, ceea ce este mult mai complicat decat a simplifica fondurile structurale. Trebuie să ne asigurăm că aceia care au primit cea mai mare parte a fondurilor structurale și de coeziune le-au folosit intr-un mod eficient, de aceea avem nevoie de simplificare. Reporter: Domnule prim-ministru, DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a ministrului de interne, domnul Tobă. Cum comentaţi, sau ce veţi face dvs., pe partea dvs.? Dacian Cioloş: Păi, nu comentez, pentru că nu ştiu exact despre ce e vorba. Dar un lucru e clar: indiferent despre cine ar fi vorba in guvern, cineva care are semnătura mea sau propunerea mea pentru a fi numit sau demis, evident că, in aceste condiţii, cred că trebuie sau să-şi dea demisia, sau, dacă nu, să-i cer eu să plece. Şi asta, incă o dată: indiferent despre cine e vorba, elementele de... Asta nu inseamnă că respectiva persoană este vinovată. Justiţia va decide. Dar e vorba, in primul rand, de moralitate şi integritate. Reporter: Deci ii cereţi demisia domnului Tobă? Dacian Cioloş: O să discut cu dansul, să văd ce hotărăşte dansul să facă. Dar evident că, in aceste condiţii, cel mai bine, şi pentru dansul şi pentru guvern, da, e ca dansul să plece. Alte intrebări? Reporter: Pe data de 16 septembrie aţi anunţat că veţi avea o şedinţă de guvern privind rezultatele debirocratizării. Despre ce este vorba, mai exact? Dacian Cioloş: Da, am cerut fiecărui minister şi fiecărei instituţii publice vizate de acea ordonanţă de urgenţă privind debirocratizarea, sau de memorandumul care a fost ataşat, să vină in guvern cu o evaluare vizavi de modul in care şi-au indeplinit atribuţiile, cu măsurile pe care le-au luat deja pană acum pentru a pune in aplicare acea ordonanţă și cu ceea ce-şi propun să facă incă, pană la sfarşitul anului. Deci, vreau să avem o evaluare la nivelul guvernului a ceea ce s-a putut face, in ce fel deciziile care au fost luate chiar se aplică şi ce alte decizii trebuie luate pentru a avea rezultate. Pentru că, prin acea ordonanţă am creat cadrul juridic legal de rezolvare a unor lucruri care sunt complicate şi legat de care, pană acum, ni se spunea că nu pot fi eliminate anumite aspecte, pentru că nu scrie nicăieri in lege că trebuie să elimini o copie legalizată sau, eu ştiu, o taxă... Am creat acea bază legală; ei, acum vreau să văd in cel fel instituţiile publice au folosit această bază legală pentru a simplifica lucrurile. Reporter: Domnule premier, cand veţi avea o discuţie cu domnul Tobă? Şi cand veţi lua o decizie? Reporter: In seara asta sau maine? Dacian Cioloş: O să aveţi informaţii astăzi din partea guvernului, legat de acest lucru. Mulţumesc! Reporter: Mulţumim! 2016-09-02 09:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_img_2593.jpgPremierul Dacian Cioloș a acceptat demisia lui Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne Știri din 01.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-acceptat-demisia-lui-petre-toba-din-functia-de-ministru-al-afacerilor-internePrim-ministrul Dacian Cioloș a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcția de ministru al Afacerilor Interne. Pană luni 5 septembrie, premierul va inainta președintelui Klaus Iohannis propunerea de inlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. 2016-09-01 19:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-01-07-53-06big_sigla_guv_albastru_1.jpgCompetiție strânsă pentru posturile libere de la Corpul de control al premieruluiȘtiri din 01.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/competitie-stransa-pentru-posturile-libere-de-la-corpul-de-control-al-prim-ministrului28 de candidați pe un loc la Concursul organizat de Corpul de Control al Primului-Ministru, desfășurat astăzi, 1 septembrie, pentru ocuparea unor posturi de execuție. Pentru cele 6 posturi vacante scoase la concursul anunțat in aceasta vară, s-au inscris 190 de candidați, din care 172 au depus dosare complete. Aplicațiile pentru cele 6 posturi sunt astfel: - 71 candidați pentru Direcția Control companii de stat, debutant; - 32 candidați pentru Direcția juridică și administrativă, debutant; - 13 candidați pentru Direcția juridică și administrativă, principal; - 21 candidați pentru Compartimentul documente clasificate, principal; - 35 candidați pentru Compartimentul documente clasificate, superior. Pentru postul de consilier debutant, din cadrul direcției Control companii de stat s-au inscris un număr record de candidați pentru administrația publică - 71 pentru un post vacant. Interesul crescut pentru aceste poziții arată două aspecte benefice. Pe de o parte, faptul că activitatea Guvernului și a Corpului de control este apreciată pozitiv, mai ales de către tineri, care vor să se alăture echipei de lucru a Executivului. Pe de altă parte, această competiție crescută se va reflecta in selectarea unor oameni profesioniști, bine pregătiți profesional, care se vor alătura echipei noastre, consideră Mircea Valentin, șeful Corpului de Control al Primului-ministru. Interesul manifestat pentru acest concurs a putut fi observat și in cazul altor acțiuni ale Guvernului, precum stagiile sau programele de colaborare organizate la nivelul administrației publice centrale. In acest sens, pentru Programul Oficial de Internship din 2016 și-au depus candidatura 7430 de persoane pentru cele 200 locuri disponibile, din care 1000 de candidați și-au exprimat interesul de a ocupa cele 19 poziții de stagiari la nivel de guvern, iar restul in alte autorități publice. De asemenea, programul GovIT a atras 3200 de candidaturi pentru cele 100 de poziții de voluntari și cele 10 burse oferite. 2016-09-01 13:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla_ccpm.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la emisiunea 'Ediție specială' la TVR1Știri din 01.09.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-emisiunea-editie-speciala-la-tvr1Realizator: Bună seara şi bun găsit la o ediţie specială. In această seară il avem ca invitat pe primul ministru al Romaniei, domnul Dacian Cioloş. Bună seara, domnule prim ministru. Dacian Cioloş: Bună seara! Realizator: Vă mulțumim că sunteți alături de noi, de Televiziunea Publică, prin această prezență, mai ales că ştiu că aţi avut un program foarte incărcat. Ieri aţi fost in Italia toată ziua, astăzi aţi avut o şedinţă de guvern. Alături de noi se află colegul meu Gabriel Gherghescu, bună seara! Gabi o să fie cel care o să vină cu intrebări ajutătoare, avem lucruri foarte importante pe care am dori să le clarificăm chiar in această seară, decizii pe care le-aţi luat. Gabi o să fie cel care o să vină cu intrebări ajutătoare sau de multe ori o să ne pună in incurcătură, domnule prim-ministru. Dacian Cioloş: Nu este prima dată cand mă pune domnul Gherghescu in incurcătură. Gabriel Gherghescu: Mizăm pe acest lucru şi am să intru abrupt...Ideea este rezultatul unei intrebări lămuritoare pentru public, mai ales după ce astăzi au fost luate nişte decizii importante in şedinţa de guvern. Realizator: Intrăm abrupt intr-un subiect, pentru că avem aproximativ opt teme pe care am vrea să le discutăm cu dumneavoastră, de la faptul că vor fi alegeri in 11 decembrie, cariera politică, investiţii in infrastructură, administrație, debirocratizare, ce se intamplă cu economia, cu salariile, cu pensiile, apoi aspecte legate de agricultură, de vanzarea pămanturilor, de exemplu, pentru cetățenii străini şi vom incheia cu politica externă unde avem lucruri importante de tip spaţiul Schengen sau relația cu Republica Moldova sau Brexit, bineințeles. Așadar astăzi aţi decis, 11 decembrie va fi ziua alegerilor generale in Romania. A fost o controversă din partea partidelor politice intre o dată, 27 noiembrie, altă dată, 11 noiembrie, partidele au agreat in funcție de interesele lor, bineințeles, electorale. De ce aţi ales această dată, şi dacă nu sunt probleme pentru continuarea tuturor pașilor către formarea unui nou guvern? Dacian Cioloş: Decizia privind data alegerilor am luat-o conform Constituției şi conform legilor. A fost o variantă propusă de 27 noiembrie care din punctul nostru de vedere, şi nu numai al nostru, al constituţionaliştilor, nu era legală, constituțională, pentru că legea prevede că alegerile trebuie organizate in aşa fel incat inceperea mandatului noului parlament să nu aibă loc inainte de finalizarea mandatului parlamentului actual. Deci asta inseamnă că mandatul noului parlament ar trebui să inceapă pe 20 decembrie, cel mai devreme şi dacă președintele, conform Constituției, are la dispoziție maxim 20 de zile de la alegeri pană cand poate să convoace pentru prima dată parlamentul, asta inseamnă că ar fi trebuit să luăm in calcul o dată, organizarea alegerilor incepand cu sfarşitul lui noiembrie, deci nu mai devreme. Primul week-end după 30 noiembrie, pentru că este o cutumă să organizăm alegerile duminica, prima duminică ar fi fost 4 decembrie. Deci ar fi fost această posibilitate. In niciun caz 27 noiembrie care ar fi insemnat că dacă președintele ar fi convocat parlamentul nu mai tarziu de 20 de zile de la data alegerilor, am fi intrat peste mandatul parlamentului actual. Deci 4 decembrie, am discutat cu mai multă lume, deci inclusiv cu liderii partidelor parlamentare, 1 decembrie pică intr-o joi, asta inseamnă că multă lume o să facă acel faimos pod de legătură cu weekend-ul, deci işi vor lua vinerea liberă. Inţeleg că şi 30 noiembrie este sărbătoare, deci oamenii ar avea 4-5 zile libere cand o mare parte dintre ei pleacă in vacanță. Realizator: Din aceste motive s-a dus către următorul weekend, duminica... Dacian Cioloş: Am mers către 11 decembrie, obiectivul nostru fiind acela de a ne asigura că un număr cat mai mare din alegătorii cu drept de vot sunt in situația de a participa la vot. Pe de altă parte, ultimele alegeri au avut loc in 9 decembrie, deci nu este o diferență foarte mare de timp. Gabriel Gherghescu: Pe de altă parte, domnule prim-ministru, aş putea spune că toată zarva nu a avut o bază foarte reală şi foarte corectă, in direcţia asta ne duce Constituția şi o aritmetică simplă. Adică nu erau foarte multe variante. Dacian Cioloş: Şi există riscul intr-adevăr ca la fiecare alegeri să mergem mai incolo in decembrie. Realizator: Şi la un moment dat să trecem intr-un alt an. Dacian Cioloş: Sigur, partidele politice sunt conștiente de acest lucru şi de faptul că ar trebui o dată fixă cumva sau un reper fix in Constituție ca să evităm aceste calcule şi aceste artificii pentru a rezolva problema. Realizator: Pare că lucrurile sunt clare din punct de vedere constituțional. Din punct de vedere al faptului că nu trebuia intr-o zi de sărbătoare să existe acest scrutin, deși in alte ţări, de exemplu in Spania, este programat un scrutin chiar de Crăciun, 25 decembrie, dar să considerăm că aşa stau lucrurile in Romania, trebuie să fie oamenii acasă, să nu fie plecați in vacanță. Pe de altă parte, insă, consecința care vine in urma acestei date, nu este vina dumneavoastră ințeleg, este riscul ca să nu fie un buget naţional, este riscul de a se forma un guvern foarte tarziu, nu se știe cand se poate acest lucru şi, bineințeles, un oarecare blocaj anticipat de către, de exemplu PSD, care a spus că in aceste condiții nu va vota un buget pană in februarie, un buget naţional. Dacian Cioloş: Sigur, asta este problema danșilor ce o să voteze, ce nu o să voteze. Noi o să ne facem treaba ca guvern, inclusiv pe buget, aşa cum noi am primit un buget care era pregătit cand am preluat guvernarea in noiembrie, şi noi vom pregăti un buget, vom vedea in funcție de condiții dacă il vom adopta in guvern sau nu sau il vom lăsa guvernului viitor. Sunt niște repere in buget, pornind şi de la decizii pe care inclusiv parlamentul le-a luat, de care va trebui să ținem cont. Pe de altă parte, poate să fie instalat un guvern dacă, eu știu, partidul sau partidele care vor urma să formeze guvernul vor avea un program de guvernare şi o echipă de guvernare foarte rapidă. Eu am discutat şi cu domnul președinte şi dansul mi-a confirmat că nu va aștepta 20 de zile de la alegeri pentru a convoca parlamentul. Imediat ce alegerile vor fi validate parlamentul poate să fie convocat, primul ministru poate să fie nominalizat şi poate să purceadă la formarea echipei şi, apoi, sigur, discuţiile pe buget. Dar n-aş vrea să se ințeleagă că această situație este din vina guvernului. Pe noi au fost presiuni să folosim tot felul de artificii, de interpretări ale legii pentru a aduce alegerile mai inspre toamnă. Nu in felul acesta se fac lucrurile, trebuie respectată legea. Realizator: Aţi vorbit despre rapiditatea cu care președintele ar dori să se intre intr-un nou mandat al unui guvern, al parlamentului in intregul său. Dumneavoastră astăzi puteți să ne spuneți cum vă proiectați continuitatea sau nu in interiorul acestui guvern sau intr-un viitor guvern? Dacian Cioloş: Nu, acest guvern va merge pană la alegeri. Acesta a fost mandatul meu şi acest mandat incerc să-l duc pană la capăt şi nu mi-am schimbat părerea pentru că mi-am luat un angajament la inceput şi eu am mai spus-o in vreo două, trei randuri, cu toate că văd ca tot apar speculații, indiferent de ce spune eu... Gabriel Gherghescu: Se apropie alegerile. Dacian Cioloş: De asta la un moment dat mă intreb dacă mai are rost să mai spun vreun lucru pentru că oricum speculațiile vor continua şi dacă eu vă repet că nu mă inscriu intr-un partid politic, nu-mi fac un partid şi nu candidez la alegerile din acest an. Realizator: Dar dacă veţi fi propus de o majoritate veți accepta? Dacian Cioloş: Nici nu interpretez in dacă sau in parcă. Obiectivul meu, aşa cum v-am spus acum, este să mă duc pană la capăt cu acest mandat. Sigur, am văzut speculații pentru că unii din membrii echipei guvernamentale au făcut anumite declarații şi le-am spus şi lor, am spus intregii echipe, de altfel, le-am confirmat ceea ce am spus aici, pe de altă parte le-am spus şi lor, nu numai că am o problemă, chiar ii incurajez, şi pe ei şi pe alţi tineri capabili, competenți, care doresc să schimbe Romania in bine să se angajeze politic dacă doresc şi chiar la aceste alegeri. Deci pe mine nu mă deranjează dacă unii membri ai echipei vor decide să candideze la alegeri pentru a susţine continuare unor proiecte pe care noi le-am inceput. Am declarat mai multe proiecte pe care n-o să le putem fizic duce pană la capăt in acest mandat şi sigur că şi pe mine m-ar interesa să văd că ele continuă. Deci dacă membri ai echipei vor decide să candideze, dar nu pentru că le cer eu şi eu nu am un plan, aşa cum interpretează unii sau faptul că lucrez cu o echipă şi că eu ii indemn şi eu le voi cere la un moment dat să participe la alegeri sau nu, i-am incurajat dacă vor să facă politică, să o facă, insă in momentul in care vor anunța că participă la alegeri, că candidează, aşa cum am făcut şi pentru alegerile locale cu secretari de stat sau prefecți, sau alți membri ai echipei care ţin de numirea mea şi care au decis să participe la alegeri, la fel şi miniștrii din guvern dacă vor decide să participe la alegeri, la momentul respectiv se vor retrage şi vor merge in campanie electorală. Dar in ce mă privește, nu imi schimb opinia. Gabriel Gherghescu: Cred că cel puţin pană la această dată aţi stabilit şi aţi făcut o declarație destul de tranșantă, pană la acest moment, asta este decizia dumneavoastră legată de spectrul politic şi de... Dacian Cioloş: Nu pană la acest moment, pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Gabriel Gherghescu: Pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Aş vrea să trecem, aşa cum a spus şi Claudiu, telespectatorii așteaptă cateva lămuriri legate de deciziile luate in şedinţa de astăzi de guvern, legată de salarizare, extrem de importante, şi de, dacă vreți, promisiunile la inceput de mandat şi realizările pe care le-aţi făcut şi cum spuneați mai devreme şi pe noi ne interesează, ca şi pe telespectatorii de altfel, dacă aţi reușit să puneți Romania, să spunem, pe un traseu de unde nu mai poate fi abătută din diverse domenii pentru că asta a fost ideea cand aţi venit la guvernare să creați niște direcții, nu neapărat să faceți in acest an autostrăzi sau spitale, fizic să le construiți ci să creați o dimensiune care nu mai poate fi modificată. Foarte pe scurt. Oamenii de afaceri au realizat, dacă vreți, o analiză a guvernării dumneavoastră. Şi am să vă enumăr cateva. Dintre victoriile, o să incepem cu victoriile că zic că e mai bine, dintre victoriile Guvernului Cioloş, Guvernul Cioloş a oprit o parte din abuzurile generate de guvernele politice, in special niște legi in favoarea unor infractori dovediți sau pe cale de a fi dovediți, reducerea TVA sau impozitului pe dividende, transparenţa in legislaţie a cheltuirii banului public, imbunătățirea imaginii externe generand o stabilitate, modul in care gestionează relația cu partidele politice. Astea sunt trecute la victorii. Tot oamenii de afaceri au identificat şi cinci erori ale guvernării dumneavoastră. Am să vă spun numai două dintre ele. Intarzierea lansării proiectelor pe fonduri europene din exercițiul 2014 - 2020 şi nivelul scăzut al investițiilor publice, lipsa proiectelor de infrastructură. Continui cu cinci măsuri bune. Am să vă citesc, la fel, două dintre ele. Deci la capitolul de bine: implementarea de măsuri fiscale bune pentru economie, susținerea luptei anticorupție. Şi finalul este cu nota pe care dumneavoastră aţi acordat-o guvernului aţi acordat o notă de șapte pentru primele șase luni. O scurtă trecere in revistă. Care ar fi nota pe care o acordați acum după care o să intrăm in amănunte şi să vedem dintre proiectele guvernamentale ce aţi reușit să faceți şi cum justificați nota pe care vă rog să o acordați guvernului. Dacian Cioloş: Da. Nu aş merge acum cu o notă. O să discutăm la sfarşitul mandatului nota. Gabriel Gherghescu: Sau la sfarşitul emisiunii măcar! Dacian Cioloş: Am dat atunci, nu, la sfarşitul mandatului pentru că am dat atunci o notă undeva la mijlocul mandatului. Intre timp au avut loc niște schimbări de miniştri la anumite portofolii şi cred că ar trebui să le lăsăm un pic de timp ca să arate ce pot acolo unde au fost făcute aceste schimbări. Legat de mențiunile pe care le-aţi făcut: fonduri europene şi proiecte de investiţii. In ambele cazuri şi la fonduri europene şi la proiectele de investiţii nu am putut decat să luăm lucrurile de acolo de unde le-au lăsat guvernanții din guvernarea anterioară şi să le ducem mai incolo. La fonduri europene am accelerat foarte mult la sfarşitul anului trecut plățile pentru perioada 2013 - 2017 pentru a recupera cat mai mult posibil din capacitatea de absorbție pentru acea perioadă. Şi am finalizat plăți de aproape două miliarde de euro in cateva luni. Sigur că erau proiecte care fuseseră incepute. Dar modul in care ne-am organizat pentru finalizarea acestor proiecte, pentru plata facturilor, faptul că am reușit, am obținut de la Comisia Europeană posibilitatea de a continua cu cateva proiecte şi să facem plăți in cursul acestui an, faptul că am putut să luăm proiecte realizate, executate, să le finalizăm, proiecte finalizate din bugetul naţional şi apoi să le decontăm pe fonduri europene ne-a permis să creștem capacitatea de absorbție cu aproape 20%. Gabriel Gherghescu: Care ar fi cateva proiecte? Dacian Cioloş: Au fost proiecte pe infrastructură, proiecte in sistemul educațional, proiecte pe transporturi, au fost cateva proiecte informatice care au fost finalizate intre timp la Ministerul Comunicațiilor. Deci, pe toate aceste proiecte am reușit să mai luăm niște bani in plus. Asta pentru perioada 2013-2017. Pentru noua perioadă bugetară, care interesează pe foarte multă lume, nu numai că nu era finalizat aproape niciun ghid pentru noile programe, dar pe partea de condiţionalităţi ex-ante, pentru care Romania işi luase un angajament atunci cand a fost semnat acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, nu se avansase aproape deloc, pe niciuna dintre aceste condiţionalităţi. De atunci avem acum ghiduri lansate pentru, dacă nu mă inşel, peste 13 miliarde de euro şi nu numai... Gabriel Gherghescu: 13 miliarde, asta vroiam să complez şi vroiam să vă intreb in ce fază sunt, dacă sunt operaţionale? Dacian Cioloş: Aceste ghiduri sunt publicate şi asta inseamnă că se pot deja depune proiecte. Pe unele măsuri, pe unele programe sunt deja proiecte depuse, aflate in evaluare, şi chiar sunt contracte care se pregătesc pentru semnare. Dar, ce vreau să subliniez? Dincolo de faptul că am pregătit aceste ghiduri, am urmărit să o facem in coerenţă cu politicile naţionale, cu politicile finanţate din buget naţional, pentru că aveam probleme pe politici de educaţie, pe politici de sănătate, pe politici sociale sau de creare de locuri de muncă, unde una spuneam in ghidurile de finanţare şi exact invers făceam, finanţam măsuri contradictorii din bugetul naţional. Deci, am modificat ghidurile şi le-am adaptat in aşa fel, incat acum o să vedeţi că sunt pachete de măsuri. Gabriel Gherghescu: Pot merge impreună. Dacian Cioloş: O parte sunt finanţate din bugetul naţional, altele - din fonduri europene. Deci, avem şi coerenţă in utilizarea bugetului din fondurile europene. Realizator: Domnule prim-ministru, pentru că noi am anunţat de cateva zile că veţi veni in această emisiune, vom avea şi in emisiune, dar vi le şi dăm dumneavoastră, ulterior, intrebări de la telespectatorii noştri. Și, pentru că am vorbit de fonduri europene, să inchidem acest subiect, mai intai să vă intreb dacă mai discutăm despre zero absorbţie, că este o veşnică, să-i spunem, controversă publică. Pentru că inţeleg că, pe de o parte, ministrul Ghinea spune că nu au fost făcute incă ghidurile ca să incepeţi, pur şi simplu, activitatea respectivă; pe de altă parte, se spune că ar fi existat, dumneavoastră aţi dat astăzi precizările pe care... Dacian Cioloş: Domnul ministru a explicat deja de mai multe ori. Chestiunea asta cu zero absorbţie este o chestiune declarativă, populistă. Ce inseamnă? Zero absorbţie de la ce? Tocmai vă spuneam că am făcut plăţi şi am primit de la Uniunea Europeană circa... Gabriel Gherghescu: Două miliarde. Dacian Cioloş: Peste două miliarde, pană la urmă, aproape trei miliarde, dacă nu mă inşel, pentru perioada 2014-2020. Sunt deja cateva proiecte mici pentru care, la fel, s-au primit bani, dar nu ăsta este obiectivul, dacă este 1% sau 0,5% sau 1,3%. Gabriel Gherghescu: Media europeană este de 1% in acest moment. Dacian Cioloş: Ei, de asta spun. Nu văd sensul acestei discuţii. Realizator: Obiectivul este să facem proiectele şi să luăm aceşti bani. Dacian Cioloş: Important este, pe de o parte, să progresăm cu condiţionalităţile ex-ante, fiindcă chiar dacă noi avem proiecte finalizate şi plătite, nu vom primi rambursarea de la Comisie dacă nu finalizăm aceste condiţionalităţi care presupun anumite decizii de viziune strategică pe cateva domenii importante: educaţie, sănătate, politici sociale, dezvoltare regională ş.a.m.d.. Pe de altă parte, să finalizăm procesul de acreditare a tuturor autorităţilor de management şi a programelor pe noile reguli - şi aici se progresează şi pe sistemul informatic, şi pe publicarea şi pe clarificarea procedurilor. Realizator: Ştiţi că ministrul fondurilor europene... Gabriel Gherghescu: Aş vrea să facem o precizare: ministrul fondurilor europene... Dacian Cioloş: Numai să termin. (Deci, e important să progresăm cu aceste) condiţionalităţi ex-ante, sistemul informatic şi să dăm drumul la cat mai multe ghiduri, pentru ca beneficiarii să poată face proiecte pe care să le semnăm, care să se deruleze şi să putem rambursa facturi. Iar valul de plăţi va incepe anul viitor, la inceputul anului viitor, pe ceea ce pregătim noi acum. Gabriel Gherghescu: Vroiam o precizare punctuală. Imi spuneaţi mai devreme de crearea unor module speciale, pentru a se urmări din partea Comisiei Europene derularea tuturor fondurilor, acreditarea instituţiilor abilitate să deruleze aceste fonduri. Și ministrul Ghinea făcea o precizare: că va crea cinci module, in luna octombrie. Vroiam să vă intreb dacă este in termen, pentru că ştiţi - cu modulele, in general - dezastrul de la agricultură, care a survenit din cauza neangajării in timp util, in fosta guvernare, a softului, să-l denumim generic. Dacă, in octombrie, ministrul Ghinea este gata cu aceste...? Dacian Cioloş: La agricultură era vorba de plăţile directe, care se suprapuneau peste calendarul cu dezvoltarea softului. Aici, proiectele pot să fie analizate şi pe hartie, deci dosare de hartie, dar vrem să eliminăm acest lucru, pentru că un sistem informatic este mult mai transparent şi se evită fraudele. Da, din cate ştiu, domnul ministru este in grafic şi are chiar şi cateva soluţii alternative, să spun, punctuale, pentru anumite module, in cazul in care apar intarzieri. Realizator: Intrebarea de la un telespectator de-al nostru este cumva poate şi pentru noi importantă, şi anume de ce nu se fac campanii de informare pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene? Sigur, se indreaptă către dumneavoastră intrebarea, dar probabil că nu guvernul trebuie să facă acest lucru. Dacian Cioloş: Se face, deci campania de informare cea mai bună este faptul că finalizăm ghidurile, le publicăm şi, cum vă spuneam, multe din aceste ghiduri sunt legate de măsuri mai complexe, care integrează şi fondul de la bugetul naţional, de a căror implementare sunt responsabile nu doar structuri guvernamentale centrale, ci şi autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale, pe care le aşteptăm să se implice in aceste campanii de informare, deoarece campania de informare trebuie să aibă loc cat mai aproape de potenţialul beneficiarului. Gabriel Gherghescu: Sistemul are şi fonduri...; Aşa cum există fonduri şi pentru promovarea produselor romaneşti, există şi fonduri pentru informaţii, pentru...? Dacian Cioloş: Sigur, există, aşa cum a fost şi in perioada bugetară trecută. Gabriel Gherghescu: Şi eu văd la fel: ogranizaţiile şi presa de specialitate, in fiecare domeniu, ar trebui să facă informare efectivă. Nu cred că este treaba 100% a statului. Dacian Cioloş: Sigur. Există şi fonduri şi există şi la autorităţile de management personal specializat, care poate să ajute la acest lucru. Dar presiunea cea mai mare pe noi a fost să finalizăm ghidurile, să le publicăm, ca să fie ce... Gabriel Gherghescu: Instrumentul de lucru, evident. Realizator: Haideţi să vorbim de investiţiile, să-i spunem, directe, in infrastructură, haideţi să vorbim de transporturi, de sănătate. Vedem, nu avem in continuare o autostradă care să lege sudul de... Gabriel Gherghescu: Nu leagă nimic de nicăieri. Realizator: Ba chiar avem un tronson de autostradă care este aşa: Bucureşti - Ploieşti nu ştim unde ajungem cu ea. Acesta este un lucru reclamat atat de producătorii locali, care sunt, bineinţeles, companii străine in Romania, dar poate şi potenţiali alţi producători care nu vin in Romania din acest motiv, pe unii i-am pierdut şi s-au dus in Ungaria. Spuneţi-ne dacă este o problemă sistemică, este o problemă de parteneriat privat, este o problemă de organizare a CNADNR-ului, care este, toate la un loc? Dacian Cioloş: Este, din punctul meu de vedere, şi o problemă de viziune pe termen lung, de capacitate de a ţine o viziune pe termen lung şi, pe de altă parte, o problemă de capacitate de implementare, de pregătire şi de implementare a acestor proiecte. Noi, cand am preluat guvernarea, in noiembrie, am găsit foarte multe, dacă nu majoritatea proiectelor de infrastructură rutieră, blocate, din diferite motive: autorizări de mediu, expropriere, plăţi nefăcute in unele cazuri, lucrări nerecepţionate sau recepţionate fără ca ele să fi fost finalizate corect. Deci, toate aceste lucruri au trebuit deblocate. Sigur, noi am spus de la inceput: nu promitem că o să facem nu ştiu caţi kilometri de autostradă, pentru că obiectivul nostru era in primul rand să deblocăm lucrurile, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, să punem lucrurile pe un trend, aşa cum spuneaţi, care să nu ne mai ducă in situaţia unor astfel de blocaje. Şi atunci, după ce am constatat care sunt sursele de blocaje - cum vă spuneam: expropriere de terenuri, avize de mediu, avize de la diferite ministere, faptul că unele avize erau pe durată foarte scurtă, expirau, trebuiau luate lucrurile de la capăt, capacitatea de a ne organiza pentru a efectua plăţile, recepţia lucrărilor - am venit după cateva luni de guvernare cu o ordonanţă in care am pus cap la cap toate aceste probleme, aceste blocaje, le-am găsit soluţii şi am ajuns in situaţia in care avizări care durau intre şase luni şi doi ani de zile pentru anumite lucrări, acuma pot fi făcute intre de la o lună pană la trei luni, pentru că lucrurile sunt mai clare. Pe de altă parte, studii de fezabilitate, proiecte tehnice erau pregătite incoerent. Se făcea un studiu de fezabilitate care nu era... caietul de sarcini nefiind bine definit, studiul de fezabilitate făcut şi ieftin, şi prost, in unele cazuri invers, scump şi prost, ajungeam să avem proiecte tehnice de calitate slabă, care duceau apoi la lucrări aşa cum e Sibiu-Orăştie. Gabriel Gherghescu: Aşa denumita autostrada prăbuşită. Dacian Cioloş: Da, lucrări care erau prost făcute. Deci şi aici am venit cu clarificarea anumitor lucruri - rolul unor anumite instituţii in pregătirea acestor proiecte şi in implementarea lor şi, sigur, in felul acesta, am ajuns la concluzia că CNADNR are nevoie de o reformare, pentru a avea in interiorul CNADNR sau langă CNADNR o structură care să fie clar focalizată pe proiecte de investiţii in infrastructură rutieră şi, pe cat posibil, pe proiecte de investiţii mari in infrastructură, care să poată să gandească aceste proiecte pe termen mediu şi pe termen lung şi din punct de vedere al asigurării finanţării şi al inlănţuirii pregătirii proiectelor. Gabriel Gherghescu: Aveaţi in vedere restructurarea, să spunem in termeni largi, a CNADNR, o aveaţi pe agenda de lucru. A fost retrasă zilele trecute in şedinţa de guvern, inţeleg că nu a avut nişte avize de la Departamentul juridic, nu este o problemă, deocamdată. Dar mai sunt 100 de zile de guvernare, să spunem, este o instituţie extrem de complicată. Dacian Cioloş: Sigur, dar o să facem, pană la sfarşit. Oricum, ministrul transporturilor mi-a spus să adoptăm şi actul normativ şi o să incepem şi implementarea noii structuri. Prefer să ne mai luăm o săptămană sau zece zile, ca să clarificăm foarte bine anumite lucruri şi să eliminăm orice suspiciuni. Vrem să făcem o structură care să fie funcţională, odată ce este creată, fără ca prin crearea acestei structuri să blocăm proiecte care sunt in plus. Pe de altă parte, trebuie să existe...; Am văzut discuţii legate de salarii, condiţii de salarizare şi de recrutare a personalului de acolo. Eu i-am recomandat domnului ministru să analizeze posibilitatea de a recruta o structură de la zero, chiar dacă luăm oameni din CNADNR, ca să fim siguri că recrutările sunt făcute pe baze strict de competenţă şi că putem plăti oamenii aceia la un nivel de performanţă salarială comparabil cu sistemul privat, ca să putem atrage oameni competenţi. Deci, clar, acolo recrutările vor fi făcute pe bază de concursuri transparente, cu criterii de calitate a personalului pe care il vom recruta, in aşa fel incat să recrutăm specialişti pricepuţi şi să-i şi putem plăti corect. Realizator: Aş fi vrut să continuăm aceste investiţii, să spunem, la nivel macro. Am inţeles că, in privinţa autostrăzilor, sunteţi in faza in care pur şi simplu reaşezaţi normativ, tot ceea ce aţi discutat... Dacian Cioloş: Nu doar asta, am reaşezat normativ lucruri care blocau lucrări, dar in momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate şantierele care au fost blocate in noiembrie. Realizator: Există, de exemplu, pentru că aţi zis că nu promiteţi, dar există ceva care in grafic ar trebui să fie livrat, in sensul de terminat, intr-o perioadă să spunem de maxim un an? Adică să vedem ceva in plus? Dacian Cioloş: Sigur, in maxim un an o să fie şi pe Lugoj-Deva, finalizăm Sibiu - Orăştie, tronsoane din autostrada Transilvania o să fie finalizate, pe centura Bucureşti, in maxim un an de zile... Realizator: Dar Valea Prahovei, locul care inghesuie tot, şi acolo este de fapt cuiul lui Pepelea, in zona aceea... Dacian Cioloş: Vedeţi, noi ne-am tot plimbat intre Valea Prahovei, Valea Oltului, deci autostrada Sibiu - Piteşti, cealaltă autostradă... Realizator: Au fost două variante. Dacian Cioloş: Da, noi am spus foarte clar, ne-am focalizat: am luat Sibiu - Piteşti ca o prioritate, cu obiectivul de a finaliza studiile de fezabilitate acolo şi studii de fezabilitate făcute bine, pentru a putea avea apoi proiecte tehnice şi de execuţie de calitate. Acolo se lucrează la studiul de fezabilitate cu obiectivul de a finaliza, cel puţin pe anumite tronsoane, pe capete, aceste studii de fezabilitate pe sfarşitul acestui an sau inceputul anului viitor. Și ne-am propus să deblocăm şi să continuăm lucrările pe toate tronsoanele pe care lucrările fuseseră incepute şi apoi blocate: şi pe Lugoj-Deva, şi pe autostrada Transilvania, pe care se lucrează acuma. Realizator: Ca să inţelegm, pe Transilvania aţi ales Valea Oltului să facă legătura sau...? Dacian Cioloş: Da, este Sibiu - Piteşti, pe care, v-am spus... Realizator: Nu mai faceţi prin Comarnic? Dacian Cioloş: Sigur. In Master Plan este şi acea parte, dar nu am vrut să ne răsfirăm pe prea multe lucruri, pentru că, intr-un an de zile, obiectivul pentru mine nu era atat să incepem foarte multe lucruri, ci să deblocăm proiecte care erau blocate şi să dăm o coerenţă. Pe Sibiu-Piteşti a fost o solicitare şi din partea unor companii şi din sudul ţării, dar şi din Transilvania, din nord, pentru că vorbeam de investiţii. Am discutat şi căutăm soluţii de finanţare, pentru că asta este principala problemă şi apoi să putem lansa studii de fezabilitate şi pe legătura dintre Transilvania şi Moldova, pe Targu Mureş-Iaşi. Deci, se lucrează pe mai multe planuri, dar dacă vreţi să vorbim de lucruri vizibile, principalul obiectiv acesta este: să dăm claritate pentru acest proiect Sibiu-Piteşti şi să ajungem la o fază ireversibilă, cu o viziune clară vizavi de ceea ce se poate finaliza. Pentru că vorbeaţi de legătură, in felul acesta putem face legătura intre autostrada care merge acum căre Lugoj-Nădlac. Gabriel Gherghescu: Eu voiam autostrada Bucureşti-Piteşti, dacă aţi prevăzut cumva şi o altă legătură in această viziune asupra direcţiilor autostrăzilor, cum vreţi să le denumiţi, căilor de transport, dacă aţi făcut şi o legătură cu posibilii viitori investitori? Pentru că un motor al economiei, al dezvoltării economice este pe investiţiile mari, că sunt romaneşti sau străine. Ori, ştim că vin nişte cereri foarte clare, de la Craiova, de la Piteşti, pentru asigurarea unei astfel de căi de transport. Mai mult, in ultima vreme, vicepremierul Borc a anunţat discuţii cu un al treilea mare producător şi asta vă intrebam, dacă această dezvoltare rutieră, să o denumim aşa, in Romania este pusă in legătură cu o intenţie sau viziune economică in legătură cu investiţiile mari străine sau romaneşti? Dacian Cioloş: Această dezvoltare rutieră face parte din Master Planul care a fost gandit de guvernul sau de guvernele anterioare. Deci, nu am venit cu modificări, ci vrem să arătăm că există o continuitate, o predictibilitate şi o coerenţă in deciziile guvernelor romane. Gabriel Gherghescu: Un semnal pentru viitorii investitori străini. Dacian Cioloş: Exact. Şi din punctul meu de vedere acest semnal a fost bine perceput pentru că, aşa cum ştiţi, Ford a anunţat că are intenţia să continue investiţiile aici, probabil chiar să vină şi cu un nou model, nu doar cu dezvoltarea producţiei modelelor actuale şi producţiei de motoare. Renault, la fel, dă semne clare, cel puţin din punctul meu de vedere, din discuţiile pe care le-am avut cu cei din conducerea companiei, că intenţionează să continue investiţiile aici. In Transilvania, la fel, din partea unor companii străine europene, mai ales germane, continuă investiţiile tocmai pentru a clarifica anumite lucruri şi a da semnale cat mai clare; intenţionez şi săptămana viitoare să fac o vizită in landurile care sunt sursa cea mai importantă de investiţii pentru Romania şi nu doar pentru Romania, in general pentru Europa de Est, Baden-Wurttemberg, Bavaria şi Renania de Nord-Westfalia. Deci, din punctul acesta de vedere, sigur că ţinem legătura cu ei, proiectele de infrastructură, şi coerenţa pe care incercăm să o arătăm contează mult, dar vreau să vă spun, pentru investitorii străini, mai ales in sectorul industrial, dincolo de problema de infastructură este un alt semnal pe care il aşteaptă de la noi: calitatea forţei de muncă şi de asta, in paralel cu chestiunile legate de infrastructură, mergem şi cu problema legată de formare profesională, de formarea duală şi de formare profesională. Oamenii se plang din ce in ce mai mult că nu ii mai interesează doar mană de lucru ieftină, ci şi mană de lucru calificată. Gabriel Gherghescu: Care nu mai este chiar așa de ieftină incet-incet. Dacian Cioloş: Şi incep... Da, dar problema nu este asta, pentru că ei sunt gata să plătească şi mai mult dacă văd eficienţă la mana de lucru respectivă şi de asta cu Ministerul Muncii, impreună cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Economiei pregătim acum legislaţia pentru imbunătăţirea calităţii formării profesionale şi a formării duale. Formare profesională inseamnă să avem o viziune mai clară legată de ce şcoli profesionale vrem, in ce domenii le susţinem şi formare duală prin care să putem implica in formarea profesională şi companiile care vor investi nu doar energie, dar şi bani şi vor recruta ele insele elevi care se vor forma la aceste şcoli, pe care apoi ii vor angaja. Dăm şi predictibilitate legată de angajare, nu doar de formare. Gabriel Gherghescu: O ultimă intrebare legată de domeniul acesta şi aş vrea să punem punct şi aş vrea un răspuns foarte scurt, domnule prim-ministru, dacă aţi gandit sau sunteţi in faza finală, spuneaţi la un moment dat, in aceeaşi direcţie a creşterii calităţii profesionale, spuneaţi de inlesnirile fiscale pentru angajaţii din cercetare-dezvoltare şi propuneaţi scutirea de impozit pe salarii. Se va intampla in acest an, va apărea un act normtiv in acest sens? Dacian Cioloş: Pentru cercetare-dezvoltare? Da, sigur. Dar s-a decis deja acest lucru. Gabriel Gherghescu: S-a decis? Este operaţional? Dacian Cioloş: Da, sigur. Este operaţional, alături de domeniul IT avem acum şi cercetare-dezvoltare unde nu mai există sau impozitul pe salarii este zero. Şi acesta este un semnal care incepe să aibă un impact pentru că, dacă vă uitaţi in presa internaţională, Romania este văzută din ce in ce mai mult ca un posibil hub şi pentru dezvoltarea unor start-up-uri in domeniul acesta IT, al industriei creative dar şi in domeniul cercetării-dezvoltării. Pot să vă spun că sunt companii care au investit in producţie in Romania, companii străine care ştiu că intenţionează să dezvolte in anii următori şi centre de cercetare - dezvoltare. Realizator: Vreau să vă intreb, tot aşa dacă se poate, cu răspunsuri scurte, aţi acordat de curand ajutoare de stat pentru cateva companii multinaţionale. S-a spus că in jur de 150 de milioane per total. Mediul de afaceri autohton spune că aceasta ar fi o distorsionare a pieţei, o concurenţă neloială. Sigur că ele sunt in regulă, adică din punctul acesta de vedere Romania trebuie să-şi dezvolte şi investiţiile străine intr-un fel, să participe la dezvoltarea lor. Dar, pe de altă parte, cum este ajutat capitalul autohton? Dacian Cioloş: Capitalul autohton şi din discuţiile pe care le avem cu ei, aici e vorba in primul rand, şi pentru ei, de calitatea mainii de lucru şi de claritate in legislaţie. Şi de asta, apropo de reforma administraţiei, am insistat mult in ultimele luni pe debirocratizare, atat pentru cetăţenii de rand, pentru plătitorii de taxe, dar şi pentru oamenii de afaceri. Şi pentru companii, pentru oamenii de afaceri vom veni chiar in săptămanile următoare cu noi măsuri care să le faciliteze investiţiile sau relaţiile cu statul in ceea ce privește dările fiscale. Realizator: Printre aceste măsuri se află şi acest program guvernamental de 50 de milioane de euro pentru start-up-uri pentru romanii din afară, cei care ar putea să-şi inceapă afacerile in Romania cu un ajutor? Dacian Cioloş: Apropo de ajutoare de stat, se află şi un program de ajutor de stat pentru intreprinderi mici şi mijlocii care să poată să crească şi diferite programe de creditare pe care le punem la punct. Acel program de sprijin pentru romanii din afară care să vină in ţară vizează atat aspectul financiar cat şi aspectul de organizare in ţară la nivelul instituţiilor care trebuie să dea avize sau să dea informaţii celor care vor să vină să investească in ţară. Şi, in această idee, am constituit acea structură in cadrul Ministerului Economiei, Invest Romania, care nu mai vizează aşa cum se viza in trecut doar investiţii străine, ci şi atragerea interesului romanilor care sunt acum in străinătate şi care doresc să investească in Romania sau chiar a unor companii romaneşti care doresc să investească in afară sau care doresc să exporte in afară. Şi modalitatea cea mai bună de a stimula capitalul romanesc este să creăm condiţii pentru ca produse de calitate şi competitive din Romania să poată să fie şi exportate pentru că, dincolo de piaţa internă care are limitele ei, companiile mari sau companiile, pentru a putea să crească, au nevoie să poată să şi exporte. Gabriel Gherghescu: Domnule prim-ministru, mă intorc la seria de intrebări venite de la telespectatori, cateva dintre ele, pentru că se leagă de domeniul agriculturii. Imaginea dumneavoastră, evident, este conturată de funcţia trecută, de comisar pentru Comisia Europeană pentru Agricultură. Cand va emite guvernul ordonanţe de urgenţă, ne intreabă un telespectator, pentru stoparea vanzării de pămant către străini? Este in lucru proiectul de modificare a legii să o denumim aşa, vanzării terenurilor agricole. Două, trei elemente pe care le propune acest proiect de lege? Dacian Cioloş: Cred eu că in maxim trei săptămani - o lună de zile o să fim in măsură să punem pe masă cateva propuneri noi la care se lucrează acum la Ministerul Agriculturii. Şi aici analizăm pe de-o parte oportunitatea de a veni cu o propunere legislativă nouă sau ordonanţă de urgenţă sau de a merge cu propuneri de amendamente pe proiecte de legi care sunt deja in Parlament pe acest subiect şi avem discuţii cu parlamentari care lucrează pe aceste proiecte pe acest subiect. Deci, lucrăm pe cateva idei care să revadă puţin dreptul de preempţiune, să favorizeze pe cei care lucrează terenul sau colectivităţile locale sau chiar statul pentru că gandim inclusiv acea structură care să... Gabriel Gherghescu: Aveţi in intenţie şi limitarea unor suprafeţe la tranzacţie? Dacian Cioloş: Ne gandim şi la limitarea unor suprafeţe care să fie achiziţionate in funcţie de categoriile de cumpărători şi ne gandim şi la criterii legate de experienţă, pentru ca aceste terenuri să fie lucrate. Pentru că pe noi ne interesează ca terenurile achiziţionate să nu fie achiziţionate pentru a fi speculate, ci să fie lucrate şi de asta ne gandim inclusiv la anumite termene minimale de la care, după ce s-a cumpărat un teren, el să poată să fie vandut... Gabriel Gherghescu: Să rămană in folosinţă cu destinaţia... Dacian Cioloş: Tocmai pentru a incuraja achiziţiile de terenuri din partea celor care doresc să le lucreze. Gabriel Gherghescu: Rămanem in acelaşi domeniu, o altă intrebare care a venit frecvent de la telespectatori, am rezumat-o in acest fel: cand, cum se vor opri defrişările ilegale de păduri? Dacian Cioloş: Legat de acest subiect, nu am ieşit incă public cu foarte multe lucruri pentru că sunt in pregătire. Am cerut deja, la mijlocul lunii august am avut o intalnire cu Ministerul Mediului, cu Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei pentru că pregătim un pachet de măsuri care să limiteze defrişările ilegale şi să permită statului un control mai strict al tăierilor in general. Gabriel Gherghescu: Un pachet care ar include şi măsurile.., nu le-aş spune punctuale, dar Radarul pădurilor şi genul acesta de măsuri... Dacian Cioloş: Un pachet care va include şi măsuri legislative, dintre care pe unele le-aţi văzut. Astăzi am adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care am crescut nivelul sancţiunilor şi contravenţiilor pentru cei care nu-şi fac treaba in a menţine in condiţii legale pădurile, in a păzi pădurile sau pentru cei care le exploatează ilegal. Deci, există sancţiuni mult mai descurajatoare din acest punct de vedere, dar nu am venit intai cu sancţiunile, ci am venit cu o măsură de sprijin financiar pentru acea parte din pădurile private, care, in momentul de faţă, sunt cateva sute de mii de hectare, care sunt in afara oricărui control şi oricărei supravegheri. Pentru că fiind suprafeţe mai mici de 30 de hectare, dar insumate sunt, cum vă spuneam, cateva sute de mii de hectare la nivel naţional, legea spune că pentru acele suprafeţe de sub 30 de hectare, proprietarii lor au dreptul la o susţinere financiară din partea statului şi, in schimb, sunt obligaţi să contracteze o pază a acestor păduri. Am venit cu sprijinul financiar, acum o să ne asigurăm şi că paza acelor păduri este realizată. Dacă proprietarii nu și-o asumă, atunci și-o va asuma statul. Dar mai sunt şi alte tipuri de măsuri legate de aşa-numitele amenajamente silvice. Asta inseamnă un plan de menţinere, de intreţinere a parcelelor de păduri pe mai mulţi ani de zile, pe baza cărora se pot face tăierile şi acolo sunt o serie de neclarităţi, chiar de ilegalităţi in modul de elaborare a acestor planuri şi apoi de implementare a lor. Şi aici venim, pregătim o serie de măsuri şi, pe ce vreau să insist, care vor duce la o mai mare transparenţă, pentru orice cetăţean, legată de modul in care sunt exploatate pădurile. Aici vrem să ajungem, la o informatizare a acestui sistem, pentru a urmări nu numai circulaţia materialului lemnos pe drumuri, ci, inclusiv, din momentul plantării, a intreţinerii acestor parcele, toate obligaţiile, cine ce obligaţii are şi.... Gabriel Gherghescu: Un traseu de la inceput pană la exploatare. Dacian Cioloş: Ca să vă dau un exemplu, am cerut să avem o legislaţie in aşa fel incat pe fiecare parcelă pe care se exploatează material lemnos să avem la capătul parcelei o pancartă pe care să scrie foarte clar in baza cărei autorizaţii se fac tăieri, ce anume se taie, ce cantitate de material lemnos... Gabriel Gherghescu: Mai trebuie să aveţi şi organul de control care să verifice. Dacian Cioloş: Vom avea şi organul de control, garda forestieră cu intărirea in paralele a atribuţiilor/.../. Gabriel Gherghescu: Aş vrea să ne referim la deciziile de astăzi legate de... Realizator: Continuăm cu deciziile de astăzi. Am văzut că aţi aprobat in şedinţa de guvern modul de plată a gărzilor pentru medici, incepand de la 1 octombrie. Am inţeles că este un efort bugetar de un milion de lei pe lună, dar ce am inţeles, pe de altă parte, este faptul că aceste plăţi se vor face din bugetele spitalelor. Sunt bani la spitale pentru a fi plătite gărzile? Dacian Cioloş: Sigur, bugetele spitalelor vin de la Casa de Asigurări şi aşa cum domnul ministru a spus, Casa de Asigurări şi-a structurat bugetul in aşa fel incat să poată să acopere aceste costuri... Realizator: Deci sunt asigurate. Dacian Cioloş: Sigur că da. Deci, nu dădeam această ordonanţă fără să ne asigurăm şi bugetul. Realizator: Pe de altă parte am avut şi un incident astăzi destul de serios, şi anume demisia mai multor medici, asistenţi, nu ştiu dacă sunt şi asistenţi in acest moment, dar jumătate din medicii de la Spitalul de urgenţă, sigur pe o problemă locală... Dacian Cioloş: Eu, unul, n-am văzut incă justificarea acestor demisii şi am cerut domnului ministru să clarifice acest lucru. Realizator: Să clarifice, dansul a spus că i-a invitat la discuţii. Ceea ce pe mine mă interesează mai mult este această dispariţie sau să spunem lipsă de personal medical, a medicilor in mod deosebit, a celor de inaltă specializare in Romania şi, cu această ocazie, vă intreb cum reuşim să imbunătăţim infrastructura aceasta medicală, spitalele? Dacian Cioloş: Aici, pentru a menţine medicii in Romania, pe de o parte, şi pentru o mai bună calitate a serviciilor medicale pentru pacienţi, pe de altă parte, in mandatul acesta, am tratat cu prioritate două lucruri. Pe de o parte salarizarea, după cum aţi văzut, aici am făcut nu măriri de salarii in procente, ci şi o echilibrare a grilei pentru o salarizare corectă in funcţie de responsabilităţile şi vechimea pe care le are fiecare medic, faptul că pentru prima dată am clarificat şi plata gărzilor şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere financiar. Deci, remunerarea medicilor in mod transparent şi clar şi eficient şi, pe de altă parte, incepem să gandim o viziune pe termen mediu şi pe termen lung a investiţiilor in infrastructura spitalicească. Pană in momentul de faţă, din păcate investiţiile se făceau cam din pixul ministrului. Ministrul decidea unde alocă in fiecare an banii pentru investiţii, deciziile de investiţii veneau prin primăvară, vară, banii nu apucau să fie cheltuiţi şi se intorceau la buget la sfarşitul anului. Ei, acum venim şi cu proiecte pe termen lung ale priorităţilor de investiţii, căutăm şi soluţii financiare pentru asta, domnul ministru a prezentat un proiect prin care incercăm să mobilizăm pentru prima dată şi parteneriatul public privat in investiţii spitaliceşti. Dar vreau să fiu foarte clar, acest parteneriat public privat se limitează strict la clădirile spitalelor respective. Rămanem intr-un sistem sanitar de stat, cu medici plătiţi de stat, cu dotări asigurate de stat, cu funcţionarea asigurată de stat. Parteneriatul public privat va viza doar construcţia clădirii respective şi gestiunea ei pentru a ne asigura că investiţia respectivă este bine gestionată. Realizator: Nu vi se pare că ar trebui să schimbăm ceva in modul in care cetăţeanul işi plăteşte contribuţia aceasta de sănătate şi să găsim o metodă prin care fiecare om care işi plăteşte contribuţia prin salariu să beneficieze corect de această contribuţie atunci cand are nevoie? Pentru că sistemul acesta cumva favorizează pe de o parte persoanele care contribuie dar intr-un nivel foarte mic şi cei care au bani sau cei care işi dau seama că sănătatea este preţioasă şi nu au curaj să se mai ducă in aceste spitale publice, preferă să-şi ia o asigurare privată. Dacian Cioloş: Tocmai de asta punem accentul acum pe infrastructura spitalicească, pe dotările acestor spitale, deci pe investiţii in sistemul medical de stat, pentru că in felul ăsta putem asigura o calitate mai bună a serviciilor celor care plătesc acele cotizaţii. Şi de asta aici avem deja măsuri foarte concrete, deci vor fi două spitale in Bucureşti, Spitalul de cardiologie CC Iliescu şi Marie Curie pentru copii, pentru care incepem deja pregătirea acestor proiecte. Avem deja finanţare pentru asta, după care anul viitor proiectul tehnic şi inceperea investiţiei. Deci pentru asta există deja finanţarea. Avem acele trei spitale regionale alături de care mai lucrăm şi la altele. Domnul ministru a avut o discuţie cu primarul general al capitalei pentru un spital regional şi in Bucureşti. Deci pregătim deja proiecte şi pentru alte spitale şi in alte părţi, dincolo de cele trei spitale regionale. Aceasta este prioritatea in momentul de faţă, să avem o vizibilitate pe termen mediu, pe termen lung legat de investiţiile in aceste spitale. Şi pentru menţinerea medicilor in Romania şi incurajarea investirii lor profesionale şi in locuri unde avem mai puţini medici, mă gandesc aici in mediul rural sau in anumite zone defavorizate. Ne gandim şi la un pachet stimulativ de măsuri financiare pentru aceşti medici. Pană la sfarşitul anului cred că vom fi in măsură să venim şi cu aceste /.../. Gabriel Gherghescu: Deciziile luate astăzi in guvern legate de salarizare se referă să le precizăm telespectatorilor, nu numai la domeniul sănătate, se referă şi la domeniul educaţie, prin reaşezarea şi dacă vreţi sau asta am inţeles noi, poziţionarea funcţiei de importanţa socială a muncii in aceste două domenii. Noi o să le prezentăm telespectatorilor amănunte in viitoarele emisiuni la televiziunea naţională despre efectele deciziilor pe care le-aţi luat dumneavoastră astăzi in guvern. Nu aş vrea să trecem, discuţia noastră să se incheie fără să trecem prin administraţie, o denumim generic, domeniul administraţie, este un punct al planului dumneavoastră de guvernare. Am citit in ultima vreme in presă titluri de genul: Cea mai nebună operaţiune a autorităţilor, promisiunea de curăţare a administraţiei. Aveţi ceva in plan in viitorul sau in ultimele zile, 100 de zile rămase? Dacian Cioloş: Aici, ştiţi că am lucrat pe o reformă a administraţiei, am lucrat pe cateva propuneri de reformare a administraţiei pentru creşterea eficienţei calităţii transparenţei in administraţie, am lansat in primăvară, chiar şi o dezbatere publică cu cateva scenarii pe care am putea evolua. Din păcate, nu am văzut un apetit foarte mare nici din partea partidelor politice de a dezbate aceste teme. Insă noi am continuat şi am adoptat deja in guvern o strategie a funcţiei publice in care venim cu propuneri care se vor materializa in modificări legislative privind procesul de recrutare, cariera in funcţia publică, indicatori de calitate a performanţei in administraţie. Am venit cu o strategie pentru formarea in administraţia publică pentru că nu putem avea oameni de calitate dacă nu ii şi formăm. Gabriel Gherghescu: Cu alte cuvinte, vor urma nişte schimbări in Administraţia Publică. Dacian Cioloş: Şi vom veni pană la sfarşitul mandatului şi cu o modificare a Legii 188 privind funcţia publică. Şi in măsura in care vom reuşi să adoptăm rapid această lege chiar şi cu anumite efecte legate de organizarea de concursuri. Dincolo de funcţia publică pe posturile pe care pană acuma s-au făcut numiri cu caracter temporar şi de multe ori cu influenţă politică, am cerut miniştrilor respectivi care au astfel de posturi şi ministrului educaţiei şi la Agricultură şi la Fonduri Europene să organizăm concursuri clare, transparente pe bază de criterii de perfomanţă. Şi domnul ministru al educaţiei, dacă nu mă inşel, chiar a publicat sau dacă nu, o să o facă in perioada imediat următoare, o procedură de organizare a concursurilor in toate şcolile din Romania in care nu există directori de şcoli numiţi pe bază de concurs şi unde de ani de zile se perpetuează numiri temporare care de multe ori sunt influenţate politic. Deci, vom organiza concursuri transparente, obiective pentru toate aceste posturi din şcoli. Realizator: Vreau să revin, chiar dacă o să mai discutăm aceste lucruri in viitorul apropiat, să revin la ordonanţa aceasta de urgenţă, 20, care a creat foarte multe dispute. Pe de-o parte aţi reaşezat, aţi adus pe o bază echitabilă, aţi spus dumneavoastră, salariile in sistemul public in privinţa... Dacian Cioloş: Am inceput să facem...şi am mers pentru medici, pentru profesori şi am făcut-o şi pentru administraţia publică ... Realizator:... in privinţa medicilor şi a profesorilor, in educaţie. Dacian Cioloş: Şi am mers pentru medici, pentru profesori şi am făcut-o şi pentru administraţia publică centrală in interiorul aceloraşi instituţii. Realizator: Pană aici este bine. Dar inţeleg că sunt dispute in sistemul de justiţie de exemplu, unde acolo există diferenţe şi inţelegeri diferite asupra acestei aplicări a ordonanţei. Dacian Cioloş: Acolo chiar şi prin ordonanţa pe care am adoptat-o astăzi am urmărit să clarificăm un lucru. Din punctul nostru de vedere politica salarială şi in justiţie ca şi in orice domeniu e făcută de lege, in primul rand. Deci, legea propusă de guvern adoptată de parlament sau legislaţie sau formă de ordonanţă de urgenţă adoptate de guvern care apoi sunt validate de Parlament. In sistemul de justiţie avem situaţii de excepţii cand anumite persoane din sistemul de justiţie au obţinut in justiţie hotărari judecătoreşti, deci judecători care au decis modul cum se interpretează anumite calcule salariale şi după ce individual anumiţi salariaţi din sistemul de justiţie au obţinut aceste hotărari judecătoreşti se trece la o generalizare a impactului acestor hotărari judecătoreşti pe o intreagă instituţie. Aici am urmărit să venim cu clarificări că din punctul nostru de vedere salariile şi in justiţie la fel ca şi in sectorul public in general, se calculează pe baza legislaţiei. Sigur, nu contestăm deciziile definitive in justiţie dar deciziile in justiţie se dau cu caracter individual, nu colectiv sau pentru o intreagă categorie profesională. Realizator: Cat priveşte pensiile. Am avut o intrebare legată de pensii, de ce nu se face indexarea pensiei in funcţie de punctul de inflaţie? Inţelegem că nu se face acest lucru dar aveţi in plan pentru bugetul pe 2017 pe care doriţi să-l realizaţi, indiferent ce se va intampla la alegeri, o reaşezare şi in acest domeniu al sistemului public de pensii? Dacian Cioloş: Asta presupune să reluăm discuţia privind sistemul de pensii pentru că deja, chiar dacă există o lege a pensiilor după cum aţi observat in ultimii ani, au apărut din nou o serie de legi cu pensii speciale, deci diferite categorii profesionale care sunt tratate in mod special, mai mult sau mai puţin justificat. Am spus că nu avem intenţia să deschidem in dezbatere toate şantierele pentru că ştim că nu le putem duce pană la capăt. Ceea ce noi ne propunem este să avansăm cat mai mult pe problematica privind salarizarea şi apoi, odată ce avem chiar dincolo de această ordonanţă de urgenţă 20 care a incercat să clarifice reechilibrări de salarizare, vom lucra şi pe acel proiect de lege al salarizării unitare şi apoi, sper eu, viitorul guvern şi viitorul parlament, care vor avea un mandat de caţiva ani de zile să deschidă şi această discuţie privind reaşezarea mai clară şi mai transparentă a sistemului de pensii. Vreau doar să vă asigur că pensiile, aşa cum sunt ele decise in momentul de faţă, vor fi plătite, pentru că tot văd o dată la cateva săptămani zvonuri că guvernul nu are bani de pensii. Guvernul are bani de pensii şi se va organiza in aşa fel incat să aibă bani de pensii. Gabriel Gherghescu: Domnule ministru, vorbeaţi mai devreme, la inceputul emisiunii, despre relaţia economică şi apropiata vizită in Germania. De curand aţi făcut o vizită in Republica Moldova. Care este poziţia legată de Republica Moldova, care este poziţia, pe scurt, că suntem pe final de emisiune, legată şi de Brexit, de ce se intamplă in poziţia Romaniei in UE? Dacian Cioloş: Legat de Republica Moldova, obiectivul Romaniei rămane acelaşi, de a sprijini intărirea democratică in Republica Moldova, instituţiile democratice şi orientarea Republicii Moldova spre valori democratice, spre valorile europene, pe de-o parte. Pe de altă parte, vrem să susţinem măsuri care să aibă un impact in creşterea bunăstării tuturor cetăţenilor din Republica Moldova. Şi in felul acesta am gandit şi modul in care am alocat acea primă tranşă din imprumutul pe care Romania l-a promis Republicii Moldova, de 150 de milioane de euro, din care am acordat deja 60 de milioane de euro, 60 de milioane care au fost legate de un pachet de măsuri la care Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să le implementeze. Am discutat acele măsuri nu doar pentru a debloca această tranşă din partea Romaniei, pentru că nu asta era problema Romaniei să oblige Republica Moldova să facă ceva, ci să incurajăm anumite reforme care să fie apoi folosite pentru ca Republica Moldova să poată să deblocheze şi alte finanţări de la finanţatori externi. Şi aţi văzut că progresează lucrurile şi cu Fondul Monetar Internaţional, am semnale că şi Comisia Europeană va debloca finanţări pană la sfarşitul anului pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, pe Republica Moldova continuăm şi cu finanţări nerambursabile, cu impact pe proiecte privind autorităţile publice locale, grădiniţele, şcolile. Vrem să mergem şi pe cooperarea economică intensificată. Realizator: Mai avem puţin. Spuneţi-ne despre Brexit. Ce fel de diagnostic daţi acestui fenomen unic care se petrece acum, nu ştim incă in ce mod se va petrece această rupere a Marii Britanii de UE şi gandiţi-vă cand daţi acest răspuns şi la romanii care sunt acolo, la piaţa muncii, in ceea ce ii va afecta in mod deosebit probabil pe romani. Dacian Cioloş: Poblematica Brexit sau ieşirii Marii Britanii din UE o tratăm pe de-o parte intr-un mod foarte practic şi pragmatic in ce fel vor decurge negocierile intre UE şi Marea Britanie in aşa fel incat noi să ne asigurăm că drepturile de liberă circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor intre UE şi Marea Britanie răman valabile, şi deci, altfel spus, cei care lucrează acuma in Marea Britanie sau locuiesc acolo pot să-şi păstreze drepturile actuale. Şi pe de altă parte, impactul pe care ieşirea Marii Britanii o să-l aibă asupra bugetului UE ca să ne asigurăm că politicile comunitare care sunt importante şi pentru Romania, politica de coeziune, fondurile structurale, politica agricolă comună vor continua să aibă finanţare consistentă. Pe de altă parte, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea un impact asupra viitorului Uniunii Europene, construcţiei Uniunii Europene sau a proiectului european şi aici, la fel, intenţionăm să venim cu propuneri care să ducă la o imbunătăţire a procesului decizional european pentru ca acesta să fie mai aproape de cetăţean, pentru ca cetăţenii, inclusiv cetăţenii romani să se regăsească mai bine şi mai mult in deciziile care se iau la nivel european, să reducem cat mai mult aceste falii care se pot crea atunci cand se iau decizii la nivel european intre estul şi vestul Uniunii Europene pentru a reduce birocraţia la nivel european şi pentru a da o viziune mai clară. Realizator: Există acum o imagine pe care, in fine şi analiştii şi politicienii o văd destul de pregnantă in privinţa modului in care se iau deciziile la Bruxelles. Din ce in ce mai mult este o decizie a statelor, o interdependenţă intre politicile statelor mari, să le spunem aşa din Uniunea Europeană, in care Romania nu poate să intervină prea mult. V-am şi ascultat şi aţi spus că vom vedea ce va decide Uniunea Europeană in relaţia cu Marea Britanie. Care este, de fapt, pentru Romania să spunem, parcursul pe care şi l-ar dori? De exemplu, aţi accepta sau ar accepta Guvernul Romaniei o negociere punctuală, separată cu Marea Britanie? S-ar putea să vină şi să facă inţelegeri...? Dacian Cioloş: Nu cred că are nimeni de caştigat dacă fiecare din cele 27 de state membre se apucă se negocieze separat cu Marea Britanie pentru că formal oricum numai la nivel european se pot lua decizii. Deci, este important să construim acest proces de negociere in mod transparent şi in mod comunitar. Sigur că există consultări intre statele membre pentru a defini modalităţile de negociere, dar apoi aceste negocieri trebuie conduse la nivel comunitar, dar cu siguranţă va trebui, in perioada următoare şi din punctul nostru de vedere, fără să modificăm tratatele europene, va trebui să venim cu nişte măsuri de imbunătăţire a procesului decizional la nivel european pentru a reduce birocraţia acestui proces decizional şi pentru ca in proces decizional diferitele categorii de cetăţeni europeni să se regăsească mai mult decat in momentul de faţă. Realizator: Să se intoarcă spre cetăţeanul european decizia. Şi aţi pomenit de cateva zile, v-am ascultat cand aţi vorbit despre Spaţiul Schengen. Am văzut, de altfel şi o altă declaraţie a ambasadorului nostru in Germania care spunea că există perspective foarte apropiate şi solide pentru a se renunţa la acele restricţii care se consideră in continuare că trebuie să le avem faţă de intrarea in Spaţiul Schengen, noi şi bulgarii. Aveţi sentimentul că ne apropiem de o decizie care va permite Romaniei să nu mai stea la uşă şi să aştepte să treacă frontiera? Dacian Cioloş: Sigur. De la inceputul mandatului meu, ca şi prim-ministru, toate intalnirile pe care le-am avut la nivel european sau cu şefi de guvern din Uniunea Europeană am abordat acest subiect intr-un mod foarte practic, l-am discutat cu Franţa, cu Germania, cu Olanda, lucrurile progresează, dar nu vreau să mai fac promisiuni. O să anunţăm la momentul la care decizia este pregătită. După cum am spus-o şi public, nu există niciun argument de ordin tehnic, decizia este una politică, este legată şi de contextul european şi internaţional actual. Am venit cu diverse argumente prin care să contracarăm rezistenţa care mai există din punct de vedere politic la unele guverne. Din punctul meu de vedere, lucrurile progresează. Gabriel Gherghescu: Suntem pe finalul emisiunii şi aş dori să inchei cu un element de curiozitate. Comuna Pericei, domnule prim-ministru, este locul dumneavoastră natal. Dacian Cioloş: Nu este chiar natal. Eu sunt născut in Zalău, dar am copilărit acolo. Gabriel Gherghescu: Da. Exact. Dacian Cioloş: Eu il consider locul meu de baştină, intr-adevăr. Gabriel Gherghescu: Bun şi voiam să le spun elementul de curiozitate telespectatorilor: este singura comună care a dat ţării doi prim-miniştri, numiţi in aceeaşi zi, pe 10 noiembrie, in urmă cu 87 de ani, cand a fost făcută numirea dumneavoastră, a fost numit Iuliu Maniu in funcţia de prim-ministru şi numirea a fost făcută, tot un element de curiozitate, de către un conducător de origine germană din Romania. Dacian Cioloş: Da. Nu mă compar cu Iuliu Maniu. Gabriel Gherghescu: Nu. Este elementul, vedeţi... Dacian Cioloş: Este o diferenţă foarte mare. Iuliu Maniu a fost un om cu greutate in istoria Romaniei, un om care a creat, a consolidat un partid care a contribuit la Unirea, la Marea Unire. Sigur că este o mandrie pentru mine să avem rădăcini comune, dar haideţi, nu, nu indrăznesc să mă compar cu Iuliu Maniu. Gabriel Gherghescu: Este numai o, dacă vreţi, o coincidenţă şi este un element de curiozitate. Contorizaţi statistica. Realizator: Nu veţi gandi niciodată ideea de a fi om politic? Nu vă veţi gandi la această idee? Dacian Cioloş: Nu, nu am spus asta acum. Realizator: Aveţi posibilitatea să ajungeţi intr-un astfel de loc, nu? Dacian Cioloş: Cand eşti prim-ministru, vrei nu vrei, faci politică, faci politica guvernamentală. Eu ce am spus, că deocamdată nu m-am gandit să mă inscriu intr-un partid sau nu pană la sfarşitul acestui an, să mă inscriu intr-un partid sau să-mi fac eu un partid. Asta am spus, dar evident şi am spus-o de mai multe ori, din punctul meu de vedere, progresul unei ţări tine de calitatea partidelor politice şi a modului in care se face politică de către partide. Pe de altă parte, cred că avem tot interesul să găsim o modalitate prin care să stabilim o conexiune cat mai consistentă intre partidele politice şi societate şi societatea civilă organizată, societatea in general, in aşa fel incat partidele politice să aibă deplină legitimitate, nu doar legislativă sau constituţională, ci şi practică in percepţia publică pentru a putea implementa reforme şi a duce lucrurile mai departe. Deci, din punctul ăsta de vedere, evident că pentru toţi cei care vor să contribuie la progresul ţării ăsteia, intr-un fel sau altul trebuie să facă politică. Eu ce am spus că nu fac o alegere legată de un partid sau altul in momentul de faţă. Imi fac treaba pană la capăt. Realizator: Vă mulţumim foarte mult, domnule prim-ministru. Din păcate, nu am avut timp să discutăm despre buget şi despre consecinţele pe termen lung ale investiţiilor şi a alocărilor bugetare. Să sperăm că veţi avea ocazia peste o lună să mai... Dacian Cioloş: Sigur. Apropo de investiţii, că m-aţi intrebat, investiţiile nu sunt blocate anul acesta, dimpotrivă. Pe primul semestru am avut investiţii cu 20% mai mari, investiţii publice, cu 20% mai mari decat in primul semestru al anului trecut. Deci şi aici lucrurile progresează. Realizator: Trebuie să ne oprim aici, dar să sperăm că veţi reveni in studiourile Televiziunii Romane. Vă mulţumim foarte mult. Gabi. Dacian Cioloş: Mulţumesc şi eu. Gabriel Gherghescu: Vă mulţumim. 2016-09-01 12:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-09-01-01-08-24big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, au mers în Italia, pentru a fi alături de comunitatea de români afectată de cutremurȘtiri din 30.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-i-ministrul-muncii-dragos-pislaru-se-afla-astazi-in-italia-pentru-a-fi-alaturi-de-comunitatea-de-romani-afectata-de-cutremurGalerie foto Premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș Pislaru, se află astăzi in Italia, pentru a fi alături de comunitatea de romani afectată de cutremur. Prim-ministrul și ministrul muncii se intalnesc cu cei patru cetățeni răniți și cu familiile de romani din tabăra de sinistrați din zona Amatrice. In cursul serii, premierul Cioloș și ministrul Pislaru vor participa la funeraliile de stat organizate in memoria victimelor cutremurului, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, și de premierul Matteo Renzi. Persoana de contact: Răzvan Galoș, responsabil presă, Ambasada Romaniei la Roma: 3402650518 2016-08-30 10:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4728.jpg Întâlnirea prim-ministrului Dacian Cioloș cu Jean-Yves Le Drian, ministrul francez al apărăriiȘtiri din 29.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-dacian-ciolo-cu-jean-yves-le-drian-ministrul-francez-al-aparariiGalerie foto Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut astăzi, 29 august, o intalnire cu ministrul francez al apărării, Jean-Yves Le Drian, la sediul Guvernului Romaniei. Inalții oficiali au apreciat calitatea și consistența dialogului și cooperării politico-militare intre Romania și Franța si au discutat despre materializarea deciziilor luate in cadrul Summit-ului NATO de la Varșovia privind intărirea flancului estic al Alianței și a securității la Marea Neagră. Totodată au fost abordate oportunități de dezvoltare suplimentară in eforturile internaționale comune pentru combaterea terorismului. Discuțiile au avut loc in cadrul unei vizite pe care oficialul francez o efectuează in Romania și au atins, de asemenea, puncte comune de interes care decurg din angajamentele pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre Romania și Republica Franceză, in spiritul noii Foi de Parcurs semnată in luna iunie a acestui an, la Paris. 2016-08-29 21:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12211.jpgGuvernul României și Reprezentanța Comisiei Europene în România, în dialog cu cetățeniiȘtiri din 29.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/dialog-cu-cetateniiTe interesează viitorul Uniunii Europene, sprijinul Uniunii Europene pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică? Sau oportunitățile oferite de Planul de investiții pentru Europa și de fondurile europene, in general? Vrei să afli care sunt provocarile post Brexit pentru Romania? Ne poți spune cum consideri că ar trebui să arate viitoarele politici europene? Guvernul Romaniei și Reprezentanța Comisiei Europene in Romania vă invită la dialogul cu cetățenii pe care prim-ministrul Romaniei, Dacian CIOLOȘ si vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate Jyrki KATAINEN , il vor avea in data de 1 septembrie 2016, intre orele 16:30 - 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151). Dialogul va fi urmat de o scurtă sesiune de declarații comune de presă, incepand cu orele 18.00. Pentru detalii suplimentare și confirmarea participării: http://ec.europa.eu/romania/dialog_cu_cetatenii_ro.htm Accesul la eveniment se va face pe baza legitimației de presă. 2016-08-29 20:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ev.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației RomâneȘtiri din 29.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-reuniunea-anuala-a-diplomatiei-romaneGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Reuniunea Anuală a Diplomației Romane [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte Ion Iliescu, Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte al Senatului Tăriceanu, Domnule președinte al Camerei Deputaților Iordache, Doamnelor și Domnilor, Excelențele Voastre, Este o bucurie și un privilegiu pentru mine să mă adresez dumneavoastră, in deschiderea acestei reuniuni tradiționale a diplomației romane. Ne intalnim, astăzi, intr-un context internațional mult diferit de cel din 2015. S-au produs transformări semnificative, multe dintre ele in vecinătatea Romaniei, sau la nivelul Uniunii Europene. Trăim deci intr-o nouă realitate, complexă şi preocupantă atat pentru noi cat şi pentru partenerii noştri externi. Această realitate ne impune definirea unor politici externe coerente, eficace şi de incredere. Pe de o parte, Romania trebuie să continue consolidarea profilului său internaţional şi să asigure securitatea statului, in sens extins. Pe de altă parte, Romania cunoaște o creştere şi un potenţial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult in centrul viziunii noastre diplomatice. Doamnelor şi domnilor, mă voi referi, in prima parte, la contextul european. Din nefericire, cuvantul criză a devenit o banalitate in jargonul politic şi diplomatic al Uniunii Europene in ultima vreme. Valul de migraţie ilegală, pornit in primăvara anului trecut, in vecinătatea noastră sudică, a atins apogeul de-a lungul aşa numitei rute balcanice. Pe rand, Italia, Grecia, urmate de o mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene au simţit in mod nemijlocit presiunea acestui val migrator. Răspunsul comunitar a fost deficitar. Fără a aloca responsabilităţi, adevărul este că nu am reuşit, la nivel colectiv, să găsim cele mai bune soluţii. Mai mult, in dezbaterile mult prea fierbinţi care au urmat, am pierdut ceva din coeziunea politică a procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. Aceste lucruri riscă să adancească sentimentul de descurajare in sanul societăţilor noastre, cetăţenilor, care aşteptau de la noi eficienţă prin unitate de acţiune. Iar asta a contribuit, după părerea mea, in mod substanţial şi la starea de spirit care a permis un rezultat ca cel al referendumului din Marea Britanie. Revenind la diplomaţia de criză, care ne-a acaparat timpul şi energia politică in acest ultim an, nu pot să nu reamintesc şi multiplele atacuri teroriste din Europa. La fel cum le am vii in memorie şi pe cele din Turcia sau din Orientul Mijlociu. Terorismul a devenit ameninţarea asimetrică cea mai serioasă a timpurilor noastre, care alături de migraţie nu poate fi combătută decat cu idei, soluţii şi acţiuni comune. Ne găsim mult prea des fără informaţia şi instrumentele de care avem nevoie pentru a avea politici pro-active. Ne-a fost necesar mai mult de un an de la primul atac terorist din Paris pentru a adopta o decizie privind passenger name and record la nivel european. Asta arată că chiar şi in situaţii de criză reacţiile noastre la nivel comunitar răman incă greoaie. Şi nu pot să nu reamintesc aici rolul esenţial pe care il are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date intre autorităţile noastre şi faptul că, de mai bine de cinci ani, Romaniei ii este negat accesul la Schengen pentru motive politice, care in acest moment mi se par total depăşite de realităţile cu care ne confruntăm cu toţii. Romania, guvernul pe care il conduc au reflectat serios la toate aceste realităţi. Fără niciun echivoc Romania mizează pe rezilienţa şi pe capacitatea de regenerare a proiectului european şi este decisă să-şi investească resursele diplomatice şi politice in acest sens. Atat in procesul de negocieri a ieşirii Marii Britanii din Uniunii Europene, cat şi in procesul de redefinire comunitară, Romania va porni de la premisa, care mie mi se pare fundamentală, şi anume angajarea societăţii, in sensul ei larg, mediul de afaceri, societate civilă, cetăţeni, in generarea de soluţii şi in reaşezarea instituţiilor Uniunii Europen. Viziunea noastră rămane ancorată in valorile şi principiile cheie care constituie temeiul Uniunii Europene. Dar de la ele şi de la cadrul constituţional a actualelor tratate, noi credem că se pot degaja reforme in funcţionarea şi in dinamica instituţiilor europene care să dea mai multă legitimitate deciziilor luate la nivel european şi mai multă coeziune politică intr-o Europă cu 28 şi pe viitor cu 27 de state membre. Pentru acest obiectiv, Romania are nevoie de parteneri. Ne-am exprimat deja deschiderea faţă de statele europene care au inceput procese de reflecţie internă. Am discutat bilateral la cel mai inalt nivel cu Germania, cu Franţa, cu Olanda şi recent cu Polonia. Vom continua astfel de contacte şi vom oferi in mod pragmatic propuneri şi idei, dar in acelaşi timp, noi vom pleda continuu pentru nevoia unui proces de reflecţie comun, coordonat, inclusiv, care să nu creeze sau să nu adancească falii intre diferitele blocuri comunitare. Pentru că responsabilitatea Romaniei, aşa cum o inţeleg eu, presupune nu doar responsabilitate pentru propria ţară, ci şi simultan pentru proiectul comun european şi, aş merge mai departe, responsabilitatea pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea regiunii in care ne aflăm. Intr-un atare context, angajamentul proeuropean rămane un element fundamental al activităţii noastre diplomatice. Aş spune chiar, dincolo de diplomaţie, să se traducă in politici interne corespunzătoare. Priorităţile agendei strategice a Romaniei in cadrul Uniunii Europene sunt bine identificate şi ele corespund şi cu priorităţi stabilite la nivel european sau exprimate, mai mult sau mai puţin clar la nivel european. Şi anume: creştere economică sustenabilă, crearea de noi locuri de muncă, competitivitate, consolidarea pieţei interne, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului, soluţionarea provocărilor de natură securitară la ganiţele Uniunii. Numai dacă Uniunea va fi in măsură să obţină rezultate concrete pe aceste linii vom putea recaştiga incredere in proiectul european. Aceste priorităţi se pliază coerent şi pe agenda naţională. Datorăm cetăţenilor noştri stabilitate, siguranţă, prosperitate, politici şi instituţii mai eficiente şi transparente, garanţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Realităţile specifice Romaniei au impus guvernului pe care il conduc o aplicare susţinută pe măsuri şi politici care să menţină echilibrul macroeconomic, in contextul unui an electoral, dar şi o schimbare profundă de mentalitate la nivelul societăţii, o nouă filozofie a raporturilor cu cetăţeanul, cu contribuabilul şi cu mediul de afaceri. Avem nevoie de o administraţie cat mai solidă, responsabilă, transparentă, eficientă şi adaptată nevoilor cetăţenilor. Acestea sunt liniile de forţă ale viziunii noastre de ţară. In ceea ce priveşte Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pe care Romania o va asigura in 2019, suntem in plin proces de pregătire internă pentru asumarea mandatului sub aspectul agendei şi tematicii pe care Romania o va propune in discuţiile comunitare, dar şi sub aspectele logistice, materiale şi a resurselor umane cu primise pentru o derulare adecvată a acestei responsabilităţi majore pe care Romania va trebui să o asume. Am stabilit un birou de coordonare al pregătirilor pentru preşedinţie la nivelul Cancelariei primului ministru, structură care asigură coordonarea demersurilor interne. Vom demara curand dialogul cu Finlanda şi cu Croaţia pentru discutarea temelor trioului de preşedinţii pe care il vom forma. Definirea conţinutului preşedinţiei noastre va fi un exerciţiu amplu in care să identificăm priorităţi, iar apoi să le susţinem pentru materializare. Vom veni in perioada următoare cu o iniţiativă concretă de creare a unei capacităţi suport de analiză şi modelare după modelele care există in multe state membre, o structură care să ne ajute să analizăm şi să procesăm date, informaţii, care apoi să sprijine proziţii şi puncte de vedere pe care Romania le va susţine la nivel european. Ştiţi că avem de gestionat politici complexe care presupun acest tip de analiză, pentru a putea veni apoi cu propuneri consolidate şi consistente. In ce priveşte relaţiile bilaterale cu ţările europene partenere in cadrul Uniunii Europene am acordat o mare atenţie indeosebi aprofundări cooperării cu parteneri strategici. Am inregistrat o dinamică favorabilă, o aprofundre şi o diversificare indeosebi a cooperării cu Germania, şi aici urmărim in continuare dezvoltarea cooperării cu landurile, şi cu Franţa prin semnarea noii Foi de parcurs a Parteneriatului Strategic. O evoluţie semnificativă s-a produs şi in relaţia cu Olanda, prin reluarea dialogului politic la nivel de premier, după o pauză de zece ani. Urmărim să menţinem relaţii stranse cu Italia şi Spania, ţări cu comunităţi romaneşti importante. In ce priveşte situaţia din Turcia, obiectivul nostru major este să avem o Turcie stabilă in cadrul NATO şi partener-cheie al Uniunii Europene, ancorat in valorile noastre comune. Este importantă menţinerea parcursului democratic al Turciei care rămane un actor indispensabil in eforturile de asigurare a stabilităţii regionale. Susţinem acordarea atenţiei cuvenite vecinătăţii estice in cadrul acţiunilor externe ale Uniunii Europene, cu accent pe susţinerea partenerilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană şi au demonstrat voinţă şi capacitate de a inregistra progrese şi reforme. Este importantă susţinerea, in continuare, a Parteneriatului Estic, ca instrument de acţiune strategică a Uniunii, in raport cu ţările partenere. Romania va continua să sprijine activ demersurile Uniunii Europene, in contextul eforturilor multilaterale de stabilizare a situaţiei din vecinătatea sudică, inclusiv a crizelor din Siria, Irak şi Liban, cu importanţă deosebită in planul soluţionării crizei migraţiei. Pornind de la lectura noastră a evoluțiilor, putem fi și mai curajoși, in proiectarea, impreună cu partenerii noștri, a unor linii de acțiune. In ce privește Romania, in cadrul NATO, interesul nostru este intărirea rolului Alianței, pe planul apărării colective, o atenție concentrată pe flancul est și de sud-est, și implicit in zona Mării Negre. Intărirea capacității de descurajare și apărare a tuturor statelor aliate, prin măsuri solide de asigurare, consolidarea rolului NATO, in proiectarea stabilității și promovarea unei abordări strategice și coerente pentru consolidarea capacității de apărare și securitate ale partenerilor estici și sudici. Intenționăm să revitalizăm industria de apărare și să reușim să producem echipamente și componente de inaltă tehnologie, la standarde NATO, in mai multe domenii, precum aviația sau comunicațiile. De asemenea, avem in plan să modernizăm infrastructura critică şi capacitatea de rezistenţă la ameninţări. Dorim continuarea şi aprofundrea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon esenţial al politicii externe şi de securitate naţională. Alături de punerea in valoare a nivelului ridicat al dialogului politic bilateral, al coordonării şi cooperării romano-americane in domeniul politico-militar, prin consolidarea prezenţei SUA in Romania, este necesară şi dezvoltarea celorlalte domenii de cooperare. Și mă gandesc aici la zona economică, investiţională, la cercetare, inovare şi la educaţie. Este motivul pentru care vizita pe care am efectuat-o in SUA, in mai, a inclus o componentă economică puternică. Au avut loc intrevederi cu reprezentanţi ai Administraţiei in domeniile: agricultură, comerţ, energie, intalniri cu unele companii cu investiţii sau cu interes de a investi in Romania. Vom continua stimularea implicării partenerilor americani in acţiunile autorităţilor romane, vizand creşterea atractivităţii mediului de afaceri in Romania, pentru a putea valorifica potenţialul economic al parteneriatului, căruia trebuie să-i dăm o nouă dimensiune şi o nouă consistenţă in anii care vin. Continuăm activ eforturile de promovare şi susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova, avand aici o abordare pragmatică. In prima parte a anului am acţionat pentru a susţine stabilizarea situaţiei politice şi recaştigarea increderii partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova. Săptămana trecută am efectuat transferul primei tranşe de 60 de milioane de euro din imprumutul de 150 de milioane de euro, pe care Romania l-a angajat vizavi de Republica Moldova. Nu am vrut să acoperim doar nişte nevoi imediate, ci a fost important să folosim această tranşă de finanţare ca parghie pentru deblocarea ajutorului financiar şi ai celorlalţi parteneri ai Republicii Moldova, mă gandesc aici in primul rand la FMI şi la Comisia Europeană. Romania este acum şi un garant de credibilitate al Republicii Moldova, prin modul prin care a abordat această relaţie pragmatică, cu Republica Moldova, in acest an. Avem premisele pentru asocierea altor finanţatori externi. S-au inregistrat progrese pe linia foii de parcurs asumate de guvernul de la Chişinău faţă de Uniunea Europeană, s-a realizat un staff-level agreement cu FMI, Comisia Europeană pregăteşte deblocarea asistenţei financiare şi poate propune asistenţă macrofinanciară, dacă Republica Moldova realizează acţiunile convenite cu Fondul Monetar. Acţiunea noastră guvernamentală rămane una fermă şi consistentă in susţinerea, pe planuri cat mai concrete ale reformelor din Republica Moldova, şi nu mă rerer aici doar la cooperarea la nivel guvernamental, ci şi la cooperarea cu autorităţile publice locale pe care vrem să o stimulăm in perioada următoare, inclusiv prin instrumente financiare de susţinere, dar şi prin stimularea programului de infrăţiri cu autorităţi publice locale din Romania. In ceea ce priveşte zona de răsărit şi cooperarea regională, la nivel regional obiectivul urmărit in primul rand este continuarea dezvoltarea cadrului bilateral cu partenerii estici, in special cu statele care au semnat acorduri de asociere şi de liber schimb aprofundat cu Uniunea Europeană, dar şi cu statele din Caucaz şi Asia Centrală, in raport cu care avem interese strategice precum cele legate de securitatea energetică. Romania are deja o tradiţie de prestigiu, ca susţinător activ al proceselor de cooperare regională, cu exemple de implicare vizibilă şi de succes precum cooperarea regională cu Balcanii de Vest, sinergia Mării Negre, Strategia Uniunii Europene pentru Dunăre şi alte astfel de cooperări regionale. Trebuie să acordăm o atenţie aprofundată extinderii şi transferării acestei experienţe in aria răsăriteană, inclusiv in contextul creat de politica europeană de vecinătate, printre altele de componenta multilaterală din Parteneriatul Estic, prin revigorarea unui spirit de iniţiativă şi a interesului european in cooperarea regională in zonă. Din punctul nostru de vedere este important să menţinem pe agenda europeană de interes ceea ce se intamplă in zona estică a Uniunii Europene şi in cooperarea cu Parteneriatul Estic. In ce priveşte Orientul Mijlociu, Romania acordă, in continuare, o importanţă specială regiunii Orientului Mijlociu. Avem in vedere, atat consolidarea relaţiilor cu parteneri tradiţionali, precum Israel, cat şi creşterea schimburilor economice şi comerciale cu alţi parteneri din regiune, cu care avem o bună experienţă de cooperare şi un potenţial important de valorificat, inclusiv cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului şi mă gandesc aici mai ales la dimensiunea economică pe care trebuie să o accentuăm in cooperarea cu statele din această zonă. Asia-Pacific reprezintă o zonă tradiţională de cooperare şi din ce in ce mai mult un motor al dezvoltării şi creşterii economice globale. Cred că este necesară aici recalibrarea demersurilor pentru revigorarea relaţiilor bilaterale cu statele asiatice. Ne concentrăm pe dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor cu Republica Populară Chineză, in spiritul celor convenite in dialogul politic la nivel inalt şi in cadrul de stimulare a relaţiilor de cooperare economică şi investiţională din formatul 16+1, dar şi de consolidarea parteneriatelor incheiate cu Japonia, cu Republica Coreea şi cu India şi pe relansarea relaţiilor cu ţările din Asia de Sud şi de Sud-Est, relansare a cooperării in care cred că Romania, in anii următori, trebuie să investească mult. In acest context, in luna iulie, am efectuat o vizită oficială in Vietnam şi am participat la summitul Asia-Uniunea Europeană din Mongolia. Vietnam şi Mongolia sunt ţări cu o evoluţie economică foarte dinamică şi care au fost partener pentru care Romania a reprezentat un furnizor de vectori de dezvoltare, in urmă cu mai mult de două decenii. Am prezentat argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de interconectare dintre Europa şi Asia, fie că este vorba de infrastructură de transport de mărfuri, de energie, despre comunicaţii sau relaţii interumane şi culturale şi am evidenţiat avantajele conferinte de poziţia geografică a Romaniei şi legătura prin fluviul Dunărea cu restul Europei. Aici aş vrea să subliniez importanţa de a valorifica avantajul existenţei, in unele din aceste ţări, a unor comunităţi de foşti studenţi in Romania, care pot fi utilziate ca şi varf de lance pentru relansarea relaţiilor de cooperare cu ţările respective. Cred că aici avem un avantaj pe care multe ţări, inclusiv din Europa, nu il au şi pe care nu il valorificăm suficient. Există incă, in multe din aceste ţări, o dinamică şi o emulaţie semnificativă in randul acestor comunităţi de cetăţeni ai ţărilor respective, care au studiat in Romania, mulţi dintre ei care vorbesc incă limba romană şi care pot să stabilească punţi de legătură pentru relansarea, intr-un mod foarte pragmatic şi in condiţiile actuale, a relaţiilor cu aceste ţări, inclusiv a relaţiilor economice, sociale, culturale. Una din priorităţile guvernului pe care il conduc este să avansăm construcţia instituţională a diplomaţiei economice şi identificarea unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii, intr-un plan global mai larg. In acest sens, am luat mai multe măsuri in acest an, cum sunt crearea unei noi structuri in cadrul Ministerului Economiei, pentru a răspunde cerinţelor prezente ale politicilor economice ale Romaniei. In acest sens s-a redinamizat o direcţie de investiţii străine, Invest Romania şi o Direcţie de Afaceri Europene. Ne gandim la regandirea reţelei externe a Ministerului Economiei, la strategii de export şi investiţii, care să reflecte capacităţile actuale ale Romaniei, potenţialul şi interesul actual al Romaniei, in plan economic. Acest proces va trebui continuat şi necesită o colaborare stransă, atat in afara ţării, intre diferiţi actori implicaţi, inclusiv Corpul de Ambasadori, sprijinul direct al dumneavoastră, membri ai reţelei comerciale care, cum spuneam, va trebui redinamizată şi mai bine profesionalizată, ataşaţi agricoli, un nou corp de ataşaţi, pe care suntem intr-o fază finală de a-l pune in practică, cat şi intre reprezentanţi externi şi entităţi coordonate din ţară şi aici sigur este vorba, in primul rand, de cooperarea cu mediul economic, cu Camera de Comerţ şi Industrie din Romania şi cu alte asociaţii cu caracter economic ale intreprinzătorilor. Trebuie să manifestăm şi o mai mare deschidere faţă de dialogul cu comunitatea de afaceri, cu parteneri sociali, să sprijinim şi să stimulăm un mediu antreprenorial romanesc cat mai dinamic, inclusiv in exterior. Promovăm activ demersurile interinstituţionale in direcţia diversificării portofoliului comercial, economic al Romaniei pe terţe pieţe relevante, in special in Asia, America Latină şi Africa, unde in ultima perioadă am fost mai puţin prezenţi şi unde potenţialul de tradiţie al relaţiilor economice sunt incă insuficient valorificate. Ne propunem revigorarea diplomaţiei economice prin promovarea produselor şi serviciilor naţionale şi atragerea de noi investiţii in Romania. Aderarea la OCDE este o prioritate a politicii externe, acţiuni susţinute inclusiv prin vizita pe care am efectuat-o la sediul organizaţiei, la Paris, in iunie acest an, de natură a spori vizibilitatea demersurilor noastre. Obiectivul de etapă al Romaniei este crearea condiţiilor pentru obţinerea invitaţiei politice de aderare cu ocazia următorului val de extindere. Şi in continuarea acestui subiect, dincolo de diplomaţia economică pe care trebuie să o consolidăm, cred că putem fi mai prezenţi in politica de cooperare şi dezvoltare. In acest sens am promovat un proiect de lege anul acesta care să dea Ministerului de Externe şi celorlalte ministere care pot fi implicate instrumentul legal şi instituţional necesar pentru ca Romania să-şi creeze şi să-şi consolideze un adevărat instrument pentru a putea implementa proiecte de cooperare şi de dezvoltare cu ţări care reclamă prezenţa Romaniei sau cu regiuni care reclamă prezenţa Romaniei acolo. Alegerile parlamentare din acest an vor marca pentru prima oară posibilitatea ca cetăţenii romani să voteze şi altfel decat erau obişnuiţi, mă refer aici la cetăţenii romani care trăiesc in străinătate. S-a introdus votul prin corespondenţă şi sperăm că un număr cat mai mare dintre ei să aleagă această modalitate de vot, dar pentru a ne asigura că niciunui roman nu i se va nega dreptul de vot, vom adopta in această săptămană o ordonanţă de urgenţă care va permite, intr-un anumit cadru bine definit şi suplimentarea secţiilor de vot pentru romanii din diasporă, acolo unde dimensiunea comunitaţilor face ca misiunile diplomatice să nu fie suficiente ca secţii de vot, pentru a putea asigura condiţii decente tuturor celor care doresc şi au dreptul să-şi exprime constituţional dreptul de vot. Referitor la diasporă, relaţia cu romanii din afara graniţelor, asigurarea unor servicii decente şi responsabile a acestora, trebuie să fie in centrul preocupărilor diplomaţiei noastre. Vom lansa cat de curand o nouă viziune pentru relaţia Romaniei cu diaspora sa şi mă bazez aici pe dumneavoastră, diplomaţii Romaniei, pentru implementarea ei. Sunt convins că misiunile diplomatice responsabile de organizarea secţiilor de votare pentru cetăţenii romani din străinătate cu drept de vot, vor depune şi in acest an eforturile necesare pentru a pregăti in cel mai bun mod cu putinţă organizarea secţiilor de votare şi pentru a oferi astfel posibilitatea cetăţenilor romani de a-şi exercita dreptul fundamental la vot. In concluzie, orientările fundamentale ale politicilor externe romaneşti trebuie să valorifice apartenenţa Romaniei la Uniunea Europeană şi la NATO şi Parteneriatul Strategic cu SUA. In acelaşi timp, avem in vedere punerea in evidenţă a poziţiei strategice a Romaniei şi a relevanţei abordărilor sale externe. Este necesară corelarea politicii externe in materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare, in contextul noii strategii naţionale de apărare, a implementării recent adoptatei Strategii Globale de Politică Externă şi de securitate a Uniunii Europene şi a urmăririi materializării deciziilor summitului NATO de la Varşovia. Romania va promova in mod consecvent acţiuni care să-i intărească profilul in familia europeană şi euro-atlantică şi va continua şi rafina parteneriatele strategice sau speciale de cooperare pe care le are cu diferite state, in primul rand, pe cel cu SUA şi cu parteneri europeni. Sunt foarte multe domenii de politică externă in care Romania are ocazia să-şi prezinte viziunea, ideile şi iniţiativa in perioada care urmează. Fără ajutorul dumneavoastră, al misiunilor Romaniei in străinătate, nu vom putea progresa foarte mult. Avem nevoie de ideile, puterea de muncă şi implicarea dumneavoastră in atingerea acestor obiective. Vă invit, deci, să participaţi activ la aceste dezbateri, incepand chiar de la lucrările acestei Reuniuni Anuale a Diplomației Romane. Vă mulţumesc mult, vă doresc mult succes in activitate şi in implementarea obiectivelor pe care le-am stabilit. 2016-08-29 13:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_2233.jpgMăsuri de sprijin pentru românii răniți și afectați de cutremurul devastator din Italia, în ședința extraordinară de luni a guvernuluiȘtiri din 28.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/masuri-de-sprijin-pentru-romanii-raniti-i-afectati-de-cutremurul-devastator-din-italia-in-edinta-extraordinara-de-luni-a-guvernuluiPremierul Dacian Cioloș a convocat luni o ședință extraordinară de Guvern care va avea pe agendă și o analiză a măsurilor de sprijin pentru romanii răniți și afectați de cutremurul devastator din Italia, precum și pentru familiile acestora. Șeful Executivului este in legătură permanentă cu Ministerul Afacerilor Externe și cu Misiunea diplomatică a Romaniei la Roma, care ii prezintă informări periodice despre situația din Italia. Vești triste primim in continuare din Italia, atat cu privire la conaționali ai noștri, cat și la cetățeni italieni. După teribilul seism, am aflat cu profund regret că 11 romani și-au pierdut viața și mai mulți sunt răniți sau dați dispăruți. Sunt alături de familiile celor care au pierdut pe cineva drag și le transmit intreaga mea solidaritate și compasiune. Mă gandesc, de asemenea, la cei răniți și la cei care au de suferit din cauza puternicului cutremur. Le doresc sănătate și puterea să depășească această incercare. Ii asigur că guvernul le va fi alături pentru a-i ajuta să treacă peste această tragedie, este mesajul premierului Dacian Cioloș. In ședința de luni, la cererea șefului Executivului, ministerele Muncii și Externelor vor prezenta măsurile de sprijin pe care Guvernul le va putea acorda diferitelor categorii de cetățeni romani, victime ale acestui cutremur și familiilor acestora. Menționăm faptul că la solicitarea premierului, ministrul delegat pentru relațiile cu romanii de pretutindeni, Maria Ligor, se află de astăzi 28 august 2016, in centrul Italiei, pentru evaluarea situației la fața locului, urmand să prezinte Guvernului o informare in acest sens. Amintim, de asemenea, ca luni, 29 august 2016, vor fi repatriate corpurile neinsuflețite a cinci cetățeni romani decedați in seismul produs la 24 august a.c. Cele două transporturi funerare, ale căror costuri au fost suportate integral de Ministerul Afacerilor Externe din Fondul special de Urgență aflat la dispoziția ministerului, vor pleca, in cursul zilei de luni către țară. Totodată, Guvernul are in vedere organizarea unor echipe de sprijin psihologic pentru familiile victimelor decedate. 2016-08-28 12:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-28-12-19-59big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş, invitat al emisiunii ”Apel Matinal”, la Radio România ActualităţiȘtiri din 28.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-invitat-al-emisiunii-apel-matinal-la-radio-romania-actualitatiRealizator: Gabriel Basarabescu - Noi avem sărbători foarte importante. 100 de ani de la intrarea Romaniei in Primul Război Mondial, 25 de ani de la independența Republicii Moldova și, nu in ultimul rand, o sărbătoare la fel de dragă tuturor romanilor: 100 de ani implinește, pe 31 august, profesorul Neagu Djuvara. In toată această perioadă specială au avut loc două intalniri importante. Aflăm cum s-au desfășurat ele și, sper eu, mult mai multe amănunte decat au fost pană acum lansate in presă, direct de la primul ministru al Romaniei, de la domnul Dacian Cioloș. Bună dimineața! Dacian Cioloș: Bună dimineaţa! Realizator: Cum a fost in Moldova? Știm bine că este o relație specială, vorbim deseori de frații noștri de peste Prut, in calitate de comisar european ați fost deseori acolo, ați aplanat multe conflicte. Cum a fost această vizită? Dacian Cioloș: A fost o vizită foarte intensă, aș spune, sub auspiciile unui mod de abordare pragmatic, pe care l-am dorit, de fapt, incă de la inceputul mandatului, orientat spre rezultate. Obiectivul nostru a fost să folosim mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a-i ajuta pe frații noștri de peste Prut, dar in a-i ajuta și să se ajute singuri. Adică să impingem inainte impreună reforme pe care Republica Moldova are nevoie indiferent cine este la guvernare și indiferent ce ajutor financiar poate să vină dintr-o parte sau din alta. In felul acesta am abordat și acel imprumut rambursabil pe care l-am acordat Republicii Moldova, de aceea l-am legat de anumite măsuri pe care le-am convenit impreună cu guvernul moldovean și care au reieșit inclusiv din solicitările celor care la inceputul anului au ieșit in stradă și au cerut reforme guvernului. Dincolo de aceasta, am vrut să avem un contact nu doar cu autoritățile oficiale moldovene, dar și cu autoritățile locale, pentru că gandim un program de sprijin financiar care să ajute și la capacitatea de a elabora și de a implementa proiecte și la nivel local. Realizator: Aici vroiam să ajung, domnule prim-ministru. Pană una, alta, 60 de milioane au fost deblocate. S-a vorbit de o parte a baricadei, să spunem așa, de anumite condiționalități, dar, de fapt, greșesc dacă spun că este vorba despre o abordare pragmatică, ce va da in viitor, in momentul in care, sigur, se merge pe linia cea dreaptă, incredere pentru un fel de vector de credibilitate? Deci noi dăm aceste milioane, se fac anumite reforme și șansa ca Republica Moldova să acceseze fonduri, pe o anumită atmosferă de incredere crește. Dacian Cioloș: Eu nu le-aș spune condiționalități, in primul rand pentru că... Realizator: Nu, am spus cu rea-credință au spus asta, era in ghilimele. Dacian Cioloș: Sigur. Nu, dar este important să clarificăm lucrurile acestea. Nu condiționalități, pentru că ele au fost convenite cu autoritățile moldovene. Le-am discutat in mai multe randuri inainte de a le formaliza intr-un schimb de scrisori și autoritățile moldovene au ințeles acest lucru, obiectivul era nu doar de a putea elibera acea primă tranșă de 60 de milioane de euro către Republica Moldova, dar și de a deschide calea prin acest lucru a unui acord cu Fondul Monetar Internațional. La vremea aceea, la inceputul anului, Fondul nu era deloc convins să incheie acel acord cu Republica Moldova, pentru că era o anumită rezervă față de voința și capacitatea guvernului de a implementa reforme și totodată de a deschide calea și unor fonduri care urmau să vină de la Comisia Europeană. Am avut in mai multe randuri discuții cu cei de la Comisia Europeană pentru a-i convinge să mergem impreună, la pachet cu acest program de susținere. Sigur, am avut discuții in Republica Moldova nu numai cu partidele de la putere, cu Guvernul, dar și cu partidele din opoziție. Există incă la partidele din opoziție un anumit scepticism legat de modul in care aceste fonduri vor fi utilizate sau de voința de a aduce pană la capăt reformele. Mesajul pe care eu l-am transmis este că interesul in primul rand de a duce pană la capăt reformele este al cetățenilor Republicii Moldova, și nu al Guvernului Romaniei sau mai știu eu ce altă autoritate externă. Realizator: V-ați intalnit cu lideri ai opoziției atat parlamentare, cat și neparlamentare și tototdată cu societatea civilă. Cum a fost? Dacian Cioloș: Cred că a fost o premieră, cel puțin așa am ințeles de la partidele politice, cand un prim-ministru care vine in vizită in Republica Moldova se intalnește nu doar cu autoritățile guvernamentale, dar și cu partidele din opoziție. Am vrut o abordare complet deschisă din partea Guverului Romaniei, am vrut să demostrăm că acest sprijin nu se duce spre un partid sau altul, sau pentru un guvern sau altul, ci merge pentru cetățenii Republicii Moldova. Acesta este obiectivul, interesul nostru, am vrut să explicăm demersurile pe care le-am făcut pană acum și obiectivele pe care le avem. Din punctul meu de vedere, au fost intalniri foarte utile și cu partidele politice, pentru că am putut să-i ascultăm și să le explicăm abordarea noastră pragmatică, dar și cu societatea civilă, pentru că am putut avea puncte de vedere a celor care doresc modernizarea proeuropeană a societății din Republica Moldova și au ințeles că au in Romania și in Guvernul Romaniei un sprijin total și, practic, necondiționat. Am convenit chiar să rămanem in contact și, probabil, chiar vom organiza un forum, o intalnire la București, in care vom pune impreună reprezentanți ai societății civile din Romania cu cei din Republica Moldova, pentru a incerca să impărtășim din experiența noastră, inclusiv de transparență guvernamentală, de consultare publică intre guvern și societatea civilă, poate că incet, incet transferăm nu doar bani, dar și un mod de a face lucrurile mai transparent și mai eficient și in Republica Moldova. Realizator: Absolut. Ați avut o delegație foarte interesantă. L-aţi avut alături pe viceprim-ministrul Vasile Dincu, i-aţi avut alături pe miniştrii, pe Cristian Ghinea, pe doamna Prună, pe doamna Ligor. Fiecare in parte au avut pe domeniile danşilor intalniri? Dacian Cioloş: Da, l-am avut in delegaţie pe vicepremierul Dincu, care s-a intalnit cu ministrul dezvoltării de acolo şi a discutat despre poriectele de dezvoltare locală. Am avut-o pe Anca Dragu, ministrul finanţelor, care a discutat cu ministrul finanţelor de acolo despre paşii de urmat pentru următoarele tranşe ale creditului şi pentru alt sprijin tehnic pentru Ministerul Finanţelor, pentru Banca Naţională din Republica Moldova. Ministrul energiei, domnul Victor Grigorescu, a fost acolo, chiar a stat două zile pentru discuţii. A fost insoţit şi de reprezentanţi ai Transgaz şi Transelectrica, pentru a incepe discuţiile pentru o implicare, inclusiv investiţională in Republica Moldova, in domeniul energiei. Am avut-o pe Raluca Prună, aşa cum aţi spus, pe domeniul justiţiei şi lupta impotriva corupţiei există o cooperare. Urmează şi aici să se organizeze intalniri, nu doar la nivelul Ministerelor de Justiţie, dar şi al Procuraturilor şi al Curţilor Supreme din cele două ţări, pentru a impărtăşi din experienţa pe care o avem, şi Maria Ligor, care are responsabilitatea romanilor de pretutindeni. Realizator: Da, domnule prim-ministru, aşa cum am vorbit de acele condiţionalităţi, pentru că sunt şi persoane care, evident, nu privesc cu ochi buni această apropiere dintre noi de o parte şi de cealaltă a Prutului. Pe de altă parte, sunt tot aceleaşi voci care vin şi spun, sunt multe vorbe, a fost podul de flori, dar este nevoie de lucruri concrete şi acestea nu prea se văd. Cum le răspundeţi concret? Dacian Cioloş: Păi, nu au fost deloc doar vorbe. Au fost cele 60 de milioane de euro care au intrat in conturile Republicii Molodva şi care vor ajuta la echilibrarea bugetului şi vor permite guvernului nu doar să plăteacă salarii şi pensii, cum au făcut pană acum, ci şi să demareze unele proiecte de investiţii care nu se puteau face, pentru că nu existau bani in conturi. Am mers cu continuarea programului de investiţii in grădiniţe şi in şcoli. Realizator: Aţi şi ianugurat o grădiniţă acolo, alături de premierul Filip. Dacian Cioloş: Da, e un pic exagerat să spun inaugurat, mă rog, mie nu prea imi plac lucrurile astea. Realizator: Mai festivist aşa. Dacian Cioloş: Da, am vrut să vizităm totuşi o grădiniţă finanţată din aceste fonduri. Ea este deja funcţională de cateva luni. Continuăm acest program. Am mai pus la bătaie două milioane de euro, care vor finanţa proiecte de cateva zeci de mii de euro fiecare, la nivelul colectivităţilor locale, proiecte care vor fi identificate de către colectivităţile locale direct şi care vor fi gestioate de un fond de investiţii sociale independent din Republica Molodva, care are deja experienţă in implementarea de proiecte, deci, asta este pe partea de asistenţă financiară, rambursabilă şi nerambursabilă. Am avut discuţii foarte aplicate legate de continuarea gazoductului Iaşi - Ungheni, care să meargă pană la Chişinău. Transgaz este gata să se implice in elaborarea proiectului tehnic, nu doar cu experienţa pe care o are, dar inclusiv cu o contribuţie financiară. Transgaz, mai mult, este gata să se implice inclusiv intr-un proces de investiţii acolo pentru acest gazoduct - şi aici au inceput deja discuţiile cu autorităţile moldoveneşti pentru a identifica forma juridică cea mai adaptată pentru această implicare a Transgazului. Realizator: Am inţeles că ar fi fost discuţii despre o formulă IMM-uri şi pentru Moldova, o adaptare, garanţii poate de stat, poate private. Ce ne-aţi putea spune? Dacian Cioloş: Da, ceea ce vă spuneam, pe energie, vizează implicarea unor companii de stat cu putere financiară, cum sunt Transgaz, Transelectrica, dar am discutat şi despre oportunităţi de a stimula investiţii private, prin constituirea unui fond de garantare a invetsiţiilor romaneşti in Republica Molodva şi deschiderea unei filiale a Fondului de garantare pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii din Romania, acolo in Republica Moldova. Realizator: Pe de altă parte, domnule prim-ministru, in februarie, asistăm la un lucru excepțional. Patru sute de primari din Republica Moldova se infrățeau cu localități din Romania. Declarați atunci că acele localități infrățite, din punctul de vedere al guvernului, au o relație specială. Ştiu că acum puneţi un proiect pe picioare din aceste relaţii directe cu autoritățile locale, deci să nu mai daţi bani doar la centru. Cum? Ce ne spuneţi? Dacian Cioloş: Da, exact ceea ce vă spuneam inainte, in acest an finanțăm deja cu două milioane de euro. Vor fi circa 100 de proiecte, care vor fi elaborate şi implementate direct de autorităţile locale, şi unul din criteriile de selecţie pentru aceste proiecte este existenţa unui program de infrăţire cu o localitate din Romania. Ideea este de a implica şi primării performante din Romania in implementarea de proiecte cu fonduri europene sau cu fonduri din bugetul public, pentru a sprijini frații de peste Prut să implementeze proiecte şi să işi dezvolte capacitatea aceasta de a elabora şi finaliza proiecte. Realizator: Consider că a fost o vizită cu spor. Dea Domnul cat de curand să simțim concret toate aceste lucruri şi să ne ţineţi la curent! Aţi revenit vineri din această vizită şi iată că sambătă aţi plecat in judeţul Suceava, la Gura Humorului, la o intalnire la nivel inalt, cu premierul Poloniei. Dacian Cioloş: Da, această intalnire fusese deja prevăzută, cu ocazia participării mele la Summitul Asia - Uniunea Europeană din Ulan Bator, unde am avut o intalnire informală cu doamna prim-ministru al Poloniei. Am invitat-o atunci in Romania şi am convenit impreună să organizăm această vizită in judeţul Suceava. Obiectivul a fost să discutăm subiecte de pe agenda europeană unde Polonia şi Romania se pot coordona. In primul rand, pregătirea Summit-ului Consiliului European, care va avea loc la Bratislava, la mijlocul lunii septembrie. Şi a ne coordona in pregătirea inceperii negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, unde Polonia şi Romania au interese comune. Dincolo de asta, am discutat şi despre modul in care putem redinamiza impreună, in Uniunea Europeană, Parteneriatul Estic. Avem interese ca Ucraina, Republica Moldova, celelalte ţări din Parteneriatul Estic să rămană conectate la agenda europeană, şi invers, dar am discutat şi despre relațiile bilaterale, despre intensificarea schimburilor comerciale, a cooperării economice, care este intr-o perioadă foarte dinamică şi foarte intensă. Sunt două ţări din Uniunea Europeană cu o creştere economică importantă şi cu un potenţial de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale. Am discutat chiar despre măsuri pentru a promova in comun turismul in cele două ţări. Dansa imi spunea că sunt mulţi polonezi din ce in ce mai interesaţi să revină in Romania. Romania era la modă in Polonia in anii 70-80 şi am putea relansa acțiuni de promovare a turismului romanesc in Polonia şi, de ce nu, şi invers. Realizator: Da, in anii 70-80, evident, erau mult mai stranse relaţiile, eram in aşa-zisul lagăr socialist, dar incă din interbelic noi am avut o relaţie specială cu Polonia, atat in plan strategic, cat şi economic. Cum vedeţi aceste probleme comune de securitate? Cam ce s-a discutat? Dacian Cioloş: Am discutat in primul rand despre obiectivul Poloniei şi al Romaniei de a pune in aplicare deciziile şi orientările care au fost discutate şi adoptate la Summitul NATO de la Varşovia. In acest sens se inscrie şi demersul vizitei celor doi miniştri de externe polonez şi roman la Ankara, pentru discuţii cu Turcia, şi legat de evenimentele care au loc acolo, de obiectivul nostru de a menţine Turcia in legătură cu Uniunea Europeană, dar şi de a discuta despre modalităţile de a pune in aplicare acele măsuri de intărire a flancului estic european şi de cooperare navală la Marea Neagră, unde, chiar dacă Polonia nu are deocamdată o participare directă, are şi ea un interes direct pentru stabilitate şi securitate la Marea Neagră, şi am confirmat acest lucru cu doamna prim-ministru, la discuțiile de ieri. Realizator: Aţi avut şi o parte, să spun aşa, mai puţin oficială, o parte umană, dar care contează extrem de mult in relaţiile bilaterale: vizita in cadrul comunităţii importante poloneze de la Cacica. Cum a fost? Ne-aţi putea spune ceva ce nu s-a văzut, ce nu s-a rostit pană acum? Dacian Cioloş: Nu a fost intamplătoare alegerea acestei locaţii a intalnirii in Suceava, pentru că acolo avem o comunitate importantă de polonezi foarte bine integrată. Doamna prim-ministru a ţinut neapărat să participe, să aibă o parte a vizitei intalnire cu comunitatea de acolo. Am fost primiţi in mod foarte călduros. Dansa a ţinut neapărat să aibă un moment de rugăciune şi de reculegere in biserica poloneză catolică de acolo din sat, după care am participat la acel moment artistic la Casa Poloneză din Şoloneţul Nou, unde am asistat la un spectacol al copiilor de acolo din acea zonă a comunităţii poloneze. Doamna prim-ministru a avut după aceea o discuţie cu copiii, i-a invitat in Polonia pentru o vizită. Este, sigur, şi dorinţa Poloniei de a menţine legătura cu comunităţile poloneze din afara ţării. O comunitate poloneză foarte bine integrată. Toţi cei de acolo vorbeau la fel de bine şi limba polonă şi limba romană. Se simt şi i-au spus doamnei prim-ministru că se simt romani, cetăţeni romani, dar că sunt mandri să işi păstreze şi tradiţiile, limba şi cultura. Deci, dincolo de faptul că a fost un moment emoţionant, cred că prin astfel de intalniri se consfinţesc şi legături politice la nivel de state care merg dincolo de orice convenţie sau protocol care poate să fie semnat intre două guverne. Realizator: Absolut. Dle premier il avem alături pe directorul Secţiei romane Deutsche Welle, pe dl Robert Schwartz, a auzit toată această discuţie şi, cu acordul dvs, am fi foarte onoraţi să participe, să vă pună şi domnia sa o intrebare. Suntem posturi surori, nu posturi concurente, aşa că este normal ca postul public să aibă o relaţie normală, prietenească şi să il avem alături. Bună dimineaţa, Robert Schwartz! Robert Schwartz: Bună dimineaţa! Şi mulţumesc foarte mult pentru şansa şi pentru ocazia de a participa la această emisiune. Realizator: O intrebare. Robert Schwartz: Am ascultat foarte atent ceea ce aţi spus dvs, dle prim-ministru, şi cred că este mai mult decat benefic faptul că asistăm la crearea unei baze, unei axe Bucureşti - Varşovia. Este o contrapondere la vechea Europă, cea care s-a grăbit imediat după referendumul britanic să se regrupeze, lăsand oarecum estul Uniunii Europene pentru o fază mai tarzie? Şi, in acelaşi context, faptul că doamna Angela Merkel, cancelara Germaniei, s-a intalnit in ultima săptămană cu 15 prim-miniştri arată oarecum disponibilitatea Germaniei de a asculta, de a invăţa şi de la ceilalţi parteneri, dincolo de nucleul dur şi vechi al Uniunii Europene. Dar, iată, din agenda intalnirilor Romania nu a făcut parte. Oare de ce? Dacian Cioloş: Da. Haideţi să le luăm pe rand. Acestă aşa-zisă axă Bucureşti - Varşovia, pe care eu aş dori-o dinamizată in anii următori, indiferent cine ar fi la guvernare in Polonia sau in Romania, nu este doar o contrapondere la, să zicem, vechea Europă, ci se doreşte să fie o modalitate de a echilibra lucrurile in Uniunea Europeană şi, vreau să fiu foarte clar, nu dorim prin asta să adancim falia dintre vechea Europă şi noua Europă şi să găsim modalităţi prin care să discutăm şi să fim parte a procesului decizional de la egal - şi cei din Est, şi cei din Vest, şi cei din Sud, şi cei din Nord, şi cei mai vechi, şi cei mai noi. Eu am discutat şi cu doamna cancelar Merkel incă in ianuarie, cat am avut acea vizită la Berlin şi cand dansa m-a intrebat cum imi explic această atitudine a unor lideri politici din Europa de Est vizavi de anumite teme de discuţii decizionale la nivel european, i-am spus că, din punctul meu de vedere şi cu experienţa pe care o am, există o anumită frustrare in Est că aceste ţări nu sunt suficient implicate in mod practic in procesul de pregătire decizională europeană. Şi, sigur, dansa mi-a spus: dar nimeni nu vă impiedică să fiţi parte activă a acestui proces, dar asta presupune să fiţi şi voi mai activi, mai dinamici. Ei, asta vrem să facem acum şi cu Polonia şi cu alţi parteneri, să pregătim idei, nu doar să participăm la aceste dezbateri, să pregătim şi să punem pe masă idei, teme de compromis pe principalele subiecte care se discută, cu ocazia negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Cu siguranţă vor fi puse in discuţie şi viitorul bugetului european, viitorul principalelor politici comunitare, europene, şi vrem să venim impreună cu idei şi cu propuneri. Romania va fi şi ea parte a acestui proces de consultări, inclusiv cu Germania, domnul preşedinte Iohannis este in contact cu dna Merkel şi vor avea o intalnire in perioada următoare, preşedintele Holande vine in Romania inainte de summitul european de la Bratislava. Vom avea, din nou, o discuţie şi cu Franţa legat de aceste principale puncte de pe agendă. Eu m-am intalnit acum cu doamna prim-ministru al Poloniei, deci suntem intr-un proces foarte dinamic de consultări şi, fiţi fără grijă, nu rămanem in afara jocului, important este nu doar să ne intalnim, ci să avem şi idei şi o poziţie construită. Şi pentru asta vor fi la fel de importante şi consultări şi discuţii aici, la noi acasă, chiar dacă este an electoral, pentru a avea o abordare coerentă la nivel european. Robert Schwartz: Este evident că Romania devine foarte vizibilă in aceste săptămani şi luni, ceea ce este foarte bine. Romania este al doilea stat ca mărime in estul Uniunii Europene şi de aceea este şi foarte important să observăm cum acţionează Romania in relaţia cu Republica Moldova. Romania, ca marea soră a Moldovei, a fost intotdeauna foarte aplicată atunci cand a fost vorba despre procesul proeuropean al Moldovei şi este mai mult decat benefic să vedem că Bucureştiul continuă să asiste Chişinăul in acest proces. Dar la 30 octombrie vor fi alegeri prezidenţiale. Partidele aşa-zise proeuropene sunt in mare parte compromise, de la jaful secolului pană la oligarhizare şi corupţie, este un dosar cat se poate de cuprinzător şi forţele numite pro-ruse au un avantaj in sondaje. Care va fi poziţia Romaniei atunci cand atmosfera proeuropeană va fi mult mai slabă şi vom vedea, vom asista, ferească Dumnezeu, la o basculare mai evidentă spre Moscova? Care va fi poziţia Romaniei atunci? Dacian Cioloş: Romania o să continue să rămană un susţinător nu doar al parcursului european al Republicii Moldova, dar al parcursului democratic şi reformist din Republica Moldova. Şi tocmai acesta a fost şi obiectivul intalnirii mele şi cu partidele din opoziţie, pentru a transmite acest mesaj, cu argumente, de ce din punctul nostru de vedere este nevoie ca in Republica Moldova să continue reformele şi Republica Moldova are un interes pragmatic să continue legătura cu Uniunea Europeană, nu este vorba doar de un interes sau de o abordare politică. Şi să ştiţi că, sigur, acum nu ştiu cat de credibile pot să fie sau nu aceste afirmaţii, dar să ştiţi că inclusiv de la partide din opoziţie, aşa-zise proruse, am avut semnale că nu işi doresc intreruperea parcursului european al Republicii Moldova şi că doresc să menţină această legătură şi această orientare spre reformă. Oricum, alegerile prezidenţiale din Republica Moldova sunt un proces de politică internă. Cel mai bun mod al nostru de a ajuta este să arătăm că această apropiere de UE este una care produce rezultate, care produce bunăstare pentru cetăţenii moldoveni. Pentru că dacă rămanem doar la nivelul de discursuri şi de declaraţii politice, şi de la Bruxelles, şi din alte capitale europene, nu o să incurajăm cetăţenii Republicii Moldova să facă acest pas, care presupune anumite eforturi, pentru că apropierea de UE, competitivitatea pe piaţa europeană din punct de vedere economic, deci producţia sau bunăstarea in Republica Moldova, asta presupune şi anumite eforturi de reformă, care vor fi benefice şi economiei Republicii Moldova, in general. Ei, lucrurile astea sunt mai greu de explicat, dar, dacă venim doar cu constrangeri şi impunand anumite lucruri, anumite reforme, fără să le explicăm şi fără să venim şi cu un sprijin direct, poate să existe un recul al susţinerii guvernelor care doresc să facă reforme. Realizator: Declaraţii foarte interesante. Mulţumim foarte mult. Este de notat această informaţie. Iată, pană şi partidele pro-ruse nu sunt impotriva unui parcurs european. Este o ştire, pe care aici, la Radio Romania Actualităţi o avem in exclusivitate. Mulţumim foarte mult. Urmează o perioadă foarte complicată, aşa că ne onorează să ţinem aproape şi, mai ales, asta, să transmitem ascultătorilor noştri informaţie corectă şi nedistorsionată, domnule premier. Dacian Cioloş: Cu voia dvs, aş vres să ii spun dlui Schwartz, apropo de relaţia nostră cu Germania, că săptămana viitoare voi fi din nou in Germania, de data aceasta in trei landuri, pentru intalniri cu profil economic. Mă voi intalni cu companii germane care au investit deja in Romania şi care urmează să investească unele dintre ele, in Landul Bavaria, Baden-Wurttemberg şi Nord - Westfalia, deci, relaţia noastră cu Germania continuă in mod dinamic, nu doar la nivel politic, ci şi la nivel economic. Robert Schwartz: Mult succes! Realizator: Dle prim-ministru vă mulţumesc foarte mult. Ştiu că maine veţi avea o intalnire specială de guvern, unde se vor hotări lucruri importante, in urma tragediei Italia. Sunt lucruri pe care, incet, incet, trebuie să le ducem la bun sfarşit. Mulţumim foarte mult şi ţinem aproape! Dacian Cioloş: Mulţumesc mult. Doamne ajută! 2016-08-28 12:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-28-12-35-52big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu omologul său din Polonia, doamna Beata Szydło, la SuceavaȘtiri din 26.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-se-intalne-te-cu-omologul-sau-din-polonia-doamna-beata-szydlo-la-suceavaGalerie foto Primirea, de către premierul Dacian Cioloş, a prim-ministrului Republicii Polone, doamna Beata Szydło, convorbiri in plenul celor două delegaţii Conferinţă de presă comună susţinută de premierii Romaniei şi Poloniei, Dacian Cioloş şi Beata Maria Szydło, la Gura Humorului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doresc in primul rand să-i mulţumesc doamnei prim-ministru pentru că a acceptat invitația pentru această intalnire la Gura Humorului, in Suceava. Dansa probabil o să vă spună că nu este prima vizită a dansei in Suceava, pentru că a mai fost şi cunoaște aceste locuri. De aceea, am propus să avem această intalnire aici. Am abordat subiecte de interes comun care se află pe agenda europeană. In primul rand, am trecut in revistă subiecte pe care practic am ajuns la concluzia la sfarșit că avem foarte multe puncte de vedere care sau coincid, sau sunt foarte apropiate, şi, acolo unde există anumite diferențe de abordare foarte mici ne-am exprimat punctele de vedere şi cred că această intalnire este o premisă pentru o foarte bună colaborare intre Polonia şi Romania, in perspectiva discuțiilor care au inceput şi vor continua la nivel european. Am abordat in primul rand subiectul legat de ieșirea Marii Britanii din UE şi pregătirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Temele de interes comun in cadrul acestor negocieri, pe care am convenit să ne armonizăm punctele de vedere şi chiar să lucrăm impreună la formularea unei poziții comune, cu atat mai mult cu cat avem interese comune, considerăm, şi Romania, şi Polonia, că subiectul privind libera circulație a persoanelor şi a lucrătorilor va trebui să fie un punct important pe agenda europeană. Şi Polonia, şi Romania avem cetățeni care locuiesc şi lucrează in Marea Britanie şi credem că, in cadrul acestor negocieri, va trebui să găsim soluțiile cele mai adaptate pentru ca aceștia să poată să-şi continue activitatea şi profesională şi să continue să-şi menţină drepturile pe care le au in momentul de faţă in Marea Britanie. Am discutat totodată de impactul bugetar, impactul asupra bugetului european a ieşirii Marii Britanii din UE şi soluțiile care se pot prefigura din acest punct de vedere. Suntem interesați, şi Polonia, şi Romania, ca bugetul european să rămană unul consistent şi să putem continua să finanțăm politici comunitare importante. Am discutat şi despre modalitățile de negociere şi pregătire a acestor negocieri. Sigur, negocierile nu vor putea incepe decat in momentul in care Marea Britanie va decide să notifice formal, oficial ieșirea din UE. Este importantă predictibilitatea pentru noi, să ştim care va fi acel moment şi cum se vor organiza lucrurile. Este important, sigur, ca Marea Britanie să aibă timp să se pregătească, dar, pe de altă parte, pentru noi, pentru Romania cel puţin, este important ca acest moment să nu fie prea indepărtat in timp, pentru că orice incertitudine care poate să fie legată de conținutul acestor negocieri poate să afecteze şi să aibă impact asupra evoluţiei economiei din UE şi, după cum ştiţi, in momentul de faţă, şi Polonia, şi Romania sunt două state membre cu creştere economică importantă, deci care contribuie la creşterea PIB european. Este important să menținem acest trend pozitiv al evoluţiei economice şi deci să eliminăm orice element de incertitudine care ar putea afecta evoluția economiei, inclusiv incertitudini legate de aceste negocieri. Am discutat şi despre viitorul UE. In mod clar, chiar dacă ieșirea Marii Britanii din UE va avea in conținutul negocierilor anumite teme foarte precise, care sunt legate de acest proces, cu siguranță UE nu va mai fi aceeași după ce Marea Britanie va ieşi din UE. Este, din punctul nostru de vedere, un moment de cotitură pentru UE. Suntem la caţiva ani de zile după o lărgire consistentă, o extindere consistentă a UE. Credem că trebuie să profităm de acest moment de cotitură şi să discutăm măsuri care pot fi luate şi pe termen scurt, şi pe termen lung, pentru a imbunătăți funcționarea UE şi pentru a face mai credibilă UE in ochii cetăţenilor. E foarte important să evităm forțe şi fenomene centrifuge europene, să rămanem uniți cei 27, şi aici suntem de acord şi Polonia, şi Romania că trebuie să găsim modalitățile de a discuta viitorul UE pornind in primul rand de la principiul că trebuie să rămanem uniţi şi să ne gandim la un viitor al UE care să se construiască in jurul punctelor comune, in jurul subiectelor care ne unesc, şi nu cele care ne despart. Deci continuitatea proiectului european este un element esențial şi, pe de altă parte, trebuie să avem o abordare care să fie mai mult decat in trecut legată de așteptările cetăţenilor privind UE. Trebuie să ne concentrăm pe modalitățile de lucru, de pregătire a deciziilor şi de aplicare a unor politici care să țină cont in primul rand de așteptările cetăţenilor europeni şi de decizii care să ducă la imbunătățirea condițiilor de viață din UE. Pacea este foarte importantă şi in mod clar UE este un factor de menținere a păcii şi de stabilitate, nu doar in UE, ci şi in restul lumii, dar, dincolo de aceasta, trebuie să construim şi instrumente care să ducă la prosperitate, la creșterea prosperității in UE şi care să ne permită să facem faţă provocărilor care stau in fața UE. Am discutat despre combaterea terorismului, despre migrație, sunt subiecte care nu vor putea fi ocolite in discuțiile privind viitorul UE. Şi aici, cum spuneam, credem că sunt măsuri care pot fi luate in perioada imediat următoare fără modificarea tratatelor europene, măsuri care să ducă atat o la imbunătățire a funcționării instituţiilor europene şi să aducă procesul decizional, instituţional european mai aproape de cetățenii europeni, dar şi măsuri care să ducă chiar la o regandire a unor politici comunitare, politici europene, care să ţină mai bine cont de realitățile actuale. Şi aici am concluzionat că şi Romania şi Polonia suntem interesați ca in viitor să existe in continuare o politică de coeziune, o politică agricolă comună, sunt două politici care acoperă o parte consistentă a bugetului european. Credem că trebuie să incepem să ne gandim de-acum in ce fel redefinim aceste politici pentru ca ele să răspundă mai bune realităților de astăzi şi din punct de vedere al nevoilor pe teren, de investiţii pe teren, dar şi din punct de vedere al utilizării mai eficiente a bugetului. Şi aici, aşa cum eu am mai spus-o, ne dorim ca Romania şi Polonia să fim mult mai proactivi in pregătirea unor idei noi, idei novatoare in privința evoluției acestor politici, a acestor instrumente europene, nu mai trebuie să fim doar receptori de idei şi de propuneri, ci să fim şi noi promotori de idei noi şi propuneri şi am convenit aici să lucrăm impreună, să venim cu o abordare generatoare de soluții pentru provocările care stau in fața noastră. Am discutat apoi despre Parteneriatul Estic. Şi pentru Romania şi pentru Polonia menținerea Parteneriatului Estic pe agenda europeană este un subiect important. Aici, sigur am abordat şi chestiunea legată de securitate, de politica de apărare, am mulțumit Poloniei pentru modul in care a pregătit ultimul summit al NATO, cand am putut aborda subiecte importante pentru flancul estic al UE şi pentru măsuri de descurajare in această parte a Europei. Am discutat in mod mai detaliat despre relațiile noastre cu Ucraina, cu Republica Moldova. Şi Romania, şi Polonia este interesată ca UE să mențină pe agendă cooperarea cu aceste ţări şi reformele să fie sprijinite in continuare. Sigur, in Ucraina, aplicarea şi ducerea la indeplinire a deciziilor luate la Minsk sunt importante. In ambele ţări este importantă menţinerea trendului privind reformele şi UE trebuie să susțină in continuare aceste reforme. Dar am inceput să discutăm şi cateva idei noi prin care am putea intări Parteneriatul Estic prin care am putea reincărca cu cateva teme noi de interes şi pentru UE, şi pentru aceste ţări, Parteneriatul Estic. Tot la acest subiect am salutat rezultatele vizitei recente pe care miniștrii de externe din Polonia şi din Romania au efectuat-o la Ankara, in Turcia, credem că este important să se mențină dialogul intre UE şi Turcia. Şi pentru noi evoluția din Turcia este foarte importantă, nu doar in perspectiva relației pe care Turcia o are cu UE, a rolului pe care Turcia il joacă in menţinerea securităţii şi stabilității la Marea Neagră, dar şi angajamentele pe care Turcia le-a luat legat de gestiunea migrației ilegale spre UE. Din această perspectivă sau şi din această perspectivă menţinerea relației cu Turcia este importantă. Am discutat apoi despre modul de lucru in continuare şi am convenit să constituim grupe de lucru pe temele pe care le-am abordat astăzi in discuţie, in aşa fel incat să ne putem armoniza pozițiile in discuțiile care or să aibă loc la nivel european sau chiar să putem formula poziții şi puncte de vedere comune pe unele subiecte pe care părerile noastre coincid. Şi vom pregăti astfel de grupe de lucru, cel puţin pe două mari subiecte, aşa cum am spus, pe negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE, pe reforma UE sau pe evoluția instituțională a UE. Sigur că ne dorim - şi Romania şi Polonia - ca aceste negocieri să fie conduse in mod coordonat, coerent, transparent, la nivel european. Şi aici Consiliul European trebuie să joace un rol foarte important, dar credem că este important să ne armonizăm pe cat posibil punctele de vedere in perspectiva acestor negocieri, pentru a reflecta mai bine așteptările pe care le avem de la aceste negocieri şi chiar soluții comune pentru finalizarea acestor negocieri. Vă mulţumesc. Beata Szydło: Mulţumesc foarte mult domnului premier pentru invitație şi pentru că putem să ne intalnim in această frumoasă regiune pe care am avut candva ocazia să o vizitez, să o cunosc. Este pentru mine o vizită care imi aduce multe amintiri, vă mulțumesc foarte mult domnule premier. Stimați domni, stimate doamne, aşa cum s-a menționat, in prima parte a intalnirii noastre s-a discutat despre ceea ce urmează să aibă loc in Europa, să se ia foarte multe decizii care vor influența viitorul UE, viitorul Europei şi al europenilor. Polonia şi Romania trebuie să fie foarte active in această discuţie. Avem propuneri de prezentat şi anumite schimbări care vor avea loc in UE. UE trebuie să țină cont de interesele europenilor, astfel incat ca UE să devină un loc sigur, in care cetățenii ei să se simtă siguri şi să se simtă gazde, ca acasă. Au avut loc evenimente deosebite, Brexit-ul este un efect al faptului că elitele europene s-au detașat de problemele europenilor obișnuiți şi aici vreau să menționez că colaborarea cu Marea Britanie trebuie să fie benefică pentru ambele părți după părăsirea de către Marea Britanie a UE şi aici trebuie să asigurăm interesele cetăţenilor UE, in special ale cetăţenilor polonezi şi romani. Pentru Polonia, Marea Britanie rămane un partener strategic, atat in privința problemelor economice, cat şi a politicii de apărare. Dorim ca relațiile Marii Britanii cu UE să rămană foarte bune, pe bază de reciprocitate. Iar această temă va fi preocuparea principală a politicienilor UE, pentru ca in următoarea perioadă să fie stabilit cadrul viitoarelor relații dintre noi şi e important ceea ce Marea Britanie va face in continuare. Aşa cum a spus şi domnul prim-ministru, am stabilit ca Romania şi Polonia să stabilească impreună propunerile pe care le vom face la Forumul UE. A doua temă s-a referit la reformele UE, pentru că intr-adevăr ieşirea Marii Britanii este o temă, dar importantă este munca pentru reforma UE, consecința Brexit-ului şi trebuie să ne punem intrebarea de ce cetățenii britanici au luat această decizie şi trebuie să facem totul ca in alte ţări ale UE să nu aibă loc astfel de fenomene. Responsabilitatea oamenilor politici este foarte importantă, in principal de prevenire, cand astfel de fenomene au loc. Cele 27 de state membre trebuie să formeze un organism stabil european, care se va dezvolta şi care va asigura securitatea cetăţenilor săi. Pentru acest lucru UE trebuie să fie reformată. Polonia dorește să se intărească rolul Parlamentului European, să fie cat mai clare şi transparente relațiile dintre diferite instituții europene, pentru a acționa mai bine in direcția așteptărilor manifestate de către cetățeni. Reformele şi schimbările trebuie să aibă loc. Vă aduc la cunoștință că in Polonia au inceput discuţiile privind schimbarea Tratatului European, este unul dintre elementele principale ale discuţiei care trebuie să aibă loc in UE, in toate ţările membre, pentru ca aceste reforme să ducă la transformarea UE intr-o instituție mai eficientă, mai sigură şi o dezvoltare echilibrată a tuturor statelor membre. Am stabilit de asemenea că vom inființa comisii de experți, care vor face propuneri in cadrul dezbaterilor viitoare. O altă temă pe care am discutat-o este Parteneriatul Estic şi suntem de acord că acesta trebuie dezvoltat. Polonia şi Romania trebuie să fie ambasadori ai ţărilor care sunt in Parteneriatul Estic, cele şase ţări. Importantă este situație din Ucraina, vom face eforturi ca in Parteneriatul Estic să aibă loc noi inițiative, vedem posibilitatea de dezvoltare a inițiativelor in domeniul infrastructurii, mai ales. Polonia şi Romania au foarte multe teme comune de prezentat in arena internaţională, in UE, şi dorim de asemenea să intărim colaborarea noastră bilaterală şi cred că astăzi vom lua decizii importante şi concrete privind comisiile comune de experți pentru stabilirea unor poziții comune in UE, astfel incat vom acționa real şi efectiv in UE. Vă mulţumesc incă o dată domnule prim ministru pentru primire. Reporter: Aş dori să vă intreb care sunt cele mai importante trei sau patru reforme care trebuie să aibă loc in UE şi cel puţin trei puncte in care Polonia şi Romania vor acționa impreună. Şi dacă Romania este, de asemenea, de acord cu schimbarea tratatului european? Intrebare pentru premierul Romaniei: dacă Romania dorește să colaboreze mai strans cu Grupul V4 şi să acționeze impreună cu acest grup? Şi dacă doamna premier polonez vede acest lucru posibil? Beata Szydło: Domnule redactor, Polonia se pregătește pentru summit-ul de la Bratislava, dar trebuie să ținem cont de faptul că e deschiderea discuțiilor privind viitorul UE. Noi dorim in primul rand să prezentăm chestiunile conform cărora nu putem să ne concentrăm doar asupra discuţiilor despre Brexit, doar asupra ieşirii Marii Britanii, ci trebuie să fie două dezbateri: prima, bineinţeles, părăsirea UE de către Mare Britanie şi a doua are ca temă in principal pentru britanici, ei fiind obligați să prezinte o cerere formală de ieşire din UE, dar in al doilea rand e vorba despre viitorul european. Cum va arăta UE, care reforme sunt absolut necesare şi prioritare? Polonia, aşa cum am menţionat, intenționează chiar să ducă discuția pană la modificarea tratatului european. Trebuie să analizăm acum situația şi să găsim instrumentele şi domeniile principale in care trebuie să aibă loc modificări. Considerăm că trebuie intărit rolul Parlamentului European şi rolul statelor naționale, trebuie din nou definit rolul instituţiilor europene şi al Comisiei Europene, in special, conform estimării noastre a devenit prea politică, mai mult politică decat rolul pe care il are desemnat in tratat. Dorim ca să fie susținute interesele tuturor statelor membre, in acest context s-a făcut propunerea pentru o armata comună europeană, frontiere comune, discuția este importantă şi la inceput, cu siguranţă la Bratislava se va iniția această discuţie şi Polonia, consider că se va pregăti foarte bine pentru acest summit. Şi unul dintre partenerii cu care vom discuta despre detalii şi amănunte va fi Romania, am stabilit acest lucru. Vom avea comisii de experţi şi, in cadrul lucrărilor acestora, se vor lua inițiative comune. De asemenea, aşa cum a menţionat domnul prim-ministru, pentru noi este foarte important ca ieșirea Marii Britanii din UE să nu ducă la demolarea sau distrugerea unor realizări pe care le-am avut impreună in politica de coeziune şi in cea agricolă comună. Nu putem permite ca bugetul pentru următoarea perspectivă să fie micșorat, astfel că teme pentru comisiile comune de lucru sunt foarte multe. Polonia consideră de asemenea ca in cadrul acestor discuţii despre schimbările din UE să se stabilească, să se definească din nou domenii comune de acțiune europene. O astfel de acțiune comună europeană politică este cea a profamiliei, cea demografică. Pregătim poziția comună a ţărilor noastre. In ceea ce priveşte colaborarea cu Grupul V4, Grupul Visegrad este deschis la diferite forme de colaborare. Suntem un cadru deschis şi putem colabora pentru a găsi soluții mai bune deschise şi, cu siguranță, dacă domnul prim-ministru işi va manifesta dorința, o astfel de intalnire va fi organizată. Dacian Cioloş: Din ceea ce a reieșit şi din discuţiile pe care le-am avut astăzi, sunt cateva subiecte pe care cu siguranță vom putea lucra impreună, pentru că sunt teme de interes comun. In ceea ce privește ieșirea Marii Britanii din UE, evident, şi pentru Romania Marea Britanie rămane un partener strategic, dincolo de această decizie a cetăţenilor britanici de a ieşi din UE, noi suntem interesați ca aceste negocieri de ieșire a Marii Britanii din UE să nu elimine, să nu scoată Marea Britanie din anumite proiecte de colaborare in interiorul UE, cum ar fi politica de securitate comună şi de apărare. Credem că trebuie găsite modalităţi pentru ca Marea Britanie să continue o relație stransă, privilegiată cu UE. Pe acest subiect suntem de acord că in perspectiva reflecțiilor care or să aibă loc la nivel european privind intărirea politicii europene de apărare şi securitate comună sunt discuții, după cum aţi văzut, chiar pentru constituirea unei armate comune europene. Credem că această reflecție, această analiză trebuie să meargă dincolo de apărare militară, să ne gandim cum putem lucra impreună mai eficient la nivel european, pentru a interveni pe subiecte mai largi legate de securitate, cum ar fi terorismul, cum ar fi apărarea impotriva unor dezastre naturale, capacitate/forţă de reacţie rapidă a UE chiar in interiorul UE in astfel de situaţii. Şi aici credem că şi un parteneriat cu Marea Britanie trebuie să fie clar definit. Pe de altă parte, tot legat de ieşirea Marii Britanii din UE, este evident că un subiect comun, de interes comun şi pentru Polonia, şi pentru Romania este modul in care se va defini aplicarea liberei circulații a persoanelor, mai ales. Sigur, cele patru libertăți europene, modul cum le definim in aceste negocieri cu Marea Britanie şi in ceea ce se va decide după ieșirea Marii Britanii din UE, dar evident libera circulație a persoanelor şi a lucrătorilor din UE in Marea Britanie este un subiect important in contextul discuțiilor şi al accesului Marii Britanii la piața comună europeană. Deci pe acest subiect am decis să lucrăm impreună şi să ne armonizăm punctele de vedere şi argumentele cu care vom veni in negocieri. Pe de altă parte, pe subiectul privind viitorul UE şi imbunătățirea modului de funcționare a UE, e un alt subiect pe care putem discuta şi am convenit să discutăm şi să venim cu propuneri comune. Considerăm că dincolo de ieșirea Marii Britanii din UE, aceasta va avea un impact clar asupra modului cum va fi gandit bugetul european. In bugetul european in momentul de faţă politica de coeziune şi politica agricolă comună reprezintă o parte importantă şi consistentă a acestui buget şi credem că trebuie să ne gandim la modalitatea in care să facem in aşa fel incat aceste politici comunitare să rămană, ele să fie definite pornind de la o mai bună analiză a realităților actuale din UE, să vedem cum combinăm diferite mecanisme de finanțare care să ducă la indeplinirea obiectivelor privind coeziunea regiunilor europene, să continuăm programele de investiţii ținand cont şi de realitatea că există in continuare decalaje de nivel de dezvoltare intre diferite regiuni europene, dar cu siguranță va trebui să fim mai inovativi in privința acestor mecanisme pentru a elimina birocrația acestor politici, pentru a face in aşa fel incat aceste politici să fie mai eficiente şi mai bine țintite spre obiective mai precis definite. Şi pe acest subiect am convenit să lucrăm impreună şi să venim cu propuneri, de ce nu chiar comune in discuţiile care or să aibă loc. Şi apoi cu siguranță bugetul european va fi regandit şi din această perspectivă a ieşirii Marii Britanii din UE. Considerăm că UE trebuie să continue să aibă un buget consistent pentru a finanța politici comunitare şi că va trebui impreună să găsim soluții pentru ca acest buget să rămană consistent, aici la fel avem cateva idei pe care o să le discutăm impreună. Aşa cum spunea şi Beata, există o analiză privind modul in care putem imbunătăți funcționarea instituţiilor europene, mai ales pentru ca acestea să ţină mai bine cont de așteptările cetăţenilor europeni, statele membre să găsească așteptările lor privind prioritățile europene mai bine reflectate in deciziile care se iau la nivel european. Noi considerăm că sunt unele lucruri care pot fi ameliorate chiar in cadrul tratatelor actuale şi o să venim cu cateva propuneri in acest sens, deci propuneri care să ducă la o mai bună, şi mai directă, şi mai democratică implicare a diferitelor actori naționali, inclusiv a parlamentelor naționale, in procesul de definire a priorităților europene atat multianuale, cat şi anuale. Este important să arătăm că suntem in măsură să construim aceste priorități nu doar prin discuții care să aibă loc la nivelul elitelor europene, ci implicand mai mult structuri democratice şi la nivel naţional. Deci noi credem că in primul rand sunt unele posibilități de ameliorare a funcționării instituţiilor europene şi a Comisiei in raport cu Consiliul, a Parlamentului European, a implicării cum am spus a parlamentelor naționale in acest proces. Deci sunt marje de manevră in limitele tratatului actual şi considerăm că pe termen scurt, pe termen mediu, trebuie să lucrăm in primul rand pe marjele pe care ni le lasă Tratatul in momentul de faţă. Cu siguranță in perspectiva următorilor ani va trebui să ne gandim apoi şi cum traducem anumite progrese ale funcționării instituțiilor europene şi ale unor politici comunitare şi in tratate, deci să ne gandim şi la modalitățile de a modifica aceste tratate, dar noi am prefera să ne concentrăm in perioada imediat următoare pe marjele pe care Tratatul ni le permite pentru a arăta că putem lua decizii de imbunătățire a modului de funcționare a UE chiar şi in aceste limite pe termen scurt şi pe termen mediu. Reporter: Mulţumim. Dacian Cioloş: Legat de participarea la consultări cu Grupul de la Vişegrad, am mai avut loc astfel de consultări şi cu siguranță o să aibă loc şi in continuare pe anumite subiecte de interes comun. Romania şi-a arătat disponibilitatea să participe la un astfel de dialog, pe de altă parte noi suntem interesați cum am spus de dialog şi cu alte state membre. Este foarte important să demonstrăm că prin aceste consultări nu contribuim la adancirea faliilor care există in momentul de faţă intre diferite grupuri de state membre din UE şi că folosim, dimpotrivă, aceste consultări pentru a identifica mai bine zonele de interes comun, punctele de interes comun şi pentru a face in aşa fel incat procesul decizional european, intre cele 28 şi in viitor 27 state membre să funcționeze cat mai bine. Deci pornind de la această abordare, evident că Romania este deschisă să continue colaborarea cu Grupul de la Vişegrad şi cu siguranţă cu atat mai mult cu cat sunt teme de interes comun pe care vom lucra impreună la diferite nivele de consultare. Reporter: Spuneaţi că trebuie găsită o soluţie viabilă in criza refugiaţilor. Ce va face Polonia concret in acest caz? Iar pentru domnul Cioloş: aşa cum ştim, summit-ul NATO de la Varşovia a stabilit ca in Romania să participe o forţă, un batalion multinațional, o brigadă multinațională, intre 1.000 şi 5.000 de militari din Bulgaria, Polonia, Cehia şi SUA, bineințeles şi Romania. Dacă aţi făcut paşi alături de omologul dvs. polonez in această direcție? Vă mulţumesc. Dacian Cioloş: Legat de summitul NATO de la Varşovia, după cum am spus suntem in continuare in contact strans cu Polonia pentru a duce la indeplinire deciziile care au fost luate acolo. Şi Polonia, ca ţară gazdă a acestui summit, este foarte interesată ca aceste decizii să fie puse in practică, şi Romania, ca ţară care a făcut propuneri care au fost acceptate, de principiu este intesată să le punem in aplicare. Aşa cum am mai spus deja, am stabilit in guvern ca Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării să urmărească un plan de măsuri şi un calendar de măsuri in perioada următoare pană la sfarşitul anului, in aşa fel incat acele decizii să fie materializate. Acest subiect a fost discutat şi in CSAT, există deci o astfel de agendă şi pe baza acestei agende ministrul apărării, ministrul de externe răman şi sunt in contact permanent cu ţările partenere pentru ca aceste decizii să se materializeze. Şi au inceput pregătirile atat din punct de vedere al infrastructurii necesare pentru găzduirea acestei brigade multinaționale, avem deja confirmări, inclusiv Polonia a confirmat menţinerea angajamentului pe care l-a luat pentru această prezenț. Am evocat şi acest subiect cu doamna prim-ministru, dar pot să vă spun că acest subiect este pe agenda permanentă a miniștrilor apărării şi miniștrilor de externe şi din Polonia, şi din Romania, care ştiu că sunt in contact permanent. V-am spus că miniștrii de externe au organizat impreună o vizită in Turcia şi pentru a discuta urmările deciziei summit-ului NATO de la Varşovia şi pentru a discuta alte aspecte de interes regional. Domnul ministru al apărării Motoc a fost şi el in Polonia şi a avut deja intalniri cu omologul polonez, a discutat, ştiu şi acum recent in Ucraina cu ocazia unui eveniment la care au participat acolo, deci din punctul acesta de vedere aş putea să spun că relațiile noastre de colaborare şi pe partea externă, şi pe partea de apărare militară, sunt chiar excelente intre Romania şi Polonia. Este un subiect care a fost şi pe agenda președinților Poloniei şi Romaniei, deci din punctul acesta de vedere lucrăm foarte bine. Beata Szydło: Polonia are punctul de vedere că in acest moment in Europa, UE, trebuie să aibă loc o discuţie privind viitorul UE. După ieşirea Marii Britanii, la fel ca şi inainte, trebuie să răspundem la intrebarea de ce a avut loc această ieşire? Elitele europene au subestimat tendințele centrifuge din UE. Una din aceste crize importante este criza migrației şi trebuie să răspundem la intrebarea: de ce a avut loc referendumul britanic şi de ce a avut succes? Dacă vom accepta fără să luăm măsuri, situația va continua. Este posibil ca aceste sentimente pesimiste privind funcționarea UE să se adancească şi vor crește voturile care pun la indoială viitorul comun al UE. Au dreptul ca cetățeni europeni să pună intrebări. Evenimentele care au avut loc in ultimele luni in Europa au născut ingrijorări şi neliniști. Aceasta este principala cerere la adresa clasei politice, să tragă concluzii din evenimentele care au avut loc şi mă refer in primul rand la criza migrației. Trebuie să găsim ceea ce pe noi ne unește, nu ceea ce ne desparte. Trebuie să avem inițiative şi să aibă loc acțiuni care vor găsi sprijin in toate ţările membre ale UE. Pană acum, politica de migraţie şi antiimigraţie de pană acum nu a avut efecte pozitive. Polonia stă pe poziția că această problemă trebuie să se rezolve acolo de unde a apărut. Polonia va crește sprijinul financiar pentru ajutorul umanitar şi vom avea şi alte inițiative in această direcție. Acordul dintre UE şi Turcia trebuie să funcționeze mai eficient şi trebuie monitorizată permanent această situație. Poziția ţărilor noastre este foarte asemănătoare. Ieri a avut loc o intalnire la Varșovia cu doamna Merkel şi Grupul Visegrad şi am avut intalniri atat bilaterale, cat şi in cadru general. Am militat in ambele pentru un compromis, pentru schimbarea politicii migrației, pentru a merge in direcția schimbării de optică, prin creșterea ajutorului umanitar in afara granițelor noastre şi nu vom mai fi de acord pentru mecanisme de alocare şi obligare a statelor membre de a primi cu forța, chiar şi fără consultări, indicații superioare. Această politică de migrație trebuie să fie schimbată. Va fi mai ușor dacă ținem cont de aceste lucruri pentru a găsi o poziție comună şi pentru a fi tuturor mai bine. UE, statele UE trebuie să răspundă la intrebarea dacă vor să găsească un compromis şi să discute despre problemele care nu permit reforma UE. Compromisul va invinge, sper şi cred, pentru că UE necesită intărirea acestor instituții, nu slăbirea lor. Sunt necesare in continuare reformele pentru viitorul UE şi al instituţiilor sale. Multumesc. Vizita premierului Dacian Cioloş şi a omologului său polonez Beata Szydło la Mănăstirea Voroneț Intalnire cu reprezentanţi ai comunității poloneze Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut, deci, partea a doua a vizitei, vizita la Mănăstirea Voroneţ, unde am avut şi un pranz de lucru cu doamna ministru şi cu delegaţia poloneză, şi am discutat cu precădere chestiuni legate de cooperarea bilaterală, care merge bine, schimburile comerciale sunt in creştere in ultimii ani, şi avem potenţial de dezvoltare incă şi mai mare. Am convenit să lucrăm impreună şi pe proiecte care să ne ajute să mergem din punct de vedere comercial cu exporturile spre zona asiatică şi eurasiatică. Atat Polonia, cat şi Romania au interes in această zonă şi, chiar cu fonduri europene, putem pregăti cateva proiecte in comun, şi am convenit să organizăm in perioada imediat următoare o reuniune a Comisiei mixte economice romano-poloneze. In rest, am discutat şi cu autorităţile locale legat de proiecte de infrastructură locală. Am confirmat faptul că Ministerul Transporturilor pregăteşte finalizarea şoselei ocolitoare a Sucevei, care mai are circa 15% din lungine să fie finalizată. Din păcate, un proiect care a fost dus pană la 85% apoi a fost intrerupt timp de trei-patru ani de zile. Avem resursele financiare să il finalizăm, şi Ministerul Transporturilor lucrează la organizarea licitaţiei, pentru ca pană la sfarşitul anului viitor acesta este obiectivul, să putem finaliza acest proiect. Am discutat şi cu autorităţile locale de aici şi cu prietenii polonezi anumite proiecte de infrastructură care să inceapă să construiască şi să consolideze axa Nord-Sud Europeană. Pană acum s-a investit mult şi sunt proiecte europene pentru legătura europeană Est-Vest. Pe proiectele frontaliere sunt ceva mijloace financiare pentru a incepe să construim interconectări şi la nivel de transport rutier şi de transport energetic intre Romania, Ucraina şi, apoi, Polonia. Impreună cu Polonia vom milita pentru ca in anii următori să putem obţine fonduri europene şi pentru a concentra resurse pe această axă Nord-Sud, care să nu ocolească nici ţările vecine Uniunii Europene - Ucraina şi, evident, Republica Moldova. Aș vrea să vă mai spun cateva cuvinte legat de situația din Italia. E un subiect care ne preocupă de cateva zile, pentru că, din păcate, după cum ați văzut, există și victime romanești, există o comunitate romanească in acea zonă afectată de cutremur. Am avut deja contacte cu autoritățile italiene și le-am propus chiar sprijin logistic de intervenție in caz de nevoie. Ministerul de Interne și Inspectoratul pentru Situații de Urgență este gata să dea o mană de ajutor, dacă e nevoie. Deocamdată, autoritățile italiene au spus că nu este cazul, dar suntem pe poziție, in caz de nevoie să putem da o mană de ajutor. Dincolo de aceasta, Ministerul de Externe a mobilizat două echipe consulare de urgență, care acționează deja pe teren pentru a-i sprijini pe romanii care sunt acolo sau rude ale celor care au fost afectați de cutremur, impreună cu reprezentanții ambasadei noastre, sunt pe teren. I-am cerut doamnei ministru Maria Ligor, luni, să meargă pe teren să vadă cum stau lucrurile și, apoi, să vină să ne facă o informare in guvern, miercuri. Luni vom discuta deja in guvern, pentru că am solicitat Ministerului de Externe și Ministerului Muncii să vină cu o analiză a posibilităților de sprijin financiar pe care il putem acorda cetățenilor romani care lucrează acolo și care au fost afectați sau rudelor celor care s-au deplasat acolo să vadă cum stau lucrurile. Avem deja mijloacele pregătite pentru repatrierea celor care au decedat acolo, in caz de nevoie, Ministerul de Externe a anunțat deja acest lucru. Și vom veni, așa cum am spus, și cu măsuri de sprijin pentru cei care sunt acolo spitalizați, care doresc să se repatrieze sau care au avut pierderi materiale și pentru care ne gandim la un ajutor tranzitoriu, pană cand iși vor clarifica situația. Deci, este un subiect care ne preocupă și rămane in atenția noastră pentru perioada imediat următoare, vom vedea și cum evoluează lucrurile. Reporter: Romanii din Italia vă așteaptă chiar acolo pe dumneavoastră. Veți convoca vreo ședință de guvern de urgență privind această situație? Dacian Cioloș: Avem deja convocată o ședință de guvern in afara programului normal pentru luni, cand vom discuta și acest subiect, și, apoi, sigur, miercuri avem ședință de guvern. Deci, avem cadru, să spun așa, instituțional pentru a putea lua decizii imediat ce vom avea date precise. Deci, luni deja vom avea o informare din partea Ministerului de Externe și Ministerului Muncii legat de instrumentele pe care le avem la dispoziție. Am cerut și o informare la zi a situației de acolo, de pe teren. După cum știți, procesul de salvare incă nu este finalizat. Imediat ce vom avea toate datele clarificate, finalizate, vom lua și decizii. O să văd și in ce măsură prezența mea acolo va fi utilă. I-am transmis premierului Renzi, sigur, condoleanțe pentru pierderile avute. Suntem in contact şi cu guvernul italian. Pană cand voi decide dacă este util să merg şi eu acolo, doamna ministru Ligor va fi deja acolo luni şi, cum am spus, rămanem in contact şi cu autorităţile italiene şi cu comunitatea romanească de acolo. Important este să putem noi lua deciziile aici care să ii ajute pe cei de acolo. Reporter: Ce se va intampla in Romania in eventualitatea unui dezastru similar? Dacian Cioloş: Păi, in Romania, Doamne fereşte, să spun! Sper să nu fim in aceasta situaţie, dar, după cum probabil aţi observat, după cazul Colectiv, cand au fost identificate anumite disfuncţionalităţi in modul de acţiune in astfel de situații de urgenţă, au fost deja luate şi măsuri legislative, şi măsuri de ordin organizațional, care să amelioreze funcționarea instituțiilor noastre in caz de intervenţie. Aici este vorba de intervenţie. Sigur, avem alte probleme care trenează de ani de zile, legate de consolidarea unor clădiri. Sunt lucruri pe care guvernul, in limitele pe care le are la dispoziţie, le face, insă aici avem nevoie şi de participarea autorităţilor locale, a primăriei. Sunt foarte mulţi oameni, mai ales proprietari privaţi, care sunt reticenţi in a accepta eliberarea temporară a clădirilor, pentru ca ele să fie consolidate. Ne gandim inclusiv la proiecte legislative care să ne permită să facem lucrul acesta. Mulţumesc. Reporter: Ce inseamnă interesul dumneavoastră pentru exporturi in Asia? Am inţeles, zilele trecute au fost şi din Kuweit, şi din Qatar, inclusiv in Suceava au fost exporturi de oi, un proiect pe Suceava. Dacian Cioloş: Da, există un potențial important acolo, de-asta am fost şi in vizită in Vietnam, in Mongolia. Ințeleg că urmează un membru al Guvernului din Coreea de Sud să vină in vizită aici, pentru că sunt interesați. Uniunea Europeană are acorduri comerciale sau negociază acorduri comerciale de liber schimb cu multe din aceste ţări asiatice care au un potenţial important de creştere conomică, deci şi de consum. Romania are anumite relaţii tradiţionale care facilitează acum contactele comerciale. Pe sectorul agroalimentar există cerere. După cum ştiţi, deja de caţiva ani de zile Romania este exportator net de cereale. Există cerere şi de carne de vită, de carne de oaie. Am discutat şi cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean aici, impreună cu Ministerul Agriculturii incercăm să organizăm un lanţ al producţiei şi procesării de carne de oaie care apoi să fie exportată. Există cerere, cum v-am spus, in ţări din zona Golfului, chiar şi in Europa de Sud cred că va exista potenţial de export. I-am spus domnului preşedinte că va avea tot sprijinul din partea Ministerului Agriculturii, a Guvernului, dar e foarte important ca aici producătorii şi procesatorii, cei din sectorul abatorizării să fie foarte bine organizaţi, pentru că problema nu e să incepi să exporţi, problema e să asiguri continuitatea și să dovedești seriozitate din acest punct de vedere. Piețele se pot caștiga ușor, dar se pot pierde la fel de ușor dacă nu există seriozitate. Insă cred că există, in momentul de față, premizele pentru ca in sectorul cărnii de oaie să putem să dezvoltăm această filieră și am sugerat să ne gandim și la sectorul lactatelor, unde zona aceasta a Dornelor, Bucovina, are un potențial important, nu numai de producție, dar și de consum, pentru că, după cum vedeți, există o cerere pentru turism rural foarte importantă și asta inseamnă și un consum local. Și asta poate să ajute o zonă cum este Bucovina, zona Dornelor, să iși creeze un brand care să fie valorificat apoi și la export. Reporter: Deci, puteți confirma că există fonduri pentru șoseaua de centură a Sucevei și că există premiza pentru sfarșitul anului 2016! Dacian Cioloș: Da, sigur. Pentru șoseaua de centură este deja, cum v-am spus, bugetul este asigurat. Ministerul Transporturilor lucrează și chiar am prezentat un calendar al autorităților locale aici, lucrează pentru a putea finaliza partea de licitație, de acordare a lucrării și in calendarul actual, undeva pană la sfarșitul anului viitor, lucrarea ar urma să fie finalizată. Este prinsă in Master Plan și șoseaua cu patru benzi care pleacă de aici, din nord, pană spre București, unde, la fel, avem intenția să incepem lucrările anul viitor. Reporter: Autostradă, mai incolo. Reporter: La ce proiect comun vă refereaţi Romania-Polonia pe infrastructură rutieră? Dacian Cioloș: Păi, pe infrastructură există, in primul rand, posibilitatea cu finanțări pentru proiecte transfrontaliere cu Ucraina și, la fel, Polonia, in relații foarte stranse cu Ucraina, lucrează pe partea lor. Deci, pot să fie văzute ca și capete, ca și bucăți dintr-un astfel de proiect, dar este foarte important să incepem, cu resursele pe care le avem acum la dispoziție, și odată incepute aceste proiecte putem mai ușor să susținem impreună, și ăsta este obiectivul nostru, ca aceste proiecte să fie recunoscute ca prioritare la nivel european, pentru a consolida această axă de transport Nord-Sud. Reporter: Deci este vorba despre o autostradă intre Polonia și Romania? Dacian Cioloș: O să vedem. Deocamdată, chiar și la nivel de drum național refăcut și consolidat este bine să existe și apoi o să vedem dacă va fi vorba de autostradă. Deocamdată este important să asigurăm conectarea ca și la acest nivel de șosea. Reporter: Ce se va intampla cu opera Cumințenia Pămantului? Dacian Cioloș: Păi, ce să se intample? Continuă colectările, procesul de subscriție publică incă nu este finalizat și vom intensifica activitatea, avem cateva acțiuni prevăzute pentru perioada imediat următoare. După cum probabil știți, există un secretar de stat la Ministerul Culturii care se ocupă doar de acest domeniu și care are in spate un calendar de acțiune. *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloş se va afla maine, 27 august, in județul Suceava, cu ocazia vizitei de lucru pe care omologul său polonez, doamna Beata Szydło, o efectuează in Romania. Din delegația care il va insoți la Suceava pe premierul Dacian Cioloș fac parte șeful Cancelariei Prim-ministrului, Dragoș Tudorache, și secretarul de stat pentru afaceri europene in Cancelaria Prim-ministrului, Cristian Bădescu. Cei doi premieri vor aborda aspecte legate de dezvoltarea relațiilor bilaterale, in contextul Parteneriatul Strategic existent intre cele două ţări. De asemenea, vor avea un schimb de vederi cu privire la principalele teme de actualitate ale agendei europene: viitorul Europei in contextul votului in favoarea Brexit, bugetul UE şi procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual la jumătatea perioadei, cooperarea in domeniul securității și interesul ambelor țări pentru consolidarea relaţiei transatlantice, evoluțiile din vecinătatea estică a Uniunii. La finalul intrevederii, vor avea loc declarații de presă ale celor doi prim-miniștri. De asemenea, cei doi oficiali se vor deplasa la Solonețul Nou, comuna Cacica, unde se vor intalni cu reprezentanți ai comunității poloneze din Romania, vor avea un dejun de lucru și vor vizita Mănăstirea Voroneț. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOŞ LA SUCEAVA Sambătă, 27 august 2016 11.45 Sosirea prim-ministrului Republicii Polone, doamna Beata Szydło Locație: Hotel Best Western Gura Humorului 12.00 Convorbiri in plenul celor două delegaţii (Oportunități foto/video oficiali) 13.45 Declarații comune de presă Locație: Best Western Hotel, sala Tisa 14.30 Dejun de lucru 15.40 Vizitarea Mănăstirii Voroneț (Presa va avea acces doar in exteriorul bisericii) 16.55 Intalnire cu reprezentanţi ai comunității poloneze Locație: Dom Polski (Casa Polonă) din Solonețul Nou, com. Cacica - (Acces presa) 2016-08-26 19:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-28-09-09-32big_12.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu Günther Hermann Oettinger, comisarul european pentru economie digitală și societate informaționalăȘtiri din 26.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-gunther-hermann-oettinger-comisarul-european-pentru-economie-digitala-i-societate-informationalaGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a avut astăzi o intrevedere cu Gunther Hermann Oettinger, comisarul european pentru economie digitală și societate informațională. Vizita Comisarului a avut ca obiectiv general o mai bună cunoaștere a situației specifice a telecomunicațiilor din Romania și a progresului făcut de țara noastră in atingerea obiectivelor Pieței Unice Digitale și Agendei Digitale. Discuțiile dintre șeful Executivului și comisarul european au vizat teme de interes comun pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum Piața Unică Digitală și securitatea cibernetică. In cadrul Pieţei Unice Digitale, Romania urmărește mai multe linii orientate spre reducerea decalajului digital față de celelalte state europene, digitalizarea administrației publice și creșterea numărului de locuri de muncă din sectorul digital. De asemenea, țara noastră iși propune stimularea investiţiilor in infrastructura de comunicaţii electronice și dezvoltarea sectorului de cercetare și inovare in IT. Un alt subiect important discutat de cele două părți a fost siguranța și criminologia cibernetică, avand in vedere că, in contextul regional actual, Romania poate juca un rol din ce in ce mai important in materie de securitate cibernetică pentru statele din vecinătate. 2016-08-26 17:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_3322.jpgVizita premierului Dacian Cioloș în Republica MoldovaȘtiri din 25.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-in-republica-moldova Galerie foto Intampinarea premierului Dacian Cioloș pe Aeroportul Internaţional Chişinău Ceremonia oficială de intampinare a premierului Dacian Cioloș la Reședința de Stat din Chișinău, intrevederea tete-a-tete cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, fotografie de protocol a celor doi prim-miniștri și inceputul intalnirii in plen a delegațiilor Guvernelor Romaniei și Republicii Moldova Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș la inceputul intrevederii in plen a delegaţiilor Romaniei și Republicii Moldova Dacian Cioloș: /...;/ Nu spun o noutate, spunand că Romania tratează ca o relație specială relația cu Republica Moldova, dar dincolo de partea asta, să spun, sentimentală, vrem să avem o abordare foarte pragmatică in relația cu Republica Moldova. Obiectivul nostru, al Guvernului Romaniei, este o imbunătățire a situației cetățenilor din Republica Moldova și, de asta, am susținut și susținem nemijlocit reformele pe care Republica Moldova a decis să le facă, acele măsuri pe care le-am convenit impreună și pe care le-am legat de această primă tranșă a acordului de imprumut. Rezultă din nevoia aceasta de reforme pe care și cetățenii Republicii Moldova le-au solicitat și faptul că am ajuns astăzi să deschidem această primă linie de finanțare, banii sunt deja in contul Republicii Moldova, e important de spus asta, de ieri deja. S-au făcut deja pași importanți in reforme, care au fost recunoscuți și de Fondul Monetar Internațional și, sunt convins, și Comisia Europeană va da semnale in curand, deci, asta arată că atunci cand lucrăm in parteneriat in mod pragmatic are de caștigat toată lumea. Dincolo de acest imprumut, continuăm finanțarea nerambursabilă pentru anumite proiecte care și-au dovedit deja viabilitatea, dar aș vrea să găsim căile, in perioada imediat următoare, și pentru a facilita o prezență investițională romanească aici. Vreau să vă spun că sunt companii romanești și companii de stat cu potențial de investiții important și companii private care sunt gata să vină să investească in Republica Moldova. E nu numai un semnal de incredere că reformele merg in direcția cea bună, dar e și un mod de abordare pragmatică a relației noastre economice. Conferință de presă susținută de premierul Dacian Cioloș și omologul său Pavel Filip [Check against delivery] Pavel Filip: Stimate domnule prim-ministru, stimaţi jurnalişti, aş dori să spun bun venit la Chişinău delegaţiei Guvernului Romaniei, condusă de către primul ministru Dacian Cioloş. Am avut discuţii sincere şi cordiale, dar in acelaşi timp şi foarte constructive despre principalele obiective de pe agenda bilaterală, dar şi despre drumul european al Moldovei. Actuala vizită are loc intr-un moment semnificativ pentru ambele state: Republica Moldova va sărbători cea de-a 25-a aniversare de la proclamarea independenţei, dar şi 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice intre cele două state. Spuneam că sunt convins, astăzi, mai mult ca niciodată, că Romania este un prieten dedicat şi apropiat al Republicii Moldova, dovadă şi parteneriatul nostru strategic pentru integrare europeană şi proiectul nostru comun de a fi impreună in Europa, in Uniunea Europeană. Europa este şi un proiect de valori, dar şi unul de realizări concrete pentru cetăţenii lor. Moldova urmăreşte nu doar să se racordeze la spaţiul de valori şi principii europene, ci şi la reţelele europene de energie pentru a inlătura vechi şi importante vulenerabilităţi, iar Romania a fost şi rămane in continuare cel mai consecvent susţinător al Republicii Moldova, contribuind la aspirația noastră de a ne transforma intr-un stat european şi democratic. De aceea, am convenit să accelerăm in următoarele luni cooperarea energetică, care este una de prioritate majoră pentru Republica Moldova. Atunci cand vorbim despre securitatea unui stat nu putem să nu luăm in calcul şi securitatea energetică. Vom avansa atat pe interconexiunile pe energie electrică, vom dezvolta şi interconexiunea de gaze naturale - vorbesc in acest caz despre extinderea gazoductului Ungheni-Chişinău. Totodată, l-am asigur pe premierul Cioloş că Moldova rămane ferm angajată pe calea integrării europene, ceea ce inseamnă realizarea consecventă a reformelor prevăzute in acordul de asociere cu UE. Integrarea europeană este proiectul nostru de ţară, iar actualul guvern şi coaliţia parlamentară, care ne susţine, mizează necondiţionat pană in 2018 pe forţa transformatoare a triunghiului stabilitate-reforme-integrare. Expertiza şi experienţa valoroasă oferită de Romania vine să faciliteze esenţial in momente de maximă importanţă, avansarea agendei noastre europene. Am mulţumit, pe această cale, pentru ajutorul financiar fie că vorbim de cel rambursabil, fie că vorbim de asistenţa financiară de dezvoltare sau ajutorul nerambursabil care il oferă Romania Republicii Moldova, fie că vorbim de ajutorul umanitar, fie că vorbim de susţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi demersurile pe care le face Bucureştiul la Bruxelles in favoarea Republicii Moldova. Comerţul dintre noi creşte. Vrem consolidarea acestei tendinţe. Ţin să fac o invitaţie directă către oamenii de afaceri din Romania să investească in Republica Moldova. Pe această cale, l-am informat pe premierul Cioloş despre reformele pe care le-a intreprins Republica Moldova pe acest parcurs de timp in domeniul de afaceri. Am inaintat cu multe reforme, astfel incat mediul de afaceri in Republica Moldova a devenit mult mai atractiv şi atunci cand vorbim despre privatizări sau atunci cand vorbim despre domeniul energetic, desigur că oamenii de afaceri din Romania sunt bineveniţi in Republica Moldova şi pe această cale vreau să le lansez o invitaţie, atat mai mult, chiar dacă vorbim şi despre domeniul bancar, care este unul foarte important. Am discutat cu premierul Cioloş şi despre explorarea unor modalităţi de garantare a investiţiilor, celor care le fac investitorii romani in Republica Moldova. Din punctul meu de vedere se intrezăreşte o soluţie foarte şi foarte bună. Am vorbit, insă, pană atunci şi de fluidizarea traficului in vamă, e important să fluidizăm transportul, e important ca cetăţenii să stea cat mai puţin in vămi. Nu in ultimul rand, am făcut un schimb de opinii şi pe marginea evoluţiilor in domeniul securităţii in plan regional. Impărtăşim impreună viziunea unei regiuni a păcii şi a democraţiei, in care adevărul invinge propaganda, iar forţa principiilor şi a dreptului internaţional este mai importantă decat forţa brută. Vă mulţumesc. Dacian Cioloş: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Doamnelor şi domnilor, mă bucur să revin la Chişinău - sigur, e prima mea vizită in calitate de prim-ministru al Guvernului Romaniei, dar in anii trecuţi aproape că nu a fost an in care să nu vin cel puţin o dată la Chişinău şi l-am asigurat pe domnul prim-ministru că in acelaşi spirit de conlucrare şi de sprijin pentru Republica Moldova doresc să acţionez şi acum. Dincolo de asta, cred că se poate observa că indiferent de Guvernul de la Bucureşti, Romania rămane fidelă sprijinului Republicii Moldova, in primul rand pentru a asigura prosperitate cetăţenilor Republicii Moldova, pentru a consolida democraţia şi pentru a susţine parcursul european al Republicii Moldova, care decide să impărtăşească aceste valori europene. Obiectivul nostru pentru această perioadă este să susţinem reformele de care Republica Moldova are nevoie pentru a asigura prosperitate şi dezvoltare şi să vedem că lucrurile progresează. Din acest punct de vedere, considerăm că e foarte importantă stabilitatea in perioada imediat următoare. Sigur, urmează o campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, dar in paralel cu aceasta, mi se pare esenţial ca reformele care au fost incepute să continue şi, din acest punct de vedere, Guvernul Romaniei va acorda tot sprijinul Republicii Moldova intr-un mod foarte pragmatic, aşa cum am făcut-o şi pană acum și, aici, vreau să spun incă o dată şi să clarific, acele măsuri pe care Guvernul Romaniei le-a legat de prima tranşă a acestei finanţări, a acestui imprumut pentru Republica Moldova. Nu au fost nişte condiţionalităţi puse de cineva care dă cuiva care cere. Au fost nişte măsuri care au rezultat şi din problemele ridicate chiar de oamenii care erau in stradă acum cateva luni la Chişinău şi au rezultat din nevoia de a progresa pe diferite domenii importante, economic, bancar, financiar, reforma justiţiei in Republica Moldova, iar abordarea pe care noi am avut-o a fost aceea de a incerca să facem in aşa fel incat acest imprumut pe care Romania il acordă Republicii Moldova să deschidă clar calea finanţărilor externe şi din alte surse, de la Fondul Monetar Internaţional, de la Comisia Europeană și am lucrat impreună pentru ca Guvernul Republicii Moldova să poată să ducă la bun sfarşit aceste măsuri, care vizau reforma sistemului bancar, continuarea reformei justiţiei şi lupta impotriva corupţiei, imbunătăţirea mediului economic din Republica Moldova, pentru a incuraja investiţiile, şi care vizau conlucrarea guvernului cu societatea civilă. Faptul că astăzi suntem in situaţia in care banii acestei prime tranşe sunt deja in contul Guvernului Republicii Moldova, că Guvernul Republicii Moldova e pe cale de a incheia un acord cu Fondul Monetar Internaţional, că sunt reforme care au progresat in mod clar şi există această recunoaştere, inclusiv din partea Comisiei Europene - chiar ieri am avut o ultimă discuţie cu comisarul european Hahn, care mi-a confirmat că şi Comisia Europeană va incepe demersurile pentru redeschiderea finanţării către Republica Moldova - asta arată că modul de lucru pragmatic, pe care ni l-am propus la inceput, a dat rezultate şi vrem să continuăm in aceeaşi direcţie. Dincolo de această asistenţă financiară, de acest imprumut, pentru care deja prima tranşă a fost deschis, continuăm cu asistenţa financiară nerambursabilă şi, in acest sens, intenţia noastră este să continuăm cu programe care au arătat rezultate pană in momentul de faţă - finanţarea grădiniţelor in Republica Moldova şi in acest an punem la dispoziţia acestui program 3 milioane de euro, care vor imbunătăţi condiţiile de viaţă şi de invăţătură in circa 80 de grădiniţe. Continuăm programul de achiziţie a microbuzelor pentru transportul elevilor la şcoală - am lansat licitaţia pentru 100 de microbuze, care in perioada următoare, imediat ce licitaţia e finalizată, vor ajunge in Republica Moldova. Insă, vrem să intensificăm colaborarea nu doar la nivel guvernamental, intre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Romaniei, dar şi cu autorităţile publice locale din Republica Moldova, să finanţăm proiecte concrete care să imbunătăţească viaţa cetăţenilor care trăiesc in oraşele Republicii Moldova, in mediul rural, şi aici incepem cu un proiect-pilot pentru care am dedicat 2 milioane de euro in acest an, prin care vom finanţa proiecte care provin de la comunităţile locale, de la autorităţile publice locale. O parte din aceste proiecte le vom gestiona direct, o altă parte le vom gestiona prin intermediul unor instituţii neguvernamentale din Republica Moldova care şi-au dovedit eficienţa in a gestiona astfel de proiecte. Deci, ne dorim să continuăm sprijinul şi prin această asistenţă financiară nerambursabilă, de, cum spuneam, circa 7,5 milioane de euro in acest an, care se adaugă la acea asistenţă, acel ajutor umanitar din primăvară, de circa 4 milioane de euro. Insă, dincolo de această asistenţă financiară, şi tot in cadrul acestei abordări pragmatice pe care vrem să o avem este important să stimulăm şi investiţiile romaneşti in Republica Moldova mai mult decat am făcut-o pană acum. Republica Moldova are acest acord de asociere cu UE, care include şi un acord de liber-schimb, deci există perspective pentru o prezenţă mai intensă a Republicii Moldova pe piaţa romanească deci şi pe piaţa europeană. Romania este principalul partener comercial al Republicii Moldova şi cred că avem ingredientele necesare, in măsura in care reformele continuă in Republica Moldova pentru a imbunătăţi mediul de afaceri, să incurajăm şi investitori romani, atat companii de stat puternice, care sunt pe cale de a deveni actori regionali in UE, dar şi investitori privaţi. Şi aici există deja acorduri, protocoale de cooperare intre Transgaz şi partenerul moldovean, intre Transelectrica din Romania şi partenerul moldovean. Aceste companii sunt gata să studieze inclusiv posibilitatea de a investi in Republica Moldova şi aceste interconectări la care lucrăm impreună să poată să işi găsească mai uşor nu numai surse de finanţare pentru a le realiza, pentru a continua construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni să il ducem pană la Chişinău dar să şi putem transporta gaz apoi. Transgaz este gata să investească in măsura in care există o abordare constructivă şi din partea Republicii Moldova şi la fel Translectrica, care este prezentă, lucrăm şi la interconectări in domeniul transportului energiei electrice. Dar, dincolo de asta, ştiu că există deja o bancă importantă din Romania care este gata să vină să investească aici. Vom incuraja şi alţi investitori privaţi şi, pentru aceasta, i-am confirmat domnului prim-ministru că suntem gata, pe de o parte, să incepem să lucrăm la deschiderea unei filiale a Fondului de garantare şi creditare a intreprinderilor mici şi mijlocii din Romania, deci care să işi deschidă filiale in Republica Moldova pentru a finanţa proiectele IMM-urilor, dar suntem pregătiţi să studiem inclusiv această creare a unui Fond de garantare pentru investiţii, şi nu doar investiţii romaneşti ci şi joint-ventures intre companii romaneşti şi companii din Republica Moldova pentru a investi in Republica Moldova. Deci, toate acestea sunt rezultatul abordării pragmatice pe care vrem să o avem in perioada următoare. Sigur că Romania doreşte să continue să fie principalul avocat al orientării europene a Republicii Moldova, in acest sens continuăm să fim un partener activ in acest grup de acţiune europeană a Republicii Moldova in care să mobilizăm şi alte capitale europene să menţină proiectul apropierii Republicii Moldova de UE, să il menţină pe agenda europeană. Sigur, asta va depinde şi de modul in care cetăţenii Republicii Moldova vor decide să abordeze lucrurile şi cu siguranţă că şi rezultatul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc in acest an vor fi menite să dea un semnal legat de direcţia in care Republica Moldova doreşte să o ia. Insă, aşa cum am spus şi prin ceea ce am făcut şi ce facem in continuare in mod foarte concret, Romania rămane un partener pragmatic, orientat spre acţiune, orientat spre rezultate, pentru ca dezvoltarea Republicii Moldova să fie vizibilă şi perceptibilă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, pentru că Guvernul Romaniei vrea să sprijine dezvoltarea Republicii Moldova şi nu să vină cu o acţiune părtinitoare intr-un fel sau altul. Susţinem reformele şi susţinem acest angajament pentru valorile democratice şi valorile europene. Este, cred, modalitatea cea mai bună pentru a ne dovedi ataşamentul fratern faţă de Republica Moldova. Reporter: Am o intrebare atat pentru domnul Cioloş cat şi pentru domnul Filip. Vreau să il intreb pe domnul Cioloş cand urmează să fie deblocată a doua tranşă din cele 150 de milioane de euro, pentru că prima a ajuns? Dacă vor fi condiţionări? Iar pe domnul Filip vreau să il intreb exact unde vor fi investiţi aceşti bani? Mulţumesc mult. Dacian Cioloş: Da, tranşele următoare şi a doua tranşă, data debursării ei va fi discutată şi cu guvernul Republicii Moldova şi poate să aibă loc după ce acest acord de finanţare cu FMI este concretizat, deci după ce există o decizie a boardului FMI putem trece să discutăm şi modul in care şi data la care această a doua tranşă poate să fie livrată. Pavel Filip: Este adevărat, vom reveni la aceste discuţii după ce noi vom avea un program cu FMI, este vorba de luna octombrie anul acesta, dar ce vă pot eu spune este că noi vom da dovadă de seriozitate in primul rand şi vom demonstra că utilizăm eficient acest imprumut. De fapt, de această seriozitate am dat dovadă şi pană acuma şi argumentul cel mai important este in acest sens că prima tranşă din acest imprumut a fost debursată pentru Republica Moldova şi sunt banii in cont. Atunci cand vorbim despre acest imprumut rambursabil este vorba de suport bugetar, in general, asta ar insemna că cu cea mai mare grijă aceşti bani vor fi utilizaţi in domeniile sociale, in domeniile publice, acolo unde are cel mai mult nevoie Republica Moldova de finanţare. Reporter: Vorbeaţi despre securitate, stabilitate, despre pace, despre multe lucruri, domnilor prim-miniştri, securitatea in această regiune este o chestiune fragilă, iar conflictul transnistrean reprezintă o provocare pentru Republica Moldova, pentru Romania, pentru UE şi aş vrea să imi spuneţi cum vedeţi rezolvarea acestei probleme, dacă există soluţii in acest moment? Dacian Cioloş: Din punctul nostru de vedere, am spus şi domnului prim-ministru, noi incurajăm reluarea discuţiilor in formatul 5 plus 2. Aici cred că este important ca şi Republica Moldova să işi stabilească, guvernul să işi stabilescă foarte clar obiectivele pe care le are şi noi sperăm ca, la fel, intr-un mod de abordare foarte pragmatic să fie găsite soluţii. Sigur că Romania continuă să rămană un sprijin activ in găsirea unor soluţii pentru acest conflict. Cred că foarte multe lucruri depind şi de modul pragmatic in care părţile vor aborda această discuţie. Pavel Filip: Este adevărat, dacă vorbim despre conflictul transnistrean, despre toate această problematică, in primul rand, din punctul meu de vedere, este o realizare că se menţine pacea in această regiune. Doi: este foarte important că am reuşit anul acesta, după o pauză foarte indelungată să reluăm negocierile in formatul 5 plus 2. Pe această dimensiune Republica Moldova este foarte activă, sunt foarte multe chestiuni la ordinea de zi şi abordarea noastră este să mergem mai intai pe cele care vin in confortul cetăţeanului şi nu contează că acest cetătean al Republicii Moldova locuieşte pe partea stangă sau pe partea dreaptă a Nistrului, dar dacă vorbim de cei care locuiesc in partea stangă, la ordinea de zi sunt cateva subiecte. In primul rand, vorbim despre apostilarea diplomelor de studii, astfel incat tinerii din regiunea transnistreană să-şi poată continua studiile in ţările europene şi, din punctul meu de vedere, chiar dacă uneori suntem supuşi criticii in acest sens - că uite precum ar fi recunoaştem diplomele din partea transnistreană - nu este adevărat. Este vorba doar de apostilare şi, din punctul meu de vedere, faptul că aceşti copii işi vor continua studiile in ţările europene inseamnă foarte mult, că vor fi mai aproape de aceste valori. Alte subiecte care sunt in discuţie este să vedem ce facem pentru a admite in traficul internaţional transportul care este in proprietatea cetătenilor din stanga Nistrului. In acest sens, desigur că discutăm şi despre probleme de acces la terenurile agricole a locuitorilor raionului Dubăsari, care este o problemă foarte mare. Pe de-o parte, mie personal, in funcţia mea de prim-ministru, imi vine foarte greu să le dau răspuns de ce nu pot avea acces la propriile loturi de pămant să le prelucreze, dar vom incerca să deblocăm discuţiile in acest sens şi să găsim şi aici o soluţie. Şi, pe final, vreau să vă spun că abordarea noastră este una să venim să le oferim confortul necesar oamenilor de acolo. Pe de altă parte, există o limită peste care Republica Moldova nu poate trece atunci cand vorbim de statalitatea şi integritatea ţării noastre. Iată, proiectul şi viziunea noastră este să găsim pană la urmă o formulă, să acordăm un statut acestei regiuni prin care Republica Moldova să rămană un stat integru şi această formulă, de fapt, să fie una viabilă. Suntem recunoscători pe această cale Germaniei, care deţine preşedinția OSCE anul acesta şi, poate, datorită şi acestui fapt, am avansat şi am avut mai multe intrevederi in diferite formate. Reporter: Am o intrebare şi pentru domnul Cioloş şi pentru domnul Filip. Domnule Cioloş, vreau să vă intreb despre impresiile dumneavoastră de la vizita la Chişinău, cum apreciaţi activitatea guvernului in cele opt luni de activitate de la instalare şi dacă s-au confirmat aşteptările Romaniei in acest sens. Dacian Cioloş: Apreciem faptul că Guvernul Republicii Moldova şi-a luat nişte angajamente legat de reforme care sunt necesare şi care au fost cerute inclusiv de cetăţenii Republicii Moldova. Am acordat sprijinul pentru ca aceste reforme să aibă loc, să continue, iar răspunsul nostru este faptul că cele 60 de milioane de euro sunt astăzi in contul Republicii Moldova. Este insă important, şi nu atat pentru că o spune Romania, este important ca aceste reforme să continue, deoarece cu tot acel blocaj politic de ceva vreme, pană cand a fost numit un guvern, lucrurile au stagnat, şi cred că e important acum, pentru stabilitate in Republica Moldova, e important pentru bunăstarea cetăţenilor Republicii Moldova - incă o dată, indiferent de opţiuni politice - e important ca aceste reforme să continue. Republica Moldova are nevoie de increderea partenerilor externi nu numai pentru finanţări care vin din exterior, dar şi pentru investiţii, şi această incredere se caştigă in primul rand prin demonstrarea că aceste reforme vor continua. Deci, asta aşteptăm şi noi şi cred că asta aşteaptă şi cetăţenii Republicii Moldova, să vedem că aceste reforme continuă. Reporter: Şi domnule Filip, vreau să vă intreb cum apreciaţi relaţiile intre Republica Moldova şi Romania in ultimul timp şi dacă acestea au evoluat după vizita dumneavoastră in iarna acestui an? Pavel Filip: Relaţiile intre Republica Moldova şi Romania le consider ca fiind foarte bune, iar proiectele pe care le dezvoltăm impreună şi despre care am vorbit astăzi impreună cu prim-ministrul Cioloş sunt o demonstraţie in acest sens. De la bun inceput, de cand ne-am asumat responsabilitatea pentru a conduce un guvern in Republica Moldova, am spus că va fi un guvern care nu va veni cu declaraţii şi promisiuni. Ne-am propus să venim cu lucruri concrete şi fapte realizate şi, in acest sens, vreau să vă spun că salut foarte mult şi imi este confortabil modul de colaborare şi de lucru cu premierul Cioloş, atitudinea dumnealui faţă de tot ce inseamnă actul de guvernare şi raportul dintre actul de guvernare şi politică. Şi, precum vă spuneam, eu las ca rezultatele să vorbească despre aceste relaţii. Or, dacă astăzi am primit acest imprumut, pentru care vreau să mulţumesc incă o dată premierului Cioloş, pentru că este un imprumut la timp pentru Republica Moldova, atunci cand avem nevoie cel mai mult de el, faptul că avansăm pe proiecte cum ar fi cele energetice, faptul că sunt gata investitori din Romania să vină in domeniul bancar vorbeşte de la sine că relaţiile dintre Republica Moldova şi Romania sunt bune, pe de-o parte, pe de altă parte, in permanenţă ne vom strădui ca aceste relaţii să fie unele pragmatice, bazate pe realizări, bazate nu pe vorbe, dar dimpotrivă, pe calea de la vorbe la fapte. Reporter: Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, două chestiuni de politică internă, dacă imi permiteţi. Dacă aveţi amănunte legate de data alegerilor şi dacă, ulterior... Dacian Cioloş: Aş prefera să discutăm lucrurile de politică la Bucureşti şi haideţi să ne concentrăm că avem atat de multe lucruri de discutat legat de relaţiile cu Republica Moldova. Da, o să informez săptămana viitoare şi legat de data alegerilor, dar le discutăm acasă. Reporter: O intrebare pentru domnul Cioloş. Vreau să vă intreb cum vă veţi asigura că banii oferiţi de Guvernul Romaniei vor fi cheltuiţi corect şi nu vor fi, de exemplu, furaţi? Vorbesc atat de ajutorul rambursabil, cat şi cel nerambursabil. Dacian Cioloş: Da. Legat de ajutorul rambursabil, este un imprumut. Cred că este interesul Guvernului Republicii Moldova să folosească aceşti bani in interesul general, şi nu să fie canalizaţi in alte direcţii. Pe de altă parte, inainte de a debursa această primă tranşă, au fost acolo pe acea listă cateva măsuri, inclusiv legate de funcţionarea administraţiei, de funcţionarea sistemului bancar, prin care am vrut să ne asigurăm de cat mai multă transparenţă in privinţa utilizării acestor fonduri şi sigur că in relaţiile de colaborare, in viitor, vor exista şi vom folosi şi instrumente pentru a ne asigura impreună că acei bani au fost bine utilizaţi. Dar, incă o dată, dat fiind faptul că sunt bani care vor fi rambursaţi, deci un imprumut care va fi rambursat, cred că primii interesaţi ca acei bani să fie bine folosiţi sunt Guvernul Republicii Moldova şi cetăţenii moldoveni și eu sunt convins că Guvernul Republicii Moldova va juca transparenţă totală in privinţa utilizării acestor fonduri. Legat de alocările nerambursabile, aici există şi o implicare directă a structurilor administrative romaneşti in utilizarea acelor fonduri. Ne asigurăm că acele lucrări la grădiniţe chiar sunt realizate şi vedem rezultatele concrete. Licitaţia pentru acele microbuze e organizată in Romania, deci vom aduce direct microbuzele, pentru a simplifica lucrurile. Pentru acele proiecte de investiţii, impreună cu autorităţile publice locale, la fel, vor fi instrumente transparente pentru a ne asigura că banii sunt utilizaţi acolo unde am decis impreună că ii vom utiliza şi vreau să vă spun că aici nu e vorba doar de relaţia dintre Romania şi Republica Moldova. Am fost, patru ani și jumătate, comisar european. Republica Moldova a beneficiat și, in continuare, poate să beneficieze de sume importante, chiar și nerambursabile, și din partea Uniunii Europene. Cred că această abordare, cu furatul banilor și cu anumite interese legate de canalizarea banilor intr-o altă direcție, poate să funcționeze pană la un punct, dar e o modalitate de a vă fura căciula singuri, deci, poate că merg pană la un punct, dar astfel de abordări riscă, pe de-o parte, să slăbească increderea in capacitatea statului de a administra astfel de proiecte și cred că astfel de abordări riscă să fie și in dezavantajul oricărui guvern, indiferent de orientarea lui politică, vizavi de cetățenii Republicii Moldova, pentru că acești bani sunt pentru cetățenii Republicii Moldova și nu doar că ei nu mai ajung atunci cand nu se poate demonstra că ei sunt folosiți in mod transparent și corect, dar eu cred că un guvern care nu-i capabil să asigure o administrare corectă și transparentă a fondurilor, in timp, pierde și credibilitatea și susținerea politică a cetățenilor Republicii Moldova și, sigur, și cetățenilor europeni care dau și bani in această direcție. Aici, lucrurile progresează, ințeleg de la domnul prim-ministru că există și o intenție de reformă a administrației și cred că, dincolo de legislație, e foarte important să existe o administrație eficientă, funcțională, obiectivă; și noi, in Romania, lucrăm in această direcție. Pe de altă parte, știu că in Republica Moldova incep să se consolideze și structuri neguvernamentale, care sunt specializate pe gestiunea unor fonduri nerambursabile pentru investiții in anumite proiecte și, pe măsură ce și astfel de structuri și instituții, chiar neguvernamentale, dar eficiente in gestionarea fondurilor publice, se vor dezvolta, vor ajunge din ce in ce mai mult și fonduri nerambursabile in Republica Moldova. Deci, cred că e important să fie acționat și să se progreseze pe ambele direcții și pe o mai bună eficiență a administrației publice guvernamentale, și pe dezvoltarea acestor structuri și instituții neguvernamentale, care să asigure această gestiune eficientă a fondurilor. Pavel Filip: O să intervin și eu foarte scurt, pentru că a fost pusă această intrebare, și vreau să vă spun că reprezint guvernul care are misiunea să recredibilizeze Republica Moldova. In ianuarie, Republica Moldova a fost intr-o situație foarte dificilă și a nimerit in această situaţie, anume, din cauza gestionării proaste a fondurilor europene şi a banilor primiţi de la donatorii externi, dar nu numai, şi in urma gestionării proaste a banilor publici, in general, in Republica Moldova, şi tot acest parcurs, vreau să vă spun, de la inceputul anului şi pană acum, că nu a fost unul simplu. Ne-am ghidat pe reformele pe care a trebuit să le elaborăm şi să le implementăm, astfel incat in Republica Moldova să aibă incredere partenerii externi, pentru că vreau să vă spun că mai bine de un an de zile Republica Moldova nu a fost finanţată din exterior şi efortul nostru acum este să revenim pe piaţa internaţională financiară. Şi vă rog foarte mult să nu subestimaţi capacităţile Guvernului Romaniei sau a Fondului Monetar Internaţional, atunci cand acordă imprumuturi Republicii Moldova. Vreau să vă asigur că, la randul lor se asigură că in Republica Moldova s-au schimbat regulile de joc. Şi poate pot să-i dezamăgesc pe unii sau pe alţii din societatea noastră, că Republica Moldova astăzi este alta decat era la inceputul acestui an, avem o inţelegere cu Fondul Monetar Internaţional, in octombrie va fi aprobat la bordul Fondului un program de lucru de finanţare cu Republica Moldova, urmare a realizării tuturor măsurilor despre care a vorbit şi premierul Cioloş in raport cu Romania. Am primit acest imprumut rambursabil, vom avea deblocate finanţările şi din partea UE, vom avea deblocate finanţările, anul acesta, şi din partea Băncii Mondiale, astfel incat Republica Moldova va reveni la normalitate. Şi eu vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea, că suntem un guvern axat pe reforme, pentru că aceasta este important pentru Republica Moldova sau, precum spunea şi premierul Cioloş, dacă gestionezi prost finanţele publice, atunci nu poţi supravieţui foarte mult timp, pentru că Republica Moldova are nevoie de dezvoltare economică. Ceremonie de depunere de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfant Intrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu Primire de către președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti Intalnire cu reprezentanți ai societății civile Intalnire cu reprezentanți ai opoziției parlamentare din Republica Moldova Intalnire cu reprezentanți ai opoziției neparlamentare din Republica Moldova Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș la grădinița din satul Selemet, raionul Cimișlia Dacian Cioloș: Bună ziua, bine v-am găsit! Și, in primul rand, vreau să-mi cer scuze pentru faptul că am ajuns cu intarziere și v-am făcut să ne așteptați. Am avut o zi foarte incărcată la Chișinău, cu foarte multe intalniri. Vizita pe care o fac astăzi este prima mea vizită in calitate de prim-ministru al Guvernului Romaniei; nu e prima vizită in Republica Moldova pe care o fac - in ultimii 4-5 ani am venit aproape in fiecare an - dar am vrut ca de data asta să nu imi limitez vizita doar la intalniri oficiale, care au fost foarte importante și foarte pragmatice și practice la Chișinău, cu domnul prim-ministru, cu membri ai Guvernului, cu speakerul Parlamentului, cu domnul președinte al Republicii Moldova. Am vrut să venim să vedem și unul din proiectele finanțate de Guvernul Romaniei. Și aici doamna primar eu vă mulțumesc pentru placheta pe care mi-ați dat-o și pe care ați pus numele meu. Ca să fiu cinstit, nu e meritul meu personal pentru ceea ce s-a făcut aici, e meritul Guvernului Romaniei și e meritul guvernelor care m-au precedat și a prim-miniștrilor care m-au precedat și care au luat această decizie, ca dincolo de declarații și de susținere morală, spirituală a Republicii Moldova să venim și cu un sprijin un concret care să imbunătățească viața cetățenilor din Republica Moldova. Și așa s-a decis, in urmă cu cațiva ani de zile, deci nu guvernul pe care il conduc, ci guvernele dinaintea mea au decis să se acorde această finanțare pentru imbunătățirea condițiilor de invățătură, de educație a tinerilor din Republica Moldova. Astfel că am ajuns după investiții de ceva mai mult de 20 de milioane de euro din partea Romaniei, astăzi suntem la peste 750 cred că de grădinițe care au fost renovate și in care se invață astăzi in condiții mai bune. Intenția noastră este să continuăm acest program. Anul acesta am mai alocat niște bani pentru a continua acest program pe care mi se pare că este un program de succes, și vom mai avea incă vreo 70 și ceva, 80 de grădinițe care vor fi renovate prin finanțarea pe care o alocăm anul acesta. Continuăm, totodată, și programul de achiziții de microbuze și autobuze pentru transportul elevilor la școală, cei care locuiesc la depărtare mai mare de școală, un alt program care ni s-a părut de succes. Vreau să vă spun, și e un exemplu al faptului că indiferent cine e la guvernare in Romania, atașamentul și interesul pentru imbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor din Republica Moldova rămane o preocupare pentru noi. Și cooperarea și susținerea pe care Romania o acordă Republicii Moldova nu e doar una declarativă, ci e una concretă, pe care am vrea să o simtă, dacă e posibil, toți cetățenii Republicii Moldova. In acest spirit am pus in aplicare și continuăm și acest program. Tot in domeniul educației, nu ne limităm doar la a susține educația și condițiile de educație a celor care invață aici; oferim in fiecare an, după cum probabil știți, și locuri de studii in Romania pentru elevi și pentru studenți care provin din Republica Moldova; avem peste 5.000, circa 5.600 de locuri, dintre care o parte sunt chiar burse pentru cei care vor să studieze in Romania. Și acest program intenționăm să il continuăm și pe viitor. Vreau și eu să mulțumesc Fondului pentru Investiții Sociale din Republica Moldova, o structură neguvernamentală, dar foarte profesionistă din punctul nostru de vedere, care a demonstrat că e in măsură să gestioneze intr-un mod foarte transparent și eficient fonduri publice și intenționăm să lucrăm cu ei, nu numai pe acest program de grădinițe, dar după cum probabil știți, văd aici, cred că sunt reprezentanți ai aleșilor locali din Republica Moldova, cu unii dintre dumneavoastră cred că am avut ocazia să ne vedem și in urmă cu vreo doi-trei ani, cand eram comisar european. Impreună cu domnul vicepremier Dincu, cu Ministerul Dezvoltării Regionale din Romania, am hotărat să incepem anul acesta un proiect-pilot prin care să finanțăm nu doar grădinițe și microbuze, deci lucruri pe care am considerat noi că sunt mai utile, dar să vă lăsăm pe dumneavoastră, impreună cu colectivitățile locale să decideți ce anume tip de proiect e cel mai util și mai adaptat pentru nevoile din colectivitățile pe care le conduceți și vrem anul acesta - am pus 2 milioane de euro pentru acest proiect-pilot, din care 1 milion de euro va fi gestionat de acest fond de investiții sociale, prin care să identificăm proiecte de cateva zeci de mii de euro la nivelul comunităților locale şi pe care să le gestionăm impreună. Vrem, prin acest program, pe de o parte, să vă ajutăm să răspundeți la nevoile locale de imbunătățire a condițiilor de viață ale concetățenilor dumneavoastră şi ale fraților noștri, dar vrem, in același timp, prin aceste programe, să vă ajutăm să vă imbunătățiți şi capacitatea administrativă de a gestiona proiecte cu finanțare publică, pentru că suntem convinși că, dacă reușim impreună lucrul acesta, vor fi şi alți finanțatori externi care pot da finanțare pentru astfel de proiecte, dar care, de multe ori, stau la indoială pentru că nu au incredere că banii pot fi folosiți in mod eficient şi corect, şi, dacă reușim impreună cu astfel de programe-pilot, sunt convins că putem atrage şi alte surse de finanțare și impreună să imbunătățim condițiile de viață ale fraților noștri. Vreau să vă mulțumesc incă o dată pentru primirea pe care ne-ați făcut-o, pentru surprinzătoarea primire - trebuie să recunosc - pe care ne-ați făcut-o. Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat și in Romania și aici, in Republica Moldova pentru ca acest program să fie unul de succes și vreau să vă asigur că vom continua impreună, indiferent de cum evoluează lucrurile, politic, la București sau la Chișinău; aici nu e vorba de alegeri politice, aici e vorba de alegeri de suflet și de un mod de abordare foarte pragmatică a relației de colaborare pe care Romania vrea să o aibă cu Republica Moldova. Vă mulțumesc și mult succes in ceea ce vreți să faceți! Intalnire cu autorități locale membri ai Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș va avea maine, 25 august, prima vizită oficială in Republica Moldova de la preluarea mandatului de premier, insoțit de Vasile Dincu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, Raluca Prună, ministrul Justiției, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, și Maria Ligor, ministrul delegat pentru Relațiile cu Romanii de Pretutindeni. In cadrul acestei vizite, șeful Executivului roman va avea intrevederi cu omologul din Republica Moldova, Pavel Filip, cu președintele Nicolae Timofti și cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Pe langă intrevederea in plenul celor două delegații, pe agenda vizitei sunt incluse intalniri bilaterale ale miniștrilor romani cu omologi și cu alți oficiali din Republica Moldova. De asemenea, premierul Dacian Cioloș se va intalni cu reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, cu autorități locale reprezentate in Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) și cu reprezentanți ai formațiunilor politice de opoziție parlamentare și neparlamentare de la Chișinău. Pe parcursul vizitei in Republica Moldova, premierul Dacian Cioloș va depune o coroană de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfant din Chișinău și va participa la dejunul de lucru oferit in onoarea delegației romane de premierul Pavel Filip. De asemenea, premierul Dacian Cioloș va merge la grădinița din satul Selemet, raionul Cimișlia, inclusă in programul de reabilitare și dotare a grădințelor din Republica Moldova cu asistență tehnică și financiară din partea Guvernului Romaniei. - Romania este și va rămane un susținător neobosit al perspectivei europene a Republicii Moldova. Măsurile adoptate la Chișinău in ultimele luni, economice și instituționale, sunt un răspuns firesc la așteptările cetățenilor, elemente necesare stabilității şi consolidării increderii in instituțiile statului. Un rol cat mai activ al societății civile ca partener implicat in promovarea măsurilor de reformă şi in monitorizarea implementării acestora este o garanție a continuării și consolidării dezvoltării democratice, consideră șeful executivului roman. Vizita la Chișinău a delegației romane condusă de premierul Dacian Cioloș are loc in contextul eliberării primei tranşe, in valoare de 60 de milioane de euro, din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova, astăzi, 24 august. Deblocarea acestei prime tranșe a fost aprobată de Guvern in ședința de guvern din 3 august a.c., ca urmare a constatării rezultatelor in realizarea măsurilor asumate in acest scop de Republica Moldova. Acordul privind asistența financiară rambursabilă dintre Romania și Republica Moldova, in sumă de pană la 150 milioane euro, a fost ratificat prin Legea nr. 91/6 mai 2016, așa cum a fost completat prin schimbul de scrisori dintre prim-miniștrii Romaniei și Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din data de 5 februarie 2016. 2016-08-25 10:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_vizita_in_republica_moldova.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș după seismul din ItaliaȘtiri din 24.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-dupa-seismul-din-italiaPremierul Dacian Cioloș transmite un mesaj de condoleanțe Guvernului Republicii Italia, in care iși exprimă solidaritatea cu poporul italian și compasiunea față de familiile victimelor afectate de cutremurul produs in cursul nopții. Șeful Executivului este alături de familia cetățeanului roman care și-a pierdut viața in urma cutremurului din Italia și se află in contact permanent cu Ministerul Afacerilor Externe și cu Misiunea diplomatică a Romaniei la Roma, care acordă sprijin romanilor răniți sau afectați de puternicul seism. In aceste momente tragice suntem alături de comunitatea italiană din Amatrice și de toți cetățenii Italiei, loviți de consecințele teribilului cutremur. Am aflat cu profundă tristețe că și un cetățean roman și-a pierdut viața, iar alți semeni ai noștri sunt răniți sau dați dispăruți in urma seismului care a avut loc in Italia. Suntem alături de familia greu incercată si de concetățenii noștri aflați in suferință. MAE și Misiunea diplomatică a Romaniei la Roma vor acorda tot sprijinul și asistența necesare. Gandurile noastre se indreaptă către persoanele afectate, romani și italieni, deopotrivă, precum și către cele care fac eforturi pentru salvarea și ajutorarea victimelor. In numele Guvernului roman și al meu personal transmit condoleanțe familiilor celor care și-au pierdut viața, iar celor răniți, recuperare cat mai grabnică și puterea de a trece peste această suferință. Spiritul fratern care ne leagă ne va fi sprijin pentru a depăși momentele dureroase prin care trecem, este mesajul premierului Dacian Cioloș. Șeful Executivului a transmis astăzi premierului italian Matteo Renzi mesajul său de solidaritate și a oferit colaborarea autorităților romane. 2016-08-24 21:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-24-09-07-07big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş va merge în vizită oficială la Chișinău Știri din 24.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-va-merge-in-vizita-oficiala-la-chi-inauCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș va avea maine, 25 august, prima vizită oficială in Republica Moldova de la preluarea mandatului de premier, insoțit de Vasile Dincu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, Raluca Prună, ministrul Justiției, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, și Maria Ligor, ministrul delegat pentru Relațiile cu Romanii de Pretutindeni. In cadrul acestei vizite, șeful Executivului roman va avea intrevederi cu omologul din Republica Moldova, Pavel Filip, cu președintele Nicolae Timofti și cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Pe langă intrevederea in plenul celor două delegații, pe agenda vizitei sunt incluse intalniri bilaterale ale miniștrilor romani cu omologi și cu alți oficiali din Republica Moldova. De asemenea, premierul Dacian Cioloș se va intalni cu reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, cu autorități locale reprezentate in Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) și cu reprezentanți ai formațiunilor politice de opoziție parlamentare și neparlamentare de la Chișinău. Pe parcursul vizitei in Republica Moldova, premierul Dacian Cioloș va depune o coroană de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfant din Chișinău și va participa la dejunul de lucru oferit in onoarea delegației romane de premierul Pavel Filip. De asemenea, premierul Dacian Cioloș va merge la grădinița din satul Selemet, raionul Cimișlia, inclusă in programul de reabilitare și dotare a grădințelor din Republica Moldova cu asistență tehnică și financiară din partea Guvernului Romaniei. - Romania este și va rămane un susținător neobosit al perspectivei europene a Republicii Moldova. Măsurile adoptate la Chișinău in ultimele luni, economice și instituționale, sunt un răspuns firesc la așteptările cetățenilor, elemente necesare stabilității şi consolidării increderii in instituțiile statului. Un rol cat mai activ al societății civile ca partener implicat in promovarea măsurilor de reformă şi in monitorizarea implementării acestora este o garanție a continuării și consolidării dezvoltării democratice, consideră șeful executivului roman. Vizita la Chișinău a delegației romane condusă de premierul Dacian Cioloș are loc in contextul eliberării primei tranşe, in valoare de 60 de milioane de euro, din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova, astăzi, 24 august. Deblocarea acestei prime tranșe a fost aprobată de Guvern in ședința de guvern din 3 august a.c., ca urmare a constatării rezultatelor in realizarea măsurilor asumate in acest scop de Republica Moldova. Acordul privind asistența financiară rambursabilă dintre Romania și Republica Moldova, in sumă de pană la 150 milioane euro, a fost ratificat prin Legea nr. 91/6 mai 2016, așa cum a fost completat prin schimbul de scrisori dintre prim-miniștrii Romaniei și Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din data de 5 februarie 2016. PROGRAMUL VIZITEI OFICIALE A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN REPUBLICA MOLDOVA (25 august 2016) Ora 08.30 - Ceremonia oficială de intampinare la Reședința de Stat Acces presă pe toată durata ceremoniei Ora 08.40 - Intrevedere tete-a-tete cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip Acces foto/video oficiali Ora 09.05 - Fotografie de protocol cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip Acces presă Ora 09.10 - Intrevedere in plenul a delegaţiilor Romaniei și Republicii Moldova Oportunități foto/video la inceputul intrevederii Ora 10.00 - Conferință de presă Ora 10.25 - Ceremonie de depunere de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfant Acces presă pe toată durata ceremoniei Ora 10.40 - Intrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu Oportunități foto/video la inceputul intrevederii · In paralel, au loc intrevederi bilaterale ale miniștrilor din delegație. Ora 11.35 - Primire de către președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti Oportunități foto/video la inceputul intrevederii Ora 12.40 - Intalnire cu reprezentanți ai societății civile (Radisson Blu Leogrand Hotel, sala Loft) Oportunități foto/video la inceputul intrevederii Ora 13.45 - Dejun oferit de prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip Ora 15.30 - Intalniri cu reprezentanți ai formațiunilor politice de opoziție parlamentare și neparlamentare din Republica Moldova Ora 17.55 - Vizită la grădinița din satul Selemet, raionul Cimișlia Ora 18.30 - Intalnire cu autorități locale membri ai Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) (sat Selemet, raionul Cimișlia) Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 2016-08-24 11:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-24-11-25-19big_sigla_guv_albastru.pngMesajul de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a actorului Marin MoraruȘtiri din 21.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-actorului-marin-moraruMarin Moraru a fost unul dintre actorii luminoși care a marcat lumea teatrului și filmului romanesc decenii la rand, cum numai cei puțini, atinși de har o pot face. Din păcate, incă o stea a scenei ne părăsește. Rămanem fără o minte sclipitoare, un actor talentat cu un farmec aparte și un om care a fost mereu interesat și de viața cetății. Rămas bun, Maestre! 2016-08-21 20:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-21-08-43-14big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș: România rămâne dedicată principiilor care stau la baza acordării asistenței umanitareȘtiri din 19.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-romania-ramane-dedicata-principiilor-care-stau-la-baza-acordarii-asistentei-umanitareGuvernul Romaniei salută Ziua mondială pentru asistență umanitară, marcată astăzi in intreaga lume şi aduce un omagiu tuturor lucrătorilor umanitari care, prin sacrificiul personal, contribuie la atenuarea efectelor crizelor umanitare din intreaga lume. - Intr-un context geopolitic marcat de crize, Romania rămane dedicată principiilor care stau la baza acordării asistenţei umanitare: umanitatea, neutralitatea, independenţa şi imparţialitatea şi işi asumă contribuţii concrete in procesul de impărţire echitabilă a responsabilităţii statelor in sfera umanitară, afirmă premierul Dacian Cioloș. Participarea Romaniei la Summit-ul Umanitar Mondial, eveniment organizat in premieră, la iniţiativa secretarului General al ONU, pentru a imbunătăţi acţiunea umanitară la nivel global, desfăşurat la Istanbul in perioada 23-24 mai 2016, a confirmat angajamentele ţării noastre in ceea ce priveşte agenda umanitară la nivel global. Romania a fost reprezentată la Summit-ul de la Istanbul de către o delegaţie condusă de Dragoş Nicolae Pislaru, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice. Conform Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (UN OCHA), la 31 iulie 2016, existau 96,9 milioane de oameni afectaţi de crize umanitare, in peste 40 de state ale lumii. Bugetul estimat necesar pentru acoperirea nevoilor de asistenţă umanitară in 2016 este in acest moment de 21,9 miliarde de dolari, finanţat pană in prezent in proporţie de 33%. Informaţii suplimentare: Data de 19 august a fost aleasă, prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU A/RES/63/139 din 2008, pentru a comemora atacul terorist din 2003 asupra sediului misiunii de asistenţă a ONU din Bagdad, soldat cu moartea a 22 de persoane, inclusiv Sergio Vieira de Mello, Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU pentru Irak şi rănirea a peste 100. Ziua mondială pentru asistență umanitară are ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare a publicului larg cu privire la importanţa activităţii umanitare şi a cooperării internaţionale in acest domeniu. In anul 2016, Ministerul Afacerilor Externe a acordat suma de 375.000 euro sub formă de asistenţă umanitară pentru atenuarea efectelor generate de conflictul sirian asupra copiilor din Siria și asupra refugiaților sirieni aflați pe teritoriile statelor invecinate Siriei. In perioada 2014-2016, Romania a acordat asistenţă umanitară in valoare de aproximativ 2 milioane de euro, unui număr de 12 state aflate in diverse situaţii de criză precum: conflictele din Siria şi Irak, conflictul din estul Ucrainei, cutremurul din Nepal, inundaţiile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, epidemia virusului Ebola. De asemenea, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania acordă ajutor umanitar şi prin intermediul bugetului european. 2016-08-19 13:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-19-01-44-00big_sigla_guv_albastru.pngDouă proiecte şi o aplicaţie realizate în colaborare cu participanţi la Programul Oficial de Internship al Guvernului RomânieiȘtiri din 19.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/doua-proiecte-si-o-aplicatie-realizate-in-colaborare-cu-participanti-la-programul-oficial-de-internship-al-guvernului-romanieiCei patru tineri repartizaţi in cadrul Direcţiei de Servicii Online şi Design prin Programul Oficial de Internship al GuvernuluI Romaniei au realizat in colaborare cu echipa-gazdă două proiecte ce vizează centralizarea unor date ale administrației. Primul dintre proiectele dezvoltate cu sprijinul celor 4 studenţi se numeşte AnalyticsGovRo şi işi propune realizarea unui mecanism de centralizare a informaţiilor privind traficul site-urilor guvernamentale, a paginilor vizitate şi a interacţiunii cu publicul. Datele vor fi obţinute cu ajutorul serviciului Google Analytics şi vor fi ulterior analizate şi publicate pe analytics.gov.ro. Astfel de informaţii pot fi de interes atat pentru jurnalişti, cat şi pentru angajaţii instituţiilor publice responsabili cu actualizarea şi mentenanţa platformelor web in vederea imbunătăţirii prezenţei online a administraţiei, precum şi a interacţiunii cu cetăţenii, organizaţiile neguvernamentale şi mediul privat. Al doilea proiect vizează centralizarea datelor de contact ale instituţiilor publice din Romania, in vederea facilitării accesului cetăţenilor la aceste informaţii şi a unei mai bune comunicări cu beneficiarii serviciilor publice oferite. Contact.gov.ro, site-ul centralizator, va oferi rapid datele de contact, poziţia pe hartă, orarul de lucru, dar şi alte date de interes. Proiectul va avea atat o componentă web, cat şi o componentă mobile pentru telefoane inteligente şi tablete denumită ContactGovRo, astfel incat gradul de accesibilitate al cetăţenilor la coordonatele de contact să fie maximizat. In vederea asigurării transparenţei şi a creşterii posibilităţilor de cercetare şi reutilizare a informaţiilor produse in sectorul public, datele vor fi publicate şi pe platforma http://data.gov.ro/. Ca și in cazul GovITHub, programul guvernamental care işi propune să ii reunească toţi cei dornici să aducă o imbunătățire a calității serviciilor publice, ne dorim ca aceste exemple de colaborare să devină o obișnuință a administrației publice și un model de succes bazat pe deschidere, transparență și participare. 2016-08-19 11:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-19-11-17-56big_sigla_guv_albastru_vizita.pngPeste 1000 de voluntari înscriși la GovITHub în mai puțin de două săptămâniȘtiri din 18.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/peste-1000-de-voluntari-inscri-i-la-govithub-in-mai-putin-de-doua-saptamaniLansat pe 4 august 2016, programul guvernamental care işi propune să ii reunească pe toţi cei dornici să aducă o imbunătățire a calității serviciilor publice in mediul online a fost primit intr-o manieră pozitivă de către specialiști din industria IT și din mediul antreprenorial atat din țară, cat şi din străinătate. GovITHub este unul din proiectele prin care Executivul incurajează inovaţia provenită din zona antreprenorială şi cooperarea pentru a depăşi barierele birocratice şi pentru a implementa proiecte digitale in serviciul cetățenilor. Programul se va desfăşura atat cu ajutorul a 10 bursieri pe o perioadă de 6 luni, cat şi cu ajutorul unor voluntari cu normă de 8 ore/săptămană. In mai puţin de două săptămani de la lansarea GovITHub, 1070 de persoane s-au inscris pe platformă şi şi-au exprimat disponibilitatea de a contribui la proiecte open-source de guvernare electronică. De asemenea, 40 de companii și-au exprimat interesul de a susține programul și de a deveni partenere ale Cancelariei Prim-Ministrului pentru a dezvolta platforme informatice in serviciul cetățenilor. Din cele peste 1000 de persoane inscrise, cei 10 bursieri precum şi contributorii pentru fiecare proiect vor fi selectaţi de către o comisie de specialiști IT - in baza unor criterii meritocratice și in funcție de propunerile candidaților. Dat fiind interesul ridicat pentru acest program, responsabilitatea privind alegerea proiectelor, voluntarilor şi bursierilor este crescută. Pentru a asigura un proces transparent şi echitabil pentru persoanele interesate, comunitatea IT va fi implicată in procesul de luare a deciziilor. In ceea ce priveşte selecţia proiectelor, un accent deosebit va cădea asupra impactului pentru cetățeni și a fezabilității propunerilor transmise. Comentariile şi inscrierile persoanelor interesate sunt analizate de către echipa responsabilă cu programul GovITHub. Pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor, pe platforma http://ithub.gov.ro/ a fost creată o secţiune care cuprinde răspunsuri la cele mai frecvente intrebări cu privire la acest program. Toate celelalte speţe semnalate prin intermediul formularului de pe platformă vor fi tratate cu seriozitate, datorită dorinţei echipei de a pune in valoare cat mai bine potenţialul remarcabil pe care Romania il are in domeniul hi-tech și de inovație. Executivul iși reafirmă prioritatea de a eficientiza interacțiunea romanilor cu administrația publică prin cele mai moderne mijloace - și de a orienta Romania pe traiectoria unui viitor digital; GovITHub face parte din suita de măsuri in această direcție. 2016-08-18 13:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-18-01-26-45big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu directorul Comunității de informații americane, James R. ClapperȘtiri din 12.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-directorul-comunitatii-de-informatii-americane-james-r-clapperPremierul Dacian Cioloș a avut azi o intrevedere, la sediul Guvernului Romaniei, cu James R. Clapper, directorul Comunității de informații (Director of National Intelligence) din Statele Unite ale Americii. Discuțiile au vizat teme de interes comun din cadrul parteneriatului strategic al Romaniei cu SUA, teme de actualitate privind contextul geostrategic de la Marea Neagră, din Siria dar și din vecinătatea estică a Romaniei. Partea americană și-a arătat aprecierea pentru cooperarea foarte bună dintre Romania și SUA in domeniul securității și luptei impotriva terorismului și a menționat colaborarea și parteneriatul celor două țări din Afganistan. De asemenea, șeful Comunității de informații a SUA a salutat respectarea angajamentelor pe care Romania le-a luat in cadrul NATO privind bugetul acordat domeniului apărării. Premierul Dacian Cioloș a mulțumit părții americane pentru sprijinul din cadrul NATO și a salutat cooperarea bilaterală in menținerea securității regionale, inclusiv in domeniul specific al securității cibernetice. 2016-08-12 18:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-13-03-43-32big_sigla_guv_albastru.png"În dialog cu fermierii": întâlnire cu asociațiile producătorilor agricoli din sectorul zootehnicȘtiri din 11.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/quot-in-dialog-cu-fermierii-quot-intalnire-cu-asociatiile-producatorilor-agricoli-din-sectorul-zootehnicGalerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloș, după intalnirea cu asociațiile producătorilor agricoli din sectorul zootehnic [Check against delivery] Dacian Cioloș: Din seria intalnirilor cu agricultorii, săptămana aceasta am avut intalnirea cu crescătorii de animale. Sunt unele subiecte comune cu cele discutate săptămana trecută, cum ar fi discuțiile privind plata subvențiilor. Domnul ministru Irimescu le-a dat situația la zi, cu angajamentul din partea APIA, ca 95% din plăți, și pentru sectorul animal, să fie finalizate pană la 15 august. Spun 95%, pentru că de fiecare dată rămane un procent mic de situații care trebuie clarificate in urma controalelor efectuate. Am discutat la fel, și aici, ca și săptămana trecută, chestiuni care țin de Ministerul Finanțelor, legate de condiții in care se aplică și se calculează plata TVA, mai ales pentru anumiți agricultori care sunt inregistrați ca persoană fizică, dar care realizează o cifră de afaceri care trece peste un anumit barem. Ministerul Finanțelor a venit aici cu o propunere, care, am ințeles, a atras interesul agricultorilor și care cred că răspunde la doleanțele lor. O să vă explice domnul secretar de stat Biriș despre ce este vorba. Oricum, vom veni cu un act normativ in această direcție. Am discutat și despre modul in care putem valorifica mai bine producția agricolă din sectorul animal, deci produsele din lapte, din carne in primul rand; și, aici, am discutat despre cum să imbunătățim valoarea adăugată a produselor in viitor, pentru că e clar, veniturile agricultorilor in viitor vor depinde și de modul in care agricultorii reușesc nu doar să vandă materie primă, ci să vandă produse elaborate cu un preț mai ridicat. Și aici am discutat despre cateva măsuri pe care le avem in vedere pe termen scurt, cum ar fi imbunătățirea raselor de animale, pentru a avea o mai bună performanță la carne sau la lapte, dar și despre anumite măsuri de etichetare specifică a produselor de calitate, cum ar fi produsele din zona montană. Există deja o legislație pentru aceasta şi sperăm ca producătorii să o aplice cat mai curand. Avem in vedere un act normativ pe care il vom adopta in curand, privind etichetarea produselor - materie primă lactate și din carne, romanești... Deci, acolo unde materia primă este 100% romanească, consumatorul roman să poată să o identifice ca atare pe piață, și le-am promis producătorilor că, imediat ce acest act normativ e adoptat, vom veni și cu un sprijin financiar, pentru a incepe o campanie de promovare a acestor produse pe piață. Am discutat și despre potențialul de export pe care il au produsele animaliere romanești, și produsele din carne, mai ales, și cu precădere in sectorul creșterii ovinelor, dar nu numai. Aici, la fel, ideea pe care am promovat-o in cadrul programului de guvernare şi pe care cu siguranță o vom duce la bun sfarșit pană la sfarşitul mandatului, aceea de a recruta şi de a instala atașați agricoli in cateva ţări cu potențial de import de produse agricole din Romania, e intr-o fază avansată. Ministerul Agriculturii e in fază de recrutare a acestor atașați agricoli, care vor merge in ţări din zona Golfului, in ţări arabe, in ţări cu potențial de export pentru Romania - şi aici in aceeași idee, de a ajuta producătorii să-şi valorifice mai bine produsele. Apoi am discutat şi despre alte aspecte, ca şi săptămana trecută, care ţin de terenurile agricole, de comercializarea terenurilor, şi aici le-am spus că intenția noastră foarte clară - şi se lucrează la Ministerului Agriculturii - este să venim cu cateva propuneri de modificare a legislaţiei pentru a favoriza şi mai mult producătorii şi mai ales comunitățile locale, aşa cum am spus săptămana trecută, pentru a avea acces la aceste terenuri, dar şi despre păşuni, pentru că este un subiect specific pentru crescători, despre pășuni, despre adaptări legislative prin care producătorii agricoli şi crescătorii de animale să aibă un anumit avantaj atunci cand se inchiriază aceste pășuni şi pe termen mai lung. Au fost discuții legate şi de legea vanătorii şi de pagubele pe care animalele sălbatice spun producătorii că le fac, cu impact din ce in ce mai mare in ultimii ani. E un subiect pe care urmează să-l discut şi cu doamna ministru al mediului, cu domnul ministru al agriculturii. Există in parlament acum o ordonanţă de urgenţă pe care noi am adoptat-o la inceputul anului, care viza, dacă ţineţi minte, toată discuția aceea cu cainii ciobănești. La acea ordonanţă, cand ea va fi discutată in parlament, am putea veni şi cu alte propuneri de amendamente, care să includă şi alte probleme pe care le-am putea rezolva cu această ocazie. Reporter: Domnule prim-ministru, a cerut Ambasada Romaniei la Londra sau Ministerul de Externe explicaţii de la Sky News privind reportajul...? Dacian Cioloş: Da, aţi văzut, domnul ambasador de la Londra a şi spus public inițiativele pe care le-a avut, şi pe măsură ce vom avea informații mai precise despre ce s-a intamplat acolo, şi eu am transmis că vreau să luăm poziție, pentru că e inadmisibil să existe astfel de atitudini din partea unei prese care este liberă. Nu poţi să denigrezi o ţară fără să ai dovezi atunci cand vii cu o anumită afirmație. Reporter: Domnule prim-ministru, la nivel european există, de ceva vreme, reglementări pentru piața laptelui, mergand pană la cum se incheie contractele, cum se respectă şi aşa mai departe. Inaltul grup de cercetare in acest domeniu a creat un cadru de funcționare la nivel european şi aici mă refer, punctual, la denunțarea contractelor in Romania. Există o procedură pentru a incheia contracte intre cel care produce şi cel care procesează laptele, numai că denunţarea contractului in Romania se face la dorința expresă şi neanunțată din timp al celui care procesează. Cu alte cuvinte, il anunță că maine nu mai ia laptele. De ce nu se respectă aceste reglementări care există la nivel european de cel puţin doi ani de zile sau ce se poate face ca să se respecte. Dacian Cioloş: E un subiect pe care nu l-au ridicat producătorii astăzi, dar putem să ne uităm dacă e o chestiune legată de legislaţie sau de conținutul contractelor pe care producători le semnează cu procesatorii, pentru că eu, din cate ştiu, legislația europeană, cel puţin, care stă la baza oricărei legislații naționale in acest domeniu, nu impiedică introducerea in contracte a unor astfel de clauze, dar ele trebuie să fie solicitate de producător atunci cand ei negociază şi semnează acel contract. Reporter: Sunt solicitate, dar nu sunt respectate de procesator. Dacian Cioloş: Bun, dar atunci ele trebuie introduse in contract. Adică, nu te poate nimeni obliga să semnezi un contract pană cand nu sunt introduse anumite clauze pe care le doreşti. Atunci cand se negociază contractul. Dacă e o chestiune care ţine de reglementare legislativă, națională, eu sunt gata să o iau in discuţie. Reporter: Veţi adopta, mă scuzaţi, ordonanţa de urgenţă privind facilităţile fiscale pentru veterani? Dacian Cioloş: Da, astăzi preferam să discut despre agricultură, nu despre acest subiect. Este vorba de corectarea Codului Fiscal, care a fost prost formulat şi care a creat aceste probleme şi am spus că noi ne pregătim pentru ca in prima şedinţă de guvern in care putem emite ordonanțe de urgenţă, sfarşitul lui august sau inceputul lui septembrie să venim cu aceste modificări. Reporter: Legat de agricultură, unii fermieri au ridicat următoarea problemă: există o necorelare pe piaţă, poziționare corectă, in special legată de contractele ADS-ului, redevența de la ADS, este foarte mică cu ceea ce există pe piaţă şi mulţi fermieri au cerut această reglare. Dacian Cioloş: Da, am avut o discuţie cu conducerea ADS-ului şi vom lua măsurile necesare pentru studiile pedologice care să vină cu justificarea valorii terenurilor şi creșterii redevenței, pentru că e vorba nu doar de o valoare generală mică a redevențelor pentru terenurile agricole, dar avem şi diferențe de tratament ale unor terenuri care, din informațiile pe care le avem, au valori pedologice şi de fertilitate apropiate, dacă nu identice. Reporter: Domnule prim-ministru, despre Autostrada Sibiu-Orăştie, se va respecta termenul 1 septembrie? Dacian Cioloş: Asta nu ştiu, o să vă spună cei de la Ministerul Transporturilor. *** Joi, 11 august 2016, incepand cu ora 14:00, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, comuna Cristian, judeţul Sibiu, prim-ministrul Dacian Cioloș şi ministrul agriculturii, Achim Irimescu, vor participa la a doua intalnire de lucru din seria - In dialog cu fermierii. De această dată, vor avea loc discuții cu reprezentanții asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări). La intalnire vor participa reprezentanţii a 20 de asociaţii ale crescătorilor de animale, temele dezbaterilor vizand, cu precădere, aspecte legate de: legea vanătorii, problema TVA-ului la persoanele fizice, posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, problema păşunilor aflate in proprietatea primăriilor, acordarea subvenţiilor in zootehnie, asigurarea pieţelor de desfacere (ţările arabe, Turcia etc), amenajarea de către ANSVSA a unor puncte de sacrificare locale, problemele legate de zilierii implicaţi in activităţile agricole, precum şi aspecte legate de condiţiile privind bunăstarea animalelor (porc şi pasăre). 2016-08-11 18:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dialog-cu-fermierii.jpgPremierul Dacian Cioloș sprijină operaționalizarea Consiliului de Monitorizare pentru implementarea Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilitățiȘtiri din 11.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-sprijina-operationalizarea-consiliului-de-monitorizare-pentru-implementarea-conventiei-pentru-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitatiPremierul Dacian Cioloș a avut astăzi o discuție cu Georgiana Pascu, manager de program la Centrul de Resurse Juridice, despre soluțiile pentru operaționalizarea Consiliului de Monitorizare pentru implementarea Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, instituție aflată in coordonarea Senatului Romaniei. - Consiliul de monitorizare este o instituție de drepturile omului independentă, cu rol esențial in protecţia efectivă a drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități instituţionalizate din Romania şi in facilitarea accesului efectiv la justiţie. Pentru operaționalizarea acesteia, este nevoie de fonduri, sprijin logistic, dar mai ales de umanitate și de o bună ințelegere a drepturilor și așteptărilor persoanelor cu dizabilități. Mă bucur să avem alături, ca partener, societatea civilă in acest demers- , consideră premierul Dacian Cioloș. Consiliul de Monitorizare pentru implementarea Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități va deveni operațional după ce ieri, in ședința de Guvern, in contextul rectificării bugetului de stat, Guvernul a alocat suma de un milion de lei, fonduri destinate funcționării instituției pană la sfarșitul anului. De asemenea, instituția va primi sediu și sprijin logistic pentru a-și putea incepe cat mai curand activitatea. In vederea promovării, protecției și monitorizării implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, prin Legea 8/2016 s-a inființat Consiliul de monitorizare a implementării Convenției. Instituțiile supuse monitorizării sunt facilitățile de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și spitale/secții de psihiatrie. Potrivit legii, prin drepturi ale persoanelor cu dizabilități se ințeleg drepturile patrimoniale și nepatrimoniale garantate acestor persoane prin Convenție și prin legi speciale. Consiliul de monitorizare a fost inființat avand in vedere că este important ca atunci cand autorităţile locale decid să plaseze şi să menţină intr-un centru de plasament sau de recuperare un copil sau un adult cu dizabilităţi, statul să vegheze cu o rigoare specială ca aceste condiţii de plasament să răspundă nevoilor specific generate de dizabilitate şi să ia acele măsuri special pentru a asigura protecţia efectivă a persoanelor vulnerabile impotriva relelor tratamente de care autorităţile locale au sau ar trebui să aibă cunoştinţă. Prin vizite de monitorizare inopinate realizate de echipe formate din funcţionari şi experţi independenţi, prin raportearea in timp real a deceselor survenite in centre şi prin reprezentarea in instanţă a persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, Romania va aduce garanţii in plus privind respectarea drepturilor omului. 2016-08-11 17:58:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-11-06-00-41big_sigla_guv_albastru_1.jpgGuvernul a aprobat rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016Știri din 11.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-si-ministrii-finantelor-publice-anca-dragu-sanatatii-vlad-voiculescu-muncii-dragos-pislaru-si-educatiei-mircea-dumitru-la-finalul-sedintei-de-guvern1470901264Galerie foto Rectificare bugetara MFP Prezentarea rectificarii bugetare Comunicat de presă ref. la rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016 Declaraţii de presă susţinute de premierul Dacian Cioloş şi miniştrii Finanţelor Publice, Anca Dragu, Sănătăţii, Vlad Voiculescu, Muncii, Dragoş Pislaru, şi Educaţiei, Mircea Dumitru, la finalul şedinţei de guvern [Check against delivery] Liviu Iolu: Bună ziua! Ne vedem in acest cadru pentru că a fost aprobat astăzi, in ședință de guvern, proiectul de ordonanță pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Prim-ministrul Dacian Cioloș va prezenta filozofia care a stat la baza alocării resurselor pentru a doua jumătate a anului, apoi miniștrii Vlad Voiculescu, de la Sănătate, Mircea Dumitru, Educație, Dragoș Pislaru, de la Muncă și doamna Anca Dragu vor prezenta liniile prioritare de finanțare și proiectele pentru care au fost alocate resurse financiare consistente, in această rectificare. După aceste prezentări, urmează conferinţa de presă propriu-zisă, unde miniştrii menţionaţi vor răspunde la intrebări şi li se vor alătura domnii miniştri Sorin Buşe, de la Transporturi; Achim Irimescu, de la Agricultură şi Cristian Ghinea de la Fonduri europene. O singură menţiune: domnul prim-ministru şi domnul Buşe vor trebui să părăsească sala in jurul orei 14:30, pentru a ajunge la ceremoniile de la Castelul Peleş, in timp util. Domnule prim-ministru, aveţi cuvantul. Mulţumesc! Dacian Cioloş: Mulţumesc. Am aprobat astăzi prima rectificare bugetară din acest an. Vreau să incep subliniind faptul că incă de la inceputul mandatului, ne-am asumat in primul rand o gestionare a bugetului care să asigure menţinerea deficitului bugetar in limitele de sub 3% şi subliniez acest lucru deoarece chiar dacă par cifre tehnice, acest deficit e important pentru a menţine credibilitatea in capacitatea guvernului şi a statului de a gestiona bugetul şi in consecinţă, de a asigura stabilitate in dezvoltarea economică şi in evoluţia economică a ţării şi de a putea utiliza in mod favorabil perspectivele bune pe care le are economia romanească, cu repercusiuni pozitive şi asupra salariaţilor şi a societăţii, in general. Dincolo de aceasta, vreau să menţionez faptul că este o rectificare pozitivă, in ciuda bugetului strans pe care l-am elaborat la sfarşitul anului trecut, pentru 2016, in urma deciziei măsurilor de relaxare fiscală. Totuşi, veniturile la buget, prin modul in care s-a realizat colectarea, au fost, pană pe primul semestru, mai mari decat cele prevăzute, cu o sumă de peste trei miliarde de lei care se regăseşte in plus in alocarea bugetară, faţă de ceea ce a fost decis pentru 2016. Pe de altă parte, cred că este pentru prima dată, după mulţi ani de zile, cand facem o rectificare bugetară in an electoral, fără o amprentă politică. Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să caştigăm voturi in detrimentul eficienţei bugetare. Am alocat resurse acolo unde era necesar pentru continuarea unor proiecte asumate in programul de guvernare, incepute de diferite ministere, dar şi pentru acoperirea unor cheltuieli noi, izvorate din priorităţi care au apărut pe parcurs, in derularea mandatului, inclusiv Ordonanţa 20, cu corectarea grilelor de salarizare care se aplică de la 1 august, dar şi pentru a pune in practică decizii ale parlamentului, mai ales pentru plata unor beneficii sociale, fără a pune, insă, in pericol echilibrul macroeconomic. Am abordat, totodată, această rectificare şi ca un bilanţ de etapă al guvernării. Am avut astăzi o discuţie in guvern, dincolo de această repartizare nouă a fondurilor şi legat de stadiul unor proiecte de investiţii pe care le-am asumat de la inceput - dar o să revin asupra acestui lucru. Aşa cum a menţionat şi domnul Iolu, sănătatea, educaţia şi drepturile sociale sunt priorităţi ale primei rectificări bugetare din acest an din diferite motive. Sănătatea, educaţia - pentru că le-am asumat şi la inceputul acestui mandat, dar aceste priorităţi au fost intărite pe parcurs, date fiind situaţiile pe care a trebuit să le rezolvăm, şi drepturile sociale, multe dintre ele au cunoscut corecturi pozitive izvorate in urma unor decizii ale parlamentului. In acelaşi timp, cum vă spuneam, am acordat şi acordăm atenţie şi investiţiilor, pentru că suntem conştienţi de faptul că nu e suficient să punem mai mulţi bani pentru consum, in salarii, in drepturile sociale, e important să urmărim foarte atent şi modul cum evoluează investiţiile, unde am alocat, incă de la inceputul mandatului, sume relativ consistente. Aici pot să spun că pe primele 6 luni avem o situaţie mai bună decat in aceeaşi perioadă a anului trecut, cu trei domenii care se evidenţiază cu execuţie bună pe investiţii: dezvoltarea regională, transporturile şi agricultura. In ceea ce priveşte sănătatea, vom asigura resursele financiare necesare, in primul rand, pentru punerea in aplicare a Ordonanţei de urgenţă 20/2016 privind salarizarea, corectarea grilelor de salarizare, dar şi pentru a finanţa programe de sănătate, pentru a asigura medicamente compensate şi gratuite. Pentru domeniul sănătăţii, avem o alocare bugetară suplimentară de aproape 570 de milioane de lei, care va viza peste 163 de mii de persoane care, prin corectarea grilei de salarizare, vor avea venituri mai mari. Alte 860 de milioane sunt asigurate sub forma creditelor de angajament pentru diferite programe de sănătate care se derulează in acest an. Domnul ministru Vlad Voiculescu o să vă dea mai multe detalii. In ceea ce priveşte Educaţia, la fel, o prioritate asumată de acest guvern, alocarea bugetară suplimentară este de peste un miliard de lei. E vorba de bani destinaţi atat corectării parţiale a grilei de salarizare, aşa cum ne-am asumat-o in Ordonaţa de urgenţă 20, dar şi pentru eliminarea unor nedreptăţi in ceea ce priveşte salariile personalului din invăţămant, care au fost corectate printr-un proiect de lege votat in parlament. Ştiţi că există o parte din cadrele didactice care a caştigat in justiţie plata anumitor ore suplimentare. Pentru a fi tratat tot personalul la fel, a fost o votată o lege in parlament şi am asigurat alocarea bugetară pentru a pune in aplicare această lege. Dar, totodată, din acest miliard de lei vor merge bani si pentru finanțarea unor programe educaţionale. Domnul ministru Dumitru o să vă dea mai multe detalii. Aceste măsuri vizează pozitiv aproximativ 280 mii de cadre didactice şi auxiliare. Dincolo de aceasta, vreau să menţionez pentru educaţie faptul că pregătim un program de care Ministerul Educaţiei il are in vedere, incepand cu această toamnă, care va viza profesorii, pe care vrem să-i motivăm să lucreze in şcoli defavorizate, sau in şcoli din anumite zone defavorizate, in mediul rural, dar nu numai. Aici este vorba de un program la care vor contribui şi fondurile europene. In ceea ce privește drepturile sociale, aici ne-am asumat plata acestora, indiferent dacă ele au fost angajate anterior elaborării bugetului pentru 2016, sau, unele dintre ele, au intervenit, pe parcurs, prin decizii ale parlamentului, in cursul acestui an. Astfel, prin rectificare, alocăm pentru acest domeniu peste 2,8 miliarde de lei in bugetul Ministerului Muncii. De aici jumătate, circa 1,4 miliarde de lei sunt destinate in primul rand indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dar şi unor ajutoare sociale sau alocaţii de stat pentru copii, indemnizații pentru persoanele cu dizabilități, cum vă spuneam, aşa cum au fost decise de parlament. Cealaltă jumătate, de 1,4 miliarde lei, reprezintă bani necesari pentru asigurarea pensiilor pană la sfarşitul anului. Aici, ca să fie clar, că guvernul este responsabil din acest punct de vedere, am spus-o de mai multe ori, in ciuda unor lucruri care au tot rulat pe unele ecrane, că guvernul de tehnocraţi taie pensiile. Ne asumăm această reponsabilitate şi acoperim sumele necesare pentru plata pensiilor pană la sfarşitul anului. Deci, nu se pune problema de nicio tăiere de pensii. Aş vrea, in final, inainte de a trece pe cateva domenii specifice, să revin asupra ideii de responsabilitate, pe care ne-am asumat-o in gestiunea acestui buget şi sper ca de aceeaşi responsabiliate să dea dovadă şi parlamentul, atunci cand adoptă anumite proiecte de acte normative cu impact imediat, inclusiv asupra bugetului din acest an, sau al anului viitor. Cum vă spuneam, este important să putem menţine un echilibru al bugetului, să menţinem un echilibru intre cheltuielile pentru investiţii, cheltuielile pentru consum. Acesta este modul nostru de abordare şi sper ca acest an electoral şi lunile care vin să evite tentaţii care să pună presiuni nesustenabile asupra bugetului. Alte domenii pe care le-am avut in vedere la această rectificare: la agricultură, avem o alocare de 405,3 milioane lei, prin redistribuire, pentru plata ajutorului acordat agricultorilor pentru subvenţia pentru motorină, circa 308 milioane lei, pentru trimestrele II şi III, dar şi pentru plata ajutorului de minimis pentru sectorul zootehnic, in valoare de aproape 100 milioane lei. Pentru domeniul mediului, cred că este pentru prima dată sau prima rectificare pozitivă pentru mediu, in ultimii ani. Aici vizăm două lucruri: in primul rand, o măsură, care, din punctul nostru de vedere, poate contribui la combaterea tăierilor ilegale de păduri, este vorba de paza pădurilor private cu suprafeţe mai mici de 30 de hectare, pentru care Codul Silvic din 2008 incă prevede alocări de la buget pentru acoperirea pazei acestor suprafeţe, deci pentru proprietăţi mai mici de 30 de hectare, insă, in ciuda acestei decizii legislative din 2008, această măsură nu a fost aplicată pană acuma niciodată, ceea ce a dus la cateva sute de mii de hectare de păduri, care, practic, nu au fost păzite pană acum. Vrem să venim in perioada următoare şi pregătim un pachet de măsuri care să reducă semnificativ impactul tăierilor ilegale sau al furtului de lemn din pădurile Romaniei şi am decis ca, inainte de a veni cu măsuri coercitive, - pentru că o să venim cu intărirea unor măsuri coercitive, inclusiv sancţiuni pentru cei care nu-şi asumă responsabilitatea administrării pădurilor, pentru care au obligaţii, - să ne asumăm şi obligaţiile pe care le avem prin lege, cum este această obligaţie de a acoperi costurile pentru paza suprafeţelor de păduri sub 30 de hectare. O a doua direcţie de rectificare pozitivă pentru Ministerul Mediului vizează inundaţiile. Aţi văzut, probabil, că am acoperit anumite costuri cu anumite pierderi sau cu reconstrucţia anumitor proiecte de infrastructură datorate unor pagube in urma inundaţiilor. Pentru a preveni inundaţiile am hotărat să alocăm 85 de milioane de lei pentru investiţii in lucrări de apărare impotriva inundaţiilor, tot la Ministerul Mediului. Totodată, am asigurat prin această rectificare alocările bugetare necesare pentru organizarea alegerilor. Am alocat peste 200 de milioane de lei, beneficiar fiind, in primul rand, Ministerul de Interne, dar şi Ministerul de Externe şi Ministerul Comunicaţiilor, care va avea responsabilităţi pe partea de vot prin corespondenţă. Am vizat organizarea alegerilor din ţară, dar şi organizarea cu resurse suficiente a alegerilor pentru romanii din străinătate - şi aici, pentru romanii din străinătate, dincolo de alocări bugetare pentru organizarea alegerilor in condiţii bune, am asigurat şi finanţări suplimentare pentru imbunătăţirea condiţiilor serviciilor consulare. E nevoie de lucrări la anumite consulate unde avem foarte multe solicitări de servicii. Vom incepe cu cateva, in zone cu o puternică prezenţă romanească, şi vom incepe in perioada imediat următoare cu consulatele de la Paris şi de la Londra, unde există un trafic foarte important şi unde condiţiile de acolo, de infrastructură, de locaţie, trebuie imbunătăţite. In ceea ce priveşte investiţiile, avem o alocare de peste 19,5 miliarde de lei pentru 2016. Ştiţi că, in general, cheltuielile mai mari cu investiţiile, utilizarea sumelor alocate este mai mare in partea a doua a anului. Pentru primul semestru avem o execuţie de peste 4,6 miliarde de lei, care este mai mare decat suma cheltuită in primul semestru al anului trecut, cand s-au cheltuit abia 3,1 miliarde de lei. Deci, lucrurile stau mai bine pe investiţii anul acesta decat anul trecut, pentru aceeaşi perioadă, primul semestru. Insă, clar, ne-am aşteptat la mai mult, şi intenţia noastră este să accelerăm proiectele de investiţii in a doua parte a anului. Aici execuţia nu a mers atat de bine pe cat ne-am aşteptat noi şi cat ne-am programat noi şi pentru că am avut multe proiecte blocate in infrastructură, au fost necesare măsuri administrative pentru a le debloca, ele stăteau, unele, blocate chiar de ani de zile sau, cum este cazul proiectelor europene, n-am avut proiecte pregătite pentru a avea utilizări, investiţii mai mari. Insă, in ciuda acestui fapt, pentru fonduri externe nerambursabile, atat pentru inchiderea perioadei 2007-20013, cat şi pentru inceperea perioadei 2014-2020, execuţia pe primele şase luni din 2016 a fost de circa 5,7 miliarde de lei, ceva mai mare decat perioada similară a anului trecut, cand pentru primul semestru s-au plătit 5,5 miliarde lei. La fel, in dezvoltare regională, la MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, avem o execuţie bugetară bună pe investiţii, suntem in grafic cu investiţiile destinate programelor de dezvoltare locală, unde, unde cheltuielile pentru investiţii sunt la 50% din programul anual şi ne aşteptăm la o bună execuţie pentru partea a doua a anului şi, tocmai de aceea, am prevăzut chiar şi un supliment de credite de angajament pentru partea a doua a anului. La transporturi, vă spuneam, in ciuda faptului că am avut multe proiecte blocate şi a trebuit să luăm anumite măsuri, inclusiv la nivelul unei ordonanţe de urgenţă pentru a simplifica şi pentru a accelera anumite proceduri de avizare a unor proiecte de infrastructură, mai ales in ceea ce priveşte autostrăzile, avem totuşi la investiţii pe transporturi o creştere cu 25% a execuţiei bugetare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru agricultură avem alocate fonduri pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii cu 643 de milioane de lei destinate irigaţiilor din care 548 de milioane credite de angajament şi aproape 100 de milioane de lei pentru a plăti proiecte in cursul acestui an. După cum ştiţi, aici a fost o intarziere cu lansarea proiectelor de investiţii, pentru că, din păcate, legislaţia pe irigaţii, aşa cum a fost făcută, a trebuit modificată pentru a putea incepe derularea acestor proiecte. Acestea sunt elementele principale pe care voiam să le menţionez. Domnii miniştri vor intra mai mult in detaliu cu ceea ce am prevăzut la rectificări. Mulţumesc. Liviu Iolu: Mulţumesc mult, domnule prim-ministru. Fac şi eu o rectificare, orară de data asta. Domnul prim-ministru trebuie să plece mai devreme spre Sinaia, nu ora 14:30, cat am menţionat eu. Aşadar, rămanem in componenţa anunţată şi il invit pe domnul ministru Vlad Voiculescu să detalieze contextul rectificării in domeniul pe care il gestionează, şi anume sănătătea. Domnule ministru! Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc frumos! Cred că ar trebui să incep prin a mulţumi domnului prim-ministru pentru suportul acordat sectorului de sănătate. De asemenea, aş dori să mulţumesc Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Fondurilor Europene pentru ajutorul dat sau ajutorul care va veni in următoarele luni pentru sectorul de sănătate. Cred că sectorul sănătăţii primeşte, in sfarşit, prioritatea de care este nevoie, de care ţara are nevoie. M-aş referi la cateva lucruri. Cifrele sunt relativ simple. Vorbim de 570 de milioane alocare suplimentară in cadrul rectificării bugetare din care 297 de milioane sunt pentru Ministerul Sănătăţii, iar 271 de milioane sunt pentru Casa Naţională de Asigurări. M-aş referi la patru capitole, şi anume oameni, programe, eficientizare şi investiţii. Aş incepe prin a vorbi despre oameni. Primul lucru este, cu siguranţă, faptul că de la 1 august, prin Ordonanţa 20, salariile medicilor cresc. Deja, la sfarşitul acestei luni, lucrul acesta se va vedea in buzunarul fiecărui medic. Un al doilea lucru agreat recent este creşterea plăţilor gărzilor suplimentare ale medicilor prin raportarea la salariul de bază majorat de la 1 august. Baza pentru plata gărzilor era, pană acum, salariul de bază din 2009. Acest lucru va fi rectificat, iar termenul pe care ni l-am acordat pentru definitivarea paşilor legislativi care sunt necesari este de 1 octombrie. Pană la 1 octombrie anul acesta, vor fi făcuţi paşii legislativi astfel incat de la 1 octombrie gărzile vor fi plătite la un alt nivel, iar diferenţa este semnificativă. Mai mult decat atat, gărzile vor fi considerate atat vechime in muncă, precum și vechime in specialitate; concediul de odihnă va fi plătit proporţional, sporul de 25% pentru timpul de muncă in timpul nopţii va fi acordat, de asemenea. Ce este foarte important de specificat este flexibilizarea pe care o avem in vedere pentru modul cum sunt tratate gărzile şi timpul de lucru al medicilor in general. Pană acum, probabil multă lume ştie, in momentul acesta, un medic vine de dimineaţa la serviciu, după care, dacă incepe garda, garda se termină a doua zi de dimineaţă, după care medicul rămane la serviciu, trebuie să rămană la serviciu, conform reglementărilor in vigoare. Lucrul acesta trebuie să se schimbe şi trebuie să se schimbe din grijă faţă de efortul depus de medici, e mai mult decat un om poate duce de multe ori şi, desigur, pentru siguranţa pacienţilor. Ministerul Sănătăţii, noi avem in vedere, de asemenea, măsuri de remunerare pentru medicii rezidenţi de anii 1 şi 2 pentru gărzile pe care le fac. In realitate, aceste gărzi se fac, trebuie şi recompensate. Evaluăm diverse posibilităţi pentru a motiva tinerii rezidenţi să facă aceste gărzi in continuare şi să-şi ajute medicii seniori. La nivel de programe, un punct foarte important este Programul Naţional de Supraveghere şi Control al Infecţiilor Nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenței. Bugetul programului a fost suplimentat cu 4,6 milioane de lei. A fost inclusă testarea activă, screeningul pentru toţi pacienţii noi internaţi in secţiile de ATI şi pentru toţi pacienţii care stau in ATI mai mult de 7 zile şi pentru toţi pacienţii internaţi in acelaşi salon cu o persoană depistată cu infecţii nosocomiale. Este un prim pas. Numărul de spitale in care această măsură o să fie implementată este de 72. Este vorba de spitalele cu laboratoare de microbiologie in structură. Am extins, de asemenea, reţeaua de unităţi sentinelă de la 12 la 23 de unităţi la nivel naţional. Vorbim de unităţile in care se asigură supravegherea infecţiilor nosocomiale, precum septicemii, pneumonii, infecţii urinare, infecţii consecutive utilizării dispozitivelor medicale, cum ar fi catetere, şi infecţii de sinus chirurgical in secţiile cu risc ridicat, precum ATI şi chirurgie. De asemenea, avem un buget pentru persoane care vor beneficia de formare profesională pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi a utilizării prudente a antibioticelor, in 114 unităţi sanitare. Un lucru important este utilizarea antibioticelor, de care s-a vorbit relativ puţin in spaţiul public. Avem o utilizare a antibioticelor cu 70% mai mare, un consum de antibiotice cu 70% mai mare decat media europeană. Numai acest lucru ar trebui să ne dea de gandit şi lucrul acesta este de pus in directă legătură cu infecţiile nosocomiale, din păcate. Este unul din factorii care au dus la problema actuală pe care o avem. Foarte important, spuneam la inceput, că vorbim de credite de angajament pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de 868 de milioane de lei. Aici avem in vedere cateva lucruri discutate cu domnul preşedinte al CNAS, domnul Radu Țibichi. Vorbim de continuarea şi extinderea contractelor privind tratamentul fără interferon pentru Hepatita C şi extinderea acestui program. In felul acesta, vor fi ajutaţi peste 10.000 de oameni. Detalii vor urma in zilele care urmează. Vor fi reluate negocierile pentru medicamentele pentru melanom malign, cancer de prostată, cancer pulmonar. Vom negocia alte molecule pentru tratarea unor afecţiuni oncologice, cardiovasculare, diabet zaharat şi altele. De asemenea, la nivel de servicii, avem in vedere, sigur, continuitatea acordării serviciilor medicale, a medicamentelor, dispozitivelor medicale pană la sfarşitul anului, dar se va pune accent pe stimularea serviciilor in tratament ambulatoriu. O măsură care se corelează şi cu anunţul de eficientizare a cheltuielilor şi cu Strategia naţională de ţară a Romaniei, cu acea piramidă, incercand să ducem lucrurile de la o supraaglomerare a spitalelor către medicina primară, către medicina ambulatorie, către serviciile ambulatorii. De asemenea, foarte important, in subprogramul de oncologie pediatrică, cancer la copii, o să introducem un nou subprogram de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne, precum Sarcom Ewing şi Neuroblastomul. La copii şi la adulţi este esenţial să avem o diagnosticare corectă, cat mai curand, pentru a asigura un tratament corect. De asemenea, după ce s-a făcut diagnosticarea şi s-a aplicat tratamentul este important să avem o monitorizare corectă. Ce facem acum printr-o hotărare de guvern, care este in circuitul de avizare, este să includem activităţi de monitorizare a bolii minime reziduale pentru bolnavii cu leucemie acută. De asemenea, demn de precizat este că alocăm cinci milioane de lei pentru finanţarea activităţilor din secţiile de neonatologie ale spitalelor de pediatrie şi ale maternităţilor de grad trei. La nivel de eficientizare, o primă masură dintre cele pe care le-am anunţat acum cateva zile, măsuri care ne vor asigura plata mai bună a personalului sanitar, este aceea a achiziţiilor publice centralizate. Am iniţiat deja procedura de achiziţie centralizată la nivel naţional pentru antibiotice injectabile, atat antibiotice de primă intenţie, de primă linie cum se numesc, cat şi antibiotice de rezervă, linia a doua. Scopul final este să asigurăm atat accesul continuu, cat şi o sustenabilitate a cheltuielilor in acest sector. Avem o sumă iniţială alocată pentru achiziţii - este o estimare, sigur că o să fie o achiziţie publică, dar suma minimă pe care o estimăm este de 122 de milioane, suma maximă este de 161 de milioane de lei. Cum spuneam, este vorba de o eficientizare semnificativă a cheltuielilor, iar antibioticele sunt numai un prim pas. Avem, de asemenea, in vedere achiziţii publice centralizate pentru medicamente oncologice şi, in general, pentru lucrurile care pot fi cumpărate, pentru care pot fi incheiate contracte-cadru la nivel central, urmand ca spitalele să intre in contracte subsecvente pentru aceste medicamente. De asemenea, aş vrea să precizez, la nivel de investiţii, cateva lucururi, urmand ca, in următoarele săptămani, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii să prezinte programul de investiţii in sănătate, pe care-l avem in lucru, dar, in momentul acesta, aş vrea să menţionez neonatologia şi serviciile de ambulanţă şi unităţi urgenţe. Pentru neonatologie avem definitivat necesarul la nivel naţional pentru incubatoare, ventilatoare nou-născuţi, monitoare şi pompe-perfuzii şi urmează achiziţii publice centralizate, de asemenea, de indată ce avem studiile de piaţă. Sunt maternităţi, mai multe in lucru, nu o să le enumăr. De asemenea, la rectificarea bugetară avem 15 milioane de lei care vor fi acordate in plus pentru investiţii in reabilitarea de clădiri la servicii judeţene de ambulanţă şi UPU. La nivelul investiţiilor, am mai spus-o şi vreau să folosesc şi această ocazie, viziunea noastră este să nu mai facem investiţii fără cap. Dacă nu se vor face anul acesta investiţii in echipamente care să rămană sigilate sau să meargă intr-un depozit al spitalelor, acolo unde investim bani in echipamente ne vom asigura că există atat clădirea care să primească aceste echipamente, cat şi oamenii plătiţi aşa cum trebuie care să le opereze şi pregătiţi aşa cum trebuie ca să le opereze. Vă mulţumesc frumos! Liviu Iolu: Mulţumesc domnului ministru Voiculescu! In rog acum pe domnul profesor Mircea Dumitru, ministrul educaţiei, să detalieze alocările bugetare in contextul rectificării in domeniul pe care-l gestionează. Mulţumesc! Mircea Dumitru: Bună ziua! Aşa cum aţi auzit, cum a prezentat domnul prim-ministru Cioloş, anul acesta domeniul educaţiei a primit la rectificarea bugetară o sumă foarte mare. Este, probabil, pentru prima oară in ultimii 25 de ani in care educaţia primeşte la rectificarea bugetară o astfel de suma importantă, mai mult de un miliard de lei. De aceea, aş vrea să mulţumesc tuturor colegilor din guvern, in mod special Ministerului Finanţelor, care a gestionat intr-o manieră exemplară această problemă şi mai ales pentru soluţiile pe care le-a găsit. Despre ce este vorba mai precis: acest miliard de lei care revine la rectificare educaţiei este alcătuit din 417,8 milioane destinate invăţămantului universitar şi 597,9 milioane lei invăţămantului preuniversitar. Deci, in total, 1,015 miliarde e lei. La aceasta putem adăuga 225 de milioane de lei care au fost deblocate din conturile universităţilor. Universităţile vor avea aceşti bani la dispoziţie atat pentru plata drepturilor salariale, cat şi pentru anumite proiecte de investiţii. Cine anume beneficiază de aceşti bani? Evident, cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar din invăţămant. Este vorba de aproximativ 280.000 de oameni, iar motivaţia folosirii acestor bani, in mod concret, este aceea de a duce la indeplinire anumite decizii pe care guvernul le-a luat şi faţă de care s-a angajat privind majorarea şi corectarea salariilor personalului didactic şi didactic auxiliar, atat din invăţămantul preuniversitar, cat şi din cel universitar. De asemenea, sunt asigurate fonduri pentru aplicarea unei măsuri reparatorii adoptată de către Parlamentul Romaniei. In mod specific, aici mă refer la Legea nr. 85/2016, potrivit căreia personalul didactic care nu a obţinut hotărari judecătoreşti pentru plata diferenţelor salariale pentru periada octombrie 2008 - mai 2011 beneficiază, cu toate acestea, de drepturi incepand cu anul 2016 intr-un mod similar acelor cadre didactice care au obţinut aceste drepturi in urma unor demersuri in instanţe şi a unor hotărari judecătoreşti. De asemenea, prin această rectificare vom putea asigura banii necesari pentru plata unora dintre titlurile executorii promise profesorilor pană la sfarşitul anului trecut. Nu au fost plătite aceste drepturi pană la sfarşitul anului 2015 şi acum putem să asigurăm banii pentru a plăti aceste drepturi salariale care au fost caştigate in instanţă in anii anteriori. Acesta ar fi un capitol, un capitol foarte important, care era aşteptat, şi soluţia aceasta este extrem de importantă pentru intregul sistem sistem de invăţămant din Romania. Aş vrea să adaug, in mod foarte succint, cateva elemente complementare: pentru prima dată Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare gratuite pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, incepand cu anul şcolar care incepe peste o lună şi jumătate. Este vorba de un efort bugetar aici de aproximativ 32 de milioane de lei pentru asigurarea a peste 3,6 milioane şcolare noi. Este vorba aici, totodată, de o prevedere legală care se aplică din anul şcolar 2016 - 2017. Anul trecut, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a au primit doar un cuantum de 55 de lei pentru achiziţionarea manualelor. S-a dovedit, in realitate, că banii aceştia nu au fost folosiţi nu in ultimul rand, din cauza unei birocraţii foarte complicate şi sufocante uneori. Anul acesta am luat această măsură ca manualele să fie date cu titlu gratuit elevilor din clasa a XI-a şi a XII-a. Un alt proiect important, aşteptat de foarte mulţi elevi din Romania şi de familiile lor, este decontarea navetei elevilor. Există un prim proiect de ordonanţă de urgenţă, elaborat in partaneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului, astfel incat să putem asigura decontarea navetei elevilor. Ordonanţa de urgenţă rezolvă problema nedecontării integrale a costurilor de navetă ale elevilor care studiază in altă localitate decat in aceea de domiciliu, o ordonanţă care, de fapt, afectează peste 125.000 de elevi din Romania. In acest moment, luăm in calcul varianta de a asigura 50% din costuri din bugetul naţional, restul urmand să provină din bugetele locale ale Consiliilor Judeţene. Aş dori, de asemenea, să menţionez aici, pe scurt, şi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru asigurarea unei mese calde pentru elevii din invăţămantul preuniversitar. Proiectul pilot, la care Ministerul Educației a lucrat alături de Ministerul Finanţelor, vizează 21 de şcoli, alese astfel incat să acopere intreaga diversitate de unităţi de invăţămant din Romania. In fine, dar nu in ultimul rand, suntem, de asemenea, preocupaţi acum de un program educaţional pe care Ministerul Educaţiei il are in vedere incepand cu această toamnă, programul Profesori motivaţi in şcoli defavorizate. Acesta este, de fapt, o componentă a unei strategii mai largi a guvernului, un pachet de măsuri antisărăcie, pe care l-am şi discutat in detaliu şi am şi anunţat public acum cateva zile, impreună cu domnul ministru Ghinea, care sunt liniile principale ale acestei viziuni strategice. Ceea ce ne dorim aici, in ceea ce priveşte, de fapt, componenta educaţională, este faptul de a sprijini cadrele didactice care predau in şcolile defavorizate din intreaga ţară. Ministerul Fondurilor Europene a lansat o linie de finanţare care sprijină atragerea tinerilor porfesionişti pentru a preda in şcoli defavorizate din intreaga ţară. Bugetul care a fost alocat este de 25 de milioane de euro şi avem in vedere acele zone, in primul rand, in care sunt copii cu risc ridicat de abandon şcolar, copii care provin din familii sărace, defavorizate, copii care au diverse dizabilităţi sau care provin din etnia romă, de asemenea, copii care locuiesc in comunităţi izolate ori aceia care se află in regim de şcoală de penitenciar sau de reeducare. In rezumat, deci, observaţi că sunt măsuri deopotrivă pe axa de educaţie, care sunt menite să asigure o anumită stabilitate profesorilor, dar şi elevilor din invăţămantul public romanesc, dar sunt, de asemenea, măsuri care se conjugă şi cu anumite decizii care au fost luate pe latură socială. Liviu Iolu: Mulţumesc mult, domnule profesor. Il invit pe Dragoş Pislaru, ministrul muncii, să detalieze spre ce sunt orientate fondurile consistente alocate Ministerului Muncii la această rectificare bugetară. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult pentru oportunitate. Este clar că o ţară care n-are o agendă de incluziune coerentă este o ţară care nu-şi merită un viitor bun. Avem, uneori, momente de ipocrizie in care credem că dacă nu ne uităm cu atenţie la cei care sunt in nevoi, pe grupurile vulnerabile, ele nu există. Atunci, este firesc ca acest guvern, in primul rand, aşa cum aţi văzut şi in toate intervenţiile noastre trecute pe această temă, să recunoască că avem probleme in Romania şi că problemele acestea trebuie rezolvate. Alocarea pe care o vedeţi de 2,8 miliarde este o alocare pe intreg sistemul de protecţie socială, pe ambele sale componente: o parte contributivă - sistemul de pensii, care, ştiţi foarte bine şi am spus-o public şi o spun de fiecare data, este şubrezit de orice iniţiativă noncontributivă, dar asta nu inseamnă că acest guvern nu este responsabil şi acolo unde există legi, le vom implementa in măsura in care, evident, lucrurile acestea sunt coerente cu partea de legislaţie. In ceea ce priveşte partea noncontributivă, aşa cum o denumim noi in sistemul de protecţie socială, componenta de asistenţă socială, sunt două componente importante: o componentă de beneficii, care este componenta pasivă a sistemului de asistenţă socială, şi o componentă de servicii sociale. Ei bine, această sumă pe care o vedem alocată la rectificare este indreptată, intr-adevăr, acum, mai mult pe partea de beneficii - alocaţii, indemnizaţii - beneficii care se acordă mai multor tipuri de persoane care au diverse vulnerabilităţi sau pe anumite politici care incearcă in mod activ să incurajeze prin acordarea de beneficii anumite dezvoltări in viitor. Unul dintre aceste elemente il cunoaşteţi cu toţii, credem că este un exemplu de succes cum se poate implementa o politică in aliniere cu Parlamentul - e vorba de indemnizaţia de creştere a copilului - şi acest caz este un exemplu concret că, atunci cand guvernul işi asumă, intr-adevăr, o politică socială, o duce pană la capăt. Ceea ce este, insă, foarte important de reţinut este că această imagine că Ministerul Muncii beneficiază de cea mai mare rectificare şi că agenda Ministerului Muncii este una pasivă sau că, practic, Ministerul Muncii este un fel de dispecer care imparte beneficii sociale este pe cale să se schimbe. Acest guvern nu işi asumă o agendă pasivă pentru viitor. Practic, noi incercăm, şi prin Pachetul antisărăcie, pe care l-aţi văzut promovat şi ca unul dintre primele instrumente fanion al acestui guvern, să ne mişcăm dinspre zona de beneficii pasive inspre zona de servicii sociale. Acest lucru este critic, ţine şi de sustenabilitatea finanţelor publice, pentru că beneficiile, pană la urmă, pasive sunt plătite de un număr din ce in ce mai mic de cotizanţi, fie că discutăm de persoane salariate, fie că discutăm, in general, sumele pe care cu toţii le contribuim prin diversele tipuri de contribuţii. Dar ceea ce este critic este să inţelegem că agenda de servicii sociale este o agendă care conduce la dezvoltarea Romaniei. Terminologia pe care o folosim noi de incluziune inseamnă că oamenii care in acest moment sunt desprinşi de bunul mers al economiei, al societăţii trebuie să fie incurajaţi, in primul rand, să reintre in mersul societăţii. Este vorba de oameni care, in acest moment, nu-şi mai caută in mod activ un loc de muncă. Este vorba de oameni care in acest moment au dizabilităţi, dar care sunt totuşi potenţial activabili prin economie socială, prin măsuri care să le permită, prin tehnologia asistivă, să poată să desfăşoare activitate remunerată. Discutăm aici de o intreagă paradigmă prin care să ajungem gradual ca societatea romanească să se poată uita in oglindă şi să recunoască că avem aceste probleme şi să le putem trata. Tot ceea ce face Ministerul Muncii in această perioadă prin programe de interes naţional indreptate spre diverse categorii, discutăm de copii, de varstnici, de programele pe care prin fonduri europene le vom activa in perioada următoare, celebri NEETS (Not in Education, Employment, or Training) cu care deja am inceput să lucrăm chiar pană la activarea acestor programe pe parte de profilare. Toate aceste lucruri se regăsesc intr-o strategie coerentă, strategia de incluziune care arată in mod clar cum migrăm gradual de la o politică axată pe beneficii, la o noua politică de servicii. N-o să mai insist pe partea aceasta, dar sunt două componente care sunt critice aici după care vă voi arăta noul site pe partea de incluziune şi mă voi opri. Sunt două elemente foarte importante pentru beneficii. Beneficiile in perioada următoare, pentru ca Ministerul Muncii să nu fie totdeauna un beneficiar pasiv de rectificări, vor fi supuse unui control amănunţit. Şi aici cum se face acest lucru? In primul rand, veţi vedea in luna septembrie cum vom veni cu un proiect de schimbare completă a statutului de inspector social. Noi, in acest moment, avem un corp de inspectori sociali care este slăbit, nu au atribuţii şi au, din punct de vedere al tăriei legislative...practic un inspector de la protecţia consumatorului este de mai multe ori capabil să ducă inspre penal lucrurile decat poate să o facă un inspector social. Şi aici noi discutăm de vieţi omeneşti, de servicii sociale şi de beneficii care sunt acordate nelegitim. Şi partea aceasta de toleranţă zero pentru abuzuri in servicii instituţionalizate, vedem peste tot cazuri, vedem situaţii, la Berevoieşti cum stăpani de sclavi primesc asistenţă socială pasivă, beneficii sociale. Vedem la Bragadiru recent, cum condiţiile sunt mult sub standard. Sunt elemente pe care le vom regăsi, şi este o politică de toleranţă zero pe acest abuz, abuz in obţinerea de beneficii ilicite, abuz in servicii instituţionalizate care nu respectă standardele. Şi cealaltă zonă foarte importantă este abordarea integrată, serviciile comunitare integrate. Trebuie să fim in comunităţi. Acest guvern nu poate să piloteze prin dispecerat undeva la nivel naţional o politică de incluziune. Nu există, nu se poate face incluziune fără o colaborare interministerială, şi aici discutăm de colegii de la educaţie şi de la sănătate de mai devreme, Cristi Ghinea de la Fonduri şi de toți ceilalţi colegi care ne pot ajuta şi cu incă o componentă care este critică, colaborarea dintre autorităţile centrale şi autorităţile locale. Guvernul nu poate face singur aceste lucruri şi are nevoie de această colaborare instituţională şi vom avea o reactivare a comisiilor de incluziune la nivel naţional. Deja am făcut primii paşi. Acum, ca să nu zăbovim prea mult, aş vrea să vă ofer un preview asupra unui site care vă va explica această strategie de incluziune pe care o vom lansa formal la sfarşitul lunii septembrie, cand vom arăta şi nişte rezultate, deja, pe care le vom putea demonstra printr-un proiect pilot pe care il lansăm chiar in această lună. Site-ul este antisărăcie.mmuncii.ro. Găsiţi mai multe elemente care dau imaginea aceasta. De exemplu, dacă intrăm pe centrul comunitar, pur şi simplu facem click pe centrul comunitar, găsim servicii sociale şi vom vedea aici ce inseamnă aceste servicii sociale, ce inseamnă co-decizie şi implicarea beneficiarilor, ce inseamnă imbunătăţirea finanţării serviciilor sociale şi modul in care avem aceste lucruri in vedere. Veţi găsi statistici şi evidenţe care arată că in ciuda a ceea ce crede populaţia, că dăm o grămadă de bani pe beneficii in raportare la PIB, noi suntem incă o ţară care dă foarte puţină atenţie serviciilor. Şi ponderea aceasta este foarte mică faţă de problemele pe care le avem cu sarăcia. Vom vedea, dacă mergem mai jos, chiar aici la servicii sociale ce inseamnă importanţa consolidării la nivel comunitar, a serviciilor asistenţei sociale şi dacă mergem şi mai jos, o altă prioritate, spre exemplu, observăm ceea ce vă spuneam mai devreme. Echipele comunitare care trebuie să aibă o intervenţie integrată. Veţi vedea ce a fost pană acum şi ce va fi de acum inainte. Şi nu cred că există un moment mai bun să discutăm despre aceste reforme şi despre schimbarea de optică decat in acest moment al rectificării bugetare. Repet, Ministerul Muncii nu este un beneficiar pasiv şi, impreună cu toţi colegii din acest guvern, vom incerca să demonstrăm cum se pot schimba lucrurile şi eficientiza cheltuielile in această direcţie pentru ca nimeni să nu mai aibă, pe de-o parte, impresia că banii aceştea sunt bani irosiţi şi, pe de altă parte, să nu creadă nimeni că, doar dand 30 de lei unei persoane cu dizabilitate se rezolvă problema acestei persoane sau dand o alocaţie de 80 de lei se rezolvă problema unei mame cu copii care, eventual, este şi in situaţie de monoparentalism şi trebuie să-şi ducă şi să-şi crească şi copiii. Deci, aici sunt nişte lucruri, nişte elemente importante şi repet, şi inchei cu acest lucru: trebuie să inţelegem că trebuie să ştim să ne uităm in oglindă, trebuie să remarcăm acolo unde sunt vulnerabilităţi şi să avem minima decenţă şi solidaritate in a ne asuma atat cadrul legal, cat mai ales situaţia acestor oameni, şi, nu in ultimul rand, şi asta poate e cel mai important, oamenilor nu le trebuie peşti, oamenilor le trebuie undiţe, trebuie să inveţe cum să poată să-şi ducă destinele. Asta este o chestiune, pană la urmă, de activare a unui potenţial incredibil care in acest moment zace in Romania. Deci, această rectificare, pe partea de Ministerul Muncii, aşa v-aş ruga să o privim impreună. Mulţumesc. Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu, domnule ministru! O rog acum pe doamna ministru Anca Dragu să precizeze ce s-a avut in vedere la această rectificare din perspectiva Ministerului de Finanţe. Mulţumesc mult! Anca Dragu: Mulţumesc! Bună ziua! Am avut in vedere, la această rectificare, cateva principii. Patru principii au stat la baza rectificării bugetare. Şi anume: menţinerea deficitului bugetar la 2,8% din PIB, respectiv 2,9%, 2,95 chiar in metodologia ESA, pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice şi păstrarea increderii investitorilor. Al doilea principiu avut in vedere a fost asigurarea fondurilor necesare continuării proiectelor de investiţii şi am pus la dispoziţie sume la nivelul necesarului, acolo unde am estimat că, pană la sfarşitul anului, lucrările de investiţii pot fi implementate. Al treilea principiu a fost să alocăm fonduri suplimentare pentru domeniile strategice: sănătate, educaţie aşa cum au prezentat deja colegii mei. Şi al patrulea principiu a fost acela de a asigura fondurile necesare aplicării măsurilor legislative adoptate in cursul anului. Şi aici voi detalia puţin spre finalul prezentării. Despre cadrul macroeconomic intern in care a avut loc această rectificare bugetară pot să vă spun că PIB-ul pentru 2016 este de 757 miliarde lei, in creştere cu peste 10 miliarde faţă de cifrele avute in vedere la aprobarea bugetului in decembrie 2015. Rata reală de creştere economică este de 4,2%, de asemenea, in creştere faţă de creşterea reală avută in vedere in decembrie 2015. Iar pentru primul trimestru avem o creştere reală de 4,3% a PIB. Inflaţia pentru bugetul rectificat - avem in vedere o inflaţie de 0,3% pentru sfarşitul anului şi o inflaţie medie anuală de -1,2. Numărul de salariaţi este de 4 milioane 775 de mii, iar in zona şomajului avem o reducere a şomajului atat ca număr de şomeri, cat şi ca rată a şomajului. Caştigul salarial mediu brut la şase luni este... media pe 5 luni din 2016 este de 2.853 de lei. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii - exporturile sunt in creştere faţă de acum un an. Avem o rată reală de creştere de 5,5%. Importurile, de asemenea, sunt in creştere cu o rată de 8,7% media pe cinci luni. Desigur, ele reflectă creşterea cererii interne printr-o combinaţie de factori specifici. Cateva comparaţii la nivel european: PIB pentru trimestrul unu din 2016 de 4,3% creştere reală situează Romania pe locul trei in cadrul ţărilor membre ale UE, după Luxemburg şi Malta. De asemenea, cifra de afaceri in industrie, valoarea acesteia s-a majorat cu 4,5% ceea ce situează Romania pe locul doi in randul ţărilor membre ale UE. In ceea ce priveşte exporturile de bunuri şi servicii, Romania se situează pe locul trei in UE, după dinamica exporturilor totale de bunuri şi pe locul doi, după Cehia, din punctul de vedere al exporturilor pe piaţa unică europeană. După cum ştiţi, principalul partener economic al Romaniei este UE. Exporturile s-au majorat cu 4,4% in general şi cele intracomunitare cu 7,5%. Pentru prima dată in acest an, in luna iunie, dinamica importurilor de bunuri a fost inferioară dinamicii exporturilor, respectiv 2,7% faţă de 3,7% in termeni reali. Pe zona importurilor de bunuri şi servicii ne uităm puţin la impărţirea acestor importuri pe bunuri de capital şi consum, principalele domenii care pot caracteriza evoluţia unei economii şi constatăm că ponderea importurilor de bunuri de capital se păstrează, şi incă la un nivel ridicat de 14,1%. Avem o creştere uşoară a importurilor bunurilor de consum. Aceasta ajunge la 22,4% din total importuri. Investiţiile străine au insumat, in primele cinci luni, 1,1 miliarde euro, cu 15% mai mult decat in perioada similară a anului precedent. A fost cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe in perioada de după criză. Investiţiile străine directe in economia reală sub formă de participaţii la capital şi profit reinvestit au totalizat 1,7 miliarde euro, comparativ cu numai 0,4 miliarde de euro in primele cinci luni ale anului precedent. Locuri de muncă, efectivul de salariaţi şi caştigul salarial mediu brut in economia reală, avem o creştere a efectivului de salariaţi in mediul privat cu 4% pe primele cinci luni faţă de perioada similară a anului precedent. Asta inseamnă 144 de mii de persoane, ceea ce a dus la o majorare a numărului de salariaţi per total in economie de 3,5%. Concomitent observăm o creştere a caştigului salarial mediu brut de 12,5% pe total economie. Asta arată că totuşi există resurse de competitivitate in economia romanească. Dacă ne uităm la evoluţia deficitului bugetului general consolidat in Romania şi in cateva ţări din regiune, remarcăm o consolidare fiscală in Romania accelerată in perioada 2013, 2014, 2015 şi o creştere a deficitului, este oarecum o evoluţie diferită faţă de evoluţia din celelalte ţări din jur. Totuşi, remarcăm că pentru anul 2016 ţintele de deficit bugetar sunt similare in Romania şi Polonia şi o ţintă mult mai mică inregistrează Cehia, Ungaria şi Bulgaria. In zona de venituri publice, in 2016, remarcăm o creştere a veniturilor colectate din impozitele pe profit, salarii, venit şi chiar o creştere la taxa pe valoarea adăugată, o creştere faţă de nivelul estimat la realizarea bugetului pe 2016. Investiţiile publice. Pentru semestrul I din 2016, acestea au fost cu 15% mai mari faţă de perioada similară din 2015. Estimăm menţinerea acestui nivel pentru 2016, continuarea investiţiilor astfel incat să păstrăm un nivel al investiţiilor publice la 5% din PIB, aşa cum a fost prognozat iniţial. Cheltuielile pentru investiţii in decembrie, trebuie să menţionăm că au fost la un nivel record, de 15 miliarde de lei din care peste 7 miliarde au fost pentru susţinerea proiectelor cu finanţare europeană. Pentru stimularea investiţiilor care reprezintă o componentă principală a strategiei economice a Guvernului am implementat o serie de reforme structurale şi aş menţiona şase domenii principale: debirocratizarea prin simplificarea procedurilor administrative cu impact direct asupra mediului de afaceri, creşterea procesului de transparenţă prin implementarea unor platforme publice interactive. Un nou pachet de legi in domeniul achiziţiilor publice care să faciliteze investiţiile publice şi nu numai, reducerea inechităţilor in sistemul public de salarizare şi in special in domeniile prioritare de sănătate şi educaţie. O nouă lege de guvernanţă corporativă şi nu in ultimul rand, prioritizarea investiţiilor şi asigurarea in buget a fondurilor necesare finalizării proiectelor, in special a celor cu un rating ridicat. In ceea ce priveşte cadrul legislativ, după cum vă spuneam, la această rectificare am avut in vedere acoperirea măsurilor cheltuielilor ce au decurs din unele legi aprobate de parlament. Aceasta a insumat 2,3 miliarde de lei. Avem cateva legi: Legea 293 din 2015, prin care se majorează salariile personalului din serviciile parlamentare, la nivelul aparatului de lucru al guvernului şi in mod corespunzător s-au majorat salariile personalului din autorităţile publice cum ar fi Consiliul Legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, personalul salarizat la nivelul serviciilor parlamentului. De asemenea, avem Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare şi Legea 85/2016 despre care vorbea şi domnul ministru al educaţiei, domnul Dumitru, prin care personalul didactic beneficiază de plata diferenţelor salariale pentru perioada octombrie 2008 - mai 2011, chiar şi aceia care nu au obţinut aceste drepturi prin hotărari judecătoreşti. Mai avem Legea 342 din decembrie 2015, Legea 66 din 2016, Legea numărul 83 din 2015, Legea nr. 130, Legea nr. 216 din 2015, Legea 69 şi Legea 7 din 2016. Prin aceste acte normative s-au suplimentat cheltuieli cu asistenţa socială generate de: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social. Apoi, avem majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi şi majorarea numărului de persoane incadrate in diverse tipuri de handicap. Majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, precum şi creşterea stimulentului de inserţie. Şi nu in ultimul rand, avem o serie de pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici, parlamentari şi auditori ai Curţii de Conturi. Vă mulţumesc! Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu doamna ministru şi domnilor miniştri care au făcut prezentări pană acum. Dacă sunt intrebări, evident referitoare la rectificarea bugetară. Sergiu Voicu - DIGI 24: Aţi prezentat doar cifre cu plus, doar alocări suplimentare pentru toate ministerele. De unde se taie bani? De unde au venit bani? Ce proiecte răman fară finanţare? Anca Dragu: Avem o creştere de venituri de 3,38 miliarde lei. In special avem un plus la impozitul pe profit de 1.000.053.000 de lei. Impozitul pe venituri, un plus de 897 de milioane. La TVA avem un plus de 856 de milioane şi la accize avem un plus de 180 de milioane. Venituri nefiscale, de asemenea, un plus de 1,105 miliarde. Avem, de asemenea, o rectificare de venituri cu minus la contribuţii de asigurări sociale de stat, avem venituri sub program de un pic peste un miliard de lei. Deci cam asta este sursa de venituri. Şi apoi sunt o serie de sume redistribuite in interiorul proiectelor de investiţii de la fiecare ordonator de credite. Sergiu Voicu: Ne puteţi da cateva exemple concrete? Ştiu că s-au tăiat bani de la Ministerul Transporturilor, de exemplu, pentru proiecte cu fonduri europene, cu finanţare pentru aceste proiecte. Daţi-ne cateva detalii despre acestea. Anca Dragu: Da, domnul ministru a plecat, dar pot să vă spun că pentru Ministerul Transporturilor avem o reducere de 438 de milioane de lei in principal la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei precedente bugetare, 2007-2013. Pentru transporturi, de asemenea, au fost redistribuite sume pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale. Deci la transporturi avem aceste reduceri. Sergiu Voicu: Era un minus pe proiect de 383 de milioane de lei? Anca Dragu: Da. Sergiu Voicu: Şi restul de bani? Anca Dragu: La ce vă referiţi? La Ministerul Transporturilor sau la alte ministere? Sergiu Voicu: Da, la Ministerul Transporturilor. Anca Dragu: Deci Ministerul Transporturilor are o amanare la finanţare de 383 de milioane. Are o redistribuire a sumei de 360 de milioane in interiorul propriei anvelope bugetare in favoarea finanţării mai multor proiecte. Astfel: 200 de milioane pentru intreţinerea infrastructurii rutiere; 100 de milioane pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care pomeneam; şi circa 46 de milioane proiecte de investiţii finanţate din fonduri nerambursabile; 17 milioane de lei redistribuire pentru spitalele din subordinea Ministerului Transporturilor. Sergiu Voicu: Şi incă o intrebare dacă-mi permiteţi! Au fost alocate cumva sume suplimentare pentru programul Prima casă? Anca Dragu: Aceste sume nu trebuie alocate prin buget. Ele nu fac parte din rectificarea bugetară. Sunt garanţii care intră in pafonul de garanţii, este un plafon aprobat la nivelul anului 2016 de 8,1 miliarde de lei. Avem in vedere suplimentarea acestui fond pe termen scurt, cum de altfel avem in vedere şi o analiză care să dea direcţiile prin care acest program să se perpetueze pe o perioadă de timp mediu şi lung. Reporter: Adică avem un plan să continuăm programul Prima Casă? Anca Dragu: Avem in vedere o suplimentare a garanţiilor pe termem scurt şi avem această analiză. Stăm la masă cu băncile, cu investitorii, cu clienţii, să vedem in ce măsură acest program a fost unul de succes, in ce măsură piaţa are nevoie de el să continue, cum trebuie să continue şi să venim cu această propunere concretă pentru ca programul să fie unul cu predictibilitate, un program pe termen mediu şi lung. Reporter: In cat timp estimaţi să suplimentaţi garanţiile, pentru că majoritatea băncilor au terminat banii? Anca Dragu: In luna septembrie vom avea o decizie in acest sens. Reporter: O intrebare punctuală in ceea ce priveşte bugetul RA-APPS şi a Secretariatului General al Guvernului. Fostul ministru al Transporturilor, Dan Marian Costescu, spunea că in luna septembrie şi cel mai probabil la această rectificare bugetară, vor fi prevăzute o serie de fonduri pentru achiziţia unei aeronave pentru demnitari, fie că vorbim de preşedinte, fie că vorbim de primul ministru şi dacă ne puteţi spune dacă au fost prevăzute asemenea fonduri? In ce avem noi pe site-ul Ministerului de Finanţe nu este defalcată această alocare. Şi in ceea ce priveşte Catedrala Mantuirii Neamului dacă la bugetul Secretariatului pentru Culte sunt prevăzuţi bani odată pentru personalul clerical, neclerical şi, evident, pentru consolidarea acestor instituţii de cult. Mulţumesc. Anca Dragu: Da. Aeronava oficială - nu au fost bani prevăzuţi pentru acest obiectiv, deoarece nu există cadru legal. După cum ştiţi este o comisie interministerială care lucrează la acest subiect, dar este o activitate in derulare. Deci nu avem cadrul legal, nu au fost prinşi bani la rectificare. Cat priveşte finanţarea cultelor, da, avem o suplimentare de 50 de milioane de lei pentru SGG, cultele sunt in subordinea SGG, acoperă, in principiu, 10 milioane creşteri salariale pentru personal clerical, ca urmare a majorărilor salariale ce au avut loc, personalul clerical este plătit printr-o corelare de grilă cu grila profesorilor. Deci există această sumă globală in bugetul ordonatorului principal. Defalcarea o va face ordonatorul principal pe baza analizei proprii. Reporter: Secretariatul General este ordonator principal de credite pentru Secretariatul pentru Culte, deci guvernul, de asta vă intreb. Anca Dragu: Aşa cum au fost discutate şi in decembrie, sunt anumite biserici care necesită sprijin financiar, investiţii de capital şi aici mă refer la, in special, cele care fac parte din patrimoniul cultural. Am avut, de exemplu, discuţii cu Biserica de la Săpanţa, care se află intr-o nevoie de finanţare şi probabil că va urma accesarea unor fonduri in acest sens. Liviu Iolu: Mulţumesc. Şi alte intrebări dacă sunt şi pentru ceilalţi miniştri prezenţi alături de mine. Reporter, Romania TV: Intrebarea mea este: am văzut o serie de relocări ale fondurilor la capitolul Bunuri şi servicii pentru Administraţia Prezidenţială. Există un subcapitol deplasări. Sunt alocataţi mai mulţi bani pentru deplasările preşedintelui? Liviu Iolu: Pană se uită doamna ministru al Finanţelor, daţi-mi voie să fac şi eu o remarcă că probabil că in randul importanţei temelor pentru naţiune pe care le discutăm la rectificare, nu ştiu dacă este cel mai important lucru, dar caută acuma doamna ministru şi o să vă spună sincer. Reporter: Pană atunci dacă imi permiteţi mai am o intrebare pentru domnul ministru Voiculescu. Sunt prevăzute cumva sume in această rectificare bugetară pentru personalul de la Direcţiile de Sănătate Publică avand in vedere că, ştiu că vă confruntaţi cu o problemă, cel puţin in acest domeniu, atunci cand au fost şi cele mai recente controale. Vlad Voiculescu: Cu probleme ne confruntăm in fiecare zi, de fapt. Dar discuţia despre salariile celorlalte categorii de personal, in afară de medici, din sectorul sanitar va fi o temă de discuţie pentru legea salarizării la care vom lucra alături de domnul ministru Pislaru. Şi referitor la acest subiect vă confirm că ieri, la ora 13:30 am avut o primă reuniune, la nivel de prim-ministru pe legea salarizării unitare pentru a clarifica mandatul şi principiile. Aţi auzit deja din ieşirile mele anterioare că lucrăm in Ministerul Muncii la principii. Am avut această primă discuţie de mandat, urmează, aşa cum am spus, la sfarşitul lunii august inceputul lunii septembrie să deschidem subiectul după incă o rundă de discuţii la nivelul guvernului şi cu partea sindicală. Deci, legea salarizării unitare se lucrează la ea şi evident va viza toate categoriile care nu au fost atinse prin Ordonanţa 20, inclusiv celălalt personal administrativ in această situaţie. Vlad Voiculescu: Dacă imi permiteţi. Aş vrea să spun că este foarte important, Direcţiile de Sănătate Publică sunt braţul Ministerului Sănătăţii in teren. Fără un personal calificat şi motivat in aceste direcţii de sănătate publică va fi greu de obţinut rezultate bune, mai ales dacă ne gandim că funcţia de control şi de verificare a Ministerului Sănătăţii trebuie intărită. Vă mulţumesc! Reporter: O intrebare pentru cei doi miniştri care au vorbit anterior. Astăzi veţi avea o intalnire de lucru, aici, la guvern, cu cei de la SANITAS, cel puţin acesta este punctul lor de vedere şi am zis că este normal să vă intrebăm. Vlad Voiculescu: Da. Am discutat cu danşii acum cateva minute. Este posibil să avem o intalnire informală cu dumnealor, cu siguranţă. In principiu avem o intalnire cu sindicatele, oricand acestea ne cer. Apreciem responsabilitatea sindicatelor după cum sunt sigur că şi ei o apreciază pe a noastră. -: Cadrul rectificării dacă se poate. Anca Dragu: Pentru Administraţia Prezidenţială nu am majorat veniturile sau cheltuielile, nu am făcut nici o modificare la Administraţia Prezidenţială. Reporter: Dar la Ministerul Apărării ne puteţi lămuri? Domnul Mihnea Motoc cand a ieşit in urmă cu aproximativ două săptămani, spunea că la rectificarea bugetară se aşteaptă la alocări suplimentare avand in vedere contextul regional, dar şi pentru programul de modernizare a infrastructurii armatei. Vorbim aici de un minus de 15,9 milioane de lei in proiectul pe care l-aţi pus pe site. Sunt modificări? Anca Dragu: La Ministerul Apărării nu au fost modificări semnificative. Dumnealor au beneficiat de această creştere incă de la inceputul anului, au cheltuieli de 1,71% din PIB faţă de 1,5% din PIB anul precedent şi este parte a acestei strategii de creştere a cheltuielilor de apărare la 2% din PIB. Reporter: Avand in vedere gradul mic de colectare de donaţii pentru Cumiţenia pămantului aţi luat in calcul să alocaţi de la buget mai mulţi bani pentru achiziţia acestei opere? Anca Dragu: In buget sunt cuprinse sume in condiţiile in care există temei legal pentru cuprinderea unei cheltuieli in bugetul de stat sau in bugetul general consolidat, in oricare buget. Deci, nu există sume alocate in acest moment, dar este o altă discuţie despre achiziţia acestei opere de artă. Liviu Iolu: Mai sunt intrebări? Reporter: Da. Mulţumesc. Domnule ministru al Invăţămantului, aţi spus că veţi demara o serie de proiecte pentru atragerea profesorilor către zonele sărace sau vă referiţi strict la zona rurală? Concret, ce va beneficia un profesor dacă se va duce la... Mircea Dumitru: Definiţia e mai largă, nu e vorba numai de zona rurală, e vorba de zona care poate fi calificată ca fiind defavorizată avand in vedere mai multe criterii de natură socială, economică, culturală. Nu e doar zona rurală in mod exclusiv. Care sunt beneficiile şi avantajele? In primul rand vor fi beneficii financiare pentru cei care vor asuma acest rol de profesor, educator, mentor pentru copiii din aceste zone. Şi, sigur că putem gandi şi alte genuri de beneficii cu valoare mai mult simbolică, dar pentru moment va fi vorba de oameni tineri care sunt la inceputul carierelor lor şi care probabil au mai mult entuziasm şi generozitate pentru a intra in acest sector al educaţiei care este mai dificil, mai delicat. Dar cu siguranţă trebuie să acţionăm aici pentru că situaţia nu mai poate să continue in felul acesta pentru o bună parte din copiii acestei ţări. Reporter: Da, mulţumesc. Aş avea o intrebare şi pentru Ministerul Mediului, dar dacă nu este doamna prezentă poate să mă ajute domnul ministru al Agriculturii pentru că are legătură. S-a suplimentat fonduri pentru inundaţii, infrastructură, pentru intărirea digurilor in caz de inundaţii, cu 85 de milioane către Ministerul Mediului. Noi ştim că Agenţia Naţională de Imbunătăţiri Financiare care se ocupă de această zonă e la Ministerul Agriculturii. Achim Irimescu: Este vorba despre indiguirile care se fac la Ministerul Mediului in contextul zonelor afectate de torenţi ş.a.m.d. Deci nu este vorba, in general este vorba in zona de munte, dar nu numai. Dar agricultura de obicei e pe partea de agricultură şi deal, campie, dar acolo in mod sigur este vorba de componenta pădurilor. Reporter: Păi inundaţiile sunt exact in zona campiilor. Anca Dragu: Dacă imi permiteţi. Este vorba de aceste lucrări de investiţii care au loc, intr-adevăr ţin de Ministerul Mediului, respectiv de Agenţia Naţională Apele Romane. Şi acolo este o suplimentare de 30 de milioane de lei pentru aceste investiţii de care menţionaţi. Dar vroiam să revin la intrebarea despre Cumintenia Pămantului să clarificăm faptul că in acest buget am prins cele cinci milioane de euro pentru partea pe care o plăteşte statul roman pentru achiziţia statuii. Cristina Caliu, Realitatea tv: Intrebare pentru doamna Dragu. Doamna ministru in ce stadiu sunteţi cu acea ordonanţă de urgenţă de care vorbea premierul săptămana trecută, in contextul acuzaţiilor şi supărărilor venite dinspre social-democraţi? Pentru că astăzi am văzut o nouă reacţie a preşedintelui PSD şi spunea că guvernul a făcut un gest greu de calificat, a dat un HG ca să modifice Codul Fiscal. Vorbea şi despre faptul că ar trebui să-şi recunoască greşeala funcţionarii din Ministerul de Finanţe şi implicit premierul. Anca Dragu: Ca şi tehnică legislativă o hotărare de guvern nu poate modifica o lege, respectiv Codul Fiscal. O hotărare de guvern nu poate decat să clarifice anumite principii, prevederi clare dintr-o lege. Şi asta a făcut HG şi normele metodologice la Codul Fiscal. Dar, da, lucrăm la această modificare. Astăzi am discutat şi cu ministrul Apărării şi vom veni cu o modificare de indată ce putem emite ordonanţă de urgenţă. Mulţumesc! Liviu Iolu: Ultimele două intrebări dacă mai sunt. Ne apropiem de finalul conferinţei de presă. Reporter: Pe cofinanţarea cu bani europeni in proiectele de infrastructură am vazut că s-au tăiat nişte fonduri acolo pentru că erau proiecte care nu puteau fi realizate in acest an. Domnul Ghinea dacă ne poate spune in acest moment dacă există o evaluare? Cat au insemnat aceste cofinanţări şi cat dintre proiecte, cate proiecte nu vor putea fi realizate pană la finalul anului? Cristian Ghinea: Mulţumesc frumos! Aş vrea să vă spun cate proiecte vor fi realizate pană la sfarşitul anului. Este un pariu foarte interesant pe care l-am făcut. Am văzut opinia Consiliului Fiscal. Consiliul Fiscal spune că bugetul are prevăzuţi 12 miliarde de lei pentru cofinanţare, din care execuţia bugetară a tras 600 de milioane de lei. Acum, o mică paranteză, că se tot vorbeşte că nu sunt proiecte şi că zero-zero absorbţie. Dacă avem 600 de milioane doar pentru cofinanţare, asta este mult mai mult decat zero. Bun! Spune Consiliul Fiscal, dacă aţi consumat 600 de milioane cofinanţare pană acum, ce veţi face să atingeţi cifra de 12 miliarde care este in buget? Şi spune Consiliul Fiscal că este sceptic că vom atinge această execuţie bugetară. Este o opinie intemeiată, doar că-i lipsesc anumite informaţii, pentru că pană acum am lucrat foarte mult la fazarea proiectelor, continuarea proiectelor din exerciţiul bugetar trecut. Aceste proiecte au fost aprobate in iulie de Comisia Europeană. Vă reamintesc că proiectele mai mari de 50 de milioane de euro trebuie aprobate de Comisia Europeană. Deci s-a terminat pentru cele mai multe dintre ele această aprobare şi urmează in a doua parte a anului să fie făcute plăţile. Şi aici vorbim de proiecte fazate din programul POIM, programul de infrastructură mare de 350 de milioane de euro. Şi v-aş da cateva exemple aici ca să ştim despre ce vorbim. Autostrada Sebeş-Turda, de pildă, se estimează plăţi, deci plăţi concrete in acest an de 300 de milioane de lei. La fel pentru Timişoara-Lugoj, plăţi estimate in acest an de 10 milioane de euro pentru că această autostradă care include şi centura ocolitoare a Timişoarei este aproape finalizată, deci va fi finalizată in acest an şi vor fi făcute plăţile. Şi pe langă proiectele fazate care le continuă pe cele din exerciiul bugetar anterior sunt proiecte noi, de gen un proiect pe care-l aşteptăm foarte curand din partea ISU pentru cumpărarea de echipamente. Un proiect de 60 de milioane de euro. Sunt foarte optimist că vom semna in această toamnă proiectele de reabilitare a termoficării din Iaşi şi Oradea, care sunt cele mai inaintate şi acestea, repet, sunt proiecte noi, deci nu sunt fazate din perioada trecută. Vă reamintesc apelul pe care l-am făcut inainte de alegerile locale din Bucureşti pentru Primăria Capitalei să lucreze la proiectul de reabilitare a termoficării din Bucureşti care are termen pană in februarie anul viitor. Deci sper să mişcăm lucrurile pe acest proiect. Pe partea de apă şi de deşeuri sunt judeţe in care proiectele sunt finalizate in proporţie de 90%-95% şi mai aştepată doar plăţi in această fazare pentru a fi terminate, de pildă Hunedoara. Pe partea de apă şi de deşeuri, sunt judeţe in care proiecte sunt finalizate in proporţie de 90 - 95% şi mai aşteaptă doar plăti in această fazare pentru a fi terminate. De pildă, Hunedoara - Proiectul de apă şi apă uzată Hunedoara - Deva este finalizat in proporţie de 95%. Practic, cu plăţi de 15 milioane de euro in acest an vom termina complet acest proiect. Sunt doar de la programul de infrastructură mare; ceva similar se intamplă cu programul de competitivitate. Vă reamintesc că am semnat fazarea proiectului de laser de la Măgurele, unde vorbim de incă 174 milioane de euro, şi lucrările incep deja să fie făcute. Am primit deja o factură de 88 de milioane de lei de la Institutul de Cercetări de la Măgurele. Toate aceste lucruri care, repet, in prima parte a anului, nu existau, erau in proces de fazare, mă fac să fiu mult mai optimist decat Consiliul Fiscal, anume că vom folosi aceste 12 miliarde de lei pentru cofinanţare şi mulţumesc doamnei ministru de Finanţe că a lăsat aceşti bani la linia pentru cofinanţare. Deci vorbim de cofinanţare din bugetul naţional cand vorbim de banii europeni. Aceste proiecte sunt plătite din prefinanţarea primită de un miliard 600 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Ca să lămuresc şi problema asta cu ce inseamnă absorbţia ş.a.m.d... Deci toate aceste proiecte sunt plătite, in momentul in care vorbim, din prefinanţarea pe exerciţiul 2014 - 2020 care există in ţară de 1,6 miliarde de euro. Deci, nici vorbă că nu se mişcă proiectele ca absorbţie zero ş.a.m.d. Numai necunoscătorii spun lucrurile astea. Am o listă lungă de proiecte care au fost aprobate pentru fazarea de comisie sau proiecte noi, dacă vreţi vă pot da şi alte exemplu. Mulţumesc. Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare, vă rog, pentru domnul ministru al Muncii. Ionuţ Gheorghe, Televiziunea Romană. Domnule ministru, aveţi in dezbatere un proiect privitor la Legea pensiilor, pentru eliminarea unor inechităţi din sistem - 263/2010. Vă rog, dacă puteţi să-mi răspundeţi despre ce este vorba şi dacă aveţi cumva vreun impact, dacă asta prevede ceva bani in plus şi cine va beneficia. Liviu Iolu: E o intrebare pe rectificare. Doar dacă domnul ministru doreşte. Dragoş Pislaru: Este pur şi simplu un act normativ care vine in intampinarea a ceea ce ne-au solicitat mai multe asociaţii de pensionari. Pentru cei care aveau inainte de 2011, deci inaintea adoptării Legii pensiilor, probleme legate de grupele I şi II, adică sunt acele grupe de condiţii deosebite in muncă, care au fost desfiinţate pe noua Lege a pensiilor. Problema era că oamenii aceia, ca să poată să treacă pe noul sistem, trebuia să li se recalculeze pensiile pentru ca să nu ai situaţii de stagii de cotizare similare cu reglemntări diferite. Deci avem pană in 2011 un anumit statut şi după 2011 alt statut. Ei bine, conform legii, termenul prin care Casa de Pensii şi Guvernul trebuiau să pună in indeplinire, era de doi ani de zile şi asociaţiile spuneau: Doi ani de zile ce inseamnă? Că o să ne ţineţi acum doi ani pană la sfarşitul lui 2017 şi in ultima zi ne recalculaţi şi ne daţi rezultatele la toţi? Adică, totuşi, e o perioadă de timp... legiuitorul nu a specificat dacă e de maine, de poimaine; termenul limită era doi ani. Şi atunci, a zis: domnule, hai să discutăm cu Casa şi să avem un calendar. Uite, pană la data de, facem anii 90 - 95; de la data de la data de, facem 95 - 2000 ş.a.m.d. Şi veţi găsi acolo o clarificare in modul in care se reglementează această inechitate referitoare la inainte şi după 2011 şi o chestiune de predictibilitate din partea guvernului ca să arate pentru cine se calculează, cand se calculează şi ne-am asumat nişte date-line care mi se par absolut fireşti pentru ca lumea să inţeleagă ce se intamplă, cum se intamplă. Deci este acest proiect in dezbatere asupra căruia, evident, oricine poate comenta, aduce intrebări şi mulţumesc pentru intrebare. Liviu Iolu: Mulţumesc mult, conferinţa de presă s-a incheiat. 2016-08-11 10:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_rectificare.jpgPropunere de numire a ministrului Comunicațiilor și pentru Societatea InformaționalăȘtiri din 09.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/propunere-de-numire-a-ministrului-comunicatiilor-i-pentru-societatea-informationalaPremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire in funcția de ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a doamnei Delia Popescu. Mai multe informații Delia Popescu activează in domeniul e-guvernării din anul 2003 ocupandu-se de dezvoltarea și implementarea sistemelor informatice destinate furnizării serviciilor publice electronice atat pentru cetăteni cat și pentru mediul de afaceri, (Sistemul Electronic de Achiziții Publice-SEAP, Sistemul Informatic de Atribuire Electronică in transporturi-SIAE, Punctul de Contact Unic electronic - PCUe, Sistemul Național Electronic de Plată online taxe și impozite - SNEP). Principala sa preocupare a fost susținerea de parteneriate strategice destinate unei implementări coerente de servicii de eGuvernare, avand ca principal obiectiv imbunătățirea performanței administrației publice prin oferirea de servicii electronice de calitate. Din 2014 este Președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a Romaniei, instituție publică finanțată din venituri proprii și aflată in coordonarea prim-ministrului. In perioada 2009-2014 a fost vicepreședinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională, instituție publică in subordinea Ministerului pentru Societatea Informațională. In perioada 2008-2009 a fost director al departamentului documentare tehnică in cadrul Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale, instituție publică in subordinea Ministerului pentru Societatea Informațională. Din 2007 pană in 2008 a fost șef Serviciu Atribuire Electronică in Transporturi in cadrul Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale. Din 2013 este membru in Consiliul INIS-Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale privind datele spațiale. S-a născut la București, la 22 noiembrie 1978 și este necăsătorită. 2016-08-09 16:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-09-04-14-20big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la închiderea campaniei de subscriere a titlurilor de stat, ediția “Centenar”, la Bursa de Valori BucureștiȘtiri din 05.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-inchiderea-campaniei-de-subscriere-a-titlurilor-de-stat-editia-centenar-bursa-de-valori-bucure-tiGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la inchiderea campaniei de subscriere a titlurilor de stat, ediția - Centenar, Bursa de Valori București [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Vă amintiţi probabil că acum circa o lună de zile, dacă nu mă inşel, pe 7 iulie, la Guvern, lansam subscripţia pentru aceste titluri, a doua ediţie organizată de Guvern şi vă amintiţi că ne exprimam atunci speranţa să obţinem rezultate mai bune decat anul trecut, la prima ediţie, cand am pus la bătaie, să spun aşa, 100 de milioane de lei. In cele două săptămani, anul trecut, perioadă de subscripţie, au fost atraşi circa 65 de milioane de lei şi erau, dacă nu mă inşel, un pic peste 1.200 de persoane care participaseră la acea subscripţie şi deci ne exprimasem speranţa că anul acesta să putem acoperi toată suma de 100 de milioane pe care o pusesem la bătaie pentru această subscripţie. Ne aflăm la o lună de zile după lansarea subscripţiei şi după cele trei săptămani cat a durat subscripţia, avem in conturi, la Ministerul de Finanţe, peste 700 de milioane de lei şi ce e mai important, dincolo de această sumă, ce e mai important din punctul meu de vedere, că sunt peste 20.000 de persoane care au participat la acest proces. Deci este, din punctul meu de vedere, un succes atat in perspectiva sumei care a fost atrasă prin acest instument puţin cunoscut romanilor, pană acum, dar este un succes, in primul rand, prin faptul că iată, peste 20.000 de persoane au avut incredere in acest instrument şi au răspuns apelului nostru. Doresc să felicit echipa Ministerului de Finanţe, băncile, Bursa, pe toţi cei care au fost implicaţi in acest proces şi să imi exprim speranţa că este un nou inceput in acest proces de a obişnui romanii şi cu alte instrumente de finanţare care, in alte ţări, funcţionează foarte bine, cu instrumente de economisire, de fapt, care probabil sunt familiare investitorilor, celor care obişnuiesc să tranzacţioneze pe bursă, dar iată, şi o să vedeţi din prezentarea pe care o să o facă doamna ministru de finanţe, că dincolo de aceşti oameni obişnuiţi cu astfel de instrumente, avem oameni, să spun aşa, simpli, mai puţin familiarizaţi cu instrumentele financiare, care incep să inoveze, sau să aibă curajul să investească şi in alte forme de economisire, decat cele tradiţionale. Incă o dată, mulţumiri tuturor celor care ne-au ajutat in acest proces şi sunt convins că rezultatele pe care le-am obţinut impreună vor incuraja Ministerul de Finanţe ca, in perioada următoare, in anii următori, să transforme acest instrument, nu doar in unul simbolic, aşa cum a fost in prima ediţie, aşa cum l-am dori şi in această a doua ediţie, dar de fapt, in această a doua ediţie, dar de fapt, in această a doua ediţie, iată că s-a transformat intr-un instrument, să spun, chiar consistent. Sigur, datoria publică pe care noi o finanţăm şi pe care o rambursăm anual este de cateva zeci de miliarde de lei, dacă nu mă inşel, in jur de 50 de miliarde, deci avem aceşti peste 700 de milioane atraşi de la cetăţeni. Incă o dată, vreau să insist pe acest lucru, este o investiţie sigură, cu o dobandă printre cele mai bune oferite pe piaţă. Probabil că şi acest lucru a atras atenţia multora, dar iată, devine incet incet şi un instrument foarte util pentru stat. Mulţumesc, deci, tuturor celor care ne-au ajutat şi mult succes in continuare acestui instrument! Declarații de presă susţinute de premierul Dacian Cioloş, la inchiderea campaniei de subscriere a titlurilor de stat, ediția - Centenar, Bursa de Valori București BVB [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, cu o intrebare vă reţin, am văzut discuţiile... Dacian Cioloş: Legat de subiectul de aici? Reporter: Oarecum. Am văzut discuţiile legate de absorbţia fondurilor europene. Care este realitatea in acest moment? Cat a atras ţara noastră din fondurile europene? Dacian Cioloş: Este un subiect care se reincălzeşte aşa, la fiecare săptămană, cu zero absorbție. Domnul ministru Ghinea a dat explicaţii foarte clare, cu cifre, cu date, cu măsuri care au fost luate. Deci, nu mai văd ce mai e de adăugat pe acest subiect. Reporter: Statul s-a imprumutat din ce in ce mai mult in ultima perioadă, inclusiv de la populație, in ultimele două luni a luat mai mult decat işi propusese. Aveţi o rezervă de peste aproape şase miliarde de euro, cu toate acestea cheltuielile sunt sub aşteptări. Este rentabil? Nu devine costisitor? Dacian Cioloş: Cheltuielile sunt, să ştiţi, şi la investiţii, in procent, faţă de anul trecut, sunt mai bune anul acesta şi eu sper ca ele să evolueze pană la sfaşitul anului. Ştiţi că cheltuielile cresc mai ales in a doua parte a anului. Am incercat să le repartizăm, dar cheltuielile evoluează bine. Aici, cu această emisiune de titluri, obiectivul era... Noi oricum avem de finanţat datoria publică, care e prevăzută in buget şi, deci, oricum ne imprumutăm. Ideea era să atragem lichiditățile care există pe piaţă, inclusiv la populaţie. Dar, in același timp, să contribuim prin acest instrument şi la educație financiară şi rezultatele pe care le-am obţinut arată că acest lucru a funcționat. Reporter: Există posibilitatea ca deficitul să nu fie atins anul acesta, din nou, din cauza necheltuirii banilor? Dacian Cioloş: Nu cred. După cum v-am spus, planificarea pe care am făcut-o noi la sfarşitul anului trecut a fost una realistă. Am avut deja discuţii cu ministerele care au investiţii mai consistente, am trecut in revistă ceea ce s-a făcut. Sunt multe proiecte pentru care au fost lansate achiziţiile publice. Deci, chiar dacă nu se văd incă banii cheltuiți, dar dosarele de investiţii sunt in curs şi vor fi bani cheltuiți in a doua jumătate a anului. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb legat de măsurile de relaxare fiscală, programate de la 1 ianuarie, acum că discutaţi şi rectificarea bugetară şi aveţi şi execuţia după primele şase luni: credeți că mai sunt necesare, mai este necesar acel pachet de măsuri? Economia creşte deja peste 4%... Dacian Cioloş: Sigur. E de evaluat aici, va trebui o discuţie şi cu partidele, pentru că nu e vorba de ce vrea guvernul acesta, ci de ceea ce işi asumă, să spun aşa, conducerea ţării pentru perioada următoare. După părerea mea, depăşirea deficitului de 3% ar fi un semnal prost, pe care l-ar da Romania şi ar fi păcat in condițiile in care, in momentul de faţă Romania este percepută ca o ţară stabilă şi din punct de vedere politic şi din punct de vedere economic, cu perspective bune economice. Ar fi păcat să dăm astfel de semnale doar din incapacitatea de a ţine in frau cheltuieli care altfel pot fi ţinute in frau, dacă nu ne referim la un an electoral. Şi ăsta e obiectivul Guvernului. Reporter: Deci, practic, s-ar depăşi /.../ deficitul bugetar, anul viitor, dacă... Dacian Cioloş: Ar fi o presiune mult mai mare pe buget. Sigur că deficitul bugetar este calculat şi este decis, propus de Guvern, decis apoi de Parlament. Dacă vrem să ne menţinem in deficitul bugetar cu venituri mai puţine, ar inseamna să şi cheltuim mai puţin. Şi, vedeţi, că sunt sume necesare şi pentru investiţii, apropo de fondurile europene, noi preluăm o situaţie, sunt lucruri care n-au fost făcute in 2014, in 2015, am luat, practic, aproape de la zero pregătirea ghidurilor beneficiarilor, plus pregătirea acreditării unor programe, dar avem acum lansate programe şi apeluri de proiect de cateva miliarde de euro, vom continua pană la sfarşitul anului şi vom ajunge la peste 10 miliarde de euro proiecte lansate, care, de la inceputul anului viitor, vor incepe să fie finanțate, deci vor fi cheltuieli. Reporter: Deci, se vor vedea anul viitor... Dacian Cioloş: Se vor vedea, sigur. Realizator: ... spre beneficiul viitorului guvern. Dacian Cioloş: Deci, anul acesta, pentru că se vorbea de caţi bani am absorbit: anul acesta, acest guvern a atras peste 2 miliarde de lei din proiecte pe perioada 2007 - 2013, pentru că acelea erau disponibile. Am atras din proiecte, care au finanțate din bugetul de stat şi pe care le-a putut finanța cu fonduri europene, au fost finalizate mai multe proiecte şi, aşa cum am spus, de la inceputul anului, pregătim in paralel ghiduri, care au fost deja publicate şi pe care incep să se depună proiecte. Vor fi pană la sfarşitul anului, in măsura in care finalizăm procesul de acreditate şi bani cheltuiţi efectiv, dar vor fi, mai ales, contractate foarte multe proiecte. Deci, de anul viitor, vor fi cheltuieli. Şi pe investiţii, la fel. Pe investiţii, pe infrastructură, sunt proiecte care sunt in pregătire, care au fost in intarzieri, pe care le deblocăm, inclusiv prin acea procedură simplificată, sau scurtată de avizare, pe baza ordonanței pe care am dat-o in primăvară. Deci sunt rezultate care se vor vedea, incepand din a doua jumătate a anului şi anul viitor vor fi cheltuieli. Dar, incă odată, legat de deficit, asta este o decizie politică, să menținem deficitul in limitele de 3% şi, cred eu, că este un semnal bun pe care il dăm in afară, interesul pentru a investi in Romania creşte. Pot să vă spun că simt asta, de cateva luni de zile, de aceea şi fac aceste vizite in afara ţării, mai mult cu caracter economic, pentru a prezenta contextul din Romania, care nu este intotdeauna foarte bune cunoscut, mulți işi fac păreri despre Romania doar prin ceea ce citesc in presă, sau prin ce aud, iar cand discută cu oficialități din Romania, lucrurile stau altfel. Pot să vă spun, că din Indepărtata Asie pană la ţările din Uniunea Europeană. Reporter: Aveţi ceva semnale concrete că se pregătește vreo investiție? Dacian Cioloş: Da, o să vedeţi. Sigur, sunt semnale, sunt mai investiţii care se pregătesc, sunt investitori care sunt deja prezenți in Romania şi, care intenționează să-şi extindă, unul din ei chiar in mod consistent, investițiile, in semn de incredere că lucrurile merg bine, dar sunt şi caţiva investitori care se pregătesc să inceapă investiţii relativ consistente. Reporter: Proiectul privind Casa Regală, in ce stadiu mai este? Dacian Cioloş: Este in dezbatere publică. Reporter: Şi cand va intra in ședința de guvern, spre aprobare? Dacian Cioloş: Nu am decis, incă, o dată despre asta. Reporter: V-aţi hotărat pe cine numiți la Ministerul Comunicațiilor? Dacian Cioloş: Da, m-am hotărat, săptămana viitoare o să anunţ. 2016-08-05 12:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1222.jpg"În dialog cu fermierii": întâlnire cu reprezentanți ai sectorului vegetalȘtiri din 04.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/quot-in-dialog-cu-fermierii-quot-intalnire-cu-reprezentanti-ai-sectorului-vegetalGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş la Afumați, după intalnirea cu reprezentanți ai sectorului vegetal [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am promis organizaţiei LAPAR - Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania - incă de mai demult că o să organizăm această intalnire, pentru că nu am putut să particip la conferinţa naţională organizată de acum cateva luni, şi am vrut să o facem sub forma unei intalniri de lucru, un dialog cu reprezentanţii LAPAR din toate judeţele unde au filiale şi să dezbatem chestiunile cu care se confruntă şi pe care Guvernul le poate rezolva. Vreau să vă spun, din start, că nu s-au cerut bani mai mulţi, s-au cerut, in general, proceduri mai puţine, mai clare, s-a cerut simplificare. Discuţiile au fost in jurul chestiunii legate de riscul de secetă şi irigaţii. Aici domnul ministru a venit cu explicaţiile legate de stadiul proiectelor de irigaţii şi propunerile pe care noi le avem şi pentru a compensa parţial pierderi datorate secetei. Am discutat şi despre soluţii pe termen lung, şi anume, crearea unui fond mutual, cu sprijinul Programului Naţional de Dezvolatre Rurală şi cu participarea fermierilor, care, in anii următori, ar putea să rezolve mai simplu astfel de riscuri de calamităţi naturale. Am discutat, sigur, şi despre subvenţii, despre stadiul plăţii subvenţiilor. Domnul ministru a făcut o informare legat de modul cum evoluează plăţile şi pentru sectorul vegetal, dar mai ales, pentru sectorul animal, unde suntem in curs de efectuare a plăţilor. Şi am discutat foarte mult de măsuri fiscale, care au vizat Ministerul Finaţelor şi ANAF-ul, unde am ajuns la concluzia că sunt cateva lucruri care vor trebui clarificate in perioada următoare şi legat de relaţia dintre fermier şi cel care arendează terenul şi legat de obligaţiile privind plata TVA-ului, modul in care se colectează plata TVA-ului, posibilitatea de a compensa, pe viitor, datorii pe care agricultorii le au la stat cu subvenţii pe care statul le datorează agricultorilor şi care, cateodată, sunt in intarziere. Deci sunt cateva lucruri care ţin de o mai bună clarificare şi simplificare a regulamentelor care pot să faciliteze activitatea agricultorilor. Am discutat şi despre cateva chestiuni legate de Minsietrul Mediului, la care incă nu avem răspunsuri complete, cum ar fi, de exemplu, pagubele făcute de animalele sălbatice din domeniile de vanătoare. Aici sigur că administratorii domeniilor de vanătoare au anumite obligaţii, dar trebuie să găsim mijloacele pentru ca aceştia să şi le asume. Şi legat de probleme privind gestiunea apei, preţurile şi costurile privind apa pentru irigaţii, in aşa fel incat să stimulăm, pe viitor, utilizarea irigaţiilor acolo unde acest lucru este posibil. Reporter: Domnule prim-ministru... Dacian Cioloş: Aş vrea să il lăsăm şi pe domnul preşedinte Baciu şi pe domnul ministru să adauge, eventual, cateva lucruri inainte de a răspunde la intrebări. Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania: Bună ziua! Aşa cum spunea şi domnul prim-ministru, au fost subiecte, zic eu, destul de interesante, subiecte care preocupă agricultura romanească, subiecte de actualitate. La foarte multe s-au găsit soluţii aici, in sală. Aşa cum afirma şi dansul, sunt unele la care nu trebuie eforturi financiare pentru a le rezolva, sunt mai mult probleme de proceduri şi de organizare, cum, de altfel, au fost şi foarte multe probleme care au rămas in studiu. La o analiză mai corectă, cu factorii responsabili, in special la cei de la finanţe, şi unde, mă rog, pentru a se rezolva, vor trebui şi cateva proceduri de simplificare a Codului Fiscal, sperăm, in toate cele afirmate astăzi, că vor găsi o soluţie. Primul pas este făcut, prezenţa premierului şi interesul premierului faţă de ceea ce se intamplă in agricultură este deja pentru noi un inceput. Rămane de văzut. Noi, in perioada imediat următoare, aşa cum am stabilit inăuntru, după un anumit grafic, termen, să punem la dispoziţie toate problemele care incă nu şi-au găsit rezolvarea şi, cu factorii de decizie, mă refer la Ministerul Mediului, la Ministerul Finanţelor, chiar la Ministerul Agriculturii, probabil ne vom gandi şi la o mai bună organizare - de acum s-a făcut o istorie cu APIA - să se găsească soluţii pentru ca să nu mai ajungem in situaţia in care am fost anul acesta. Să sperăm că toate vor avea un drum corect şi, pană la apariţia altor probleme, să reuşim să le rezolvăm pe cele existente. Vă mulţumesc. Reporter: Concret, domnule Baciu, ce probleme aveţi acum, la ce aţi cerut rezolvare? Enumeraţi-ne cateva. Laurenţiu Baciu: Domnul prim-ministru vi le-a enumerat. Acelea sunt problemele, cele pe care vi le-a enumerat - cele de fiscalitate, despre secetă s-a discutat, despre Camere Agricole s-a discutat, de Fondul Mutual s-a discutat, despre cadastrare s-a discutat, probleme care sunt de actualitate. Problema plăţilor. A fost un raport al plăţilor de pană acum, in care s-a adus la cunoştinţă situaţia reală de acum. S-a recunoscut cate plăţi mai sunt de făcut. S-a făcut un grafic, s-au făcut promisiuni, intr-un timp relativ scurt, pană la sfarşitul lunii, se vor face plăţile integral. Cam astea au fost problemele. Acelea de mediu, cu distrugerea porcilor, a culturilor de porumb. Aici imi pare rău că nu am avut un răspuns concret, ce a fost trimis, la lege, ca şi cum legea nu este dată tocmai pentru a reglementa o necesitate. Dacă a apărut situaţia asta, normal, se poate modifica, dar eu sper că, şi cu ajutorul premierului şi cu insistenţele noastre la mediu, să intrăm şi acolo in normalitate, unde e un fenomen. E un fenomen, să ştiţi, chiar dacă o să vă dea, aşa, o nuanţă ilară, da, au ajuns porcii să facă concurenţă la secetă in ceea ce inseamnă distrugerea culturilor de porumb. Dacian Cioloş: E vorba de mistreţi. Laurenţiu Baciu: De mistreţi, de porcul mistreţ, da. In sensul ăsta, mă rog, poate că au fost şi puţin scăpate efectivele din mană, dar sper ca Ministerul Mediului, care a fost astăzi la discuţii, poate domnul secretar de stat nu a fost mandatat să dea o soluţie pe moment, dar sperăm că maine, la unitate, o să găsească soluţii pentru a mai diminua din pagubele produse de animalele sălbatice. Reporter: Domnule prim-ministru există o prevedere in Codul Fiscal care se referă la veterani şi care a starnit, am putea spune, o dispută intre dumneavoastră şi domnul Dragnea. Dacian Cioloş: Nu este nicio dispută, nu eu nu am nicio dispută cu nimeni, suntem acuzaţi pe nedrept pentru lucruri care au scăpat, probabil, celor care au elaborat Codul Fiscal şi, in niciun caz, nu e acest guvern cel care a elaborat Codul Fiscal. Noi am elaborat normele de aplicare, dar normele nu pot să rezolve eventuale scăpări sau eventuale probleme care nu au fost clarificate, la vremea respectivă, in Codul Fiscal. Şi, pur şi simplu, am respins ideea că acest guvern, aşa cum s-a spus cu dispreţ faţă de veterani, şi mă surprinde un pic modul ăsta de exprimare, că noi am fi introdus taxe suplimentare sau că am fi pus veteranii să ramburseze nişte bani, sunt nişte prevederi in Codul Fiscal pe care guvernul trebuie să le aplice. Recunosc că sunt acolo nişte aberaţii, aşa cum am mai găsit aberaţii pe care a trebuit să le corectăm intre timp. Cred că trei ori am modificat pană acum Codul Fiscal, tocmai pentru a rezolva anumite probleme care au fost create atunci cand a fost elaborat Codul Fiscal, nu de către acest guvern. Şi am spus că am cerut Ministerului de Finanţe să analizeze inclusiv posibilitatea de a permite, in continuare, veteranilor şi familiilor să plătească impozitul cu deducerile la care are dreptul veteranul, atunci cand clădirile respective sunt folosite pentru locuinţe de familie. Deci, sunt nişte discuţii pe care o să le inceapă Ministerul de Finanţe, să vedem cum rezolvăm, incă o dată, o problemă care nu a fost creată de acest guvern. Dar, aşa cum s-au obişnuit unii să lase, să mineze terenul prin modul cum au clarificat sau nu au clarificat anumite lucruri in anii trecuţi şi să le pună acum pe umerii tehnocraţilor, pentru că e foarte simplu in an electoral, ei, nu o să mai accept lucruri din acestea. Cu calm şi cu argumente o să le explicăm, dar este important ca oamenii să ştie de unde vin problemele. Şi, pe de altă parte, nu doar să spunem de unde vin problemele, dar să le şi rezolvăm. Şi asta am făcut pană acum. Reporter: Cum, prin ordonanţă de urgenţă? Dacian Cioloş: Gata. Cand o să avem propunerile respective formulate, o să vi le punem la dispoziţie. Reporter: Aţi mai discutat intre timp cu domnul Dragnea? Dacian Cioloş: Da? Aveţi şi alte subiecte? Reporter: Da, despre legea care modifică vanzarea terenurilor. Există un draft la Ministerul Agriculturii care prevede că persoanele care cumpără trebuie să fie minim cinci ani rezidente in Romania. Cum vi se pare această lege, care, cumva, ingrădeşte accesul persoanelor străine să cumpere terenuri agricole in Romania? Dacian Cioloş: Eu am cerut, deja este un grup de lucru, inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finanţe, cu caţiva experţi din mediul economic din Romania, care cunosc situaţia, şi vreau să găsim toate mijloacele prin care vanzarea de terenuri să se facă in aşa fel incat să fie favorizate comunităţile locale in utilizarea terenurilor. Pentru mine, terenul agricol este, intr-adevăr, un bun care se comercializează după nişte reguli europene, dar este şi un patrimoniu naţional, un patrimoniu local pentru comunităţile respective. Şi, aşa cum fac şi alte state membre, respectand regulamentele europene, introduc reguli prin care să se asigure că de această resursă, care este şi un patrimoniu, beneficiază, in primul rand, comunităţii locale şi beneficiază, in primul rand, fermelor familiale. Pentru că depsre asta este vorba şi ăsta este obiectivul nostru. Deci, intr-adevăr, aşa cum fac şi alte state membre, respectand regulamentele europene, vreau să venim cu un cadru mult mai clar şi mai restrictiv in ceea ce priveşte comercializarea terenurilor, restrictiv pentru cei care vor să facă speculă cu terenul agricol şi condiţii mult mai favorabile pentru cei care vor să il foosească pentru dezvoltare locală la nivelul comunităţilor. Dar pentru asta nu este suficientă legislaţie, nu sunt suficiente instituţii, am mai spus-o, e nevoie şi de implicarea onestă a autorităţilor locale şi a primarilor. Pentru că sunt multe cazuri cand comasări, mai mult sau mai puţin artificiale, sunt făcute la nivelul primarilor. Şi ei facilitează apoi comercializarea acestor terenuri către străini. Deci, cred că, in primul rand, avem nevoie de colaborarea primarilor, care ei ar trebui să fie primii care să işi dorească o dezvoltare locală. Sigur, este important ca terenurile să fie cultivate. Dar cred că trebuie să creăm condiţiile pentru ca terenurile să fie cultivate, in primul rand, de localnici. Şi resurse financiare sunt acum şi prin programele de finanţare europene, trebuie să creăm şi legislaţia care să permită lucrul acesta. Şi la asta ne gandim. *** Premierul Dacian Cioloș va participa joi, 4 august, la prima intalnire din seria - In dialog cu fermierii, discuțiile fiind axate pe producătorii de cereale. Dezbaterea va avea loc in Afumați, județul Ilfov. Intre temele ce vor fi abordate se numără subiecte de interes pentru producătorii din sectorul de cereale: seceta şi efectele acesteia, irigațiile, plățile directe, măsuri de investiții și dezvoltare rurală, reforma cercetării agricole, invățămantul agricol, camerele agricole. La dezbatere vor mai participa ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, precum și reprezentanți din conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenției de Plăți și Intervenții in Agricultură, Ministerului Finanțelor Publice, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și peste 50 de fermieri, din toate județele din țară. La inceputul dezbaterii vor fi oportunități de imagine, iar la final, vor fi acordate declarații de presă. In perioada următoare vor mai fi organizate și alte intalniri cu agricultorii și fermierii, axate pe alte sectoare importante din domeniu. 2016-08-04 19:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dialog_fermieri.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la lansarea GovITHubȘtiri din 04.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-la-lansarea-govithub-impreuna-vrem-sa-gasim-solutii-inovatoare-pentru-continuarea-procesului-de-simplificare-administrativaGalerie foto Broșura GovITHub Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi la lansarea GovITHub, program guvernamental dezvoltat impreună cu sectorul privat și mediul antreprenorial, in scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei. - Vrem ca platforma GovITHub să reunească oameni care au curajul să facă o pauză in activitatea lor profesională și să vină să dea o mană de ajutor in administrație. Impreună ne dorim să găsim soluții inovatoare pentru creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor, pentru mai multă transparență in modul de lucru al administrației și, mai ales, pentru a putea continua procesul de simplificare pe care l-am inceput. Sigur, procesul de simplificare ține, in parte, și de legislație, dar nu este suficient. Foarte multe lucruri birocratice au apărut in afara legislației și acum trebuie să le eliminăm, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Șeful Executivului a punctat capacitatea inovativă a sectorului hi-tech in Romania, arătand că ponderea acestui sector in PIB este comparabilă cu cea a agriculturii. Membrii GovITHub pot fi atat voluntari, care aleg să iși dedice o parte din timp pentru dezvoltarea proiectelor circumscrise acestei platforme, cat și bursieri selectați printr-un mecanism transparent, a adăugat secretarul de stat din Cancelaria Prim-ministrului, Radu Puchiu. Vor fi oferite burse in valoare de 2.000 de euro pe lună, timp de șase luni, pentru 10 membri care vor participa in GovITHub in regim full-time, la București, incepand cu data de 15 septembrie. De asemenea, pană la 100 de membri vor participa in GovITHub in regim voluntar - in persoană sau la distanță - aceștia vor fi selectați prin același proces competitiv. Competiția este deschisă incepand de astăzi, pe site-ul oficial al GovITHub: ithub.gov.ro și se va inchide pe data de 4 septembrie. Platforma GovIT Hub va funcționa in cadrul Guvernului, iar coordonarea va fi asigurată de Cancelaria Prim-ministrului. - Ne propunem să dezvoltăm cateva proiecte care să ducă la mobilizarea administrației și să aibă un efect direct in relația cetățeanului și mediului de afaceri cu statul. Scopul imediat al platformei este de a veni cu idei pentru dezvoltarea administrației, efectul final să fie o viață mai ușoară pentru cetățeni și oamenii de afaceri in relația cu statul, a subliniat șeful Cancelariei Prim-ministrului, Dragoș Tudorache. La deschiderea oficială a programului la Palatul Victoria au participat aproximativ 150 de invitați: membri ai Guvernului, tineri specialiști in IT, antreprenori, lideri ai principalelor comunități de IT și de antreprenoriat, reprezentanți ai societății civile și experți IT din administrația publică centrală. Mai multe detalii pe site-ul oficial al GovITHub: ithub.gov.ro. *** Declaraţiile premierului Dacian Cioloş la lansarea programului GovITHub [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bine aţi venit. Nu o să intru in detalii tehnice. Vreau doar să vă spun că mă simt aşa, ca la o premieră in faţa dumneavoastră, ca la o premieră in care prezentăm un film care incă nu s-a făcut, dar pe care dorim să-l punem in scenă impreună cu dumneavoastră. Să fiu sincer, astăzi se indeplineşte un vis i-aş spune, pe care l-am avut incă de la inceput, de cand am venit in această poziţie, şi cand mi-am dat seama, sigur, cu anumite reflexe pe care le aveam probabil şi din perioada petrecută la Bruxelles, cand lucram foarte mult cu diferite sisteme IT care imi facilitau activitatea, pregătirea, luarea deciziilor, comunicarea cu colaboratorii, iar reflexele formate acolo m-au determinat să am cam aceleaşi pretenţii şi aici; şi, sincer să fiu, m-am cam lovit cu capul de pragul de sus cand am văzut cum stau lucrurile in administraţie aici apropo de facilităţile care cred eu că ar fi trebuit să existe in modul de lucru al administraţiei, din perspectiva a ceea ce poate să aducă IT. Şi am incercat, cu resursele pe care le aveam la dispoziţie, să vedem in ce măsură putem pune la punct cateva lucruri simple, pur şi simplu o comunicare intre miniştri, intre decidenţii din guvern, o platformă pe care să putem schimba şi impărtăşi documente, puncte de vedere, decizii şi aşa mai departe şi să văd că lucruri aparent simple nu se pot face decat complicat la noi in administraţie. Şi pe măsură ce treceau zilele, săptămanile, ne-am dat seama că intr-o ţară cum e Romania, cunoscută atat de bine nu numai in Europa, dar şi peste ocean in ceea ce priveşte competenţele pe aceste domenii, in administraţia naţională din Romania nu se vedeau aproape deloc reflectate aceste competenţe. Şi acest lucru, din mai multe motive - dar nu ăsta e obiectivul astăzi, să discutăm de ce nu s-a făcut, ci cum să facem să ardem cateva etape fără ca acest lucru să impieteze calitatea serviciilor care pot fi furnizate. Şi atunci am incercat impreună cu Cancelaria, cu Ministerul Comunicaţiilor, să aducem langă noi oameni care să gandească out of the box şi să vină să ne aducă idei pe care nu le puteam obţine, din păcate, din administraţie, să ne aducă idei noi despre cum putem să facem lucrurile altfel. Şi aşa am ajuns, intre altele, la acel concept de CIO - coordonator pentru tehnologia informaţiei -, care ar avea ca obiectiv să pună mai bine in valoare şi să asigure o mai bună interconectare a platformelor informatice pe care lucrează diferitele servicii administrative. Dar asta nu-i suficient. Cand vom reuşi s-o facem, va fi deja un pas foarte mare inainte, insă nu-i suficient. Să valorificăm ceea ce s-a făcut deja şi să valorificăm intr-un fel zecile sau chiar sutele de milioane de euro pe care statul roman, guvernul le-a investit in aceste platforme care din păcate incă nu lucrează la turaţia maximă. Dar, dincolo de asta, ne-am dat seama că avem nevoie de capacitate inovativă in administraţie, capacitate de inovaţie care să vină din sectorul care din punctul meu de vedere s-a dezvoltat cel mai rapid in economia romanească, producţia de servicii IT. Este chiar impresionant, trebuie să recunosc. Vorbim de atata vreme de potenţialul agriculturii romaneşi şi de cat ar putea să facă pentru produsul intern brut; şi am avut surpriza plăcută, trebuie să spun, din acest punct de vedere al dezvoltării serviciilor IT, să văd că, dacă nu mă inșel, nu numai că a egalat aportul agriculturii in PIB, dar chiar l-a depăşit, ceea ce arată capacitatea de a inova şi de a evolua a acestui domeniu in Romania. Şi atunci ne-am gandit cum să facem ca să aducem această capacitate de inovaţie şi in administraţia din Romania să putem arde nişte etape şi să putem face nişte paşi mai rapizi inainte. Şi atunci ne-am gandit la acest mecanism pe care il declanşăm astăzi, pornind şi de la experienţe reuşite, aş spune, individuale, cu caţiva oameni pe care i-am adus in sistem şi care nu numai că nu s-au lăsat fagocitaţi de sistem, dar au reuşit din poziţiile pe care le ocupă să impingă lucrurile inainte. Ne dorim să lărgim această experienţă, să formalizăm intr-un anumit fel prin această platformă GovITHub care se doreşte a fi o platformă, să spun așa, care să reunească oameni care au curajul şi care vor avea curajul să facă o pauză in activitatea lor profesională sau in business-ul lor din sectorul privat şi să vină să dea o mană de ajutor in administraţie pentru a găsi soluţii inovatoare in a rezolva anumite probleme şi pentru o mai bună funcţionare a administraţiei şi pentru o creştere a calităţii serviciilor pe care administraţia romanească le furnizează cetăţenilor, pentru mai multă transparenţă şi in modul de lucru al administraţiei şi mai ales pentru a putea continua procesul de simplificare pe care l-am inceput. Sigur, procesul de simplificare ţine in parte şi de legislaţie, de simplificarea legislaţiei. Dar nu-i suficient, pentru că ne-am dat seama că foarte multe lucruri birocratice au apărut in afara legislaţiei şi acum trebuie să venim cu legislaţie ca să eliminăm lucruri care au fost introduse fără să existe baza legală pentru asta. Dar foarte multe lucruri care şi-au justificat introducerea in aparatul birocratic pot fi eliminate dacă in locul lor punem mai multă transparenţă şi mai multă performanţă prin utilizarea serviciilor informatice şi a platformelor informatice. Şi pentru asta avem nevoie de puncte de vedere din exterior, dar care să vină să lucreze in administraţie. Aceasta e ideea acestei platforme. Să găsim oameni care sunt dispuşi făcand o pauză in activitatea lor profesională din sectorul privat să vină să dea o mană de ajutor sau cu o bursă pe care o oferim pentru şase luni, de 2000 de euro pe lună - sigur, nu e miraculous, 2000 de euro pe lună, dar e, cred, suficient de stimulativ pentru oameni. Mă gandesc la tineri, dar nu numai tineri. Poate să vină oricine, dar mă gandesc că pentru un tanăr o experienţă in administraţie din această perspectivă ar putea fi foarte utilă, indiferent ce va face in viitor in sectorul privat, să vină să creeze in administraţie, fără să fie obligat sau fără să fie inchistat, incorsetat in toate procedurile administrativ-birocratice. Deci va avea şase luni cu această bursă de 2000 de euro pe lună pentru a crea, pornind de la identificarea unor probleme care se vor putea face in pralabil şi de a-şi lăsa urmele trecerii prin administraţie prin aceste produse pe care le va oferi nu doar administraţiei, ci şi cetăţenilor. Deci va exista această posibilitate prin intermediul burselor sau prin voluntariat. O schemă mai flexibilă, dar care, din punctul meu de vedere, ar putea avea cel puţin aceeaşi eficienţă. Şi sistemul de voluntariat il testăm in momentul de faţă; şi chiar eu am putut să constat că funcţionează. Avem un astfel de voluntar la Ministerul Mediului, care lucrează pe imbunătăţirea acelei aplicaţii privind Inspectorul pădurilor; cred că e aici, da, şi pe care l-am intalnit zilele trecute impreună cu funcţionari din sectorul pădurilor şi mi-am dat seama imediat că nu e dintre funcţionarii din guvern şi mă bucur că reuşeşte să-şi menţină spiritul liber şi creator şi sper eu să transmită virusul ăsta şi in jurul lui. Dar cu siguranţă un lucru pe care va reuşi să-l facă va fi să facă mai eficientă această aplicaţie. Sunt lucruri care deja funcţionează la scară mică, să spun, şi pe care vrem, cu ceea ce lansăm astăzi, să extindem la o scară mai largă. Sperăm noi - eu aş putea spune că am chiar certitudinea că această idee, dacă va fi un succes in următoarele luni, va continua indiferent cine va veni la guvernare in perioada următoare, pentru că e un lucru care va ajuta administraţia şi care va ajuta apropierea administraţiei de cetăţean. Doresc incă o dată să-i felicit pe colaboratorii mei de la Cancelarie, care nu numai că au avut ideea, dar, iată, au reuşit să o ducă pană la momentul lansării acestei platforme, şi doresc să vă spun totodată că intenţia mea este să nu ne oprim aici. Aceasta este doar o parte, o primă parte dintr-un proiect mai larg pe care il avem, de conlucrare intre stat şi sectorul creativ IT din Romania, pentru a crea condiţiile in anii care vin pentru ca cei care au această capacitate creativă să poată să folosească in Romania, in folosul economiei romaneşti şi al statului roman şi să facem in felul acesta, din Romania intreagă, o platformă pentru dezvoltarea serviciilor IT de care să profite şi economia romanească şi economia europeană şi mondială, dar şi administraţia şi statul. Mulţumesc. *** Declaraţii ale şefului Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, la lansarea programului GovITHub [Check against delivery] Aş vrea, in primul rand, să incurajez, bineinţeles, o manifestare de interes cat mai largă, atat pentru cele zece posturi de bursieri, dar şi pentru formula de voluntariat. Repet, aşteptăm, incepand de astăzi şi pană la inceputul lui septembrie pe toţi cei care sunt interesaţi să işi manifeste acest interes pe pagina de web anunţată. In al doilea rand, aş vrea să-i mulţumesc domnului Talpeş, celorlalţi membri ai Consiliului interimar, pentru votul de incredere pe care l-au dat. E o incredere pe care, sincer, o simt ca o mare responsabilitate, exact pentru motivele pentru care le-aţi spus. Sunt oameni, sunteţi oameni care pană acum poate aţi privit cu neincredere sau cu o oarecare doză de neincredere către stat şi către ceea ce el a incercat să facă in acest domeniu. Acum aţi decis să investiţi incredere şi imi dau seama că nivelul de aşteptare este foarte inalt şi că va trebui să livrăm cat de mult putem in acest prim ciclu pentru a asigura că va exista şi o a doua ediţie a acestui program şi că el nu se va finaliza după primele şase luni. Pe fond, aş vrea să inchei referindu-mă la paradoxul pe care l-a menţionat atat premierul, cat şi domnul Talpeş la inceputul discuţiei noastre şi anume cel al unui sector care e un sector foarte dinamic, cu o industrie foarte dinamică la noi in ţară, dar pe de altă parte, ceea ce spunea domnul ministru la inceput, o administraţie care foloseşte prea puţin din acest potenţial. Aş adanci cumva acest paradox. M-aş referi şi la o altă legendă urbană care e bine ancorată in realitate şi anume, de exemplu, viteza de internet şi gradul de utilizare al internetului in zona urbană din Romania, dar pe de altă parte, zone albe foarte extinse pe hartă şi un nivel redus al alfabetizării digitale in mare parte din populaţia Romaniei. Pe zona de industrie, avem şi acolo un paradox. Acest paradox al unei industrii aparent foarte dezvoltată, dar dezvoltată tocmai pe zona de servicii, pe zona de furnizare de soluţii din partea companiilor multinaţionale, dar prea puţin axată pe creativitate, pe inovaţie. Şi aici vreau să fac legătura pe care am făcut-o puţin mai devreme, şi anume cu rolul pe care noi il vedem pentru acest coordonator pentru tehnologia informaţiei. Nu am creat acest rol degeaba şi il văd in continuarea acestui efort pe care il facem astăzi cu HubIT, pentru că, de fapt, acolo vom vrea să generăm motorul de creştere a acestor idei, interacţiunea dintre stat şi industrie pe de-o parte pentru a ajuta statul să se modernizeze şi administraţia să se modernizeze, dar, pe de altă parte, pentru a crea potenţialul de dezvoltare a acestei părţi creative a sectorului IT. Aici cred că este foarte important să invăţăm să folosim şi fondurile, atat fondurile europene, cat şi fondurile guvernamentale altfel. Pană acum, părerea mea este că ele au fost folosite cumva static şi cred că, dacă vom reuşi să creăm o platformă, un incubator de inovaţie, de idei noi in zona de sectorul de IT şi comunicaţii, folosind in mod dinamic aceste fonduri pe care statul le alocă atat din fondurile europene, cat şi guvernamentale, atrăgand in acea platformă şi fonduri private, cred că intr-adevăr putem să creăm acel incubator de idei şi de creativitate pe modele care au fost experimentate şi in alte zone. Aţi menţionat, domnule Talpeş, Israelul. Este o experienţă pe care o urmărim cu foarte mare interes pentru că spre acel model de dezvoltare tindem şi noi. Şi cred că mandatul pe care va trebui să-l preia viitorul coordonator pentru tehnologia informaţiei pe această zonă de interacţiune intre stat şi privat va trebui să fie un astfel de mandat, să-şi inţeleagă rolul de motor al dezvoltării industriei IT din prisma interacţiunii intre obiectivele pe care statul şi le fixează in acest domeniu, dar şi obiectivele care ţin de incurajarea unor startup-uri a unor idei noi creative in sectorul privat. Vă mulţumesc foarte mult pentru interes, pentru participare, pentru intrebări. Mulţumesc din nou membrilor interimari ai Consiliului Hub-ului IT, mulţumesc domnului prim-ministru pentru că şi-a petrecut această oră cu noi. Şi incepand din septembrie vom avea ocazia să vedem această idee la lucru. 2016-08-04 12:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-04-01-46-38big_12.jpgDialog cu transportatorii pe tema tarifelor de primă RCAȘtiri din 03.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/dialog-cu-transportatorii-pe-tema-tarifelor-de-prima-rcaViceprim-miniștrii Vasile Dincu și Costin Borc s-au intalnit miercuri, 3 august, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Uniunii Naționale a Transportatorilor din Romania (UNTRR) pentru a discuta situația tarifelor de primă RCA, la solicitarea transportatorilor rutieri de marfă și de persoane. La intalnire au participat și reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Problemele ridicate de reprezentanții UNTRR au vizat nivelul tarifelor RCA și piața asigurărilor pe acest segment. Oficialii guvernamentali și-au arătat deschiderea la dialog pentru găsirea unor soluții optime la aspectele semnalate de transportatori. In acest sens, in perioada următoare vor fi centralizate și analizate mai multe date furnizate de ASF și, de asemenea, vor avea loc discuții și cu reprezentanții Consiliului Concurenței legate de piața asigurărilor RCA. 2016-08-03 20:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-03-08-41-27big_sigla_guv_albastru.pngMesajul de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a Majestății Sale Regina Ana a RomânieiȘtiri din 01.08.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-majestatii-sale-regina-ana-a-romanieiMajestatea Sa Regina Ana a Romaniei va rămane un simbol al nobleții, discreției și demnității, valori ce intregesc contribuția definitorie pe care Familia Regală a avut-o și o are pentru societatea romanească. Impreună cu Regele Mihai, Majestatea Sa Regina Ana a reprezentat Romania și i-a apărat interesele cu onoare, mandrie și dragoste de țară, trecand peste toate nedreptățile la care Familia Regală a fost supusă. M-a indurerat vestea plecării dintre noi a Majestății Sale, care va continua să ne inspire prin modestie, devotament și loialitate. Sunt alături de Familia Regală a Romaniei in aceste momente de grea incercare, doresc să transmit gandurile mele de consolare și solidaritate. 2016-08-01 18:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-08-01-06-13-42big_sigla_guvern_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic lansează EU-Consultare în sprijinul societății civile din România pentru a participa activ în procesul decizional europeanȘtiri din 29.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-lanseaza-eu-consultare-in-sprijinul-societatii-civile-din-romania-pentru-a-participa-activ-in-procesul-decizional-europeanAceste informații sunt disponibile la adresa: http://dialogcivic.gov.ro/ In contextul pregătirii Romaniei pentru preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) completează eforturile guvernamentale de a asigura o cat mai bună informare a societății civile despre inițiativele și deciziile luate la nivel european. In acest sens, MCPDC lansează buletinul informativ EU-Consultare - disponibil la http://dialogcivic.gov.ro/eu-consultare/, informand săptămanal societatea civilă cu privire la proiectele aflate pe agenda de decizie a Comisiei Europene și sprijinind, in mod direct, un proces decizional european participativ la care și romanii să poată contribui cu puncte de vedere. Pentru primirea acestui buletin săptămanal, orice persoană interesată poate să se inscrie prin completarea unui scurt formular la adresa anterior amintită. Buletinul, realizat pe baza informațiilor disponibile din surse oficiale ale Comisiei Europene (secțiunea - Vocea ta in Europa), conține informații capitale despre proiectele decizionale europene cu precizarea: domeniului, a titlului actului supus consultării, datei publicării, și a celei pană la care se pot trimite sugestii cu un link-ul către consultarea in curs, inclusiv chestionarul prin care se formulează opinii. Cea mai recentă inițiativă a MCPDC vine in continuarea eforturilor mai ample de creștere a gradului de implicare a societății civile din Romania in procesul decizional. La nivel național - pentru a trimite observații și propuneri pe marginea proiectelor de acte normative aflate in proces decizional: Buletinul E-Consultare sau pentru a fi prezent la dezbaterile ministerelor asupra proiectelor: E-Dezbatere . Pentru mai multe informații inclusiv abonarea la noul newsletter, vă rugăm contactați Andreea Grigore la telefon 021 319 15 64 e-mail andreea.grigore@gov.ro. 2016-07-29 15:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-29-03-20-59big_sigla_mcpdc.jpgDeclarații de presă ale ministrului Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și ale ministrului Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, privind angajamentele României în urma Summit-ului NATO de la VarșoviaȘtiri din 28.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-ministrului-apararii-nationale-mihnea-motoc-i-ale-ministrului-afacerilor-externe-lazar-comanescu-privind-angajamentele-romaniei-in-urma-summit-ului-nato-de-la-var-ovia [Check against delivery] Lazăr Comănescu: Vreau doar să vă spun că, aşa cum s-a precizat, această intalnire are loc in siajul evenimentelor care au avut loc in cursul acestei săptămani, in primul rand, e vorba de reuniunea CSAT de marţi. Declaraţia preşedintelui ţării după această reuniune vă este foarte cunoscută, vă sunt, de asemenea, cunoscute datele prezentate de primul-ministru inainte de inceperea şedinţei de guvern de ieri, legate de problematica follow-up-ului summit-ului NATO. In reuniunea de astăzi cu dumneavoastră, ne-am propus, impreună cu dl ministru al Apărării Naţionale, să venim cu unele detalieri legate mai ales de ceea ce urmează a fi făcut la nivelul Alianţei drept consecinţă a deciziilor de la Varşovia şi, mai ales, ceea ce noi ne-am propus şi avem in vedere să facem pentru a concretiza deciziile luate la Varşovia şi care reflectă, practic, integral obiectivele pe care noi ni le-am propus la respectivul summit. Inainte, evident, de a prezenta aceste lucruri - şi asta cred că o va face mai bine decat mine dl. ministru al Apărării - daţi-mi voie să fac cateva remarci, să spunem aşa, mai generale. Aş vrea in primul rand să reiterez un lucru care s-a spus deja, dar cred că e bine să o fac şi acum, să o facem şi noi astăzi. Reuniunea la varf de la Varşovia a Alianţei Nord-Atlantice, mai mult decat reuniuni similare anterioare, a scos in evidenţă relevanţa deosebită a flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice, sub două aspecte: importanţa cu totul deosebită in planul obiectivelor şi capacităţilor Alianţei de a face faţă provocărilor la adresa securităţii şi stabilităţii in zona noastră, dar nu numai, şi, in al doilea rand, foarte important, după părerea mea, este că acest summit a evidenţiat rolul şi capacitatea statelor membre ale Alianţei din flancul estic al NATO de a fi contributori substanţiali la realizarea obiectivelor Alianţei Nord-Atlantice. Şi in această privinţă, aş dori să relev că Romania, intre aceste state membre din flancul estic al Alianţei, a avut şi işi propune să aibă in continuare o contribuţie semnificativă. Şi eu cred că deciziile sau, dacă vreţi, cred şi sper să fiţi de acord că deciziile care au fost adoptate la reuniunea Alianţei de la Varşovia reflectă o importantă contribuţie romanească. N-am să intru in detalii asupra acestui aspect pentru că, aşa cum spuneam, colegul Mihnea Motoc va detalia, fiind vorba in primul rand de chestiuni legate de dimensiunea de apărare. Aş vrea, insă, să mai menţionez că, evident, deciziile care s-au luat sunt foarte importante, dar este extrem de important, de asemenea, cum aceste decizii se vor materializa. Şi, din această perspectivă, continuăm să fim puternic angajaţi in a acţiona pentru a da substanţă respectivelor decizii şi tocmai din acest motiv s-a anunţat deja, dar vreau să reamintesc, şi tot in această linie a unei contribuţii active din partea noastră şi a ţărilor din flancul estic, deja s-au convenit caţiva paşi importanţi. Este vorba de o nouă reuniune in format deja, să spunem aşa, consacrat ca denumire, formatul Bucureşti, o reuniune a miniştrilor de externe din statele flancului estic care urmează să aibă loc la Bucureşti la inceputul lunii noiembrie, care, la randul ei, va fi urmată, aşa cum probabil ştiţi, de un summit in acelaşi format, undeva in primăvara anului viitor. Sunt paşi şi momente importante in a identifica, a stabili măsurile concrete pentru punerea in operă a ceea ce s-a decis de către Alianţa Nord-Atlantică la Varşovia. In acelaşi context, au loc şi vor avea in continuare loc consultări intense, fie că e vorba de dimensiunea bilaterală sau multilaterală, in diverse formate - aici, vreau să spun pentru că are relevanţă şi din perspectiva intalnirii CSAT de săptămana aceasta, inclusiv in formatul trilateral Romania-Polonia-Turcia. De altfel, pot să vă spun că, probabil in cursul lunii următoare, vom avea o nouă intalnire in acest format, similară celei care a avut loc la Varșovia inaintea summit-ului de la Varşovia. Cam acestea au fost lucrurile pe care am vrut să le aduc in evidenţă in privinţa cadrului, incă o dată subliniind că summit-ul de la Varşovia a scos in evidenţă, cu pregnanţă, aş spune eu, rolul şi capacitatea statelor in flancul estic al Alianţei, pe de o parte, de a contribui la creşterea capabilităţii Alianţei, de a face faţă provocărilor despre care vă vorbeam şi, in acelaşi timp, de a veni, de a contribui la conceptualizarea intregului ansamblu de măsuri pe care Alianţa le-a luat. Sunt convins că aceste state vor continua să aibă o asemenea contribuţie şi in viitor, intr-un context in care este foarte important, de asemenea, să menţionez că in acest mediu securitar fluid in care ne aflăm in această perioadă, la summit-ul de la Varşovia s-a reafirmat in termeni foarte clari soliditatea şi unitatea şi solidaritatea Alianţei. 2016-07-28 10:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-28-01-42-46big_0[3].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea Programului Oficial de Internship al Guvernului României, ediția 2016Știri din 25.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-editia-2016Galerie foto Premierul Dacian Cioloș a participat, astăzi, la ceremonia de deschidere a celei de-a IV-a ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului, organizată la Biblioteca Națională a Romaniei Fost stagiar al Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloș a subliniat importanța unui astfel de program, care se particularizează prin calitatatea ridicată a participanților, prin competiția acerbă in cadrul procesului de selecție și prin caracterul aplicat al activităților. Stagiarii au fost sfătuiți de prim-ministrul Cioloș să fructifice perioada de două luni in care se vor afla in instituții și să-și păstreze spiritul obiectiv in propunerea unor măsuri de imbunătățire a actului administrativ: - Vă indemn să aveţi un spirit critic şi să vă păstrați obiectivitatea și libertatea specifică varstei și caracterului dumneavoastră, in aşa fel incat să priviți lucrurile in instituțiile in care o să vă faceţi stagiul intr-un mod cat mai critic, constructiv şi să impărtășiți observațiile pe care le aveţi. Să aveţi curajul să o faceţi! Chiar şi lucruri care pot să pară banale intr-o primă fază pot să fie foarte utile pentru a schimba in bine lucrurile din administraţie. Mai mult, prim-ministrul Dacian Cioloș consideră că trebuie continuat Programul de Internship datorită utilității sale in procesul de reformă a administrației publice, prin intermediul contribuției aduse de stagiari, in aşa fel incat statul să răspundă așteptărilor cetăţenilor, iar activitatea instituțiilor să fie bazată exclusiv pe competenţă, profesionalism, transparenţă și eficiență. Totodată, șeful Executivului a interacționat cu stagiarii intr-o sesiune de intrebări și răspunsuri dinamică și interesantă, discuția vizand Programul de internship, evenimentele internaționale curente și administrația publică centrală. La eveniment au mai participat Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, Secretarul General al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Romanii de Pretutindeni, Maria Ligor, precum și alți demnitari. Pe langă cei 200 de stagiari ai actualei ediții a programului, la ceremonie au participat și o serie de alumni ai edițiilor anterioare ale Programului de internship, care și-au prezentat experiența ca stagiari. Discursul premierului Dacian Cioloş la deschiderea Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, ediția 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am ţinut să fiu astăzi prezent aici, pentru că ştiu că e o zi specială pentru dumneavoastră şi trebuie să recunosc că e o zi specială şi pentru mine. Am ţinut incă de la inceputul mandatului cand am aflat de acest internship să ne organizăm cat mai bine ca să vă putem primi şi asta pentru că ştiu ce inseamnă ceea ce trăiţi in momentul de faţă, pentru că am trecut şi eu prin asta in urmă cu caţiva ani şi ştiu cat de util a fost. O să revin la asta. In primul rand, vreau să subliniez ceea ce s-a spus aici in introducere: aţi fost mai mult de 30 pe un loc. Deci cred că sunteţi conştienţi şi dumneavoastră şi cei care ne ascultă şi se uită la noi că a fost o selecţie foarte dură, aş spune, şi aici aş sublinia două lucruri: in primul rand, interesul mare pentru acest stagiu in administraţia publică centrală din Romania, interes mare din partea tinerilor, ceea ce e un lucru bun. Cu toate cele ce se spun despre administrația publică de la noi, faptul că vă interesează să veniţi să vedeţi din interior cum funcţionează lucrurile e o chestiune foarte bună şi incurajatoare, pentru că asta inseamnă că mai avem o şansă, o şansă să modernizăm administraţia nu doar pe hartie, nu doar prin legislaţie şi prin reforme, ci şi prin resurse umane. Sigur, sunt conştient de faptul că avem nevoie in primul rand să asanăm administraţia, să clarificăm multe lucruri şi prin transparentizare, şi prin obiectivare a ceea ce se intamplă acolo şi prin profesionalizare, dar odată făcute aceste lucruri vom avea resursa umană care să pună in aplicare aceste idei noi. In al doilea rand, faptul că a fost această concurență - mai mult de 30 pe un loc - inseamnă chiar că avem aici, in fața noastră, oameni de foarte bună calitate, oameni determinați, oameni cu un CV impresionant, veniţi din circa 20 de universităţi din Romania şi circa 30 de universităţi din afara Romaniei, deci oameni care ar trebui să aducă, şi asta sperăm, un suflu nou in administraţie pentru aceste două luni. Cu siguranță veţi avea de invăţat, pentru că aveţi spirit de observaţie, pentru că ştiţi ce vreţi. Vă indemn să puneţi intrebări, să fiţi curioşi şi sunt convins că şi cei cu care veţi lucra vor avea de invăţat de la dumneavoastră. Vă indemn, deci, să aveţi un spirit critic şi să vă păstrați libertatea specifică varstei şi, sunt convins, specifică caracterului dumneavoastră, să vă păstrați libertatea şi detașarea şi obiectivitatea in aşa fel incat să priviți lucrurile in administrațiile in care o să vă faceţi stagiul intr-un mod cat mai critic, constructiv şi să impărtășiți observațiile pe care le aveţi, să aveţi curajul să o faceţi deoarece chiar şi lucruri care pot să pară banale intr-o primă fază pot să fie foarte utile pentru a schimba lucrurile in bine in administraţie. Spuneam că imi imaginez şi chiar ştiu ceea ce simţiţi pentru că am trăit, prin aceste lucruri, nu doar prin faptul că am fost student, nu doar prin faptul că după ce am studiat in Romania am trăit şi emoţia, curiozitatea şi chiar neliniştea de a obţine o bursă pentru studii in străinătate şi de a mă arunca cumva in necunoscut, dar activitatea mea profesională, sigur, pe domeniul pe care mi-am petrecut cea mai mare parte din activitatea mea, din partea activă, cel al agriculturii a inceput tot printr-un stagiu la Comisia Europeană in urmă cu aproape 20 de ani, dacă stau să calculez. Şi pot să vă spun că acel stagiu mi-a format profilul profesional, pentru că, oricat ai invăța in facultate, oricat de bună ar fi facultatea, fără această experiență profesională directă, chiar şi pe termen scurt, intensă, e mai greu să asimilezi multe lucruri. Deci, din acest punct de vedere, vă doresc să profitaţi la maximum de aceste două luni şi să puteţi să ne impărtăşiţi atat pe parcurs, cat şi la sfarşit. Sper să avem ocazia să ne vedem din nou in acest format la sfarşit, pentru a trage impreună concluziile şi pentru a vedea cum putem imbunătăţi lucrurile ca să facem din acest program unul de succes şi pe viitor. Chiar mi-aş dori să putem continua, şi guvernele care vin să continue acest lucru şi mi-aş dori in primul rand ca şefii administraţiilor, şefii agenţiilor, ai ministerelor să inţeleagă cat mai mult utilitatea de a lua stagiari, chiar dacă, ştiu, intr-o primă fază poate să pară enervant, poate să pară o treabă in plus, pentru că trebuie să te mai loveşti şi de nişte tineri care nu pricep mare lucru, care vin şi iţi spun intrebări stupide, dar aceasta este doar o impresie care vine dintr-o anumită rutină şi sper ca toţi colegii, colaboratorii mei să treacă peste această rutină şi să observe suflul nou pe care puteţi să il aduceţi. Vă doresc mult succes. Sper să invățăm şi noi şi să reușim să transmitem la nivelul intregii administraţii acest profil pe care il aveţi şi cu care veniţi. Vă daţi seama, dacă am ajunge in caţiva ani de zile să avem pe un post sau cateva posturi scoase la concurs in administraţie o concurență de 20-30 pe un loc, aşa cum a fost in cazul dumneavoastră, asta ar insemna că am reuşit chiar să reformăm administraţia publică, in aşa fel incat aceasta să atragă competențe şi să atragă interesul unor oameni de valoare, care pot să facă in aşa fel incat statul să răspundă așteptărilor cetăţenilor şi să ne bazăm activitatea doar pe competenţă, doar pe profesionalism, pe transparenţă, pe eficiență. Sunt lucruri pe care le așteptăm şi de la dumneavoastră şi, in felul acesta, sper să ne antrenăm să putem să le așteptăm de la toţi funcţionarii. Vă doresc, deci, mult succes! Profitaţi la maximum de aceste două luni, fiţi curioşi şi puneţi intrebări! Veniţi cu idei, veniţi cu observaţii şi sper ca la sfarşitul lui septembrie să putem trage cu toţii concluzia că am avut ceva de invăţat unii de la ceilalţi. Mult succes! Şi vă stăm la dispoziţie in perioada care vine, or să fie organizate intalniri - eu le-am solicitat chiar şi miniştrilor să se intalnească cu dumneavoastră, nu doar ca să vă primească, dar chiar şi pe parcurs să poată să stea de vorbă cu dumneavoastră, pentru că sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră, aşa cum s-a intamplat şi in trecut, vă veţi regăsi in anii următori in administraţie. (...) Sunt convins că şi aceia dintre dumneavoastră care veţi dori o carieră sau cel puţin un inceput de carieră profesională in administraţia publică să aveţi curajul şi increderea să o faceţi. Mult succes şi să ne vedem cu bine cel tarziu la sfarşitul stagiului dumneavoastră ca să tragem concluziile impreună! Mulţumesc. 2016-07-25 15:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-26-09-34-15big_internship.jpgDeclarația prim-ministrului Dacian Cioloș referitoare la atacul care a avut loc la MünchenȘtiri din 23.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-prim-ministrului-dacian-ciolo-referitoare-la-atacul-care-a-avut-loc-la-munchen- Sunt alături de poporul german cu cele mai sincere ganduri de compasiune si condoleanțe pentru victime, familiile și apropiații celor care și-au pierdut viața sau au fost răniți in teribilul atac armat care a avut loc la Munchen. Astfel de acte de violență, care pun in pericol sau iau pe nedrept vieţi omenești, sunt inadmisibile. Guvernul Romaniei ține in permanență legătura cu comunitatea romanească din Bavaria prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și a Consulatului General la Munchen pentru a acorda asistență in caz de nevoie. 2016-07-23 13:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-23-01-37-06big_sigla_guv_albastru_1.jpgRomânii pot dona prin SMS, la numărul 8833, pentru “Cumințenia pământului”Știri din 22.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/romanii-pot-dona-prin-sms-la-numarul-8833-pentru-cumintenia-pamantului 8833 este numărul la care cei care doresc să participe la subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, pot dona cu ajutorul unui SMS Valoarea unui mesaj trimis este de doi euro, iar numărul este valabil pană pe 30 septembrie 2016 in rețelele Digi Mobile, Orange, Telekom Romania Mobile și Vodafone Subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să intărească solidaritatea dintre stat și societate, un proiect comun al Ministerului Culturii și Guvernului Romaniei București, 22 iulie 2016 - De astăzi, romanii pot dona și prin intermediul unui SMS ce conține cuvantul - BRANCUSI trimis la numărul 8833 pentru a participa la subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului. Numărul este valabil in rețelele Digi Mobile, Orange, Telekom Romania Mobile și Vodafone pană in data de 30 septembrie 2016. Donațiile prin SMS au fost facilitate de ONG-urile Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și Asociaţia Culturală - Patrimoniu pentru Viitor, implicate pro bono in campanie. Prin trimiterea unui mesaj text ce conține cuvantul - BRANCUSI la numărul de SMS 8833 sunt donați doi euro pentru achiziția - Cumințeniei pămantului. Pentru donațiile de pe abonament nu se percepe TVA, iar, in rețelele Orange și Telekom Romania Mobile, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donațiile de pe cartele preplătite, in rețeaua Vodafone utilizatorii nu plătesc TVA. Achiziția operei lui Constantin Brancuși se poate face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice, pană, cel tarziu, pe 30 septembrie 2016. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regăsesc Doina Lemny, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, Francois Saint-Paul - ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. De asemenea, printre companiile care și-au anunțat implicarea in susținerea campaniei se numără eMag, Banca Transilvania, OMNIASIG, BRD, New Folder, Unlock, Media Trust, 360 Revolution. Cum pot dona romanii azi: Doi euro printr-un mesaj ce conține cuvantul - BRANCUSI la numărul de SMS 8833; Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania, eMag, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand astfel in conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU ING BANK RON - RO 68 INGB0001008221198910 EUR 17 INGB0001008221190710 USD 60 INGB0001008221194010 Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-07-22 18:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-22-06-40-35big_sigla_guv_albastru_vizita.pngMCPDC: Situația implementării Memorandumului privind transparența în administrațieȘtiri din 22.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/situatia-implementarii-memorandumului-privind-transparenta-in-administratieLa 4 luni de la adoptarea Memorandumului: Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, inițiat de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) alături de Cancelaria Prim-Ministrului (CPM), transmitem constatările la nivelul următoarelor cinci ministere monitorizate integral și a Instituțiilor Prefectului din țară. Ministerele monitorizate au fost Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de entitățile subordonate acestora, urmand să dăm publicității, periodic, situația tuturor ministerelor/instituțiilor subordonate. Metodologia de analiză presupune verificarea a 20 de indicatori (buget, drepturi salariale, plan de achiziții, execuția contractelor de achiziție și conținutul acestora, agenda conducerii, etc), documente necesar a fi publicate din oficiu conform memorandumului aprobat de Guvern. Situația centralizată la nivelul datei de 22 iulie 2016 este disponibilă aici: http://goo.gl/xbGch9, din această situație rezultand următoarele: Gradul de aplicare a prevederilor Memorandumului mai sus menționat, prin evaluarea conținutului afișării de informații de interes public in paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale (MapN), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) la nivel central a inregistrat o medie de peste 85%. La nivelul entităților subordonate media de conformare este una mai redusă, fiind situată in jurul cifrei de aproximativ 60%. La 3 luni de la prima monitorizare a Memorandumului, ministerele au inregistrat in medie o creștere cu 10%. Dintre cele cinci ministere, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este cel care a aplicat in cel mai mare procent prevederile Memorandumului. La nivelul Instituțiilor Prefectului, media la nivel național este de aproximativ 85%, ceea ce semnifică un grad ridicat de conformare, față de peste 70% la data primei monitorizări. Paginile de internet au fost adaptate in conformitate cu standardizarea propusă in Memorandum - 95% grad de conformare sub aspectul afișării informațiilor de interes public in format standardizat. La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, media generală a gradului de conformare a structurilor centrale și a celor subordonate este de aproximativ 61%, in cazul de față fiind analizate peste 210 de a structurii centrale și locale, inclusiv instituții deconcentrate (Inspectorate Județene de Poliție, Inspectorate Județene pentru Situații de Urgență, Jandarmeria Romană, etc). Procentul de publicare a informațiilor de la nivelul structurii centrale MAI este de 85%. Printre instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare se numără: Direcția Generală Pașapoarte, ISU Dolj și ISU Timiș, IPJ Botoșani, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări și Jandarmeria Bistrița Năsăud. Constatăm in același timp că există unele instituții din subordinea MAI care nu dețin o pagină de internet, in aceste situații analiza fiind imposibil de realizat. La nivelul celor de 78 de instituții subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN), media procentulului de publicare și standardizare a afișării informațiilor de interes public este de doar 35%. Procentul de publicare a informațiilor de la nivelul structurii centrale MApN este de 70%, unele informații nepublicate avand caracter clasificat (planuri de investiții, etc). In același timp, instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare sunt reprezentate de Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Academia Navala Mircea cel Bătran, Academia Tehnică Militară și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. In cadrul analizei realizate asupra Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor procentul de respectare a celor 20 de indicatori ai transparenței este de 85% la nivelul structurii centrale și de peste 55% la nivelul instituțiilor din subordine. Din randul celor 64 de instituții analizate, constatăm faptul că instituțiile subordonate Gărzii Naționale de Mediu (comisariatele regionale) nu dispun de o pagină proprie de internet. Printre instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare se numără Agenția Națională pentru Protecția Mediului (80%), APM Alba, Sălaj, Hunedoara și Vasliu (80-85%), restul instituțiilor subordonate MMAP avand o medie mai redusă, situată in jurul cifrei de 60%. Cu referire la analiza efectuată la nivelul Ministerului Culturii, observăm, cu excepția structurii centrale (75%), a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (70%) și a Direcției Județene pentru Cultură Vrancea (75%), o medie redusă la nivelul Direcțiilor de Cultură și a instituțiilor de cultură din țară, media națională fiind situată in jurul cifrei de 30%. Documentele cele mai puțin publicate pot fi observate prin parcurgerea analizei atașate. La nivelul Ministerului Agriculturii se poate constata o discrepanță intre nivelul ridicat de conformare al autorităților centrale (structura centrală - 90%) și instituțiile deconcentrate de pe plan local, cu o medie de sub 30%. Direcțiile pentru Agricutură cu un procent detașat de conformare la nivel național sunt reprezentate de Direcția Satu Mare (80%), Vaslui (80%), Harghita și Maramureș (70-75%), precum și de Agenţia Naţională pentru Zootehnie Prof. dr. G. K. Constantinescu, Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) și de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. Principalele cauze identificate la nivelul situațiilor de neconformare țin de: 1. Lipsa resurselor IT (pagini web şi personal cu competenţe IT) dar și o slabă preocupare pentru minime eforturi de investiție in crearea unei pagini web in condițiile existenței, in mediul online, de resurse deschise disponibile; 2. Anumite dificultăți de comunicare/informare a instituțiilor subordonate (a tuturor angajaților cu diferite roluri in dezvoltarea unei culturi a transparenței in instituție) de la nivelul Ministerelor, ulterior adoptării Memorandumului; 3. Rolul secundar pe care, in tradiția de funcționare a instituțiilor publice, il ocupa problematica transparenței pe agenda zilnică de lucru; 4. Lipsa deprinderii in a urmări implementarea, pană la capăt, a prevederilor unei politici publice, unele autorități incepand procesul de standardizare/afișare informații de interes public dar nefinalizandu-l decat la momentul inițierii monitorizărilor noastre. Efortul MCPDC și al Ministerelor de linie urmează să se concentreze in continuare, cu prioritate, in zonele in care se resimte cea mai acută nevoie de asistență pentru conformarea cu politicile naționale in materia transparenței, după această prima diagnoză națională necesară intr-un asemenea proces de creștere a transparenței in instituțiile publice. In perioada imediat următoare, vom da periodic publicității toate situațiile monitorizate. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Raluca Popovici la telefon 021 319 15 64 e-mail raluca.popovici@gov.ro. 2016-07-22 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-22-05-03-11big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgÎntâlnirea prim-ministrului Dacian Cioloș cu delegația Congresului Statelor Unite ale AmericiiȘtiri din 21.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-cu-o-delegatie-a-congresului-statelor-unite-ale-americiiGalerie foto *** Prim-ministrul Dacian Cioloș a primit astăzi o delegație de reprezentanți din cadrul Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de președintele comitetului pentru control și reformă guvernamentală, Jason Chaffetz. Vizita in Romania a delegației, alcătuită din 11 reprezentanți ai Congresului, face parte dintr-un turneu internațional. Principala temă de discuție a reprezentat-o evaluarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și a rezultatelor acestuia, context in care premierul Dacian Cioloș a reafirmat interesul Romaniei pentru intărirea cooperării in cadrul Parteneriatului, subliniind faptul că acesta a livrat deja rezultate in ceea ce privește securitatea şi apărarea, prin inaugurarea și punerea in funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu, - care este un element important nu doar pentru Romania şi Statele Unite, dar sperăm noi să devină important şi in dispozitivul de apărare al NATO in regiune, a declarat premierul Dacian Cioloș, adăugand faptul că - Romania este un factor de stabilitate intr-o zonă destul de turbulentă, marcată de incertitudini, iar datorită poziției strategice poate fi considerată un pilon de stabilitate, siguranță, securitate și aparare a intereselor commune in regiune. In cadrul intalnirii au fost discutate și aspectele intăririi cooperării economice cu Statele Unite, in special cu privire la investițiile din domenii precum cel energetic, farmaceutic, al infrastructurii, industriei de automobile sau de apărare ș.a. Premierul a subliniat, in acest context, progresul și importanța reformei administrației publice aflată in curs pentru atragerea investițiilor. Premierul a reamintit, de asemenea, in cadrul intalnirii importanța și efectele pozitive din punct de vedere al securitătii și al creșterii economice care ar putea decurge din includerea Romaniei in Programul de vize (Visa Waiver Program). 2016-07-21 14:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_o0o.jpgMesaj de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a actorului Radu BeliganȘtiri din 20.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-actorului-radu-beliganRadu Beligan părea nemuritor - acesta a fost primul gand pe care l-am avut cand am aflat de plecarea dintre noi a marelui maestru al teatrului romanesc, figură emblematică a acestuia mai mult de jumătate de secol. Era firesc ce-am simțit, pentru că talentul, rezistența, forța interioară, energia și echilibrul actorului păreau proiectate, magic, pe un fundal din afara timpului. E limpede că nemurirea și magia maestrului Beligan răman neatinse, după 75 de ani de carieră in teatru, film, televiziune și radio, peste 80 de roluri și, cel mai important, casa incăpătoare pe care și-a făcut-o in sufletul fiecăruia dintre noi, cei care am avut o viață mai frumoasă grație artei lui - spectatorii. Ceea ce incununează, insă, tot ce a lăsat publicului său și Romaniei Radu Beligan este imaginea unei vieți implinite, in slujba artei, a umanității - și asta aduce multă speranță, spunand ceva esențial despre omul Beligan. Imi pare rău că a plecat dintre noi Radu Beligan, imi pare rău de imensul loc gol lăsat de el in tăramul teatrului, sunt alături cu gandul de cei care il regretă și le transmit condoleanțe sincere. Odihnă in pace maestrului Beligan și fie ca imaginea sa de om implinit și artist desăvarșit să dăinuie și să inspire peste generații. 2016-07-20 16:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-20-04-49-05big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarația premierului Dacian Cioloș referitoare la decesul cetățeanului român, în urma atentatului de la NisaȘtiri din 19.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-dacian-ciolos-referitoare-la-decesul-cetateanului-roman-in-urma-atentatului-de-la-nisa- Intre oamenii uciși in atacul barbar de la Nisa este și un cetățean roman. Știu că este puțină consolare pentru familie și pentru cei dragi lui, dar vreau să-i rog să accepte regretul meu enorm și condoleanțe pentru pierderea avută. Este o tragedie care a lovit o familie intreagă. Soția și copilul lui, răniți grav in atentat, sunt și ei internați in spitale din zonă. Din fericire, din informațiile pe care le avem la această oră, starea acestora este stabilă. Suntem in legătură permanentă cu serviciile medicale franceze. Știu că avem vești mai bune in privința celorlalți doi romani răniți in atac. Amandoi sunt incă spitalizați, dar evoluția lor medicală este pozitivă. Autoritățile noastre, Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada noastră la Paris, serviciul consular, sunt la dispoziția acestor familii și vom face tot ce este omenește posibil să le ajutăm. 2016-07-19 14:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-19-02-23-50big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a deschis dezbaterea publică privind Noua Strategie Națională Anticorupție – integritate, transparență, educație, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria Prim-MinistruluiȘtiri din 18.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-va-deschide-dezbaterea-publica-privind-noua-strategie-nationala-anticoruptie-integritate-transparenta-educatie-organizata-de-ministerul-justitiei-i-cancelaria-prim-ministruluiGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la lansarea Strategiei Naționale Anticorupție [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulțumesc mult. Domnule vicepremier, doamna ministru, domnilor miniștri, doamnelor şi domnilor ambasadori, domnule Avocat al Poporului, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi răspuns invitaţiei noastre, a guvernului, de a fi prezenţi, astăzi, la lansarea acestei Strategii Naţionale Anticorupţie, pe care nu o dorim, nici de data aceasta, să fie doar un document uitat intr-un sertar şi prezentat experţilor străini, ca să le arătăm cat de mult ne preocupăm noi de lupta anticorupţie, ci să fie un document de referinţă pentru toate instituţiile statului, in modul in care ne coordonăm să facem ceea ce trebuie să facem pentru noi, in primul rand, şi nu pentru alţii. Independenţa justiţiei şi lupta impotriva corupţiei au fost un obiectiv pe care şi acest guvern şi l-a asumat intr-un mod foarte clar, incă de la inceputul mandatului. L-am asumat fără rezerve şi, prin ceea ce am făcut, prin deciziile pe care le-am luat in acest an, sau decizii care au fost planificate in programul de guvernare, sau decizii pe care a trebuit să le luăm datorită unor situaţii care au apărut pe parcurs, am incercat, in toate aceste decizii, să menţinem un fir roşu, acela al coerenţei luptei impotriva corupţiei. Ştiu că este un şantier enorm cel pe care ni l-am asumat, şi prin acest mandat scurt de guvernare, şi anume, acela de a pune Romania pe calea transparenţei decizionale, pe calea guvernării deschise şi de a incerca să inducem un alt fel de a guverna, in interes public, in mod transparent, cu onestitate, cu modestie şi cu respect faţă de oameni. Acestea sunt cateva principii pe care, incet-incet, am incercat să ni le impunem tuturor in echipa guvernamentală şi in echipele cu care lucrăm. Sunt conştient şi de constrangerile pe care le are acest guvern, faptul că ne-am asumat un mandat scurt, intr-o situaţie excepţională, cu o susţinere politică volatilă, cumva firească intr-un an electoral. Dar suntem la fel de conştienţi şi de oportunităţile pe care le oferă acest mandat, şi anume, acelea de a pune Romania pe o altă cale, in mare parte aşteptată şi de cetăţeni, şi relativ clar exprimată in aceste ultime luni. Şi, de aceea, pentru mine, ceea ce facem acum la guvernare este mai important decat cate luni vom sta la guvernare. Important pentru noi este să valorificăm fiecare zi, fiecare săptămană, pentru a progresa intr-un domeniu sau altul. Apoi, ce se va intampla după acest guvern depinde in mare măsură de fiecare dintre noi, depinde de votul pe care il vom da la alegerile parlamentare de la sfarşitul anului, depinde de modul in care fiecare dintre noi ne vom manifesta aşteptările ca cetăţeni de la statul roman, de la administraţie, de la oamenii politici care ne conduc, şi depinde, mai ales, de ceea ce vom face fiecare dintre noi. Cred că trebuie să intrăm, din ce in ce mai mult, intr-o democraţie participativă, şi nu una pasivă, adică nu doar să cerem şi să aşteptăm de la alţii să facă anumite lucruri. Trebuie să le facă, statul, instituţiile au anumite responsabilităţi, dar, cu atat mai mult, după cateva luni, in poziţia de prim-ministru, sunt conştient că statul nu poate face tot ceea ce este de făcut in societatea romanească fără o implicare individuală şi o asumare individuală a responsabilităţilor fiecăruia dintre noi. Şi, cumva, din această perspectivă trebuie văzută şi Strategia Anticorupţie, pe care v-o propunem, astăzi, in dezbatere. Corupţia ucide! - vă amintiţi de acest slogan, in urmă doar cu cateva luni - şi iată că vedem, astăzi, in multe situaţii, că corupţia, coroborată cu indiferenţa - şi e important să subliniem acest lucru - poate să ucidă literalmente, am văzut cazuri in sănătate, şi poate să ucidă social, prin alienare, atunci cand aceste ingrediente - corupţia şi indiferenţa - le intalnim in educaţie, de exemplu, ca să dau doar două exemple din două domenii in care există un sentiment clar in societate că avem nevoie de reformă. Dar avem impresia că această reformă trebuie să vină doar din partea statului sau a guvernului. Şi pot să vă asigur că in ambele domenii, şi in sănătate, şi in educaţie, trebuie luate măsuri politice sau guvernamentale ferme, dar, in ambele domenii, fără o schimbare de atitudine din partea noastră, ca beneficiari ai servicilor publice din sănătate şi din educaţie, nu o să reuşim să eliminăm nici corupţia şi, mai ales, indiferenţa. O ţară fără corupţie este o ţară sănătoasă, insă eliminarea corupţiei nu vine doar prin adoptare de legi şi nici măcar nu vine doar printr-o atitudine fermă şi obiectivă a justiţiei. Pentru că este nevoie de mai mult decat atat. E nevoie ca fiecare dintre noi să cunoască, să inţeleagă şi să işi asume integritatea şi onestitatea ca act profesional, ca act individual şi ca act profesional. Şi, atata timp cat după 20 şi ceva de ani, după ce am trecut la democraţie incă mai facem diferenţa, şi eu vă spun, acesta e sentimentul meu personal, că incă mai facem diferenţa intre ce e al meu e al meu şi am grijă şi ce e al statului e al tuturor, deci pot să bag mana pană la cot, pentru că nu e responsabilitatea mea, cată vreme incă mai trenează in societate mentalitatea aceasta, putem lua orice decizii la nivel guvernamental, pentru că ele nu o să işi facă efectul. Şi aici mă gandesc, de la atenţia pe care o acordăm la ghişeu, la bani strecuraţi in buzunarul medicului, cu sau fără voia lui, şi aici vorbesc de atitudine, in primul rand, a noastră, a fiecăruia, pană la corupţia din marile proiecte de infrastructură, fiecare act de corupţie de acest gen, mic sau mare, slăbeşte statul roman şi ne indepărtează de o societate sănătoasă. Lipsă de integritate, lipsă de omenie, neglijenţă, nepăsare - asta am văzut cu toţii, zilele acestea, la Spitalul de Arşi, pacienţi care erau ţinuţi in condiţii inumane, sigur, dincolo de anumite nevoi, neajunsuri din punct de vedere material, nu numai la acest spital, ci şi la alte spitale. Şi ştiu că domnul ministru le are in vedere, chiar dacă nu vor fi făcute miracole in cateva zile sau in cateva luni, dar e un proiect care să pornească de la această realitate, proiect de investiţii, pe care noi, cel puţin, il vom incepe. Apoi, interese de afaceri care au dus la crearea unui sistem criminal, şi asta am văzut in cazul Hexi Pharma - sigur, justiţia trebuie incă să se exprime, dar, din ceea ce am putut constata deja la nivel administrativ, putem trage anumite concluzii. Vedem, pe de altă parte, şi aici vorbim tot de atitudinea noastră individuală şi ca societate, că in Romania de astăzi sunt incă posibile cazuri de sclavie. Situaţia de la Berevoieşti vorbeşte foarte mult despre noi, ca societate, şi indiferenţa individuală şi modul in care anumite autorităţi locale au acţionat sau nu au acţionat. Sigur, in toate aceste cazuri este nevoie de o atitudine clară şi fermă din partea statului, din partea autorităţilor statului, şi cred că am incercat să demonstrăm, prin modul in care am tratat aceste subiecte, că, din această perspectivă, nu rămanem indiferenţi. Dar, incă o dată, nu e suficient, pentru că aceste cazuri sunt cele care au ieşit la suprafaţă şi, foarte probabil, ele nu sunt cazuri izolate. E vorba de un mod in care sistemul ca atare trebuie să evolueze, prin tendinţa pe care o vom imprima şi o imprimăm noi, prin atitudinea noastră de fiecare zi. Aceste abateri de la integritate, in timp, e clar că ne vulnerabilizează, ne dezumanizează, dar ne şi vulnerabilizează faţă de cei care folosesc aceste slăbiciuni pentru alte interese decat cele de a ne construi un viitor mai bun, ca societate. Şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru atunci cand ne plangem de modul in care suntem trataţi, că de multe ori suntem trataţi pentru că noi inşine acceptăm să ne tratăm unii pe alţii ca atare. Pentru că vorbim aici, prin atitudine sau lipsă de atitudine, de complicitate din partea noastră. Insist pe aceste lucruri, pentru că, incă o dată, nu vreau ca această strategie anticorupţie să fie văzută doar ca un document formal, asumat in mod formal. Cred că avem nevoie, mai mult ca oricand, nu de o strategie ca un document cadru, cat de o abordare ca atitudine. Şi cred că e un moment favorabil pentru Romania, ca societate, in momentul de faţă, să mergem mai departe decat ceea ce pot să facă instituţii ale statului. Şi sunt convins că, dacă vom merge mai departe, noi, ca societate, prin atitudinea noastră, in paralel, şi instituţiile statului se vor insănătoşi şi vor deveni mai eficiente, mai rapid decat ar face-o dacă nu vom face noi această schimbare, ca societate. Şi pornesc in primul rand de la premiza şi de la convingerea mea personală că romanii sunt de bună-credinţă cu toţii, in esenţa lor, şi că noi ca popor suntem de bună-credinţă, şi că integritatea se poate invăţa, prevenţia şi educaţia anticorupţie sunt esenţa acestei strategii in această nouă etapă, in care avem o justiţie care funcţionează, avem nevoie şi de procurori care să fie in continuare eficienţi, de judecători care să fie in continuare eficienţi, dar avem nevoie in această etapă mai ales de a preveni situaţii care să ducă la procese in justiţie. Este vorba chiar de o schimbare de paradigmă in modul in care abordăm această strategie anticorupţie, insistand de acum inainte mai mult pe partea de prevenţie şi de educaţie. Dar lupta anticorupţie nu se limitează doar la acţiunea instituţiilor publice, a instituţiilor statului. Această schimbare de paradigmă trebuie să includă şi asumarea eşecului de management, ca explicaţie pentru noi dosare care au apărut la DNA sau la ANI. Este important ca la nivel de conducere de instituţii, şi publice şi private, să se inţeleagă faptul că anticorupţia incepe in primul rand cu un management sănătos al resurselor publice, al resurselor private, cu transparenţă decizională, cu utilizarea instrumentelor de audit şi de control intern. Și din această perspectivă vedem şi reforma administraţiei publice, unde, chiar dacă la inceputul mandatului ambiţiile noastre erau foarte mari, ne dăm seama acum că, inainte de a trece la o reformă reală cu efect in administraţia publică, trebuie să avem o imagine cat mai clară a realităţii din administraţia publică, să avem o lectură cat mai pragmatică şi cat mai obiectivă nu doar a disfuncţionalităţilor din administraţia publică, dar mai ales a motivelor, a rădăcinilor care stau la baza acestor disfuncţionalităţi. Şi, in scoaterea la suprafaţă, in scoaterea la lumină a acestor disfuncţionalităţi pe care să le putem inţelege profund, ca să vedem care sunt soluţiile cele mai bune, avem nevoie de acest proces de transparenţă, de obiectivitate in a ne asuma aceste disfuncţionalităţi, a ne asuma greşeli pe care le facem - şi sunt lucruri pe care acest guvern a inceput să le facă, dar sunt convins că va fi nevoie incă de caţiva ani de zile de asumare in mod obiectiv a acestor lucruri pentru a putea vedea rezultate structurale pe termen lung. O altă temă majoră este, spuneam, integritatea in mediul de afaceri, şi aici mă gandesc atat la companiile de stat şi la eficienţa managementului in companiile de stat, de guvernanţa corporativă, unde vreau să insist, guvernanţă corporativă şi Ordonanţa de Urgenţă 109, care presupune implementarea acestui stil de management, nu inseamnă a recruta manageri străini pentru că romanii nu sunt capabili să o facă, aşa cum incă mai văd unele interpretări, ci inseamnă in primul rand a recruta in mod transparent şi obiectiv manageri responsabili şi, in paralel, de a găsi soluţii pentru a forma pentru viitor manageri responsabili, atat pentru bunurile statului, cat şi pentru bunurile private. Pentru că doar o recrutare obiectivă şi transparentă nu-i o soluţie- miracol. Oamenii suntem tot noi cei care trăim in societatea romanească şi sunt lucruri in care trebuie să invăţăm, cum ar fi, de exemplu, şi managementul eficient al resurselor statului, atunci cand aceste resurse ale statului sunt parte a unor companii, a unor societăţi care acţionează pe piaţă şi in mediul concurenţial de piaţă. Dar, cand vorbesc de integritate in mediul de afaceri, mă gandesc şi la sectorul privat, şi la relaţia dintre companiile private şi stat. In unele cazuri incă mai există mentalitatea că a face afaceri cu statul este benefic prin definiţie, in măsura in care ai sustinători in cadrul statului pentru anumite contracte. Incă mai avem cazuri cand anumite companii concentreză foarte multe resurse pentru a caştiga contractul, şi nu atat pentru eficienţa aplicării implementării elementelor din contractul respectiv. Eficienţa unor companii se opreşte, in mare parte, la a caştiga contractul respectiv - şi aici, sigur, este vorba de o responsabilitate şi din partea statului, atunci cand urmărim aplicarea unor contracte, dar şi din partea unora din sectorul privat - şi aici nu vorbesc de o majoritate a sectorului privat din Romania, ci de acele cazuri care au un impact negativ şi asupra percepţiei in ceea ce priveşte relaţia dintre sectorul privat şi stat, prin această prismă a contractelor. Vreau să vă spun că, din perspectiva noastră, aplicarea măsurilor din strategie nu este una opţională, această strategie vizează toate instituţiile publice, de la varful Administraţiei Publice Centrale, pană la baza Administraţiei Publice Locale, şi că această strategie va fi adoptată in aşa fel incat ea să poată să fie urmărită in aplicarea ei. Vreau totuşi să spun că aplicarea acestei strategii este importantă nu doar din perspectiva insănătoşirii noastre ca societate in continuare sau de continuare a procesului de insănătoşire a noastră ca societate, dar ea, in măsura in care este aplicată, va contribui in mod semnificativ, pozitiv, aşa cum a făcut-o şi in trecut, şi la percepţia noastră in exterior. Ţineţi minte că incă mai avem acel Mecanism de Cooperare şi Verificare care a fost impus Romaniei şi Bulgariei acum zece ani, cand am intrat in Uniunea Europeană, şi care incă este disputat şi in Romania, dacă acel mecansim trebuie sau nu mai trebuie să fie păstrat. Unii spun: Nu mai e cazul să fie păstrat, pentru că ţine de o chestiune de mandrie naţională, alţii, dimpotrivă, spun: Este nevoie să fie păstrat, pentru că avem nevoie in continuare de monitorizare externă, in ceea ce facem in interior. Eu văd acest lucru, in primul rand, incă o dată, prin prisma capacităţii noastre de a ne insănătoşi şi de a ne asuma ca şi organism colectiv şi ca şi societate şi cred că trebuie să ajungem la eliminarea oricărei nevoi de a fi atenţionaţi din exterior pentru lucruri care sunt evidente pentru noi şi vizavi de care noi inchidem ochii. In măsura in care vom aplica această strategie anticorupţie, vom ajunge cu siguranţă - şi sper eu cat mai repede posibil - la o situaţie in care să nu mai avem nevoie de aceasta monitorizare din exterior, nu doar din motive de mandrie naţională, ci pentru că vom putea demonstra şi ne vom demonstra nouă inşine că suntem capabili să ne spălăm rufele murdare in familie, atunci cand este cazul, şi să le curăţim şi că suntem capabili să ne asumăm noi, ca societate, obligaţiile pe care le avem faţă de noi. Dincolo de aceasta, vreau să salut şi implicarea dinamică pe care Ministerul Justiţiei a inceput-o şi in cadrul OCDE, unde, dincolo de faptul că această organizaţie pentru cooperare şi dezvoltare economică vizează in primul rand partea economică, există o componentă anticorupţie importantă, pentru că lupta impotriva corupţiei este un precursor al unei economii eficiente şi funcţionale, oricate măsuri de ordin fiscal sau legislativ ar fi luate. Şi, sigur, nu-i un secret, Romania işi doreşte statutul de membru al OCDE, pentru a putea impărtăşi cu ceilalţi experienţa in dezvoltarea economică şi, din această perspectivă, modul in care vom progresa pe lupta impotriva corupţiei cu siguranţă ne va ajuta şi in atingerea acestui obiectiv. In incheiere, doresc să mulţumesc Ministerului Justiţiei, doamnei ministru şi intregii echipe care a lucrat pentru a duce la bun sfarşit indeplinirea acestui obiectiv strategic pe care ni l-am asumat, ca şi guvern, la inceput de mandat, şi anume, elaborarea acestei Strategii Naţionale Anticorupţie. Astăzi, suntem in măsură să o punem pe masa dezbaterii publice. Profit, totodată, de această ocazie pentru a felicita Ministerul Justiţiei pentru faptul că a inceput operaţionalizarea Agenţiei pentru Administrarea Bunurilor Imobilizate. Mai sunt incă paşi de urmat, dar, la fel, ceea ce am promis la inceput de mandat incepe să se concretizeze. Şi profit de prezenţa doamnei ministru de finanţe, aici, ca să spun că, pentru credibilitatea actului de justiţie, e importantă recuperarea acestor bunuri indisponibilizate, care sunt in responsabilitatea acestei agenţii ANABI, dar e important ca şi in cadrul ANAF, acel departament care are responsabilităţi in acest domeniu, să existe o creştere a eficienţei recuperării bunurilor pe care statul trebuie să le recupereze in urma deciziilor din justiţie. Doresc, totodată, să vă mulţumesc tuturor celor din sfera neguvernamentală, a societăţii civile, a mediului de afaceri, a mediului academic, pentru implicarea in procesul de elaborare a acestei strategii şi să imi exprim speranţa că veţi fi foarte activi in această perioadă a dezbaterii publice, pentru că această dezbatere publică are nu doar rolul de a imbunătăţi strategia inainte ca ea să fie adoptată, acolo unde e nevoie, dar are ca obiectiv, in primul rand, ca această strategie să nu devină doar un document adoptat care să rămană pe hartie. Cu cat elementele din această strategie vor fi mai intens dezbătute şi cunoscute, cu atat şansa ca aceste elemente să aibă un impact asupra funcţionării luptei impotriva corupţiei să fie mai mare. In ceea ce priveşte guvernul, vreau să vă asigur că lupta impotriva corupţiei şi insistenţa pe integritate vor rămane obiective ale acestui guvern şi că şi pe aceste domenii veţi avea in guvern un partener de incredere, pană la sfarşitul acestui mandat. După cum v-am spus, ceea ce va urma apoi depinde de fiecare dintre noi, insă eu, unul, cred cu tărie că este timpul şi sunt toate ingredientele pentru ca Romania să se insănătoşească pană la capăt. Vă mulţumesc. Declarații de presă susținute de ministrul Justiției, Raluca Prună, referitoare la dezbaterea publică privind Strategia Națională Anticorupție [Check against delivery] Raluca Prună: Bună ziua. Suntem la capătul unei jumătăți de zile foarte dense, este od ezbatere pe acre am avut-o - nu o dezbatere in plus, ci o dezbatere care inchide o serie lungă de discuții cu parteneri instituționali, cu ministere, cu instituții publice la nivel central, cu autorități publice locale, cu parteneri din societatea civilă, cu parteneri din mediul de afaceri. Și cred că astăzi, prin prezența premierului, am arătat că acesta este un proiect asumat de Guvernul Romaniei, nu este doar un proiect al Ministerului Justiției, și iarăși este important să spunem că această strategie nu este numai o strategie a Ministerului Justiției. Noi ne-am asumat, ca in ultimii 10 ani, redactarea acestei strategii, consultarea și vrem să punem pe masa tuturor un instrument de care toți ne putem folosi, indiferent că suntem in funcția publică, in mediul de afaceri sau că suntem cetățeni, un instrument prin care să cerem cateva lucruri. Să cerem mai multă prevenție, să cerem sancționarea neperformanței in management sau sancționarea managementului defectuos, să insistăm asupra faptului că ceea ce s-a caștigat prin combaterea corupției - care este un lucru, așa cum s-a discutat astăzi, din care am ajuns să ne facem un brand de țară - deci este un lucru foarte bun că am ajuns acolo, dar trebuie să-i ajutăm pe procurori, pe judecători, pentru că iarăși, cum s-a spus in dezbatere, nu putem aștepta numai de la justiție să ne facă in cetate curățenie. Curățenie trebuie să facem fiecare dintre noi și eu am increderea că, odată cu această strategie, punem pe masă un instrument, setăm un standard de la care eu sper să fie foarte greu de coborat. S-a vorbit despre foarte multe lucruri astăzi, o să dau de exemplu un lucru concret, un lucru care a fost un obiectiv de guvern, de exemplu, publicarea tuturor contractelor ministerelor. Este un lucru pe care premierul l-a cerut la inceputul acestui an şi pentru că eu sunt ministrul justiţiei, nu vă pot invita decat pe pagina Ministerului Justiţiei, să vedeţi că noi acolo ne-am publicat absolut toate contractele. Acestea sunt lucruri, probabil că mici, dar sunt lucruri care puse laolaltă, impreună, creează, repet, un instrument foarte bun pentru public, pentru noi, cei guvernaţi şi pentru noi, cei care guvernăm, prin care ne asigurăm că ceea ce facem este riguros şi contribuie la o bună guvernare. Reporter: Ne mai puteţi da cateva exemple concrete prevăzute de noua Strategie anticorupţie? Raluca Prună: Păi am spus. Am făcut, in primul rand, un audit, pe care l-am făcut cu experţi independenţi de la OCDE şi acolo, in acest audit, s-au identificat punctele slabe, de exemplu, o mai bună utilizare a instituţiei Avertizorului de integritate este un asemenea exemplu, prevenţia in anumite sectoare şi evident că scopul acestei strategii este, dincolo de a fi ea insăşi un instrument, este şi acela să ne asigurăm de cateva lucruri. O dată, că nu putem să devenim... că nu este un comportament lucrativ să trăim din infracţiuni şi că dacă, bun, trăim din infracţiuni, societatea este echipată să ia inapoi ceea ce i s-a furat societăţii. Eu, ca ministru, am spus şi in cursul dezbaterii de astăzi, afirm şi acum, am, odată ce s-a adoptat această strategie, două obiective foarte mari. Unul, să mă asigur că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate realmente va funcţiona aşa cum spune legea şi doi, că vom reuşi, la nivel de legislaţie, să transpunem Directiva 42/2014, astfel incat să facem posibilă confiscarea extinsă - şi spun asta exact pentru motivul pentru care trebuie să dăm inapoi societăţii ceea ce i s-a luat societăţii. Trebuie să-i dăm inapoi, ca să poată societatea să contribuie la proiecte importante, sectoriale, cum sunt educaţia, sănătatea, asupra cărora există un larg consens. Reporter: Cum vedeţi demiterile şi arestările de judecători din Turcia? Raluca Prună: Nu vreau să fac comentarii cu privire la acest lucru. Vreau să discut astăzi numai despre Strategia naţională anticorupţie, dacă nu vă supăraţi. Reporter: Vorbind despre Strategie, un proiect interesant in cadrul acestei Strategii este educaţia juridică pentru elevii de clasa a XI-a. Ministerul Justiţiei ce aport are pe acest domeniu? Suntem foarte interesaţi, ce ar putea să inveţe copiii? Nu ştiu, parte care ţine de magistartură...;? Raluca Prună: Nu, s-a spus deja că Ministerul Justiţiei are, nu de ieri, de alaltăieri, nu de sub mandatul meu, ci de acum trei ani, are un procotol semnat impreună cu Ministerul Educaţiei, impreună cu alţi factori interesaţi din societate şi am avut proiecte concrete in care ne-am implicat şi nu i-am invăţat pe copii legislaţia penală, ci i-am invăţat pe copii, in primul rand, ce inseamnă prevenţia şi ce inseamnă să fii un cetăţean informat, ce inseamnă să cunoşti legea, pentru că uneori, mai ales, aţi vorbit de elevii de liceu - uneori, ştiţi, se poate intampla ca elevii de liceu să fie implicaţi, fără voia lor ,in anumite, să zicem, acţiuni despre care să nu aibă reprezentarea faptului că nu sunt conforme cu legea. Deci facem o educaţie juridică, repet, nu in sensul predării legii penale, asta ii invităm pe cei care vor să devină jurişti, să vină la Facultatea de Drept, ci in sensul a ce inseamnă a fi cetăţean activ. Elevul de liceu este şi el cetăţean şi trebuie să fie activ. Reporter: Dacă ne uităm la Strategia lansată acum patru ani, ne puteţi spune in ce măsură aceasta şi-a atins obiectivele, dacă sunt cuantificabile, nu ştiu, procentual sau intr-o altă măsură? Raluca Prună: Noi am făcut un audit al Strategiei vechi şi am preluat din acea Strategie ceea ce a funcţionat bine. Punctele slabe le-am spus, nu le mai repet. Iar accentul, ceea ce nu a funcţionat aşa cum ne-am fi dorit in Strategia trecută, a fost prevenţia şi pentru asta, in această strategie, care, am spus, construieşte, nu inventează nimic cu totul nou, ci construieşte pe fundamentele unei serii de strategii, in Strategia nouă, punem accentul pe ceea ce strategia anterioară nu a făcut - prevenţia şi toate cele pe care le-am spus inainte. Vă mulţumesc mult. *** Premierul Dacian Cioloș va deschide dezbaterea publică privind Noua Strategie Națională Anticorupție - integritate, transparență, educație, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria Prim-Ministrului marți, 19 iulie 2016, 10:00-14:30, la Palatul Victoria, Sala Transilvania. La dezbatere vor participa ministrul Justiției, Raluca Prună, viceprim - ministrul, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dincu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru, și ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, alături de reprezentanți ai altor instituții guvernamentale. De asemenea, la dezbatere sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile. Evenimentul va fi transmis live pe site-ul guvernului, la adresa https://goo.gl/Z04IA1 Oportunități: foto/video live Declarații de presă la finalul evenimentului ale ministrului justiției, Raluca Prună. Agenda evenimentului 2016-07-18 17:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dezbatere.jpgDeclarație de presă a premierului Dacian Cioloș privind situația din TurciaȘtiri din 16.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-a-premierului-dacian-ciolo-referitor-la-situatia-din-turciaSingura cale pentru Turcia este intoarcerea la ordinea constituțională și la statul de drept. In această dimineață, la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană prezenți la Summit-ulul ASEM, am susținut impreună cu ceilalți lideri europeni, condamnarea tuturor acțiunilor de violență și agresiune asupra instituțiilor statului democratic alese. Turcia este un partener cheie pentru Romania și pentru Uniunea Europeană. Ministerul Afacerilor Externe m-a asigurat că celula de criză constituită azi noapte din dispoziția ministrului este deplin funcțională și este in legătură cu cetățenii romani care au nevoie de asistență. Totodată, ambasada și consulatele Romaniei in Turcia sunt in alertă și pregătite să-i ajute pe toți cetățenii romani care au nevoie de sprijin. 2016-07-16 09:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-16-10-03-10big_sigla_guv_albastru_1.jpgVizita oficială în Mongolia a prim-ministrului Dacian CioloșȘtiri din 14.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-in-mongolia-a-prim-ministrului-dacian-cioloPremierul Dacian Cioloș a vorbit la summit-ul ASEM despre rolul Romaniei in cadrul proiectelor de inter-conectare dintre Europa și Asia Prim-ministrul Dacian Cioloș a incheiat turneul asiatic in Mongolia, unde a participat la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Reuniune Asia-Europa, la Ulan Bator (15-16 iulie). Discuțiile din cadrul summit-ului s-au concentrat pe tema - 20 de ani de ASEM: un parteneriat pentru viitor prin conectivitate, participanții evaluand progresele inregistrate de la ultima reuniune și stabilind direcțiile de cooperare in următorul deceniu. Premierul Dacian Cioloș a avut o intervenție referitoare la - Promovarea parteneriatului in cadrul ASEM pentru o mai mare conectivitate, unde a prezentat argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa și Asia, fie că este vorba despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie, despre comunicații sau relații interumane si culturale. Prim-ministrul Dacian Cioloș a evidențiat avantajele conferite de poziția geografică a Romaniei și legătura prin fluviul Dunărea. In cadrul sesiunii in format restrans a șefilor de delegații, dedicată discutării aspectelor principale de pe agenda internațională, și, in principal, măsurilor pentru combaterea terorismului, premierul Dacian Cioloș a promovat inițiativa Romaniei de inființare a unui Tribunal Internațional pentru condamnarea crimelor terorismului. Referitor la activitatea ASEM, prim-ministrul Dacian Cioloș a argumentat nevoia de a actualiza metodele de lucru ale ASEM astfel incat să răspundă mai bine formatului actual mai extins și nevoii de a urmări realizări concrete. In dimineața zilei de sambătă, premierul Dacian Cioloș a participat la o reuniune informală de coordonare intre șefii de stat și de guvern europeni aflați la summit privind situația din Turcia. In urma acestei reuniuni, a rezultat o declarație comună a președintelui Consiliului European, Donald Tusk și cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și a Inaltului reprezentant pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, Federica Mogherini. (declarația poate fi urmărită aici: http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/) In marja lucrărilor summit-ului, șeful Executivului a avut o serie de intrevederi bilaterale cu premierii din Mongolia, China, Kazahstan, Singapore, Polonia și cu președintele Elveției și cel al Comisiei Europene. Premierul Dacian Cioloș a avut, de asemenea, discuții informale cu președintele Consiliului European, prim-miniştrii guvernelor din Olanda, Luxemburg, Slovacia, Malta, Rusia, cu vicepreședintele Indiei, precum și cu Inaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, Federica Mogherini și cu Secretarul General ASEAN. Din delegația condusă de premierul Cioloș au făcut parte ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, consilierul de stat, Călin Ungur, secretarul de stat, Florin Tacu (Cancelaria Prim-Ministrului), secretarul de stat in Ministerul Economiei, Manuel Costescu și purtătorul de cuvant al Guvernului Romaniei, Liviu Iolu. Informații de background ASEM a fost creată in 1996, avand rolul de forum pentru dialog și cooperare intre Europa și Asia. O dată la doi ani, șefii de stat și de guvern din cadrul ASEM, președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) se reunesc in cadrul unui summit pentru a stabili prioritățile ASEM. Aceste reuniuni la nivel inalt se desfășoară alternativ in Asia și in Europa. Precedenta reuniune la nivel inalt a fost organizată la Milano, Italia in 2014. *** Imagini de la evenimentele in marja participării premierului Dacian Cioloș la Summit-ul ASEM (Mongolia) sunt disponibile pe pagina de Youtube a Guvernului Romaniei (https://www.youtube.com/user/guvernulromaniei) și la următoarele link-uri: Ceremonia de deschidere a summitului: https://youtu.be/Nt3wMNhaw_U Intervenția primului-ministru Dacian Cioloș la Sesiunea Plenară II: https://youtu.be/xtokwL46hNM Intalnire bilaterală Polonia: https://youtu.be/WxhaBNk7t8I Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Kazakhstan, Karim Massimov: https://youtu.be/MmgvAx97J2M Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Mongoliei, Jargaltulga Erdenebat: https://youtu.be/phqKV09-H7E Intalnire bilaterală Elvetia: https://youtu.be/pDaP3aS3O_c Intalnire bilaterală China: https://youtu.be/lUWp5vUiwCs Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Singapore, Lee Hsien Loong: https://youtu.be/-nzJgpA9q3Q Intalnire bilaterală cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: https://youtu.be/XRWny_O58BU Declarații de presă ale primului-ministru Dacian Cioloș: https://youtu.be/7AguRKmjUBQ Fotografia de familie: https://youtu.be/JA9biKLBBOQ Premierul Dacian Cioloș a participat la Summitul ASEM (Asia-Europe Meeting), care s-a desfășurat in Mongolia, intre 15-16 iulie Fotografie de familie Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș Reporter: Care sunt concluziile după aceste două zile de summit, Summitul ASEM? Dacian Cioloş: Ieri, am intervenit in reuniunea plenară in care s-a dezbătut mai ales despre chestiunea legată de conectivitate, conectivitate intre Europa şi Asia, in sens larg. Eu am insistat pe nevoia de corelare şi de coordonare pe diferitele acorduri legate de conectivitate, atat pe partea de hard, cum ar veni, deci, infrastructura de transport, in general, de care Romania este interesată, şi transport rutier şi transport maritim, transport aerian. Am insistat pe faptul că Romania, in Europa de Sud-Est, poate să fie un punct nodal de transport, dat fiind faptul că are ieşire la Marea Neagră, că putem reactiva anumite conexiuni cu Asia Centrală şi apoi cu tot continentul asiatic. Datorită Dunării, putem asigura transportul mărfurilor care ajung prin Marea Neagră in Portul Constanţa spre toată Europa. Şi, deci, am exprimat disponibilitatea Romaniei de a se implica in astfel de proiecte. De altfel, noi am inceput deja discuţii bilaterale cu ţări riverane Mării Negre, Mării Caspice şi cu ţări din Asia Centrală pe acest subiect. Dar, conectivitate inseamnă mai mult decat infrastructură de transport, inseamnă şi internet, inseamnă şi facilitarea contactelor intre cetăţeni, intre popoare, inseamnă dezvoltarea turismului şi aici astfel de reuniuni formale pot să fie foarte utile pentru a gandi, pentru a pune la punct programe care să meargă dincolo de un continent sau de altul. Astăzi, in discuţiile informale pe care le-am avut, aşa-numitul retreat, in care se intalnesc doar şefii de stat şi de guvern participanţi, şefii de delegaţii, s-au discutat despre chestiuni care procupă cele două continente. Sigur că aceste două zile de reuniuni au fost marcate de evenimentele din Franţa şi, in consecinţă, s-a discutat şi despre modul in care să abordăm terorismul cu nişte mecanisme mai clare şi mai ferme decat declaraţiile politice. S-au făcut şi declaraţii politice şi, de altfel, a existat o declaraţie a liderilor care au participat la acest summit, legat de evenimentele din Franţa, dar şi din alte părţi din lume, unde au avut loc atentate in ultima perioadă. Astăzi, la discuţia informală pe care am avut-o, eu am reiterat un punct de vedere al Romaniei, o propunere a Romaniei, impreună cu Spania, de altfel, să trecem dincolo de declaraţiile politice şi să găsim mijloace prin care să intărim capacitatea comunităţii internaţionale de a reacţiona in astfel de situaţii. Noi am propus crearea unui tribunal internaţional impotriva terorismului, in care să fie tratate şi judecate astfel de situaţii, pentru a da un mesaj clar că se poate acţiona la nivel multilateral şi folosind instrumente mai puternice decat declaraţiile politice, instrumente juridice. Şi am primit mai multe semnale de susţinere. Am văzut o idee similară de a acţiona la nivel juridic, internaţional, venită şi din partea Indiei. Am avut o discuţie, de altfel, informală, cu vicepreşedintele Indiei care a reprezentat India la acest summit şi am convenit să ne coordonăm, in perioada următoare, la nivel internaţional, pe acest subiect, sigur, impreună cu Spania, cu care am fost, de altfel, iniţiatorii acestei idei. Dincolo de discuţiile din plen, am avut mai multe intalniri bilaterale - cu preşedintele Elveţiei, cu preşedintele Comisiei Europene, dar şi cu mai mulţi prim-miniştri, cu prim-ministrul chinez, cu prim-ministrul din Mongolia, care tocmai a fost numit, cu prim-ministrul din Kazahstan, cu prim-ministrul din Singapore şi cu doamna prim-ministru din Polonia, in care am discutat, mai ales, chestiuni legate de relaţiile bilaterale. Şi, dincolo de aceste intalniri bilaterale, am avut mai multe discuţii informale cu premierul olandez, Mark Rutte, cu premierul Bettel, cu premierul din Luxemburg, cu premierul Medvedev, cu care am fost vecini de masă, de altfel... ne-am intalnit şi am discutat inclusiv legat de relaţiile bilaterale, dar şi cu preşedintele Consiliului European, cu preşedintele Tusk, cu secretarul general ASEAN şi cu primul ministru maltez, Malta urmand să preia preşedinţia Consiliului UE, anul viitor. Am discutat şi cu preşedintele in exerciţiu al consiliului, cu premierul slovac care e foarte probabil, de altfel, ca pană la sfarşitul anului să vină in vizită in Romania. Intalnire bilaterală cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Singapore, Lee Hsien Loong Intalnire bilaterală China Intalnire bilaterală Elveția Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Mongoliei, Jargaltulga Erdenebat Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Kazakhstan, Karim Massimov Intalnire bilaterală Polonia Discursul primului-ministru Dacian Cioloş in cadrul Summitului ASEM (Europe-Asia Meeting) [Check against delivery] /...;/ familiilor care au fost afectate de acest act de barbarie și dorim să transmitem solidaritatea Romaniei impotriva oricărei forme de ură și violență care se manifestă in Franța sau in altă parte a lumii. Mulțumesc, domnule președinte, pentru ospitalitatea dvs. și pentru excelenta organizare a acestui summit de către Mongolia. De asemenea, folosesc această ocazie pentru a transmite felicitările mele pentru manifestările recente prilejuite de Ziua Națională a Mongoliei, 11 iulie. ASEM aniversează 20 de ani de existență, iar conectivitatea a devenit una dintre ariile prioritare ale cooperării. Niciodată, inainte, in istoria omenirii, conectivitatea nu a fost o realitate mai complexă. Ea are un impact crescand asupra tuturor societăților noastre și a tuturor domeniilor de activitate umană. In opinia noastră, o definiție clară, cuprinzătoare a acestei realități trebuie să fie una dinamică și flexibilă, luand in considerare foarte mult evoluția sa. Permiteți-mi să subliniez două componente ale conceptului de conectivitate: categoria soft și categoria hard. Beneficiarii și protagoniștii eforturilor noastre sunt cetățenii din țările noastre, aflați din ce in ce mai mult in interconectare și interacțiune. Anul trecut, un număr de 1, 2 miliarde de oameni au călătorit anul trecut in străinătate, iar pentru anul acesta se anticipează o creștere cu 4 %, Asia și zona Pacificului conducand in acest clasament. Semnificația contactelor interumane nu poate fi indeajuns subliniată cand dezvoltarea insăși poate fi cu greu realizată in afara unei cooperări transfrontaliere extinse și aprofundate. Aș dori aici să pun accent și pe importanța inlesnirii schimburilor intre tineri, accesului la studii și la călătorii pentru tineri. La fel de importantă este conectivitatea virtuală. Mai mult de 40 la sută din populația lumii folosește internetul, Europa și Asia fiind printre cele mai conectate zone. Sprijinim extinderea in continuare a oportunităților nelimitate oferite de spațiul cibernetic, procesului de invățare, e-guvernării, afacerilor și comerțului. In același timp, sprijinim ferm respectarea pe deplin a principiilor de bază ale accesului la informatie. In categoria proiectelor de conectivitate hard intră extinderea formatelor de cooperare menite a elimina bine cunoscutele decalaje de infrastructura fizică in interiorul și intre multe dintre țările noastre. Trebuie manifestată prudență pentru a impiedica duplicarea și competiția inadecvată intre aceste inițiative. Cred că este ințelept să se asigure condițiile pentru realizarea sinergiilor necesare intre ele. Oferta Romaniei pentru proiectele de conectivitate hard se bazează pe două atuuri: primul este legat de poziția geografică evident avantajoasă a Romaniei, de deschiderea ei la Marea Neagră, asigurand conexiunea cu Asia, dar și de existența Dunării și a Deltei care sunt conectate cu Marea Neagră. Cel de-al doilea aspect ține de cadrul regional oferit de Strategia Dunării, care este un exemplu de cooperare macroregională in interiorul Uniunii Europene. Romania și Austria au inițiat această strategie cu obiectivul principal de a transforma Dunărea intr-un instrument relevant de cooperare, intensificand folosirea celui mai mare curs de apă european din perspectiva transportului, a schimburilor culturale, a turismului, a răspandirii dezvoltării economice sustenabile și a conectivității intre oameni. Avem de asemenea un exemplu de cooperare și vrem să accentuăm acest lucru. /...;/ *** Ceremonia de deschidere a summitului COMUNICAT DE PRESĂ Participarea primului-ministru Dacian Cioloș la Summitului ASEM (Europe-Asia Meeting) Prim-ministrul Dacian Cioloș participă la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Reuniune Asia-Europa, care se desfășoară la Ulan Bator, intre 15 și 16 iulie), eveniment important in relațiile economice și politice dintre țările europene și asiatice. Summitul ASEM aniversează anul acesta 20 de ani de la lansarea dialogului politic intre Europa și Asia (ASEM - Asia Europe Meeting), prin organizarea unei reuniuni la nivel inalt in capitala Mongoliei, Ulan Bator. Romania este reprezentată la nivel inalt, printr-o delegație condusă de Prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș. Reuniunea are, pe langă semnificația sa simbolică, și obiectivul de a face un bilanț de activitate după 20 de ani și de a adopta liniile directoare pentru viitorul cooperării intre Europa și Asia. Tema principală a Summit-ului este - 20 de ani de ASEM: parteneriat pentru viitor prin conectivitate, premierul roman urmand a avea o intervenție circumscrisă acestei teme. Discuțiile din cadrul Summit-ului au in vedere consolidarea celor trei paliere de cooperare in cadrul ASEM: asigurarea păcii și stabilității in lume; dezvoltarea economică; creșterea contactelor la nivelul societății intre Asia și Europa. Liderii politici de pe cele două continente vor dezbate subiecte de interes global, cum sunt schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și sistemul comerțului internațional, reducerea riscului și managementul dezastrelor, securitatea energetică, alimentară și managementul apelor. Reuniunea din Mongolia este o nouă ocazie pentru Romania de a-și reafirma poziția de partener tradițional al statelor asiatice, precum și dorința de a-și dezvolta relațiile politice și economice cu acestea. Informații de background Asia - Europe Meeting (ASEM) este un forum multilateral pentru dialog și cooperare intre Europa (cele 28 de state membre UE, Norvegia și Elveția) și Asia-Pacific (ASEAN, 4 parteneri strategici ai UE - China, India, Japonia și Republica Coreea -, precum și Federația Rusă, Kazahstan, Australia, Noua Zeelandă, Pakistan, Bangladesh, Mongolia). ASEM aniversează 20 de ani de existență. 2016-07-14 11:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-16-12-55-25big_0[1].jpgȘeful Cancelariei prim-ministrului, Ioan Dragoș Tudorache, a discutat cu ministrul canadian John McCallum problematica vizelorȘtiri din 12.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/seful-cancelariei-prim-ministrului-ioan-drago-tudorache-a-discutat-cu-ministrul-canadian-john-mccallum-problematica-vizelorGalerie foto Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ioan Dragoș Tudorache, a participat, ieri, la Bruxelles, impreună cu comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, la intalnirea cu ministrul canadian pentru migraţie, refugiați şi cetăţenie, John McCallum, pe tema politicii vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene. Intalnirea a avut loc in continuarea discuției avute de șeful Cancelariei cu ministrul canadian, in data de 23 mai, la Ottawa. Am reiterat poziția exprimată de premierul Dacian Cioloș in cadrul intalnirii pe care a avut-o la Ottawa cu prim-ministrul Justin Trudeau, și anume că Romania dorește să sprijine procesul de ratificare a Acordului economic și comercial UE-Canada (CETA), insă, pentru a putea să facă acest lucru, este nevoie ca problematica vizelor să fie rapid rezolvată. Credem că liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii intre UE și Canada ar fi golită de sens pentru cetățenii romani, dacă ar exista in continuare acest acces restricționat pe bază de vize, lucru care cred că a fost ințeles de partea canadiană. In acest context, in cadrul intalnirii, Canada a apreciat rezultatele pozitive ale misiunii tehnice din luna iunie. Am convenit cu ministrul McCallum să reluăm discuțiile după ce guvernul canadian iși reia activitatea, in luna septembrie, și avem speranța ca o decizie privind ridicarea vizelor să urmeze curand după aceea, a declarat Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș, in urma intalnirii. Detalii despre intalnire, aici. 2016-07-12 19:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_p032124002201-456424.jpgVizita oficială în Vietnam a prim-ministrului Dacian CioloșȘtiri din 12.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-in-vietnam-a-prim-ministrului-romaniei-dacian-ciolo Galerie foto Informație de presă Ref. la vizita oficială a premierului Dacian Cioloș in R. S. Vietnam Programul vizitei oficiale a premierului Dacian Cioloș la Hanoi a cuprins azi și o intalnire a prim-ministrului Romaniei cu membrii Asociației de Prietenie Romania-Vietnam, organizaţie care grupează o mare parte din cei peste 3.500 de studenți vietnamezi care au studiat in Romania. In acest cadru, prim-ministrul Dacian Cioloş a anunțat că Guvernul de la Bucureşti va dubla numărul de burse acordate studenților vietnamezi care doresc să studieze in Romania și a subliniat că incurajează incheierea de acorduri inter-universitare menite să susţină o conlucrare eficientă intre instituțiile de invățămant superior din Romania şi Vietnam. Reamintim că după intalnirea de ieri dintre prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș, și omologul său vietnamez, Nguyen Xuan Phuc, a fost semnat Programul de cooperare in domeniul educației și formării, pentru perioada 2016-2020, intre Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice al Romaniei și Ministerul Educației și Formării din Vietnam prin care Guvernul de la București va acorda 20 de burse de studiu pentru studenți vietnamezi. Tot in cursul zilei de azi premierul Dacian Cioloș a avut intrevederi cu autoritățile locale din provincia Quang Ninh care au exprimat interesul pentru realizarea unei infrățiri cu un județ din Romania. Notă: Imagini de la evenimentul organizat de Asociația de Prietenie Romania-Vietnam găsiți la acest link: https://goo.gl/Xzhw4L (Ziua 3, Asociația de prietenie Vietnam-Romania) Imagini video pe youtube.com: https://www.youtube.com/user/guvernulromaniei *** Declarația comună a prim-ministrului Dacian Cioloș, și a prim-ministrului Republicii Socialiste Vietnam, Nguyen Xuan Phuc 1. La invitația primului ministru al Republicii Socialiste Vietnam, Nguyen Xuan Phuc, primul ministru al Romaniei Dacian Cioloș a efectuat o vizită oficială in Vietnam, in perioada 11 -14 iulie 2016. In timpul vizitei, primul ministru Dacian Cioloș s-a intalnit cu primul ministru Nguyen Xuan Phuc și a fost primit de către secretarul general Nguyen Phu Trongm și președintele Tran Dai Quang. De asemenea, primul ministru Dacian Cioloș a participat la Forumul de afaceri Vietnam-Romania, s-a intalnit cu reprezentanți ai Asociației de prietenie Vietnam-Romania și a vizitat provincia Quang Ninh. 2. Intr-o atmosferă prietenească de ințelegere reciprocă, cei doi prim-miniștri au trecut in revistă evoluțiile politice, sociale și economice din țările lor, precum și prioritățile de politică externă și economice ale acestora. Părțile au discutat, de asemenea, măsuri concrete de promovare a relațiilor bilaterale, precum și teme internaționale și regionale de interes comun. 3. Primul ministru Nguyen Xuan Phuc a reafirmat că R. S. Vietnam acordă intotdeauna o mare importanță prieteniei și cooperării in domenii diverse cu parteneri tradiționali din Europa Centrală și de Est, inclusiv Romania; a felicitat Romania pentru dezvoltarea națională robustă și pentru realizările obținute in urma integrării europene. Primul ministru Dacian Cioloș a apreciat rezultatele impresionante pe care poporul vietnamez le-a obținut in dezvoltarea economică și socială. Cei doi prim miniștri au apreciat valoarea prieteniei tradiționale dintre Romania și R. S. Vietnam și au salutat progresul substanțial dobandit in toate domeniile cooperării bilaterale din ultimii 66 de ani, recunoscand potențialul semnificativ pentru o cooperare extinsă. Cei doi prim-miniștri au evidențiat interesul special pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor bilaterale. 4. Cele două părți au subliniat importanța deosebită a dialogului politic pentru aprofundarea ințelegerii reciproce și a increderii intre cele două țări, precum și pentru consolidarea relației bilaterale. In acest scop, cei doi prim-miniștri au convenit să intensifice dialogul bilateral la nivel inalt și să folosească oportunitățile oferite de conferințele și alte evenimente internaționale pentru a face un schimb de vederi pe teme de interes comun. 5. Cei doi prim-miniștri au convenit să extindă și să diversifice cooperarea economică, acordand atenție specială unor sectoare - cheie precum: comerț, energie, sectorul bancar, agricultură, industrie, infrastructură, tehnologia informației, știință și tehnologie, protecția mediului, schimbări climatice, turism și alte domenii de interes comun. De asemenea, au convenit să analizeze posibilitățile de cooperare intre parcurile industriale, clusterele de afaceri și polii de competitivitate din Romania și R. S. Vietnam, și au incurajat participarea reciprocă la targurile internațioanle organizate de fiecare parte. Forumul de afaceri organizat in marja vizitei oficiale in R. S. Vietnam și cea de a XV-a sesiune a Comisiei economice mixte desfășurate la Hanoi, la jumătatea lunii iunie 2016, au oferit condiții favorabile pentru ca oamenii de afaceri și investitorii din cele două țări să examineze oportunitățile de cooperare pragmatică. Cei doi prim-miniștri au salutat rolul principal asumat de Camera de Comerț și Industrie a Romaniei și de Camera de Comerț și Industrie din R. S. Vietnam pentru a dezvolta pe mai departe agenda economică și a susține viitoare demersuri și contacte de afaceri. Cele două părți au salutat incheierea negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-Vietnam și au considerat că semnarea și implementarea rapidă a documentului vor contribui semnificativ la impulsionarea fluxurilor comerciale și investiționale dintre Romania și R. S. Vietnam și vor deschide calea recunoașterii in viitor a statutului de economie de piață pentru R. S. Vietnam. 6. Cele două părți au subliniat importanța consolidării cooperării bilaterale in domeniul științei și inovației și au convenit să accelereze incheierea noului Program de cooperare intre Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare din Romania și ministerul Științei și Tehnologiei din R. S. Vietnam pentru anii 2017-2018. 7. Cei doi prim-miniștri au salutat semnarea, cu prilejul vizitei, a unor documente importante care să contribuie la extinderea cooperării bilaterale, după cum urmează: * Programul de cooperare in domeniul culturii intre Ministerul Culturii din Romania și Ministerul Culturii, Sportului și Turismului din R. S. Vietnam, in vederea promovării valorilor culturale perene și a tradițiilor celor două țări și popoare. * Programul de cooperare in domeniul educației și formării intre Ministerul Educației și Cercetării Științifice din Romania și Ministerul Educației și Formării din R. S. Vietnam pentru anii 2016-2020. * Memorandumul de Ințelegere intre CNTEE Transelectrica S.A. și VietNam Electricity, in vederea intăririi cooperării in domeniul energetic. * Memorandumul de Ințelegere intre Camera de Comerț și Industrie a Romaniei și Camera de Comerț și Industrie din R. S. Vietnam. 8. Primul ministru roman a anunțat decizia de a dubla numărul burselor guvernamentale acordate tinerilor vietnamezi care doresc să studieze in Romania. In ultimii 66 de ani, Romania a oferit burse pentru mai mult de 3500 de studenți vietnamezi, prin programe guvernamentale și bilaterale de cooperare intre universități romanești și vietnameze. Cele două părți au remarcat cu satisfacție cooperarea academică evidențiată de semnarea recentă a memorandumurilor de ințelegere intre Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, Romania și Universitatea de Petrol Ba Ria - Vung Tau din Vietnam, intre Universitatea - Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Științe Sociale din Hanoi, respectiv, Universitatea Phuong Dong din Vietnam. 9. Cei doi prim-miniștri au recunoscut necesitatea de a consolida cooperarea intre autoritățile competente in domeniul aplicării legii și au salutat perspectiva semnării Acordului de cooperare in domeniul prevenirii și combaterii terorismului, a crimei organizate și a altor infracțiuni intre cele două țări. Părțile au condamnat cu fermitate terorismul internațional și extremismul violent in toate formele și manifestările și au exprimat hotărarea de a adanci cooperarea in aceste domenii. 10. Cei doi șefi de guvern au convenit să susțină intensificarea contactelor interumane, ca modalitate importantă de creștere a ințelegerii reciproce și de dezvoltare durabilă a relațiilor bilaterale. Cei doi prim-miniștri au recunoscut rolul proeminent al Asociației de prietenie Vietnam-Romania in promovarea legăturilor prietenești, a schimburilor economice și culturale intre cele două țări, in cei 25 de ani de la inființare, prin construirea unei punți solide intre popoarele roman și vietnamez. 11. Cei doi șefi de guvern au luat notă cu satisfacție de cooperarea susținută dintre autoritățile locale din cele două țări, după modelul schimburilor dinamice dintre orașele Iași și Hue, Timișoara și Da Nang, Hunedoara și provincia Ninh Binh, Prahova și Hoa Binh, care conferă valoare adăugată substanțială relațiilor romano-vietnameze. Părțile au hotărat să impulsioneze și să diversifice acest cadru de cooperare. In acest scop, primul ministru Cioloș a vizitat provincia Quang Ninh și a avut intrevederi cu autorități locale de nivel inalt, care au oferit idei noi despre modalitățile de extindere a cooperării intre autoritățile locale și organizațiile non-guvernamentale din Romania și R.S. Vietnam. 12. Cei doi prim-miniștri au dezbătut teme regionale și internaționale de interes comun și au subliniat cooperarea excelentă intre Romania și R.S. Vietnam in cadrul formatului de cooperare Asia - Europa (ASEM). In apropierea celui de-al 11-lea Summit ASEM in Ulaanbaatar (15-16 iulie 2016), care aniversează 20 de ani de cooperare intre Europa și Asia, cele două părți au reiterat rolul ASEM drept cadru important de dialog, ce contribuie la menținerea păcii, securității și a creșterii economice. Cei doi prim-miniștri au exprimat susținerea fermă pentru dezvoltarea procesului ASEM și au recunoscut tema conectivității drept factor- cheie pentru creșterea increderii și stabilitate. Acest parteneriat este esențial atat pentru Europa, cat și pentru Asia, intrucat sprijină soluționarea in comun a provocărilor globale și regionale. In acest scop, cei doi șefi de guvern au evidențiat susținerea pentru soluționarea pe cale pașnică a disputelor in baza dreptului internațional, inclusiv UNCLOS. 13. Cele două părți au hotărat să coopereze in vederea implementării proiectelor sub-regionale Dunăre - Mekong, convenite in cadrul ASEM/Dialogul pentru dezvoltare sustenabilă, cu participarea autorităților centrale și locale. In acest sens, au salutat implementarea cuprinzătoare a Memorandumului de Ințelegere intre Tulcea, situată in Delta Dunării, și provincia vietnameză Ben Tre, din Delta Mekongului, semnat in marja Summit-ului ASEM de la Milano (Italia), din 2014. Inițiativa Dunăre-Mekong reprezintă un instrument valoros pentru lansarea unor proiecte noi, ca parte a agendei de cooperare Europa-Asia. 14. Cele două părți au decis să consolideze in continuare cooperarea bilaterală in cadrul Organizației Națiunilor Unite, al ASEM, și sub auspiciile mecanismelor de cooperare UE-Vietnam și UE-ASEAN. 15. Primul ministru Nguyen Xuan Phuc a mulțumit Guvernului roman pentru crearea unui mediu favorabil de viață, muncă și afaceri pentru comunitatea vietnameză din Romania. Primul ministru Dacian Cioloș a apreciat in mod deosebit contribuția comunității vietnameze din Romania in vederea intăririi și promovării prieteniei dintre cele două țări. Premierul a declarat că Romania va continua să susțină comunitatea vietnameză pentru a prospera și a se integra in comunitatea locală. 16. Părțile au exprimat satisfacția pentru rezultatele vizitei oficiale a primului ministru Dacian Cioloș și au apreciat că aceasta reprezintă un eveniment politic foarte semnificativ in consolidarea și promovarea legăturilor tradiționale de prietenie și cooperare in diverse domenii intre Romania și R. S. Vietnam. 17. Primul ministru Dacian Cioloș a mulțumit autorităților vietnameze pentru primirea călduroasă a delegației romane. Cu acest prilej, a adresat premierului Nguyen Xuan Phuc invitația oficială de a vizita Romania. Primul ministru Nguyen Xuan Phuc a exprimat sincere mulțumiri și a acceptat invitația. Perioada vizitei va fi stabilită pe canale diplomatice./. *** In cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Hanoi astăzi, prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș, a avut intrevederi cu omologul vietnamez Nguyễn Xuan Phúc, cu preşedintele R. S. Vietnam Trần Đại Quang și cu secretarul general Nguyễn Phú Trọng. Vizita la Hanoi a prilejuit reluarea contactelor la nivel de prim-ministru intre cele două țări, după 21 de ani și relansarea cooperării economice și sectoriale cu R.S. Vietnam - un partener tradițional al Romaniei in Asia. In cadrul intalnirii oficiale, premierii roman și vietnamez au identificat noi oportunități de conlucrare economică in domenii precum cel energetic, industrial, agricol, bancar, al lucrărilor de infrastructură, IT, știință și tehnologie, dezvoltare durabilă şi turism. O atenție specială a fost acordată domeniului energetic, context in care companiile romanești Transgaz și Transelectrica au semnat Memorandumuri de ințelegere cu companiile de profil din Vietnam. In cadrul vizitei au fost, de asemenea, semnate Programul de cooperare in domeniul educației și formării, pentru perioada 2016-2020, intre Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice al Romaniei și Ministerul Educației și Formării din Vietnam, precum și Programul de cooperare in domeniul culturii, intre Ministerul Culturii din Romania şi Ministerul Culturii, Sportului și Turismului din Vietnam. De asemenea, cele două părţi au exprimat satisfacţia faţă de incheierea negocierilor asupra Acordului de liber schimb intre Uniunea Europeană și Vietnam şi au arătat că intrarea acestuia in vigoare va oferi un cadru economic lărgit de colaborare, cu efecte benefice pentru impulsionarea comerţului şi a investiţiilor. Nu in ultimul rand, au fost discutate probleme de interes internațional și regional, referitoare in special la cooperarea dintre Asia și Europa in perspectiva Summit-ului ASEM care va avea loc in Mongolia in perioada 15-16 iulie și la care vor participa și cei doi șefi de guvern, Dacian Cioloş şi Nguyễn Xuan Phúc. In marja vizitei a avut loc Forumul de afaceri romano-vietnamez, organizat de Camerele de comerț și industrie din cele două țări, și, in intervenția susţinută cu acest prilej, șeful executivului roman a evidențiat posibilitățile substanţiale de cooperare și de investiții reciproce existente. Totodată, președinții celor două Camere de comerț, romană și vietnameză, au semnat un protocol de cooperare. *** COMUNICAT DE PRESĂ Transelectrica și Transgaz au semnat, in Vietnam, memorandumuri de ințelegere pentru colaborări viitoare in domenii de interes bilateral Reprezentații companiilor SNTGN Transgaz SA și CNTEE Transelectrica SA, prezenți in delegația oficială condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș, in perioada 11-14 iulie a.c., in Vietnam, au semnat cu omologii lor două Memorandumuri de Ințelegere, după cum urmează: * CNTEE Transelectrica SA si VietNam Electricity au semnat Memorandumul de Ințelegere privind cooperarea și dezvoltarea relațiilor dintre Romania și Vietnam in domeniul electroenergetic. In baza Memorandumului, valabil pentru perioada 2016-1019, cu posibilitatea de prelungire, cele două părți au convenit, printre altele: o furnizarea de servicii reciproce de consultanță in probleme de interes specific; o explorarea și elaborarea unor proiecte comune in sectorul energetic in baza unor cadre legale agreate reciproc; o efectuarea unor schimburi de know-how și instruire in anumite arii de interes; o derularea unor inițiative comune in domenii de cooperare de interes reciproc; o participare comună la proiecte internaționale din domeniul energetic, cum ar fi: master plan-uri de dezvoltare a infrastructurii, servicii de consultanță, proiectare, construcții-montaj etc. * SNTGN Transgaz SA și PVGASCITY JSC. au semnat Memorandumul de coperare prin care și-au exprimat intenția și angajamentul de a susține in comun proiecte reciproc avantajoase și de a dezvolta noi direcții de colaborare in domeniul transportului gazelor naturale. Memorandumul conturează principiile de bază, responsabilitățile și cadrul pentru coordonarea activităților ce se vor realiza intre cei doi parteneri și pune bazele dezvoltării unei colaborări ulterioare intre aceștia. Părțile semnatare au convenit să coopereze pentru o perioadă de un an, in baza unui studiu de piață, insă, după identificarea unui set de măsuri privind aspectele prioritare și definirea viziunii proprii strategice. Discursul primului-ministru Dacian Cioloş in cadrul intrevederii cu membrii Asociaţiei de prietenie Vietnam-Romania Dacian Cioloş: Vreau să vă spun că, de cand sunt prim-ministru, am fost in vizită in mai multe ţări, mai ales in Europa şi in America, şi m-am intalnit cu comunităţile romaneşti de acolo. Ştiţi că avem destul de mulţi romani acum care lucrează şi locuiesc in mai multe ţări din Europa, dar şi in America şi in Canada. Insă trebuie să recunosc, chiar dacă imi face intotdeauna o mare plăcere să mă intalnesc cu romanii care locuiesc in afara ţării, pentru că şi eu, in ultimii 15 ani 7 ani i-am petrecut in afara Romaniei, la studii, la muncă, trebuie să recunosc că nu m-am aşteptat să găsesc atata inimă romanească şi atata căldură la ataţia mii de kilometri de Romania. Şi vreau să vă spun că mă simt, chiar dacă sunt doar de cateva minute aici, mă simt aici ca şi cum aş fi in mijlocul unei comunităţi de romani pe care soarta i-a făcut să trăiască in afara Romaniei. Şi vă admir in primul rand pentru faptul că, după atatea decenii de cand aţi fost in vreun fel sau altul in contact cu Romania, in ciuda transformărilor care au avut loc in Romania şi in Vietnam, aş indrăzni să spun transformări in bine şi de o parte, şi de alta, dar, oricum, in ciuda acestor transformări, a acestor evoluţii, imi creşte inima să văd atata ataşament in continuare pentru o ţară pe care aţi cunoscut-o in urmă cu cateva decenii, o ţară in care aţi petrecut caţiva ani, din cate am văzut in diferitele descrieri. Asta mă face să cred că acei caţiva ani pe care i-aţi petrecut in Romania v-au marcat pozitiv atat de mult incat, odată intorşi acasă la dvs., aţi decis să menţineţi legătura şi să creaţi această asociaţie pe care cred că multe ţări din lume, care doresc o intensificare a cooperării cu Vietnam, şi-ar dori să o aibă şi nu o au, aşa cum avem noi, Romania. Şi sper să ştim măcar de acum inainte să valorificăm aceste legături pe care dvs. le-aţi păstrat intre Romania şi Vietnam, in aşa fel incat, in anii care vin, să reinnodăm intr-un mod foarte pragmatic şi foarte practic, relaţiile dintre Vietnam şi Romania. Şi acesta este şi motivul vizitei mele aici. Iată, chiar dacă au trecut 21 de ani de cand a fost un prim-ministru din Romania ultima dată in Vietnam, le-am spus şi ieri, domnului prim-ministru şi domnului preşedinte, domnului secretar general că sper să nu mai treacă incă 21 de ani ca să vină din nou un prim-ministru; şi cu siguranţă asta se va intampla, adică n-o să mai treacă 21 de ani ca să vină un prim-ministru, se va intampla in măsura in care vom reuşi impreună să reinnodăm relaţiile dintre Vietnam şi Romania in interesul ambelor ţări şi ambelor popoare. Şi cred că există toate premisele ca să facem acest lucru pentru că Romania este astăzi membră a UE, Vietnam este o ţară foarte dinamică, aş spune un lider al dezvoltării economice in această regiune, a Asiei de Sud-Est, este o ţară cu o dinamică foarte impresionantă, aş spune; avem un acord comercial intre UE şi Vietnam care ne creează condiţiile pentru a dezvolta relaţiile economice şi comerciale şi de investiţii intre ţările noastre. Ieri şi astăzi, cu ocazia acestei vizite la Hanoi, am venit insoţit nu doar de domnul ministru de externe, domnul Lazăr Comănescu, de alţi membri ai delegaţiei guvernamentale, dar am venit insoţit şi de o delegaţie de oameni de afaceri din Romania, peste 20 de oameni de afaceri care işi doresc să facă afaceri, comerţ sau investiţii in comun cu firme din Vietnam, o delegaţie de oameni de afaceri care a fost organizată de Camera de Comerţ şi Industrie din Romania, care doreşte să se implice in revigorarea relaţiilor comerciale şi economice dintre Romania şi Vietnam. Și aşa cum le-am transmis şi danşilor alaltăieri seară, după ce am venit aici, inainte de inceperea vizitei - şi cred că astăzi au ocazia să se convingă şi danşii, pentru că sunt aici in mijlocul dvs -, sper ca oamenii de afaceri din Romania să ştie să valorifice această bogăţie pe care o avem in Vietnam, care sunteţi dvs. Cred că nu una, nu zece, nu o sută de vizite ale unor prim-miniştri din Romania in Vietnam nu pot să valoreze atat cat valoraţi dvs, existenţa dvs şi prezenţa dvs, prin faptul că sunteţi, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, o punte vie de legătură intre Romania şi Vietnam. Cred că, in măsura in care sunteţi şi dvs interesaţi, in măsura in care sunteţi disponibili, aţi putea contribui şi direct la găsirea celor mai bune domenii in care romani să investească in Vietnam, firme din Vietnam să investească in Romania; şi sper ca impreună să putem, in lunile şi anii următori, să creăm condiţiile pentru ca aceste lucruri să se intample. Oricum, un lucru este clar: intenţia noastră, după ce ne intoarcem acasă, la Bucureşti, - şi am discutat chiar astăzi cu domnul ministru de externe Comănescu - intenţia noastră este să intărim reprezentanţa diplomatică a Romaniei in Vietnam. Domnul ambasador, singur, a făcut minuni in aceşti ultimi ani prin faptul că a reuşit să menţină această atmosferă pozitivă in relaţia cu Romania. Dorim să intărim această echipă de la ambasadă, să trimitem şi oameni tineri care să inveţe şi ei să coopereze cu Vietnamul, să inveţe cultura, limba, tradiţiile din Vietnam, in aşa fel incat să menţinem această punte şi peste ani. Şi sper ca şi dumneavoastră şi copiii dumneavoastră să facă acest lucru, cu atat mai mult cu cat intenţia noastră este nu doar să ne axăm pe domeniul economic şi comercial, care este important pentru ambele ţări, dar vrem să intensificăm cooperarea şi pe domeniul cultural şi pe domeniul educaţiei; in domeniul cultural cu atat mai mult cu cat vreau să vă spun că ne puneţi aproape intr-un complex de inferioritate cand auzim o horă moroşenească cantată la instrumente vietnameze; nu ştiu caţi romani sau cate orchestre din Romania ar mai fi astăzi in măsură să cante cantece tradiţionale din Vietnam, dar sper eu ca in caţiva ani de zile să reuşim acest lucru, dacă vom relua schimburile culturale dintre cele două ţări. Şi am creat premisele pentru acest lucru, prin faptul că ieri s-a semnat un protocol de colaborare intre cele două ministere ale Culturii, din Romania şi din Vietnam. Şi am văzut cat potenţial este in Vietnam pentru a organiza astfel de schimburi culturale cu Romania. Dar, dincolo de economie şi de cultură, vrem să investim mai mult şi in educaţie. Și vrem - nu să reluăm, pentru că au fost şi pană acum acordate burse de studii unor cetăţeni vietnamezi in Romania - dar vrem să creştem numărul acestor burse; chiar dacă, probabil, unii dintre dumneavoastră o să spuneţi că deocamdată e puţin, avem in momentul de faţă zece burse pe an pentru studii superioare ale unor cetăţeni vietnamezi in Romania. Vrem ca din anul şcolar 2017-2018 să trecem de la 10 la 20 de burse pe an şi apoi, in măsura in care vor exista solicitări, să găsim şi alte posibilităţi, inclusiv alte surse de finanţare. Avem şi cadrul francofoniei care permite schimburi de studenţi intre ţările membre şi putem profita de toate aceste oportunităţi. Vreau să vă spun că, intalnindu-ne astăzi, nu vreau să ne amintim doar de trecut. Avem cu toţii amintiri foarte plăcute legate de modul in care s-au desfăşurat lucrurile in trecut in relaţia dintre Vietnam şi Romania, dar am venit astăzi, aici, in vizită, nu doar pentru a valorifica acest trecut - şi iata cat de bine il putem valorifica -, dar şi pentru a construi viitorul, pentru că eu cred cu tărie că avem perspective foarte bune de colaborare intr-o lume care este din ce in ce mai deschisă, intr-o lume in care se circulă din ce in ce mai uşor. Sperăm ca in lunile, in anii următori, să vedem cat mai mulţi turişti din Vietnam care să călătorească in Romania, să vedeţi modul in care Romania s-a transformat şi modul in care a ştiut şi să işi prezerve anumite valori şi tradiţii pe care le are. Dar eu voi incuraja şi romanii să viziteze Vietnamul pentru că aveţi aici foarte multe lucruri care sunt unicat in lume şi care, cu siguranţă, ar atrage şi foarte mulţi turişti romani. Intenţia mea la intoarcere este să incurajez cateva agenţii de turism din Romania să vină şi să ia legătura cu omologi din Vietnam; sperăm ca, in măsura in care va exista acest flux, să putem deschide şi linii aeriene directe intre Bucureşti şi Hanoi şi, in felul acesta, să construim nu doar punţi spirituale, aşa cum aţi construit dumneavoastră şi aţi ştiut să le păstraţi, dar să construim şi punţi fizice, să spun, intre noi. Inchei aici intervenţia mea rugandu-vă, incă o dată, in măsura in care sunteţi interesaţi, să profităm de prezenţa grupului de oameni de afaceri din Romania; şi pe dumneavoastră vă incurajez, in măsura in care sunteţi interesaţi, să aveţi schimb de adrese cu Asociaţia de prietenie dintre Romania şi Vietnam pentru că eu cred că, in măsura in care veţi dori să investiţi in Vietnam sau să demaraţi relaţii de schimburi comerciale, puteţi să găsi multă susţinere şi multe sfaturi din partea acestor minunaţi prieteni pe care ii avem in faţă. Incă o dată, mulţumesc şi mă inclin in faţa dumneavoastră. Intrevederea prim-ministrului Dacian Cioloș cu Nguyễn Phú Trọng, Secretarul General al Partidului Comunist Primirea prim-ministrului Dacian Cioloș de către preşedintele R. S. Vietnam, Trần Đại Quang Participarea la seminarul oamenilor de afaceri romani şi vietnamezi [Check against delivery] Dacian Cioloș: Dle viceprim-ministru, in primul rand, vă mulțumesc foarte mult pentru că sunteți prezent aici și reprezentați Guvernul Republicii Socialiste Vietnam. In această dimineață, am avut o discuție pozitivă, foarte productivă cu domnul prim-ministru și sunt acum pe deplin increzător că vom putea construi o cooperare economică foarte puternică, bazată pe tradiția noastră in colaborarea politică, economică și socială intre cele două țări. Sărbătorim in acest an, 66 de ani de relații diplomatice, și eu sunt sigur că, pe baza acestei tradiții, a cunoasterii și a ințelegerii reciproce cu privire la popoarele noastre, vom putea acum, cu mult pragmatism și realism, să folosim potențial nostru economic, in scopul de a construi relații economice și comerciale puternice. Știu că Vietnamul se numără printre cele mai dinamice economii din lume, cu o devoltare rapidă impresionantă in ultimul an, cu o importantă creștere economică in această parte a Asiei, sunt sigur că va deveni in anii următori unul dintre liderii dezvoltării economice in Asia de Sud -Est. Pe de altă parte, Romania are una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Uniunea Europeană, cu o medie in ultimii ani de 3, 5 %, cu un varf de creștere economică anul acesta de 4 %. Ambele țări au un potențial puternic pe care il putem folosi pentru a spori schimburile noastre comerciale, in acest moment, acest potențial nu este folosit pe deplin așa cum ați menționat. Cu un așa un mare potențial de creștere, schimburile noastre comerciale sunt in jur de 180 milioane de euro, luand in considerare faptul că avem două economii complementare cu un potențial puternic și perspectiva de a intensifica schimburile comerciale. Permiteți-mi să prezint mai intai motivele pentru care Romania ar putea fi o bună destinație comercială și de investiții pentru economia și oamenii de afaceri vietnamezi: in primul rand pentru că Romania este a șaptea piață ca mărime in Uniunea Europeană și cea mai mare din sud-estul Europei. In al doilea rand, avem in Romania o economie de piață pe deplin funcțională. După mai multe reforme și după o perioadă dificilă de tranziție la economia de piață, după transpunerea intregii legislații UE, știți că in UE sunt unele dintre cele mai ridicate standarde in ceea ce privește producția economică, stabilitatea economică, după o serie de reforme, avem acum, o economie de piață stabilă și complet funcțională in Romania. In al treilea rand, economia romanească beneficiază de o forță de muncă de inaltă calificare. Suntem competitivi nu numai in ceea ce privește costul forței de muncă dar suntem acum din ce in ce mai competitivi din punct de vedere calitativ, in această privință. Avem o politică fiscală competitivă, in ultimii ani, am adoptat o serie de măsuri pentru a asigura competitivitatea politicii noastre economice și fiscale, cota unică de impozitare de 16 % este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, din cele 28 de state membre și avem de asemenea un TVA redus in mai multe sectoare. Oamenii de afaceri vietnamezi care vor investi in Romania, vor găsi aici unul dintre cele mai atractive și competitive medii fiscale din UE, coroborate cu o forță de muncă competitivă. Suntem poziționați strategic, la intalnirea dintre est și vest, nord și sud, pe coasta Mării Negre, Marea Neagră este o poartă de acces la piața UE. Din Vietnam, trebuie să traversați Canalul Suez pentru a ajunge in spațiul UE, distanța dintre Canalul Suez și portul Constanța care este cel mai mare port din Romania, o parcurgeți in numai trei zile, comparativ cu cele 11 zile pentru a ajunge de la Canalul Suez la Rotterdam. Așadar, venind in Romania, nu veți găsi numai un mediu prietenos pentru afaceri, dar și facilități foarte practice și pragmatice pentru accesul la piața UE și nu numai, suntem aproape geografic de alte trei mari piețe din regiunea Mării Negre: piața Rusiei, cea a Turciei și piața Ucrainei. Acesta ar fi un motiv in plus pentru a vă spori și aprofunda cooperarea cu Romania. Dacă priviți la indicatorii noștri macroeconomici, veți observa că nivelul inflației este de 0,4 %pe an, nivelul șomajului este doar 6, 7 % pe an, deficitul bugetar este printre cele mai scăzute din regiune, de 1, 1 % și oricum, in anii următori, in ciuda faptului că vom mări puțin deficitul pentru a investi mai mult, il vom menține sub trei procente. Toți acesti indicatori vă arată un mediu economic stabil și predictibil in Romania. Vorbind de acest potențial de creștere economică in Romania, aș dori să menționez că in acest moment, lucrăm la o viziune economică pe termen mediu și lung, Guvernul Romaniei intenționează să sprijine cateva sectoare strategice precum: industria de automobile, energia, sectorul IT, sectorul tehnologic, agricultura, sectorul agroalimentar cu un puternic potențial in Romania, de producție dar și de import, dar și turismul. Am menționat și potențialul nostru incă nefolosit, de schimburi comerciale cu Vietnam, dar la o privire globală asupra schimburilor comerciale din Romania, vedem o evoluție pozitivă constantă a schimburilor comerciale externe in ultimii ani. In jur de 80 % din schimburile noastre comerciale sunt cu Uniunea Europeană, de aceea, obiectivul nostru pentru anii următori este să intensificăm nivelul schimburilor comerciale cu țările non-europene, și privim cu multă atenție la posibilitatea de a intensifica aceste schimburi comerciale cu țările din Asia, mai ales din Asia de Sud-Est. Și acest lucru nu numai pentru că există aici un mare potențial de dezvoltare pentru următoarea perioadă dar și deoarece Uniunea Europeană - ai cărei membri suntem, dorește să realizeze schimburi comerciale libere cu mai multe țări din această regiune. De altfel, Vietnamul și Uniunea Europeană tocmai au finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb. I-am promis premierului in această dimineață că Romania iși va folosi toată influența pentru a accelera procesul de ratificare a acordului de liber schimb cu Vietnam, acest acord reprezintă o ocazie de a spori volumul schimburilor comerciale și al investițiilor dintre țările noastre. In ceea ce privește relațiile economice bilaterale dintre Romania și Vietnam, așa cum am menționat , suntem parteneri tradiționali, cu un foarte bun istoric al colaborării in mai multe sectoare, domnul Vicepremier a menționat tradiția colaborării in ceea ce privește căile ferate, materialele de construcții, minieritul, agricultura. Avem de asemenea un potențial semnificativ, incă nefolosit pană in prezent, in sectorul de petrol și gaze, in cel al producției de energie și in tehnologiile privind energia. Intenționăm să incurajăm schimburile comerciale bilaterale și cooperarea economică in diverse domenii de interes economic. Puteți intalni reprezentanții tuturor acestor sectoare in jurul acestei mese, in delegația romană prezentă aici, și aș dori să menționez aceste sectoare care reprezintă un potențial de cooperarea puternică intre țările noastre. In primul rand, sectorul de petrol și gaze, precum știți, Romania are o experiență de peste 150 de ani in acest sector, putem furniza echipamente, asigura asistență tehnică, de asemenea, expertiză, cursuri de pregătire, putem crea societăți mixte pentru colaborare atat in Romania cat și in aici, in Vietnam. Companiile noastre mari - unele dintre ele sunt jucători regionali in sectorul de petrol și gaze, in producție și transportul de energie, toate aceste companii sunt dispuse să investească aici, nu doar să coopereze cu dvs, in transferul de tehnologie, veți găsi in Romania tehnologie la cele mai inalte standarde din Europa de vest, dar la costuri mai competitive decat in Vest. Suntem dispuși să cooperăm cu dvs in tehnologii transferabile dar și să investim in anumite privatizări ale companiilor dvs in acest domeniu, dacă va fi cazul, in anii următori. In sectorul energetic, Romania are de asemenea un puternic potențial in ceea ce privește piața diversificată a energiei și resurselor energetice. Avem un foarte bun mix de producție de energie in Romania, energia regenerabilă -in jur de 20 la sută din producția noastră de energie provine din energie eoliană și solară. Așadar, veți găsi tehnologii avansate in acest domeniu, in Romania, dar și in protecția mediului, un important potențial in extracția de petrol și gaze și in tehnologia de transport. Sunt bucuros că am semnat azi un protocol de cooperare, Memorandum de Ințelegere intre Transelectrica și compania de profil din Vietnam, sunt sigur că in scurt timp, se va semna un Memorandum de Ințelegere intre Transgaz - o companie foarte importantă in Romania și compania de profil din Vietnam. Acest Memorandum de Ințelegere constituie punctul de plecare pentru cooperarea aprofundată in domeniul investițiilor pe care l- am menționat deja. De asemenea, in Romania, există un mare potențial de cooperare in industria aeronautică și de transport maritim, in care știu că sunteți interesați. Am discutat astăzi cu premierul despre potențialul de cooperare in sectorul agricol și agroalimentar, pregătim un protocol de cooperare intre cele două ministere de resort. Acordul de liber schimb intre UE și Vietnam oferă un mare potențial de comerț cu produse agroalimentare, putem importa in Romania produse specifice și exporta cereale, carne, produse lactate. Avem de asemenea un important potențial de investiții in acest sector agroalimentar, suntem dispuși in a investi in tehnologii de producție, avem de asemenea tradiție in cercetare, dezvoltare in sectorul agricol, in realizarea unor soiuri productive și tehnologii de producție in agricultură. Turismul se bucură de asemenea de un mare potențial, avem experiența proiectelor de colaborare cu privire la Delta Dunării și Delta Mekongului, pe aceste baze, putem aprofunda cooperarea noastră nu numai in ceea ce privește managementul resurselor naturale dar și turismul in această zonă. Voi concluziona prin a spune că sunt foarte bucuros că astăzi, după acest forum economic, vom putea avea un protocol de cooperare, memorandum de cooperare intre Camerele de Comerț din cele două țări. Vă asigur că Guvernul roman va acorda tot sprijinul său Camerei de Comerț romane pentru a fi mai pro-activă in contactele cu oamenii de afaceri vietnamezi. Nu pot concluziona fără a-mi exprima bucuria pentru faptul că in Vietnam, avem mai mult decat cei 3500 de vietnamezi care au studiat in Romania, care ne vorbesc limba și ne cunosc cultura și care pot crea o punte de legătură intre cele două țări, cred că avem toate ingredientele pentru a accelera cooperarea economică bilaterală și pentru a construi pe tradiția schimburilor noastre bilaterale, această nouă cooperare economică in viitor. Vă mulțumesc. Intrevedere cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a R. S. Vietnam Declarații comune de presă Dacian Cioloș: Mă bucur că am putut avea această ocazie, astăzi, la 21 de ani de cand un prim-ministru al Romaniei a vizitat Vietnamul, să reluăm acest dialog intre guvernele noastre și să putem să-l intensificăm, după ce țările noastre au relații de colaborare stranse de circa 66 de ani. Vietnamul are cu Romania relații de cooperare tradiționale, este un partener tradițional al Romaniei și, in același timp, observăm in acești ultimi ani evoluții impresionante ale Vietnamului in dezvoltarea economică, o țară modernă, din ce in ce mai deschisă spre lume, cu o creștere economică impresionantă. Nu doar in urma celor 66 de ani de relații diplomatice dintre Romania și Vietnam, dar și datorită celor peste 3.200 de vietnamezi care au studiat in Romania și care cunosc limba romană și mulți dintre ei ocupă funcții importante in stat și in economia din Vietnam. Toate acestea creează premizele pentru ca, pe viitor, să putem relua relațiile de cooperare intre țările noastre, pe un nou plan. /.../ Ceremonia de semnare a documentelor oficiale in prezenţa celor doi premieri Convorbiri in plenul celor două delegații Ceremonia primirii oficiale a prim-ministrului Dacian Cioloș de către Nguyễn Xuan Phúc, prim-ministru al R. S. Vietnam *** Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua o vizită oficială in R. S. Vietnam, in perioada 11-14 iulie 2016, la invitația prim-ministrului vietnamez, Nguyễn Xuan Phúc. Această deplasare se subsumează strategiei guvernului roman de consolidare a cooperării pe baze pragmatice cu statele de pe alte continente, in particular din Asia. Vizita oficială la Hanoi reprezintă prima intalnire la nivel de prim-ministru intre cele doua țări după 21 de ani. Acest fapt reprezintă o confirmare a politicii guvernului roman de relansare a cooperării cu R.S. Vietnam - un partener tradițional al Romaniei in Asia. Obiectivele principale ale vizitei sunt, pe de o parte, reluarea contactelor la nivel politic cu statele asiatice, R.S. Vietnam fiind un partener important al Romaniei in Asia de Sud-Est și, pe de altă parte, recuperarea piețelor tradiționale pentru exportatorii romani, alături de incurajarea investițiilor in țara noastră. Programul vizitei de la Hanoi include convorbiri cu omologul vietnamez și intrevederi cu preşedintele vietnamez Trần Đại Quang, secretarul general Nguyễn Phú Trọng și cu preşedintele Adunării Naţionale, doamna Nguyễn Thị Kim Ngan. Șeful guvernului roman va deschide un Forum de afaceri romano-vietnamez, organizat in colaborare cu Camerele de comerț și industrie din cele două țări. Contactele directe intre oamenii de afaceri vor permite identificarea unor proiecte de interes comun și eventuale colaborări pe alte piețe, fie europene, fie asiatice. In timpul vizitei, este prevăzută semnarea a două programe de cooperare in domeniul educației și, respectiv, al culturii, in vederea facilitării și dezvoltării relațiilor la nivel social, precum și a mai bunei cunoașteri reciproce. In cadrul convorbirilor, vor fi trecute in revistă stadiul actual și de perspectivă al relațiilor romano-vietnameze, cu accent pe modalitățile de dinamizare și diversificare a cooperării dintre cele două țări. De asemenea, intrevederile vor oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii pe subiecte de actualitate din plan internațional și regional. PROGRAMUL VIZITEI OFICIALE A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA HANOI (11-13 iulie 2016) Luni 11 iulie Sosirea Prim-ministrului Dacian Cioloș pe Aeroportul Internațional Nội Bai din Hanoi Marți 12 iulie Ora 08.37 Depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroilor (Oportunități foto/video) Ora 08.45 Deplasarea delegației spre Mausoleul Preşedintelui Hồ Chi Minh și vizitarea Mausoleului Ora 09.00 Ceremonia primirii oficiale, a Prim-ministrului Dacian Cioloș, de către domnul Nguyễn Xuan Phúc, Prim-ministru al R. S. Vietnam (Oportunități foto/video și Declarații comune de presă) Ora 14.00 Intrevedere cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a R.S. Vietnam Ora 14.15-15.15 Participarea la seminarul oamenilor de afaceri romani şi vietnamezi Ora 15.30 Intrevederea Prim-ministrului Dacian Cioloș, cu doamna Nguyễn Thị Kim Ngan, Preşedintele Adunării Naţionale a R. S. Vietnam Ora 16.15 Primirea Prim-ministrului Dacian Cioloș de E. S. domnul Trần Đại Quang, Preşedintele R. S. Vietnam Ora 17.00 Intrevederea Prim-ministrului Dacian Cioloș, cu Nguyễn Phú Trọng, Secretarul General al Partidului Comunist Ora 19.00 Dineu oferit de domnul Nguyễn Xuan Phúc, Primul Ministru al R. S. Vietnam in onoarea Prim-ministrului Dacian Cioloş Miercuri 13 iulie Ora 11.10 Intrevedere cu autoritățile locale din provincia Quảng Ninh, președintele Consiliului Popular al provinciei Quang Ninh și Președintele Comitetului Popular al provinciei Quảng Ninh (TBC) și vizitarea Golfului Hạ Long Ora 19.30 Intrevedere cu membrii Asociaţiei de prietenie Vietnam-Romania Joi 14 iulie Ceremonia oficială de plecare de pe Aeroportul din Hanoi Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-07-12 11:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_21223.jpgGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-proiectului-de-lege-pentru-modificarea-legii-nr-188-1999-privind-statutul-functionarilor-publici-adoptat-de-parlament-in-22-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a amendamentelor aduse Legii mai sus menționate, modificări adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, avand obiecții, după cum urmează: Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă in raport cu salariul de bază. Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că: Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea- cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și răman, in mod exclusiv, cele prevăzute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Nici Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare și nici legea anuală de salarizare nu reglementează posibilitatea acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, așadar, un drept salarial nou. Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei in plus, față de cheltuielile de personal aprobate in bugetul instituției pentru anul 2016. Introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și autorități publice și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni in instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor. In acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru intreg personalul incadrat in funcții publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual. De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru intreg personalul A.N.F.P., in condițiile in care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare. Totodată, in modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art 15. din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-36-36big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-legii-pentru-modificarea-i-completarea-legii-nr-95-2006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii-i-pentru-modificarea-i-completarea-art-6-alin-2-din-legea-nr-263-2004-privind-asigurarea-continuitatii-asistentei-medicale-primare-prin-centrele-de-permanenta-adoptata-de-parlament-in-22-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra modificărilor aduse actelor normative, modificări adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, și anume: Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare in limita a două salarii minime brute pe țară; Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, in limita a două salarii minime brute pe țară. Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că: Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și răman, in mod exclusiv, cele prevăzute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017. Totodată, in modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani; Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-35-56big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-legii-pentru-completarea-legii-cadru-nr-284-2010-privind-salarizarea-unitara-a-personalului-platit-din-fonduri-publice-precum-i-stabilirea-unor-masuri-fiscal-bugetare-adoptata-de-parlament-in-8-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra unor articole ce au fost introduse in actul normativ și adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, după cum urmează: Art.191 - prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă iși desfășoară activitatea in domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: situația care se dorește a fi reglementată are, in prezent, ca formă de reglementare, O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016, act normativ aflat in vigoare. Apare, așadar, problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia, de către angajator. Art. 371- prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate in coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, in cazul in care, fie sunt structuri nou inființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat. Acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal. Mai mult decat atat, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani; Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-35-11big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-legii-privind-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-68-2015-pentru-aprobarea-unor-masuri-de-gestionare-a-instrumentelor-structurale-din-domeniul-transporturilor-adoptata-de-parlament-in-28-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra unui amendament ce a fost introdus in actul normativ și adoptat in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, și anume: Amendamentul propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, incepand cu 1 septembrie 2016. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016, incepand cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului incadrat pe funcții publice și contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcțiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Așadar, acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități intre personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferențele de salarizare pentru muncă eglă in unități similare. Totodată, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanței cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creștere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017. Mai mult decat atat, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-35-21big_sigla_guv_albastru_vizita.pngInformație de presă privind vizitele oficiale ale premierului Dacian Cioloș în Vietnam și MongoliaȘtiri din 10.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/informatie-de-presa-privind-vizitele-oficiale-ale-premierului-dacian-ciolo-in-vietnam-i-mongolia Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează săptămana viitoare un turneu asiatic, care va debuta cu o vizită oficială in R.S. Vietnam (11-14 iulie), iar ulterior va participa la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Europe-Asia Meeting), care va avea loc in Mongolia, la Ulan Bator (15-16 iulie). Vizita in Vietnam are scopul de a relansa relația tradițională de prietenie Romania - Vietnam, cu un accent special pe dinamizarea cooperării economice și a schimburilor comerciale. Pe langă discuții bilaterale cu prim-ministrul, președintele și alți demnitari vietnamezi, premierul Dacian Cioloș va participa la Forumul Economic Romania-Vietnam de la Hanoi, alături de o delegație de peste 20 de reprezentanți ai mediului de afaceri din Romania, pentru a identifica noi oportunități de afaceri cu parteneri vietnamezi și pentru a valorifica pe deplin viitorul acord de liber schimb UE-Vietnam. In ceea ce privește Summit-ul ASEM, acesta are ca temă principală - - 20 de ani de ASEM: parteneriat pentru viitor prin conectivitate, cadru in care se va urmări valorificarea dialogului dintre Europa și Asia pentru dezvoltarea statelor asiatice in beneficiul ambelor părți. Premierul Dacian Cioloș va prezenta argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa și Asia, fie că vorbim despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie sau despre comunicații. In marja lucrărilor summit-ului, premierul Dacian Cioloș va avea o serie de intrevederi bilaterale cu omologi din state participante la reuniune. 2016-07-10 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-10-11-44-26big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu reprezentanții Comitetului Evreiesc AmericanȘtiri din 08.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-s-a-intalnit-cu-reprezentantii-comitetului-evreiesc-americanGalerie foto Premierul Dacian Cioloş a primit astăzi, la Palatul Victoria, o delegație a Comitetului Evreiesc American (AJC), condusă de directorul general David Harris, insoţit de rabinul Andrew Baker, directorul pentru relații internaționale al comitetului. La intalnire a participat şi ambasadorul Mihnea Constantinescu, președintele in exercițiu al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului din partea Romaniei. In cadrul intalnirii au fost abordate subiecte legate de exercitarea Președinției romane a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), consolidarea parteneriatului strategic Romania-SUA, precum şi cooperarea bilaterală romano-israeliană. De asemenea, au mai fost luate in discuție evoluția procesului de pace din Orientul Mijlociu, primul-ministru subliniind faptul că Romania a fost şi continuă să fie un susținător al procesului de pace in Orient, dar şi situația politică din vecinătatea țării noastre, in special din Republica Moldova. La final, șeful Executivului a subliniat că Romania este parte activă a colaborării internaționale pentru combaterea antisemitismului și a oricăror forme de extremism, rasism, in lupta pentru apărarea demnității umane, context in care a reiterat regretul pentru pierderea unei personalități de statura lui Elie Wiesel, voce distinctă și purtător de stindard in lupta pentru apărarea valorilor umanității. 2016-07-08 18:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis7685.jpgPrioritățile României în UE discutate cu membri români ai Parlamentului European Știri din 08.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/prioritatile-romaniei-in-ue-discutate-cu-membri-romani-ai-parlamentului-europeanGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a avut astăzi o intrevedere cu membri romani ai Parlamentului European, intalnire ce face parte dintr-un proces permanent de consultare cu europarlamentarii romani, inițiat de șeful Executivului. Discuțiile s-au concentrat pe impactul referendumului din Marea Britanie asupra Romaniei, a statelor membre și a viitorului Uniunii Europene. Premierul Cioloș a subliniat faptul că prioritatea Romaniei, in contextul negocierilor care vor urma, este asigurarea nediscriminatorie a drepturilor și cetățenilor romani, dar și relansarea proiectului european, iar in acest sens Guvernul se bazează și pe sprijinul europarlamentarilor romani: Prin activitatea dumneavoastră in Parlamentul European și legătura directă cu cetăţenii, sunteţi in poziţia de a influenţa in sens pozitiv toate aceste schimbări esenţiale pentru viitorul Uniunii Europene. Este important, de asemenea, ca Romania să joace un rol activ in relansarea proiectului european și să arate că este in continuare atașată valorilor și principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, pledand pentru o Uniune mai puternică, inclusivă și integrată. In acest context este cu atat mai important să pregătim și să valorificăm preluarea si exercitarea Președenției Consiliului Unuinii Europene in anul 2019, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș. Premierul a menționat faptul că decizia Marii Britanii de a ieși din UE poate crea și oportunități economice pentru toate statele membre, iar Romania va trebui să se profileze intr-un mod proactiv, consistent și predictibil la nivel european pentru a beneficia de aceste oportunități. Printre subiectele discutate se numără și funcționarea spațiului Schengen/ securitatea frontierelor externe, politica de migrație și azil, vizele pentru Canada, Republica Moldova și relaţia cu UE, Planul Juncker, revizuirea Cadrului Financiar Multianual post 2020. 2016-07-08 18:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_223344.jpgDiscursul premierului Dacian Cioloş în cadrul Forumului Internaţional al Alimentaţiei: "Investim în viitorul agriculturii"Știri din 08.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolos-in-cadrul-forumului-international-al-alimentatiei-quot-investim-in-viitorul-agriculturii-quot [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doresc in primul rand să mulţumesc Think Tank-ului european Farm Europe pentru decizia pe care a luat-o de a organiza această dezbatere in Romania. Ştiu că acest think tank european care funcţionează in paralel cu structurile de reprezentare ale organizațiilor agricole europene, cum este Copa-Cogeca, intenţionează să lanseze in perioada următoare in acest an, anul viitor o serie de dezbateri in mai multe state membre din UE legate de agricultură, de alimentație, de spaţiul rural, de viitorul agriculturii in UE şi mă bucur că in acest program de dezbateri au inclus şi Romania. Deci, mulţumesc pentru această oportunitate pe care ne-o oferiți nouă, celor din Romania, de a ne exprima legat de punctele noastre de vedere in ceea ce privește viitorul agriculturii europene. Sigur, eu, dată fiind situația mea şi de fost ministru al agriculturii, fost comisar european, acum prim-ministru, nu o să vin eu acum cu puncte de vedere personale legate de viitorul agriculturii europene, ci mai degrabă o să ridic anumite teme care mie mi se par importante de a fi dezbătute. Şi sper că dvs, cei din sală, atat invitații din celelalte state membre europene, dar mai ales cei care reprezintă diferite instituții şi sectoare din agricultura din Romania, să folosiți acest prilej şi să vă faceți auzite părerile despre cum vedeţi agricultura romanească in interiorul UE. Aş vrea inainte de a intra in acest subiect legat de agricultură să spun cateva cuvinte legate de context. Această dezbatere şi acest ciclu de dezbateri mi se par cu atat mai importante cu cat dincolo de ce se va intampla in 2020 cand in mod normal ar trebui să ne gandim din nou la un nou buget european, la noi adaptări ale politicilor comunitare, conjunctura actuală europeană face că suntem intr-un moment in care se regandește, se redefinește realitatea europeană, in urma referendumului britanic. Trebuie să recunoaștem faptul că dincolo de specificitatea acestui referendum, pentru că el vizează un stat membru al UE, modul in care dezbaterea a fost organizată in jurul acestui referendum şi mai ales dezbaterea pe care a suscitat-o după finalizarea lui ne arată că la nivel european suntem intr-un moment in care avem nevoie să ne asumăm regandirea proiectului european in ansamblul său. Trebuie să recunoaștem o realitate: UE cu 28, incă, de state membre este diferită de UE cu 6, cu 9, apoi cu 12 şi chiar cu 15 state membre. Sau, altfel spus, procesul de extindere al UE care a inceput in 2004 a marcat profund UE. Eu continuu să cred şi să susţin că a marcat-o in sens pozitiv, pentru că a extins această zonă a păcii europene, aproape a dublat practic suprafața UE prin această extindere, este unicul proiect la nivel internaţional de această anvergură, este fără precedent la nivel internaţional şi tocmai de aceea avem nevoie din cand in cand de răgazul in care să regandim acest proiect pentru ca el să poată să progreseze. Şi eu sunt convins că n-are altă cale acest proiect european decat să progreseze, să evolueze, şi aici vreau să transmit un mesaj foarte clar Europei din partea Romaniei, că Romania nu concepe altă cale decat cea europeană. Noi, spre deosebire de alții, am incercat şi singuri să ne descurcăm şi am văzut, dat fiind şi contextul geopolitic in care trăim şi contextul economic, că oricat de greu ar fi să trăim impreună cu alții, e oricum mai ușor decat să ne descurcăm singuri. Deci, din această perspectivă, cred că cel puţin pentru noi, pentru Romania, mesajul este foarte clar: Romania vrea să rămană in UE, Romania vrea ca UE să evolueze şi să fie in măsură să țină mai mult cont de așteptările cetăţenilor europeni. Şi avem nevoie de o Uniune Europeană care să fie in măsură să ia mai mult in considerare decat in trecut așteptările cetăţenilor de la bază, să nu mai trăiască oamenii cu impresia că se decid niște lucruri care sunt apoi impuse cetăţenilor europeni acolo, la Bruxelles, şi că suntem capabili la nivel european să ne ameliorăm instrumentele de decizii politice şi cetățenești care să fie in măsură să integreze așteptările oamenilor de la bază. Pe noi ne interesează cu atat mai mult ce se intamplă in perioada următoare la nivel european cu cat nu doar faptul că fiind stat membru, iată, de aproape zece ani de zile, anul viitor o să se implinească zece ani de cand Romania este membră al UE, pentru prima dată in 2019, şi incepem să ne pregătim de pe acum, Romania va trebui să-şi asume şi o responsabilitate formală in conducerea UE, prin faptul că va trebui să asigure președinția Consiliului UE intr-unul din semestrele din 2019. In mod normal suntem planificați acum pentru al doilea semestru 2019, dar in funcție de ce se va decide legat de asumarea sau nu a Marii Britanii președinției care era planificată anul viitor, s-ar putea chiar să trebuiască să ne asumăm această responsabilitate a președinției Consiliului chiar mai repede, in primul semestru din 2019. Deci, oricum, trebuie să ne pregătim pentru asta şi 2019 va fi şi anul in care nu doar se vor pregăti alegerile pentru un nou Parlament European, pentru o nouă Comisie Europeană, dar vor incepe să fie regandite şi bugetul european, noul buget european şi, de ce nu, probabil şi anumite reforme ale unor politici sectoriale. Deci, cu atat mai mult, responsabilitatea pe care o avem să ne implicăm intr-o adevărată dezbatere legat de ce vrem noi de la UE, ce vrem noi, Romania, de la UE şi de la politicile ei mi se pare semnificativă. Şi nu o dezbatere demagogică sau populistă, ci una in care chiar să ne exprimăm puncte de vedere bine documentate, pornind de la o bună cunoaștere a ce se intamplă in UE şi totodată de la ce vrem noi de la UE. Pentru că in primii ani după ce am aderat la UE am trăit incă acel sindrom al periferiei UE in care ne plangeam că lucrurile se decid la Bruxelles şi ele ne sunt impuse intr-un fel sau altul, iată, după prima serie de reforme ale unor politici sectoriale europene, de cand am intrat in UE avem in aceste politici sectoriale şi lucruri care să fie mai adaptate la nevoile noastre, inclusiv in politica agricolă comună, şi aş indrăzni să spun chiar prin excelenţă in politica agricolă comună. Dar asta presupune şi responsabilitate, trebuie să ne asumăm acum implementarea acestor politici şi să obținem şi rezultate. Spuneam că e nevoie să ne spunem tare şi cu vocea ridicată nu doar păsurile şi așteptările, dar şi propunerile pe care le avem pentru UE in viitor şi pentru agricultura europeană. Politica agricolă comună este o politică fundamentală a UE, este prima politică comunitar europeană, practic, şi cu adevărat europeană care, mai mult, a știut să evolueze şi să rămană politică comunitară odată cu evoluția UE şi odată cu extinderile succesive ale UE. Şi suntem in situația astăzi in care putem spune că este una din politicile europene care vizează practic toate statele membre, in sensul că nu veți găsi un stat membru in UE, de la cel mai mare pană la cel mai mic, care să nu fie interesat de politica agricolă comună, de conținutul ei, de viitorul ei şi care să nu dorească să se regăsească specific in această politică. Este o politică comunitară, dar care tratează şi probleme locale, şi asta este un alt element de specificitate al ei. Nu conține doar elemente care să impună standarde comune şi uniforme tuturor statelor membre, ci conține foarte multe instrumente care sunt adaptate la specificitatea unui stat membru sau altul. Şi mi se pare important să fim in măsură in viitor, chiar şi, acum, cu UE cu 28 de state membre, să păstrăm această specificitate a politicii agricole comune, adică să-i păstrăm acest nucleu dur de spirit comunitar, de reguli comune şi de principii comune care să ne permită tuturor să acţionăm şi să concurăm in mod echitabil pe o piaţă comună, dar care să ne permită in același timp să punem in valoare şi specificul teritorial al agriculturii, adică să ținem cont de specificul pe care il avem intr-o regiune sau alta a UE. Politica agricolă comună este o politică care a scos, aş indrăzni să spun, Europa din foame, la inceputurile ei şi care a făcut din Uniunea Europeană cel mai mare exportator de produse alimentare din lume. Deci este o politică care a ştiut să transforme Europa şi eu sunt convins că dacă vom şti să o folosim in mod inteligent, ea ne va permite să transformăm şi agricultura europeană, şi agricultura romanească, dacă vom fi in măsură să ne asumăm aplicarea acestei politici in mod specific, ținand cont de nevoile pe care le avem in Romania şi nu doar să ne gandim la cum să absorbim mai mult fondurile care ne sunt alocate. Nu asta după părerea mea e problema cea mai importantă, ci inteligența cu care vom şti să absorbim aceste fonduri. In dezbaterea de astăzi cred că e important să tratăm din nou acest subiect, care este proiectul Europei, a UE pentru agricultorii săi, in acest context de dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, şi de asta sunteţi şi dumneavoastră astăzi in sală, care este proiectul sectorului agricol pentru Uniunea Europeană. Noi in sectorul agricol avem de foarte multe ori obiceiul să ne referim doar strict la ce ne interesează pe noi in agricultură, in alimentație şi să cerem de la autorități să ne rezolve problemele specifice ale sectorului. Cred că in viitor ca să fim credibili şi să fim ascultați trebuie să fim in măsură să avem puncte de vedere in sectorul agricol şi despre alte politici sectoriale conexe cu agricultura, pentru că dacă ne focalizăm doar pe ce ne interesează nu vom mai fi luaţi in seamă in dezbaterile generale care au loc la nivel european şi atunci incet-incet agricultura va deveni marginală in preocupările politice şi in preocupările politicienilor şi vă spun asta acum şi din experiența faptului că am trecut cel puţin temporar şi de o altă parte a baricadei, cand trebuie să tratez in calitate de prim-ministru şi alte teme şi simt cat de mult sectorul agricol e absent, aproape absent atunci cand au loc dezbateri care merg dincolo de strict problema subvenţiilor in agricultură, a prețului terenurilor agricole, a TVA-ului la alimente şi aşa mai departe. Sunt o serie de alte chestiuni legate de politicile sociale, legate de politicile de mediu, legate de politicile de energie, unde agricultura trebuie să aibă puncte de vedere şi să arate modul in care acest sector merge dincolo de interesul agricultorilor şi este un sector care privește o preocupare a intregii societăți. Pentru că dacă nu vom reuși să facem asta, cum vă spun, incet-incet, agricultura va deveni marginală. Gandiți-vă că odată cu progresul agriculturii in Europa, populația agricolă sau parte din populația activă care se ocupă de agricultură este in scădere. Or să ne spună şi colegii care organizează această dezbatere, şi la nivel european, populația agricolă, numărul fermelor este in scădere, continuă de la un an la altul, ceea ce inseamnă că ponderea agricultorilor in societatea activă europeană va fi in scădere şi vocea pe care o are la nivelul populației europene va fi in scădere dacă nu ştim să punem problema agricolă intr-un sens mai larg decat strict preocupările sectorului. Şi acum revenind la agricultura din Romania, gradul de dezvoltare al agriculturii de la noi este diferit faţă de gradul de dezvoltare a agriculturii din alte state membre. Aici nu vreau să mă plang şi eu aşa cum se plang alții, spunand că suntem cel mai puţin dezvoltați, nu suntem cu agricultura cea mai puţin dezvoltată, avem in Romania, Romania e suficient de mare ca şi ţară, ca şi stat membru ca să avem şi să putem vorbi şi de o agricultură performantă, pe suprafeţe mari, şi de o agricultură pe suprafețe mai mici care are nevoie de modernizare. Dar oricum, agricultura la nivel european este un sector, aşa cum spunea şi Achim, un sector care are sectoare care sunt incă in criză şi care au nevoie de o adaptare a instrumentelor politicii agricole. Referindu-mă in continuare la agricultura din Romania, vreau să profit de această ocazie si să spun cateva cuvinte şi legat de plățile directe care au fost un subiect dezbătut şi politic in aceste ultime luni. Au fost intr-adevăr intarzieri in plățile directe din acest an şi eu sunt convins că discutand acum cu reprezentanți ai agriculturii din alte state membre care sunt chiar aici in sală, o să vă spună că acest gen de intarzieri au fost şi in alte state membre in anul acesta, dacă nu in toate statele membre. De ce? Pentru că e primul an cand se aplică noile scheme de plată rezultate in urma noii politici agricole comune. Şi vedeţi, mai ales dumneavoastră, agricultorii că avem acum mai multe scheme de plată care ţin mai mult cont de nevoile unui sector sau altul, mai multe decat in vechea politică agricolă comună. Ca să avem aceste scheme de plată diferite, Romania, ca şi celelalte state membre, a trebuit in anii trecuți, din 2013, 2014, 2015, practic 2014-2015 să ia anumite decizii despre cum va folosi sau nu flexibilitățile pe care le permite politica agricolă comună reformată. Au fost - nu critic pe nimeni aici, probabil şi din motive obiective, şi din motive subiective - unele intarzieri cu deciziile care au fost luate privind schemele de plată specifice pe care Romania vrea să le aplice sau nu, pentru că ştiu că au fost o serie de dezbateri cu diferitele sectoare din agricultură, care şi-au dorit diferitele moduri de repartizare a fondurilor pe plățile directe şi s-au luat deci anumite decizii cu intarziere, s-a intarziat şi elaborarea sistemului IT de software pe baza cărora se fac plățile şi toate lucrurile astea s-au repercutat pană la intarzierea plăților care au fost realizate şi care sunt in curs. In momentul de faţă, avem din cate mi-a spus domnul ministru şi nu vreau să intru prea mult in detaliu pentru că o să vă spună dansul probabil sau i-am cerut chiar să comunice mai mult pe acest subiect, inţeleg că peste 95% din plățile la hectar au fost plătite, circa 1,4 miliarde de euro au fost plătiți, că săptămana aceasta vor fi achitate şi ajutoarele naționale de tranziție pentru bovine şi pentru lapte şi că pană săptămana viitoare din ceea ce ne-au spus cei de la APIA, urmează să fie plătit şi sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal şi pentru zootehnie. Insă, dincolo de aceasta, mi se pare că nu e normal ca astfel de situaţii, astfel de probleme să fie speculate politic. Bun, e firesc să fie discuții politice mai ales intr-un an electoral, dar cred că e important să nu depășim o anumită limită a speculațiilor politice legat de aceste lucruri. Şi pentru a impiedica şi astfel de lucruri in anii următori, mă gandesc foarte serios şi vă supun atenției o idee, o să o supunem dezbaterii in perioada imediat următoare, mă gandesc să organizăm pe langă APIA un Consiliu consultativ din care să facă parte reprezentanți ai organizațiilor agricultorilor, la fel cum avem Comitetul de monitorizare pentru PNDR, care se intrunește periodic, o dată la cateva luni, in care conducerea pe dezvoltare rurală discută cu Comitetul de monitorizare măsurile şi programele care se implementează, chiar dacă plățile directe şi ceea ce face APIA are un alt specific, cred că ar fi foarte util ca această comunicare intre APIA şi agricultori să fie una directă şi să fie una formalizată intr-un anumit fel, deci o să vă propun in săptămanile următoare un proiect de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei de Plăţi, a APIA, in care să introducem şi această structură care să fie una formal-consultativă şi care să ne permită pe viitor să putem discuta toate lucrurile astea inclusiv atunci cand apar probleme şi mai ales atunci cand apar probleme din cauza proastei funcționări a administrației, ele să poată să fie discutate intr-un cadru organizat şi nu doar speculate politic pentru că eu cred că pe termen lung asta nu folosește nimănui. Acum, dincolo de asta şi de problematica asta a Romaniei, spuneam că mi se pare importantă această dezbatere pentru că e din nou momentul să ne punem intrebarea, gandindu-ne la viitorul agriculturii in Uniunea Europeană, care sunt aşteptările oamenilor faţă de agricultură, faţă de alimentaţie şi faţă de evoluţia spaţiului rural intr-o Uniune Europeană cu 28 de state membre. Nevoia de hrană la nivel global este in creştere continuă, dar aşa cum vă spuneam, numărul agricultorilor este in scădere continuă in Uniunea Europeană. Şi atunci cu atat mai mult avem nevoie să ne punem intrebarea cum vom fi in măsură să facem faţă cerinţelor tot mai ridicate de hrană,cu un număr de agricultori care scade, şi să vedem dacă scăderea asta a numărului de agricultori e una normală, firească sau cat să inscrie nişte limite normale şi cat e rezultatul lipsei unor politici care să permită, atunci cand vorbim de agricultură, nu doar o abordare in termeni cantitativi, de producţie de hrană, dar şi in termeni teritoriali, de rol al agricultorilor şi al agriculturii in buna funcţionare a societăţilor. Pentru că, cu siguranţă, creşterea productivităţii in agricultură şi deci creşterea competitivităţii agriculturii e esenţială pentru viitorul acesteia şi cu atat mai mult intr-o ţară cum e Romania, insă cred că nu trebuie să uităm faptul că sectorul agricol spre deosebire de alte sectoare din economie are specificitatea că depinde foarte mult şi de oameni şi depinde mult mai mult de oameni decat alte sectoare din economie. Şi atunci, cu atat mai mult cand vorbim de agricultură, trebuie să ne intereseze şi cifrele, calculele economice, dar trebuie să ne intereseze şi partea asta socială legat de oamenii care lucrează in agricultură. Dar in agricultură lucrăm nu doar cu oameni, ci lucrăm şi cu pămant, cu terenuri agricole şi aici aş vrea să supun dezbaterii, mai ales că e o dezbatere europeană, şi să supun atenţiei chiar şi partenerilor europeni, noi cand vorbim de politica agricolă comună tratăm strict agricultorii şi alimentaţia, dar nu tratăm un alt factor de producţie important care este fondul funciar. Terenurile agricole sunt tratate strict din perspectivă comercială a pieţei comune şi chiar atunci cand vorbim de tranzacţia terenurilor agricole la nivel european ele sunt tratate strict din perspectiva asta a unei mărfi sau a unui bun care este vandut şi tranzacţionat. Nu vedem şi latura lui patrimonială. Pentru că un teren agricol nu e o marfă care poate să fie vandut şi deplasat intr-o parte sau alta, aşa cum se intamplă cu majoritatea celorlalte mărfuri. Terenurile agricole sunt legate de o anumită zonă, de o anumită regiune şi sunt legate de viaţa şi de dezvoltarea unor comunităţi, pentru că ele nu pot fi mutate in altă parte. Şi atunci mă intreb dacă nu ar trebui să avem o dezbatere la nivel european şi despe valoarea asta patrimonială a terenurilor agricole. Vedeţi toate dezbaterile care au loc inclusiv in Romania: să nu ne vindem terenurile la străini, sau ce facem cu terenurile care nu mai aparţin comunităţilor locale. Şi cred că ar fi important ca in viitor, chiar dacă nu introducem fondul funciar in politica agricolă comună, pentru că problematica fondului funciar ţine de politica naţională, de suveranitatea naţională a fiecărui stat, şi deci nu poate să fie parte a politicii agricole comune, dar am putea avea eventual la nivel european un set de bune practici despre cum să tratăm problema funciară, nu doar din perspectiova strict comercială, ci şi din perspectiva asta patrimonială. Şi v-aş ruga să veniţi cu idei, cu puncte de vedere legate de acest lucru, pentru că ştiu că problematica asta a fondului funciar preocupă la fel de mult cum ea a starnit pasiuni şi in Romania, legate de cat cumpără sau nu străinii terenurile agricole din Romania, şi din alte perspective problematica fondului funciar preocupă agricultori şi din alte state membre atunci cand vorbim de instalarea tinerilor agricultori, de dimensiunea fermelor, de rolul agriculturii şi a terenurilor agricole, din perspectivă de protecţie a mediului sau in interes comunitar sau terenurile sau impactul dezvoltărilor imobiliare asupra fondului funciar. Deci toate lucrurile astea cred că ar fi bine să le tratăm cel puţin din perspectiva bunelor practici şi la nivel european. Acum, legat de viitorul politicii agricole comune, cred că atunci cand vorbim de politica agricolă comună, de viitorul ei, avem nevoie nu doar să punem in vedere importanţa politicii agricole comunne, şi mie mi se pare asta din ce in ce mai evidentă, dar să tratăm conţinutul politicii agricole comune printr-un spirit critic şi pragmatic venit din sistem. Nu e suficient in Europa de astăzi, in care mai ales in lunile următoare şi in anii următori, cu siguranţă că se va dezbate foarte mult despre ce fel de Uniune Europeană vrem in viitor, pentru ca ea să răspundă mai mult aşteptărilor cetăţenilor europeni. Cei care ne ocupăm de agricultură şi de politica agricolă comună, noi ar trebui să venim nu doar cu apărarea şi susţinerea politicii agricole comune, ci şi cu un spirit critic şi pragmatic despre cum credem noi că ar trebui să evolueze politica agricolă comună şi să vedem, incă o dată, ce se aşteaptă de la, să inţelegem noi, cei care ne ocupăm de agricultură, ce se aşteaptă de la agricultură, de la alimentaţie şi de la spaţiul rural astăzi in Uniunea Europeană, pentru că atunci cand vorbim de politica agricolă comună, din punctul meu de vedere, vorbim in primul rand de alimentaţie, care este principalul rezultat al agriculturii şi cea mai importantă preocupare a cetăţenilor europeni. Dacă vă uitaţi in sondaje de opinie la nivel european şi cand ii intrebaţi pe cetăţenii europeni ce le spune lor politica agricolă comună, primele elemente vor fi cele legate de alimentaţie, de calitatea alimentelor, de suficienţa cantitativă a alimentelor. Deci politica agricolă comună inseamnă, in primul rand, alimentaţie, inseamnă spaţiu rural, inseamnă agricultori, deci care sunt aşteptările cetăţenilor europeni vizavi de lucrurile astea. Să ne uităm in mod pragmatic care e poziţia agricultorilor pe filiera lanţului alimentar şi o să vedeţi că din ce in ce mai mult dominanta in agroalimentarul din Uniunea Europeană se produce tot mai mult spre finalul lanţului alimentar, acolo unde se produce, se face procesarea şi comercializarea alimentelor şi de aici şi presiunea mare asupra producătorilor agricoli. Deci şi astea sunt intrebări pe care trebuie să ni le punem, cand ne gandim la viitorul politicii agricole comune, in ce fel realizăm sau asigurăm un echilibru intre diferitele părţi ale lanţului agroalimentar şi cred că e important, atunci cand vorbim de politica agricolă comună şi de viitorul ei, să nu ne referim doar la drepturi, drepturi de subvenţii, drepturi de plăţi, drepturi ale agricultorilor, ci să ne gandim in primul rand care sunt nevoile agricultorilor şi cum le putem rezolva prin astfel de politici comunitare. De ce spun asta? Pentru că am trăit şi experienţa asta direct, negociind o reformă a politicii agricole comune, cand pornim de la o astfel de reformă, fiecare stat membru se gandeşte la care ii sunt acum drepturile financiare şi cum să facă să şi le apere cat mai bine şi cat mai mult cu putinţă. Presiunea pe buget european va fi foarte mare in anii următori, cu atat mai mult, cu cat Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, şi asta va inseamna un impact de 10 pană la 15% pe bugetul european, un impact direct din primele estimări pe care le am. Deci clar presiunea pe bugetul european va fi mare şi mai ales pe politica de coeziune şi pe politica agricolă comună. Deci şi din perspectiva asta, cred că e important să ne gandim cum folosim cat mai bine bugetul politicii agricole comune, pornind de la adevăratele nevoi ale politicii agricole comune şi nu de la prezervarea unor drepturi caştigate in timp, in ultimii ani, de negocieri ale diferitelor reforme. Pentru că dacă nu vom fi in măsură, in cadrul sectorului agricol, să venim cu astfel de idei, se va trece la o reformă simplă prin tăiere. E atunci cand nu reuşim să ne inţelegem, ştiţi că e cel mai simplu, tăiem procentual şi ce rămane vedem cum impărţim. Ei, tocmai de asta, cred din timp ar trebui să avem astfel de discuţii cat mai pragmatice, ţinand cont de realităţile cu care ne confruntăm in momentul de faţă in Uniunea Europeană şi cum putem face ca reformele care vor veni să ne prindă cu lecţiile făcute şi cu idei cat mai bine şi cat mai precis conturate. Şi, sigur, nu in ultimul rand, cand vorbim de evoluţia agriculturii la nivel european, să ne gandim şi la instrumentele de politică agricolă pe care le avem in momentul de faţă pentru a putea depăşi anumite crize, pentru a putea pune in valoare potenţialul agricol, dar să ne gandim şi la cum putem folosi alte instrumente, nefinanciare, pentru evoluţia agriculturii europene. Şi mă gandesc aici la sectorul de cercetare şi dezvoltare şi inovare. Putem dezvolta agricultura europeană nu doar investind mai mulţi bani in agricultură, şi avem nevoie clar să investim mai multe resurse financiare in agricultură, dar avem nevoie să investim şi indirect in agricultură, investind in cercetare şi dezvoltare. Şi aici fac o paranteză: Romania, inainte de a investi in cercetare şi dezvoltare, trebuie să investească in reforma cercetării şi a dezvoltării din agricultură. Altfel, punem banii intr-o gaură neagră. Nu mă sfiesc să spun acest lucru, dacă n-avem curajul să reformăm sectorul de cercetare in agricultură, punem banii pe cercetare in agricultură intr-o gaură neagră! Şi sunt perspective la nivel european acum pentru a investi in cercetare şi inovare in agricultură şi agroalimentaţie, pentru că există alocări financiare specifice, dedicate doar sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare din agricultură. Deci haideţi să ne gandim şi la cum folosim cercetarea-inovarea pentru modernizarea agriculturii romaneşti şi a agriculturii europene. O să inchei aici intervenţia mea, spunand in concluzie că eu am o certitudine: Uniunea Europeană are nevoie in perioada imediat următoare de proiecte care unesc, şi nu care dezbină, pentru că e foarte uşor să găsim proiecte care dezbină Uniunea Europeană, mai greu e să găsim proiecte şi să construim proiecte care construiesc in Uniunea Europeană şi care construiesc Uniunea Europeană. Şi eu sunt convins că politica agricolă comună a dovedit pană acum că este o politică care construieşte in Uniunea Europeană, şi nu care dezbină Uniunea Europeană. Deci haideţi să arătăm că politica agricolă comună, care este una din politicile vechi, bătrane, să spun aşa, ale Uniunii Europene, nu este bătrană in sensul de a fi prăfuită, ci este bătrană in sensul de a fi inţeleaptă şi de a putea impărtăşi din inţelepciunea adunată in aceste cateva decenii şi altor politici europene, care se caută pe sine in momentul de faţă. Mulţumesc şi mult succes dezbaterilor pe care le organizaţi astăzi. 2016-07-08 13:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis7516.jpgPremierul Dacian Cioloş, la lansarea Programului Fidelis, Ediția Centenar - titluri de stat pentru populațieȘtiri din 07.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolos-la-lansarea-emisiunii-de-titluri-de-stat-quot-centenar-quotGalerie foto Lansarea Programului Fidelis, Ediția Centenar - titluri de stat pentru populație Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi la evenimentul de lansare a emisiunii de titluri de stat pentru populație, programul Fidelis Centenar, alături de ministrul Finanțelor Publice Anca Dragu și specialiștii din piața bancară și cea de capital. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) lansează pe 11 iulie o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație, cu scadență in 2018, moment ce va marca aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Valoarea totală a emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar prețul unui titlu de stat, 100 de lei. Acesta poate fi achiziționat, in perioada 11 - 29 iulie 2016, la o dobanda anuală de 2,15%. Dobanda și caștigurile de capital realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor emise de statul roman sunt venituri neimpozabile. - Intai de toate, titlurile de stat lansate astăzi reprezintă o investiție sigură, garantată de stat. Ele sunt accesibile fiecărui cetățean, student, tanăr antreprenor, salariat sau pensionar, care poate și vrea să facă o investiție și, in același timp, să economisească bani intr-un mod inteligent, a declarat premierul Dacian Cioloș. Cei interesați de titlurile de stat le pot cumpăra, fără alte costuri, de la cele patru bănci intermediare: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania. Titlurile de stat vor fi admise și, ulterior, tranzacționate pe Bursa de Valori București (BVB). Deținătorii titlurilor de stat le pot tranzacționa la prețurile cotate in mod transparent la BVB. Un alt element de atractivitate pentru cei interesați este faptul că, la scadență, in 2018, MFP va organiza și o loterie aniversară cu 100 de premii in valoarea de cate 1.000 de lei. Alocuţiunea premierului Dacian Cioloş, la lansarea Programului Fidelis, Ediția Centenar - titluri de stat pentru populație [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua ! Bună ziua și bine ați venit la guvern. In primul rand, doresc să-i felicit pe coordonatori pentru această inițiativă. Vreau să vă spun, in primul rand, că Guvernul Romaniei dorește să organizeze mai multe evenimente care să celebreze Centenarul Marii Uniri. Probabil că ați observat că in ultima ședință de guvern am adoptat o Hotărare prin care am creat, in cadrul Guvernului, un departament care va avea responsabilitatea să gestioneze toate acțiunile legate de Centenar, să administreze toate acțiunile legate de Centenar. In curand, in cateva săptămani, urmează să adoptăm şi să trimitem spre parlament şi o lege a Centenarului care să cadreze atat instituții, cat şi proiecte care vor fi dedicate Centenarului, proiecte de infrastructură, proiecte legate de educație, de sănătate. Doresc să felicit Ministerul Finanțelor pentru că a venit cu această idee de a dedica titlurile de stat lansate spre vanzare in acest an tot Centenarului, pentru că ele sunt vandute in acest an şi vor avea scadență in 2018. Dar, dincolo de acest context aniversar al Centenarului căruia aceste titluri de stat sau această emisiune de titluri de stat ii este dedicată, această acțiune are şi o componentă economică foarte clară: este o investiție sigură, o investiție garantată de stat, unde dobanda şi caștigul pentru capital sunt şi venituri neimpozabile. Şi sunt, aşa cum a fost gandită această emisiune de titluri de stat, accesibile pentru orice categorie de cetățean pornind de la angajați, de la funcționari, studenți, pensionari, pot să fac o investiție şi, in același timp, să-şi economisească banii pe care ii au investind in aceste titluri care sunt, cum vă spuneam, sigure. Un titlu de stat, de data aceasta, costă 100 de lei, tocmai pentru a fi mai accesibil pentru orice categorie de persoane care dorește să investească şi să economisească folosind acest sistem, cu o scadență in 2018, cu o dobandă fixă şi sigură de 2,15%/an. Doresc să mulţumesc celor patru bănci care s-au alăturat acestui proiect: BCR. BRD, Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania şi, ințeleg că dincolo de cele patru bănci, titluri de stat se vor putea tranzacționa şi la Bursa de Valori București. Aşa cum acest spot a prezentat, dincolo de caștigul dat de dobandă, in 2018 se va organiza o loterie şi 100 de romani din cei care vor investi in aceste titluri de stat vor mai putea fi şi beneficiarii unui premiu de cate 1.000 de lei. Doresc succes şi sper şi sunt convins că anul acesta această emisiune va avea un succes şi mai mare decat anul trecut şi, aşa cum imi spunea domnul Manea, cred că, dincolo de ceea ce lansăm astăzi, de evenimentul de astăzi, important este să menținem ritmul şi să facem din acest instrument unul care să fie din ce in ce mai familiar şi romanilor, cetăţenilor de rand. Vă mulţumesc şi mult succes acțiunii! 2016-07-07 12:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8898800.jpgInterviu cu premierul Dacian Cioloş la TVR1, TelejurnalȘtiri din 06.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/interviu-cu-premierul-dacian-ciolos-la-tvr-telejurnalRealizator: In această seară, in premieră la Telejurnal, este invitat chiar premierului Dacian Cioloş. Bună seara, bine aţi venit! Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit! Realizator: Ieri a fost o zi complicată, aţi făcut patru remanieri de miniştri, remanieri neaşteptate. Care au fost cele mai mari nemulţumiri la aceste cabinete? Dacian Cioloş: Nu ştiu ce inseamnă neaşteptate, eu am spus că o să imi evaluez echipa şi că o să fac, dacă va fi cazul, o schimbare, nu aşa, la cald, sub presiune, cum a mai fost cazul, ci in urma unor analize şi a unor concluzii. Şi am decis să fac asta in cele patru domenii. In primul rand - hai să luăm pe rand - la transporturi am decis acest lucru, pentru că domnul ministru a făcut, intr-adevăr, mai multe lucruri acolo, dar am fost nemulţumit de modul cum a progresat pregătirea reformei Companiei Naţionale de Drumuri... Realizator: CNADNR? Dacian Cioloş: CNADNR, unde sunt intarzieri mai ales pe partea de investiţii, pe partea de investiţii de autostrăzi. E o structură foarte stufoasă şi clar că ineficientă, pentru că am văzut cum au evoluat lucrurile pană acum. Aveam asta in proiect incă de la inceputul mandatului, suntem la jumătatea mandatului şi in continuare avem acum un proiect de restructurare, dar vreau să putem accelera lucrurile acolo. Apoi, la fel, sunt intarzieri pe partea de realizare a lucrărilor pe autostrăzile care am spus că sunt prioritare pentru noi, pe Lugoj - Deva, pe Transilvania, pregătirea de proiecte noi unde lucrurile nu au avansat suficient de bine, ca să nu mai vorbim de alte cateva companii, unde mă aşteptam la numiri de management nou care să vină cu proiecte de reformă. Realizator: Ştiu că ne doare foarte mult ceea ce se intamplă pe transporturi, dar credeţi că domnul Sorin Buşe, propunerea dumneavoastră pentru acest cabinet, va reuşi să facă ceva in 6 luni? Dacian Cioloş: E posibil chiar şi intr-o lună, două, dacă suntem bine organizaţi şi ştim clar ce vrem. Domnul Buşe are experienţă in management, dansul a pus pe picioare de la zero mai multe companii, intreprinderi - şi in Canada, unde şi-a inceput activitatea de management, dar şi in Romania, la Renault Technology, deci are această experienţă şi, bazandu-mă pe această parte a CV-ului şi a experienţei, cred că poate să aducă un plus şi mai mult dinamism in Ministerul Transporturilor. Realizator: Pe langă celelalte schimbări pe care le-aţi făcut, la educaţie, la comunicaţii şi la relaţia cu romanii de pretutindeni, aţi declarat că aţi avut o convorbire telefonică cu liderul PSD, Liviu Dragnea, chiar inainte. Dacian Cioloş: Inainte de asta, aş vrea să le iau pe rand, pentru că mi s-a reproşat că nu am explicat suficient deciziile pe care le-am luat. La educaţie, la fel, s-au făcut progrese pe partea de cercetare mai ales, pe partea de invăţămant universitar, a fost o intarziere pe pregătirea CNATDCU cu acea structură abilitată să ia decizii in privinţa suspiciunilor de plagiat, unde a fost nevoie de o modificare legislativă, după care această instituţie a trebuit restructurată. Eu aş fi vrut să avem deja rezultate şi cel puţin suspiciunile de plagiat prezente in spaţiul public şi pentru care au fost depuse plangeri să fi fost rezolvate pană acum. A inceput să lucreze această structură, dar nu suficient de rapid, aşa cum mi-aş fi dorit. Şi, mai mult, cred că trebuie să insistăm in perioada următoare, dincolo de ce s-a făcut pe domeniul universitar şi pe cercetare, pe partea de preuniversitar şi pe conceptul de educaţie preuniversitară şi cred că domnul profesor Dumitru poate să aducă un plus din acest punct de vedere. Realizator: Şi v-aţi asumat schimbarea intr-o perioadă critică, in plină sesiune de Bacalaureat. Dacian Cioloş: Da, dar Bacalaureatul nu depinde doar de ministru, avem un secretar de stat acolo care are insărcinări specifice pe partea de preuniversitar. Realizator: Să mergem şi la celelalte două, pentru că timpul ne presează in Telejurnal din păcate! Dacian Cioloş: La comunicaţii, ca să vă spun sincer, decizia a fost luată in primul rand in urma unei discuţii cu domnul ministru, care mi-a spus că are proiecte personale pe care o să le anunţe dansul in perioada următoare, care oricum ar fi fost incompatibile cu funcţia de ministru, şi atunci am decis să profit de acest pachet de remaniere, de schimbare şi să fac această schimbare acum și să nu mai intarzii. Sigur, dincolo de unele declaraţii nefericite, cred că, in felul acesta, nemaifiind ministru, nemaifiind membru al guvernului, o să poată să işi explice punctele de vedere personale pe care poate să şi le asume in felul acesta, direct. Iar la relaţia cu romanii de pretutindeni mă interesează in primul rand pregătirea foarte bună a alegerilor. Am promis incă de la inceputul mandatului că una din priorităţi va fi pregătirea in bune condiţii a alegerilor, in aşa fel incat să asigurăm condiţii bune de vot pentru toţi romanii, indiferent unde sunt ei, şi aici cred că lucrurile pot fi făcute cu mai mult profesionalism şi cu mai mult dinamism. Doamna ambasador Ligor are această experienţă şi in urma experienţei ca şi ambasador in Spania, dar şi acum, la Ottawa, şi cred că dansa, dincolo de aceasta, poate să mai vină şi cu un plus pe unele proiecte pe care le pregătim in relaţia cu diaspora, să ii ajutăm. Pentru cei care vor să revină acasă, care vor să investească in Romania, avem cateva proiecte pe care le vreau dinamizate. Realizator: Dacă revenim la Ministerul Comunicaţiilor, domnul Dragoş Tudorache, propunerea dumneavoastră, este interimar. Nu aţi găsit o persoană pe care să o numiţi in funcţie? Dacian Cioloş: Da, aici iar vreau să fiu clar, dansul este interimar şi va asigura pentru o perioadă două portofolii, deci dansul rămane şeful Cancelariei, este un post esenţial pentru mine, pentru că la Cancelarie coordonăm toate priorităţile guvernului, dar, dat fiind faptul că dansul s-a implicat foarte mult in această perioadă intr-o mai bună coordonare a platformelor informatice, care au nevoie de o mai bună interoperabilitate şi interconectare, acesta este in momentul de faţă in responsabilitatea Ministerului Comunicaţiilor, dar urmează să fie preluată de un coordonator la nivelul guvernului pentru tehnologia informaţiei. Această tranziţie de responsabilităţi intre Ministerul Comunicaţiilor şi acest coordonator care urmează să fie numit se va face mai bine dacă cel care a gandit acest proiect la Cancelarie va avea acum, cel puţin o perioadă, cateva săptămani, o lună şi la minister, pană cand vom găsi o persoană care să poată să asigure această complementaritate intre cele două poziţii, aceasta a fost ideea mea. Realizator: Modificările pe care le-aţi făcut au starnit tot felul de reacţii de la tot felul de lideri politici şi opinii din societatea civilă, din lumea politică. Revin la ce voiam să vă intreb mai devreme: aţi declarat că aţi avut o discuţie cu liderul PSD, Liviu Dragnea, care şi-ar fi dorit şi alte modificări - modificarea doamnei Prună, modificarea domnului Irimescu, a trecut şi o moţiune simplă impotriva lui, vă gandiţi la aceste modificări? Dacian Cioloş: Nu am negociat aceste schimbări. Conform Constituţiei, schimbările de miniştri sunt in responsabilitatea primului-ministru, care face aceste propuneri şi pe care preşedintele trebuie să le accepte pentru ca ele să devină operaţionale. Eu m-am consultat intr-adevar cu liderii celor două mari partide, şi cu liderul PSD, şi cu liderii PNL, nu m-am consultat legat de aceste numiri, ci am informat, am vrut să afle de la mine, şi nu din presă, de aceste numiri şi, cu cateva minute inainte de a le anunţa şi de a face aceste declaraţii, am avut aceste discuţii telefonice in care i-am informat despre deciziile pe care le-am luat. Realizator: Aveţi de gand să ţineţi cont de celelalte opinii, vă gandiţi să faceţi şi alte modificări? Dacian Cioloş: Nu, eu deciziile le iau in funcţie de performanţa miniştrilor, pe care eu o măsor in funcţie de obiectivele pe care le fixez. Doamna Raluca Prună nu mi-am pus pană acum niciodată problema unei remanieri, eu consider că dansa işi asumă cu curaj responsabilitatea pe care o are in calitate de ministru al justiţiei, este o poziţie complicată, mai ales la noi in Romania, unde avem atatea păreri legate de modul in care justiţia trebuie sau nu să işi facă treaba. Dansa are acolo nişte responsabilităţi: să asigure respectarea legii, să asigure existenţa unei legislaţii bune şi consistente. Din punctul meu de vedere, dansa işi face treaba foarte bine şi o susţin. La Agricultură a fost o moţiune simplă care a fost votată şi am luat foarte in serios conţinutul acelei moţiuni, in ciuda faptului că au fost intarzieri incă de anul trecut in pregătirea sistemului software pentru plata subvenţiilor. S-au luat nişte decizii cu intarziere, pentru că, sigur, fostul ministru al agriculturii a vrut să aibă mai multe consultări cu agricultorii, dar asta a dus la anumite intarzieri in deciziile privind schemele de subvenţii pentru agricultori şi apoi intarzieri in lanţ şi in realizarea software-ului. S-au accelerat lucrurile. Plăţile directe la hectar au fost realizate deja in proporţie de peste 95%, peste 1,4 miliarde euro au fost plătite şi sunt acum in curs de plată şi celelalte subvenţii pe diferite sectoare, mai ales pe domeniul animal, unde vrem să accelerăm lucrurile. Deci, dl ministru ştie foarte bine ce are de făcut. Pe mine mă interesează acolo in primul rand performanţa. Am avut o discuţie cu dansul după această moţiune. I-am pus foarte clar in vedere ce are de făcut şi am cerut să şi comunice pe măsură ce apar progrese. Realizator: Nu aţi ezitat să faceţi schimbări nici de această dată, nici in trecut. Cereţi acum miniştrilor nici să nu-şi ia concediu. Dvs. aţi spus că nu veţi face acest lucru. Vorbiţi despre o fază de măsurare a rezultatelor. Vorbiţi despre proiecte mari care necesită o perioadă indelungată de timp. Vă gandiţi să rămaneţi mai mult? Dacian Cioloş: Mă gandesc in primul rand să realizăm cat mai mult din ceea ce ne-am propus. Vedeţi că am intrat acum, intr-adevăr, după o perioadă de pregătire, după o perioadă de evaluare la inceputul mandatului şi apoi de pregătire a unor proiecte cu o administraţie care n-a fost intotdeauna foarte reactivă la propunerile pe care le-am făcut. S-a lucrat foarte mult in echipă. Am inceput acum să livrăm rezultate şi vreau, aşa cum mi-am luat angajamentul de la inceput, ca pană la sfarşitul mandatului să livrăm cat mai multe rezultate. Avem proiecte pe care le vom putea finaliza pană la sfarşitul mandatului, altele care vor fi incă in curs şi care presupun o anumită continuitate. De asta am şi pus in discuţie anumite teme mai mari. Dincolo de anumite decizii concrete cu impact imediat asupra aşteptărilor cetăţenilor, cum a fost acel pachet de debirocratizare, dincolo de această debirocratizare, administraţia publică are nevoie de o eficientizare. Avem nevoie de o viziune pe termen mediu şi pe termen lung, adică pe doi-trei ani, dar pană la 10-15 ani, pe dezvoltarea economiei. Cu atat mai mult cu cat sunt noi provocări şi oportunităţi la nivel european şi internaţional pe acest domeniu economic. Romania este cu o creştere economică care trebuie stabilizată şi consolidată şi de aceea n-am ezitat să venim şi cu propuneri care merg dincolo de mandatul nostru, pentru că tocmai se va lansa o campanie electorală care ar trebui să ia in dezbatere problemle, adevăratele preocupări ale romanilor şi noi considerăm că, dată fiind echidistanţa noastră, putem să jucăm şi acest rol, acela de a face propuneri. Realizator: Şi, poate, in funcţie de configurarea unei majorităţi parlamentare, veţi avea şi continuitate. Dacian Cioloş: Sper să-şi asume cat mai mulţi din cei care vor candida la alegerile parlamentare aceste idei. Ăsta ar fi obiectivul suprem, să spun, al acestei activităţi. Realizator: Să ne oprim puţin asupra proiectului de debirocratizare. Aţi declarat clar războiul hartiilor. Ce urmează? Ce măsuri urmează la acest capitol? Dacian Cioloş: Acea ordonanţă conţine mai multe măsuri care trebuie transpuse acum in decizii la nivelul administraţiei. In urma adoptării acelei ordonanţe, deci avem acum o lege care specifică in mod clar că anumite hartii trebuie tăiate şi eliminate. Pentru că eram in situaţia, in urmă cu cateva luni, cand am cerut unor administraţii să elimine anumite hartii, anumite adeverinţe, documente şi au spus păi, nu există nicio lege care să-mi ceară să le elimin. N-a existat nicio lege nici cand le-au introdus, multe din aceste hartii, dar, vedeţi, e mai uşor să impui complicaţia decat să o simplifici. Şi atunci am venit cu această ordonanţă care acum trebuie aplicată. In urma acestei ordonanţe, chiar ieri am semnat scrisori, ca să dau in scris, miniştrilor cărora le-am cerut ca, in săptămanile următoare, să ia măsuri concrete la nivelul administraţiilor pe care le au in subordine, pentru ca prevederile acelei ordonanţe să se aplice. Unele rezultate se vor vedea imediat in următoarele săptămani, in următoarele luni, altele vor avea nevoie de mai mult timp, pentru că avem nevoie de a interconecta baze de date, de exemplu intre Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul de Finanţe, pentru ca ministerele să facă schimburi de informaţii fără să mai ceară acele documente cetăţenilor. Deci, sunt lucruri care, incepand de acum, o să inceapă să se facă şi rezultatele o să se vadă incepand de acum pană in anii următori. Dar nu o să ne oprim aici, o să venim cu un nou pachet de simplificare care să vizeze cu precădere mediul economic. Am avut discuţii deja cu companii, cu sectorul privat, care ne-au făcut sugestii de simplificare şi, in toamnă, cred, in septembrie, vom veni cu un nou pachet. Realizator: Despre simplificare, aţi pus punctul pe i, cand e vorba de debirocratizare, pentru că este un sistem care ne chinuie, este un stufăriş de birocraţie acolo şi, pană la urmă, vorbim şi despre mentalitatea, poate, a funcţionarilor, despre un set de reguli şi norme care trebuie schimbate, dar care nu va fi suficient, va trebui implementat şi informal. Dacian Cioloş: Atunci cand regulile sunt clare e mult mai simplu şi pentru un funcţionar să ştie care e responsabilitatea pe care si-o asumă. Vedeţi că acum unor funcţionari le e teamă să-şi asume anumite responsabilităţi, pentru că nici nu sunt clare aceste responsabilităţi. Pentru o decizie, avem nevoie de şase, şapte semnături ierarhice, şi atunci cand toată lumea e responsabilă, practic niciunul nu e responsabil. Reforma administraţiei la care ne gandim, codul administrativ şi codul de procedură administrativă pe care il pregătim va merge şi in această direcţie, de a clarifica anumite suprapuneri şi anumite contradicţii din anumite legi care vizează administraţia publică, tocmai pentru a da un contur mai clar a responsabilităţilor şi a obligaţiilor funcţionarilor. Realizator: In aceste zile aţi convenit, şi alături de preşedintele Klaus Iohannis, şi alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, asupra acestui proiect de ţară. Declarativ, sună foarte bine: o Romanie competitivă, economie sustenabilă. Dar vă intreb: concret, despre ce este vorba, ce măsuri aveţi in vedere? Dacian Cioloş: Proiectul de ţară pe care l-a anunţat domnul preşedinte merge dincolo de partea economică. El va avea o abordare mult mai complexă şi o structură pe care domnul preşedinte o va pune la punct la Preşedinţie. Va realiza coordonarea acestui proces de elaborare a proiectului de ţară, la care vor participa sigur..., guvernul va asigura un secretariat activ, dar vor participa şi partidele politice şi alţi reprezentanţi ai societăţii. In acest proiect de ţară, o componentă va viza economia şi dezvoltarea economică a Romaniei şi aici noi, fără să ştim că vom ajunge şi la un proiect de ţară, ne-am angajat la inceputul mandatului să venim cu această viziune pe termen mediu şi pe termen lung. Ea vizează in primul rand factorii care pot să declanşeze un proces de consolidare a creşterii economice şi a dezvoltării economice care să nu se mai bazeze doar pe anumite fenomene conjuncturale, care să nu depindă atat de mult de ce se intamplă in afara ţării, să se bazeze in primul rand pe o bună valorificare a resurselor pe care le avem la nivel naţional. Realizator: Vorbiţi despre producţie internă? Antreprenori locali? Dacian Cioloş: Atat... Am vorbit şi despre producţie internă, despre capital in general, despre resursele financiare pe care le putem mobiliza pentru a le investi in economie, despre cum putem stimula capitalul romanesc, despre cum putem stimula şi profesionaliza forţa de muncă din Romania, despre ce alte măsuri conexe trebuie să luăm, cum ar fi măsuri legate de educaţie, de formare profesională, de formare duală, de sănătate, despre cum putem ameliora performanţa in sistemul de sănătate, pentru a incuraja romanii să rămană in ţară sau chiar să se intoarcă in ţară şi să muncească aici, despre rolul infrastructurii in dezvoltarea economică. Deci, in proiectul pe care il propunem, veţi regăsi toate aceste elemente. Sigur, ceea ce a fost prezentat zilele trecute a fost conceptul de bază. In zilele următoare, incepand chiar de maine, urmează să punem in dezbatere cele 16 fişe de măsuri cu teme prioritare pe care vrem să le abordăm, unde am gandit chiar măsuri concrete, care pot fi aplicate incă de acum, din acest an, in următorii ani, măsuri chiar bugetate. Deci avem un proiect care este mai complex, dar vrem, chiar vrem să organizăm o dezbatere, nu doar să livrăm un document. Realizator: Imi cer scuze, timpul este foarte scurt. Vreau să vă mai intreb, apropo de tabloul economic, am trecut de la excedent in deficit la bugetul de stat. Avem un deficit bugetar de 0,1%. Vedem, in Parlament s-au votat măsuri care presupun o pungă mai largă. Aţi intervenit la CCR şi - pentru pensiile speciale - aţi contestat la Curtea Constituţională. Cum veţi mai interveni pentru a echilibra bugetul? Dacian Cioloş: Da. Vreau să spun in primul rand că acest buget este un deficit asumat, un deficit in jur de 2,8% pană la sfarşitul anului, este un deficit asumat inclusiv de măsurile pe care le-a luat Guvernul precedent. Deci nu este un deficit pe care il realizează Guvernul acesta prin măsurile pe care le ia. Dimpotrivă, acest Guvern incearcă să ţină in limitele asumate deja chiar de Guvernul precedent, care a redus TVA, care a redus anumite impozite, care a luat anumite măsuri care au redus şi reduc veniturile care intră la buget, deci este un venit asumat deja prin măsurile luate in anii trecuţi. Noi vrem să menţinem acest deficit in limite rezonabile şi de asta eu am spus-o de la inceput: că acest Guvern va fi foarte clar şi ferm vizavi de acele măsuri care riscă să pună in pericol bugetul care a fost votat chiar de Parlament. Realizator: Şi faceţi economie in adevăratul sens al cuvantului. Dacian Cioloş: Nu facem decat să aplicăm un buget pe care Parlamentul l-a votat. Dacă Parlamentul decide să ia alte măsuri cu impact bugetar, Parlamentul trebuie să spună de unde luăm acei bani, de unde tăiem acei bani ca să-i punem acolo unde Parlamentul decide. Atat timp cat aceste lucruri nu sunt clare in legislaţie, intrebăm Curtea Constituţională ce părere are legat de modul in care aceste decizii sau aceste proiecte de lege sau aceste legi deja votate respectă sau nu Constituţia. Realizator: Şi, pe final, foarte scurt, vreau să vă intreb: mergeţi in Asia săptămana viitoare, ce aveţi ca prioritate politică in Mongolia şi Vietnam. Dacian Cioloş: Da, merg in Asia, pentru a participa, impreună cu alţi caţiva şefi de stat şi de guvern din UE şi din Asia, la Summit-ul UE-Asia, un summit care are loc in fiecare an, alternativ, in UE şi in Asia. Anul acesta este găzduit de Mongolia, la Ulan Bator. O să avem acolo discuţii despre proiecte de cooperare intre Asia şi UE. Vă amintesc faptul că Asia este un continent foarte dinamic din punct de vedere economic. UE are in negociere mai multe proiecte liber-schimb... Realizator: Voiam să vă intreb şi despre Canada, de aceea mă aşteptam la proiecte... Dacian Cioloş: Da, dar vreau să termin cu asta. Deci avem mai multe acorduri de liber-schimb care sunt in negociere. Romania trebuie să se poziţioneze vizavi de acest potenţial, inclusiv de export. Tocmai de aceea am decis ca, in drum spre Ulan Bator, să mă opresc şi in Vietnam, unde de foarte multă vreme un prim-ministru al Romaniei sau un şef de stat nu s-a mai oprit. UE negociază şi cu Vietnamul un acord de liber-schimb. Noi avem relaţii tradiţionale bune cu Vietnamul. Aş vrea să dinamizăm şi acolo relaţia, inclusiv economică, o să merg cu un grup de oameni de afaceri, cu circa 20 de oameni de afaceri din Romania, in incercarea de a găsi un potenţial de colaborare economică. Realizator: Tot intr-un turneu internaţional aţi fost in Canada şi după negocierile de la Ottawa acum discutăm deja despre ridicarea vizelor. Luni este o intalnire la Bruxelles. Cand vom vedea efectiv vizele ridicate? Dacian Cioloş: Sper eu să vedem progrese foarte clare şi chiar decizii, sper eu, pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Discuţia pe care am avut-o cu prim-ministrul Trudeau a fost una - eu consider - foarte bună. Dacă inainte de a pleca acolo dansul considera că acordul de liber-schimb CETA cu Canada nu are nicio legătură cu vizele, după această discuţie a inţeles că trebuie să abordeze acest subiect la nivel politic şi că trebuie să pregătească o decizie. Văd că lucrurile se mişcă. Voi ţine legătura cu dansul şi am convingerea că vom vedea clarificări legate de poziţia Canadei cat mai repede. Pentru că, altfel, sigur, şi noi avem anumite parghii, ca stat membru al UE, pe care in mod clar le vom folosi, pentru că eu nu pot să concep ca Romania să semneze un tratat cu Canada fără ca cetăţenii romani să beneficieze pe picior de egalitate cu ceilalţi cetăţeni europeni de acest acord. Este simplu. Realizator: Vă aşteptăm cu proiecte noi şi din Asia. Vă mulţumesc pentru prezenţa in Telejurnal. Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru atenţie. Ne revedem maine, de la ora 20:00. O seară frumoasă! 2016-07-06 23:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-07-03-02-54big_12.jpgScrisori de însărcinare pe tema simplificării procedurilor administrativeȘtiri din 06.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/scrisori-de-insarcinare-pe-tema-simplificariiPremierul Dacian Cioloș a transmis scrisori de insărcinare privind simplificarea procedurilor administrative Viceprim-ministrului, Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Vasile Dincu, Ministrului Afacerilor Interne Petre Tobă, Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Achim Irimescu, Ministrului Finanțelor Publice Anca Dana Dragu, Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice Dragoş Nicolae Pislaru, Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu. Aceste scrisori de insărcinare fac parte din procesul de implementare a pachetului de măsuri pentru simplificare și debirocratizare adoptat in ședința Guvernului din 28 iunie 2016, alcătuit din Ordonanța de urgență nr.41/2016 si un Memorandum ce pun bazele imbunătățirii eficienței administrației publice, in serviciul cetățeanului. Conform scrisorilor, ministerele urmează să desemneze pană la data de 15 iulie 2015 o persoană, din minister, care va fi responsabilă cu aplicarea și monitorizarea măsurilor din pachetul pentru simplificare. Totodată ministerele vor lua toate măsurile necesare pentru aplicarea efectivă a Ordonanței și a Memorandum, urmand a inainta un raport către Guvern in termen de 40 de zile de la emiterea ordonanței care va preciza inclusiv numărul documentelor solicitate și taxele aferente serviciilor furnizate de către ministere. De asemenea ministerele vor transmite raportări lunare privind stadiul implementării pachetului legislativ de simplificare și debirocratizare. Scrisoarea trimisă Viceprim-ministrului, Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dincu Scrisoarea trimisă Ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă Scrisoarea trimisă Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu Scrisoarea trimisă Ministrului Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu Scrisoarea trimisă Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Dragoş Nicolae Pislaru Scrisoarea trimisă Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu 2016-07-06 18:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-06-06-33-57big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarații de presă ale premierului Dacian Cioloș privind remanierea echipei guvernamentaleȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-premierului-dacian-ciolo-referitor-la-remanierea-echipei-guvernamentale Galerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara! După o perioadă de pregătire, o perioadă de construcție, Guvernul, aşa cum am mai spus, intră, din punctul meu de vedere, intr-o etapă, aceea a livrării rezultatelor. Şi aţi văzut in ultimele săptămani că am ieşit cu mai multe proiecte pregătite in utlimele luni şi finalizate acum, in ultima perioadă. La inceputul mandatului ne-am asumat cateva măsuri concrete, dar care să aibă impact şi consistență, sunt multe dosare pe care am avansat bine şi unde lucrurile au progresat, sunt insă şi domenii in care imi doresc să dau un nou impuls pentru cele cateva luni care mai răman din acest mandat. De aceea, am decis astăzi să operez cateva schimbări in Guvern, patru schimbări de data aceasta. Sigur, asta nu inseamnă că in perioada următoare, dacă o să apară probleme, nu o să iau şi alte decizii, dar in acest stadiu vreau să mulțumesc pentru activitatea lor de pană acum domnilor miniștri Adrian Curaj, Marius Bostan, Dan Costescu şi Dan Stoenescu, deci, de la Educație, de la Comunicaţii, Transporturi şi Romanii de pretutindeni. Danşii au lucrat bine pe multe proiecte şi lucrurile au progresat bine, pe altele au fost anumite intarzieri sau, oricum, sunt lucruri care pot fi făcute mai bine şi mai accelerat in perioada următoare şi de aceea am decis să operez aceste schimbări, pentru un nou suflu şi un alt ritm in echipa guvernamentală. Maine dimineață o să transmit domnului președinte Iohannis următoarele propuneri. Pentru Educaţie, domnul profesor Mircea Dumitru, rectorul Universității București. Dansul are nu doar o experiență indelungată in educație, are o experiență managerială foarte bună, are experiență in domeniul cercetării, este membru al CNATDCU, şi in acest CNATDCU reformat, dar şi intr-o versiune anterioară. Cunosc preocupările dansului şi pe partea de reformă a educației, cu cateva idei pe care le-a şi făcut publice. I-am cerut să se concentreze in perioada imediat următoare nu doar pe continuarea unor proiecte incepute de ministrul Curaj, dar şi cu o insistență mai mare pe partea de invățămant preuniversitar, mai ales unde cred că putem face mai mult şi mai bine in perioada care ne rămane la dispoziție. Apoi, la Ministerul Transportului o să-l propun pe domnul Sorin Buşe. Dansul este un manager cu un CV impresionant, a pus pe picioare Centrul de Cercetare Tehnologică de la Renault, are experiență managerială indelungată şi in alte companii, mai ales din industria automobilului, şi cu experiența managerială pe care o are consider că poate să vină cu un impuls nou şi să fie in măsură să grăbească anumite proiecte pe care le avem la Ministerul Transporturilor. Apoi, la Ministerul pentru Relația cu Romanii de Pretutindeni i-am propus acest post doamnei Maria Ligor, care este un diplomat de carieră. In momentul de faţă, dansa este ambasadorul Romaniei la Ottawa, in Canada. A fost ambasadorul Romaniei in Spania, deci, cunoaște bine diaspora romanească şi cea din Uniunea Europeană, pe perioada cat a fost ambasador in Spania, dar şi cea de peste Ocean, fiind de cațiva ani de zile, acum, ambasador in Canada şi cred că va fi in măsură să dea un impuls nou acestui departament, care joacă un rol important in lunile care vin, pentru pregătirea alegerilor parlamentare şi pentru a stimula participarea la vot a romanilor din diasporă şi pentru a organiza lucrurile cat mai bine din acest punct de vedere. Pe de altă parte, dansa, cunoscand bine diaspora romanească, sunt convins, am discutat cu dansa, o să vină şi cu cateva idei prin care să imbunătățim relația dintre Romania, tara mama, şi diaspora noastră de pretutindeni. Pentru Ministerul Comunicaţiilor decizia mea este să propun pentru cateva săptămani un interimat, o să-l propun pe domnul ministru Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei. Cu atat mai mult, cu cat, după cum probabil știți, Guvernul a luat decizia să creeze un post de coordonator pentru tehnologia informației, care să pregătească cateva măsuri care să asigure o mai bună coordonare a proiectelor de IT la nivelul Guvernului. Avem multe situații, in multe instituții, in care avem platforme, sisteme IT, care nu sunt compatibile intre ele. Avem nevoie de coerență pentru viitor. In mod formal, in structura Guvernului actual, Ministerul Comunicațiilor are această responsabilitate, pe care a acoperit-o, din punctul meu de vedere, mai mult sau mai puțin bine, și aici avem nevoie de o evoluție, și de asta am luat şi această decizie de creare a acestei poziţii in interiorul Guvernului. Şi mi-aș dori ca ministrul pe care o să-l numesc pentru următoarele luni la Comunicații să poată să facă această tranziție, pentru a consolida şi a intări acest post pe care l-am creat, in așa fel incat, sper eu de la următorul guvern, instalarea următoarei echipe guvernamentale, să avem din acest punct de vedere o claritate mai bună in ceea ce privește modul in care la nivelul Guvernului se coordonează aceste platforme IT. Și de aceea, pentru a pregăti această tranziție şi pentru a avea timp să găsesc o persoană potrivită pentru postul de ministru al Comunicațiilor in acest context, am decis să il propun ca ministru interimar la comunicații pe domnul Dragoș Tudorache. Claudiu Popa: Bună seara, domnule ministru! Claudiu Popa, Realitatea TV. Sincopele despre care vorbeați in domeniile pe care tocmai le-ați anunțat, care au rămas fără miniștri, pot fi sau pot să nu fie puse in carcă, dacă imi permiteți termenul, celor care nu mai fac parte din executiv. Ce le transmiteți celor pe care tocmai i-ați propus, dar și celor care răman la Palatul Victoria, din perspectiva livrării pe care dumneavoastră o pronunțați de săptămani bune? Dacian Cioloş: In primul rand, vreau să spun că și miniștrii pe care ii schimb și-au făcut in mare parte treaba. La fiecare din cele patru ministere pe care le-am citat sunt lucruri care au progresat bine, doar că, v-am spus, vreau un nou imbold, un nou impuls. Prioritatea noilor miniștri pe cele patru domenii va fi tocmai aceasta, să accelereze livrarea de rezultate pe proiecte care au fost incepute şi care, din punctul meu de vedere, nu au avansat suficient de rapid. Deci, pe de o parte, accelerarea acestor proiecte şi, pe de altă parte, vreau să vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de abordare un pic diferit, care să permită valorificarea timpului pe care il mai avem la dispoziție pe cateva lucruri pentru care guvernul s-a angajat. Paul Angelescu: Bună ziua! Paul Angelescu, de la PRO TV. Domnule prim-ministru, ați spus așa, că au fost unele proiecte pe care le-au lucrat bine, la altele au fost intarzieri. Sunt lucruri care pot fi făcute mai bine. Ce intarzieri? Despre ce intarzieri concret este vorba pentru fiecare dintre cei patru miniştri? Dacian Cioloş: La Transporturi, vreau să accelerăm activitatea, atat pe execuția proiectelor de autostrăzi, proiectele care sunt acum in execuție şi unde lucrurile nu au evoluat suficient de bine, reforma la Compania Națională de Autostrăzi şi de Drumuri, pe care o cer de cateva luni, unde știu că s-au făcut progrese, dar nu suficient de rapid, şi totodată pregătirea de noi proiecte. Suntem aici tocmai pentru că am preluat guvernarea fără proiecte pregătite pentru perioada bugetară 2014 - 2020. Sunt unele proiecte care au inceput să fie pregătite, dar trebuie să accelerăm aici ritmul, tocmai pentru ca in anii următori să avem ce să implementăm. La Ministerul Comunicațiilor v-am spus despre ce este vorba. La Ministerul pentru Relația cu Romanii de Pretutindeni, la fel, imi doresc o accelerare a activităților acestui minister pentru pregătirea alegerilor, pentru informarea romanilor din diasporă legat de posibilitatea de a vota prin corespondență, de a pregăti cat mai bine alegerile, chiar și pentru voturile in circumscripții, şi acolo, la fel, imi doresc şi cateva proiecte care au inceput, este adevărat, cateva proiecte care să faciliteze reconectarea romanilor din diasporă cu țara. Vrem să oferim cat mai multe posibilități pentru cei care doresc să se intoarcă in țară sau cei care doresc să lucreze şi in mediul de business cu Romania - şi aici contez, cum v-am spus, pe experiența doamnei Maria Ligor, care cunoaște bine situația din diasporă. La Ministerul Educației, şi acolo lucrurile au progresat, aș spune chiar foarte bine, mai ales pe partea de cercetare. Şi pe partea de invățămant universitar s-au intamplat multe lucruri bune. Imi doresc mai multă consistență pe partea de invățămant preuniversitar. Mi-aş fi dorit o activitate mai accelerată a pregătirii, intrării in funcție a noului CNATDCU şi a intregului acest proces de clarificare a situației cu plagiatele, pentru că, dincolo de persoane, am mai spus-o in mai multe randuri, atata vreme cat planează suspiciuni asupra sistemului doctoral al nostru, asta ne afectează din punct de vedere al credibilității, in general, şi mai ales din punct de vedere al credibilității sistemului universitar şi al domeniului cercetării. Activitatea a intrat acum pe un făgaș normal, insă mi-aş fi dorit ca acolo lucrurile să meargă un pic mai repede. Maria: Domnule premier, aţi spus că maine dimineață veți trimite președintelui Klaus Iohannis aceste propuneri. Să ințelegem că aţi avut deja o discuţie cu preşedintele pe această temă şi a convenit de principiu aceste nume pe care le veți trimite, şi dacă a avut şi el la randul lui ceva de reproșat in ceea ce privește activitatea acestor ministere, tocmai pentru că el de multe ori a spus că indeaproape urmărește activitatea guvernamentală. Dacian Cioloş: Da, sigur că l-am informat pe domnul președinte. Ştiţi că noi ne vedem in fiecare luni şi trecem in revistă diferitele subiecte, activități ale guvernului. I-am comunicat intenția mea de a face aceste schimbări, intenție cu care a fost de acord. Nu am avut pană cum niciodată nicio problemă din partea domnului președinte legat de deciziile pe care eu le-am luat de revocare a unor miniștri sau de numiri a unor miniștri. Așa cum a fost de la inceput, de cand mi-am format echipa guvernamentală, domnul președinte a fost intotdeauna foarte deschis şi mi-a respectat deciziile pe care le-am luat şi m-a susținut. Mulţumesc mult. 2016-07-05 18:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis7046.jpgComunicat de presă referitor la propuneri de miniștriȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-propuneri-de-mini-triPremierul Dacian Cioloș a decis, astăzi, remanierea echipei guvernamentale și a făcut următoarele propuneri pe care le va transmite Președintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este propus pentru portofoliul de Ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice; Domnul Petru Sorin Bușe este propus pentru portofoliul de Ministru al Transporturilor; Doamna Maria Ligor este propusă pentru portofoliul de Ministru Delegat pentru Relațiile cu Romanii de Pretutindeni; Portofoliul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională va fi preluat interimar de Șeful Cancelariei Primului-Ministrului, domnul Dragoș Tudorache. Prof. univ. dr. Mircea Dumitru - elemente biografice Mircea Dumitru este profesor universitar. Din decembrie 2015, a fost rector al Universității din București, iar din 2016, Președinte al Comisiei de Filosofie și membru al Consiliului General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Anterior a fost rector al Universității din București in perioada 2011-2015 și prorector intre 2008-2011. A fost membru al CNADTCU in 2012-2016 și Președinte al panelului Științe Umaniste și Arte al CNATDCU in perioada 2010-2012. In perioada 2000-2008 a fost Decan al Facultății de Filosofie, Universitatea din București. Din 1998 este Doctor in Filosofie al Universității din București și, din același an, Doctor in Filosofie al Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA. A publicat trei cărți de autor și este coautorul unui manual de logică și argumentare. A coordonat colecția Filosofie contemporană a Editurii Polirom, Iaşi, a publicat zeci de studii și articole in reviste și volume de specialitate. In 2001 a primit Premiul - Mircea Florian al Academiei Romane, pentru lucrarea - Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior Editura 'Paideia', Bucuresti, 2001. In iulie 2005 a primit Ordinul Bernardo O'Higgins, in grad de Mare Ofiţer, conferit de Preşedintele Republicii Chile. Din septembrie 2014, este membru corespondent al Academiei Romane. Este membru al Advanced Reasoning Forum și al Institute International de Philosophie, Paris și Președinte al Asociaţiei Romane de Filosofie Analitică. In perioada 2002-2008 a fost membru in board-ul ştiinţific al New Europe College, iar intre 2011 și 2014, Președinte al European Society for Analytic Philosophy. Vorbește fluent limba engleză și cunoaște limbile franceză și germană la un nivel mediu. S-a născut la București, la 14 iulie 1960. Este căsătorit și are doi copii. Petru Sorin Bușe - elemente biografice Are o experiență de peste 25 de ani in industria auto globală. Din septembrie 2010 pană in mai 2015 a fost Vicepreședinte al Inginerie Renault Globale și Directorul General al Renault Technologie Roumaine (RTR). Anterior, tot in cadrul grupului Renault, in perioada iulie 2009 - septembrie 2010 a fost Director General adjunct al RTR, iar in perioada septembrie 2008 - iunie 2009, Inginer Șef Adjunct pentru Rusia. Intre anii 1996 - 2008 a lucrat pentru Toyota Motor Manufacturing Canada, ajungand la funcția de Directorul General adjunct in această companie in ianuarie 2007. Emigrat in Canada in anul 1990, pană in 1996, a lucrat in industria automobilele nord-americană, prestand și servicii de inginerie contracte de General Motors. In perioada 1985 - 1990 a fost inginer la Electronica București. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini din București in 1985 și colegiul - Sf. Sava din București, specializarea Electro-Mecanică in 1979. A urmat programe de formare profesională pentru senior managers la European Centre for Executive Development (CEDEP) și INSEAD, Fontainbleau, Franța, dar și in cadrul Canadian Management Center, Toronto. Incepand cu anul 1996 a urmat formări tehnice in Sisteme de Producție Toyota (Lean Production Systems, Lean Manufacturing) și in practici de business in cadrul Toyota Motor Corporation și Toyota Institute. Vorbește fluent limbile engleză și franceză și are cunoștințe de italiană și spaniolă. S-a născut la București, la 16 august 1960. Este căsătorit și are doi copii. Maria Ligor - elemente biografice Maria Ligor este diplomat de cariera din 1996. Din 30 mai 2013, a preluat postul de ambasador al Romaniei in Canada. Tot din 2013, este Reprezentant Permanent al Romaniei la Organizația Aviației Civile Internaționale. Din ianuarie 2012, pana in mai 2013 a fost ambasador cu insărcinări speciale - Reprezentant special pentru promovarea democrației. Din noiembrie 2012, este reprezentant al Romaniei in Consiliul Guvernatorilor și membru ales al Comitetului Executiv al Fondului European pentru Democrație (European Endowment for Democracy). Intre iulie 2006 și august 2011 a fost ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei și Reprezentant Permanent pe langă Organizația Mondială a Turismului. Anterior, in perioada 2003-2006, a fost director general pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe, in timpul negocierilor de aderare la UE. A contribuit la finalizarea negocierilor și la pregătirile pentru semnarea Tratatului de Aderare. A mai lucrat la misiunea diplomatică Romaniei pe langă UE, la Bruxelles, la Ambasada Romaniei la Luxemburg, cu stagii la Parlamentul European și la Consiliul Europei, la Strasbourg. S-a specializat in afaceri politice și administrative europene la Colegiul Europei din Bruges, Belgia și științe politice la Universite Libre de Bruxelles și la Institutul European de la Geneva, după studii postuniversitare de Relații Internaționale la SNSPA, București și studii de inginerie la Universitatea Politehnică. A urmat cursuri de leadership și management guvernamental organizate de Harvard University, programul Kokkalis, Atena. In 2004, a fost decorată cu Ordinul Național pentru Merit, in grad de Cavaler, iar in 2007 a primit Ordinul pentru Merit Diplomatic. In 2010, a primit Crucea Casei Regale a Romaniei, inmanată de MS Regele Mihai și Ordinul Sfinții Impărați Constantin și Elena, acordat de Patriarhul Romaniei. In 2012, a primit Marea Cruce a Ordinului Isabel la Catolica, ordin conferit de Regele Spaniei. Vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi spaniolă şi are cunoștințe de italiană. S-a născut la Bucureşti, la 1 ianuarie 1967. Este căsătorită şi are o fiică. 2016-07-05 18:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-06-08-47big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a participat la încheierea Forumului Administrației Publice LocaleȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-incheierea-forumului-administratiei-publice-localePremierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la incheierea Forumului Administrației Publice Locale, unde a declarat următoarele: [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc. Domnule preşedinte, in primul rand, vreau să vă mulţumesc pentru prezența dumneavoastră aici, care confirmă faptul că acest guvern căruia i-aţi acordat increderea lucrează şi doreşte să lucreze, şi nu doar doreşte, chiar lucrează cu autoritățile publice locale. Doamnelor şi domnilor, membri ai Guvernului, in primul rand doamnelor şi domnilor aleşi locali, am avut aceste două zile de lucru impreună şi, din punctul meu de vedere, din informațiile pe care le-am avut, din discuţiile pe care le-am avut cu unii dintre dumneavoastră şi cu membri ai Guvernului, cred că putem concluziona faptul că au fost două zile fructuoase. Chiar dacă am abordat foarte multe subiecte, probabil că unii dintre dumneavoastră nu ați putut participa la toate discuțiile şi dezbaterile, pentru că unele dintre ele au avut loc in paralel, mi s-a părut important, chiar dacă ne-am asumat un anumit risc să abordăm prea multe subiecte, mi s-a părut important ca un astfel de prim eveniment de contact direct intre Guvernul Romaniei şi reprezentanți ai autorităților publice locale să putem, in acest stadiu, la inceputul mandatului dumneavoastră şi la mijlocul mandatului guvernului pe care il conduc, să putem trece in revistă o serie de subiecte de interes pentru dumneavoastră, dar mai ales de interes pentru noi, pentru Guvern, pentru că, așa cum vă spuneam la inceput, ieri dimineață, eu sunt conștient că foarte multe proiecte pe care noi le-am demarat și pe care le-am pregătit nu vor putea fi implementate fără ca ele să fie ințelese de dumneavoastră, acceptate de dumneavoastră și puse in practică de dumneavoastră. N-o să mai trec in revistă din nou aceste subiecte, vreau doar să vă mulțumesc pentru deschiderea pe care ați manifestat-o. Cred că, sigur, cu ameliorări, pentru că vom trage concluziile și invățămintele din aceste două zile, cu ameliorări, acest gen de eveniment, cel puțin din punctul nostru de vedere, al Guvernului, poate să fie considerat ca un exemplu de urmat pe viitor și chiar noi avem intenția să urmăm acest exemplu in viitor. Ne gandim foarte serios să organizăm un nou eveniment de aceeași anvergură, in toamnă, in măsura in care vom reuși să adoptăm in Guvern Codul Administrativ şi Codul de Procedură Administrativă, pentru a-l putea discuta şi cu dumneavoastră, in paralel cu discuțiile care vor avea loc in Parlament, după ce aceste texte vor fi adoptate de Guvern. Pe de altă parte, cred că acest gen de dialog, structurat, organizat, este, probabil, din multe puncte de vedere, mult mai eficient decat tradiționalele audiențe la un ministru sau la altul, cand, sigur, se abordează anumite subiecte punctuale. Dar un astfel de cadru ne permite nouă, ca şi guvern, să abordăm subiecte mult mai complexe şi mai de anvergură decat cele pe care le putem discuta punctual cu dumneavoastră, sau la Guvern, sau chiar cu ocazia unor deplasări in teritoriu. Asta nu inseamnă că nu o să fie deplasări in teritoriu. Am cerut deja miniștrilor, şi o să insist, chiar pe perioada aceasta de vară, in lunile iulie-august, cand este mai puțină activitate probabil la București, să fie mai prezenţi şi să fim cu toţii mai prezenți in teritoriu, să putem discuta cu dumneavoastră, nu doar pentru a duce la bun sfarșit proiectele pe care le-am anunțat şi unde vrem să lucrăm cu dumneavoastră, acele abordări de strategii de dezvoltare locală, şi noi ne-am fixat ca și obiectiv in primul rand, așa cum am promis deja, să lucrăm cu autoritățile locale din zona Moldovei pentru o astfel de abordare, pentru zona Văii Jiului, dar am spus şi de Roşia Montană, pentru că a fost o temă indelung dezbătută in societate şi mesajul pe care vrem să il transmitem prin faptul că ne implicăm pentru un proiect de dezvoltare locală intr-o comună este că nu este suficient să contestăm, este important să şi construim, pentru că bunuri naționale sau valori naționale, cum sunt şi cele de la Roşia Montană şi din altă parte, ele sunt in primul rand in grija oamenilor locului și este important să le dăm această mană de ajutor. Legat de propunerile, observațiile pe care le-aţi făcut, temele care au fost discutate aici, s-au abordat multe subiecte, cum ar fi: descentralizarea, finanţarea autorităţilor Administrației Publice Locale, cadastrul, reforma funcției publice. Sunt domenii pentru a căror reformare sau modificare in sens bun noi lucrăm. Propunerile şi contribuțiile dumneavoastră vor fi luate in considerare, pot să vă asigur de acest lucru, şi sper să avem ocazia, in măsura in care vom organiza acele evenimente in toamnă, chiar să discutăm concret despre unele adaptări pe care le-am făcut şi in urma observaţiilor pe care le-aţi făcut dumneavoastră. Impreună cu domnul vicepremier Dincu am convenit că nu o să trecem acum in revistă, in mod consistent, toate concluziile discuțiilor pe care le-am avut, dar că in perioada imediat următoare vom veni către dumneavoastră cu un document scris de sinteză a ceea ce s-a discutat aici, a observațiilor, ideilor, pe care le-aţi subliniat şi ceea ce ne putem asuma să facem in perioada imediat următoare. Mă bucură, totodată, ecoul pozitiv pe care l-a avut in randul dumneavoastră al măsurilor pe care le-am luat in ultima perioadă, măsuri de simplificare atat in domeniul administraţiei publice in general, in domeniul cadastrului, in agricultură. Aţi subliniat mulţi dintre dumneavoastră nevoia de simplificare in administrarea fondurilor europene. Pot să vă asigur că este in atenția Ministerului Fondurilor Europene acest subiect. Domnul ministru mi-a spus, in momentul in care și-a preluat mandatul, cu atat mai mult cu cat domnul Ghinea a fost şi cel care a inițiat ideile de simplificare, in calitatea dansului precedentă de consilier de stat la Guvern, deci, pot să vă asigur că şi pe acest domeniu, pană la sfarșitul anului, in paralel cu elaborarea ghidurilor beneficiarului, ambiţia noastră ar fi să finalizăm pe cat posibil toate ghidurile pană la sfarşitul mandatului nostru, in aşa fel incat să puteţi depune proiecte. Dar, in paralel cu aceasta, să lucrăm şi pe măsuri concrete de simplificare. Simplificarea este, de altfel, cum aţi observat, un cuvant cheie al mandatului acestui guvern. Simplificare atat in relaţia dintre cetăţean şi administraţie, cat şi in relaţia dintre mediul de afaceri şi administraţie, dar şi in relaţia dintre administraţia centrală şi administraţia locală - şi, in acest sens, doresc să vă incurajez şi pe dumneavoastră, pe cat posibil, să luaţi măsurile care ţin de deciziile dumneavoastră, la nivelul consiliilor locale, al primăriilor, al consiliilor judeţene, pentru a face administrația mai eficientă şi prin simplificare. Cateva cuvinte despre subiecte cu caracter economic, au fost abordate unele dintre ele aici, cu atat mai mult cu cat este, cred, clar in momentul de faţă că nu putem vorbi de o dezvoltare economică echilibrată a Romaniei fără implicarea directă, proactivă, a autorităților publice locale. Şi vedem deja, in anumite zone din Romania, acolo unde autorităţile publice locale işi asumă responsabilităţi in atragerea de investitori in crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea de afaceri, in facilitarea atragerii fondurilor europene, nu doar pentru investiţii publice, dar şi pentru investiţii private, acolo se obţin şi rezultate. Şi avem deja multe exemple, nu doar la nivelul marilor oraşe ale municipiilor, dar şi in mediul rural avem exemple de primari care, implicaţi direct in acest proces, reuşesc să obţină rezultate pentru comunitățile lor. Şi in acest sens aş vrea să gandim in perioada următoare şi instrumente care să faciliteze intervenţia sau sprijinul Guvernului pentru astfel de iniţiative şi pentru astfel de proiecte, pentru că cred că dezvoltarea Romaniei se va face in primul rand de jos in sus, pornind de la ambițiile pe care le aveţi fiecare dintre dumneavoastră vizavi de colectivitățile pe care le conduceţi şi cred, totodată, că Guvernul trebuie să gandească politica de dezvoltare economică şi din această perspectivă, nu doar care sunt măsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a stimula investiţiile, ci şi care sunt măsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a vă incuraja pe dumneavoastră să puteţi stimula investiţiile la nivelul localităţilor, pentru că dumneavoastră cunoaşteţi mai bine decat oricine potenţialul pe care il aveţi la nivel local şi orice idei in această direcţie sunt binevenite şi vă asigur că vor fi luate in considerare. Cu atat mai mult cu cat, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, tocmai am lansat astăzi in dezbatere publică o viziune de dezvoltare economică a Romaniei pe termen mediu şi pe termen lung. Viziune de dezvoltare economică care se doreşte să fie parte a proiectului de ţară pe care domnul preşedinte Iohannis l-a anunţat ieri şi pe care dorim să il elaborăm impreună cu societatea civilă, cu mediul economic, cu partidele politice şi, sigur, cu participarea directă a dumneavoastră. Şi, in această viziune de dezvoltare economică, ambiţia noastră este să identificăm şi aceste instrumente care să facă din dumneavoastră autorităţile publice locale agenţi direcţi de dezvoltare economică a Romaniei. Doresc, in incheiere, să vă mulţumesc incă o dată pentru participare, să vă urez succes in drumul la care v-aţi angajat in acest mandat şi să vă asigur că acest guvern va fi la dispoziţia dumneavoastră şi va fi intotdeauna deschis la propunerile pe care le faceţi şi vom incerca să includem in deciziile pe care le luăm cat mai mult din ideile care vin din partea dumneavoastră. Vă mulţumesc mult! Succes! Şi sper să ne vedem cu bine! 2016-07-05 16:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-04-57-47big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a participat la deschiderea conferinței „România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”Știri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-deschiderea-conferintei-quot-romania-competitiva-quotGalerie foto Document atașat: Romania competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la deschiderea conferinței - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă, unde a declarat următoarele: [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule preşedinte al Romaniei, doamnelor şi domnilor membri ai guvernului, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, domnule guvernator al BNR, domnule președinte al Academiei Romane, doamnelor şi domnilor. Realitatea ultimelor zile ne-a intărit tuturor convingerea că pentru a fi puternici in fața provocărilor curente trebuie să avem in primul rand o viziune proprie de dezvoltare. In ultimele decenii, de cele mai multe ori strategiile noastre au rămas pe hartie, in mare parte, iar deciziile majore de politică economică au fost luate, mai mult sau mai puţin sub presiunea diferitelor organisme internaționale. Propunem astăzi să reflectăm impreună la un proiect pentru viitorul Romaniei, pornind de la realitățile de astăzi. Ne dorim un proiect care să vina cu o viziune, cu o perspectivă pe termen mediu şi pe termen lung, dar care să conțină măsuri care să poată să fie aplicate chiar incepand de astăzi. Viziunea de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a apărut din nevoia de repere in decizii pe care suntem chemați să le luăm. Mediul economic a inceput să se organizeze in ultima perioadă şi cu siguranță are acum maturitatea pentru a propune astfel de repere asumate de către decidenții publici, din nevoia de predictibilitate. Pe parcursul acestui proces am realizat că dezvoltarea economică este de fapt mai mult decat economie, este o formă de asumare a unui insuși proiect de societate. După o perioadă de pregătire, guvernul intră intr-o etapă nouă, aceea a livrării de rezultate. Am urmărit, in principal, in ultimele luni, să deblocăm proiecte care stagnau, să punem bazele unor reforme solide şi unor programe care să ajute la construcția Romaniei. Proiectul pe care il prezentăm astăzi este şi el gandit in acest spirit şi este menit in primul rand să deblocheze energii de dezvoltare. El vine cu propuneri şi cu răspunsuri care conturează țara in care vrem să trăim, să muncim sau să ne intoarcem pentru cei care au ales o viață departe de casă. Intre timp, au mai apărut aspecte noi in ecuație, contextul geopolitic european s-a complicat, strategiile şi acțiunile noastre trebuie acum calibrate pentru a răspunde provocărilor şi a valorifica oportunitățile in timp real. Trebuie să acţionăm şi să luăm decizii, ținand cont şi de realitățile care apar pe termen scurt. Cu atat mai mult trebuie să ne mobilizăm acum, cand Uniunea Europeană insăși se pregătește de un proces de adaptare şi transformare post-Brexit. Condiția preliminară pentru a lua parte in mod activ şi eficient la procesul de evoluție europeană care va urma este in primul rand să ştim ce vrem de la noi inșine acasă, să ne definim obiectivele şi să ni le asumăm ca un proiect al nostru. După aproape 10 ani de membri ai Uniunii Europene ştim acum care sunt datele problemei, care este contextul european in care va trebui să evoluăm şi putem fi de data aceasta parte activă a acestei evoluții. Asta presupune insă, incă o dată, să ştim ce ne asumăm la noi acasă. Atunci cand deciziile nu sunt luate in interes public, colectiv sau asumate la nivel societal, riscul este acela de a aluneca inevitabil spre cei care pozează cu talent in a ști să identifice problemele, fără insă a demonstra că sunt deținători de soluții şi in felul acesta alunecăm spre populism sau spre xenofobie. Romania beneficiază astăzi de cele mai ample garanții de securitate şi stabilitate economică pe care le-a avut in istorie. Acest statut privilegiat ne obligă pe toţi cei care ne aflăm astăzi temporar in funcţii de decizie să facem tot ce ţine de noi pentru ca Romania să profite de această șansă istorică pe care o are. Transformarea de care avem nevoie nu este numai una administrativă, ci una mult mai profundă, la nivelul mentalităților, de aceea trebuie să ne asumăm impreună, inainte de toate, nişte valori şi principii de acţiune care să ne dea incredere că putem duce un proiect pană la capăt. Ne-am bucurat in acest exercițiu de proiecție de implicarea şi susținerea directă a domnului președinte al Romaniei, a Băncii Naționale şi a Academiei Romane. Esențial insă pentru succesul acestui demers va fi şi asumarea de către decidenții politici a rezultatelor şi concluziilor discuțiilor, sperand totodată intr-o implicare directă şi a lor in acest proces de reflexie pe care il lansăm astăzi. Cu siguranță, că propunerea domnului președinte al Romaniei de a patrona şi coordona un proiect de ţară, care să includă şi o componentă economică este determinantă pentru valorificarea acestui demers, demers pe care atunci cand l-am lansat la inceputul acestei guvernări, in programul de guvernare, nu l-am putut anticipa, insă cred ca lucrurile se aranjează foarte bine pentru că, iată, am pregătit şi lansăm astăzi această dezbatere care vine in intampinarea şi in completarea demersului pe care domnul preşedinte l-a anunţat ieri. Vă propunem, deci, spre dezbatere şi desigur concretizare in urma acestor dezbateri proiectul Romania competitivă. Nu intamplător il lansăm acum, pentru că in aceste luni guvernul a pus baze solide pentru majoritatea condițiilor esențiale, astfel ca acest proiect să poată demara. Mai concret, am acționat pe anumiți catalizatori despre care veți vedea că se vorbește şi in acest document pe care vi-l propunem astăzi, am acționat ca să spun aşa acele butoane care declanșează, in efect de domino, o serie de alte reforme şi inițiative fără de care Romania competitivă nu ar putea exista. Intre aceste demersuri sau butoane, să le spun mai plastic, se numără pachetul de simplificare şi debirocratizare pe care l-am adoptat săptămana trecută in guvern şi care poate sta la baza unui alt mod de a face administrație publică in raport cu cetățeanul şi cu mediul de afaceri. Am lansat, totodată, un nou pachet de legi privind achizițiile publice, finalizat şi el, o nouă paradigmă bazată pe transparenţă şi eficiență in cheltuirea fondurilor publice, o piaţă care reprezintă peste 15 miliarde de euro, am lansat, totodată, facilități fiscale pentru toţi cei care lucrează in centrele de cercetare aplicată şi dezvoltare tehnologică, ingineri sau cercetători, astfel am decis in guvern să eliminăm, incepand cu luna august, impozitele şi taxele pe salarii pentru cercetători şi cei care lucrează in cercetare-dezvoltare, ceea ce inseamnă o creștere proporțională a veniturilor acestora. O nouă legislaţie, totodată, care este in dezbatere pentru invățămantul profesional dual. Aceasta va pune baze noi care să includă şi o ofertă mult mai largă de specializări profesionale, dar şi de grade de formare, in aşa fel incat să putem merge pană la nivelul de tehnicieni superiori, formați in acest sistem de invățămant. Şi nu in ultimul rand, cadastrul general, important pentru orice activitate care implică terenuri şi clădiri. Legat de acest subiect am adoptat o ordonanţă de urgenţă cu o serie de prevederi menite să accelereze inregistrarea imobilelor in sistemul integrat de Cadastru şi de Carte Funciară, măsuri cu importanță deosebită, mai ales din perspectiva terenurilor agricole, dar şi din perspectiva proiectelor de infrastructură şi toate aceste elemente sunt catalizator care, odată activi, vor permite să mobilizeze alte energii şi resurse pe care le avem la dispoziție pentru dezvoltarea economică. Care sunt pașii următori pe care ii propunem? Ne dorim, in primul rand, un document final care să reflecte dorința şi interesele romanilor şi Romaniei pe termen mediu şi lung, un set de priorități asupra cărora să existe consens, astfel incat execuția lor să nu fie afectată de ciclurile electorale. Ceea ce este cert, avem nevoie de un acord politic pentru o strategie de competitivitate a Romaniei. Vă adresăm, așadar, ,astăzi, invitația deschisă de a ne asuma impreună un drum care, pe langă creșterea competitivității economice, să ne crească in primul rand increderea in propriile forțe, in potențialul Romaniei, să aducem Romania la adevăratul ei potențial de dezvoltare şi să creăm Romania in care vrem să trăim. Vă mulţumesc. Comunicat al MECMRA Astăzi, la Palatul Parlamentului a avut loc evenimentul de lansare in consultare publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă, eveniment organizat de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sub Inaltul patronaj al Președintelui Romaniei Klaus Iohannis și cu sprijinul Academiei Romane și al Băncii Naționale a Romaniei. Au participat Președintele Romaniei, E.S. Klaus Iohannis, Prim-Ministrul Dacian Cioloş, Viceprim-ministrul Costin Borc, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Guvernatorul Bancii Naționale a Romaniei, Mugur Isărescu, Președintele Academiei Romane, Ionel Valentin Vlad, Economistul-Șef al Bancii Naționale a Romaniei, Valentin Lazea, Gheorghe Zaman, Membru corespondent al Academiei Romană, Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și Vasile Iuga, Senior Advisor PwC, moderatorul independent al sesiunilor ulterioare de consultare. Cu această ocazie, Klaus Iohannis, Președintele Romaniei, a precizat, in intervenția sa, că: Am agreat deja, in cadrul consultărilor de ieri cu liderii partidelor politice, cu Guvernul și BNR, că este mai oportun ca niciodată, la aproape un deceniu de prezență in Uniunea Europeană, să lucrăm la un proiect de țară post-aderare, prin care să definim ambițiile de progres ale Romaniei in cadrul construcției europene. Cota unică trebuie păstrată, nu doar pentru a spori atragerea de investiții străine, ci pentru a susține și capitalul romanesc. Avem nevoie de politici pro-piață, care să incurajeze capitalul romanesc, pentru ca intreprinzătorii romani să consolideze clasa de mijloc și să devină vector de schimbare. Trebuie să regandim profund relația dintre stat și cetățean: a fi cetățean nu inseamnă a avea doar obligații fiscale către stat, ci a avea și dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficiență și chibzuință in cheltuirea banului public, adică bună guvernare. Avem nevoie de o economie sănătoasă, care să nu stea un an in exporturi, un alt an in consum, şi altădată in diverse alocări bugetare motivate electoral. Ca dovadă de responsabilitate, trebuie să gandim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale. La nivel guvernamental, insă, este prioritară intărirea capacității administrative in privința investițiilor publice, a căror execuție bugetară a fost, in ultimii ani, nefiresc de precară. Totodată, trebuie să recuperăm restanțele in materie de accesare a fondurilor europene, adică să normalizăm suportul financiar european. Sunt ferm convins că merită să acordăm o atenție specială agriculturii și fermierilor romani. In ultimii 20 de ani, ponderea agriculturii in PIB a scăzut continuu, de la circa 18% in 1995 la 4-5% in ultimii ani. Avem un potențial agricol imens, dar agricultura noastră este incă la discreția condițiilor meteo. Deși spunem că am incheiat tranziția la economia de piață, regimul de proprietate funciară este incă un șantier, care se mișcă lent, care nu și-a găsit direcția indiferent de cei care s-au succedat la guvernare. De asemenea, și Prim-Ministrul Dacian Cioloș a apreciat importanța acestui demers, declarand că: Proiectul lansat astăzi este despre viitorul Romaniei, despre Romania in care vrem să trăim. Dezvoltat cu implicarea cetățenilor, a mediului economic și politic, proiectul Romania Competitivă va arăta un drum de urmat pentru o economie durabilă, care să valorifice potențialul real al Romaniei. Este un proiect cu atat mai necesar, cu cat in noul context european, strategiile noastre trebuie calibrate pentru a răspunde provocărilor, dar și oportunităților, in timp real. Romania are nevoie să-și definească o linie de parcurs, credibilă și asumată, un set de priorități de dezvoltare economică asupra cărora să existe consens politic și societal, astfel incat acestea să fie urmate dincolo de ciclurile electorale. La randul său, Viceprim-Ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care a și moderat evenimentul, a apreciat in intervenția sa activitatea depusa, impreuna cu partenerii de dialog, pentru realizarea documentului prin care : Ne dorim niște schimbări care să ne facă să vrem să trăim, să muncim și să ne intoarcem in Romania. Toate măsurile din documentul Romania competitivă converg către o idee comună : Incurajarea producției oriunde in Romania - concept care implică nu doar crearea tuturor condițiilor necesare care țin de infrastructura critică, precum educație, sănătate, energie, transport, comunicații, ci și un alt mod de a ne raporta la dezvoltarea economică. Calitatea unei viziuni și a unui proces transformațional este atat de bună pe cat de bine este ințeleasă și acceptată de cat mai mulți parteneri și de cat de clare și realiste sunt masurile și planurile de acțiune care o acompaniază. In lunile care au trecut am direcționat efortul nostru in aceste două direcții. Pe de-o parte, am discutat cu ministerele 16 fise cu măsuri, calendar și buget specific, iar in ceea ce privește pregătirea unui consens, am discutat intregul document atat cu Președinția Romaniei, cu Banca Națională, cat și cu Academia Romană. Documentul pe care vi-l propunem astăzi este o sinteza unui proces de colaborare inter-instituțională și sperăm ca in urma discuțiilor și consultărilor ce vor avea loc să servească drept fundament unei viziuni economice care să asigure dezvoltarea și prosperitatea Romaniei. Documentul strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă poate fi studiat accesand link-ul: http://goo.gl/M0mhFA Invitaţie la evenimentul de lansare in dezbatere publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sub Inaltul patronaj al Președintelui Romaniei Klaus Iohannis și cu sprijinul Academiei Romane și al Băncii Naționale a Romaniei vă invită, marți, 5 iulie 2016, la Palatul Parlamentului, de la ora 11:00 in Sala - Nicolae Iorga la evenimentul de lansare in dezbatere publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă. Evenimentul de lansare va fi urmat de o serie de consultări publice care iși propun imbunătățirea documentului inițial in vederea obținerii consensului societal asupra ariilor prioritare și a măsurilor concrete care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivului de creștere economică sustenabilă. AGENDA EVENIMENTULUI Romania competitivă: Un proiect pentru o creștere economică sustenabilă 5 iulie 2016, Sala - Nicolae Iorga, Palatul Parlamentului, București 10:30 - 11:00 Inregistrarea participanților 11:00 - 12:00 Cuvant introductiv Vor lua cuvantul: Klaus Iohannis, Președintele Romaniei Dacian Cioloş, Prim-Ministru, Guvernul Romaniei Mugur Isărescu, Guvernator, Banca Națională a Romaniei Ionel Valentin Vlad, Președinte, Academia Romană 12:00 - 12:15 Pauză de cafea 12:15 - 13:15 Cum deblocăm impreună potențialul economic al Romaniei? Vor lua cuvantul: Costin Borc, Viceprim-Ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Valentin Lazea, Economist-Șef, Banca Națională a Romaniei Gheorghe Zaman, Membru corespondent al Academiei Romană Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor 13:15 - 13:30 Prezentarea etapelor ulterioare de lucru Vasile Iuga, Senior Advisor, PwC 2016-07-05 12:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-02-33-40big_88088.jpgComunicat ANFP-Guvernul României, parteneriat cu Consiliul Europei pentru promovarea bunelor practici din administraţia publicăȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-anfp-guvernul-romaniei-parteneriat-cu-consiliul-europei-pentru-promovarea-bunelor-practici-din-administratia-publicaAgenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) lansează cea de-a IX-a ediţie a Competiţiei celor mai bune practici din administraţia publică din Romania, competiţie care se adresează tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice. Scopul acestei competiţii este acela de a identifica şi disemina iniţiative inovative şi eficiente din administraţia publică, de a face cunoscute experienţa şi rezultatele remarcabile ale autorităţilor şi instituţiilor publice din Romania, de a evidenţia felul in care administraţiile locale răspund mai bine nevoilor colectivităţii administrate. Pentru acest an, tematicile de concurs sunt următoarele: Pilonul 1: Transparența instituțiilor publice - premisa pentru creșterea increderii cetățenilor in administrație Pilonul 2: Incluziunea socială, baza unei societăți democratice Pilonul 3: Educaţia - bază pentru dezvoltarea societăţii Pilonul 4: Reducerea risipei și eficientizarea cheltuirii banului public in administrația publică locală, cu 3 subdomenii: -E-guvernarea -Valorificarea activelor (patrimoniului) unităţilor administrativ-teritoriale -Cooperarea inter-comunală. Elementul de noutate al celei de-a IX-a ediţii a competiţiei il reprezintă introducerea unui pilon dedicat exclusiv administraţiei publice locale, cu tema Reducerea risipei și eficientizarea cheltuirii banului public in administrația publică locală. Acesta este inițiat de către Guvernul Romaniei (prin Cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici), in parteneriat cu Consiliul Europei, prin intermediul programului Bune practici in administrația locală. Subliniem că perioada de inscriere in competiţie este 4 iulie - 16 august 2016, inscrierea efectuandu-se on-line prin completarea unei aplicaţii, disponibile pe website-ul www.anfp.gov.ro, secţiunea Inovaţie şi Calitate/ Competiţia. Competiţia se finalizează cu premierea celor mai bune practici in cadrul conferinţei internaţionale - Inovaţie şi calitate in sectorul public, precum și cu diseminarea acestora la nivel naţional printr-un Ghid de bune practici. * Ghidul aplicanților il puteți găsi, mai sus, la Fișiere atașate. 2016-07-05 11:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla.jpgPremierul Dacian Cioloş, invitat la emisiunea "Apel Matinal", la Radio România ActualităţiȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-invitat-la-emisiunea-quot-apel-matinal-quot-la-radio-romania-actualitatiRealizator: Eugen Rusu - Ediţie specială la interviul dimineţii la Apel matinal, de aceea ne grăbim să intrăm un pic mai devreme. Guvernul Romaniei, aşa cum aţi aflat şi din buletinele noastre de ştiri şi cum deja se cunoaşte, guvernul va lansa astăzi in dezbatere publică documentul strategic Romania competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă. O să vorbim despre acest proiect, dar şi despre posibilele efecte ale Brexit la Apel matinal chiar cum impreună cu primul-ministru, domnul Dacian Cioloş. Bună dimineaţa. Dacian Cioloş: Bună dimineaţa! Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţa in program. V-am trezit cam devreme, de fapt, nu v-am trezit, că bănuiesc că... Dacian Cioloş: Nu. Nu, m-aţi trezit. Fiţi liniştit. Realizator: Domnule Dacian Cioloş, decizia Marii Britanii, Brexit a dat aşa o naștere la foarte multe scenarii şi o să vă rog aşa un scurt comentariu, viziunea dumneavoastră asupra viitorului Uniunii. Dacian Cioloş: Cu siguranță, această decizie, rezultatul acestui referendum din Marea Britanie va duce in mod cert la o redefinire, o reconfigurare a Uniunii Europene chiar dacă este vorba doar de un stat membru care a decis să iasă din Uniunea Europeană, este un stat membru important, dar dincolo de asta, după părerea mea, indiferent de rezultatul care s-ar fi inregistrat in Marea Britanie, Uniunea Europeană după această masivă extindere din ultimii ani, incepand din 2004 incoace, simțea nevoia unei redefiniri, reconfigurări, unei evoluții in privința modului de funcționare. Pe de altă parte, această decizie a britanicilor, este o economie importantă, o economie puternică Marea Britanie, va avea cu siguranță un impact şi asupra economiei Uniunii Europene va crea, şi eu din perspectiva asta vă lucrurile, va crea cu siguranță noi oportunități şi, cu atat mai mult, Romania are nevoie in primul rand să se redefinească acasă, pentru a şti apoi cum se poziționează in acest proces care este in curs să demareze la nivel european. Realizator: Imediat o să vă rog să intrăm un pic in detalii şi pe tema acestui document strategic Romania competitivă, insă pentru moment v-aş intreba cum vedeţi dumneavoastră, in ce măsură o asemenea decizie şi cum ii va afecta pe romani, atat cei din ţară, pe care i-aţi menționat mai devreme, dar şi pe cei care lucrează sau invață in Marea Britanie, că este vorba de noi toţi pană la urmă. Dacian Cioloş: Sigur, principala noastră preocupare acum, pentru că acum aici se poate inregistra un impact, nu imediat, ci in următorii ani şi este important să subliniem acest lucru, este vorba de romanii care trăiesc, muncesc, invaţă in Marea Britanie. Este vorba de circa peste 200.000 - 230.000 de romani pe care noi ii avem inregistrați ca locuind in Marea Britanie. Nu va exista un impact imediat, formal, instituţional asupra lor pentru că Marea Britanie, atata vreme cat procesul de negociere al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană nu este finalizat, Marea Britanie işi păstrează in continuare toate drepturile şi obligaţiile ca stat membru al Uniunii Europene. Deci statutul romanilor care sunt acolo rămane același. In această perioadă, in care va /..../ Marii Britanii din Uniunea Europeană şi acest lucru nu va incepe decat in momentul in care Marea Britanie va ratifica formal această ieșire. Inţeleg din declarațiile oficialilor britanici că nu intenționează să facă acest lucru mai devreme de toamna acestui an. Deci, abia din acel moment se vor derula in doi ani de negocieri. Deci in această perioadă noi ne pregătim deja să negociem impreună cu alte state membre ale Uniunii Europene, să negociem la nivel european şi este important să subliniem acest lucru, nu vor avea loc negocieri bilaterale, ele vor fi conduse la nivel european, dar este clar că este interesul mai multor state membre de a clarifica statutul cetăţenilor europeni in Marea Britanie, la fel cum şi britanicii, cu siguranţă, vor dori să-şi clarifice statutul sutelor de mii de britanici care locuiesc in state membre ale Uniunii Europene. Spun acest lucru, in primul rand pentru a liniști pe cei care locuiesc in Marea Britanie că, din punct de vedere formal, instituţional nu va exista un impact imediat. /.../de comportament a unor britanici legat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din punct de vedere instituţional, formal ei işi vor... romanii care locuiesc in Marea Britanie işi vor păstra aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi pană acum. In această perioadă, cand noi vom negocia statutul lor in Marea Britanie, după ce Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, vom informa cetăţenii romani despre aceste negocieri. Mă bucur că ieri, la Preşedinţie, nu doar Guvernul şi Preşedinţia, ci toate partidele politice s-au angajat să facă parte din acest proces şi să fie implicate in acest proces, ceea ce ne dă mai mult decat speranța unei continuități a viziunii Romaniei vizavi de acest proces de negociere şi, mai ales, a viziunii Romaniei vizavi de poziția ei in Uniunea Europeană, chiar şi după alegerile parlamentare din acest an. Realizator: Domnule Dacian Cioloş, vorbeam mai devreme, lansare in dezbatere publică astăzi a documentului strategic Romania competitivă; voiam să vă intreb dacă este legat acest document de acel proiect de ţară coordonat de președintele Iohannis. Dacian Cioloş: Sigur. Cu siguranță, va fi parte a acestui proiect de ţară, chiar dacă noi, in momentul in care am introdus acest obiectiv in programul de guvernare, la sfarşitul anului trecut, nu ştiam că va exista această oportunitate a gandirii unui proiect de ţară asumat de toate partidele politice. Noi indrăzneam să sperăm la momentul respectiv că cel puţin această viziune de dezvoltare economică ar putea fi asumată in urma unei dezbateri publice şi de partidele politice şi integrate - de ce nu? - anumite idei in programele de guvernare care ar urma să se pregătească pentru campania electorală de la sfarşitul acestui an. Conjunctura, situaţia, de fapt, din momentul de faţă, cu siguranţă accelerată şi de Brexit, ne-a adus in situaţia in care preşedintele a propus şi partidele politice au acceptat să lucrăm impreună incepand de acum la un proiect de ţară. Deci, această viziune de dezvoltare economică pe termen mediu şi pe termen lung, pe care o propunem noi pentru Romania, numită Romania competitivă - noi am propus ca ea să fie parte integrantă a acestui proiect de ţară - o lansăm, astăzi, in dezbatere publică urmand ca acea comisie care va fi constituită la preşedinţia Romaniei să preia acest document şi să-l folosească cum crede de cuviință. Realizator: Mai am o curiozitate şi o să vă rog pe dumneavoastră să-mi spuneţi dacă mă inşel: in definitiv, ceea ce s-a intamplat cu Marea Britanie, poate constitui pentru Romania, pentru economia Romaniei ocazia unui restart, din punct de vedere, fireşte, economic. Am inţeles corect ? Dacian Cioloş: Aşa e. Vedeţi, noi, după aderarea la Uniunea Europeană, n-am mai avut o direcție clară pe care s-o luăm. Ne-am complăcut cumva in acest statut de stat membru al Uniunii Europene. De multe ori ne-am plans că multe lucruri care sunt decise la Bruxelles nu ne convin sau nu sunt conforme cu obiectivele noastre, dar fără să punem pe masa noastră, in primul rand, şi, apoi, a celorlalți parteneri cateva obiective clare pe care noi ni le-am fixat. Mai mult decat atat, in ultimele decenii, din punct de vedere economic, de multe ori, decizii majore de politică economică au fost luate in Romania mai mult sau mai puţin sub presiunea unor organisme internaționale. Cred că a venit momentul, avem maturitatea necesară şi la nivelul economiei, a oamenilor de afaceri, şi la nivelul societății şi cred eu, indrăznesc să sper, şi la nivel politic, avem, deci, maturitatea necesară ca să ne asumăm propriile obiective pornind de la care să negociem cu partenerii noştri anumite programe comune. Şi oportunitatea a apărut acum şi in urma acestei decizii a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, decizie in urma căreia, cu siguranță, cum vă spuneam, Uniunea Europeană ca atare simte o presiune să se redefinească, să-şi regandească obiectivele, probabil chiar instituțiile, proiectele şi, deci, in aceste condiții, Romania, ca a șasea putere in Uniunea Europeană din punct de vedere al dimensiunii ei, al suprafeței, al populației, deci, Romania devine, cu ieșirea Marii Britanii al şaselea stat membru al Uniunii Europene, ca pondere vorbesc, Romania, deci cu acest statut, cred că are toate atuurile ca, odată ce şi-a definit acasă propriile obiective, să poată să le susțină cu fruntea sus şi in mod proactiv la nivel european. Realizator: Domnule prim-ministru, vă mulțumim pentru prezența in program. Să aveţi o zi bună şi să auzim numai de bine. Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o să mă adresez astăzi ascultătorilor. 2016-07-05 10:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-11-03-39big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a participat la deschiderea Forumului Administrației Publice LocaleȘtiri din 04.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-dacian-ciolos-la-deschiderea-forumului-administratiei-publice-localeGalerie foto Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la deschiderea Forumului Administrației Publice Locale, unde a declarat următoarele: Discursul premierului Dacian Cioloş la deschiderea Forumului Administraţiei Publice Locale [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule vicepremier, doamnelor şi domnilor miniştri membri ai guvernului, doamnelor şi domnilor membri ai corpului diplomatic, dragi parteneri - aş indrăzni să spun - aleşi locali, aşa cum am promis inainte de alegeri - dacă mai ţineţi minte, am participat la diferitele intalniri ale asociaţiilor aleşilor locali ai comunelor, oraşelor, municipiilor din Romania, şi v-am sugerat atunci, v-am propus să ne vedem in acest format după alegerile locale, să veniţi dumneavoastră in buzunar cu un mandat intreg pe care il aveţi in faţă, cu siguranţă cu proiecte, şi cred că este cea mai bună oportunitate de a discuta deschis despre aceste proiecte şi mai ales despre un parteneriat care ar trebui să fie firesc intre guvernul Romaniei şi dumneavoastră. Este şi un exerciţiu de dialog pe care noi ni-l dorim să devină o tradiţie. Sperăm ca şi guvernele care vor veni după noi să preia acest model de intalnire şi, chiar dacă sunt guverne politice, dincolo de intalnirile de partid sau in alte formate, cred că e util să existe cel puţin o dată pe an o astfel de intalnire, in care membri ai guvernului - şi o să vedeţi aici, cred că cu cateva mici excepţii, practic toți membrii guvernului sunt prezenţi şi o să participe la acest forum astăzi şi maine, la grupurile de lucru, atelierele care sunt organizate, pentru că este un interes reciproc, cred, şi obiectivul acesta este al acestui forum: pe de-o parte, de a vă prezenta care sunt proiectele, obiectivele noaste pe următoarele luni, care sunt proiectele pentru a căror implementare avem nevoie de sprijinul şi de colaborarea dumneavoastră, dar şi să vă ascultăm şi să vedem care sunt aşteptările dumneavoastră, ideile, propunerile dumneavoastră vizavi de guvern, lucruri pe care le putem face pană la sfarşitul mandatului. Acesta este, deci, obiectivul intalnirii. Vreau să putem discuta astăzi despre proiecte de interes naţional, dar in acelaşi timp proiecte care sunt şi de utilitate maximă pentru dumneavoastră la nivel local, să trecem in revistă anumite proiecte, programe pe care le-am gandit şi care vă privesc in mod direct, dar şi să discutăm despre măsurile pe care le putem lua pentru a schimba lucrurile, pentru a face ca lucrurile să evolueze acolo unde ele nu funcţionează suficient de bine, pentru că, e clar, avem nevoie de schimbare. Aşa cum avem nevoie de schimbare şi de evoluţie in administraţia publică la nivel central, aşa avem nevoie şi la nivel local, şi cred că această schimbare, ca să nu rămană doar pe hartie, are nevoie de parteneriatul dumneavoastră. Aş vrea să trec in revistă cateva domenii pe care noi vrem să le supunem discuţiei astăzi şi maine. In primul rand, reforma administraţiei publice locale. Trebuie să găsim impreună soluţii pentru această reformă, care să constituie o bază solidă pentru un aparat de lucru care să fie funcţional. Ne lovim şi noi şi dumneavoastră de o serie de disfuncţionalităţi in acest moment in relaţia dintre administraţia centrală şi administraţia publică locală, şi in gandirea de politici publice - mă refer aici la fragmentare, la o descentralizare incompletă sau de multe ori nefuncţională, la dezechilibre in finanţare şi in salarizare, la o insuficientă transparenţă, atat a implementării politicilor publice, cat şi a cheltuirii fondurilor publice, şi de aici ştiţi că apar şi o serie de suspiciuni despre modul cum sunt cheltuiţi banii publici, de o regionalizare care a rămas in continuare inrădăcinată in gandirea tranzitorie, temporară, dinainte de aderarea la Uniunea Europeană şi care nu mai răspunde aşteptărilor şi nevoilor actuale. Şi de aceea avem nevoie, pentru viitor, de soluţii realiste şi pentru această problemă a fragmentării unităţilor administrativ teritoriale. Şi aici nu ne gandim la soluţii-miracol in perioada imediat următoare, dar vrem să venim cu cateva idei şi am vrea să discutăm cu dumneavoastră - probabil că aveţi şi dumneavoastră alte idei. Ne gandim in primul rand să stimulăm asocierile intercomunale, care pot deveni in timp soluţii viabile la această problemă a fragmentării, asocieri intercomunale cu o legislaţie mai clară, cu reguli mai clare şi privind responsabilitatea participării in cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunală. Am auzit din partea multora dintre dumneavoastră că apar probleme atunci cand mai multe comune, oraşe, se asociază intr-o astfel de structură, lansează proiecte in comun, după care unii dintre membrii ADI-urilor decid să părăsească structura şi ceilalţi răman cu proiectele in aer sau cu insuficientă claritate legat de responsabilitatea aplicării acestor proiecte. Cred că şi din acest punct de vedere, pentru a da mai multă consistenţă asociaţiilor de dezvoltare intercomunală, avem nevoie de reguli mai clare, dar cu siguranţă şi de legislaţie care să vă permită să folosiţi resurse financiare pentru o paletă mai largă de proiecte decat cele permise in momentul de faţă. Mă gandesc totodată, tot pentru a aduce un răspuns la această problemă a fragmentării, să vedem in ce măsură putem construi structuri mai consistente pe experienţa Grupurilor de Acţiune Locală, acolo unde acestea se dovedesc un succes şi să mergem dincolo de responsabilităţile GAL-urilor, aşa cum sunt prevăzute acum in gestiunea fondurilor europene, să putem finanţa şi proiecte cu fonduri de la bugetul de stat pentru astfel de grupuri de acţiune locală care au o strategie de dezvoltare locală, o gandire care merge dincolo de posibilităţile de finanţare prin fonduri europene. Totodată, ar trebui să ne gandim şi la alte forme de regrupări voluntare de comune, care să ducă la o mai eficientă utilizare a fondurilor publice şi a resurselor de personal din cadrul administraţiilor comunale. Astfel de asocieri pot acoperi furnizări mai eficiente ale fondurilor publice in domenii cum ar fi serviciile comunale, servicii sociale sau dezvoltare de infrastructură, şi ele ar putea fi finanţate şi din fonduri europene, dar şi din fonduri de la bugetul de stat. Oricum, ideea pe care vrem s-o promovăm in acest an este voluntariatul in acest mod de abordare al asocierilor intre comune şi oraşe, iar după caţiva ani de voluntariat să vedem in ce măsură putem formaliza intr-un cadru mai precis aceste structuri. Oricum, trebuie să fie clar că in anii următori avem nevoie de astfel de instrumente care să ne ducă la o utilizare mai eficientă a resurselor pe care le avem la dispoziţie. Un al doilea punct pe care vrem să-l dezbatem cu dumneavoastră astăzi sunt proiectele sau programele integrate. Avem nevoie de o mai bună integrare a diferitelor proiecte care pană acum au fost tratate sectorial, atat pentru dezvoltarea infrastructurii, cat şi pentru dezvoltarea serviciilor comunale sau a unor proiecte de dezvoltare economică şi de incluziune socială. Şi aici noi am venit deja cu cateva pachete, atat pachetul naţional de măsuri antisărăcie sau pachetul pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, care sunt reuniuni de măsuri, de fapt, care pană acum au fost tratate secvenţial sau izolat şi pe care vrem să vi le propunem sub formă de pachet, pentru că, chiar dacă de multe ori, pentru administraţia centrală probabil că e mai simplu, fiecare minister, fiecare agenţie să işi trateze in mod specific un program sau altul sau o măsură sau alta, dumneavoastră, la nivel local, de multe ori vă confruntaţi cu această fragmentare, care vă creează probleme şi de implementare, dar şi de rezultat. Astfel incat, obiectivul nostru, in acest an, şi pe fonduri europene, dar, cum spuneam, şi pe bugetul naţional, este să venim cu abordări de pachete de măsuri pe care dumneavoastră să le puteţi trata integrat şi să puteţi veni inclusiv cu proiecte integrate de măsuri, care să combine aceste măsuri intr-o gandire care să fie logică şi care să ducă la mai multă eficienţă. Vă spuneam de aceste două pachete care vizează şi fonduri europene, şi bugetul naţional. Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Agriculturii lucrează deja la ghiduri ale beneficiarului pe diferite măsuri din programele cu finanţare europeană, care să vă permită să veniţi cu astfel de proiecte integrate, care să poată să finanţeze, de exemplu, la şcoli sau in centre de asistenţă socială, atat partea de investiţii, cat şi partea de asistenţă pentru educaţie sau asistenţă socială ca atare, şi să nu trebuiască să depuneţi diferite proiecte. Această abordare integrată vă va putea da şi un punctaj mai bun atunci cand depuneţi aceste proiecte, dacă dumneavoastră, la nivel local, faceţi acest efort. Problema regionalizării, am mai ridicat-o şi la intalnirile pe care le-am avut cu asociaţiile dumneavoastră, ale primarilor, şi cu diferite discuţii ale responsabililor consiliilor judeţene. Sigur, nu o să facem noi, nu o să decidem noi regionalizarea in acest mandat, pană la sfaşitul anului, dar cred că este important să folosim această perioadă şi să relansăm această dezbatere, in aşa fel incat după alegerile parlamentare să putem intra in linie dreaptă, in funcţie, sigur, de obiectivele pe care şi le va asuma şi viitorul guvern, cu această temă, dar este o temă la care, in anii următori, va trebui să găsim un răspuns. Pentru că este din ce in ce mai clar că această abordare a regiunilor de dezvolare, care inseamnă, de fapt, o asociere a judeţelor, şi unde, din păcate, eu, cel puţin, ce pot să observ este că, in general, judeţele vin cu abordarea judeţeană, incercand să obţinem maximum pentru judeţul respectiv in aceste discuţii de forme de asociere ale judeţelor pentru proiecte de dezvoltare regională. Pe cand, noi ar trebui să avem o abordare integrată de dezvoltare ale unor regiuni, o dezvoltare coerentă, pornind de la realităţile din teren, şi nu doar de la priorităţile politice ale unui preşedinte de consiliu judeţean sau altul. Deci, această temă ar trebui să o punem in dezbatere, să vedem ce responsabilităţi ar trebui să indeplinească viitoarele regiuni administrative, ce resurse financiare să aibă la dispoziţie şi cum să fie acestea alocate, care să fie instrumentele de cooperare cu autorităţile locale, cu autorităţile judeţene, şi, mai ales, cum să facem pentru ca aceste structuri regionale să nu fie doar o adăugire a unui nou strat administrativ şi de complexitate birocratică, ci să fie intr-adevăr o valoare adăugată in organizarea administrativ teritorială a ţării. Regionalizarea ar trebui să ducă, deci, la o simplificare şi la o reducere a cheltuielilor cu administraţia publică locală, şi nu o incărcătură administrativă in plus. In acelaşi context, vrem să lucrăm şi la continuarea procesului de descentralizare, cu acele funcţii pentru a căror furnizare de către autorităţile publice locale se pot obţine beneficii suplimentare pentru cetăţeni. Şi, aici, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Centrale lucrează la finalizarea analizei ultimelor domenii, sectoare pe care le putem propune pentru descentralizare, cum ar fi agricultura, cultura, turismul, educaţia, tineretul şi sportul. Este insă important ca acest transfer de responsabilitate să se facă intr-un mod coerent, in aşa fel incat să ne asigurăm că politicile publice care sunt decise la nivel central pot fi aplicate eficient la nivel local, să nu trecem dintr-o extremă in alta, să nu trecem de la o centralizare excesivă, cu toate deciziile şi implementările care să fie la nivel central, spre o descentralizare in care să dăm autorităţilor locale, sigur, responsabilitatea implementării unor proiecte, dar trebuie in acelaşi timp să ne gandim să păstrăm şi pentru autorităţile centrale instrumentele pentru a ne asigura că politicile publice decise la nivel central chiar se aplică la nivel local. Altfel ajungem la situaţii, cum am văzut in aceste ultime luni şi săptămani in domeniul sănătăţii, de exemplu, unde, atunci cand apar crize sau apar probleme la nivel naţional, practic, Ministerul Sănătăţii a rămas fără aproape orice instrument de intervenţie la nivel local pentru a se asigura că unităţi spitaliceşti, unităţi de sănătate publică işi asumă responsabilitatea aplicării unor decizii care se iau la nivel central, cu impact care merge dincolo de interesul unui spital sau altul. Cred că aici trebuie să gandim impreună o modalitate echilibrată in care, pe de o parte, dumneavoastră, avand noi responsabilităţi, să aveţi şi resursele financiare pentru a vi le putea asuma, dar să putem integra astfel de unităţi cu management descentralizat şi in anumite proiecte de politici publice care sunt decise la nivel central. Vom vorbi cu siguranţă, astăzi şi maine, şi despre finanţare, despre finanţarea autorităţilor publice locale, unde trebuie să discutăm atat de volumul lor, cat mai ales de responsabilitatea pentru cheltuirea acestora şi pentru eficienţa chletuirii acestora. Avem constrangeri bugetare evidente, care nu vin din austeritate, aşa cum le place unora să spună că, din nou, guvernul vine cu politici de austeritate. Nu este vorba de asta, este vorba că avem resurse bugetare care sunt limitate, pentru că am luat şi anumite măsuri de relaxare fiscală, care să stimuleze mediul economic. Dar, in general, oricat de multe resurse financiare ar fi la nivelul guvernului, ele trebuie cheltuite in mod eficient şi in mod transparent. Şi de aceea avem nevoie de mai multă claritate in modul in care resursele pe care le avem la dispoziţia guvernului le repartizăm la nivelul autorităţilor locale şi, mai ales, cum urmărim utilizarea lor eficientă. Şi vedem că sunt exemple, din păcate, de risipă, de incompetenţă, chiar de corupţie, care duc la utilizarea ineficientă a acestor fonduri. Avem nevoie să imbunătăţim sistemul de transfer şi de echilibrare, care ar trebui să se concentreze, eu vă propun să discutăm asupra acestor lucruri, asupra a patru principii. Pe de o parte echitate, să oferim resurse proporţional judeţelor şi localităţilor in funcţie şi de gradul lor de dezvoltare sau, altfel spus, acolo unde este nevoie de mai multă resursă pentru dezvoltare să putem aloca mai multă resursă, dar să legăm alocarea acestei resurse şi de eficienţă sau, altfel spus, să stimulăm nu doar cheltuirea eficientă a banilor care pleacă de la nivel central, dar să stimulăm şi o mai bună colectare la nivel local, sigur, in funcţie de potenţialul pe care-l are fiecare localitate, fiecare unitate administrativ-teritorială. Insă să incercăm să folosim alocările bugetare de la nivel central in aşa fel incat să stimulăm şi la nivel local mai multă eficienţă atat in colectarea fondurilor, cat şi in utilizarea lor. Apoi, un al treilea principiu pe care vi-l propun e cel al transparenţei, să avem reguli clare, stabile şi publice legat de cheltuirea banilor publici şi din acest punct de vedere noi v-am propus deja anumite instrumente. Dar şi un al patrulea principiu, cel al responsabilităţii in chetuirea acestor fonduri. Apoi, legat de dezvoltarea economică locală, din prespectiva noastră sunt cateva elemente cheie pe care trebuie să le avem in vedere pentru a asigura un echilibru de dezvoltare intre rural şi urban, venind cu o viziune integrată, o viziune integrată a dezvoltării in profil teritorial, dar şi in profil economic, astfel incat să asigurăm pe viitor o dezvoltare atat a zonelor urbane, inclusiv ariile metropolitane, cat şi zonele rurale, pe care să le putem trata intr-un mod unitar, şi nu preferenţial pentru unii sau pentru alţii. Din acest punct de vedere, lucrăm acum la finalizarea unei strategii de dezvoltare teritorială a Romaniei, la care a inceput să se lucreze de caţiva ani de zile şi care a fost tot tergiversată. Suntem in măsură acum să punem pe masa de lucru a dumneavoastră şi a dezbaterii această strategie de dezvoltare teritorială integrată, numită şi - Romania policentrică la orizontul 2035, pe care ne-am dori-o ca şi un cadru unitar pentru dezvoltarea teritorială pe termen lung a Romaniei, in aşa fel incat să avem această abordare de dezvoltare echilibrată a teritoriului Romaniei, in care stimulăm cooperarea intercomunală, să stimulăm cooperarea intre centrele urbane sau poliurbane şi zonele rurale, să asigurăm legătura atat de comunicaţii, cat şi prin infrastructură a intreg teritoriului ţării şi să creăm oportunităţi pe cat posibil echilibrate şi egale pentru toate regiunile ţării, pentru dezvoltarea activităţii economice. Observăm deja acest fenomen, că investiţiile economice se concentrează din ce in ce mai mult in regiunile care deja sunt dezvoltate şi, dacă nu venim cu o abordare integrată şi vizionară asupra dezvoltării teritoriale a Romaniei, riscăm ca in caţiva ani de zile, chiar dacă la nivel macro vom avea o dezvoltare economică bună, aceasta să fie inechilibrat repartizată intre diferitele regiuni ale ţării. Vă vom propune, domnul vicepremier Dincu o să vă facă o prezentare, probabil chiar astăzi, a acestei strategii, care porneşte de la analize şi de la date pe care le-am cules din teritoriu şi care vă va propune această abordare. Aş vrea să abordez cu dumneavoastră şi să discutăm, astăzi şi maine, şi subiectul legat de transparenţă. Vă spuneam, transparenţă mai ales in cheltuirea fondurilor publice. Această transparenţă este esenţială pentru cointeresarea şi coparticiparea cetăţenilor la fundamentarea şi la implementarea proiectelor care implică dezvoltarea comunităţilor lor. Noi am inceput acest proces de transparenţă la nivel central, atat in procesul decizional, la nivelul guvernului, cat şi in utilizarea fondurilor publice şi vrem să vă propunem acelaşi lucru şi pentru administraţia publică locală. Ministerul Dezbaterii Publice şi al Comunicării a lucrat pe un astfel de ghid, pe care vi l-a propus. Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aţi făcut deja eforturi de a transparentiza activitatea dumneavoastră şi utilizarea fondurilor publice. Sper să putem generaliza această abordare, pentru că prin această transparentizare putem caştiga şi increderea cetăţenilor, care este cu atat mai mult necesară la nivelul dumneavoastră. E normal ca oamenii să ştie pe ce sunt cheltuiţi banii lor şi eu cred că prin această transparentizare putem creşte inclusiv gradul de colectare, pentru că atunci cand oamenii ştiu in ce fel sunt folosite resursele pe care ei le cedează Administraţie Publice Locale, cu siguranţă vor contribui intr-un mod mult mai proactiv la consolidarea acestor resurse. Aici avem, vă spuneam, atat un proces de transparenţă al procedurilor administrative, care sunt folosite la nivel local, dar şi al resurselor pe care le folosiţi. Şi aici inclusiv Ministerul Finanţelor ştiţi că a creat acea platformă a transparentizării alocării şi utilizării resurselor bugetare, care este la dispoziţia tuturor cetăţenilor şi pe care sper să o folosiţi cu toţii. Ce resurse şi cum vrem noi să sprijinim autorităţile publice locale, vom discuta şi despre asta astăzi. In primul rand, o mai bună utilizare a fondurilor europene. Aici, miniştrii care au in responsabilitate fondurile europene o să vă prezinte stadiul in care ne aflăm cu lansarea unor programe şi cu pregătirea ghidurilor pe care le aşteptaţi, pentru a putea pregăti proiecte. Avem, aici, cinci apeluri de proiecte unde autorităţile locale pot fi beneficiari, care au fost lansate deja de Ministerul Fondurilor Europene, dar şi de MDRAP, pe Programul Operaţional Regional. Pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt trei apeluri lansate, iar pană in luna iulie vor mai fi lansate incă trei apeluri pe măsuri pe care puteţi depune şi dumneavoastră proiecte. Ne dorim, totodată, să avem o mai bună coordonare a programelor cu finanţare europeană şi programelor cu finanţare de la bugetul de stat, astfel incat, cum vă spuneam, să avem proiecte cu finanţare integrată, care să aducă mai multă claritate şi mai multă simplificare pentru dumneavoastră. In acest context, şi pe baza experienţei Proiectului de dezvoltare integrată teritorială ITI, in Delta Dunării, vrem să ne gandim la astfel de programe specifice integrate. Chiar dacă nu o să reuşim, probabil, pană la sfarşitul anului să construim noi ITI-uri sau noi instrumente teritoriale integrate de dezvoltare, aşa cum avem in Delta Dunării, dar cel puţin să venim cu o abordare integrată a unor ghiduri de măsuri la care să puteţi depune proiecte. Ne gandim, in primul rand, pentru cateva regiuni prioritare, vrem să venim cu o astfel de abordare integrată pentru dezvoltarea Văii Jiului, aşa cum am promis şi inainte de alegerile locale. Dar şi pentru Roşia Montană, care a suscitat multe discuţii. Vrem să venim nu doar cu reguli şi cu constrangeri, dar şi cu proiecte de dezvoltare acolo. Am avut, totodată, o discuţie cu aleşii locali din regiunea Moldovei, pentru o dezvoltare integrată pentru această zonă. Deci, pentru aceste trei zone-teritorii - Valea Jiului, zona Moldovei, Roşia Montană - intenţia noastră este ca, pană la sfarşitul mandatului, să vă propunem, sigur, impreună cu dumneavoastră, cu localnicii, să vă propunem abordări integrate de dezvoltare teritorială, care să pună impreună atat fondurile europene, cat şi resurse de la bugetul de stat, pentru a vă putea finanţa proiectele. Şi sperăm ca, de la aceste exemple, in anii următori, să se poată merge pe o astfel de abordare integrată şi in alte regiuni ale ţării. Aş vrea să inchei cu un subiect la care eu ţin foarte mult şi unde cred că, prin o mai bună cooperare intre guvern şi dumneavoastră, putem avansa mult in acest an şi in următorii ani. Este vorba de cadastru. Şi mă refer, sigur, in primul rand, aici, la cadastrul agricol, la cadastrul in mediul rural, şi asta nu pentru că cadastrul agricol ar fi mai important decat cadastrul, eu ştiu, in mediul urban, unde, sigur, avem şi acolo proiecte de investiţii, care nu se pot dezvolta fără a finaliza acest proces, dar in agricultură, pe de o parte, vedeţi că ajungem la un punct de blocaj atunci cand nu avem cadastru, cand anumite proiecte de investiţii nu pot să decurgă normal, cand nu putem avea o viziune de dezvoltare teritorială rurală, atata timp cat nu avem pusă in valoare această resursă care este fondul funciar. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, in caţiva ani de zile, nu vom mai putea acorda subvenţiile, dacă nu avem acest cadastru, pentru că este o condiţionalitate asumată de toate statele membre al Uniunii Europene şi, deci, trebuie să finalizăm şi noi acest proces. V-am spus, la intalnirile pe care le-am avut, mai ales cu Asociaţia Comunelor Rurale din Romania, că vrem ca după alegeri să vă propunem un parteneriat din acest punct de vedere. Noi, de partea noastră ne-am făcut intr-un anumit fel treaba, pentru că, chiar in şedinţa de guvern de săptămana trecută, am aprobat in Guvern o modificare a Legii cadastrului, prin ordonanţă de urgenţă, care dă Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară o serie de instrumente prin care va putea să vă sprijine acolo unde primarii de la nivelul comunelor vreţi să aveţi această abordare integrată, să mergem pană la capăt cu cadastrarea, să nu o facem doar pe bucăţi, deci, să ne asumăm ca, eu ştiu, intr-un an, un an şi jumătate, doi ani, să finalizăm cadastrarea la nivelul unei comune. Acolo unde vă veţi propune acest lucru, vă asigur că veţi avea tot sprijinul Agenţiei de Cadastru, inclusiv financiar, inclusiv prin subvenţionare sau prin finanţarea unei părţi din aceste lucrări de cadastru. Am venit inclusiv cu o abordare unitară in ceea ce priveşte unele acte notariale care sunt necesare pentru a putea finaliza aceste activităţi de cadastru, pentru a putea rezolva mai rapid anumite probleme de moştenire şi de succesiune. Deci, există acum, la nivelul Agenţiei de Cadastru, un pachet de instrumente şi de măsuri care sunt la dispoziţia dvs pentru acei dintre dvs care doresc să işi asume la nivelul comunei acest proces. Şi eu am cerut deja Agenţiei de Cadastru ca, după acest forum, să facem un inventar al acelor comune care doresc să aibă această abordare integrată şi vă garantez că veţi avea tot sprijinul nostru pentru a finaliza acest proces cat mai repede şi pentru a da exemple că putem să avem şi această abordare integrată, care poate să fie mult mai eficientă decat această abordare secvenţială. O să inchei aici introducerea pe care vroiam să o fac. A fost mai consistentă, pentru că vroiam să vă livrez mai multe teme pe care aş vrea să le supunem dezbaterii astăzi şi maine. Veţi avea, deci, incepand de astăzi, discuţii cu miniştrii, care vor participa la ateliere, grupurile de lucru care vor fi organizate. Obiectivul nostru este acela de a colecta idei, sugestii din partea dvs, pe care să le putem materializa in decizii la nivelul guvernului in perioada imediat următoare, să vedem ce se poate face in şase luni pentru a eficientiza activitatea dvs şi, mai ales, pentru a eficientiza implementarea unor decizii pe care le ia guvernul la nivelul autorităţilor locale şi la ce proiecte ne putem gandi pentru perioada următoare, ce putem pregăti impreună, ce decizii putem să pregătim. O să ne revedem maine, la concluzii, cand sper să fim in măsură să sintetizăm cateva idei şi sugestii pe care să ni le asumăm pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Mult succes şi multă inspiraţie, deci, pentru astăzi şi maine! Şi vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei noastre. 2016-07-04 12:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_banner2.jpgMesaj de condoleanțe și comemorare transmis de premierul Dacian CioloșȘtiri din 03.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-i-comemorare-transmis-de-premierul-dacian-cioloElie Wiesel a plecat la Dumnezeu. Supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și al ororilor Holocaustului, și-a distilat suferința in iubire față de semeni. A fost un mesager al umanității, o voce neobosită impotriva violenței, opresiunii și rasismului. Viața și scrierile lui răman in istorie ca mărturii ale păcii și demnității umane, manifeste ale credinței lui Elie Wiesel că forțele binelui și ale libertății pot fi victorioase peste tot in lume. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aibă in pace. 2016-07-03 11:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-03-11-20-03big_sigla_guvern_albastru.pngInvitaţie la evenimentul de lansare în dezbatere publică a documentului strategic: „România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”Știri din 01.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/invitatie-la-evenimentul-de-lansare-in-dezbatere-publica-a-documentului-strategic-romania-competitiva-un-proiect-pentru-o-cre-tere-economica-sustenabilaGuvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sub Inaltul patronaj al Președintelui Romaniei Klaus Iohannis și cu sprijinul Academiei Romane și al Băncii Naționale a Romaniei vă invită, marți, 5 iulie 2016, la Palatul Parlamentului, de la ora 11:00 in Sala - Nicolae Iorga la evenimentul de lansare in dezbatere publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă. Evenimentul de lansare va fi urmat de o serie de consultări publice care iși propun imbunătățirea documentului inițial in vederea obținerii consensului societal asupra ariilor prioritare și a măsurilor concrete care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivului de creștere economică sustenabilă. AGENDA EVENIMENTULUI Romania competitivă: Un proiect pentru o creștere economică sustenabilă 5 iulie 2016, Sala - Nicolae Iorga, Palatul Parlamentului, București 10:30 - 11:00 Inregistrarea participanților 11:00 - 12:00 Cuvant introductiv Vor lua cuvantul: Klaus Iohannis, Președintele Romaniei Dacian Cioloş, Prim-Ministru, Guvernul Romaniei Mugur Isărescu, Guvernator, Banca Națională a Romaniei Ionel Valentin Vlad, Președinte, Academia Romană 12:00 - 12:15 Pauză de cafea 12:15 - 13:15 Cum deblocăm impreună potențialul economic al Romaniei? Vor lua cuvantul: Costin Borc, Viceprim-Ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Valentin Lazea, Economist-Șef, Banca Națională a Romaniei Gheorghe Zaman, Membru corespondent al Academiei Romană Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor 13:15 - 13:30 Prezentarea etapelor ulterioare de lucru Vasile Iuga, Senior Advisor, PwC 2016-07-01 15:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-01-03-47-31big_sigla_guv_albastru.pngConsultări ale premierului Dacian Cioloș cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 01.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/consultari-ale-premierului-dacian-ciolo-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiPremierul Dacian Cioloș, vicepremierii Vasile Dincu și Costin Borc, dar și miniștrii Fondurilor Europene, Finanțelor, Transporturilor și Mediului s-au intalnit azi, 1 iulie, la sediul guvernului, cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), organizație reprezentativă a mediului de afaceri. Discuțiile dintre membrii guvernului și reprezentanții CDR au vizat subiecte importante de pe agenda mediului de afaceri, precum combaterea evaziunii fiscale, legea cadastrului, finanțarea proiectelor din fonduri europene, infrastructura de transport a Romaniei și măsuri de simplificare și debirocratizare necesare in relația dintre administrația publică și companii, ca o declinare a măsurilor luate deja in relația dintre administrația publică și cetățeni. Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltare au apreciat accelerarea și consistența consultărilor din ultimele luni in grupurile de lucru la nivel tehnic intre reprezentanții administrației și cei ai mediului de afaceri. Au fost exemplificate ameliorările aduse formularului 088 ca urmare a consultării dintre ANAF și mediul privat și ambele părți au evidențiat necesitatea menținerii formularelor 088 și 394 pentru combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, au mai fost apreciate evoluțiile pozitive in urma consultărilor din grupurile de lucru tehnice care au vizat legislația privitoare la cadastrarea terenurilor agricole, dialogul pe probleme energetice, dar și schimbul de informații și ameliorările aduse legislației care vizează infrastructura. Galeria foto este disponibilă aici Galeria video este disponibilă aici 2016-07-01 15:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-01-03-25-39big_3333333.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la acțiunea de salubrizare a Parcului VăcăreștiȘtiri din 30.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-actiunea-de-salubrizare-a-parcului-vacare-ti Declarații ale premierului Dacian Cioloș la acțiunea de ecologizare cu 100 de voluntari a Deltei Văcărești din capitală [Check against delivery] Dacian Cioloş: Eu mă bucur in primul rand că am reuşit, după patru ani de studii, analize şi ceva birocraţie, să luăm decizia, in cele din urmă, şi să transformăm această zonă, abandonată de caţiva ani, unde natura şi-a reintrat in drepturi, şi să o declarăm ceea ce este de fapt: un parc natural, poate nu in inima oraşului, dar clar legat de oraş. E parc natural urban, cel mai mare din Uniunea Europeană, din cate ştiu. Acţiunea de astăzi este binevenită nu doar prin rezultatele pe care o să le lăsăm in urmă, impreună cu toată echipa de voluntari, dar e binevenită şi pentru că dăm un semnal că nu e suficient să iei o decizie pe hartie, publicată in Monitorul Oficial, sau să declari un parc natural in Monitorul Oficial; această decizie trebuie pusă in practică şi trebuie inceput cu inceputul. In primul rand, să dăm semnalul că, de-acum, această zonă, care de ani de zile a fost abandonată, nu mai e o groapă de gunoi unde aruncăm ceea ce nu ne mai interesează, ci ar trebui să devină, intr-adevăr, un parc care să fie al nostru, al meu, ca cetăţean, in aşa fel incat prin asumarea individuală a acestei responsabilităţi să putem să ne asumăm in mod colectiv tranformarea acestei zone intr-un parc. Dincolo de asta, autorităţile publice mai au incă ceva treabă - şi doamna ministru ştie, ne-a spus-o in guvern, chiar in momentul cand am luat această decizie formală de a declara această zonă parc natural. Urmează să se elaboreze planul de management şi, pe această bază, să stabilim clar şi ce se poate şi ce nu se poate face in această zonă. Mai există percepţia asta distorsionată că acum, odată ce am declarat parc natural, proprietarii din zonă fie riscă să-și piardă terenurile, fie nu o să poată să facă nimic. Nici una, nici cealaltă nu este adevărată. Nici faptul că işi pierd terenurile, pentru că nu se expropriază terenuri prin declararea unui parc natural. Avem parcuri naturale şi in alte zone din ţară, unde proprietarii işi păstrează terenurile, doar că au anumite obligaţii: trebuie să respecte anumite condiții şi, in schimbul respectării acestor condiții, vor primi şi nişte compensaţii. Deci, prin acest plan de management se vor delimita zonele şi gradul lor de protecţie in interiorul parcului şi se va stabili şi ceea ce se poate face. Dar se vor putea face inclusiv anumite construcţii, in anumite condiţii, se vor putea desfăşura activităţi economice, probabil chiar imobiliare, in anumite limite. Important este să avem acel plan de management şi, cum spuneam, să vedem ce resurse trebuie să mobilizăm, ca să devină ceea ce ne dorim cu toţii: un adevărat parc natural. Mulţumesc. 2016-06-30 18:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-30-06-11-40big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a vizitat uzinele DaciaȘtiri din 30.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-in-contextul-vizitei-la-uzinele-dacia-pite-tiGalerie foto Comunicat de presă Premierul Dacian Cioloș a vizitat, astăzi, uzinele Dacia de la Mioveni. După o intrevedere cu managementul Dacia, delegația, din care au mai făcut parte şi alte personalităţi politice locale şi centrale, a vizitat Departamentele Presaj și Montaj din Uzina Vehicule şi Motoare din cadrul Uzinei Mecanica și Șasiuri. Discuţiile au avut ca principale teme activităţile Grupului Renault in Romania şi proiectele viitoare ale Dacia. Șeful executivului a amintit trendul economic ascendent, cu proiecții macroeconomice de creștere reală stabilă, estimată la 4% pe termen mediu, și a menționat aportul important al Grupului Dacia-Renault precum și al celoralți producători din industria auto, prin exporturi, la această creștere economică. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea sectorului auto. Creşterea economică actuală a Romaniei, cu care, sigur, ne mandrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decat in măsura in care vom continua să creştem, in paralel, şi competitivitatea. Dacia-Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atat prin crearea și menţinerea locurilor de muncă, cat şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia romanească, a subliniat premierul Dacian Cioloș. Premierul a vorbit despre preocuparea guvernului de a promova politici economice pentru imbunătățirea calității mediului de afaceri, reducerea costurilor administrative pentru agenții economici și facilitarea procesului de atragere de investiții. - Guvernul susține o competiție corectă pe piața auto, in echilibru cu politica pentru un mediu curat. Programul Rabla a inceput să funcționeze, iar pentru viitor guvernul ia in considerare o bugetare multianuală, pentru a asigura predictibilitate industriei auto.- Premierul Dacian Cioloș a menționat propunerile și prioritățile guvernului care pot influența in mod direct industria de componente auto din Romania, pentru a dezvolta o rețea consolidată de furnizori locali. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a analizat in ultimele luni industria auto și are in vedere dezvoltarea și susținerea IMM-urilor din industria de componente auto, printr-o nouă schemă de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor IMM, care ar putea deveni operațională spre finalul acestui an. Pentru susținerea cercetării dezvoltării și inovării, guvernul a luat măsuri de stimulare fiscală, prin aprobarea unei scutiri de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Măsura se va aplica incepand cu veniturile aferente lunii august 2016. Am decis in guvern ca, incepand cu salariile aferente lunii august, pentru toţi cei care lucrează in centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, așa cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare, să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce inseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor, e explicat premierul. Premierul Dacian Cioloș a subliniat, de asemenea, importanța unei schimbări de paradigmă in privința carierei tinerilor și dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru invăţămantul profesional dual, care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, o mai mare flexibilitate și un cadru juridic mai clar, pentru cooperarea intre unităţile de invăţămant şi unităţile de producţie. In perioada următoare, va fi lansat un ghid pentru finanţarea din fonduri europene a unor astfel de stagii practice, care vor viza sectoarele industrial, agricol şi agroalimentar, prin contracte și convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi intre unităţi de invăţămant, intre unităţi de producţie, intre asociaţii profesionale. In ceea ce privește Autostrada Pitești - Sibiu, șeful executivului a confirmat conducerii uzinelor Dacia de la Mioveni că acest proiect rămane prioritar pentru guvern. Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este ca, pană la sfarşitul anului, să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii in aşa fel, incat să putem să menţinem calendarul pe care-l avem in Masterplanul de Transporturi. Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului, care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru Romania /...;/. Intrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cat de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect, care este o prioritate, a declarat premierul Dacian Cioloș. La finalul vizitei, Yves Caracatzanis, președinte-director general Dacia și director general al Grup Renault Romania a declarat: - Doresc să ii mulțumesc domnului prim-ministru Dacian Cioloș pentru onoarea pe care ne-a făcut-o de a vizita uzina Dacia de la Mioveni. A fost o ocazie de a discuta numeroase subiecte și pentru a-i arăta dimensiunea și complexitatea industriei auto, dar și pasiunea pe care o suscită. Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş in contextul vizitei la Uzinele Dacia Pitești [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule preşedinte director general, doamnelor şi domnilor, vizita aceasta urmează intalnirii pe care am avut-o cu conducerea Dacia Renault, este drept cu vechea conducere in februarie, cand am trecut in revistă mai multe teme de interes pentru uzinele Renault Dacia din Romania, dar nu doar pentru ele, ci pentru intreaga industrie a automobilului din Romania, una dintre ramurile cele mai consistente şi cu cea mai mare valoare in industria romanească. Am vrut să fac această vizită ca să pot să văd concret cum evoluează lucrurile, pentru că nu o să spun o noutate, este de un mare interes pentru noi, pentru Guvernul Romaniei ca investitori precum Dacia Renault să-şi continue activitatea in Romania şi să şi-o dezvolte. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea acestui sector, pentru că creşterea economică a Romaniei pe care o avem in momentul de faţă şi cu care sigur ne mandrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decat in măsura in care vom continua să creştem şi competitivitatea, in paralel. Dacia Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atat prin faptul că creează şi menţine locuri de muncă, dar şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia romanească. Și pentru că ne dorim ca o astfel de industrie, cum este cea a automobilelor, dar şi celelalte ramuri industriale să evolueze, din discuţiile pe care le-am avut de la inceputul mandatului cu diferiţi reprezentanţi ai mediului economic din Romania am inţeles că pentru a creşte competitivitatea avem nevoie de a stimula cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, care să-şi aducă contribuţia la creşterea acestei competitivităţi. Și cum in ultimii ani am văzut efectul pozitiv pe care facilităţile fiscale pentru cei care lucrează in domeniul IT, de exemplu, le-au avut asupra asupra acestui sector, am hotărat să aplicăm aceeaşi logică şi pentru cercetare-dezvoltare tehnologică, astfel incat chiar săptămana aceasta am decis in guvern ca incepand cu luna august sau incepand cu salariile lunii august, pentru toţi care lucrează - ingineri, cercetători - care lucrează in centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce inseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor. In felul acesta, vrem in acelaşi timp, să atragem tineri in acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde Romania are potenţial, dar şi să reducem pe cat posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de caţiva ani in astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din Romania plecau in altă parte pentru că salariile sunt mai mari. Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta in continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că Romania poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată. Și vrem să atragem şi alţi investitori să investească nu doar in partea de producţie, dar şi in partea de cercetare şi dezvoltare tehnologică. Altfel spus, producţia din sectorul industrial din Romania să se amelioreze şi datorită materiei cenuşii pe care o producem in Romania. Dincolo de aceasta am discutat şi despre faptul că am pus in aplicare acum Programul Rabla pentru acest an, cu o sumă relativ consistentă, care ar trebui să continue stimularea achiziţionării de vehicule noi şi, in felul acesta, inlocuirii vehiculelor poluante sau a celor care şi-au depăşit deja perioada de utilizare. Avem nevoie să stimulăm piaţa de achiziţii a automobilelor noi nu doar din motive de mediu, dar şi pentru a proteja locurile de muncă pe care le avem in Romania şi a stimula in continuare investiţiile producătorilor de automobile in Romania, cum este şi Dacia. Vrem, totodată, la sugestia industriei auto, să ne gandim şi la o abordare mai predictibilă a - Programului Rabla. Altfel spus, să ne gandim, chiar dacă bugetul este anual, dar in programea, planificarea bugetară să putem introduce şi - Programului Rabla cu o viziune pe doi, trei, patru ani a bugetului care poate să fie alocat. Acest lucru, această previzibilitate, predictibilitate este importantă şi pentru producător, dar şi pentru consumatori. Totodată, ne interesează nu doar dezvoltarea producătorilor auto, cum este Dacia, dar şi a furnizorilor pe care ei ii au. Sigur, companii cum este Dacia-Renault, la instalare au venit şi cu furnizorii lor tradiţionali, dar noi vrem din ce in ce mai mult să dezvoltăm şi gama de furnizori autohtoni, altfel spus să stimulăm şi investiţiile capitalului romanesc in intreprinderi mici şi mijlocii care să fie furnizoare ale unor astfel de uzine cum este Dacia-Renault. Şi pentru aceasta avem in vedere ca pană la sfarşitul anului să propunem o schemă de finanţare şi de ajutor de stat pentru susţinerea intreprinderilor mici şi mijlocii, cu precădere cele care lucrează in domeniul creativ industrial, care pot să fie furnizori de lungă durată şi competitivi pentru Dacia sau pentru alţi operatori economici industriali care lucrează in acest domeniu. Totodată, tot un fruct al discuţiilor pe care le-am avut cu industria şi cu, trebuie să spun cu industria auto in special, este şi dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru invăţămantul profesional dual. Aici am trecut de faza de consultare şi de abordare strategică asupra dezvoltării acestui sector şi suntem deja in faza de elaborare a legislaţiei, urmand ca in următoarele săptămani, in următoarele luni pană in toamnă, să putem adopta nucleul dur al legislaţiei necesare pentru ca invăţămantul dual profesional să fie pus pe baze noi, o nouă paradigmă care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, dar şi de grade de formare in aşa fel incat să putem merge pană la nivelul de tehnicieni superiori formaţi in acest sistem de invăţămant, dar si pentru a permite o mai bună, o mai mare flexibilitate sau un cadru juridic mai clar, mai precis pentru o cooperare intre unităţile de invăţămant şi unităţile de producţie. Şi aici ne interesează atat partea de invăţămant ca atare, dar şi partea de practică, de stagii practice ale elevilor sau studenţilor in unităţile de producţie. Şi pentru aceasta, chiar ieri am avut o discuţie cu ministrul fondurilor europene care m-a informat că urmează să lansăm foarte curand un ghid pentru finanţarea unor astfel de stagii practice, care vor viza sectorul industrial, sectorul agricol şi agroalimentar, care va permite contracte, convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi intre unităţi de invăţămant, intre unităţi de producţie, intre asociaţii profesionale, in aşa fel incat să putem finanţa cu burse aceste stagii şi să generalizăm pe cat posibil acest gen de formare profesională care să alterneze partea de aprofundare in şcoli cu partea de aprofundare in unităţile de producţie . Am discutat un subiect care este, trebuie să recunosc, intotdeauna pe agenda discuţiilor cu industria auto din Romania, problema infrastructurii. In mod specific ştiu că aici este unanimitate. Şi conducerea uzinei Dacia, dar şi muncitorii, sindicatele, sunt direct interesaţi de avansarea proiectului Autostrăzii Piteşti-Sibiu. Am confirmat conducerii uzinei că acest proiect rămane intre priorităţile pe care le avem in ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi. Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este să finalizăm studiul de fezabilitate care, după cum ştiţi, datorită modului cum el a fost gandit şi licitat de la inceput, modului defectuos in care el a fost gandit şi licitat de la inceput, a trebuit să prelungim contractul pentru finalizarea lui. Obiectivul nostru este ca pană la sfarşitul anului să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii in aşa fel incat să putem să menţinem calendarul pe care-l avem in Masterplanul de Transporturi. Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru Romania dedicată centenarului şi care, Legea centenarului, va sublinia nu doar prioritatea acestor proiecte, dar şi un cadru instituţional administrativ care să permită accelerarea acestor proiecte de investiţii. Deci din acest punct de vedere intrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cat de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect care este o prioritate. Doresc să mulţumesc domnului preşedinte-director general pentru organizarea acestei vizite. Doresc să mulţumesc autorităţilor locale pentru modul in care susţin acest proiect. Cu toţii ştim că pentru Argeş, Dacia este nu doar o emblemă, dar este şi o componentă esenţială a activităţii economice de aici şi pot să vă asigur că veţi avea tot sprijinul guvernului pentru ca Dacia să rămană şi să se dezvolte in Romania şi cred eu că din acest punct de vedere o competiţie privind rapiditatea dezvoltării acestui sector intre Dacia-Renault şi intre Ford este una din care toată lumea ar trebui să aibă de caştigat şi, in primul rand, cetăţenii Romaniei. Mulţumesc! Reporter: Domnule premier dacă ne permiteţi o intrebare? Vorbeaţi mai devreme de invăţămant. Legat tot de invăţămant, Comisia de invăţămant din Senat a cerut demisia ministrului Marius Raul Bostan avand in vedere declaraţiile pe care le-a făcut la adresa profesorilor din Romania. Dumnevoastră i-aţi cerut să-şi ceară scuze publice in momentul in.... Dacian Cioloş: Nu. Mai mult decat atat, am spus clar că nu este un punct de vedere nici al meu, nici al guvernului. In niciun fel aceste declaraţii nu reprezintă guvernul şi am cerut intr-un mod clar şi ferm domnului ministru să-şi ceară scuze şi să se dezică de astfel de concepte care, incă o dată, nu reprezintă guvernul. Reporter: Luaţi in calcul o demitere a lui, sau o remaniere a lui? Dacian Cioloş: Dansul a făcut acest lucru. O să am o discuţie cu dansul legat de aceste lucruri şi sper să nu se mai repete. Mulţumesc! 2016-06-30 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_gov.jpgMCPDC - Guvernul cere transparență companiilor, mai ales celor cu capital integral și majoritar de statȘtiri din 30.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-guvernul-cere-transparenta-companiilor-mai-ales-celor-cu-capital-integral-i-majoritar-de-statComunicat de presă Incepand de astăzi pe site-ul Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) numele reprezentanților statului in entitățile publice sunt afișate, spre informarea legitimă a cetățenilor interesați. Primul pas făcut de actualul Guvern in domeniul transparenței companiilor publice se referă la cele cu capital integral sau majoritar de stat, odată cu publicarea numelor tuturor reprezentanților statului in Consiliile de Administrație, Consiliile de Conducere, Consiliile de Coordonare, Consiliile de Decizie și Consiliile de Supraveghere, afișandu-se și cuantumul indemnizațiilor acestora. Potrivit art. 39, alin. 3 din Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a intreprinderilor publice, cuantumul indemnizațiilor acestora este o informație publică. Informațiile din Baza de date publicată disponibilă la adresa: http://goo.gl/rKGjqV, pentru prima oară in Romania in format editabil, au fost centralizate de MCPDC impreună cu Cancelaria Primului-Ministru (CPM) pe baza datelor furnizate de către ministerele de linie pentru entităţile publice precum: companii naţionale, societăţi naţionale, agenţii naţionale, administraţii naţionale, regii autonome. Data ultimei actualizări este 15 iunie 2016, urmand ca periodic MCPDC/CPM să actualizeze aceste date comunicand in baza datelor furnizate de către ministere. Intr-o etapă ulterioară Baza de date se va transforma intr-o platformă in cadrul căreia informațiile vor fi actualizate direct de către ministere. Actuala echipă guvernamentală și-a fixat printre priorități sprijinirea unui management performant la nivelul companiilor de stat din subordinea ministerelor, inclusiv sporirea transparenței la nivel decizional respectiv monitorizarea constantă a atingerii țintelor de performanță asumate. In luna mai, Parlamentul Romaniei a aprobat Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a intreprinderilor publice, inițiată de Guvern pentru creșterea eficienței companiilor de stat Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la mobil 0733 309 633/ 0799 010 219 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro Comunicatul de presa al MCPDC/CPM este disponibil la adresa: http://dialogcivic.gov.ro/2016/06/guvernul-cere-transparenta-companiilor-mai-ales-celor-cu-capital-integral-si-majoritar-de-stat/ 2016-06-30 16:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-30-04-49-46big_sigla_guv_albastru.pngMăsuri pentru simplificarea procedurilor și reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documenteȘtiri din 28.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/masuri-pentru-simplificarea-procedurilor-i-reducerea-eforturilor-cetatenilor-de-procurare-a-unor-documenteGuvernul a adoptat astăzi un pachet de măsuri destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale. Cea mai mare parte a măsurilor incluse in acest pachet răspund sugestiilor primite din partea cetățenilor prin intermediul platformei online de consultare publică - maisimplu.gov.ro- , prin intermediul căreia s-au primit peste 3.300 de propuneri și aproximativ 32.000 de persoane care au susținut propunerile deja postate. Multe dintre solicitări au vizat plata taxelor online pentru cat mai multe categorii de taxe şi impozite, reducerea numărului de taxe şi hartii, precum și a numărului de copii de pe cartea de identitate, a copiilor legalizate solicitate cetăţeanului in relaţia cu administraţia publică, precum şi recunoaşterea documentelor emise in format electronic cu semnătură electronică. Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a introdus o serie de noutăți pentru reducerea birocrației, simplificarea și digitalizarea procedurii de reducere a documentelor, respectiv: Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale au obligaţia de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, in format electronic, atat pe website-ul propriu, cat şi pe punctul de contact unic electronic www.edirect.e-guvernare.ro, in varianta actualizată şi intr-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor in scopul completării pe calculator de către beneficiar. Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale vor accepta și copia electronică după Cartea de Identitate, prin furnizarea unei adrese de poștă electronică, atat pe pagina proprie de internet, cat și pe punctul de contact unic electronic. In termen de 30 de zile instituțiile publice au obligația să anunțe adresa de email unde se vor putea transmite; In cazul copiilor legalizate solicitate de către instituții in furnizarea serviciilor publice, acestea vor fi inlocuite cu verificarea de către funcționar, la ghișeu, a conformității cu originalul. Datele cu caracter personal necesare pentru furnizarea unui serviciu public, care sunt colectate, deținute sau gestionate de o altă autoritate sau instituție publică se iau direct de la respectiva autoritate sau instituție dacă acest lucru a fost solicitat expres de către beneficiarul serviciului public sau dacă există consimțămantul expres al acestuia. Instituțiile publice și organele administrației publice centrale sunt obligate să specifice pe formularele proprii durata de completare a fiecăruia și motivul colectării informației. Va fi scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru eliberarea cărții de identitate, eliberarea și prelungirea valabilității actelor de identitate pentru cetățenii străini și a cazierului judiciar. Această măsură a fost luată avand in vedere că plata acestei taxe de valoare mică presupune deplasări la Poștă și la Poliție. La ridicarea cărții de identitate și a pașaportului cetățenii vor plăti o singură taxă, intr-un singur loc. Taxele extrajudiciare de timbru rămase in vigoare se vor plăti prin mijloace electronice, ordin de plată sau numerar, cu excepţia taxei pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobandite in baza legii 18/1991, pentru taxele de pană la 50.000 lei. Autorităţile şi instituţiile publice, altele decat cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, vor putea obține certificatul de cazier judiciar in mod direct de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scutind cetăţeanul de obţinerea acestuia, caz in care taxa de eliberare şi taxa extrajudiciară de timbru vor fi eliminate. Astfel, orice altă instituţie publică, cu excepţia celor prevăzute deja in lege, va solicita electronic unităţilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, in baza consimţămantului scris al solicitantului, copie de pe cazierul judiciar al persoanei pentru care se efectuează verificări specifice. Unităţile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne vor furniza electronic copiile solicitate intr-un termen de 24 de ore de la primirea solicitării, iar persoana pentru care se efectuează verificări specifice este scutită de plata serviciului. In vederea simplificării plății taxelor pentru pașaport, au fost comasate cele două taxe astfel incat acestea se vor putea achita intr-un cont unic, facilitandu-se astfel și plata lor online. O altă măsură are in vedere obligativitatea instituțiilor publice să ofere metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, a amenzilor contravenţionale şi a taxelor şi impozitelor, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul sistemelor electronice de plată, fie prin intermediul altor sisteme de plată. In cazul plății amenzii rutiere, dificultatea semnalată de un număr semnificativ de cetățeni este reprezentată de obligativitatea de a transmite dovada plății amenzii la unitatea de poliție. In sensul eliminării acestei proceduri, actul normativ introduce posibilitatea transmiterii dovezii de plată şi prin poştă electronică, respectiv eliminarea acestei obligativităţi atunci cand plata se realizează prin mijloace electronice. Astfel, art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor va fi completat in consecință, facilitand plata prin Sistemul Național Electronic de Plată şi a altor mijloace electronice de plată. De asemenea, pentru a reduce riscurile de corupţie in obţinerea permisului auto şi avand in vedere cazurile mediatizate care au scos la iveală riscuri la adresa siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, se va implementa un sistem de monitorizare şi verificare a desfășurării examenului pentru obţinerea permiselor auto. Proba teoretică se inregistrează video, iar cea practică audio și video. In cazul procedurii de inmatriculare auto, se introduce posibilitatea plăţii intr-un cont unic a tarifelor aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de inmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de inmatriculare preferenţial, păstrării combinaţiei numărului de inmatriculare, precum şi contravaloarea certificatelor de inmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere. Prin Memorandumul care insoțește Ordonanța de simplificare au fost introduse principiile necesare acestor simplificări in randul instituțiilor publice. O prevedere importantă din Memorandum este aceea că se pot plăti online amenzi de circulație prin Ghiseul.ro 2016-06-28 21:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_simplificare_final-page-001.jpgPremierul Dacian Cioloş, invitat al emisiunii "Probleme la zi", transmisă în direct de Radio România ActualitățiȘtiri din 27.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-invitat-al-emisiunii-quot-probleme-la-zi-quot-transmisa-in-direct-de-radio-romania-actualitatiGalerie foto Realizator: Bună ziua şi bun găsit tuturor! Rezultatele referedumului din Marea Britanie, care au trimis o undă de şoc in intreaga Uniune Europeană, ne privesc pe noi ca ţară, pentru că Uniunea Europeană inseamnă piaţă liberă şi inseamnă, de asemenea, liberă circulaţie a forţei de muncă. Ce efecte vor interveni? Cum se pregăteşte Romania? Discutăm in ediţia specială de astăzi. Invitat in studio, ii spun bun venit primului-ministru, domnul Dacian Cioloş. Bună ziua! Dacian Cioloş: Bună ziua şi bine v-am găsit! Realizator: Vă mulţumim, in numele ascultătorilor Radio Romania Actualităţi. Discutăm insă, in această ediţie, şi despre sistemul de pensii şi efectele introducerii pensiilor speciale, dar şi despre suferinţele pe care le provoacă birocrația in Romania. Emisiunea este transmisă in format video şi pe site-urile noastre romania-actualitati.ro şi politicaromaneasca.ro Domnule prim-ministru, imediat după votul acesta pro Brexit, cele şase ţări fondatoare ale UE s-a intalnit şi au lansat un mesaj comun: să fie incepute negocierile cat mai repede pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. S-au consultat, in primă instanţă, numai membrii fondatori. In Ungaria avem alt tip de reacţie, premierul Orban spune că jocul in Europa se schimbă; primul-ministru al Cehiei invită Bruxelles-ul să fie mai flexibil şi mai puţin birocratic; domnul Tsipras, in Grecia, dă vina, ca de obicei, pe austeritate. Cum va arăta Uniunea Europeană după acest referendum? Dacian Cioloş: Cu siguranţă, Uniunea Europeană va arăta altfel, pentru că are nevoie să evolueze, şi asta - eu am mai spus-o săptămanile trecute - indiferent de rezultatul acestui referendum. O astfel de dezbatere privind modul in care Uniunea Europeană trebuie să evolueze ar fi fost necesară. Din punctul meu de vedere, după extinderea de la 15 la 28 de state membre, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de o astfel de dezbtere, pentru că e clar, din punct de vedere instituţional, nu poate să funcţioneze o structură cu 15 state in acelaşi fel cu o structură cu 28 de state membre. Din păcate, crizele succesive - criza financiară economică, problemele din Grecia, apoi migraţia, alegerile in diferite state membre importante - au tot amanat această dezbatere. Acum, suntem in faţa acestui proces pe care nu numai că nu o să-l mai putem ocoli, dar nu mai trebuie să fie ocolit. Deci, rezultatul acestui referendum, faptul că acest referendum a avut loc - incă o dată, dincolo de rezultatele lui - faptul că acest referendum a avut loc arată că avem nevoie de această dezbatere, pe de o parte, să vedem cum putem ameliora funcţionarea UE cu 28, sau, acum, cu 27 de state membre, pentru a reduce birocraţia, pentru a eficientiza procesul de decizii, pentru a clarifica şi mai mult ce inseamnă suveranitatea statelor membre, care parte din suveranitate este delegată instituţiilor europene şi in ce fel instituţiile europene folosesc această suveranitate delegată de către statele membre; şi, pe de altă parte, ce măsuri luăm pentru ca deciziile europene să fie mai apropiate de aşteptările şi de interesele cetăţenilor. Realizator: Vedeţi o construcţie europeană mai solidă acum, după această dezbatere in interiorul Uniunii? Dacian Cioloş: In primul rand, pornesc de la ideea că nu putem trăi mai bine in afara UE. Eu am convingerea asta şi cred că şi britanicii se vor convinge foarte repede de acest lucru. Intr-o lume globalizată, intr-o lume multipolară, care se rearanjează, se reorganizează, cu cat eşti mai singur, cu atat eşti mai slab. Deci asta este clar. Pe de altă parte, nu putem să tot mergem inainte cu construcţia europeană fără să clarificăm anumite lucruri şi, mai ales, nu putem lua decizii privind evoluţia UE doar in conclavuri, la nivel de leadership, fără să ascultăm mai bine şi mai mult care sunt problemele nerezolvate, care răman pe drum nerezolvate, ale cetăţenilor şi pe care nu le putem da deoparte. Acest lucru eu l-am simţit şi cand am fost comisar european, cand am avut de reformat politica agricolă comună, cand multe lume spunea că este prea complexă, prea birocratică şi că trebuie să abandonăm o politică agricolă comună. Dar, foarte repede, am ajuns la concluzia - cu toţii, nu doar eu, şi agricultorii, şi ceilalţi - că, atata timp cat avem o piaţă comună, este greu să nu avem şi reguli comune, doar că acele reguli trebuie să fie mai clare şi mai simple. Cred că, intr-un anumit fel, aceste idei şi principii se pot extrapola şi la alte politici comunitare, iar ceea ce se intamplă in momentul de faţă cu siguranţă va crea această oportunitate. Realizator: Ce poate să insemne, in aceste condiţii, dezbaterea asupra rolului Romaniei in Uniunea Europeană? Dacian Cioloş: Poate să insemne foarte mult pentru că noi. După ce am aderat la Uniunea Europeană, nu prea am mai avut un cap, o direcţie foarte clară, şi cu atat mai puţin o direcţie legată de statutul de membru al UE. Am trăit multă vreme cu sentimentul acesta al periferiei UE, al faptului că nu suntem luaţi in seamă. Dar, ca să fii luat in seamă la nivel european, trebuie să ştii ce vrei, in primul rand. Și cred că, intr-un fel sau altul - incă o dată, cu sau fără acest Brexit - Romania avea nevoie şi are nevoie de a-şi defini in primul rand priorităţile interne, dincolo de cicluri electorale şi dincolo de ideologia unui partid sau altul, să ne fixăm nişte obiective, nişte priorităti pentru Romania. Iar, in condiţiile in care Romania este parte a UE, este clar că aceste priorităţi trebuie apoi extrapolate la nivel european şi văzut in ce fel Romania se poate regăsi, cu priorităţile şi obiectivele sale, in aceste structuri europene. Ei, acum, cu atat mai mult cu cat se vor pune astfel de intrebări şi se vor pune cărţile pe masă şi la nivel european, cu atat mai mult avem nevoie de acest lucru. Realizator: Dar, cat timp poate să ia dezbaterea aceasta asupra, spre exemplu, cat de mult din suveranitate delegăm Bruxelles-ului? Dvs. aţi vorbit despre acest aspect ca unul dintre cele esenţiale pentru viitor. Dacian Cioloş: Eu cred că, in primul rand, discuţia in perioada imediat următoare se va concentra asupra modului in care Bruxelles utilizează eficient suveranitatea deja delegată de către statele membre, pentru că multă lume contestă - şi pe bună dreptate - că această suveranitate s-a transformat in mai multă birocraţie, iar cetăţenii vor să vadă mai multă eficienţă la nivelul instituţiilor europene şi eu cred că este marjă de ameliorare, din acest punct de vedere. Realizator: Cu toate acestea, tabloul pe care l-am zugrăvit la inceput părea cumva centrifug mai degrabă decat centripet, cu premierul Ungariei spunand un lucru, premierul Cehiei cerand şi el altceva şi nucleul iniţial al UE reunindu-se in avanpremiera Consiliului European de maine. Există riscul unei Europe sau posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze? Dacian Cioloş: Faptul că sunt mai multe grupuri de state membre care se consultă, ca să pregătească reuniunile formale decizionale, nu inseamnă neapărat un proces centrifug. Pur şi simplu 27, 28, 27 de state membre, ca să ajungă la un acord - pentru că, mai ales la nivelul şefilor de stat şi de guvern in Consiliul European, deciziile se iau prin consens - trebuie să ajungem la un punct de vedere, la un numitor comun al tuturor statelor membre, or un astfel de proces decizional presupune o pregătire. Deci, in faptul că există consultări intre diferite grupuri de state membre, atata timp cat acest proces nu este unul secret, ci este unul transparent, eu nu văd o problemă şi asta nu inseamnă neapărat că Europa va funcţiona cu mai multe viteze. Pentru că aceste grupuri pot să fie modulabile: astăzi se intalnesc cele şase state membre, pe de o parte, eu ştiu, alte state membre in Europa de Est, in Europa de Sud, de Nord ş.a.m.d. In funcţie de subiect, aceste grupuri pot să evolueze. Pe de altă parte, asta arată cată nevoie de dezbatere şi de consultare avem, inainte de a impune sau de a avea tendinţa să impunem anumite decizii. Şi aici trebuie să invăţăm. Nu am trăit, nimeni nu a trăit experienţa aceasta a UE, deci o invăţăm pe parcurs. UE are, pe de o parte, nevoie de decizii rapide imediate, cum era cazul in perioada problemelor cu migraţia. Pe de altă parte, pentru a putea lua decizii, are nevoie de consultări. Deci, orice forme de ameliorare, de armonizare a punctelor de vedere, incă o dată, atata timp cat ele sunt transparente, sunt utile. Realizator: Dar va fi oare un prim test asupra felului in care poate să funcţioneze UE cu 27 de membri, răspunsul unitar dat Marii Britanii in chestiunea Brexit? Dacian Cioloş: Da, cred că este esenţial să existe un răspuns unitar şi pentru a avea claritate vizavi de procesul care urmează, pentru că tratatul european este destul de vag (...;) legat de acest proces de ieşire a unui stat membru din UE. Acel faimos articol 50 din Tratatul de la Lisabona dă foarte puţine elemente, deci in perioada imediat următoare Comisia Europeană va trebui să detalieze acest proces pe baza unui mandat dat de Consiliul European, adică de şefii de stat şi de guvern. Şi primul aspect, inainte de a incepe să discutăm despre aceste lucruri: trebuie să fie foarte clar, la nivelul celor 27 de state membre, ce vor in relaţia dintre UE şi Regatul Unit. Insă, mai inainte de asta, insuşi Regatul Unit trebuie să formalizeze rezultatul acestui referendum. Pentru că, in momentul in care Regatul Unit trimite formal UE solicitarea de ieşire din UE, abia din acel moment incepe formal procesul de ieşire, care va dura minimum doi ani de zile, perioadă in care toate drepturile şi obligaţiile care derivă din regulamentele europene se aplică şi Regatului Unit. Și, in consecinţă - aici vreau să mai repet ceea ce am spus şi săptămana trecută - cetăţenii romani care locuiesc şi muncesc in Regatul Unit, cel puţin in următorii doi ani, nu vor avea de suferit sau de integrat anumite schimbări. Realizator: Cu toate acestea, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vedeţi, a fost o intreagă discuţie fie şi asupra felului in care Marea Britanie va notifica in Consiliul European cererea de retragere. Erau unii care spuneau că este suficientă şi o simplă declaraţie din partea prim-ministrului, alţii spun că trebuie o hartie, ceva, o decizie formală, după decizia Parlamentului. Este un tumult, este o experienţă care nu a mai existat şi despre care nimeni nu ştie cum se va petrece totuşi, dar ne intreabă un ascultător: in acest context de multe necunoscute, poate Romania transforma in oportunitate situaţia asta creată de Brexit? Dacian Cioloş: Cu siguranţă. Momente de criză, cum este acesta, sunt şi momente de noi oportunităţi. Deci, in astfel de momente este important să poţi să iei decizii foarte clare, ferme şi de asta intalnirea pe care am avut-o la sfarşitul săptămanii trecute la preşedinţie cu liderii partidelor politice mi s-a părut semnificativă, pentru că această intalnire poate să fie premisa unui nou proiect de ţară chiar in an electoral fiind sau oricum a unor principii, valori şi măsuri pe care să ne punem de acord preşedintele ţării, guvernul actual, partidele politice care vor urma să participe la alegeri şi să guverneze imediat după alegeri, tocmai pentru a transforma acest moment in oportunitate. Şi sunt mai multe oportunităţi. Sunt oportunităţi economice pentru Romania. Economia Romaniei se poartă relativ bine in momentul de faţă prin faptul că avem o creştere economică relativ consistentă comparativ cu alte state membre ale UE, faptul că avem o datorie publică printre cele mai scăzute din UE, avem o datorie privată care este in scădere, pe o tendinţă de scădere in ultima perioadă, există un interes din partea investitorilor de a continua să investească in Romania şi acest interes ar putea creşte acum, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, şi datorită unor facilităţi fiscale şi de investiţii care există in Romania, dar este important să consolidăm această imagine pozitivă, din punctul meu de vedere, printr-un bun control al bugetului, deci să dăm clar sentimentul că ţinem in mană bugetul public şi că in felul acesta ţinem in mană şi potențialul de dezvoltare economică. Vor trebui luate măsuri in perioada imediat următoare pentru ca această creştere economică să nu mai fie atat bazată pe consum, să o mutăm spre producţie, dar asta presupune investiţii, atat ameliorarea investiţiilor publice, dar şi stimularea investiţiilor private. Trebuie luate măsuri pentru a consoida şi capitalul romanesc, pentru că o dezvoltare durabilă a economiei şi a creşterii economice nu se poate baza doar pe investiţii străine - şi aici clar avem nevoie de măsuri care să consolideze şi prezenţa capitalului romanesc pe piaţă mai consistent. Deci toate aceste lucruri inseamnă oportunităţi economice. Există şi oportunităţi politice şi geostrategice, să spun, pentru că in acest fel, de regandire al funcţionării UE, Romania, care de multe ori şi inainte, dar mai ales după aderare, s-a tot plans că punctele de vedere pe care le are nu sunt suficient integrate şi ascultate la Bruxelles, acum vom avea oportunitatea, dacă avem un proiect de ţară, dacă ştim ce vrem acasă să putem să susţinem aceste puncte de vedere şi la Bruxelles, cu atat mai mult cu cat Romania va asigura Preşedinţia UE in 2019 şi, aproape sigur, incă in momentul in care Romania va asigura preşedinţia tot acest proces de ieşire al Marii Britanii şi de consecinţe instituţionale a ieşirii Marii Britanii din UE nu va fi finalizat şi, deci, Romania va putea juca şi un rol formal instituţional in redefenirea UE. Realizator: Aceste aspecte legate de impactul economic al Brexitului asupra economiei romaneşti, dvs spuneţi, aveţi in vedere mai multe măsuri pe plan intern. Pe de altă parte, Marea Britanie era a cincea destinaţie de export pentru Romania, pentru produsele romaneşti. Multă lume se intreabă: ce se va intampla, vor fi taxe vamale, ce se va intampla cu aceste exporturi? Dacian Cioloş: Acest lucru il vom şti abia după ce aceşti doi ani de discuţii şi negocieri se vor fi finalizat şi problema aceasta se va pune mai acut pentru alte state membre. Pentru Romania, Marea Britanie nu este in momentul de faţă unul din partenerii consistenţi economic. Importurile şi exporturile romaneşti spre Marea Britanie şi invers nu au o pondere foarte mare in exporturile romaneşti sau in importuri. Nu avem investiţii de capital britanic, să zicem, in sistemul bancar din Romania. Deci, pe termen scurt, impactul economic al acestui proces este gestionabil. Pe termen mediu şi pe termen lung va depinde cum se va negocia această ieşire a Marii Britanii din UE şi eu sunt convins că, indiferent cum se va derula acest proces, şi Marea Britanie va avea interesul să rămană conectată intr-un fel sau altul la piaţa comună, pentru că oricat de puternică ar fi Marea Britanie, nu văd cum ar putea să-şi menţină trendul de dezvoltare economică fără o conectare la piaţa comună, care este una din cele mai mari din lume şi la fel şi UE şi multe state membre din UE vor fi interesate să se găsească forme de continuare a cooperării economice şi comerciale cu Marea Britanie. Realizator: Am văzut că aţi insistat asupra faptului că trebuie să ţineţi in mană bugetul public. Eu v-aş intreba acum ce faceţi cu bugetul de pensii? Au fost votate noi pensii speciale pentru aleşii locali. Aveţi un calcul asupra impactului? Ministrul Muncii deja s-a pronunţat impotriva acestui proiect. Aveţi un calcul asupra impactului in bugetul de pensii a acestei legi? Dacian Cioloş: Da. Problema acestor pensii speciale este faptul că, in primul rand, ele nu respectă principiul contributivității. Adică, pensii speciale inseamnă că dai ca şi pensie mai mult decat categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am şi contestat la Curtea Constituţională. Unul din motivele pentru care.... Realizator: Cand aţi contestat la CC? Dacian Cioloş: L-am contestat atunci, imediat după ce parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care n-au integrat elementele contestate la CC şi acceptate de CC şi, de aceea am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională. Chiar astăzi am semnat acest document, pentru că in continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele continuă, aşa cum este prevăzută legea acum, să aibă impact asupra bugetului de stat, pentru că şi bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat şi, pe de altă parte, cum spuneam, nu se respectă principiul contributivităţii. Legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv. Deci am cerut din nou Curţii Constituţionale să clarifice dacă aceste elemente care in continuare sunt menţinute in lege sunt constituţionale. Dincolo de aceasta, ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, ele riscă să afecteze insăşi consolidarea ideii de pensii şi a sistemului de pensii din Romania. Deci Guvernul consideră că a merge in continuare pe această idee de pensii speciale riscă să afecteze pe termen mediu şi pe termen lung sistemul de pensii din Romania şi sustenabilitatea sa. Pe de altă parte, vreau să fie foarte clar, Guvernul acesta, in acest mandat, nu are intenţia să propună reforme ale sistemului de pensii sau să taie pensiile, aşa cum am mai auzit, şi nici nu există pericolul de a nu plăti pensiile aşa cum sunt ele in momentul de faţă. Sistemul de pensii publice este in aşa fel construit incat, atunci cand prin colectarea fondurilor asigurărilor la sistemul de pensii există probleme, bugetul de stat completează necesarul pentru ca pensiile să poată să fie plătite la timp. Deci toate aceste mesaje pe care unii le transmit şi, am văzut, unele media le transmit, că Guvernul nu o să mai plătească pensiile sau o să fie tăiate pensiile sunt doar petarde pe care eu le consider, nu ştiu, cu interes electoral sau cu obiectivul de a destabiliza şi de a crea ingrijorare in randul pensionarilor. Eu am spus-o foarte clar de la inceputul mandatului acestui Guvern: nu ne vom atinge de sistemul de pensii, nu cred că un guvern independent, intr-un an electoral, trebuie să pună in discuţie sistemul de pensii, insă vrem să luăm măsurile necesare pentru ca acest sistem de pensii să fie credibil şi să putem să-l menţinem, să nu-l aruncăm in aer, prin decizii care riscă să-l destabilizeze. Va fi nevoie probabil şi de o dezbatere vizavi de modul cum integrăm aceste sisteme specifice, speciale de finanţare a pensiilor cu sistemul general de pensii, dar cred că acest lucru poate să-l facă un guvern care să aibă legitimitatea politică in urma alegerilor şi nu un guvern cum este cel pe care il conduc. Realizator: Aşadar, Guvernul a contestat, astăzi, la Curtea Constituţională legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali, de la primari la preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Aţi trimis această contestaţie la Curtea Constituţională şi, in acelaşi timp, aţi spus că pensiile aflate in plată acum nu vor suferi deloc. Aş vrea să revenim, domnule prim-ministru... Dacian Cioloş: M-aţi intrebat de impactul acestor pensii ale aleşilor locali. După calculele noastre, sunt in jur de 400 de milioane de lei pe an - impactul asupra bugetului, deci aproape o jumătate de miliard de lei, dacă legea se aplică aşa cum ea a fost votată de Parlament. Realizator: Aş reveni, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, la cateva aspecte practice legate de Brexit, pentru că spuneaţi mai devreme, in deschiderea acestei emisiuni, că cetăţenii romani care sunt stabiliţi in Marea Britanie cel puţin pentru doi ani de zile nu vor avea de suferit in ceea ce priveşte drepturile lor. Acum sunt păreri diferite in Marea Britanie, spre exemplu cel mai proeminent lider al campaniei Brexit, fostul primar al Londrei Boris Johnson, spunea intr-un editorial astăzi că cetăţenii europeni care trăiesc in Marea Britanie vor avea drepturile pe deplin protejate... Dacian Cioloş: La Londra, spunea dansul. Realizator: La Londra, spunea, (...;) promisiunile nu strică niciodată. Pe de altă parte, o profesoară de drept de la o universitate londoneză şi expert in drept comunitar, citată de site-ul Euractiv, spunea că nu există garanţii ferme pentru drepturile dobandite de cetăţenii europeni stabiliţi in Regatul Unit şi nici pentru cetăţenii britanici stabiliţi in Europa. Cine va negocia pentru cetăţenii romani stabiliţi in Marea Britanie? Dacian Cioloş: Eu vreau să fiu foarte clar, dincolo de orice speculaţii ale unui expert sau politician sau altul, atata timp cat procesul de ieşire al Marii Britanii din UE nu este finalizat printr-o decizie formală a Consiliului European, Marea Britanie işi păstrează in totalitate şi drepturile şi obligaţiile de stat membru al UE, deci inclusiv obligaţiile vizavi de statutul cetăţenilor europeni in Marea Britanie. Şi vreau să mai adaug faptul că acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le negociase cu celelalte state membre, in cazul in care ar fi decis să rămană in UE, deci acele flexibilităţi nu se mai aplică. Realizator: In februarie. Dacian Cioloş: Atata timp cat la referendum s-a decis ieşirea Marii Britanii din UE, acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le-a negociat in urmă cu cateva luni cu restul UE nu se mai aplică. Deci in momentul de faţă şi in perioada următoare, pană cand nu se finalizează procesul de negociere, care noi estimăm că va dura minimum doi ani de zile, cetăţenii romani, la fel ca orice alţi cetăţeni europeni, işi păstrează toate drepturile şi obligaţiile de cetăţeni europeni in Marea Britanie. Orice ar spune orice expert britanic sau de altă naţionalitate. Realizator: E adevărat, dar se va negocia de la Bruxelles sau de la Bucureşti pentru drepturile lor pe viitor? Dacian Cioloş: Nu, negocierile nu le face fiecare stat membru separat cu Marea Britanie, negocierile se fac la nivelul UE. Şi Romania, vă spuneam, işi va juca pe deplin rolul şi işi va asuma statutul de stat membru al UE pentru a participa in mod activ la acest proces de negociere şi cu siguranţă vom avea in vedere in primul rand protejarea şi susţinerea drepturilor cetăţenilor romani, inclusiv cei care locuiesc in Marea Britanie, Romania nu va fi singura in această situaţie. Sunt foarte mulţi polonezi, sunt foarte mulţi cetăţeni ai altor state membre din UE. Citeam astăzi că Franţa consideră Londra al şaselea oraş francez din punct de vedere al numărului de cetăţeni francezi care locuiesc şi lucrează in Marea Britanie, deci sunt multe alte state membre care au aceeaşi problemă. La fel, sunt cetăţeni britanici care locuiesc şi muncesc in alte state membre. Toate aceste lucruri vor fi discutate in perioada imediat următoare, dar mesajul important este că, pană atunci, toate drepturile şi obligaţiile se menţin. Realizator: Inclusiv, spre exemplu, in ceea ce priveşte studenţii? Acelaşi Boris Johnson le spunea studenţilor britanici că, pe mai departe, vor putea să studieze in Europa ca şi pană acum. Despre studenţii romani care studiază in Marea Britanie ce ne puteţi spune? Dacian Cioloş: Orice drepturi şi obligaţii instituţionale formale care ţin de statul britanic, ele nu au cum să fie modificate, pentru că, vă spuneam, Marea Britanie se supune regulamentelor europene. Apoi, orice drepturi sau facilităţi care sunt acordate de universităţi britanice in sistem privat sau acolo unde universităţile işi folosesc autonomia universitară, acestea ţin de deciziile respective, dar eu cred că universităţile britanice vor fi in continuare interesate să atragă cat mai mulţi studenţi şi din statele membre din UE. Realizator: Va insemna Brexit şi o renegociere a bugetului european, o redistribuire a fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că Brexitul va avea un impact şi asupra bugetului in momentul in care el se va materializa şi, repet aceasta, pentru că, pană cand nu se va formaliza această ieşire printr-o decizie la nivel european după aceste negocieri, pană atunci Marea Britanie va fi obligată să continue să contribuie la bugetul european, conform reglementărilor actuale. Deci, pe termen mediu, cu siguranţă bugetul european va trebui să fie regandit şi din această perspectivă, dar şi din alte perspective. Oricum, la nivelul Comisiei Europene ştiu că se pregăteau deja diferite scenarii care să fie discutate cu statele membre şi cu parlamentul şi in perspectiva evaluării de parcurs a bugetului european, a ceea ce numim in engleză midterm review, deci evaluarea la jumătatea de parcurs a bugetului, care ar trebui să aibă loc in 2017 (...). Și această decizie de Brexit va fi luată in considerare cel mai probabil, sigur, imediat ce această decizie va fi luată, dar ce mai probabil in perspectiva deciziilor privind noul buget al UE vor exista rearanjări şi din acest punct de vedere. Realizator: Dar ca prim-ministru, sunteţi in momentul de faţă mulţumit de stadiul in care se află absorbţia fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că avem nevoie să ameliorăm acest proces şi mai ales din punct de vedere al pregătirii instituţionale, pentru că au fost intărzieri in modul in care Romania s-a pregătit pentru execuţia bugetară pe perioada 2014-2020, au fost intarzieri inclusiv cu recuperarea absorbţiei pe perioada 2007-2013. In cateva luni după instalarea acestui guvern această absorbţie a crescut cu 10% prin măsurile pe care le-am luat, sigur şi cu sprijinul Comisiei Europene, care ne-a permis să decontăm din fonduri europene şi anumite proiecte care fuseseră finanţate parţial din bugetul de stat, deci acolo am reuşit să recuperăm pe ultima sută incă ceva şi să trecem absorbţia peste 70-75%. In momentul de faţă atenţia noastră este concentrată spre a publica cat mai multe ghiduri ale beneficiarului şi a lansa cererile de proiecte pe cat mai multe din programe operaţionale, obiectivul nostru ar fi să lansăm pe practic toate programele operationale cererile de proiecte pană la terminarea mandatului acestui guvern şi să incepem in acelaşi timp şi plăţile pentru anumite proiecte care au fost deja contractate. Realizator: Cu toate acestea, există, spre exemplu, proiecte - pasajul de la Piaţa Sudului - care nu vor fi finalizate la timp, datează din vechiul exerciţiu bugetar, cu toate prelungirile. Ce se intamplă cu banii? Dacian Cioloş: Sigur, acolo o să vedem, va trebui acolo unde proiectele care erau contractate cu finanţări din fonduri europene şi nu vor putea fi finalizate, ele vor trebui finalizate din bugetul de stat. Lucrul acesta s-a mai intamplat şi in trecut, o ştim, din păcate, incă o dată: plătim preţul balbaielilor care vin de ani de zile. E greu să se recupereze tot ceea ce nu s-a făcut in ani de zile, in cateva luni. Important este pentru mine să pregătim această perioadă 2014-2020 cat mai bine, intr-un mod cat mai transparent, să eliminăm pe cat posibil toate sursele de corupţie sau de birocratizare sau de blocare a implementării acestor proiecte, pentru că de asta va depinde nu doar capacitatea de absorbţie, dar şi calitatea acestei absorbţii şi calitatea proiectelor pe care le finanţăm. Realizator: Dar vorbim despre birocraţie, am vorbit in deschiderea emisiunii despre birocraţia de la Bruxelles pe care şi dumneavoastră o consideraţi prea stufoasă. Ce faceţi cu birocraţia din Romania? Cred că in februarie aţi lansat un proiect pentru o platformă on line cu invitaţii către cetăţeni prin care, să spunem, care aspect ar putea fi simplificat? Pe unde aţi ajuns cu acest proiect? Dacian Cioloş: Aşa este. Acum cinci luni de zile am lansat acest proiect care a fost foarte eficient incă din start, in sensul că am avut foarte multe idei şi propuneri. Aşa cum am mai anunţat in urmă cu ceva vreme, am făcut o sinteză a acestor idei şi propuneri şi in ultimele luni am lucrat in a identifica modalitătile legislative şi juridice de aplicare a acestor idei şi acum sunt in măsură să spun că chiar maine, in şedinţa de guvern, avem pe ordinea de zi un proiect de ordonanţă de urgenţă care va veni cu un pachet consistent de simplificare, de debirocratizare, de reducere a acestei birocraţii, mai ales bazată pe sugestiile care au fost făcute de către cetăţeni şi contribuabili. Şi aici mă gandesc, in primul rand, la - o să vă prezint aceste măsuri, mi le-am notat, ca să nu le uit - cazierul judiciar se va solicita doar intre instituţii. Deci circa 2,5 milioane de drumuri la poliţie pentru a ridica un cazier judiciar vor fi eliminate, pentru că instituţiile care vor avea nevoie de cazier judiciar vor putea să solicite direct la poliţie, fără să ceară cetăţeanul să treacă de la un ghişeu la altul şi să ia o hartie să o ducă la alt ghişeu. Apoi, copiile după buletin, care trebuiau depuse la diferite dosare vor putea fi solicitate şi trimise electronic, prin email, prin scanare, fără să mai fie nevoie de acele documente şi hartii deplasate la o instituţie sau alta. Se vor elimina copiile legalizate pentru furnizarea serviciilor publice. Instituţiile care vor cere astfel de copii după anumite documente vor putea să le legalizeze conform cu originalul pe loc. La ridicarea buletinului şi a paşaportului, cetăţenii vor plăti o singură taxă şi intr-un singur loc. Nu vor mai trebui să plătească diferite taxe la diferite instituţii şi celebrele adeverinţe de venit pentru inscrierea la şomaj vor fi eliminate. Acestea sunt doar cateva din măsurile pe care le prevedem in această ordonanţă. Realizator: Astea vizează cetăţenii. Investitorii? Dacian Cioloş: Şi pentru investitori sunt deja două formulare de la ANAF care au fost simplificate şi pe baza propunerilor venite din partea mediului de afaceri şi deja am anunţat faptul că la ANAF diferitele taxe, impozite vor putea fi plătite şi cu cardul şi nu doar cash sau prin transfer bancar. Realizator: Foarte scurt, ne apropiem de finalul emisiunii. Nu puteţi emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare? Dacian Cioloş: Ba da, putem. Realizator: De urgenţă. Dacian Cioloş: Nu, dar pe perioada vacanţei parlamentare prin definiţie, conform Constituţiei, nu se emit ordonanţe de urgenţă, ci se emit ordonanţe simple, in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe, care a fost votată de parlament. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! 2016-06-27 17:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_1497.jpgDeclarații susținute de premierul Dacian Ciolos în contextul referendumului din Marea BritanieȘtiri din 24.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-in-contextul-referendumului-din-marea-britanieGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua! Vreau să vă spun că am luat notă, sigur cu regret, de rezultatul referendumului derulat in Marea Britanie, insă este o opțiune a cetățenilor britanici, pe care o respectăm. In acest context, vreau să vă spun, in primul rand, că mesajul, care a reieșit și din discuția pe care a avut-o cu domnul președinte, cu guvernatorul Băncii Naționale, cu liderii politici, in primul rand, este că Romania dorește să iși continue drumul european, să iși continue calea europeană și să fie un actor proactiv al procesului de evoluție al Uniunii Europene, care, cu siguranță, se va inregistra după această decizie a Marii Britanii. Vreau să vă spun că din prima analiză pe care am făcut-o, nu va exista un impact economic imediat, semnificativ, asupra economiei Romaniei in urma acestei decizii. Sigur, vom continua să urmărim evoluția lucrurilor, vom continua și analizele. Va exista, cu siguranță, un impact și va exista o evoluție și a situației din Romania și din economie, așa cum cu siguranță se va intampla și la nivel european și internațional. Dar mesajul principal pe care vreau să-l transmit acum este că, din punct de vedere economic, dată fiind situația in care ne aflăm noi in momentul de față, gradul de integrare a politicii comerciale, a exporturilor sau importurilor pe care le avem legat de Uniune, intre Romania și Regatul Unit, de investițiile reciproce, nu ne așteptăm la un impact semnificativ pe termen scurt din punct de vedere economic. In al doilea rand, un alt mesaj pe care vreau să il transmit, mai ales cetățenilor romani care locuiesc și lucrează in Marea Britanie, nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au, sigur, și a obligațiilor pe care ei le au acolo in calitate de cetățeni romani, deci de cetățeni europeni. Punerea in aplicarea a deciziei pe care poporul britanic a luat-o astăzi se va face in timp. Vom avea nevoie, conform primei analize pe care au făcut-o și instituțiile europene, de minim doi ani de zile pentru a negocia cadrul și condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, in măsura in care autoritățile din Marea Britanie vor formaliza această decizie a referendumului printr-o solicitare formală pe care vor trebuie să o facă către instituțiile europene. Deci, etapele următoare presupun această solicitare formală pe care Marea Britanie va trebui să o facă, de ieșire din Uniunea Europeană, după care vor incepe negocierile dintre instituțiile europene și Marea Britanie, și Romania va participa activ la aceste negocieri, pentru a ne asigura că condițiile de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor negocia și că acest lucru se va face in condiții cat mai bune, pentru a ține cont și de așteptările noastre. Deci, acest proces va fi unul care va dura și care ne va permite să ne exprimăm punctele de vedere. Pană cand acest proces nu va fi finalizat și formalizat, Marea Britanie rămane stat membru al Uniunii Europene cu drepturi și cu obligații depline și, in consecință, din acest punct de vedere, și cetățenii romani care locuiesc și lucrează in Marea Britanie continuă să se bucure de aceleași drepturi și obligații. Pe de altă parte, este clar că Uniunea Europeană va trebui să evolueze și, din acest punct de vedere, Romania este in momentul de față in situația in care va putea să participe intr-un mod deplin și proactiv la acest proces al evoluției Uniunii Europene. Cred că cu toții trebuie să tragem invățămintele din această decizie a britanicilor și să facem in așa fel incat Uniunea Europeană să rămană un proiect de construcție, un proiect care să răspundă așteptărilor cetățenilor și din Romania și din celalalte state membre, un proiect care să fie mai aproape de ceea ce statele care decid să continue impreună, şi mesajele pe care le am pană acum este că Uniunea Europeană dorește să continue acest proces de construcție, dar acest lucru va trebui să se intample ținand cont mai mult de așteptările cetățenilor. In ceea ce ne priveşte, a reieşit şi din discuţia cu partidele politice, guvernul va alimenta dezbaterea, care sper eu să aibă loc, o dezbatere constructivă şi in Romania, vizavi de procesul de evoluţie al Uniunii Europene şi, din acest punct de vedere, cred că este o coincidenţă fericită faptul că guvernul, aşa cum am anunţat, pregăteşte două dezbateri publice cu analize pe care le vom supune discuţiilor, una pe viziunea economică de dezvoltare a Romaniei pe termen mediu şi pe termen lung, şi mi se pare semnificativ, şi aş accentua pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, in contextul actual, această discuţie este mai utilă decat oricand, şi un al doilea proiect de dezbatere, pe care l-am anunţat şi pe care il pregătim, este acela privind rolul Romaniei in Uniunea Europeană, ce işi doreşte Romania ca stat membru al Uniunii Europene. Cred că această dezbatere este mai utilă ca oricand şi ne va permite să ne definim cadrul in care vom purta discuţiile care vor avea loc cu siguranţă in perioada următoare la nivel european. Cu atat mai mult cu cat, vreau să reamintesc acest lucru, in 2019, Romania va asigura şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, deci, va avea ocazia şi chiar responsabilitatea de a participa in mod proactiv la redefinirea şi la evoluţia Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat - cum vă spuneam - acest proces al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană se va negocia in timp, minim in minim următorii doi ani, deci, intr-un fel sau altul, acesta va impacta şi preşedinţia pe care Romania o va asigura la nivelul Uniunii Europene. Mi se pare insă important ca, in acest context, pentru a reveni la situaţia economică, Romania se bucură de o situaţie economică bună in momentul de faţă şi este foarte important ca, prin măsurile pe care le luăm, prin atitudinea pe care o vom avea in perioada imediat următoare, şi la nivelul guvernului, dar şi la nivelul clasei politice, să facem in continuare din această situaţie economică un atuu pentru a creşte rolul şi impactul pe care Romania il poate avea ca stat membru in Uniunea Europeană in discuţiile care vor urma. Şi, din acest punct de vedere, nu pot decat să invit la prudenţă in deciziile politice care vor fi luate in acest an electoral, mai ales decizii politice care pot avea un impact asupra bugetului şi decizii politice care pot avea in general un impact asupra economiei. Eu am cerut deja, intr-o discuţie pe care am avut-o cu vicepremierii, cu ministrul de externe şi cu şeful Cancelariei ca, la nivelul guvernului, să continuăm şi să aprofundăm, acum, pentru că avem mai multe elemente, analizele pe care le-am inceput privind impactul pe care ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate să il aibă asupra Romaniei. Vom lucra şi vom continua analizele pe trei dimensiuni: pe o dimensiune economică, pe dimensiune socială şi pe dimensiune instituţională. Şi aceste elemente pe care le vom avea sigur că le vom supune dezbaterilor, discuţiilor. Vă vom informa, pentru că cred că este foarte important ca poziţiile pe care le construim, pe dezbaterile pe care le organizăm, să fie bazate pe date şi pe elemente cat mai precise şi cat mai apropiate de realitate, pentru a menţine această discuţie in limitele rezonabile ale calmului şi ale predicţiei şi previzibilităţii. Vă mulţumesc! Vom continua să informăm cetăţenii - cum v-am spus - asupra modului in care lucrurile vor evolua. Cu siguranţă, la următorul Consiliu European, de săptămana viitoare, vor avea loc discuţii şi se vor lua şi anumite decizii. In funcţie de informarea pe care domnul preşedinte o să ne-o facă după participarea la acest Consiliu European, guvernul va continua să alimenteze dezbaterea publică şi discuţiile care vor avea loc cu elemente cat mai precise. Vă mulţumesc! 2016-06-24 17:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8989.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu conducerea Partidului Național Liberal, ca urmare a invitației PNLȘtiri din 21.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnire-cu-conducerea-partidului-national-liberal-ca-urmare-a-invitatiei-pnlGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş după intalnirea de marţi seară cu conducerea PNL [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am răspuns astăzi invitaţiei conducerii PNL pentru a discuta despre ceea ce ne propunem să facem in perioada următoare şi de modul cum putem conlucra. Sigur că ne dorim sprijinul PNL-ului in parlament pentru anumite proiecte care sunt in parlament sau pe care urmează să le propunem, la fel cum ne dorim şi sprijinul celorlalte partide politice şi, in acest spirit al deschiderii şi dialogului pe care am vrut să-l promovez şi pană acum, am răspuns acestei invitaţii şi am trecut in revistă şi nemulţumiri pe care PNL-ul le are vizavi de anumite proiecte sau anumite acţiuni ale guvernului in care am explicat deciziile pe care le-am luat, dar am discutat şi despre ceea ce ne propunem in continuare, proiecte pentru care am cerut sprijinul partidului. Reporter: Care sunt nemulţumirile? Dacian Cioloş: O să vi le spună danşii. Nu vreau să discutăm. Legat de modul cum au acţionat sau acţionează unii reprezentanţi ai guvernului in teritoriu, la nivel de prefecturi, am explicat că am luat anumite măsuri şi pană acum acolo unde am constatat că sunt disfuncţionalităţi. Că le vom lua şi in continuare atunci cand vom constata disfunctionalităţi. Legat de depolitizarea administraţiei publice, unde, la fel, am explicat că sunt anumite măsuri care le-am luat şi altele pe care le vom lua in continuare, insă nu putem in cateva luni de zile să schimbăm pe toată lumea şi, mai ales, problema nu e atat să dai afară nişte oameni, ci să numeşti in locul lor oameni care, intr-adevăr, să fie apolitici şi profesionişti, atata timp cat, am mai spus-o şi in parlament, in administraţia noastră, din păcate, o mare parte dintre cei care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere au făcut-o pentru că e un sprijin politic. Legat de modul cum avansează anumite proiecte de infrastructură, legat de fondurile europene sau de agricultură, am explicat anumite lucruri legate de situaţia in care ne aflăm, măsurile care au fost luate şi ceea ce intenţionăm să facem in continuare. Deci, am discutat despre toate aceste aspecte. Reporter: I-aţi refuzat definitiv sau doar pentru moment? Dacian Cioloş: Nu, dar eu am spus foarte clar că mi-am asumat un mandat de prim-ministru in anumite condiţii, mi-am luat un angajament clar. Şi asta, nu ştiu, sunt puse, repet, aproape in fiecare lună lucruri pe care le-am spus la inceput şi vreau să mai spun incă o dată şi vreau să fie pentru ultima dată: mi-am dat un cuvant şi imi ţin cuvantul respectiv. Pană la sfarşitul mandatului acestui guvern, am spus că nu o să mă inscriu intr-un partid politic, că nu o să-mi fac un partid politic şi că nu o să candidez la alegerile parlamentare. Nu mă intrebaţi mai mult decat atat, pentru că asta pot să vă spun: ceea ce pot să fac pe ceea ce m-am angajat să fac. Reporter: Voiam să vă intreb dacă după ce vi se termină acest mandat nu excludeţi posibilitatea? Dacian Cioloş: Nu vreau să fac nicio afirmaţie legat de ce se va intampla după aceea, pentru că, pur şi simplu, nu ştiu. Dvs puteţi să inţelegeţi că sunt doar un om şi nu altceva? Şi că nu am proiecte ascunse, că n-am agendă ascunsă şi că eu, in noiembrie, m-am angajat la un anumit mandat pe care inţeleg să mi-l duc la bun sfarşit in mod onest şi atat cat mă ţin puterile. De ce să ne proiectăm pe alte lucruri, cand acum sunt de rezolvat anumite lucruri şi acum mi-am asumat anumite lucruri. Reporter: Apropo de lucrurile pe care le aveţi de rezolvat, v-au reproşat, inclusiv preşedintele Vasile Blaga, că acest guvern este asimilat cu PNL şi că guvernul are o imagine proastă. Dacian Cioloş: Dar imi pare rău că e asimilat cu oricine ar fi să fie asimilat. Eu nu am făcut nicio declaraţie care să ducă lucrurile in această direcţie şi nici nu o să fac. Eu nu pot să comand modul in care unii sau alţii văd anumite lucruri. Unii spun că suntem ai PNL-ului, alţii spun că suntem ai lui, nu ştiu, Soros sau ai Bruxelles-ului sau ai mai ştiu eu cui. Fiecare are ideea lui şi fiecare şi promovează o anumită proiecţie pe acest guvern in funcţie de cum ii convine lui sau cum crede că nu i-ar conveni adversarului. Suntem intr-un an electoral. Inţeleg foarte bine acest lucru. Inţeleg să-mi asum pană la capăt ceea ce am spus in noiembrie, că vreau să menţinem Romania şi economia Romaniei pe linia de plutire şi să şi angajăm anumite reforme in anumite domenii in care cred că putem face anumite lucruri. Nu m-am angajat să rezolvăm in şase luni de zile sau in zece luni de zile toate problemele care n-au fost rezolvate de guvernele precedente şi care acum duc la anumite crize care ies la iveală mai mult sau mai puţin spontan, insă acolo unde vedem că apar probleme, incercăm să propunem şi soluţii pe termen scurt ca să evităm exacerbarea anumitor probleme, dar să propunem şi soluţii pe termen mai lung, chiar dacă suntem conştienţi că mandatul acestui guvern este limitat. 2016-06-21 23:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_0856.jpgPremierul Dacian Cioloș a convocat o videoconferință cu prefecții pe tema inundațiilor și a fenomenelor meteo periculoase din ultimele zileȘtiri din 21.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-dacian-ciolo-convoaca-o-videoconferinta-cu-prefectii-pe-tema-inundatiilor-i-a-fenomenelor-meteo-periculoase-din-ultimele-zileGalerie foto Concluzii in urma videoconferinței cu prefecții și autoritățile responsabile convocate de prim-ministrul Dacian Cioloș Prim-ministrul Dacian Cioloș a discutat in această dimineață cu prefecții și autoritățile centrale și locale responsabile despre consecințele fenomenelor meteorologice și hidrologice deosebite din ultimele zile. In urma rapoartelor prezentate de prefecții județelor și de la nivelul Ministerului de Interne a rezultat că, in total, după fenomenele meteorologice extreme, s-au confruntat cu probleme, in proporții diferite, 164 de localități din 20 de județe ale Romaniei. In scop de prevenție au fost evacuate temporar, pe tot parcursul perioadei cu intemperii aproximativ 400 de persoane. Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a informat că 4000 de cadre ale ministerului pe care le conduce au intervenit in ultimele 24 de ore pentru a reduce consecințele fenomenelor meteorologice extreme. Prim-ministrul Dacian Cioloș a primit asigurări că nu există nici o localitate izolată in acest moment și că nu mai există pericol iminent de inundații. - Instituțiile abilitate au acționat la timp și au fost mobilizate resursele necesare pentru a interveni acolo unde a fost nevoie. Am vrut să am o evaluare directă de la prefecți și să aflu cum s-a acționat pentru a salva viețile și bunurile oamenilor. Am solicitat autorităților locale o evaluare cat mai rapidă a pagubelor de pană in acest moment. Am cerut miniștrilor de resort sa propună in ședința de guvern de săptămana viitoare un pachet de măsuri de sprijin țintit și rapid, pentru a veni in ajutorul oamenilor și comunităților afectate. Totodată, am cerut Ministerului Mediului să evalueze gradul de afectare al digurilor de protecție impotriva inundațiilor, pentru a preveni situațiile dificile care pot apărea de acum inainte. Chiar dacă prognozele arată că, in următoarele zile, riscurile de inundații sunt reduse, perioada de instabilitate meteo, specifică acestei perioade, va continua. Am cerut tuturor să rămană vigilenți. Totodată, am fost informat că in perioada următoare poate apărea risc de secetă și caniculă. Din acest motiv, am cerut Ministerului Agriculturii să prezinte săptămana viitoare o informare despre masurile pe care le poate lua Ministerul pentru folosirea sistemelor de irigații, astfel incat să limităm posibilele pagube provocate de secetă, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș la finalul videoconferinței. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş susţinute la inceputul videoconferinței cu prefecții pe tema inundațiilor și a fenomenelor meteo periculoase din ultimele zile [Check against delivery] Dacian Cioloş: Vă mulţumesc pentru că aţi răspuns invitației. Ştiu că au fost intalniri periodice şi activitatea a fost organizată de Ministerul de Interne impreună cu toate instituțiile abilitate să intervină in situaţii de urgenţă, insă am vrut să avem această intalnire ca să vedem cum stau lucrurile, pentru că fenomenele acestea, intemperiile cu impact major in unele localităţi, deja au loc de cateva săptămani in diferite serii şi in diferite zone din ţară şi am vrut să facem o analiză a situaţiei in care ne aflăm in momentul de faţă, cum au evoluat lucrurile acolo unde au avut loc deja intemperii cu pagube, in urmă cu cateva săptămani, şi să vedem care sunt prognozele pentru perioada imediat următoare. Sigur, e, in primul rand, regretabil că sunt oameni care şi-au pierdut viaţa. Ştiu că au fost cazuri izolate şi situaţii particulare, dar oricum asta e cel mai regretabil şi sper să fim in măsură să ne organizăm in aşa fel incat şi pe viitor să evităm, pe cat posibil, astfel de situaţii. Pe de altă parte, știu că sunt sute de comunități, de gospodării care au fost afectate şi aici aș vrea să văd cum ne organizăm, impreună cu colectivitățile locale ca să-i ajutăm pe oameni şi apoi, cum am spus, să vedem cum ne organizăm pe viitor, pentru a evita, pe cat posibil, in primul rand victime umane şi apoi pentru a evita pagube materiale atat in infrastructură, cat şi la gospodăriile oamenilor. Deci, o să vă rog intr-o primă fază să facem o analiză a elementelor pe care le avem pană in momentul de faţă legat de zone, localităţi care au fost afectate. Mă interesează, in primul rand, dacă există localităţi care să fie izolate datorită afectării infrastructurii de legătură - știu că au fost şi sunt cazuri cand atunci cand e afectat un pod, un podeț sau anumite căi de comunicare, există riscul acesta de izolare - să văd dacă mai sunt astfel de situaţii. Apoi, să vedem care e situația cu gospodăriile afectate şi aici aș vrea să vedem, intr-o etapă următoare, după această videoconferință şi cu prefecții, o să vreau să răman şi cu domnii miniștri şi să vedem in ce fel putem ajuta aceste comunități - ştiu că sunt, de obicei, şi comunele au această responsabilitate de a ajuta oamenii să-şi refacă gospodăriile şi aş vrea să vedem cum putem stimula acest lucru, inclusiv cu participare de la guvern, dacă e cazul. Şi apoi vreau să văd prognoza pentru perioada următoare şi cum ne organizăm pentru a evita, cum am spus, pe cat posibil, atat pagube locale, dar şi pentru a informa lumea legat de aceste riscuri. Vă propun, deci, să incepem cu o informare din partea Ministerului de Interne şi apoi să facem un tur al județelor. COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a convocat pentru marți, 21 iunie, incepand cu ora 8.30, o videoconferință cu prefecții și autoritățile responsabile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Tema videoconferinței este evaluarea pagubelor produse de inundații și de fenomenele meteorologice periculoase din ultimele zile, precum și a măsurile luate de autoritățile responsabile pentru protejarea cetățenilor și a bunurilor acestora. Premierul Dacian Cioloș este informat in permanență despre monitorizarea și desfășurarea intervențiilor in teren de către ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă care a activat Centrul Național de Conducere Integrată al MAI. Printre măsurile de urgență luate inaintea și in timpul fenomenelor meteorologice periculoase se regăsesc: ​avertizarea/alarmarea populaţiei din zonele cu risc de inundaţii ​evacuarea populaţiei şi animalelor conform planului local de apărare impotriva inundaţiilor ​asigurarea patrulării pe cursurile de apă ​verificarea şi supravegherea podurilor şi podeţelor ​verificarea rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apei, deblocarea acestora ​mobilizarea cetăţenilor la acţiunile preventive şi la intervenţia operativă instituirea permanenţei la sediul primăriilor. 2016-06-21 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088888.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Republicii Federale Germania, Joachim GauckȘtiri din 20.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-presedintele-republicii-federale-germania-joachim-gauckGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut astăzi, 20 iunie, o intrevedere cu președintele federal german, Joachim Gauck, aflat in vizită de stat in Romania. Convorbirile s-au concentrat asupra relațiilor bilaterale romano-germane, aflate la un nivel excelent, impulsionate de un dialog politic intens, dar și de o componentă economică substanțială: Germania este primul partener comercial al Romaniei și al treilea investitor străin in Romania. Premierul Cioloș a prezentat oportunitățile pe care le oferă in prezent Romania pentru investitorii străini și a informat despre intenția de a efectua in septembrie o vizită in landurile Bavaria, Baden-Wurttemberg și Westfalia și Renania de Nord, pentru extinderea cooperării economice bilaterale. Discuțiile au reliefat și rolul deosebit de important pe care minoritatea germană din Romania, romanii și etnicii germani originari din Romania și stabiliți in Germania il au in crearea de punți de legătură la nivel social, cultural, economic şi politic. Totodată, in cadrul intrevederii, cei doi inalți demnitari au abordat cateva dintre principalele provocări interne și externe cu care se confruntă Uniunea Europeană. Romania și Germania vor avea un dialog intensificat, pentru valorificarea construcției europene, punand in centrul acestuia dorințele cetățenilor lor. Cei doi interlocutori au avut un schimb de opinii pe tema continuării eforturilor de ințelegere și asumare a trecutului comunist in ţara noastră. Președintele federal Gauck a oferit experienta sa personală in acest domeniu. Premierul roman i-a mulțumit președintelui german pentru vizita in Romania, apreciind totodată rolul președintelui Gauck in promovarea valorilor democrației și libertăților cetățenești. 2016-06-20 17:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ciolos-gauck.jpgMesaj de condoleanțe din partea premierului României, Dacian CioloșȘtiri din 20.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-din-partea-premierului-romaniei-dacian-cioloA plecat dintre noi Mihnea Berindei - istoric, cărturar, om al acțiunii și, mai mult decat toate, un om care și-a iubit țara, fără să se teamă de adevărurile ei dureroase. Inainte de Revoluție, exilat in Franța, i-a sprijinit cu generozitate pe disidenții anticomuniști, a fost un critic neobosit al regimului Ceaușescu și a mobilizat Vestul impotriva regimului totalitar de la București. După anii 90, a devenit unul dintre principalii promotori ai deschiderii spre libertate și democrație a societăților postcomuniste, atat in Romania cat și in alte țări din estul Europei. Condoleanțe tututor celor care l-au iubit și i-au fost aproape. Mihnea Berindei, un istoric care a creat istorie, rămane un reper al verticalității și credinței in democrație. Dumnezeu să-l odihnească. Dacian Cioloș, prim-ministru al Romaniei 2016-06-20 09:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-20-09-38-37big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: Pachetul de măsuri legislative pentru debirocratizare, în dezbatere publicăȘtiri din 17.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-pachetul-de-masuri-legislative-pentru-debirocratizare-in-dezbatere-publicaUrmătoarele proiecte de acte normative: Memorandum privind Măsuri de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative din administrația publică centrală de specialitate, disponibil la: http://sgg.gov.ro/legislativ/ Proiect de Hotărare a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, disponibil la: http://www.mmuncii.ro/ Proiect de Hotărare a Guvernului privind simplificarea procedurilor de obținere a ajutorului de șomaj, disponibil la: http://www.mmuncii.ro/ Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale şi pentru modificarea și completarea unor acte normative, afișată in consultare publică, ca expresie a bunei practici a echipei Guvernului, la: http://www.sgg.ro/legislativ/domeniu.php?id=42. se află in consultare publică pană vineri, 24 iunie 2016, ora 16:00. In februarie 2016, Guvernul a lansat platforma online www.maisimplu.gov.ro cu scopul de a consulta cetăţenii şi societăţile comerciale cu privire la procedurile administrative pe care le găsesc impovărătoare sau care arată o lipsă de coordonare intre diverse instituții publice, deținătoare ale unor seturi de informații necesare accesării unui serviciu public. 2016-06-17 23:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-17-11-24-25big_sigla_guv_albastru.pngMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului britanic David Cameron după asasinarea deputatului laburist Jo CoxȘtiri din 17.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-transmis-de-premierul-dacian-ciolo-omologului-britanic-david-cameron-dupa-asasinarea-deputatului-laburist-jo-coxMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului britanic David Cameron după asasinarea deputatului laburist Jo Cox Stimate domnule Prim-Ministru, Sunt profund indurerat de atacul abominabil comis nu doar asupra unui tanăr politician care și-a asumat proactiv o opinie, ci și asupra valorilor pe care știm că poporul britanic le impărtășește, le promovează și le apără. Sunt convins că astfel de gesturi nu-i vor impiedica, nici acum, nici in viitor, pe cetăţenii britanici să-și exprime liber și să-și asume opiniile, la nivel individual sau colectiv. Adresez sincere condoleanțe familiei și prietenilor parlamentarului laburist Jo Cox. Dacian Cioloș, Prim-ministru al Romaniei Excelenței Sale David Cameron, Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Letter of condolence from Prime Minister Dacian Ciolos to his British counterpart David Cameron, following the assassination of the Labour MP Jo Cox Dear Prime Minister, I am deeply saddened by the abominable attack on not just a young politician that proactively assumed an opinion, but on the values which I know the British people share, promote and defend. I am convinced that such gestures will not prevent the British citizens to express, now and always, individual and collective opinions freely and in an assumed manner. My sincere condolences go out to the family and friends of Labour parliamentarian Jo Cox. Dacian Cioloș, Prime Minister of Romania The Right Honourable David Cameron MP Prime Minister of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland 2016-06-17 13:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-17-01-57-25big_sigla_guv_albastru_1.jpgÎntâlnirea dintre primul-ministru Dacian Cioloș și Justin Trudeau, premierul CanadeiȘtiri din 15.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-dintre-primul-ministru-dacian-ciolo-i-justin-trudeau-premierul-canadeiPremierul Dacian Cioloș s-a intalnit miercuri, 15 iunie, la Ottawa, cu omologul său Justin Trudeau, premierul Canadei. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și obiectivul major al Romaniei in această vizită oficială și anume aducerea problematicii vizelor pentru cetățenii romani in atenția Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere. De asemenea, primul-ministru roman i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comună semnată de Dacian Cioloș și de Boyko Borissov, premierul Bulgariei. Textul scrisorii reafirmă dorința de a intări parteneriatul și prietenia cu Canada, trece in revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe urma cărora cetățenii și companiile celor trei țări vor putea beneficia și supun atenției premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani și bulgari așa cum s-a specificat in Declarația ultimului summit Uniunea Europeană-Canada, in 2014. In cadrul intalnirii dintre primul-ministru canadian Justin Trudeau și premierul roman Dacian Cioloș s-au făcut referiri și la bunele relații bilaterale romano-canadiene la care contribuie și o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romană excelent integrați in cultura țării de adopție și care contribuie major la dezvoltarea societății canadiene. Am venit in Canada pe fondul unei relații privilegiate pe care o avem intre Romania și Canada și a susținerii pe care Romania o acordă relației dintre Uniunea Europeană și Canada. Ca două țări prietene am convenit că trebuie sa arătam o dorință clară de soluționare a chestiunii liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adăuga, incepand de azi, o abordare politică comună pentru o decizie in perioada imediat următoare. Premierul Trudeau și-a arătat deschiderea pentru a lucra impreună, rapid și eficace in acest sens. Ministrul Tudorache a avut azi o primă intalnire cu ministrul imigrației și vor rămane in contact pentru a arăta succesul unei politici colaborative și deschise, după cum am concluzionat cu premierul Trudeau, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul Justin Trudeau a mulțumit Romaniei pentru sprijinul consular acordat Canadei in Siria. De asemenea cei doi premieri au discutat aspecte legate de pregătirea Summit-ului NATO de la Varșovia. In cadrul vizitei, premierul Dacian Cioloș s-a mai intalnit cu președinții Senatului, George J. Furey și al Camerei Comunelor, Geoff Regan precum și cu Guvernatorul General al Canadei. Ca urmare a convorbirii intre premieri, ministrul Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului-ministru, a avut o intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației din Canada. Cei doi miniștri au avut o intrevedere in cursul după-amiezii pentru a stabili etapele de lucru pe dosarul Vizelor și pentru clarificarea unor aspecte tehnice cu privire la regimul vizelor pornind de la rezultatele preliminare ale concluziilor comisiei tehnice canadiene care a vizitat Romania săptămana trecută. In toate discuțiile cu oficialii canadieni s-a evidențiat necesitatea dialogului politic pe problematica vizelor in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). Este prima intalnire cu un prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. 2016-06-15 22:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner1.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la OttawaȘtiri din 15.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-ottawa Galerie foto Intrevedere cu David Johnston, Guvernatorul General al Canadei Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești la Ambasada Romaniei Conferinţă de presă susţinută de premierul Dacian Cioloş, la Ambasada Romaniei in Canada [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut, să spun aşa, o vizită fulger la Ottawa. Era o vizită planificată de mai multă vreme, dar in contextul in care discuțiile privind ratificarea Acordului aprofundat de liber schimb intre Canada şi Uniunea Europeană avansează, am dorit să am această discuţie directă cu premierul Trudeau, mai ales pe chestiunea privind eliminarea vizelor pentru Romania. Reamintesc faptul că Romania şi Bulgaria sunt singurele state membre care, in continuare, au nevoie de viză pentru Canada, in condițiile in care există un angajament politic din partea Canadei, incă din 2007, reafirmat in 2014, că acest sistem de vize ar urma sa fie eliminat, pentru ca şi cetățenii romani, alături de toţi ceilalți cetățeni europeni, să beneficieze de aceleași drepturi şi că acest lucru ar trebui să fie făcut pană la ratificarea CETA. Pe de altă parte, după cum știți, Canada are o politică foarte atentă şi restrictivă vizavi de migrație şi de azil şi, in acest context, astfel de decizii de eliminare a vizelor se iau din punct de vedere politic foarte greu, insă tocmai de aceea am vrut să am această discuţie directă cu premierul Trudeau pentru a explica faptul că Romania intenționează să susțină CETA, acest acord de liber schimb cu Canada - el este in beneficiul atat al Canadei, cat şi al UE şi poate să fie şi al Romaniei - dar că, pentru ca Romania să poată susţine pe deplin acest acord, avem nevoie de progrese clare şi de decizii clare privind eliminarea vizelor, tocmai pentru ca şi cetățenii romani să poată să beneficieze pe deplin de acest acord, la fel ca şi ceilalți cetățeni europeni. Am intrat şi in cateva detalii tehnice, explicand faptul că, din punctul nostru de vedere, nu ar mai trebui să fie piedici de natură tehnică pentru ca această decizie politică, pană la urmă, a Canadei, să poată să fie luată. Credem că şi misiunea care tocmai s-a incheiat, misiunea de experți canadiană, care tocmai s-a incheiat la București, va confirma acest lucru, şi pot să vă spun că după discuțiile pe care le-am avut, plec increzător că, pană la sfarşitul acestui an, vom găsi o soluție impreună cu partea canadiană, pentru ca această chestiune să fie rezolvată. Domnul ministru Tudorache, șeful Cancelariei Guvernului, a avut şi dansul o intalnire bilaterală cu ministrul McCallum, care se ocupă de migrație in cadrul Guvernului. In zilele următoare, pană la sfarşitul lunii, va avea loc o intalnire şi la Bruxelles intre ministrul McCallum, impreună cu comisarul Avramopoulos şi cu reprezentanți ai Romaniei şi Bulgariei, pentru a continua discuțiile. Noi vom continua discuțiile şi la nivel bilateral intre Romania şi Canada, pentru a găsi cele mai bune soluții in aşa fel incat, cum am spus, pană la sfarşitul anului, să putem avea o soluție şi oricum, să avem un angajament politic, in aşa fel incat, cum am spus, Romania să fie in măsură să poată să susțină pe deplin ratificarea CETA in săptămanile şi lunile următoare. Am mai discutat cu premierul canadian, am mai evocat şi prezența sau acordul constructiv şi pozitiv al comunității canadiene de origine romană, cei peste 200.000 de canadieni de origine romană, care contribuie activ la dezvoltarea economică, socială a Canadei şi pe care, din punctul nostru de vedere, al Romaniei, ei constituie o punte care intărește relația dintre Romania şi Canada, o relație care este foarte bună. Am apreciat sprijinul Canadei, la vremea respectivă, pentru aderarea Romaniei la NATO şi, mai apoi, pentru a intări şi dinamiza prezența Romaniei in cadrul NATO, am avut mai multe cooperări in anumite teatre de operații, cum ar fi in Afganistan, şi așteptăm acum din partea Canadei un suport şi pentru propunerile, pe care le-am făcut şi le pregătim pentru summitul NATO de la Varşovia, pentru a intări prezenţa NATO pe tot flancul estic al Alianţei, nu doar in partea de nord-est, ci şi in partea de sud-est. Şi am avut angajamentul din partea premierului că şi Canada o să susțină aceste propuneri ale Romaniei. Reporter: Răspund de programul de televiziune al comunităţii romaneşti din Quebec. Domnule prim-ministru, in Canada trebuie să răspundem noi, romanii, zilnic cine suntem noi şi de unde venim. Aşadar răspundem la propria noastră apartenență, a acestei comunități. Avand in vedere eliberarea vizelor pentru romani, ne așteptăm la un val mare de romani care vin de pe teritoriul Romaniei, dar şi de pe teritoriul Europei. Care este maniera in care Guvernul Romaniei ar putea să se implice in consolidarea ... o mai bună prosperitate, mai bună organizare a comunității romaneşti de pe teritoriul Canadei? Dacian Cioloş: Da. In primul rand, legat de riscul unul flux masiv de romani in Canada după eliminarea vizelor, nu cred că va fi cazul unui flux masiv, pentru că vorbim de eliminarea vizelor pentru sejururi pe termen scurt. Deci e vorba de turiști, ar fi vorba de oameni de afaceri, care vor să vină in Canada pentru oportunități de afaceri, cu atat mai mult cu cat ratificarea acestui acord de liber schimb ar crea noi oportunități. Deci, din acest punct de vedere, vrem să găsim impreună cu autorităţile canadiene mecanisme, in care să ne asigurăm că cei care vin aici vin de bună-credinţă, şi nu pentru a crea probleme. Pe de altă parte, Canada ca stat are o abordare proactivă pentru migrație, să spun, constructivă in Canada şi, in acest sens, putem vedea că au fost şi romani care au emigrat in ultima perioadă. Spuneam, pentru Romania şi pentru Guvernul pe care il conduc, comunităţile de origine romană din țările partenere sunt un element fundamental pentru intărirea relației cu țara respectivă. Noi intenționăm şi avem in lucru acum o foaie de parcurs pentru a lua in lunile următoare niște măsuri, tocmai pentru a concretiza intr-un anumit fel acest parteneriat intre autorităţile din Romania, mediul de afaceri din Romania şi comunităţile romaneşti din afara ţării, şi cu atat mai mult din Canada. Deci vor fi nişte măsuri care, pe de-o parte, vor facilita dezvoltarea unor business-uri ale unor romani aflați in afara ţării in Romania, deci investiții, așteptăm nu doar investiţii străine in Romania, dar şi investiții ale comunităților romanești, in Romania, sau parteneriate economice intre romani şi cetățeni din aceste țări, unde avem comunități de origine romanească. Dorim inclusiv să punem la dispoziție fonduri europene pentru a dezvolta anumite afaceri in Romania sau ale unor romani in străinătate. Deci avem aceste intenții, pe care dorim să le concretizăm pană la sfarşitul anului. Pe de altă parte, dorim să dezvoltăm căi de comunicare cu comunitățile romanești şi, mai ales, cu romanii care au păstrat şi cetățenia romană, pentru ca aceștia să poată să participe in mod activ şi la viața socială şi politică din Romania şi ne dorim ca la alegerile parlamentare, care vor avea loc la sfarşitul acestui an, cetățenii romani care trăiesc in Canada să poată să beneficieze de noua legislaţie, de facilitățile noii legislații privind votul prin corespondență. Ne dorim, totodată, să organizăm alegerile cat mai bine, pentru ca toţi cei care doresc să-şi exprime dreptul de vot, să poată să o facă. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule prim-ministru, /.../ pană la sfarşitul anului, dar /.../ un orizont mai concret pentru momentul eliminării vizelor il puteți estima in acest moment? Dacian Cioloş: In acest moment, nu pot să vă spun, pentru că asta ţine de decizia formală a Canadei. Ceea ce pentru mine este important şi a fost principalul obiectiv al acestei vizite a fost să transmit mesajul că chiar dacă nu există formal o legătură intre chestiunea privind eliminarea vizelor şi adoptarea acordului de liber schimb cu Canada, să dau semnalul că, din punct de vedere politic, pentru Romania este foarte important să existe un angajament clar şi un orizont clar de timp privind eliminarea vizelor, pentru ca Romania să poată să susțină acordul CETA şi să transmit mesajul că Romania dorește in continuare să aibă o atitudine şi o abordare constructivă in relația cu Canada, ținand cont şi de istoria comună pe care o avem, insă pentru aceasta este nevoie de un semnal politic clar din partea Canadei. Şi, din acest punct de vedere, pot să spun că obiectivul meu este indeplinit, pentru că am primit din partea premierului Trudeau un semnal clar că a ințeles acest mesaj şi că intenționează in perioada imediat următoare, impreună, lucrand impreună cu autorităţile din Romania şi, sigur, cu Comisia Europeană, să găsim o soluție pentru a rezolva această problemă. Reporter: Care este viitorul, pe care şi-l vede Dacian Cioloş in următorii ani? Premier tehnocrat şi după alegerile... Dacian Cioloş: Nu, nu discut acest lucru. Am mai spus-o şi acasă: am un mandat pe care mi l-am asumat pană la sfarşitul anului şi doar despre aceste lucru discut. Asta e important acum, Romania să fie guvernată in aşa fel incat să menţinem stabilitatea economică, socială, in Romania, şi restul - chestiuni privind viitorul personal, nu vă faceți nicio grijă. O să găsesc eu ce să fac. Mulţumesc. Reporter: Referitor la alegerile care urmează, spuneați că se incearcă oferirea posibilității tuturor romanilor să işi exercite dreptul de vot. Aici, in Canada, legislația spune că alte ţări pot să-şi organizeze secţii de vot doar la ambasade şi consulate. In legea romanească, legea votului prin corespondență şi infiinţarea secţiilor de vot in apropiere., există posibilitatea, tehnic vorbind, de inființare a unor secţii de vot unde sunt cel puţin 100 de doritori ş.a.m.d. Se va putea face acest lucru, in condițiile in care, repet, legea canadiană spune ambasade, consulate? Dacian Cioloş: Sigur că va trebui să ținem cont şi de legislația țărilor respective, dar aici o să vedem, impreună cu Ambasada, cu Ministerul de Externe, care sunt soluţiile cele mai bune pentru a oferi oportunităţi celor care doresc să voteze. Insă dincolo de secțiile de votare, pe care sigur noi vom avea toată disponibilitatea de a crea secţii de votare acolo unde este nevoie, conform legislației din Romania, va trebui să ținem cont și de legislația din țările gazdă, dar dincolo de aceasta este o oportunitate nouă, care nu a existat pană acum, aceea privind votul prin corespondență şi eu incurajez, şi prin intermediul dumneavoastră, pe toţi cetățenii romani care doresc să voteze, să folosească şi această oportunitate. Sigur, asta presupune să se inscrie in mod voluntar in acest registru. Există in continuare această posibilitate, eu ii incurajez pe oameni să folosească această oportunitate, care este una sigură. Reporter: Domnule prim-ministru, există o ingrijorare mai explicită a autorităților canadiene in ceea ce privește venirea aici a unui val de romani in cazul liberalizării regimului de vize? Dacian Cioloş: Există o ingrijorare in general, nu doar vizavi de Romania. In general, atunci cand se pune problema eliminării vizelor, există acest gen de ingrijorare, insă eu cred şi sunt cu atat mai convins după discuția de astăzi, că şi in urma schimburilor de informații tehnice pe care le-am avut şi a altor elemente, pe care le putem da in continuare, pentru a putea formaliza această decizie, că putem demonstra că astfel de fenomene pot să fie ținute sub control impreună. Şi vreau să repet aici, vorbim sau solicitarea Romaniei este de a elimina vizele pentru sejururi scurte in Canada şi nu pentru dreptul la muncă sau, eu ştiu, alte chestiuni de acest gen. Şi pentru aceste sejururi scurte, cu sistemele electronice de schimburi de date privind călătorii care se dezvoltă intre Uniunea Europeană şi Canada, cred că avem mecanisme care, dacă nu să elimine, dar să reducă foarte mult astfel de riscuri sau de suspiciuni. Reporter: Mulțumim mult. Dacian Cioloş: Mulţumesc. Reporter: O singură intrebare, dacă imi mai permiteţi, legat de acest aspect. Ştiţi că intre Canada şi Romania, şi intre Quebec şi Romania, există un acord social incheiat şi intre provincie, şi intre Canada şi Romania. Din păcate, vreau să vă spun că din partea Romaniei există o birocrație şi nu prea se poate pune in practică şi am să vă dau un exemplu: cei care vin din Romania aici, in loc să aștepte trei luni pentru a /.../ la zi, pentru asistența medicală, au dreptul să intre imediat pe asistența guvernamentală a provinciei. Din păcate, /../ din Romania care nu prea li se dă şi am să vă spun de ce: ca să li se dea, trebuie să aducă o grămadă de dovezi, imposibil de adus, ca de exemplu, cine vine temporar in Canada la muncă, trebuie să renunțe la locul de muncă din Romania. Ori poate să işi ia /.../ aici, el nu poate să-şi dea demisia, că acolo să prezinte documentul ăsta. Deci nu beneficiază cu acest acord. Sunteți la curent cu aceste puneri in practică a ceea ce s-a semnat foarte bine intre Canada şi Romania? /.../ Dacian Cioloş: Noi facem eforturi. Acum, să știți că această problemă a birocrației nu este doar in relaţia cu Quebec sau cu Canada, este o problemă generală, din păcate, a administrației din Romania, sunt niște reflexe care trebuie modificate şi noi am luat deja şi urmează să mai luăm niște măsuri pană la sfarşitul mandatului acestui guvern pentru a elimina, pe cat posibil, aceste elemente de birocrație. Sunt deja decizii pe care le-am luat pentru a facilita obținerea anumitor documente din ţară, prin sistemul consular. Am dat deja un semnal, deci, că vrem să eliminăm aceste piedici birocratice şi in măsura in care vom primi informații şi solicitări foarte precise, prin intermediul ambasadei, eu sunt gata, impreună cu Ministerul de Externe, in cazul de faţă, cu Ministerul Muncii, să luăm toate măsurile care ţin de noi, de autorităţile din Romania, pentru a elimina orice birocrație excesivă. Deci, orice astfel de sugestii foarte concrete sunt binevenite şi vă pot garanta că le vom lua foarte in serios. Intalnirea dintre primul-ministru Dacian Cioloș și Justin Trudeau, premierul Canadei Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit miercuri, 15 iunie, la Ottawa, cu omologul său Justin Trudeau, premierul Canadei. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și obiectivul major al Romaniei in această vizită oficială și anume aducerea problematicii vizelor pentru cetățenii romani in atenția Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere. De asemenea, primul-ministru roman i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comună semnată de Dacian Cioloș și de Boyko Borissov, premierul Bulgariei. Textul scrisorii reafirmă dorința de a intări parteneriatul și prietenia cu Canada, trece in revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe urma cărora cetățenii și companiile celor trei țări vor putea beneficia și supun atenției premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani și bulgari așa cum s-a specificat in Declarația ultimului summit Uniunea Europeană-Canada, in 2014. In cadrul intalnirii dintre primul-ministru canadian Justin Trudeau și premierul roman Dacian Cioloș s-au făcut referiri și la bunele relații bilaterale romano-canadiene la care contribuie și o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romană excelent integrați in cultura țării de adopție și care contribuie major la dezvoltarea societății canadiene. Am venit in Canada pe fondul unei relații privilegiate pe care o avem intre Romania și Canada și a susținerii pe care Romania o acordă relației dintre Uniunea Europeană și Canada. Ca două țări prietene am convenit că trebuie sa arătam o dorință clară de soluționare a chestiunii liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adăuga, incepand de azi, o abordare politică comună pentru o decizie in perioada imediat următoare. Premierul Trudeau și-a arătat deschiderea pentru a lucra impreună, rapid și eficace in acest sens. Ministrul Tudorache a avut azi o primă intalnire cu ministrul imigrației și vor rămane in contact pentru a arăta succesul unei politici colaborative și deschise, după cum am concluzionat cu premierul Trudeau, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul Justin Trudeau a mulțumit Romaniei pentru sprijinul consular acordat Canadei in Siria. De asemenea cei doi premieri au discutat aspecte legate de pregătirea Summit-ului NATO de la Varșovia. In cadrul vizitei, premierul Dacian Cioloș s-a mai intalnit cu președinții Senatului, George J. Furey și al Camerei Comunelor, Geoff Regan precum și cu Guvernatorul General al Canadei. Ca urmare a convorbirii intre premieri, ministrul Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului-ministru, a avut o intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației din Canada. Cei doi miniștri au avut o intrevedere in cursul după-amiezii pentru a stabili etapele de lucru pe dosarul Vizelor și pentru clarificarea unor aspecte tehnice cu privire la regimul vizelor pornind de la rezultatele preliminare ale concluziilor comisiei tehnice canadiene care a vizitat Romania săptămana trecută. In toate discuțiile cu oficialii canadieni s-a evidențiat necesitatea dialogului politic pe problematica vizelor in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). Este prima intalnire cu un prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. Vizita la Muzeul de Istorie Intalnire cu Geoff Regan, președintele Camerei Comunelor Intalnire cu George J. Furey, președintele Senatului Vizită la Biblioteca Parlamentului COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează o vizită de lucru in Canada in perioada 14-15 iunie a.c.. Vizita se circumscrie interesului comun pentru dezvoltarea relaţiilor politice bilaterale şi a legăturilor interumane dintre Romania şi Canada şi pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare dintre cele două state, inclusiv in perspectiva consolidării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Canada. Un obiectiv major al vizitei este discutarea problematicii vizelor pentru cetățenii romani la nivelul politic al dialogului romano-canadian, in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). In cadrul vizitei, sunt programate intrevederi cu premierul canadian Justin Trudeau, cu președinții Senatului, George J. Furey, și al Camerei Comunelor, Geoff Regan, precum și cu Guvernatorul General al Canadei, David Johnston. Programul include și o intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești din Canada. Vizita marchează prima intrevedere bilaterală romano-canadiană la nivel de prim-ministru in ultimii zece ani. De asemenea, va fi prima primire a unui prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. PROGRAMUL VIZITEI DE LUCRU A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA OTTAWA (14-15 iunie 2016) Miercuri, 15 iunie 10.30 Intalnire cu George J. Furey, președintele Senatului Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 13:00 Intalnire cu Geoff Regan, președintele Camerei Comunelor Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 13:45 Intalnire cu Justin Trudeau, Prim-ministru Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 14:30 Intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației 15.45 Declarații de presă (Ambasada Romaniei) 16:00 Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești (Ambasada Romaniei) Cu participarea mass-media 17:00 Intrevedere cu David Johnston, Guvernatorul General al Canadei Oportunități foto/video la inceputul intalnirii * Aici găsiți Foto/Video din timpul vizitei premierului Dacian Cioloș in Canada: https://goo.gl/Xzhw4L Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-06-15 17:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner2.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii MoldovaȘtiri din 13.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intalnire-cu-andrian-candu-pre-edintele-parlamentului-republicii-moldova 2016-06-13 19:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a1183.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la ParisȘtiri din 11.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-parisPremierul Dacian Cioloș și-a incheiat vizita oficială efectuată la Paris, in cadrul căreia a avut intrevederi cu omologul său francez, Manuel Valls, și cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria. Ieri seară, după intrevederea de la Palatul Elysee, cu președintele Franței, Francois Hollande, cei doi demnitari s-au deplasat impreună spre Stade de France, pentru a asista la meciul de fotbal Franța-Romania, in deschiderea Campionatului European de Fotbal EURO 2016. La ceremonia și meciul de deschidere Franța-Romania, din delegația romană au făcut parte, de asemenea, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și ministrul cancelar Dragoș Tudorache. Vizita a inceput joi, 9 iunie, cu participarea prim-ministrului Dacian Cioloș la o reuniune specială a Consiliului OCDE dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, Angel Gurria. Premierul a susținut un discurs in care a prezentat evoluțiile recente din Romania, perspectivele economice şi obiectivele țării noastre in raport cu OCDE. Un moment important al vizitei, in planul relațiilor bilaterale, l-a constituit semnarea noii Foi de Parcurs a Parteneriatului strategic bilateral, care reflectă interesul ambelor părți pentru aprofundarea dialogului și pentru trecerea la o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului. Documentul a fost semnat cu prilejul intrevederii premierului Dacian Cioloș cu omologul său francez, Manuel Valls. Avand in vedere caracterul prioritar al domeniului economic in cadrul acestui parteneriat, premierul Dacian Cioloş a vorbit despre intenția preşedintelui Francois Hollande de a vizita in această toamnă Romania, insoţit de o delegaţie de oameni de afaceri. Agenda vizitei prim-ministrului Dacian Cioloș la Paris a mai inclus, joi, 9 iunie, vizită la Ecole Politechnique, depunerea unei coroane de flori in cadrul unei ceremonii organizate la Arcul de Triumf - Paris. In aceeași zi, șeful Executivului a fost alături de invitații la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la EURO 2016. In cursul zilei de vineri, 10 iunie, premierul roman s-a intalnit cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură și cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani uciși in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015. In cadrul vizitei efectuate la Paris, premierul Dacian Cioloș a acordat un interviu postului francez LCI - MYTF1, in cadrul căruia a vorbit despre Parteneriatul strategic Romania-Franța, stabilitatea economică, politică și financiară a Europei, relația cu NATO, funcționarea spațiului Schengen și referendum-ul din Marea Britanie, fenomenul migrației și combaterea terorismului la nivel european. De asemenea, premierul Dacian Ciolos a avut in ultima zi a vizitei o intrevedere cu ministrul Apărării din Franța, Jean-Yves Le Drian, la care a participat și ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc. 2016-06-11 11:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-11-11-01-55big_sigla_guv_albastru_1.jpg