RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROMăsuri pentru simplificarea procedurilor și reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documenteȘtiri din 28.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/masuri-pentru-simplificarea-procedurilor-i-reducerea-eforturilor-cetatenilor-de-procurare-a-unor-documenteGuvernul a adoptat astăzi un pachet de măsuri destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale. Cea mai mare parte a măsurilor incluse in acest pachet răspund sugestiilor primite din partea cetățenilor prin intermediul platformei online de consultare publică - maisimplu.gov.ro- , prin intermediul căreia s-au primit peste 3.300 de propuneri și aproximativ 32.000 de persoane care au susținut propunerile deja postate. Multe dintre solicitări au vizat plata taxelor online pentru cat mai multe categorii de taxe şi impozite, reducerea numărului de taxe şi hartii, precum și a numărului de copii de pe cartea de identitate, a copiilor legalizate solicitate cetăţeanului in relaţia cu administraţia publică, precum şi recunoaşterea documentelor emise in format electronic cu semnătură electronică. Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a introdus o serie de noutăți pentru reducerea birocrației, simplificarea și digitalizarea procedurii de reducere a documentelor, respectiv: Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale au obligaţia de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, in format electronic, atat pe website-ul propriu, cat şi pe punctul de contact unic electronic www.edirect.e-guvernare.ro, in varianta actualizată şi intr-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor in scopul completării pe calculator de către beneficiar. Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale vor accepta și copia electronică după Cartea de Identitate, prin furnizarea unei adrese de poștă electronică, atat pe pagina proprie de internet, cat și pe punctul de contact unic electronic. In termen de 30 de zile instituțiile publice au obligația să anunțe adresa de email unde se vor putea transmite; In cazul copiilor legalizate solicitate de către instituții in furnizarea serviciilor publice, acestea vor fi inlocuite cu verificarea de către funcționar, la ghișeu, a conformității cu originalul. Datele cu caracter personal necesare pentru furnizarea unui serviciu public, care sunt colectate, deținute sau gestionate de o altă autoritate sau instituție publică se iau direct de la respectiva autoritate sau instituție dacă acest lucru a fost solicitat expres de către beneficiarul serviciului public sau dacă există consimțămantul expres al acestuia. Instituțiile publice și organele administrației publice centrale sunt obligate să specifice pe formularele proprii durata de completare a fiecăruia și motivul colectării informației. Va fi scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru eliberarea cărții de identitate, eliberarea și prelungirea valabilității actelor de identitate pentru cetățenii străini și a cazierului judiciar. Această măsură a fost luată avand in vedere că plata acestei taxe de valoare mică presupune deplasări la Poștă și la Poliție. La ridicarea cărții de identitate și a pașaportului cetățenii vor plăti o singură taxă, intr-un singur loc. Taxele extrajudiciare de timbru rămase in vigoare se vor plăti prin mijloace electronice, ordin de plată sau numerar, cu excepţia taxei pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobandite in baza legii 18/1991, pentru taxele de pană la 50.000 lei. Autorităţile şi instituţiile publice, altele decat cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, vor putea obține certificatul de cazier judiciar in mod direct de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scutind cetăţeanul de obţinerea acestuia, caz in care taxa de eliberare şi taxa extrajudiciară de timbru vor fi eliminate. Astfel, orice altă instituţie publică, cu excepţia celor prevăzute deja in lege, va solicita electronic unităţilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, in baza consimţămantului scris al solicitantului, copie de pe cazierul judiciar al persoanei pentru care se efectuează verificări specifice. Unităţile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne vor furniza electronic copiile solicitate intr-un termen de 24 de ore de la primirea solicitării, iar persoana pentru care se efectuează verificări specifice este scutită de plata serviciului. In vederea simplificării plății taxelor pentru pașaport, au fost comasate cele două taxe astfel incat acestea se vor putea achita intr-un cont unic, facilitandu-se astfel și plata lor online. O altă măsură are in vedere obligativitatea instituțiilor publice să ofere metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, a amenzilor contravenţionale şi a taxelor şi impozitelor, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul sistemelor electronice de plată, fie prin intermediul altor sisteme de plată. In cazul plății amenzii rutiere, dificultatea semnalată de un număr semnificativ de cetățeni este reprezentată de obligativitatea de a transmite dovada plății amenzii la unitatea de poliție. In sensul eliminării acestei proceduri, actul normativ introduce posibilitatea transmiterii dovezii de plată şi prin poştă electronică, respectiv eliminarea acestei obligativităţi atunci cand plata se realizează prin mijloace electronice. Astfel, art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor va fi completat in consecință, facilitand plata prin Sistemul Național Electronic de Plată şi a altor mijloace electronice de plată. De asemenea, pentru a reduce riscurile de corupţie in obţinerea permisului auto şi avand in vedere cazurile mediatizate care au scos la iveală riscuri la adresa siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, se va implementa un sistem de monitorizare şi verificare a desfășurării examenului pentru obţinerea permiselor auto. Proba teoretică se inregistrează video, iar cea practică audio și video. In cazul procedurii de inmatriculare auto, se introduce posibilitatea plăţii intr-un cont unic a tarifelor aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de inmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de inmatriculare preferenţial, păstrării combinaţiei numărului de inmatriculare, precum şi contravaloarea certificatelor de inmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere. Prin Memorandumul care insoțește Ordonanța de simplificare au fost introduse principiile necesare acestor simplificări in randul instituțiilor publice. O prevedere importantă din Memorandum este aceea că se pot plăti online amenzi de circulație prin Ghiseul.ro 2016-06-28 21:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_simplificare_final-page-001.jpgPremierul Dacian Cioloş, invitat al emisiunii "Probleme la zi", transmisă în direct de Radio România ActualitățiȘtiri din 27.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-invitat-al-emisiunii-quot-probleme-la-zi-quot-transmisa-in-direct-de-radio-romania-actualitatiGalerie foto Realizator: Bună ziua şi bun găsit tuturor! Rezultatele referedumului din Marea Britanie, care au trimis o undă de şoc in intreaga Uniune Europeană, ne privesc pe noi ca ţară, pentru că Uniunea Europeană inseamnă piaţă liberă şi inseamnă, de asemenea, liberă circulaţie a forţei de muncă. Ce efecte vor interveni? Cum se pregăteşte Romania? Discutăm in ediţia specială de astăzi. Invitat in studio, ii spun bun venit primului-ministru, domnul Dacian Cioloş. Bună ziua! Dacian Cioloş: Bună ziua şi bine v-am găsit! Realizator: Vă mulţumim, in numele ascultătorilor Radio Romania Actualităţi. Discutăm insă, in această ediţie, şi despre sistemul de pensii şi efectele introducerii pensiilor speciale, dar şi despre suferinţele pe care le provoacă birocrația in Romania. Emisiunea este transmisă in format video şi pe site-urile noastre romania-actualitati.ro şi politicaromaneasca.ro Domnule prim-ministru, imediat după votul acesta pro Brexit, cele şase ţări fondatoare ale UE s-a intalnit şi au lansat un mesaj comun: să fie incepute negocierile cat mai repede pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. S-au consultat, in primă instanţă, numai membrii fondatori. In Ungaria avem alt tip de reacţie, premierul Orban spune că jocul in Europa se schimbă; primul-ministru al Cehiei invită Bruxelles-ul să fie mai flexibil şi mai puţin birocratic; domnul Tsipras, in Grecia, dă vina, ca de obicei, pe austeritate. Cum va arăta Uniunea Europeană după acest referendum? Dacian Cioloş: Cu siguranţă, Uniunea Europeană va arăta altfel, pentru că are nevoie să evolueze, şi asta - eu am mai spus-o săptămanile trecute - indiferent de rezultatul acestui referendum. O astfel de dezbatere privind modul in care Uniunea Europeană trebuie să evolueze ar fi fost necesară. Din punctul meu de vedere, după extinderea de la 15 la 28 de state membre, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de o astfel de dezbtere, pentru că e clar, din punct de vedere instituţional, nu poate să funcţioneze o structură cu 15 state in acelaşi fel cu o structură cu 28 de state membre. Din păcate, crizele succesive - criza financiară economică, problemele din Grecia, apoi migraţia, alegerile in diferite state membre importante - au tot amanat această dezbatere. Acum, suntem in faţa acestui proces pe care nu numai că nu o să-l mai putem ocoli, dar nu mai trebuie să fie ocolit. Deci, rezultatul acestui referendum, faptul că acest referendum a avut loc - incă o dată, dincolo de rezultatele lui - faptul că acest referendum a avut loc arată că avem nevoie de această dezbatere, pe de o parte, să vedem cum putem ameliora funcţionarea UE cu 28, sau, acum, cu 27 de state membre, pentru a reduce birocraţia, pentru a eficientiza procesul de decizii, pentru a clarifica şi mai mult ce inseamnă suveranitatea statelor membre, care parte din suveranitate este delegată instituţiilor europene şi in ce fel instituţiile europene folosesc această suveranitate delegată de către statele membre; şi, pe de altă parte, ce măsuri luăm pentru ca deciziile europene să fie mai apropiate de aşteptările şi de interesele cetăţenilor. Realizator: Vedeţi o construcţie europeană mai solidă acum, după această dezbatere in interiorul Uniunii? Dacian Cioloş: In primul rand, pornesc de la ideea că nu putem trăi mai bine in afara UE. Eu am convingerea asta şi cred că şi britanicii se vor convinge foarte repede de acest lucru. Intr-o lume globalizată, intr-o lume multipolară, care se rearanjează, se reorganizează, cu cat eşti mai singur, cu atat eşti mai slab. Deci asta este clar. Pe de altă parte, nu putem să tot mergem inainte cu construcţia europeană fără să clarificăm anumite lucruri şi, mai ales, nu putem lua decizii privind evoluţia UE doar in conclavuri, la nivel de leadership, fără să ascultăm mai bine şi mai mult care sunt problemele nerezolvate, care răman pe drum nerezolvate, ale cetăţenilor şi pe care nu le putem da deoparte. Acest lucru eu l-am simţit şi cand am fost comisar european, cand am avut de reformat politica agricolă comună, cand multe lume spunea că este prea complexă, prea birocratică şi că trebuie să abandonăm o politică agricolă comună. Dar, foarte repede, am ajuns la concluzia - cu toţii, nu doar eu, şi agricultorii, şi ceilalţi - că, atata timp cat avem o piaţă comună, este greu să nu avem şi reguli comune, doar că acele reguli trebuie să fie mai clare şi mai simple. Cred că, intr-un anumit fel, aceste idei şi principii se pot extrapola şi la alte politici comunitare, iar ceea ce se intamplă in momentul de faţă cu siguranţă va crea această oportunitate. Realizator: Ce poate să insemne, in aceste condiţii, dezbaterea asupra rolului Romaniei in Uniunea Europeană? Dacian Cioloş: Poate să insemne foarte mult pentru că noi. După ce am aderat la Uniunea Europeană, nu prea am mai avut un cap, o direcţie foarte clară, şi cu atat mai puţin o direcţie legată de statutul de membru al UE. Am trăit multă vreme cu sentimentul acesta al periferiei UE, al faptului că nu suntem luaţi in seamă. Dar, ca să fii luat in seamă la nivel european, trebuie să ştii ce vrei, in primul rand. Și cred că, intr-un fel sau altul - incă o dată, cu sau fără acest Brexit - Romania avea nevoie şi are nevoie de a-şi defini in primul rand priorităţile interne, dincolo de cicluri electorale şi dincolo de ideologia unui partid sau altul, să ne fixăm nişte obiective, nişte priorităti pentru Romania. Iar, in condiţiile in care Romania este parte a UE, este clar că aceste priorităţi trebuie apoi extrapolate la nivel european şi văzut in ce fel Romania se poate regăsi, cu priorităţile şi obiectivele sale, in aceste structuri europene. Ei, acum, cu atat mai mult cu cat se vor pune astfel de intrebări şi se vor pune cărţile pe masă şi la nivel european, cu atat mai mult avem nevoie de acest lucru. Realizator: Dar, cat timp poate să ia dezbaterea aceasta asupra, spre exemplu, cat de mult din suveranitate delegăm Bruxelles-ului? Dvs. aţi vorbit despre acest aspect ca unul dintre cele esenţiale pentru viitor. Dacian Cioloş: Eu cred că, in primul rand, discuţia in perioada imediat următoare se va concentra asupra modului in care Bruxelles utilizează eficient suveranitatea deja delegată de către statele membre, pentru că multă lume contestă - şi pe bună dreptate - că această suveranitate s-a transformat in mai multă birocraţie, iar cetăţenii vor să vadă mai multă eficienţă la nivelul instituţiilor europene şi eu cred că este marjă de ameliorare, din acest punct de vedere. Realizator: Cu toate acestea, tabloul pe care l-am zugrăvit la inceput părea cumva centrifug mai degrabă decat centripet, cu premierul Ungariei spunand un lucru, premierul Cehiei cerand şi el altceva şi nucleul iniţial al UE reunindu-se in avanpremiera Consiliului European de maine. Există riscul unei Europe sau posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze? Dacian Cioloş: Faptul că sunt mai multe grupuri de state membre care se consultă, ca să pregătească reuniunile formale decizionale, nu inseamnă neapărat un proces centrifug. Pur şi simplu 27, 28, 27 de state membre, ca să ajungă la un acord - pentru că, mai ales la nivelul şefilor de stat şi de guvern in Consiliul European, deciziile se iau prin consens - trebuie să ajungem la un punct de vedere, la un numitor comun al tuturor statelor membre, or un astfel de proces decizional presupune o pregătire. Deci, in faptul că există consultări intre diferite grupuri de state membre, atata timp cat acest proces nu este unul secret, ci este unul transparent, eu nu văd o problemă şi asta nu inseamnă neapărat că Europa va funcţiona cu mai multe viteze. Pentru că aceste grupuri pot să fie modulabile: astăzi se intalnesc cele şase state membre, pe de o parte, eu ştiu, alte state membre in Europa de Est, in Europa de Sud, de Nord ş.a.m.d. In funcţie de subiect, aceste grupuri pot să evolueze. Pe de altă parte, asta arată cată nevoie de dezbatere şi de consultare avem, inainte de a impune sau de a avea tendinţa să impunem anumite decizii. Şi aici trebuie să invăţăm. Nu am trăit, nimeni nu a trăit experienţa aceasta a UE, deci o invăţăm pe parcurs. UE are, pe de o parte, nevoie de decizii rapide imediate, cum era cazul in perioada problemelor cu migraţia. Pe de altă parte, pentru a putea lua decizii, are nevoie de consultări. Deci, orice forme de ameliorare, de armonizare a punctelor de vedere, incă o dată, atata timp cat ele sunt transparente, sunt utile. Realizator: Dar va fi oare un prim test asupra felului in care poate să funcţioneze UE cu 27 de membri, răspunsul unitar dat Marii Britanii in chestiunea Brexit? Dacian Cioloş: Da, cred că este esenţial să existe un răspuns unitar şi pentru a avea claritate vizavi de procesul care urmează, pentru că tratatul european este destul de vag (...;) legat de acest proces de ieşire a unui stat membru din UE. Acel faimos articol 50 din Tratatul de la Lisabona dă foarte puţine elemente, deci in perioada imediat următoare Comisia Europeană va trebui să detalieze acest proces pe baza unui mandat dat de Consiliul European, adică de şefii de stat şi de guvern. Şi primul aspect, inainte de a incepe să discutăm despre aceste lucruri: trebuie să fie foarte clar, la nivelul celor 27 de state membre, ce vor in relaţia dintre UE şi Regatul Unit. Insă, mai inainte de asta, insuşi Regatul Unit trebuie să formalizeze rezultatul acestui referendum. Pentru că, in momentul in care Regatul Unit trimite formal UE solicitarea de ieşire din UE, abia din acel moment incepe formal procesul de ieşire, care va dura minimum doi ani de zile, perioadă in care toate drepturile şi obligaţiile care derivă din regulamentele europene se aplică şi Regatului Unit. Și, in consecinţă - aici vreau să mai repet ceea ce am spus şi săptămana trecută - cetăţenii romani care locuiesc şi muncesc in Regatul Unit, cel puţin in următorii doi ani, nu vor avea de suferit sau de integrat anumite schimbări. Realizator: Cu toate acestea, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vedeţi, a fost o intreagă discuţie fie şi asupra felului in care Marea Britanie va notifica in Consiliul European cererea de retragere. Erau unii care spuneau că este suficientă şi o simplă declaraţie din partea prim-ministrului, alţii spun că trebuie o hartie, ceva, o decizie formală, după decizia Parlamentului. Este un tumult, este o experienţă care nu a mai existat şi despre care nimeni nu ştie cum se va petrece totuşi, dar ne intreabă un ascultător: in acest context de multe necunoscute, poate Romania transforma in oportunitate situaţia asta creată de Brexit? Dacian Cioloş: Cu siguranţă. Momente de criză, cum este acesta, sunt şi momente de noi oportunităţi. Deci, in astfel de momente este important să poţi să iei decizii foarte clare, ferme şi de asta intalnirea pe care am avut-o la sfarşitul săptămanii trecute la preşedinţie cu liderii partidelor politice mi s-a părut semnificativă, pentru că această intalnire poate să fie premisa unui nou proiect de ţară chiar in an electoral fiind sau oricum a unor principii, valori şi măsuri pe care să ne punem de acord preşedintele ţării, guvernul actual, partidele politice care vor urma să participe la alegeri şi să guverneze imediat după alegeri, tocmai pentru a transforma acest moment in oportunitate. Şi sunt mai multe oportunităţi. Sunt oportunităţi economice pentru Romania. Economia Romaniei se poartă relativ bine in momentul de faţă prin faptul că avem o creştere economică relativ consistentă comparativ cu alte state membre ale UE, faptul că avem o datorie publică printre cele mai scăzute din UE, avem o datorie privată care este in scădere, pe o tendinţă de scădere in ultima perioadă, există un interes din partea investitorilor de a continua să investească in Romania şi acest interes ar putea creşte acum, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, şi datorită unor facilităţi fiscale şi de investiţii care există in Romania, dar este important să consolidăm această imagine pozitivă, din punctul meu de vedere, printr-un bun control al bugetului, deci să dăm clar sentimentul că ţinem in mană bugetul public şi că in felul acesta ţinem in mană şi potențialul de dezvoltare economică. Vor trebui luate măsuri in perioada imediat următoare pentru ca această creştere economică să nu mai fie atat bazată pe consum, să o mutăm spre producţie, dar asta presupune investiţii, atat ameliorarea investiţiilor publice, dar şi stimularea investiţiilor private. Trebuie luate măsuri pentru a consoida şi capitalul romanesc, pentru că o dezvoltare durabilă a economiei şi a creşterii economice nu se poate baza doar pe investiţii străine - şi aici clar avem nevoie de măsuri care să consolideze şi prezenţa capitalului romanesc pe piaţă mai consistent. Deci toate aceste lucruri inseamnă oportunităţi economice. Există şi oportunităţi politice şi geostrategice, să spun, pentru că in acest fel, de regandire al funcţionării UE, Romania, care de multe ori şi inainte, dar mai ales după aderare, s-a tot plans că punctele de vedere pe care le are nu sunt suficient integrate şi ascultate la Bruxelles, acum vom avea oportunitatea, dacă avem un proiect de ţară, dacă ştim ce vrem acasă să putem să susţinem aceste puncte de vedere şi la Bruxelles, cu atat mai mult cu cat Romania va asigura Preşedinţia UE in 2019 şi, aproape sigur, incă in momentul in care Romania va asigura preşedinţia tot acest proces de ieşire al Marii Britanii şi de consecinţe instituţionale a ieşirii Marii Britanii din UE nu va fi finalizat şi, deci, Romania va putea juca şi un rol formal instituţional in redefenirea UE. Realizator: Aceste aspecte legate de impactul economic al Brexitului asupra economiei romaneşti, dvs spuneţi, aveţi in vedere mai multe măsuri pe plan intern. Pe de altă parte, Marea Britanie era a cincea destinaţie de export pentru Romania, pentru produsele romaneşti. Multă lume se intreabă: ce se va intampla, vor fi taxe vamale, ce se va intampla cu aceste exporturi? Dacian Cioloş: Acest lucru il vom şti abia după ce aceşti doi ani de discuţii şi negocieri se vor fi finalizat şi problema aceasta se va pune mai acut pentru alte state membre. Pentru Romania, Marea Britanie nu este in momentul de faţă unul din partenerii consistenţi economic. Importurile şi exporturile romaneşti spre Marea Britanie şi invers nu au o pondere foarte mare in exporturile romaneşti sau in importuri. Nu avem investiţii de capital britanic, să zicem, in sistemul bancar din Romania. Deci, pe termen scurt, impactul economic al acestui proces este gestionabil. Pe termen mediu şi pe termen lung va depinde cum se va negocia această ieşire a Marii Britanii din UE şi eu sunt convins că, indiferent cum se va derula acest proces, şi Marea Britanie va avea interesul să rămană conectată intr-un fel sau altul la piaţa comună, pentru că oricat de puternică ar fi Marea Britanie, nu văd cum ar putea să-şi menţină trendul de dezvoltare economică fără o conectare la piaţa comună, care este una din cele mai mari din lume şi la fel şi UE şi multe state membre din UE vor fi interesate să se găsească forme de continuare a cooperării economice şi comerciale cu Marea Britanie. Realizator: Am văzut că aţi insistat asupra faptului că trebuie să ţineţi in mană bugetul public. Eu v-aş intreba acum ce faceţi cu bugetul de pensii? Au fost votate noi pensii speciale pentru aleşii locali. Aveţi un calcul asupra impactului? Ministrul Muncii deja s-a pronunţat impotriva acestui proiect. Aveţi un calcul asupra impactului in bugetul de pensii a acestei legi? Dacian Cioloş: Da. Problema acestor pensii speciale este faptul că, in primul rand, ele nu respectă principiul contributivității. Adică, pensii speciale inseamnă că dai ca şi pensie mai mult decat categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am şi contestat la Curtea Constituţională. Unul din motivele pentru care.... Realizator: Cand aţi contestat la CC? Dacian Cioloş: L-am contestat atunci, imediat după ce parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care n-au integrat elementele contestate la CC şi acceptate de CC şi, de aceea am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională. Chiar astăzi am semnat acest document, pentru că in continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele continuă, aşa cum este prevăzută legea acum, să aibă impact asupra bugetului de stat, pentru că şi bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat şi, pe de altă parte, cum spuneam, nu se respectă principiul contributivităţii. Legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv. Deci am cerut din nou Curţii Constituţionale să clarifice dacă aceste elemente care in continuare sunt menţinute in lege sunt constituţionale. Dincolo de aceasta, ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, ele riscă să afecteze insăşi consolidarea ideii de pensii şi a sistemului de pensii din Romania. Deci Guvernul consideră că a merge in continuare pe această idee de pensii speciale riscă să afecteze pe termen mediu şi pe termen lung sistemul de pensii din Romania şi sustenabilitatea sa. Pe de altă parte, vreau să fie foarte clar, Guvernul acesta, in acest mandat, nu are intenţia să propună reforme ale sistemului de pensii sau să taie pensiile, aşa cum am mai auzit, şi nici nu există pericolul de a nu plăti pensiile aşa cum sunt ele in momentul de faţă. Sistemul de pensii publice este in aşa fel construit incat, atunci cand prin colectarea fondurilor asigurărilor la sistemul de pensii există probleme, bugetul de stat completează necesarul pentru ca pensiile să poată să fie plătite la timp. Deci toate aceste mesaje pe care unii le transmit şi, am văzut, unele media le transmit, că Guvernul nu o să mai plătească pensiile sau o să fie tăiate pensiile sunt doar petarde pe care eu le consider, nu ştiu, cu interes electoral sau cu obiectivul de a destabiliza şi de a crea ingrijorare in randul pensionarilor. Eu am spus-o foarte clar de la inceputul mandatului acestui Guvern: nu ne vom atinge de sistemul de pensii, nu cred că un guvern independent, intr-un an electoral, trebuie să pună in discuţie sistemul de pensii, insă vrem să luăm măsurile necesare pentru ca acest sistem de pensii să fie credibil şi să putem să-l menţinem, să nu-l aruncăm in aer, prin decizii care riscă să-l destabilizeze. Va fi nevoie probabil şi de o dezbatere vizavi de modul cum integrăm aceste sisteme specifice, speciale de finanţare a pensiilor cu sistemul general de pensii, dar cred că acest lucru poate să-l facă un guvern care să aibă legitimitatea politică in urma alegerilor şi nu un guvern cum este cel pe care il conduc. Realizator: Aşadar, Guvernul a contestat, astăzi, la Curtea Constituţională legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali, de la primari la preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Aţi trimis această contestaţie la Curtea Constituţională şi, in acelaşi timp, aţi spus că pensiile aflate in plată acum nu vor suferi deloc. Aş vrea să revenim, domnule prim-ministru... Dacian Cioloş: M-aţi intrebat de impactul acestor pensii ale aleşilor locali. După calculele noastre, sunt in jur de 400 de milioane de lei pe an - impactul asupra bugetului, deci aproape o jumătate de miliard de lei, dacă legea se aplică aşa cum ea a fost votată de Parlament. Realizator: Aş reveni, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, la cateva aspecte practice legate de Brexit, pentru că spuneaţi mai devreme, in deschiderea acestei emisiuni, că cetăţenii romani care sunt stabiliţi in Marea Britanie cel puţin pentru doi ani de zile nu vor avea de suferit in ceea ce priveşte drepturile lor. Acum sunt păreri diferite in Marea Britanie, spre exemplu cel mai proeminent lider al campaniei Brexit, fostul primar al Londrei Boris Johnson, spunea intr-un editorial astăzi că cetăţenii europeni care trăiesc in Marea Britanie vor avea drepturile pe deplin protejate... Dacian Cioloş: La Londra, spunea dansul. Realizator: La Londra, spunea, (...;) promisiunile nu strică niciodată. Pe de altă parte, o profesoară de drept de la o universitate londoneză şi expert in drept comunitar, citată de site-ul Euractiv, spunea că nu există garanţii ferme pentru drepturile dobandite de cetăţenii europeni stabiliţi in Regatul Unit şi nici pentru cetăţenii britanici stabiliţi in Europa. Cine va negocia pentru cetăţenii romani stabiliţi in Marea Britanie? Dacian Cioloş: Eu vreau să fiu foarte clar, dincolo de orice speculaţii ale unui expert sau politician sau altul, atata timp cat procesul de ieşire al Marii Britanii din UE nu este finalizat printr-o decizie formală a Consiliului European, Marea Britanie işi păstrează in totalitate şi drepturile şi obligaţiile de stat membru al UE, deci inclusiv obligaţiile vizavi de statutul cetăţenilor europeni in Marea Britanie. Şi vreau să mai adaug faptul că acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le negociase cu celelalte state membre, in cazul in care ar fi decis să rămană in UE, deci acele flexibilităţi nu se mai aplică. Realizator: In februarie. Dacian Cioloş: Atata timp cat la referendum s-a decis ieşirea Marii Britanii din UE, acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le-a negociat in urmă cu cateva luni cu restul UE nu se mai aplică. Deci in momentul de faţă şi in perioada următoare, pană cand nu se finalizează procesul de negociere, care noi estimăm că va dura minimum doi ani de zile, cetăţenii romani, la fel ca orice alţi cetăţeni europeni, işi păstrează toate drepturile şi obligaţiile de cetăţeni europeni in Marea Britanie. Orice ar spune orice expert britanic sau de altă naţionalitate. Realizator: E adevărat, dar se va negocia de la Bruxelles sau de la Bucureşti pentru drepturile lor pe viitor? Dacian Cioloş: Nu, negocierile nu le face fiecare stat membru separat cu Marea Britanie, negocierile se fac la nivelul UE. Şi Romania, vă spuneam, işi va juca pe deplin rolul şi işi va asuma statutul de stat membru al UE pentru a participa in mod activ la acest proces de negociere şi cu siguranţă vom avea in vedere in primul rand protejarea şi susţinerea drepturilor cetăţenilor romani, inclusiv cei care locuiesc in Marea Britanie, Romania nu va fi singura in această situaţie. Sunt foarte mulţi polonezi, sunt foarte mulţi cetăţeni ai altor state membre din UE. Citeam astăzi că Franţa consideră Londra al şaselea oraş francez din punct de vedere al numărului de cetăţeni francezi care locuiesc şi lucrează in Marea Britanie, deci sunt multe alte state membre care au aceeaşi problemă. La fel, sunt cetăţeni britanici care locuiesc şi muncesc in alte state membre. Toate aceste lucruri vor fi discutate in perioada imediat următoare, dar mesajul important este că, pană atunci, toate drepturile şi obligaţiile se menţin. Realizator: Inclusiv, spre exemplu, in ceea ce priveşte studenţii? Acelaşi Boris Johnson le spunea studenţilor britanici că, pe mai departe, vor putea să studieze in Europa ca şi pană acum. Despre studenţii romani care studiază in Marea Britanie ce ne puteţi spune? Dacian Cioloş: Orice drepturi şi obligaţii instituţionale formale care ţin de statul britanic, ele nu au cum să fie modificate, pentru că, vă spuneam, Marea Britanie se supune regulamentelor europene. Apoi, orice drepturi sau facilităţi care sunt acordate de universităţi britanice in sistem privat sau acolo unde universităţile işi folosesc autonomia universitară, acestea ţin de deciziile respective, dar eu cred că universităţile britanice vor fi in continuare interesate să atragă cat mai mulţi studenţi şi din statele membre din UE. Realizator: Va insemna Brexit şi o renegociere a bugetului european, o redistribuire a fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că Brexitul va avea un impact şi asupra bugetului in momentul in care el se va materializa şi, repet aceasta, pentru că, pană cand nu se va formaliza această ieşire printr-o decizie la nivel european după aceste negocieri, pană atunci Marea Britanie va fi obligată să continue să contribuie la bugetul european, conform reglementărilor actuale. Deci, pe termen mediu, cu siguranţă bugetul european va trebui să fie regandit şi din această perspectivă, dar şi din alte perspective. Oricum, la nivelul Comisiei Europene ştiu că se pregăteau deja diferite scenarii care să fie discutate cu statele membre şi cu parlamentul şi in perspectiva evaluării de parcurs a bugetului european, a ceea ce numim in engleză midterm review, deci evaluarea la jumătatea de parcurs a bugetului, care ar trebui să aibă loc in 2017 (...). Și această decizie de Brexit va fi luată in considerare cel mai probabil, sigur, imediat ce această decizie va fi luată, dar ce mai probabil in perspectiva deciziilor privind noul buget al UE vor exista rearanjări şi din acest punct de vedere. Realizator: Dar ca prim-ministru, sunteţi in momentul de faţă mulţumit de stadiul in care se află absorbţia fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că avem nevoie să ameliorăm acest proces şi mai ales din punct de vedere al pregătirii instituţionale, pentru că au fost intărzieri in modul in care Romania s-a pregătit pentru execuţia bugetară pe perioada 2014-2020, au fost intarzieri inclusiv cu recuperarea absorbţiei pe perioada 2007-2013. In cateva luni după instalarea acestui guvern această absorbţie a crescut cu 10% prin măsurile pe care le-am luat, sigur şi cu sprijinul Comisiei Europene, care ne-a permis să decontăm din fonduri europene şi anumite proiecte care fuseseră finanţate parţial din bugetul de stat, deci acolo am reuşit să recuperăm pe ultima sută incă ceva şi să trecem absorbţia peste 70-75%. In momentul de faţă atenţia noastră este concentrată spre a publica cat mai multe ghiduri ale beneficiarului şi a lansa cererile de proiecte pe cat mai multe din programe operaţionale, obiectivul nostru ar fi să lansăm pe practic toate programele operationale cererile de proiecte pană la terminarea mandatului acestui guvern şi să incepem in acelaşi timp şi plăţile pentru anumite proiecte care au fost deja contractate. Realizator: Cu toate acestea, există, spre exemplu, proiecte - pasajul de la Piaţa Sudului - care nu vor fi finalizate la timp, datează din vechiul exerciţiu bugetar, cu toate prelungirile. Ce se intamplă cu banii? Dacian Cioloş: Sigur, acolo o să vedem, va trebui acolo unde proiectele care erau contractate cu finanţări din fonduri europene şi nu vor putea fi finalizate, ele vor trebui finalizate din bugetul de stat. Lucrul acesta s-a mai intamplat şi in trecut, o ştim, din păcate, incă o dată: plătim preţul balbaielilor care vin de ani de zile. E greu să se recupereze tot ceea ce nu s-a făcut in ani de zile, in cateva luni. Important este pentru mine să pregătim această perioadă 2014-2020 cat mai bine, intr-un mod cat mai transparent, să eliminăm pe cat posibil toate sursele de corupţie sau de birocratizare sau de blocare a implementării acestor proiecte, pentru că de asta va depinde nu doar capacitatea de absorbţie, dar şi calitatea acestei absorbţii şi calitatea proiectelor pe care le finanţăm. Realizator: Dar vorbim despre birocraţie, am vorbit in deschiderea emisiunii despre birocraţia de la Bruxelles pe care şi dumneavoastră o consideraţi prea stufoasă. Ce faceţi cu birocraţia din Romania? Cred că in februarie aţi lansat un proiect pentru o platformă on line cu invitaţii către cetăţeni prin care, să spunem, care aspect ar putea fi simplificat? Pe unde aţi ajuns cu acest proiect? Dacian Cioloş: Aşa este. Acum cinci luni de zile am lansat acest proiect care a fost foarte eficient incă din start, in sensul că am avut foarte multe idei şi propuneri. Aşa cum am mai anunţat in urmă cu ceva vreme, am făcut o sinteză a acestor idei şi propuneri şi in ultimele luni am lucrat in a identifica modalitătile legislative şi juridice de aplicare a acestor idei şi acum sunt in măsură să spun că chiar maine, in şedinţa de guvern, avem pe ordinea de zi un proiect de ordonanţă de urgenţă care va veni cu un pachet consistent de simplificare, de debirocratizare, de reducere a acestei birocraţii, mai ales bazată pe sugestiile care au fost făcute de către cetăţeni şi contribuabili. Şi aici mă gandesc, in primul rand, la - o să vă prezint aceste măsuri, mi le-am notat, ca să nu le uit - cazierul judiciar se va solicita doar intre instituţii. Deci circa 2,5 milioane de drumuri la poliţie pentru a ridica un cazier judiciar vor fi eliminate, pentru că instituţiile care vor avea nevoie de cazier judiciar vor putea să solicite direct la poliţie, fără să ceară cetăţeanul să treacă de la un ghişeu la altul şi să ia o hartie să o ducă la alt ghişeu. Apoi, copiile după buletin, care trebuiau depuse la diferite dosare vor putea fi solicitate şi trimise electronic, prin email, prin scanare, fără să mai fie nevoie de acele documente şi hartii deplasate la o instituţie sau alta. Se vor elimina copiile legalizate pentru furnizarea serviciilor publice. Instituţiile care vor cere astfel de copii după anumite documente vor putea să le legalizeze conform cu originalul pe loc. La ridicarea buletinului şi a paşaportului, cetăţenii vor plăti o singură taxă şi intr-un singur loc. Nu vor mai trebui să plătească diferite taxe la diferite instituţii şi celebrele adeverinţe de venit pentru inscrierea la şomaj vor fi eliminate. Acestea sunt doar cateva din măsurile pe care le prevedem in această ordonanţă. Realizator: Astea vizează cetăţenii. Investitorii? Dacian Cioloş: Şi pentru investitori sunt deja două formulare de la ANAF care au fost simplificate şi pe baza propunerilor venite din partea mediului de afaceri şi deja am anunţat faptul că la ANAF diferitele taxe, impozite vor putea fi plătite şi cu cardul şi nu doar cash sau prin transfer bancar. Realizator: Foarte scurt, ne apropiem de finalul emisiunii. Nu puteţi emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare? Dacian Cioloş: Ba da, putem. Realizator: De urgenţă. Dacian Cioloş: Nu, dar pe perioada vacanţei parlamentare prin definiţie, conform Constituţiei, nu se emit ordonanţe de urgenţă, ci se emit ordonanţe simple, in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe, care a fost votată de parlament. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! 2016-06-27 17:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_1497.jpgDeclarații susținute de premierul Dacian Ciolos în contextul referendumului din Marea BritanieȘtiri din 24.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-in-contextul-referendumului-din-marea-britanieGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua! Vreau să vă spun că am luat notă, sigur cu regret, de rezultatul referendumului derulat in Marea Britanie, insă este o opțiune a cetățenilor britanici, pe care o respectăm. In acest context, vreau să vă spun, in primul rand, că mesajul, care a reieșit și din discuția pe care a avut-o cu domnul președinte, cu guvernatorul Băncii Naționale, cu liderii politici, in primul rand, este că Romania dorește să iși continue drumul european, să iși continue calea europeană și să fie un actor proactiv al procesului de evoluție al Uniunii Europene, care, cu siguranță, se va inregistra după această decizie a Marii Britanii. Vreau să vă spun că din prima analiză pe care am făcut-o, nu va exista un impact economic imediat, semnificativ, asupra economiei Romaniei in urma acestei decizii. Sigur, vom continua să urmărim evoluția lucrurilor, vom continua și analizele. Va exista, cu siguranță, un impact și va exista o evoluție și a situației din Romania și din economie, așa cum cu siguranță se va intampla și la nivel european și internațional. Dar mesajul principal pe care vreau să-l transmit acum este că, din punct de vedere economic, dată fiind situația in care ne aflăm noi in momentul de față, gradul de integrare a politicii comerciale, a exporturilor sau importurilor pe care le avem legat de Uniune, intre Romania și Regatul Unit, de investițiile reciproce, nu ne așteptăm la un impact semnificativ pe termen scurt din punct de vedere economic. In al doilea rand, un alt mesaj pe care vreau să il transmit, mai ales cetățenilor romani care locuiesc și lucrează in Marea Britanie, nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au, sigur, și a obligațiilor pe care ei le au acolo in calitate de cetățeni romani, deci de cetățeni europeni. Punerea in aplicarea a deciziei pe care poporul britanic a luat-o astăzi se va face in timp. Vom avea nevoie, conform primei analize pe care au făcut-o și instituțiile europene, de minim doi ani de zile pentru a negocia cadrul și condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, in măsura in care autoritățile din Marea Britanie vor formaliza această decizie a referendumului printr-o solicitare formală pe care vor trebuie să o facă către instituțiile europene. Deci, etapele următoare presupun această solicitare formală pe care Marea Britanie va trebui să o facă, de ieșire din Uniunea Europeană, după care vor incepe negocierile dintre instituțiile europene și Marea Britanie, și Romania va participa activ la aceste negocieri, pentru a ne asigura că condițiile de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor negocia și că acest lucru se va face in condiții cat mai bune, pentru a ține cont și de așteptările noastre. Deci, acest proces va fi unul care va dura și care ne va permite să ne exprimăm punctele de vedere. Pană cand acest proces nu va fi finalizat și formalizat, Marea Britanie rămane stat membru al Uniunii Europene cu drepturi și cu obligații depline și, in consecință, din acest punct de vedere, și cetățenii romani care locuiesc și lucrează in Marea Britanie continuă să se bucure de aceleași drepturi și obligații. Pe de altă parte, este clar că Uniunea Europeană va trebui să evolueze și, din acest punct de vedere, Romania este in momentul de față in situația in care va putea să participe intr-un mod deplin și proactiv la acest proces al evoluției Uniunii Europene. Cred că cu toții trebuie să tragem invățămintele din această decizie a britanicilor și să facem in așa fel incat Uniunea Europeană să rămană un proiect de construcție, un proiect care să răspundă așteptărilor cetățenilor și din Romania și din celalalte state membre, un proiect care să fie mai aproape de ceea ce statele care decid să continue impreună, şi mesajele pe care le am pană acum este că Uniunea Europeană dorește să continue acest proces de construcție, dar acest lucru va trebui să se intample ținand cont mai mult de așteptările cetățenilor. In ceea ce ne priveşte, a reieşit şi din discuţia cu partidele politice, guvernul va alimenta dezbaterea, care sper eu să aibă loc, o dezbatere constructivă şi in Romania, vizavi de procesul de evoluţie al Uniunii Europene şi, din acest punct de vedere, cred că este o coincidenţă fericită faptul că guvernul, aşa cum am anunţat, pregăteşte două dezbateri publice cu analize pe care le vom supune discuţiilor, una pe viziunea economică de dezvoltare a Romaniei pe termen mediu şi pe termen lung, şi mi se pare semnificativ, şi aş accentua pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, in contextul actual, această discuţie este mai utilă decat oricand, şi un al doilea proiect de dezbatere, pe care l-am anunţat şi pe care il pregătim, este acela privind rolul Romaniei in Uniunea Europeană, ce işi doreşte Romania ca stat membru al Uniunii Europene. Cred că această dezbatere este mai utilă ca oricand şi ne va permite să ne definim cadrul in care vom purta discuţiile care vor avea loc cu siguranţă in perioada următoare la nivel european. Cu atat mai mult cu cat, vreau să reamintesc acest lucru, in 2019, Romania va asigura şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, deci, va avea ocazia şi chiar responsabilitatea de a participa in mod proactiv la redefinirea şi la evoluţia Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat - cum vă spuneam - acest proces al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană se va negocia in timp, minim in minim următorii doi ani, deci, intr-un fel sau altul, acesta va impacta şi preşedinţia pe care Romania o va asigura la nivelul Uniunii Europene. Mi se pare insă important ca, in acest context, pentru a reveni la situaţia economică, Romania se bucură de o situaţie economică bună in momentul de faţă şi este foarte important ca, prin măsurile pe care le luăm, prin atitudinea pe care o vom avea in perioada imediat următoare, şi la nivelul guvernului, dar şi la nivelul clasei politice, să facem in continuare din această situaţie economică un atuu pentru a creşte rolul şi impactul pe care Romania il poate avea ca stat membru in Uniunea Europeană in discuţiile care vor urma. Şi, din acest punct de vedere, nu pot decat să invit la prudenţă in deciziile politice care vor fi luate in acest an electoral, mai ales decizii politice care pot avea un impact asupra bugetului şi decizii politice care pot avea in general un impact asupra economiei. Eu am cerut deja, intr-o discuţie pe care am avut-o cu vicepremierii, cu ministrul de externe şi cu şeful Cancelariei ca, la nivelul guvernului, să continuăm şi să aprofundăm, acum, pentru că avem mai multe elemente, analizele pe care le-am inceput privind impactul pe care ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate să il aibă asupra Romaniei. Vom lucra şi vom continua analizele pe trei dimensiuni: pe o dimensiune economică, pe dimensiune socială şi pe dimensiune instituţională. Şi aceste elemente pe care le vom avea sigur că le vom supune dezbaterilor, discuţiilor. Vă vom informa, pentru că cred că este foarte important ca poziţiile pe care le construim, pe dezbaterile pe care le organizăm, să fie bazate pe date şi pe elemente cat mai precise şi cat mai apropiate de realitate, pentru a menţine această discuţie in limitele rezonabile ale calmului şi ale predicţiei şi previzibilităţii. Vă mulţumesc! Vom continua să informăm cetăţenii - cum v-am spus - asupra modului in care lucrurile vor evolua. Cu siguranţă, la următorul Consiliu European, de săptămana viitoare, vor avea loc discuţii şi se vor lua şi anumite decizii. In funcţie de informarea pe care domnul preşedinte o să ne-o facă după participarea la acest Consiliu European, guvernul va continua să alimenteze dezbaterea publică şi discuţiile care vor avea loc cu elemente cat mai precise. Vă mulţumesc! 2016-06-24 17:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8989.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu conducerea Partidului Național Liberal, ca urmare a invitației PNLȘtiri din 21.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnire-cu-conducerea-partidului-national-liberal-ca-urmare-a-invitatiei-pnlGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş după intalnirea de marţi seară cu conducerea PNL [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am răspuns astăzi invitaţiei conducerii PNL pentru a discuta despre ceea ce ne propunem să facem in perioada următoare şi de modul cum putem conlucra. Sigur că ne dorim sprijinul PNL-ului in parlament pentru anumite proiecte care sunt in parlament sau pe care urmează să le propunem, la fel cum ne dorim şi sprijinul celorlalte partide politice şi, in acest spirit al deschiderii şi dialogului pe care am vrut să-l promovez şi pană acum, am răspuns acestei invitaţii şi am trecut in revistă şi nemulţumiri pe care PNL-ul le are vizavi de anumite proiecte sau anumite acţiuni ale guvernului in care am explicat deciziile pe care le-am luat, dar am discutat şi despre ceea ce ne propunem in continuare, proiecte pentru care am cerut sprijinul partidului. Reporter: Care sunt nemulţumirile? Dacian Cioloş: O să vi le spună danşii. Nu vreau să discutăm. Legat de modul cum au acţionat sau acţionează unii reprezentanţi ai guvernului in teritoriu, la nivel de prefecturi, am explicat că am luat anumite măsuri şi pană acum acolo unde am constatat că sunt disfuncţionalităţi. Că le vom lua şi in continuare atunci cand vom constata disfunctionalităţi. Legat de depolitizarea administraţiei publice, unde, la fel, am explicat că sunt anumite măsuri care le-am luat şi altele pe care le vom lua in continuare, insă nu putem in cateva luni de zile să schimbăm pe toată lumea şi, mai ales, problema nu e atat să dai afară nişte oameni, ci să numeşti in locul lor oameni care, intr-adevăr, să fie apolitici şi profesionişti, atata timp cat, am mai spus-o şi in parlament, in administraţia noastră, din păcate, o mare parte dintre cei care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere au făcut-o pentru că e un sprijin politic. Legat de modul cum avansează anumite proiecte de infrastructură, legat de fondurile europene sau de agricultură, am explicat anumite lucruri legate de situaţia in care ne aflăm, măsurile care au fost luate şi ceea ce intenţionăm să facem in continuare. Deci, am discutat despre toate aceste aspecte. Reporter: I-aţi refuzat definitiv sau doar pentru moment? Dacian Cioloş: Nu, dar eu am spus foarte clar că mi-am asumat un mandat de prim-ministru in anumite condiţii, mi-am luat un angajament clar. Şi asta, nu ştiu, sunt puse, repet, aproape in fiecare lună lucruri pe care le-am spus la inceput şi vreau să mai spun incă o dată şi vreau să fie pentru ultima dată: mi-am dat un cuvant şi imi ţin cuvantul respectiv. Pană la sfarşitul mandatului acestui guvern, am spus că nu o să mă inscriu intr-un partid politic, că nu o să-mi fac un partid politic şi că nu o să candidez la alegerile parlamentare. Nu mă intrebaţi mai mult decat atat, pentru că asta pot să vă spun: ceea ce pot să fac pe ceea ce m-am angajat să fac. Reporter: Voiam să vă intreb dacă după ce vi se termină acest mandat nu excludeţi posibilitatea? Dacian Cioloş: Nu vreau să fac nicio afirmaţie legat de ce se va intampla după aceea, pentru că, pur şi simplu, nu ştiu. Dvs puteţi să inţelegeţi că sunt doar un om şi nu altceva? Şi că nu am proiecte ascunse, că n-am agendă ascunsă şi că eu, in noiembrie, m-am angajat la un anumit mandat pe care inţeleg să mi-l duc la bun sfarşit in mod onest şi atat cat mă ţin puterile. De ce să ne proiectăm pe alte lucruri, cand acum sunt de rezolvat anumite lucruri şi acum mi-am asumat anumite lucruri. Reporter: Apropo de lucrurile pe care le aveţi de rezolvat, v-au reproşat, inclusiv preşedintele Vasile Blaga, că acest guvern este asimilat cu PNL şi că guvernul are o imagine proastă. Dacian Cioloş: Dar imi pare rău că e asimilat cu oricine ar fi să fie asimilat. Eu nu am făcut nicio declaraţie care să ducă lucrurile in această direcţie şi nici nu o să fac. Eu nu pot să comand modul in care unii sau alţii văd anumite lucruri. Unii spun că suntem ai PNL-ului, alţii spun că suntem ai lui, nu ştiu, Soros sau ai Bruxelles-ului sau ai mai ştiu eu cui. Fiecare are ideea lui şi fiecare şi promovează o anumită proiecţie pe acest guvern in funcţie de cum ii convine lui sau cum crede că nu i-ar conveni adversarului. Suntem intr-un an electoral. Inţeleg foarte bine acest lucru. Inţeleg să-mi asum pană la capăt ceea ce am spus in noiembrie, că vreau să menţinem Romania şi economia Romaniei pe linia de plutire şi să şi angajăm anumite reforme in anumite domenii in care cred că putem face anumite lucruri. Nu m-am angajat să rezolvăm in şase luni de zile sau in zece luni de zile toate problemele care n-au fost rezolvate de guvernele precedente şi care acum duc la anumite crize care ies la iveală mai mult sau mai puţin spontan, insă acolo unde vedem că apar probleme, incercăm să propunem şi soluţii pe termen scurt ca să evităm exacerbarea anumitor probleme, dar să propunem şi soluţii pe termen mai lung, chiar dacă suntem conştienţi că mandatul acestui guvern este limitat. 2016-06-21 23:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_0856.jpgPremierul Dacian Cioloș a convocat o videoconferință cu prefecții pe tema inundațiilor și a fenomenelor meteo periculoase din ultimele zileȘtiri din 21.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-dacian-ciolo-convoaca-o-videoconferinta-cu-prefectii-pe-tema-inundatiilor-i-a-fenomenelor-meteo-periculoase-din-ultimele-zileGalerie foto Concluzii in urma videoconferinței cu prefecții și autoritățile responsabile convocate de prim-ministrul Dacian Cioloș Prim-ministrul Dacian Cioloș a discutat in această dimineață cu prefecții și autoritățile centrale și locale responsabile despre consecințele fenomenelor meteorologice și hidrologice deosebite din ultimele zile. In urma rapoartelor prezentate de prefecții județelor și de la nivelul Ministerului de Interne a rezultat că, in total, după fenomenele meteorologice extreme, s-au confruntat cu probleme, in proporții diferite, 164 de localități din 20 de județe ale Romaniei. In scop de prevenție au fost evacuate temporar, pe tot parcursul perioadei cu intemperii aproximativ 400 de persoane. Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a informat că 4000 de cadre ale ministerului pe care le conduce au intervenit in ultimele 24 de ore pentru a reduce consecințele fenomenelor meteorologice extreme. Prim-ministrul Dacian Cioloș a primit asigurări că nu există nici o localitate izolată in acest moment și că nu mai există pericol iminent de inundații. - Instituțiile abilitate au acționat la timp și au fost mobilizate resursele necesare pentru a interveni acolo unde a fost nevoie. Am vrut să am o evaluare directă de la prefecți și să aflu cum s-a acționat pentru a salva viețile și bunurile oamenilor. Am solicitat autorităților locale o evaluare cat mai rapidă a pagubelor de pană in acest moment. Am cerut miniștrilor de resort sa propună in ședința de guvern de săptămana viitoare un pachet de măsuri de sprijin țintit și rapid, pentru a veni in ajutorul oamenilor și comunităților afectate. Totodată, am cerut Ministerului Mediului să evalueze gradul de afectare al digurilor de protecție impotriva inundațiilor, pentru a preveni situațiile dificile care pot apărea de acum inainte. Chiar dacă prognozele arată că, in următoarele zile, riscurile de inundații sunt reduse, perioada de instabilitate meteo, specifică acestei perioade, va continua. Am cerut tuturor să rămană vigilenți. Totodată, am fost informat că in perioada următoare poate apărea risc de secetă și caniculă. Din acest motiv, am cerut Ministerului Agriculturii să prezinte săptămana viitoare o informare despre masurile pe care le poate lua Ministerul pentru folosirea sistemelor de irigații, astfel incat să limităm posibilele pagube provocate de secetă, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș la finalul videoconferinței. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş susţinute la inceputul videoconferinței cu prefecții pe tema inundațiilor și a fenomenelor meteo periculoase din ultimele zile [Check against delivery] Dacian Cioloş: Vă mulţumesc pentru că aţi răspuns invitației. Ştiu că au fost intalniri periodice şi activitatea a fost organizată de Ministerul de Interne impreună cu toate instituțiile abilitate să intervină in situaţii de urgenţă, insă am vrut să avem această intalnire ca să vedem cum stau lucrurile, pentru că fenomenele acestea, intemperiile cu impact major in unele localităţi, deja au loc de cateva săptămani in diferite serii şi in diferite zone din ţară şi am vrut să facem o analiză a situaţiei in care ne aflăm in momentul de faţă, cum au evoluat lucrurile acolo unde au avut loc deja intemperii cu pagube, in urmă cu cateva săptămani, şi să vedem care sunt prognozele pentru perioada imediat următoare. Sigur, e, in primul rand, regretabil că sunt oameni care şi-au pierdut viaţa. Ştiu că au fost cazuri izolate şi situaţii particulare, dar oricum asta e cel mai regretabil şi sper să fim in măsură să ne organizăm in aşa fel incat şi pe viitor să evităm, pe cat posibil, astfel de situaţii. Pe de altă parte, știu că sunt sute de comunități, de gospodării care au fost afectate şi aici aș vrea să văd cum ne organizăm, impreună cu colectivitățile locale ca să-i ajutăm pe oameni şi apoi, cum am spus, să vedem cum ne organizăm pe viitor, pentru a evita, pe cat posibil, in primul rand victime umane şi apoi pentru a evita pagube materiale atat in infrastructură, cat şi la gospodăriile oamenilor. Deci, o să vă rog intr-o primă fază să facem o analiză a elementelor pe care le avem pană in momentul de faţă legat de zone, localităţi care au fost afectate. Mă interesează, in primul rand, dacă există localităţi care să fie izolate datorită afectării infrastructurii de legătură - știu că au fost şi sunt cazuri cand atunci cand e afectat un pod, un podeț sau anumite căi de comunicare, există riscul acesta de izolare - să văd dacă mai sunt astfel de situaţii. Apoi, să vedem care e situația cu gospodăriile afectate şi aici aș vrea să vedem, intr-o etapă următoare, după această videoconferință şi cu prefecții, o să vreau să răman şi cu domnii miniștri şi să vedem in ce fel putem ajuta aceste comunități - ştiu că sunt, de obicei, şi comunele au această responsabilitate de a ajuta oamenii să-şi refacă gospodăriile şi aş vrea să vedem cum putem stimula acest lucru, inclusiv cu participare de la guvern, dacă e cazul. Şi apoi vreau să văd prognoza pentru perioada următoare şi cum ne organizăm pentru a evita, cum am spus, pe cat posibil, atat pagube locale, dar şi pentru a informa lumea legat de aceste riscuri. Vă propun, deci, să incepem cu o informare din partea Ministerului de Interne şi apoi să facem un tur al județelor. COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a convocat pentru marți, 21 iunie, incepand cu ora 8.30, o videoconferință cu prefecții și autoritățile responsabile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Tema videoconferinței este evaluarea pagubelor produse de inundații și de fenomenele meteorologice periculoase din ultimele zile, precum și a măsurile luate de autoritățile responsabile pentru protejarea cetățenilor și a bunurilor acestora. Premierul Dacian Cioloș este informat in permanență despre monitorizarea și desfășurarea intervențiilor in teren de către ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă care a activat Centrul Național de Conducere Integrată al MAI. Printre măsurile de urgență luate inaintea și in timpul fenomenelor meteorologice periculoase se regăsesc: ​avertizarea/alarmarea populaţiei din zonele cu risc de inundaţii ​evacuarea populaţiei şi animalelor conform planului local de apărare impotriva inundaţiilor ​asigurarea patrulării pe cursurile de apă ​verificarea şi supravegherea podurilor şi podeţelor ​verificarea rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apei, deblocarea acestora ​mobilizarea cetăţenilor la acţiunile preventive şi la intervenţia operativă instituirea permanenţei la sediul primăriilor. 2016-06-21 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088888.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Republicii Federale Germania, Joachim GauckȘtiri din 20.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-presedintele-republicii-federale-germania-joachim-gauckGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut astăzi, 20 iunie, o intrevedere cu președintele federal german, Joachim Gauck, aflat in vizită de stat in Romania. Convorbirile s-au concentrat asupra relațiilor bilaterale romano-germane, aflate la un nivel excelent, impulsionate de un dialog politic intens, dar și de o componentă economică substanțială: Germania este primul partener comercial al Romaniei și al treilea investitor străin in Romania. Premierul Cioloș a prezentat oportunitățile pe care le oferă in prezent Romania pentru investitorii străini și a informat despre intenția de a efectua in septembrie o vizită in landurile Bavaria, Baden-Wurttemberg și Westfalia și Renania de Nord, pentru extinderea cooperării economice bilaterale. Discuțiile au reliefat și rolul deosebit de important pe care minoritatea germană din Romania, romanii și etnicii germani originari din Romania și stabiliți in Germania il au in crearea de punți de legătură la nivel social, cultural, economic şi politic. Totodată, in cadrul intrevederii, cei doi inalți demnitari au abordat cateva dintre principalele provocări interne și externe cu care se confruntă Uniunea Europeană. Romania și Germania vor avea un dialog intensificat, pentru valorificarea construcției europene, punand in centrul acestuia dorințele cetățenilor lor. Cei doi interlocutori au avut un schimb de opinii pe tema continuării eforturilor de ințelegere și asumare a trecutului comunist in ţara noastră. Președintele federal Gauck a oferit experienta sa personală in acest domeniu. Premierul roman i-a mulțumit președintelui german pentru vizita in Romania, apreciind totodată rolul președintelui Gauck in promovarea valorilor democrației și libertăților cetățenești. 2016-06-20 17:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ciolos-gauck.jpgMesaj de condoleanțe din partea premierului României, Dacian CioloșȘtiri din 20.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-din-partea-premierului-romaniei-dacian-cioloA plecat dintre noi Mihnea Berindei - istoric, cărturar, om al acțiunii și, mai mult decat toate, un om care și-a iubit țara, fără să se teamă de adevărurile ei dureroase. Inainte de Revoluție, exilat in Franța, i-a sprijinit cu generozitate pe disidenții anticomuniști, a fost un critic neobosit al regimului Ceaușescu și a mobilizat Vestul impotriva regimului totalitar de la București. După anii 90, a devenit unul dintre principalii promotori ai deschiderii spre libertate și democrație a societăților postcomuniste, atat in Romania cat și in alte țări din estul Europei. Condoleanțe tututor celor care l-au iubit și i-au fost aproape. Mihnea Berindei, un istoric care a creat istorie, rămane un reper al verticalității și credinței in democrație. Dumnezeu să-l odihnească. Dacian Cioloș, prim-ministru al Romaniei 2016-06-20 09:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-20-09-38-37big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: Pachetul de măsuri legislative pentru debirocratizare, în dezbatere publicăȘtiri din 17.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-pachetul-de-masuri-legislative-pentru-debirocratizare-in-dezbatere-publicaUrmătoarele proiecte de acte normative: Memorandum privind Măsuri de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative din administrația publică centrală de specialitate, disponibil la: http://sgg.gov.ro/legislativ/ Proiect de Hotărare a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, disponibil la: http://www.mmuncii.ro/ Proiect de Hotărare a Guvernului privind simplificarea procedurilor de obținere a ajutorului de șomaj, disponibil la: http://www.mmuncii.ro/ Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale şi pentru modificarea și completarea unor acte normative, afișată in consultare publică, ca expresie a bunei practici a echipei Guvernului, la: http://www.sgg.ro/legislativ/domeniu.php?id=42. se află in consultare publică pană vineri, 24 iunie 2016, ora 16:00. In februarie 2016, Guvernul a lansat platforma online www.maisimplu.gov.ro cu scopul de a consulta cetăţenii şi societăţile comerciale cu privire la procedurile administrative pe care le găsesc impovărătoare sau care arată o lipsă de coordonare intre diverse instituții publice, deținătoare ale unor seturi de informații necesare accesării unui serviciu public. 2016-06-17 23:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-17-11-24-25big_sigla_guv_albastru.pngMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului britanic David Cameron după asasinarea deputatului laburist Jo CoxȘtiri din 17.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-transmis-de-premierul-dacian-ciolo-omologului-britanic-david-cameron-dupa-asasinarea-deputatului-laburist-jo-coxMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului britanic David Cameron după asasinarea deputatului laburist Jo Cox Stimate domnule Prim-Ministru, Sunt profund indurerat de atacul abominabil comis nu doar asupra unui tanăr politician care și-a asumat proactiv o opinie, ci și asupra valorilor pe care știm că poporul britanic le impărtășește, le promovează și le apără. Sunt convins că astfel de gesturi nu-i vor impiedica, nici acum, nici in viitor, pe cetăţenii britanici să-și exprime liber și să-și asume opiniile, la nivel individual sau colectiv. Adresez sincere condoleanțe familiei și prietenilor parlamentarului laburist Jo Cox. Dacian Cioloș, Prim-ministru al Romaniei Excelenței Sale David Cameron, Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Letter of condolence from Prime Minister Dacian Ciolos to his British counterpart David Cameron, following the assassination of the Labour MP Jo Cox Dear Prime Minister, I am deeply saddened by the abominable attack on not just a young politician that proactively assumed an opinion, but on the values which I know the British people share, promote and defend. I am convinced that such gestures will not prevent the British citizens to express, now and always, individual and collective opinions freely and in an assumed manner. My sincere condolences go out to the family and friends of Labour parliamentarian Jo Cox. Dacian Cioloș, Prime Minister of Romania The Right Honourable David Cameron MP Prime Minister of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland 2016-06-17 13:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-17-01-57-25big_sigla_guv_albastru_1.jpgÎntâlnirea dintre primul-ministru Dacian Cioloș și Justin Trudeau, premierul CanadeiȘtiri din 15.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-dintre-primul-ministru-dacian-ciolo-i-justin-trudeau-premierul-canadeiPremierul Dacian Cioloș s-a intalnit miercuri, 15 iunie, la Ottawa, cu omologul său Justin Trudeau, premierul Canadei. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și obiectivul major al Romaniei in această vizită oficială și anume aducerea problematicii vizelor pentru cetățenii romani in atenția Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere. De asemenea, primul-ministru roman i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comună semnată de Dacian Cioloș și de Boyko Borissov, premierul Bulgariei. Textul scrisorii reafirmă dorința de a intări parteneriatul și prietenia cu Canada, trece in revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe urma cărora cetățenii și companiile celor trei țări vor putea beneficia și supun atenției premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani și bulgari așa cum s-a specificat in Declarația ultimului summit Uniunea Europeană-Canada, in 2014. In cadrul intalnirii dintre primul-ministru canadian Justin Trudeau și premierul roman Dacian Cioloș s-au făcut referiri și la bunele relații bilaterale romano-canadiene la care contribuie și o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romană excelent integrați in cultura țării de adopție și care contribuie major la dezvoltarea societății canadiene. Am venit in Canada pe fondul unei relații privilegiate pe care o avem intre Romania și Canada și a susținerii pe care Romania o acordă relației dintre Uniunea Europeană și Canada. Ca două țări prietene am convenit că trebuie sa arătam o dorință clară de soluționare a chestiunii liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adăuga, incepand de azi, o abordare politică comună pentru o decizie in perioada imediat următoare. Premierul Trudeau și-a arătat deschiderea pentru a lucra impreună, rapid și eficace in acest sens. Ministrul Tudorache a avut azi o primă intalnire cu ministrul imigrației și vor rămane in contact pentru a arăta succesul unei politici colaborative și deschise, după cum am concluzionat cu premierul Trudeau, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul Justin Trudeau a mulțumit Romaniei pentru sprijinul consular acordat Canadei in Siria. De asemenea cei doi premieri au discutat aspecte legate de pregătirea Summit-ului NATO de la Varșovia. In cadrul vizitei, premierul Dacian Cioloș s-a mai intalnit cu președinții Senatului, George J. Furey și al Camerei Comunelor, Geoff Regan precum și cu Guvernatorul General al Canadei. Ca urmare a convorbirii intre premieri, ministrul Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului-ministru, a avut o intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației din Canada. Cei doi miniștri au avut o intrevedere in cursul după-amiezii pentru a stabili etapele de lucru pe dosarul Vizelor și pentru clarificarea unor aspecte tehnice cu privire la regimul vizelor pornind de la rezultatele preliminare ale concluziilor comisiei tehnice canadiene care a vizitat Romania săptămana trecută. In toate discuțiile cu oficialii canadieni s-a evidențiat necesitatea dialogului politic pe problematica vizelor in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). Este prima intalnire cu un prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. 2016-06-15 22:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner1.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la OttawaȘtiri din 15.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-ottawa Galerie foto Intrevedere cu David Johnston, Guvernatorul General al Canadei Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești la Ambasada Romaniei Conferinţă de presă susţinută de premierul Dacian Cioloş, la Ambasada Romaniei in Canada [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut, să spun aşa, o vizită fulger la Ottawa. Era o vizită planificată de mai multă vreme, dar in contextul in care discuțiile privind ratificarea Acordului aprofundat de liber schimb intre Canada şi Uniunea Europeană avansează, am dorit să am această discuţie directă cu premierul Trudeau, mai ales pe chestiunea privind eliminarea vizelor pentru Romania. Reamintesc faptul că Romania şi Bulgaria sunt singurele state membre care, in continuare, au nevoie de viză pentru Canada, in condițiile in care există un angajament politic din partea Canadei, incă din 2007, reafirmat in 2014, că acest sistem de vize ar urma sa fie eliminat, pentru ca şi cetățenii romani, alături de toţi ceilalți cetățeni europeni, să beneficieze de aceleași drepturi şi că acest lucru ar trebui să fie făcut pană la ratificarea CETA. Pe de altă parte, după cum știți, Canada are o politică foarte atentă şi restrictivă vizavi de migrație şi de azil şi, in acest context, astfel de decizii de eliminare a vizelor se iau din punct de vedere politic foarte greu, insă tocmai de aceea am vrut să am această discuţie directă cu premierul Trudeau pentru a explica faptul că Romania intenționează să susțină CETA, acest acord de liber schimb cu Canada - el este in beneficiul atat al Canadei, cat şi al UE şi poate să fie şi al Romaniei - dar că, pentru ca Romania să poată susţine pe deplin acest acord, avem nevoie de progrese clare şi de decizii clare privind eliminarea vizelor, tocmai pentru ca şi cetățenii romani să poată să beneficieze pe deplin de acest acord, la fel ca şi ceilalți cetățeni europeni. Am intrat şi in cateva detalii tehnice, explicand faptul că, din punctul nostru de vedere, nu ar mai trebui să fie piedici de natură tehnică pentru ca această decizie politică, pană la urmă, a Canadei, să poată să fie luată. Credem că şi misiunea care tocmai s-a incheiat, misiunea de experți canadiană, care tocmai s-a incheiat la București, va confirma acest lucru, şi pot să vă spun că după discuțiile pe care le-am avut, plec increzător că, pană la sfarşitul acestui an, vom găsi o soluție impreună cu partea canadiană, pentru ca această chestiune să fie rezolvată. Domnul ministru Tudorache, șeful Cancelariei Guvernului, a avut şi dansul o intalnire bilaterală cu ministrul McCallum, care se ocupă de migrație in cadrul Guvernului. In zilele următoare, pană la sfarşitul lunii, va avea loc o intalnire şi la Bruxelles intre ministrul McCallum, impreună cu comisarul Avramopoulos şi cu reprezentanți ai Romaniei şi Bulgariei, pentru a continua discuțiile. Noi vom continua discuțiile şi la nivel bilateral intre Romania şi Canada, pentru a găsi cele mai bune soluții in aşa fel incat, cum am spus, pană la sfarşitul anului, să putem avea o soluție şi oricum, să avem un angajament politic, in aşa fel incat, cum am spus, Romania să fie in măsură să poată să susțină pe deplin ratificarea CETA in săptămanile şi lunile următoare. Am mai discutat cu premierul canadian, am mai evocat şi prezența sau acordul constructiv şi pozitiv al comunității canadiene de origine romană, cei peste 200.000 de canadieni de origine romană, care contribuie activ la dezvoltarea economică, socială a Canadei şi pe care, din punctul nostru de vedere, al Romaniei, ei constituie o punte care intărește relația dintre Romania şi Canada, o relație care este foarte bună. Am apreciat sprijinul Canadei, la vremea respectivă, pentru aderarea Romaniei la NATO şi, mai apoi, pentru a intări şi dinamiza prezența Romaniei in cadrul NATO, am avut mai multe cooperări in anumite teatre de operații, cum ar fi in Afganistan, şi așteptăm acum din partea Canadei un suport şi pentru propunerile, pe care le-am făcut şi le pregătim pentru summitul NATO de la Varşovia, pentru a intări prezenţa NATO pe tot flancul estic al Alianţei, nu doar in partea de nord-est, ci şi in partea de sud-est. Şi am avut angajamentul din partea premierului că şi Canada o să susțină aceste propuneri ale Romaniei. Reporter: Răspund de programul de televiziune al comunităţii romaneşti din Quebec. Domnule prim-ministru, in Canada trebuie să răspundem noi, romanii, zilnic cine suntem noi şi de unde venim. Aşadar răspundem la propria noastră apartenență, a acestei comunități. Avand in vedere eliberarea vizelor pentru romani, ne așteptăm la un val mare de romani care vin de pe teritoriul Romaniei, dar şi de pe teritoriul Europei. Care este maniera in care Guvernul Romaniei ar putea să se implice in consolidarea ... o mai bună prosperitate, mai bună organizare a comunității romaneşti de pe teritoriul Canadei? Dacian Cioloş: Da. In primul rand, legat de riscul unul flux masiv de romani in Canada după eliminarea vizelor, nu cred că va fi cazul unui flux masiv, pentru că vorbim de eliminarea vizelor pentru sejururi pe termen scurt. Deci e vorba de turiști, ar fi vorba de oameni de afaceri, care vor să vină in Canada pentru oportunități de afaceri, cu atat mai mult cu cat ratificarea acestui acord de liber schimb ar crea noi oportunități. Deci, din acest punct de vedere, vrem să găsim impreună cu autorităţile canadiene mecanisme, in care să ne asigurăm că cei care vin aici vin de bună-credinţă, şi nu pentru a crea probleme. Pe de altă parte, Canada ca stat are o abordare proactivă pentru migrație, să spun, constructivă in Canada şi, in acest sens, putem vedea că au fost şi romani care au emigrat in ultima perioadă. Spuneam, pentru Romania şi pentru Guvernul pe care il conduc, comunităţile de origine romană din țările partenere sunt un element fundamental pentru intărirea relației cu țara respectivă. Noi intenționăm şi avem in lucru acum o foaie de parcurs pentru a lua in lunile următoare niște măsuri, tocmai pentru a concretiza intr-un anumit fel acest parteneriat intre autorităţile din Romania, mediul de afaceri din Romania şi comunităţile romaneşti din afara ţării, şi cu atat mai mult din Canada. Deci vor fi nişte măsuri care, pe de-o parte, vor facilita dezvoltarea unor business-uri ale unor romani aflați in afara ţării in Romania, deci investiții, așteptăm nu doar investiţii străine in Romania, dar şi investiții ale comunităților romanești, in Romania, sau parteneriate economice intre romani şi cetățeni din aceste țări, unde avem comunități de origine romanească. Dorim inclusiv să punem la dispoziție fonduri europene pentru a dezvolta anumite afaceri in Romania sau ale unor romani in străinătate. Deci avem aceste intenții, pe care dorim să le concretizăm pană la sfarşitul anului. Pe de altă parte, dorim să dezvoltăm căi de comunicare cu comunitățile romanești şi, mai ales, cu romanii care au păstrat şi cetățenia romană, pentru ca aceștia să poată să participe in mod activ şi la viața socială şi politică din Romania şi ne dorim ca la alegerile parlamentare, care vor avea loc la sfarşitul acestui an, cetățenii romani care trăiesc in Canada să poată să beneficieze de noua legislaţie, de facilitățile noii legislații privind votul prin corespondență. Ne dorim, totodată, să organizăm alegerile cat mai bine, pentru ca toţi cei care doresc să-şi exprime dreptul de vot, să poată să o facă. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule prim-ministru, /.../ pană la sfarşitul anului, dar /.../ un orizont mai concret pentru momentul eliminării vizelor il puteți estima in acest moment? Dacian Cioloş: In acest moment, nu pot să vă spun, pentru că asta ţine de decizia formală a Canadei. Ceea ce pentru mine este important şi a fost principalul obiectiv al acestei vizite a fost să transmit mesajul că chiar dacă nu există formal o legătură intre chestiunea privind eliminarea vizelor şi adoptarea acordului de liber schimb cu Canada, să dau semnalul că, din punct de vedere politic, pentru Romania este foarte important să existe un angajament clar şi un orizont clar de timp privind eliminarea vizelor, pentru ca Romania să poată să susțină acordul CETA şi să transmit mesajul că Romania dorește in continuare să aibă o atitudine şi o abordare constructivă in relația cu Canada, ținand cont şi de istoria comună pe care o avem, insă pentru aceasta este nevoie de un semnal politic clar din partea Canadei. Şi, din acest punct de vedere, pot să spun că obiectivul meu este indeplinit, pentru că am primit din partea premierului Trudeau un semnal clar că a ințeles acest mesaj şi că intenționează in perioada imediat următoare, impreună, lucrand impreună cu autorităţile din Romania şi, sigur, cu Comisia Europeană, să găsim o soluție pentru a rezolva această problemă. Reporter: Care este viitorul, pe care şi-l vede Dacian Cioloş in următorii ani? Premier tehnocrat şi după alegerile... Dacian Cioloş: Nu, nu discut acest lucru. Am mai spus-o şi acasă: am un mandat pe care mi l-am asumat pană la sfarşitul anului şi doar despre aceste lucru discut. Asta e important acum, Romania să fie guvernată in aşa fel incat să menţinem stabilitatea economică, socială, in Romania, şi restul - chestiuni privind viitorul personal, nu vă faceți nicio grijă. O să găsesc eu ce să fac. Mulţumesc. Reporter: Referitor la alegerile care urmează, spuneați că se incearcă oferirea posibilității tuturor romanilor să işi exercite dreptul de vot. Aici, in Canada, legislația spune că alte ţări pot să-şi organizeze secţii de vot doar la ambasade şi consulate. In legea romanească, legea votului prin corespondență şi infiinţarea secţiilor de vot in apropiere., există posibilitatea, tehnic vorbind, de inființare a unor secţii de vot unde sunt cel puţin 100 de doritori ş.a.m.d. Se va putea face acest lucru, in condițiile in care, repet, legea canadiană spune ambasade, consulate? Dacian Cioloş: Sigur că va trebui să ținem cont şi de legislația țărilor respective, dar aici o să vedem, impreună cu Ambasada, cu Ministerul de Externe, care sunt soluţiile cele mai bune pentru a oferi oportunităţi celor care doresc să voteze. Insă dincolo de secțiile de votare, pe care sigur noi vom avea toată disponibilitatea de a crea secţii de votare acolo unde este nevoie, conform legislației din Romania, va trebui să ținem cont și de legislația din țările gazdă, dar dincolo de aceasta este o oportunitate nouă, care nu a existat pană acum, aceea privind votul prin corespondență şi eu incurajez, şi prin intermediul dumneavoastră, pe toţi cetățenii romani care doresc să voteze, să folosească şi această oportunitate. Sigur, asta presupune să se inscrie in mod voluntar in acest registru. Există in continuare această posibilitate, eu ii incurajez pe oameni să folosească această oportunitate, care este una sigură. Reporter: Domnule prim-ministru, există o ingrijorare mai explicită a autorităților canadiene in ceea ce privește venirea aici a unui val de romani in cazul liberalizării regimului de vize? Dacian Cioloş: Există o ingrijorare in general, nu doar vizavi de Romania. In general, atunci cand se pune problema eliminării vizelor, există acest gen de ingrijorare, insă eu cred şi sunt cu atat mai convins după discuția de astăzi, că şi in urma schimburilor de informații tehnice pe care le-am avut şi a altor elemente, pe care le putem da in continuare, pentru a putea formaliza această decizie, că putem demonstra că astfel de fenomene pot să fie ținute sub control impreună. Şi vreau să repet aici, vorbim sau solicitarea Romaniei este de a elimina vizele pentru sejururi scurte in Canada şi nu pentru dreptul la muncă sau, eu ştiu, alte chestiuni de acest gen. Şi pentru aceste sejururi scurte, cu sistemele electronice de schimburi de date privind călătorii care se dezvoltă intre Uniunea Europeană şi Canada, cred că avem mecanisme care, dacă nu să elimine, dar să reducă foarte mult astfel de riscuri sau de suspiciuni. Reporter: Mulțumim mult. Dacian Cioloş: Mulţumesc. Reporter: O singură intrebare, dacă imi mai permiteţi, legat de acest aspect. Ştiţi că intre Canada şi Romania, şi intre Quebec şi Romania, există un acord social incheiat şi intre provincie, şi intre Canada şi Romania. Din păcate, vreau să vă spun că din partea Romaniei există o birocrație şi nu prea se poate pune in practică şi am să vă dau un exemplu: cei care vin din Romania aici, in loc să aștepte trei luni pentru a /.../ la zi, pentru asistența medicală, au dreptul să intre imediat pe asistența guvernamentală a provinciei. Din păcate, /../ din Romania care nu prea li se dă şi am să vă spun de ce: ca să li se dea, trebuie să aducă o grămadă de dovezi, imposibil de adus, ca de exemplu, cine vine temporar in Canada la muncă, trebuie să renunțe la locul de muncă din Romania. Ori poate să işi ia /.../ aici, el nu poate să-şi dea demisia, că acolo să prezinte documentul ăsta. Deci nu beneficiază cu acest acord. Sunteți la curent cu aceste puneri in practică a ceea ce s-a semnat foarte bine intre Canada şi Romania? /.../ Dacian Cioloş: Noi facem eforturi. Acum, să știți că această problemă a birocrației nu este doar in relaţia cu Quebec sau cu Canada, este o problemă generală, din păcate, a administrației din Romania, sunt niște reflexe care trebuie modificate şi noi am luat deja şi urmează să mai luăm niște măsuri pană la sfarşitul mandatului acestui guvern pentru a elimina, pe cat posibil, aceste elemente de birocrație. Sunt deja decizii pe care le-am luat pentru a facilita obținerea anumitor documente din ţară, prin sistemul consular. Am dat deja un semnal, deci, că vrem să eliminăm aceste piedici birocratice şi in măsura in care vom primi informații şi solicitări foarte precise, prin intermediul ambasadei, eu sunt gata, impreună cu Ministerul de Externe, in cazul de faţă, cu Ministerul Muncii, să luăm toate măsurile care ţin de noi, de autorităţile din Romania, pentru a elimina orice birocrație excesivă. Deci, orice astfel de sugestii foarte concrete sunt binevenite şi vă pot garanta că le vom lua foarte in serios. Intalnirea dintre primul-ministru Dacian Cioloș și Justin Trudeau, premierul Canadei Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit miercuri, 15 iunie, la Ottawa, cu omologul său Justin Trudeau, premierul Canadei. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și obiectivul major al Romaniei in această vizită oficială și anume aducerea problematicii vizelor pentru cetățenii romani in atenția Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere. De asemenea, primul-ministru roman i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comună semnată de Dacian Cioloș și de Boyko Borissov, premierul Bulgariei. Textul scrisorii reafirmă dorința de a intări parteneriatul și prietenia cu Canada, trece in revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe urma cărora cetățenii și companiile celor trei țări vor putea beneficia și supun atenției premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani și bulgari așa cum s-a specificat in Declarația ultimului summit Uniunea Europeană-Canada, in 2014. In cadrul intalnirii dintre primul-ministru canadian Justin Trudeau și premierul roman Dacian Cioloș s-au făcut referiri și la bunele relații bilaterale romano-canadiene la care contribuie și o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romană excelent integrați in cultura țării de adopție și care contribuie major la dezvoltarea societății canadiene. Am venit in Canada pe fondul unei relații privilegiate pe care o avem intre Romania și Canada și a susținerii pe care Romania o acordă relației dintre Uniunea Europeană și Canada. Ca două țări prietene am convenit că trebuie sa arătam o dorință clară de soluționare a chestiunii liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adăuga, incepand de azi, o abordare politică comună pentru o decizie in perioada imediat următoare. Premierul Trudeau și-a arătat deschiderea pentru a lucra impreună, rapid și eficace in acest sens. Ministrul Tudorache a avut azi o primă intalnire cu ministrul imigrației și vor rămane in contact pentru a arăta succesul unei politici colaborative și deschise, după cum am concluzionat cu premierul Trudeau, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul Justin Trudeau a mulțumit Romaniei pentru sprijinul consular acordat Canadei in Siria. De asemenea cei doi premieri au discutat aspecte legate de pregătirea Summit-ului NATO de la Varșovia. In cadrul vizitei, premierul Dacian Cioloș s-a mai intalnit cu președinții Senatului, George J. Furey și al Camerei Comunelor, Geoff Regan precum și cu Guvernatorul General al Canadei. Ca urmare a convorbirii intre premieri, ministrul Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului-ministru, a avut o intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației din Canada. Cei doi miniștri au avut o intrevedere in cursul după-amiezii pentru a stabili etapele de lucru pe dosarul Vizelor și pentru clarificarea unor aspecte tehnice cu privire la regimul vizelor pornind de la rezultatele preliminare ale concluziilor comisiei tehnice canadiene care a vizitat Romania săptămana trecută. In toate discuțiile cu oficialii canadieni s-a evidențiat necesitatea dialogului politic pe problematica vizelor in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). Este prima intalnire cu un prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. Vizita la Muzeul de Istorie Intalnire cu Geoff Regan, președintele Camerei Comunelor Intalnire cu George J. Furey, președintele Senatului Vizită la Biblioteca Parlamentului COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează o vizită de lucru in Canada in perioada 14-15 iunie a.c.. Vizita se circumscrie interesului comun pentru dezvoltarea relaţiilor politice bilaterale şi a legăturilor interumane dintre Romania şi Canada şi pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare dintre cele două state, inclusiv in perspectiva consolidării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Canada. Un obiectiv major al vizitei este discutarea problematicii vizelor pentru cetățenii romani la nivelul politic al dialogului romano-canadian, in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). In cadrul vizitei, sunt programate intrevederi cu premierul canadian Justin Trudeau, cu președinții Senatului, George J. Furey, și al Camerei Comunelor, Geoff Regan, precum și cu Guvernatorul General al Canadei, David Johnston. Programul include și o intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești din Canada. Vizita marchează prima intrevedere bilaterală romano-canadiană la nivel de prim-ministru in ultimii zece ani. De asemenea, va fi prima primire a unui prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. PROGRAMUL VIZITEI DE LUCRU A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA OTTAWA (14-15 iunie 2016) Miercuri, 15 iunie 10.30 Intalnire cu George J. Furey, președintele Senatului Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 13:00 Intalnire cu Geoff Regan, președintele Camerei Comunelor Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 13:45 Intalnire cu Justin Trudeau, Prim-ministru Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 14:30 Intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației 15.45 Declarații de presă (Ambasada Romaniei) 16:00 Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești (Ambasada Romaniei) Cu participarea mass-media 17:00 Intrevedere cu David Johnston, Guvernatorul General al Canadei Oportunități foto/video la inceputul intalnirii * Aici găsiți Foto/Video din timpul vizitei premierului Dacian Cioloș in Canada: https://goo.gl/Xzhw4L Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-06-15 17:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner2.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii MoldovaȘtiri din 13.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intalnire-cu-andrian-candu-pre-edintele-parlamentului-republicii-moldova 2016-06-13 19:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a1183.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la ParisȘtiri din 11.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-parisPremierul Dacian Cioloș și-a incheiat vizita oficială efectuată la Paris, in cadrul căreia a avut intrevederi cu omologul său francez, Manuel Valls, și cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria. Ieri seară, după intrevederea de la Palatul Elysee, cu președintele Franței, Francois Hollande, cei doi demnitari s-au deplasat impreună spre Stade de France, pentru a asista la meciul de fotbal Franța-Romania, in deschiderea Campionatului European de Fotbal EURO 2016. La ceremonia și meciul de deschidere Franța-Romania, din delegația romană au făcut parte, de asemenea, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și ministrul cancelar Dragoș Tudorache. Vizita a inceput joi, 9 iunie, cu participarea prim-ministrului Dacian Cioloș la o reuniune specială a Consiliului OCDE dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, Angel Gurria. Premierul a susținut un discurs in care a prezentat evoluțiile recente din Romania, perspectivele economice şi obiectivele țării noastre in raport cu OCDE. Un moment important al vizitei, in planul relațiilor bilaterale, l-a constituit semnarea noii Foi de Parcurs a Parteneriatului strategic bilateral, care reflectă interesul ambelor părți pentru aprofundarea dialogului și pentru trecerea la o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului. Documentul a fost semnat cu prilejul intrevederii premierului Dacian Cioloș cu omologul său francez, Manuel Valls. Avand in vedere caracterul prioritar al domeniului economic in cadrul acestui parteneriat, premierul Dacian Cioloş a vorbit despre intenția preşedintelui Francois Hollande de a vizita in această toamnă Romania, insoţit de o delegaţie de oameni de afaceri. Agenda vizitei prim-ministrului Dacian Cioloș la Paris a mai inclus, joi, 9 iunie, vizită la Ecole Politechnique, depunerea unei coroane de flori in cadrul unei ceremonii organizate la Arcul de Triumf - Paris. In aceeași zi, șeful Executivului a fost alături de invitații la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la EURO 2016. In cursul zilei de vineri, 10 iunie, premierul roman s-a intalnit cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură și cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani uciși in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015. In cadrul vizitei efectuate la Paris, premierul Dacian Cioloș a acordat un interviu postului francez LCI - MYTF1, in cadrul căruia a vorbit despre Parteneriatul strategic Romania-Franța, stabilitatea economică, politică și financiară a Europei, relația cu NATO, funcționarea spațiului Schengen și referendum-ul din Marea Britanie, fenomenul migrației și combaterea terorismului la nivel european. De asemenea, premierul Dacian Ciolos a avut in ultima zi a vizitei o intrevedere cu ministrul Apărării din Franța, Jean-Yves Le Drian, la care a participat și ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc. 2016-06-11 11:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-11-11-01-55big_sigla_guv_albastru_1.jpg“Cumințenia pământului” va fi expusă la Muzeul Băncii Naționale a RomânieiȘtiri din 10.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/cumintenia-pamantului-va-fi-expusa-la-muzeul-bancii-nationale-a-romaniei Guvernul Romaniei și Ministerul Culturii anunță transferul operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului la Muzeul Băncii Naționale a Romaniei pentru a fi mai accesibilă publicului larg Vizitarea operei lui Brancuși se va putea face gratuit incepand cu data de 16 iunie a.c. Operațiunea a fost realizată in cadrul campaniei de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei de către statul roman OMNIASIG acoperă costul poliței de asigurare pentru protejarea lucrării pană la incheierea campaniei București, 10 iunie 2016 - Opera lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, a fost transferată in cursul zilei de astăzi de la Muzeul Cotroceni la Muzeul Băncii Naționale a Romaniei. Decizia a fost luată de Ministerul Culturii și Guvernul Romaniei, impreună cu proprietarii operei de artă, pentru a face celebra sculptură mai accesibilă publicului larg. Campania pentru achiziționarea operei Cumințenia pămantului de Constantin Brancuși este și un demers de natură educațională. Campania de strangere de fonduri va antrena o conștientizare atat la nivelul instituțiilor publice de cultură, cat și la nivelul societății civile in ceea ce privește rolul artei și al artistului in societate. Campania va aduce un subiect inalt cultural pe agenda opiniei publice, iar Brancuși și opera lui vor fi subiect de dezbatere publică, ceea ce este atat de necesar in societatea de astăzi. Va fi pus in lumină, pe agenda publică, un subiect de natură culturală, simbolică și identitară. Asumarea responsabilității acestei campanii este un act de curaj in guvernanță. Este o campanie care asumă o serie de riscuri și de responsabilități simbolice, a declarat Corina Șuteu, Ministrul Culturii. Opera marelui sculptor va putea fi admirată in perioada 16 iunie - 8 iulie, de luni pană vineri, in intervalul orar 10:00-18:00. Din data de 11 iulie a.c., - Cumințenia pămantului va putea fi văzută conform programului normal de vizitare a muzeului, publicat pe site-ul Băncii Naționale a Romaniei. - Este un fapt firesc să găzduim in Muzeul Băncii Naționale in perioada campaniei de subscripție națională, această operă a lui Brancuși pe care o percepem ca parte a tezaurului Romaniei. Acest spațiu, incărcat nu numai cu istorie, dar și cu valori culturale inestimabile este, intr-adevăr, locul cel mai potrivit pentru Cumințenia pămantului . Ii așteptăm pe toți iubitorii de artă și de istorie să profite de această ocazie unică și să-i aducă, astfel, un omagiu marelui nostru sculptor, a declarat Olga Voinea, șef serviciu la Muzeul Băncii Naționale a Romaniei. - Atașamentul nostru față de valorile romanești, corelat cu capacitatea noastră de asigurări personalizate, indiferent de obiectul asigurat, de la mașini, clădiri, pană la afaceri și opere de artă, ne-au determinat să ne implicăm in campania pentru Cumințenia pămantului și să susținem costurile pentru asigurarea operei. Evaluarea și asigurarea unei astfel de lucrări de artă reprezintă o operațiune complexă, nu se intamplă in fiecare zi să-l asiguri pe Brancuși și o facem cu emoție și responsabilitate, a declarat Mihai Tecău, Președinte Directorat OMNIASIG Vienna Insurance Group. Campania pentru - Cumințenia pămantului reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să intărească solidaritatea dintre stat și societate. Achiziția operei se poate face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice pană, cel tarziu, pe 30 septembrie 2016. Campania a reușit să starnească interesul unui număr impresionant de romani, persoane fizice, dar și companii private din diverse domenii. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică sunt Doina Lemny, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, Francois Saint-Paul - ambasadorul Franței, Oana Manea, Alexandru Dedu. De asemenea, in spotul publicitar iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania, eMag, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand astfel in conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU ING Bank RO 68 INGB0001008221198910 RON RO 17 INGB0001008221190710 EUR RO 60 INGB0001008221194010 USD Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-06-10 15:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-10-04-00-22big_8888888.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu omologul său francez, Manuel VallsȘtiri din 10.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-omologul-sau-francez-manuel-vallsCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a avut azi, 10 iunie a.c., o intrevedere cu omologul său francez, Manuel Valls, in cadrul vizitei pe care o desfășoară la Paris in perioada 9-10 iunie. Cu ocazia intrevederii, a fost semnată noua Foaie de Parcurs a Parteneriatului strategic bilateral, care reflectă interesul ambelor părți pentru aprofundarea dialogului și pentru trecerea la o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului strategic bilateral. Au fost identificate o serie de acțiuni cărora li se va acorda o atenție specială in perioada imediată. Prima parte a Foii de parcurs este dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene. Preşedinţia romană a Consiliului UE, 2019 şi cooperarea cu partea franceză in acest context sunt reflectate in document ca evoluţii majore inregistrate pe parcursul ultimilor ani, indeosebi la nivelul UE, ca şi la nivel internaţional. Documentul prevede, printre altele, consolidarea cooperării cu Franța pe subiecte precum viitorul proiectului european, fenomenul migraţiei, evoluţiile din domeniul schimbărilor climatice şi energiei, lupta impotriva terorismului. Partea a doua a documentului trasează direcțiile principale pentru aprofundarea cooperării intre cele două state in domenii esenţiale de cooperare sectorială: economică (cu accent pe crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii; transporturi, agricultură; IMM-uri); administraţia publică; cooperarea descentralizată; coeziunea socială; sectorul financiar-bancar; justiţia; sănătatea; cercetarea şi educaţia; cultura; apărarea, afacerile interne; telecomunicațiile şi societatea informaţională. Premierul Manuel Valls a reiterat sprijinul părții franceze pentru pregătirea Sezonului cultural incrucișat Romania-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului roman modern 1918 - 2018. In cadrul intrevederii, cei doi prim-miniștri au abordat cateva dintre principalele provocări interne și externe cu care se confruntă Uniunea Europeană, cu accent pe migrație, funcționarea spațiului Schengen și referendum-ul din Marea Britanie. Premierul Dacian Cioloș a reiterat interesul pentru menţinerea cursului european al Republicii Moldova şi importanţa sprijinirii de către UE a eforturilor de reformă ale Chişinăului. Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu omologul său francez, Manuel Valls Semnarea Foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic romano-francez 2016-06-10 13:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_10_iunie.jpgInterviul premierului Dacian Cioloş acordat postului francez LCI - MYTF1Știri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/interviul-premierului-dacian-ciolos-acordat-postului-francez-lci-mytf1Galerie foto Arlette Chabot: Bună ziua, Dacian Cioloş! Dacian Cioloş: Bună ziua, doamnă Chabot! Arlette Chabot: Vă mulţumim mult că sunteţi alături de noi in această dimineaţă. Sunteţi premierul Romaniei din noiembrie anul trecut. Sunteţi un tehnocrat, un tehnician, este mai agreabil acest termen. Dacian Cioloş: Cu toate acestea, se face mereu politică din postura de prim-ministru. Arlette Chabot: Intr-adevăr. Ați fost comisar european, ministru al agriculturii, cunoașteți bine Franța, pot să spun, fără să fie un secret, că soția dvs. este frațuzoaică, vreau să spun că ne cunoașteți bine ca țară. Veți fi prezent maine seară alături de Francois Hollande pentru meciul de deschidere a Euro2016, meciul Franța-Romania. Fotbalul este de asemenea o pasiune și pentru romani? Dacian Cioloş: Da, este o mare pasiune fotbalul. Este una dintre marile pasiuni impărtășite de mulți romani. Arlette Chabot: Sau ii desparte.. Dacian Cioloş: Pe langă echipa care joacă, există, desigur, și cei care susțin echipa adversă, dar ideea fotbalului, a sportului in general, este de a uni. Arlette Chabot: Practic, fotbalul ii unește pe romani, toată lumea vrea să fie alături de echipa preferata, ca peste tot, nu-i așa? Dacian Cioloş: Așa este. Mai ales echipa națională de fotbal ii unește mult pe romani. Mai avem și echipe foarte bune de handbal, dar echipa națională de fotbal, intr-adevăr, ii unește foarte mult pe romani. Mă aștept ca mii de romani să vină maine la acest meci de deschidere, dar și la celelalte meciuri, mai ales că a trecut mult timp de cand Romania nu a mai participat la un campionat european sau mondial de fotbal. Există acum o nouă generație de jucători și romanii o susțin. Arlette Chabot: Nu vă intreb cine credeți că va caștiga pentru că s-ar putea să ne stricăm atmosfera...Oricum, există o ingrijorare in Romania față de măsurile de securitate luate in Franța și riscul de terorism... Dacian Cioloş: Da, sigur, există mereu o ingrijorare pentru ceea ce ar putea să se intample. Dar asta nu va impiedica, cum am spus, ca miile de romani să se deplaseze pentru meci. Arlette Chabot: Da, vor veni să asiste la meci. Dumneavoastră, care cunoașteți bine Franța, vedeți mereu manifestațiile din Franța, grevele, perturbările... cum ați reacționa la toate acestea? Dacian Cioloş: Aș spune că acestea fac parte din cultura socială a Franței, nu mă uimește să văd greve, manifestații. Nu discut in mod special despre motivele acestor greve, dar trebuie să admitem, Franța este recunoscută pentru această cultură socială care este foarte puternică și pentru sindicatele sale foarte bine organizate și incisive, că să zic așa. Arlette Chabot: Franța se ingrijorează de imaginea pe care ar putea-o avea in Europa din cauza acestor manifestații, o Franța paralizată, fără trenuri, fără metrou. Afectează acestea imaginea Franței? Dacian Cioloş: Nu știu de unde vine această idee. Nu cred că francezii ar trebui să iși pună intrebări despre ce cred europenii, ci despre cum ar putea fi rezolvate aceste situații din interior, cred că asta este mult mai important. Arlette Chabot: Deci, fotbal, și in același timp cu disputarea competiției in Franța, va fi și o intalnire europeană importantă, in două săptămani, pe subiectul relației dintre Regatul Unit și Europa. Se pune intrebarea dacă da sau nu, dacă Regatul Unit va părăsi sau nu Uniunea Europeană. Credeți sau vă temeți, dvs. personal, că va exista o ieșire a Regatului Unit din Uniune? Dacian Cioloș: Avand in vedere că ii cunosc pe britanici (am petrecut cinci ani la Bruxelles ca și comisar european), cred că există un risc, pentru că discuția - mariajului dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană este o discuție veche. Aș zice că acum este un risc mai mare ca oricand ca acest lucru să se intample, dar cred că decizia britanicilor va fi de a rămane in tabăra europeană. După cum ii cunosc pe britanici, aceştia gandesc pragmatic și avand in vedere faptul că au sprijinit mereu intărirea pieței unice (multe sectoare din economia lor depind de această piață unică), iar această ieșire ar afecta mult nu doar economia, dar și societatea in ansamblul ei. Pentru mine, intrebarea este, și de aici și răspunsul, dacă privim chestiunea la nivel european, cu sau fără Brexit, va fi nevoie de o regandire a funcționării Uniunii Europene și va fi nevoie de schimbări pe care ar fi trebuit să le facem, dar nu le-am făcut din cauza crizei financiare, și apoi din cauza lărgirii Uniunii, cand am trecut de la 15 state la 27, această regandire ar trebui să se facă acum și să punem cărțile pe masă. Arlette Chabot: Deci, considerați că trebuie să mai reflectăm asupra chestiunii. Dar dvs. credeți că dacă Marea Britanie votează in favoarea ieșirii din Uniune, această ieșire trebuie să aibă loc cat mai repede cu putință, chiar dacă ar trebui cațiva ani pentru a face așa ceva. Credeți că trebuie intr-adevăr să marcăm o ruptură cu Marea Britanie, Dacian Cioloş: In primul rand, nu văd cum relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană ar putea funcționa dacă nu suntem clari asupra cadrului de funcționare. Avem un tratat european care precizează, poate nu intr-o manieră foarte clară, foarte precisă, ce se intamplă cand o țară decide să iasă din Uniune, pentru că o țară poate intr-adevăr să decidă acest lucru, chiar dacă acum ar fi o premieră. Din punctul meu de vedere, cu cat prelungim lucrurile, cu atat le complicăm mai mult, atat pentru Marea Britanie, cat și pentru Uniunea Europeană. Arlette Chabot: Deci, dacă va exista o ruptură, trebuie că această să fie clară, pe cat de clară posibil. Dacian Cioloş: Cred că acestea este și discuția care are loc acum in Regatul Unit. De ambele părți, lucrurile trebuie să fie clare. Marea Britanie va rămane vecin al Uniunii Europene, chiar dacă va fi in afara Uniunii. Pentru a pune noile baze ale relațiilor cu Regatul Unit, trebuie mai intai să clarificăm acest proces de ieșire din Uniune. Dar eu răman optimist și cred că acest lucru nu se va intampla și că Regatul Unit va rămane in Uniunea Europeană, locul Regatului Unit este in Uniunea Europeană și dacă Regatul Unit va rămane in Uniunea Europeană ar fi un lucru pozitiv atat pentru britanici, cat și pentru europeni. Arlette Chabot: Comisia Europeană se pregătește oricum și pentru ipoteză unui - nu. Dacian Cioloş: O instituție responsabilă cum este Comisia Europeană trebuie să lucreze in mod clar și asupra acestui scenariu. Nu se poate permite, pentru stabilitatea Uniunii Europene, pentru stabilitatea economică, politică și financiară a Europei, chiar dacă Regatul Unit nu face parte din zonă euro, dar nu se poate permite să nu avem lucrurile clare. Comisia Europeană trebuie să le prezinte statelor membre răspunsuri foarte clare la aceste intrebări despre procesul de ieșire din Uniune, dacă acesta va avea loc. De asemenea, după părerea mea, şi la Londra trebuie să se pregătească pentru acest proces pentru că acest proces nu va fi doar de treaba celor de la Bruxelles, ci va fi și treaba Londrei. Arlette Chabot: Mai avem și alte subiecte importante de discutat, și anume subiectul migrației și mai ales, ceea ce a negociat Cameron asupra prestațiilor sociale, adică un muncitor care vine din țara dvs, care vine din est, in general, in interiorul Uniunii Europene, aceste prestări nu i se vor mai acorda de cum soseşte in Regatul Unit, ci in mod diferit. Nu este umilitor pentru voi? Vi se spune că sunteți prea numeroși, rămaneți la voi, nu mai putem. Dacian Cioloş: Nu este o chestiune de umilire a unora de către ceilalți. Este o chestiune de principiu. Se pune problema dacă respectăm valorile și principiile fundamentale ale Uniunii, și anume circulația liberă și tratamentul egal in cadrul Uniunii Europene, care este de asemenea unul dintre aceste principii. Pentru mine, este mai ales o chestiune de principiu. Am avut ocazia să vorbesc cu David Cameron de mai multe ori pe acest subiect și pot ințelege că există abuzuri, dar avem alte instrumente pentru a evită aceste abuzuri. A există o discuție in cadrul Consiliului European legată de cum să tratăm această problemă in cazul Marii Britanii și am incercat să rezolvăm problema. Britanicii nu au numai muncitori care vin din Uniunea Europeană, ci și din fostele colonii britanice. Astfel, i-am spus lui David Cameron că trebuie să facă diferența intre un roman, un polonez, un bulgar, care nu este un migrant, ci un cetățean european care va lucra in Regatul Unit in același mod in care un britanic investește in Romania, de exemplu, și este altceva un cetățean care vine din afară Uniunii Europene. Deci, trebuie să tratam lucrurile prin cadre juridice diferite. Arlette Chabot: Nu aveți mereu impresia că există de fapt două Europe, o Europa din vest și una din est, și nu ajungem, din cauza diferențelor, să avem o Europă unită? Dacian Cioloş: Există mai multe Europe. Vorbiți de Europa din est și Europa din vest, probabil, pentru că acum este mai vizibilă acesta ruptură in cazul migrației, dar cand vorbim de politici economice, de creștere economică și locuri de muncă, de rigoare economică sau investiții, vedem diferențe și intre nord și sud. Deci, există mai multe Europe și mie asta nu-mi pune probleme, este normal, suntem 27 de țări, dar trebuie să găsim calea de a trăi impreună, chiar dacă avem acest multiculturalism și perspective diferite de a privi lucrurile. Arlette Chabot: Mai există un subiect care vă preocupă foarte mult și anume relațiile cu Rusia pentru că NATO a instalat pe teritoriul romanesc un sistem de apărare anti-rachetă, Putin a replicat și, din păcate, este un fel de război rece. Dacian Cioloș: Nu noi suntem cei preocupați de această chestiune. Am luat pur și simplu niște măsuri. Romania a decis să intre in NATO, Romania este frontieră a NATO, suntem intr-o zonă unde există conflicte care nu au fost provocate de Romania sau de către alte state din Uniunea Europeană. Rusia este un alt vecin, dar Romania nu a luat măsuri impotrivă Rusiei... Arlette Chabot: Acest sistem nu vizează deci Rusia... Dacian Cioloş: Am spus in mod clar, acest sistem nu are ca țintă Rusia. Romanii și americanii care au construit acest sistem au spus in mod clar, chiar și secretarul general al NATO, cand a fost in Romania și am inaugurat scutul anti-rachetă, a fost foarte clar spunand că acest scut nu este orientat contra Rusiei. Arlette Chabot: Cu toate acestea, Putin vă ameninţă. Și nu văd să existe niciun pic de solidaritate europeană in acest caz. Dacian Cioloș: Putin a luat această măsură pe care o cunoaștem și noi foarte bine, să fim clari. Pe mine asta mă ingrijorează, mai ales faptul că există conflicte care destabilizează regiunea și, bineințeles, că trebuie să ne gandim cum să ne apărăm in caz de agresiune. Dacă vă uitați la istoria Romaniei, Romania nu poate fi caracterizată prin agresiune și nici nu o va face acum. Arlette Chabot: Veți vedea maine seară, Francois Hollande va arată puțin solidaritate față de Romania in această chestiune? Vă va sprijini, măcar puțin, in față lui Putin? Dacian Cioloş: Noi cerem solidaritate din partea NATO cu ocazia summit-ului de la Varșovia. Romania, ca și țările baltice, va face cateva propuneri. Este ocazia să discutăm despre frontiera estică a NATO și vom luă măsuri pentru a descuraja orice conflict potențial pe teritoriul NATO. Arlette Chabot: Dvs. vorbiți evident și de cooperarea franco-romană... Dacian Cioloş: Intr-adevăr, avem și un Parteneriat Strategic cu Franța, avem o prezența franceză puternică și in sectorul economic, avem și o cooperare culturală care este foarte intensă și vom vorbi despre toate acestea. Arlette Chabot: Deci, cine va caștiga maine seară meciul? Franța sau Romania? Dacian Cioloş: Cel mai bun va caștiga, iar eu consider că romanii sunt cei mai buni. Arlette Chabot: Deci, credeți că veți caștiga. Dacian Cioloş: Echipă Romaniei nu este una de vedete sau de personalități, dar este o echipă. Sunt jucători tineri, este o nouă generație și ambiția lor este tocmai de a intări echipă și de a arată că Romania este o echipă. Arlette Chabot: Un jucător roman spune că așteptă acest meci ca o femeie inaintea nunții, ca să ne ințelegem... Dacian Cioloş: Vom vedea pe teren. Depinde cine este cel care se va căsători. Arlette Chabot: Am ințeles, depinde de soț de fapt. Va mulțumesc mult că ați venit in această dimineață, domnule prim-ministru. Dacian Cioloș: Cu mare plăcere, doamnă Chabot! 2016-06-09 19:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088088.jpgIntervenția premierului Dacian Cioloș în Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăȘtiri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/interventia-premierului-dacian-ciolo-in-consiliul-organizatiei-pentru-cooperare-i-dezvoltare-economicaPrim-ministrul Dacian Cioloș s-a adresat, joi, 9 iunie a.c., la Paris, membrilor Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), in cadrul unei reuniuni speciale dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, domnul Angel Gurria. Reuniunea a avut ca principal scop prezentarea de către Prim-ministrul roman a evoluțiilor recente din Romania, cu accent pe indicatorii și stabilitatea macroeconomică, perspectivele economice, planul ambițios de reforme, inițiativele regionale şi europene, precum şi a obiectivelor Romaniei in raport cu OCDE. Prim-ministrul Dacian Cioloș a subliniat in intervenția sa interesul Romaniei de a continua consolidarea relaţiilor cu această organizație, recunoscută la nivel global pentru promovarea bunelor practici şi politicilor sustenabile, precum şi de a deveni candidat și ulterior membru al organizației in viitorul apropiat. In marja reuniunii au avut loc o intrevedere bilaterală cu Secretarul General Angel Gurria și un discurs in faţa Consiliului OCDE, urmat de o sesiune de intrebări și răspunsuri cu reprezentanţii permanenți ai statelor membre OCDE, precum şi de declarații de presă. Suntem tot mai activi in grupurile de lucru ale OCDE, pentru că vrem să devenim membri ai acestei organizații. Nu este doar un obiectiv al guvernului, ci este un obiectiv general de țară. Am făcut pași necesari in procesul de reformă și indicatorii noștri macroeconomici arată bine. Știm standardele inalte ale acestei organizații, iar aderarea ne-ar facilita atingerea și păstrarea acestor standarde de dezvoltare economică și socială pe termen lung. Contribuția noastră la organizație inseamnă să jucăm un rol mai activ in stabilitatea economică regională și suntem pregătiți să ne asumăm acest lucru, a spus premierul Dacian Cioloș. Informații suplimentare: Despre OCDE OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creșterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. OCDE işi orientează activitatea in patru direcții prioritare: (1) (re)stabilirea increderii in piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcționeze, (2) imbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naționale, (3) promovarea inovației in economie şi (4) valorificarea capitalului uman prin capacitarea forței de muncă. OCDE promovează cu precădere reforme structurale, o agendă socială axată pe combaterea inegalităților şi dezvoltarea durabilă. Cei 35 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deținand peste 70% din producția şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. Relația Romania-OCDE Aderarea Romaniei la OCDE a reprezentat un obiectiv al politicii externe romane incă din 2004. Romania şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE la ambele valuri anterioare de extindere, respectiv in aprilie 2004 şi noiembrie 2012, dar nu a fost luată in considerare. In februarie 2016, Guvernul a analizat stadiul relaţiei cu OCDE şi a stabilit obiectivul de etapă al Romaniei in relația cu OCDE: crearea premiselor favorabile pentru luarea in considerare a candidaturii ţării noastre in cursul viitorului exerciţiu de lărgire. 2016-06-09 16:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-09-04-52-35big_88088.jpgPremierul Dacian Cioloș, la Paris, în perioada 9-10 iunieȘtiri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-la-paris-in-perioada-9-10-iunie Galerie foto Intrevedere cu ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură Semnarea Foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic romano-francez Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu omologul său francez, Manuel Valls Premierul Dacian Cioloș a depus o coroană de flori in cadrul unei ceremonii organizate la Arcul de Triumf - Paris Premierul Dacian Cioloș a vizitat Ecole Politechnique Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la EURO 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Mă bucur că sunt aici la Ambasada Romaniei, in inima Parisului, şi că am venit cu simbolurile echipei naţionale. Vă asigur de la inceput că eu nu am nici un merit in calificarea naţionalei romane la acest campionat, dar trebuie să recunosc faptul că sunt foarte mandru. Sunt mandru mai intai ca roman şi sunt foarte mandru ca Prim ministru şi această calificare la acest turneu final imi dă multă speranţă pentru ce vor deveni sportul romanesc şi fotbalul romanesc şi, de asemenea pentru imaginea Romaniei in străinătate, pentru că un prim-ministru poate vorbi ore intregi despre evoluţia Romaniei, dar pentru un joc de fotbal sau o echipă de fotbal este suficientă o victorie contra Franţei şi Romania va fi deja mult mai cunoscută. Şi vă asigur că acesta este obiectivul nostru, bineinţeles, de a caştiga toate meciurile. Pe de altă parte, doresc să felicit şi să mulţumesc Ambasadei Romaniei pentru organizarea acestui eveniment şi de a se purta tricourile de fotbal pentru a se face in aşa fel ca Romania să fie percepută aici in Franţa şi prin succesele sale in sport. Fotbalul in Romania a evoluat mult in ultimul timp. Această nouă generaţie, reprezentată de echipa naţională astăzi ne dă multă speranţă pentru viitor şi eu sunt sigur, de asemenea, că tinereţea şi hotărarea d-lui Burleanu, preşedintele federaţiei naţionale de fotbal, a contribuit mult şi va contribui mult la evoluţia şi succesul fotbalului romanesc in Europa şi in lume. Deci, in această seară sper că nu va fi doar victoria inceputului şi că ne vom revedea pe 10 iulie pe Champs Elysees ducand Cupa. Este, in orice caz, ceea ce eu doresc. Acum dl Burleanu ne va spune cum va face aceasta. Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și Secretarul General al OCDE, Angel Gurria [Check against delivery] Angel Gurria: Permiteți-mi să urez, din nou, bun venit domnului prim ministru. Am lucrat intens in ultimele două ore: o oră de discuții bilaterale și o oră de prezentare a ceea ce aș putea numi the Romanian story, povestea romanească, o descriere impresionantă, cu un număr impresionant de cifre, politici, considerente și trebuie să spun că i-am felicitat pe domnul prim ministru și pe guvernul său și am felicitat de asemenea poporul roman pentru că au realizat o schimbare de mare succes. In ceea ce privește relația cu OCDE, aceasta durează de mult timp. Romania deja participă la mai mult de patruzeci de grupuri de lucru, comitete, subcomitete și la alte instrumente de lucru ale OCDE și și-a exprimat interesul de a continua să participe in acest sens. Așa cum vă va comunica și domnul prim ministru in romană, in cateva clipe, dansul a afirmat foarte clar intenția Romaniei de a solicita statutul de membru cu drepturi depline al OCDE. Sigur că reprezentanții statelor membre au fost foarte interesați să primească o astfel de veste și desigur că vor lua in considerare această solicitare la momentul depunerii ei. Permiteți-mi să-l invit pe premier să ia cuvantul, suntem onorați și incantați de prezența dvs. și dorim să continuăm să lucrăm cu și pentru Romania. Dacian Cioloș: Doresc, in primul rand, să mulțumesc domnului secretar general Angel Gurria pentru oportunitatea pe care mi-a acordat-o, nu doar de a avea un schimb de idei, de opinii cu dansul și cu conducerea OCDE, dar și pentru a putea să mă adresez in fața consiliului OCDE, a ambasadorilor statelor membre OCDE. După cum, cu siguranță știți OCDE este cum spunea domnul Gurria, astăzi, nu este doar un think-tank, ci un do-tank, nu doar o structură care gandește dar care și face ceea ce gandește. Este un centru de excelență și de expertiză in dezvoltarea economică, dezvoltarea socio-economică, unde se concentrează și adună expertiza statelor celor mai puternice din punct de vedere economic din lume. OCDE a insoțit Romania pe parcursul anilor in care a gandit și implementat reforme, din 90 incoace. Deci suntem, am fost și suntem beneficiari ai acestei expertize. Insă, ținand cont și de stadiul de dezvoltare economică pe care il avem in Romania, social economică, considerăm că suntem intr-un moment in care Romania nu doar să beneficieze de această expertiză, ci și să contribuie la această expertiză in calitate de stat membru al OCDE. Și de aceea am profitat de această intalnire pentru a reitera și a formula foarte clar dorința Romaniei de a deveni membru al OCDE, alături de alte state din Europa și din lume, care după ce au cunoscut o evoluție in dezvoltarea economică, in dezvoltarea socială, au solicitat integrarea in această structură. pentru a putea contribui cu experiența lor și a putea, in continuare, să-și dezvolte expertiza pe aceste domenii. Am trecut in revistă, totodată, participarea activă a Romaniei și din ce in ce mai activă in ultimi ani la cateva zeci de grupuri de lucru și de comitete, care vizează atat partea economică dar și partea socială, cat și partea juridică și lupta impotriva corupției, unde Romania in ultima perioadă este un participant foarte activ. Și am discutat și despre perspective pe termen scurt, pe termen mediu, pe următorul an și următorii ani de implicare a Romaniei și in alte programe de analiză și de studii și de a folosi experiența și expertiza acumulată, aici, la OCDE și in domenii precum educația sau sănătatea. Am avut, totodată, oportunitatea să mă adresez ambasadorilor statelor membre ale OCDE, unde am vorbit despre stadiul de dezvoltare economică, de dezvoltare socială a Romaniei, despre situația politică din Romania și axandu-mă, in primul rand, pe bunele rezultate in evoluția dezvoltării economie a Romaniei și a creșterii economice, dar și activitatea Romaniei de pană acum in cadrul OCDE, de colaborare cu OCDE, am subliniat și in fața consiliului de a-și pregăti și de a-și depune candidatura pentru a deveni membru OCDE. Și, din discuțiile cu domnul secretar general am concluzionat că vom avea tot sprijinul pentru a pregăti in mod activ această candidatură și doresc să-i mulțumesc domnului Gurria pentru aceasta și să profit de această oportunitate și pentru a-l invita pe domnul Angel Gurria să viziteze Romania. Este la al treilea mandat in care tocmai a fost conformat, in calitate de secretar general și o să-i spun că Romania nu este atat de departe și o să-l așteptăm in Romania, pentru a continua aceste discuții. Plenul Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Intrevedere cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria COMUNICAT DE PRESĂ Programul vizitei cuprinde participarea prim-ministrului Dacian Cioloș la reuniunea specială dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, Angel Gurria, in cadrul Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la 9 iunie. Participarea la această reuniune se inscrie in obiectivul de etapă al Romaniei stabilit de Guvern in luna februarie a.c. privind crearea premiselor favorabile pentru luarea in considerare a candidaturii țării noastre in cursul viitorului exercițiu de lărgire al OCDE. La nivel bilateral, vizita marchează interesul părților romană și franceză pentru un dialog aprofundat şi pentru trecerea Parteneriatului strategic bilateral intr-o nouă etapă de dezvoltare, reflectată in noua Foaie de Parcurs, care va fi semnată de premierii Dacian Cioloș și Manuel Valls la 10 iunie. Ceremonia de semnare va avea loc la finalul unei intrevederi intre cei doi inalți demnitari, in cadrul căreia vor fi discutate subiecte de pe agenda bilaterală, europeană și internațională. Premierul Cioloş va avea, de asemenea, o intrevedere cu preşedintele Francois Hollande şi vor asista impreună la meciul de deschidere a Campionatului European de Fotbal. In marja vizitei vor avea loc intrevederi ale premierului Dacian Cioloș cu studenți, profesori și membri ai conducerii Ecole Polytechnique și ai Academiei pentru Agricultură a Franței. Totodată, prim-ministrul va avea o intalnire la sediul Ambasadei Romaniei cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani morți in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015, care vor fi insoțiți de tutorii lor legali. PROGRAMUL VIZITEI OFICIALE A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA PARIS (Paris, 9-10 iunie 2016) Joi, 9 iunie Ora 11.15 Intrevedere cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria Ora 12.00 Intervenție in plenul Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Ora 13.30 Participare la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la Euro2016 Ora 14.30 Vizită la Ecole Polytechnique Primire de către directorul general al Ecole Polytechnique, Yves Demay Semnare in Cartea de aur Vizitarea Laboratorului de utilizare a Laserelor Intense Ora 18.30 Depunere de coroană in cadrul unei ceremonii la Arcul de Triumf (ceremonie du ravivage de la flamme) Vineri, 10 iunie - Vizită la Paris Ora 10.00 Intrevedere cu prim-ministrul Franței, Manuel Valls Semnarea Foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic romano-francez Ora 11.15 Intalnire cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură Ora 14.30 Intalnire cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani morți in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015 Ora 20.00 Plecare de la Palatul Elysee, spre Stade de France, impreună cu președintele Franței, Francois Hollande Ora 20.45 Participare la ceremonia de deschidere a Euro2016 și vizionarea meciului Franța-Romania Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-06-09 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_varianta_originala_crop.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș de Ziua EroilorȘtiri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-pentru-ziua-eroilor-astazi-9-iunieIi cinstim astăzi pe eroii Romaniei de ieri și de azi, pe toți cei care au avut crezul că binele comun este deasupra binelui propriu, că libertățile semenilor sunt mai importante decat libertatea individuală, că drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societății. Ne-au dat o lecție de viață, pe care nu avem dreptul să o uităm! Eroii romani ne sunt modele, iar faptele lor, inspirație pentru astăzi și maine. Omagiu și cinstire tuturor! 2016-06-09 13:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-09-01-27-52big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul Tineretului şi Sportului: Pentru prima oară după patru ani, performanțele naționale ale sportivilor români vor fi premiate!Știri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-tineretului-si-sportului-pentru-prima-oara-dupa-patru-ani-performantele-nationale-ale-sportivilor-romani-vor-fi-premiateSportivii romani vor putea fi din nou premiați pentru rezultatele obținute la Campionatele Naționale. Astăzi, la propunerea Ministerului Tineretului și Sportului, Guvernul Romaniei a adoptat modificarea Ordonanței 57/2015, cel mai recent act normativ care menținea blocarea premierilor la nivel național. Sunt foarte bucuroasă că, după patru ani de intrerupere, putem premia din nou performanțele sportivilor romani obținute la nivel național. Sprijinul acordat de Guvern, de premierul Dacian Cioloș, pentru readucerea normalității in recunoașterea valorii rezultatelor sportive, este o măsură de recompensare necesară și motivantă. Sunt increzătoare că, in acest fel, aprecierea de care sportivii se vor bucura va aduce un plus de motivație pe drumul către marea performanță, a declarat Elisabeta Lipă, ministrul Tineretului și Sportului. Astfel, incepand cu data de 1 august a.c., pentru performanțele deosebite obținute in competiții sportive, Ministerul Tineretului și Sportului, COSR, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au in subordine structuri sportive, pot acorda sportivilor, in funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și in limita bugetului aprobat, premii/recompense in lei și/sau in obiecte, pană la valoarea sumelor prevăzute in tabelul prezentat in Anexă. 2016-06-09 08:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_13177256_839697996174968_4949740152318754844_n.jpgDeclarații susținute de ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu Știri din 08.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-i-de-ministrul-muncii-familiei-protectiei-sociale-i-persoanelor-varstnice-dragos-nicolae-pislaru-la-finalul-edintei-de-guvern [Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Bine v-am găsit. In şedinţa de astăzi a guvernului, proiectul despre care vrem să discutăm in momentele următoare este, evident, cel care a reţinut şi atenţia membrilor executivului - ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor prevederi legate de salarizarea personalului plătit din fondurile publice, mai multe principii pe care vrem să le reclarificăm şi să spunem foarte clar că, in urma acestei ordonanţe există numai beneficii pentru o bună parte din sectorul public şi cateva elemente de clarificare pe care bănuiesc că este nevoie să le transmitem, inclusiv cele legate de cui se aplică această ordonanţă. Domnule ministru, in primul rand vreau să reamintesc faptul că premierul v-a mulţumit pentru efortul pe care l-aţi depus pentru a duce la bun sfarşit această ordonanţă impreună cu partenerii sindicali şi vă rog să prezentaţi principalele prevederi. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Meritele sunt, in mare parte, ale echipei Ministerului Muncii şi ale tuturor celorlalte ministere care au participat, ale partenerilor sociali şi, să nu uităm, că această ordonanţă, la capătul zilei, este despre oameni, despre oameni care ne-au comunicat frustrările pe care le au in sistem, ne-au comunicat incurajările pentru rezolvarea acestor disfuncţionalităţi. Ce facem noi astăzi prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă? Foarte pe scurt. Incercăm să rezolvăm, să corectăm nişte inechităţi, nişte disfuncţii majore care s-au strans de ani de zile in sistemul public de salarizare. După o incercare ratată in 2010 de a avea o lege-cadru care nu s-a aplicat niciodată, deşi ar fi putut să fie incepută, să fie aplicată de ani de zile. Nu vom rezolva absolut toate problemele prin această ordonanţă, dar ştim exact ce rezolvăm, ştim pe ce date stăm şi ştim că peste 650.000 de oameni din sistemul bugetar vor beneficia de prevederile acestei ordonanţe. In primul rand, ne ocupăm de corecţiile care ţin de un principiu aflat şi in Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii - la muncă egală, plată egală - şi acest principiu este un principiu-cheie pe care noi il aplicăm, avand in vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, aflate in acelaşi birou aveau salarii diferite din cauza unor prevederi legale haotice din trecut. Acest lucru il corectăm. Il corectăm pentru intreaga administraţie publică din Romania, mai ales in zona funcţionarilor publici centrali şi locali. Un al doilea lucru pe care il facem este să constatăm faptul că, in sectorul de sănătate, pe langă problemele, crizele pe care le avem acum una după alta, care izvorăsc tot din trecut, observăm că există nişte disfuncţionalităţi majore in modul in care sunt salarizaţi cei din sectorul medical şi observăm că există o penurie de personal ca urmare a faptului că din ce in ce mai multe cadre medicale, in ultima vreme, in mod accelerat, au părăsit ţara. Atunci a fost necesar aici să venim cu o reaşezare a grilei, apropierea de principiile Legii-cadru nr. 284 şi rezolvarea disfuncţionalităţilor, atat pe orizontală, la nivel sistemic, in toată ţara astfel incat un medic de o funcţie şi o vechime, indiferent unde ar fi in ţară, să aibă acelaşi salariu de bază şi un lucru iarăşi important, pe verticală, ceea ce inseamnă aşezarea vechimilor ca să existe un anumit progres in carieră, pe care un cadru medical poate să il aibă. In acelaşi timp, in sistemul medical am introdus ideea de bonus de performanţă care, de la inceputul anului viitor, va reprezenta 2% din masa salarială şi va putea să fie un stimulent adiţional pentru reformele pe care colegul meu Vlad Voiculescu a inceput să le anunţe şi le va continua şi sunt convins că veţi vedea temeinicia şi inţelepciunea acestor reforme in perioada următoare a acestui an. Pentru sectorul de educaţie, in ciuda discuţiile pe care le-am avut contradictorii cu acest sector, readuc aminte problemele pe care le-am discutat cu colegii din invăţămant nu au fost pe fond. Noi venim cu o grilă la fel ca la sănătate, care are iarăşi accent pe zona de debutanţi, pe zona de funcţii auxiliare, cum ar fi informaticieni care, practice, nu mai pot fi recrutaţi in sistemul de invăţămant, intr-o lume care se bazează din ce in ce mai mult pe tehnologia informaţiei ca mijloc de educaţie şi aşezăm, atat pentru sistemul universitar, preuniversitar, cat şi auxiliar, lucrurile pe temeiul acesta al unei legi unitare, anuland, abrogand, o lege specială care a fost dată de la an la an, incepand cu 2011, este vorba de Legea nr. 63 care crea practic un statut special familiei ocupaţionale din invăţămant. Deci, practic, prin această ordonanţă de urgenţă aşezăm grila pe aceleaşi principii şi in acelaşi timp ne ducem un pas inainte către o salarizare unitară in zona publică şi pe partea de invăţămant. Evident, au existat aceste discuţii, am spus nu pe parte de fond, ci in parte de termeni şi ca să fie din nou foarte clar, vom avea 50% din beneficiile pe care le aduce grila vor intra in vigoare incepand cu 1 august acest an, 2016, iar la sfarşitul anului viitor va intra intreaga grilă cu toate beneficiile ei, din decembrie 2017 vom avea intreaga grilă aplicată, urmand ca de la 1 ianuarie 2018 să existe şi acel bonus de 2% din masa salarială şi pentru sistemul de educaţie. Nu in ultimul rand, un alt aspect important ţinea de inechităţile, de dezechilibrele din aparatul propriu central al ministerelor. Aşa cum am menţionat la ultima conferinţă de presă, există in acest moment din ce in ce mai multe posturi vacante in administraţia centrală. Este fără precedent ceea ce se intamplă şi există o corelaţie perfectă, robustă intre locurile vacante şi ministerele care au salarizarea personalului din administraţia centrală, din aparatul propriu al ministerelor, cu salariile mici, sub media din administraţia centrală. Inechitatea aici este foarte simplă. Eu am un consilier care este plătit intr-un minister de două ori mai puţin decat un consilier in alt minister şi atunci ce am făcut? Am luat ca reper o medie a salarizării in aparatele proprii ale ministerelor şi anume 70% din grila Secretariatului General al Guvernului şi am folosit-o ca reper pentru a ridica şapte ministere plus Ministerul Economiei, care ştiţi că a fost deja avut in vedere cu ceva timp in urmă, de a le aduce la acest minim de, să spunem un nivel minim de motivare, de stimulare pentru ca să se poată ocupa prin concurs poziţiile vacante. Vă aduc aminte că au existat concursuri de ocupare a poziţiilor vacante şi nu s-au ocupat. Deci, nu este vorba numai că există aceste posturi, ci lumea nu a venit pentru salariul de 1.600-1.700 de lei, cum de exemplu este la Ministerul Comunicaţiilor sau la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului şi atunci această măsură a fost foarte importantă. Aş vrea să precizez, pentru că au fost tot felul de speculaţii, că deşi intenţia noastră era evident să avem cat mai multe persoane din zona publică care să poată beneficia de aceste corecţii, de inechităţile, de distribuţiile in zona administraţiei publice centrale şi chiar şi in deconcentrate, acest lucru nu a fost posibil. Prin urmare, nu avem nicio agenţie centrală sau deconcentrată care să poată să beneficieze in acest moment, prin ordonanţă de aceste corecţii. In acelaşi timp, un alt zvon a fost legat de Administraţia Prezindenţială, guvernul nu are in această ordonanţă de urgenţă nicio precizare cu privire la Administraţia Prezidenţială, ei nu sunt incluşi in această ordonanţă, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, ceea ce se aprobă astăzi. Nu există nicio menţiune, nicio agenţie, nicio administraţie prezidenţială. Acestea sunt prevederile centrale pe care, o parte din ele, le-am mai menţionat. Este important insă să explicăm incă o dată impactul bugetar care ne-a fost totdeauna un reper in aceste discuţii, o constrangere in ceea ce priveşte modul in care putem să reuşim să rezolvăm cat mai multe lucruri. Impactul bugetar este in anul 2017, anul care ne preocupa cel mai mult, de circa 2,6 miliarde de lei. Vă anunţăm de la inceput că incercăm să rămanem in jurul 2,3 miliarde de lei iniţial, am făcut un efort care a fost posibil datorită economiilor şi poziţiilor vacante de care vă spuneam care au dus la faptul ca in zona publică, pe cheltuielile de personal, să existe aceste economii, care ne permit această sumă adiţională fără să deviem de la principiile responsabilităţii fiscal-bugetare in 2017. Readuc aminte acest 2,3 miliarde nu este suma alocată in plus. Sursa este direct legată de modul in care a fost făcută proiecţia pe termen mediu de dezvoltare macroeconomică, cadrul macroeconomic şi fiscal bugetar. Nu in ultimul rand, aş vrea să vă spun că, in spatele acestui demers care a fost un demers care a presupus zeci de ore, aproape sute de ore de consultări cu partenerii sociali. Ne-au intărit credinţa că partenerii sociali sunt rezonabili şi că au o poziţie care este legată de a construi impreună un cadru corect şi nişte politici mai bune. In Consiliul Naţional Tripartit, după cum vă spuneam, a existat mai degrabă o majoritate pentru această ordonanţă de urgenţă, pentru ceea ce poate ordonanţa să facă şi nu pentru ceea ce nu putem face şi pentru acest sprijin cu informaţii, cu idei, cu recomandări tehnice atat pentru această fază, cat şi pentru, ceea ce sper că de maine să ne apucăm impreună să lucrăm, şi anume legea unitară de salarizare pe care să o terminăm pană la sfarşitul acestui an, să putem să ducem la capăt. Şi aici cred că este un aspect foarte important cu privire la ceea ce urmează. In această ordonanţă veţi găsi ceva nou, intr-adevăr, şi veţi găsi un articol 7, la care puteţi să vă uitaţi, şi care aduce o premieră foarte importantă. Este vorba de obligativitatea tuturor instituţiilor publice şi agenţiilor de a raporta datele intr-un registru de evidenţă generală, similar cu cel pe care il cunoaşteţi pentru sectorul privat, şi anume REVISAL. Şi aici este foarte important, noi vom integra, practic va exista un singur registru, pentru care metoodologia se va stabili prin hotărare de guvern ulterior, dar vom avea, pe baza acestei prevederi, o evidenţă centralizată a tuturor angajaţilor din sectorul public. Am spus-o de mai multe ori, şi nu ca o lamentaţie, ci ca o constatare a iresponsabilităţii din trecut, in ceea ce priveşte salarizarea in zona publică şi a ignoranţei, dacă vreţi, o formă mai uşoară, dar care era de natură să permită construcţia măririlor salariale, plecand de la 300.000-400.000 de oameni intr-un sistem de 1,2 milioane. V-am spus, printr-un efort aproape sisific am reuşit să ajungem undeva la 700.000 de oameni din 1,2 milioane ca să ne fundamenteze aceste două sectoare: educaţie şi sănătate, om cu om, şi să ne permită o extrapolare cat de cat rezonabilă pentru impactul pentru celelalte sectoare. Acest lucru nu mai este posibil. Acest guvern, primul-ministru, eu personal, ne vom asuma ca oricine va dori să facă vreun calcul referitor la salarizare in această ţară să poată să aibă o bază de date ca să ştim pe ce cheltuim banii, cum cheltuim, care este salariul de incadrare de bază, care sunt sporurile, indemnizaţiile, om cu om. Este vorba de a putea avea o evidenţă a ce cheltuim, ca in orice firmă, pentru orice administrator din această ţară este firesc să ştii efectiv care sunt cheltuielile de personal, dar nu agregat, să le poţi urmări individual şi cred că această prevedere nu este doar o prevedere simbolică, care inseamnă de fapt o nouă paradigmă in a crea politici salariale bazate pe evidenţe, pe date, ci este o măsură extrem de concretă care va reaşeza şi va pune pe cu totul alte principii posibilitatea de a lucra pe o lege de salarizare unitară care să aibă sens şi să putem testa, să putem modela intr-un mod in care multe alte state o fac deja. Acestea sunt elementele principale, repet, pe care le avem in vedere. Sunt multe poveşti in spate. Poveşti cu oameni, despre oameni şi acest lucru aş vrea să-l mai subliniez in incheiere. Indiferent de orgoliile, de infierbantările, de dezbaterile pe care le-am avut in această perioadă, ceea ce este important este increderea pe care o putem avea in cadrul sistemului public, intre sistemul public şi salariaţii pe care ii avem, angajaţii, cei care contribuie la politicile publice zi de zi şi, mai ales modul in care ne prezentăm in societate. Pană la urmă, bugetul este format din banii fiecăruia dintre noi, agenţi privaţi, persoane individuale, şi trebuie să ai un respect pentru modul in care aloci resursele. Cred că acest lucru este una dintre responsabilităţile principale ale statului. Iar ce facem noi astăzi este să avansăm incă puţin intr-o direcţie de responsabilitate, de asumare de a putea să inţelegem cu adevărat cum se poate organiza un sistem mai eficient. Şi mulţi au venit şi au spus: bun, discutaţi de corecţii, dar care sunt măsurile de reformă in spate şi credeţi-ne că, in restul anului, in cealaltă jumătate a anului, exact pe aceste lucruri ne vom concentra. Veţi vedea atat in zona administraţiei publice, cat şi in cele două sectoare, sănătătate şi educaţie, faptul că vor exista lucruri care se vor mişca pentru a putea, intr-adevăr, să imprimăm măcar o dezvoltare eficientă a administraţiei publice in continuare. Mulţumim incă o dată tuturor celor care au participat in proces, mulţumim oamenilor pentru inţelegerea pe care au avut-o, mulţumim tuturor cetăţenilor pentru modul in care vor inţelege in continuare să aibă incredere că acest guvern tehnocrat, aşa cum este el, de fapt lucrează cu oameni, pentru oameni şi spre binele oamenilor. Mulţumesc foarte mult! Dan Suciu: Mulţumesc şi eu. Dacă aveţi intrebări pentru dl. ministru. Reporter: In legătură cu acel bonus de performanţă, ne puteţi preciza cum se va calcula, cine va stabili, cine va primi aceste bonusuri de performanţă? Dragoş Pislaru: Sigur, am precizat-o, nu am foarte multe lucruri de adăugat in acest moment, am spus că bonusul de performanţă va depinde de anumite condiţii de reformă care sunt sistemice şi de criterii de performanţă care vor fi stabilite la nivel-cadru in sistem, dar monitorizate la nivel de unitate. Discutăm aici de sistemul de sănătate - spitale - şi de sistemul de educaţie, adică şcoli, universităţi, instituţii de invăţămant. Impreună cu colegii mei din guvern şi asumat de intregul guvern vom lucra pentru a putea defini, prin hotărari de guvern, aceste condiţii de reformă şi criterii de performanţă in restul acestui an, astfel incat să setăm foarte clar aşteptările şi să putem implementa chiar de la 1 ianuarie, aşa cum a fost discuţia, bonusul de performanţă pe partea de sănătate, urmand să mai avem incă puţin timp, poate intr-un sistem de educaţie care este, şi ca mărime, mai mare şi poate are nevoie de mai mult timp pentru a stabili modul in care putem defini corect aceste criterii de performanţă şi in această zonă. Reporter: Spuneaţi mai devreme că v-aţi ocupat de poveşti cu oameni şi despre oameni. Să vă citesc puţin articolul 2 din forma preliminară a OU, alineatul 1: Incepand cu luna august 2016, salarizarea pentru funcţiile din cadrul Administraţiei Prezidenţiale se stabileşte la nivelul maxim de salarizare aflat in plata aferent funcţiilor din cadrul serviciilor Parlamentului. Unde a dispărut acest articol? Dvs. spuneaţi mai devreme că nu s-a pus in niciun moment problema. Dovada este insă OU, draftul iniţial, că s-a pus in problemă aceste corecţii şi la nivelul Administraţiei Prezidenţiale. Cum, in forma finală a ordonanţei, nu au mai apărut aceste prevederi? Dragoş Pislaru: Aş vrea să dezaprob ferm zvonurile şi modul in care au fost exacerbate aceste zvonuri in ultima vreme. Noi am avut public doar două variante: o variantă care a fost cea de pe 17 mai in care nu găsiţi niciun fel de referinţă, nici la agenţii, nici la Preşedinţie şi a doua variantă pe care o veţi găsi astăzi pe site, varianta aprobată. Toate informaţiile care au plecat, aşa cum vă place dvs să spuneţi, pe surse, aceste informaţii nu au fost niciodată confirmate de guvern, niciodată nu au fost asumate de către guvern şi, prin urmare, să mă rugaţi să comentez ceva care niciodată nu a fost in discuţie oficial pus de guvern mi se pare, pur şi simplu, zvonistică. Reporter: Vorbeam neoficial, nu oficial. Dragoş Pislaru: Neoficial sau oficial este acelaşi lucru. Eu vă pot spune foarte clar. Reporter: Nu este acelaşi lucru. Dragoş Pislaru: Guvernul, primul-ministru, guvernul, ministrul muncii, nu aprobă astăzi in OU nicio prevedere legată de Administraţia Prezidenţială. Mai explicit de atat nu se poate spune. Restul zvonurilor sau textelor parţiale... Reporter: Dar au existat discuţii cu sindicatele, cum puteţi să /.../ că nu au existat... Dan Suciu: Nu vă supăraţi, au fost foarte multe variante şi foarte multe discuţii cu sindicatele. Dragoş Pislaru: Exact. Dan Suciu: Discutăm despre un document finalizat care are referinţe la 650.000 de persoane. Reporter: Eu mă refeream foarte clar dacă /.../ luat in calcul această corecţie şi /.../ Administraţiei Prezidenţiale. Dan Suciu: Eu vă răspund foarte clar. Vreţi să puneţi o intrebare punctuală... Reporter: Vă rog foarte mult lăsaţi-mă să-mi termin dialogul cu dl ministru. Dan Suciu: Vă rog, n-aveţi un dialog. Aveţi voie să puneţi intrebări, pentru că e conferinţă de presă, scuzaţi-mă că intervin. Reporter: Imi răspundeţi vă rog frumos dacă aţi luat in calcul... Dragoş Pislaru: V-am spus: eu mă uit in textul ordonanţei care a fost aprobat astăzi şi vă spun, cu fermitate şi claritate, cred că vorbim cu toţii limba romană, pană la proba contrarie... Reporter: Cu siguranţă. Dragoş Pislaru: Vă rog, lăsaţi-mă să termin. Mulţumesc. Nu există vreo prevedere care să fie altceva decat aparatul propriu al ministerelor din raţiuni care ţin de resursele bugetare existente. Orice aţi văzut altceva sunt, pur şi simplu, ceea ce spuneţi dvs informaţii care vin neoficial. In acest moment eu vă spun că acest guvern nu are in acest act normativ nicio prevedere in acest sens. Cred că este destul de clar. Mulţumesc. Reporter: Impactul bugetar pentru 2016 care va fi şi de unde va fi acoperită suma? In urma rectificării bugetare, presupun că se vor face nişte realocări de sume. Vor fi tăiate sume de la investiţii sau cum? Dragoş Pislaru: Da, aici lucrurile sunt foarte clare. Impactul bugetar pe 2016 este in jur de 870 de milioane. Ceea ce trebuie să reţineţi este aşa: că la CNT - Consiliul Naţional Tripartit - deşi dna ministru a finanţelor nu este membru in CNT, este dl preşedinte Ghizdeanu de la Comisia Naţională de Prognoză, a venit dna ministru şi i s-a pus direct intrebarea legată de sursele de finanţare. Şi a spus foarte clar: avem in acest an o parte din surse sunt legate de economiile de personal. Avem poziţii vacante in administraţia centrală ca in nici un an, ceea ce este foarte important de reţinut. Deci asta este prima sursă importantă. A doua sursă foarte importantă şi aici a fost dat ca exemplu Ministerul Economiei, există reducere de cheltuieli de funcţionare. Practic, nu ştiu dacă sunteţi la curent, prin singurul fapt că au existat nişte măsuri in cadrul guvernului de a reduce cheltuielile, vă aduc aici, spre exemplu, sediul din Primăverii al fostei Agenţii pentru Investiţii Străine care, pur şi simplu, s-a constatat că era ţinut de 50 de oameni care plăteau o chirie de circa 600.000 de lei pe an. Şi aceste tipuri de măsuri, cu miniştrii care s-au ocupat de aceste lucruri, energie, economie, şi practic sunt mai toţi colegii care sunt angrenaţi in acest lucru, au dus la o altă serie de economii. In acest context şi in contextul in care, pentru acest an, erau 800 de milioane deja alocaţi pentru această măsură incă de cand doamna ministru Costea se ocupase de acest proiect, discutăm de cei 70 şi ceva de milioane care sunt, intr-adevăr, adiţionali şi care sunt, ca surse de proveninenţă, veniţi din această resursă de care discutăm. Pentru anul viitor există o diferenţă, aşa cum, adică vreau să se inţeleagă foarte clar, anul viitor suma prognozată pentru creşterea masei salariale era de 2,3 miliarde şi anul viitor, cand se va face bugetul, intr-adevăr va trebui să vedem, fie să mizăm din nou pe ideea de eficienţa cheltuielilor banilor publici şi aici vă aduc in atenţie mai ales măsurile care ţin de achiziţiile publice centralizate şi de alte măsuri care să merite să coboare exact cheltuielile de funcţionare, cu ideea ca să incercăm să recuperăm aceşti 300 de milioane fără să afectăm obiectivele de investiţii. Deci, este foarte important să definim separat cei doi ani. 2016 este pe bugetul in curs, in care, dacă ai fi afectat la rectificare bugetul de investiţie, ai fi avut o problemă şi nu este cazul, iar in 2017 intr-adevăr lucrurile se pot reaşeza in buget, incercand să avem, să imprimăm o tendinţă de eficientizare suplimentară. Mulţumesc. Reporter: Posturile vacante şi bugetate, in momentul acesta, cate sunt şi cate vor fi tăiate? Dragoş Pislaru: Deci nu este vorba de a tăia din posturi in acest moment, cat incercăm, anumite ministere din acestea, unde avem realinierea la 70% din SGG, să le ocupăm. Deci, sunt poziţii-cheie care ne grevează in modul in care se derulează politicile publice. Un număr exact legat de cate posturi vacante sunt in sistem nu am acum cu mine, dar, evident, le pot comunica ulterior. Dan Suciu: Doar ca vă să adaug cateva elemente de clarificare. Aceste posturi au fost bugetate pe tot parcursul anului 2016. Aşadar, deja suntem cu 6 luni de economii pe o bună parte din aceste posturi. Deci, banii aceştia pot fi realocaţi pentru această majorare salarială, dacă vorbim de anul 2016. Dragoş Pislaru: Da. Mulţumesc pentru precizări. Deci, posturi vacante bugetate in bugetul de stat. Da. Dan Suciu: Dacă mai aveţi intrebări pentru dl ministru, dacă nu, dle ministru, vă mulţumesc foarte mult. Răman să prezint detalii legate de şedinţa de guvern. Mulţumesc foarte mult. Dragoş Pislaru: Mulţumesc şi eu. Dan Suciu: Mulţumesc. Mergem mai departe. Vreau să vă prezint, pe scurt, proiectul de lege privind abilitatea guvernului de a emite ordonanţe simple pe durata vacanţei parlamentare, care a fost astăzi in guvern. Cum ştiţi, inaintea fiecărei vacanţe parlamentare, există această procedură pentru a defini cadrul de acţiune al guvernului, din perspectiva aceasta, in perioada imediat următoare. Sunt mai multe domenii care s-au inscris in acest proiect de lege pentru a putea emite ordonanţe simple. E vorba de finanţe publice, dezvoltare regională, afaceri interne, cultură, fonduri europene, agricultură şi dezvoltare rurală, sănătate, comunicaţii. Cateva exemple de ordonanţe pe care guvernul le va susţine in perioada următoare: la finanţe publice şi economie - rectificarea bugetului şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale, modificarea şi completarea Legii privind Codul Fiscal, măsuri privind autorizarea şi plata obligaţiilor fiscale la organismele internaţionale. La dezvoltare regională: modificarea şi completarea ordonanţei guvernului pentru infiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii, infiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, modificarea şi completare ordonanţei privind măsuri pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente. Afaceri interne: măsuri privind stabilirea şi modificarea unor tarife pentru serviciile prestate in regim de urgenţă pentru populaţie. Fonduri europene: modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru un ciclu 2014-2020 sau prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea şi utilizarea fondurilor europene. In agricultră şi dezvoltare rurală: modificarea şi completarea unor acte normative in domeniul agriculturi şi dezvoltării rurale, vorbim de capitole care ţin de priorităţi ale acţiunii guvernamentale atat in ceea ce priveşte economia, cat şi dezvoltarea regională, afacerile interne, debirocratizarea, pentru că o bună parte din elemente ţin de debirocratizare, sau educaţie şi sănătate. Pentru că şi la sănătate sunt multe acte normative avute in vedere, completarea ordonanţei guvernului privind organizarea şi finanţarea redidenţiatului, modificări aduse legii pentru asigurarea sumelor necesare acoperirii cu TVA aferente bunurilor, serviciilor achiziţionate in Programul de reducere a tuberculozei ş.a.m.d. Tot in şedinţa de guvern de astăzi, aşa cum a cerut primul-ministru zilele trecute, au fost două informări: una privind situaţia generată de fenomenele hidro-meteorologice din săptămanile precedente şi una privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Premierul a cerut Ministerului Afacerilor Interne să facă aceste două prezentări şi, mai mult decat atat, in ceea ce priveşte situaţia inundaţiilor, a cerut ministerelor care pot contribui şi care implicit au relaţie şi legătură cu situaţia legată de inundaţii, să se implice in evaluarea pagubelor in perioada imediat următoare, este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii şi al Mediului, pe langă, evident, Ministerul Afacerilor Interne, aşa incat in cel mai scurt timp să poată fi făcute eventuale corecţii financiare sau susţineri de plată, eventual chiar din fonduri europene, dacă situaţia poate fi clasificată ca atare şi se pot utiliza fondurile europene pentru situaţii de urgenţă de la Comisia Europeană. Doar cateva elemente legate de această informare, in bună parte din lucruri le ştiţi, pentru că dl ministru Petre Tobă le-a prezentat deja luni. Au fost emise, in prioada 24 mai - 6 iunie, 258 de avertizări şi atenţionări pentru cod galben şi portocaliu, alte 77 de avertizări de cod roşu, toate acestea au presupus măsuri din partea inspectoratelor şi a Ministerului Afacerilor Interne, punerea la dispoziţie a unor angajaţi care să reacţioneze in timp util cu mijloacele pentru a preintampina sau a evacua persoanele care se aflau in situaţii dificile. Vorbim de pagube produse la 692 de locuinţe, 1.673 de anexe gospodăreşti şi 32 de obiective economico-sociale, 658 de poduri şi podeţe, au fost inundate peste 18.000 de hectare de terenuri agricole şi, pentru o anumită perioadă de timp, au fost unele drumuri sau tronsoane de cale ferată afectate, este vorba de 11 kilometri şi 400 de drumuri naţionale, alte cateva tronsoane de drumuri judeţene şi unul de cale ferată. Este de subliniat faptul că, in prezent, situaţia s-a normalizat, s-au depăşit perioadele de varf şi nu sunt localităţi izolate, iar toate aceste acţiuni pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a susţinut in această perioadă au fost apreciate la nivelul guvernului, inclusiv de primul-ministru. S-a comentat foarte mult in ultima perioadă de ce nu este acţiune la nivelul guvernului. A existat acţiune de supraveghere şi de coordonare, de implicare directă, prin mii de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că nu e cazul să se plimbe cu barca prin zonele inundate pentru a-şi arăta implicarea intr-un proces complicat şi tragic, atata vreme cat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne activitatea se desfăşoară in bune condiţii. Şi aceasta este aprecierea după evaluarea pe care ministerul a făcut-o legat de situaţia din inundaţii. In ceea ce priveşte organizarea alegerilor, buna desfăşurare a alegerilor, pentru că aceasta este concluzia care a rezultat in urma discuţiilor legate de activitatea Ministerului Afacerilor Interne in ceea ce priveşte organizarea alegerilor, dincolo de toate aspectele tehnice care presupun modificări legislative şi implicări de persoane la nivelul autorităţilor locale şi la nivelul teritoriului, au fost identificate şi cateva probleme care se cer corectate pentru perioada următoare, in perspectiva alegerilor generale, şi este de spus că aici au fost o serie de neclarităţi in privinţa tipăririi unor buletine de vot care au trebuit să fie retipărite in perioada imediat inaintea alegerilor, tocmai pentru a exista aceste buletine la dispoziţia alegătorilor. Au fost greşeli in ceea ce inseamnă redactarea lor şi ministerul a propus o serie de măsuri legate in depăşirea acestor probleme de organizare la nivelul local, mai ales. De asemenea, s-a remarcat buna cooperare pe care Ministerul Afacerilor Interne a avut-o la nivel central cu autorităţile implicate in procesul electoral, vorbim de Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă şi inscrierea in parametrii bugetari aprobaţi pentru desfăşurarea alegerilor. Dacă mai aveţi intrebări legat de agenda de guvern sau alte chestiuni, vă stau la dispoziţie. Reporter: Ieri, Ministerul de Finanţe a anunţat o ordonanţă de urgenţă care ar fi urmat să rezolve situaţia de la TVR, datoriile către EBU, dacă a fost aprobată această ordonanţă şi mai exact ce prevede ea, de unde vin banii? Dan Suciu: Da. După cum vedeţi, nu a fost pe agendă o asemenea ordonanţă, ea este in discuţie publică, este in dezbatere publică in acest moment. Aş vrea să fac cateva clarificări. Nu este vorba de realocări financiare suplimentare pentru plata acestot datorii. Ceea ce se intamplă, de fapt, este crearea cadrului legal, după cum vă amintiţi, in momentul in care a apărut această dispută legată de pierderea unor drepturi de televiziune din partea TVR legate de diferite manifestări artistice sau sportive sau programe, guvernul a constatat că nu are cadrul legal pentru a interveni in sprijinul Televiziunii publice in perspectiva susţinerii drepturilor constituţionale sau obligaţiilor constituţionale pe care televiziunea le are, scuzaţi-mă, obligaţiilor constituţionale pe care televiziunea le are in spaţiul public romanesc. In consecinţă, ceea ce va face Ministerul de Finanţe, va propune o ordonanţă de urgenţă care să creeze acest cadru prin care o parte din suma pe care televiziunea o primeşte de la bugetul central pentru susţinerea unor relee şi a spaţiilor de transmisie, adică cheltuieli cu inchirierea spaţiilor şi circuitelor pentru agenţii economici din domeniul comunicaţiilor, aşa se numeşte acest articol bugetar bine definit, pe baza căruia se fac transferurile bugetare, deci aceşi bani care deja sunt alocaţi in momentul in care se constituie bugetul, pot fi utilizaţi de Televiziunea publică, prin intermediul Ministerului de Finanţe, pentru plata datoriilor la EBU. Această plată a datoriilor la EBU este urgentă şi imperioasă pentru că, dacă nu se va face in perioada imediat următoare, Televiziunea publică va fi eliminată din sistemul european de televiziune, in consecinţă va pierde accesul la o serie de manifestări sportive şi programe pe care le are pe baza participării la acest ansamblu al televiziunilor publice naţionale. Aşadar, nu vorbim de bani suplimentari alocaţi Televiziunii publice, vorbim de crearea cadrului legal pentru ca o parte din fonduri, care rămaneau de obicei, an de an, necheltuite, să fie utilizate de data aceasta pentru plata acestei datorii. Nu puteau fi utilizaţi pentru că presupuneau, erau pe altă linie bugetară, era o altă sursă financiară pentru televiziune, cu dedicaţie specială şi, in consecinţă, din acest punct de vedere, nu puteau fi utilizaţi de Televiziunea publică. Facem această modificare acum pentru că mai sunt două lucruri pe care vrem să le menţionăm. In primul rand, avem de dat această, sigur Televiziunea publică este sub controlul parlamentului dacă pot să spun aşa, este o instituţie subordonată parlamentului şi parlamentul a primit, din partea Ministerului de Finanţe, o serie intreagă de modificări sau propuneri de modificări legislative pentru o bună gestionare, din perspectiva Ministerului de Finanţe, a situaţiei financiare. Urmează să vedem ce face Parlamentul Romaniei, dar trebuie să constatăm că in acest moment avem o conducere a Televiziunii Romane, ceea ce nu se intampla acum cateva luni, cand a apărut această discuţie. A fost una din cerinţele noastre de a avea o conducere la nivelul Televiziunii Romane, cu care se poate discuta şi căreia i-am solicitat, şi prin reprezentantul guvernului in Consiliul de Administraţie, şi această solicitare a fost acceptată, un plan de restructurare in perioada imediat următoare, in 30 de zile, Televiziunea publică va prezenta un plan de structurare şi de acţiuni in perioada imediat următoare pentru anii care vin, aşa incat să putem lega acest ajutor financiar şi de elementele de structură, de reformă, de care Televiziunea publică are nevoie in perioada imediat următoare. Acest lucru cred că l-am subliniat de cateva ori, in ultimele luni. Aşadar, acestea sunt două elemente suplimentare care au determinat guvernul să intervină in această chestiune care, repet, este urgentă, dacă nu se va face in perioada imediat, in următoarele zile, televiziunea işi va pierde dreptul de a fi parte a sistemului european de televiziune. Reporter: Aplicand această ordonanţă, avem garanţia că toate meciurile vor fi putea fi difuzate aşa cum era programat? Dan Suciu: Nu vreau să intru eu in programul Televiziunii Romane. Programul Televiziunii Romane presupune un acord cu EBU şi, pe baza acestui acord, toate manifestările sportive sau culturale pe care EBU le difuzează in sistemul centralizat european, vor fi parte şi a programelor Televiziunii Romane, dacă televiziunea decide. Reporter: Spuneaţi că este o chestiune de cateva zile. Cand veţi adopta această ordonanţă? Dan Suciu: Probabil săptămana următoare, dacă avem toate avizele şi indeplinim procedurile legale. Reporter: Au existat şi intalniri cu conducerea Televiziunii Romane? Dan Suciu: Ministerul de Finanţe a ţinut in permanenţă legătura şi a discutat cu conducerea televiziunii, da. Reporter: Care este poziţia faţă de acţiunea fără precedent a DG Competition de control asupra Transgaz, Romgaz şi Petrom? Dan Suciu: Sunt companii, sigur, unele de stat, altele in care statul are o participare minoritară, dar sunt entităţi juridice independente care se supun unui control procedural in limitele procedurale bine determinate pe care le face DG Competition. Nu avem nimic de comentat in această privinţă, aşteptăm să vedem rezultatul investigaţiei şi să luăm notă de el. Este o acţiune care se desfăşoară in cadru legal, bine constituit, privim şi noi cu interes şi cu preocupare in legătură cu această acţiune de control, dar repet, ea are loc la companii private şi publice care au responsabilitatea proprie a activităţii lor. Ele nu sunt companii subordonate, intr-un fel, guvernului, chiar dacă sunt instituţii publice. Reporter: Legat de TVR, aţi folosit termenul de ajutor financiar şi plan de restructurare pe care il presupune un ajutor financiar. Aţi notificat cumva Comisia Europeană privind acest...? Dan Suciu: Nu. Vă spun, acest transfer financiar nu este un ajutor financiar. Reporter: Aşa aţi spus dvs. Dan Suciu: Da. Am spus, dar haideţi să fac rectificarea, dacă aţi inţeles-o in termen de ajutor financiar care se oferă şi in economie. Nu este vorba de asta. Este vorba de capacitatea Televiziunii publice de a utiliza fonduri de pe altă linie bugetară. Reporter: Dar asta ar insemna că nu este vorba de un ajutor financiar, nu se inscrie in categoria asta şi, din punctul dvs. de vedere, nu trebuie notificată Comisia? Dan Suciu: Nu ştiu dacă s-a... știu că este un dialog in curs cu Comisia Europeană, nu ştiu dacă acest dialog este legat strict de acest aspect sau de aspectele legate de toată datoria publică a Televiziunii Romane, inclusiv Consiliul Concurenţei este implicat in această chestiune, aşa că mă aştept ca legătura cu Comisia Europeană să fie realizată. Repet, nu ştiu punctual dacă pe un aspect sau pe altul s-a discutat mai mult sau mai in detaliu. Reporter: Ministerul Sănătăţii a postat, in transparenţă decizională, in data de 5 iunie, un proiect de ordonanţă de urgenţă care conţine aceleaşi prevederi precum proiectul de lege care a fost aprobat de guvern pentru implementarea Directivei 40/2014. Ieri, Senatul a aprobat acest proiect de lege, in momentul de faţă acelaşi iniţiator are două proiecte de acte normative concurente. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, in acest moment iniţiatorul, respectiv guvernul, nu poate să retragă acest proiect de lege, trebuie să ajungă la ultima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, ce va face guvernul, ce măsuri identifică? In momentuul de faţă una dintre variante este să se ceară, de către Executiv, parlamentarilor renunţarea la toate articolele care prevăd modificări potrivit Directivei 40/2014. Dan Suciu: Nu am detalii in legătură cu chestiunea pe care o semnalaţi. Reporter: Dar ştiţi despre ce...? Dan Suciu: Nu, nu ştiu. Nu am detalii şi nu ştiu. Reporter: As vrea să vă intreb, am văzut că a fost dat un ajutor pentru medicul şi asistentul de pe elicopterul SMURD, aș vrea să vă intreb dacă ştiţi cumva care este suma pe care a dat-o MAI pentru pilot şi copilot? Dan Suciu: Nu. Vă rog, intrebaţi la nivelul ministerului, dar există la nivelul MAI există proceduri deja bine stabilite in privinţa ajutorului acordat, mă aştept să fie undeva similar cu suma pe care am acordat-o celor care erau angajaţii SMURD. Reporter: In situaţia dezinfectanţilor mai sunt noi date venite după controalele care le-aţi făcut? Dan Suciu: După cum ştiţi, Ministerul Sănătăţii are in preocupare semnificativă şi este foarte implicat in această chestiune, aţi văzut şi zilele trecute, au fost comunicate la nivelul Ministerului Sănătăţii legate de anumite investigaţii pe care le fac la nivelul spitalelor in privinţa dezinfectanţilor pe care ii utilizează, un caz, din păcate, semnalat şi la Craiova, o neglijenţă probabil a personalului de acolo, urmează să mai facă cateva investigaţii legate de asta şi cateva controale care, insă, să fie la nivelul unor centre de cercetare acreditate, pentru a avea garanţia unor rezultate corecte. Ministerul va veni cu detalii pe măsură ce acest proces de investigare şi de testare a dezinfectanţilor va continua. Reporter: Dar sunt, pană acum, rezultate pentru verificarea dezinfectanţilor de la alţi producători faţă de Hexi Pharma? Dan Suciu: Nu, am anunţat că vom face acest control şi imediat ce vom avea rezultate, vi le vom face public evident. Reporter: A trecut moţiunea simplă legată de ministrul agriculturii. Care este pozitia guvernului faţă de această chestiune şi dacă există vreo temere că ar putea fi schimbat şi dacă va fi schimbat ministrul? Dan Suciu: Sunt convins că premierul va urmări cu atenţie acest rezultat şi că va trage concluziile care se impun, nu vreau să anticipez, dar evident că punctele de vedere ale parlamentului interesează totdeauna la nivelul guvernului şi deja o moţiune simplă trecută presupune un punct de vedere al parlamentului in legătutră cu activitatea unui minister. Sunt lucruri cu care, evident, nu suntem de acord in ceea ce priveşte moţiunea respectivă, dar, pe măsură ce vom vedea detalii, vom veni cu un punct de vedere mai consistent. Reporter: Aceste ordonanţe de urgenţă privind SRTV, afectează practic legea SRR şi SRTV? Reprezintă o modificare la această lege? Dan Suciu: Nu, nu este o modificare la acea lege. Nu. Acea lege este o lege organică, nu putem face modificări. Reporter: Şi o a doua intrebare, cu toată intelegerea faţă de colegii dvs. de la SRTV. In cazul in care se acordă astfel de ajutoare, SRR ar putea beneficia şi el de un astfel de ajutor? Dan Suciu: Din cate ştiu, nu este membru EBU, nu? Reporter: Ba este. Dan Suciu: Iertaţi-mă, noi facem următorul lucru in acest moment. Creăm posibilitatea ca TVR să-şi plătească o serie de datorii la EBU. Asta este ceea ce facem, nu plătim nici datoriile pe salarii, nici celelalte datorii către furnizori, nici datoriile pe care TVR le are faţă de angajaţii care au pierdut procese in instanţă. Toate aceste datorii răman in picioare şi evident că ne interesează modul in care TVR va gestiona intregul proces şi va achita aceste datorii intr-un fel sau altul şi trebuie găsită o soluţie. Răman, răman, repet, cred că peste 700 de milioane de lei datorii pe care TVR le are, asta nu inseamnă că situaţia s-a schimbat fundamental la nivelul televiziunii publice, doar există cadrul sau va exista cadrul prin care TVR va putea să beneficieze de programe de calitate pe care le ia de pe reţelele internaţionale şi este de datoria, cumva, a celor care gestionează performanţa publică a unei entităţi publice, de a da această posibilitate de redresare prin accesarea acestor programe. Datoriile răman, de aceea cerinţa noastră pentru controlul cheltuielilor la nivelul TVR, disciplină in ceea ce inseamnă controlul cheltuielilor şi un plan de ...o strategie pentru următoarea perioadă in privinţa funcţionării TVR răman in continuare cerinţe foarte, foarte intemeiate. Acesta a fost şi punctul de vedere al reprezentantului nostru in Consiliul de Administraţie al TVR şi apreciem faptul că in Consiliu s-au votat aceste cerinţe, in consecinţă, vom avea şi o strategie şi un control al cheltuielilor in perioada imediat următoare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, inţeleg că aţi modificat astăzi steagul localităţii Cernavodă, oraşul Cernavodă, in ce sens s-a modificat? Reporter: In ce sens a fost amplasată mai exact lancea, pe ce culoare şi care sunt semnificaţiile culorilor de pe steag? Dan Suciu: Imi pare rău, am avut un print alb-negru şi nu am reuşit să imi dau seama care sunt culorile, in privinţa stemei sau steagului respectiv, dar vă stau la dispoziţie cu un print color in perioada imediat următoare. Reporter: Dar ne interesa măcar de lance, dreapta sau stanga? Dan Suciu: In sus, cu siguranţă. Reporter: Legat de planul de restructurare a TVR, aţi spus că s-a discutat cu conducerea şi aceasta va prezenta un plan de restructurare in 30 de zile ... Dan Suciu: Da. Reporter: Şi pentru următorii ani? V-a spus ceva? Care ar fi...? Dan Suciu: Nu, asta a fost cerinţa noastră. Haideţi să vedem planul, vedem apoi in ce măsură Consiliul de Administraţie il aprobă, pentru că trebuie să fie asumat de Consiliul de Administraţie ca să avem un plan. Dacă nu mai aveţi intrebări, vă mulţumesc pentru participare. 2016-06-08 17:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-08-05-44-59big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Gala Societății CivileȘtiri din 07.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-gala-societatii-civileGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Gala Societății Civile [Check against delivery] Mircea Toma: Ştiţi că sunteţi primul premier care vorbeşte la o gală a societăţii civile? Dacian Cioloş: Da, şi nu ştiu cum să interpretez asta. Mircea Toma: Aveţi calitatea asta de curăţenie politică pe care pană acum nu am intalnit-o - adică organizatorii; eu ştiu, insă, ca martor din culise, că au fost tentative ale unor miniştri să vină aici şi nu s-a putut. Aveţi pile! Dacian Cioloş: Inseamnă că nu am guvernat destul, dacă... Mircea Toma: Poate că da. Dacian Cioloş: Da, obiectivul nu e cat de mult guvernezi, ci cat de consistent, cred. Și, din acest punct de vedere, colaborarea cu dvs. este pentru mine şi pentru guvernul pe care il conduc esenţială. In primul rand, dl Borţun vorbea aici de dvs. ca şi spectatori. Eu aş vrea să apreciez prezenţa dvs. in societatea romanească nu ca spectatori, ci ca actori, şi cred că tocmai asta e partea care dă valoarea a ceea ce faceţi. Dacă ne uităm, nu cu 12 ani in urmă, de cand a inceput gala, la prima ediţie a galei, ci cu 25 de ani in urmă, cu 26 de ani in urmă, cred că putem constata evoluţii semnificative de la o perioadă in care era interzis să te exprimi, să-ţi exprimi puncte de vedere sau, mă rog, era de prost gust să faci lucrul acesta, pană astăzi, cand vorbim de cateva zeci de mii de asociaţii, organizaţii neguvernamentale. Este o evoluţie de la cer la pămant, aş spune. Ceea ce, insă, mi se pare semnificativ - că lucrurile au evoluat nu doar cantitativ, ca număr de asociaţii, de organizaţii, de teme abordate de societatea civilă, de organizaţiile neguvernamentale, ci observăm in ultima perioadă şi o profesionalizare a ONG-urilor, o perioadă de maturitate, cand vedem un management care dă performanţă şi dă consistenţă acţiunii societăţii civile. Un exemplu l-am avut chiar in seara aceasta cu dl. Mircea Toma, care a reuşit să organizeze chiar si aplauzele, ceea ce arată că in mediul neguvernamental există nu doar libertate de exprimare, dar există şi disciplină, atunci cand e vorba de implementarea unor proiecte şi de obţinerea de rezultate. Din acest punct de vedere, mi se pare că dvs., chiar dacă sunteţi un varf de lance, să spun aşa, sau un varf de peniţă in unele cazuri, aveţi un rol semnificativ in modul in care societatea romanească evoluează, şi eu sunt convins că va evolua, in continuare, in capacitatea noastră de a ne mobiliza pentru acţiuni colective, dar cu o implicare individuală. Pentru că, sigur, noi avem reflexul, să spunem, chiar dacă nu totdeauna e unul eficient, de mobilizare a unei acţiuni colective, insă mai puţin acela de asumare individuală a acţiunii colective. Şi cred că modul in care dvs. acţionaţi demonstrează, in aceşti ultimi ani, cel puţin, că noua generaţie de ONG-uri - şi cand spun noua generaţie, nu mă refer la varstă aici, sau la varsta biologică, ci la noua generaţie de ONG-uri care poartă societatea civilă in momentul de faţă - arată responsabilitate şi arată profesionalism,. Pentru că pe mine ceea ce mă bucură - pe mine ca şi cetăţean al Romaniei, dincolo de funcţia pe care vremelnic o ocup - este faptul că societatea civilă in Romania nu se mai limitează la a contesta anumite lucruri, ci se implică şi in a identifica soluţii şi, din ce in ce mai mult, şi in a pune in aplicare acele soluţii identificate, chiar dacă totdeauna constatăm că nu e uşor. Cu siguranţă, chiar şi membri ai guvernului, miniştri sau secretari de stat care provin din societatea civilă in guvernul pe care il conduc şi care au acum experienţă de cateva luni de acţiune guvernamentală, or să vă explice cat de greu e cateodată să aplici anumite idei care, văzute din afară, par simple şi care sunt de bun-simţ şi ar trebui să fie simple. Dar, tocmai pentru că am moştenit un aparat al statului care este mai inert, să spun, şi mai puţin dinamic, cateodată e mai greu să schimbi lururile. Insă important este că există această energie şi această dinamică. Şi, deci, cu atat mai mult, prezenţa și acţiunea dvs. in viitor vor fi esenţiale, pentru că, eu cred că, dincolo de specificul diferitelor straturi ale societăţii romaneşti din mediul urban, din mediul rural, tineri, persoane mai in varstă, intr-un fel sau altul, cu toţii simţim nevoia de o schimbare, de evoluţie, vrem să trecem dincolo de nişte complexe care ne-au ţinut mulţi ani de zile izolaţi faţă de o dinamică a dezvoltării sociale, a dezvoltării economice. Din ce in ce mai multă lume işi doreşte schimbare, insă foarte multă lume aşteaptă ca schimbarea să vină de undeva. Aşteptăm să vină schimbarea de la NATO, să vină schimbarea de la UE, să vină schimbarea de la investiţiile străine şi mai puţin ne-am asumat noi inşine această schimbare pe care o dorim, probabil că fiecare in felul nostru. Prezenţa şi eficienţa acţiunilor dvs. din ultimii ani, pe mine, cel puţin, mă fac increzător in faptul că vom reuşi această schimbare din interior, prin voinţa noastră, prin ideile noastre şi prin capacitatea noastră de a ne asuma aceste lucruri. Vreau să vă asigur că guvernul pe care il conduc, probabil că aţi observat, a făcut deja caţiva paşi pentru a face să cadă anumite tabuuri, respectiv că statul e pe de o parte şi societatea civilă pe partea cealaltă şi că relaţia normală dintre stat şi societatea civilă e una de confruntare. Eu aş vrea - şi dacă asta rămane ca moştenire a guvernului pe care il conduc şi deja e suficient - să inţeleagă cat mai mult lume că relaţia normală dintre stat şi societatea civilă este, in primul rand, una de conlucrare şi, cred eu, că fiecare are nevoie de celălalt. Cred că avem in societatea romanească prea multă diviziune pentru a ne permite să mergem in continuare pe antagonizare, şi nu pe conlucrare. Şi eu asta mi-aş dori: ca statul să se reformeze cu sprijinul societăţii civile şi ca societatea civilă să devină un actor al schimbării din Romania, un actor cat mai profesionalizat şi cu sprijinul statului. Şi facem acest lucru nu doar infuzand structuri ale statului cu oameni care vin cu o experienţă din societatea civilă, dar dorim să canalizăm şi resurse, inclusiv resurse financiare, pentru a putea susţine proiecte iniţiate de societatea civilă care pot să schimbe in bine multe lucruri din societate şi care, de ce să nu recunosc, in unele cazuri pot să le schimbe mai repede şi mai in bine decat pot să o facă anumite instituţii ale statului care, inainte de a fi eficiente, au nevoie şi de reforme şi lucrăm şi la acest lucru. Doresc să vă invit, şi pentru săptămanile, pentru lunile următoare, cat vom mai lucra impreună in aceste poziţii, să veniţi in continuare cu idei şi să vă alăturaţi nouă şi proiectelor pe care le iniţiem, aşa cum şi noi ne vom alătura şi vom susţine proiectele pe care le iniţiaţi şi care se dovedesc a fi benefice pentru societatea noastră. Doresc să vă felicit deci incă o dată şi să aveţi incredere că vom rămane impreună indiferent ce o să se intample şi cum or să evolueze lucrurile şi sunt convins că fiecare, cu experienţa pe care o vom acumula, vom şti să lucrăm in interesul societăţii romane şi in interesul romanilor şi insist pe acest lucru, pentru că de prea multe ori şi cu multă nedreptate, se transmite mesajul acesta că societatea civilă este stimulată din afară să lucreze de multe ori impotriva intereselor romanilor. Cred că astfel de mesaje nu fac decat rău coeziunii de care avem nevoie in societatea romanească pentru ca toate energiile pe care le putem mobiliza să lucreze pentru o societate romanească cat mai prosperă şi o societate romanească cat mai deschisă şi cat mai curajoasă, care să se asume ea insăşi şi să se afirme in jur. Mulţumesc incă o dată pentru invitaţia şi pentru onoarea pe care mi-aţi făcut-o de a mă invita şi de a mă accepta aici şi mult succes in ceea ce faceţi. Mircea Toma: Numai o secundă! Mai vreau să-l mai aplaudăm o dată, să nu vă panicaţi. Am pomenit de Roşia Montană. După aproape 15 ani de lupte pentru Roşia Montană, primul guvern care are doi miniştri care fac gesturi concrete pentru salvarea Roşiei Montane sunt miniştri ai guvernării Cioloş, adică ministrul mediului care şi-a exprimat acordul pentru legea anticianuri care ar putea să treacă in parlament, dacă ar vrea şi parlamentarii şi, respectiv, este vorba despre un ministru care a inscris in sfarşit Roşia Montană pe lista pentru UNESCO, lucru pentru care acum vă rog să-l aplaudaţi, eu sunt fan. Dacian Cioloş: Dacă m-aţi promovat cu Roşia Montană, intr-adevăr s-au intamplat nişte lucruri care probabil in urmă cu ceva vreme păreau dificile, dar aş vrea să vă spun că pentru credibilitatea noastră, a tuturor, este important să nu ne oprim aici şi la Roşia Montană. Oamenii aceia, care locuiesc acolo, au nevoie să li se demonstreze că atunci cand ne gandim la patrimoniu natural, cand ne gandim la patrimoniu arhitectural, cand ne gandim la valoarea istorică a acelor locuri, ne gandim şi la ei şi le-am spus membrilor guvernului care s-au implicat in acest proiect - şi ministrul mediului, şi ministrul culturii, dar şi ministrul economiei, şi ministrul agriculturii- că aş vrea ca pană la sfarşitul mandatului acestui guvern să vedem şi un program integrat de sprijin pentru o dezvoltare economică durabilă acolo. Este aceeaşi abordare la Roşia Montană pe care vreau să o avem şi in Delta Dunării, unde nu este suficient să ne mulţumim cu faptul că avem un patrimoniu UNESCO, o astfel de valoare naturală, ci trebuie să demonstrăm oamenilor care locuiesc acolo că pot să locuiască şi in armonie cu natura, fără să le lăsăm impresia că din cauza lor se intamplă lucruri negative. Nu! Cred că şi datorită lor, acest patrimoniu poate să fie păstrat şi atunci este important să mergem pană la capăt şi vă invit să ne gandim impreună la soluţii, inclusiv de dezvoltare economică, de dezvoltare economică durabilă, pentru că avem din ce in ce mai multe idei şi resurse pentru aceasta, inclusiv provenind din partea dvs. şi haideţi să demonstrăm că reuşim nu doar să protejăm, ci şi să punem in valoare patrimoniul pe care il avem. Mulţumesc! 2016-06-07 08:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_picture-carusel.jpgDeclaraţii de presă susţinute de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, și de ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Dragoş Nicolae PîslaruȘtiri din 06.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-i-ministrul-muncii-familiei-protectiei-sociale-i-persoanelor-varstnice-dragos-nicolae-pislaru [Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Bine v-am regăsit. Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit. A fost o şedinţă importantă din perspectiva ordonanţei legată de salarizare şi drept pe care vrem să o avem pe masa guvernului in următoarea şedinţă de guvern. Din partea guvernului, alături de premier, au participat, evident, domnul ministru Dragoş Pislaru, a participat vicepremierul Vasile Dincu şi, in calitate de invitat, pentru că nu este membru al CNT, doamna ministru Anca Dragu, ministrul de Finanţe. A fost importantă şi prezenţa domniei sale pentru a explica intregul context fiscal-bugetar in care facem aceste modificări salariale. Concluziile CNT-ului il rog pe domnul ministru Dragoş Pislaru să vi le prezinte. Mulţumesc. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Bună ziua şi din partea mea. Ceea ce a fost foarte important in această intalnire este că am respectat un proces pe care l-am promis de la inceput. Nu uitaţi că intregul demers care stă in spatele acestei ordonanţe de corecţii in salarizarea sistemului public a plecat de la o altă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit in care am stabilit principiile, am stabilit limitările. De la inceput s-a spus foarte clar că trebuie să ne incadrăm in principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi am spus foarte clar ce facem, cum facem, cu cine facem un parteneriat şi un dialog şi unde vrem să ajungem. Iar astăzi a fost o reuniune in care ne-am uitat in spate, ne-am uitat cu toţii să vedem despre ce este vorba şi am constatat cu satisfacţie faptul că există mai degrabă o majoritate a celor care sunt de acord cu adoptarea acestei ordonanţe decat invers. Ceea ce aş vrea să actualizez, ca informaţie in sfera publică, este faptul că prin includerea educaţiei ca familie ocupaţională de la 1 august 2016, cu 50% din grila pe care am pregătit-o pentru acest sector, discutăm de jumătate din numărul total de persoane salarizate in sectorul public care vor beneficia, intr-un fel sau altul, de corecţiile disfuncţionalităţilor existente in sistem pe care le avem de adoptat. Noi avem aceste disfuncţionalităţi de ani de zile şi, practic, nu au fost atinse prin diversele intervenţii din trecut, ba, mai mult, au fost chiar agravate. Ceea ce cred că este iarăşi foarte important in discuţia de astăzi este consensul pe care l-am avut cu toţi partenerii sociali cu privire la datele cu privire la salarizare. Şi aici am spus-o şi eu, o spun şi partenerii sociali, faptul că in acest moment avem undeva la 700.000 de persoane dintr-un 1.200.000 dacă le ştim salariile efectiv şi pentru restul nu le ştim exact, mai ales in zona de administraţie publică locală, este inacceptabil pentru a putea să construieşti un sistem de salarizare. Şi aceasta este o moştenire a trecutului in care, practic, aceste detalii erau considerate relativ neimportante, scopul fiind mai degrabă populist de a rezolva problema unei presiuni de cu totul altă natură decat profesională in ceea ce priveşte modul in care se aşează grila şi/sau salariile in plată. Ceea ce cred că este, iarăşi, foarte important, reiau discuţia, pe partea legată de limitările de sumă de buget, impreună cu colegii de la Ministerul Finanţelor Publice am incercat să nu existe derapaje majore. Acesta este motivul pentru care ne-am concentrat pe ce putem să facem şi nu pe ceea ce nu putem să facem. In mod evident, dacă am fi avut o sursă nelimitată, probabil că am fi putut satisface mult mai multe nevoi, dar, respectand responsabilitatea fiscal-bugetară, acestea sunt lucrurile pe care le-am putut face in această anvelopă. Este un moment important, am primit recomandări de la partenerii sociali cu privire la lucruri care transced ziua de miercuri, cand sperăm să avem adoptată această ordonanţă şi acest lucru ne-a dat incredere, mi-a dat mie incredere personal că putem construi in continuare pentru a ajunge la o propunere de salarizare unitară pană la sfarşitul anului şi putem, intr-adevăr, să lucrăm impreună cu partenerii sociali şi alte proiecte importante pe care le avem in agenda Ministerului Muncii şi a guvernului. Este, dacă vreţi /...;/, această deschidere ne arată că, pană la urmă, partenerii sociali sunt deschişi către /...;/, că sunt mai mult decat dornici să construiască impreună cu guvernul lucruri şi că se poate trece mai departe decat, evident, tensiunile care ţin de aşteptări care, aşa cum aş vrea să subliniez din nou, au fost mult ridicate de guvernele trecute in ceea ce priveşte posibilităţile de a rezolva salarizarea unitară in sistemul public. Cam atat aş fi vrut să adaug in acest moment. Evident, mai sunt anumite parametrizări tehnice, lucruri care se rezolvă acum, primind observaţii in procesul de avizare, dar din perspectiva aceasta echipa de la Ministerul Muncii lucrează impreună cu toate celelalte ministere să putem avea miercuri textul acestei ordonanţe pentru adoptare in şedinţa de guvern. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Aş vrea doar să mai adaug un lucru, faptul că premierul a spus explicit că inţelege toate motivele şi toate aşteptările implicate şi toate aşteptările părţii sindicale legate de această Lege a salarizării. Sunt, de bună seamă, multe din aceste aşteptări motivate şi justificate, dar că, in actualul cadru fiscal-bugetar, există o limitare, aşa cum a explicat şi domnul ministru, pe care nu o putem depăşi. Deschiderea insă, spre dialog, rămane şi este foarte important de subliniat procedura standard de dialog pe care această ordonanţă a urmat-o şi prezenţa premierului la ambele intalniri ale Consiliului Naţional Tripartit. Vă rog, intrebări pentru domnul ministru. Reporter: Concret. Tocmai am discutat cu liderii sindicali care au ieşit de la această intalnire a Consilului Naţional Tripartit şi vorbim de două voci diferite, vorbesc in grosso-modo, respectiv cei care spun, din partea de administraţie publică şi sănătate că se vor /.../ aşa cum le-am denumit, o dată de cinci procente incepand cu luna august, iar ce de a doua tranşă, cinci procente, incepand cu 1 ianuarie 2017. Liderii sindicali din educaţie sunt in continuare nemulţumiţi şi susţin că pe langă această tranşă /.../ luna august ar urma o tranşă de incă cinci procente in decembrie 2017. Ne puteţi explica? Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult pentru intrebare. Ceea ce cred că este cel mai important in discuţie este că principala nemulţumire a colegilor din educaţie, nu uitaţi că astăzi am discutat la nivel de confederaţie, nu la nivel de sindicate de ramură, principala nemulţumire a colegilor din educaţie nu este legată de fondul problemei, legată de grilă, de principiile pe care le-am respectat de la un cap la altul in tot acest proces. Ce am zis că facem, acel lucru l-am făcut. Şi este foarte important aici de subliniat că problema lor este legată de termen, că ar fi vrut ca, aşa cum există la sănătate, o grilă care se aplică de la 1 august 2016, să existe şi la educaţie. Noi am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru şi aş vrea, dacă-mi permiteţi, să mai insist incă odată pe un lucru cheie, şi anume: nu discutăm de creşteri procentuale. Intr-adevăr, la capătul zilei, Ministerul Finanţelor impreună cu noi, cand facem calculele, arătăm indicativ cam cu cat creşte masa salarială ca urmare a proiecţiilor pe care le facem. Dar in sectorul de educaţie ceea ce facem este să eliminăm o lege specială dedicată sectorului de educaţie, Legea 63, care era o lege anuală şi se tot proroga an de an, şi o inlocuim cu un sistem care să facă un pas inainte spre legea salarizării unitare. Şi cred că acest lucru, combinat cu faptul că punem accent pe debutanţi, pe partea de jos a sistemului, pe reaşezarea unor ierarhii funcţionale şi de vechime care nu mai erau respectate, este punctul cheie. Şi reţineţi, avem o inţelegere cu partea sindicală pe ceea ce facem. Problema este de termen şi de putinţă bugetară in a ne incadra in acea limită care, v-am spus, păstrează rezonabilitatea. Pană la urmă, nu uitaţi că banii de la buget sunt bani care sunt colectaţi de la dumneavoastră, de la sectorul privat, şi că, evident, ar fi ingrijorător să depăşim posibilităţile bugetului. Deci acest lucru cred că este punctul central al discuţie pe care am avut-o cu sindicatele. Reporter: Şi discutam despre buget, dacă-mi permiteţi, impactul financiar atunci pentru anul acesta cat este şi pe următorii doi ani? Iniţial spuneaţi, in propunerea pe care aţi făcut-o sindicatelor, o anvelopă de două miliarde de lei atat pe jumătatea acestui an, cat şi pe anul viitor. Dragoş Pislaru: Pentru a preciza incă o dată sumele, discuţiile iniţiale se incadrau intr-o anvelopă de 2,3 miliarde de lei pe anul 2017, ca să vă dau foarte clar sumele. Deci anul acesta avem intre 800 şi 900 de milioane, pentru ceea ce inseamnă ultimele patru luni ale acestui an, iar anul viitor cu tot cu bonusuri de la sănătate şi modul in care sunt repartizate sumele, discutăm undeva intre 2,5-2,6 miliarde. Evident, acum au fost, inclusiv astăzi, anumite discuţii in procesul de avizare, dar undeva suntem intr-o limită care a fost considerată, impreună cu Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind rezonabilă in parametrii de dezvoltare şi modelul macroeconomic pe care-l avem pus pe masă. Dar observaţi, ca să fie foarte clar că există o suplimentare de buget care, evident, s-a dus pentru a putea acomoda această cerinţă din zona de educaţie. Pe de altă parte, neputand să acomodăm intreaga cerinţă, pentru că nu ne mai incadrăm in această rezonabilitate şi responsabilitate fiscal-bugetară. Reporter: Ca să fie clar pentru toată lumea, de la ce dată vor creşte tranşele, vor fi aplicate aceste tranşe pe fiecare domeniu in parte, şi de ce procent al majorării maselor salariale, cum aţi spus dvs., vorbim? Dragoş Pislaru: Perfect. Deci, ce se intamplă de la 1 august 2016? Ca să fie clar pentru toată lumea. Intră in vigoare toate corecţiile disfuncţionalităţilor, ceea ce inseamnă incadrarea in aceeaşi unitate, la aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime. Vă dădeam exemplu in trecut că persoane care sunt colegi de birou, cu aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, au salarii diferite. Acest lucru se rezolvă. Doi: grila pe sănătate care presupune in ansamblul său, in ansamblul /.../ pe masa salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent in acest moment, intră in vigoare incepand cu 1 august 2016, urmand ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanţă de 2% de la 1 ianuarie 2017. In ceea ce priveşte grila pe educaţie, ceea ce am făcut in textul ordonanţei, am spus: am definit grila integrală intr-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar am spus că ea intră, 50% din aceste creşteri intră de la 1 august 2016, deci la un loc cu celelalte, dar majorarea ei la nivelul intreg pe care il regăsim in grilă, intră in decembrie 2017 şi pe impact bugetar din 2018 incolo. In ceea ce priveşte ultima măsură pe care noi o adoptăm este legată de aparatele proprii ale ministerelor şi aici, fără neapărat să le denumim, discutam, aşa cum ştiţi, de circa şapte ministere şi aici măsura pe care am luat-o a fost aceea de a seta un nivel minim de 70% din grila Secretariatului General al Guvernului pentru această majorare. Deci, pe ansamblu, acestea sunt lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le menţionez. Aş vrea să mai menţionez că, de la 1 ianuarie 2018, este luat in calcul şi bonusul de performanţă, similar cu sănătatea, bonusul de performanţă pentru educaţie. Acestea sunt elementele principale. Reporter: Bun. 70% din nivelul salariilor din SGG inseamnă majorări semnificative chiar de zeci de procente pentru unele ministere. Cum justificaţi că măriţi atat de mult salariile in ministere şi in educaţie le măriţi atat de puţin? Dragoş Pislaru: Nu este vorba de o mărire salarială. Este vorba că o poziţie de consilier pe care o am intr-un minister, cum ar fi Ministerul Mediului, Ministerul Culturii este, din punct de vedere al funcţionarului public, la fel ca şi in celelalte ministere care şi-au rezolvat grilele salariale in trecut. Prin urmare, este o problemă de inechitate intre consilieri care sunt pe aceeaşi funcţie, cu aceeaşi vechime, in ministere diferite. Intr-o administraţie centrală coerentă nu poţi să ai aceste tipuri de decalaje, mai ales că ceea ce s-a intamplat in ultimii ani a fost că tot personalul valoros din ministerele care aveau grilele scăzute, frumos se ducea in ministerele care aveau grilele crescute şi in acest mod avem politici-cheie publice care sunt afectate, dar calitatea politicilor publice depinde, pană la urmă, de oamenii care lucrează. Prin urmare, nu discutăm de creşteri, discutăm de rezolvarea unor inechităţi in aparatul central. Repet, doar in aparatul propriu central pe care guvernul il are in acest moment. Reporter: Şi o ultimă precizare. Atunci, dacă tot personalul valoros s-a mutat deja pe salariile mari din alte ministere, inseamnă că majoraţi semnificativ salariile angajaţilor in ministerele unde nu prea fac performanţă. Dragoş Pislaru: Perfect. Intrebarea dvs. ar avea sens dacă nu aş avea, şi asta este un lucru pe care l-a spus astăzi in CNT doamna ministru Dragu, anul acesta, nu ştiu dacă ştiţi, facem economii pe personal pentru că, intr-un număr mare de ministere, intamplător sau nu, aş zice eu exact acelea care au salariile mici, există posturi vacante in care, deşi au fost concursuri care au fost unul după altul, nu s-au ocupat şi atunci aş indrăzni să vă dau ca replică simplul fapt că, poate că dacă am o grilă salarială care să fie la fel cu celelalte ministere şi incă o dată discutăm de nivel minim, deci nici nu discutăm să le ducem la nivel de SGG sau PS, şi atunci poate că dacă voi avea intr-adevăr un nivel salarial care să mă ducă peste 1.600 de lei intr-un minister, atunci va veni cineva la concurs şi voi putea avea oameni de calitate şi ocuparea posturilor vacante. Asta este nota pe care v-aş sugera-o de interpretare. Reporter: Vă mulţumesc pentru sugestie. O ultimă intrebare. Pe educaţie aveţi cam 160 de funcţii, dacă le impărţim pe grade şi niveluri de studii şi vechime. Dintre acestea, majorări sunt prevăzute pentru 100 dintre ele. Celelalte 60-70 au in dreptul lor procentul zero. Cand vor fi majorări şi pentru aceste funcţii din invăţămant? Dragoş Pislaru: Aşa cum vă spuneam, scopul acestei ordonanţe, chiar şi cu grila pentru educaţie, nu este acela de majorare salarială. Este acela de a aduce mai multă echitate in sistemul de educaţie. Cele 100 de poziţii din cele 160 de poziţii sunt in cea mai mare majoritate poziţii fie de debutanţi, de intrare in sistem, fie poziţii la baza piramidei, aşa cum am enunţat incă din primul CNT de la inceput, că ne preocupă nu egalitatea creşterilor, adică un 5% pe linie, ci ne preocupă ca acea creştere şi resursele pe care le avem pană la ultimul leu, să se ducă intr-o zonă in care să se rezolve echitabil modul de distribuţie a resurselor existente. Probabil, nu că probabil, cu siguranţă că dacă vă uitaţi la acele funcţii, funcţiile de care discutăm sunt funcţiile care sunt cel mai plătite din sistem, nesugerand şi este foarte importantă această subliniere, că nu ar fi şi ei indreptăţiţi la salarii mai mari in sistemul public. Dar ca să vă spun şi pe scurt răspunsul la intrebarea dvs., cand o să ne permitem in sistemul public, prin eficienţa intregului eşafodaj economic şi cu o creştere care să fie durabilă, să avem salarii mai mari in sectorul public, atunci probabil că toate funcţiile din sectorul public vor putea avea, intr-adevăr, să fie indreptăţite să poată să fie crescute, dar acum pe noi ne-a interesat echitatea in sistem, inclusiv pe zona educaţiei. Dan Suciu: Vă mulţumesc foarte mult. Ne vedem miercuri. Dragoş Pislaru: Mulţumesc mult. 2016-06-06 19:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-06-07-31-48big_sigla_guv_albastru_1.jpgDeclaraţii de presă susţinute de ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, şi de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, privind alegerile locale şi situaţia zonelor afectate de inundaţiiȘtiri din 06.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-afacerilor-interne-petre-toba-si-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-privind-alegerile-locale-si-situatia-zonelor-afectate-de-inundatii [Check against delivery] Dan Suciu, purtătorul de cuvant al guvernului: Suntem astăzi impreună cu ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, pentru că vrem să punctăm două subiecte extrem de importante. Unul ține, evident, de organizarea alegerilor, celălalt de măsurile legate de situația provocată de inundații in unele regiuni din țară. Situaţia legată de alegeri ne interesează in mod particular in acest moment. A fost şi este unul dintre obiectivele centrale şi importante ale guvernului buna organizare a procesului electoral. A fost acum etapa alegerilor locale, şi obligaţia şi prioritatea guvernului a fost o bună desfăşurare a acestui proces. Domnule ministru, vă rog să veniţi cu cateva detalii. Petre Tobă: Da. Vă mulţumesc! Bună dimineaţa! Intr-adevăr, o să vă prezint două teme. Cele două teme privesc, pe de-o parte, modul de organizare şi desfăşurare a procesului electoral, iar cea de-a doua temă - măsurile pe care le-am luat pentru gestionarea fenomenelor meteorologice periculoase. Vreau incă de la inceput să subliniez faptul că primul ministru al Romaniei, domnul Dacian Cioloş, mi-a solicitat ca pentru prima şedinţă de guvern să prezint două analize privind cele două teme, două analize din care să putem să tragem şi concluzii cu privire la cum s-au desfăşurat cele două activităţi. Din punctul de vedere al alegerilor locale, după cum foarte bine cunoaşteţi, a reprezentat o prioritate pentru Guvernul Romaniei şi una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, şi incă de la inceput am incercat să asigurăm un climat de normalitate, de ordine şi linişte publică pe tot parcursul procesului electoral. Incă de la inceputul anului, Ministerul Afacerilor Interne, impreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, au elaborat şapte hotărari de guvern care au reglementat modul de desfăşurare a alegerilor locale; cadrul normativ a fost completat de 24 de hotărari ale Autorităţii Electorale Permanente, precum şi de 83 de hotărari şi 16 circulare ale Biroului Electoral Central. Au fost puse in aplicare toate activităţile cuprinse in calendarul electoral, in termenele prevăzute de acest calendar. Pentru monitorizarea tuturor acestor activităţi, săptămanal, la sediul Ministerul Afacerilor Interne, am convocat Comisia Tehnică Centrală, care se ocupă de buna organizare a alegerilor. Şi vreau, incă de la inceput, să subliniez faptul că in componenţa acestei Comisii Tehnice Centrale sunt reprezentanţi din 15 ministere şi instituţii care au atribuţii in organizarea alegerilor. In colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Electorală Permanentă, s-au asigurat condiţiile utilizării, in premieră pentru alegerile din Romania in ultimii ani, a unui soft, a unui sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de semnalare in timp real a unei posibile situaţii de vot multiplu. Anterior zilei votului, după cum foarte bine cunoaşteţi, am solicitat testarea acestui soft şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, impreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, a testat de trei ori acest sistem informatic. Totodată, vreau să cunoaşteţi că am alocat toate resursele necesare, conform solicitării instituţiei prefectului, pentru achiziţionarea tuturor materialelor necesare procesului electoral. Iarăşi este o noutate: toate fondurile necesare bunei organizări a alegerilor au fost asigurate din bugetul MAI. Totodată, am asigurat sprijin pentru Autoritatea Electorală Permanentă şi pentru Serviciul de Telecomunicaţii Speciale in găsirea și instruirea personalului tehnic auxiliar, a operatorilor de calculator, precum şi a experţilor electorali. Ministerul Afacerilor Interne, totodată, a desfăşurat o campanie naţională de informare a opiniei publice, a cetăţenilor, ocazie cu care am fost extrem de activi şi la posturile de televiziune, am distribuit in ţară 22.000 de afişe şi totodată, in mediul online, am venit cu recomandări și cu sfaturi pentru populaţie. Pe linia Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, s-au desfăşurat controale preventive la toate cele 18.616 secţii de votare, pentru a identifica eventuale riscuri la incendiu. Poliţia Romană, de asemenea, a desfăşurat activităţi preventive in diferite localităţi in ţară şi a contribuit prin activităţile derulate la buna informare a cetăţenilor. Pentru asigurarea tuturor măsurilor necesare procesului electoral, a protecţiei celor 18.616 secţii de vot, a celor 23 de locuri unde s-au tipărit buletinele de vot, precum şi cele peste 1.000 de transporturi ale materialelor electorale spre secţiile de votare au fost la datorie peste 65.000 de angajaţi ai MAI. Pe perioada campaniei electorale au fost inregistrate 1.285 de manifestări publice. Toate aceste manifestări s-au desfăşurat intr-un climat de ordine, linişte publică, fără evenimente deosebite. Numai pentru protecţia secţiilor de vot au fost in misiune in ziua alegerilor peste 23.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri. Pentru a creşte viteza de reacţie la orice sesizare, MAI a avut peste 12.000 de specialişti constituiţi in echipe operative care au verificat toate sesizările care au fost in legătură cu procesul electoral. Aş vrea să apreciez rolul extrem de important, un rol de prevenire, de descurajare pe care l-a avut şi utilizarea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de semnalare a votului multiplu, care, in opinia mea, şi-a atins scopul - acela de a avea un rol preventiv şi de a uşura desfăşurarea procesului de votare. In cursul zilei de ieri, de la deschiderea secţiilor de votare pană la inchidere, sistemul informatic a semnalat 245 de situaţii de posibil vot multiplu. Toate aceste situaţii in momentul acesta sunt cercetate de echipe ale poliţiei naţionale, fie că vorbim de echipe la nivel teritorial, fie de la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Romane. Concluzionand, putem spune că aceste alegeri au fost cele mai sigure alegeri din ultimii ani, şi vin şi cu cateva procente: pe intreaga perioadă a campaniei electorale - ceea ce inseamnă campanie electorală, preziua votului, ziua votului -, numărul total de sesizări a scăzut 43%, infracţiunile sesizate sau constatate de către unităţile de poliţie au scăzut cu 51%, iar totalul contravenţiilor a scăzut cu 53%. In cazul contravenţiilor, cele mai multe au vizat filmarea sau fotografierea buletinului de vot, continuarea propagandei electorale sau comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in preajma secţiilor de vot. Din punctul de vedere al gestionării situaţiilor de urgenţă, in acest moment situaţia la nivel naţional s-a normalizat. Ultimele avertizări hidrologice urmează să expire astăzi la ora 12:00. Este vorba de un cod galben, instituit pe raza a 13 judeţe din ţară, unde in momentul acesta nu avem probleme deosebite. Chiar dacă efectele inundaţiilor s-au accentuat la sfarşitul săptămanii trecute, trebuie precizat faptul că fenomene meteo periculoase in diverse regiuni ale ţării s-au manifestat constant in ultimele două săptămani, perioadă in care au existat intervenţii punctuale in 374 de localităţi, din 31 de judeţe. In aceste două săptămani, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un număr de 231 de avertizări, 19 cod portocaliu, dintre care 15 cu efecte imediate, şi 212 de cod galben, dintre care, de asemenea, 206 cu efecte imediate. Totodată, in această perioadă, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărie a Apelor a emis un număr de 71 de atenţionări-avertizări, 7 de cod roşu, dintre care 4 cu efect imediat, şi 64 de cod galben şi portocaliu, dintre care 47 cu efect imediat. In urma acestor atenţionări-avertizări, au fost derulate multe şedinţe operative la nivelul MAI și s-a convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Toate aceste analize au fost făcute in sistem videoconferinţă şi cu Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, ocazie cu care s-au stabilit măsurile concrete şi modul in care trebuie să reacţioneze atat autorităţile publice locale, cat şi sprijinul care poate fi acordat de la nivel central. Pentru a limita efectele inundaţiilor, au intervenit zilnic in această perioadă peste 5.000 de pompieri, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, cu un număr de peste 2.200 de mijloace de intervenţie. S-a intervenit operativ pentru evacuarea preventivă a unui număr de 133 de persoane din zonele inundabile, iar un număr de 76 de persoane au fost salvate din situaţii de risc. Cu toate acestea, nu s-au semnalat localităţi izolate, in care să nu fie posibil accesul pentru salvarea de persoane aflate in pericol. La momentul primelor atenţionări de cod roşu hidrologic de inundaţii, au fost dislocați de la judeţele care nu aveau probleme către judeţele care erau sub cod roşu peste 300 de pompieri cu 40 de mijloace de intevenţie, fiind in rezervă, totodată, şi peste 300 de pompieri, pregătiţi să intervină, să fie dislocaţi, la randul lor, dacă situaţia se va inrăutăţi. Aceştia au fost mutaţi, au fost dislocaţi cu motopompe de mare capacitate, cu staţii de epurare pe raza a şapte judeţe: Neamţ, Bacău, Vrancea, Iaşi, Galaţi, Suceava şi Harghita. Putem să concluzionăm că intervenţia in teren s-a desfăşurat operativ şi, prin toate activităţile pe care noi le-am derulat, am incercat să limităm efectele negative şi, spun eu, am şi reuşit să limităm efectele negative ale fenomenelor meteo hidrologice periculoase. In cazul judeţelor care au fost afectate de aceste fenomene, am cerut prefecţilor ca, incepand de astăzi, să constituie comisii mixte de evaluare a pagubelor. Rezultatele acestor comisii le voi prezenta in sedinţă de guvern. Totodată, in incheiere aş vrea să subliniez incă o dată pentru ambele intervenţii, a existat o cooperare foarte bună intre toate structurile, fie cele care compun comandamentele sau comitetele naţionale sau judeţene pentru situaţii de urgenţă, fie cele care au compus Comisia Tehnică Centrală sau comisiile tehnice judeţene pentru buna organizare a alegerilor şi daţi-mi voie să le mulţumesc tuturor acestor instituţii, care au participat şi au fost alături de noi. Totodată, vă rog să-mi permiteţi să le adresez mulţumiri sutelor, miilor de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, care au acţionat, care au fost in teren pentru ca cele două misiuni ale noastre să reprezinte realizări, fără să fie puse in pericol sau să se organizeze foarte bine toate aceste activităţi. Acestea reprezintă o sinteză a ceea ce am vrut să vă informez, cu menţiunea, cum v-am spus la inceput, că cele două teme vor face obiectul unor informări, pe care le voi prezenta miercuri, in şedinţa de guvern. Dan Suciu: Mulţumesc, domnule ministru. Trebuie să adaug că, in cursul acestor zile, premierul Dacian Cioloş a ţinut legătura in permanenţă cu Comitetul de Situaţii de Urgenţă si cu Ministerul Afacerilor Interne. Am considerat că nu este necesar să facem un comitet de coordonare sau un consiliu de coordonare la nivelul guvernului pentru că există competenţa şi capacitatea de reacţie propice, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, in numele premierului, pot să transmit mulţumiri pentru modul in care s-a intervenit in această situaţie şi in modul in care s-a gestionat procesul electoral. Dacă aveţi intrebări pentru domnul ministru, vă rog. Reporter: Maria Toader, Antena 3 - Domnule Tobă, vorbeaţi mai devreme de 245 de situaţii, care au fost identificate de sistemul antifraudă. Daţi-ne mai multe detalii. Deci este clar că este vorba de vot multiplu, o tentativă de a se vota multiplu, şi dacă aveţi o situaţie mult mai clară unde s-au intamplat, nu ştiu, la nivel de judeţe o statistică ceva, mai multe date. Petre Tobă: Am inţeles, mulţumesc pentru intrebare. Am spus că sistemul a generat automat aceste sesizări. Vreau să ştiţi că multe dintre aceste sesizări au fost verificate şi nu s-au confirmat. Au fost multe situaţii in care cetăţenii au vrut pur şi simplu să verifice dacă intr-adevăr sistemul funcţionează, şi avem multe situaţii in care s-au dus şi au votat la o secţie, au ieşit, s-au dus la o altă secţie şi au prezentat buletinul, fără intenţia de a vota, ci doar de a testa dacă, intr-adevăr, acest sistem funcţionează. Cum v-am spus, pentru fiecare dintre aceste semnalări automate ale sistemului vom face cercetări şi, la sfarşit, Poliţia Romană va face propuneri către unitatea de Parchet competentă. Reporter: Deci, practic, cetăţenii v-au verificat vigilenţa? Petre Tobă: Au verificat vigilenţa. Pană in momentul de faţă, sunt multe situaţii, din cazurile semnalate, in care nu s-a confirmat intenţia de vot multiplu. Reporter: Am inţeles. Dar aceştia riscă ceva din punct de vedere legal? Petre Tobă: Se fac cercetări. Pe urmă vor fi făcute propuneri concrete către Parchet. Mulţumesc! Dan Suciu: Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, dimineaţă a fost un alt incident tragic, in care un angajat MAI, un pompier, şi-a pierdut viaţa, şi, din păcate, nici pană acum n-au reuşit să ajungă să scoată trupul lui de acolo. Ne puteţi face cateva precizări despre incidentul de azi-dimineaţă? Petre Tobă: Da. Intr-adevăr, ne confruntăm cu o altă posibilă tragedie la nivelul MAI. Pe timpul unei intervenţii in Jilava, la un incendiu, un zid s-a prăbuşit pe unul dintre pompieri. Pană in momentul de faţă, echipele de intervenţii nu au reuşit să ajungă la acesta, pentru că nu au fost inlăturate riscurile imediate care sunt in apropierea acestuia. Din ce m-au informat colegii care sunt la faţa locului, prognosticul este extrem de rezervat vizavi de colegul nostru. Facem tot efortul pentru a ajunge la el şi a incerca să acordăm primul ajutor. Aşteptăm să vedem; in momentul in care medicul va ajunge la faţa locului, vom şti exact care este starea acestuia. Este, incă o dată, un exemplu cat de periculoasă este meseria pompierului, a poliţistului. Dar este un pericol pe care şi l-a asumat fiecare dintre colegii noştri. Reporter: Domnule ministru, referitor la elicopterul căzut in Republica Moldova: a doua zi după, procurorul şef al Republicii Moldova a declarat că martorii spuneau că s-a oprit motorul in zbor. Aveţi detalii despre această ipoteză? Petre Tobă: Din păcate, mă văd in situaţia să repet ceea ce spun de fiecare dată: că eu nu comentez dosarele penale. Ce pot să vă spun e că am dispus şi s-a deplasat in Moldova o echipă complexă de cercetare la faţa locului din inspectoratul general al Poliţiei Romane, Institutul Naţional de Criminalistică. Am dispus şi s-a deplasat deja in Moldova o echipă de specialişti din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie şi, din ce informaţii avem, inclusiv specialişti din partea producătorului aparatului de zbor s-au deplasat la faţa locului, pentru a participa la anchetă. Să aşteptăm rezultatele acestei anchete. Dan Suciu: Vă mulţumesc! Vă reamintesc că după ora 14:00, după Consiliul naţional tripartit, revenim cu declaraţii pe tema respectivă. Vă mulţumesc, domnule ministru! Petre Tobă: Mulţumesc şi eu. Vă doresc o zi frumoasă! 2016-06-06 12:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-06-03-11-53big_8888.jpgComunicat de presă privind localitățile afectate de inundații și intemperii în ultimele zileȘtiri din 03.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-localitatile-afectate-de-inundatii-i-intemperii-in-ultimele-zileSituația dificilă a localităților afectate de inundații este in atenția premierului Dacian Cioloș. Acesta a cerut ministrului de interne să asigure coordonarea acțiunilor de intervenție, suplimentarea efectivelor dacă se impune acest lucru și sprijin in zonele cu risc și cele afectate de intemperii in ultimele ore. Premierul a cerut ministrului de interne ca in videoconferința cu prefecții din cursul amiezii să abordeze, pe langă chestiunile legate de organizarea alegerilor, și problemele legate de evacuarea celor aflați in situații de urgență și preintampinarea unor alte situații dificile pentru orele și zilele următoare. De asemenea, premierul a cerut ministrului de interne ca in ședința de guvern de săptămana viitoare să prezinte o primă evaluare a efectelor inundațiilor și a pagubelor produse pentru a fi identificate măsurile care se impun. 2016-06-03 21:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-03-09-54-13big_sigla_guv_albastru.pngParticiparea premierului Dacian Cioloș la evenimentul “Impactul nostru în educație”, organizat de Fundația Teach for RomaniaȘtiri din 03.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/participare-premierului-dacian-ciolo-la-evenimentul-impactul-nostru-in-educatie-organizat-de-fundatia-teach-for-romaniaDeclarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloş [Check against delivery] Dacian Cioloș: Am discutat, ieri, in două randuri cu premierul Filip și, sigur, cu dl. ministru Tobă, in această dimineață, și cu dl. ministru Voiculescu. Aseară s-au deplasat două echipaje de la ministerul de Interne, de la criminalistică, impreună cu un procuror de la Parchetul General de la noi. Au ajuns astăzi dimineață la locul faptei. Sunt acolo și au inceput activitatea impreună cu colegii moldoveni. Aseară și azi-noapte tarziu s-a finalizat un protocol intre Parchetul General din Romania și Parchetul General din Republica Moldova, care să permită specialiștilor romani să participe la anchetă și nu doar să asiste, așa cum ar fi cazul dacă nu ar exista acest protocol. E foarte probabil, totodată, după cate am ințeles, autoritățile moldovene ar fi chiar de acord ca autoritățile romane să preia complet controlul anchetei. Oricum, specialiștii noștri sunt acolo, și-au inceput deja activitatea. Aseară, tarziu, au plecat de la Iași cei de la ministerul de Interne și de la spital să ridice corpurile celor patru membri ai echipajului, cărora li s-a făcut necropsia azi-noapte. Astăzi vor ajunge la Iași pentru a pregăti inmormantarea. Domnul Raed Arafat este și dansul acolo. Am cerut ministrului de Interne și ministrului Sănătății să se organizeze in așa fel incat toți cei patru membri ai echipajului să fie tratați la fel din punct de vedere al susținerii familiilor. Deci, acestea sunt noutățile. Vreau să-i mulțumesc și pe această cale domnului ministru Filip pentru modul exemplar in care s-au mobilizat autoritățile din Republica Moldova, cel puțin pană acum, pentru a ne ajuta să rezolvăm cat mai repede și să clarificăm cat mai repede condițiile in care a avut loc acest accident. Reporter: Ați discutat cu președintele Iohannis despre ce s-a intamplat acolo, l-ați informat cu privire la tot ce ați aflat dvs. de la ministrul Tobă? Dacian Cioloș: Da, sigur. E la curent și dansul. Mulțumesc. *** Discursul premierului Dacian Cioloș la evenimentul - Impactul nostru in educație, organizat de Fundația Teach for Romania [Check against delivery] E foarte motivaţional, inspiraţional, să spun, să te imbăiezi de dimineaţă intr-o astfel de atmosferă, cum e cea pe care aţi creat-o şi se simte că, cei care aţi demarat acest program, aţi transmis nu doar cunoaştere la nivel mental, ci aţi transmis şi stare de spirit. Şi eu cred că in felul ăsta se construieşte omul societăţii pe care ne-o dorim, care să poată să judece lucrurile pe ambele planuri şi ăsta e unul din punctele voastre forte. Ceea ce faceţi voi, la Teach for Romania, mi se pare semnificativ din mai multe puncte de vedere şi cel puţin mie mi-a atras atenţia din mai multe perspective. In primul rand, cred cu tărie - şi nu spun cuvinte mari - că democraţia din Romania poate fi redefinită, reincărcată, să spun aşa, doar prin implicarea noastră, a tuturor, acolo unde simţim că suntem utili şi recunoscand modalitatea şi asumandu-ne modalitatea in care credem că putem fi cel mai utili societăţii, dincolo de imagine publică, de salarizare şi aşa mai departe. Şi, din acest punct de vedere, cred că foarte multe lucruri pe care noi, ca romani, vrem să le schimbăm, multe lucruri despre care nu ne place cum merg şi, sigur, de cele mai multe ori acuzăm liderii ţării sau politicienii că nu fac suficient să schimbe lucrurile, cred că modalitatea in care putem să progresăm este, in primul rand, aceea de a ne asuma noi inşine schimbarea pe care o dorim şi pe care o cerem in general de la ceilalţi. Şi atunci cand iţi asumi tu insuţi schimbarea, atunci ai şi mai multă legitimitate să ceri celorlalţi şi să ceri liderilor să o facă şi să-şi asume ceea ce fiecare dintre noi facem. Şi din punctul ăsta de vedere, cand am ajuns, aşa, un pic luat prin surprindere, să imi asuc conducerea acestui guvern, pentru o perioadă scurtă, mi-am dat seama că foarte multe lucruri nu o să se poată face cu o administraţie care are nevoie să fie motivată şi redinamizată, aşa cum sunteţi voi. Şi atunci mi-am spus că una din căile prin care putem să demarăm anumite schimbări este să pornim de la experienţe pe care oameni ca voi, pe care societatea civilă le are. Pentru că şi cu un pic de recul, petrecand cinci ani de zile in afara ţării, dar venind destul de frecvent incoace - ştiţi, cand eşti un pic afară - şi John ştie asta - eşti un pic in afară, vezi un pic mai cu recul lucrurile de acasă şi le judeci un pic mai la rece. Şi am observat, in aceşti ultimi ani, mai ales in ultimii doi-trei ani, că societatea civilă şi generaţia nouă din Romania a inceput să se trezească, să nu mai stea doar... nu la televizor, ci in faţa calculatorului, pe Facebook, să coboare şi in stradă, cand e cazul şi să ia şi iniţiativa atunci cand simte că poate să schimbe ceva. Şi mi-am spus că această experienţă, care s-a capitalizat deja de caţiva ani de zile, poate să fie folosită şi poate să contribuie la reformarea statului, la eficientizarea lui. Şi de aceea mi-am dorit, am şi luat in jurul meu consilieri, oameni care provin din societatea civilă şi care au inţeles destul de rapid cum putem face puntea de legătură intre ceea ce fac organizaţiile neguvernamentale şi ceea ce fac diferite instituţii publice şi am dorit să implicăm şi să transferăm, pe cat posibil - sigur, cu un pic de nebunie şi curaj - să transferăm această experienţă către instituţii publice, instituţii ale statului. Şi atunci cand am gandit acel program de luptă impotriva sărăciei şi aici am fost criticaţi de către unii, cum să vorbim de sărăcie intr-o ţară care e membră a UE, intr-o ţară in care creşterea economică e importantă şi aşa mai departe. Şi asta pentru că eu cred că prima condiţie pentru a rezolva o problemă este să o recunoşti, să o recunoşti cu onestitate, cu deschidere şi apoi să nu te opreşti la doar a o recunoaşte şi să o tot repeţi in mod negativist, ci să şi găseşti, să şi produci soluţii. Dar sigur, de unde soluţii? Pentru că mie mi s-a cerut, in 6 zile să formez şi guvernul, să fac şi un program de guvernare şi să şi incep activitatea, aşa incat m-am inspirat, cum vă spuneam, de acolo unde am văzut că sunt experienţe pozitive. Şi aşa am construit acest pachet de luptă impotriva sărăciei in care am vrut să introducem şi cateva experienţe din mediul neguvernamental. Şi, ca să fiu onest, citisem despre Teach for Romania, aşa, ocazional şi intr-o zi, pe la inceputul anului, m-a sunat un jurnalist cunoscut care mi-a spus Dle prim-ministru, dacă vreţi să faceţi o schimbare in domeniul educaţional şi chiar aveţi curaj, discutaţi cu cei de la Teach for Romania. Şi aşa a ajuns şi această experienţă a voastra in programul pe care l-am propus şi, incă o dată, sper, şi ceea ce faceţi mă indreptăţeşte să cred şi mai mult, şi ceea ce am reuşit să facem şi cu copiii la grădiniţă, la fel cu un program inspirat din experienţa unei organizaţii neguvernamentale, mă indreptăţeşte să cred că totul nu e pierdut incă in capacitatea socetăţii de a schimba statul, de a-i cere să fie mai performant şi de a cere liderilor societăţii să se apropie mai mult de realităţile de pe teren. Deci un prim aspect care mă bucură este faptul că reuşim să infuzăm această experienţă care vine de la oameni entuziaşti, de la oameni care işi asumă destinul, dedicandu-l celorlalţi, să facem din asta un program naţional. In al doilea rand, o astfel de experienţă este, cred, benefică nu doar pentru cei implicaţi in program, aa cum am văzut deja cand văd feţele luminoase ale voastre, nu mai am nevoie de alte argumente, că vă impliniţi prin ceea ce faceţi, dar sunt convins că transmiteţi această stare de spirit şi copiilor şi, mai ales, faptul că vă asumaţi să mergeţi la şcoli din zone mai dificile, cu probleme, in mediul rural, ca să spun lucrurile direct, in mediul rural acolo unde foarte mulţi se feresc să meargă pentru a lucra in educaţie sau in sănătate. Deci faptul că mergeţi acolo, transmiteţi copiilor nu doar cunoştinţele intelectuale, dar le transmiteţi şi starea de spirit de invingător, starea de spirit optimistă acelui care ştie că poate să depăşească orice greutate şi că nu există fatalitate in nici un caz. Şi asta mi se pare un lucru esenţial nu doar pentru copii, şi nu doar pentru cei din mediul rural, ci pentru romani in general. Să inţelegem că nu există fatalitate şi că putem schimba lucrurile in măsura in care ne implicăm şi nu doar aşteptand de la alţii să schimbe. Dar, in acelaşi timp, daţi o mană de ajutor probabil mai importantă decat vă puteţi imagina şi şcolilor in care vă implicaţi, pentru că sunt convins că mai devreme sau mai tarziu veţi contamina in jurul vostru acest mod de a lucra cu copiii şi in felul acesta vom reuşi să depăşim anumite rigdităţi pe care incă le mai avem in sistemul de educaţie din Romania. Şi veţi demonstra, in masă sper, că lucrurile pot fi schimbate şi de la bază şi nu doar de sus in jos, prin legi şi prin reguli. Sau chiar mai mult: nici o lege nu poate să creeze starea de spirit pe care o pot crea oamenii acolo, la bază. Deci e clar că aceste schimbări le infuzaţi şi la nivelul copiilor, dar şi la nivelul dascălilor cu care lucraţi şi al şcolilor ca instituţii in care vă implicaţi şi din acest motiv am dorit şi dorim in continuare să vă sprijinim şi vrem ca experienţa voastră să devină un program naţional, dar nu definind-o şi nu dictand-o de sus in jos, pentru că orice experienţă dinamică care provine din mediul neguvernamental, dacă intră prea repede in rigidităţile administrative ale statului, poate să fie pusă in pericol. Aşa incat, ceea ce ne dorim e că, pornind şi de la problemele pe care le-aţi identificat voi pentru a extinde acest program mai mult, ne gandim, in primul rand, la finanţare. Şi aici Ministerul Fondurilor Europene şi domnul ministru Cristi Ghinea, care a fost şi consilier de stat de la inceput implicat in elaborarea acestui program, deci ştie foarte bine experienţa pe care o aveţi, suntem in curs de a pregăti un program finanţat din fonduri europene la care să poată să aplice atat şcoli, chiar şcoli din mediul rural, cat şi organizaţii neguvernamentale şi care să poată finanţa astfel, prin aceste programe, burse, să poată finanţa cursuri de formare continuă, să poată finanţa acţiuni de mentorat pentru profesori, in aşa fel incat experienţa pe care o aveţi să poată să fie extinsă. Şi primul call pentru proiecte, din cate spune domnul ministru Ghinea, va putea fi lansat in cursul lunii iulie. Deci sper să putem vedea pregătite primele proiecte pană se termină mandatul guvernului actual. In al doilea rand, vorbeam şi cu domnul ministru Curaj chiar acum, il rugam să accelerăm un memorandum care este pregătit, impreună cu Ministerul Educaţiei, in aşa fel incat şcolile, mai ales cele din mediul rural, dar nu numai, şcolile care de multe ori au şi probleme de a găsi profesori, să poată să facă apel şi la cei care au fost formaţi in cadrul organizaţiei dvs. şi ei să poată să fie angajaţi şi să dăm posibilitatea astfel acestor profesori, invăţători să poată să aibă acces şi la finanţarea pe care o pregătim in paralel. Deci, pe de o parte, să rezolvăm cumva cadrul administrativ, legal, pentru ca cei care au trecut prin experienţa organizaţiei dvs., să poată să intre in sistem şi să intre in mod formal şi, in acelaşi timp, să poată să beneficieze apoi şi de susţinere financiară, inclusiv de un sprijin pentru a-i incuraja să rămană in şcolile care nu sunt neapărat dorite de către ceilalţi. Sper - şi nu sper, sunt convins - că in următoarele săptămani vom avea şi acest memorandum, deci şi acest cadru administrativ pregătit, să avem şi finanţarea şi nu ne rămane decat să sperăm că entuziasmul pe care il demonstraţi va creşte in timp şi că veţi reuşi să contaminaţi incet-incet sistemul educaţional de la noi, in aşa fel incat să işi recaştige increderea vizavi de părinţi şi vizavi de copii şi tineri. Şi nu pot să spun altceva decat că mă simt din ce in ce mai optimist, in ciuda mediului in care trebuie să imi desfăşor activitatea şi să imi asum responsabilitatea in acest an dificil, dar parcă merită orice sacrificiu atunci cand vezi feţe luminate ca şi ale voastre. Mulţumesc mult incă o dată. 2016-06-03 11:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-03-11-24-02big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș transmite condoleanțe familiilor victimelor accidentului din Republica MoldovaȘtiri din 02.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-transmite-condoleante-familiilor-victimelor-accidentului-din-republica-moldovaTransmit condoleanțe familiilor victimelor tragicului accident care a avut loc, astăzi, in Republica Moldova. Statul roman va asigura toate cheltuielile necesare pentru repatriere și funeralii. Imediat după accident, am vorbit cu ministrul de Interne, Petre Tobă, căruia i-am cerut să constituie o celulă de criză la Ministerul Afacerilor Interne și să organizeze recuperarea și repatrierea celor decedați. In cursul acestei zile, am avut două convorbiri telefonice cu premierul Republicii Moldova, care m-a asigurat de tot sprijinul in desfășurarea anchetei. Procurorul general al Republicii Moldova se deplasează la locul accidentului, unde se vor lua toate măsurile pentru repatrierea celor decedați. De asemenea, am vorbit și cu procurorul general adjunct al Romaniei, care m-a informat că este in curs de instituire un protocol cu Republica Moldova, astfel incat partea romană să fie parte in ancheta care investighează cauzele accidentului. Două laboratoare criminalistice romanești, cu echipele aferente, sunt pregătite și se vor deplasa in această seară spre Republica Moldova, astfel incat maine, la prima oră, să fie la fața locului și să participe activ la anchetă, alături de specialiștii moldoveni, imediat ce protocolul intre cele două părți va fi semnat. Am vorbit și cu ambasadorul Marius Lazurca, care s-a deplasat la fața locului, să se implice personal pentru a facilita demersurile necesare. Imediat ce vom avea mai multe informații, acestea vor fi comunicate. 2016-06-02 18:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-02-07-07-00big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic anunță că a lansat un Ghid practic privind transparența decizionalăȘtiri din 02.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-mcpdc-ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-a-lansat-un-ghid-practic-privind-transparenta-decizionalaMinisterul pentru Consultare Publică a inclus experiențele de consultare publică privind adoptarea actelor normative sesizate in primele 6 luni de guvernare intr-un Ghid Practic pe care l-a prezentat astăzi in ședința de Guvern. Membrii Cabinetului au fost informați astăzi de Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCDPC) - Violeta Alexandru cu privire la finalizarea și distribuirea unui număr de peste 3000 de Unități Administrativ - Teritoriale din țară dar și tuturor Ministerelor a Ghidului practic: Consultarea Publică Eficientă la nivelul Administrației Centrale și Locale - pentru aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională in administrația publică. Materialul, primul de acest gen din Romania realizat de echipa Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) in colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) disponibil la: www.dialogcivic.gov.ro, pune la dispoziția specialiștilor in materia organizării procesului de consultare publică, formate - standard și recomandări privind parcurgerea, de o manieră uniformă, in toată administrația publică, a fiecărei etape din cele reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, cu scopul formării unor standarde de eficiență in sistemul public la adoptarea actelor normative. Ghidul a fost insoțit de o hartă a etapelor procesului de consultare publică. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, o lege esențială de a cărei implementare depinde practicarea uneori guvernări deschise, nu prevede posibilitatea elaborării de norme de aplicare. Materialul a fost finalizat incluzand propuneri și observații de la peste 100 de instituții din țară dar și organizații neguvernamentale astfel că reprezintă o realitate concludentă din practica transparenței decizionalea precizat Ministrul Violeta Alexandru in cadrul prezentarii documentului in fața colegilor miniștri. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la mobil 0733 309 633 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro 2016-06-02 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-03-02-31-05big_sigla_mcpdc.jpgMinisterul Fondurilor Europene: Scrisoare deschisă către viitorul primar al BucureştiuluiȘtiri din 01.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-fondurilor-europene-scrisoare-deschisa-catre-viitorul-primar-al-bucurestiuluiSTIMAȚI CANDIDAȚI, Dat fiind faptul că fondurile europene pentru rețeaua de termoficare au fost un subiect vehiculat in cursa electorală pentru Primăria Municipiului București (PMB), Dată fiind importanța strategică a utilizării banilor europeni pentru dezvoltarea Romaniei, MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE LANSEAZĂ URMĂTORUL APEL LA ACȚIUNE IMEDIATĂ CĂTRE VIITORII ADMINISTRATORI AI CAPITALEI ROMANIEI: Bucureștiul va pierde 187 de milioane euro, bani de la Uniunea Europeană, dacă pană in iunie 2017, viitorul Primar General și echipa acestuia nu demarează de urgență un proiect de investiții pentru reabilitarea rețelelor de transport și de distribuție a agentului termic. Discursurile publice din campania electorală au atras atenția alegătorilor asupra unor soluții de management la nivelul producătorului și furnizorului de căldură, insă noi atragem atenția asupra altor două probleme ale infrastructurii de termoficare din Capitală. Prima: pierderile pe rețea, care se ridică la aproape o treime din energia produsă1. A doua: efortul financiar pe care PMB il face an de an, din banii contribuabililor, pentru a acoperi aceste pierderi. In 2014, Uniunea Europeană a dat verde unei sume de 187 de milioane de euro pentru București, cu destinație precisă: reducerea pierderilor de agent termic, respectiv un cost mai redus al Gigacaloriei. In această săptămană fierbinte dinaintea alegerilor locale, vă atragem atenția că avem mai puțin de un an la dispoziție pentru a obține cele 187 de milioane de euro. O echipă de profesioniști și de experți din Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este deschisă să asiste viitoarea echipă administrativă a Bucureștiului in a pune pe roate și a duce la capăt acest proiect major. In caz contrar, MFE este nevoit să redistribuie acești bani către alte proiecte, din afara Bucureștiului. Tot in această săptămană fierbinte pentru bucureștenii atenți la inițiativele propuse de candidați pentru orașul lor, mai punem pe agenda publică un subiect important pentru viața lor de zi cu zi - dar și a dumneavoastră, in calitate de viitori decidenți. Este vorba de un proiect de reabilitare a cuvei raului Dambovița, in valoare de 120 milioane de euro, care are ca obiectiv reducerea infiltrațiilor in subsolurile Capitalei și a metroului - o sursă de risc pentru inundații. Acest proiect, inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat din fonduri europene, are potențialul să producă și un altfel de impact in spațiul bucureștean, prin crearea de spații verzi, piste de biciclete și console pietonale peste Dambovița. Intenția există, sprijin din partea MFE pentru a o duce la capăt există, insă acest proiect nu este fezabil fără implicarea Primăriei Capitalei. In consecință, ne arătăm deschiderea pentru a elabora impreună o strategie integrată. Ne dorim ca, peste cinci ani, pe harta Bucureștiului să apară un culoar verde, de-a lungul Damboviței, născut dintr-un parteneriat comun și co-finanțat din fonduri europene. Cu respect și deschidere, Cristian Ghinea, Ministru al Fondurilor Europene Cătălin Gheran, Director General, Direcția Generală Programe Infrastructură Mare Autoritatea de Management POIM Delia Ionică, Director adjunct, Direcția Programare, Evaluare și Aprobare Proiecte Autoritatea de Management pentru POIM *** SCURT ISTORIC ȘI INFORMAȚII UTILE: * Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. *MFE a lansat ghiduri pentru proiecte in valoare de 5,8 miliarde de euro pentru transport şi 3,5 miliarde euro pentru mediu. * Portofoliul POIM pentru Primăria București include: o sumele pe termoficare - redimensionarea rețelei de transport - in valoare de 187 milioane euro o incineratorul de deșeuri - aproximativ 200 milioane euro o proiectul de modernizare a canalizării: 325 milioane de euro In total, vorbim de 700 de milioane de euro fără TVA, pentru investiții in București, la care se adaugă și proiectul de Reabilitare a cuvei Damboviței. *** APEL LA ACȚIUNE: * Dacă proiectele nu avansează există riscul ca PMB să piardă această finanțare, urmand ca ea să fie redirecționată către alte zone, cu consecințe nefaste asupra vieții bucureștenilor. * In această săptămană fierbinte dinaintea alegerilor locale, este important să atragem atenția candidaților și bucureștenilor asupra următorului fapt: in exercițiul financiar trecut (2007-2013), PMB a avut la dispoziție fonduri pentru investiții in infrastructura de apă și apă uzată in valoare de 208 milioane de euro, insă nu a reușit să utilizeze decat 10 milioane euro. MFE lansează acest apel la acțiune imediată către fiecare dintre candidații la conducerea PMB, in speranța unui angajament ferm că vor fructifica la maximum șansa Capitalei de a moderniza serviciile de termoficare, apă, canalizare și salubritate cu bani europeni. _____________________________ 1 Procentul de pierdere se ridica la 27,55% in 2014, potrivit Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) 2016-06-01 18:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-01-06-04-58big_logo_mfe.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)Știri din 01.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-convenit-cu-omologul-sau-bulgar-boyko-borissov-asupra-unei-scrisori-comune-catre-canada-pentru-ridicarea-vizelor-pentru-cetatenii-romani-i-bulgariGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi, la Sofia, la Summit-ul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), la nivel de şefi de state şi guverne. Din delegația romană a făcut parte ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu. Premierul Dacian Cioloș a avut, in marja reuniunii la nivel inalt de la Sofia, intrevederi bilaterale cu omologul său bulgar Boyko Borissov și cu președinții Bulgariei, Rosen Plevneliev, și Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Romania și Bulgaria au convenit, cu acest prilej, trimiterea unei scrisori comune către Canada pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii romani și bulgari, care sunt in același timp și cetățeni europeni. In cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Canada există angajamente care dorim să fie respectate și, in acest scop, am convenit mai multe demersuri diplomatice pe care le vom face impreună, a declarat premierul Dacian Ciolos. In ceea ce privește relațiile romano-bulgare, premierul roman și omologul său din Bulgaria au discutat despre organizarea unei noi ședinte comune a guvernelor celor două țări, la sfarșitul acestei veri sau la inceputul toamnei. Am convenit și la nivel de prim-miniștri, așa cum s-a discutat și la nivel de miniștri de externe, să lucrăm impreună pentru a intări cooperarea regională cu țările vecine. Avem multe interese comune și in relația cu Republica Moldova, și in relația cu Serbia, și dorim să ne coordonăm pozițiile in cadrul Uniunii Europene, a precizat premierul Dacian Cioloș. In cadrul discuțiilor purtate cu oficialii din Bulgaria, șeful executivului roman a trecut in revistă și alte subiecte legate de cooperarea bilaterală, intre care construcția interconectorului de gaze pe sub Dunăre, esențială pentru crearea unei rețele comune de transport și distribuție in regiune. De asemenea, premierul Dacian Cioloș a declarat că Romania va susține masurile Bulgariei pentru combaterea imigrației ilegale și a subliniat că ambele țări și-au securizat frontierele la standardele Spațiului Schengen. Ne asumăm aceste responsabilități și faptul că Bulgaria iși face treaba foarte bine in a apăra frontiera externă a Uniunii Europene reprezintă un avantaj și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru Romania, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Principalele teme pe agenda Summit-ul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) au vizat evoluțiile in plan regional și perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest. In cadrul reuniunii a fost adoptată Declarația comună cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a SEECP. In intervenția sa, premierul Dacian Cioloș a salutat principalele direcții de acțiune ale Președinției in exercițiu bulgare şi a subliniat necesitatea intensificarii sprijinului acordat in pregătirea pentru aderare a candidaţilor şi potențialilor candidaţi. S-a referit, de asemenea, la evoluțiile inregistrare in ultimii ani in domeniul cooperării regionale, in contextul aniversar al desfășurării reuniunii, şi la contribuția adusă de SEECP la avansarea parcursului european şi euroatlantic al statelor candidate şi potențial candidate. In același timp, a reafirmat sprijinul ferm și consecvent al Romaniei pentru continuarea procesului de extindere a UE, pe baza meritelor proprii şi cu indeplinirea criteriilor de aderare. A menționat necesitatea continuării angajamentului european şi a susţinerii eforturilor statelor din regiune in realizarea reformelor. A prezentat poziţia Romaniei privind aspectele de actualitate in plan regional şi european, cu accent pe importanţa securităţii energetice şi gestionarea fluxurilor de migraţie. Informații suplimentare Republica Bulgaria exercită, in prezent, Preşedinţia in exerciţiu (PiE) a SEECP (iunie 2015 - iunie 2016). Romania este depozitarul Cartei SEECP. Croația va prelua mandatul de Președinte in exercițiu al SEECP pentru perioada 2016-2017. SPEECH BY H.E. MR. DACIAN CIOLOŞ AT THE SUMMIT MEETING OF THE SOUTH-EAST EUROPEAN COOPERATION PROCESS - 20th Anniversary of the SEECP - Key to regional Cooperation Sofia, 1 June 2016 [Check against delivery] Your Excellency President Plevneliev, Distinguished participants, I am indeed glad to attend the SEECP 20th anniversary Summit which is a moment of stocktaking. The Process has proven to be complementary to the European integration, and has brought a direct contribution in support of the EU rapprochement efforts in the region. There is also an obvious need for further development of synergies with other regional fora, increasing the interaction and cooperation with EU institutions and other regional similar formats. Out of the 12 SEECP participating countries, 8 are also taking part in the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR). I would like to encourage a deeper engagement within the EUSDR of countries with shared interests. Ladies and gentlemen, The objectives included in the Energy Union's Strategic Framework place a significant emphasis on regional cooperation. Among the regional gas projects that represent a priority for Romania, I could mention BRUA (Romania-Bulgaria-Hungary-Austria) including Romania-Bulgaria interconnector; the interconnection projects between EU and the Republic of Moldova; and the Black Sea offshore gas resources. Romania is also working hard on completing the electricity interconnection with Serbia. We encourage also the diversification of energy supply also by approaching some new technologies, energy efficiency, and smart solutions for the energy grids. I think we can discuss also all together of good means of energy supply and diversification of the sources. On the economic cooperation, we progressed a lot in trade exchanges but we still have to mention the good opportunities and the facilities of trade exchanges between the European Union and the neighboring countries, and I think the countries in the region should do more to encourage trade exchanges not only by means of state but also by putting together our business centers. On the infrastructure level, we need to start working intensively with the European Union instruments, even the financial instruments in order to promote strategic transport projects in the area. I am also glad that the future Croatian chairmanship can enhance more the cooperation in higher education and research, using bilateral cooperation and also European cooperation in the field of learning mobility in our countries, and a stronger cooperation between our universities. On European membership, I just want to express Romania's support of the European aspirations of all the countries represented here around the table. And from my experience as Commissioner, I know that beyond the political process of preparation, the administrative one, of the negotiations, and I think in this process, you can prove to be more prepared at the economic level and the human relations level. The process of the administrative preparation of accession to the European Union and the political decision are also related to our perception of this process. We need to build more local projects of cooperation and put more in contact the people using also bilateral resources. Romania is very committed to do more next year, on this, using also European Union funds, and I am sure that the European Commission will support this process, knowing the commitment of Commissioner Hahn, Vice-President Mogherini, I am sure the EU member states as well, which are part of this process, can be more encouraging with our partners in the Balkan area, in order to advance more in this direction. Beyond the administrative process of preparation for accession, Romania is ready to provide assistance in the field of reforming the public administration, we are doing this in Romania, we are ready to share our experience with our friends, in fighting corruption, in economic reforms, to share also the best practices to support the development of SMEs, and to share our knowledge on the negotiation and accession process. Again, I think that beyond this administrative process, we can do more on the people to people relationship. I also want to commend our colleagues from Podgorita for the signature of the accession protocol for NATO membership. Romania supports the Open Doors Policy, and we will support this approach in the incoming Warsaw Summit, and we will also support more pro-active presence of NATO in terms of deterrence and defence in this region, in the Black Sea region and also on the Eastern flank of NATO. We seek to use our experience of regional cooperation to support our friends not only for EU accession but also for NATO accession, and to start to build local cooperation in this field. To conclude, I would like to congratulate you Mr. President, and the Bulgarian Chairmanship-in-Office and your entire team for what you did, and to wish success to the Croatian Chairmanship. 2016-06-01 16:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_carusel_declaratii_p_bulgar.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia zilei de 1 iunieȘtiri din 01.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolos-cu-ocazia-zilei-de-1-iunieIi sărbătorim astăzi, in prima zi de vară, pe toți copiii din Romania și din intreaga lume. Doar prin ei putem spera la un viitor mai bun. Pe langă dragostea și confortul de neinlocuit al familiei, societatea are și ea un un rol hotărator in formarea generațiilor de maine: așadar, noi avem datoria să le oferim un prezent mai bun. De aceea, prin măsurile susținute de guvernul pe care-l conduc, vreau să pun baze solide pentru cateva aspecte esențiale, precum: performanță in educație, șanse egale pentru toți copiii indiferent de mediul din care provin și acces la servicii medicale de calitate. Vreau ca Romania să devină o țară in care a crește un copil să insemne pentru părinți preocuparea de a-l ajuta să-și găsească drumul cel mai potrivit in viață și de a-i pune in valoare aptitudinile, și nu să insemne grija pentru ziua de maine, cum, din nefericire, se intamplă pentru unii dintre părinți. 2016-06-01 11:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-01-11-26-35big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș participă la summitul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) de la SofiaȘtiri din 31.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-participa-la-summitul-seecp-de-la-sofiaGalerie foto Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Discuţiile in cadrul summitului s-au concentrat pe acţiunile de cooperare in Europa de Sud-Est, mai ales in pregătirea ţărilor candidate pentru aderare la Uniunea Europeană şi modul in care această cooperare regională poate să ajute aceste ţări să se pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am insistat şi eu şi au fost şi alţi şefi de stat care au intervenit şi care au insistat şi pe cooperare economică, pe cooperare in domeniul energiei, unde există un potenţial important. Statele membre ale Uniunii Europene, parte din acest proces, am impărtăşit experienţa noastră de acţiuni comune, aşa cum avem şi noi relaţii foarte stranse cu Bulgaria, de exemplu, pe care le dezvoltăm. Noi, Romania, ne-am arătat susţinerea pentru continuarea procesului de lărgire a Uniunii Europene şi totodată disponibilitatea de a sprijini aceste ţări candidate şi prin asistenţă tehnică şi prin alte măsuri de cooperare. De altfel, in cadrul MAE urmează să creăm acel departament de cooperare şi dezvoltare care va avea sigur ca principal obiectiv cooperarea cu Republica Moldova, dar vom folosi acelaşi instrument şi pentru o prezenţă mai activă la nivel tehnic, de expertiză tehnică şi in această regiune a Balcanilor de Vest, pentru că e un potenţial de intensificare a cooperării economice foarte important care incă nu este valorificat. In marja acestei intalniri am avut o discuţie bilaterală şi cu domnul preşedinte Timofti in care am discutat, sigur, de stadiul relaţiilor noastre cu Republica Moldova şi mai ales pregătirea acordării primei tranşe de imprumut. Am discutat şi de faptul că cu ocazia vizitei mele la Washington am avut discuţii /sau am ridicat/ şi subiectul cooperării cu Republica Moldova şi cu vicepreşedintele Biden şi că suntem in contact cu guvernul Republicii Moldova. Cred că in săptămanile următoare, odată ce vom avea informarea privind măsurile de reformă care au fost asumate de guvernul moldovean vom putea lua decizia in paralel şi cu un progres in discuţiile cu FMI, care in cele din urmă inţeleg că pregăteşte o misiune in Republica Moldova, pentru a incepe posibilele negocieri pentru un acord de imprumut. Deci suntem in linia a ceea ce am convenit iniţial. Reporter: /...despre necesitatea eliminării vizelor pentru Canada există un orizont de timp in care am putea să vedem o astfel de eliminare a vizelor? Dacian Cioloş: Ar trebui să existe un punct de vedere clar al Canadei in mod normal pană in toamna acestui an, pentru că suntem intr-o fază avansată cu aprobarea Acordului de Liber Schimb şi chiar dacă nu e in mod formal legată chestiunea vizelor de acest acord de liber-schimb, dar atunci cand s-a negociat acest acord de liber-schimb, Canada şi-a luat nişte angajamente, şi despre asta vom discuta acum. E foarte probabil ca la mijlocul lunii iunie eu să fac o vizită la Ottawa. Aveam o vizită programată mai demult pe care probabil că o s-o concentrez acum. Am confirmarea acceptului primului ministru Trudeau să ne intalnim. O să mai am acolo intalniri probabil şi in parlament. O să fie contacte şi cu membri ai guvernului, pentru că vreau să clarificăm anumite lucruri legat de modul in care noi suntem pregătiţi şi să rediscutăm toate argumentele care ar trebui să ducă in direcţia aceasta. Deci sper eu ca pană la sfarşitul anului să avem un răspuns şi o poziţie clară a Canadei legat de un orizont de timp pentru eliminarea acestor vize. Deci e un subiect pe care l-am discutat şi cu premierul Borisov, şi cu preşedintele Bulgariei şi e clar că mergem in aceeaşi direcţie. Reporter: Duminică avem alegeri. Unde veţi merge să votaţi? Dacian Cioloş: Acasă, unde am domiciliul. Reporter: In Zalău adică? Dacian Cioloş: Da. Mulţumesc. Declarații de presă comune [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule prim-ministru, dragă Boyko, intr-adevăr, noi am avut ocazia să ne vedem şi să discutăm şi cand am fost comisar european, cand am venit la Sofia. Acum vin in calitate de prim-ministru al unei ţări, indrăznesc să spun, vecină şi prietenă şi cred că in adevăratul sens al ambelor cuvinte, pentru că şi ca vecini, şi ca prieteni am construit foarte multe impreună şi mai avem incă multe de făcut impreună. Am trecut in revistă astăzi mai multe subiecte de interes comun şi pentru Bulgaria, şi pentru Romania. Am discutat de cooperarea noastră in cadrul NATO, de pregătirea summitului de la Varşovia şi de armonizarea poziţiilor noastre pentru a susţine intărirea flancului estic al NATO, atat pe partea de nord-est, cat şi pe partea de sud-est, inclusiv la Marea Neagră şi aici avem perspective de a lucra impreună. Am discutat şi depre demersurile pe care am inceput să le facem şi le vom continua impreună pentru a susţine ridicarea vizelor pentru călătoria in Canada cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor romani care sunt in acelaşi timp cetăţeni europeni şi in cadrul discuţiilor, negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Canada sunt nişte angajamente pe care acum noi ne dorim să fie respectate şi am convenit mai multe demersuri diplomatice impreună. Dar am discutat şi de relaţiile bilaterale. Am convenit să continuăm bune obiceiuri pe care guvernele precedente le-au dezvoltat in trecut, intalniri comune ale Guvernului Romaniei şi Guvernului bulgar, sigur, cu miniştri, pe temele pe care avem subiecte in comun. Foarte probabil, vom relua acest gen de intalniri undeva la sfarşitul verii sau la inceputul toamnei şi totodată am convenit şi la nivelul nostru, al premierilor, aşa cum s-a intamplat şi la nivelul miniştrilor de externe, să lucrăm impreună pentru a intări cooperarea regională cu ţările vecine. Avem multe interese comune şi in relaţia cu Republica Moldova şi in relaţia cu Serbia şi dorim să ne coordonăm acţiunile, poziţiile in cadrul UE şi pe aceste subiecte, dar şi pe altele. Şi am trecut in revistă şi cateva subiecte legate de cooperarea bilaterală pe care o să le dezvoltăm, faptul că tocmai s-a semnat, in urmă cu cateva zile, contractul pentru construcţia interconectorului de gaze pe sub Dunăre şi sperăm noi, conform contractului, ca in cateva luni de zile, oricum pană la sfarşitul toamnei, să avem finalizată această lucrare, un element esenţial pentru a putea crea o reţea de distribuţie de gaze şi de transport de gaze comună in regiune. Şi am discutat şi despre alte chestiuni care privesc cooperarea noastră la Dunăre, lucruri pe care o să le reluăm cu siguranţă şi cu ocazia intalnirii intre membri ai guvernului din Bulgaria şi Romania. Doresc să-i mulţumesc oricum premierului bulgar, Boyko Borisov, pentru spiritul de cooperare şi deschidere pe care il arată şi cred că poate să devină un exemplu cooperarea asta de modul cum două state membre ale UE lucrează impreună. I-am spus că are toată susţinerea noastră şi pentru toate măsurile pe care le ia pentru a combate migraţia ilegală. Mi-a spus, şi constatăm şi noi asta, că Bulgaria se comportă la fel ca şi Romania, se comportă in apărarea frontierelor şi in protecţia la frontiere ca şi cum ar fi un stat membru al Spaţiului Schengen, ne asumăm aceste responsabilităţi şi faptul că Bulgaria işi face treaba foarte bine in a apăra frontiera externă a UE e un avantaj şi pentru Uniunea Europeană şi e un avantaj, sigur, şi pentru Romania, şi pentru asta eu i-am felicitat şi i-am mulţumit. Boyko Borisov: Mulțumesc pentru evaluarea pozitivă. Cred că nu este drept ce se intamplă cu Romania și Bulgaria, pentru că ambele state se comportă cu mult mai bine decat unele state Schengen. Si ceea ce ați spus și poziţia comună privind vizele cu Canada, bineinţeles că şi noi susţinem ca aceste vize să nu mai continue să fie o piedică, pentru că, cu Canada avem relaţii foarte bune, dar in acelaşi timp suntem convinşi că trebuie să apărăm interesele popoarelor bulgar şi roman incat cetăţenii noştri să călătorească fără vize către Canada. Am făcut o scrisoare comună, am elaborat ca să trimitem către Canada şi i-am invitat pe canadieni să vadă ei cum ne apărăm noi graniţele ca şi cum am fi state membre Schengen. Şi cooperăm pe acest subiect cu domnul prim-ministru al Romaniei, I-am povestit şi despre convorbirea mea cu domnul Schulz şi să sperăm că aceste vize nu vor mai exista. In ceea ce priveşte interconectorul de gaze, precum ştiţi, ani la rand au fost nişte piedici in faţa construirii acestui interconector, iar acum două zile, după cum a spus şi dansul, am semnat acordul pentru construirea acestui interconector şi termenul este in două-trei luni să fie gata pentru a fi exploatat. Şi noi cu dansul vom monitoriza acest proces. Bineinţeles, ca state membre NATO, noi putem executa exerciţii comune pe acvatoriul Mării Negre, să facem aşa incat militarii noştri din ambele ţări să aibă exerciţii comune şi să lucreze in comun, aşa că şi in această privinţă stăm foarte bine. Continuăm să organizăm şi intalnirile trilaterale cu colegul dansului cu care am avut anul trecut, și cu domnul prim-ministru al Serbiei. Şi ministrul de externe al Romaniei este aici, domnul Lazăr. I-am reţinut numele cel mai uşor. Bineinţeles, acum este randul nostru să organizăm, am putea in august sau la inceputul lui septembrie, să facem şedinţa comună a celor două guverne, precum a fost la Craiova anul trecut. Mai avem multe subiecte de discutat şi in cadrul UE şi NATO şi regionale, dar totuşi cu Romania prietenă noi o să continuăm relaţiile apropiate, ne susţinem şi in cadrul Consiliului JAI şi pe teme foarte importante. Vă mulţumesc foarte mult. Fotografia de familie Intalnirea bilaterală cu Boyko Borissov, Prim-ministru al Republicii Bulgaria Intalnirea bilaterală cu Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova Participare la prima parte a sesiunii plenare a Summit-ului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș ia parte maine, 1 iunie, la reuniunea de la Sofia a șefilor de stat și de guvern ai statelor participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Reuniunea este organizată de Bulgaria, care deține preşedinţia in exerciţiu a SEECP, și are o semnificație specială, marcand două decenii de la inființarea acestei structuri de cooperare regională, la care participă 12 țări, intre care și Romania. In cadrul reuniunii va fi adoptată Declarația comună cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a SEECP. Premierul Dacian Cioloș va mai avea o intrevedere cu omologul său bulgar, Boyko Borissov, urmată de declarații de presă comune, și va participa la dejunul oficial oferit de președintele Republicii Bulgaria, Rosen Plevneliev, in onoarea inalților oficiali prezenți la summit. Principalele teme pe agenda reuniunii vizează aspecte legate de evoluțiile in plan regional și perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA SUMMIT-UL ȘEFILOR DE STAT ȘI DE GUVERN SEECP 09.30-11.00 Participare la prima parte a sesiunii plenare a Summit-ului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) * Discursul de deschidere al domnului Rosen Plevneliev, Președintele Republicii Bulgaria, Președinte SEECP * Discursul domnului Dacian Cioloș, Prim-ministru al Romaniei și al celorlalți inalți oficiali (ordinea TBC) 11.15 Fotografia de familie 11.30 Intalnirea bilaterală cu Boyko Borissov, Prim-ministru al Republicii Bulgaria 12.10 Declarații de presă comune 14.30 Participare la dejunul oficial oferit de Rosen Plevneliev, Președintele Republicii Bulgaria *Menționăm că ora locală este aceeași cu ora Bucureștiului. 2016-05-31 18:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_carusel_summit_sceep.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu Alteța Sa Regală Charles, Prinț de WalesȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/primirea-altetei-sale-regale-printul-charles-print-de-wales-de-catre-premierul-dacian-cioloGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a avut o intrevedere, luni, 30 mai a.c., cu Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, aflat in vizită in Romania. In cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte legate de protejarea patrimoniului cultural, biodiversitate, silvicultură, dezvoltarea rurală durabilă. Inaltul oaspete a prezentat stadiul principalelor proiecte pe care le desfășoară in Romania. Cu acest prilej, premierul i-a mulțumit Alteței Sale Regale pentru implicarea remarcabilă in conservarea biodiversității și a dezvoltării durabile in Transilvania, prin intermediul fundațiilor pe care le patronează. 2016-05-30 17:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088.jpgAnunț de presă al Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea InformaționalăȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/anunt-de-presa-al-ministerului-comunicatiilor-i-pentru-societatea-informationalaLa ora 18:30, Marius Bostan, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională impreună cu Președintele AADR, Delia Popescu și Președintele ANAP, Bogdan Pușcaș vor face declarații de presă despre Sistemul Electronic de Achiziții Publice, la sediul MCSI din Bulevardul Libertății nr. 14, et. 2, București. 2016-05-30 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_mcsi_sigla.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul dedicat subscripției naționale pentru achiziționarea operei de artă a maestrului Constantin Brâncuși “Cumințenia Pământului", împreună cu ministrul Culturii, Corina ȘuteuȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-evenimentul-dedicat-subscriptiei-nationale-pentru-achizitionarea-operei-de-arta-a-maestrului-constantin-brancu-i-cumintenia-pamantului-impreuna-cu-ministrul-culturii-corina-suteuGalerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Trebuie să incepem acest moment cu o clipă de onestitate, pentru că așa aş vrea să fie pană la capăt. Şi atunci, dacă suntem oneşti, trebuie să spun că guvernul precedent a fost cel care a utilizat oportunitatea de a constitui dreptul de preempţiune a statului roman atunci cand această operă a fost pusă in vanzare de proprietarii ei. Şi ca să fie lucrurile clare, pentru că au tot fost discuţii in jurul acestui subiect, această operă a rămas in proprietate privată după un proces in justiţie, intre statul roman şi proprietar, cand justiţia a stabilit in mod definitiv şi irevocabil statutul acestei opere de artă. Deci, in aceste condiţii, statul şi-a constituit dreptul de preempţiune şi, intr-adevăr, guvernul pe care il conduc a preluat in mod proactiv acest proces, continuand negocierile cu proprietarii şi finalizand aceste negocieri, discutand şi condiţiile in care această operă poate să intre proprietatea statului, obţinand această perioadă de cateva luni in care guvernul a decis, dincolo de alocarea acelei sume de 5 milioane de euro in preţul de achiziţie negociat cu proprietarii, să alăturăm şi un proces de subscripţie publică. Sigur, au fost discuţii şi intrepretări: de ce să mai cerem bani şi cetăţenilor, atata timp cat guvernul poate să decidă să pună toată suma? Sau: de ce guvernul pune suma respectivă şi apoi cere diferenţa cetăţenilor? Dincolo de chestiunea de matematică, să spun, respectiv cum se mobilizează această sumă, ni s-a părut că e un moment important in a folosi arta, in a folosi acest proces de subscripţie publică a unei opere de artă, care, din punctul meu de vedere, prin definiţie, reprezintă sufletul neamului romanesc; mi s-a părut că e important să folosim acest moment ca un moment care să contribuie la construcţia spiritului cetăţenesc colectiv, trecand printr-o asumare a responsabilităţii individuale. Pentru că au mai fost, probabil, momente in care s-au făcut apel la spiritul colectiv, la comunitate, dar, după părerea mea, comunitatea nu poate să fie solidă atata timp cat nu există o asumare individală a apartenenţei la comunitatea respectivă. Acest proces de subscripţie publică le poate imbina pe amandouă: şi asumarea individuală, pentru că eu sunt cel care decid să donez, dar şi intrărirea spiritului comunitar, pentru că, la urma urmei, intrand in posesia statului această operă, ea va aparţine tuturor, dar printr-o asumare individuală. De ce, din punctul meu de vedere, această operă prin excelenţă reprezintă sau e partea sufletului neamului romanesc? Pentru că această idee de Cuminţenie a pămantului, greu traductibilă, de altfel - şi doamna Doina Lemny o să vă dea probabil mai multe detalii - inspiraţia lui Brancuşi de a realiza aceast lucrare vine din străfundul spiritului ţăranului roman, a celui care a menţinut tot spiritul romanesc de-a lungul istoriei. Dincolo de istorie, vine din legendă, vine din acea parte care a construit şi care a definit sufletul neamului romanesc. Pe de altă parte, sunt rare operele lui Brancuşi pe care Brancuşi să nu fi lucrat, pentru a le perfecţiona. De aceea avem mai multe Coloane ale infinitului, mai multe Păsări, mai multe, dacă nu mă inşel, Domnişoara Pogani ş.a.m.d. Sunt foarte rare operele pe care Brancuşi nu am mai lucrat; le-a făcut o dată şi au rămas aşa cum au fost, fără să incerce să le reproducă sau să le amelioreze - şi este şi cazul Cuminenţiei Pămantului. Este operă unică şi pentru că este singura de acest fel. Și este unică şi pentru că ea, cred eu, a fost gandită să fie compatibilă cu sufletul neamului romanesc şi cu Romania. Şi de aceea, cred că avem datoria, nu doar să o păstrăm pe teritoriul Romaniei, ceea ce oricum se intamplă, prin legislaţia pe care o avem in vigoare privind patrimoniul naţional, dar mi se pare important să putem să o păstrăm in patrimoniul public. Deci ea să fie in permanenţă accesibilă celor care doresc să o vadă, pentru că ea poate să rămană pe teritoriul Romaniei dacă statul nu o achiziţionează, să intre intr-o colecţie privată şi să nu fie neapărat accesibilă pentru a putea fi văzută şi contemplată. Din aceste multiple motive, am considerat că e de datoria guvernului să-şi asume această responsabilitate şi să ducă pană la capăt acest proces de asumare a dreptului de preempţiune şi prin această subscripţie publică. Se poate intampla să nu reuşim să ducem pană la capăt, din acest punct de vedere, al subscripţiei publice, acest proces, dar eu, personal, aş spune că sunt un optimist incurabil şi nu vreau să-mi imaginez această situaţie şi eu o să fac tot ce ţine de mine, ca prim-ministru, respectand legea şi in totală transparenţă, aşa cum am promis, pentru ca acest proces - pentru că este un proces -, să fie unul de succes. Şi, incă o dată, dincolo de sumele care se vor aduna, ceea ce este important, din punctul meu de vedere, intr-un an electoral in care campaniile electorale cam prin definiţie dezbină şi nu unesc, să venim cu un proiect care să aducă impreună oameni in jurul unui ideal comun. Vreau să mulţumesc tuturor acelora care au decis să se implice in această campanie, pro bono, fără să ceară nicio remuneraţie şi, sigur, doresc, in primul rand, să le mulţumesc celor care sunt prezenţi astăzi alături de noi, tuturor celor care au participat şi la pregătirea acestui spot publicitar, celor care ştiu că au inceput deja să se lanseze in aceast campanie de colectare. Pană in momentul de faţă s-au colectat 129.526 de euro, din care mai mult de 60% in ultimele zile, de cand am lansat aceste spoturi. Sigur, suma nu e mare, dar mă incurajează faptul că atunci cand există o mobilizare şi subiectul este prezent, există o mobilizare şi din partea oamenilor. Vom menţine acest subiect, această temă prezentă in zilele, săptămanile şi lunile următoare, atat in ţară, cat şi in diaspora. Am avut semnale pozitive şi din partea romanilor care locuiesc in Statele Unite. Cu ocazia ultimei vizite, mai mulţi dintre ei m-au rugat să-i ajutăm să organizăm impreună evenimente prin care să colectăm fonduri şi din diaspora. Ştiu că nu doar in Statele Unite, şi in alte ţări, comunităţile romaneşti se mobilizează. Doresc să ii mulţumesc maestrului Rebengiuc pentru faptul că a acceptat nu doar să participe la acest spot, dar şi pentru că a acceptat să fie alături de noi. Doamnei Oana Pellea, de asemenea, mulţumiri pentru dedicaţia cu care v-aţi implicat in acest proiect. Mulţumiri și doamnei Doina Lemny, de la Centre Pompidou din Paris, cea care are in custodie, aş indrăzi să spun, ceea ce a lăsat Brancuşi moştenire statului francez şi este expus la Atelierul Brancuşi - Centre Pompidou din Paris. Deci, iată, tot o romancă este cea care are grijă de operele lui Brancuşi acolo. Mulţumesc doamnei ministru Corina Şuteu, care işi asumă in continuare acest proiect inceput intr-un mod foarte dinamic de fostul ministru al culturii, domnul Vlad Alexandrescu, căruia doresc, şi pe această cale, să-i mulţumesc pentru modul in care s-a implicat in acest proiect. Şi vă doresc tuturor şi imi doresc pentru noi, pentru toţi, cat mai multă inţelepciune, să fim in măsură să ducem acest proiect de a pune incă o cărămidă la construcţia comunităţii romaneşti, să putem să ducem pana la capăt acest proiect. Mulţumesc. 2016-05-30 15:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_crop_carusel_cumintenia_pamantului1.jpgCumințenia pământului: 138.188 de euro s-au strâns, până în prezent, prin subscripția publică, 50% după lansarea campaniei naționale de susținereȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/cumintenia-pamantului-138-188-de-euro-s-au-strans-pana-in-prezent-prin-subscriptia-publica-50-dupa-lansarea-campaniei-nationale-de-sustinere Guvernul Romaniei mulțumește tuturor romanilor și companiilor care s-au implicat, pană in prezent, in campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului In semn de respect și in virtutea transparenței totale, Guvernul se angajează să anunțe periodic, pe 1 și 15 ale fiecărei luni, pană pe 30 septembrie, sumele stranse in cadrul subscripției publice Subscripția publică a reușit să adune, pană la ora actuală, 138.188 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse acum la dispoziție, din care 49.606 euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 8.875 de euro prin intermediul eMag.ro și 79.707 euro prin transfer bancar in conturile Ministerului Culturii 50% din fondurile adunate au venit după lansarea campaniei naționale de susținere, prin 3.455 de donații, persoane fizice și companii Inițiativa are nevoie, in continuare, de susținerea cat mai multor romani și companii din Romania Este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să intărească solidaritatea dintre stat și societate Achiziția operei se poate face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de 5 milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca 6 milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice, pană, cel tarziu, pe 30 septembrie 2016. București, 30 mai 2016 - Campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului a reușit să starnească interesul unui număr impresionant de romani, persoane fizice, dar și companii private din diverse domenii. Astfel, pană la finele lunii mai, prin subscripția publică pentru - Cumințenia pămantului s-au strans 138.188 de euro, din care 74.584 de euro incepand cu 19 mai, momentul de start al campaniei publice create si implementata pro bono de GMP Group si Media Investment. - Le mulțumesc tuturor romanilor pentru susținerea de care au dat dovadă pană acum. Personal, mi-au intărit, incă o dată, convingerea că dispunem de resurse, nebănuite, poate, de mulți dintre noi, de coeziune națională in jurul marilor proiecte de țară. Cumințenia pămantului este o operă de artă reper in viaţa artistică a lui Brancuşi, are o valoare aparte, iar inițiativa Guvernului trebuie să reprezinte o asumare publică a acestui proiect. Ii invit pe romani să ni se alăture cu gandul și cu sufletul și să decidă dacă această lucrare merită să rămană accesibilă publicului larg. Noi vom face, in perioada următoare, tot ce este posibil să-i convigem că da, merită!, a declarat Dacian Cioloș, prim-ministrul Romaniei. - Cumințenia pămantului este una dintre cele mai mari și mai importante capodopere ale lui Brancuși. A fost creată intr-un moment de răscruce din viața artistului, la 1907-1908, cand a hotărat să abandoneze mulajul și să sculpteze direct in piatră, in lemn, in marmură. Spre deosebire de Sărutul, este o piesă unică, și, chiar și prin denumirea pe care i-a dat-o, un titlu intraductibil, face parte din sensibilitatea romanească. Ai impresia că vine din epoci imemoriabile, dar marchează și un pas important spre modernitate. Brancuși e al meu și, sunt sigură, că trebuie să fie și al tuturor romanilor, a declarat Doina Lemny, doctor in istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris. După ce mai multe opere ale lui Brancuși s-au vandut, in ultimii ani, către proprietari privați sau colecții particulare, această sculptură, reprezentativă pentru intreaga sa operă, este ultima pe care statul roman o mai poate recupera, in prezent, pentru a o putea face accesibilă publicului larg și iubitorilor de artă. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regasesc Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor GiurgiuFrancois Saint-Paul - ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. Printre companiile care și-au anunțat implicarea in susținerea campaniei: Dedeman, eMag, Banca Transilvania, OMNIASIG, BRD, New Folder, Unlock, Media Trust, 360 Revolution. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania, eMag, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand astfel in conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU Despre Cumințenia pămantului Cumințenia Pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-05-30 14:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-30-02-12-52big_sigla_guvern_albastru.pngMFE deschide linii de finanțare în valoare de 5,8 miliarde euro, pentru proiecte de infrastructurăȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mfe-deschide-linii-de-finantare-in-valoare-de-5-8-miliarde-euro-pentru-proiecte-de-infrastructuraMinisterul Fondurilor Europene (MFE) deschide astăzi apeluri de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare. Cererile de finanțare pentru toate apelurile deschise astăzi se vor putea depune in perioada 01 iunie 2016 - 31 decembrie 2018. Pot primi finanțare atat proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate pană la finalul anului 2015) cat și proiecte noi, prioritizate la finanțare conform documentelor sectoriale de planificare strategică. Finanțările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilității călătorilor și a mărfurilor in condiții de siguranță și eficiență a resurselor și eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE. Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional și are atribuţii in dezvoltarea proiectelor de investiţii. Proiectele finanțate in infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare intre graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurand creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum și modernizarea, eficientizarea și competitivizarea transportului feroviar. Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanții eligibili fiind Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor și alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare. Proiectele finanțate pentru infrastructura de metrou au ca obiective imbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie și creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător. Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A. Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate aici. Proiectele care primesc finanțare in cadrul acestor apeluri de proiecte sunt publicate pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, stadiul acestora fiind actualizat periodic. Pană la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare și selecție a proiectelor va fi gestionat de către AM POIM din cadrul MFE. Despre Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020: Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din Romania pe această perioadă de programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. Programul finanțează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. In vederea atingerii obiectivelor propuse, in cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare. 2016-05-30 13:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-30-01-35-30big_ministerul_fondurilor_europene.jpgCNADNR: Lucrări de montare a separatoarelor de sens pe DN 1 Știri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/cnadnr-lucrari-de-montare-a-separatoarelor-de-sens-pe-dn-1Astăzi, 30.05.2016, incepe execuția lucrărilor de montare a separatoarelor de sens pe DN 1. Primele lucrări de montare a parapetelor vor incepe de la baza rampei podului de pe DN 1, in zona IKEA. Lucrările vor fi executate după următorul program: Luni - Joi, intre orele 10.00 - 17.00, pe ambele căi de circulație; Vineri intre orele 10.00 - 14.00, pe calea 2, pe sensul Ploiești - București; Sambătă intre orele 08.00 - 14.00, pe calea 2, pe sensul Ploiești - București Duminică intre orele 08.00 - 14.00 pe calea 1, pe sensul București - Ploiești. Precizăm că in zilele de sărbători legale nu vor fi executate lucrări, nefiind astfel instituite restricții de circulație. Aceste lucrări de montare a parapetelor metalice și a celor din beton de tip New Jersey se vor desfășura pe sectorul cuprins intre Pasajul Inferior Băneasa, km 8+050 și km 12+868 situat la capătul rampei Otopeni a Pasajului superior peste Centura București. Acest parapete va separa sensurile de circulație și va impiedica trecerea autovehiculelor de pe o cale de circulație pe alta. CNADNR face apel in continuare la șoferi să circule cu respectarea regulilor de circulație, mai ales cu viteza legală, pentru că montarea acestor parapete nu exclude producerea de accidente cauzate de viteza excesivă. CNADNR, impreună cu Poliția Rutieră au stabilit ca toate aceste lucrări să se desfășoare in anumite intervale orare, cand traficul este mai scăzut, astfel incat impactul lucrărilor asupra celor care tranzitează zona să fie cat mai mic. Reamintim că in data de 22.04.2016, Compania Natională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A. a semnat Acordul-cadru de furnizare avand ca obiect - Achiziţia şi transportul parapetelor rigide prefabricate din beton aferente drumurilor naţionale şi autostrăzilor din administrarea companiei. Acordul-cadru semnat are o durată de 2 ani și are ca obiect furnizarea și montarea a unei lungimi de aproximativ 200 km de parapete, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat şi venituri proprii și va avea la baza contracte subsecvente anuale pentru toate Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri. In primă fază s-a stabilit montarea parapetelor de beton pe lucrările de artă (pasaje), pe o lungime de aproximativ 800 ml, pornind de la următoarele poziţii kilometrice: km 8+900 km 9+850 km 12+384. După finalizarea amplasării parapetelor pe DN 1 intre Băneasa şi Otopeni, procedura va fi continuată tot pe DN 1, pe o distanţă de aproximativ de 35 km, pe sectorul de drum cuprins intre km 40 - km 94. CNADNR solicită tuturor celor implicați in acest proiect să lucreze cat mai bine și rapid, astfel incat traficul să fie afectat cat mai puțin. De asemenea, rugăm conducătorii auto să manifeste ințelegere și să respecte semnalizările și restricțiile impuse pe perioada lucrărilor. 2016-05-30 12:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-30-12-21-05big_cnadnr.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul “România – Powered by Nature/RO inspirată de natură”Știri din 28.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-romania-powered-by-nature-ro-inspirata-de-naturaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la evenimentul - Romania - Powered by Nature/RO inspirată de natură [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru invitaţie şi felicitări! In primul rand, felicitări pentru redeschiderea Sălii Dalles, care sper să fie un nou inceput, nu doar pentru artă, in Bucureşti, nu doar pentru arta urbană, ci pentru orice proiect inovant care să apropie mediul urban de natură şi de dinamica aceasta a schimbărilor care merg in sensul armoniei. Deci, mult succes şi viaţă cat mai lungă! Felicitări apoi pentru Ivan şi pentru Doru! Ştiu că acest proiect se coace de ceva vreme. In urmă cu un an, un an şi ceva, discutam cu Doru despre acest proiect, prin care inclusiv economia Romaniei să poată să fie lansată sau relansată pornind de la o valorificare inteligentă a resurselor naturale pe care le are Romania, o valorificare nu atat prin exploatare, cat printr-o mai bună punere in valoare, o valoare adăugată faţă de ceea ce poate să ofere natura şi o modalitate de punere in valoare a acestor resurse intr-un mod regenerator, să spun aşa. Eu, cel puţin, aşa am perceput incă de la inceput acest proiect: Romania inspirată de către natură sau, altfel spus, natura din Romania ca sursă de dezvoltare durabilă. Şi aici sigur că există componenta ecologică, dar pe care eu nu o văd ca pe o componentă ecologică gen rezervaţie, care să prezerve o anumită resursă, ci să o pună in valoare. E o modalitate, să spun, mai realistă de a vedea lucrurile in ceea ce priveşte raportul dintre om şi natură. Multă vreme, chiar şi Delta Dunării, la care facem referire şi de unde vine şi Ivan, in percepţia unora, delta ar fi trebuit să fie complet protejată şi, pe cat posibil, protejată mai ales de intervenţia omului. Eu, dimpotrivă, cred şi cu experienţa ruralului, şi a ruralului romanesc, cred că omul inteligent, cu inteligenţa aceea nativă apropiată de armonia care izvorăşte din natură, poate să fie un factor constructiv in natură, prin punerea in valoare a acesteia, şi nu prin epuizarea acesteia. Şi aici cred că este schimbarea de concepţie pe care o văd că se dezvoltă şi la nivel internaţional, de a folosi resursele naturale nu prin exploatare, deci epuizandu-le sau intr-un mod in care le consumăm, ci de a folosi resursele naturale in aşa fel incat să asigurăm şi regenerarea acestora, dar să creăm, in acelaşi timp, prin acest proces de regenerare, şi valoare adăugată. Şi cred că, din această perspectivă, Romania are posibilitatea să-şi folosească natura ca atare - natura cu N mare - natura care a inspirat multă vreme artişti, scriitori, muzicieni, pictori ş.a.m.d., deci a produs valoare adăugată prin artă, şi cred că a venit vremea să producem valoare adăugată din natură, fără să o distrugem, şi prin economie. Şi, din acest punct de vedere, ceea ce aţi lansat mi se pare inteligent, pentru că vorbim in Romania de industriile creative care iau avant in ultimii ani şi care au un impact pozitiv din ce in ce mai mare chiar şi in PIB, deci creează valoare, creează valoare in economie... Ei, dacă aceste industrii creative sau această inteligenţă reuşim să o orientăm şi spre activităţi productive care să pună in valoare resursa naturală fără să o epuizeze, ci să o regenereze, cred că aici avem un potenţial mare de creştere, care are nevoie de o infrastructură de bază pentru a putea fi valorificată. Şi, din acest punct de vedere, incercăm să orientăm şi fondurile publice pentru a putea susţine financiar astfel de proiecte, atat fondurile europene, cat şi fondurile din bugetul naţional. Sigur, este mai greu, pentru că trebuie să schimbăm anumite reflexe care funcţionează nu numai in analiza economică, dar şi in administraţie, insă astfel de platforme de dezbatere, de prezentare a unor soluţii care la nivel micro funcţionează pot să fie un punct de plecare pentru a promova şi un alt fel de dezvoltare economică. Şi, vă spun, observăm din ce in ce mai mult şi la nivel internaţional că această abordare ecologică in sens creativ şi in sensul creării de valoare adăugată funcţionează şi in agricultură, prin agricultura ecologică, şi in turism, prin ecoturism, şi in transporturi, prin transportul inteligent, care nu poluează, deci avem ramuri ale economiei care produc valoare adăugată şi care se bazează din ce in ce mai mult pe acest mod de abordare a resursei naturale. Pe de altă parte, atunci cand vorbim de ecologie, ne gandim, sigur, in primul rand la natură şi ne gandim la mediul rural, unde există spaţiu de aplicare a acestor idei, foarte larg. Cred că partea inteligentă a ceea ce puteţi să faceţi şi văd că aţi inceput să faceţi este de a aduce acest tip de abordare ecologic sau durabil in mediul urban, in oraşe, folosind intr-un mod inteligent resursele naturale pe care le avem in multe din oraşele Romaniei, şi aici ideea aceasta de a face din Damboviţa o coloană verde, o coloană vertebrală verde a Bucureştilor mi se pare o idee inteligentă, cu doi plămani la cele două capete, la intrare şi la ieşire din Bucureşti, la unul din aceste capete v-am dat şi noi o mană de ajutor cu recunoaşterea Lacului Văcăreşti ca şi parc natural. Se poate face ceva similar sau, eu ştiu, adaptat şi la capătul celălalt şi de-a lungul Damboviţei ştiu că sunt multe proiecte care pot lega intre ele aceste idei legate de creativitate, legate de natură, legate de politica de urbanism. Şi cred că una din platformele pe care le-ar putea construi in Bucureşti, sigur, să vedem ce se intamplă după alegerile locale şi care vor fi ideile noilor aleşi, idei cu care vor veni din acest punct de vedere, insă Guvernul s-a angajat să sprijine financiar proiecte in toate cele 12 oraşe care au candidat şi unele dintre ele mai sunt incă in competiţie pentru titlul de Capitală eurpeană a culturii. Practic, in toate aceste oraşe proiectele cele mai interesante vin din conlucrarea autorităţilor locale, a administraţiei publice locale, cu organizaţiile neguvernamentale, cu industriile creative, care pentru prima dată, aş spune, multe din aceste oraşe şi-au adus aportul la astfel de proiecte inovatoare şi inteligente şi cred că şi noi ne-am angajat, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Culturii, să preluăm şi să finanţăm, să sprijinim financiar anumite proiecte care fac parte sau integrate in aceste concepte. Şi cred că la Bucureşti am putea avea in vedere astfel de proiecte integrate de-a lungul Damboviţei, aşa cum prezentaţi şi dvs aici cateva idei. Guvernul va rămane implicat activ in acest proiect, inclusiv in ideile promovate de această expoziţie, inclusiv pe partea de dezbatere, pe 6 iunie, doamna ministru al mediului, Paşca Palmer, va fi şi ea prezentă aici pentru o dezbatere şi, pornind şi de aici, sper să plecăm in bagaje cu cateva idei pe care să putem să incepem să le punem in practică. Felicitări tuturor celor care s-au implicat in acest proiect şi vă doresc mult succes şi multă inspiraţie! 2016-05-28 11:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_natura.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Gala Premiilor CapitalȘtiri din 26.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-gala-premiilor-capitalGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Gala Premiilor Capital [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit! Nu ştiu dacă e un invitat atat de special. N-ar trebui să fie, cel puţin in mediul de business, pentru că eu sper ca, in continuare, guvernul să vă fie un partener. Vreau să vă spun că şi eu am făcut un duş dimineaţă, dar, la mine dimineaţă a fost in urmă cu mai multe ore decat la dumneavoastră, pentru că vin din Statele Unite, din vizita din Statele Unite. Tocmai am ajuns, in urmă cu cateva ore. Deci, o să mă inţelegeţi, dacă o să mă vedeţi un pic ameţit. Nu e din cauza şampaniei, vă garantez că n-am atins-o incă, e din cauza drumului. Insă am ţinut să vin la această festivitate pentru că, de 21 de ani, de cand există acest premiu, an de an, prin felul in care acordaţi acest premiu, prin criteriile pe care le-aţi stabilit, aţi conturat şi anumite repere superioare ale excelenţei in economia din Romania, in sectorul de business din Romania, iar pentru asta vreau să mulţumesc revistei Capital şi tuturor celor care organizează şi susţin acest eveniment. Este un moment de referinţă, din punctul meu de vedere, pentru sectorul de business din Romania, sector care susține dezvoltarea economică a ţării şi o susţine atat de bine, incat, de caţiva ani de zile, ne putem mandri, să spun, cu o creştere economică constantă. Și vreau să vă spun că, in cele cateva luni de cand conduc guvernul şi am avut ocazia să mă intalnesc cu mai mulţi lideri politici din Europa sau din afara Europei, suntem invidiaţi din acest punct de vedere, al creşterii economice, de multe alte ţări. Sigur că e bine cand putem vorbi de creştere economică, pentru că asta ajută şi la a atrage atenţia investitorilor in Romania - am constatat-o şi zilele trecute, in Statele Unite. Pe de altă parte, ştim foarte bine, şi dumneavoastră cred că ştiţi mai bine decat oricine, că astfel de momente au fragilitatea lor, de care trebuie să ţinem cont in deciziile noastre - şi mă refer, aici, mai ales la deciziile executivului şi ale mediului politic instituţional, să spun aşa. Deja ştiţi că bugetul pe anul acesta are o anumită fragilitate, pentru că el a fost constituit ţinand cont şi de măsurile de relaxare fiscală care au fost decise, tocmai pentru a da un imbold economiei, creşterii economice - și sper să puteţi să valorificaţi cat mai bine aceste oportunităţi şi dumneavoastră, sectorul de business privat, impreună cu sectorul de business cu capital de stat. Aş face o paranteză: ce-ar fi, oare, să ne gandim, in cadrul acestei gale, unde se premiază business-ul privat, din cate ştiu, pe diferite sectoare, să introducem incet, incet şi business-ul cu capital de stat, pe care l-am dori cel puţin la fel de performant ca şi business-ul privat? Şi chiar dacă mai e de lucru pe partea aceasta a companiilor de stat, a guvernanţei corporative, ar trebui să incepem de undeva, și ar fi bine să punem in evidenţă performanța, acolo unde există, şi in acest sector. Spuneam insă că dumneavoastră ştiţi cel mai bine faptul că, pentru a putea susţine creşterea economică şi dezvoltarea economică, avem nevoie de politici publice performante, care trebuie susţinute cu bugete adaptate la nevoi. Și, de aceea, avem şi noi in perspectivă nu doar ideea de a creşte bugetul, pentru că acesta işi are limitele lui, dar de a folosi cat mai bine alocările bugetare, banii pe care ii colectăm de la dumneavoastră, de la contribuabili. Şi aici, sigur, ANAF işi are rolul care, sper eu, să nu mai devină o sperietoare a mediului economic, ci un partener. E drept că pe ANAF există cateodată presiuni pentru a colecta bani la buget, insă cred că aceste presiuni nu ar trebui să fie cele care să ducă la o performanţă a colectării la buget, ci această performanţă ar trebui să vină, in primul rand, din reducerea evaziunii fiscale şi dintr-o contribuţie voluntara, să spun, in acest proces de colectare. Aici sper să putem lucra in continuare, pentru că eu am obsesia mea, să spun aşa, legat de rolul acestei instituţii in cadrul politicilor guvernamentale şi in legătură cu mediul de afaceri. E o instituţie-cheie atat pentru buget şi ar trebui să fie o instituţie-cheie şi in relaţia cu mediul de afaceri şi trebuie să găsim punctul de echilibru, să punem cursorul la un punct de echilibru, care să facă in aşa fel incat noi să ne putem finanţa politicile publice cu contribuţiile care ar trebui să vină spre stat, fără ca pentru aceasta să facem din ANAF, din cand in cand, aşa cum s-a mai intamplat, o instituţie de forţă. Ar trebui să fie o instituţie care să facă puntea de legătură intre mediul privat şi guvern. E aici doamna Anca Dragu, care se uită la mine tot timpul foarte atent cand vorbesc de ANAF, insă ştie foarte bine care imi sunt punctele de vedere şi am vrut să o spun din nou in faţa dumneavoastră, pentru că, incă o dată, cred că e un element-cheie, in momentul de faţă, in legătura dintre mediul de afaceri şi guvern. Avem nevoie de această instituţie eficientă şi din punctul nostru de vedere, dar trebuie să fie cat mai puţin birocratică şi din perspectiva dumneavoastră. Dincolo de aceasta, pentru ca economia romanească să funcţioneze, sunt conştient că nu-i suficient ca mediul de business să-şi facă treaba foarte bine, dacă statul nu şi-o face suficient de bine in modul in care conduce şi orientează politici publice esenţiale şi pentru creşterea economică. Mă gandesc aici la sănătate, mă gandesc la educaţie, mă gandesc la administraţia publică - aceşia trei ar trebui să fie pilonii oricărei ţări dezvoltate, care vrea performanţă socială şi care vrea performanţă economică. Şi cred că a venit momentul, ca şi in aceste domenii, ca şi in altele, dar mai ales in aceste domenii, să avem un moment al adevărului, pentru că nu putem rezolva o problemă atata timp cat nu o recunoaştem. Nu putem corecta anumite greşeli, atata timp cat nu recunoaştem şi nu identificăm acele greşeli. Şi cred că prea mult, din diferite motive in aceşti ultimi ani, mai ales in aceşti ultimi 25 de ani, s-au tot ascuns, s-au tot pus sub preş probleme care au aprut in aceste domenii, domenii care au fost şi ele de multe ori politizate prin intervenţia administraţiei publice şi a statului, aşa cum au fost şi alte sectoare, şi astăzi plătim acest preţ al indolenţei, al indiferenţei sau a modului in care am tratat aceste domenii. Şi atunci cand nu am pus sub preş problemele, le-am tratat de multe ori superficial, tratand efectele pentru a avea rezultate cat mai bune atunci cand se apropiau campaniile electorale. Nu am tratat cazuele şi acum vedem că ele ies la suprafaţă, pentru că nu le putem ţine inecate prea multă vreme. Ei, dar cred că pentru a putea să tratăm aceste lucruri şi asta v-o spun dumneavoastră, pentru că dumneavoastră v-aţi confruntat in mediul economic, in mediul de business, v-aţi confruntat deja cu aceste probleme, asta e impresia mea, cel puţin in urmă cu caţiva ani, cand s-a observat un reviriment in mediul de business din Romania, unde oameni ca dumneavoastră au hotărat, la un moment dat, să nu mai ia in atenţie altceva decat performanţă, decat onestitate, decat obiectivitate şi rezultatele se văd in mediul economic. Şi cred că, cel puţin eu asta simt de cateva luni, de cand sunt in această funcţie, susţinerea cea mai mare pentru reforma statului şi pentru reforma acestor sectoare publice, susţinerea pentru această reformă vine, in primul rand, din partea acelei părţi a societăţii romaneşti care are contactul deja cu performanţa, care vede că onestitatea duce şi la eficienţă şi care tratează lucrurile ca atare. Şi sper eu să fiţi in măsură, chiar dacă in raport cu populaţia totală a ţării, probabil nu reprezentaţi foarte mult, dar sunteţi acea parte a societăţii dinamică, care incă o dată ştie ce inseamnă efort şi performanţă, sper să reuşiţi să contaminaţi cat mai mult din societatea romanească, inclusiv mediul adminstraţiei publice, cei care lucrează cu banii cu care dumneavoastră contribuiţi la dezvoltarea societăţii romaneşti. Şi aici pot să vă asigur că vom fi partenerii dumneavoastră şi veți fi partenerii noștri in proiecte pe care le-am iniţiat şi proiecte pe care le vom iniţia in continuare. Sigur, aud de cateva luni că acest guvern nu lucrează in interesul romanilor, că nu lucrează in interesul ţării, că nu performează, că nu arată rezultate. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că, atunci cand vrei să vezi rezultate de pe o zi pe alta, faci lucruri superficiale. Atunci cand faci lucruri cu consistenţă, rezultatele se văd mai tarziu, dar ele incep să prindă rădăcini. Şi eu asta vreau, prin modul in care vom acţiona ca guvern: nu atat să obţinem rezultate pentru imagine, cat să lăsăm urme, in aşa fel incat acest proces de schimbare să fie durabil, şi nu o schimbare de suprafaţă, ci de mentalitate. Asta presupune, in primul rand, ca noi să ne schimbăm mentalitatea şi modul de abordare. De asta am şi acţionat incă de la inceput prin intermediul unor măsuri care să ducă la transparenţă - transparenţa deciziilor pe care le luăm, transparenţa modului in care cheltuim banii, predictibilitate in procesul decizional, şi de-aici să mergem cat mai mult spre eficienţă. O să inchei aici cele cateva ganduri pe care voiam să vi le transmit astăzi, spunandu-vă incă o dată că doresc să rămanem parteneri, să rămanem in contact pană la sfarşitul mandatului acestui guvern, pentru a face in aşa fel incat efortul pe care dumneavoastră il faceţi să se repercuteze asupra dezvoltării intregii societăţi. Avem cateva proiecte in curs care vin şi in urma consultărilor cu dumneavoastră - mă gandesc şi la viziunea de dezvoltare economică, pe care vrem s-o punem pe masa reprezentanţilor societăţii in următoarele săptămani, viziune in care să putem integra atat măsurile de stimulare a mediului economic, cat şi măsurile de reformă a acestor sectoare, care sunt esenţiale şi pentru dezvoltarea economică a ţării, pentru dezvoltarea teritorială, şi să facem in aşa fel incat aceste proiecte să poată să fie continuate in timp şi să nu mai depindă doar de un guvern sau de altul, sau de un partid sau de altul. Incă o dată doresc să vă felicit in primul rand pe cei care aţi fost nominalizaţi la aceste premii. Sigur că e important şi cine ia premiul, dar cred că deja acea listă cu nominalizaţii arată varfurile in economia romanească şi in sectorul de business. Şi incă o dată sper să putem vorbi - şi vă lansez această provocare - de tot sectorul de business din Romania, şi cel privat şi cel de stat, şi sper să apuc acea zi in care sectorul economic cu capital de stat din Romania să ajungă la acelaşi nivel de performanţă pe care il arătaţi dumneavoastră astăzi. Şi apropo de proiectul de societate şi de capacitatea noastră de a trece de la performanţă individuală, aşa cum e cazul la mulţi dintre dumneavoastră, la performanţă colectivă - pentru că o performanţă individuală nu e durabilă decat in măsura in care ea reuşeşte să ducă la performanţă colectivă-, din punct de vedere social, cred că avem nevoie mai mult ca oricand de coeziune şi de momente care să ne unească, şi nu să ne dezbine. Şi am incercat şi incercăm să facem din subscripţia publică pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pămantului a lui Brancuşi, un astfel de moment de coeziune socială, un moment in care nu doar să ne apreciem valorile, dar să fim in măsură fiecare dintre noi, individual, să ne asumăm aceste valori in numele interesului colectiv, deci să ne asumăm personal aceste valori care ne definesc pe noi ca neam, in numele interesului colectiv. Aceasta este, in primul rand, intenţia noastră cu subscripţia publică pentru Cuminţenia Pămantului, şi am vrut să vă impărtăşesc aceste ganduri in această seară, lăsandu-vă pe dumneavoastră să decideţi in ce mod credeţi că puteţi contribui cu un impuls la acest proces de trezire a conştiinţei individuale, pentru a construi apoi o conştiinţă colectivă, in măsură să ne ducă mai sus şi mai departe, aşa cum ne dorim. Vă mulţumesc incă o dată şi felicitări! 2016-05-26 20:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_capital_final.jpgPrecizări cu privire la Nota de informare privind rezultatul verificărilor suplimentare efectuate de către Corpul de control al Primului-ministru, în legătură cu situația copiilor transferați cu afecțiuni grave de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru CopiiȘtiri din 25.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/precizari-cu-privire-la-nota-de-informare-privind-rezultatul-verificarilor-suplimentare-efectuate-de-catre-corpul-de-control-al-primului-ministru-in-legatura-cu-situatia-copiilor-transferati-cu-afectiuni-grave-de-la-spitalul-de-pediatrie-pitesti-la-spitalul-clinic-de-urgenta-pentru-copiiPrecizări: cu privire la Nota de informare privind rezultatul verificărilor suplimentare efectuate de către Corpul de control al Primului-ministru, in legătura cu situația copiilor transferați cu afecțiuni grave de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii <Maria Slodowska Curie>. Corpul de Control al Primului-ministru nu a identificat cauza imbolnăvirilor copiilor transferați de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie. In cadrul acțiunii de documentare efectuate au fost identificate insă neconformități in cadrul sistemului de sănătate, care au fost menționate in nota intocmită la finalul acestei acțiuni. Nicăieri in cuprinsul notei nu este menționată existența vreunei legături intre neconformitățile identificate, privind aprovizionarea și gestionarea stocurilor de vaccinuri și afecțiunile copiilor de la Spitalul de Pediatrie Pitești. O astfel de legatură ar fi de altfel imposibilă din punct de vedere medical, iar orice speculație in acest sens este lipsită de fundament. 2016-05-25 23:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-25-11-57-17big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentați ai administrației SUA pentru consolidarea parteneriatului economicȘtiri din 25.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentati-ai-administratiei-sua-pentru-consolidarea-parteneriatului-economicPremierul Dacian Ciolos a avut, pe parcursul vizitei in SUA, mai multe intalniri cu reprezentanții administrației americane implicați in susținerea și dezvoltarea colaborării economice. Scopul intalnirilor noastre cu reprezentanții administrației SUA este de a construi, pe langă parteneriatul de securitate, și un parteneriat economic bazat pe o cooperare mai stransă. Economia romanească oferă o serie de oportunități investitorilor americani in domenii ca industria auto, IT, agricultură sau sectorul energetic și SUA pot fi un partener mult mai implicat și activ pe piața locală, cum și companiile romanești pot fi mai prezente pe piața americană, a declarat premierul Cioloș. In prima intalnire cu secretarul pentru agricultură, Tom Vilsack, premierul roman, impreună cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au prezentat oportunitățile sectorului din Romania și posibilitățile de colaborare cu partea americană. Romania a reinstaurat toate condiționalitățile de siguranță alimentară astfel incat să poată reincepe exportul de carne de porc și alte produse alimentare pe piața americană. Alte discuții au vizat efectele pe care Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții le-ar genera in plan bilateral. In intalnirea cu secretarul pentru Comerț, Penny Pritzker, premierul Dacian Cioloș și ceilalți membri ai delegației au subliniat și argumentat in legătură cu momentul favorabil prin care trece economia romanească, cu una din cele mai mari rate de creștere economică din regiune. Una din discuțiile cheie a vizat cooperarea instituțională intre autoritățile reprezentative din cele două țări, pentru dezvoltarea și consolidarea unor modele de bună practică in domeniul IMM. Partea americană și-a arătat toată disponibilitatea de a incuraja companiile americane să-și intensifice schimburile comerciale și investițiile in contextul in care țara noastră oferă condițiile de stabilitate și predictibilitate legislativă pentru mediu de afaceri. De asemenea, se vor identifica in perioada următoare noi modalități de incurajare a capacităților de export a companiilor romanești. Cea de-a treia intalnire cu reprezentanți ai administrației americane a presupus un dialog constructiv cu secretarul pentru Energie, Ernest Moniz. Premierul Dacian Cioloș, impreună cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu au prezentat structura sectorului energetic romanesc, bazat pe un mix de resurse și strategia de a atrage noi tehnologii pentru explotarea acestora. In acest sens, se dorește colaborarea institutelor romanești de specialitate cu parteneri americani, astfel incat soluțiile moderne atat de eficiență energetică, dar și de protecția mediului să poată fi aplicate pentru exploatarea corectă a resurselor existente. De asemenea, s-a subliniat interesul pe care companiile americane il au in zona energiei și strategia prin care Romania poate ajunge un adevărat centru de resurse energetice in regiune. In cursul vizitei in SUA delegația romană condusă de premierul Dacian Cioloș s-a intalnit la un dejun de lucru cu reprezentanții mai multor companii și asociații de afaceri prezente sau interesate de invesții in Romania: Amerocap, Amgen, Coca Cola Company, ExxonMobil, Honeywell, Lockheed Martin, Medtronic, Parsons, Pifzer, Textron, Oracle, Cargill, Dow Chemical. 2016-05-25 19:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8808880.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu vicepreședintele american Joseph BidenȘtiri din 24.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-vicepre-edintele-american-joseph-biden Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o intrevedere, marți, 24 mai a.c., la Washington, cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, in cadrul vizitei care se desfășoară in perioada 22-25 mai a.c. in SUA. In cadrul discuțiilor, premierul roman și vicepreședintele american au abordat cateva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe interesul comun de a intări Parteneriatul Strategic, care stă la baza cooperării dintre cele două țări. Cei doi inalți demnitari și-au exprimat satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare, subliniind că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea acestuia. Principalul obiectiv al vizitei este consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, astfel incat cooperarea economică să atingă acelaşi nivel inalt de excelenţă şi dinamică pozitivă precum interacțiunea pe palierul politico-militar a declarat premierul Cioloș. La randul său, vicepreședintele Biden a subliniat că Romania a fost și rămane un partener și aliat de incredere al SUA. De asemenea, acesta a arătat că există un interes reciproc de utilizare a potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice. Convorbirile au vizat și stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a acestui an. Premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și apărare care prezintă un interes particular pentru Romania, precum și poziția națională in raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii in cadrul reuniunii la nivel inalt a Aliaților. Premierul a evidențiat faptul că Romania dorește sprijinul activ al SUA pentru o prezență Aliată inaintată pe tot flancul estic, de la Marea Baltică pană la Marea Neagră. La randul său, vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atat in plan bilateral romano-american, cat și in context aliat, in vederea consolidării securității și apărării in spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea activă a Romaniei in eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică. Prim-ministrul roman și vicepreședintele american au avut și un schimb de opinii privind evoluțiile relevante din vecinătatea estică și cea sudică a Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina. https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2016/05/24/readout-vice-president-bidens-meeting-prime-minister-dacian-ciolos Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite Declarații de presă după intalnirea cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut o discuţie lungă şi aprofundată cu vicepreşedintele Biden, in care am trecut in revistă mai multe subiecte de interes comun. Am apreciat Parteneriatul Strategic pe care il avem cu Statele Unite şi faptul că acest parteneriat a livrat deja rezultate cu scutul de la Deveselu, care tocmai a fost inaugurat şi pe care sperăm, impreună cu Statele Unite, să putem să-l declarăm in cadrul sistemului de apărare al NATO. Tot in acest context, al summit-ului NATO de la Varşovia, am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obținut promisiunea că vom fi susţinuţi atat pentru intărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval - am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja in colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului in cadrul summit-ului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO. Totodată, am solicitat sprijinul pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul Romaniei, tot in parteneriat cu aliaţi, o brigadă unde Romania s-a angajat să pună la dispoziţie resurse - toate acestea in cadrul sistemului de descurajare şi de apărare pe tot flancul estic al Europei, nu doar pe partea nord-est, ci şi pe partea de sud-est. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a dezvolta relaţiile de cooperare in domeniul economic, de a stimula investiţiile americane in Romania. Avem şi susţinerea Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat nu numai ieri la Detroit, dar şi astăzi, cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o foaie de parcurs unde Statele Unite o să ne sprijine atat pentru a dezvolta instrumente financiare pentru intreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a dezvolta calitatea managementului companiilor de stat. Am trecut in revistă cu vicepreşedintele Biden şi cooperarea in cadrul Parteneriatului Estic European. Aici am insistat in primul rand pe importanţa sprijinirii Republicii Moldova, pentru a impărtăşi aceleaşi valori democratice pe care le impărtăşim şi noi - şi am avut şi aici garanţia sprijinului Statelor Unite pe acest subiect. Sigur, am amintit şi de interesul şi aşteptarea Romaniei pentru a progresa pe dosarul privind Visa Waiver. Inţelegem situaţia politică din Statele Unite din acest an, dar am fost de acord că pe acest subiect vom continua să lucrăm impreună pentru ca in cel mai scurt timp să putem găsi soluţii. Mulţumesc. 2016-05-24 23:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_888.jpgPremierul Dacian Cioloș, în vizită la Ford Motor CompanyȘtiri din 24.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-in-vizita-la-ford-motors-companyPrima etapă a vizitei in SUA a premierului Dacian Cioloș a inclus o vizită la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 mld. de euro pentru susținerea operațiunilor in Romania. Vizita de la centrul de la Dearborn, langă Detroit, a cuprins o trecere in revistă a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii și stocare a energiei și materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a intalnit cu un grup de ingineri romani care lucrează in acest centru de excelență al industriei auto. Delegația romană condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company, Ziad Ojakli, vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale, Stephen Biegun, vicepreședinte relații guvernamentale internaționale și Sarah Cartmell, director relații internaționale. Premierul Dacian Cioloș și-a manifestat interesul pentru continuarea investițiilor in uzina de la Craiova, conform noilor angajamente confirmate prin intalnirile intre oficiali romani și conducerea locală a companiei. Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul roman, in interesul producătorului american și al economiei din zonă. Statul roman va acorda intregul sprijin pe care il poate susține in condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari și am invitat compania Ford să se gandească la dezvoltarea și extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să țină de autoturismele ecologice și electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului, a declarat premierul Dacian Cioloș. Un alt subiect de interes l-a reprezentat susținerea de către compania Ford a demersului de a dezvolta un mediu propice pentru dezvoltarea elementelor inovatoare și a producției de componente. De asemenea, premierul Cioloș a invitat compania americană să se implice in organizarea invățămantului vocațional pentru care Guvernul Romaniei pregătește un cadru instituțional adecvat. In cursul zilei de ieri, premierul a avut și un pranz de lucru impreună cu o serie de reprezentanți din conducerea unor companii din zona Michigan interesate de a investi sau deja active in Romania, ca Walbridge, Federal Mogul, Steelcase Inc, Kimball Electronics, Delphi, Michigan Economic Development Corp. Programul a mai inclus o intalnire cu primarul orașului Detroit, Michael Duggan. Elemente de context: Ford produce, in acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX și motorul Ford de 1.0 l EcoBoost - singurul motor din lume care a primit distincția de - Motorul Internațional al Anului pentru trei ani consecutiv. In uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pană in 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat in martie 2012. In 2013, vanzările au trecut de 67.000 unități. Cea mai bună lună de vanzări a fost martie 2013, cand s-a depășit pragul de 8.000 de unități. In 2015 au fost produse 47.967 unități Ford B-MAX, in 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar in 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării și pană in prezent. La 22 martie 2016, Jim Farley, Președinte și CEO Ford Europa, a confirmat că Ford Motor Company urmează să investească pană la 200 de milioane de euro pentru a produce SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport in fabrica de la Craiova, incepand cu toamna lui 2017. Ford Motor Company este o companie globală din industriile auto și mobilitate, cu sediul la Dearborn, Michigan. Cu aproximativ 199.000 de angajați și 67 de fabrici in toată lumea, activitățile principale ale companiei includ proiectarea, producția, finanțarea de marketing și asigurarea de service pentru o gamă completă de autovehicule, camioane, SUV-uri și autovehicule electrice Ford, precum și autovehicule de lux Lincoln. In același timp, Ford urmărește cu mare interes oportunități de dezvoltare prin intermediul Ford Smart Mobility, planul companiei de a deveni lider in domeniile: conectivitate, mobilitate, autovehicule autonome, experiența clienților, date și analiză. Ford Europa produce, vinde și asigură service-ul pentru vehicule sub marca Ford in peste 50 de piețe individuale și are aproximativ 53.000 de angajați la facilitățile proprii și aproximativ 68.000 de angajați. In plus, față de Ford Motor Credit Company, operațiunile Ford Europa includ Divizia Ford de Relații cu Clienții și 24 de facilități de producție. Primele autoturisme Ford au fost livrate in Europa in 1903 - același an in care a fost fondată Ford Motor Company. 2016-05-24 08:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8.jpgVizită de lucru a premierului Dacian Cioloș în Statele Unite ale Americii, în perioada 22-25 maiȘtiri din 22.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-dacian-ciolo-in-suaGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş la ambasada Romaniei din SUA [Check against delivery] Dejun de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri (AMRO și companii nemembre AMRO) Intalnire cu Ernest Moniz, Secretarul Energiei Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Ambasada Romaniei in SUA [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara! Mă bucur să fiu cu dumneavoastră, aici - şi sunt sincer, nu sunt cuvinte de complezență doar. Cu prilejul altor vizite pe care le-am făcut in SUA, in calitate de comisar european pentru agricultură, mai demult, am avut ocazia să mă intalnesc cu romani şi sigur că iți creşte inima cand auzi vorbindu-se romanește la cateva mii de kilometri de acasă, peste ocean. In primul rand, cateva cuvinte despre vizita pe care am organizat-o, intalnirile pe care le-am avut. Obiectivul principal al acestei vizite a fost să confirmăm interesul Romaniei pentru intărirea cooperării in cadrul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, care a livrat rezultate deja. Deci nu e vorba doar de chestiuni declarative, in aceşti ani de cand Parteneriatul Strategic cu SUA a intrat in vigoare, avem deja rezultate pe partea de cooperare privind securitatea şi apărarea. Ştiţi că, recent, a fost inaugurată punerea in funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu, care este un element important nu doar pentru Romania şi Statele Unite, dar sperăm noi să devină şi in dispozitivul de apărare al NATO in acea regiune, şi de data asta, haideți să spunem, am luat-o inaintea polonezilor. In Polonia, abia acum incepe să se construiască un alt element component al acestui scut, care integrează şi cateva facilități inclusiv din Spania. Deci, aici putem spune că, pe de o parte, am fructificat un element al cooperării strategice intre Statele Unite şi Romania, dar contribuind şi la securitatea şi apărarea intregului flanc estic al NATO. Putem spune că am inceput să devenim şi noi, sigur, şi cu sprijinul Statelor Unite, am inceput să devenim furnizori de securitate, nu doar solicitanți de securitate. Dar, dincolo de importanța din punctul de vedere al securității şi apărării, acest proiect mi se pare important pentru că arată că, intr-un proces de cooperare cu o țară cum sunt Statele Unite ale Americii, putem duce pană la capăt un proiect, pornind de la această experienţă pe care o avem deja şi de la reciproca incredere care s-a consolidat in aceşti ani. Şi aici vreau să menționez faptul că, practic, aproape toate partidele politice parlamentare din Romania au fost, la un moment dat, prin reprezentanţi, mai mult sau mai puţin implicate in acest proiect. Așa incat putem vorbi de un proiect naţional sau chiar de - o expresie care şi-a mai pierdut din consistență - de un consens naţional, din acest punct de vedere, şi este important pentru orice lider al unei țări să ştie că are in spate o susținere politică pentru un astfel de proiect. Deci, pornind de la această experienţă pe care o avem deja in Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, am vrut, prin această vizită, să dau un imbold şi unei cooperări mai intense pe latura economică, pentru că, la urma urmei, cea mai bună modalitate de a păstra pacea şi stabilitatea este să stimulezi prosperitatea - iar prosperitatea inseamnă dezvoltare economică, inseamnă investiţii. Romania este, şi din acest punct de vedere, intr-o situație favorabilă, pentru că este una din ţările din Europa, din Uniunea Europeană, in general, şi din Europa de Est, in special, cu una din cele mai puternice creșteri economice in ultimii ani, iar acest lucru trebuie valorificat. Sigur că el nu este suficient. Faptul că avem creştere economică nu inseamnă că vom avea dezvoltare economică, dacă nu ştim să valorificăm asta. Pentru că am mai avut creștere economică şi mai mare, in urmă cu caţiva ani, după care am căzut intr-o criză economică, pentru că nu am știut să gestionăm aceste resurse suficient de bine. Dar dacă această creştere economică este valorificată şi prin investiţii, nu doar prin consum, atunci putem vorbi de o perspectivă mai pe termen lung. Avem deja experienţa unor investiţii americane in Romania, dar cred că suntem departe de potențialul pe care Statele Unite l-ar putea avea, din acest punct de vedere, in Romania, pentru că Statele Unite sunt, in momentul de faţă, al 11-lea investitor in Romania. Deci, avem potenţial de creştere important, dar avem şi exemple de reuşită, cum este investiţia Ford la Craiova, care a cunoscut o perioadă de stagnare şi din cauza unor dificultăţi, să spun, de ordin administrativ, pe care le-am rezolvat. A fost una din priorităţile guvernului, imediat după instalare, in noiembrie. In urma rezolvării acestor probleme, Ford tocmai a anunţat, in urmă cu cateva săptamani, o nouă investiţie, de pană la două sute de milioane de euro. Și am avut ieri, la Detroit, o intalnire cu CEO al Ford, care pare incantat de modul cum se lucrează cu Romania şi sper eu ca aceste investiţii ale Ford să continue. Insă ne dorim ca şi alte companii americane care să investească in Romania. Am deja promisiunea unui grup de oameni de afaceri din Michigan, care urmează să vină, in toamnă, in Romania şi - sperăm noi - să urmeze cateva decizii de investiţii apoi. Insă mi s-a părut important ca acest semnal să fie dat şi de la Washington, prin intermediul unor intalniri importante pe care le-am avut astăzi, sigur, in primul rand cu vicepreşedintele Biden, cu care am discutat şi aceste aspecte legate de securitate, de cooperare pentru securitate şi apărare şi de pregătire a summit-ului NATO de la Varşovia, dar şi de proiectele de cooperare economică şi in domeniul energiei, la Marea Neagră. M-am intalnit, tot astăzi, cu doamna secretar al comerţului, Penny Pritzker, care este unul din susţinătorii cei mai importanţi ai Romaniei in cadrul Administraţiei Obama, care cunoaşte bine situaţia economică din Romania şi cu care am stabilit un cadru de cooperare care să faciliteze prezenţa unor companii americane in Romania. I-am dat detalii legat de reformele pe care noi le iniţiem in Romania, pentru a atrage aceste investiţii. Am avut o intalnire şi cu secretarul pentru agricultură, Tom Vilsack, pe care am avut ocazia să il mai intalnesc şi in responsabilitatea precedentă pe care am avut-o. In acest domeniu al sectorului agroalimentar avem un potenţial de cooperare şi secretarul adjunct pentru agricultură urmează chiar să vină in Romania, in cateva săptămani. Maine o să mă intalnesc cu secretarul pentru energie, cu care, iar, doresc să discutăm cateva teme de cooperare, sigur, dincolo de prezenţa unor companii americane in acest domeniu, nu numai pentru explorări offshore la Marea Neagră, dar şi onshore; insă dorim să stimulăm cooperarea şi pe partea de tehnologie, şi pe partea de cercetare in acest domeniu al energiei, pentru că şi in acest domeniu Romania are potenţial să devină un actor important in zona Mării Negre şi in partea de Sud-Est a Europei. Deci, am avut şi o să mai am şi maine intalniri care sper eu să creeze un nou moment, un nou inceput, in această cooperare cu Statele Unite, şi pe această dimensiune economică. Sigur că, şi pe această dimensiune economică, principalul element este increderea. Se așteaptă aici, in Statele Unite - aşa cum le spuneam partenerilor americani, că nu este cazul să ne spună cineva asta, pentru că o vrem noi acasă - să continuăm lupta impotriva corupției şi eficientizarea administraţiei publice, pentru că, fără o administraţie publică eficientă, nu numai că nu vor veni investitorii, dar chiar ii fugărim. Aici, guvernul pe care il conduc a inceput şi va continua cu cateva reforme, care sper să fie apoi continuate şi de următorul guvern. Una peste alta, cred eu că sunt premise bune pentru a intări acest parteneriat cu Statele Unite şi pe dimensiunea economică. Sigur că, oricate eforturi am face noi de acasă, de la Bucureşti, pentru a stimula această cooperare, eu sunt convins, şi cu experienţa de expatriat pe care o am - din ultimii 15 ani, 7 ani i-am petrecut in afara Romaniei - ştiu cat de importantă este prezenţa comunităţii romaneşti in ţările cu care vrem să dezvoltăm parteneriate de cooperare, şi mai ales pe domeniul economic, şi mai ales intr-o ţară ca Statele Unite ale Americii, unde ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aveţi experienţă şi lucraţi fie in sfera intelectuală, fie in sfera economică, de business. Iar experienţa pe care o aveţi dumneavoastră, modul in care puteţi acţiona şi individual, şi in grup, poate să conteze foarte mult pentru dezvoltarea acestui parteneriat cu Statele Unite. Imi permit să fac un apel şi către dumneavoastră, pentru a ne ajuta, din acest punct de vedere, atat individul, cat şi colectiv, in grup. Dincolo de modul in care ne puteţi ajuta in dezvoltarea cooperării economice, in intărirea relaţiilor de incredere intre Romania şi Statele Unite, prezenţa dumneavoastră aici contează foarte mult. Am simţit-o şi la Detroit, cand m-am intalnit cu oficialităţile de acolo - intalniri care mi-au fost mijlocite de romani care locuiesc in statul Michigan şi in Detroit, de mai mulţi ani de zile, şi care prin recunoaşterea pe care o au ei acolo au putut facilita astfel de intalniri - şi pot să vă spun că, şi in funcţie de modul in care dumneavoastră acţionaţi, se vorbeşte şi de Romania şi este percepută şi Romania. Deci, din acest punct de vedere, cred despre comunitatea romanească din Statele Unite că are un potenţial care incă nu este suficient valorificat. Sigur că, din punct de vedere formal, nu aveţi nici o obligatie faţă de statul roman, faţă de administraţia, faţă de guvernul roman, mai degrabă, aş spune, Guvernul Romaniei are obligaţii faţă de dumneavoastră, pentru că aveţi rădăcini romaneşti şi unii dintre dumneavoastră aveţi in continuare şi cetăţenia romană. Deci, nu din obligaţie, dar, in măsura in care credeţi că vă puteţi angaja la un astfel de proiect, pot să vă asigur că, cel puţin atat cat eu voi fi prim-ministru şi voi conduce acest guvern, veţi avea tot sprijinul şi cooperarea din partea guvernului pentru a face in aşa fel incat comunitatea romanească din Statele Unite să poată să işi aducă o contribuţie şi mai consistentă la intărirea acestui parteneriat dintre Statele Unite şi Romania. Vorbind despre, spuneam, obligaţiile pe care eu consider că Guvernul Romaniei le are şi faţă de dumneavoastră, vreau să vă asigur că alegerile parlamentare din acest an le vom organiza şi cu sprijinul dumneavoastră, cat mai bine posibil, vom urmări să aplicăm cat mai bine noua legislaţie, care facilitează prezenţa la vot a diasporei. Sigur, aici ştiţi că aveţi de ales, puteţi vota in continuare la circumscripţii electorale, la secţii de vot care vor fi deschise şi o să facem, ţinand cont de realitatea de pe teren şi de interesul pe care il veţi manifesta pentru a participa la vot, dar aveţi şi posibilitatea de a vota prin corespondenţă, insă asta presupune să vă inscrieţi in Registul electoral al diasporei. Şi, in măsura in care sunteţi interesaţi, vă indemn să o faceţi, pentru a putea folosi şi această alternativă de a participa la vot. In rest, dacă aveţi alte teme pe care vreţi să le ridicaţi, sunt la dispoziţia dumneavoastră, impreună şi cu domnul ministru de externe, Lazăr Comănescu, care este aici, domnul ministru al agriculturii, Achim Irimescu, ministrul energiei, Victor Grigorescu, şi domnul ministru Dragoş Tudorache, care este şi şeful Cancelariei Guvernului. Deci, vă mulţumesc incă o dată pentru ceea ce aţi făcut şi faceţi pentru Romania, pentru faptul că aţi rămas legaţi sufleteşte, şi unii dintre dumneavoastră nu numai sufleteşte, de ţară şi vreau să vă spun că şi noi, acasă, suntem conştienţi de potenţialul pe care il au romanii din străinătate pentru a ajuta ţara, şi o să vă spun şi dumneavoastră, aşa cum am mai spus-o şi in altă parte, pentru mine Romania inseamnă inclusiv dumneavoastră. Eu, cel puţin, aşa percep lucrurile şi, vă spun, nu o fac doar declarativ, o spun şi pentru că am trăit eu insumi această stare de spirit, să spun, şi ştiu că putem să ne ajutăm ţara şi să facem in aşa fel incat lucrurile să stea atat de bine pe cat le dorim noi, indiferent unde suntem in lume, mai ales intr-o lume a vitezei de astăzi, in care foarte uşor putem ajunge dintr-o parte in alta a planetei. Cred că depărtarea de ţară nu mai este legată atat de depărtarea fizică, cat mai mult de starea de spirit pe care o avem. Şi, din acest punct de vedere, ştiu că şi domnul ambasador v-a spus, aici sunteţi acasă, sunteţi acasă şi cand veniţi la noi, dar sunteţi acasă oricand vă gandiţi la ţară, la Romania, aşa cum ne gandim şi noi la dumneavoastră. Mulţumesc. Şi mult succes in ceea ce faceţi! Masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție, organizată de Atlantic Council Declarații de presă după intalnirea cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut o discuţie lungă şi aprofundată cu vicepreşedintele Biden, in care am trecut in revistă mai multe subiecte de interes comun. Am apreciat Parteneriatul Strategic pe care il avem cu Statele Unite şi faptul că acest parteneriat a livrat deja rezultate cu scutul de la Deveselu, care tocmai a fost inaugurat şi pe care sperăm, impreună cu Statele Unite, să putem să-l declarăm in cadrul sistemului de apărare al NATO. Tot in acest context, al summit-ului NATO de la Varşovia, am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obținut promisiunea că vom fi susţinuţi atat pentru intărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval - am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja in colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului in cadrul summit-ului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO. Totodată, am solicitat sprijinul pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul Romaniei, tot in parteneriat cu aliaţi, o brigadă unde Romania s-a angajat să pună la dispoziţie resurse - toate acestea in cadrul sistemului de descurajare şi de apărare pe tot flancul estic al Europei, nu doar pe partea nord-est, ci şi pe partea de sud-est. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a dezvolta relaţiile de cooperare in domeniul economic, de a stimula investiţiile americane in Romania. Avem şi susţinerea Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat nu numai ieri la Detroit, dar şi astăzi, cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o foaie de parcurs unde Statele Unite o să ne sprijine atat pentru a dezvolta instrumente financiare pentru intreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a dezvolta calitatea managementului companiilor de stat. Am trecut in revistă cu vicepreşedintele Biden şi cooperarea in cadrul Parteneriatului Estic European. Aici am insistat in primul rand pe importanţa sprijinirii Republicii Moldova, pentru a impărtăşi aceleaşi valori democratice pe care le impărtăşim şi noi - şi am avut şi aici garanţia sprijinului Statelor Unite pe acest subiect. Sigur, am amintit şi de interesul şi aşteptarea Romaniei pentru a progresa pe dosarul privind Visa Waiver. Inţelegem situaţia politică din Statele Unite din acest an, dar am fost de acord că pe acest subiect vom continua să lucrăm impreună pentru ca in cel mai scurt timp să putem găsi soluţii. Mulţumesc. COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu vicepreședintele american Joseph Biden Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o intrevedere marți, 24 mai a.c., la Washington, cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, in cadrul vizitei care se desfășoară in perioada 22-25 mai a.c. in SUA. In cadrul discuțiilor premierul roman și vicepreședintele american au abordat cateva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe interesul comun de a intări Parteneriatul Strategic, care stă la baza cooperării dintre cele două țări. Cei doi inalți demnitari și-au exprimat satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare, subliniind că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea acestuia. Principalul obiectiv al vizitei este consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, astfel incat cooperarea economică să atingă acelaşi nivel inalt de excelenţă şi dinamică pozitivă precum interacțiunea pe palierul politico-militar a declarat premierul Cioloș. La randul său, vicepreședintele Biden a subliniat că Romania a fost și rămane un partener și aliat de incredere al SUA. De asemenea, a arătat că există un interes reciproc de utilizare a potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice. Convorbirile au vizat și stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a acestui an. Premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și apărare care prezintă un interes particular pentru Romania, precum și poziția națională in raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii in cadrul reuniunii la nivel inalt a Aliaților. A evidențiat faptul că Romania dorește sprijinul activ al SUA pentru o prezență Aliată inaintată pe tot flancul estic, de la Marea Baltică pană la Marea Neagră. La randul său, vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atat in plan bilateral romano-american, cat și in context aliat in vederea consolidării securității și apărării in spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea activă a Romaniei in eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică. Prim-ministrul roman și vicepreședintele american au avut și un schimb de opinii privind evoluțiile relevante din vecinătatea estică și cea sudică a Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina. https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2016/05/24/readout-vice-president-bidens-meeting-prime-minister-dacian-ciolos Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite Intalnire cu Penny Pritzker, Secretarul Comerțului Intalnire cu Tom Vilsack, Secretarul Agriculturii COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș, in vizită la Ford Motor Company Prima etapă a vizitei in SUA a premierului Dacian Cioloș a inclus o vizită la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 mld. de euro pentru susținerea operațiunilor in Romania. Vizita de la centrul de la Dearborn, langă Detroit, a cuprins o trecere in revistă a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii și stocare a energiei și materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a intalnit cu un grup de ingineri romani care lucrează in acest centru de excelență al industriei auto. Delegația romană condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company, Ziad Ojakli, vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale, Stephen Biegun, vicepreședinte relații guvernamentale internaționale și Sarah Cartmell, director relații internaționale. Premierul Dacian Cioloș și-a manifestat interesul pentru continuarea investițiilor in uzina de la Craiova, conform noilor angajamente confirmate prin intalnirile intre oficiali romani și conducerea locală a companiei. Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul roman, in interesul producătorului american și al economiei din zonă. Statul roman va acorda intregul sprijin pe care il poate susține in condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari și am invitat compania Ford să se gandească la dezvoltarea și extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să țină de autoturismele ecologice și electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului, a declarat premierul Dacian Cioloș. Un alt subiect de interes l-a reprezentat susținerea de către compania Ford a demersului de a dezvolta un mediu propice pentru dezvoltarea elementelor inovatoare și a producției de componente. De asemenea, premierul Cioloș a invitat compania americană să se implice in organizarea invățămantului vocațional pentru care Guvernul Romaniei pregătește un cadru instituțional adecvat. In cursul zilei de ieri, premierul a avut și un pranz de lucru impreună cu o serie de reprezentanți din conducerea unor companii din zona Michigan interesate de a investi sau deja active in Romania, ca Walbridge, Federal Mogul, Steelcase Inc, Kimball Electronics, Delphi, Michigan Economic Development Corp. Programul a mai inclus o intalnire cu primarul orașului Detroit, Michael Duggan. Elemente de context: Ford produce, in acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX și motorul Ford de 1.0 l EcoBoost - singurul motor din lume care a primit distincția de - Motorul Internațional al Anului pentru trei ani consecutiv. In uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pană in 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat in martie 2012. In 2013, vanzările au trecut de 67.000 unități. Cea mai bună lună de vanzări a fost martie 2013, cand s-a depășit pragul de 8.000 de unități. In 2015 au fost produse 47.967 unități Ford B-MAX, in 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar in 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării și pană in prezent. La 22 martie 2016, Jim Farley, Președinte și CEO Ford Europa, a confirmat că Ford Motor Company urmează să investească pană la 200 de milioane de euro pentru a produce SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport in fabrica de la Craiova, incepand cu toamna lui 2017. Ford Motor Company este o companie globală din industriile auto și mobilitate, cu sediul la Dearborn, Michigan. Cu aproximativ 199.000 de angajați și 67 de fabrici in toată lumea, activitățile principale ale companiei includ proiectarea, producția, finanțarea de marketing și asigurarea de service pentru o gamă completă de autovehicule, camioane, SUV-uri și autovehicule electrice Ford, precum și autovehicule de lux Lincoln. In același timp, Ford urmărește cu mare interes oportunități de dezvoltare prin intermediul Ford Smart Mobility, planul companiei de a deveni lider in domeniile: conectivitate, mobilitate, autovehicule autonome, experiența clienților, date și analiză. Ford Europa produce, vinde și asigură service-ul pentru vehicule sub marca Ford in peste 50 de piețe individuale și are aproximativ 53.000 de angajați la facilitățile proprii și aproximativ 68.000 de angajați. In plus, față de Ford Motor Credit Company, operațiunile Ford Europa includ Divizia Ford de Relații cu Clienții și 24 de facilități de producție. Primele autoturisme Ford au fost livrate in Europa in 1903 - același an in care a fost fondată Ford Motor Company. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş la Centrul de cercetare-inovare Ford Motor Company [Check against delivery] Dacian Cioloș: Inchei, aici, la Detroit prima parte a vizitei in Statele Unite, incepută ieri după-amiază. Ieri seară, am avut o primă intalnire informală cu mai mulți oameni de afaceri de aici din Michigan și Detroit, inclusiv primarul Detroit-ului care a participat, mai mulți reprezentanți ai guvernatorului statului Michigan cu care am discutat despre evoluția economică și politică din Romania, despre oportunitățile de dezvoltare. Sigur că prezența Ford in Romania este un element de incurajare foarte puternic pentru alți investitori de aici să vină in Romania. Astăzi, de dimineață, am avut o vizită la Centrul de cercetare-dezvoltare și cercetări avansate al Ford unde, dincolo de faptul că am văzut la ce lucrează Ford pentru perspectiva dezvoltării in sectorul automobil, am avut plăcerea să mă intalnesc cu cateva zeci de ingineri romani care lucrează aici, de mai multă vreme, integrați in echipele de top de cercetare-dezvoltare. Am avut o intalnire, astăzi, din nou, cu un grup de oameni de afaceri din statul Michigan interesați să investească in Romania, unii dintre ei chiar au deja investiții in Romania și doresc să le dezvolte. Și am stabilit impreună o misiune in Romania, din partea lor, o misiune pe care ii vom ajuta să o organizeze pentru toamna acestui an, in ideea de a găsi noi oportunități de investiții. Deci, deja nou creata Agenție de investiții din cadrul ministerului Economiei - domnul Manuel Costescu, șeful acestei agenții este prezent cu mine aici - incepe să-și arate utilitatea. Acum, tocmai am ieșit de la intalnirea cu președintele Ford, cu domnul Mark Fields, cu care am discutat nu doar despre ceea ce Ford a făcut pană acum in Romania, ci și despre intențiile Ford de a continua investițiile in Romania. Sigur, preocuparea cea mai mare este cea legată de infrastructură, Ford nu este singura companie străină care leagă cumva perspectiva dezvoltării investițiilor de infrastructură. Insă, fără să pot să vă spun prea multe, pot să vă spun că plec de aici cu un sentiment foarte pozitiv, pentru că, dincolo de ceea ce Ford a făcut deja in Romania, știți că Ford a anunțat investiții noi pentru perioada imediat următoare. Și, cred eu, că incă există potențial de a dezvolta prezența Ford in Romania. Vă mulțumesc! Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua o vizită de lucru in Statele Unite ale Americii, in perioada 22-25 mai. In cadrul vizitei, prim-ministrul Dacian Cioloș va avea o intrevedere cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden. De asemenea, șeful Executivului va avea intalniri cu o serie de inalți oficiali ai Administrației americane, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și cu membri ai comunității romanești din zona Washington. Conceptul vizitei este construit in jurul sintagmei From shared security to shared prosperity. Scopul este evidențierea succesului Parteneriatului Strategic cu SUA in domeniul securității, precum și articularea unei dimensiuni economice de o ambiție similară, pornind de la profilul de astăzi al Romaniei, caracterizat prin creștere economică, stabilitate și predictibilitate. Din delegația oficială condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș vor face parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, și secretarul de stat, Manuel Costescu, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN SUA, 22-25 MAI 2016 Duminică, 22 mai (Detroit) 19:00 Dineu informal oferit de John Rakolta Jr., consul general onorific al Romaniei la Detroit (La reședința fam. Rakolta) Luni, 23 mai (Detroit/Washington) 09:30 Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company -Oportunități imagini oficiali. -Oportunități imagini pentru presă la sosire și la momentul intalnirii cu inginerii romani. 11:00 Intalnire (dejun de lucru) cu reprezentanți ai unor companii americane (Hotel - The Henry, Delegate Room) Oportunități imagini oficiali. 12:45 Intalnire cu Mark Fields, CEO Ford Motor Company (sediul central al companiei Ford) Oportunități imagini oficiali. 13:30 Declaraţii de presă 19:00 Dineu informal cu foști ambasadori americani in Romania și alți prieteni apropiaţi ai Romaniei din Washington Marți, 24 mai, Washington 10:00 Intalnire cu Tom Vilsack, Secretarul Agriculturii (la Dep. Agriculturii) Oportunități imagini oficiali. 11:15 Intalnire cu Penny Pritzker, Secretarul Comerțului (la Dep. Comerțului) Oportunități imagini oficiali. 13:00 Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite (Eisenhower Executive Building) 15:00 Masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție organizată de Atlantic Council (sediul Atlantic Council) (Oportunități foto/video oficiali la inceputul intalnirii) 18:30-20:00 Intalnire (recepție) cu membrii comunității romaneşti din zona Washington (Ambasada Romaniei) - Acces presă Miercuri, 25 mai, Washington 09:30 Intalnire cu Ernest Moniz, Secretarul Energiei (Dep. Energiei) (Oportunități foto/video oficiali la inceputul intalnirii) 12:30 Dejun de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri (AMRO și companii nemembre AMRO) (Cosmos Club) 14:30 Moment de presă (Ambasada Romaniei) 2016-05-22 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-23-08-09-38big_880088.jpgVizită de lucru la Ministerul SănătățiiȘtiri din 20.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-la-ministerul-sanatatii1463752930 Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș, după vizita la Ministerul Sănătății [Check against delivery] Dacian Cioloş: L-am instalat pe domnul ministru, am avut o scurtă intalnire cu conducerea ministerului. Domnul ministru a rămas să discute cu colaboratorii și dansul ne-a spus că, in acest week-end, o să işi definitiveze echipa cu care o să vină să se instaleze şi la inceputul săptămanii viitoare o să anunţe conferinţe de presă cu măsurile pe care le are in vedere şi cu programul pe care are in vedere să il aplice in următoarele luni. Eu l-am prezentat, am explicat şi celor din conducerea ministerului faptul că, după o analiză pe care mi-am făcut-o in aceste zile, am hotărat să propun la conducerea ministerului pe cineva care nu vine din sistem, dar care cunoaşte suficient sistemul, şi in ideea că va reuşi să recaştige increderea cetăţenilor, a pacienţilor şi a cetăţenilor in general, in faptul că sistemul de sănătate poate să fie sprijinit să evolueze in sensul bun, in sensul aşteptat de cetăţeni şi de contribuabili. I-am spus că, sigur, nu aştept să venim cu o reformă profundă a sistemului de sănătate in cateva luni de zile, asta nu se poate face, dar se discută deja de caţiva ani de reforme in sănătate care au fost incepute şi lăsate deoparte. Cred că avem suficientă materie, să spun aşa, pentru a putea defini in următoarele luni cateva măsuri care să eficientizeze funcţionarea sistemului, să redea increderea tuturor oamenilor oneşti şi sunt mulţi in sistemul de sănătate, să le redea increderea că se poate lucra in mod profesionist, măsuri care să ducă la controlul şi la eficientizarea utilizării banului public şi a fondurilor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar şi orice alte proiecte de investiţii care se fac in sistemul de sănătate. Le-am spus că in această idee, a unor măsuri de reformă pe care va trebui să ni le asumăm in perioada următoare, am propus şi pentru această ordonanţă de urgenţă de corectare a dezechilibrelor din sistemul de salarizare, să mergem mai departe sau să mergem pană la capăt cu aceste corectări pentru sistemul de sănătate. Ş aici vreau să precizez incă o dată: nu inseamnă că lăsăm educaţia deoparte, educaţia va fi imediat următoarea prioritate, dar trebuie să incepem cu ceva. Oricum, toate aceste lucruri in pachet, şi măsurile de reformă şi sistemul de salarizare şi voinţa domnului ministru şi, sunt convins, a multora din sistemul de sănătate de a duce lucrurile in direcţia bună, sper eu ca in următoarele săptămani, in următoarele luni şi cu sprijinul dumneavoastră să reuşim să schimbăm in bine lucrurile acolo. I-am mai spus domnului ministru ceea ce eu am reuşit să fac in perioada foarte scurtă de interimat, cu cele cateva acte normative de implementare pe care le-am pregătit şi care săptămana viitoare vor putea fi adoptate, ordinul de ministru de hotărari de guvern. E un pachet de măsuri care vizează intrarea pe piaţă a biocidelor şi menţinerea pe piaţă a biocidelor, pentru un control periodic, pentru a ne asigura că evităm situaţii in care o firmă, odată intrată pe piaţă, ani de zile deja nimeni nu o mai controlează şi nu mai ştie nimic despre calitatea produselor. Deci, am schimbat aici lucrurile şi venim cu exigenţe noi, pornind chiar şi de la bunele practici europene. Un al doilea pachet de măsuri, care vizează dezinfecţiile in spitale, atat cu proceduri şi cu norme de respectat, dar şi cu măsuri de control a eficacităţii acestor norme, apoi măsuri care vizează incurajarea conducerii spitalelor să raporteze problemele de infecţii nosocomiale sau de contaminare cu boli transmisibile, atat să ii incurajeze, dar acolo unde ele sunt ascunse, să şi răspundă in faţa legii. Şi tot legat de produsele biocide, de dezinfectanţi, am luat măsuri pentru a evita contracte dedicate, aşa cum a fost cazul pană acum, şi pentru aceasta vom veni cu norme de achiziţii, cu caiete de sarcini standardizate, care au fost elaborate la minister, si care sunt trimise acum spre verificare la Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi care săptămana viitoare le va formaliza printr-un ordin de ministru. Reporter: Corpul de Control a fost in cateva spitale din capitală şi din ţară. Există suspiciuni că in aceste unităţi medicale s-au incheiat contracte cu dedicaţie? Dacian Cioloş: Eu cred că in maxim zece zile, două săptămani, Corpul de Control va fi in măsură să imi prezinte cateva prime elemente de raport al controalelor pe care le-au făcut, controalele vor continua. Atata timp cat incă nu sunt finalizate controalele şi nu sunt adunate toate elementele, nu vă pot da informaţii legat de acest lucru. Oricum, vă asigur că toate elementele pe care le găsim, nu doar că le vom trimite atunci cand e vorba de suspiciuni, de fapte penale, le vom trimite la Parchet sau la DNA. Ştiu că există deja anumite informaţii care au fost trimise tocmai pentru a nu pierde timpul, dar le vom face şi publice, imediat ce rapoartele vor fi finalizate. Reporter: Au fost contracte cu dedicaţie, aşa cum au fost pană acum, inseamnă că deja aveţi nişte informaţii. Puteţi detalia? Dacian Cioloş: Sigur, atata timp cat au fost caiete de sarcini care erau adaptate la nivelul spitalului, cu anumite specificaţii pe care numai o firmă sau unele firme le puteau indeplini, evident că e vorba de contracte cu dedicaţie. Dar, incă o dată, aici, responsabilitatea mea şi a guvernului este, atunci cand avem informaţii, să le dăm organelor abilitate, care să continue cercetările şi să verifice veridicitatea sau nu a unor astfel de suspiciuni. Eu vreau să evităm astfel de situaţii şi de asta vă spuneam ceea ce noi putem să facem şi facem este să modificăm cadrul normativ, pentru ca astfel să nu mai fie posibil. A fost o vreme cand mai multe produse erau achiziţionate de unitatea de achiziţii centralizată de la minister. Am observat că in ultimii ani, multe din aceste atribuţii au fost suprimate şi au fost returnate spre spitale. O să revenim la achiziţii centralizate sau la astfel de caiete de sarcini standardizate. Reporter: Vă referiţi la dezinfectanţi sau şi la alte produse din sistemul sanitar achiziţionate? Dacian Cioloş: Deocamdată am avut informaţii legate de dezinfectanţi, dar vom continua verificările şi pentru alte tipuri de produse. Vă mulţumesc. 2016-05-20 17:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-20-05-17-23big_dsc_7297.jpgPlățile pe programul POSDRU, deblocate de Comisia EuropeanăȘtiri din 20.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/platile-pe-programul-posdru-deblocate-de-comisia-europeanaBucurești, 20 mai 2016 - Comisia Europeană (CE) a deblocat rambursările pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013), in valoare de 167 milioane de euro, pentru care termenul de plată a fost intrerupt in luna februarie 2016. Anunțul a venit din partea domnului Michel Servoz, Director General al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul CE, intr-o intalnire cu Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene. - Ridicarea intreruperii plăților este o veste foarte bună. Vor intra imediat in țară 167 de milioane de euro. Am trimis deja o sumă și mai mare; și vor mai urma vești bune, acum că procesul a fost deblocat. Incercăm să aducem cat mai multe fonduri, atat de necesare dezvoltării Romaniei. Mulțumesc colegilor din minister și din Autoritatea de Audit, care au muncit pentru acest rezultat, a declarat Cristian Ghinea. Autoritatea de Management POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a trimis săptămana trecută o altă tranșă, de 372 de milioane euro: - Estimăm că suma totală, de 539,4 milioane euro, se va intoarce la bugetul de stat pană la sfarșitul acestui an. Ceea ce inseamnă o creștere cu aproximativ 10% a gradului de absorbție per total program POSDRU, a completat Ministrul Fondurilor Europene. Intrevederea a vizat și politicile sociale ale Guvernului roman. Michel Servoz a remarcat că, prin Pachetul anti-sărăcie lansat in februarie 2016 se vine cu - o abordare integrată foarte necesară, care sper să continue și in guvernările viitoare. Pachetul anti-sărăcie (lansat in februarie 2016) include 47 de măsuri care țintesc toate categoriile de varstă, dar se concentrează in special pe măsuri pentru copii. Multe dintre măsurile din pachetul anti-sărăcie lansat de Guvern vor putea fi finanțate prin apelurile de proiecte pe care Ministerul Fondurilor Europene le va lansa in 2016. CE a intrerupt termenul de plată pentru Romania pentru POSDRU 2007-2013 in luna februarie 2016. Prin eforturile comune ale Ministerului Fondurilor Europene și ale Autorității de Audit, rata de eroare a fost adusă sub nivelul acceptabil, permițand decizia de deblocare anunțată zilele acestea de oficialii europeni. *** Pentru mai multe informații, contactați: Ministerul Fondurilor Europene - Unitatea de Comunicare Tel: 0372 838 757 E-mail: presa.mfe@fonduri-ue.ro *** Despre POSDRU 2007-2013: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) defineşte intervenţia Fondului Social European in Romania in acord cu strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane. Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei cu piaţa muncii şi participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane urmărește in mod specific promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate (inclusiv educaţia superioară şi cercetarea), promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii, Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii, dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive, promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale, imbunătăţirea serviciilor publice de ocupare, facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii. 2016-05-20 11:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12121212.jpgPropunerea de numire a ministrului sănătățiiȘtiri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/propunerea-de-numire-a-ministrului-sanatatiiPremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire a lui Vlad Vasile Voiculescu in funcția de ministru al sănătății. 2016-05-19 20:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-19-09-05-11big_sigla_guv_albastru.pngAstăzi se lansează campania națională de subscripție publică pentru achiziționarea operei lui Brâncuși „Cumințenia pământului”Știri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/astazi-se-lanseaza-campania-nationala-de-subscriptie-publica-pentru-achizitionarea-operei-lui-brancu-i-cumintenia-pamantului Guvenul Romaniei și Ministerul Culturii lansează oficial campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului. Campania se va derula pană pe 30 septembrie și are nevoie de un sprijin cat mai larg, așa cum s-a intamplat și in cazul Ateneului Roman, in urmă cu 130 de ani. Peste 20 de personalități publice - printre care Andrei Pleșu, Maia Morgenstern, Oana Pellea și Victor Rebengiuc - au anunțat deja că susțin această inițiativă și apar in spotul de promovare care se va difuza incepand de vineri, 20 mai. Este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să intărească solidaritatea dintre stat și societate, scopul său fiind recuperarea unei componente importante a identității culturale autohtone. Achiziția operei se va face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro va fi alocată de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate cu ajutorul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și juridice. București, 19 mai 2016 - Campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, urmărește să atragă contribuțiile romanilor interesați de recuperarea patrimoniului național. Este necesară strangerea sumei de șase milioane de euro pană pe data de 30 septembrie 2016, pentru a completa cele cinci milioane de euro alocate deja de Guvernul Romaniei. După ce mai multe opere ale lui Brancuși au fost achiziționate in ultimii ani de proprietari privați, această sculptură, reprezentativă pentru intreaga sa operă, este ultima pe care statul roman o mai poate recupera, pentru a o putea face accesibilă publicului larg și iubitorilor de artă. - Viziunile, viața și valorile ne despart zi de zi, insă in momentele cheie se vede coeziunea unei națiuni. Asta s-a văzut și in cazul subscripției naționale pentru ridicarea Ateneului Roman, acum 130 de ani. Cred cu tărie că asta trebuie să vedem și acum cu opera Cumințenia pămantului . Ca atare, deoarece vreau ca Brancuși să ne adune, nu să ne dezbine, lansez romanilor o chemare la asumarea valorilor la nivel individual, a declarat Dacian Cioloș, premierul Romaniei. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică sunt Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Franței - Francois Saint-Paul, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar - care se va difuza incepand de vineri, 20 mai - iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. - Curajul arătat prin acest demers, de a merge către oameni și a le cere să se implice personal, este o ocazie extraordinară de a conștientiza lucrurile minunate pe care Romania le are. Propun să apreciem ce avem cat avem, nu cand nu mai avem. Să apreciem prezența, nu să ne doară lipsa. Astfel, am văzut in Cumințenia pămantului și povestea acestei opere un indemn de asumare personală a valorilor naționale. Pentru că Romania este a mea!, a declarat Felix Tătaru, președintele GMP Group, agenția care, impreună cu Media Investment, coordonează pro bono campania de comunicare a subscripției pentru - Cumințenia pămantului. Donațiile cetățenilor și ale persoanelor juridice direct in conturile deschise pe numele Ministerului Culturii vor beneficia de facilități fiscale, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 10, publicată in Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016. In cazul in care campania nu va fi una de succes, fiecare donație va fi returnată contributorilor. Primele rezultate ale campaniei vor fi făcute publice la 1 iunie, iar periodic, in zilele de 1 și 15 ale fiecărei luni de campanie, sumele stranse pană in acel moment vor fi date publicității. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campanieihttp://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania: eMag. Incepand de astăzi, 19 mai, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand in acest fel in conturile campaniei pentru achizitia operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei și prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale —Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-05-19 15:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-19-03-35-54big_agenda.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu reprezentanții companiei Exxon MobilȘtiri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-cu-reprezentantii-companiei-exxon-mobil 2016-05-19 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_7015.jpgComisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară 2016 pentru RomâniaȘtiri din 18.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comisia-europeana-a-publicat-recomandarile-specifice-de-tara-2016-pentru-romaniaComisia Europeană a publicat, la 18 mai 2016, pachetul referitor la Semestrul European 2016 care include propunerile de recomandări specifice de ţară adresate statelor membre UE, inclusiv Romaniei. Comisia Europeană a adresat Romaniei, in acest an, un set de patru recomandări. Acestea se bazează pe Raportul de Ţară publicat de Comisia Europeană in februarie 2016 şi pe răspunsul oferit de Romania in aprilie 2016 prin intermediul Programului Naţional de Reformă şi a Programului de Convergenţă. Comisia Europeană confirmă, in textul de prezentare a recomandărilor, o serie de progrese realizate de Romania precum imbunătățirea colectării taxelor şi impozitelor, imbunătăţirea condiţiilor pe piaţa muncii, propunerea unui plan integrat anti-sărăcie, susţinerea participării in invăţămantul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate, imbunătăţirea accesului la sistemul de sănătate pentru pensionarii cu venituri mici şi persoanele din comunităţile izolate, creşterea transparenţei şi a eficienţei administraţiei publice sau adoptarea legii privind guvernanţa corporativă. Recomandări specifice făcute Romaniei de Comisia Europeană vizează politica fiscal-bugetară, stabilitatea financiară, politica socială şi ocuparea forţei de muncă, educaţia, sănătatea, administrația publică şi infrastructura. Acestea sunt orientate către domeniile in care se impune in continuare luarea de măsuri destinate asigurării stabilităţii fiscal-bugetare, creşterii competitivității economice, a atractivităţii pentru investiţii sau ocupării forţei de muncă. Prioritățile Guvernului Romaniei converg cu recomandările propuse de Comisia Europeană. Programul Național de Reformă și Programul de Convergență prezentate de Romania, cuprind măsuri de răspuns la aceste provocări, aliniate cu programul de guvernare și prioritățile strategice asumate la nivel guvernamental. Guvernul Romaniei va participa la reuniunile ministeriale ale Uniunii Europene destinate finalizării și adoptării, de către Consiliul UE, a recomandărilor specifice de ţară. In cea de-a doua jumătate a anului, in procesul naţional de punere in aplicare a recomandărilor, monitorizarea implementării va fi realizată pe baza unui plan de acţiune şi a unor rapoarte periodice de progres. Informaţie de background Prezentarea de către Comisia Europeană, in fiecare an, de propuneri de recomandări specifice de ţară face parte din procesul Semestrului European, un instrument de coordonare a politicilor economice şi a reformelor structurale in UE. Acesta are scopul să orienteze acţiunea statelor membre in sensul implementării anumitor reforme la nivel naţional in următoarele 12 - 18 luni şi să sprijine atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Recomandările Comisiei Europene pentru fiecare stat membru vor fi discutate la nivel ministerial in luna iunie in cadrul Consiliului UE, vor fi andosate politic la reuniunea Consiliului European din iunie 2016 şi apoi adoptate formal in luna iulie 2016. [1] Recomandarea Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului privind Programul Naţional de Reformă al Romaniei pentru 2016 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergenţă al Romaniei pentru 2016. 2016-05-18 22:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-18-10-19-23big_sigla_guv_albastru.pngProiectul de OUG privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost prezentat în cadrul conferinței de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș PîslaruȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-dacian-ciolo-i-de-ministrul-muncii-drago-pislaru-in-cadrul-careia-va-fi-prezentat-proiectul-oug-privind-salarizarea-personalului-platit-din-fonduri-publiceGalerie foto Prezentarea Powerpoint utilizată de ministrul muncii, Dragoș Pislaru, in cadrul conferinței de presă este accesibilă aici. Declaraţii de presă ale premierului Dacian Cioloş şi ale ministrului muncii, Dragoş Pislaru [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mă bucur că, după indelungi discuţii cu partenerii sociali, suntem in măsură să venim in fața dumneavoastră astăzi cu o propunere de act normativ, care, aşa cum am promis la instalarea domnului ministru, ar urma să vină cu corectarea unor disfuncţionalităţi din sistemul public de salarizare, ceea ce am promis şi ceea ce am discutat cu partenerii sociali. Dar, mai mult decat atat, dat fiind contextul discuţiilor din momentul de faţă legat de anumite sectoare care necesită reformă - şi ştiţi că m-am angajat, in numele guvernului, că in domeniul sănătății vrem să venim cu propuneri de reformă care să schimbe pozitiv lucrurile in sistem - am cerut, in acest context, domnului ministru să analizeze posibilitatea ca, in alocarea bugetară pe care ne-o putem permite pentru perioada următoare, anul acesta şi anul viitor, păstrand obiectivul pe care ni l-am asumat - acela de a rezolva problema corecţiilor de incadrare pentru toate categoriile de salariaţi din sistemul public in aceeaşi unitate publică, pentru că ştiţi, aveam situaţii in care pe acelaşi tip de post, cu aceeaşi vechime, incadrări diferite la date diferite insemnau şi salarii diferite - am cerut domnului ministru ca această problemă, in primul rand, să putem să o corectăm. Și, dincolo de aceasta, să venim, pentru sistemul de sănătate, cu o abordare completă, adică o abordare unitară de corectare şi de reechilibrare a salariilor, atat pe orizontală, cat şi pe verticală. Aşa ar trebui să arate toate sectoarele, atunci cand vorbim de reechilibrare salarială. Insă, aşa cum am spus, nu vrem să facem ca alții, care promit, lansează petarde cu alocări bugetare, după care fug, pentru că nu pot să le facă. Noi ne limităm la ceea ce ştim că putem să facem şi am făcut şi o ordine de prioritate. Asta nu inseamnă că celelalte sectoare nu sunt prioritare. Am auzit declarațiile unor reprezentanţi ai sindicatului din domeniul educaţiei, că asta consideră Guvernul Cioloş că e prioritatea, sau că atata importanţă acordă educaţiei. E şi educaţia, suntem conştienţi că e şi educaţia foarte importantă, dar cred că e important să discutăm acum despre ce putem să facem, şi nu despre ce nu putem să facem. Nu poate Guvernul Cioloş, in cateva luni de zile, cu limitele bugetare pe care le are, să corecteze toate problemele din sistem. Pe de altă parte, dincolo de aceste echilibrări la bază pe care le putem face, dacă nu incepem şi cu reforme in domeniile unde există așteptări foarte mari din partea societății, o să continuăm cu aceeaşi abordare, de măriri de cate 10% sau de 20% pentru toţi la fel, păstrand aceleași dezechilibre de salarii, care se perpetuează de ani intregi. Deci, ceea ce ne propunem noi să facem, dincolo de această corectare a disfuncționalităților din sistemul public de salarizare in fiecare unitate in parte, să venim cu un domeniu pe care vrem să ni-l asumăm nu doar pe partea de salarizare, ci şi cu alte modificări in sistem, care să ii redea credibilitatea şi să ii crească performanţa - e vorba de sistemul de sănătate şi pentru care, deci, venim şi cu această propunere de salarizare. Incă o dată, ea face parte dintr-un tot mai amplu, care nu va include doar partea de salarizare, ci şi așteptări pe care le vom avea din partea sistemului de sănătate. Și acesta va fi mandatul cu care va fi instalat, in zilele următoare, noul ministru al sănătății - de a continua un proces de schimbare in sistemul de sănătate, care să redea increderea din partea pacienților, a cetăţenilor, prin mai multă claritate, prin mai multă transparență, prin mai multă performanţă in management, printr-o utilizare a fondurilor mai eficientă. Și in acest context, in acest pachet, venim şi cu această propunere. Dincolo de aceasta, pe langă creșterea echității salariale prin ceea ce propunem, vom introduce şi elemente noi de stimulare a calităţii in administrația publică, printr-un sistem de bonusuri de performanţă, care vor fi clar legate doar de elemente de performanţă. Deci aceste bonusuri vor fi acordate doar in condiţiile in care se vor indeplini anumite criterii de performanţă şi deocamdată ni le putem permite pentru domeniul sănătăţii şi pentru domeniul educaţiei. La fel, incepem cu acest proces, după care se va continua şi pentru celelalte domenii. Dar incă o dată am spus că vom promite doar ceea ce ştim că putem să facem. Acest proiect de act normativ nu va fi adoptat maine in şedinţa de guvern, aşa cum am văzut anumite anunţuri, pentru că abia ce am finalizat elaborarea lui şi e firesc ca el să intre intr-o perioadă de dezbatere publică. El a fost discutat cu partenerii sociali. E firesc ca in perioada următoare ministerul si domnul ministru să ia seamă de diferite observaţii care se vor face. Deci, va fi o perioadă in dezbatere publică, după care va fi adoptat prin ordonanţă de urgenţă. Şi incă o dată, in incheiere, vreau să insist pe faptul că suntem conştienţi de aşteptările care există in sectorul public, la salariaţii din sectorul public. Pe de altă parte, am spus de la inceput, guvernul Cioloş nu poate să corecteze toate problemele care s-au acumulat in timp, insă am promis un proces transparent de a aborda problemele, prin dialog, asumandu-ne ceea ce credem că putem să facem printr-o prioritizare a ceea ce putem să facem. Deci, asta este ceea ce putem să punem in faţa dumneavoastră astăzi, in momentul de faţă. Cred că intotdeauna, atunci cand pornim la reforme, trebuie inceput de undeva şi important e, pentru a fi credibili, să mergem pană la capăt şi chiar să implementăm ceea ce am decis. Sper eu ca acest proiect pe care domnul ministru il va prezenta in detaliu să fie punctul de pornire a ceea ce ar trebui să insemne eficienţa sistemului public, indiferent de sectorul de care vorbim. Aşteptările in momentul de faţă pentru sectorul de sănătate sunt mari. Vom cere in perioada următoare multe lucruri şi eforturi sistemului de sănătate. Mi se pare firesc ca in acest pachet să includem şi această abordare a echilibrării salariilor. Şi aş vrea să subliniez, ca să fie clar pentru toată lumea, cu acest proiect de ordonanţă nu va scădea niciun salariu, ci vor creşte salariile in anumite domenii in funcţie de ceea ce domnul ministru o să vă prezinte. Deci să fie foarte clar. Acest proiect nu va afecta salariile existente in momentul de faţă, decat in sens pozitiv. Vă mulţumesc. Şi vă las cu domnul ministru. Dragoş Pislaru: Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Aş vrea să imi permiteţi, intr-un răgaz cat mai concis, să vă prezint detaliile atat ale procesului pe care l-am avut pană acum, de consultare şi de lucru impreună cu partenerii sociali şi cu instituţiile guvernamentale, cat şi rezultatul, propunerea si detalierea care să vă dea o imagine mai corectă despre ceea ce noi propunem. Aş vrea să incep inainte cu un lucru poate neobişnuit, cu două tipuri de mulţumiri. Primul tip de mulţumire este neuzual pentru că este o mulţumire faţă de sau pentru partenerii sociali. Au venit, am avut un număr de intalniri, o să vedeţi imediat detaliile, au stat la masă, au discutat, au avut un ton decent, au prezentat problemele, au adus chiar date sau au rugat practic la nivel de teritoriu să putem strange aceste date şi li se cuvine această mulţumire pentru modul in care au colaborat in această perioadă. A doua mulţumire este către dumneavoastră, către mass-media. V-am rugat să ne daţi răgaz să lucrăm şi nu pot decat să reiterez mulţumirea pentru dumneavoastră, pentru cei care aţi demonstrat, prin profesionalism şi inţelegere, că este nevoie de răgaz intr-o societate in care, excepţional uneori, te face să creezi din nimic ştiri senzaţionale. In acest moment, iată, ne-am intalnit şi sper că aşteptarea dumneavoastră să nu fie inşelată de detaliile pe care vi le voi prezenta. Cateva elemente de context. De la inceput, a fost foarte clar stabilit ceea ce vrem să facem. Am spus că recunoaştem probleme şi disfuncţii majore in sistemul de salarizare care sunt atat comune, cum ar fi problema incadrărilor in aceeași unitate, pe aceeași funcţie, cu aceeași vechime, cu salarii diferite, cat şi specifice. Există bunăoară in familia de apărare şi ordine publică lucruri care nu se intamplă in alte părţi, modul in care in 2009 s-au introdus anumite elemente de indemnizații sau sporuri in salariul de bază şi care au determinat mutații majore in structura lor salarială. Pe de altă parte, eram cu toţii conştienţi şi, dacă vă aduceţi aminte, declarațiile mele chiar iniţiale, mi-am dat seama că este un rol dificil, pentru că așteptările erau foarte mari. Se lucrase deja de cateva luni de zile la mai multe variante de proiecte şi toată lumea aștepta să se iasă cu ceva care să poată fi aplicabil, realist in același timp şi păstrand principiile responsabilității fiscal-bugetare, ca să nu degenereze restul activităților. Şi al treilea lucru pe care l-am constat şi vreau să insist asupra lui este problema legată de date şi aici aş vrea să vă impărtășesc inclusiv din experiența de consilier de stat de dinainte. La momentul la care ne-am apucat de construcția primelor variante, in calitate de consilier de stat pe probleme economice, am cerut evident datele din sistem, pe ce date stă sistemul atunci cand elaborează un proiect sau un alt proiect de salarizare. La Ministerul Muncii nu exista nicio dată, toate datele erau centralizate la Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe, in ianuarie, a inceput cu o bază de date de 350.000 de oameni din 1,2 milioane. După consultările din februarie, s-a ajuns la vreo 560.000 de oameni. In momentul de faţă, de 20 de zile, de cand am venit, am ajuns la vreo 760.000 de oameni, cu date integrate şi verificate in sistem, şi tot nu este pană la urmă un lucru firesc. In momentul in care vrei să faci legislaţie in domeniul salarizării, trebuie să știi structura de-a fir a păr referitoare la salariile in plată in tot sistemul. Prin urmare, provoc pe oricine care ar spune că a emis legi de salarizare in trecut, a dat procente sau sume fixe să imi vină şi să imi explice pe baza cărui calcul distribuțional a alocat acele sume şi sunt dispus să avem dezbatere profesională, pe date, şi, dacă se poate demonstra că au avut aceste date, nu pot decat să imi manifest incantarea că vom avea poate şi noi acele date. In acest moment aceasta este situația. Iar angajamentul meu in calitate de ministru şi pe care i l-am comunicat şi primului ministru este acela că proiectul de lege pe care o să-l lucrăm in continuare va fi un proiect fundamentat pe date şi de aceea vom include, practic, in Revisal toate datele sectorului public, pentru ca, indiferent cine face vreo analiză, că este un guvern tehnocrat sau politic, să poată intr-adevăr să documenteze un impact corect. Şi ceea ce noi facem acum in prezentarea acestui proiect este un proiect care este net superior din perspectiva a ceea ce spun englezii evidence-based, adică bazat pe realitate, pe date. Continuăm. Obiectivele au fost legate de corecții, aşa s-a stabilit de la inceput. Dacă vă aduceți aminte, au fost două tipuri de corecții pe care le-am stabilit, au fost niște corecții care ţin de incadrare şi au fost corecții care ţin de decomprimarea bazei piramidei, deci de salarizare. Era vorba de acele prime 40 de clase sau cate ne permite un loc de inflexiune pentru a ridica salariile cele mai de jos şi respectand marja fiscal-bugetară. In discuțiile pe care le-am avut cu partenerii sociali, am stabilit de la inceput principiul pe care l-a reiterat şi primul ministru, nu scad salariile nimănui. Am ţinut de acest principiu şi ne-am asigurat, cifră cu cifră, că salariile pe care le vom pune, de exemplu, in grila de la sănătate sunt mai mari decat salariile maxime aflate in plată in sistem. Să fie foarte clar. Iar in celălalt tip de corecție, aşa cum veţi vedea, este vorba de alinierea tuturor salariilor din aceeași unitate la maximum aflat in plată. Deci, nu mai există vreo suspiciune cum că ar scădea vreun salariu cuiva. Haideţi să vedem un pic partea cealaltă de proces. Au fost zece intalniri, care au durat, in medie, intre trei-patru ore, in aceste 20 de zile, ca să aveţi puțină imagine asupra tipului de consultări. Aceste intalniri, v-am spus, nu pot decat să mă inclin in faţa partenerilor sociali pentru conținutul discuțiilor. Au fost discuții legate de calcule, lucruri care au ţinut de specificităţile familiilor ocupaționale, pe care le-am integrat in această propunere. Aş vrea următorul slide, să imi permiteți să vă ofer o imagine asupra personalului plătit din fonduri publice. Vedeţi, pană la urmă, este foarte important să sesizați şi vizual care sunt proporțiile şi proporțiile sunt, evident, date de educație, apărare şi ordine publică, sănătate, administrație publică locală, administrație publică centrală, cu repartițiile pe care le vedeţi. Dar ceea ce este important, de fiecare dată cand propunem ceva, trebuie să ştim care este personalul total şi pe cați vizăm cu măsurile pe care noi le facem, şi asta vom discuta astăzi, ca să ințelegeți clar ce vrem să facem şi de ce facem lucrul respectiv. Mai departe, există o diferență in sistem intre salariile de bază care fac obiectul discuției noastre, noi am spus că nu discutăm despre sporuri, indemnizații, prime. Această ordonanţă se referă strict la corecții pe salariile de bază. Şi există, evident, diferenţe intre salariile de bază şi alte elemente care te duc la caştigul final pe care il ai tu ca individ in sistemul public, şi putem observa că există sectoare, cum este cel de apărare şi ordine publică unde salariul de bază este intr-adevăr mic, dar caștigul, datorită diverselor altor, să spunem, indemnizații, de hrană, de chirie ş.a.m.d., te duc la un caștig mediu care este ceva mai mare. Pe de altă parte, există şi sectoare intr-adevăr care nu au diferențe mari intre salariul de bază şi caștig, pentru că la vremurile respective nu au avut sporuri sau indemnizații sau alte elemente care să distorsioneze sau să bonifice, dacă vreți, structura caștigului. Aceste lucruri fiind spuse, ne concentrăm pe salariul de bază in această propunere pe care noi o facem. Şi ce facem? Haideți să vedem care este soluția. Ce propune soluția? Patru lucruri. Se concentrează pe rezolvarea disfuncționalităților de incadrare in toate familiile ocupaționale. Noi am plecat de la incercarea de a decomprima baza piramidei, dar, prin decomprimarea bazei piramidei, cream alte disfuncționalități in sistem. Dacă vreţi niște cifre: rezolvam vreo 400 de mii de persoane din sistem, dar aveam in același timp o suprapunere de circa 158 de mii de persoane din sistem, in sensul că cei cu funcții mai mici in piramida salarială ii prindeau din urmă pe cei cu funcții mai mari, şi lucrul acesta a fost considerat inacceptabil de către partenerii sociali, şi ne-a dat un indiciu referitor la nivelul de solidaritate pe care ni-l putem asuma in această societate in momentul de faţă. Cu alte cuvinte, ca să fiu şi mai explicit, in momentul in care salariile cuiva care este ierarhic, să spunem, inferior, cresc, salariul tău rămane nemodificat, frustrarea cauzată de faptul că cei cu salarii mai mici se ridică este considerată insuportabilă in societatea romanească, in acest moment. Acest element este important de ințeles, pentru că discutăm aici de lucruri relative in sistemul nostru. Deci, atunci ne-am concentrat pe disfuncționalitățile de incadrare pentru toate familiile, ne-am concentrat pe corectarea pe orizontală şi pe verticală a structurii salariale in sănătate, deci, reașezarea structurii in familia ocupațională de sănătate, pe niște principii corecte de incadrare şi care determină și o serie de motivații in plus, la care o să fac referire imediat, echitatea salarială in administrația publică centrală, unde nivele intre ministere erau incredibil de mari in ceea ce privește, nu ştiu, luaţi Ministerul Culturii faţă de, să spunem, Secretariatul General al Guvernului sau lucruri de acest tip, şi introducerea de bonusuri de performanță pentru două sectoare, pentru a incuraja, pentru a veni in aliniament cu măsurile de reformă pe care le propune Guvernul in aceste două sectoare, şi aici aveţi impactul bugetar: pe inechități este o alocare in acest moment propusă de 900 de milioane - aici discutăm de sume anuale-, pe impactul de reformă fără inechități, pardon, include inechitățile, include Sănătatea, deci, cu totul, un miliard douăzeci şi doi, şi rezervele de performanță pe sănătate şi pe educaţie 134, respectiv, 240 de milioane, şi vedeţi că ne incadrăm exact in plafonul, fără să incercăm să potrivim cifrele, aşa, pur şi simplu, au ieşit, de 2,3 miliarde pe care le-am enunţat iniţial. Avem 400 de mii 951 de beneficiari ai acestor măsuri şi le voi detalia foarte succint in slide-urile următoare. Aici aveţi distribuţia pe familii ocupaţionale. Vedeţi, incă o dată, la Sănătate, cumuland problemele de sistem, plus bonusul, ajungem la 1,156 miliarde; la Apărare şi Ordine Publică rezolvăm una din disfuncționalități, cea mai important disfuncţionalitate era legată de salariul sau solda de merit. Ce inseamnă lucrul acesta? In 2009, 30% din sistem primea un salariu de merit, pe baza evaluărilor din anii anteriori. In 2009 aceste, să le spunem, sporuri de merit au fost incluse in salariul de bază şi ele au rămas pentru persoanele respective in salariul de bază, in timp ce la ceilalți nu sunt in salariul de bază. La asta se adaug indemnizațiile şi sporurile caracteristice familiilor ocupaționale. Practic, ceea ce este foarte important de reţinut din acest punct de vedere este că noi acum revenim şi corectăm o problemă care s-a intamplat in 2009, egalizand baza, solda de funcţie, din această familie ocupaţională. In cazul educaţiei, suma se compune din 69 de milioane, care reprezintă corecţii la nivel de unitate, şi bonusul de 240 de milioane, pe care l-aţi văzut in slide-ul anterior, şi următoarele pe listă sunt administraţia publică centrală 170 de milioane, locală 145, asistență socială 79 şi, evident, altele: cultură, cercetare. Deci, aici aveţi distribuția sumei de 2,296 de miliarde pe care noi o propunem prin această ordonanţă. Dacă mergem mai departe, există la problema de inechități un principiu care se numeşte la muncă egală, plată egală şi noi aici am avut o serie intreagă de elemente care ne-au făcut să credem că este foarte important, este critic să rezolvăm această problemă şi daţi-mi voie să vă dau un exemplu pe asistență socială, unde sunt poate cei mai necăjiți angajați in această ţară şi să inţelegeţi de ce este relevant ceea ce facem noi pentru acest domeniu. Am primit de la diverse sindicate locale, date locale in ceea ce priveşte diversele DGASPC-uri din ţară şi avem, spre exemplu, diferenţe intre consilieri superiori, care au salariul cu aceeași gradație, aceeași vechime, 2.989 de lei şi in aceeași unitate 2.292 de lei, deci gandiți-vă că sunt diferenţe de peste 600 de lei intre asistenții sociali funcționari publici in asistența socială in aceeași unitate. Sunt doi colegi care stau faţă in faţă in birou şi au diferență de 600 de lei; raportați asta in procente şi o să vă daţi seama nivelul de frustrare pe care oamenii aceștia de caţiva ani buni de zile il au, in momentul in care ei nu au ce să facă decat să se uite unul la altul, unul caştigand la aceeaşi muncă, cu 600 de lei mai mult la un salariu, v-am spus, de 2.000 şi ceva de lei. Vă mai dau un exemplu. Inspectori de specialitate, pe aceeași gradaţie, deci vechime, da, discutăm de DGASPC Botoşani, 3.380 de lei, inspector, specialitatea, la aceeaşi gradaţie, 2.459 de lei. De data asta discutăm de diferenţe de aproape 900 de lei, deci de aproape 30% din salariu, care este in aceeaşi unitate, repet, in DGASPC Botoşani. Şi atunci, pentru toţi cei care spun că aceste inechități nu sunt cuantificabile sau nu au un impact, vă dau aceste exemple tocmai ca să vă ilustrez că frustrările exprimate de sindicate in mai toate familiile ocupaţionale sunt reale şi ele practic determină o rezolvare a acestor inechități care - şi aici vreau să adaug un lucru foarte important - vedeţi aici al treilea bulett point - dacă ei s-ar duce in instanţă şi au făcut-o deja, deci 9 miliarde de lei au fost caștigate in momentul de faţă prin diverse procese in instanță pe probleme de discriminare la locul de muncă. In acest moment, pe ce facem noi, evităm aproape 3,5 miliarde de lei potențiale litigii, unde știți foarte bine că se execută trei ani de zile din urmă, deci practic trebuie să calculați in spate plăți retroactive, deci compensatorii pentru trei ani. Deci noi evităm prin această ordonanţă şi un cost potențial de 3,5 miliarde de lei. In acelaşi timp, ceea ce aş vrea să subliniez ca importanţă este că această măsură de eliminare a discriminărilor la locul de muncă este o măsură intr-adevăr aplicabilă la nivelul unității şi ea practic in acest moment elimină frustrările pe care noi le putem avea in orice familie ocupațională legată de această repartiție. Haideţi să ne uităm ce facem la Sănătate şi nu mai am mult şi o să pot incheia şi trage concluzii şi prezenta paşii următori. Trebuie să inţelegeţi că pe partea de sănătate, grila de salarizare arăta ceva de genul acesta: este linia albastră pe care o puteţi urmări. (...) Dinţi de fierăstrău, ceea ce inseamnă că cineva care are o incadrare superioară pe o funcţie superioară, putea să aibă foarte bine un salariu in plată mai mic decat cei care erau inainte sau pe cineva cu o vechime superioară mai mic decat o vechime mai mică şi atunci ce am făcut noi? Am incercat să nivelăm, să venim cu o curbă firească de salarizare, care să păstreze ierarhiile, să păstreze lucrurile la care s-a lucrat atat de mult pe acea faimoasă Lege 284, pe care n-am aplicat-o niciodată. Şi ce facem in mod efectiv? Cinci lucruri. Unu, in cadrul unităţii rezolvă diferenţele de salarii pentru funcţii şi gradaţii identice, adică ce facem şi pentru toate celelalte familii ocupaţionale. Adică, prima măsură, cea de inechități, o facem şi aici. Dar, mai mult, ce facem? Le rezolvăm şi intre toate unitățile. Adică, nu o să mai fie niciun medic pe o funcţie, pe o vechime, indiferent unde este el, in ce spital in sistemul public, care are salariu diferit. Şi ce faci? Cum facem asta? Ii ridicăm la nivelul maxim in plată, pe funcţia şi vechimea, gradația respectivă. Trei: pe verticală, şi aici este important, pe verticală rezolvi disfuncționalitățile intre diversele subfamilii, rezolvi ca debutantul să nu mai aibă mai mult decat cineva cu vechime şi rezolvi ca diferențele intre tranșele de vechime să respecte cei 2,5% din salariu, care determină aceste diferenţe, ca omul cand trece intr-o altă tranşă de vechime să simtă că el progresează in carieră, da, să aibă o motivaţie. Patru: aici este un lucru de noutate, pentru că avem o problemă de retenție in sistem şi pentru că lumea pleacă din domeniul de sănătate, cum poate nu se intamplă in alte domenii, aici am zis că vrem să incurajăm debutanții, şi am aplicat o creștere cam de 10% pentru toate tipurile de debutanți in sistemul de sănătate. Şi asta cand o aplici ca să păstrezi punctul numărul trei inseamnă că trebuie să ridici toată subfamilia, pentru că nu poţi să ai debutantul care să caştige mai mult decat unul cu vechime, după cum am spus. Şi, in sfarşit, cinci, bonusurile de performanță. Şi acum, ca să inţelegeţi, in mod concret, hai să luăm aşa, uite, avem un spital clinic de chirurgie, prima idee, in cadrul unității, şi aici vedeţi, evident numele sunt fictive, mi-am permis să nu le deconspir, Popescu, Gavril, Munteanu şi Pădurar, da, ei aveau salariile acestea, fiind toţi medici primari, gradația cinci, deci, cu aceeași tranşă de vechime. Ce am făcut noi? I-am ridicat pe toţi la 5.105 lei, ca să ne asigurăm, şi am luat şi o marjă, că toţi vor fi ridicaţi la același nivel, care este superior maximului in plată in unitatea respectivă. Asta am făcut aici şi asta este la nivel de unitate. Dar hai să vedem mai departe. Doi, pe orizontală, avem aşa, Fălticeni, Timiş, Iaşi, Bucureşti, Craiova, medic primar, gradația cinci, salariul lor. Şi aici este , maximum in plată, pe fiecare dintre ele. Şi atunci mă asigur că nu există spital in ţara asta care pentru un medic primar gradația cinci să aibă unii mai puţin decat ceilalţi, pentru că medicii, pană la urmă, sunt cu pregătirea lor, performanța lor este altceva şi o stimulăm separat, dar salariul lor de bază trebuie să fie același. Bun. Şi aici aveţi exemple şi pe asistent medical şi pe infirmiere, ceea ce este pentru noi important legat de egalizarea transversală. Trei: pe verticală, uitaţi-vă aici, că aici este foarte interesant, uitaţi-vă: medic primar in Oradea, gradațiile doi, trei, patru şi cinci, deci tranşele de vechime, tranşa trei 4.333 de lei in plată, tranşa patru 4.153, deci unul cu vechime mai mare ia mai puţin decat unul cu vechime mai mică. Nu vă uitaţi la toate graficele, uitaţi-vă, de exemplu, la infirmiera, de jos, de la Aiud, şi, uitaţi-vă, debutantul - 1.345 şi, după aceea, doi, trei, următoarea tranşe de vechime, că aşa s-a intamplat, au avut ghinion că au picat intre două prevederi legislative, cat iau, tranşa a patra a prins atunci o chestie favorabilă şi au salariu mai mare, tranşa cinci, deci, ăia care sunt spre pensie, iarăşi au salariul mai mic decat debutantul, reţineţi, tranşa cinci este vechimea maximă. Deci, aceste lucruri sunt lucrurile pe care noi le adresăm prin ceea ce numim reașezarea structurală a grilei in sănătate. Haideţi să mai mergem incă un pic. Spitalul Clinic de Urgenţă, debutanţi: noi avem o intreagă grilă, pe care o puteţi consulta şi, ca să vă fie mai uşor, cel tarziu maine dimineaţă, o să punem pe site un tabel comparativ, salariile maxime in plată cu salariile din grilă, ca să le urmăriţi, să nu staţi şi să luaţi salariu cu salariu, bob cu bob. Dacă reușim in seara asta, il punem in seara asta. Maine dimineaţă il veţi avea pus şi veți putea verifica, la fiecare poziție, cu cat crește salariul. Dar este important că, pe debutanți, veţi găsi cam 10% la fiecare categorie de debutanţi care crește şi, incă o dată, noi nu ne imbătăm cu apă rece, noi nu credem că cu 200 de lei nu o să plece rezidentul din ţară, dar vrem să transmitem un mesaj şi cred că primul ministru l-a transmis deja destul de clar, de prioritizare, şi credem că pană la urmă uneori mesajele pe care le transmiți cu convingere şi cand iţi pasă sunt poate mai importante decat incă, nu ştiu, o sumă de bani sau nu. Şi noi asta incercăm să arătăm. Şi o să vă mai fac nişte considerente, o să mai am nişte considerente pe această temă, la sfarşit. Mai departe, bonusurile de performanţă. Cum se dau bonusurile de performanţă? Aici trebuie să recunosc că in momentul in care am venit cu conceptul de performanță şi de reformă structurală in sistem ne-am lovit de - a, am mai avut noi bonusuri de performanţă in sistem, şi se ajungea, fără doar şi poate, ca managerul de spital sau, in fine, in cazul educaţiei, directorul de școală să dea la prietenul lui profesorul de fizică, prietenul lui profesorul de nu ştiu ce sau profesoara, că nu facem discriminare; la medici, la fel, prietenii... Deci, practic, dacă sistemul nu este bine pus la punct, o astfel de măsură poate perverti, deci poate frusta lumea şi mai mult. Şi atunci cum se dă această sumă? Este o sumă din fondul de salarii. Legislativ, a mai fost şi inainte, ea a fost după aceea prorogată, oprită in a fi acordată, că ea există in legislaţie. Asta, teoretic, există in legislaţie şi trebuie acordată peste tot. Noi nu permitem şi atunci am blocat-o şi acum o deblocăm, practic, pentru educație şi sănătate. Şi atunci am spus aşa: cum putem transmite un mesaj către personalul din aceste sectoare şi din celelalte, care iau o notă cu privire la faptul că suntem chitiți să facem reformă? Şi, practic, atunci mesajul este aşa: hotărare de guvern, stabilite condițiile de reformă şi, respectiv, criteriile de performanță. In măsura in care o unitate - spital, şcoală - indeplineşte nişte parametri, pe care ii fixăm şi ii monitorizăm intr-un sistem credibil, in măsura in care se intamplă lucrul ăsta, managerul are la dispoziție 2% din tot fondul salarial să il distribuie la cei care merită şi au adus un aport la indeplinirea indicatorilor. Şi aici este foarte important. Am avut discuţii cu partenerii sociali, şi au zis: dar care e performanța in educație? Şi am zis: performanța poate să fie diferită. Pentru invățătorul care se duce 20 de kilometri pe jos ca să ajungă la școală intr-un sat amărat ca să aibă grijă de copiii ăia, asta poate să fie performanță. Pentru Liceele Vianu, Lazăr ş.a.m.d. performanțele sunt olimpicii. Asta nu inseamnă că nu ne putem gandi şi că nu există atatea țări in lumea asta care au sisteme de performanță. Deci, ideea să pleci de la inceput că nu se poate stabili performanța şi că, de fapt, nu are niciun sens să ne gandim la reformă structurală este o greșeală, pentru că doar să pui bani intr-un sistem ciuruit nu te ajută cu nimic. Şi, de aceea, ceea ce noi facem pe sănătate este să cuplăm această grilă așezată de salarizare cu restul reformelor, cu reforma CNSAS-ul (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), cu reforma spitalelor şi a managementului, cu ceea ce s-a anunţat de către Ministerul de Finanțe, sunt acele Spand-Ice Review. Adică verificăm modul in care se cheltuie banii in sistemul public. Cu reforma pe care o pregătește tot ANAP-ul, legată de achizițiile centralizate in sistemul de sănătate, cu inspecție şi controale, astea sunt lucrurile care te duc la o reformă. Dar in același timp noi vrem ca pe salarizare să nu avem o frană in plus, să arătăm că ne pasă şi că proiectăm un sistem care are sens. Şi, mai mult decat atat, ceea ce este crucial este că, prin modelul pe care il facem la sănătate, arătăm către ce am vrea să ne indreptăm intr-o lege unitară de salarizare. Este un proiect pilot pentru toţi ceilalți, ca să ințeleagă cam cum vrem să structurăm un astfel de sistem. Şi există angajamentul meu, evident, al primului ministru in același timp, de a duce pană la capăt acest proiect şi de a arătă că intr-adevăr, pe bază de calcule, revin, pe bază de date, putem pune la punct un astfel de sistem, care să nu fie poveşti nemuritoare şi să poate fi luată in calcul pentru a fi implementat intr-o perioadă de timp. Aş vrea să inchei spunandu-vă că era o certitudine că nu o să fie toată lumea mulțumită de ce facem noi aici. Problema noastră este aşa: este nu că trebuie să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită in această ţară, ci să ne asigurăm că ceea ce facem, acolo unde facem, are sens, că suntem coerenți cu propriile noastre principii şi sănătatea este un domeniu prioritar şi, in același timp, să ne asigurăm că pentru a putea vorbi de o legislaţie de salarizare unitară nu poți să pleci cu un sistem in care in același birou două persoane au salariu diferit, deși sunt incadrați la fel. Ăsta este argumentul principal. Şi acestea fiind spuse, incă o dată, mulţumesc pentru răbdare, a durat puţin mai mult decat mi-am propus, dar vă stau la dispoziție, evident, pentru intrebări. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Dacă mai aveţi energie şi răbdare pentru intrebări sau dacă mai sunt lucruri neclarificate. Vă rog, domnule. Reporter: Bună seara! Eu tot nu am inţeles exact cum se vor da aceste bonusuri de performanţă. Am inţeles: o şcoală, un spital trebuie să indeplinească anumite criterii, pe care le veţi stabili, dar, apoi, cand ajungem la profesori, la medici, intr-adevăr pentru a evita acel sistem relativ clientelar, care vor fi criteriile? Dacă vor fi formulate, la fel, printr-un act normativ... Dragoş Pislaru: Da, da. Vă rog. Reporter: Asta era ideea şi dacă puteţi să ne daţi şi nişte exemple. Dragoş Pislaru: Exemple nu o să vă dau acum pentru că aşteptăm noul ministru la sănătate, care va avea ca temă inclusiv formularea criteriilor de performanţă. Dar ce vreau să vă spun este, ca act normativ, discutăm de o propunere a ministerului de resort - sănătate, respectiv, educaţie - şi de o hotărare de guvern, pentru ca să nu fie arbitrariul ministrului criteriile, o hotărare de guvern pe care ne asumăm reforma in acele sectoare. Ce inseamnă aceste termene pe care le-am folosit: condiţii de reformă şi, respectiv, criterii de performanţă.? Condiţii de reformă inseamnă ca avem nişte principi majore de reformă. De exemplu, un tip de principiu este limitarea cheltuirii risipei banilor publici. Deci, limitarea risipei in cheltuirea banului public. Asta este o condiţie de reformă. Un alt principiu care este iarăşi foarte important este eficientizarea actului medical, de exemplu. Sau, legat de invăţămant, sunt lucrurile legate de modul in care se lucrează şi se previne abandonul şcolar, spre exemplu. Acestea sunt condiţii de reformă. Iar crieriile de performanţă, ele detaliază condiţiile de reformă şi sunt, practic, indicatori care iţi permit să poţi să monitorizezi activitatea unei instituţii - şcoală sau spital. Aceste lucruri vor fi detaliate in reformele specifice in cele două domenii. Reporter: Procentual, caţi din sistem - de sănătăte, de educaţie - ar putea beneficia de aceste bonusuri? Dragoş Pislaru: Fiind un bonus care se dă pe fondul salarial, deci este 2% din fondul salarial, oricaţi decide managerul instituţiei respective. Bun, poate se stabilesc nişte parametrii, intr-adevăr, cu nişte limite. Reporter: Asta zic. Există nişte sume limită? Dragoş Pislaru: In acest moment nu este gandită limitativ. Este in limita unui fond, se stabileşte alocarea pe baza, repet, performanţei pe care o putem identifica in sistem. Mulţumesc. Reporter: Eu aş vrea să vă intreb, transmiteaţi un mesaj că veţi rezolva situaţia in sănătate, deocamdată, aşa vrea să vă intreb care este diferenţa intre cei au spus sindicalştii din sănătate in discuţie, pentru că ce au spus cand au ieşit de la minister nu a fost tocmai plăcut, spuneau că se pregătesc de grevă şi chiar să blocheze şi testele naţionale. Aveţi un as in manecă... Dan Suciu: Nu, sănătate sau educaţie? Despre cine vorbiţi? Reporter: Educaţie, iertaţi-mă. Dragoş Pislaru: Da, asta este altceva. Reporter: Aveţi un as in manecă pentru ei, practic, le puteţi oferi ceva pe langă această ordonanţă? Dragoş Pislaru: Discutăm, repet, de educaţie, unde colegii de la sindicate consider că s-au infierbantat puţin astăzi. Cred că exitau nişte aşteptări, care au fost şi vehiculate in ultima vreme, cu prioritizarea ambelor sectoare intr-un mod similar, dar nu poţi să construieşti două sectoare prioritare pe un context de inechiăţi transversal in tot sistemul bugetar. Prin urmare, eu aş vrea să reţinem cu toţii următorul aspect: cei de la educaţie nu doar că nu pierd nimic, ci caştigă la nivel de unitate rezolvarea aceloraşi disfuncţionaliăţi ca restul tuturor celorlate familii ocupaţionale. In plus, se activează partea aceasta de performanţă, unde pot să işi demonstreze, la nivel de unitate, capacitatea de reformă. Atata timp cat ei nu pierd nimic, cat anul trecut au avut o creştere salarială de 26,78%, care a fost aplicată pe toată grila cap-coadă, deci, nu pe principii de distribuţie, nesugerand că salariile sunt suficiente in sistemul respectiv, dar, totuşi, este un procent de 26,78% - 5%, 5%, 15%, da?, care au fost succesive, şi ce vreau să sugerez este că, atata timp cat ei nu au nimic de pierdut şi pierd doar relativ, nu este la fel cu ce spuneam mai devreme legat de solidaritate, legat de faptul că ei ar trebui să se bucure că şi copiii profesorilor respectivi se vor duce intr-un sistem de sănătate care se reformează? Prin urmare, problema lor in acest moment nu este că ei nu caştigă, ci că cei de la sănătate caştigă. Şi atunci ne punem problema ce ar fi trebuit să facem? Să ne concentrăm pe educaţie şi să nu ne concentrăm pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor de incadrare in restul sistemului? In condiţiile de responsabilitate fiscal-bugetare, nu puteau să existe aşteptări că toată lumea va primi sume enorme de bani şi atunci mesajul este: solidaritate şi, cu acest angajament pe care ni-l luăm cu primul ministru să ducem la capăt legea, ii va viza, in mod evident, şi pe ei, prioritar. Mulţumesc. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Spuneaţi că liderii din educaţie, mă rog, profesorii, nu au nimic de pierdut şi aş vrea să vă intreb, dle ministru, cum poate funcţiona sistemul romanesc de invăţămant, in condiţiile in care un asistent universitar şi un profesor debutant primesc in mană cel mult 1.000 de lei? Dragoş Pislaru: Vreau să incerc să vă spun că ceea ce spuneţi, din start, este uşor enorat, ca să nu folosesc altă sintagmă, pentru că salariul minim in acest moment este de 1.250. Dan Suciu: 1.250, minim. Dragoş Pislaru: Trecand peste acest lucru, dacă veţi face un mic calcul, veţi constata că, datorită majorărilor de anul trecut, salariul minim de plecare, deci, la clasa cea mai mică, clasa a 9-a, daţi-mi voie să termin, este de 1.313 lei. Deci, practic, eu plec de acolo, ăla este cel mai mic salariu din sistem. Bun. Mai departe, asistentul universitar nu este la clasa 9, asistentul universitar il prindeam noi in partea cu baza pe undeva pe la clasa 40. Deci, practic, aş indrăzni să vă spun că nivelul salarial este unul mult mai mare. Dar nu asta este ideea. Eu nu sugerez că este suficient. Dacă intrebarea este este suficient salariul asistentului universitar ca să fie motivat pentru o carieră in educaţie?, răspunsul meu este, fără echivoc, nu este suficient. Dacă este posibil in această societate romanească, cu resursele pe care le avem, să rezolvi in acelaşi timp toate problemele tuturor sistemelor, să nu uităm de administraţie publică şi de altele, răspunsul meu este: nu, nu putem in acelaşi timp să le rezolvăm. Dacă există vreun dubiu că acest guvern va propune o aşezare a sistemului de educaţie pe acelaşi principii cu cel de la sănătate, in proiectul de lege, nu, nu există niciun dubiu şi aveţi cuvantul meu de onoare că asta este ceea ce vreau să fac pană la sfarşitul anului. Mulţumesc! Reporter: Concret, problema cu educaţia, cum va rămane in perioada următoare? Aţi convenit, veţi mai avea discuţii cu ei şi care este calendarul pentru ordonanţa de urgenţă, rămane ca termen 1 iunie, data aprobării, sau alt calendar? Dragoş Pislaru: Sigur. Vă confirm faptul că, ajungeam la calendar, dar, in fine, este foarte bine că mi-aţi spus intrebarea, că am uitat, pană la urmă in prezentare, calendarul este aşa: cu o intarziere, că am spus că pe 15 ieşim, dar era duminică, de astăzi, se intră in dezbatere publică. Dezbaterea publică nu va insemna că eu stau şi aştept să văd ce zice lumea, dezbaterea publică inseamnă că ne vom intalni inclusiv cu sindicatele din educaţie şi vom incerca ca, poate, data viitoare cand ne intalnim să nu se ridice de pe scaun şi să avem o discuţie puţin mai rezonabilă. Acum, i-am inţeles, se aşteptau la nişte lucruri şi accept, incă o dată, am patru copii in sistemul de invăţămant in momentul de faţă, credeţi-mă că ştiu ce inseamnă pentru nişte copii care pleacă in sistemul de invăţămant să aibă profesori buni şi motivaţi. Reporter: Deci, să inţelegem că nici măcar nu au avut răbdare să vă asculte pană la capăt, s-au ridicat şi au plecat. Dragoş Pislaru: Nu. Au plecat din sală cu zece minute inainte, pentru că au inţeles că ei nu vor beneficia de aceleaşi lucruri ca sănătatea. Şi au spus că noi de ce nu avem şi noi o grilă. Deci, au stat, au ascultat, dar la sfarşit argumentul lor a fost: vrem şi noi o grilă, la fel ca sănătatea. Bun. Ce vreau să spun este aşa: au avut tot dreptul să facă asta, dacă nu ar fi făcut-o ar fi avut o problemă, pentru că există oameni in sistemul acesta care au nevoie să ii reprezinte bine liderii de sindicat. Şi datorită liderilor de sindicat s-au obţinut, pană la urmă, şi remedierile actuale. Dar ceea ce este pentru mine important să vă transmit este aşa, am toată deschiderea ca in orice moment ar dori dumnealor să revină şi să discutăm, să discutăm. Doi, ii voi invita săptămana viitoare oricum să ne aşezăm şi să discutăm. Trei, educaţia este un sector prioritar in proiectul de lege pe care urmează să il aşezăm pană la toamnă. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Şi calendarul exact? Dragoş Pislaru: Calendarul este ca pe 1 iunie, mulţumesc pentru readucerea aminte, pe 1 iunie, dacă lucrurile vor fi ok şi vom organiza CNT, Consiliul Naţional Tripartit, pentru a valida că această propunere de ordonanţă este propunerea pe care ne-o putem permite şi rezolvă lucruri, se va propune pe 1 iunie, miercuri, in şedinţa de guvern, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, cu implementare incepand cu luna august 2016, ceea ce inseamnă salarii in plată in septembrie 2016. Reporter: Şi banii, avand in vedere impactul, vor fi alocaţi, o parte dintre ei, bănuiesc, la rectificarea bugetară. Dragoş Pislaru: Rectificare, aţi reţinut foarte bine. Cu Finanţele am lucrat perfect. Am lucrat cot al cot, am stat nopţi impreună cu colegii de acolo şi vă pot confirma că nu o să avem, sper eu, surprize in ceea ce priveşte alocările pe partea aceasta. Dan Suciu: O ultimă intrebare, vă rog. Reporter: Era una dintre propuneri creşterea salariilor pană la 70%, de la nivelul SGG. Dragoş Pislaru: Da. Trebuie să vă explic pentru cine, că asta este important. Reporter: Exact. Dragoş Pislaru: Există o serie de şapte ministere care au tras paiul scurt, in sensul că nu au reuşit să işi negocieze, fie prin Parlament sau fie prin alte modalităţi, mărirea grilei şi aceste ministere au rămas in urmă cu salariile, astfel incat poziţii in administraţia centrală, v-am spus, consilieri şi alte poziţii, sunt la jumătate faţă de restul colegilor din celelalte ministere, pe medie. Acest faimos 70% din grila SGG este, de fapt, media sistemului de administraţie publică centrală. Deci, noi ce facem? Ii ridicăm pe cei din administraţia publică centrală care au salariile sub medie la medie. Asta nu inseamnă că ii ridici peste nu ştiu ce salariu. Să nu vă imaginaţi că sunt nişte salarii extraordinare. 70% din grila SGG-ului, insă, evident, reprezintă un salariu mult mai decent pentru personalul din administraţia centrală decat este astăzi la Cultură, unde găseşti toată grila sub 2.000 de lei. Dan Suciu: Mulţumesc foarte mult dle ministru. Aveţi ingăduinţa să nu mai răspundă la intrebări. A avut o zi incărcată astăzi şi mai are nevoie de voce pentru zilele următoare, pentru că mai sunt nişte negocieri. Reporter: Pentru dl ministru il lăsăm să aibă vocea la el liniştit. Pentru dvs, dacă se poate. Dan Suciu: Nu pot să vă răspund acum, vă răspund maine, cu drag, la toate intrebările. Reporter: Dacă tot sunteţi la pupitru. Dan Suciu: Nu, nu. Vreau să inchidem conferinţa, să rămanem pe o singură temă astăzi. Reporter: Dacă tot aţi vorbit de prioritate, cand va fi făcută... Dan Suciu: Nu va fi astăzi, nu va fi maine, da. Reporter: Nu va fi maine? Dan Suciu: Nu. Reporter: Săptămana asta? Dragoş Pislaru: Bun. Mulţumesc foarte mult. Seară plăcută! Mulţumesc pentru răbdare. COMUNICAT DE PRESĂ Ministerul Muncii lansează in dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016 Astăzi, 17 mai, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice lansează in dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016. Proiectul de ordonanță de urgență urmărește rezolvarea disfuncționalităților de incadrare pentru toate familiile ocupaționale, corectarea pe orizontală și verticală a structurii salariale in sănătate, creșterea echității salariale in administrația publică centrală și introducerea de bonusuri de performanță pentru Sănătate și Educație. Această opţiune rezolva incadrările (și implicit remunerațiile) diferite pentru persoane pe aceleași funcții, cu aceeași vechime și cu aceleași atribuții, in cadrul aceleiași unități şi reducerea diferențelor salariale din administraţia publică centrală. Totodată, se introduce un sistem de premiere bazat pe performanță pentru personalul din sistemul de Sănătate şi pentru personalul din Educație, incepand cu luna ianuarie 2017. Potrivit proiectului, incepand cu august 2016, personalul care iși desfășoară activitatea in aceleași condiții și care beneficiază de un salariu de bază mai mic decat cel maxim stabilit in cadrul aceleiași instituții va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază din instituția respectivă. Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor din aceeaşi instituţie publică, respectiv unitate, soldele de funcţie sau salariile de funcţie in care nu a fost cuprins cuantumul soldei de merit/ salariului de merit la nivelul anului 2009, vor fi stabilite la nivelul in plată al soldelor de funcţie/salariilor de funcţie care cuprind cuantumul soldei de merit/ salariului de merit. Corecțiile aduse soldelor de funcţie/salariilor de funcţie prin aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu constituie majorări ale soldelor de funcţie/salariilor de funcţie in sensul prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. Tot din august 2016, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative in vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, răman la nivelul lunii iulie 2016, dacă işi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii. De asemenea, proiectul prevede că, de la aceeași dată, salariile de bază ale personalului din aparatul administrației publice centrale se stabilesc la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Nivelul concret de salarizare urmează să fie stabilit prin ordin comun al Secretariatului General al Guvernului şi al ordonatorilor principali de credite, cu precizarea că, dacă salariile de bază determinate potrivit celor relatate mai sus sunt mai mici decat cele aferente lunii iulie 2016, se păstrează cele aferente lunii iulie 2016. Impactul bugetar al Proiectul de ordonanță de urgență este de 2,296.23 milioane lei. In prezent, salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de legile speciale anuale de aplicare a acesteia. In practică, deși există cadrul legislativ, acesta nu poate fi respectat din cauza constrangerilor financiare. Astfel, chiar de la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite conform prevederilor acesteia, fiind menținute salariile existente in plată anterior. In vederea elaborării proiectului de ordonanță de urgență au avut loc la sediul ministerului Muncii consultări cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, reprezentanți ai familiilor ocupaționale și ai instituțiilor din administrația publică centrală, ultima intalnire desfășurandu-se astăzi, 17 mai, ora 17. 2016-05-17 20:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-18-02-02-43big_889988.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Republicii Cipru, Ioannis KasoulidesȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-intrevedere-cu-ministrul-de-externe-al-republicii-cipru-ioannis-kasoulidesGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul afacerilor externe din Republica Cipru, Ioannis Kasoulides, aflat in vizită oficială in Romania. Cei doi oficiali au salutat relațiile prietenești tradiționale dintre Romania și Cipru, la nivel de state și de guverne, și au subliniat necesitatea consolidării acestora printr-o cooperare susținută, atat bilaterală, cat și in cadrul Uniunii Europene și pe plan extern. Cooperarea in domeniul energiei a fost, de asemenea, discutată din perspectiva potenţialului de dezvoltare, prin stabilirea cadrului general de cooperare și prin crearea de condiţii favorabile pentru promovarea eficienţei energetice, a conservării energiei şi a surselor regenerabile de energie. Cu privire la perspectiva explorării gazelor naturale și a valorificării rezervelor de gaze descoperite in zona economică exclusivă a Republicii Cipru, premierul a reiterat disponibilitatea Romaniei de a sprijini formarea de specialişti in acest domeniu. 2016-05-17 15:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministru_cipru--.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la sărbătorirea a 80 de ani de la înființarea Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” și la inaugurarea noii aripi a muzeuluiȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-sarbatorirea-a-80-de-ani-de-la-infiintarea-muzeului-national-al-satului-dimitrie-gusti-i-la-inaugurarea-noii-aripi-a-muzeuluiGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnilor foşti miniştri ai Culturii, ştiu că sunt unii dintre dumneavoastră prezenţi aici, doamnelor şi domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor, ii spuneam doamnei director general că eu aş fi venit astăzi chiar dacă nu m-ar fi invitat, pentru că de cand locuiesc in Bucureşti, Muzeul Satului este un loc de retragere pentru mine, un loc de reculegere şi un loc de reincărcare a bateriilor atunci cand e mai greu să mă retrag in mediul rural, să trec Carpaţii. Aici mă regăsesc şi aici regăsesc substanţa aceea din care, eu cel puţin, imi trag seva. Pentru mine, Muzeul Satului, şi aici trebuie să recunosc că eu sunt foarte subiectiv cand vorbesc de Muzeul Satului, este un loc de suflet şi sunt convins că nu doar pentru mine, pentru mulţi bucureşteni, este un loc de refugiu şi un loc in care ne regăsim şi ne reimpăcăm cu natura şi nu doar cu natura exterioară, ci şi cu natura noastră interioară. Dar să nu uităm, Muzeul Satului este fructul material a ceea ce a insemnat şcoala de sociologie romanească. Școala de sociologie romanească dusă pe culmile ei de Dimitrie Gusti şi echipa pe care a creat-o in jurul lui, şcoala de sociologie romanească este fundamentată pe valorile spirituale ale satului romanesc şi ale ţăranului roman. Contribuţia cea mai importantă pe care şcoala de sociologie romanească, cel puţin din punctul meu de vedere, a adus-o sociologiei europene şi sociologiei internaţionale este tocmai prin prisma valorilor care s-au păstrat de-a lungul secolelor in satul romanesc, in mediul rural romanesc şi care, de altfel, a dus in timp, a păstrat, a menţinut specificul romanesc in jurul limbii, in jurul culturii tradiţionale, in jurul valorilor spirituale care au putut mai apoi să stea la baza, din punctul meu de vedere, a constituirii Romaniei şi a statului naţional unitar roman. Deci, din acest punct de vedere, ce avem noi aici merge dincolo de ceea ce putem vedea aici, de construcţii, de clădiri. Este un simbol, este o reprezentare peste ani şi peste secole a ceea ce a putut să păstreze şi să reflecteze in plan material spiritualitatea satului romanesc şi mai consistent spus, spiritualitatea romanească. Ştiţi că după Marea Unire, după Primul Război Mondial, cand Romania se forma ca naţiune sau işi construia identitatea naţională, Dimitrie Gusti, cu şcoala de sociologie, cu studenţii dumnealui a inceput anchete sociologice foarte complexe in diferite regiuni istorice ale Romaniei, anchete care s-au derulat, dacă ţinem bine minte, pe parcursul a circa zece ani, de prin 1925 pană prin 1935. Rezultatele acestor anchete sociologice, dincolo de lucrările care au fost, sunt incă referinţe pentru sociologie rurală şi pentru sociologie in general. Rezultatul material al acestor căutări, al acestor anchete sociologice, s-a materializat prin decizia de construire a acestui muzeu al satului, sub directa ingrijire şi sub sprijinul direct al Casei Regale şi al Regelui Carol al II-lea, care a susţinut intreg acest proces de anchete sociologice, care mergeau dincolo de cercetarea ştiinţifică. Obiectivul era de a face o evaluare a satului romanesc, a stării naţiunii la talpa ţării, să spun aşa, pentru a putea lua decizii de reformă şi de reconstrucţie naţională. Deci, Muzeul Satului şi-a deschis porţile in 1936, după cei 10 ani de cercetări şi de anchete sociologice pe teren, prin prezenţa, dacă nu mă inşel, a peste o sută de meşteri din diferite regiuni rurale ale Romaniei, mesteri care au stat o perioadă aici şi au reconstruit casele care au fost aduse din diferite regiuni rurale. Şi ţin minte, asta totdeauna pe mine m-a marcat, citeam amintirile lui Dimitrie Gusti care povestea modul cum s-a construit muzeul şi spunea dansul că partea cea mai dificilă in reconstrucţia caselor a fost să păstreze strict autenticitatea caselor aşa cum au fost ele construite din locurile in care au fost aduse. Meşterii populari care au reconstruit casele, trăind impreună aici perioada respectivă de construcţie, fiecare lucra la casa lui, şi la amiază, in pauze, işi făceau vizite unul altuia, şi mai trăgea cu ochiul la un motiv popular, la un motiv tradiţional, la un motiv arhitectural şi mai modifica cate ceva şi el, dacă lui i se părea că este mai frumos altfel. Asta arată printre altele şi capacitatea ţăranului roman de a asimila frumosul şi de a imbogăţi valorile pe care le are cu frumosul care trece prin filtrul personalităţii sale. Insă acest muzeu, din punctul meu de vedere, nu are doar o valoare spirituală prin faptul că reflectă cultura tradiţională romanească şi are cert o valoare spirituală, dar are din punctul meu de vedere şi o valoare ştiinţifică, pentru că aici, in multe din instalaţiile pe care le vedem, de la construcţia caselor pană la diferitele utilităţi dintr-o gospodărie, găsim resursa inteligenţei masive a ţăranului roman, care cred eu, şi astăzi ar putea să stea la baza unor inovaţii performante in condiţiile tehnologice de astăzi. Deci, din punctul meu de vedere, valoarea muzeală nu rezidă doar in valoarea etnografică, ci şi in valoarea ştiinţifică şi sper să fim in măsură să păstrăm şi această ştiinţă şi s-o punem in valoare in viitor. De altfel, muzeul a inceput ca un muzeu sociologic, cu valoare sociologică şi el a devenit apoi in anii 50 un muzeu cu valoare etnografică şi sper eu să fim in măsură să-i dăm şi această valoare ştiinţifică, a ceea ce ţăranul roman a adus ştiinţei in general. Multe din ideile de atunci le găsim astăzi sigur la un alt nivel tehnologic reflectate in multe utilaje, instrumente pe care le folosim astăzi. Doresc să mulţumesc celor care, peste ani, au ştiut nu doar să conserve, ci şi să pună in valoare acest muzeu. Doresc să le mulţumesc şi să ii felicit pe toţi miniştrii culturii care din 90 incoace au ştiut să aprecieze, să pună in valoare acest muzeu şi vreau să-i asigur pe toţi cei care lucrează aici că guvernul pe care il conduc va recunoaşte la adevărata lui valoare acest muzeu care, pentru mine, este cel puţin naţional. Dincolo de valoarea pe care el o are pentru noi, pentru romani, el are şi o valoare europeană, pentru că este unul din primele, cred, din primele trei muzee cu valoare etnografică din Europa, dacă nu mă inşel, după cel din Suedia, şi nu ştiu dacă a mai fost cel din Finlanda, dacă a fost inainte sau imediat după Muzeul Satului din Bucureşti. Felicitări pentru cei 80 de ani parcurşi şi sper eu să mai vedem zeci şi sute de ani acest muzeu in inima capitalei, amintindu-ne de rădăcinile şi de valoarea spirituală a noastră, a romanilor. Mulţumesc! 2016-05-17 15:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_muzeu-.jpgVizita oficială a premierului Dacian Cioloș în GermaniaȘtiri din 14.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-dacian-ciolo-la-sediul-companiei-germane-premium-aerotec-in-contextul-noilor-investitii-i-perspective-de-dezvoltare-la-fabrica-de-la-ghimbavGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Reuniunea anuală a șvabilor bănățeni de la Ulm Stimate domnule Peter-Dietmar Leber, Doamnelor şi domnilor, Dragi prieteni, Sunt onorat să particip la această ediție a Reuniunii anuale a șvabilor bănățeni, aflată sub semnul aniversării a 300 de ani de istorie a prezenței comunității dumneavoastră in Banat. Sunt cu atat mai onorat cu cat mi s-a comunicat că prin prezența mea aici marchez prima participare a unui premier roman la această sărbătoare. Ii salut pe toți oaspeții de onoare, iar dumneavoastră, doamnelor și domnilor participanți la paradă, țin să vă transmit un călduros Bine v-am găsit!. Prin prezența mea aici alături de dumneavoastră am dorit să marchez interesul şi angajamentul Guvernului Romaniei pentru dumneavoastră şi aprecierea noastră pentru contribuţia saşilor și șvabilor la dezvoltarea Romaniei și a relaţiei romano-germane. Constat cu deosebită bucurie că forţa şi unitatea comunităţii dumneavoastră şi tradiţiile multiseculare sunt vii. De altfel ce am remarcat cu deosebită plăcere este numărul mare de tineri prezenți la această sărbătoare. Sunteţi deschizători de drumuri, facilitaţi dialogul intre instituţii şi intre oameni, iar sărbătorile dumneavoastră relevă cu tărie dorinţa de a păstra legăturile intre membrii comunităţii şi de a cultiva relaţia cu Romania natală. Sunteţi, in fapt, puntea de legătură intre Romania şi Germania. Astăzi, aceasta a devenit o adevărată autostradă, cu multiple filiere. Astăzi, ii putem include in această punte şi pe cei cca. jumătate de milion de romani stabiliţi in Germania, a doua comunitate din UE, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii. Acestora li se adaugă cei 11.000 de investitori germani, tinerii aflaţi la studii in Germania și Romania. Doamnelor şi domnilor, Sunt incantat să constat faptul că relaţiile dintre Romania şi Germania sunt, din toate punctele de vedere, excelente. Romania şi Germania impărtăşesc azi o relaţie privilegiată, cu o istorie indelungată, ca state partenere şi aliate in UE şi NATO. Vă asigur că, pentru Romania, relaţia cu Germania este o relaţie de importanţă strategică. Dialogul nostru politic a cunoscut o dinamică deosebită in ultima perioadă - este a doua mea vizită in Germania in acest an, preşedintele Romaniei a fost, de asemenea, in februarie, il aşteptăm pe preşedintele federal Gauck la Bucureşti in luna iunie - reconfirmand buna cooperare pe teme de interes comun, atat in cadrul UE, cat şi in plan regional şi internaţional, pe care dorim să o consolidăm. Doamnelor şi domnilor, In ultimii ani, la acest important moment aniversar au fost invitaţi şi au participat membri ai guvernului roman. Este in egală măsură o bucurie şi o onoare să fim prezenţi aici şi să vedem cum tradiţii străvechi, cultivate de sute de ani in Transilvania/Banat, sunt păstrate in continuare. Am fost incantat să constat efectele pozitive ale lucrărilor Comisiei guvernamentale romano-germane pentru problematica etnicilor germani din Romania, care au avut loc cu nici o lună in urmă, la Goslar. Proiectele concrete convenite in acest cadru contribuie la repararea nedreptăţilor suferite in perioada totalitară, conservarea identităţii şi la dezvoltarea economico-socială atat a etnicilor germani din Romania, cat şi a comunităţilor din care fac parte. Guvernul a depus eforturi pentru a veni in intampinarea acestor chestiuni. Legea privind despăgubirile pentru cei deportaţi in Rusia a fost adoptată in 2013, de altfel, gest unic la nivelul statelor Uniunii Europene. Astfel de proiecte sunt menite să păstreze vii memoria şi valorile germanilor din Romania. Ştiu că un alt aspect important pentru dumneavoastră este retrocedarea proprietăţilor. Romania este printre puţinele state care au adoptat o amplă politică de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate sau confiscate de regimul comunist. Desigur că pe langă multiplele cazuri deja rezolvate, persistă şi unele cazuri dificile, care nu au fost incă soluţionate. Această moştenire din epoca totalitară nu a putut fi rezolvată in mod intru totul satisfăcător de niciun stat fost comunist, dar cred că Romania a depus eforturi substanţiale in acest sens şi continuă să o facă intr-un ritm susţinut. Am căutat şi am găsit o formulă prin care să fie facilitată interacţiunea dintre cetăţenii germani interesaţi şi autoritatea romană de resort. Grație implicării active a domnului ambasador Emil Hurezeanu, cererile de restituiri nesoluționate sunt centralizate de către Ambasada Romaniei la Berlin și transmise autorității competente. Contez pe sprijinul domnului ambasador și mizez și in continuare pe demersurile sale, menite să vină in ajutorul comunităților noastre. In acelaşi timp, consider că este important să păstrăm caracterul unic al aşezărilor tradiţionale ale saşilor şi şvabilor. Avem cu toţii o răspundere in ceea ce priveşte conservarea şi restaurarea monumentelor emblematice ale comunităţii, cum sunt bisericile fortificate din Transilvania. Aceasta este, in primul rand, moştenirea dumneavoastră, dar, totodată, şi a noastră. Suntem recunoscători pentru această moştenire comună, europeană. Doresc să mulţumesc tuturor organizaţiilor implicate pentru eforturile pe care le depun in acest sens şi să le invit să gandim impreună proiecte care să vizeze revalorificarea acestor monumente pentru tineri, prin găzduirea unor şcoli de vară, tabere pentru tineri europeni, cursuri de istorie. Păstrand memoria comunităţii, păstrăm legături stranse intre noi, conservăm şi ducem mai departe valori care ne unesc. De asemenea, suntem preocupaţi de situaţia invăţămantului in limba germană maternă din Romania. Şcolile cu predare in limba germană sunt, in ciuda absenţei unei majorităţi a elevilor de origine germană, printre cele mai prestigioase din ţară: Liceul Honterus din Braşov, Liceul Brukenthal din Sibiu, liceul Lenau din Timişoara sau Colegiul Goethe din Bucureşti. Ne propunem continuarea eforturilor comune - prin sprijinirea profesorilor germani pentru extinderea invăţămantului in limba germană din Romania. Un rol pivotal in dialogul autorităţilor romane cu etnicii germani il joacă Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), care astăzi, la peste un sfert de secol de activitate in sprijinul etnicilor germani din Romania, contribuie activ la promovarea intereselor culturale şi politice ale saşilor transilvăneni, ale şvabilor sătmăreni şi a celor bănăţeni din ţara noastră. Totodată, un rol central revine şi asociaţiilor saşilor transilvăneni/şvabilor bănăţeni din Germania, in jurul cărora sunt reuniţi etnicii germani originari din Romania şi care trăiesc astăzi in afara teritoriului romanesc. Vă incurajăm pe dumneavoastră, care trăiţi de decenii in Germania, şi care ați contribuit exemplar la dezvoltarea acestei ţări, să impărtășiți Romaniei din experiența pe care ați acumulat-o aici. Credem că spiritul antreprenorial şi rigurozitatea profesională care vă caracterizează pot avea un rol important in creșterea performanței tehnologice şi in dezvoltarea economică viitoare a Romaniei, in general. Suntem deschiși sugestiilor dumneavoastră despre cum am putea implementa cat mai bine acest obiectiv. De altfel, Guvernul Romaniei are in vedere măsuri concrete pentru participarea celor care se consideră legați de Romania sau care provin din Romania, in termeni de parteneriat, la procesul de dezvoltare a țării. Pe cei care au păstrat cetățenia romană, ii incurajez să participe la procesele electorale din țară și să utilizeze avantajele oferite de votul prin corespondență. Doamnelor şi domnilor, Privesc cu incredere la viitor și consider, asemenea tinerei scriitoare germane de origine romană, Iris Wolff, in romanul Halber Stein că există locuri care ne trimit inapoi, in trecut, dar in același timp ne arată și viitorul. Noi ne aflăm acum intr-un asemenea loc. Voi păstra in memorie participarea mea la sărbătorile de la Dinkelsbuhl și Ulm ca pe un eveniment cu totul deosebit şi impresionant. Vă doresc să păstraţi vii tradiţiile, iar generațiile cele mai tinere să le ducă mai departe şi să vină sau să revină, de cate ori au ocazia, in Romania, care vă simte lipsa. Vă mulţumesc pentru atenţie. Vizita premierului Dacian Cioloș la sediul companiei germane Premium Aerotec, in contextul noilor investiții și perspective de dezvoltare la fabrica de la Ghimbav Astăzi, 14 mai 2016, in cadrul vizitei oficiale a premierului Dacian Cioloș in Germania, delegația guvernamentală s-a deplasat la Augsburg, unde a stat de vorbă cu reprezentanții conducerii companiei aeronautice germane Premium Aerotec. Pe agenda discuțiilor dintre oficialii romani și partea germană s-au regăsit planurile de dezvoltare pe care Premium Aerotec le are in vedere la fabrica de producție și asamblare de componente Airbus, de la Ghimbav, județul Brașov. - Fiecare avion comercial nou are incorporate componente produse de Premium Aerotech la Brașov. Este o investiție pe care conducerea companiei m-a asigurat, astăzi, ca o va dezvolta in interesul comun, a spus premierul Dacian Cioloș. Premium Aerotec este unul dintre principalii investitori străini din industria aeronautică, prezenți in Romania incă din anul 2010. Compania și-a extins activitatea și capacitatea de producție in ultimii ani, doar in 2015, Premium Aerotec a investit 15 milioane de euro pentru extinderea suprafeței de producție și modernizarea echipamentelor, creand astfel 200 de noi locuri de muncă și prognozand, pentru anul in curs, o creștere a cifrei de afaceri de 10%. Din delegația guvernamentală condusă de premierul Dacian Cioloș au făcut parte și Paul Gheorghiu, directorul de cabinet al premierului, Manuel Costescu, secretar de stat, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, Dan Suciu, purtătorul de cuvant al guvernului, și Emil Hurezeanu, ambasadorul Romaniei in Germania. Conducerea Premium Aerotec/Airbus Group a fost reprezentată de: * Marco Miklis, Senior Vice President Europe, CIS and Canada, Airbus Group * Jens Siebrecht, Vice President Central and Eastern Europe, Airbus Group * Lars Kaestle, CEO and CFO Premium Aerotec * Marius Dyrssen, Senior Vice President Marketing and Sales Europe, Airbus Defense and Space * Greg Dassios, Sales Director Europe Airbus * Serge Durand, CEO Airbus Helicopters Romania Segmentul aeronautic a devenit in ultimii ani un pilon de creștere solidă a industriei grele, avand cinci poli de dezvoltare in București, Cluj, Bacău, Craiova și Brașov. In 2014, cifra de afaceri totală a acestui sector a fost de aproximativ 186 milioane euro, cu 65,6% mai mare decat in 2009, iar de-a lungul timpului a inregistrat o creștere de aproape 5% anual. De asemenea, conform cifrelor anului 2014, numărul angajaților din sector a fost de 3200, reprezentand personal foarte bine calificat conform cerințelor industriei. Din punctul de vedere al comerțului internațional, industria aeronautică joacă un rol important, un număr semnificativ de companii aeronautice locale exportand mai mult de 77% din producția totală in Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Olanda și Israel. Evoluția sectorului s-a remarcat și prin varietatea gamei de producție, aceasta cuprinzand aeronave, componente precum trenuri de aterizare, frane și accesorii hidropneumatice și echipamente electronice sofisticate precum sisteme electronice de bord și sisteme radar. 2016-05-14 20:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_foto_germania.jpgVizită de lucru la Ministerul SănătățiiȘtiri din 13.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-la-ministerul-sanatatii Galerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş, după intalnirea de lucru de la Ministerul Sănătăţii [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut din nou o discuţie cu conducerea, cu secretarii de stat, secretarul general de la Ministerul Sănătăţii. Am trecut in revistă deciziile pe care le-am luat luni şi modul in care ele s-au realizat. Ştiţi deja de rezultatele testelor la ICECHIM pentru Hexi Pharma şi rezultatele controlului realizat de Inspecţia sanitară de stat. In baza acestor rezultate, s-a luat decizia şi s-a comunicat la spitale, a retragerii produselor Hexi Pharma. Ştiu că ministerul a facilitat accesul la informaţii a spitalelor, legat de lista cu celelalte firme producătoare şi distribuitoare, pentru ca spitalele să se poată aproviziona rapid. Ştiu că şi Autoritatea Naţională a Achiziţiilor Publice (ANAP) a dat nişte clarificări legate de posibilitatea de a semna rapid nişte contracte de aprovizionare pentru cei care aveau nevoie. Am decis să trimitem acest raport al Inspecţiei Sanitare de Stat şi la Parchet, să fie acolo la dosar, cu celelalte informaţii pe care Parchetul le-a mai obţinut. Pană la sfarşitul săptămanii viitoare, o să venim cu proceduri noi legate de achiziţiile publice ale biocidelor. Se lucrează in momentul de faţă la nişte specificaţii tehnice standard care vor sta la baza unui ordin al preşedintelui ANAP, pe baza cărora se vor face aceste achiziţii, tocmai pentru a evita probleme care au apărut şi in trecut de anumite contracte cu dedicaţii şi am cerut, totodată, conducerii Ministerului, secretariatului general al ministerului, să imi facă o evaluare şi cu alte tipuri de achiziţii care se pot face pe baza aceloraşi proceduri standardizate - pentru mai multă transparenţă şi pentru mai multă claritate. Am cerut, totodată, pentru săptămana viitoare, şi modificarea unui Ordin, 261 din 2007, cu standardele şi normele pentru testele de sanitaţie, pentru că aceste teste se fac, dar fără să existe nişte referinţe şi nişte indicatori de referinţă atunci cand se fac. Există nişte norme europene, de mai multă vreme, din 2008, parcă, dacă nu chiar mai devreme, nişte norme europene legat de acest lucru, care pot sta la baza updatării acestui ordin. Imediat ce acest ordin va fi updatat cu aceste noi standarde, vom trece şi la testele de sanitaţie incrucişate intr-o primă fază, la o parte din spitalele care au fost cu probleme. Ne interesează, mai ales, acele secţii din spitale şi zone din spitale care sunt cel mai expuse sau care riscă să expună bolnavii cel mai mult. Astăzi sau luni, cel tarziu, vom publica şi Ordinul de ministru 10 modificat, prin care o să cerem firmelor producătoare şi celor care pun pe piaţă produse biocide, să vină cu al doilea certificat de analiză de la un laborator acreditat, tocmai pentru a avea această posibilitate de comparaţie şi a evita situaţiile in care firmele işi fac această analiză in propriile laboratoare, chiar dacă ele sunt acreditate. Totodată, săptămana viitoare, o să modificăm şi un ordin de ministru cu contracte de management pentru directorii spitalelor, prin care să ii stimulăm pe aceştia să informeze asupra infecţiilor nosocomiale. Şi am cerut să vedem şi cum putem ameliora statutul epidemiologilor in spitale, pentru că aceştia, la fel, să fie incitaţi să aibă un suficient grad de autonomie, de independenţă, care să le permită să raporteze atunci cand sunt probleme şi să nu fie sub presiunea conducerii spitalelor. Deci lucrurile astea avem intenţia să le mai facem pană săptămana viitoare. Reporter: Domnule Cioloş, ştiţi că la Spitalul Universitar se mai folosesc dezinfectanţii Hexi Pharma? Şi nu se fac operaţii? Dacian Cioloş: Păi, dispoziţia autorităţilor e foarte clară, dacă mai sunt unii care le folosesc, o fac pe răspunderea lor. Ştiţi că avem spitale, o parte dintre ele, sunt in subordinea Ministerului Sănătăţii, o altă parte sunt in subordinea autorităţilor locale. De altfel, Ministerul Sănătăţii o să facă un audit şi asupra contractelor care au fost semnate pană acum. Am primit mai multe informaţii in aceste zile şi de la Serviciul Roman de Informaţii. Apropo, domnul director mi-a arătat că in ultimii ani a trimis autorităţilor guvernamentale mai multe informări legate inclusiv de infecţiile nosocomiale. L-am rugat să-mi trimită o sinteză şi mi-a trimis acum o sinteză a informaţiilor pe care le avea, inclusiv potenţiale probleme la modul cum s-au negociat şi semnat anumite contracte. Corpul de Control al Guvernului verifică, pe baza acestor informaţii, face anumite verificări. Am cerut şi conducerii Ministerului Sănătăţii să lanseze un audit pe unele contracte ale spitalelor care sunt in subordinea Ministerului şi o să cer acelaşi lucru şi autorităţilor publice locale care au in subordine spitale cu suspiciuni de probleme. Reporter: Este vorba inclusiv de contracte pentru dezinfectanţi? Dacian Cioloş: Da, contracte pentru dezinfectanţi, pentru biocide. In primul rand, pe asta ne concentrăm, pentru că pe astea am informaţii, acum; anumite informaţii care să ne permită să lansăm anumite piste. Sigur, sunt unele informaţii pe care le-am primit, care datează de un an sau doi, dar o să verificăm, totuşi, modul in care au fost elaborate specificaţiile tehnice şi au fost negociate contractele. Mulțumesc! 2016-05-13 16:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-13-06-38-46big_2.jpgCorpul de control al primului-ministru: Control inopinat la sediul Ministerului Sănătății și la patru spitale din BucureștiȘtiri din 13.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/corpul-de-control-al-primului-ministru-control-inopinat-la-sediul-ministerului-sanatatii-i-la-patru-spitale-din-bucure-tiIn data de 13.05.2016, Corpul de control al primului-ministru desfășoară o acțiune de control inopinată la sediul Ministerului Sănătății și la patru spitale din București (Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Universitar București, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București), in temeiul Ordinului nr. 61/29.04.2016, cu preluarea documentelor aferente tuturor aspectelor legate de obligațiile unităților sanitare publice cu paturi aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sănătății, in ceea ce privește achiziționarea de produse biocide. 2016-05-13 14:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-13-01-56-15big_sigla_guv_albastru.pngInaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la DeveseluȘtiri din 12.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-participa-la-ceremonia-de-la-deveselu-dedicata-certificarii-capacitatii-operationale-a-sistemului-de-aparare-antiracheta-aegis-ashore-aamds Galerie foto Primirea oficială a premierului Dacian Cioloș la Deveselu Discursul premierului Dacian Cioloș la inaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la Baza militară Deveselu [Check against delivery] Domnule Secretar General, Domnule adjunct al Secretarului Apărării al SUA, Domnule Președinte al Senatului Romaniei, Domnule Președinte al Camerei Deputaţilor Domnilor Miniștri, Excelențele Voastre, Dragi militari, diplomaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, Doamnelor și domnilor, Imi face o deosebită plăcere să mă aflu, astăzi, la Baza militară Deveselu, alături de dumneavoastră - oficiali romani, americani și ai Alianței Nord-Atlantice, pentru a marca inaugurarea Facilității Aegis Ashore, element esențial in cadrul Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive a SUA și viitoare parte componentă a sistemului integrat de apărare antirachetă al NATO. Prezența noastră aici atestă importanța specială a acestui moment atat pentru Romania și Statele Unite ale Americii, cat și pentru Alianța Nord-Atlantică și securitatea europeană in ansamblul său. In contextul amenințării in creștere cu rachete balistice din partea actorilor statali și non-statali din afara spațiului euro-atlantic, Statele Unite ale Americii și-au asumat o valoroasă contribuție la arhitectura sistemului aliat de apărare antirachetă, prin Abordarea Adaptivă in Etape a Apărării Antirachetă in Europa. Romania a decis in anul 2010 să participe la acest sistem complex, considerand astfel că, pe ansamblu, securitatea țării noastre şi a zonei de apartenență geografică vor spori considerabil. Urmare deciziilor adoptate cu prilejul reuniunilor la varf de la București (2008) şi Strasbourg/Kehl (2009), şefii de state sau guverne NATO, reuniţi la Lisabona in anul 2010, au decis să dezvolte capabilitatea antirachetă a NATO pentru protecția tuturor populațiilor, teritoriului și a forțelor aliate din Europa, ca obiectiv subsumat apărării colective. După acel moment de referință la nivel aliat, in spiritul excelentelor relații bilaterale, consemnate de Parteneriatul Strategic romano-american, a fost semnat in anul 2011 - Acordul intre Romania și Statele Unite ale Americii privind amplasarea in Romania a sistemului SUA de apărare impotriva rachetelor balistice. Astfel, au fost puse bazele juridice ale acestui impresionant proiect militar pur defensiv in beneficiul securității noastre euro-atlantice. Le mulţumesc tuturor civililor şi militarilor care au depus eforturi semnificative la nivel instituțional, atat in Romania, cat și in SUA, pentru ca astăzi, cu mai puțin de două luni inaintea Summit-ului NATO de la Varșovia, să participăm la această ceremonie de inaugurare. Facilitatea antirachetă de la Deveselu este o componentă esențială a Parteneriatului Strategic cu SUA şi reprezintă totodată un stimul major pentru dezvoltarea relațiilor privilegiate dintre Romania şi SUA şi in alte domenii de interes comun. Doamnelor și domnilor, Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, amenințări și riscuri la adresa spațiului european și euro-atlantic. In vecinătatea estică, observăm atat perpetuarea conflictelor inghețate, cat şi apariția unor conflicte noi. Aceasta confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre in ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice. In proximitatea sudică, pe fondul instabilității din regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii, asistăm la amplificarea fără precedent a fenomenului migraţionist necontrolat, dublat de amenințarea teroristă și proiectarea riscurilor de securitate asociate ISIL/Daesh in Europa. Astăzi, prin acest proiect, contribuim totodată concret la transpunerea in practică a viziunii propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Pentru aceasta, este nevoie de politici şi de mijloace credibile, in măsură să acționeze, de o manieră defensivă, impotriva amenințărilor existente şi viitoare, in deplină conformitate cu normele de drept internaţional. Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin aceste deziderate, respectă prevederile Cartei ONU şi nu este indreptată impotriva cuiva anume. Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări impotriva amenințărilor cu rachete balistice, intărește totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă și extinde aria de acoperire și protecție pentru statele aliate sudice și centrale din Europa, reducand semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic. Descurajarea capătă un rol din ce in ce mai important in actualul context de securitate volatil, iar in tandem cu o apărare intărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, in această zonă de frontieră a UE şi a NATO. Alături de celelalte elemente ale sistemului antirachetă furnizate de Aliați, Aegis Ashore Romania contribuie la securitatea și apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice. Ne-am respectat cu seriozitate angajamentele asumate in cadrul acestui proiect pentru ca facilitatea de la Deveselu să răspundă cerințelor necesare operaționalizării și integrării in sistemul de apărare antirachetă al NATO. Continuăm să pregătim activ summit-ul NATO de la Varșovia. Suntem increzători că acesta va marca progrese ale Alianței și in acest domeniu de importanță strategică pentru Romania, SUA, aliații europeni și NATO ca intreg, prin realizarea obiectivului de declarare a capabilității operaționale inițiale a sistemului antirachetă al NATO. Romania demonstrează incă o dată că este un actor predictibil şi un aliat de incredere. In acest spirit, contribuim la creșterea securității regionale prin găzduirea Comandamentului multinațional de divizie Sud-Est și a Unității NATO pentru integrarea forțelor din București. Ne onorăm totodată angajamentul asumat la Summit-ul din Țara Galilor din 2014 privind sporirea bugetului alocat apărării, acesta ajunge la 1,7% din PIB in acest an, cu perspectiva atingerii obiectivului de 2% din PIB in anul 2017 și menținerii la acest nivel pentru următorii zece ani. Doamnelor și domnilor, Acum, cand celebrăm materializarea acestui proiect de anvergură, doresc să adresez sincere mulțumiri și felicitări tuturor celor care l-au susținut de-a lungul timpului şi celor implicați, direct și indirect, lideri politici, diplomați, militari şi experţi, in proiectarea, promovarea și dezvoltarea componentei din Romania a sistemului de apărare antirachetă, in special Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și Armatei Romane, celorlalte instituții din domeniul securității naționale și, desigur, și nu in ultimul rand, autorităților și comunității locale, care demonstrează ospitalitatea caracteristică poporului roman. Vă mulțumesc! Conferință de presă comună a premierului Dacian Cioloș cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu Secretarul adjunct al apărării al SUA, Robert Work Dacian Cioloş: Mă bucur să fim astăzi aici şi să putem concluziona acest proces la care Statele Unite şi Romania s-au angajat deja de caţiva ani. Este fructul Parteneriatului strategic pe care Romania il are cu Statele Unite şi acest parteneriat a putut demonstra buna lui funcţionare in acest domeniu, al securităţii şi al apărării. Vreau să subliniez, incă o dată, este un sistem strict orientat pe obiectivul de apărare şi nu de atac şi sperăm că, acum, in următoarea perioadă vom putea pune pe masă toate elementele in aşa fel incat la summitul de la Varşovia această Facilitate să poată fi integrată de NATO. Doresc să mulţumesc tuturor celor care, de-a lungul timpului, s-au implicat in acest proiect şi să asigur, atat partenerii noştri americani, in special, şi partenerii noştri aliaţi, in general, că Romania rămane un partener de incredere. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: Aceasta este o zi importantă pentru NATO și pentru securitatea transatlantică. Facilitatea Aegis Ashore ce tocmai am inaugurat-o in Romania va stimula in continuare capacitatea noastra de a contracara amenințarea cu care ne confruntăm, rachetele balistice. Amenințarea la adresa aliaților NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală. Mai multe țări caută să le dezvolte sau să le achiziționeze. Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiție pe termen lung impotriva acestei amenințări pe termen lung. Aliații NATO au luat decizia de a dezvolta acest system, la Summit-ul de la Lisabona, in 2010. Și am făcut progrese constante de atunci. Sistemul nostru nu este indreptat impotriva Rusiei. Este pur și simplu defensiv. Și nu va submina potenţialul strategic al Rusiei. Din punct de vedere geografic si al fizicii, acest lucru este imposibil. Sistemul NATO nu poate dobori rachete balistice intercontinentale rusești de aici, din Romania sau din Polonia. Sistemul nostru este conceput pentru a face față amenințărilor din afara zonei euro-atlantice. Am explicat acest lucru clar Rusiei de multe ori. Și vom continua să ne angajăm intr-un dialog cu Rusia, oricand şi oriunde putem. Menținerea canalelor de comunicare deschise este cu atat mai importantă in perioade de tensiuni. Apărarea antirachetă este o parte importantă a sistemului NATO de apărare și de descurajare. NATO işi va apăra toți aliații impotriva oricărei amenințări. Și vom lua măsuri suplimentare pentru a face acest lucru, la Summit-ul nostru de la Varșovia, in luna iulie. Permiteţi-mi incă o dată să mulțumesc Statelor Unite și Romaniei pentru contribuția lor esențială la apărarea noastră colectivă. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O.Work: Bună ziua. Așa cum am spus, este o onoare să fiu aici astăzi, cu atat de mulți lideri NATO: primul-ministru, secretarul general, pentru a inaugura Facilitatea Aegis Ashore . Avem același lucru in Statele Unite și noi admirăm foarte mult luptătorii, care-şi depăşesc capacitatea lor de luptă, iar Romania exemplifică aici această afirmație: este un mare aliat, nu am putea avea un aliat mai bun decat Romania, așa cum o demonstrează şi acest sistem. Guvernul Romaniei ne-a permis actualul amplasament, ne-aţi fost aliați statornici, aţi luptat alături de Statele Unite, atat in Irak cat și in Afganistan şi participaţi in continuare la misiunea KFOR, in Bosnia și Herțegovina. Romania işi aduce o contribuţie mai mare decat prin prezentul scut. Așadar, aș dori să le mulțumesc dinnou Guvernului Romaniei, Forțelor Armate romane pentru tot ceea ce fac. Așa cum au afirmat secretarul general și domnul prim-ministru, acest scut nu are legătură cu Rusia. Aston Carter, Secretarul Apărării, toți liderii și Departamentul Apărării, dacă luăm măsuri pentru a descuraja Rusia, noi spunem că asta este ceea ce facem. Explicăm de ce facem acest lucru, explicăm ce acțiuni intreprinde Rusia şi care determină o reacție din partea noastră. Deci, in acest caz, nu este vorba despre Rusia, este vorba despre apărarea colectivă a Alianței NATO, apărarea colectivă a Romaniei și a forțelor Statelor Unite ale Americii din Europa, este vorba de apărarea antirachetă. In consecinţă, susţin remarcile secretarului general in termenii cei mai fermi. Aștept intrebările dumneavoastră. Doresc să le mulțumesc incă o dată Guvernului, poporului și forțelor armate romane pentru tot ceea ce fac pentru libertate in lume. Reporter: O intrebare pentru domnul Dacian Cioloş. Aş vrea să vă intreb care este poziţia Guvernului Romaniei faţă de reacţiile recente făcute de Federaţia Rusă prin diverşi oficiali cu privire la acest proiect? Sunt reacţii care nu sunt pentru acest proiect. Şi a doua intrebare, cum va participa Romania la apărarea bazei de la Deveselu? Dacian Cioloş: Aşa cum s-a subliniat aici de către practic toţi interlocutorii şi prietenii noştri americani şi de către secretarul general al NATO, acest dispozitiv, in primul rand, nu este orientat impotriva Rusiei. In al doilea rand, şi insist, este un sistem de apărare, nu de atac. Cred că este legitim pentru oricine să se apere şi să-şi aloce mijloacele necesare pentru a se apăra şi aici doresc incă o dată să mulţumesc partenerilor noştri americani pentru că au luat această decizie şi sper, incă o dată, că şi NATO va integra această facilitate in dispozitivul de apărare. Oricum, specialiştii vă pot spune, sistemul este construit in aşa fel incat să fie orientat spre apărare şi nu spre atac, şi cu atat mai puţin spre Rusia. Legat de participarea Romaniei la apărarea, la protecţia acestei facilităţi, lucrurile au fost clare de la inceput, există un protocol in baza căruia acest parteneriat funcţionează deja. Reporter: Domnule Secretar adjunct, intrebarea vă este adresată. In ciuda asigurărilor date Rusiei, Moscova nu crede in ele. Intrebarea mea este: sunteţi ingrijorat că acest demers ar putea periclita relaţia cu Moscova, pană la ingreunarea negocierilor cu ei, in chestiuni precum cele legate de Siria. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Să sperăm că nu se va intampla acest lucru. Ideea acestui tip de apărarea antirachetă exista de dinainte de Administraţia Obama. Eram subsecretar al Marinei SUA in 2009, cand s-a decis să se avanseze cu aceste idei. M-am implicat in fiecare decizie din acest proces şi Rusia nu a fost pusă in discuţie. Nu a fost niciodată vorba despre Rusia, ci intotdeauna despre rachetele balistice trimise din regiunea Orientului Mijlociu impotriva aliaţilor NATO şi a forţelor SUA din Europa. As dori să reafirm ceea ce a declarat secretarul general: ne-am oferit să le arătăm rușilor caracteristicile tehnice, am făcut tot ce putem pentru a ne asigura că ei ințeleg capacitatea sistemului, și de ce nu prezintă vreun tip de amenințare la sistemul lor strategic de apărare. Aşadar, sper că vom avea o comunicare deschisă cu ei şi vom continua să conlucrăm pe chestiuni unde avem păreri divergerte, sper că nu este cazul aici. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: Susţin ceea ce aţi afirmat: este vorba de apărarea antirachetă, aşadar despre apărare. Sistemul nostru nu poate submina sau slăbi sistemul strategic de securitate al Rusiei, nu putem dobori rachetele lor antibalistice cu interceptori nici din Romania, nici din componenta pe care o vom construi in Polonia. Este vorba de geografie şi fizică, sistemul este prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea dobori rachetele balistice intercontinentale ruseşti, aşadar este apărare impotriva rachetelor balistice, este un sistem de apărare, nu este vorba despre Rusia, ci despre protecţia noastră impotriva ameninţărilor venite din afara sistemului euroatlantic. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Nu acesta este scopul acestui tip de facilitate, este in primul rand destinat a contracara rachetele balistice cu rază medie şi lungă de acţiune lansate din Orientul Mijlociu. Nu rachetele cu rază scurtă de acţiune sunt in vizorul nostru, mă refer la apărarea impotriva acestor rachete, scutul acesta este pentru o apărare extinsă impotriva ameninţărilor ce vin din afara zonei de operaţiuni euroatlantice. Aşadar, nu există nici un plan vizand astfel de acţiuni. Reporter (...) Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: In primul rand, acesta este cel mai avansat, cel mai cuprinzător sistem de apărare antirachetă pe care -l putem avea. Intr-un fel, este un sistem foarte sofisticat, foarte avansat; n-am mai văzut așa ceva in lume inainte. In al doilea rand, este un sistem dezvoltat pentru că intr-o perioadă lungă de timp, am văzut proliferarea rachetelor balistice, țări care nu sunt atat de departe de NATO, se află in procesul de dezvoltare a sistemelor lor de rachete balistice, ele, de asemenea, incearcă să dobandească acest tip de sisteme. Prin urmare, facem o investiție de lungă durată, dat fiind că ne confruntăm cu o amenințare de lungă durată. Acest lucru este vital, el anunță intr-adevăr capacitatea noastră de a apăra aliații NATO impotriva tuturor tipurilor de amenințări balistice. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Apărarea antirachetă este una dintre cele mai complexe operaţii din punct de vedere tehnic pe care le puteți imagina; este ca lovind un glonț cu un alt glonț. Modul in care o determinăm printr-o serie de teste și demonstrații, dezvoltăm ceea ce se numește probabilitatea de a dobori printr-o singură lovitură, in cazul in care probabilitatea este prea mică, vor fi doua lovituri asupra rachetei, deci, noi credem ca acesta este un sistem extrem de eficient. Uneori, este nevoie de o singură lovitură, alteori de două. Dar, noi considerăm acest sistem ca fiind unul foarte puternic prin capacitatea sa de a dobori rachetele balistice in zonă. Așadar, a doua intrebare este: ar trebui să contribuie aliații NATO la consolidarea sistemului de-a lungul timpului? Se intamplă deja ceea ce a spus Secretarul General. Există un radar de avertizare in timp real, in Turcia. Există un centru de comandă in Germania, care spune cand și ce tip de lovituri ar trebui să fie aplicate impotriva rachetelor. De aceea, distrugătoarele de rachete balistice pe care Spania le găzduieşte, au aceeaşi forţă ca interceptoarele pe care ii aveți aici. Regatul Unit a dezvoltat un radar a cărui rază foarte lungă de acţiune acoperă şi țările nordice. Atat Olanda cat și Danemarca şi le imbunătățesc pe ale lor. Si m-aş aștepta ca acest lucru să se intample in timp: acesta este un sistem de sisteme care protejează NATO. Și de fiecare dată cand adăugați o piesă nouă, care imbunătăţeşte sistemul, imi imaginez că acest lucru va continua in timp. Reporter: Domnule secretar general Stoltenberg, va exista o prezenţă navală permanentă in Marea Neagră, aşa cum a solicitat Romania şi cum va funcţiona aceasta? Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Noi ne-am sporit deja prezența navală in Marea Neagră, și am făcut acest lucru, deoarece după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și destabilizarea de către Rusia a estului Ucrainei prin susținerea separatiștilor, ne-am decis să punem in aplicare ceea ce numim: măsuri asiguratorii, in flancul estic al Alianței. Și o parte a acestor măsuri asiguratorii o reprezintă prezența navală sporită in Marea Neagră, mai multe exerciții, iar acum evaluăm măsurile pe care le putem lua in continuare. Și discutăm in această dimineață, cu privim la ceea ce mai putem face pentru a ne asigura că avem o prezență militară suficientă, atat pe uscat , dar și la Marea Neagră, dar in același timp, amintiți-vă că există o stransă legătură intre prezența și intărirea capacităţilor, iar NATO și-a sporit capacitatea sa de intărire, la nevoie. Ne-am triplat dimensiunea forței de răspuns a NATO, am stabilit un grup de lucru comun, acestea reprezentand răspunsul nostru la comportamentul unei Rusii mai asertive. Prezența sporită a devenit realitate și evaluăm ce se poate face in continuare. Și vom lua decizii la summitul din Varșovia, in ceea ce priveşte prezența și intărirea capacităţilor. Dacian Cioloş: Dacă imi permiteţi, pe acest subiect; sigur, a fost iniţiativa Romaniei şi Romania a fost foarte activă in a construi această posibilitate a unei prezenţe in Marea Neagră, suntem conştienţi, pentru ca această structură să existe, este necesară implicarea şi a altor parteneri decat Romania in Marea Neagră și avem discuţii destul de avansate şi cu vecinii noştri bulgari şi cu prietenii noştri turci pentru a construi impreună această prezenţă. Odată ce această prezenţă cu rol in primul rand de exerciţiu este construită, sperăm şi alţi aliaţi să participe la aceste exerciţii in Marea Neagră. Şi intenţia noastră este de a prezenta acest proiect la summitul de la Varşovia, un subiect pe care l-am mai discutat şi eu, şi domnul preşedinte cu domnul secretar general. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Ieri, am avut intalniri la Bucureşti, cu Preşedintele Romaniei, cu miniştrii Apărării şi Afacerilor Externe. A fost o zi tristă deoarece a fost inmormantarea a doi camarazi de arme romani, care şi-au pierdut viaţa in Afganistan. Domnule prim - ministru, doresc pe această cale, să prezint condoleanţe din partea Departamentului Apărarii Statelor Unite, poporului roman, forţelor armate romane. Sistemul pe care l-am inaugurat este o minune tehnologică, dar oamenii care il operează: femei şi bărbaţi, fac cel mai mare sacrificiu. Prezint incă odată condolenţe poporului roman pentru cei doi luptători căzuţi in Afganistan. COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș participă joi, 12 mai, la ceremonia, organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu, dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS). Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA). La eveniment vor participa inalți oficiali romani, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate in Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale. Romania a susținut de la inceput eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, in baza principiilor indivizibilității securității şi solidarității aliate. Romania sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor şi forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu Romania işi asumă concret un astfel de efort, consideră premierul Dacian Cioloș. Participarea Romaniei la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atat in relația bilaterală cu Statele Unite, cat şi din punctul de vedere al consolidării poziției Romaniei de Aliat de incredere in cadrul NATO. Proiectul romano-american de la Deveselu contribuie substanțial la programul NATO de apărare impotriva rachetelor balistice, la intărirea securității Romaniei și la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a inceput in 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Integrarea sistemului in capabilitatea NATO de apărare impotriva rachetelor balistice este in grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN CADRUL VIZITEI LA UNITATEA DE SPRIJIN NAVAL DE LA DEVESELU 12.00-12.45 Ceremonia cu prilejul căreia vor rosti discursuri premierul Dacian Cioloș și alți inalți oficiali ai SUA și ai NATO 12.45-13.00 Turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă 13.00-13.15 Conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work 13.20 Intrevedere cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg 13.45 Semnarea in Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu 2016-05-12 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_deveselu.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul ”Săptămânii egalității de șanse între femei și bărbați”Știri din 11.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-prilejul-saptamanii-egalitatii-de-anse-intre-femei-i-barbati 2016-05-11 18:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-11-07-17-11big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarații de presă susținute de secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Victor Strâmbu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, privind rezultatele testelor de analiză a dezinfectanților utilizați în spitaleȘtiri din 11.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-secretarul-de-stat-din-ministerul-sanatatii-victor-strambu-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-privind-rezultatele-testelor-de-analiza-a-dezinfectantilor-utilizati-in-spitaleGalerie foto [Check against delivery] Dan Suciu: Am revenit, cum v-am spus acum o oră. Avem un prim set de rezultate și credem că suntem indreptățiți să tragem și o concluzie și atunci am decis să prezentăm acest prim set de rezultate și concluziile pe care le tragem, evident, in urma rezultatelor pe care le-am obținut. Sunt cu domnul ministru Victor Strambu, vă rog, prezentanți dvs. rezultatele. Victor Strimbu: Sunt primele rezultate și cred că nu mai suferă o amanare. Sunt mult mai multe probe la institutul național, la ICECHIM, aici avem vreo 20 de probe, cred că le-ați și primit deja. Există diferențe in concentrații intre valoarea declarată și cea estimată prin analizele făcute la ICECHIM, măsurate. E vorba de procente de concentrații pe diverse tipuri de substanțe active. De exemplu, la clorua de amoniu - este o sare, mă rog, substanța activă - 15% era valoarea declarată, 5,18 - valoarea măsurată de către sepcialiștii de la ICECHIM. De asemenea, mai sunt diferențe, de exemplu, la un produs de iod valoarea declarată este 10, cea determinată de teste, 7,41, tot in procente concentrație. La glutaralaldehidă, de exemplu, avem 12% valoarea declarată, 1,23% valoare măsurată. Deci, cam in felul acesta sunt aceste analize. Unele concordă, de exemplu la propanol, la alte substanțe active pe care le au produsele biocide de la firma Hexi Pharma. In același timp, astăzi s-a terminat controlul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul ministerului la firma Hexi Pharma. Vă prezint doar niște concluzii preliminare, așteprăm ca raportul să fie redactat in aproximativ 2 zile, fiindcă sunt mult mai multe documente, dar pot să vă spun că s-a decis retragerea produselor neconforme. Ce inseamnă neconformitatea? Este vorba de ceea ce există pe eticheta produsului imbuteliat față de recomndările pe care le are comisia de biocide care lucrează după standardele europene, după un regulament care e specific lor. Retragerea trebuie să se facă imediat, există documente care trebuie păstrate la unitate și vor fi ridicate și, de asemenea, pe vechiul HG, neamendată pană acum, cand am amendat-o, au și o amendă contravențională de 40.000 de lei. De asemenea, am cerut de la Institutul Național de Sănătate Publică, de la Comisia de biocide, o listă cu producătorii și cu produse similare din punct de vedere al substanțelor active din Romania. Pot să vă spun că in Romania există 18 producători, 8 pentru produse de dezinfecție la nivelul tegumentelor și 10 pentru suprafețe, instrumentar ș.a.m.d. De asemenea, există foarte mulți importatori, distribuitori, exact la fel ca la medicamente. Mi s-a transmis o listă, există pe piață, la ora actuală, aproximativ 110 tipuri de biocide pentru ambele situații. Deci, aprovizionarea cu biocide pentru sistemul sanitar nu este o problemă fiindcă o să facem recomandarea, intr-o videoconferință cu direcțiile sanitare, către spitale, să iși retragă din folosință produsele de la Hexi Pharma. Aceasta ar fi una dintre măsuri. De asemenea, aștemptăm concluziile raportului de la Inspecția Sanitară de Stat. O să publicăm acest raport pe site, o să dăm și un comunicat de presă. Acestea sunt primele rezultate pe care le avem, nu am așteptat, mai sunt acolo peste 70 de produse la care, pentru fiecare, se vor efectua intre 4 si 6 tipuri de analize. Este un volum de muncă destul de mare pentru cercetătorii de la Institutul ICECHIM. Dan Suciu: Evident că aceste controale și analize vor continua și va fi și o fază a doua, aceea prin care incercăm să verificăm celelalte produse din piață pentru a avea o imagine completă a subiectului acesta. Victor Strimbu: Se vor face verificări, prin sondaje, la producători, la distribuitori, pentru a fi siguri că produsele folosite la nivelul unităților sanitare sunt conforme, bune de utilizat. De asemenea, există modificări legislative, există această hotărare de guvern care a fost amendată. Ea, de fapt, ce face? Pune in practică o recomandare a Uniunii Europene. La această hotărare se adaugă un ordin care, de fapt, reglementează inspecția și controlul la nivelul produselor biocide la care am introdus, probabil cum ați auzit și in conferința de presă de mai devreme, obligativitatea unor controale ceva mai amănunțite, cu un număr mai mare de laboratoare și probabil că va fi la un timp ceva mai scurt. Dan Suciu: Incă un singur detaliu: ancheta penală continuă pe altă parte. Ceea ce Ministerul Sănătății, ICECHIM și Guvernul au făcut, in acest moment, este parte a unei anchete administrative și a unei recomandări de lucruri pe care vrem s-o continuăm. Dar nu excludem ca să ne indreptăm in civil impotriva companiei respective, pentru că există prejudicii pe care incepem să le constatăm și să le măsurăm ca atare, așa că, indiferent ce se va intampla cu compania respectivă, să putem reacționa in termenii legali și in cadrul legal existent. Repet, nu vorbim insă aici de o anchetă penală, vorbim de o anchetă administrativă cu eventuale consecințe adminsitrative și civile. Intrebări. Reporter: Domnule secretar de stat, ați spus substanțele active, dar avem o corelație pe produse. Unul dintre produse este de zece ori diluat: supraseptul, da? Actual hexiosept. /...;/ Victor Strambu: Aveți buletinele. Reporter: Care dintre produsele analizate - că sunt 16 probe, nu 16 produse. Cate produse au fost analizate? Victor Strambu: Nu am acum informații, o să vă dau un răspuns. Reporter: Cate sunt neconforme in acest moment? Cate produse sunt diluate? Victor Strambu: Aveți probele. De la 194 la 197 sunt numerele de inregistrare, sunt primele probe care au apărut astăzi, la toate s-au constatat neconformități. Reporter: Deci la toate sunt neconformități? Victor Strambu: Da, da. Fiindcă se analizează produsul. Reporter: Deci toate produsele pe care le-ați analizat sunt neconforme? Victor Strambu: Da, da. Adică, chiar dacă există, există niște diferențe, la unele marcante, precum ați văzut, de zece ori. Iar la altele sunt niște diferențe ceva mai mici: 5,7-5. Dan Suciu: Aveți toate produsele menționate acolo, cred că sunt 14. Reporter: Dintre care 14 sunt neconforme? Dan Suciu: Da, dar nu pe toate liniile lor de.. Reporter: Nu pe toate liniile./...;/ Dar in cazul nici unuia dintre produse ceea ce este pe etichetă nu se regăsește in integralitate in produsul respectiv. Atunci ne puteți explica, vă rugăm, acei 5% anunțați acum o săptămană de dl. ministru Cadariu? Victor Strambu: Este cu totul și cu totul altă discuție cu cele 5%. Nu sunt epidemiolog ca să pot să explic foarte bine, dar din valoarea absolută era undeva la 160 și ceva de probe. Dan Suciu: Dacă imi dați voie pot să vă expli eu subiectul, este foarte simplu pană la urmă. Ințelegem cu toții că s-au luat teste de sanitație. Au fost peste 400 de teste de sanitație ...; Reporter: Nu, 3000 și ceva.. Dan Suciu: Sau 3000 și ceva, din care a fost un procent care a ieșit prost. Testele de sanitație, ințeleg, că nu sunt echivalente cu aceste teste pe care le-am făcut noi și aces lucru trebuie bine ințeles. Ele analizează efectul acestor substanțe și a celorlalte substanțe care sunt dezinfectanți, inclusiv, luand in calcul și modul in care sunt utilizați. Deci s-ar putea să fi fost o procedură, nu neapărat o substanța care nu a fost corect utilizată. Deci sunt multe elemente care trebuie luate in calcul. Reporter: Problema nu este că testele sunt mai proaste, ci mai bune decat substanțele. Dan Suciu: Imi dați voie să vă explic: nu inseamnă acest lucru, inseamnă pur și simplu că au fost poate folosite alte substanțe, nu știm acest lucru pentru că...;Tipul de substanțe utilizat pentru dezinsecție nu a fost analizat in momentul sanitației. Doar s-a constatat că pe o anumită suprafață există o anumită problemă. Asta e tot ce s-a analizat. Și au ieșit acele rezultate in procentul respectiv, care nu are nicio legătură cu numărul de spitale pentru că intr-un spital s-au făcut multe teste, știți foarte bine, in diverse locuri. Unități medicale unde intervenția medicală este direct pe holul unității și așa mai departe. In medie ințeleg că sunt șase-șapte teste pe fiecare spital. Deci, din acest punct de vedere, a calcula numărul total de teste și a vedea care din acele teste nu e conform, e un mod de a stabili un procent. Evident. Reporter: Ceea ce vroiam să intreb este următorul lucru: ca medic, nu ca secretar de stat, este posibil, cată vreme din 14 produse niciuna nu este conform ca efectul acestor produse, pe mainile medicilor, pe paturi, pe instrumentar - pentru că sunt și produse de instrumentar printre ele /...;/ deci este posibil ca cele 14 produse care nu sunt conforme să producă acel rezultat ultramajoritar al eficienței? Victor Strambu: Haideți să punem problema la modul real. Hexi Pharma are cam 20% din piață, restul sunt produse de la alte firme. Nu avem acum o evidență ...; Reporter: Nu, dar nu vreau să fiu nepoliticos. S-au folosit in toate județele, mai puțin in șase județe, la testele de sanitație, ni s-a spus clar asta, doar produsele Hexi Pharma. Testele de sanitație pe ele s-au făcut. Victor Strambu: Am ințeles. Dacă imi permiteți să vă explic. De exemplu și in spitalul in care lucrez există două produse Hexi Pharma, restul sunt de la alte firme. Testele de sanitație arată incărcătura de germeni de pe mană sau de pe suprafețe după ce a fost curățată .. Reporter: Cu Hexi Pharma.. Victor Strambu: Nu, mă ascultați pană la capăt? După ce a fost curățată și tratată cu un biocid. După care se așteaptă un timp și se recoltează probă. Inclusiv la Carol Davila a ieșit de pe o masa pe care se scriau externările. Asta pot să vă spun. Nu avem o evidență pană acum că sunt produse numai Hexi Pharma care se analizează acum la ICECHIM, și am cerut analiza pe loturi. Putem să avem diferențe pe loturi. Eu trebuie să am o dovadă certă. Poate am avut un lot prost. Poate a fost o deficiență de fabricație. Nu știu. Pană nu am toate rezultatele, oricum am luat aceste măsuri. S-a dus inspecția sanitară, retragem produsele, inlocuim cu ce trebuie. Dar după asta noi trebuie să avem o statistică clară, pe loturi, pe substanțe, pe tot ce trebuie. Așa trebuie să discutăm dacă vrem să facem o analiză serioasă. Reporter: Deci nu vă supărați, nu am ințeles. Nu știu cine nu face o analiză serioasă, dar ideea este următoarea: la conferința de presa, cand ni s-au comunicat rezultatele, ni s-a spus că cele 3000 și ceva de probe sunt luate exact in modalitatea in care foarte clar ați explicat-o dvs. publicului aici, pentru produsele Hexi Pharma, cu excepția a șase județe unde nu erau respectivele județe. Deci aceste produse care astăzi, in număr de 14, 100% sunt neconforme, sunt cele care au generat eficiența de 95%. Dan Suciu: Dar nu știu de ce considerați eficiență. Reporter: Pentru că testele de sanitație sunt teste de eficiență in spital. Așa ni s-a comunicat. Așa mi-a spus ministrul sănătății la vremea respectivă. Dan Suciu: In regulă. Acum am făcut o cu totul și cu totul altă analiză și corelația pe care o faceți, nu o putem susține. Este o corelație de două subiecte complet diferite, care, desgur, la un moment dat au implicații reciproce - pentru că folosim o substanță și avem un rezultat. Ceea ce vă putem noi spune acum este un singur lucru: testele pe care le-am efectuat pe aceste substanțe, care sunt teste chimice, nu de sanitație, au ieșit prost. Consecința acestor teste este următoarea: recomandăm ca aceste substanțe să nu mai fie utilizate. De asemenea, continuăm investigația pentru a vedea dacă mai există alte substanțe care nu respectă toți indicatorii și toți indicii de calitate. Acesta este primul pas al anchetei. Apoi vom vedea in ce măsură testele de sanitație pot fi respectate și pot aduce rezultate mai bune, după ce utilizăm substanțe care știm că dau rezultate mai bune. Acest lucru se va intampla după ce vom avea un nou ordin al ministrului, care prevede parametri de sanitație bine cuantificabili pentru că, deocamdată, trebuie să recunoaștem că inclusiv testele de sanitație efectuate deja erau sigur pe anumiți parametri care nu aveau cuantificarea bine stabilită prin ordin de ministru. Abia atunci putem spune cu certitudine că in spitalele din Romania lucrurile sunt, intr-adevăr, sub control. Dar este demersal pe care il facem și controlăm aceste lucruri ca să avem acest rezultat. Orice altă apropiere intre ce s-a intamplat și ce se intamplă, nu cred că are rost să o mai discutăm in acest moment și nici să discutăm prea mult in legătură cu fostele teste. Ele au arătat un tablou al momentului in care am utilizat substanțe de felul următor. Era clar că pot apărea teste proaste. Dvs. spuneți că au ieșit bine. Eu spun că au ieșit prost aceste teste. Este aprecierea fostului ministru că testele au fost bune. Noi de aceea avem toate aceste măsuri pe care le facem in acest moment, pentru a arăta că dacă situația era bună, nu mai avea sens să le facem. Deci este pur și simplu o reacție pe care Guvernul o are, Ministerul Sănătății o are o situație care nu este deloc confortabilă. Dar in același timp, incercăm să liniștim lumea și să arătăm responsabilitate in actul guvernamental și intr-un act public, de a face curățenie intr-un sistem și la propriu, și la figurat. Asta este ce incercăm in acest moment să facem. Reporter: Ați declarat că toate substanțele utilizate sunt neconforme. De asemenea, că toate produsele neconforme vor fi retrase, asta inseamnă că in spitale nu mai rămane niciun fel de substanță care să poată să fie folosită. Victor Strambu: Problema nu se pune așa, răspundeam domnului Tolontan. Are o cotă de piață de 20% in Romania, tocmai am primit informarea de la INSP cu peste o sută de substanțe biocide la acest moment existent. Reporter: Clasificările au fost făcut strict pe Hexi Pharma nu și pe celelalte firme? Victor Strambu: Strict pe Hexi Pharma. Deci ați ințeles acum despre ce este vorba. Sigur că vom lua prin sondaj și la ceilalți producători, pentru că e normal, după ce se intamplă o treaba din aceasta. Dan Suciu: Aș vrea să elimin toată această ingrijorare legată de achiziția de substanțe din spitale. Oricand un spital poate face o achiziție pe SEAP, sistemul de achiziții publice pentru orice substanță, de azi pe maine, in valoare de sub 15.000 de euro, deci este oricand posibil să-și cumpere substanțele de care are nevoie. Suma nu este extraordinar de mare, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp in care vom clarifica tot ce inseamnă substanțe legate de la această firmă. Deci, această discuție legată de incapacitatea unui spital de a avea sau nu avea substanțe dezinfectante, nu se potrivește momentului, va avea, cu siguranță, substanțe dezinfectante. Este datoria noastră insă să probăm că toate substanțele utilizate in spital sunt bune și vor fi utilizate cum se cuvine. Asta facem in perioada imediat următoare. Reporter: Avand in vedere că lucrurile nu sunt foarte clare aici, este pus la indoială acel 5%? Dan Suciu: Vreau să vă rog dacă se poate să revenim la testele pe care le facem astăzi și nu la testele respective. Reporter: Inainte de a fi retrase produsele Hexi Pharma de pe piață și din unitățile medicale, au fost făcute noi teste de sanitație prin controale incrucișate folosind aceleași produse și in aceleași unități sanitare la care au fost făcute controalele anterioare? Dan Suciu: Puteți să repetați că nu am prins. Reporter: Inainte să retrageți de pe piața produsele Hexi Pharma acum, aceasta este decizia pe care ați luat-o, au fost făcute din nou aceste teste de sanitație prin controale incrucișate? Dan Suciu. Alte teste spuneți. Victor Strambu: Deci aceste produse se retrag, spitalele iși achiziționează sau au produse biocide de la alte firme și este hotărată deja o zona de control mai largă, incrucișată in județe limitrofe pentru a genera costuri mai mici, fiindcă am făcut niște costuri aproximative și astfel de controale costă aproximativ un milion două sute și ceva de mii de lei pentru controale, fiindcă asta inseamnă deplasare cazare, medii de cultură, dar vor fi...; Reporter: Deci din cauza costurilor nu se pot face controale? Cand se vor face astfel de controale? Victor Strambu: Se vor face aceste controale, incep de maine sau poimaine deja s-a dat dispoziție. Vor fi controlate mai larg zonele fierbinți, zonele chirurgicale, ATI, neonatologie, exact pe zona asta. Dan Suciu: Deci ca să revin și să simplific puțin acest răspuns, urmează un set de teste de sanitație incrucișat in perioada imediat următoare, nu vă spunem ziua și ora, pentru că nu este cazul să se facă curățenie de mantuială sau de dragul controlului, dar in perioada imediat următoare vor urma controale incrucișate in toata țara pentru a vedea in ce măsură. Reporter: De ce nu au fost făcute inainte ? Dan Suciu: Pentru că aceasta este procedura pe care am stabilit-o. Vă mulțumesc mult pentru ințelegere și intrebare. Este o altă procedură și un alt tip de control pe care il face sanitația și altă procedură și alt tip de control de conformitate pe care l-am făcut in acest moment. Ceea ce am incercat, de altfel, să spun și răspunzandu-i domnului Tolontan este că vorbim de două lucruri pană la urmă diferite, două controale diferite. Astăzi insă avem datele unui singur control și incercăm să tragem concluziile pe baza acestui control pe care l-am făcut, cel de conformitate legat de etichete și de capacitatea unei substanțe de dezinfecție, de a avea efect conform etichetei pe care o are, asta este ceea vă putem spune acum. Aceste substanțe identificate acum ale acelei firme par a nu fi in această situație. In consecință, printr-o măsură administrativă recomandăm spitalelor să nu le mai utilizeze. Le punem la dispoziție baza de date pentru toate celelalte companii care vand asemenea substanțe pentru achiziții, dacă au nevoie de achiziții, și in perioada imediat următoare testăm atat substanțele existente in piața, pe baza acestei analize pe care am făcut-o astăzi, cat și efectul lor in spitale pe baza unor teste de sanitație. Nu incercăm să anticipăm rezultatele, de aceea, dacă mă intrebați de ce nu am făcut teste de sanitație pană acum, nu am cum să vă răspund decat in felul următor, intai trebuia să știu ce testez, aceasta era ingrijorarea principal. Reporter: Acum spuneți să nu le mai folosească, recomandați să nu le mai folosească și după aceea veniți cu testele de sanitație? Dan Suciu: Vă răspund foarte simplu, pentru a vedea dacă celelalte măsuri, celelalte substanțe pe care le utilizam in dezinfecție sunt valide și dacă procedurile de sanitație sunt valide, pentru că testele de sanitație presupun și proceduri și substanțe deci sunt chestiuni mult mai complexe de disciplină sanitară. Repoarte: Dar nu vom vedea dacă sunt valide testele pe Hexi Pharma? Dan Suciu: Ba da veți vedea cu siguranță tot...; nu, pentru că aceste substanțe este clar, nu are sens să le mai utilizăm, de ce să vedem. Reporter: Dar atunci s-ar pune problema că atunci cineva a mințit cand s-au făcut testele de sanitație? Dan Suciu: Nu este adevărat, nu cred că aceasta este concluzia, dar este dreptul dumneavoastră să aveți ce concluzie considerați. Reporter: Doar o lămurire. In ceea ce privește retragerea de pe piață a produselor, termenul corect este de recomandare din partea Guvernului? Atat? Victor Strambu: Nu. /...;/ Imperativ, intr-un termen de zece zile se retrag produsele neconforme. Acesta este termenul juridic, recomandarea pentru retragerea de pe piață, termen - zece zile. Aceasta este o concluzie preliminară. Reporter: Iertați-mă, domnule secretar de stat, de data asta baza va fi un act, o hartie sau...? Victor Strambu: Sigur că da. Reporter: ...;pentru că, astăzi, de exemplu, la Alba Iulia, cu cateva ore inainte ca dvs. să ieșiți cu aceste date, o operație nu a avut loc pentru că toate cutiuțele din care voiau să șteargă o masă, un bisturiu și pielea, pe ele, pe toate scria Hexi Pharma. Altceva nu aveau și nu a avut loc operația, din acest motiv. E posibil in toată Romania asta să se mai intample acest lucru, să nu aibă altceva decat Hexi Pharma; dacă le aruncă la gunoi...; Mulțumesc: Dan Suciu: Suntem convinși că intr-o zi, in 24 de ore, pot achiziționa dezinfectante. Reporter: Au liber la achiziție? Dan Suciu: Evident. Este dreptul managerului de spital și datoria lui să facă aceste achiziții cand crede de cuvință, in limita sumelor pe care are dreptul să le cheltuiască pentru o asemenea achiziție, in cadrul legal existent. Deci, nu e o problemă...; Victor Strambu: ...;nu, nu. Se poate face achiziție directă conform Ordonanței 34 pană la 15 mii de euro, deci, poate să-și procure. Există piață și, in limita bugetului, poate să-și facă aprovizionarea. Reporter: Dacă achiziția se poate face in 24 de ore, de ce ați dat acest termen de zece zile pentru retragerea produselor? Victor Strambu: Asta e legea, nu am dat-o eu, este vorba de inspectorii de la Inspecția Sanitară de Stat. Acestea sunt niște termene. Probabil că există, transport ș.a.m.d., asta este recomandarea, noi asta recomandăm. Dan Suciu: Deci, recomandarea pe care o facem este de achiziție acum a produselor respective. Asta este o recomandare pe care ministerul Sănătății o face prin Direcțiile Sanitare. O poate face oricand. O va face in conferința video pe care o va ține domnul ministru in perioada imediat următoare, maine cred. Ceea ce spuneam legat de cele zece zile este cadrul legal existent și care trebuie, evident, respectat. Una este, insă, recomandarea pe care o facem, cu toată repsonsabilitatea și subliniez acest lucru și cred că această conferință este destul de importantă și pentru managerii de spital, care ințeleg și văd rezultatele respective și nimeni cred că nu este dispus in acest moment să riște situații legate de sănătatea publică doar de dragul faptului că mai are o cutiuță de nu știu ce substanță in spital. Reporter: Hexio Skin este soluția cu care chirurgii iși curăță mainile inainte să intre in operație. Ca medic, vă intreb...; Dan Suciu: Este una dintre soluții. Reporter: La ce riscuri a fost supus un pacient care a fost operat de un medic care și-a curățat mainile cu această soluție. Dacă substanța activă trebuia să fie de 25% și la test a ieșit la 0,01%? Victor Strambu: Există un timp de acțiune al substanței respective. Pe de altă parte nu se operează cu mainile goale, iar recomandarea se regăsește in cadrul unui ordin, (imi scapă acum) făcută pe vremea ministrului Nicolaescu, dacă nu mă inșel, portul de două perechi de mănuși de cauciuc. Există totuși două perechi de mănuși și nu ar trebui să se supună la un risc. Sigur, dacă există o substanță neconformă există un risc, dar nu operăm cu mainile goale. Dacă vreți acum ca o problemă tehnică. Există o procedură standard de spălat pe maini imbrăcat și există un timp care după ce te-ai spălat pe maini cu o substanță conformă, după aia trebuie să te imbraci intr-un anumit timp limită. Deci astea sunt niște proceduri standard pe care le avem, cel puțin in chirurgie. Reporter: Aceeași intrebare pentru Hexio Spray. Valoarea declarată trebuia să fie 0,15, valoarea determinată este de 0,03%. Este substanța cu care se curăță sălile și saloanele, nu? La ce riscuri au fost supuși pacienții in condițiile in care valoarea determinată este semnificativ mai mică decat cea declarată. Victor Strambu: La aceste substanțe extistă intr-un normativ, care din păcate a fost abrogat, există două tipuri de acțiuni: pe suprafețe murdare sau pe suprafețe curate. Ce inseamnă? Se efectuează intai o curățenie obișnuită și asta inseamnă suprafață curată peste care se aplică respectivul dezinfectant (biocid) sau, in condiții civile, aceste biocide se folosesc fără să facă această curățenie. Sigur că nu pot să estimez riscul la ora actuală procentual. Voi intreba specialiștii și vă voi da un răspuns pertinent. Nu este o soluție să imi dau doar cu părerea. Reporter: Dar d-voastră cum v-ați simțit cand ați văzut analizele? sunteți oamul care le-a ridicat de la ICECHIM. Care a fost primul sentiment? Dan Suciu: Nu aș vrea să intrăm intr-o discuție, dacă imi dați voie, legată de ce simțim și ce facem. Primul sentiment este acesta pe care vi-l exprimăm cumva fără emoție. Incercăm să luăm decizii și acele decizii care să reducă riscurile la maximum. Vrem să reducem riscurile de infecții in spitale. Asta este ceea ce vrem să reușim să facem. Cu sentimente sau fără, nu știu, dar cu conștiința unei situații pe care vrem să o ducem la bun sfarșit și cu responsabilitatea acestui act. Nu vrem să ascundem nimic. De aceea am ieșit foarte repede cu aceste analize. Nu le avem pe toate, dar am ieșit foarte repede cu ele. Puteam să stăm să vă spunem liniștiți că incă se mai lucrează la ICECHIM, dar nu era deloc o liniște această expresie. Vrem să traducem toate aceste rezultate pe care le avem in decizii publice, de sănătate publică și dincolo de sentimente, in acțiuni. Mai avem două, trei intrebări pe care vrem să le luam și aș vrea să le facem punctuale și să nu intrăm intr-un dialog in permanență pentru că nu reușim să comunicăm eficient noi. Ințeleg interesul, dar cu singuranță vom mai fi la dispoziția dvs. pe subiectul acesta. Reporter: Dvs. sunteți chirurg, dacă nu mă inșel, și șeful unei secții. Spuneți-mi dacă in toată activitatea dvs. ați știut vreun moment că in spital, in secție, se folosesc substanțe care nu sunt conforme. Victor Strambu: Cum să poți să știi așa ceva! In momentul in care tu ai o substanță care a fost achiziționată, pe care dacă citești pe prospect ți se spune că este bună și o folosești, da? Din intamplare, sau mai bine zis din fericire nu am avut de-a face cu produsele Hexi Pharma dar nu asta are importanță fiindcă, acum vă spun un lucru. Pentru un test de eficacitate se plătește intre 6 și 16.000 de euro in laboratoarele din afară, cu care am luat și legătura de altfel. Adică vor urma și astfel de teste, in afară, indiferent de costuri, fiindcă incă nu avem un laborator acreditat, iar noi trebuie să le facem cu laboratoare acreditate. Atunci, normal, tu trebuie să crezi ce ți se spune intr-un prospect, nu? Atunci nu am mai lua aspirină. M-aș uita la aspirină și aș spune, bun, o fi aspirină sau... Trebuie să cred totuși producătorul. Reporter: Domnule purtător de cuvant, a primit guvernul pană la această dată, 10 mai, vreun raport de la SRI cu privire la compania Hexi Pharma și cate informări au fost făcute guvernului Romaniei de către SRI odată pe Hexi Pharma, alte companii și in privința infecțiilor din spitale. Dan Suciu: Nu am cunoștință pe așa ceva. Nu am cunoștință in legătură cu ce spuneți dvs. O să incerc să mă interesez să văd dacă aceste informări sunt făcute și ele pot fi transmise. Reporter: Pentru eventualele noi achiziții de produse dezifectante in spitale... Cine va face plata acestor acestor achiziții? Din ce bani vor fi plătite? Care este procedura? Victor Strambu: Există buget la nivelul spitalului. Există filă bugetară pentru zona respectivă. Știu cat au nevoie, iși achiziționează ș.a.m.d. Reporter: Dacă s-au făcut deja toate cheltuielile necesare și acum trebuie reimprospătat stocul și nu mai au bani, care este procedura? Dan Suciu: Sunt de acord că este foarte important, dar aș vrea să nu intrăm in supoziții. Dacă avem cazuri concrete. Haideți să vorbim pe cazuri concrete pentru că avem situații concrete la care merită și e bine să răspundem. Se pot intampla o mulțime de alte situații in spitalele din Romania, care nu au legătură cu ce intrebați dvs. Aș vrea să rămanem in temă și să vă clarificăm subiectul. Ceea ce vă pot spune incă o dată și vă mai spun și a doua oară, dacă e nevoie, la nivelul spitalelor există resursa financiară cu siguranță pentru achiziția pe termen scurt de substanțe dezinfectante. Nu va fi o criză a substanțelor dezinfectante in spitale. Domnule ministru, puteți și dvs. repeta acest lucru ca să fie probabil mai credibil decat din perspectiva mea de purtător de cuvant. Acest lucru este una din prioritățile ministerului și avand in vedere că primul-ministru ocupă poziția de ministru al sănătății interimar, știu acest lucru și vi-l trasmit ca atare. Nu va fi o criză de genul acesta, ne ocupăm de acest subiect. Reporter: Eu am nevoie de niște lămuriri pentru că mulți dintre noi nu știm lucrurile astea și nu le-am ințeles foarte clar. In analizele acestea este vorba despre 14 produse exclusiv de la Hexi Pharma? Victor Strambu: Numai de la Hexi Pharma. Reporter: Bun. Cate alte produse de la Hexi Pharma sunt incă in analiză la ICECHIM? Victor Strambu: Nu am acum o cifră exactă. S-au strans șaptezeci si ceva de probe. Mă informez și vă voi transmite printr-un comunicat de presă. Reporter: Alte produse de la alte firme existente pe piață, există acum in analiză la ICECHIM? Victor Strambu: Nu! Este vorba doar de produsele Hexi Pharma și de la spitalele care au avut neconformități /.../ Dan Suciu: Vor fi făcute verificări. Vă explicam procedura de verificare in perioada imediat următoare. Reporter: Soluțiile care au fost duse la ICECHIM erau sigilate sau au fost deschise și apoi resigilate de poliție? Victor Strambu: Să vă explic cum a fost. In cadrul anchetei penale s-au prelevat 4 recipienți. O probă martor care rămas in spital sigilată de către poliție, deci au fost echipe duble ale poliției și ale inspectorilor sanitari din teritoriu. O probă și o contra probă pentru ancheta penală sigilată la fel, deci toate au fost prelevate in același moment. Și o altă probă prelevata tot in această echipă comună, care a rămas sigilată la DSP-uri. Prin acord de la Parchet ni s-a dat voie să folosim proba 4 de la DSP, pe care ei au luat-o sigilată special pentru această anchetă administrativă și mai bine zis chimică pe care o facem acum. Deci așa au fost. Probele au fost sigilate, nu ne permitem divagații Reporter: Și după izbucnirea acestui scandal s-au intors pacienți in spitale pentru a semnala anumite probleme? Nu știu, poate consideră că au făcut o operație și s-au imbolnăvit de altceva după aceea sau au inceput să apară astfel de cazuri? Victor Strambu: Nu am nici o informație actuală despre chestia aceasta Dan Suciu: Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. Pe măsură ce avem rezultate și decizii noi in legătură cu această situație venim cu informații. Vă mulțumesc mult. 2016-05-11 17:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-12-11-27-45big_880088.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la Ministerul SănătățiiȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-ministerul-sanatatiiGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş după vizita la Ministerul Sănătăţii [Check against delivery] [Check against delivery] Bună ziua! Am avut o discuţie cu conducerea Ministerului Sănătăţii, cu secretarii de stat. Am trecut in revistă, in primul rand, urgenţele. Sper eu ca incepand de maine să avem primele rezultate de la ICECHIM pe testele de concentraţie care au fost făcute pe probele prelevate de la Hexi Pharma, din cate am inţeles, urmand ca in zilele următoare să se preleveze probele şi să se facă testele şi de la celelalte firme producătoare care livrează produse in Romania. O să le facem proporţional şi cu cota de piaţă, ca să avem o reprezentare cat mai bună a prezenţei acestor produse in spitale. Aşa cum am mai spus şi sambătă, obiectivul este să ne asigurăm că produsele care se folosesc pentru dezinfecţie in spitale sunt la calitatea scontată şi işi fac treaba. Pe de altă parte, am convenit să continuăm şi testele de sanitaţie in spitale, mai ales in spitalele şi in secţiile cele mai expuse riscurilor de infecţie, teste incrucişate. S-au făcut deja teste de sanitaţie in toate spitalele, după cum ştiţi, cu anumite rezultate, in urma cărora noi acum facem şi aceste teste de concentraţie, dar am hotărat să reluăm aceste teste de sanitaţie incrucişate, de la un judeţ la altul, dar concentrate in prima fază pe spitalele sau pe secţiile cu risc de infecţie cel mai mare. Pe de altă parte, urmează să modificăm mai multe acte normative la nivel de ordin de ministru şi de hotărari de guvern. O hotărare de guvern cu sancţiuni o să intre pe ordinea de zi a guvernului de maine. La fel, e un ordin de ministru care va fi semnat astăzi. Pe săptămana viitoare vom veni cu un alt ordin de ministru care să vizeze mai ales partea de teste pe infecţiile nosocomiale, acel ordin care, din 1982 n-a mai fost modificat, ba chiar după 90 au fost eliminate mai multe lucruri de acolo, ceea ce a făcut ca in momentul de faţă chiar şi aceste teste de sanitaţie nu sunt făcute după o procedură care să fie foarte clar definită. In consecinţă, nici in momentul in care se fac verificările eficienţei produselor in spitale n-avem o procedură clară la nivel naţional. Vom veni şi cu nişte clarificări in privinţa procedurilor de achiziţii a biocidelor, in aşa fel incat să ne asigurăm că in toate spitalele, chiar dacă contractele se fac la nivelul spitalelor, dar să ne asigurăm că sunt respectate aceleaşi proceduri şi aceleaşi standarde vizavi de calitatea produselor respective. In următoarele ore, pană diseară, o să dăm un comunicat de presă cu detalii asupra acestor aspecte tehnice pe care le-am discutat astăzi aici. Sigur, am trecut apoi in revistă şi alte lucruri de actualitate legate de agenda ministerului, urmează să ne mai vedem săptămana viitoare. Astăzi o să semnez, o să reconfirm delegările de atribuţii pentru secretarii de stat care urmează să continue să-şi desfăşoare activitatea fiecare pe aria lui de responsabilitate. Reporter: Dacă maine testele vor arăta că dezinfectanţii sunt diluaţi de zece ori, cum a arătat ancheta jurnalistului Cătălin Tolontan, ce măsuri sunteţi pregătit să luaţi? Dacian Cioloş: Păi, pe de o parte, e Procuratura care işi face treaba, şi Procuratura a luat, au luat şi ei probe cu sprijinul Poliţiei, aşa cum am informat sambătă, de la Hexi Pharma. Eu v-am spus că noi facem o anchetă administrativă, cu obiectivul de a elimina din uz, inainte de a aştepta sau fără a aştepta rezultatele anchetelei penale, de a elimina din uz, imediat ce constatăm că produsele care sunt acolo sunt neconforme, le eliminăm pentru ca spitalele să le poată inlocui cu produse conforme. Reporter: Şi aveţi cu ce produse să inlocuiţi? Dacian Cioloş: Sigur, păi există piaţă, vă daţi seama că aici furnizorii o să se adapteze şi o să vină cu produsele respective, cu produsele bune. Cum am spus, după Hexi Pharma, in zilele următoare vom continua aceste teste de concentraţie şi la celelalte produse, in aşa fel incat să ne asigurăm că ceea ce rămane in spital sunt produse bune. Reporter: Laboratorul ICECHIM incă nu este acreditat. Cum faceţi acolo teste de concentraţie? Dacian Cioloş: Păi, testele de concentraţie danşii pot să le facă. Ai nevoie de un laborator acreditat cand te duci să dovedeşti ceva in instanţă, de exemplu. Era o decizie administrativă şi chimistul am nevoie să-mi spună dacă produsul respectiv are sau nu concentraţia şi eu imi asum pe urmă decizia să iau decizia respectivă administrativă. De acum inainte, şi asta din zilele următoare, pentru că, vă spun, vom modifica mai multe acte normative, vom veni cu nişte precizări şi prevederi mai clare legate de toate contractele care se vor semna de acum inainte pentru aceste produse, tocmai pentru a ne asigura că produsele de acum inainte vor avea calitatea care e prevăzută in contract, să nu ne mai limităm doar la preţ sau, mă rog, la aceste verificări care sunt făcute o dată la intrarea pe piaţă. Reporter: Medicii de la Alba spun că au amanat o parte din operaţii pentru că nu mai folosesc dezinfectanţi Hei Pharma şi nu au condiţii să cumpere alt dezinfectant... Dacian Cioloş: Vă sigur că vor veni pe piaţă, atata timp cat va fi dat semnalul că există cerere, o să apară şi oferta. Vă mulţumesc. 2016-05-10 19:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_232344.jpgMCPDC decide lansarea consultării publice pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informațiile de interes publicȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-decide-lansarea-consultarii-publice-pentru-modificarea-normelor-de-aplicare-a-legii-nr-544-2001-legea-privind-liberul-acces-la-informatiile-de-interes-publicDupă o amplă perioadă de evaluare privind aplicarea legislației transparenței in Romania, la nivelul a peste 200 de instituții reprezentantive pentru sistemul public central și local respectiv după o perioadă extinsă de consultare intereministerială, dublată de una de dezbatere și consultare cu societatea civilă, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), in temeiul H.G. nr. 961/2015 care ii stabilește atribuțiile in domeniul politicilor de transparență, lansează astăzi, 10 mai 2016, in dezbatere publică, Proiectul de Hotărare de Guvern privind modificarea și completarea Hotărarii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Durata limitată a mandatului asumat de actualul Cabinet in raport cu necesitatea unei perioade extinse pentru amendarea legilor stabilind regulile in domeniul transparenței, caracterul independent al Guvernului și o serie de factori care ar putea afecta, in mod negativ, rezultatul final ne-au determinat să decidem concentrarea eforturilor noastre in continuare pentru imbunătățirea normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, și nu a legii. Discuțiile la nivel de specialiști (in baza unui Ordin al Ministrului MCPDC prin care s-a nominalizat un grup de lucru inter-ministerial cu un mandat scurt și explicit in direcția evaluării actualei situații și a potențialelor soluții) și la nivel de experți neguvernamentali cu practică in aplicarea legilor menționate dar și sesiunile de dezbateri online, inclusiv cu prefecturile, au fost concludente pentru a lua decizia de a ne concentra toate eforturile pentru imbunătățirea Normelor de aplicare pentru Legea nr. 544/2001. Cealaltă lege fundamentală in domeniul practicării transparenței in sistemul public - Legea nr. 52/2003, legea transparenței decizionale, nu prevede posibilitatea redactării de norme, motiv pentru care MCPDC a finalizat recent un Ghid privind un proces transparent și eficient de dezbatere publică in administrație, asumat impreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), varianta finală urmand a fi expediată tuturor celor peste 3.000 de UAT-uri din țară. Textul propunerii de modificare a Normelor privind aplicarea Legii nr. 544/2001 și Nota de fundamentare pot fi consultate pe site-ul MCPDC http://goo.gl/9yjxdR pot fi trimise oricărei persoane interesate respectiv pot fi consultate la sediul Ministerului din Piața Victoriei nr. 1 pe baza unei programări prealabile. Propunerea lansată astăzi de MCPDC ține cont de evoluțiile in comunicarea dintre administrație și societatea civilă, elimină neconcordanțe cu textul legii dar și potențiale bariere administrative in accesul cetățenilor la informații de interes public. Așteptăm orice propunere, sugestie sau opinie cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice pană la data de 25 mai 2015, folosind oricare dintre căile de contact: prin email la responsabilul MCPDC de aplicarea legii nr. 52/2003 - legea transparenței decizionale in temeiul căreia organizăm prezenta consultare publică, doamna Cristina Albulescu: cristina.albulescu@gov.ro și secretariat.mcpdc@gov.ro prin fax la 021 318 11 86 prin poștă, pe adresa pe adresa: Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Piața Victoriei nr. 1. Vă rugăm să ne transmiteți materialele purtand mențiunea: - Propuneri privind proiectul de hotărare a Guvernului privind modificarea și completarea Hotărarii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de inters public. Nepreluarea recomandărilor formulate şi inaintate in scris va fi justificată in scris. MCPDC mulțumește colegilor din administrație care au participat cu interes la grupurile tehnice de lucru, reprezentanților presei care ne-au impărtășit din exemple de lucru in folosirea prerogativelor legilor menționate dar și organizațiilor neguvernamentale cu experiență solidă in acest domeniu pentru toate opiniile impărtășite in ultimele luni. Vă mulțumim foarte mult pentru interes și contribuție in continuare! 2016-05-10 16:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-10-04-47-43big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgDeclarațiile premierului Dacian Cioloș după votarea pachetului de legi privind achizițiile publiceȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolo-dupa-votul-pachetului-de-legi-privind-achizitiile-publiceGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am vrut să fim prezenţi şi astăzi, aşa cum am vrut şi săptămana trecută, cand nu a fost cvorum - mai bine mai tarziu decat niciodată. Legile privind achiziţiile publice sunt esenţiale, pentru că suntem deja in intarziere, ele ar fi trebuit adoptate pană pe 18 aprilie și, practic, de atunci incolo, orice nouă licitaţie publică şi contracte semnate pe vechea legislaţie ar fi insemnat penalităţi din partea UE pe fondurile europene. De aceea votul acesta era important şi mă bucur că s-a intamplat şi că nu suntem puşi in situaţia de a fi forţaţi /să recurgem/ la o ordonanţă de urgenţă. Totodată, ordonanţa de urgenţă privind managementul corporativ al companiilor de stat este iar importantă. Noi am venit, la această ordonanţă de urgenţă, cu mai multe amendamente care să asigure o recrutare mai transparentă şi mai eficientă a managementului companiilor de stat. Eu am cerut Ministerului Economiei să fie nu doar cu proceduri de recrutare a managementului performant in companiile de stat, una cu una, ci să vină cu viziune in aşa fel, incat să fie foarte clar ce aşteaptă statul, in general, de la cei numiţi in fruntea acestor companii de stat, companii care, din păcate, de multe ori au fost folosite drept sinecuri pentru anumiţi protejaţi ai unor lideri, la nivel local sau la nivel central. Cred că e important - şi e momentul - să vedem companiile de stat ca pe o resursă naţională importantă, la fel cum e pămantul, la fel cum sunt pădurile şi să exploatăm această resursă, să utilizăm această resursă intr-un mod cat mai performant, nu doar pentru a ameliora funcţionarea pieţelor şi a sectoarelor economice pe diferite domenii, dar şi pentru a valorifica aceste resurse cat mai bine. O mare parte din aceste companii acţionează in sectoare-cheie pentru economia romanească - in sectorul energetic sau in sectorul industrial - şi buna funcţionare a acestor companii poate să atragă atenţia şi investiţii private. Totodată, proasta gestionare a acestor companii a indepărtat de multe ori investiţii private, tocmai pentru că atunci cand, la un complex energetic, de exemplu, nu ai un management care să fie clar transparent şi performant, nu vii să faci afaceri cu astfel de companii. Deci, de aceea votul de astăzi este unul important şi guvernul işi va asuma ceea ce a promis că o să facă in perioada imediat următoare, pornind de la aceste legi. Reporter: Domnule prim-ministru, mergeţi in această după-amiază la Ministerul Sănătăţii. V-aş intreba cat de greu e să găsiţi un inlocuitor pentru portofoliul de la sănătate. Dacian Cioloş: O să-l găsim, o să-l găsim, nu asta e problema. Acum, important este să nu blocăm activitatea ministerului şi mai ales anumite decizii care trebuie luate, pentru faptul că suntem in căutarea unui ministru. De asta am decis să-mi asum această responsabilitate pentru următoarele zile şi, in paralel cu căutarea unui ministru, care, sper eu, să aibă credibilitatea sistemului, să putem continua şi cu deciziile care trebuie luate, inclusiv vizavi de această situaţie privind dezinfecţiile in spitale, dar şi cu alte lucruri pe care vreau să le pregătim, şi care vor intra in mandatul viitorului ministru - aşa cum am spus, anumite modificări de acte normative care să aducă mai multă claritate, mai multă transparenţă şi obiectivitate in ceea ce se intamplă in sistemul de sănătate şi, dacă e posibil, chiar de a inchide anumite găuri negre sau anumite surse de utilizare ineficientă a fondurilor din sănătate. Reporter: Dar, aseară, veneau nişte acuzaţii foarte grave de la domnul Cadariu, demisionar, referitor la faptul că aţi reprezenta sau aţi face jocurile unor grupuri de interese. Dacian Cioloş: Am răspuns ieri. Eu nu am auzit, că nu stau la televizor să văd ce spune domnul Cadariu. Eu il cunosc foarte bine şi ştiu, am incredere că ceea ce spune o face argumentat. Iar dacă aici are argumente precise, sunt autorităţi publice care au responsabilităţi in acest domeniu, pot fi informate legat de acest lucru. Nu cred că a spus un moment domnul Cadariu că eu, personal, apăr anumite grupuri de interese, dar, dacă a spus acest lucru, să spună exact public care sunt aceste grupuri de interese. Dansul ştie foarte bine care a fost obiectivul nostru la instalarea acestui guvern pe domeniu sănătăţii, că de-asta i-am propus această funcţie, şi ştie foarte bine şi ce imi propun pe viitor. Vă mulţumesc. *** Declarații susținute in Parlament de premierul Dacian Cioloș la acordarea votului asupra pachetului de legi privind achizițiile publice Dacian Cioloș: La votul de astăzi ați avut cateva legi extrem de importante și pentru ceea ce guvernul s-a angajat și pentru toți cei care sunt interesați de buna gestionare a resurselor din Romania. Mă refer, in primul rand, la pachetul de legi privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale, legea privind soluționarea contestațiilor și cea privind concesiunile de lucrări și de servicii. Așa cum spunea domnul deputat Iancu, este un pachet de legi care pană acum a blocat inclusiv utilizarea fondurilor europene, pentru că nu s-au putut lansa licitații publice pe legislația anterioară care expirase deja pe 18 aprilie. Acest pachet de legi noi al achizițiilor publice ar fi trebuit să intre in vigoare de la 18 aprilie in acest an, aceasta fusese obligația, era chiar o condiționalitate pentru utilizarea fondurilor europene. Chiar dacă votul s-a intamplat mai tarziu, e foarte bine că s-a intamplat, guvernul are deja pregătit pachetul de hotărari de guvern pentru implementarea acestor legi cat mai repede, in așa fel incat să putem debloca și licitațiile pe fondurile europene. Acest pachet de legi este așteptat și de mediul economic de multă vreme, tocmai pentru că vine cu precizări noi, moderne privind licitațiile, achizițiile publice și vine cu cateva elemente de transparență privind utilizarea fondurilor publice, care erau mult așteptate nu doar de mediul economic, dar și de toți cetățenii, de toți contribuabilii. Doresc să vă mulțumesc pentru adoptarea acestor legi și să vă asigur că Guvernul va adopta in cel mai scurt timp, probabil chiar săptămana viitoare in ședința de guvern, hotărarile de guvern adiționale care ar duce la aplicarea imediată a acestor legi. Totodată, am așteptat cu nerăbdare și votul privind Ordonanța de Urgență 109 cu amendamentele care au fost propuse, ordonanță de urgență care vine cu precizări noi mult mai clare privind modul cum se face recrutarea managementului corporativ in companiile de stat. Din perspectiva noastră, a Guvernului, companiile de stat nu au doar obiectiv să aducă bani la buget, ele trebuie să funcționeze bine pentru că, in foarte multe cazuri, gestionează resurse importante ale statului și performanța in administrarea acestor companii inseamnă și o bună gestiune a resurselor statului din domeniul energetic și din alte domenii, din domeniul industrial. Această ordonanță de urgență va permite acum, odată adoptată, va permite Guvernului să vină așa cum am propus la instalare, cu o nouă abordare privind gestiunea acestor companii de stat, o abordare transparentă, cu Ministerul Economiei care va avea rolul de a aborda vizionar sau de a aborda cu o viziune integrată toate aceste companii de stat care vor avea ca obiectiv nu doar să-și crească performanța și să contribuie prin performanța lor la dezvoltarea altor sectoare cu potențial de a atrage investiții. Doresc deci să vă mulțumesc pentru acest vot și să vă asigur că vom folosi aceste decizii ale dumneavoastră pentru a dovedi rezultate in perioada imediat următoare. Vă mulțumesc! 2016-05-10 15:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8888888.jpgDiscursul premierului Dacian Cioloș la recepția organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei de către Reprezentanţa Comisiei Europene în RomâniaȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolo-la-receptia-organizata-cu-prilejul-sarbatoririi-zilei-europei-de-catre-reprezentanta-comisiei-europene-in-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doamnă comisar european, doamnă ambasador, este pentru prima dată cand mă adresez cu ocazia zilei de 9 mai in această calitate sau in calitatea de reprezentant al unui stat membru după ce am făcut-o, timp de caţiva ani, in calitate, Corina ştie, de reprezentant al Comisiei Europene. Şi ce pot să vă spun este că sentimentul nu este foarte diferit, pentru că simt aceeaşi plăcere şi aceeaşi responsabilitate de a vorbi despre Uniunea Europeană şi de a vorbi despre Romania, indiferent in ce poziţie sunt, pentru că, la urma urmei, indiferent de funcţiile pe care le ocupăm, Uniunea Europeană este o comunitate şi, atata timp cat o abordăm ca pe o comunitate, este mai puţin important de ce parte eşti. Şi nici nu aş numi de ce parte a baricadei eşti, pentru că eu indrăznesc să sper in continuare că şi Comisia Europeană, şi Parlamentul European, şi statele membre sunt de aceeaşi parte a baricadei, cu acelaşi obiectiv - de a continua această construcţie, pornind şi de la realităţile de astăzi. Sigur, doamna comisar spunea deja: avem o Uniune Europeană care este in construcţie de cateva decenii, care a pornit de la nişte idei ale aşa-numiţilor părinţi fondatori, dar, dincolo de aceasta, noi, ca stat membru, Romania, suntem, iată, in al zecelea an in care sărbătorim Ziua Europei, Ziua de 9 mai, in calitate de stat membru al Uniunii Europene. Zece ani care ar trebui să insemne o perioadă de acumulare a unui anumit grad de maturitate in această nouă calitate, pentru că, după Revoluţia din 1989, ne-am dorit atat de mult să fim parte a acestui proiect şi sper ca acum, parte fiind a acestui proiect, să nu cădem intr-o indiferenţă sau, mai rău, intr-un pesimism care să ne indepărteze de propriile idealuri şi de propriile obiective pe care ni le-am fixat la inceput. Sigur că am ajuns in Uniunea Europeană intr-o perioadă dificilă, intr-o perioadă complexă şi, am spus-o de mai multe ori, din punctul de meu de vedere personal, Romania şi celelalte ţări din Europa de Est au aderat la Uniunea Europeană, dar probabil nu a fost suficient timp pentru integrarea deplină in Uniunea Europeană, şi nu mă refer doar la nivel instituţional, la aderarea la Spaţiul Schengen sau la Zona Euro, ci o integrare de facto in acest proces colectiv de dezbatere şi de decizie la nivel european. Şi cred că aceasta este provocarea pentru următorii ani. Este una să conduci o Europă cu 12 sau cu 15 membri şi este alta să conduci o Europă cu 28 de state membre, cu aceeaşi logică, să spun, de colegialitate sau de unanimitate, cum se discută in Consiliu. Asta presupune un efort de conciliere a unor idei care pot să fie diferite. Şi probabil că tocmai pentru că pentru a putea avansa este nevoie de a elimina disensiunile şi de a găsi puncte de vedere comune, de a găsi numitorul comun pe subiectele pe care se discută, probabil că tocmai de aceea Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană de la inceputul istoriei ei a avansat cel mai mult in perioade dificile şi in perioade de criză, pentru că atunci a fost nevoie de efortul cel mai mare pentru a găsi metodele, modalităţile prin care să găsim punctele comune de vedere. Cred, in consecinţă, că in următorii ani, pentru a vorbi de o Uniune Europeană care să fie in continuare prosperă şi care să fie factor de prosperitate şi pentru alţii, nu doar pentru vecinii ei, ci şi pentru lume, in general, care să fie un factor de echilibru pentru lume, in general, pentru aceasta avem nevoie de dialog şi avem nevoie de curajul de a ne asculta şi de a ne accepta puncte de vedere diferite. Şi ar fi păcat ca acum, după acest /.../ trece de la 15 la 28 de state membre, să creăm falii in interiorul Uniunii Europene, care să se adancească doar in jurul unor puncte de vedere care să fie ireconciliabile. Şi de aceea cred că această criză a migraţiei, care inseamnă, pe de o parte, solidaritate, dar, pe de altă parte, inseamnă şi corerenţă vizavi de proiectul european pe care vrem să il impărtăşim intre noi şi pe care vrem intr-un anumit fel şi trebuie să decidem in ce fel vrem să il impărtăşim şi cu alţii, probabil că această situaţie ne va duce la stadiul următor al construcţiei europene, in care să ne regăsim cu toţii in ceea ce se va construi. Pentru că cel mai uşor este să provoci teamă şi, pornind de la teamă, să provoci violenţă. Dar, nu cunosc in istoria omenirii vreun proiect care să fi avansat prin teamă sau prin violenţă. In schimb, Uniunea Europeană are posibilitatea să demonstreze că teama poate să fie depăşită de comunicare. Pe de altă parte, nu mai este suficient ca acest dialog pentru a găsi puncte de vedere comune să aibă loc doar la nivelul leadership-ului european, doar la nivelul politicienilor. Şi cred că asta a fost, indrăznesc să spun, o greşeală a ultimilor ani in construcţia europeană, faptul că acest proiect de construcţie europeană s-a focalizat prea mult pe negocieri şi pe discuţii intre lideri ai diferitelor state europene, acolo s-au negociat şi aspectele tehnice şi aspectele politice, şi nu s-a discutat suficient la nivelul societăţii, la nivelul reprezentanţilor, celor care exprimă puncte de vedere diferite in diferite regiuni ale Europei, in diferite state membre. Şi cred că aceasta este provocarea pe viitor, nu doar ideea de a construi o democraţie cu adevărat participativă, care cred eu că este şansa democraţiei ca atare, democraţiei ca şi concept, o democraţie mai participativă, dar cred, specific vorbind de Uniunea Europeană, că şansa Uniunii Europene se poate construi doar in măsura in care leadership-ul european, liderii europeni, clasa politică europeană vor găsi mijloacele prin care nu doar să comunice cu baza, dar să permită şi bazei să comunice intre diferitele părţi ale ei. Pentru că, dacă ii intrebaţi pe oameni, şi pe cei din generaţia mea, să spun, şi cei imediat după generaţia mea, cei de 30 - 40 de ani, ce işi amintesc sau care este proiectul european care le reprezintă ceva, o să găsiţi cu siguranţă /.../ o să vorbească de Programul Erasmus, de exemplu, de un program de schimburi de studenţi dintr-o ţară in alta, ceea ce a făcut ca educaţia universitară să treacă dincolo de frontierele de limbă, de cultură ş.a.m.d. Cred că de acest gen de proiecte avem nevoie pe viitor, pentru ca Uniunea Europeană să nu rămană doar o construcţie birocratică, o construcţie administrativă, o structură bazată doar pe regulamente, ci ea să fie trăită efectiv la bază. Şi spun asta pentru că Uniunea Europeană cu siguranţă are nevoie de idei noi şi are nevoie de prospeţime şi Romania, ca stat membru doar de zece ani in Uniunea Europeană, ar putea să aducă acest gen de prospeţime sau, cel puţin, să işi aducă partea sa de contribuţie la elemente noi, elemente noi de abordare a acestui proiect de construcţie europeană. Şi vă provoc pe toţi cei care vă aflaţi aici, in sală, şi care presupun că aţi venit pentru că ideea europeană vă spune ceva, intr-un fel sau altul, să profităm de oportunitatea pe care o vom avea in trei ani, in al doilea semestru al anului 2019, cand Romania va asigura preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deci, cand Romania, vrea, nu vrea, va trebui să işi asume o responsabilitate, inclusiv instituţională, in acest proiect european, să incepem să gandim impreună - nu doar la nivel politic sau la nivel guvernamental, administrativ - această responsabilitate pe care va trebui să ne-o asumăm şi intr-un mod dinamic şi intr-un mod constructiv şi să ne aducem in felul acesta partea noastră de contribuţie activă la acest proiect şi să nu vedem Uniunea Europeană doar din perspectiva beneficiilor pe care le avem, ci să o vedem şi din perspectiva impărtăşirii unor aşteptări sau unor idei pe care le avem. Pentru că cel mai uşor este să stai şi să nu faci nimic, şi apoi, pentru leadership-ul politic, pe acest fond de indiferenţă, şi mai uşor este să vii şi să critici /.../, acum spunand că nu iţi convine sau că nu te reprezintă. Dar ceea ce spun eu este: haideţi să vedem cum putem noi contribui ca acest proiect să ne reprezinte mai bine, intr-un mod foarte practic şi pragmatic, şi să facem asta fără să ne pierdem originalitatea, fără să ne pierdem specificitatea, şi să facem asta continuand să fim mandri şi de, eu ştiu, tradiţiile noastre populare, costumele noastre populare, aşa cum văd că unii nu au ezitat nicio clipă să şi le asume astăzi, de 9 mai, de Ziua Europei. Deci, la mulţi ani, Europa! La mulţi ani, Romania! Şi la mulţi ani, Romania in Uniunea Europeană! 2016-05-10 11:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ziua_europei.jpgDiscursul premierului Dacian Cioloș la “Ora premierului”, cu tema “Problemele din sistemul de educație”Știri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolo-la-ora-premierului-cu-tema-problemele-din-sistemul-de-educatieGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru această oportunitate de a avea o discuţie, o dezbatere legată de educaţie şi de importanţa educaţiei. Domnul deputat Nicolăescu a subliniat, in principal, două puncte pe care o să le ating in intervenţia mea, dar daţi-mi voie să profit de această oportunitate pentru a vă prezenta mai in sinteză şi alte teme legate de educaţie, care au fost abordate şi sunt abordate de acest guvern. Educaţia a fost mereu declarată o prioritate de guvernare. Reforme succesive au fost iniţiate fără să fie finalizate de la un guvern la altul, iar atunci cand s-a fixat un cadru reglementar stabil, cum a fost Legea 1/2011, el a fost ulterior alterat de modificări repetate sau pur şi simplu neaplicate. Aceste experimente succesive şi-au lăsat amprenta pe conţinutul şi coerenţa sistemului romanesc de invăţămant. Ca şi alte domenii, şi invăţămantul a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele şcolare judeţene sau la conducerea unor unităţi de invăţămant. Fără să-şi fi propus la inceputul mandatului incă o reformă a sistemului, acest guvern a abordat ca o prioritate o serie de probleme importante de implementare care blocau sau afectau calitatea actului educaţional. Voi incepe cu invăţămantul preuniversitar şi apoi cateva elemente legate de invăţămantul superior. Ne-am aplecat incă de la inceputul mandatului pe identificarea acelor prevederi legale care fie nu aveau norme clare de implementare, fie pur şi simplu nu erau respectate. Manualele şcolare, de exemplu, stipulate in legea educaţiei, nu erau pană acum asigurate financiar pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a. Pentru prima dată in ultimii ani, incepand din această toamnă, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a nu vor mai trebui să-şi plătească manualele. In scurt timp, după dezbaterea publică, va fi adoptat şi statutul elevilor care este deja prevăzut de lege, care să vină cu clarificări in privinţa drepturilor şi obligaţiilor acestora. Modificarea regulamentului naţional de organizare a invăţămantului preuniversitar şi dezvoltarea unui cod de etică pentru invăţămantul preuniversitar vor completa acest cadru. S-au asigurat normele necesare finanţării unităţilor de invăţămant particulare şi confesionale acreditate aşa cum o prevede legea. Principiul Legii educaţiei, potrivit căruia banii urmează elevul, este extrem de important şi, practic, incepand cu acest an şcolar, statul susţine elevii in mod egal, indiferent de tipul şcolii la care aceştia merg. O altă zonă ignorată pană acum, insă deosebit de importantă, o reprezintă finanţarea drepturilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi in invăţămantul de masă şi care urmează curriculum-ul şcolii de masă. Printr-o hotărare de guvern care este deja in dezbatere publică, această problemă va fi şi ea rezolvată. Nu in ultimul rand, pentru a putea asigura o alocare eficientă a fondurilor, este necesar să avem o fundamentare clară a costurilor educaţiei. Perioada in care alocarea banilor se făcea din pixul unui ministru trebuie să ia sfarşit. De aceea, am iniţiat mecanismele necesare operaţionalizării Consiliului naţional de finanţare a invăţămantului preuniversitar, structură care să vină cu o abordare fundamentată in calcularea costurilor educaţiei. Ministerul a lansat pentru prima oară in dezbatere publică planul-cadru pentru invăţămantul gimnazial elaborat in urma unui profil al absolventului care fundamentează structura şi conţinutul curriculei. Credem că intr-o curriculă bazată pe profilul educaţional al elevului, ce cunoştinţe dorim pentru elev la absolvire aceasta trebuie să stea la baza elaborării curriculei. In funcţie de acest profil, apoi, putem stabili şi numărul de ore şi conţinutul efectiv al curriculei. Ştim că sunt multe păreri şi viziuni in acest domeniu, de aceea dezbaterea este importantă şi sperăm intr-una cat mai largă şi mai inclusivă pe acest subiect. Ministerul a finalizat deja şi lucrează in continuare la definitivarea unor strategii naţionale in domeniul educaţiei de care depind şi deblocarea fondurilor europene pentru invăţămant. Am mai auzit mult vorbindu-se in ultimele săptămani despre ce nu face acest guvern pe această temă. Permiteţi-mi, deci, să remarc aici, ca in alte domenii, că am pornit de la o situaţie in care condiţionalitătile exante pentru fondurile europene, după cum ştiţi obligatorii pentru declanşarea utilizării fondurilor europene, nu erau indeplinite la preluarea mandatului. Astfel, acum două săptămani am adoptat strategia educaţiei şi formarii profesionale din Romania pentru perioada 2015-2020, strategie care va debloca fondurile care vizează formarea profesională din Romania. Pe 16 mai urmează să fie supus dezbaterii publice un document de poziţie privind invăţămantul profesional dual, iar apoi, in a doua jumătate a lunii iunie, iar apoi, in a doua jumătate a lunii iunie, vom veni cu un pachet de acte normative care ar urma să pregătească operaţionalizarea acestui sistem de invăţămant reformat, incepand cu toamna acestui an. Şi acest sistem de invăţămant profesional dual aduce şi o parte din răspuns la intrebarea pe care a ridicat-o dl. Nicolăescu legat de ce facem cu acei absolvenţi de liceu care nu au diplomă de bacalaureat şi doresc o orientare profesională mai clară. Voi face aici o paranteză importantă. Toţi investitorii din domeniul productiv care vor să vină in Romania ne spun că aşteptarea lor cea mai mare la acest moment, mai importantă chiar decat infrastructura rutieră e un sistem de invăţămant dual sau profesional, care să asigure o forţă de muncă calificată şi continuu adaptată la nevoile pieţii. E de aceea esenţial pentru dezvoltarea Romaniei ca acest nou cadru să fie implementat cat mai curand. El nu vizează doar strict invăţămantul profesional dual, ci va asigura şi o nouă abordare in consilierea vocaţională a elevilor, chiar incepand cu clasa a VII-a sau a VIII-a, care să-i ajute pe aceştia să facă alegeri vocaţionale de profesie in paralel cu o mai bună orientare şcolară şi in acest fel să evităm eşecul şcolar, de multe ori eşec şcolar chiar in pragul bacalaureatului. Noul cadru normativ va permite calificări profesionale care merg dincolo de nivelul trei sau, altfel spus, echivalentul clasei a IX-a plus un an şi jumătate, ducand formarea profesională şi duală spre nivelul IV, echivalent clasa a XII-a şi nivelul V sau formare profesională după liceu. Vorbeam la inceput de managementul şcolar şi depolitizare. Organizăm in această perioadă, intr-un mod transparent, concursuri pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncţi şi directori ai Casei Corpului Didactic. Observăm că in unele judeţe nu se inscrie nimeni la concursuri, nici măcar cei interimari actuali. Prin procedura pe care o propunem in practică, aceşti interimari nu vor mai putea să-şi continue mandatul dacă nu se inscriu la concurs. Sperăm ca prin aceste concursuri să clarificăm şi să stabilizăm pe baze profesioniste şi managementul inspectoratelor. In ceea ce priveşte invăţămantul superior, aş incepe cu tema transparenţei in educaţie şi a managementului instituţional. Se lucrează la dezvoltarea integrată şi la integrarea sistemului informatic din educaţie şi cercetare. Pentru prima dată avem un registru matricol unic, registru care va face imposibilă emiterea in fals a unor diplome pentru persoane care primesc diplome, dar nu sunt inscrise la cursuri, aşa cum a mai fost cazul. Prin conectarea cu date din preuniversitar, vom putea totodată vedea, pe de o parte, intreg parcursul educaţional, sau altfel spus, trasabilitate transparentă, iar pe de altă parte putem debirocratiza o serie intreagă de proceduri, precum admiterea, multe date fiind preluate direct din sistem, fără a mai fi nevoie de adeverinţe. Posibila conectare cu bazele de date de la Ministerul Muncii ne va putea arăta mai apoi, pentru prima dată, şi gradul de angajabilitate a absolvenţilor din invăţămant superior. In ceea ce priveşte finanţarea invăţămantului superior, pentru prima dată, cred, metodologiile de finanţare care iau in considerare şi performanţa universităţii sunt adoptate la inceputul anului universitar şi nu la sfarşitul anului sau ex post, ca pană acum. Valeriu Zgonea: Dle prim-ministru, mă văd nevoit să vă rog frumos să incheiaţi. Aţi făcut zece minute deja. Dacian Cioloş: O să rog doar cateva minute să-mi permiteţi, ca să pot să fac toată introducerea, chiar cu riscul de a scurta partea de intervenţie la sfarşit. Valeriu Zgonea: Dacă liderii grupurilor parlamentare sunt de acord, pentru mine nu e o problemă. Dacian Cioloş: Mulţumesc. In vederea dezvoltării instituţionale a universităţilor de stat, pentru prima oară metodologia specifică include posibilitatea finanţării unor proiecte instituţionale subsumate priorităţilor guvernamentale in 2016, acestea vizand atragerea şi susţinerea grupurilor dezavantajate, internaţionalizarea educaţiei şi transparenţa instituţională. In urma adoptării Legii bugetului de stat, bursele studenţilor au fost deja crescute cu 20%, urmand ca in viitorul apropiat ministerul să vină cu o reformă a sistemului de acordare a burselor in colaborare cu reprezentanţii studenţilor. A fost susţinută autonomia universitară prin deblocarea, după o lungă perioadă de timp, a posibilităţii utilizării banilor din soldul universităţilor incă de la inceputul acestui an, in vederea dezvoltării instituţionale. Astfel, universităţile pot să-şi utilizeze resursele pentru anumite investiţii, pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor din patrimoniu sau chiar pentru obţinerea unor avize de funcţionare. Se lucrează totodată pentru studenţi la renunţarea la tichetele de accelerat pentru călătoriile cu trenul, studiindu-se posibilitatea de a fi inlocuite cu un număr nelimitat de călătorii pe această categorie de trenuri, prin acest demers ducand şi la o reducere a procesului de birocraţie. Clarificarea cadrului normativ privind doctoratele din Romania: ştiţi că a fost o temă foarte sensibilă pentru societate. Pentru acest guvern nu e doar o problemă de credibilitate a şcolilor doctorale din Romania, ci e şi o chestiune de principiu, pentru că ţine de integritate, de onestitate şi de valori pe care noi le-am pus la baza programului de guvernare. Am emis in luna martie, după cum ştiţi, un pachet normativ care să organizeze un proces transparent, dar şi eficient de analiză a tezelor de doctorat bănuite de plagiat. In ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă care este acum pe masa dvs., a parlamentului, vă invit să susţineţi acest efort al guvernului de a eradica plagiatul şi de a restabili increderea in valoarea studiilor doctorale din Romania. Codul studiilor universitare de doctorat a fost şi el schimbat prin hotărare de guvern. Avem acum un nou regulament de organizare a CNATDCU şi o serie de softuri antiplagiat agreate şi obligatorii pentru universităţi. Totodată, Ministerul Educaţiei este in plin proces de selecţie a unor noi membri ai CNATDCU, pentru a asigura o structură care să fie credibilă, care să funcţioneze pe baze transparente şi, in primul rand, pe bază de profesionalism şi de competenţă. Ministerul Educaţiei va lansa totodată un proiect de evaluare şi acreditare a şcolilor doctorale din Romania, concomitent cu transparentizarea informaţiilor cu privire la şcolile doctorale. In acest an, educaţia poate şi trebuie să devină o temă centrală pe agenda publică alături de recredibilizarea sistemului de sănătate. Ca şi guvern independent politic, noi putem să propunem soluţiile care ni se par din punct de vedere tehnic cele mai solide, dar apoi este necesară şi o asumare politică şi societală cat mai largă pentru ca reformele să treacă de testul timpului. Principiile de la care pornim şi care trebuie să rămană sunt acelea că invăţămantul trebuie să fie pentru toţi, pe bază de calitate, materiale egale sau măcar comparabile intre mediul rural şi mediul urban. Elevii şi părinţii trebuie să ştie ce rost are şcoala pentru viaţa lor de viitori profesionişti, cetăţeni, părinţi şi membri ai comunităţii. O şcoală bună se face cu educatori, invăţători şi profesori buni şi, in primul rand, cu o conducere competentă din punct de vedere managerial şi ferită de ingerinţe politice. Invăţămantul superior trebuie să-şi intărească credibilitatea, iar diplomele şi doctoratele pe care le generează sunt puncte de pornire in acest proces. Legat de pregătirea pentru bacalaureat, pot să vă spun că in cursul lunii februarie au avut loc deja simulări cu rol reglator, pentru a verifica stadiul pregătirii elevilor, dar şi pentru a-i obişnui cu situaţia de examen. La nivelul fiecărei unităţi de invăţămant s-au realizat planuri de remediere, precum şi un program special de pregătire a elevilor in vederea susţinerii bacalaureatului. Programul s-a realizat in afara orelor de curs. Inspectoratele şcolare care au considerat necesar au decis şi organizarea unor simulări locale. La nivelul ministerului, s-au organizat centrele de examen şi centrele de evaluare şi au fost emise ordinele necesare organizării. Centrul naţional de evaluare şi examinare a publicat pe site-ul ministerului modele de subiecte şi se iau măsuri necesare şi pentru definitivarea variantelor de subiecte pentru examen. Ceea ce a fost propus aici ar presupune o schimbare a regulilor in timpul jocului şi nu cred că in felul acesta am contribuit la creşterea calităţii rezultatelor examenului de bacalaureat in acest an. Cred, pe de altă parte, că trebuie să cultivăm in primul rand exigenţa şi cred că această pregătire care se face pentru bacalaureat poate să ducă la rezultate mai bune. In ceea ce priveşte colegiile terţiale non-universitare, in anul 2015-2016 funcţionează deja, conform informaţiilor care mi-au fost transmise de la ARACIP, şase colegii terţiare, non-universitare şi am luat notă şi de propuneri care au fost făcute aici, legat de imbunătăţirea sistemului de invăţămant pentru acei absolvenţi care au absolvit liceul dar nu au diplome de bacalaureat, care doresc o orientare profesională. Cred că acest sistem pe care il avem in vedere, de dezvoltare a invăţămantului profesional şi de mai bună orientare educaţională şi pofesională va aduce răspunsuri şi la aceste intrebări care au fost ridicate. Vă mulţumesc pentru atenţie. Intervenţia premierului Dacian Cioloş in Parlamentul Romaniei, la Ora premierului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru această dezbatere. Voi incerca să trec in revistă succint intrebările pe care le-aţi pus sau temele pe care le-aţi ridicat şi să subliniez de la inceput, să mai spun incă o dată că nu este intenţia noastră să venim neapărat cu ordonanţe de urgenţă prin care să schimbăm in profunzime Legea educaţiei. Considerăm că, in mandatul scurt pe care il avem la dispoziţie, aşa cum am spus şi in introducere, esenţial este să contribuim la implementarea unor prevederi care se află in lege, dar care, de cand legea a fost adoptată și pană acum, nu au fost implementate şi de care sistemul de educaţie are nevoie şi am menţionat in intervenţia mea mai multe astfel de lucruri pe care le-am făcut, care sunt in lucru şi pe care urmează să le facem. Apropo de buget, aţi vorbit de cei 10% care sunt blocaţi de Ministerul Finanţe din ansamblul bugetului, nu doar din bugetul educaţiei. Vreau să vă spun că aceia nu sunt bani pierduţi de care sănătatea nu va beneficia, ci doar pe prima parte a anului, pană la rectificare, pană cand vom vedea cum evoluează gradul de colectare, pentru că, vă reamintesc, anul acesta implementăm pentru prima dată noul Cod Fiscal, care vine cu anumite facilităţi fiscale şi care ar putea să aibă un impact asupra bugetului. Și atunci, pentru a putea controla deficitul bugetar, am prevăzut această regulă de 10% tampon, dar acești bani vor fi deblocaţi pentru educaţie, ca şi pentru celelalte domenii; am precizat deja că educaţia şi sănătatea sunt priorităţi pentru noi in acest an şi la rectificare, dacă va fi nevoie in funcţie de disponibilităţile, de modul cum se cheltuie banii la un domeniu sau altul, este clar că educaţia şi sănătatea vor fi printre priorităţi de realocare. Deci, eu nu imi pun problema de a tăia şi mai mult din ceea ce a fost deja decis de către dumneavoastră in Legea bugetului apobată pentru 2016. Legat de oferta educaţională şi de corelarea cu nevoile pieţei, dincolo de ceea ce fac universităţile şi de modul in care provocăm mediul universitar să işi folosească inclusiv autonomia universitară pentru o mai bună adaptare a ceea ce formează la nevoile pieţei, ceea ce v-am spus că intenţionăm să facem - şi aici nu este vorba doar de promisiuni sau de vorbe - am declanşat deja acest proces, această strategie pentru educaţie şi formare profesională şi duală; ea există deja, este adoptată de guvern. In urma acestei strategii, urmează să venim cu un plan concret de măsuri şi apoi cu legislaţia, in aşa fel incat, - şi acesta este un angajament al guvernului - pană in toamna acestui an, să avem cadrul normativ şi instituţional, pentru ca din toamna acestui an să avem primele structuri, instituţii de formare profesională, formare duală, funcţionale sau care să poată să fie funcţionale. Pot să vă spun că aici aşteptările sunt foarte mari şi din partea sectorului economic, care aşteaptă de mulţi ani de zile acest cadru normativ. Ne-am angajat să il oferim. Acest cadru normativ va contribui şi la o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la nevoile pieţei, pentru că va fi o legătură directă şi nemijlocită intre sectorul economic, intre sectorul productiv şi sistemul educaţional. Pe de altă parte, sigur, este vorba şi de adaptarea ofertei educaţionale la nevoile pieţei, dar este vorba şi de orientarea profesională a tinerilor absolvenţi, din timp, spre domeniile in care ei au cea mai mare şansă de reuşită. Şi aici, v-am spus, prin modul in care vrem să abordăm această orientare vocaţională a elevilor, incă din clasa a VII-a şi a VIII-a, intenţionăm să contribuim cu aceste instrumente la această mai bună legătură dintre ce se face in sistemul educaţional şi ce se intamplă pe piaţa muncii, in aşa fel incat să avem un procent de reuşită, de integrare in campul muncii cat mai ridicat. Legat de specializările pe facultăţi, hotărarea de guvern este finalizată, din cate am inţeles, ea urmează să fie supusă dezbaterii publice şi apoi adoptată. Așadar, vom avea şi această decizie privind specializările pe facultăţi foarte repede. Legat de sistemul de finanţare pe elev şi de o mai bună adaptare a finanţării la nevoi, vă spuneam că suntem in curs de a activa ceea ce prevede Legea educaţiei de mai mulţi ani de zile şi care pană in acest an nu a fost activat şi creat - acest Consiliu Naţional de Finanţare a Invăţămantului Preuniversitar -, care ar trebui să aibă tocmai acest rol: de a face studii, de a elabora indicatori prin care să putem orienta sursele financiare mai bine spre nevoile educaţionale şi aceste resurse financiare să nu fie orientate in mod subiectiv, cum se intampla de multe ori pană acum. Strategia pentru infrastructura educaţională, care este aşteptată de doi ani de zile pentru a putea utiliza fonduri europene din Programul Operaţional Regional, este acum, in sfarşit, in curs de finalizare, lucrăm la ea şi o vom finaliza şi o vom avea, in sfarşit, in cursul acestui an. Legat de educaţie şi sănătate, vreau să vă spun că lucrăm la schimbarea sistemului de rezidenţiat. După discuţii pe care le-am avut cu conducerile universităţilor de medicină şi farmacie din ţară, ne gandim şi la un sistem de rezidenţiat mai bine adaptat, cum aţi spus şi dumneavoastră, la realităţile din ţară, la realităţile locale. Lucrăm la ideea unei descentralizări a organizării rezidenţiatului in mai multe centre din ţară, in aşa fel incat medicii rezidenţi să poată să fie distribuiţi şi la spitalele locale; ne gandim chiar să punem in practică ideea, sugestia care vine din partea unor universităţi de medicină de a organiza chiar stagii de pană la şase luni ale medicilor rezidenţi in anumite spitale locale. Legat de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Targu Mureş şi de ceea ce aţi precizat legat de invăţămantul in limbile minorităţilor, aici există, intr-adevăr, legea, dar, pe de altă parte Guvernul, ministerul nu poate să intervină in autonomia universitară dincolo de ceea ce legea prevede. In concluzie, vreau să vă spun că nu am vorbit doar de bune intenţii in ceea ce am spus astăzi, ci am vorbit de măsuri concrete, care au fost deja luate, şi altele pe care le avem in pregătire; tot ceea ce v-am spus aici sunt angajamente pe care Guvernul şi le asumă ca pană la sfarşitul mandatului sau pană la sfarşitul acestui an să le finalizăm. Sunt lucruri care pot fi făcute, sunt lucruri care sunt aşteptate de sistemul educaţional, care, in cursul anilor trecuţi, de la adoptarea Legii educaţiei, nu au fost implementate şi pe care ne-am luat angajamentul să le facem şi să le implementăm. Am mai vorbit şi de nevoia unei mai bune adaptări a curriculei la profilul absolventului pe care il aşteptăm, la o mai bună adaptare a acesteia la ceea ce elevul, la ceea ce tanărul, copilul, poate să facă. Aici, credem şi vrem să venim cu propuneri şi in această direcţie. Este nevoie nu doar de o mai bună elaborare a curriculei, dar cred că trebuie să investim şi intr-o altă abordare pedagogică, pentru că nu este suficient să avem pe hartie un mai bun program educaţional, o mai bună curriculă, ci trebuie să avem şi profesori care să fie bine formaţi şi să aibă instrumentele pedagogice necesare pentru a aplica aceste metode noi. Aici, cred că mai sunt paşi de făcut intr-o mai bună profesionalizare a formării pedagogice, poate chiar un master pedagogic la care ne gandim, pentru o mai bună rigoare in formarea celor care urmează să lucreze cu copiii. Vă mulţumesc incă o dată pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a vorbi de educaţie şi vreau să vă asigur că ceea ce am spus aici şi angajamentele pe care ni le-am luat le vom duce la bun sfarşit. Mulţumesc! Declarațiile premierului Dacian Cioloș la Parlament [Check against delivery] Dacian Cioloș: Nu i-am sugerat nimic. Am avut o discuție cu dansul, in timpul week-end-ului, cand am pregătit acea intalnire la guvern, cand am considerat că trebuie să intervenim, și rapid. Și astăzi, de dimineață am mai avut o discuție cu dansul in care mi-a spus că a decis să se retragă. Reporter: Dumneavoastră ați primit informările SRI privind problemele din spitalele romanești? Dacian Cioloș: Nu, nu am primit. Am avut o discuție cu domnul director Hellvig deja, in urmă cu cateva zile și mi-a promis că imi va trimite in sinteză toate elementele pe care le au și am solicitat și sprijinul dansului, intr-adevăr. Reporter: /...;/ o serie de măsuri cu privire la problemele din sănătate? Dacian Cioloș: Din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea ministerului Sănătății ințeleg că acele proceduri privind controlul biocidelor nu se definesc prin hotărare de guvern, ci prin ordin de ministru. Am cerut secretarilor de stat din ministerul Sănătății, cu atat mai mult cu cat o să-mi asum, pentru următoarele zile, direct, și această responsabilitate la ministerul Sănătății, să vină intr-adevăr, pană miercuri, cu proiectul de ordin de ministru prin care să definim și acele proceduri pe biocide. Și am in vedere in zilele următoare, să vedem mai multe astfel de acte normative care pot fi decise imediat și care să completeze sau să clarifice cumva cadrul normativ pe aceste subiecte. 2016-05-09 18:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_889988.jpgPrimul-ministru asigură interimatul Ministerului SănătățiiȘtiri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-asigura-interimatul-ministerului-sanatatiiPrim-ministrul Dacian Ciolos a convenit, impreună cu președintele Klaus Iohannis, să preia conducerea interimară a Ministerului Sănătății pentru a coordona direct și a asigura continuitatea măsurilor necesare in sectorul de sănătate. Totodată, astăzi, 9 mai, a avut loc o primă reuniune a grupului de lucru al premierului pentru elaborarea Planului tactic din sistemul de sănătate. La intalnirea convocată de prim-ministrul Dacian Ciolos au participat secretarii de stat ai Ministerului Sănătății, reprezentanți ai Cancelariei și coordonatori ai principalelor instituții de cercetare din sănătate, cadre didactice, coordonatori ai ONG-urilor de profil, experți și consultanți din sectorul medical. Grupul va contribui, printr-un mecanism ad hoc de consultare, la elaborarea măsurilor pe termen scurt și mediu pentru creșterea siguranței in sectorul medical și a unor măsuri strategice de reformă. Pe termen scurt, va fi abordată problema infecțiilor intraspitalicești și se va analiza abordarea administrativă actuală, in vederea realizării modificărilor necesare (ordine de ministru, HG, modificări legislative) pentru un mai bun control profilactic al domeniului. Pe termen mediu, pornind de la documentele de analiză și strategiile de sistem deja elaborate, grupul va contribui la constituirea unui cadru de reformă reală in sectorul de sănătate. Toate aceste propuneri se vor centraliza la nivelul Cancelariei premierului pană la inceputul lunii iunie. Următoarea intalnire a grupului va avea loc in cursul zilei de joi, 12 mai. Toți cei prezenți la această primă reuniune au susținut că este momentul pentru a aduce in dezbatere publică situația reală a sectorului medical și de a căuta soluții la probleme neglijate de ani de zile, care au agravat și subminat increderea in capacitatea sistemului medical de a pune pacientul pe primul loc. 2016-05-09 13:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-09-01-19-32big_sigla_guvern_albastru.pngComunicat de presă referitor la demisia ministrului Patriciu Achimaș-CadariuȘtiri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-demisia-domnului-ministru-patriciu-achima-cadariuAm acceptat astăzi demisia domnului Patriciu Achimaș-Cadariu din funcția de ministru al sănătății. In perioada următoare, voi inainta domnului președinte al Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea pentru un nou ministru al sănătății. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI Dacian Cioloș 2016-05-09 12:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-09-12-13-11big_sigla_guv_albastru_1.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul zilei de 9 mai – Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război MondialȘtiri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-prilejui-zilei-de-9-mai-ziua-europei-ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-i-ziua-victoriei-coalitiei-natiunilor-unite-in-cel-de-al-doilea-razboi-mondialAnul acesta, marcăm Ziua Europei pentru a 10-a oară ca stat membru al Uniunii Europene. In mai 2007, cand participam pentru prima dată ca cetățeni europeni la sărbătoarea comună a națiunilor Uniunii Europene, așteptările noastre ca nou veniți in acest proiect de cooperare economică și politică erau pe măsura eforturilor depuse ani de zile de Romania pentru a deveni membră a Uniunii, dar și pe măsura angajamentelor asumate față de partenerii noștri europeni. Acum, ne pregătim pentru a prelua, in cel de-al doilea semestru al anului 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene. Vrem să facem acest lucru cu toată maturitatea și responsabilitatea, pentru consolidarea proiectului european, a valorilor și principiilor sale fundamentale, iar guvernul pe care il conduc are deja in vedere o pregătire serioasă, la nivel instituțional, tehnic și logistic, pentru asigurarea unui mandat de succes al Romaniei la președinția Consiliului Uniunii. De aceea, susțin in continuare un rol proactiv al Romaniei in Uniunea Europeană, pentru a face față noilor provocări și evoluții din regiune și din intreaga lume. Marcăm, tot astăzi, Ziua Victoriei Coaliţiei Națiunilor Unite in cel de-Al Doilea Război Mondial, care a insemnat o nouă etapă in istoria lumii. Acum, poate, mai mult ca oricand in ultimele decenii, nu trebuie să uităm ce au insemnat și ce suferințe au adus perioadele de conflict la nivel global, dar și la nivel de individ. Amenințările la adresa securității au căpătat intre timp forme care, din păcate, lovesc in oameni nevinovați și neimplicați. In fața unor astfel de amenințări soluțiile pot fi găsite prin identificarea cauzelor, dialog și cooperare la nivel național, european și internațional. Și nu in ultimul rand, pentru noi, romanii, ziua de 9 mai are și altă semnificație specială: marcăm Ziua Independenței de Stat a Romaniei. Se implinesc 134 de ani de cand, in 1877, Mihail Kogălniceanu, in calitate de ministru de externe, spunea in fața deputaților țării: Suntem o naţiune liberă şi independentă!, discurs urmat de adoptarea rezoluției prin care a fost proclamată independența. Respect și recunoștință, inaintașilor noștri, care ne-au lăsat moștenire Romania independentă! La mulți ani, Europa, la mulți ani, romani, la mulți ani, familie europeană! 2016-05-09 09:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-09-09-43-29big_sigla_guv_albastru.pngDeclarațiile premierului Dacian Cioloş referitoare la anchetele derulate în cazul produselor utilizate pentru dezinfecţie în spitalele publiceȘtiri din 07.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolos-referitoare-la-anchetele-derulate-in-cazul-produselor-utilizate-pentru-dezinfectiile-in-spitalele-publiceGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. In primul rand, daţi-mi voie să transmit condoleanţe familiilor celor doi militari romani care, am aflat, şi-au pierdut astăzi viaţa in Afganistan. Aş dori, totodată, să fac o declaraţie de presă legată de sănătate. Dată fiind seriozitatea situaţiei, in acest sector am convocat astăzi un comandament cu participarea conducerii Ministerului Sănătăţii Publice, a Ministerului de Interne, a Cancelariei Primului Ministru şi a Corpului de control al Primului Ministru. Am trecut in revistă măsurile care au fost luate in ultimele 24 de ore. Se acţionează pe două piste. Pe de-o parte, avem ancheta penală. Aţi văzut astăzi, au avut loc deja descinderi ale poliţiei in peste 20 de judeţe, care au prelevat probe destinate exclusiv procesului penal. Şi am incredere că Parchetul General va desfăşura ancheta cu celeritate pentru a avea concluziile cat mai repede. Pe de altă parte, in paralel cu această anchetă penală, care ţine de Parchet, am cerut conducerii Ministerului Sănătăţii să declanşeze, incepand de astăzi, şi o anchetă administrativă. Obiectul este de a recăpăta increderea in produsele folosite pentru dezinfecţii in spitale, pentru că de aici au apărut probleme zilele trecute legat de neincredere in privinţa calităţii şi eficienţei produselor folosite la dezinfecţii in spitale. Vom testa produsele de dezinfecţie la două niveluri. Pe de-o parte, concentraţia produselor folosite pentru dezinfecţie sau a aşa numitelor biocide, dar şi eficacitatea lor. Astfel, in cursul zilei de maine am cerut Ministerului Sănătăţii să se organizeze in aşa fel incat să asigure o prelevare de probe din toate spitalele, o prelevare de eşantioane a produselor folosite acum pentru dezinfecţie din toate spitalele. Deci toate produsele, indiferent de provenienţa lor şi de la toate spitalele din Romania. Tot maine, cel puţin eşantioanele care provin din cele 50 de spitale unde au fost identificate probleme de sanitaţie, vor fi duse cu prioritate la ICECHIM pentru analiza concentraţiei. Am asigurări de la doamna director general de la ICECHIM, cu care am avut o discuţie astăzi, că insitutul se va organiza in aşa fel incat să poată asigura, in zilele următoare, testarea acestor probe, cu prioritate pentru probele provenind din cele 50 de spitale şi, sper eu, ca pană miercuri, cel tarziu, pană la sfarşitul zilei de miercuri să avem primele rezultate ale testelor de concentraţie, cel puţin provenind din cele 50 de spitale. După aceea, in zilele următoare din săptămana viitoare vor continua testele şi pentru celelalte eşantioane din celelalte spitale. Asta este pentru partea de concentraţie a produselor. Insă am inţeles de la specialişti că dincolo de aceste teste de concentraţie, pentru a ne asigura de calitatea produselor, avem nevoie şi de teste de eficacitate şi am constatat şi aici, cu surprindere, că nu avem nici pentru teste de eficacitate laboratoare acreditate in Romania, laboratoare publice. Există doar, din cate am inţeles, unele laboratoare private, ale companiilor care produc aceşti dezinfectanţi. Există, in schimb, două laboratoare care sunt in pregătire pentru acreditare şi am cerut ca şi acest proces de acreditare să fie realizat cu celeritate. Am constatat, totodată, o problemă legislativă in privinţa procesului de verificare şi monitorizare a biocidelor. Această verificare şi monitorizare, in momentul de faţă, in Romania se face doar pe baza unor documente, deci administrativ, in sarcina producătorilor. Miercuri am cerut Ministerului Sănătăţii să vină cu un proiect de modificare a unei hotărari de guvern prin care să ameliorăm procedura de control şi de monitorizare a biocidelor şi să creştem exigenţa acestui proces de control şi de monitorizare. Aceasta este o primă etapă a măsurilor pe care le avem in vedere pentru a clarifica situaţia privind inspecţiile din spitale. In perioada următoare vom veni cu alte măsuri. Intenţionez, de altfel, ca in cursul zilei de luni să organizez o intalnire cu un grup de experţi, de specialişti, provenind din sistemul de sănătate, dar şi din afara sistemului, dar care cunosc sistemul, pentru a avea o discuţie mai amplă, legat de măsurile pe care le putem lua pentru a imbunătăţi situaţia in sistem şi, mai ales, pentru a recaştiga increderea cetăţenilor, a pacienţilor in sistemul de sănătate din Romania. Aşa cum am mai declarat deja, sănătatea devine o prioritate pentru mine pentru următoarele luni de mandat şi vom căuta toate măsurile pe care le putem lua, pe termen scurt şi pe termen mediu, deci in următoarele luni, pentru a ameliora situaţia in acest sector. Vă mulţumesc. 2016-05-07 19:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1234.jpgPremierul a participat la cea de-a IV-a ediție a Eurosfat, cu tema "Este România pregătită pentru examenul de maturitate în UE? Ameliorarea profilului european al României în perspectiva Președinției Consiliului 2019"Știri din 06.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolo-la-cea-de-a-iv-a-editie-a-eurosfat-cu-tema-quot-este-romania-pregatita-pentru-examenul-de-maturitate-in-ue-ameliorarea-profilului-european-al-romaniei-in-perspectiva-pre-edintiei-consiliului-2019-quotGalerie foto Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș inainte de conferința Eurosfat Reporter: Avand in vedere scandalul din sănătate, luați in calcul schimbarea lui Patriciu Achimaș-Cadariu? Dacian Cioloş: Vreau să vă spun, legat de acest subiect, este, cred, a treia situaţie de criză care apare de cand am eu acest mandat. Şi vreau să fiu foarte clar. Sunt lucruri care vin din spate. Sunt lucruri care arată disfuncţionalităţi in sistemul de sănătate. M-am uitat, chiar astăzi de dimineaţă, cred că, in ultimii şase ani sau şapte ani, am avut cel puţin zece miniştri la sănătate care s-au succedat. E clar că in astfel de situaţii n-ai cum să faci o reformă. Pe mine mă interesează, sigur, acum, in primul rand, să găsim soluţii la problema care s-a iscat, să clarificăm, de fapt, lucrurile acolo legat de aceşti dezinfectanţi. Trebuie să facem lucrul ăsta respectand legislaţia şi, cum v-am spus, nu mă mulţumeşte legislaţia, pentru că de multe ori nu ne lasă să facem lucrurile pană la căpăt. O să modificăm şi legislaţia, dacă va fi cazul. V-am dat exemplul cu acel institut de cercetare care ar putea să facă testări in Romania şi care nu e acreditat. O să facem această acreditare rapid, dar pană atunci o să facem, oricum, testele. Avem probleme de legislaţie şi legat de responsabilitatea şi responsabilizarea managerilor de spitale legat de deciziile pe care le iau. Deci, am cerut ministerului măsuri pe termen scurt, am trimis şi corpul meu de control pentru a clarifica mai rapid lucrurile şi pentru a putea lua decizii cat mai repede. Dar vreau să folosim următoarele şase luni şi pentru a lua şi alte tipuri de măsuri structurale care, chiar dacă n-o să reformeze din temelii sistemul de sănătate, dar cel puţin să scoată la lumină problemele şi să le clarifice. In sensul acesta inţeleg eu să tratez această chestiune. Inţeleg foarte bine ingrijorările oamenilor. Pe de altă parte, avem nevoie să ne aşezăm ca să putem lua decizia. Şi vreau să ii asigur pe toţi că n-o să ascund nimic, că n-o să neglijez nimic, că nu privesc cu superficialitate această problemă şi că imi voi folosi următoarele şase luni pentru a lua toate măsurile care pot fi luate in acest sens. Am intenţia, chiar de săptămana viitoare, să-mi formez un grup de oameni care cunosc bine sistemul, unii din sistem, alţii din afara sistemului, pentru a avea o inţelegere cat mai precisă a ceea ce se poate face in şase luni şi voi face lucrul ăsta. Nu exclud nici o măsură, dar, in momentul de faţă, nu cred că schimbări de oameni pot să rezolve problemele sistemice. Dacă va fi cazul şi cand va fi cazul, aşa cum am demonstrat şi pană acum, voi lua orice măsură, dar acum mă interesează să găsim soluţii la problemele care sunt acolo şi să putem scoate la lumină alte probleme care, eventual, se pot isca. Pentru că, vă daţi seama, cum poţi să schimbi, să faci o reformă intr-un sistem, cand la fiecare lună, aproape la fiecare lună mai apare cate o criză, mai apare cate un scandal? Mulţumesc. *** Discursul premierului Dacian Cioloș la cea de-a IV-a ediție a Eurosfat, cu tema Este Romania pregătită pentru examenul de maturitate in UE? Ameliorarea profilului european al Romaniei in perspectiva Președinției Consiliului 2019 [Check against delivery] Dacian Cioloș: In primul rand, vă mulțumesc pentru invitație și vă mulțumesc și vă felicit pentru organizarea acestei dezbateri, din nou; nu știu dacă am fost prezent la toate, cred că sunt șase ani de cand ați inceput să organizați astfel de dezbateri. Oricum, țin minte că la prima am participat la Bruxelles, in 2010, și mă bucur și vă felicit pentru consecvența cu care insistați pe acest subiect. Este un subiect care, să zic așa, prin definiție, este un pic indepărtat de noi sau de cei care locuiesc, trăiesc și acționează aici, in țară, așa cum se intamplă și in celelalte state membre, pentru că s-a dezvoltat ideea aceasta că politica europeană se face doar la Bruxelles și dacă nu suntem la Bruxelles inseamnă cu nu suntem conectați la problematica europeană, chiar dacă n-ar trebui să fie așa. Deci, cu atat mai mult, organizarea unor astfel de dezbateri măcar o dată pe an este utilă și, sper eu, ca acest exercițiu să nu fie doar unul formal sau unul instituțional, ci chiar să avem astfel de instanțe in care să putem discuta nu in mod superficial și populist sau declarativ teme care sunt pe agenda europeană, ci chiar să avem discuții aprofundate, pentru ca și instituțiile și decidenții din Romania să ințeleagă intr-un mod mai complex ce cred oamenii și ce așteaptă oamenii de la statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene, nu doar atunci cand apar probleme sau crize la nivel european și cand presa mai ia poziție pe astfel de subiecte. Sigur, ați spus, și foarte bine că ați spus, la baza dezbaterii de astăzi, ceea ce se va intampla in 2019 ii spuneți un test de maturitate pentru Romania și mi se pare formularea foarte fericită. Deci, iată, la un pic mai mult de zece ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, Romania va avea pentru prima dată ocazia, oportunitatea să-și asume poziția, punctul de vedere, viziunea despre Uniunea Europeană intr-o calitate cu putere de influenţă foarte mare, aceea de a asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ceea ce inseamnă, nu aşa cum, probabil, unii cred, avem preşedinţia, deci impunem cam ce vrem la nivel european, ce ne interesează, ci inseamnă, in primul rand, ne asumăm capacitatea de a media poziţii comune, puncte de vedere comune intre statele membre, ţinand cont de agenda Uniunii Europene la momentul respectiv, vedeţi că sunt subiecte care apar aproape in fiecare an, este agenda Comisiei Europene care face propuneri legislative şi pe care apoi Consiliul şi Parlamentul trebuie să le dezbată. Va fi, pe de o parte, o agendă impusă de realităţile momentului, pe de altă parte, vor putea fi şi subiecte pe care Romania le va putea propune spre dezbatere, in măsura in care va găsi aliaţi alte state membre, Comisia Europeană, Parlamentul European şi va fi in măsură să starnească interesul pentru subiectele respective şi, de aceea, o astfel de responsabilitate se pregăteşte din timp, cu atat mai mult cu cat pentru noi va fi prima dată cand asumăm această responsabilitate şi cu atat mai mult această pregătire trebuie să inceapă din timp, atat din punct de vedere al concepţiei modului in care intenţionăm să organizăm această preşedinţie, dar şi din punct de vedere logistic şi din punct de vedere administrativ. Insă, inainte de a reveni la acest subiect, aş vrea să mă refer un pic la contextul european, pentru că va trebui să ţinem cont şi de acest context şi, mai ales, incepand de pe acum, să urmărim cu foarte mare atenţie modul cum vor evolua lucrurile in dezbaterea europeană, pentru că, din punctul meu de vedere, ne aflăm la un moment de cotitură in Uniunea Europeană unde, pe de o parte, trebuie să finalizăm, să spun aşa, digestia extinderii Uniunii Europene, extinderii masive, să spun, pentru că s-a trecut de la 15 la, iată, 28 de state membre in caţiva ani, ceea ce chiar, uitandu-ne la istoria Uniunii Europene, de cateva decenii, este o perioadă scurtă in care această transformare instituţională, structurală a Uniunii Europene a avut loc, insă imediat după finalizarea acestui proces masiv de extindere a Uniunii Europene, a apărut criza economică pe care instituţiile europene au trebuit să o gestioneze in acest nou format sau in această nouă componenţă, fără ca, după părerea mea, dincolo de procedurile administrative de pregătire a aderării şi de aderare, nu a avut timpul suficient pentru a asimila din punct de vedere social, din punct de vedere politic, acest proces şi a trebuit să facă faţă acestor provocări. După criza financiară, criza economică, a venit criza migraţiei şi vedem, atunci cand trebuie să purtăm discuţii şi dezbateri in profunzime pentru a lua decizii la nivel european, vedem uşurinţa cu care se creează falii intre diferite zone ale Uniunii Europene şi cred că trebuie să privim cu foarte mare atenţie acest proces şi să luăm foarte in serios, să evităm declaraţii conflictuale şi poziţionări conflictuale şi poziţionări de forţă, pentru că eu cred că pentru toţi cei care au decis să adere la Uniunea Europeană, pentru toate statele membre, au facut-o in primul rand pentru a impărtăşi lucruri şi valori comune, pentru a-şi apăra, sigur, interesele sau pentru a-şi susţine interesele, dar pentru a o face in mod constructiv, impreună cu ceilalţi, şi astfel de situaţii de criză, de dificultăţi sunt teste ale capacităţii de a trăi impreună, nu doar din punct de vedere instituţional, in sens pozitiv; este un compromis, pentru că ştiu că in limba romană are şi o conotaţie negativă; am folosit foarte des acest cuvant in calitate de comisar european, pentru că nicio decizie la nivel european nu se poate lua fără un compromis care, din perspectiva mea, inseamnă o inţelegere a problematicii fiecăruia şi găsirea unui numitor comun care să nu fie neapărat cel mai mic numitor comun, să fie un numitor comun spre care să poată să tindă in timp toţi cei care il acceptă. Şi, dacă acestui mod de abordare a problemelor pe care le avem punem mai degrabă conflictul şi declaraţiile belicoase pentru a arăta cat de puternic sunt eu, ca lider politic, intr-un stat membru sau altul şi uite cum mă bat eu pentru a apăra interesele ţării mele faţă de ceilalţi, n-o să mai putem construi şi mai mult aceste puncte de vedere comune, ceea ce nu inseamnă, din perspectiva mea, a construi puncte de vedere comune - a dilua specificitatea unei ţări, a unei culturi sau a unui popor in specificitatea sau in cultura celui mai puternic, ci inseamnă a găsi un modus vivendi comun. Trebuie să ne reamintim că proiectul european este un proiect unic la nivel mondial, la nivel internaţional, deci nu avem de unde să primim lecţii, dar, pe de altă parte, trebuie noi să facem efortul pentru a inţelege mai bine in ce sens să evoluăm. Şi, deci, in acest context de cotitură, aş spune, la nivel european, in care, dincolo de partea procedurală, dincolo de partea legislativă, dincolo de ceea ce prevede tratatul, ca instrument legislativ juridic de gestiune a problematicii europene, cred că acum efortul este, pe de o parte, la nivelul clasei politice, de a găsi modalităţi de convieţuire dinamică şi constructivă pentru a identifica soluţii la problemele comune sau regionale pe care le avem la nivel european, dar vedeţi că Europa e construită in aşa fel incat orice problemă regională devine o problemă europeană şi, atunci, ea trebuie să fie o preocupare a tuturor şi, deci, toţi ceilalţi trebuie să facă un efort de a ințelege problema regională atunci cand ea există intr-o parte sau alta a Europei, cu atat mai mult cu cat acum avem 28 de state membre. Deci, acest efort, pe de-o parte, la nivelul clasei politice, dar pe de altă parte, ne confruntăm, din punctul meu de vedere, şi cu altă problemă care este aproape generală in toate statele membre, şi nu numai in Uniunea Europeană, e o problemă sau o nevoie de reconectare a leadership-ului politic la problematica socială, la problematica oamenilor de rand. Modul cum au evoluat lucrurile in aceşti ani de democraţie, care presupun anumite instituţii, au făcut ca unele din aceste instituţii să slăbească sau să rupă cateodată legăturile cu realităţile de pe teren şi, atunci, in paralel cu nevoia de a găsi un mod de a trata problemele pe care trebuie să le rezolvăm la nivelul liderilor din diferite state membre, mai trebuie să găsim şi modalitatea de a reconecta inainte de a lua decizii, de a ne reconecta la realităţile şi la percepţiile oamenilor. Şi aici e nevoie, intr-adevăr, de un efort, pentru că fără acest efort, proiectul european pierde increderea oamenilor şi oamenii au impresia că repliindu-se pe ei inşişi, repliindu-se pe naţionalalism, pe populism, se pot rezolva mai uşor problemele. Dar, vă daţi seama că dacă problemele ar fi putut fi rezolvate mai uşor fiind in afara Uniunii Europene, atunci de ce chiar unele state vecine Uniunii Europene doresc in continuare să adere la Uniunea Europeană? Şi asta, pentru că de multe ori, atunci cand promovăm discursuri naţionaliste, uităm sau vrem să nu mai avem responsabilităţile la nivel european, dar vrem să menţinem drepturile: dreptul de liberă circulaţie a persoanelor, dreptul de liberă circulaţie a mărfurilor, dreptul de a avea acces la fondurile europene ş.a.m.d. Deci, tocmai de-asta, cred că avem nevoie, in primul rand, de dezbateri realiste, să avem curajul să punem, intr-adevăr, problemele pe masă, indiferent că e vorba de un vechi stat membru sau de un nou stat membru, indiferent că e vorba de un stat membru care are mai multă experienţă in Uniunea Europeană şi altul care are mai puţină experienţă. Cred că cu toţii trebuie să punem problemele in mod realist şi să facem efortul de a găsi soluţii impreună pentru ca proiectul european să poată să continue și, prin prisma acestei responsabilităţi pe care şi Romania o va avea, de a asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dacă pregătim bine această oportunitate, aceasta se poate transforma in ocazia de a contribui in mod proactiv la proiectul european, şi nu doar de a sta pe margine şi de a ne plange de deciziile care se iau la Bruxelles sau de ceea ce ar putea impune un grup de state membre sau altul. Dar, asta presupune anumite abilităţi, pe care eu sunt convins că le avem şi noi, ca ţară, ca popor şi cultură, insă trebuie să ne pregătim să le putem pune in valoare și să le punem in valoare in primul rand prin dialog, in primul rand pregătind această responsabilitate. Aici, unii colaboratori mi-au amintit de o declaraţie a lui Titulescu, care spunea: Daţi-mi o politică internă bună şi vă voi face o politică externă bună. Ei, aş spune şi eu la fel: daţi-mi in primul rand o viziune naţională despre dezvoltarea socio-economică a Romaniei in interiorul Uniunii Europene şi vă voi construi o poziţie eficientă a Romaniei in instituţiile europene, pentru a face in aşa fel incat politicile europene să poată să contribuie la aplicarea, implementarea acestei viziuni naţionale de dezvoltare economică şi socială. Şi despre asta este vorba in primul rand. Inainte de a vorbi de partea logistic-administrativă a pregătirii pentru asigurarea preşedinţiei Consiliului, cred că in primul rand trebuie ca noi să ştim ce vrem de la noi in Uniunea Europeană, cu sau fără asumarea acestei preşedinţii. Şi acesta e un lucru pe care guvernul pe care il conduc vrea cel puţin să-l inceapă, pentru că n-o să putem in cateva luni de zile să finalizăm acest proces de construire a acestei viziuni, cu atat mai mult cu cat e un an electoral, o astfel de viziune nu e apanajul doar al unui guvern şi cu atat mai puţin doar al unui guvern de profesionişti, un guvern apolitic, ci e responsabilitatea decidenţilor Romaniei, a clasei politice, a parlamentului, a preşedintelui şi a societăţii civile. Insă, vrem să incepem acest proces, de aceea am lansat la inceputul primăverii lucrul pe acea viziune de dezvoltare economică care, practic, devine un proiect de viziune de dezvoltare socio-economică a Romaniei pe termen mediu, inclusiv cu un pachet de măsuri care să fie aplicate chiar incepand din acest an; și, pornind de la această viziune, intenţia noastră este să vedem care elemente din această viziune ţin de politici europene, nu doar de fonduri europene, ci de politici sectoriale europene şi in ce fel putem corobora ceea ce vrem noi să facem acasă cu ceea ce se decide la nivel european şi, deci, să folosim şi oportunitatea pregătirii pentru preşedinţie, pentru a face această conexiune, această legătură nu doar pe legislaţie, prin transferul acquis-ului comunitar, ci chiar prin atitudine - a face această legătură intre ce vrem noi, cum vrem noi să ne dezvoltăm ţara din punct de vedere economic, social, şi in ce fel politicile europene pot fi folosite pentru a merge in această direcţie pe care o decidem, dar şi invers, in ce fel, prin viziunea noastră, putem contribui la viziunea europeană. Pentru că, din perspectiva mea şi pornind de la experienţa mea şi de comisar european, viziunea europeană de dezvoltare a acestei Uniuni nu ţine şi nu n-ar trebui să ţină, oricum, de ceea ce decide Comisia Europeană sau de ceea ce decide un stat membru sau altul care, să zicem, ar putea avea o influenţă mai mare la nivel european, ci ar trebui să ţină de o punere in comun a modului de abordare a statelor membre. Noi, oricum, aşa cum e construită economia acum, aşa cum e construită chiar şi funcţionarea societăţii, suntem din ce in ce mai mult legaţi intre noi - vedeţi, şi din punct de vedere economic, din punct de vedere al transportului, din punct de vedere financiar; gandim acum strategia de dezvoltare energetică şi, aici, nu putem gandi această strategie fără interconectări. Deci, suntem din ce in ce mai dependenţi /.../ mult avem nevoie de acest dialog. Şi noi avem avantajul că avem această structură care este Uniunea Europeană, care are şi anumite reguli pentru a incadra intr-un anumit fel acest dialog şi aceste interrelaţii - interrelaţii pe care, vedeţi, incercăm să le construim in anumite limite şi cu alte părţi din lume prin acordurile comerciale, de exemplu, dar nu numai. Deci, pregătirea preşedinţiei inseamnă pentru mine, in primul rand, o viziune la noi acasă despre ce vrem să facem in anii următori şi, apropo, eu incadrez aici şi viziunea noastră sau şi abordarea noastră de aderare la zona euro, o decizie pe care Romania a luat-o, acceptand tratatul de aderare la UE, cand Romania s-a angajat - deci aici nu este vorba de o decizie a guvernului Cioloş sau unui alt guvern, Romania s-a angajat deja să adere şi la zona euro şi rămane asta o prioritate pentru noi, dar asta presupune o pregătire. Nu este suficient să luăm anumite măsuri administrative, este nevoie de o anumită pregătire a economiei, este nevoie de o anumită pregătire a societăţii. Este vorba nu doar de o convergenţă instituţională, să spun, şi de o convergenţă reală cu zona euro, deşi acest lucru presupune o anumită pregătire şi presupune, in primul rand, o viziune de dezvoltare pe termen mediu, pe termen lung pe care trebuie să o avem noi, la noi acasă. In paralel cu acest lucru, şi vă spuneam că acest proces noi l-am demarat şi, imediat după alegerile locale, cand sper să găsim o fereastră de interes şi la nivel politic, cu atat mai mult cu cat se va pregăti campania electorală pentru alegerile parlamentare, pentru alegerea unui parlament care va avea mandatul pe această perioadă de pregătire a Preşedinţiei Romaniei pentru Uniunea Europeană, deci pană dincolo de 2019, deci vrem să lansăm şi o dezbatere publică sau o discuţie structurată şi cu partidele politice şi cu societatea civilă şi pe această viziune de dezvoltare economică pe termen mediu şi, cand vorbesc de termen mediu mă gandesc la următorii cinci-zece ani, să spunem, dar şi de pregătire a preşedinţiei in sensul de a putea defini cateva teme pe care Romania şi le propune să le susţină sau să le supune dezbaterii europene, folosind această oportunitate a asigurării Preşedinţiei Consiliului, şi asta cu atat mai mult cu cat Romania va asigura preşedinţia in semestrul doi al anului 2019, intr-o perioadă de trecere de la Parlamentul European actual la viitorul Parlament, de la Comisia Europeană actuală la viitoarea Comisie Europeană şi intr-o perioadă in care se vor redefini politicile sectoriale şi, intr-o anumită măsură, va fi supus dezbaterii, discuţiei, şi noul buget al UE pe următoarea perioadă bugetară. Deci, cu atat mai mult cred că va trebui să avem in atenţie politicile sectoriale europene, cu atat mai mult cu cat pe noi chiar ne interesează foarte multe dintre aceste politici sectoriale, in ideea de a menţine ca obiectiv european coeziunea europeană, şi coeziunea economică, şi coeziunea socială şi, aici, politica de coeziune şi de dezvoltare regională, dar şi politica agricolă comună sunt două instumente esenţiale pentru această coeziune economică şi teritorială şi alte politici sectoriale care capătă din ce in ce mai multă greutate la nivel european, eu ştiu, politica de cercetare-dezvoltare, viziunea asupra infrastructurii, dezvoltării infrastructurii europene, a politicii energetice, sunt şi acestea domenii care sunt esenţiale pentru modernizarea unei economii şi modernizarea unei ţări şi, deci, ar trebui să fim interesaţi şi de aceste lucruri. Dar, mai mult decat atat, Romania este un stat membru de frontieră al Uniunii Europene, una din frontierele externe UE, cele mai intinse dintre statele membre şi, cu atat mai mult, ar trebui să ne intereseze şi cred că ar trebui să fie unul dintre obiectivele pe care trebuie să ni le asumăm, şi continuarea discuţiilor şi identificarea măsurilor pentru a continua cu politici de vecinătate consistente şi pragmatice pe care Uniunea Europeană trebuie să le aibă, nu doar la Est, dar şi la Sud, politici de vecinătate pragmatice care să nu includă doar abordări politice, să includă şi abordări de dezvoltare sectorială, de cooperare socială și, atunci cand vorbim de interconectări de infrastructură, de transport de diferite tipuri, să ne gandim că pentru a avea prosperitate şi dezvoltare economică şi, deci, stabilitate politică şi socială la frontierele Uniunii Europene avem nevoie şi de infrastructură. Deci, cred că, aici, Romania poate să işi aducă contribuţia, cu experienţa pe care o are, experienţa practică pe care o are, să-şi aducă contribuţia la imbunătăţirea politicii europene de vecinătate şi a instrumentelor de vecinătate, ca să vă dau doar cateva exemple. Dar, pot fi şi alte teme care pot să reiasă din discuţia, dezbaterea publică pe care avem intenţia să o organizăm. Pe de altă parte, şi cu asta aş dori să inchei, pregătirea preşedinţiei presupune şi o pregătire administrativă, logisitică, cu atat mai mult cu cat noi avem nevoie să ne reformăm administraţia ca atare, ca să creştem performanţa, chiar şi pentru o mai bună funcţionare a statului la nivel naţional, dar cu atat mai mult pentru a putea să ne atingem obiectivele ca şi Preşedinţia Consiliului UE avem nevoie să pregătim administraţia romanească in mod specific pentru această responsabilitate, pentru că e vorba de mai mult de 100 de comisii şi comitete la nivel european, la nivelul Consiliului, care vor trebui prezidate de funcţionari romani, de inalţi funcţionari romani care vor trebui să caute soluţii la problemele care sunt in dezbatere, să găsească compromisuri in aşa fel incat să putem pregăti decizii pentru Consiliu. Şi asta, vă daţi seama că presupune anumite competenţe care se pregătesc din timp. Oricat de buni şi de bine formaţi ar fi anumiţi funcţionari, atunci cand nu ai avut o astfel de experienţă nu ai de unde să ştii, și asta presupune in primul rand să identificăm din timp şi cu trei ani inainte sau cu doi ani şi jumătate inainte de asigurarea preşedinţiei; nu e prea devreme să facem acest lucru, deci trebuie să o facem de pe acum, să identificăm acest staff care să-şi asume această responsabilitate şi să obţinem, pe cat posibil, acordul politic cu celelalte partide ca acest staff să aibă o anumită continuitate in instituţii la nivel de responsabilitate tocmai pentru a se putea pregăti pentru asumarea acestei responsabilităţi. Noi am inceput deja această pregătire. O să avem şi aici o discuţie şi cu partidele politice pentru că, cred eu, orice s-ar intampla după alegerile parlamentare vom avea un guvern asumat politic, deci de o majoritate din parlament, deci, intr-un fel sau altul, partidele politice parlamentare işi vor asuma şi guvernarea şi atunci pentru noi ar fi important să existe o anumită continuitate in modul de abordare, cel puţin a acestei echipe care să inceapă de pe acum să se pregătească pentru asumarea acestei responsabilităţi la nivel administrativ. Pentru a pregăti această problematică am decis reconstituirea, pentru că legal noi aveam această structură, acest comitet de afaceri europene la nivel guvernamental, care este condus de Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene, domnul Cristian Bădescu, care vine după o lungă experienţă la Reprezentanţa Romaniei de la Bruxelles şi care conduce acest Comitet de Afaceri Europene in care fiecare minister este reprezentat la nivel de secretar de stat şi unde nu doar discutăm problematica europeană şi agenda europeană cotidiană, săptămanală, dar incepem să pregătim şi ministerele din punct de vedere administrativ pentru ceea ce ar urma să se intample in anii care vin. Acestea sunt cele cateva elemente pe care voiam să vi le spun şi care sper eu să fie utile şi pentru dezbaterea pe care Europuls s-a gandit să o organizeze astăzi şi pentru alte tipuri de dezbateri care ar putea fi organizate in perioada imediat următoare şi pentru care vă pot asigura, veţi avea tot sprijinul Guvernului, cel puţin atat cat eu asigur conducerea şi coordonarea acestui guvern. Vă mulţumesc incă o dată, vă mulţumesc pentru invitaţie şi vă felicit pentru organizarea acestei intalniri. *** Conferinţă de presă a premierului Dacian Cioloş la cea de-a IV-a ediţie a Eurosfat Ionuţ Cepraga (Fundaţia Greenpeace): Bună ziua! Intrebarea mea este pentru domnul premier Dacian Cioloş şi ofer incă de la inceput scuze participanţilor pentru această scurtă intervenţie off topic. Domnule premier, in decembrie aţi semnat... Bogdan Deleanu: Ar trebui să vă ţineţi intrebările pe topicul acestei dezbateri; dacă se poate. Ionuţ Cepraga: ...Hotărarea 960 din decembrie, care oferă Complexului Energetic Oltenia posibilitatea să exproprieze locuitorii satului Runcurel din Gorj fără niciun fel de negociere, oferindu-le acestora in schimb un euro pe metrul pătrat, sumă care nu le poate fi de ajuns pentru refacerea vieţii in altă localitate. Vă rog să imi spuneţi ce mesaj aţi avea pentru aceste sute de oameni din Runcurel, care v-au solicitat in repetate randuri revocarea Hotărarii 960/2015. Incă o dată, scuze! Bogdan Deleanu: Haideţi să luăm şi alte intrebări şi, dacă se poate, să... Dacian Cioloş: Hai să inchei cu aceasta. Hotărarea de guvern respectivă e făcută in baza unei legi, care nu-i decisă de guvern, e decisă de parlament. Nu e nici prima, nici ultima dată cand se aplică această lege pentru exploatări miniere - deci, asta pe de-o parte. Nu-i un abuz al guvernului, e aplicarea unei legi. Şi chiar mai mult: guvernul nu avea cum să facă altfel decat să aplice legea respectivă. Nu pot să negociezi anumite sume decat in limitele pe care ţi le permite legea, care e votată de parlament. Şi asta o să o repet pană in panzele albe, pană cand o să se inţeleagă că, chiar dacă guvernul inseamnă un executiv care e cel mai in faţă şi cel mai vizibil in aplicarea legilor, guvernul aplică legi care sunt decise de parlament şi care, in mod normal, sunt dezbătute inainte şi ar fi trebuit să fie şi discutate inainte. Şi atunci ar fi trebuit discutate lucrurile astea. Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, pentru astfel de situaţii, cand e vorba de strămutări masive sau e vorba de a afecta dincolo de ceea ce legea permite şi ceea ce..., guvernul nu poate să facă mai mult decat să aplice legea. Nu are cum să dea mai mult, pentru că asta ar insemna un abuz. Dar ceea ce poate să facă guvernul şi ceea ce eu am cerut ministerelor de linie să facă - nu numai in acest caz, ci şi in alte situaţii unde comunităţi locale sunt afectate sau sunt sărăcite de anumite proiecte industriale -, este să incepem să gandim, alături de comunităţile locale, programe de dezvoltare folosind atat fonduri europene cat şi fonduri din bugetul naţional. Pentru că dezvoltarea locală in situaţiii specifice nu poate să fie decisă doar de guvern şi problema nu poate să fie rezolvată doar prin compensări financiare. Lucrurile trebuie gandite mult mai complex. Şi e cazul şi in Valea Jiului, e cazul şi la Roşia Montană, şi in altă parte. In felul acesta vreau să tratăm lucrurile in lunile care vin. Aici, ministrul fondurilor europene, impreună cu ministrul economiei, cu ministrul dezvoltării regionale ştiu foarte bine ce au de făcut şi, imediat după alegerile locale, - pentru că in perioada asta de campanie electorală şi de precampanie n-avea niciun rost să discutăm cu autorităţile locale, pentru că au alte preocupări electorale -, intenţia mea este să incepem un dialog cu autorităţile locale nou alese, cu un mandat de patru ani, pe mai multe subiecte, unde soluţiile pot veni de la guvern, dar implementarea lor depinde in mod implicit şi explicit de responsabilitatea autorităţilor locale. Deci, acesta e răspunsul pe care pot să vi-l dau pe acest subiect. Nu e vorba de indiferenţă, e vorba de aplicarea legii, dar pentru a trata problema dezvoltării dincolo de o compensare financiară, asta presupune o responsabilitate. Şi cu ocazia asta lansez şi un mesaj, pentru că suntem in campanie electorală şi sper ca locuitorii comunităţilor locale, ai comunelor, ai oraşelor ş.a.m.d., să trateze cu cea mai mare responsabilitate aceste alegeri, pentru că guvernul, oricare ar fi el, cu cei pe care locuitorii ii aleg, va trebui să discute şi să găsească soluţii. Şi atunci, cu atat mai mult, trebuie să aleagă oamenii in care intr-adevăr au incredere şi oameni cărora să le dea intr-adevăr prin vot legitimitatea de a discuta proiecte de dezvoltare locală atat cu guvernul, cat şi cu mediul conomic, pentru dezvoltarea unei comunităţi nu se face doar cu bani de la guvern, se face şi cu investiţii, şi aici guvernul - cel puţin, guvernul pe care il conduc - va da tot concursul pentru a atrage şi investiţii romaneşti sau străine. Dar asta presupune şi o implicare a colectivităţilor locale. Deci, dezvoltare locală inseamnă mai mult decat compensaţii, inseamnă şi o viziune la nivel local şi sper să vedem această viziune cat mai bine definită după alegeri. Dar, acum e momentul să discutăm intr-adevăr de lucrurile acestea, nu doar in termenii aceștia de compensaţii. Vasile Rotaru: Bună dimineaţa. Vasile Rotaru, SNSPA. Domnule prim-ministru, are Guvernul Romaniei in acest moment o strategie concretă pentru preşedinţia din 2019 şi care ar fi trei teme prioritare pe care le-ar pune pe agenda UE in acest moment? Mulţumesc. -: Să luăm incă două intrebări. Tudor Brădăţan: Bună ziua. Mă numesc Tudor Brădăţean. Reprezint astăzi comunitatea De-Clic şi am aici o petiţie semnată de peste 4000 de cetăţeni pentru dumneavoastră, domnule Cioloş. Intrebarea acestor cetăţeni şi a mea este dacă, in contextul tratatelor pe care Uniunea Europeană le negociază in prezent cu Canada, respectiv SUA, Romania va aduce in discuţie problema vizelor impuse de aceste două ţări şi dacă, in eventualitatea in care Canada şi SUA vor fi in continuare ferme in menţinerea vizelor pentru cetăţenii romani, dacă Guvernul Romaniei va fi şi el ferm şi va folosi un eventual drept de veto in cazul /ratificării acelor tratate/. Mulţumesc. Vasile Porumbaru: Bună ziua. Numele meu este Vasile Porumbaru. Eu aş dori să vă intreb, domnule prim-ministru, legat de pachetul de legi de achiziţii publice care blochează accesarea fondurilor europene in Romania, ce aveţi de gand să faceţi in această direcţie, deoarece parlamentul, pentru a patra oară, a refuzat să-şi dea acordul? Și rugămintea noastră este că ar trebui o asumare a guvernului, printr-o hotărare de guvern. Dacian Cioloş: Legat de strategia pentru preşedinţia 2019, eu sunt realist. Suntem un guvern care are un mandat pană la sfarşitul anului, cel mult. Deci, nu pot eu să spun că strategia pe care guvernul acesta şi-o va asuma va fi strategia Romaniei pentru preşedinţia pe 2019. In schimb, inainte de a avea o strategie, e important să ai o dezbatere. Noi de prea multe ori am avut strategii, le-am decis, le-am aprobat, abia după aceea am organizat dezbaterile şi au rămas strategiile astea documente de sertar, care nu s-au aplicat niciodată, pentru că n-au reflectat anumite aşteptări. Ceea ce vrem noi să facem este să incepem discuţia, dar mai mult decat să lansăm discuţia, să progresăm in discuţia pentru elaborarea unui concept de asumare a preşedinţiei, care să includă şi partea de pregătire administrativă, şi partea de pregătire conceptuală, şi partea de definire, de a incepe să definim acele trei priorităţi care...; Sigur, sunt trei priorităţi - avea dreptate doamna ambasador, dacă sunt mai multe, nu numai că nu mai ştie lumea de ele, dar nici nu o să ai timp să le promovezi, pentru că, in mod sigur, vor fi şi alte lucruri pe agenda de actualitate la momentul respectiv. Dar eu cred că putem pune in dezbatere mai multe teme, pentru că nu e vorba doar de consiliu, e vorba şi de parlament, e vorba şi de societatea civilă, sunt mai multe instanţe europene unde Romania poate să-şi folosească acest statut de asumare a preşedinţiei şi să pună in dezbatere anumite teme. Şi eu cred că, tocmai pentru că mai avem incă trei ani - ceea ce e şi mult, dar şi puţin - ceea ce putem noi face şi guvernul actual poate să-şi asume este să scoată la lumină cat mai multe teme. Aţi văzut, numai domnul /...;/ a avut vreo cinci sau şase teme, dacă am numărat eu bine, pe care pe toate le-a considerat prioritare. Am citat şi eu cateva in intervenţia mea. Şi doamna Filote a avut cateva sugestii. Ei cred că tocmai exerciţiul ăsta trebuie să-l facem acum, anul ăsta, pană la sfarşitul anului, in aşa fel incat guvernul care va veni după alegerile parlamentare...; Deci, se instalează la sfarşitul lui 2016, inceputul lui 2017, in mod normal, cu o stabilitate politică, ar trebui să fie guvernul care să-şi asume şi preşedinţia, pe baza acestei discuţii, dezbateri cat mai active pe care noi s-o organizăm, guvernul actual, pornind de la cinci, şase, şapte, zece teme, pe care diferite categorii de actori le-ar considera importante, cu evidențierea argumentelor pro şi contra, vizavi şi de interesul celorlalte state - pentru că şi asta trebuie să inţelegem. Noi vom fi precedaţi de Austria şi vom fi succedaţi de Finlanda. Priorităţile noastre ar trebui să fie intr-o anumită coerenţă şi cu ceea ce va vrea să facă Austria, şi cu ceea ce va vrea să facă Finlanda, dar şi cu ceea ce va avea pe agendă Comisia Europeană in momentul respectiv, cu atat mai mult cu cat vom prinde o bucată din sfarşitul mandatului Comisiei actuale şi o altă bucată din instalarea viitoarei Comisii. Deci, ceea ce putem noi face acum este de a pregăti in mod substanţial această strategie şi cele trei priorităţi, punand in dezbatere cele cateva teme care apărute deja, discutand despre avantaje, dezavantaje sau de argumente pro şi contra pentru anumite priorităţi, discutand in mod pragmatic de fezabilitatea unora. Pentru că noi putem să le considerăm pe unele ca fiind importante, dar, in contextul politico-instituţional din al doilea semestru 2019, putem să ajungem la concluzia că nu avem nici o şansă să progresăm pe un astfel de subiect, din motivele pe care vi le-am spus. Vom avea un nou parlament, vom avea o Comisie in proces de schimbare. Noi inşine, in Romania, nu uitaţi că, dacă lucrurile merg aşa cum sunt acum planificate, la sfarşitul lui 2019 vom avea alegeri prezidenţiale - alegerea preşedintelui Romaniei. Deci vom avea o bucată din preşedinţia noastră in campanie electorală. Așa incat trebuie să fim realişti, pragmatici, şi să vedem ce putem intr-adevăr să ne asumăm. Asta vă pot asigura că facem. Incepem pregătirea instituţională, incepem pregătirea administrativă, incepem pregătirea conceptuală şi punem in dezbatere teme care, din punctul nostru de vedere, au legitimitate ca priorităţi pentru noi şi alte teme, care pot veni din alte părţi, alte instituţii sau din societatea civilă, in aşa fel, incat, pană la sfarşitul anului, să putem pregăti pentru guvernul care vine şi pentru parlamentul care vine un fel de raport sau o sinteză a acestor discuţii şi să fie un punct de plecare pentru decizii instituţionale pentru viitorul guvern şi viitorul parlament. Cred că ar trebui să fie lucruri asumate şi la nivel politic, nu doar la nivel guvernamental, inclusiv la nivelul preşedintelui, pentru că, să nu uităm, in structura constituţională a noastră preşedintele este cel care participă la Consiliul European şi, deci, in mod normal, preşedintele ar fi cel care ar avea un cuvant cu greutate in Consiliul European, acolo unde se dau anumite direcţii, inclusiv legate de priorităţi. Legat de tratatele comerciale cu Canada şi Statele Unite şi cu vizele. Aici, suntem in două situaţii diferite. Cu Canada am finalizat deja negocierile şi, in momentul in care s-au finalizat negocierile, a fost un agreement cu Canada. Canada şi-a luat un angajament inclusiv vizavi de eliminarea vizelor turistice pentru Romania şi Bulgaria, in sensul ca, dacă ţin eu bine minte, pană la momentul ratificării Tratatului de liber schimb, cuprinzător şi aprofundat această problemă să fie rezolvată. Și cu regret constat că nu suntem in situaţia respectivă. Aici am spus-o foarte ferm. Am avut o discuţie şi cu preşedintele Juncker, şi cu comisarul Malmstrom - care nu este direct responsabilă de chestiunea vizelor, pentru că ea negociază tratatele comerciale. Dar a fost o inţelegere cu Canada şi eu, ca prim-ministru al unui stat membru, consider că UE - şi Comisia Europeană, care reprezintă UE - trebuie să fie foarte fermă in relaţia cu Canada, pentru ca partenerii noştri să-şi respecte angajamentele. Şi chiar dacă nu există o legătură formală intre chestiunea vizelor şi chestiunea ratificării şi adoptării acestui tratat de liber schimb, eu au transmis deja la Bruxelles că Romania va folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru a convinge şi Canada, şi Comisia Europeană că nişte angajamente trebuie respectate. Romania şi Bulgaria trebuie să fie tratate de către Comisia Europeană ca orice alt stat membru, mai ales atunci cand este vorba despre susţinerea intereselor Romaniei, care trebuie să fie şi interesele UE. Deci, da, Romania, şi eu ca prim-ministru vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Sper să nu fie cazul. Suntem in discuţii intense cu Canada și cu guvernul canadian pentru a incerca să găsim soluţii. Se evocă incă anumite subiecte şi anumite teme tehnice. Guvernul Romaniei consideră că atata timp cat Comisia Europeană a afirmat deja că Romania este pregătită să adere la Schengen, și cat timp protecţia la frontiere si chestiunile legate de migraţie sunt sub control din punct de vedere tehnic, nu ar trebui să existe alte argumente şi alte motivaţii tehnice care să intarzie această decizie in Canada. Eu sper şi aproape că aş spune că sunt convins că vom găsi o soluţie şi că vom găsi un consens la această chestiune care, incă o dată, este un angajament pe care Canada și l-a luat acum caţiva ani. Cu SUA este altceva. Tratatul comercial şi de liber schimb este incă in negociere. Romania face eforturi pentru a indeplini condiţiile pentru Visa Waver. Eu sper ca şi acolo lucrurile să progreseze. Știu că pe acest subiect legat de Canada, europarlamentarii romani sunt foarte activi şi vom rămane, cum v-am spus, foarte activi pană la capăt, pentru că este vorba despre un drept pe care il avem in calitate de stat membru, nu cerem un favor. Legat de pachetul de legi privind achiziţiile publice, eu am anunţat parlamentul incă de săptămana trecută că săptămana aceasta avem intenţia să mergem la vot in parlament, cu tot guvernul, tocmai pentru a susţine importanţa celor două legi care sunt acum pe agenda parlamentului pentru vot. Subliniez, discuţiile s-au finalizat (toate discuţiile), negocierile pe amendamente sunt finalizate, conţinutul proiectelor de legi şi pentru achiziţii publice şi Ordonanţa nr. 109 privind guvernanţa corporativă. Imbunătăţirea managementului companiilor de stat este o altă prioritate pentru guvern. Textele sunt finalizate. Este vorba doar despre un vot procedural in plen. S-a amanat de mai multe ori acest vot in plen pentru că nu a fost cvorum. Eu l-am anunţat pe preşedintele Camerei şi pe coordonatorul grupurilor politice că şi săptămana viitoare guvernul are intenţia să asiste la acest vot, sperand că va exista o majoritate, un cvorum pentru vot şi o majoritate pentru vot. Dacă nu, sigur că guvernul ia in calcul inclusiv o asumare a unei decizii la nivel de guvern pentru aplicarea acestor legi care sunt nu doar condiţionalităţi pentru a avea acces la fondurile europene, dar sunt legi importante şi pentru reformele la care noi ne-am angajat, nu doar noi, ca guvern, dar şi noi, ca ţară. Sper să existe inţelepciune din partea parlamentului şi acesta să inţeleagă că aici este vorba despre un vot important, nu doar pentru ce are de făcut guvernul, ci important pentru foarte multe sectoare din economia Romaniei. -: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru! 2016-05-06 12:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_888888.jpgMăsurile pe care guvernul le are în vedere în domeniul sănătățiiȘtiri din 05.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/masurile-pe-care-guvernul-le-are-in-vedere-in-domeniul-sanatatiiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ privind măsurile pe care guvernul le are in vedere in domeniul sănătății [Check against delivery] Purtătorul de cuvant al guvernului, Dan Suciu, a susținut astăzi, la Palatul Victoria, următoarea declarație de presă: In ultima perioadă au apărut in spațiul public o serie de informații și suspiciuni legate de situația din sectorul de sănătate. Au apărut suspiciuni legat de stadiu infecțiilor nozocomiale, de utilizarea inadecavată a secțiilor de sănătate din spitale sau de eficiența utilizării dezinfectanțiilor intraspitalicești. Pentru a clarifica, menține și recaștiga increderea in sectorul sanitar, premierul Dacian Cioloș va considera, din acest moment, sectorul de sănatate prioritatea numărul unu pentru următoarele luni. In consecință, guvernul iși asumă o serie de măsuri, unele urgente, pe termen scurt, pentru detensionarea situației actuale și altele structurale, pentru perioada imediat următoare. In consecință, măsurile pe termen scurt sunt: Corpul de Control a Primului-Ministru va demara un control la nivelul Comisiei de Biocid, de pe langă Ministerul Sănătății, comisie care stabilește caietele de sarcini și criteriile de utilizare a dezinfectanților intraspitalicești. Vrem să știm dacă criteriile au fost respectate și dacă s-au respectat toate standardele pentru procedurile acreditate de dezinfecție. Totodată, Corpul de Control al Primului-Ministru va analiza rigoarea metodologică a inspecțiilor de sanitație realizate de Ministerul Sănătății in ultimele zile, pentru a avea garanția corectitudinii rezultatelor din ultimele zile. In caz contrar, rezultatele acestor controale vor fi trimise Parchetului care deja s-a sesizat in legatură cu o serie de probleme din sistem, pentru a fi utilizate in ancheta aflată in derulare. Pe de altă parte, premierul Dacian Cioloș va solicita măsurile administrative care se impun. Reamintesc că, in acest moment, Corpul de Control analizează declarațiile contraditorii legate de folosirea Secției de Arși a Spitalului Floreasca. Tot in ceea ce priveşte măsurile pe termen scurt, guvernul pregăteşte pentru următoarea şedinţă de guvern o HG prin care se vor aloca fonduri pentru acreditarea laboratorului ICECHIM, in procedură de urgenţă. E inacceptabil să nu existe un laborator acreditat din 2007 şi să nu putem avea o rigoare certificată in ceea ce priveşte analizele spitaliceşti. Vom continua să utilizăm expertiza laboratorului şi să trimitem pentru analize eșantioanele de teste, inclusiv pentru concentraţia produselor de dezinfecţie. De asemenea, premierul i-a cerut ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu să implementeze accelerat programul de măsuri impotriva infecţiilor nozocomiale anunţat săptămana trecută. Premierul Dacian Cioloș aşteaptă, de asemenea, ca organele de cercetare penală să vină cu concluzii in cel mai scurt timp posibil, astfel incat guvernul să poată lua măsurile care decurg şi care ţin de competența Executivului. Măsurile structurale pe care guvernul le are in vedere țin de reabilitarea profundă a infrastructurii de sănătate. Avem o infrastructură spitalicească veche și suntem datori să reincepem construcția de unități spitalicești. Este momentul să anunțăm programul de parteneriat public-privat de reconstrucție a două spitale noi, ale căror studii de fezabilitate sunt incheiate in acest moment: Spitalul de copii Marie Curie și Institutul de boli cardiovasculare C.C. Iliescu, in București. Sunt programe-pilot care vor putea fi continuate cu alte obiective, in perioada următoare. De asemenea, vom accelera proiectele cu finanțare europeană pentru construcția celor trei spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj. Toate crizele din ultimele luni au demonstrat că in sectorul de sănătate avem disfuncții manageriale serioase, pe care nimeni nu le-a abordat in ultimii ani. Este momentul ca ele să nu mai fie neglijate. Este nevoie de o regandire a modului in care sunt respectate contractele de management in spitalele publice și a modului in care unitățile spitalicești se subordonează autorităţilor centrale și locale. Guvernul va aborda și aceste probleme. Considerăm că toate aceste măsuri pot să contribuie la recaștigarea increderii in sistemul de sănătate și vrem să colaborăm, pentru aceasta, cu toți factorii din sistem - medici, manageri, asociații profesionale și neguvernamentale. 2016-05-05 18:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8080.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la ședința Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 05.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-edinta-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto 2016-05-05 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_3224.jpgZiua Europeană pentru Viaţă Independentă, prilej de aplecare asupra problematicii dizabilităţiiȘtiri din 05.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-europeana-pentru-viata-independenta-prilej-de-aplecare-asupra-problematicii-dizabilitatiiMarcăm astăzi - Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă, o zi importantă pentru toţi, de recunoaştere a celor mai profunde valori umane, un prilej de regandire şi de afirmare a importanţei problematicii dizabilităţii, sub aspectul sprijinirii persoanelor cu dizabilităţi in dobandirea unei vieţi independente in comunitate. Romania are peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi. In pofida diferitelor dizabilităţi şi a barierelor sociale, toţi aceşti oameni aspiră spre o viaţă independentă in comunitate, care presupune, inainte de toate, participare socială, accesibilitate, educaţie incluzivă, implicare in activităţi şi muncă, accesul la servicii sociale de calitate şi, bineinţeles, respectarea drepturilor. - Respectarea egalității de șanse pentru persoanele cu dizabilități și dobandirea unei vieţi independente nu pot fi realizate prin acţiuni individuale, ci impreună cu oameni, societatea civilă, instituţii şi organizații, printr-un efort comun de construire a unei agende publice care să aibă in permanentă atenție nevoile și așteptările persoanelor cu dizabilităţi, consideră premierul Dacian Cioloș. Cancelaria Prim-Ministrului şi Guvernul Romaniei, cu ocazia zilei de 5 mai, işi exprimă angajamentul faţă de susţinerea persoanelor cu dizabilităţi in atingerea unei vieţi independente, prin: Susţinerea demersurilor instituţionale pentru implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de Parlamentul Romaniei; Susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi aflate in centrele de ingrijire de tip rezidenţial şi luarea măsurilor pentru asigurarea participării acestor persoane la viaţă socială in comunitate; Sprijinirea măsurilor de accesibilizare a mediului fizic şi informațional la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; Creşterea mobilităţii, participării la invaţămantul de masă, precum şi creşterea ratei de angajare in muncă a persoanelor cu dizabilităţi; Creşterea accesului şi imbunătăţirea calităţii serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi. 2016-05-05 09:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-05-09-37-47big_sigla_guvern_albastru.pngParticiparea premierului Dacian Cioloş la festivitatea aniversării a 30 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor EuropeniȘtiri din 03.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolos-la-festivitatea-aniversarii-a-30-de-ani-de-la-ca-tigarea-cupei-campionilor-europeniGalerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloş la festivitatea aniversării a 30 de ani de la caștigarea Cupei Campionilor Europeni [Check against delivery] Bună seara! Doresc, in primul rand, să mulţumesc, in numele Guvernului Romaniei, tuturor celor care au făcut posibilă, acum 30 de ani, această performanţă istorică şi care au cinstit in acest fel ţara, naţiunea, dincolo de culorile clubului. Vreau să vă asigur de intreg respectul Guvernului Romaniei pentru ceea ce aţi făcut posibil şi pentru exemplul pe care l-aţi dat, pentru capacitatea de a crea o emoţie pozitivă şi un spirit de comuniune autentic al celor care au ieşit in stradă in acele vremuri in care aveam alţi stimuli pentru a incerca crearea acelui spirit de comuniune, dar căruia, de multe ori, ii lipsea autenticitatea. Dumneavoastră aţi ştiut să treziţi şi să creaţi in oameni, in romani, acel spirit autentic de mandrie naţională, aşa cum nu l-a putut face niciun alt eveniment politic sau de altă natură. Şi vă spun asta cu atat mai mult cu cat, acum 30 de ani, aveam 16 ani, eram adolescent, imi amintesc şi acum, am făcut un liceu care mă obliga să stau la internat, deci eram intern, alături de alte catva sute de colegi. Am avut şansa la vremea aceea să avem in internat unul din puţinele televizoare color din oraş şi, deci, am avut șansa să vă vedem - in culori şi-mi amintesc şi acum faptul că ne-a fost permis, cu toată stricteţea dintr-un internat şi dintr-un liceu, să ieşim in curte seara, noaptea, după meciul de fotbal, şi să ne exprimăm bucuria, in ciuda tuturor restricţiilor pe care trebuia să le respectăm. Dar in momentul respectiv, toată lumea, inlcusiv profesorii şi pedagogii, au inţeles că astfel de momente de bucurie nu pot fi blocate de nicio regulă şi că, poate, chiar mai bine să nu impui nicio regulă unor oameni care-şi exprimă o bucurie autentică. Deci, vă mulţumesc nu doar in calitatea pe care o am, de prim-ministru, şi vă spun că suntem mandri că putem să facilităm organizarea acestui eveniment care să vă aducă laolaltă şi, impreună cu bucuria dumneavoastră, să retrăim şi noi bucuria acelor momente şi, totodată, să trăim şi speranţa că vom fi in măsură şi noi, la randul nostru, să creăm din nou oportunităţi care să facă posibile astfel de evenimente care, din păcate, au rămas unice sau un eveniment care a rămas unic in istoria sportului romanesc sau a fotbalului romanesc, dar sperăm ca această emulaţie care incă se vede in ochii dumneavoastră să ne dea forţa ca să regăsim modalităţile prin care să redeschidem drumuri noi sportului romanesc. Doresc, totodată, să felicit şi să mulţumesc Ministerului Apărării nu doar pentru ceea ce a făcut acum 30 de ani, pentru faptul că a făcut posibilă acea victorie, şi pentru faptul că a reuşit, şi cu echipa de fotbal, să cinstească tricolorul romanesc nu doar pe terenul de luptă, ci şi pe terenul de fotbal. Şi sper, domnule ministru, aşa cum a spus şi domnul Helmut Duckadam, că veţi avea şi vom avea inţelepciunea să construim pe acest succes şi să facem in aşa fel incat o astfel de echipă şi un astfel de sport să ne dea in continuare motive de satisfacţie şi de bucurie. Mulţumesc şi felicitări! 2016-05-03 22:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a8471.jpgComunicat de presăȘtiri din 03.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1462272394- Așa cum am anunțat săptămana trecută, am decis astăzi revocarea domnului Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al Culturii. De asemenea, am trimis domnului președinte Klaus Iohannis propunerea pentru numirea in funcția de ministru al Culturii a doamnei Corina Șuteu, in dorința de a continua procesul de reformă. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI Dacian Cioloș 2016-05-03 13:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-03-01-46-34big_sigla_guvern_albastru.pngSărbători cu bucurie, armonie și dragoste! Hristos a înviat!Știri din 29.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/sarbatori-cu-bucurie-armonie-i-dragoste-hristos-a-inviat 2016-04-29 13:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sarbatori-pascale.jpgComunicat de presă referitor la propunerea de numire a ministrului Fondurilor EuropeneȘtiri din 26.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-propunerea-de-numire-a-ministrului-fondurilor-europenePremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire in funcția de ministru al Fondurilor Europene a lui Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria Primului-Ministru. 2016-04-26 15:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-26-03-18-59big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Conferința ELEC privind securitatea alimentară şi energetică, alături de comisarul european pentru Politici Climatice şi Energie, Miguel Arias CañeteȘtiri din 26.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-conferinta-privind-securitatea-alimentara-alaturi-de-comisarul-european-pentru-politici-climatice-si-energie-miguel-arias-canete Discursul premierului Dacian Cioloș la Conferința ELEC privind securitatea alimentară și energetică in regiunea Mării Negre [Check against delivery] Dacian Cioloş: In primul rand vreau să mulţumesc organizatorilor pentru invitaţie. Imi cer scuze pentru intarziere, vin direct de la Iaşi, insă am ţinut să am o intervenție astăzi, aici, cu atat mai mult cu cat anul trecut, in primăvară, inainte să ştiu ce o să mi se intample in toamnă, impreună cu ELEC am gandit organizarea acestei conferințe şi impreună am gandit această tematică şi de aceea am ţinut să transmit un mesaj atat in calitatea pe care o am in momentul de faţă, dar şi mesajul pe care oricum voiam să-l transmit şi care a fost la baza acestei inițiative. Vorbind de energie şi de sectorul agroalimentar, sunt două sectoare care au un punct in comun, in ciuda a ceea ce putem să ne imaginăm. Nu doar faptul că agricultura poate să producă şi energie şi că pentru a produce produse alimentare avem nevoie şi de energie, dar atat energia, cat şi sectorul agroalimentar sunt resurse naturale cu impact de securitate. Altfel spus, atunci cand le ai, trebuie să le valorifici strategic şi atunci cand nu le ai, trebuie să găsești o soluţie ca să poţi să iţi asiguri un minim necesar atat de energie, cat şi de produse alimentare. Deci, din această perspectivă, am considerat că această dezbatere legată de modul in care putem asigura securitatea energetică şi securitatea alimentară la Marea Neagră, printr-o mai bună colaborare intre UE şi țările din regiunea Mării Negre in general şi din Parteneriatul Estic in special, este un subiect despre care Romania are ceva de spus, o dată pentru că Romania are, din perspectivă energetică, şi o să mă refer intr-o primă fază la domeniul energiei, o poziție geostrategică importantă atat prin amplasamentul ei la Marea Neagră şi in vecinătate cu Republica Moldova, cu Ucraina, Parteneriatul cu Turcia la Marea Neagră, dar şi pornind de la constatarea că Romania deține resurse atat de petrol, cat şi de gaze, precum şi un potențial de producție de energie electrică, care ar trebui să-i permită să işi asigure nu doar necesarul la nivel naţional, dar şi să devină un exportator. Pentru energie, pentru a conta pe piaţa energetică este important nu doar existenţa resursei, ci şi modul in care poţi să foloseşti şi modul in care realizezi interconectarea pentru a putea face să circule această resursă care este energia. Din acest punct de vedere, dincolo de faptul că deținem acest potențial şi cu perspectivele potenţial bune de exploatare a gazului la Marea Neagră, cu potențialul de producţie de energie electrică pe care il avem in perspectivă, Romania poate să conteze atat pe piaţa regională, cat şi pe piața europeană, dar asta presupune infrastructură de transport şi interconectări cu vecinii şi cu regiunea. Din acest punct de vedere este important faptul că UE, Comisia Europeană a ales să finanțeze proiectul BRUA, acest proiect de interconectare care leagă Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria de Europa Centrală şi de restul Europei. Este un proiect pe care Romania a inceput să-l implementeze şi sperăm noi nu doar ca acest proiect să fie finalizat cu succes, dar sperăm ca acest proiect să aibă şi urmări pozitive şi să fie urmat şi de alte finanțări europene, pentru a continua conectarea statelor membre din Europa de Sud-Est cu Europa Centrală şi prin aceasta cu restul Europei. Dincolo de BRUA este important pentru noi să asigurăm interconectările cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Pentru conectarea cu Republica Moldova, Romania a făcut deja eforturi şi ele au fost insoțite şi susţinute şi de Comisia Europeană şi continuăm demersurile pentru ca această implicare a Comisiei Europene să continue, pentru că, dincolo de abordarea politică a relației cu Republica Moldova, cred eu că şi partenerii europeni au ințeles că este importantă dezvoltarea cooperării economice din ţările din Parteneriatul Estic. Şi din acest punct de vedere interconectarea energetică cu Republica Moldova, precum şi cu Ucraina presupun investiții pe care UE trebuie să le asume pentru ca dorinţa de a păstra aceste ţări conectate la Europa să nu rămană doar la nivel declarativ. La fel cu Ucraina. Am avut zilele trecute o discuţie, o intalnire cu președintele Poroşenko şi cu caţiva miniştri şi am inţeles şi simțit foarte clar dorința Ucrainei de a continua eforturile de conectare energetică cu reţeaua romanească atat pentru gaze, cat şi pentru electricitate. Există din acest punct de vedere o dorință bilaterală de a căuta resurse pentru a realiza această conectare, stimuland şi companiile romanești de electricitate să se implice in acest proiect. Dincolo de aceasta, este importantă cooperarea regională, mai ales sub egida acestei politici europene de vecinătate care să meargă dincolo de Ucraina şi Republica Moldova, pentru ca Romania să poată să devină un hub energetic. Este important şi parteneriatul cu Turcia, dar şi cu ţări precum Kazakhstan, Turkmenistan, pentru ca resursele care se găsesc in zona Caspică in momentul de faţă să poată să găsească conectare cu Europa de Sud-Est. Şi, din acest punct de vedere, eforturile trebuie să continue din partea statelor membre ale UE din această zonă la nivel european, pentru a găsi in continuare sau pentru a intări voinţa politică la nivel european, pentru ca şi această parte din Europa să fie conectată la piaţă energetică europeană atat pentru gaz, cat şi pentru electricitate. Romania, spuneam, are potențial de producție atat de gaz, cat şi de energie electrică şi, din acest punct de vedere, strategia energetică care este in curs de finalizare la Ministerul Energiei şi dorința noastră este ca ea să fie adoptată după o largă şi aprofundată dezbatere publică, deci să fie asumată nu doar de către un minister sau de către un guvern, ci să fie asumată la nivel naţional, această strategie este importantă pentru că va fi intr-un anumit fel cartea noastră de identitate in toate discuțiile la nivel european şi la nivel regional in ceea ce privește poziționarea Romaniei atat in constituirea şi intărirea pieței energetice europene, cat şi a parteneriatelor cu țările vecine Mării Negre. Deci dorim să facem din această strategie o dovadă că Romania gandește şi dincolo de resursele naturale pe care le poate exploata acum, mă gandesc aici, spuneam, la gaze, la petrol, dar că putem gandi şi in perspectiva europeană, care pune accentul, din ce in ce mai mult, pe energie verde, pe energie regenerabilă, pe energie cu emisii de carbon zero. Şi cred că, pentru a conta pe piaţă energetică pe termen lung şi pentru a putea dezvolta sectorul economic bazandu-ne pe resurse energetice la costuri abordabile, este important să abordăm acest subiect al energiei verzi cat mai din timp şi să integrăm aceste lucruri in aşa fel, incat să nu impiedicăm industria să evolueze. Avem in continuare, in Romania, o parte din industrie inalt consumatoare de energie, pentru care trebuie să ne gandim la perspectiva pe termen scurt, iar pe termen lung trebuie să fim in măsură să facem această trecere fără costuri suplimentare pentru economia noastră. Aş trece la al doilea subiect, cel legat de agricultură, un alt domeniu strategic pentru UE şi pentru această regiune, un domeniu in care Romania are un cuvant de spus şi pentru că are o resursă importantă de producție, cu cele 13 milioane de hectare de teren agricol, care sunt incă departe de a fi utilizate la potențialul normal. Şi acesta este, să spun, un dezavantaj pentru noi, pe termen scurt, pentru că, in competiția pe piaţă europeană, pornim cu un nivel de productivitate mai scăzut. Dar este şi un avantaj, pentru că asta inseamnă că, spre deosebire de alte zone din UE, in Romania există incă potenţial de creştere atat a producţiei, şi deci potenţial de impact pe piaţă cu cantităţile respective, dar există potenţial şi de creştere a productivităţii şi de scădere a costurilor de producţie, prin continuarea investiţiilor in agricultură in partea de tehnologizare, dar mai ales in partea de procesare. Şi aici, dincolo de ceea ce Romania poate şi trebuie să facă pentru a-şi pune in valoare acest potenţial naţional, cred că este important să gandim de acum şi in termeni regionali. Pentru că sunt domenii de producţie agricolă, cum ar fi cerealele, de exemplu, in care, in momentul de faţă, dată fiind evoluţia pe piaţa internaţională, nu mai e suficient să produci in cantităţi importante, ci mai ales să ai pieţele de desfacere adaptate şi să ai capacitatea de negociere a prețurilor. Pentru că trăim intr-o lume in care preţurile la producţia alimentară, in general, şi la cereale, in special, sunt foarte volatile. Iar, din acest punct de vedere, cred că nu ne mai putem baza doar pe ceea ce putem face cu mecanisme de intervenţie pe piaţă, aşa cum Uniunea Europeană obişnuia să facă in trecut, ci mai ales /trebuie văzut/ cum putem face pentru a asigura o anumită stabilitate a preţurilor prin capacitate de negociere, prin forţă de negociere pe piaţă. Şi aici pornim de la ideea că, in Uniunea Europeană şi in vecinătatea UE, avem alte ţări vecine nouă cu potenţial de producţie agricolă important, cum ar fi Ungaria, Ucraina, chiar Republica Moldova, Bulgaria. Avand deschidere la Marea Neagră, care inseamnă apoi deschidere de căi de transport spre ocean şi, practic, spre toate colţurile lumii, Romania, impreună cu aceste ţări, ar putea juca un rol important in constituirea unei pieţe regionale de cereale şi, pornind de aici, şi de alte produse agricole, dar mă gandesc in primul rand la cereale, cu forţă de impact, de negociere nu doar la nivel regional, ci şi la nivel internațional. Asta presupune, insă - dincolo de ceea ce poate să facă statul pentru facilitarea creării unor burse şi parteneriate cu ţările vecine in această perspectivă - presupune in primul rand o bună organizare a producătorilor agricoli din Romania, atat pentru a concentra producţia, cat şi pentru a avea capacitate să stocheze această producţie sau surplusul de producţie, care nu este comercializat imediat, să-l stocheze pentru a putea apoi negocia preţurile, atunci cand piaţa este cel mai adaptată. Şi aici, pentru parteneriatul cu ţările vecine - cu statele membre ale UE, in interiorul Politicii Agricole Comune - există aceste posibilităţi de parteneriat. Cu ţările vecine avem acordurile de liber-schimb cuprinzător şi aprofundat, atat cu Republica Moldova, cat şi cu Ucraina, care constituie un cadru care ar trebui să ne permită să purtăm aceste discuţii şi să construim aceste parteneriate pe termen lung, care pot merge, dincolo de parteneriate comerciale, şi la parteneriate profesionale sau administrative, pentru a sprijini aceste ţări să producă in sectorul agroalimentar la norme europene. Pentru că există un atu al Uniunii Europene faţă de alte zone din lume in sectorul agroalimentar, reconstituit, in primul rand, pe standarde de securitate, de siguranţă alimentară foarte ridicate in raport cu alte state de pe mapamond. Și e important ca aceste ţări vecine să poată să producă şi să putem construi aceste parteneriate, inclusiv comerciale, pentru a participa impreună la cucerirea de noi pieţe la nivel internațional. Asta presupune să ajutăm aceste ţări vecine din Parteneriatul estic să producă la standardele şi la normele comunitare, aşa cum ele s-au angajat s-o facă, de altfel, atunci cand s-a negociat Acordul de Liber Schimb, dar ştim şi din experienţă proprie că asta presupune anumite investiţii şi o anumită organizare administrativă. Aş incheia spunand că, atat pentru sectorul energetic, cat şi pentru sectorul agroalimentar, Romania poate să joace, și pe termen mediu, un rol important in a intări potenţialul de colaborare in această parte a Mării Negre. Iar prin faptul că, in al doilea semestru al anului 2019, țara noastră va asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pregătită din timp, Romania poate să pună sau să susţină pe agenda europeană un astfel de subiect, in măsura in care identificăm teme precise care pot avea un răspuns european şi care pot intări punerea in valoare a acestui potenţial, in zona Mării Negre. Şi sper eu că şi dezbaterea pe care dumneavoastră aţi organizat-o este in curs să contribuie la furnizarea de idei, din această perspectivă, pentru anul 2019, pentru care Romania a inceput deja să se pregătească. Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat şi vă urez multă inspiraţie şi mult succes in conferinţa dumneavoastră! Mulţumesc. /.../ Reporter: Domnule premier, vă veţi intalni astăzi cu dl preşedinte Klaus Iohannis? Dacian Cioloş: Nu, maine. Am stabilit maine o intalnire. Reporter: Dansul este nemulțumit de guvern. Dacian Cioloş: Am stabilit maine o intalnire şi o să discut. Dansul vă poate da răspunsul la acest lucru, nu eu, legat de ce a declarat. 2016-04-26 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8888.jpgExpoziție cu obiecte populare de patrimoniu la Palatul VictoriaȘtiri din 26.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/expozitie-cu-obiecte-populare-de-patrimoniu-la-palatul-victoriaGalerie foto Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, Guvernul Romaniei, in parteneriat cu Muzeul Național al Satului - Dimitrie Gusti, va organiza miercuri, 27 aprilie 2016, intre orele 10.00-15.00, la Palatul Victoria, o expoziție de obiecte populare de patrimoniu. Costume populare, ceramică, țesături și icoane pe sticlă vor fi expuse pe Holul Oglinzilor, la sediul Guvernului, iar meșteri populari vor prezenta demonstrații de ouă incondeiate, sculptură in lemn, pictură pe sticlă și lucru la gherghef. - Valorile tradiționale romanești sunt parte a identității noastre culturale. Ele trebuie păstrate, apărate și puse in valoare intr-un spirit modern, pentru că locul lor este alături de valorile europene. Guvernul și autoritățile locale trebuie să iși asume rolul de a susține valorificarea tradițiilor autentice, atat prin punerea la dispoziție a unor parghii naționale, cat și prin utilizarea mecanismelor europene- , consideră premierul Dacian Cioloș. In cadrul expoziției, vor putea fi admirate lucrări ale unor artişti şi meşteri populari din diferite regiuni ale ţării, precum: Lucia Condrea, din localitatea Moldoviţa, judeţul Suceava, celebră pentru meșteșugul incondeierii ouălor, prin 10 tehnici pe care le-a inventat, cu simboluri străvechi, inspirate din spaţiul bucovinean; Vasile Moldoveanu, meșter crucer din localitatea Moreni, judeţul Damboviţa, unul dintre puținii cioplitori in lemn care mai realizează icoane de vatră, cea mai veche icoană romanească de dinainte de pictura pe sticlă; Nicolae Diaconu, modelator in lut din zona Făgăraş, recunoscut pentru portretele de țărani şi scenele din lumea satului lucrate in ceramică; Valeria Fercal, din localitatea Paltinu, județul Suceava, specialist in incondeierea tradițională a ouălor cu motive din zona Bucovina; Rozica Miclescu, țesătoare din localitatea Vălenii de Munte, judeţul Prahova, renumită pentru covoarele şi tapiseriile executate manual; Delciza Cristina Mareş, țesătoare din judeţul Buzău, cunoscută pentru covoarele țesute din păr de capră; Prof. Vladimir Baciu, din zona Muntenia, pictor de icoane pe lemn sau sticlă, de inspirație ardelenească. 2016-04-26 14:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la IașiȘtiri din 25.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-s-a-intalnit-la-iasi-cu-deputati-i-senatori-care-reprezinta-judetele-moldovei-i-cu-autoritati-localeGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a efectuat, astăzi, o vizită la Iași impreună cu vicepremierul Vasile Dincu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dan Costescu, ministrul Transporturilor, Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei Primului-Ministru, Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Raluca Prună, ministrul Justiției și Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. In cadrul vizitei, premierul și miniștrii participanți au avut intalniri cu deputați și senatori care reprezintă județele Moldovei, reprezentanți ai autorităților locale și organizațiilor neguvernamentale din regiune. De asemenea, membrii Executivului au luat parte la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii din Iași. - Este oportun să gandim un program de dezvoltare pe mai mulţi ani a regiunii istorice a Moldovei, care să includă infrastructura, dezvoltarea economică, precum şi domeniile educaţie și agricultură, in aşa fel incat, proiectand acum cateva idei importante, ele să poată fi continuate indiferent cine va fi la guvernare, a spus premierul Dacian Cioloș in cadrul conferinței de presă susținute la Universitatea Tehnică - Gheorghe Asachi. Transcrierea integrală a conferinței de presă poate fi consultată mai jos. Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu deputați și senatori care reprezintă județele Moldovei și autorități locale Conferință de presă - Universitatea Tehnică - Gheorghe Asachi [Check against delivery] Dacian Cioloş: /.../ Moldovei, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, consilii judeţene, anumite primării, au fost reprezentanți şi din mediul universitar, mediul academic. Am organizat această intalnire in urma unei scrisori, a unei solicitări a unui grup de parlamentari din, practic, toate partidele parlamentare din regiunea istorică a Moldovei, care mi-au solicitat o intalnire pentru a discuta despre proiecte de infrastructură pentru regiunea Moldovei, dar şi dincolo de asta, de o viziune de dezvoltare pentru această regiune istorică. Şi am propus să organizăm această intalnire la Iaşi, pentru că mi s-a părut şi simbolic mai bine să facem această discuţie, să spun aşa, la faţa locului. Am profitat de această vizită pentru a participa şi la inaugurarea Palatului Culturii din Iaşi, care a fost restaurat şi care astăzi va fi redeschis. Discutia de astăzi dimineaţă a fost una pe care eu o consider foarte bună. A fost o primă discutie, am ajuns la concluzia aceasta şi la inţelegerea aceasta cu toţi cei care am participat la ea, urmand să continuăm, pentru că ceea ce s-a desprins din discuţia de astăzi de dimineaţă este că e oportun să gandim un program de dezvoltare pe mai mulţi ani a regiunii istorice a Moldovei, care să includă şi parte de infrastructură, şi parte de viziune de dezvoltare economică, dar şi parte de educaţie, de agricultură, in aşa fel incat, proiectand acum cateva idei importante, ele să poată să fie continuate indiferent de cine este la guvernare. Şi au fost voci dintre senatori, deputaţi care, la fel, au solicitat guvernului actual să inceapă această gandire, dată fiind neutralitatea politică a acestui guvern. Pentru că una din problemele cu care s-a confruntat şi această regiune in trecut a fost competiţia şi politică si teritorială intre diferite judeţe, o competiţie care, la sfarşit, pană la un punct poate să fie sănătoasă. E normal să te baţi pentru judeţul tău, pentru orasul tău si să-ţi foloseşti influenţa politică pentru a privilegia investiţii in judeţul tău sau in oraşul tău. Dar de la un punct incolo, atunci cand nu mai există coerenţă intre aceste proiecte, care sunt obţinute prin această competiţie politică are de suferit intreaga regiune. Şi cred că suntem in punctul in care in regiunea istorică a Moldovei tocmai de asta este nevoie de acum inainte, de o abordare coerentă a investiţiilor care se fac; şi investiţii legate de infrastructură de transport, şi de infrastructură de sănătate sau de educaţie sau infrastructură cu valențe economice in agricultură, parcuri industriale ş.a.m.d. Sigur că, cumva, cheia de boltă a discutiei şi punctul de pornire a fost autostrada, legătura dintre regiunea istorică a Moldovei şi celelalte regiunei, dar, sigur, mai ales Transilvania, care este regiunea mai dezvoltată, mai aproape de vest şi care deja atrage multe investiţii. Şi am spus-o şi aici, aşa cum am mai spus-o deja public: obiectivul nostru ca guvern este să incepem să gandim acest proiect, al autostrăzii Tg Mureş - Iaşi. Sigur că au fost discutii din nou, şi in această dimineată, dacă e mai oportun să facem Targu-Mureş - Iaşi sau să facem Brasov - Bacău şi care dintre ele să le prioritizăm. Si eu cred că tocmai şi asta este una dintre probleme, că de ani de zile tot discutăm care să fie prioritară şi nu incepem niciuna. Eu cred că, in preajma centenarului 2018, ar trebui să fim in măsură să ne angajăm la cateva proiecte mari de infrastructură, care să facă legătura intre regiunile istorice Transilvania, Ţara Romanească şi Moldova. Avem deja Sibiu - Piteşti, care de principiu este agreată şi pe care am inceput să lucrăm pe studii de fezabilitate, pentru care există parţial şi finanţare si eu aş vrea să ne asumăm şi politic, la nivel naţional, şi autostrada Tg Mureş - Iaşi, chiar dacă pornim de la un stadiu mult mai puţin avansat decat e cazul cu Sibiu - Piteşti. Insă avem un studiu de fezabilitate făcut in 2011, care trebuie reactualizat acum şi pe care noi ne-am angajat să incepem reactualizarea, să pregătim apoi şi alocări pentru proiectul tehnic. Ar fi vorba de undeva in jur de 36 de milioane de euro pentru reactualizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Ar dura această parte, studiul de fezabilitate plus proiectul tehnic, in jur de 18 luni pentru a putea fi pregătit ca lumea, pentru că este și un proiect mai complex decat Sibiu-Pitești, dar important este să dăm semnalul că vrem să facem, să existe acest angajament politic şi in paralel cu studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, să căutăm şi sursa de finanţare, chiar dacă este mai dificil decat celălalt proiect de autostradă Sibiu-Piteşti şi pentru că costurile sunt mai ridicate. Cei de la Ministerul Transporturilor au estimat la undeva peste patru miliarde de euro acest proiect. Nu cred că e imposibil să găsim finanţarea, dar important este să incepem să o căutăm şi să vrem să facem acest proiect. Şi pentru a putea avea o abordare multianuală şi clară pe aceste proiecte, intenţia noastră este să mergem in parlament cu un proiect de lege a centenarului, care să includă o componentă de infrastructură şi această componentă de infrastructură să includă cele două mari proiecte, probabil şi cateva alte proiecte, dar cel puţin cele două mari proiecte, atat cu ideea de a le duce la bun sfarşit, cat şi cu structura administrativă instituţională de implementare a lor. Pentru că cred că trebuie să avem o viziune bine definită pentru aceste proiecte, care să nu fie amestecate cu celelalte proiecte de infrastructură care progresează mai mult sau mai puţin taraş, grăpiş, aşa cum se poate. Să venim cu o viziune pe care să ne-o asumăm pentru aceste două mari proiecte şi să demonstrăm, dincolo de faptul că dedicăm aceste proiecte centenarului, să demonstrăm că suntem capabili să ne asumăm de la A la Z aceste două mari proiecte de infrastructură. Deci, am discutat şi despre acest subiect şi in această perspectivă ne-am luat angajamentul şi de partea guvernului şi de partea aleşilor parlamentarilor din Moldova istorică şi a aleşilor locali să incepem să lucrăm impreună la o viziune de dezvoltare a regiunii istorice a Moldovei. Guvernul şi-a asumat rolul de mediator şi, cumva, de secretariat al acestui grup. O să venim cu analiza necesară, cu datele necesare, cu idei, cu propuneri, cu scenarii, dar important este să lucrăm cu aleşii locali, cu parlamentari şi cu autorităţile locale, care să-şi asume această viziune de dezvoltare, pe care noi suntem apoi gata să o punem pe masa parlamentului şi chiar a viitorului guvern care ne va succeda. Şi spun mediator şi nu pilot sau coordonator al acestui proiect, pentru că ştiu şi din experienţă că dacă un astfel de proiect nu e asumat de către aleşii locali, el nu are şanse, pentru că dacă cineva aşteaptă să gandim acest proiect şi el să fie apoi impus de guvern sau de un viitor guvern, lucrurile nu vor funcţiona, aşa cum nu au funcţionat nici pană acum. Deci cred că ar fi acest lucru impreună, in echipă, o oportunitate pentru ca şi aleşii locali să facă anumite alegeri şi să ia anumite decizii, alegeri de oportunitate ale unor proiecte şi impreună să gandim in mod structurat şi regional. Sigur, am abordat şi alte lucruri punctuale legate de invăţămant, legate de, cum v-am spus, de agricultură. Am vorbit de Spitalul regional de la Iaşi, pe care noi, ca guvern, ni-l asumăm. Domnul vicepremier Dincu coordonează aceste proiecte impreună cu Ministerul Sănătăţii, insă noi ne-am angajat, ca guvern, să finalizăm partea de studii tehnice, de fezabilitate, de proiecte tehnice şi să putem demara pană la sfarşitul anului aceste proiecte, care stau şi zac de catăva vreme, fără ca ele să avanseze. Şi sigur că aici, dacă la Cluj şi la Craiova celelalte două spitale regionale, avem deja mai multă claritate legat de unde se vor face şi in ce condiţii, aici, la Iaşi, am aşteptat să ni se spună care e locaţia care este aleasă, decisă, de autorităţile locale. Am avut nu una, ci mai multe locaţii. Nici aici nu s-a putut lua o decizie. Am spus că o să tranşăm noi, pe baza unor date, o să luăm o decizie noi legat de locaţie, din locaţiile propuse de autorităţile locale, pentru a putea continua şi acest proiect. Cam astea sunt elementele. Il rog pe domnul vicepremier Dincu, mai are ceva de adăugat, şi apoi domnul ministru. Vasile Dancu: Foarte puţin aş vrea să spun, in completare la ceea ce spunea dl prim-ministru. Noi am venit cu intenţia de a organiza un efort de creaţie şi gandire strategică in această zonă. Am chemat, prin ceea ce am adus noi aici, şi universităţile, societatea civilă, administraţia, să gandească impreună cu noi un proiect de dezvoltare strategică şi integrată a regiunii istorice Moldova. O să găsiţi pe site-ul MDRAP, incepand de astăzi, un document care se vrea un proiect de pornire, adică, o să vedeţi acolo lucruri care, in general, in spaţiul public, apar de regulă mistificate politic sau din altă...Ce s-a intamplat cu banii in ultimii ani? Am luat ca exemple ultimii ani. Probabil că o s-o facem şi mai mult. Ce s-a intamplat cu alocările de la bugetul de stat pe regiuni, pe fiecare judeţ, pentru ce s-au dat aceşti bani, din toate sursele, inclusiv de la fonduri europene in exerciţiul financiar 2007 - 2013 şi proiecţii pentru viitor. Noi am propus şi nişte hărţi, o să vedeţi nişte baze de date care să fie un punct de pornire pentru reflecţia de aici. Aşteptăm, insă, să construim scenarii impreună cu mediul academic de aici, impreună cu administraţia, pentru că aşa cum spunea dl premier de fapt singura noastră garanţie că vor continua aceste proiecte după este societatea - dacă vom reuşi să convingem societatea politică, dacă vom convinge societatea civilă care poate face presiuni pe viitoare guverne pentru a respecta un plan pe care l-am stabilit cu toţii. Şi mergem pe aceste principii, am cerut şi noi solidaritate din punctul acesta de vedere aici, in zona regiunii istorice Moldova. Este nevoie de un demers integrat şi de o viziune care să depăşească limitele judeţului, pentru fiecare din proiecte. O să vedeţi şi pe hărţile pe care le-am pus noi la dispoziţie disparităţi de dezvoltare foarte mari şi in interiorul zonei, ceea ce este un impediment foarte important in ceea ce priveşte dezvoltarea, o să vedeţi şi viziuni diferite de la judeţ la judeţ in funcţie de cererile care s-au făcut pentru programe, de exemplu pentru PNDL. I-am anunţat astăzi pe distinşii parlamentari şi pe cei prezenţi in sală că noi le punem la dispoziţie deja instrumente de planificare in care putem vedea foarte clar, punand pe aceeaşi hartă, de exemplu, unde punem banii de la bugetul de stat, unde pot veni banii europeni, de unde ar trebui să completăm cu resurse locale. Şi vom avea cu ocazia asta şi un control public asupra dezvoltării. Astăzi sunt tot felul de legende. Am văzut nişte legende in presă, pe care le-am verificat după aceea pe cifre, legate de regiunile din Moldova, cat dau şi cat primesc de la bugetul de stat. Era vorba că dau mai mult decat primesc. O să vedeţi in cifrele materialului nostru că este invers, dar vrem să vedem şi pentru ce sunt alocaţi banii, pentru că in viitor vom putea să hotăram cat alocăm, de exemplu, pentru dezvoltare şi cat pentru funcţionarea administraţiei, pentru că dacă vom reuşi să construim un stat mai ieftin şi o administraţie in această zonă mai ieftină, atunci vom putea să alocăm mai mulţi bani pentru dezvoltare. Pană la urmă este o formă de a raţionaliza resursele. Deci o să lucrăm cu instrumente, vom fi facilitatorii acestui proiect, vom instituţionaliza, aşa cum m-am bucurat că au inţeles prietenii noştri parlamentarii, acest grup de reflecţie, la MDRAP vom crea o zonă de contact cu administraţia şi cu societatea civilă, cu ceilalţi, vom veni la Iaşi, vom discuta la Bucureşti. Sperăm că in toamnă, la sfarşitul lui septembrie, să spunem octombrie, să putem avea un document integrat pe care să ni-l asumăm cu toţii şi care să direcţioneze dezvoltarea viitoare pe o bază raţională, să putem să alocăm resursele exact acolo unde au cel mai mare efect. Mulţumim. Dacă mai vrea dl Dan Costescu să mai spună ceva, dacă nu, cred că trecem la intrebări. Dan Costescu: Vă mulţumesc. Pentru că dl prim ministru vorbea despre viziune, exact această viziune a fost prezentată gazdelor noastre de astăzi. Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor şi al guvernului este vorba de viziunea din Master Plan pentru regiunea Moldova. S-a discutat despre modul cum Moldova va fi conectată, pană la sfarşitul celor două orizonturi 2020 şi 2030, avand o axă verticală de la nord-sud, de la Paşcani pe rutier şi de la Suceava pe feroviar care va duce şi va uni Moldova cu capitala ţării şi de cate două axe, una este autostrada despre care s-a vorbit mai devreme, care pleacă de la Ungheni-Iași-Targu Neamț şi merge la Targu-Mureş, a doua axă e cea care pleacă de la Bacău şi ajunge la Braşov, pe rutier au fost acestea. Pe feroviar, Adjud - Ţiculeni, care merge tot spre Braşov, pană la final şi axa de sus, care pleacă din Iaşi, trece prin Suceava şi apoi Dej, Cluj. In acest fel, Moldova va fi conectată intr-un mod ideal, avand pe fiecare mod de transport cate două axe orizontale şi una verticală, datorită structurii alungite. Foarte important şi ca semnal, autostrada pleacă de la Ungheni sau incepe la Ungheni, unde inaintea autostrăzii, va incepe construirea podului. Este un semnal. Mai departe, vom vedea cum se va dezvolta către vestul ţării. Foarte important, de asemenea, s-a vorbit foarte mult despre valoarea de finanţare pe care o asigură guvernul. Nici vorbă să fie subdimensionată, este o valoare mai mare decat ponderea pe care o are Moldova cu cele opt judeţe de care discutăm in contextul ţării, şi anume investiţiile din rutier sunt undeva peste 6,5 miliarde care reprezintă mai mult de 23% din 28 de miliarde, totalul investiţiilor pe rutieră. Procentul pe care il reprezintă cele opt judeţe ca suprafaţă este undeva sub 19. S-a insistat pe această abordare pentru că este necesar să se recupereze nişte arierate şi este necesar să echilibrăm teritoriul, acesta fiind unul dintre principiile Master Planului. Pentru investiţiile totale, nu numai rutier, avem peste 9 miliarde din totalul de 45 de miliarde pe care ii vom investi in toată infrastructura pană in 2030. Aş fi vrut să subliniez şi ideea de abordare integrată pe care guvernul şi-a propus să o adopte pentru toate direcțiile in care lucrează. Ne dorim o abordare integrată, nu dezvoltarea exclusivă a unor coridoare de transport seci, ci dezvoltarea unor zone economice care să imbrace aceste coridoare. Aceasta impune şi colaborarea cu autorităţile locale şi colaborarea cu aleşii locali care sunt in parlament, pentru a avea o viziune unică, pentru a face un echilibru intre nevoile sociale normale şi nevoile de infrastructură şi a merge, pană la urmă, intr-o direcţie unică. In acest spirit, se formează deja entităţi de colaborare cu aceste unităţi locale, avem in Bucureşti cu primăriile, şefii de regionale ale companiilor mari de infrastructură, de drumuri şi feroviar, vor ţine legătura cu consiliile locale şi judeţene, vom avea o intalnire de acest gen şi in perioada care urmează pentru a accelera proiecte de infrastructură. Romania a trecut de faza, consider eu, in care nu işi putea absorbi fondurile, vom ajunge foarte curand in faza in care nu vom avea fonduri suficiente pentru ceea ce ne-am propus in acest Master Plan, ca orice alt stat din Europa, pentru că toată lumea este in aceeași situație, şi va trebui foarte rapid să identificăm aceste metode. Am avut o discuţie foarte interesantă cu comisarul european pentru transporturi acum trei zile la Ljubljana, la conferința Investind in transporturi, am primit şi de acolo aceleaşi recomandări şi acelaşi entuziasm de a accede şi la alte metode decat fondurile structurale care la un moment dat se vor termina, de a incerca să fim pregătiţi pentru anii 2020 -2022, cand aceste fonduri se vor limita şi de a putea dezvolta infrastructura cu viteză maximă. Este foarte important, vorbesc aici de planul Juncker, nu este nici un secret, studiem acum, facem şi o evaluare de portofoliu, pentru a vedea care din aceste proiecte ale noastre sunt pretabile la planul Juncker şi, folosind acest instrument, nu numai să ne acoperim perioada de după 2020, dar şi eventual să forţăm o devansare a Master Planului fără a strica insă prioritatea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Cam atat aş avea de spus. Vă mulțumesc. Dan Suciu: Avem 10 - 15 minute la dispoziţie. Dacă aveţi intrebări, aveţi cateva microfoane in sală, vă rog să utilizaţi aceste microfoane şi să vă prezentaţi. Reporter: Dle prim ministru, vă rog să ne spuneţi cum comentaţi demisia ministrului Aura Răducu. Dacian Cioloş: Da, am avut o discuţie cu doamna Răducu, săptămana trecută, şi am convenit acest lucru. I-am spus că am apreciat şi apreciez activitatea pe care a desfăşurat-o dansa pană acum. A pornit intr-o situaţie dificilă acolo, la minister, şi-a folosit toată expertiza pe care o are pe fonduri europene, pentru a debloca anumite lucruri. S-a implicat dansa, personal, foarte mult in a debloca anumite lucruri, pe care le-a găsit acolo inţelenite, şi legat de pregătirea sistemului MySMIS şi legat de ghidurile beneficiarilor, şi legat de inchiderea perioadei 2007-2013. Insă, am convenit că in momentul de faţă acolo, la minister, mi-aş dori să trecem la o etapă nouă de abordare, şi, in condiţiile acestea, am acceptat demisia dansei. O să mă gandesc in cel mai scurt timp, maine probabil, să fac o nouă propunere şi să mergem cat mai repede inainte. I-am spus şi dansei, sper să putem, in măsura in care dansa va fi dispusă, să putem să continuăm să lucrăm impreună şi de pe o altă poziţie. Reporter: Aveţi pe cineva in gand, un nume? Dacian Cioloş: O să anunţ maine. Pană maine, o să anunţ un nume. Reporter: Bună ziua! Pentru domnul ministru Costescu. Voiam să vă intreb despre expertiza privind lotul doi al autostrăzii Lugoj-Deva, inţeleg că este gata. De ce nu aţi făcut publice aceste rezultate, ce au scos la iveală, unde sunt probleme şi care sunt recomandările experţilor? Mulţumesc! Dan Costescu: Da, prima rectificare, expertiza nu este gata. Expertiza este cea comandată de noi, atunci cand am constatat probleme pe primul lot, pe Orăştie-Sibiu, şi atunci ne-am gandit că fiind acelaşi operator, aceeaşi firmă de construcţie, este necesar să facem o expertiză şi acolo. Ceea ce ştiţi dumneavoastră sunt nişte rezultate parţiale, pe care cel care face expertiza le-a scos din iniţiativă proprie in presă. Evident că nu e nici o problemă cu asta. Din păcate, se confirmă anumite deficienţe. Noi aşteptăm raportul final, care va fi urmat şi de un proiect tehnic pentru a remedia problemele care au fost identificate acolo. Reporter: Pentru domnul Costescu, primul, cand va fi efectiv scoasă la licitaţie refacerea studiului de fezabilitate pentru autostradă, o dată completă eventual, şi cand estimaţi că va fi finalizată construcţia tronsonului din mijloc Targu Neamţ-Targu Mureş? Pentru că pe noi asta ne doare cel mai tare. Dan Costescu: Programul a fost anunţat. Pană acum s-a lucrat in mod accelerat la cerinţele tehnice pentru studiul de fezabilitate. Această etapă se incheie in luna mai. Urmează, pană in luna februarie să se desfăşoare achiziţia, ne-a lăsat şase luni, cat durează procedura de achiziţie şi incă două luni de rezervă. Din experienţă, ştim că de obicei candidaţii se contestă intre ei şi avem incă două luni de rezervă, după care, din februarie, putem să numărăm 18 luni pentru realizarea studiului de fezabilitate, de acolo urmand să se desfăşoare achiziţia pentru lucrări şi apoi lucrările. Totul depinde şi de identificarea sursei financiare. Acum lucrăm cu viteză maximă la aceste zone unde avem buget alocat. Pentru că avem bugetul alocat acum la studiul de fezabilitate, imi daţi voie să nu mă pronunţ, dar el ca termen urmează imediat după ce se incheie studiul de fezabilitate. Reporter: Și o dată pentru finalizarea tronsonului central Targu Neamţ-Targu Mureş. Dan Costescu: Ea va fi prevăzută in cadrul tronsonului care incepe acum. Acum, ca să fie foarte clar, din tot tronsonul Ungheni-Iaşi-Targu Neamţ şi pană la Targu Mureş se face porţiunea estică, deci de la Iaşi pană la Targu Neamţ. Nu există o prioritizare in acest moment, pentru că ea va rezulta din studiul de fezabilitate. Acum ştim doar tronsonul şi ştim sumele pe care ni le-am propus, deci... va apărea şi această dată, in momentul cand va fi finalizat studiul de fezabilitate. Exact asta face el, proiectul şi calendarul de derulare al proiectului. Reporter: Deci, se incepe cu primul tronson Ungheni-Targu Neamț. Dan Costescu: Da, asta este clar, pentru că acest tronson este, aşa cum a spus şi domnul prim-ministru, a fost una din priorităţile noastre. Am vrut să incepem această autostradă. Ne chinuim să-i găsim loc in buget. Alternativa, peste munte, era aproape de trei ori mai scumpă. Este vorba de tot tronsonul pană la Targu Mureş de 2,9 miliarde de lei, faţă de tronsonul estic pe care il incepem acum... Reporter: De euro. Dan Costescu: ... euro - mă scuzaţi! - faţă de tronsonul estic, care este doar 1,1 miliarde, aproape 1,2. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule Cioloş, o intrebare. Este al doilea ministru care işi dă demisia in urma evaluării de săptămana trecută. Reporter: Domnule Cioloş, o intrebare, este al doilea ministru care işi dă demisia in urma evaluării de săptămana trecută. Credeţi ca vor mai exista ministri care să-şi depună mandatul? Dacian Cioloş: Doamnă, nu vă pot răspunde, pentru că eu v-am mai spus atunci cand eram tot presat să spun de remanieri că lucrurile astea... Dacă e cazul, luăm decizia impreună cu ministrii. Eu nu vreau să fac spectacol din aceste lucruri. E vorba de măsuri pentru a eficientiza activitatea guvernului, cu tot respectul cuvenit oamenilor care la inceputul mandatului, in noiembrie, şi-au asumat acest rol, de ministru in acest cabinet. Nu ştiu dacă va fi cazul sau nu. Astea sunt decizii pe care le iau si le luăm şi in discuţie cu oamenii, in funcţie şi de cum avansează lucrurile, in funcţie de cum prioritizăm lucrurile, deci astea sunt decizii care vor veni firesc, dacă va fi cazul. Dar, v-am spus, nu fac remanieri de dragul remanierii sau al spectacolului. Reporter: Am inţeles. Dacă Senatul dă astăzi aviz pozitiv legii pensiilor speciale, exista bani la guvern pentru aceste pensii? Dacian Cioloş: Pai, ştiţi care e bugetul. Mă tot intrebaţi dacă există sau nu bani. Bugetul e aprobat de parlament, e public. Puteţi să consultaţi acolo si să vedeţi unde există buget. Deci nici n-are rost să mă mai intrebati lucruri din astea. Am mai spus că in iunie, in functie de cum evoluează lucrurile şi pe partea de venituri, şi pe partea de cheltuieli, vom analiza rectificarea si acolo vom vedea cum prioritizăm anumite resurse, in funcţie de ce avem disponibil, dar pentru măsuri noi, cu costuri bugetare, dacă există sau nu buget, consultaţi bugetul aprobat de parlament, incă o data Aprobat de parlament, nu de altcineva. Reporter: Am inţeles. Inca o intrebare, ce măsuri luati in calcul pentru rezolvarea situaţiei Televiziunii Romane? Dacian Cioloş: Pentru rezolvarea situaţiei Televiziunii Romane, am avut şi ieri, şi astăzi o scurtă discuţie şi cu dl Gigel Ştirbu, pentru că guvernul, am mai spus-o cand am fost in parlament, işi asumă responsabilitatea pe care o are ca guvern, dar nu poate să-şi asume toată responsabilitatea. Acolo, in primul rand, trebuie să avem un partener de dialog cu perspectivă. Cu viziune şi cu perspectivă! Adică o conducere stabilă, care să-şi asume un program de restructurare, aşa cum o fi el, cel pe care şi-l va asuma Consiliul de Administraţie cu conducerea numită, incă nu avem preşedinte-director general acolo. Şi odată ce Consiliul de Administraţie care este numit de parlament şi preşedintele director general, care trebuie să fie votat de parlament, are o viziune, din momentul respectiv putem discuta, să vedem care sunt soluţiile şi din punct de vedere bugetar, si din punct de vedere legal, pentru a ajuta la rezolvarea situaţiei de acolo. La fel ca şi cu toată discutia asta privind Eurovision. D-na ministru de finanţe a avut o discuţie cu preşedinta Eurovision la sfarşitul săptămanii trecute, pentru a o asigura că nu se pune problema falimentului şi a inchiderii Televiziunii Romane, pentru că asta era teama lor. Dar n-a fost nimeni... cu cine să comunice, pentru că există o conducere, sigur, in momentul de față, care e conducere interimară, dar oamenii aşteaptă, la fel ca şi alţi creditori, să vadă cine ia fraiele in mană la Televiziunea Romană, şi asta trebuie s-o facă Consiliul de Administraţie cu un preşedinte director general, şi care e abordarea pe care au in vedere să o aplice. Guvernul a trimis la parlament, aşa cum ne-am angajat cand am avut discutia cu parlamentarii, şi mai multe variante, mai multe soluţii de abordare din punct de vedere tehnic, din punct de vedere legislativ, inclusiv cu propuneri de modificare a legislaţiei, tocmai pentru ca guvernul să poată să intervină in acest proces de restructurare. Dar trebuie să gandim acest lucru de data asta pe termen lung. Nu mai putem gandi să rezolvăm doar punctual o problemă de participare la Eurovision sau punctual o altă problemă, pentru că nu mai are nimeni incredere in astfel de abordări. Asta s-a făcut in anii trecuti, s-a găsit o soluţie, s-au mai tot amanat de pe un an pe altul datoriile, s-au mai dat nişte bani ca să nu explodeze bomba in mana unui guvern sau a altuia, şi acum ajungem in faza in care trebuie să ne asumăm nişte decizii clare. Şi astea sunt şi pentru binele Televiziunii, şi pentru binele contribuabililor, care pun nişte bani acolo. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Două intrebări, una pentru domnul prim-ministru si o alta pentru dl Dancu. Relativ recent, aţi făcut publică o strategie de combatere a sărăciei, de luptă impotriva sărăciei, seducătoare in foarte multe puncte. Totuşi, nu credeţi că e mai mult un paleativ, pentru că e o fractură logică, o inversiune... Această strategie vrea să intervină asupra efectelor şi neglijează intr-un fel cauzele procesului de pauperizare. Iar pentru dl Dancu, cam care ar mai fi stadiul in care putem discuta serios de regionalizare, de descentralizare, in condiţiile in care cel puţin aici, in Moldova, avem sentimentul că există nişte reticenţe tipic ardeleneşti vizavi de proces, poate derivate din subiectul mai delicat din Ţinutul Secuiesc, puseele de federalizare ş.a.m.d. Deci astea două, dacă-mi permiteţi. Mulţumesc. Dacian Cioloş: Da. Nu-i atat o strategie, cat un pachet de masuri antisărăcie, obiectivul fiind de a lua şi de a pune impreună in mod coerent diferite măsuri care deja există, măsuri de inserţie socială, de sprijin social şi alte măsuri pe care noi le-am gandit sau le-am pregătit sau le-am lansat deja sau urmeaza să le lansăm, care merg tot in această direcţie. Şi ideea acestui pachet de măsuri antisărăcie era să punem la dispoziţia celor care au puterea, posibilitatea de a aplica aceste masuri, mai ales la nivel local. Multe din aceste măsuri sunt mobilizate sau pot fi mobilizate și folosite de autoritățile locale, de primării, de consiliile județene să aibă la dispoziție un fel de meniu din toate aceste măsuri și să poate aplice in mod combinat aceste măsuri tocmai pentru ca ele să poată să aibă efectul de a nu menține in sărăcie oamenii, ci de a-i scoate din sărăcie. Aceste măsuri sau acest pachet nu e menit să rezolve problema sărăciei ca atare, ci să fie un fel de plasă de siguranță pentru cei care riscă sa cadă in sărăcie. Pornim de la varsta fragedă, de copii, cu acele măsuri pentru a stimula familiile să-și ducă copiii la grădiniță, să evităm apoi abandonul școlar pentru că am constatat că de multe ori abandonul școlar e strict legat de neparticiparea, nesocializarea copilului, neparticiparea lor la programe de grădiniță, abandonul școlar duce apoi la lipsa formării și inclusiv a educației și a formării profesionale și deci la o dificultate in inserția in campul muncii, probleme legate de accesul a locuințe sociale și așa mai departe. Deci, sigur, suntem conștienți că nu prin astfel de măsuri putem rezolva problema sărăciei dar putem să stopăm fenomenul cel puțin și impreună cu alte măsuri - intre timp am trimis Parlamentului și legea venitului minim de inserție care are tocmai ca obiectiv de a incuraja trecerea de la sprijin social de la asistență socială la implicare in campul muncii și de a avea o trecere treptată de la ajutorul social la un venit care să se bazeze strict din ceea ce omul poate să caștige din venitul salarial. Mai sunt și alte măsuri pe care le gandim tot in această direcție. De exemplu un proiect de lege care e in discuție acum in Parlament și pe care vrem să-l susținem cu cateva amendamente. E vorba de voucherele, de tichetele pentru zilieri atat pentru cei din agricultură, din construcții sau din diferite prestații sociale. Avem mulți oameni care in aceste domenii lucrează la negru de fapt și nu au nici asigurare socială, nici asigurare de sănătate, nici contribuții pentru pensie. Cu acest sistem de tichete ideea ar fi tocmai ca acești oameni să fie plătiți de către cei care plătesc cu ziua, să fie plătiți cu aceste vouchere din care cu un mic procent să se poată acoperi și partea de asigurări sociale de sănătate și să scoatem la lumină și acest potențial de producere de venituri pentru oameni care sunt in situații precare de muncă. Pe de altă parte, intr-adevăr pe termen mediu, pe termen lung pentru a combate sărăcia e nevoie de dezvoltare economică. Nu există miracol aici. Insă trebuie să mergem in paralel cu măsuri care să evite sărăcia extremă și sărăcia ireversibilă, pe de o parte și pe de altă parte cu măsuri care să stimuleze mediul economic. Și aici venim și cu viziunea aceasta de dezvoltare economică pe care vrem să o propunem in acest an, venim și cu un pachet de măsuri care să incurajeze IMM-urile, inclusiv această abordare regională a dezvoltării economice pe care suntem pe cale de a o pune pe roate și aici, cu regiunea Moldovei, tot in această direcție merge. Dar acel pachet de măsuri antisărăcie avea in primul rand ca obiectiv de a pune impreună diferite măsuri disparate care aveau același obiectiv și care sunt mult mai eficiente dacă sunt prezentate și utilizate in pachet decat dacă sunt folosite in mod disparat. Vasile Dancu: Despre descentralizare și regionalizare știți că procesul a fost abandonat brusc deși era destul de avansat și in zona științifică exista la nivelul MDRAP un organism format din academicieni, profesori universitari, care au lucrat impreună cu administrația la un proiect de descentralizare și de regionalizare, s-au făcut foarte multe studii, s-a oprit brusc. Noi am continuat accelerat, am făcut un plan accelerat privind o strategie de descentralizare, ultima fază a descentralizării, in luna iunie avem un termen pentru a o prezenta public, a pune in dezbatere publică ultimele măsuri, am accelerat foarte multe termene, era pregătită ca o condiție ex-ante in planul de dezvoltare strategică a administrației, era pregătită pentru 2017 - 18 - 19, deci foarte mult incolo, cu studii foarte multe, cu studii pilot, cu niște studii făcute de Banca Mondială. Noi am redus toate aceste termene și incercăm pană la sfarșitul mandatului nostru să avem in parlament un proiect complet, cu modificările necesare din punct de vedere legislativ pentru ca să avem o descentralizare corectă şi completă. Regionalizarea este /.../ cu acest proces. Anul acesta vom termina. De asemenea, am lansat in dezbatere publică Strategia de dezvoltare teritorială, care privește dezvoltarea armonioasă a teritoriului și urmează acest proces care este unul care ține de voință politică pană la urmă. Noi vom asigura...probabil că pană la sfarșitul mandatului nostru nu vom putea face o dezbatere publică destul de consistentă pentru a crea regiuni sub formă administrativă. Nici nu există cumva, nu avem nici o obligație să creăm neapărat regiuni administrative. Sigur că Europa așa se dezvoltă, așa este dezvoltată Europa in acest moment. In momentul acesta noi continuăm procesul de regionalizare in sensul că consolidăm aceste regiuni de dezvoltare care există, din mai multe perspective. Le-am dat sarcini noi și resurse mai multe, de exemplu pentru ca să ne sprijine in ceea ce privește procesul de dezvoltare locală. Toate proiectele PNDR care vin sunt verificate, le verificăm in teren cu ajutorul agențiilor de dezvoltare regionale, care sunt de fapt, au vreo 1000 și ceva de oameni pregătiți pentru ca să susțină un eventual nivel de regiune pentru inceput. Oricum, gandim acest proiect de regionalizare să se desfășoare pe mai mulți ani, progresiv. Sigur că nu va dispare rolul prefecturilor, al consiliilor județene de la inceput, decat pe măsură ce ar putea să se creeze noi structuri care sa preia atribuții centrale in urma procesului de descentralizare. Cumva gandesc că regionalizarea va fi ultima fază a unui proces de descentralizare a statului in care vom gandi ultimele detalii. Cu siguranță că nu se va face in acest an, este prea scurt termenul, avem incă de lucrat la proiectul de descentralizare, dar orice descentralizare pană la urmă merge in acest scop, a aduce decizia cat mai aproape de cetățeni, a aduce cat mai aproape de cetățeni organismele care pană la urmă sunt vitale pentru că oferă servicii publice de calitate. Reporter: Dle prim-ministru, aș reveni la demisia dnei Răducu. Ce anume i-ați reproșat cand i-ați cerut demisia, pentru că nu are...? Dacian Cioloş: Nu mai comentez. Am spus ce aveam de spus pe acest subiect, nu mai am ce să adaug. Dan Suciu: Vă mulțumesc foarte mult, la revedere. Premierul Dacian Cioloș a vorbit cu manifestanții din fața Prefecturii Intrevedere cu autoritațile locale Intalnire cu organizațiile non-guvernamentale Participare la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii Iași 2016-04-25 13:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-25-01-47-45big_1.jpgComunicat de presă referitor la demisia doamnei ministru Aura Carmen RăducuȘtiri din 25.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-demisia-doamnei-ministru-aura-carmen-raducu- Am acceptat demisia doamnei ministru Aura Carmen Răducu. In perioada imediat următoare voi inainta domnului Președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI, Dacian Cioloș 2016-04-25 12:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-25-12-05-41big_sigla_guv_albastru.pngGuvernul României: Încercarea de a considera guvernul actual responsabil de situația TVR este nepotrivită şi nefondatăȘtiri din 22.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-in-spatiul-public-sunt-lansate-o-serie-de-acuzatii-nefondate-in-legatura-cu-implicarea-sau-lipsa-de-implicare-a-guvernului-in-gestionarea-situatiei-tvrGuvernul Romaniei constată cu regret că in spațiul public sunt lansate o serie de acuzații nefondate in legătură cu implicarea sau lipsa de implicare a guvernului in gestionarea situației TVR. Problema datoriilor pe care televiziunea publică le are este veche, de aproape 10 ani. In toţi acești ani, datoriile către EBU (European Broadcasting Union) au fost mereu amanate şi neglijate. Situația de fond in care ne aflăm nu este cauzată de vreo decizie a guvernului, iar incercarea de a considera guvernul actual responsabil este nepotrivită şi nefondată. Televiziunea publică este o instituție in subordinea parlamentului, care trebuie să aleagă conducerea acestei instituții. Guvernul așteaptă o decizie in această privință, pentru a avea un partener decizional in toate aspectele executive care vizează activitatea televiziunii. Faptul că, după mai bine de o lună de la inceperea acestui proces, nu există incă o conducere care să işi asume responsabilitatea deciziilor executive in ceea ce privește TVR, face ca orice proiect de restructurare sau clarificare a situației financiare să fie imposibil. Situația televiziunii publice a fost adusă la cunoștința parlamentului incă de la inceputul acestui an, iar, in urma intalnirii pe care comisiile de cultură ale parlamentului au organizat-o cu reprezentanții TVR şi ai guvernului, s-a ajuns la concluzia ca guvernul să prezinte soluțiile de modificări legislative care să permită restructurarea TVR şi gestionarea problemei datoriilor. Aceste propuneri au fost trimise la parlament in data de 28.03, aşa incat modificările Legii 41/1994 să poată avea loc in timp util. Aceste modificări legislative sunt in curs, dar nu sunt finalizate. In consecință, in actualul cadru legal nu există posibilitatea plății parțiale a datoriilor doar pentru unul din creditorii televiziunii. Un eventual ajutor financiar care să nu fie susceptibil de nerespectare a condițiile de concurenta nu poate fi acordat decat in cadrul unui plan de restructurare, sub o formă sau alta, de administrarea specială a televiziunii. Guvernul Romaniei, prin Ministerul de Finanțe, va informa EBU in legătură cu situația de drept a TVR şi despre cadrul legal existent, in care reorganizarea operativă care să permită plata datoriilor este imposibil de realizat in perioada imediat următoare. De aceea, Guvernul Romaniei solicită tututor instituțiilor care gestionează soarta televiziunii publice o implicare activă şi responsabilă, pentru a nu perpetua situația dificilă in care se află TVR. 2016-04-22 17:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-22-05-33-08big_sigla_guv_albastru.pngDeclaraţii ale premierului Dacian Cioloş la Consiliul Național Tripartit Știri din 22.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/consiliul-national-tripartitGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună dimineaţa şi bine aţi venit. V-am invitat pentru a relua discuţiile in ceea ce priveşte obiectivul pe care il avem, acela de a asigura, in limita resurselor pe care le avem la dispoziţie, anumite corecţii, pe care le putem face la salarii. Am tras nişte concluzii şi invăţăminte din procesul ultimelor luni in discuţiile pe care le-am avut in interiorul Guvernului şi modul de lucru in ceea ce priveşte Legea salarizării, am tras și niște concluzii legate de modul in care am organizat şi modul cum a funcţionat dialogul şi cu dumneavoastră. Și, pornind de la aceste invăţăminte, am vrea să resetăm cadrul de lucru şi să redemarăm acest proces in aşa fel incat, in cel mai scurt timp, să reuşim să venim cu o nouă propunere de ordonanţă de urgenţă, care să aibă un obiectiv bine ţintit, bine delimitat şi care să vizeze nu atat o schimbare a legii actuale, cat o corectare a ei, incă o dată, in limitele bugetului pe care il putem aloca in cel mai scurt timp, deci, o parte anul acesta şi anul viitor, şi, pe de altă parte, avand ca obiectiv să concentrăm aceste resurse acolo unde este nevoie cel mai mult şi unde impactul poate să fie cat mai mare. Odată finalizat, sper eu, cu succes, acest proces, putem trece la o a doua fază şi să regandim eventual, după aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă, o lege a salarizării, care să aibă o abordare mai largă. Dorim să lucrăm la această ordonanţă, pornind, cum v-am spus, de la principiul limitării resurselor pe care le mobilizăm. Eu aş vrea să fim realişti şi, sigur, această limitare a resurselor, pe care le putem pune pe masă in momentul de faţă, se va face in mod justificat şi am cerut Ministerului de Finanţe să vină cu o analiză, pe care să fie in măsură să o prezinte şi in faţa dumneavoastră, legată de calculele bugetare pe care noi le-am făcut şi resursele pe care le putem degaja şi, totodată, pentru reuşita acestui proces, am vrea să pornim de la principiul neutralităţii in abordarea familiilor ocupaţionale, pentru a corecta inechităţile, focalizandu-ne, in primul rand, la baza grilei. Acestea sunt cele cateva elemente de la care vă propun să pornim discuţia şi, cu voia dumneavoastră, o să dau cuvantul domnului ministru Dragoş Pislaru, să vă prezinte mai pe larg modul in care domnia sa intenţionează să vă propună ca metodă de lucru procedura in care o să lucreze in perioada imediat următoare. Oricum, i-am cerut domnului ministru ca, in săptămanile următoare, să-şi concentreze atenţia şi energia şi resursele umane pe acest subiect - este principala prioritate pentru dansul şi pentru minister in săptămanile imediat următoare şi, in acelaşi timp, să pună la punct un mod de lucru transparent, in aşa fel incat să vă implice in mod practic şi pe dumneavoastră, pe toţi reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi a diferitelor ministere vizate. Vă rog. Declaraţii de presă ale ministrului Muncii, Dragoş Pislaru, și ale purtătorului de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, la finalul Consiliului Național Tripartit [Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Vă mulțumim pentru prezență. Ne-am gandit să ieșim cu cateva clarificări in urma discuțiilor de astăzi, pentru că am văzut o serie intreagă de interpretări care n-au legătură cu proiectul la care incepem să lucrăm de astăzi; interpretări care au folosit termeni absolut inadecvaţi legat de ceea ce se intamplă şi, de aceea, apelul meu este că atunci cand relataţi aceste subiecte, termeni ca austeritate, ingheţare, conflict - sigur, e dreptul dumneavoastră să ii folosiţi, dar nu au legătură cu proiectul despre care vorbim. L-am rugat pe domnul ministru Dragoş Pislaru, să vină cu cateva clarificări, după prima intalnire la care a participat in calitate de ministru in Consiliul Naţional Tripartit. Domnule ministru, vă rog. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Vă mulţumesc că aţi acceptat să avem această discuţie după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit. Aş vrea şi eu, la randul meu, să clarific nişte chestiuni care sunt foarte clare. Aşa cum v-am spus deja la conferinţa de presă de la minister, am avut inainte de CNT - de Consiliul Naţional Tripartit, intalniri cu partenerii sociali şi am pus in discuţie o restartare, o reincepere a creşterii increderii in dialogul social in Romania, pe principiul de transparenţă şi pe dialog tehnic deschis şi aceste principii au fost şi cele care au fost pregătite pentru discuţia de astăzi, in cadrul CNT, principii, proces, unde vrem să ajungem, ce vrem să obţinem. Mie mi se pare foarte important să subliniez faptul că nu se discută de vreun alt proiect de ordonanţă şi atunci, dacă vorbim despre principii, ar fi bine să inţelegeţi că acea referinţă care s-a făcut, la sporuri şi indemnizaţii, singurul lucru, de fapt, care trebuie să il reţinem, este că in această abordare nouă pe care am propus-o partenerilor sociali, a fost să ne concentrăm pe salarii, pe salariile de bază şi nu pe sporuri şi indemnizaţii. De aici, interpretările pe care le-a tras toată lumea, consider că nu...;, aceste interpretări nu sunt corecte. Ca să discutăm concret insă, ce principii, despre ce discutăm? Cu ce diferă această ordonanţă sau acest proiect legislativ la care lucrăm, faţă de vechea abordare? In primul rand, această ordonanţă recunoaşte limita, capacitatea fiscal-bugetară pe care o avem şi incearcă să rezolve ce ne stă la dispoziţie pentru perioada următoare. Discutăm de o sumă care nu ar putea să rezolve toate inechităţile din sistem şi trebuie să fim cu toţii conştienţi de acest lucru. Este un proces in care nu va fi posibil ca toată lumea să fie mulţumită. Şi atunci, se pune problema, cu aceste resurse puţine pe care le avem, ce putem să facem? Şi avem opţiunea să incercăm să carpim, pe ici pe colo, toată grila de salarizare, cum a fost incercat deja şi n-am avut un mare succes, sau avem opţiunea să ne concentrăm resursele acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Ce inseamnă acest lucru? Inseamnă că am, in acest moment, o masare a salariilor in zona salariului minim in plată, de la 1 mai, 1.250 de lei, fără a se face diferenţierea intre persoane cu studii medii, debutanţi cu studii superioare şi chiar zona de studii superioare cu vechime. Şi atunci, in aceste condiţii, ale unor resurse limitate, propunerea principială, de concentrare a resurselor, este către această bază care să fie decomprimată, evident, in sus şi care să permită, pană la un prag de inflexiune pe care ni-l va permite bugetul, să putem regla această bază a piramidei salariale in domeniul bugetar. A doua chestiune este... se pune intrebarea, da, dar acest lucru ar insemna o translatare a unei comasări din zona de bază, un pic mai sus, pentru că cei care au salarii mai mici ii vor prinde din urmă pe cei care au salarii ceva mai mari. Dar, vedeţi dumneavoastră, nu este doar o problemă de capra vecinului aici. Problema este mult mai profundă, este de demnitate şi de decenţă. Noi discutăm de o administraţie publică a unui stat membru al Uniunii Europene, in care ai oameni care caştigă salarii nete de sub 1.000 de lei. Acest lucru nu este acceptabil şi de aceea avem o datorie morală şi de demnitate, in sistemul public, de a ne uita la cei care sunt cei mai afectaţi. Şi vă rog mult, este o chestiune foarte importantă, să inţelegeţi că nu este vorba aici numai de cei de la bază, cum s-a vehiculat deja, că e vorba de categorii cu studii medii, este vorba şi de zona de intrare in sistem, cu studii superioare. Este o chestiune clară că reforma aceasta pe care noi incercăm să o facem, chiar şi cu ordonanţa, trebuie să fie corelată cu reforma administraţiei publice, pe care noi o avem in vedere. Nu se poate discuta de evaluare, performanţă şi reforma unei administraţii publice fără să poţi să asiguri că intrarea in sistem..., oamenii sunt cat de cat motivaţi şi că au aceste chestiuni de demnitate şi decenţă. Aş vrea să mai adaug incă două principii. Avand in vedere că această ordonanţă este un prim pas intr-un ansamblu in care guvernul, evident, ştiţi foarte bine că a discutat şi de un proiect de lege care să fie lăsat, pentru o perioadă, care să continue ordonanţa, este foarte important să inţelegem că cei care nu vor putea să fie direct ţintiţi prin ordonanţă, vor avea o perspectivă in acel proiect de lege care rezolvă inechităţile, restul inechităţilor progresiv in sistem. Şi aici este, intr-adevăr, un mesaj şi un principiu de solidaritate la care noi facem referire: da, intr-adevăr, putem cu toţii să fim frustraţi că nu vom avea şi noi, incepand cu august sau septembrie, de cand va fi in plată, modificări ale salariilor şi, da, intr-adevăr, sunt multe familii ocupaţionale şi zone ale acestor familii ocupaţionale care pot spune aceste lucru, dar, pană la urmă, este o chestiune de solidaritate, este o chestiune prin care trebuie să ne uităm la cei care abia pot să işi ducă existenţa, darămite să incerce să fie aproape de cetăţean şi să servească cetăţenii acestei ţări, pană la urmă, ei fiind cei care contribuie la salariile zonei bugetare. Iar ultimul principiu care mi se pare foarte important şi a fost scos in evidenţă şi de primul ministru astăzi, este principiul neutralităţii in tratarea familiilor ocupaţionale. Ce inseamnă acest lucru? Dacă noi, in Romania de azi, in care incercăm să considerăm că am ajuns la o maturitate atat legată de dezvoltarea noastră, ca societate, dar şi un nivel de coeziune, cat de cat, care să ne permită să ne dezvoltăm competitiv in UE, dacă noi, repet, in acest moment, vom incepe să ajungem la dezbinare intre familiile ocupaţionale, adică profesorii să spună că ei sunt mai importanţi decat doctorii; doctorii, mai importanţi decat magistraţii; magistraţii, mai importanţi decat armata; armata, mai importantă decat administraţia publică - nu vom ajunge nicăieri. Prin urmare, principiile pe care le-am enunţat trebuie insoţite de acest principiu de neutralitate. Neutralitate inseamnă: avem un sistem care a fost gandit in 2010, acea Lege 284 la care s-a lucrat trei ani de zile, şi care a stabilit nişte echivalenţe. Iar noi, in bază, acum, vom merge exact pe acele echivalenţe. Nu vom putea corecta toate echivalenţele mai departe de acel prag peste care nu avem resurse. Dar in reforma ulterioară din proiectul de lege, tot aceste echivalenţe vor fi avute in vedere. Important este ca acum să inţelegem că nu vom putea trata diferenţiat sau preferenţial o anumită familie ocupaţională. Pe partea de proces - şi o să concluzionez - este foarte important de menţionat că guvernul nu poate impune şi nu vrea să impună nimic nimănui. Guvernul şi-a asumat existenţa unor inechităţi in sistemul salarial şi incearcă să vină cu soluţii, in dialog deschis cu partenerii sociali. Astăzi, reuniunea Consiliului Naţional Tripartit a fost o reuniune bună, in care partenerii sociali şi-au exprimat punctele de vedere in mod deschis. A exista un consens rezervat asupra faptului că trebuie restartat acest dialog, că un dialog deschis, transparent şi cu profesionalism este un lucru binevenit. Evident, nimeni nu poate să spună de acum că vom avea peste trei săptămani un succes garantat. Dar cred că faptul că, in loc să lucrăm separat şi să ne auzim pe surse, pe ici, pe colo, vom avea, incepand cu ziua de luni, un dialog impreună, vom lucra efectiv cot la cot cu experţii pe care partenerii sociali ii vor da, cu experţii guvernamentali, şi vom incerca să ajungem in aceste trei săptămani propuse la un proiect care să aibă intr-adevăr acceptabilitatea unei majorităţi, acest lucru este important. Există acest calendar, l-am anticipat deja - undeva, in trei săptămani, incercăm să venim cu acest proiect. Există, pană la urmă, vehiculată data de 15 mai ca o dată in care să putem scoate, spre dezbatere publică, un nou proiect; pană atunci, nu putem vorbi de vreun alt proiect. Deci, chiar dacă mai auziţi de variante, versiuni şi orice mai auziţi - că, evident, veţi mai putea auzi multe lucruri in această perioadă in care vom rula nenumărate scenarii -, să ştiţi că pană pe 15 mai orice comentariu oficial asupra acestei discuţii nu poate avea loc. Pe 15 mai vom avea un proces care va fi incheiat, şi atunci, evident, cu toată lumea putem să intrăm in dezbatere publică. Şi dezbaterea publică inseamnă că vom primi opinii mai largi din societate, de la expertiză, care se află in acest moment in afara zonei de dialog social propriu-zisă - ONG-uri, institute de cercetare, oricine crede că ar avea un punct de vedere. Şi ii garantăm că această dezbatere va fi făcută corespunzător. Cele două săptămani pe care le-am propus, deci de pe 15 pană pe 30 mai, dezbatere publică, pentru ca să incercăm, ca ţintă, să ne incadrăm, la şase luni inainte de alegerile generale, deci 1 iunie, care este o zi de miercuri, să putem avea poate adoptarea in regim de urgenţă a unui proiect legislativ sau alte lucruri pe care le putem constata impreună cu partenerii sociali că sunt rezultatul acestui demers pe care il incepem de luni incolo. Eu aş vrea doar să subliniez că in CNT s-a supus la vot această chestiune legată de acceptarea, de principiu, a lucrurilor care au fost prezentate, a existat, evident, acest consens rezervat, după cum vă spuneam, ceea ce ne face increzători ca, dacă ne ţinem de lucrurile acestea in mod serios, intr-un mod transparent, vom putea recaştiga increderea partenerilor sociali şi credibiliza acest dialog social care este critic pentru societatea romanească. Vă mulţumesc! Dan Suciu: Doar două clarificări mai vreau să spun, avand in vedere cele pe care le-aţi comunicat in orele acestea: nu există, in acest moment, un text de ordonanţă de urgenţă pus in discuţie publică, deci nu avem un text pe care să-l fi propus cuiva, să-l fi arătat cuiva, să-l fi discutat cuiva - nu, domnule ministru? Dragoş Pislaru: Da. Dan Suciu: Şi, doi: dacă nemulţumirile legate de proiectul care va rezulta vor fi mai mari decat beneficiile - pentru că, sigur, vor fi beneficii, dar vor fi şi anumite nemulţumiri -, nu vom merge cu acest proiect de ordonanţă mai departe. Deci, va fi clar un rezultat in care beneficiile vor fi mai mari decat nemulţumirile - acela va fi rezultatul cuantificabil al textului pe care il propunem. Intrebări pentru domnul ministru, vă rog! Reporter: Bună ziua! Care sunt cifrele pe care luaţi in calcul in această intenţie de proiect de ordonanţă de urgenţă? Care este bugetul in care trebuie să vă incadraţi, banii pe care ii aveţi la dispoziţie in acest moment şi care sunt procentele de posibilă majorare a acestor salarii mici şi foarte mici? Dragoş Pislaru: Lucrurile sunt in modul următor: noi discutăm de păstrarea concepţiei Legii 284, legea-cadru, deci această ordonanţă nu va mai inlocui legea-cadru. Deci, vă gandiţi in modul următor: noul salariu de referinţă este 1.250 de lei. Incepand cu 1.250 de lei, noi vom intra in principiile grilei din 284, care are coeficienţii aceia de echivalare, şi vom lua de la bază in sus, vom ridica, printr-o metodă pe care urmează să o stabilim impreună cu partenerii sociali, care poate să fie cu pas fix, dar deocamdată metoda consacrată este cu procent, deci 2,5% intre clase, şi vom ridica pană acolo unde ne permite. Ăsta este principiul. Pe ce cifre lucrăm? Pe cifre care, de data aceasta, să fie puse la masă, impreună - ce avem noi, in evidenţa Ministerului Muncii, ce are Ministerul Finanţelor Publice, ce are fiecare dintre ministerele sau autorităţile care dispun de cifrele de salarizare in familiile lor ocupaţionale, dar şi - şi aici este atu-ul mare - cifrele pe care le au sindicatele. Am avut probleme in trecut că nu ştiam exact cat are in plată salariu o anumită categorie sau alta. Discutăm, pană la urmă, de 500-600 de numere, anume salarii pe diverse incadrări, pe diverse vechimi, care trebuie verificate cu grijă fiecare. De aceea, discuţiile tehnice - şi aici este foarte important - vor fi atat generale, pentru a vedea modul de lucru, dar vor fi după aceea pe fiecare familie ocupaţională, pentru ca fiecare dintre acele cifre să poată fi verificată. Acest lucru este o chestiune care, ca o persoană care a fost implicată in cercetare economică şi in management de proces, vă pot garanta că nu o să scape vreo cifră de aici care să nu fie validată in acest demers. Intenţia noastră este să invăţăm din lucrurile care n-au funcţionat in trecut. Reporter: Și o singură lămurire: ce se va intampla cu sporurile, indemnizațiile și bonificațiile? Care este propunerea pe care ați inaintat-o? Dragoş Pislaru: Perfect! Clarific din nou. Ordonanţa pe care o avem in vedere, nefiind o ordonanţă care să schimbe legea-cadru, acest lucru inseamnă că toate sporurile, indemnizaţiile şi toate lucrurile care sunt pană acum puse in Legea 284 sau in alte acte normative vor rămane aşa cum sunt. Noi doar ce am incercat să subliniem este că nu ne propunem prin această ordonanţă să corectăm ceea ce niciun guvern in ultimii ani de zile, din 2010 incoace, n-a putut să corecteze. Bunăoară, sunt multe măsuri care sunt prorogate; noi nu ne vom atinge de ele. Noi vom avea o ordonanţă de corecţie adusă la salarizarea personalului din zona bugetară. Prin urmare, sporurile şi indemnizaţiile şi orice măsură sectorială specifică unei familii operaţionale vor rămane aşa cum sunt ele la momentul actual. Şi eu vă rog să nu mai folosiţi cuvantul ingheţare; nu este vorba de ingheţarea nimănui. Sporurile şi indemnizaţiile au mersul lor. Noi ce incercăm să facem acum: ne concentrăm pe salariile de bază. Mulţumesc! Dan Suciu: Ca să subliniez incă o dată: acest document despre care vorbim se referă la salarii. Dragoş Pislaru: Exact. Dan Suciu: Sporuri şi indemnizaţii ţine de alte acte normative.Mai aveţi intrebări? Vă rog! Reporter: Domnule ministru, care este salariul lunar pe care dvs il incasaţi? Aici, de cand aţi venit la guvern. Deci, consilier şi... Dragoş Pislaru: Ca și consilier, fără să am o cifră exactă, este undeva la 5.100-5.200 lei net, iar ca ministru, trebuie să recunosc că nu ştiu. Vă mărturisesc că n-a fost prima mea preocupare să aflu cat e, dar am inţeles că datorită unei persoane politice importante din vechiul guvern grila aceasta este una specială, deci... Reporter: Exact la asta voiam să ajung... Dragoş Pislaru: Vă rog! Reporter: ...că tot vorbeaţi de decenţă şi solidaritate. Dragoş Pislaru: Da, da. Şi credeţi-mă că am o opinie personală. Nu cred că e o opinie instituţională, dar opinia mea personală este că această polarizare care a fost făcută prin acea ordonanţă nu este o polarizare corectă şi a fost făcută absolut artificial. Dar este o opinie personală, după cum vă spuneam. Reporter: Asta ca să inţelegeţi şi punctul de vedere al sindicaliştilor, cand li se spune că vor creşte doar salariile cele mai mici - de la 1.250 la 2.000. Dragoş Pislaru: Da. Ce vă pot spune acum, pentru că tot suntem in conferinţă de presă, este că, impreună cu secretarul de stat Valeriu Nicolae, am ales ca din salariile noastre, cel puţin, pe o lună sau două luni, să facem un fond de premiere pentru cele mai bune idei de reformă a Ministerului Muncii, lucru pe care mă bucur să vi-l pot anunţa chiar acum. N-am stabilit exact cat este suma respectivă, dar cu siguranţă este o chestiune pe care mă bucur să o transmit cu această ocazie. Am incurajat practic toţi angajaţii, şi o să trebuiască să mai trag de ei, pentru că deocamdată nu inţeleg exact cum e chestia - să propună ei...?! Bun! Dar asta voiam să vă spun, că se va realiza un fond de premiere - şi, pe această cale, ii rog pe colegii din minister să inţeleagă că pot propune lucruri care să fie utile pentru acest minister şi pentru agenda sa. Mulţumesc! Reporter: Şi incă o intrebare: in momentul de faţă aveţi nişte calcule la minister cam caţi angajaţi ar urma să beneficieze, in sistemul public, dar s-ar aplica...? Dragoş Pislaru: Estimarea este grosieră din acest punct de vedere: intre 300.000 şi 500.000 de oameni ar putea să intre in acest calcul. Deci, discutăm la un sistem de 1,2 milioane de angajaţi - faceţi dvs calculul cam ce pondere ar putea să fie luaţi in calcul. Din punctul meu de vedere, va fi un lucru care va putea normaliza, repet, nivelul de trai, decenţa in a-şi exercita funcţia publică in sistemul bugetar pentru o sumă considerabilă de persoane. Dan Suciu: Vă mulţumesc mult! Reporter: O intrebare pentru purtătorul de cuvant, dacă se mai poate... Mulţumim, domnule ministru! Am inţeles că am fost excluşi de la Eurovision. Ministerul Finanţelor nu a transmis punctul de vedere, pe care dvs spuneaţi că urmează să se... Dan Suciu: /.../ Am discutat situaţia, intr-adevăr, nu există o bază legală pe care să se poată face acest transfer financiar, avand in vedere că societatea respectivă, Societatea Naţională de Televiziune, are multiple datorii. Ar fi o problemă de concurenţă neloială şi de a fi fost sesizate toate forurile care ţin cont de concurenţă pe plan european. Deci, din păcate, n-am găsit soluţia tehnică şi legală, mai ales, dincolo de soluţia financiară. N-am găsit, in primul rand, soluţia tehnică legală prin care o eventuală plată să poată fi făcută. Ne pare rău să constatăm acest lucru, dar adresa a sosit la noi abia in aceste zile, e o problemă de ani de zile, trebuia rezolvată de ani de zile, sunt datorii de ani de zile şi e cumva inechitabil să fie acuzat acest guvern de faptul că n-a plătit o datorie care de ani de zile zace prin diverse sertare. Noi n-am găsit soluţia tehnică şi legală pentru a face această plată in termenul scurt de 24 de ore pe care l-am avut la dispoziţie. Reporter: Dar, din informaţiile noastre, EBU ceruse doar o garanţie din partea Guvernului că Televiziunea Romană va funcţiona /.../. Dan Suciu: Garanţia inseamnă plată. Dacă vreţi să ne jucăm cu cuvinte şi să aruncăm garanţii fără să avem confirmarea tehnică şi legală a unei plăţi, sigur, n-aveţi decat să o faceţi dumneavoastră. Noi nu putem să ne jucăm cu o garanţie dacă nu ştim soluţia tehnică legală pentru această plată. Nu avem in acest moment şi nu cred că este posibilă devreme ce n-am găsit-o. Reporter: Vor fi şi alte evenimente care nu vor fi transmise de Televiziunea Publică - Campionatul European şi alte evenimente. Se va mai discuta? Dan Suciu: N-avem acest mandat acum pentru ceea ce inseamnă reformarea structurii publice din Televiziune, ţine de o altă autoritate, noi ne-am arătat toată dispoziţia pentru a interveni in acest proces, pe baza limitelor legale pe care le avem. Vă mulţumesc! 2016-04-22 12:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_5555.jpgDejun de lucru oferit de premierul Dacian Cioloș în onoarea preşedintelui Ucrainei, Petro PoroșenkoȘtiri din 21.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/dejun-de-lucru-oferit-de-premierul-dacian-ciolo-in-onoarea-presedintelui-ucrainei-petro-poro-enkoGalerie foto Premierul Romaniei, Dacian Cioloș, a oferit azi, 21 aprilie, un dejun de lucru in onoarea președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, aflat in vizită oficială in Romania. In cadrul discuțiilor au fost trecute in revistă stadiul actual al relațiilor bilaterale, situația politică și de securitate a Ucrainei, precum și relația acesteia cu Uniunea Europeană. Premierul roman a arătat că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă șansă pentru accelerarea reformelor interne și stabilizarea statului vecin. Totodată, premierul Dacian Cioloș l-a asigurat pe președintele Poroșenko de sprijinul Romaniei, bilateral și la nivel european, in planul reformelor și al implementării angajamentelor europene. Președintele Poroșenko a prezentat situația din Ucraina și a dat asigurări privind angajamentul noului guvern de la Kiev de a lua măsurile necesare pentru stabilizarea situației politice și pentru continuarea reformelor. In acest sens, a informat cu privire la principalele măsuri care urmează a fi luate in viitorul imediat și a mulțumit pentru sprijinul constant acordat de Romania. In marja intalnirii, au fost semnate Acordul bilateral privind cooperarea in domeniul transporturilor militare, precum și Acordul vizand patrularea in comun la frontiera de stat romano-ucraineană. 2016-04-21 15:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_poza1.jpgZiua Porților Deschise la Palatul Victoria în Săptămâna “Școala Altfel”Știri din 21.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-portilor-deschise-la-palatul-victoria-in-saptamana-scoala-altfel1461226423Primele grupuri de elevi au ajuns la Palatul Victoria, incepand cu ora 10.00, pentru a vizita sediul Guvernului cu ocazia Zilei Porților Deschise. Evenimentul marchează - Săptămana Altfel - Să știi mai multe, să fii mai bun!, perioadă a anului școlar in care cursurile sunt inlocuite cu activități educative și de informare. - Cunoașterea deschide noi orizonturi este mesajul pe care Guvernul dorește să il transmită cu prilejul acestui eveniment. Pentru a incuraja lectura, elevilor le vor fi oferite cărți, alese pe categorii de varstă, respectiv povești, dicționare, enciclopedii, beletristică. De asemenea, copiilor și tinerilor din clasele primare, gimnaziale și de liceu, le vor fi oferite vouchere, care asigură intrarea gratuită in unul din cele cinci muzee partenere, in perioada 22-24 aprilie 2016. Cele cinci muzee partenere sunt: Muzeul Național de Artă al Romaniei din București, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Satului - Dimitrie Gusti, Muzeul Național de Istorie Naturală - Grigore Antipa- , Muzeul Național - George Enescu- din București. Elevii, profesorii, părinții și bunicii sunt așteptați la Palatul Victoria astăzi, pană la ora 15.00. Gazde ale evenimentului sunt membri ai Guvernului și tineri care au făcut stagiul de practică in administrația centrală, in cadrul Programului Oficial de Internship. Cei care doresc să viziteze sediul Guvernului vor avea acces pe la intrarea principală și pot vizita Sala Muntenia - unde se desfășoară ședinţele Guvernului, Sala Dobrogea, Sala Transilvania - unde sunt organizate ceremoniile oficiale, Sala Moldova - unde au loc intalnirile oficiale ale primului-ministru cu inalți oficiali străini, precum și Centrul de presă. 2016-04-21 11:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-21-02-15-43big_22.jpgÎntâlnire a premierului Dacian Cioloș cu parlamentarii din regiunea Moldova, la Iași, în data de 25 aprilieȘtiri din 20.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnire-a-premierului-dacian-ciolo-cu-parlamentarii-din-regiunea-moldova-la-ia-i-in-data-de-25-aprilieIntalnire a premierului Dacian Cioloș cu parlamentarii din regiunea Moldova, la Iași, in data de 25 aprilie Luni, 25 aprilie 2016, premierul Romaniei, Dacian Cioloș, insoțit de vicepremierul Vasile Dincu și alți membri ai Cabinetului, vor efectua o vizită la Iași, in cadrul căreia va avea loc o intalnire cu senatorii și deputații reprezentanți ai județelor din Moldova. Discuțiile se vor desfășura in Aula Universității Tehnice - Gheorghe Asachi, incepand cu ora 10,00, și vor viza proiecte de dezvoltare economică a regiunii și de conectare a regiunilor istorice ale Romaniei printr-o infrastructură de transport adecvată. In continuarea programului, premierul Dacian Cioloș și miniștrii participanți vor avea intalniri cu autoritățile publice locale și organizații neguvernamentale din regiune și vor lua parte la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii din Iași. Din componența delegației guvernamentale vor mai face parte vicepremierul Costin Borc, cancelarul Dragoș Tudorache, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, Violeta Alexandru, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, și ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. 2016-04-20 16:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-20-04-56-13big_sigla_guvern_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: Guvernul evaluează relativ favorabil rezultatele implementării Memorandumului privind transparența în administrație. Marea provocare o constituie companiile din subordinea ministerelor și mai ales deconcentrateleȘtiri din 19.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-guvernul-evalueaza-relativ-favorabil-rezultatele-implementarii-memorandumului-privind-transparenta-in-administratie-marea-provocare-o-constituie-companiile-din-subordinea-ministerelor-i-mai-ales-deconcentrateleLa o lună de la aprobarea in sedinţa de Guvern a Memorandumului cu tema: Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, inițiat de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) alături de Cancelaria Primului Ministru, prima evaluare a peste 350 de instituții din aparatul executiv central (ministere, instituții ale Prefectului, companii cu capital integral/majoritar de stat) și local (prefecturi, instituții deconcentrate) arată că, la nivelul ministerelor, s-a aplicat peste 78% din prevederile Memorandumului, la nivelul Prefecturilor - puțin peste 75% iar la nivelul instituțiilor deconcentrate 31%. La nivel central: 11 ministere (Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministererul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI), Ministerul Culturii, Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice (MMFPSV), Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) respectă complet structura stabilită prin Memorandum). din cele 22 de ministere doar 2: Ministerul Sănătății (MS) și cel al Educației Naționale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) nu şi-au adaptat structura paginii de internet conform structurii stabilite prin Memorandum. Agenda săptămanală a conducerii instituţiilor este informaţia care nu se regăsește in majoritatea paginilor de internet ale celor 22 de Ministere. In schimb, cu excepția Ministerului Fondurilor Europene şi a Secretariatului General al Guvernului, ministerele au publicat una dintre cele mai solicitate informații de către societatea civilă, anume situaţia drepturilor salariale din aparatul central. La nivel local: Prefecturile din: Arad, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj-Napoca, Covasna, Dambovița, Galați, Giurgi, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Valcea ș Vrancea au indeplinit integral prevederile stabilite prin Memorandum. La polul opus se află Prefectura județului Călăraşi, singura care nu s-a conformat prevederilor documentului menționat. Restul de 13 Prefecturi, anume: Alba, Argeș, Bihor, Brăila, Brașov, București, Constanța, Dolj, Harghita, Neamț, Sibiu, Teleorman și Vaslui au implementat parțial Memorandumul. Una din principalele recomandări, inurma evaluării realizată de MCPDC, este afișarea in format deschis a bugetul, bilanţul contabil și planul anual de achiziții ale instituției. La nivelul companiilor de stat, autorităților centrale subordonate ministerelor și primelor instituții deconcentrate analizate, respectarea standardizării propuse de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și de Cancelaria Prim-Ministrului este intr-o proporție de 31%. Din cele aproximativ 300 de pagini de internet ale instituțiilor publice centrale sau locale peste 160 de instituţii din această categorie s-au conformat parţial structurii propuse de Memorandum. 30 de instituții cum ar fi: Inspectoratul de stat in Construcții, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și-au conformat paginile de interne cu standardizarea propusă in Memorandum. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Statul Major al Forțelor Navale, Inspectoratele Școlare de la nivelul sectoarele Bucureștiului fac parte din cele 81 de instituții care nu au implementat deloc in cele 5 săptămani de la aprobare Memorandumul cu tema: - Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public. MCPDC a constatat că principala cauză a lipsei implementării documentului reprezintă lipsa resurselor IT (pagini web şi personal cu competenţe IT). Situația centralizată la nivelul zilei de 15 aprilie 2016 este atașată. La sfarșitul celei de a doua luni de la aprobare, MCPDC va actualiza aceaste date, comunicand intre timp cu toate instituțiile vizate. Alături de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), in această perioadă MCPDC depune toate eforturile pentru promovarea unei culturi a transparenţei in administrație, participand la toate intalnirile de lucru cu primari din țară. Totodată Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a trimis o adresă, tuturor celor 3.000 de Unități Administrativ Teritoriale, cu privire la creșterea capacității administrației publice in practicarea unui management transparent și participativ. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la maria.smarandache@gov.ro 2016-04-19 12:32:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-19-12-31-05big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Dezbaterea privind Strategia Integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, desfăşurată la TulceaȘtiri din 18.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-dezbaterea-privind-strategia-integrata-de-dezvoltare-durabila-a-deltei-dunariiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Un nou inceput pentru investițiile integrate din regiunea Deltei Dunării Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi, 18 aprilie, la Tulcea, la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării. Scopul procesului de consultare asupra Strategiei este acela ca documentul final să asigure un echilibru intre proiectele publice și cele private, dar și intre prioritățile de finanțare. Abordarea Guvernului este aceea că strategia trebuie să țină cont atat de infrastructura de transport, cat și de cea socială și de mediu, in scopul de a implementa proiecte care să asigure dezvoltarea economică durabilă a Deltei. De asemenea, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor trebuie să reprezinte un element esențial al Strategiei. Mi-aș dori ca, dincolo de proiectele mari de investiții, să găsim soluțiile cele mai adaptate pentru ca și oamenii care trăiesc in Deltă să aibă acces la aceste resurse. Ei, de multe ori, au acces mai greu, pentru că nu știu să iși pregătească proiecte, pentru că pragurile minime sunt prea ridicate, au nevoie de cofinanțare, de acces la credite bancare și așa mai departe. Trebuie găsite soluții astfel incat să poată avea acces la fonduri și familiile, prin punerea in valoare a patrimoniului arhitectural, patrimoniului culinar, pentru a combina activitatea turistică cu specificul local. Pentru toate acestea, va fi nevoie de mai mult decat fonduri, va fi nevoie și de echipe de facilitatori care să-i ajute pe acești beneficiari mai mici, incat să poată simți acest potențial de dezvoltare și oamenii care trăiesc acolo, a declarat premierul Dacian Cioloș. Prin instrumentul Investiția Teritorială Integrată Delta Dunării se pun la dispoziție fonduri de peste 1 miliard de euro pentru dezvoltarea regiunii. La finalul vizitei in Tulcea, premierul Dacian Cioloș a inaugurat Basilica Paleocreștină din Niculițel, monument istoric recent reabilitat cu fonduri europene. Conferinţă de presă susținută de premierul Dacian Cioloş, vicepremierul Vasile Dincu și ministrul Fondurilor Europene Aura Răducu, după participarea la Dezbaterea privind Strategia Integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, desfășurată la Tulcea [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am ţinut să organizăm această ultimă dezbatere publică in procesul de elaborare a Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării chiar aici, la Tulcea. Este o ultimă discuţie inainte de a intra in procesul de aprobare a acestei strategii. Noi ne propunem să finalizăm acest proces in luna iunie, in aşa fel incat, odată ce strategia este aprobată, să putem trece la finanţarea de proiecte in cadrul acestui instrument teritorial de investiţii. Acest instrument teritorial de investiţii inseamnă că pentru zona Deltei Dunării sunt rezervate fonduri alocate pe diferitele programe operaţionale din fonduri europene pană in 2020. Deci, practic, Delta Dunării şi zona aferentă au asigurat un buget de 1,114 miliarde euro pentru perioada pană in 2020, pentru a finanţa proiecte eligibile pe diferitele programe operaţionale, atat cele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene, cat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale, dar şi de Ministerul Agriculturii. Am avut o discuţie atat cu autorităţile locale beneficiare de aceste proiecte, dar şi cu diferitele asociaţii profesionale din Deltă - asociaţii profesionale ale pescarilor, asociaţii profesionale care vizează turismul, organizaţii neguvernamentale de mediu, deci, practic, toţi actorii implicaţi care ar trebui să fie nu doar beneficiarii acestor proiecte, dar şi actorii acestor proiecte. Din punctul meu de vedere, dincolo de fondurile care sunt alocate pentru Delta Dunării in aceşti ani, ceea ce este cel mai important este să se constituie o dinamică de dezvoltare a acestei regiuni care să fie asumată de actorii locali inşişi. Şi discuţia pe care am avut-o astăzi, care a durat cateva ore, mie mi s-a părut că a fost importantă in primul rand din acest punct de vedere, pentru că vedem puncte de vedere critice şi observaţii critice legat de ceea ce ar trebui să se facă şi nu s-a făcut pană acum suficient, sau suficient de bine. Insă impresia mea este că incepe să meargă şi puncte de vedere constructive - deci ce nu s-a făcut, bun, dar cum să facem pentru ca pe viitor să integrăm şi interesele pescarilor, care vor să aibă mai mult acces la resursa piscicolă, şi interesele sau punctele de vedere ale organizaţiilor de protecţie a mediului, care vor şi proiecte de investiţii pentru regenerare de mediu, inclusiv pentru regenerarea resursei piscicole. Vedem puncte de vedere ale Asociaţiei de Turism din Deltă, care inţelege din ce in ce mai mult şi integrează faptul că turismul in Deltă trebuie să fie unul specific, care să ţină cont de cultura deltaică, de cultura specifică a Deltei, şi, in general, să inţelegem faptul că viitorul Deltei presupune in primul rand capacitatea de a păstra şi de a pune in valoare o civilizaţie socio-economică şi de mediu locală specifică, şi nu idei care să vină din import. Am discutat despre cele patru domenii şi teme mari in care vor fi investite cele 1,1 miliarde euro, şi anume: mediu, protecţia mediului, regenerarea mediului şi punerea in valoare a mediului ca o resursă locală, inclusiv din punct de vedere social şi economic; un al doilea pilon, care vizează investiţii cu caracter economic durabil, dezvoltare locală - sigur, bazată pe resursele locale in primul rand: turism, agricultură, pescuit, servicii; apoi, un al treilea pilon, care vizează serviciile care trebuie să fie imbunătăţite pentru locuitorii Deltei - ne gandim aici la infrastructură, la transport, dar şi la educaţie, educaţie şi sănătate; n al patrulea pilon, legat de infrastructura de transport şi de comunicaţii, pe care vor veni investiţii. Aceste investiţii vizează atat inima Deltei, deci zona umedă a Deltei, dar şi regiunile din jurul Deltei, şi aici a reieşit din discuţiile pe care le-am avut astăzi că va trebui să găsim un echilibru intre fondurile care sunt alocate in infrastructura pentru a conecta Delta la restul lumii, dar şi fondurile care trebuie să fie rezervate in mod specific Deltei ca atare. Una din critici şi din observaţii este in că previziunea de repartizare bugetară, care a fost făcută pană acum, nu sunt suficiente fonduri alocate pentru inima Deltei şi aceste lucruri le vom corecta sau le vom adapta imediat ce vom aproba această strategie, care va include şi observaţiile şi propunerile care au fost făcute incă astăzi. Totodată, apropo de infrastructura care să conecteze Delta la restul lumii, am discutat şi de posibilitatea de a transfera la autoritatea locală administrarea portului din Tulcea, cu condiţia că autoritatea locală se angajează să investească in modernizarea şi in punerea in valoare a acestui port, să nu păţim aşa cum s-a intamplat in alte cazuri, cand Ministerul Transporturilor a transferat gestiunea unor porturi la autorităţi locale şi acestea, din lipsă de resurse financiare, au lăsat in paragină infrastructura respectivă. In cazul de faţă, avem fonduri in mod normal alocate şi prin fondurile europene şi ar trebui autoritatea locală, impreună cu actorii din Deltă să găsească modalitatea cea mai eficientă de a folosi şi investiţiile in acest port, pentru a dezvolta o reţea multimodală de transport durabil in Deltă, care să fie adaptată la specificul de aici. Am discutat şi despre oportunitatea de a lansa cat mai repede proiectul podului de la Măcin, care ar trebui, odată realizat, ar trebui să faciliteze legătura dintre Dobrogea şi, deci implicit şi Deltă, de restul lumii şi să stimuleze atat economia, cat şi turismul. Cam astea sunt lucrurile pe care voiam să le sintetizez. Dacă domnul vicepremier mai are de adăugat ceva, doamna ministru. Vasile Dancu: Doar două-trei lucruri aş vrea să mai spun. A fost o dezbatere interesantă şi nu a fost singura dezbatere. Pentru realizarea strategiei s-au făcut multe dezbateri publice, zeci de dezbateri, dar acum deschidem cumva o etapă de finalizare a acestei strategii. Vom mai avea - am promis societăţii civile de aici, autorităţilor, că vom mai veni incă o dată să discutăm pe cateva grupuri de lucru pentru unele modificări. Ceea ce ni s-a cerut din partea autorităţilor locale, din partea unor organizaţii este şi de a face un inventar a necesităţilor de modificări legislative, care să sprijine mai bine administraţia din Deltă cu specificul ei, care să sprijine locuitorii Deltei. Există o serie de legi, care necesită modificări, pentru că aici este un anumit tip de relief, anumite tipuri de condiţii, care, de exemplu, impun modificări legate de unele accize, unele impozite sau, sigur, de constituirea de avantaje, de compensare pentru locuitorii din această zonă, zonă izolată, oameni care sunt puşi in situaţia de a nu-şi putea folosi terenurile intr-o rezervaţie. Cred că această armonizare legislativă este necesară şi facem acum un inventar al tuturor lucrurilor care in acest moment blochează administraţia. Ne bucurăm că am ajuns ca o dezbatere cam haotică, ce exista inainte, pe o multitudine de interese, acum dezbaterea chiar are loc pe nişte priorităţi, pe nişte canale, să spunem aşa, de interes public, ceea ce este foarte important, pentru că ceea ce au vorbit şi cei de astăzi, oameni care s-au inscris din sală, de exemplu, a fost nevoia de acord, nevoia unui acord al acestor oameni, al acestei comunităţi pentru ca să putem seta pe termen lung cateva tendinţe, cateva priorităţi. Aceste priorităţi este necesar a fi stabilite aici şi a se incepe construcţia. Vom avea incă 30 de zile de transparenţă, in care punem această Strategie, inainte de a fi aprobată intr-o şedinţă de guvern, aşa incat există incă destul timp pentru ca să se aducă modificări, să se aducă nuanţări, să găsim un echilibru just, un echilibru just, de exemplu, intre cei care doresc ca zona să rămană izolată, ca să spunem aşa, pentru ca să nu se distrugă ceea ce este natură, dar, pe de altă parte, nevoia oamenilor şi a comunităţilor, de infrastructură, de un trai civilizat, o civilizaţie care să nu distrugă cultura. Sper că acest echilibru - şi s-a văzut, ultima luare de cuvant a lui Ivan Patzaichin, un adevărat brand şi un lider de opinie al zonei, a fost aceea că este nevoie de educaţie, inclusiv de programe de educaţie pentru cetăţeni, dar este nevoie de o echipă. Sper că, şi prin acest pas al nostru, venirea domnului premier aici, să pună bazele unei echipe care, in anii viitori, să poată implementa acest proiect, in mod just şi nu mergand numai pe cantitatea, să zicem, absorbţiei, pe ideea de obsesie a cantităţii, ci şi pe una a calităţii absorbţiei fondurilor europene. Aşteptăm intrebări. Horia Teodorescu, președinte CJ Tulcea: Aş vrea să spun cateva cuvinte. In primul rand, cred că astăzi a fost poate cea mai interesantă intalnire din cate au avut loc pană acum, pentru că au inceput să se sedimenteze ideile principale ale Strategiei, direcţiile, propuneri - aşa cum spunea şi domnul viceprim-ministru - propuneri legislative, care să vină in intampinarea acestor iniţiative, au venit din zona societăţii civile, ONG-urilor, administraţiilor publice locale, oameni de afaceri, lucru care, din punctul meu de vedere, s-a văzut foarte clar astăzi că, aşa cum s-a spus, această strategie de dezvoltare integrată a Deltei Dunării, capătă o formă. Mai sunt lucruri care trebuiesc, mă rog, cat de cat, amenajate, dar eu cred că, intr-o lună de zile, şi sper şi il rog pe domnul prim-ministru să facă tot efortul, ca să nu fim depăşiţi de la /...;/, această strategie, o lună - o lună şi jumătate, să fie lansată. Vizita domnului ministru, domnului prim-ministru şi domnului viceprim-ministru şi a doamnei ministru, aici, a fost benefică, a dat drumul, a descătuşat toate ideile, pană la urmă. Ştiind că este pe final strategia, toată lumea şi-a spus punctul de vedere şi eu nu văd decat un lucru foarte bun, un lucru care chiar, pană la urmă, va da o strategie care, pe termen lung, va trata Delta, va păstra Delta ca o Deltă vie, iar zona care se află sub cupola acestui instrument - ITI Delta Dunării - să fie una cu o dezvoltare deosebită pe cele două componente care ne interesează cel mai mult, dezvoltarea turismului şi dezvoltarea economică. Un element este principal, elementul care s-a desprins: omul trebuie să fie in centrul acestei ecuaţii. Reporter: Domnule prim-ministru, cum vedeţi dumneavoastră /.../. Ai vorbit lucruri generale şi aici sunt nişte probleme reale pentru oameni. Cum vedeţi dumneavoastră in 2020, un sat din Deltă? Cum arată acum şi cum /.../ in aceste sistem integrat? Dacian Cioloş: Da. Un sat care să aibă mandria arhitecturii locale, de exemplu, şi să fie de acord să păstreze această arhitectură locală, imbinand, in acelaşi timp, soluţii moderne de protejare energetică, de exemplu,in reabilitarea acestor construcţii locale, un sat in care locuitorii să poată să trăiască şi din pescuit, dar peşte care să fie folosit pe cat posibil la valoare adăugată ridicată, adică folosit, consumat de turişti, local, sau transformat in anumite produse care să fie comercializate sub un brand care să fie al Deltei şi să fie clar izolat şi clar identificabil pe piaţă, un sat care să combine un turism de valoare adăugată cu alte tipuri de activităţi economice, care pot fi dezvoltate, de exemplu, agricultură, producţie alimentară locală, un sat care să aibă acces la servicii minime de sănătate, unde va trebui să găsim soluţii adaptate. S-a vorbit astăzi de telemedicină, dar eu cred că trebuie găsite soluţii şi pentru acces la intervenţii de urgenţă, să vedem in ce măsură spitalul din Sulina poate să fie reabilitat şi suportat costurile de funcţionare să fie suportate, chiar dacă vorbim de un număr de populaţie care este sub limita funcţionării normale a unui spital, dar aici eu cred că aici pot fi găsite soluţii, un sat care să aibă legătură cu celelalte sate, pe apă, prin mijloace de transport mai rapide, dar care să protejeze şi mediul - ne gandim aici la transportul cu motoare electrice, de exemplu - , şi un sat in care oamenii să aibă acces la modernitate, dar, in acelaşi timp, să fie in continuare mandri de cultura lor specifică, locală, pe care să o asume şi din care să facă inclusiv o sursă de mijloace de trai, să spun. Reporter: Cat de realizabil este podul peste Dunăre, despre care am auzit foarte multe promisiuni in ultimii 20 de ani? Dacian Cioloş: Eu cred că dacă reuşim să respectăm calendarul aşa cum este acum prevăzut la Ministerul Transporturilor, pană la sfarşitul anului putem da drumul la proiectul tehnic. Alocările bugetare există, studiul de fezabilitate este in curs, ştim in detaliu alocările bugetare cel puţin pentru partea de pod, pentru că in jurul podului mai sunt prevăzute şi alte tipuri de investiţii pentru a conecta podul la diferite reţele de transport. Dar, pentru podul ca atare există alocare bugetară de aproximativ 200 de milioane de euro, care este inclusă in această sumă de 1,1 miliarde euro. Deci, in măsura in care vom respecta acest calendar - şi nu prea sunt motive să nu-l respectăm - eu cred că la sfarşitul anului putem dat drumul la proiectul tehnic şi de acolo incolo investiţia poate să se deruleze pentru că bugetul există. Reporter: Domnule premier, domnule vicepremier, am o intrebare, am văzut, am urmărit dezbaterea online. Am văzut operatorii de turism care trebuie să vă spun că in proporţie de 70% nu sunt din Delta Dunării, nu sunt măcar nici din Tulcea şi nu sunt nici măcar din Dobrogea. Asta nu are niciun fel de importanţă, sunt bani care sunt aduşi, bani care pleacă, evident, da. Referitor la proiectele susţinute de Administraţia Publică cu AT-urile şi vă dau un singur exemplu, acelea sunt necesare. Sunt drumuri necesare in localităţi. Ştiţi că la Chilia Veche, oamenii, după ce plouă, işi duc morţii pe umăr cu cizme in şold, pentru că altfel nici măcar tractorul nu-l pot folosi? Dacian Cioloş: Da, ştiu. Ştiu că e nevoie de infrastructură şi tocmai de asta am spus că am solicitat responsabililor acestui instrument să revadă alocarea in aşa fel incat să avem alocări bugetare suficiente şi pentru infrastructură, in partea de Deltă, efectiv, deci in partea de rezervaţie. In acelaşi timp, in această parte trebuie să găsim soluţii pentru a face drumuri care să fie accesibile pentru locuitori, evitand in acelaşi timp betoane sau evitand asfalt sau evitand materiale care pot să fie foarte practicabile intr-o situaţie normală şi care nu sunt adaptate in Deltă. Pe de altă parte, spuneaţi de ce care vin din exteriorul Deltei şi cei care locuiesc efectiv in Deltă. Am insistat in mai multe randuri, astăzi, pe faptul că locuind in Deltă nu-i suficient să revendicăm anumite lucruri. Eu, cel puţin, ca prim-ministru şi ca iubitor al Deltei, sunt convins că salvarea Deltei nu se află in exteriorul ei, in investiţiile care vin din exterior, atata vreme cat oamenii care trăiesc in Deltă nu-şi asumă propria cultură, propria specificitate şi propria dezvoltare. Şi ei ar trebui, cei care să facă regulile și să-şi asume respectarea regulilor de către toţi cei care vin din exterior, fie că sunt ei investitori, fie că sunt turişti, fie că sunt inspectori, controlori şi aşa mai departe. Eu sunt convins că in măsura in care locuitorii Deltei işi asumă propria dezvoltare şi nu doar revendică un sprijin din exterior, vom putea să reducem şi numărul de controale in Deltă, pentru că cel mai bun control, de exemplu, pentru braconaj poate să fie realizat de către pescarii inşişi, care işi dau seama că pentru a trăi din această resursă trebuie ei inşişi să se impotrivească braconajului, că cel mai bun control pentru păstrarea resurselor de mediu poate să fie făcut de oamenii care inţeleg că e o resursă pe care trebuie să o păstreze şi trebuie să o regenereze. Deci, in măsura in care acest program de finanțare va reuși să mobilizeze aceste interese locale, care, pană in momentul de față, multe dintre ele au fost divergente, să găsească numitorul comun la aceste interese locale, eu sunt convins că o să se facă și infrastructura adaptată, o să facem și serviciile de care oamenii au nevoie și o să găsim și soluțiile pentru ca această bogăție, care este Delta Dunării, să eradicheze sărăcia in care oamenii care trăiesc aici iși duc traiul. Reporter: Există aceste proiecte? Dacian Cioloș: Da, proiectele există, există și finanțare, există și strategia, dar am spus-o și astăzi, degeaba există proiectele pe hartie, dacă nu e cine să le asume; și, dacă cineva de aicea așteaptă să vină alții din exterior care să-și asume aceste proiecte, probabil că ei vor veni, aceia care să-și asume aceste proiecte, dar nu va fi programul de dezvoltare al locuitorilor de aici. Și cred că ăsta e cel mai important lucru. Mai avem incă 10-11 mii de locuitori in Deltă. Măcar o parte dintre cei care se gandesc să-și continue viața aici, să se gandească la cum pot s-o facă mai bine și mai bine și mai durabil. Eu asta mi-aș dori. Reporter: Se vor putea finanța servicii de apă și calizare in comunitățile /...;/ Delta Dunării cu mai puțin de 2000 de locuitori? Dacian Cioloș: Da. Intr-o primă fază, se vor putea finanța in cadrul programului Lider, deci prin grupul de acțiune locală, și, in perioada imediat următoare - și eu imi asum ca, pană la sfarșitul anului, să modificăm și criteriile, in momentul de față, care pun aceste limite, cel puțin pentru Deltă. Pentru că eu cred că nu doar in acest caz, ci și in alte cazuri - și i-am spus doamnei ministru Răducu - trebuie să adaptăm ghidurile beneficiarului, pe diferitele programe operaționale, pentru a ține cont de specificitatea unor regiuni cum este Delta. Și, anumite reguli-standard, care se aplică celorlalte comune, de exemplu, sau celorlalte proiecte, aceste reguli-standard să le adaptăm pentru a face investițiile de care e nevoie in Deltă. Reporter: Doamnei ministru Răducu, dacă se poate. Aș fi vrut o comparație intre stadiul implementării ITI Delta Dunării cu celelalte mecanisme financiare similare, care se aplică in UE. Aura Răducu: In primul rand, aș vrea să vrea să vă spun că acest proiect ITI - Tulcea - Delta Dunării este cel mai mare proiect de investiții al Romaniei in acest moment, și unul din cele mai mari proiecte europene; comparativ cu ITI ale țări membre din UE, in afară de faptul că această alocare este considerabilă, ea, totodată, finanțează o paletă foarte mare de proiecte de dezvoltarea a resurselor umane, identificarea și găsirea de locuri de muncă, educație, sănătate, pană la marile proiecte de infrastructură. Se vor finanța proiecte din aproape toate domeniile, proiecte mici sau mari de dezvoltare, inclusiv apă - avem o sută de milioane pentru stații de epurare apă și apă uzată, deșeuri, biodiversitate, cercetare-inovare. In plus față de 1,1 miliarde de euro, se pot atrage in plus și alte fonduri, prin alte componente ale programelor operaționale. De asemenea, pe marele proiect de cercetare-inovare Danubius, care este pentru prima dată un proiect european de cercetare in domeniul vieții in Deltă, proiect care se găsește deja pe lista de infrastructuri europene in care sperăm să accelerăm elaborarea, implementarea și realizarea acestui proiect. Avem extrem de multe proiecte frumoase și interesante. Important e că aceste proiecte nu se pot face dintr-un birou, de la București. Trebuie să le realizăm impreună și cu dumneavoastră, in parteneriat și in echipă, așa cum s-a menționat astăzi, de multe ori, echipa face schimbarea. Și este important și noi ne propunem la Ministerul Fondurilor Europene, să incercăm să facem această schimbare, să lucrăm impreună cu dumneavoastră. Dacian Cioloş: Şi in adăugare la ceea ce a spus doamna ministru, am solicitat responsabililor implementării acestui instrument teritorial de dezvoltare să gandească formarea unei echipe de facilitatori locali care să ajute la elaborarea de proiecte mici pentru beneficiarii din localităţile Deltei. Mă gandesc, de exemplu, la proiecte simple de reabilitare a clădirilor, a locuinţelor tradiţionale din aceste zone. Pot fi proiecte de cateva mii de euro, care n-au nevoie de consultanţă foarte scumpă şi de proiecte foarte complexe. E nevoie de oameni care să ştie cum se pot folosi fondurile, să cunoască regulile utilizării acestor fonduri şi să ajute aceşti beneficiari colectivităţile locale să-şi pregătească propriile proiecte. Pentru că in aceste 1,1 miliarde de euro, sigur, se vor regăsi şi proiecte de zeci sau sute de milioane de euro, dar trebuie să se regăsească şi proiecte de cateva mii de euro, pentru a ajunge direct la beneficiarii locali. Reporter: Domnule premier, dacă se poate, vă rugăm să ne faceţi cateva precizări despre o temă de actualitate şi de interes acum: referitor la numirea de la Ministerul Muncii, ce-l recomandă pe domnul Pislaru, dacă puteţi să ne spuneţi, cand incepe negocierile cu sindicatele şi pe ce variantă hotăraţi să mergeţi - mergeţi pe ordonanţă, reveniţi la legea salarizării, la proiectul acela pe patru ani? Dacă ne puteţi lămuri... Dacian Cioloş: Da. Domnul Pislaru este un economist care, de cand este consilier de stat la mine la Cabinet, s-a implicat, intre altele, şi pe partea de muncă de salarizare. L-am propus pe dansul după ce am incercat in aceste zile să găsesc şi alte soluţii. Aş fi vrut, vă spun sincer, să am in continuare o doamnă la Ministerul Muncii. E greu să găseşti, să mobilizezi pe cineva pentru o perioadă scurtă, pentru un mandat scurt, şi care să şi preia din mers anumite idei, anumite proiecte. Domnul Pislaru cunoaşte proiectele la care s-a lucrat la Ministerul Muncii şi mai ales acest proiect legat de salarizare, discuţiile pe care noi ni le-am programat privind salariul minim, obiectivele privind crearea de noi locuri de muncă, de formare profesională care să ducă şi la o mai bună inserţie in campul muncii. Domnul Pislaru are deja idei, ştie bine care e programul de guvernare şi cred că va fi operaţional foarte rapid. Principalele misiuni, obiective ale dansului vor fi să continue discuţia şi să finalizeze această discuţie privind elaborarea, in măsura in care va fi posibil, a unui act normativ pentru a corecta anumite dezechilibre legate de salarizare. I-am cerut ca in cel mai scurt timp să organizeze o intalnire cu sindicatele pentru a relua discuţia şi pentru a vedea care sunt bazele pe care putem discuta pentru un astfel de act normativ, pentru că - am spus-o şi public - Guvernul nu-şi doreşte să impună un act normativ, ci vrem să ajungem la un acord cu sindicatele, in limita bugetului pe care il avem la dispoziţie, şi in aceste limite să vedem dacă putem face ceva, după care, in zilele următoare, dansul o să-şi prezinte programul, care va fi o continuitate a ceea ce s-a făcut pană acum. Insă i-am cerut şi dansului, aşa cum am cerut şi altor miniştri, că de acum inainte intrăm intr-o nouă fază a programului de guvernare şi să ne concentrăm pe livrarea de rezultate pe proiecte care au fost deja pregătite. Reporter: Domnule premier, aş vrea să vă intreb dacă aţi discutat cumva despre Eurovision. EBU a transmis... Dacian Cioloş: Nu, n-am discutat, şi aş prefera să ne limităm la tema de aici. Asta nu inseamnă că n-o să discutăm. Dar n-am discutat, şi... Reporter: Este o situaţie tare interesantă. Dacian Cioloş: Absolut. Absolut! Şi, sigur, vom avea o discuţie şi o să vedem ce soluţii putem găsi. Dar nu vă pot da acum un răspuns, pentru că n-am discutat despre lucrul acesta. Reporter: Dacă doamna ministru poate comenta următorul răspuns pe care l-am primit de la Prefectura Tulcea in luna februarie. La nivelul judeţului Tulcea există un număr de 37.000 de beneficiari de ajutor social de la Uniunea Europeană. Ministerul Fondurilor Europene a comunica faptul că după data de 27 februarie 2016. se poate lua in calcul demararea acţiunilor de livrare a ajutoarelor sociale. Puteţi să /.../? Aura Răducu: Programele europene nu finanţează ajutoare sociale. Reporter: E răspunsul pe care l-am primit /.../. Aura Răducu: Finanţează proiecte de investiţii in dezvoltarea economică şi socială. Dacian Cioloş: Deci proiecte de interes social; dar ajutoarele sociale sunt din bugetul naţional. Aura Răducu: De interes social, dar nu ajutoare sociale directe. Poate s-a referit la proiecte, nu la ajutoare sociale directe persoanelor. Dacian Cioloş: Vor exista! Vor... Aura Răducu: Există diverse scheme in cadrul proiectelor, scheme care s-au finalizat pană in decembrie 2015 - pentru că s-a finalizat o perioadă de programare, urmand să incepem noua perioadă de programare prin diverse proiecte sociale, care se vor lansa incepand cu lunile următoare. Le-am făcut o planificare de lansare, astfel incat intre lunile aprilie şi septembrie să lansăm cel puţin 80% din alocarea totală pe perioada 2014-2020. S-au lansat deja cateva titluri, in jur de 3 miliarde de euro, urmand ca in săptămanile următoare să lansăm, conform planificării, pană in septembrie 80% din total alocare. Mulțumim. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloș la inaugurarea Centrului de informare pentru fonduri europene din Tulcea [Check against delivery] Dacian Cioloş: Eu țin mult la chestiunea asta de facilitatori in cadrul ITI, pe care să-i găsim prin comune, ca să se plimbe, să identifice beneficiari, să organizeze sesiuni de informare și să-i ajute pe oameni să-și facă proiecte. E important, pentru că nu-i suficient să avem niște puncte statice unde oamenii să vină - ca să intrebe, trebuie să știe ce să intrebe (...;). Sunt 10.000-11.000 de locuitori in toată Delta. Dacă reușiți, in următoarele luni, pe măcar cateva sute dintre ei să-i informați, ca să știe despre ceea ce se poate finanța, deja...; (...;). Și, după aceea, să știe și care sunt oamenii care ii pot ajuta să-și facă proiectele. Pentru că mie imi spuneau unii: domnule prim-ministru, noi n-avem acces acolo, pe ITI acesta se finanțează proiectele mari, nu interesează pe nimeni de noi, de beneficiarii mai mici. Sigur, sunt importante proiectele astea mari de infrastructură, dar pentru ca oamenii să aibă acces la proiecte de dimensiuni mai mici, care in dezvoltarea locală sunt importante, e nevoie, poate, de un efort mai mare, dar haideți să-l facem acum, la inceput! (...;) Sunt importante și informarea, dar și comportamentul celor care...; Pentru că, dacă dau semnalul domnule, dacă nu cunoști pe cineva, n-o să ai acces la finanțare, atunci rămanem cu banii necheltuiți. Deci, in sensul acesta aș vrea deschidere. Reporter: Aveți vreo zonă preferată din Deltă? Și cand ați fost, ultima dată, intr-o vizită in Deltă. Dacian Cioloş: Ei, dacă vă spun că e zona mea preferată, o să le nedreptățesc pe celelalte. Reporter: Una care e mai aproape de suflet să zicem. Dacian Cioloş: Da, mie imi place foarte mult şi mi se pare o zonă unică in lume zona Grindu-Letea şi Pădurea Letea - Pădurea Letea, satul Letea, zona aceea in care incă găseşti oameni care trăiesc in condiţii dificile, dar fac eforturi aproape supraomeneşti ca să işi păstreze specificul acela local. Imi place mult şi la Sulina, pentru că e aerul acesta de sfarșitul secolului XIX şi i-am dus cu plăcere, cand eram comisar european, pe caţiva colegi comisari să le arăt unde s-a infiinţat şi unde a funcţionat prima comisie europeană. Sigur, era Comisia Europeană a Dunării. Deci, sunt locuri. Zona Sfantu Gheorghe imi place, iar, foarte mult cu acea plajă. Reporter: Cele la care se ajunge cel mai greu. Dacian Cioloş: Ei, dar tocmai asta era ideea, apropo şi de discuţia de astăzi şi de infrastructură. Trebuie să găsim soluţii de infrastructură care să fie adaptată unui specific al Deltei. Adică locuitorii să aibă minimul confort necesar, dar să fie un confort care să nu afecteze specificul local. In măsura in care oamenii care trăiesc in Deltă vor conştientiza importanţa culturii şi vor asimila sau işi vor asuma cultura locală specifică, această cultură locală specifică ar trebui să definească, mai apoi, toate proiectele economice, sociale sau de mediu, care să fie finanţate. Reporter: Cum ii convingeţi să-şi asume? Dacian Cioloş: Eu cred că sunt convinşi că e nevoie de asta, au, cateodată, sentimentul neputinţei. Pentru lucrurile sunt foarte dificile, pentru că sunt complicate şi au sentimentul imposibilităţii de a face anumite lucruri. Cred că, acolo unde-i putem ajuta, este să recapete increderea in ei şi de asta spuneam şi responsabililor locali că, dincolo de proiectele de anvergură, trebuie să consumăm energie, timp şi resurse, atata cat e nevoie, pentru ca oamenii din Deltă să inceapă să aibă incredere in ceea ce pot face, din ceea ce, practic, le aparţine. Reporter: Vă mulţumesc! Reporter: Aţi donat pentru Cuminţenia Pămantului? Dacian Cioloş: O să donez, pană la sfarşitul mandatului. Vizita premierului Dacian Cioloş la Basilica paleocreștină din Niculițel, judeţul Tulcea Declaraţii de presă ale premierului Dacian Cioloş după vizita la Basilica paleocreștină din Niculițel [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, vreți să ne spuneți părerea dumneavoastră după prima vizită făcută aici, la bazilică? Dacian Cioloş: E un obiectiv de importanţă istorică, dar şi turistică, mai ales după ce a fost amenajat in modul in care a fost amenajat, şi e un exemplu despre cum pot fi puse in valoare multe astfel de obiective pe care le avem pe teritoriul ţării şi cum se pot integra intr-un concept mai larg de turism, apropo de această regiune, Dobrogea, care, dincolo de Delta Dunării - care atrage, sigur, foarte mulţi turişti - mai are şi alte foarte multe lucruri de spus turiştilor. Şi in măsura in care ele, odată identificate, vor fi puse in valoare, cred că toată lumea va avea de caştigat. Reporter: Domnule premier, aş vrea să atingem şi un aspect, pe care nu l-am putut atinge la conferinţa de presă, legat de pachetul de legi privind achiziţiile publice. Directiva nu a fost transpusă in legislaţia noastră. Cum comentaţi? Dacian Cioloş: Păi legislaţia este in Parlament şi ea cred că, săptămana aceasta, va fi votată in plen. Deci, practic, condiţionalitatea respectivă a fost indeplinită, sigur, formal, pentru că i-am spus domnului preşedinte al Autorităţii să pregătească imediat pachetul de hotărari de guvern, care trebuie sa ducă la implementare şi apoi să informeze agenţii economici, legat de această nouă legislație. Mulţumesc. 2016-04-18 14:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_inaugurare-ploiesti.jpgComunicat referitor la propunerea de numire a ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor VârstniceȘtiri din 18.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-referitor-la-propunerea-de-numire-a-ministrului-muncii-familiei-protectiei-sociale-si-persoanelor-varstnicePremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire in funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice a domnului Dragoș Nicolae Pislaru. 2016-04-18 11:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-18-11-15-01big_sigla_guvern_albastru.pngZiua Porților Deschise la Palatul Victoria în Săptămâna “Școala Altfel”Știri din 18.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-portilor-deschise-la-palatul-victoria-in-saptamana-scoala-altfelGuvernul Romaniei invită elevii din clasele primare, gimnaziale și de liceu la - Ziua Porților Deschise la Palatul Victoria- , joi, 21 aprilie, intre orele 10.00-15.00. Guvernul marchează astfel - Săptămana Altfel - Să știi mai multe, să fii mai bun!, perioadă a anului școlar in care cursurile sunt inlocuite cu activități educative și de informare. - Cunoașterea deschide noi orizonturi - este ceea ce dorim să transmitem copiilor și tinerilor prin Ziua Porților Deschise la Palatul Victoria. Educația primită la cursuri trebuie intregită cu lectura, vizitarea muzeelor și dorința de a fi informat și implicat in problemele concrete ale societății, consideră premierul Dacian Cioloș. Elevii vor petrece intr-un mod inedit o zi la Palatul Victoria și vor putea afla mai multe despre cum funcționează administrația centrală. Sunt așteptați, in număr cat mai mare și profesorii, părinții și bunicii. Gazde ale evenimentului vor fi membri ai guvernului și tineri care au făcut stagiul de practică in administrația centrală, in cadrul Programului Oficial de Internship. Cei care doresc să viziteze sediul guvernului vor avea acces pe la intrarea principală, urmand ca in intervalul orar 10.00 - 15.00 să poată vizita Sala Muntenia - unde se desfășoară ședinţele guvernului, Sala Dobrogea, Sala Transilvania - unde sunt organizate ceremoniile oficiale, Sala Moldova - unde au loc intalnirile oficiale ale primului-ministru cu inalți oficiali străini, precum și Centrul de presă. 2016-04-18 10:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-18-10-34-06big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Conferința națională „Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar abandonat în marile aglomerări urbane”Știri din 15.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-conferinta-nationala-revitalizare-comunitara-i-impact-de-dezvoltare-economica-inovatoare-prin-valorificarea-patrimoniului-comunitar-abandonat-in-marile-aglomerari-urbane Galerie foto Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș la conferința națională - Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar abandonat in marile aglomerări urbane [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc. Eu o să vă propun să stăm aşezaţi, să formăm o masă rotundă, un semicerc, să zicem. Nu o să pot să răman la toată dezbaterea pe care o să aveţi, dar am ţinut, la deschidere, pentru că mi se pare un subiect pe care, cu paşi mărunţi, dar repezi, cunoscand şi motivaţia dumneavoastră, se pot face destul de multe lucruri in următoarele luni şi cel puţin aici este un domeniu in care am putea progresa pană la un punct ireversibil, la care orice s-ar intampla din 2017 incolo, cu efervescenţa dumneavoastră, cu angajamentul dumneavoastră şi cu cateva decizii pe care le-am putea lua, le-am putea pregăti şi le-am putea lua noi, să fie pus in evidenţă acest subiect atat de mult incat să nu mai fie in măsură nimeni să il abandoneze. Vă mărturisesc că este un subiect la care reflectez de vreo doi ani de zile, să spun, cand, după ce imi terminasem treaba la Bruxelles, m-am intors in ţară şi am fost asaltat de mai mulţi prieteni apropiaţi, grupuri care voiau să valorifice cumva şi cunoştinţele mele legate de fonduri europene şi cum s-ar putea finanţa tot felul de idei out of the box in abordarea spiritului comunitar, pentru că este un lucru pe care l-am simţit in cei patru ani şi jumătate cat am stat fizic, să zicem, mai departe de ţară, cat am avut privirea aceea din exterior, comparand şi cu ce se intamplă in altă parte, in alte ţări, in alte state membre ale Uniunii Europene, insuficienţa dinamismului spiritului comunitar de la noi, din marile oraşe, din marile metropole, aglomerări romaneşti, cele cateva mari oraşe care au inceput să se dezvolte in ultimii ani şi care am simţit că sufereau de sufletul acesta, de viaţa care este dată de activitatea comunitară, dincolo de ce fac autorităţile locale, mediul economic şi aşa mai departe. In acest context, am ajuns să discut cu caţiva prieteni chiar şi in Bucureşti legat de clădiri abandonate sau dezafectate sau neutilizate care ar putea adăposti idei, proiecte care să stimuleze spiritul comunitar. După ce am venit la guvern, am inceput să aud din ce in ce mai mult de industrii culturale şi creative. Dragoş Paslaru mi le repeta la inceput aproape de două-trei ori pe săptămană, pană cand a intrat ideea, am inceput să inţeleg despre ce este vorba. Cu spiritul lui riguros, economic mi-a adus şi cifre să-mi arate ce impact au in economie aceste industrii, ca să realizez că este o treabă serioasă dincolo de aspectul acesta social comunitar, de dinamizare comunitară, chiar este un domeniu productiv care, nu atat in ideea de a creşte PIB-ul Romaniei, sigur este un lucru important, dar de a da de lucru unor oameni care să poată să trăiască din pasiunea lor şi ca unul care vine dintr-un mediu, dintr-o profesie unde dacă nu eşti pasionat nu prea poţi să obţii rezultate, cred că este o şansă pe care mulţi pot să o aibă in viaţă să lucreze intr-un domeniu in care sunt pasionaţi şi să poată să şi trăiască din asta. Mai mult decat atat, prin ceea ce se poate face pe partea de industrii culturale şi creative, dincolo de ceea ce se produce efectiv, se produc valori imateriale care sunt legate tocmai de acest spirit comunitar şi de o dinamică care este născută prin o astfel de activitate. Şi vreau să vă spun că am fost plăcut surprins să văd in ultimii doi ani, cred că, mobilizarea celor cateva mari oraşe din Romania pentru a-şi pregăti dosare pentru competiţia privind Capitala Europeană a Culturii, care, dincolo de semnificaţia acestui titlu, ceea ce mi s-a părut interesant a fost că s-a reuşit, in multe dintre aceste oraşe, dacă nu in toate cele care au pregătit dosare pentru această competiţie, s-a reuşit o dinamică prolifică, aş spune, intre autorităţile locale, intre mediul economic şi mediul neguvernamental, unde oamenii cu experienţă in spiritul comunitar şi industrii culturale şi creative au avut un rol important şi sunt convins că vor avea un rol important pană la capăt pentru oraşul care va fi ales ca şi Capitală Europeană a Culturii. Dar dincolo de asta s-a creat o anumită dinamică ce cred că trebuie intreţinută. Și pe fondul experienţei care s-a acumulat in aceşti ultimi ani, am ajuns la concluzia că a venit şi randul guvernului să facă ceva pentru a consolida acest spirit şi această dinamică. Şi ceea ce am putea să facem noi fără să inlocuim ceea ce oricum numai dvs puteţi să faceţi şi ce e de neinlocuit, dar in măsura in care veţi considera util şi pe domeniile pe care le veţi considera utile, să putem să vă dăm o mană de ajutor in a identifica acele locaţii, probabil că o parte din această identificare aţi făcut-o deja, pentru că după cum vă spun, ştiu deja de un an şi jumătate-doi, cel puţin in Bucureşti, erau anumite identificări făcute deja, in unele zone, şi am văzut deja in Nod Makerspace ce s-a intamplat acolo pozitiv, deci nu doar faptul că s-au identificat astfel de locaţii, dar chiar s-au intamplat miracole care incurajează foarte mult acest spirit, deci sunt lucruri care deja se intamplă, dar ideea este să mergem intr-un proces mai larg şi să aprofundăm acest inventar. După ce avem acest inventar să vedem statutul juridic al acestor locaţii şi care sunt modalităţile juridice legislative pentru a pune la dispoziţia dvs, a diferitelor grupări interesate, aceste locaţii. Vreau să vă spun că in mai multe deplasări pe care le-am făcut in ţară, discutand cu primarii, chiar din partea lor au venit astfel de idei, au inceput ei să identifice anumite clădiri pe care le-ar dori intrate in patrimoniul sau in proprietatea, in gestiunea, in administrarea, deci astfel de clădiri pe care ei le vor in administrare, in gestiune, pentru a investi in ele şi pentru a le pune in valoare pentru spiritul comunitar, pentru a dezvolta spiritul comunitar. Deci vă pot asigura că vom face ceea ce ţine de noi, din acest punct de vedere, deci a le identifica, inventaria, a găsi soluţiile juridice pentru a vi le pune la dispoziţie, a găsi surse de finanţare - in mare parte cred că le avem in programele de finanţare europene sunt anumite adaptări pe care trebuie să le facem in ghiduri, in unele cazuri s-au făcut, in unele o să le facem, ca să puteţi fi eligibili, şi apoi să vedem pe ce tipuri de proiecte eventual putem lucra impreună şi cum putem impreună să dăm contur şi mai multă consistenţă industriilor culturale şi creative, dar, incă o dată, şi spiritului comunitar, care mi se pare chiar mai important decat ceea ce se poate produce efectiv din punct de vedere economic. Am spus inainte de a veni, să vedem şi impreună - vă spun şi dvs - poate să existe tendinţa să vrem să facem totul acum şi să venim cu foarte multe lucruri pe care să le lansăm, care sunt de făcut, pe care să le lansăm, şi să ne inecăm intr-o prea mare ambiţie legat de ceea ce ar fi de făcut şi de ceea ce putem face, eu vă sugerez şi vă recomand să fim cat mai pragmatici şi să vedem in cateva luni de zile, pană la sfarşitul anului, ce ar fi de făcut pentru a face ca acest proces să fie unul ireversibil. Și aici vă asigur că veţi avea nu doar sprijinul meu, al Cancelariei, doamna ministru, dar şi ministerele care intr-un fel sau altul pot fi implicate, mă gandesc in primul rand la Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, de exemplu, Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale, deci ministere care au in proprietate astfel de clădiri sau care au instrumente prin care să vă ajute la aceste proiecte şi sunt convins că aceste ministere se vor implica. Aveţi deja in faţa dvs doi reprezentanţi de la Ministerul Economiei şi de la Ministerul Culturii. La nivel de secretari de stat pot să vă spun, cunoscandu-i personal, că amandoi sunt - infectaţi cu virusul ăsta al spiritului comunitar şi al dinamicii in care v-aţi angajat. Deci vă doresc mult succes şi o să răman şi eu pană cand ii aud şi pe danşii ce promisiuni fac aici, in faţă. Mulţumesc! /...;./ Apropo de ceea ce faceţi - acesta este mai degrabă un feedback- aici, in Bucureşti, de ce faceţi pe partea de industrii creative-culturale şi toată mișcarea asta care s-a dezvoltat in ultimii ani, ţin minte că acum doi ani, cand au inceput să se deschidă curse low cost spre Bucureşti dinspre Bruxelles, dinspre Franţa, Germania, prieteni mai tineri, că eu sunt deja de o varstă, am trecut intr-o altă categorie acum, dar prieteni mai tineri, de 20, 25 de ani, am fost surprins să aud in mediul ăsta, tinerii care astăzi circulă in Europa de la un capăt la celălalt in weekend-uri, nu există frontiere, şi care imi spuneau: Dacian, dă-ne adrese, contacte, ai vreo casă, vreun apartament in Bucureşti, că mergem in Bucureşti. Ce să faceţi in Bucureşti? Păi tu nu ştii că Bucureştiul e noua destinaţie trendy din Europa, după ce in anii 2000 era Berlinul in care şi in jurul căruia s-a dezvoltat toată dinamica asta, eu am avut surpriza să aud că Bucureştiul a devenit un oraş trendy, după ce s-a deschis şi Centrul vechi şi după ce au apărut o serie de cluburi, de evenimente, cele care erau cumva underground, nu doar fizic, ci şi din punct de vedere al percepției. Şi aici cred că - apropos de ceea ce spunea doamna secretar de stat - am putea noi avea un rol acum in a scoate la lumină ceea ce pană acum era informal, să dăm legitimitate, pentru că in Romania, şi la nivelul autorităților, ca să susţii un anumit proiect, el trebuie să fie recunoscut. Deci dacă nu se vorbeşte de el in presă şi nu se vorbeşte la Guvern sau nu se vorbeşte in altă parte, formal, in vreun document, in vreo lege, nu ne atingem. Aia nu e cultură, cultura e ceea ce vedem la muzeu, ceea ce vedem in vitrine, in expoziţii şi cred că aici, fără a omori spiritul acesta creativ, să vedem in cel fel putem legitima, şi prin competiţiile pe care le organizați la Ministerul Culturii, prin premii, concursuri, să legitimăm şi să scoatem la lumină toată partea asta creativă, underground. Pe de altă parte, v-aş incita, pentru că aud de cultură urbană foarte mult aici şi de dinamica aceasta comunitară in mediul urban, unde e nevoie de dinamică comunitară, dar v-aş incita să mergeţi, să ieşiţi din mediul urban şi să mergeţi şi spre rural, cu acelaşi spirit, pentru că e un rezervor de autenticitate care a rămas incă la nivelul acela standard, formal, de percepţie. Vezi oameni imbrăcaţi in costume populare care dansează doar pe scenă, deci doar in vitrină, doar in partea asta care e recunoscută. Dar văd că apar mişcări de punere in valoare intr-un spirit modern şi a valorilor autentice, tradiţionale, care incă se găsesc in mediul rural Şi v-aş incuraja cu același spirit să inovaţi şi din punctul acesta de vedere. Uite, o acţiune care mie mi se pare că se inscrie in spiritul acesta este - bluza romanească sau - ia romanească. La Bruxelles a trebuit să-mi iau şi eu o cămaşă romanească, pentru că fetele, romancele care lucrau cu mine şi in Comisia Europeană - e o zi in an care e Ziua Iei Romaneşti - se imbrăcau, invadau Comisia Europeană imbrăcate in ii. Şi sigur că lumea intreabă şi au apărut apoi şi moda asta, şi apar reacţii pornind de aici, şi cred că pornind de la ideea asta se pot găsi multe alte resurse in acelaşi spirit. Acesta ar putea fi specificul Romaniei. Dacă in alte ţări industrializate orașele, spiritul acesta cultural - urban s-a construit mai ales pe ruinele sau pornind de la ruinele industriale, care au fost abandonate după ciclul ăsta industrial, noi putem face același lucru valorificand şi mediul rural. O a treia idee, un pic provocatoare, dar prefer să o spun aici, in mediul acesta (...;). Eu cred că, in timp, o să vedem in cat timp, dar in timp, pornind de la spiritul ăsta civic autentic pe care il dezvoltați (n. red. comunităţile de creaţie), pornind şi de la individ cum spunea Manuel, pentru că asta se intamplă, mediul cultural e individual şi de multe ori individualist prin definiţie - și intre paranteze fiind spus trăiesc asta de o săptămană și ceva cu toată discuția de la Opera Romană, iar este numai un exemplu - valorile sunt individuale, individualiste, misiunea noastră este să le canalizăm, să canalizăm energia asta in sens pozitiv. Partea bună este că, in cultura aceasta creativă, modernă, pe care o promovaţi dumneavoastră, spiritul individual nu rămane neapărat individualist, ci se duce spre comunitar, spre un spirit civic authentic. Și eu cred că, in viitor, pe fondul acesta se va reinventa politica sau, altfel spus, reprezentarea autentică a societăţii in luarea de decizii şi in orientarea societăţii intr-o anumită direcţie. Deci, vă incurajez să nu vă fie teamă să vă exprimaţi - prin toate mijloacele pe care le aveţi, pacifiste, civice, constructive - şi spiritul civic, odată cu spiritul creativ. Iar eu cred că, in felul acesta, o să insănătoşim şi societatea. Și cred că asta este contribuția culturii creative, să spun așa - mă gandesc la partea asta de cultură care iese din vitrine, din muzee - probabil asta e calea prin care se poate contribui şi la insănătoşirea societăţii, deci un motiv in plus să vă susţinem, atat cat ne ţin curelele şi pe noi. Mulțumesc! /...;...;? Prin intrebările pe care le-aţi pus, pregătiţi, practic, discuţia care ar trebui să aibă loc in celelalte module, aşa cum am văzut din program, şi tocmai asta era şi menţiunea pe care o făceam şi eu Violetei. Dincolo de generalităţi care probabil sunt normale, inerente la o introducere la o astfel de intalnire. Am tatonat terenul şi unii şi alţii, să vedem pană unde putem merge cu ideile. Ei, acum cam ştim cum stăm, dumneavoastră ştiţi care e punctul nostru de vedere. Noi ştim cam pe cine avem in sală şi eu m-aş bucura dacă la sfarşitul intalnirii am putea - poate e prea pretenţios să spunem, să venim cu un draft de politică publică pe domeniul ăsta. O politică publică se construieşte in timp. Şi nu aş vrea să lăsăm, după şase luni de zile, un document stufos, in care să inventariem in mod exhaustiv tot ce e de făcut pe domeniul ăsta, dar să nu apucăm să facem nimic, tocmai pentru că ne pierdem energia şi timpul ca să inventariem tot ce ar fi de făcut. Repet ceea ce am spus la inceput: obiectivul meu ar fi să declanşăm nişte acţiuni care să facă ireversibil procesul acesta de susţinere şi de punere in valoare a industriilor culturale creative, pornind de la valorificarea patrimoniului comunitar, care, chiar dacă nu e in legislaţie, e in realitate. Şi tocmai asta e ideea de astăzi, să vedem patrimoniul ăsta comunitar pe care il avem la nivel de vocabular, cel puţin, in proprietatea cui e: a statului, a autorităţilor locale, proprietate privată, să vedem statutul juridic, să vedem mijloacele prin care spaţiile respective pot fi puse in valoare, să vedem ce putem modifica, cum v-am spus, concret, in ghidurile de finanţare pentru a vă găsi locul să vă puteţi finanţa proiectele. Dacă e nevoie de anumite modificări legislative care să definească sau să delimiteze mai bine spaţiul de lucru şi de acţiune al dumneavoastră, să-l scoată la lumină şi să-l legalizeze cumva, o să facem şi asta. Dar cred că e important să ţintim cateva lucruri, să nu avem pretenţia să facem totul exhaustiv, pentru că nu o să avem timp in cateva luni de zile. Asta o să faceţi cu viitorul guvern care o să vină, in principiu, pentru patru ani, dar important e să aveţi să puneţi pe masă ceva ce s-a făcut acum, in lunile acestea. Deci eu aşa aş vedea acţiunea noastră. Pe de altă parte, v-o spun un pic şi din experienţă, trebuie să vă asumaţi şi rolul de pionieri in domeniul ăsta. Sigur că aşteptările pot fi foarte mari. Bun, ce o să se intample? Nu avem politici publice, nu avem cadru legislativ. Cei de la autorităţile locale nu vor sau sunt reticenţi. Mergem la agenţiile de plăţi, la autorităţile de management, nici nu vor să audă de prostii din acestea cum să dăm banii pe clădiri părăsite ş.a.m.d. Da, acesta este rolul de pionier şi asta se intamplă atunci cand incepi ceva de la zero. Dumnevoastră porniţi, cum a fost, de la o experienţă, de la o cultură cumva individuală, vreţi să o faceţi comunitară şi vreţi să o legitimaţi acum, de asta am şi insistat mai inainte, in intervenţia mea, pe nevoia şi pe rolul pe care il avem şi noi să legitimăm cumva inclusiv intalnirea de astăzi. Prezenţa mea la Nod Makerspace şi rolul acesta l-a avut şi o să mai fac astfel de lucruri ca să fiţi in lumina reflectoarelor. Dar trebuie, dincolo de asta, să şi construim şi nu este cine să construiască pentru că nu aveţi unde să căutaţi expertiză. Eu vă pun problema altfel: agenţiile de plăţi - ce experţi ar fi capabili să scrie ghidurile respective şi nu numai să scrie ghidurile, să vă evalueze proiecte pe domeniu acesta? Şi eu vă spun: reacţia care este acolo, cand sunt chestiuni din acestea necunoscute le pun deoparte şi spun: domnule, nu este eligibil asta; asta este o prostie, veniţi cu lucruri in trend sau pe care le ştiu şi eu şi le inţeleg. Ei, deci o să fie nevoie de un pic de timp să putem schimba, să putem forma oameni acolo, să ii convingem sau să ii găsim pe cei care sunt convinşi, cum ne-aţi găsit dumneavoastră pe noi, convinşi. Am reuşit să fim aici in faţă pentru cateva luni. Ei, aşa sunt şi in alte instituţii, oamenii care, individual, cum zicea Manuel, sunt convinşi, au auzit despre chestiunile acestea, dar care nu sunt in mainstream, nu sunt in nucleul dur al paradigmei in care trăim noi astăzi şi lucrurile acestea trebuie spuse acolo şi pe oamenii aceştia va trebui să ii identificăm, să ii mirosim, să ii găsim şi să ii punem in funcţii, in aşa fel incat să poată lua decizii şi in sensul acesta pentru că, altfel, nu o să se schimbe. La fel şi in administraţia publică locală. Şi de asta vă spuneam şi am indrăznit să ating un pic şi chestiunea aceasta cu un alt fel de a face politică. Dacă nu o să aveţi dumneavoastră, corpul acesta al dumneavoastră, oameni in consiliile locale, nu vorbesc la nivel de primar, dar măcar in consiliile locale, care să ştie despre ce vorbiţi dumneavoastră şi să poată să traducă in limbajul acesta din nucleul dur, conceptual, va fi mult mai greu, dar, incet, incet, o să ii găsiţi şi o să ii găsim impreună. Ce vreau să vă spun este să nu vă descurajaţi, să vă asumaţi rolul de pionieri şi să incercaţi şi să incercăm impreună să găsim acele lucruri care trebuie făcute pentru că totul este de făcut, dar să găsim acele lucruri care trebuie făcute in aşa fel incat să aveţi scheletul pe care, pe urmă, să se poată construi restul. Ei, dacă asta reuşiţi să faceţi in următoarele minute şi ore, aveţi aici in sală, care o să rămană pană la capăt, presupun, şi Violeta, care e ministru, membru in Guvern, chiar dacă ne enervează cateodată cu ONG-urile şi cu transparenţa ş.a.m.d. - glumesc, sigur. Este şi Dragoş aici, care ştie să pună intr-un limbaj din paradigma in care funcţionează in momentul de faţă lucrurile astea care sunt mai puţin inţelese de alţii, şi putem lua decizii. /...;../ Da, inclusiv, Ministerul Apărării. Şi nu e un general din ăla scorţos, uitaţi, e doamna secretar de stat. Şi din Ministerul Dezvoltării, ştiu că şi domnul vicepremier Dincu e deschis, am discutat deja lucrurile astea, deci aveţi - nu vreau să uit vreun minister, să imi spună după aia că nu i-am amintit. Deci, deja, cultură, economie, dezvoltare regională, apărare. Sunt reprezentanţi ai autorităţilor şi ceea ce depinde de noi, dacă deciziile astea vor fi bine formulate sau propunerile vor fi bine formulate, luăm şi deciziile necesare, dar vă spun şi din experienţă, nu va fi suficient să modificăm o lege, o hotărare de guvern, va trebui să găsim şi oamenii care să le aplice, să le implementeze, şi va trebui să căutăm impreună. Deci, mult succes şi multă inspiraţie şi capacitate de sinteză, mai ales! Comunicatul de presă al Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic referitor la Conferinţa naţională - Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit, desfășurată la Palatul Victoria Peste 90 de specialişti, reprezentanţi ai autorităţilor publice, lideri ai comunităţilor de urbanişti şi arhitecţi din Bucureşti şi din ţară au participat astăzi, la Palatul Victoria, la o discuţie aplicată privind măsurile şi responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi şi care pot sprijinii Revitalizarea comunitară și impactul de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit. Premierul Romaniei, Dacian Cioloş, prezent la eveniment a declarat că: - Valorile sunt, prin natura lor, individuale, iar misiunea noastră este să canalizăm energia aceasta in sens pozitiv. Partea bună este că, in cultura asta creativă, modernă, pe care o promovaţi dumneavoastră, spiritul acesta individual nu rămane neapărat individualist, ci se duce spre comunitar, spre un spirit civic autentic. Eu cred că, in viitor, pe acest fond, se va reinventa politica sau, altfel spus, reprezentarea autentică a societăţii in luarea de decizii şi in orientarea societăţii intr-o anumită direcţie. Deci, vă incurajez să nu vă fie teamă să vă exprimaţi, prin toate mijloacele pe care le aveţi - pacifiste, civice, constructive - şi spiritul civic, odată cu spiritul creativ. Şi eu cred că, in felul acesta, o să insănătoşim şi societatea. Reuşind să aducă laolaltă, după un amplu proces de consultare interministerială desfăşurat in prealabil, toate structurile guvernamentale ce pot contribui la sprijinirea proiectelor industriilor creative menite să revitalizeze spiritul comunitar in marile aglomerările urbane, Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic a explicat care au fost măsurile de politici publice identificate, accentuand importanţa colaborării dintre aceşti actori. Ataşat o sinteză conţinand principalele provocări şi direcţii de acţiune. Evenimentul de astăzi de la Guvern a constituit prilejul de a pune in valoare experienţe creative de revitalizare a spaţiilor abandonate din oraşele mari, in faţa Prim-Ministrului şi a membrilor cabinetului prezentandu-se experienţele: Calup, Nod makerspace, Odaia Creativa / Creative Room, Asociatia PlusMinus, Institutul pentru Politici Publice, Fabrica de Pensule, Make a Point, Zeppelin, Asociaţia pentru Arheologie Industrială şi MKBT. Mulţumim şi celor peste 5.000 de persoane care au vizionat in on-line evenimentul. Inregistrarea este disponibilă aici: http://dialogcivic.gov.ro/2016/04/ministerul-pentru-consultare-publica-si-dialog-civic-a-organizat-astazi-conferinta-nationala-cu-titlul-revitalizare-comunitara-si-impact-de-dezvoltare-economica-inovatoare-prin-valorificare/ Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la maria.smarandache@gov.ro 2016-04-15 15:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_10.jpgComunicat de presă referitor la demisia doamnei ministru Claudia-Ana CosteaȘtiri din 14.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-demisia-doamnei-ministru-claudia-ana-costeaComunicat de presă referitor la demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea - Am acceptat astăzi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost inaintată in cursul acestei zile. In perioada imediat următoare, voi inainta domnului președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI Dacian Cioloș 2016-04-14 17:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-14-05-45-09big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Cioloș participă la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei DunăriiȘtiri din 14.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-ciolo-participa-la-dezbaterea-strategiei-integrate-de-dezvoltare-durabila-a-deltei-dunariiCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Cioloș participă la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării Premierul Dacian Cioloș participă luni, 18 aprilie 2016, la Tulcea, la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, impreună cu vicepremierul Vasile Dincu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene, Dan Costescu, ministrul Transporturilor, alți reprezentanți ai administrației centrale și locale cu responsabilități in implementarea acestei strategii. - Avem responsabilitatea să facem in Delta Dunării un spațiu de dezvoltare, care să respecte interesele localnicilor, valorile naturale, iar in același timp să fie un spațiu de dezvoltare socio-economică și de mediu. Opțiunea Romaniei de a rezerva pentru Delta Dunării fonduri europene din mai multe programe operaționale și de a le integra intr-o abordare strategică, este o bună alegere. In lunile următoare vreau să ne asigurăm că această abordare incepe să dea rezultate, consideră premierul Dacian Cioloș. Dezbaterea este organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, in colaborare cu Asociația pentru dezvoltare intercomunitară ITI Delta Dunării și cu Consiliul Județean Tulcea. Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020 semnat de Guvernul Romaniei cu Comisia Europeană, la nivel național va fi implementată o singură investiție teritorială integrată in Delta Dunării, in baza unei strategii de dezvoltare durabilă. Investiția Teritorială Integrată Delta Dunării beneficiază de o alocare estimativă de 1,1 miliarde euro din toate programele operaționale. Aprobarea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă este o etapă importantă in procesul de implementare a Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării, avand in vedere că deciziile privind contribuția fiecărui program, procedurile, tipurile de proiecte și alocările finale vor fi luate după aprobarea strategiei. Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu sprijinul Băncii Mondiale și in cooperare cu instituții publice locale și centrale. Strategia urmează să fie aprobată prin Hotărare a Guvernului, după finalizarea procedurii de evaluare strategică de mediu. Dezbaterea organizată luni la Tulcea este etapa finală in procesul de consultare aferent procedurii de aprobare a Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării și vizează, de asemenea, continuarea dialogului cu privire la modalitățile concrete de implementare a Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării. La finalul dezbaterii, incepand cu ora 12.00, premierul Dacian Cioloș va susține o conferință de presă la sediul Consiliului Județean Tulcea (Tulcea, str. Păcii nr. 20), iar ulterior va participa la inaugurarea Centrului de informare pentru fonduri europene - structură de tip help desk pentru potențialii beneficiari de fonduri europene structurale și de investiții, in sediul Consiliului Județean Tulcea. 2016-04-14 16:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-14-04-53-13big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la inaugurarea fabricii de componente auto Federal Mogul din PloieștiȘtiri din 14.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-inaugurarea-fabricii-de-componente-auto-federal-mogul-din-ploie-tiGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Dear Mr. Ninivaggi, dear ambassador, ladies and gentlemen, be welcome in Romania! Ştiu că este prima dvs. investiţie aici, dar mă bucur să văd că succesul pe care l-aţi inregistrat cu prima parte a investiţiei v-a incurajat să continuaţi in aceeaşi direcţie, v-a convins faptul că Romania este nu doar o ţară stabilă, dar şi o ţară cu un potenţial de dezvoltare foarte mare, care se pune in valoare din ce in ce mai mult in aceşti ultimi ani, o ţară unde putem vorbi nu doar de creştere economică, dar - sper eu şi, oricum, acesta este şi obiectivul Guvernului pe care il conduc - putem vorbi şi de predictibilitate, de stabilitate, de claritate in ceea ce priveşte politica economică, politica fiscală şi investiţia pe care o confirmaţi astăzi este cel mai bun răspuns pe care statul roman şi Guvernul il pot primi din partea unui investitor, apropo de politica de dezvoltare economică. Sunt convins că noua dvs. investiţie are la bază şi succesul primei investiţii, care a depins şi depinde, dincolo de capitalul care a fost investit, de oamenii pe care dvs. i-aţi recrutat şi care au ştiut să pună in valoare această investiţie. Şi mă bucur să văd că lucrătorii romani, specialiştii romani pe care i-aţi recrutat v-au convins că Romania este nu doar un mediu stabil in care se pot valorifica investiţii de capital, dar Romania este şi in măsură să furnizeze oameni bine formaţi, specialişti care dovedesc eficienţă şi dovedesc faptul că pot să evolueze odată cu dezvoltarea economică a ţării. Vreau să vă asigur că in continuare obiectivul Guvernului pe care il conduc este de a pune in valoare potenţialul pe care economia romanească il are incă să facem din această realitate a creşterii economice pe care o inregistrăm in ultimii ani un atu, fiind convinşi in acelaşi timp că nu e suficient să avem această creştere economică şi că această creştere economică, pentru a fi durabilă, solidă, in viitor, trebuie să se bazeze, in primul rand, pe investiţii şi pe producţie, şi acest gen de decizii, cum e cea pe care aţi luat-o dvs., e cea care ne incurajează şi ne stimulează să continuăm cu măsuri de politică economică, care să dea viziune, să dea perspectivă celor care doresc să investească in Romania. Imi doresc totodată, din ce in ce mai mult, şi dvs. dovediţi că se poate, ca aceste investiţii de capital in Romania, fie că e vorba de capital străin sau de capital autohton, să vină cu valoare adăugată, in sensul de a valorifica, aşa cum am spus, competenţele locale pe care le putem găsi şi pe care, sper eu, să le putem forma la o calitate şi mai inaltă in viitor prin investiţii in formare profesională, prin investiţii in cercetare, in aşa fel incat să vedem, din ce in ce mai mult, companiile care s-au instalat in Romania pentru a produce, să le vedem incurajate să investească din ce in ce mai mult in viitor, nu doar in producţie, dar şi in dezvoltare tehnologică şi in inovare şi in cercetare, pentru că, şi pe această latură, există incă in Romania un potenţial care poate să creeze valoare adăugată investiţiei de capital. Pot să vă asigur că veţi avea in continuare sprijinul din partea Guvernului pentru a continua politica de investiţii pe care aţi inceput-o şi sigur că aici probabil sunt subiectiv, dar cred eu că aţi luat o decizie inţeleaptă şi atunci cand aţi decis să intăriţi centrul de coordonare a afacerilor pe care le aveţi in Europa, să o faceţi din ce in ce mai mult de la Bucureşti şi din ce in ce mai mult din Romania, pentru că aţi decis să vă instalaţi şi să prindeţi rădăcini din ce in ce mai ample intr-o ţară cu unul dintre cele mai mari potenţiale de dezvoltare economică din Europa, o ţară stabilă şi o ţară care va evolua odată cu evoluţia investiţiilor pe care le faceţi dvs.. Mult succes şi la cat mai multe astfel de decizii in viitor! Guvernul Romaniei vă va fi alături. Mulțumesc. Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Mă bucur, in primul rand, să văd că investitorii continuă să aibă incredere in capacitatea de dezvoltare a Romaniei și că cei care au deja experiență de cațiva ani in Romania continuă să investească, să se dezvolte, nu doar in partea productivă, așa cum vedem aici, dar și in partea de tehnologie, din cate am ințeles. Este un semn bun, este un semn bun in primul rand pentru comunitatea locală, pentru Ploiești, pentru această platformă industrială, care, iată, capătă din ce in ce mai mult noi valențe. Și asta ne arată că, atunci cand există predictibilitate, cand există claritate din punct de vedere legal, juridic, politic, fiscal, cand știm să ne punem in valoare potențialul pe care il avem, atragem și capitalul. Pentru ca astfel de investiții să le vedem din ce in ce mai mult și in altă parte, cred că este important să existe o colaborare stransă intre guvern, care are sarcina politicilor sectoriale, dar și autoritățile locale, cele mai in măsură să asigure condițiile minime care să atragă investitorii. Dar astfel de investiții dovedesc că se poate. Dincolo de acestea, mă bucur să văd că o investiție americană se dezvoltă in Romania. Așa cum știți, avem cu Statele Unite un parteneriat strategic care și-a arătat deja potențialul pe partea de securitate și de apărare. Insă acest parteneriat strategic are și o dimensiune economică, pe care dorim să o dezvoltăm, să o punem in valoare. Și astfel de investiții dovedesc că investitorii americani au și ei incredere să vină in Romania, construind pe această fundație solidă care s-a dezvoltat, in ultimii ani, in colaborarea stransă dintre Romania și Statele Unite. Reporter: Domnule premier, am văzut investiții in mediul privat, dar la ce să se aștepte bugetarii? Mai sunt șanse ca in 2016 salariile acestora să fie majorate? Dacian Cioloș: Vom continua discuțiile cu sindicatele. Așa cum mai spus-o, intenția noastră este să găsim o soluție care să fie acceptată și de sindicate și care să fie fezabilă pentru stat, din punct de vedere bugetar, și sigur, din punct de vedere legal. Noi am avut o analiză a ceea ce am putea face pe o perioadă de cațiva ani de zile. Am studiat și posibilitatea aceasta a unei ordonanțe de urgență pe un an de zile, acolo unde ne putem angaja cu bugetul pe care să il punem la dispoziție, in primul rand - și asta doresc să subliniez - in primul rand pentru a corecta diferite anumite disfuncționalități care există in sistemul de salarizare bugetar. Acesta este principalul obiectiv și vom continua discuțiile. Deja de săptămana viitoare voi invita sindicatele la o discuție, pentru a continua dialogul și a găsi impreună o soluție. Atat, astăzi, pe acest subiect. Dacă aveți pentru domnul ambasador vreo intrebare? (...;) Reporter: Ați terminat analiza in ceea ce privește evaluarea cabinetului dumneavoastră? Ați luat vreo decizie in privința doamnei ministru al muncii? Dacian Cioloș: Așa cum v-am mai spus, nu vreau să discutăm de remaniere in fiecare zi, ca și cum - lăsăm impresia - că altă treabă nu există la guvern, decat să discutăm de remaniere. Miniștrii au niște obiective foarte clare pe care și le-au asumat, eu fac evaluări cu ei periodic, pentru că vreau să văd, acolo unde există un blocaj, de ce există blocaje, să găsim soluții. Cu siguranță că, după Paște, intrăm intr-o nouă fază, in care și eu sunt conștient că trebuie să livrăm din ce in ce mai mult rezultate la ceea ce am pregătit pană acum, in prima parte a mandatului, și obiectivul meu se va concentra pe asta. Dar, v-am mai spus, remanierea nu este un obiectiv in sine pentru mine și nu acesta este cel mai important lucru. Important este să găsim cele mai bune soluții pentru ca activitatea acestui guvern să fie cat mai eficientă, nu doar in practică, dar și in comunicare. Eu sunt conștient că avem mai multe de făcut pentru a prezenta, pentru a explica mai bine ceea ce facem. Pe de altă parte, trebuie să ințelegeți că timpul este foarte scurt, că nu se poate schimba un mamut, cum este administrația din orice țară, de pe o lună pe alta, sau de pe un pe altul, dar pot fi pregătite premisele. Și asta vrem să facem. Sunt convins că rezultatele se vor vedea atat in cursul acestui an, cat și in cursul anilor care vin. Pentru că sunt anumite procese prin care, chiar dacă nu le vom putea duce pană la capăt, declanșăm anumite schimbări despre care eu am convingerea că vor avea un impact pozitiv și asupra schimbării mentalităților. Și noi de asta avem nevoie, in primul rand. Pentru că legile pot fi modificate și schimbate la loc, dar este foarte important să știm ce vrem noi și să facem să evolueze mentalitățile, să integrăm faptul că nu vom putea fi mai performanți, că nu vom putea avea o percepție mai bună in afară dacă nu ne schimbăm noi inșine și modul nostru de abordare. Și asta nu inseamnă, neapărat, schimbări de miniștri in fiecare zi, sau remaniere. Inseamnă, niște schimbări care sunt mult mai profunde și asta incercăm să facem, chiar dacă timpul este scurt. Vă mulțumesc! 2016-04-14 14:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-14-06-14-08big_poza.jpgComunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe: Poziţia autorităţilor române privind menținerea regimului de vize canadiene pentru cetățenii româniȘtiri din 13.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/pozitia-autoritatilor-romane-privind-mentinerea-regimului-de-vize-canadiene-pentru-cetatenii-romaniAutorităţile romane continuă să acorde o importanță deosebită obiectivului eliminării vizelor pentru călătoriile in străinătate ale cetățenilor romani. Ne exprimăm dezamăgirea că in pofida disponibilității Romaniei de colaborare și a situației sale asemănătoare cu a celorlalte state membre din regiune, reflectată in progresele clare in indeplinirea criteriilor avute in vedere de partea canadiană, precum și in decizia Canadei de a include Romania in categoria țărilor de origine sigure, dialogul pe subiectul vizelor inceput intre Comisia Europeană și Canada in urmă cu 24 de luni nu a dus la un rezultat. Incepand cu summit-ul UE-Canada din 2008 și ulterior la summit-ul UE-Canada din septembrie 2014, Canada s-a angajat să relaxeze regimul de vize pentru cetățenii romani, pentru a asigura cat mai curand posibil libertatea de mișcare pentru toți cetățenii europeni, fără discriminare. In contextul mai larg al obiectivului comun privind semnarea și ratificarea Acordului de Parteneriat Strategic și a Acordului Economic și Comercial Global (CETA), Romania consideră că menținerea regimului de vize canadiene pentru cetățenii romani creează dezavantaje evidente, nejustificate, in comparație cu ceilalți cetățeni europeni. Situația actuală privează cetățenii romani de oportunitățile economice și comerciale nou create. In această situație, autorităţile romane vor reevalua, la nivel UE, modul de abordare a relației UE-Canada, pentru asigurarea obiectivului eliminării obligativității vizelor pentru cetăţenii romani. Autoritățile romane se consultă permanent cu Comisia Europeană și membrii Parlamentului European implicați in dosar, care sunt ținuți la curent cu evoluția situației. 2016-04-13 23:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1907550_10152239145382168_3032186726215292497_n.pngPremierul Dacian Cioloș a transmis astăzi un mesaj cu prilejul prezentării primului Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020 (PNCC)Știri din 13.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-transmis-astazi-un-mesaj-cu-prilejul-prezentarii-primului-plan-national-multianual-integrat-de-control-al-cancerului-pentru-perioada-2016-2020-pncc Dorim o schimbare de paradigmă in Romania in domeniul sănătății, astfel incat să punem in centrul atenției pacientul, cu grijile și problemele sale. Trebuie să punem un accent mai mare pe politica de prevenție și să asigurăm condiții decente de lucru personalului medical, consideră primul-ministru. Premierul Dacian Cioloș a dat asigurări că Executivul va susține acest program de acțiune impotriva cancerului, care beneficiază de finanțare europeană, și speră să fie aprobat la nivelul Guvernului pană in luna iunie. Mai multe detalii despre acest Plan, in comunicatul Ministerului Sănătății: Primul Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului in Romania pentru perioada 2016-2020, prezentat de Ministerul Sănătății Ministerul Sănătății prezintă primul Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020 (PNCC), care inglobează strategii noi de control al cancerului in Romania, conform direcțiilor comune de la nivel european in ceea ce inseamnă lupta impotriva cancerului. Planul include o serie de programe prin care se urmărește reducerea mortalității și a incidenței cancerului, precum și imbunătățirea stării de sănătate a populației la risc și creșterea calității vieții bolnavilor de cancer. Astfel, sunt prevăzute noi programe pilot de screening la nivel regional pentru cancerul de san și cancerul colorectal, strategii de imbunătățire a performanței actualului Program Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, cu pilotarea regională a screening-ului primar HPV (Human Papilloma Virus), conform recomandărilor recente ale Ghidurilor Europene. - Planul Național de Control al Cancerului documentează strategia comprehensivă a Ministerului Sănătății de control al cancerului, pentru reducerea mortalității și incidenței cancerului in Romania prin măsuri de profilaxie primară și secundară, pentru imbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții bolnavilor de cancer. Vizăm realizarea unui diagnostic precoce, asigurarea și controlul calității tratamentului multimodal, precum și urmărirea in timp atat ambulatorie, cat și la domiciliu, măsuri de reabilitare-reintegrare și alte acțiuni cu caracter social. De asemenea, dorim realizarea pregătirii profesionale la standarde europene a personalului implicat in managementul afecțiunilor oncologice. Totodată, urmărim dezvoltarea unui plan nou de cercetare la toate nivelurile, centrat pe beneficiul pacienților cu individualizare prognostică și personalizare, a declarat conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății. O componentă importantă a planului o reprezintă promovarea unui comportament preventiv, prin informarea populației in vederea evitării factorilor de risc, a expunerilor la noxe, pentru reducerea riscului global de cancer, precum și prin politici de vaccinare impotriva hepatitei B și a infecțiilor cu virus HPV. La capitolul social, asociațiile de pacienți sunt invitate să participe in grupul de lucru care va funcționa sub coordonarea Asociației Ligilor Europene de Cancer, reprezentante pe plan intern de Societatea Romană de Cancer și de Coaliția Europeană a Pacienților cu Cancer. In acest sens, Asociația Ligilor Europene de Cancer va desemna o organizație de pacienți din Romania, parteneră, ca reprezentant in colaborarea din cadrul Parteneriatului Comun CanCon (Cancer Control Joint Action). Aplicarea măsurilor incluse in Planul Național de Control al Cancerului se va realiza conform unor strategii pe termen scurt, mediu și lung. - Ministerul Sănătății va identifica și prioritiza resursele necesare pentru finanțarea implementării fiecărei măsuri in parte, prin strategii pe termen scurt - vizand bugetul pentru Programe al Ministerului Sănătății, mediu și lung - prin proiecte de asigurare a infrastructurii și de formare profesională menite să asigure pe viitor baza materială și umană necesară unei acoperiri cat mai bune a populației cu servicii medicale preventive și curative de o calitate cat mai bună, pentru a asigura in final controlul cancerului in țara noastră la un nivel competitiv pentru un stat membru al Uniunii Europene, a precizat conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății. Prezentarea Planului Național Multianual Integrat de Control al Cancerului a avut loc in contextul intalnirii grupurilor de lucru din cadrul proiectului CanCon (Cancer Control Joint Action), inițiat de Uniunea Europeană in vederea consolidării unei abordări comune in lupta contra cancerului la nivel european. Direcțiile de acțiune ale Planului Național de Control al Cancerului au fost elaborate in perioada 2009-2016 de către experți delegați de Ministerul Sănătății, in cadrul Parteneriatului Politic European Impotriva Cancerului (EPAAC) și al Parteneriatului Comun CanCon, finanțate de Comisia Europeană DG SANCO. Obiectivele - generale și specifice, precum și direcțiile strategice ale PNCC au fost stabilite și propuse de un comitet tehnic numit prin Ordinul Ministrului Sănătății din 03 martie 2016. Planul are la bază evaluarea necesarului de resurse și măsuri de control al cancerului existentă in documentul Raportului misiunii de evaluare ImPACT WHO-UICC-IAEA pentru Romania, evaluare solicitată de Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății va propune Planul spre adoptare, prin Hotărare de Guvern, pe agenda de lucru a Secretariatului General al Guvernului in luna iunie, cu publicarea ulterioară in Monitorul Oficial. Cu aproximativ 48.300 de decese cauzate de cancer anual, Romania se situează peste media Uniunii Europene din punct de vedere a ratei mortalității prin cancer.1 In Romania, diagnosticarea in stadii avansate este predominantă in mai multe tipuri de cancer. In cazul cancerului pulmonar, spre exemplu, care inregistrează cea mai crescută incidență in țara noastră - 7 din 10 pacienți romani depistează boala abia in stadiul IV. De asemenea, 1 din 5 cazuri de cancer de san este descoperit in stadiul II sau III.2 1 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx 2 http://www.gfk.com/ro/insights/press-release/cancerul-diagnosticat-de-obicei-in-stadii-avansate/ 2016-04-13 20:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-13-08-27-06big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea „Ora premierului”, în plenul Camerei DeputațilorȘtiri din 11.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-dezbaterea-ora-premierului-in-plenul-camerei-deputatilor1460393203Galerie foto Analiza cauzelor structurale care stau la baza slabei capacități a administrației publice din Romania Declarații ale premierului Dacian Cioloș, la - Ora premierului, in plenul Camerei Deputaților [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte, doamnelor și domnilor, la ultima noastră intalnire, aici, la Camera Deputaţilor, am promis că voi veni cu o propunere clară de reformă a administraţiei publice romaneşti. Atunci cand am discutat şi despre prefecţi, v-am sugerat să punem şi această temă intr-un context mai larg, o propunere de reformă a administraţiei pe care ne-am inclus-o in programul de guvernare şi legate, de care vrem, in două luni, să zicem, să venim cu o propunere sau cu un pachet de propuneri legislative clare. Reforma administraţiei este un proiect care priveşte intreaga societate romanească. Este şi o premisă a recaştigării increderii in stat. Ştim că in ultima perioadă există din ce in ce mai multe semne de interogare legate de eficienţa statului, de increderea in clasa politică şi cred că aici am avea cu toţii de caştigat, ca prin această reformă a administraţiei publice, prin creşterea eficienţei, a transparenţei administraţiei publice, prin profesionalizarea administraţiei, prin clarificarea relaţiei cu politicul, să recaştigăm increderea cetăţenilor in stat şi să reincepem un proces de modernizare a statului. Romania nu se poate moderniza şi nu va avansa economic, nu va putea elimina in mod consistent corupţia fără o reformă a administraţiei publice locale şi centrale, pentru că viziunea de dezvoltare economică riscă să rămană doar un deziderat dacă nu avem şi o administraţie publică performantă şi credibilă. Degeaba avem proiecte de dezvoltare economică cu potenţial, degeaba avem potenţialul economic al ţării pe care vrem să-l punem in valoare dacă nu avem o administraţie publică in măsură să dubleze acest proiect de dezvoltare economică cu un rol al statului clar definit, care să acompanieze mediul economic in procesul de dezvoltare. In aceeaşi măsură, lupta anticorupţie riscă să devină principalul instrument de modernizare a statului, atata vreme cat lupta anticorupţie ar trebui să fie doar un instrument de insănătoşire a societăţii, dar dacă lupta anticorupţie nu este urmată indeaproape de o reformă a administraţiei publice, care să fie orientată spre transparenţă şi profesionalizare, riscăm doar să rămanem cu sublinierea cazurilor de corupţie, fără să corectăm şi problemele la rădăcina lor. Şi reforma administraţiei publice asta işi propune, să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze la rădăcina lor prin redefinirea cadrului in care administraţia publică să lucreze. Pe de altă parte, cetăţenii sunt din ce in ce mai exigenţi şi cu modul in care se cheltuie banii publici şi aici avem nevoie atat de eficienţă, cat şi de transparenţă, dar pentru eficienţă avem nevoie in primul rand de politici publice care să fie clar definite, de o prioritizare a obiectivelor de politici publice şi de instrumente ca să arate şi să măsoare şi eficienţa utilizării banului public. Avem nevoie deci de o clarificare urgentă pe aceste subiecte şi vă propun aici o discuţie despre cum să stabilim o relaţie sănătoasă şi transparenţă intre responsabilitatea administrativă pe de o parte şi responsabilitatea politică in funcţia publică pe de altă parte şi cum să ne asigurăm că toţi cei care intră in administraţia publică şi care promovează, o fac in primul rand pe criterii de competenţă şi de performanţă. De asemenea, vrem să tratăm cu această ocazie şi o problemă legată de care am primit mai multe sesizări, observaţii şi propuneri din partea aleşilor locali, chestiunea privind incompatibilităţile in administraţie. Ştiu că există un proiect la care Agenţia Naţională de Integritate lucrează şi cred că e important să luăm in discuţie cat mai repede pentru a clarifica aceste lucruri şi a lăsa deoparte ambiguităţile care de multe ori blochează administraţia. Şi cred că in primul rand pe subiectul legat de funcţia publică, responsabilitatea in funcţia publică şi prestările de servicii publice către comunităţile locale, pe acest gen de subiect ar trebui să clarificăm lucrurile pentru a fi foarte clare responsabilitatea, obligaţiile şi limitările aleşilor locali, in ceea ce priveşte gestiunea acestor servicii publice locale, să vedem care e varianta cea mai bună. Propunerile de reformă pe care vi le supun dezbaterii se bazează pe mai multe documente strategice şi analitice. Nu am pornit noi de la zero pregătirea acestei reforme a administraţiei, ea nu este decat incununarea unui proces de analiză şi de elaborare strategică care are loc deja de caţiva ani de zile. Există mai multe documente pe care le-am găsit la Guvern, in momentul in care ne-am instalat, care au stat la baza analizei pe care v-o propunem şi a ideilor pe care vi le supunem astăzi. La acestea am mai adăugat şi experienţa şi observaţiile proprii, in cele patru luni de guvernare care au arătat cateva disfuncţionalităţi in modul in care funcţionează administraţia publică şi pe care la fel le avem la baza propunerilor pe care vi le facem. Am identificat trei piloni principali pentru reforma administraţiei publice. Este vorba de funcţia publică, pe de o parte, de definire a funcţiei publice, a statutului funcţionarului public, a modului in care se face recrutarea şi progresia in carieră a responsabilităţilor pe care le are funcţionarul public, apoi al doilea pilon e legat de administraţia publică centrală şi al treilea pilon legat de administraţia publică locală. Ne dorim, cu intervenţia de astăzi, să lansăm o dezbatere publică pe aceste subiecte, care să aibă loc in cursul lunii aprilie-mai, in aşa fel incat in iunie să fim in măsură să venim cu un pachet de propuneri legislative pe care să il supunem discuţiei şi aprobării in Parlament. Aş vrea, inainte de a intra in propunerile pe care vrem să le facem, să vă rezum şi principalele probleme pe care le-am identificat pentru fiecare din cei trei piloni. Legat de funcţia publică, am constatat, aşa cum am văzut că şi mulţi dintre dumneavoastră au constatat, inclusiv public, politizarea excesivă şi netransparentă, şi de multe ori diletantă a administraţiei publice care a dus la instabilitate in funcţionarea administraţiei, cu reorganizări instituţionale şi cu modificări legislative frecvente, cu o legiferare ad-hoc, cu un exces de numiri temporare care duce la instabilitate in procesul decizional in administraţie. De exemplu, din 2008 şi pană acum, Legea 188/1999 a statutului funcţionarului public a fost modificată de nu mai puţin de 22 de ori. Nu există totodată un sistem coerent şi motivant de dezvoltare a carierei in funcţia publică pe mai multe nivele. In momentul de faţă avem doar trei nivele de evoluţie in funcţia publică, ceea ce creează foarte repede o anumită aplatizare a motivării de progres in carieră. Pe de altă parte, sistemul de recrutare este excesiv de birocratic şi neperformant. Ştiţi că se bazează in mare parte pe memorie, pe capacitatea de a memora legi şi acte normative, şi nu atat pe capacitatea de sinteză, pe capacitatea analitică, pe competenţa in managment, in planificarea activităţii, ş.a.m.d. In administraţia publică centrală, observăm multe suprapuneri şi neclarităţi ale mandatelor instituţiilor centrale, ministere, agenţii care odată cu modificări succesive de legislaţie işi redefinesc obiectivele şi de multe ori ne intalnim cu mai multe instituţii care asumă aceleaşi atribuţii. Organigramele, de cele mai multe ori, nu reflectă responsabilităţile pe care instituţiile respective le au, ci sunt de foarte multe ori mai ales instrumente de schimbare din funcţiile de conducere ale unor persoane. Vedem totodată calitatea slabă a politicilor publice, lipsa de coordonare şi de coerenţă in implementare, lipsa fundamentării adecvate pe bază de date şi de analize. Este vorba aici de notorietate şi calitatea slabă a cheltuielilor publice şi lipsa unei legături clare intre rezultatele obţinute şi resursele care sunt utilizate. De cele mai multe ori, nu există analize de impact atunci cand se orientează fonduri spre anumite linii bugetare şi nu există o corelare intre obiectivele de politici publice asumate, sumele alocate şi performanţa la care ne aşteptăm la cheltuirea acestor fonduri publice. In administraţia centrală, in lipsa unor responsabilizări foarte clare, vedem un proces foarte greoi de asumare a deciziei, asta şi pentru că nu avem o separare clar definită a responsabilităţilor de demnitar sau de ales local, de funcţionar public sau de contractual şi, in lipsa acestor clarităţi, vedem pe paşapoartele de semnături de aprobare a unor decizii, semnături, dar, pană la urmă, nimeni care să işi asume o responsabilitate in luarea deciziei respective. La nivelul administraţiei publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a intreţine administraţii locale ale unor localităţi mici, care au o capacitate financiară şi instituţională slabă, cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din Romania, in momentul de faţă, nu işi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim, apoi, de proiecte de investiţii pentru dezvoltare. Totodată, observăm o lipsă a ordonării strategiilor şi programelor de investiţii in infrastructura locală. Avem mai multe surse de finanţare, mai multe programe care, de cele mai multe ori, se suprapun in priorităţile pe care le finanţează sau chiar nu au priorităţi foarte clar definite de finanţare. Sistemul de transferuri de la stat este frecvent schimbat şi nu sprijină in mod durabil şi obiectiv cele mai sărace comunităţi locale. Aici, de multe ori, fondul de rezervă la guvernului este un instrument principal de reechilibrare, dar nu pe criterii obiective, a nevoilor de finanţare a diferitelor colectivităţi locale care sunt, pornind de la aceste observaţii, principalele coordonate ale reformei administraţiei publice pe care o propunem. In ceea ce priveşte funcţia publică, ne propunem, in primul rand, o transparentizare a relaţiei administraţiei publice cu nivelul politic, o creştere a profesionalismului resurselor umane şi, din această perspectivă, vedem şi procesul de depolitizare. Depolitizare nu atat printr-o scădere a rolului politicului care rămane determinant in modul in care administraţia publică işi face treaba, pentru că administraţia publică trebuie să aplice programe de guvernare, dar avem nevoie mai ales de o transparentizare şi o clarificare a relaţiei intre nivelul politic decizional şi administraţia publică. Ne dorim totodată o definire a unui mod de funcţionare clar a administraţiei, prin eliminarea excepţiilor şi a derogărilor de la reguli, care fac imprevizibile, de cele mai multe ori, deciziile. Apoi, o consolidare a unor politici publice bazate in primul rand pe rezultate şi, in acelaşi timp cu reforma administraţiei, dincolo de lupta anticorupţie, să insistăm mai mult pe prevenţia anticorupţiei prin claritate şi transparenţă. La aceste ţinte putem ajunge printr-o revizuire a modului de funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, astfel incat să vorbim de o gestiune mai eficientă şi mai clară a resurselor umane din administraţie. In acelaşi timp, ne gandim la o reinfiinţare a Institutului Naţional de Politici Publice, care să vină cu o politică de formare profesională, atat de formare a celor care vor să intre in sistem, dar, mai ales, pentru creşterea performanţei funcţionarilor prin formare continuă şi, totodată, pentru a ne asigura de obiectivitatea modului in care ANFP-ul işi face treaba şi a procesului de recrutare, dar, mai ales, a procesului de modificare a legislaţiei care vizează administraţia publică atunci cand este cazul. Ne gandim să propunem crearea unui consiliu profesional sau de expertiză, care să funcţioneze pe langă ANFP, care să reunească expertiză independentă şi obiectivă şi care să aibă rolul de a oferi expertiză şi puncte de vedere pe propunerile de modificare a legislaţiei, pe programele de recrutare, de analiză a nevoilor de funcţionari publici şi pe elaborarea programelor de formare pentru creşterea performanţei in administraţie. Deci, practic, am avea acest dipozitiv de pregătire a resurselor umane care ar include ANFP-ul pe de o parte, INA pe de altă parte, cu un rol redefinit, şi acest consiliu ştiinţific sau de expertiză, cu un rol in evaluarea şi avizarea politicii de resurse umane in administraţia publică. Totodată, ne propunem un cadru de competenţe generale şi specifice, care să fie clar definite pentru toate funcţiile publice, atat cea de demnitar, cat şi cea de funcţionar public, dar şi cea de contractual. In momentul de faţă, in legislaţie, nu este foarte clar delimitată responsabilitatea unui funcţionar public, de exemplu, şi cea a unui contractual care, in mod normal, ar trebui să aibă sarcini foarte precise şi bine delimitate, şi acest cadru de competenţe generale, pe de o parte, dar şi competenţe specifice, ar permite şi o mai bună politică de recrutare a resurselor umane pentru a acoperi aceste competenţe bine definite. Apoi, o relaţie intre nivelul de salarizare şi gradul de motivare al funcţionarilor in exercitarea funcţiei publice, o relaţie directă intre venit şi performanţa individuală. Apoi, un sistem de recrutare care să fie bazat, in primul rand, pe un concurs naţional pentru intrare in sistem, in aşa fel incat toţi funcţionarii publici să plece de la un nivel minim de competenţă generală, care să nu se bazeze mai ales pe memorie, aşa cum este cazul in momentul de faţă, ci să se bazeze pe anumite competenţe generale pe care oricare funcţionar trebuie să le aibă, legate de capacitate de inţelegere, capacitate de analiză, de sinteză, de cunoaştere a unor anumite domenii şi apoi, odată ce candidaţii au trecut de acest concurs naţional de intrare in sistem, ei să poată să fie recrutaţi pe baza unui proces de selecţie, in funcţie de profilul postului pe care ar urma să il ocupe. Organizarea sistemului de carieră, care ar urma să fie structurat pe mai mult de trei grade, in aşa fel incat să existe o motivare pe perioada carierei in funcţia publică de a evolua şi deci de a trece şi la diferite trepte de salarizare, in funcţie de acest progres in carieră, progres in carieră care să se bazeze nu doar pe vechime, ci şi pe competenţe şi abilităţi specifice care să poată să fie demonstrate. Deci, să existe posibilitatea de a progresa, fără neapărat de a aştepta un anumit număr de ani de vechime care să fie acumulaţi, pentru cei care dovedesc competenţă şi capacitate de asimilare profesională. Să aibă această posibilitate de evoluţie in carieră. Ne propunem, totodată, să definim funcţii sensibile, mai ales la nivel de management, pentru care mandatul ar trebui să fie limitat in timp şi pentru care să introducem un sistem de rotire pe funcţii obligatoriu, in aşa fel incat, pe anumite posturi să nu se poată sta mai mult de patru-cinci ani. Totodată, apropo şi de aceste funcţii sensibile, ne propunem să venim cu standarde de etică şi de integritate care să fie foarte clare pentru toţi funcţionarii. Delimitarea aceasta clară despre care vorbeam a nivelului pană la care se poate cobori cu intervenţia politicului in numirea pe funcţii ne propunem să o facem pornind şi de la obiectivele pe care le urmărim, de fapt, in această reformă a administraţiei, care presupune, in primul rand, o eliminare a arbitrariului deciziei politice in aplicarea politicilor publice, dar şi o responsabilizare mai mare a funcţiilor de conducere din administrare in aplicarea programului de guvernare. Pentru că, practic, relaţia dintre politic şi administraţie ar trebui să fie definită in aşa fel incat obiectivul principal să fie acela de aplicare in mod coerent şi efectiv a programului de guvernare care, la randul lui, ar trebui să aibă definite obiective foarte clare. Deci, practic, această relaţie intre nivelul decizional politic la nivel de demnitar şi nivelul executiv al administraţiei ar trebui să fie canalizat spre aceleaşi obiective, şi atunci pornind de la această observaţie, principalul obiectiv pe care ni-l propunem este să eliminăm arbitrariul in această relaţie a nivelului politic cu nivelul executiv al administraţiei şi o claritate mai mare in această relaţionare. Aceasta presupune, in primul rand, programe de guvernare care să fie coerente, apoi mecanisme de aplicare care să fie asumate şi transparente la nivelul guvernului şi al administraţiei publice. Pentru că pornim, de fapt, de la observaţia că sistemul democratic ca atare presupune, pe de o parte, partide politice, care să vină cu programe de guvernare consistente şi aplicabile şi responsabile, şi care sunt validate prin vot, şi apoi o administraţie publică in măsură să implementeze eficient programele de guvernare respective. Şi pornind de aici vă propunem spre dezbatere şi discuţie trei scenarii in modul in care putem redefini această relaţie intre nivel de decizie politică şi nivelul de execuţie administrativă. In primul scenariu vă propunem ca pe langă nivelul de demnitar, ministru şi secretar de stat, pe care il avem in momentul de faţă, să integrăm in această categorie şi prefecţii şi subprefecţii care reprezintă guvernul in teritoriu. Asta ar insemna că prefecţii şi subprefecţii impreună cu miniştrii şi secretarii de stat vin impreună cu guvernul, pleacă impreună cu guvernul şi işi asumă impreună programul de guvernare şi aplicarea programului de guvernare, atat la nivel de guvern, la nivel central, cat şi la nivel teritorial. Insă aceasta ar presupune, pentru memoria instituţională la nivelul prefecturilor, să avem secretari generali ai prefecturilor cu statut de inalt funcţionar public şi care să fie numiţi strict pe bază de competenţe, printr-o procedură administrativă şi atunci am avea nivelul prefectului cu responsabilitate politică executivă de aplicare a programului de guvernare şi administraţia, aparatul de lucru al prefectului, care ar porni de la nivel de secretar general şi unde recrutarea şi funcţionarea s-ar face strict pe baze profesionale şi de competenţă. Totodată, in administraţia publică centrală, nivelul mai jos de secretar de stat, director general, director şi aşa mai departe, recrutarea s-ar face strict pe criterii profesionale, cu combinarea acestui sistem prin care avem, pe de o parte, pentru un post de director general, să spunem, o recrutare pe baza unei comisii de recrutare, care trece in revistă competenţele specifice pentru acel post, comisie de recrutare care ar propune apoi decidentului, demnitarului, o listă scurtă cu 2-3 nume de pe care să facă numirea finală. In felul acesta avem atat recrutarea pe baze profesioniste, cat luăm in considerare şi compatibilitatea dintre demnitarul care va lucra cu acel inalt funcţionar public şi care va avea un cuvant de spus, dar un cuvant de spus in mod clar, transparent, obiectiv şi strict pe baza acestui proces de recrutare obiectivă. Al doilea scenariu, care este puţin mai provocator, din acest punct de vedere al relaţiei cu nivelul de decizie politic şi nivelul administrativ, ar presupune o integrare a realităţii de facto in modul in care se face de facto şi real, in momentul de faţă, recrutarea de posturi de conducere, dar cu introducerea unor reguli clare, transparente şi obiective in acest proces. Şi asta ar prevede coborarea numirilor la nivel politic sau asumate de partidul care vine la guvernare, nu doar la nivelul miniştrilor, secretarilor de stat şi prefecţilor, dar şi la nivelul directorilor generali, ai conducătorilor de agenţii şi ai directorilor de deconcentrate. Deci, asta inseamnă că atat miniştrii, secretari de stat, cat şi prefecţii, care sunt demnitari, dar şi nivelul de director general, director de deconcentrate, vin şi pleacă odată cu guvernul şi intreg acest aparat işi asumă politic aplicarea programului de guvernare. Cu diferenţa că pentru inalţii funcţionari publici, pentru nivelul de directori generali, directori de deconcentrate şi prefecţi, recrutarea s-ar face prin intrarea in sistem, in primul rand, deci nu s-ar putea recruta pe aceste posturi decat acei inalţi funcţionari care au dat un examen de intrare in sistem şi care odată intraţi in sistem pot să fie apoi recrutaţi pe bază de competenţă de către partidul sau coaliţia care vine la guvernare şi numiţi pe posturile respective. Şi, in felul acesta şi acest nivel şi-ar asuma in mod efectiv programul de guvernare. Aceste nivele ar pleca, deci şi directorii de deconcentrate şi directorii-generali din ministere ar pleca, ar veni odată cu guvernul şi ar pleca odată cu guvernul, cu diferenţa că directorul general, directorul de deconcentrate răman in corpul funcţionarilor publici şi pe perioada in care nu sunt pe o funcţie executivă efectivă şi ei răman intr-un fel de rezervă de cadre pentru partidele care i-au numit, răman in această rezervă de cadre cu condiţia că trec in continuare prin procesul de formare profesională şi de examene periodice, o dată pe an sau o dată la doi ani, pentru a putea rămane cu statutul de funcţionar public. Sigur, aici principalul avantaj pe care il vedem este faptul că, prin această coborare a nivelului de politizare, practic, profesionalizăm şi partidele politice. Creăm in acest fel şi pentru partidele politice un corp de funcţionari care, in perioada in care nu execută o responsabilitate administrativă, pot să rămană la dispoziţia partidelor şi in felul acesta profesionalizăm şi partidele sau stimulăm crearea unui corp de profesionişti de expertiză in randul partidelor, care pot ajuta partidele la elaborarea unor programe de guvernare mai bune, mai coerente, care să fie şi aplicabile, o dată ce partidul respectiv ajunge la guvernare. Şi in felul acesta avem funcţionari care sunt activi in momentul in care sunt pe o anumită funcţie, atunci cand partidul care i-a numit este la guvernare şi in momentul in care pleacă cu partidul respectiv ei pot sprijini partidele in elaborarea de programe de guvernare, de politici publice pe care să le propună. Intr-un al treilea scenariu pe care vi-l propunem discuţiei ar fi vorba de un status imbunătăţit, adică rămanem aşa cum este legislaţia in momentul de faţă, cu nivel politic la ministru şi secretar de stat şi, de la prefect, director general, in jos, răman funcţionari, inalţi funcţionari in prima categorie şi, apoi, funcţionari publici. Insă aplicarea efectivă a legislaţiei actuale, care ar presupune că exercitări temporare ale unor funcţii de conducere ar fi eliminate şi am merge pe o intărire a corpului de inalţi funcţionari publici, din care să se facă aceste numiri pe posturi de conducere, strict pe criterii profesionale şi de competenţă. Deci, acestea sunt cele trei scenarii pe care vi le propunem. Ca să rezum, un prim scenariu, care ar presupune alăturarea subprefecţilor şi prefecţilor la categoria de demnitari şi, de la director general in jos, inalţi funcţionari şi funcţionari publici, recrutaţi strict pe criterii de competenţă şi obiectivitate. Scenariul doi, in care am coborat cu numiri, cu asumare politică şi la nivel de director general şi director de deconcentrate, insă directorii generali şi directorii de deconcentrate ar rămane funcţionari publici activi pe perioada pe care işi asumă mandatul şi pasivi in restul perioadei, insă cu menţiunea că ei pot rămane in corpul funcţionarilor, chiar dacă sunt pasivi, cu condiţia că o să continue programele de formare şi că dau anumite examene de competenţă periodice, o dată pe an sau la doi ani. Şi al treilea scenariu, care este statu-quo-ul imbunătăţit, adică nivel de ministru şi secretar de stat asumat politic şi, de acolo in jos, nivel de funcţionari recrutaţi strict pe bază de competenţe, fără asumare politică. In ceea ce priveşte administraţia publică centrală, in pachetul de reformă ne propunem, in primul rand, o definire clară a mandatelor şi responsabilităţilor la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale, o separare clară a procesului de elaborare de politici şi procesului de implementare a politicilor in cadrul instituţiilor centrale, o redifinire, in acest context, a rolului cabinetelor de miniştri şi de secretari de stat, care ar trebui să işi asume un rol in această parte de elaborare a politicilor şi de urmărire a implementării, pentru a asigura urmărirea şi asumarea politică a implementării programului de guvernare, roluri clar definite pentru principalele instituţii care au funcţii intersectoriale in cadrul guvernului. Mă refer aici la Cancelaria Primului-Ministru, la Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care sunt ministere cu rol orizontal in definirea şi urmărirea implementării politicilor publice şi a politicii bugetare, monitorizarea implementării politicilor şi a priorităţilor de guvernare, prin introducerea obligativităţii realizării evaluărilor, atat evaluărilor de impact, care sunt prevăzute in momentul de faţă in lege, dar şi a evaluărilor finale pentru politicile publice, imbunătăţirea sistemului de programare bugetară multianuală, şi in acest context şi imbunătăţirea şi intărirea rolului sistemului informatic de urmărire a implementării politicilor publice, o simplificare şi o reducere a birocraţiei in raport cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri. In ceea ce priveşte administraţia publică locală, dat fiind faptul şi că este an electoral, nu ne-am propus să facem minuni cu această reformă, in schimb, vrem să punem in dezbatere şi să creăm cadrul juridic şi oportunităţi pentru a veni cu cateva soluţii la problemele pe care le-am ridicat inainte, şi anume: faptul că avem multe localităţi de dimensiuni mici care nu reuşesc să işi asigure, să işi acopere cheltuielile de funcţionare şi să aibă resurse de finanţare pentru investiţii, programe de dezvoltare, şi aici ne gandim la soluţii realiste in ceea ce priveşte problema aceasta a fragmentării unităţilor administrativ-teritoriale. Ne gandim in special la două variante pe care să le propunem. In primul rand, fuziunea administrativă voluntară, acolo unde există această dorinţă la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale, să creăm cadrul legal pentru ca această fuziune administrativă să se poată face, pe baza unor criterii simple, cum ar fi: populaţia, suprafaţa, distanţa faţă de centrul noii unităţi administrativ-teritoriale. Dar, incă o dată, această fuziune s-ar face, intr-o primă fază, pe baze voluntare şi, in al doilea rand, a doua variantă, care poate să fie complementară acesteia, ar fi consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale, pornind şi de la exemplul grupurilor de acţiune locală, care ar putea să fie scheletul, baza acestor cooperări intercomunale, intărite, mai bine structurate şi care cooperări să fie susţinute şi din punct de vedere bugetar, mai ales pentru anumite proiecte de investiţii sau pentru proiecte de imbunătăţire a funcţionării administrative. Ne propunem, totodată, măsuri pentru imbunătăţirea politicilor de investiţii locale, şi aici mă gandesc la introducerea de standarde comune de calitate şi de selecţie a proiectelor de investiţii, indiferent din ce surse de finanţare provin, pentru mai multă coerenţă şi predictibilitate in utilizarea fondurilor publice. Ne gandim, totodată, să continuăm procesul de descentralizare, care să se refere la acele funcţii prin a căror furnizare de către autorităţile locale obţinem beneficii pentru cetăţeni, şi la implementarea unor mecanisme de transparenţă şi de participare cetăţenească, aşa cum ne forţăm să facem şi la nivel central. In incheiere, vreau să vă spun că, atunci cand discutăm despre acest pachet de legi, este important să ne gandim şi la responsabilitatea pe care o avem in pragul centenarului Romaniei. Cred că la o sută de ani de la crearea statului unitar roman modern avem o responsabilitate in plus pentru a veni cu un stat modern, care presupune, in primul rand, o administraţie modernă, o administraţie eficientă şi funcţională. Şi eu aş pune această reformă a administraţiei publice pe care v-o propun, in acest context, ca o datorie pe care ar trebui să ne-o asumăm cu toţii in pregătirea acestui centenar. Ar fi cred că modalitatea cea mai bună de a răspunde la aşteptările pe care le au cetăţenii de la noi pentru mai multă credibilitate a statului şi pentru o mai multă eficienţă a funcţionării aparatului statului. Acestea sunt cele cateva idei pe care vi le propun. In următoarele săptămani, pană la sfarşitul lunii, vom veni cu cele trei strategii pe cei trei piloni mari: funcţia publică, administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Şi, pornind de aici, vă propun să dezbatem aceste idei, vom fi receptivi la propunerile pe care le veţi face, in aşa fel incat in luna iunie să venim cu pachetul de propuneri legislative pe care sper să il putem adopta pană la vacanţa parlamentară din vară, pentru ca in a doua jumătate a anului să incepem implementarea acestuia. Vă mulţumesc și aştept cu interes opiniile, părerile dvs, la aceste idei. Mulţumesc! 2016-04-11 19:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_camera-deputatilor.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Hope Concert, organizat de Fundația Hope and Homes for Children RomâniaȘtiri din 10.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-hope-concert-organizat-de-fundatia-hope-and-homes-for-children-romaniaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Hope Concert [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara. Felicitări, Olga, pentru forţa pe care ai găsit-o ca să-ţi continui drumul in viaţă in ciuda a ceea ce oamenii ţi-au oferit şi felicitări celor care au găsit inţelepciunea, la acea vreme şi in continuare de atunci, pentru a demonstra că nimic nu este ireversibil şi că, alături de bani, de legi, putem găsi forţa şi iubirea in noi şi determinarea pentru a depşi momentele cele mai critice cu care această ţară a trebuit să se confrunte. Și această problemă a copiilor instituţionalizaţi a fost şi este una din problemele critice cu care ţara noastră se confruntă şi, tocmai de aceea, trebuie să demonstrăm că suntem capabili să ducem un lucru pană la capăt şi să-i găsim o rezolvare prin noi inşine şi nu doar impinşi de la spate de cei din afară. Felicitări Hope and Homes for Children pentru ceea ce au făcut şi celor care ne-au ajutat pe această cale, dar, in primul rand, noi trebuie să găsim forţa in noi inșine. Eu sunt convins că această problemă a copiilor instituţionalizaţi este şi un fel de test pe care Dumnezeu ni-l dă nouă să ne demonstrăm că, dincolo de iubirea pe care ne-o putem găsi fiecare faţă de cel apropiat nouă, de cei din familie, putem găsi iubirea cu care să ne luăm copiii acasă, pentru că aceştia sunt copiii noştri, sunt copiii ţării şi, prin modul in care suntem in măsură să-i ingrijim şi să-i ajutăm să-şi găsească calea in viaţă, demonstrăm că fiecare dintre noi suntem capabili să dăm acestei ţări şi acestui neam un drum aşa cum ni-l dorim şi aşa cum ni l-am dorit şi atunci, in decembrie 1989. Romania a pornit in 1990 cu 100.000 de copii instituţionalizaţi in peste 700 de centre şi, incet, incet, lucrurile au evoluat. Din păcate, astăzi incă avem 57.000 de copii care, intr-un fel sau altul, nu sunt in familiile lor; pentru o mare parte din ei s-au găsit soluţii in alte familii sau sunt ingrijiţi de asistenţi sociali sau se află in centre care sunt mai primitoare, dar problema incă nu este rezolvată. Şi, tocmai de aceea, vreau să vă anunţ că obiectivul pe care ni-l asumăm ca stat - şi aici vorbesc in numele guvernului - şi sunt convins că acest obiectiv va fi dus pană la capăt, indiferent cine va fi prim-ministru sau cine va fi la guvernare. Obiectivul pe care ni l-am propus este ca in 2020 să nu mai avem copii in centre instituţionalizate. Acei 8.000 de copii despre care vorbea domnul Dărăbuş - să fim in măsură să ii ducem in familii şi să le găsim un loc in care să găsească iubirea in jurul lor, să găsească inţelepciunea oamenilor care ii ingrijesc in aşa fel incat să işi găsească o cale in viaţă. Dar acest lucru nu este suficient. Este important să avem şi forţa, inţelepciunea pentru a opri această hemoragie, pentru ca alţi copii să nu se mai adauge celor pe care dorim să-i vedem in familii şi să-i vedem cu un rost in viaţă. Acestea sunt cele două obiective pe care ni le fixăm şi prin acest pachet de măsuri antisărăcie pe care guvernul l-a lansat, care pune cap la cap mai multe resurse financiare din diferite surse, mai multe măsuri, tocmai pentru a crea o plasă de siguranţă pentru cei mai vulnerabili dintre noi, ca să poată să treacă peste momente dificile in diferite etape ale vieţii, să ajungă să poată să meargă la grădiniţă, să poată să meargă la şcoală in ciuda dificultăților pe care unele familii le pot intampina şi apoi să poată să-şi găsească un loc de muncă, să-şi găsească o locuinţă. De aceea am vrut să punem diferite măsuri - care erau disparate şi care erau tratate cu răceală, instituţional - intr-un pachet pentru ca acei oameni determinaţi care vor să găsească soluţii să aibă şi instrumentul la dispoziţia lor, pentru că de foarte multe ori avem legi care pot să fie bune, avem bani, dar nu găsim structura, cadrul prin care toate acestea puse impreună să se intalnească cu acei oameni determinaţi, cu iubire, care sunt in măsură să folosească aceste instrumente pentru a evita să ajungem la astfel de probleme sau pentru a rezolva astfel de probleme care apar. Şi un alt obiectiv pe care ni-l fixăm este ca in perioada imediat următoare, sper eu in următoarele luni, să găsim soluţia pentru ca, de aceste măsuri pe care statul le pune la dispoziţie, să poată să beneficieze şi să le poată utiliza nu doar instituţii ale statului - care deja s-au schimbat, s-au transformat mult in bine, dar care mai au nevoie incă de o evoluţie pentru a-şi creşte eficienţa -, dar şi organizaţiile neguvernamentale care au demonstrat in aceşti ultimi ani că ştiu să folosească aceste resurse in mod eficient şi că, alături de bani şi de legi, găsesc şi iubirea cu care să incadreze şi să ingrijească aceşti copii. Şi vreau să vă spun tuturor celor care sunteţi in sală şi reprezentaţi organizaţii neguvernamentale că da, avem nevoie de voi. Statul are nevoie de voi pentru ca impreună să găsim soluţiile durabile pentru ca astfel de lucruri să nu se mai poată intampla in Romania şi să putem, din 2020 incolo, să privim in ochi aceşti copii şi să le putem promite un viitor. Dincolo de aceasta este important să găsim şi resursele pentru ca acele familii care se află in dificultate să primească sprijinul de care au nevoie pentru a-şi păstra copiii, pentru că eu sunt convins că niciun părinte care are un copil nu işi doreşte să-l abandoneze atunci cand are mijloacele cu care să-i poată oferi un viitor. Deci, felicitări Hope and Homes for Children, felicitări tuturor celor care au iniţiat această acţiune şi, incă o dată, plec de aici, de la acest microfon, cu speranţa că noi cu toţii vom găsi in noi iubirea cu care să fim in măsură să găsim soluţii la problemele cu care ne confruntăm. Mulţumesc. 2016-04-10 21:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_9909-3.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor Știri din 08.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-ocazia-zilei-internationale-a-romilorSalut cu prietenie comunitatea romă din țara noastră, care sărbătorește astăzi două evenimente de identitate: Ziua Internațională a Romilor și Sărbătoarea Etniei Romilor din Romania. Apreciez in mod sincer că istoria noastră in comun, pe teritoriul actualului stat, numără peste șapte secole de conviețuire pașnică, in care au existat - și există, in continuare - reciproce imprumuturi lingvistice, culturale sau meșteșugărești. Pacea și diversitatea sunt caștiguri neprețuite pentru comunități, pe care Europa le-a inclus intre valorile sale. Există, in același timp, și regretabile umbre in trecutul Romaniei și al Europei cu nomazii romi, de care trebuie să ne reamintim pentru a evita judecățile sumare care hrănesc intoleranța: sclavia romilor și deportările din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldate cu numeroase pierderi de vieți. Sper să depășim anumite tendințe care s-au manifestat, in unele dintre statele europene, de a stigmatiza romii. Migrația sărăciei și excluziunea socială sunt realități cărora trebuie să le găsim soluții, nu pe care să le respingem ca indezirabile, din dorința unui confort temporar, lipsit de altruism, care nu slujește vreunui ideal sau principiu. Dintr-o altă perspectivă, să nu uităm de marile talente pe care le-a dat această etnie cu vădite inclinații artistice, sau de capodoperele literare, muzicale și cinematografice pe care le-a inspirat. Guvernul acordă atenție minorităților din Romania și sperăm ca Pachetul anti-sărăcie să contribuie substanțial la rezolvarea unor probleme in zona incluziunii sociale și accesului la educație, la dezvoltarea nivelului de trai al tuturor comunităților și etniilor din țara noastră. 2016-04-08 17:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-08-05-42-49big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a avut o întâlnire privind domeniul transporturilorȘtiri din 08.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-privind-domeniul-transporturilor 2016-04-08 17:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_9389-4.jpg