RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-RODeclarații de presă ale ministrului Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și ale ministrului Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, privind angajamentele României în urma Summit-ului NATO de la VarșoviaȘtiri din 28.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-ministrului-apararii-nationale-mihnea-motoc-i-ale-ministrului-afacerilor-externe-lazar-comanescu-privind-angajamentele-romaniei-in-urma-summit-ului-nato-de-la-var-ovia [Check against delivery] Lazăr Comănescu: Vreau doar să vă spun că, aşa cum s-a precizat, această intalnire are loc in siajul evenimentelor care au avut loc in cursul acestei săptămani, in primul rand, e vorba de reuniunea CSAT de marţi. Declaraţia preşedintelui ţării după această reuniune vă este foarte cunoscută, vă sunt, de asemenea, cunoscute datele prezentate de primul-ministru inainte de inceperea şedinţei de guvern de ieri, legate de problematica follow-up-ului summit-ului NATO. In reuniunea de astăzi cu dumneavoastră, ne-am propus, impreună cu dl ministru al Apărării Naţionale, să venim cu unele detalieri legate mai ales de ceea ce urmează a fi făcut la nivelul Alianţei drept consecinţă a deciziilor de la Varşovia şi, mai ales, ceea ce noi ne-am propus şi avem in vedere să facem pentru a concretiza deciziile luate la Varşovia şi care reflectă, practic, integral obiectivele pe care noi ni le-am propus la respectivul summit. Inainte, evident, de a prezenta aceste lucruri - şi asta cred că o va face mai bine decat mine dl. ministru al Apărării - daţi-mi voie să fac cateva remarci, să spunem aşa, mai generale. Aş vrea in primul rand să reiterez un lucru care s-a spus deja, dar cred că e bine să o fac şi acum, să o facem şi noi astăzi. Reuniunea la varf de la Varşovia a Alianţei Nord-Atlantice, mai mult decat reuniuni similare anterioare, a scos in evidenţă relevanţa deosebită a flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice, sub două aspecte: importanţa cu totul deosebită in planul obiectivelor şi capacităţilor Alianţei de a face faţă provocărilor la adresa securităţii şi stabilităţii in zona noastră, dar nu numai, şi, in al doilea rand, foarte important, după părerea mea, este că acest summit a evidenţiat rolul şi capacitatea statelor membre ale Alianţei din flancul estic al NATO de a fi contributori substanţiali la realizarea obiectivelor Alianţei Nord-Atlantice. Şi in această privinţă, aş dori să relev că Romania, intre aceste state membre din flancul estic al Alianţei, a avut şi işi propune să aibă in continuare o contribuţie semnificativă. Şi eu cred că deciziile sau, dacă vreţi, cred şi sper să fiţi de acord că deciziile care au fost adoptate la reuniunea Alianţei de la Varşovia reflectă o importantă contribuţie romanească. N-am să intru in detalii asupra acestui aspect pentru că, aşa cum spuneam, colegul Mihnea Motoc va detalia, fiind vorba in primul rand de chestiuni legate de dimensiunea de apărare. Aş vrea, insă, să mai menţionez că, evident, deciziile care s-au luat sunt foarte importante, dar este extrem de important, de asemenea, cum aceste decizii se vor materializa. Şi, din această perspectivă, continuăm să fim puternic angajaţi in a acţiona pentru a da substanţă respectivelor decizii şi tocmai din acest motiv s-a anunţat deja, dar vreau să reamintesc, şi tot in această linie a unei contribuţii active din partea noastră şi a ţărilor din flancul estic, deja s-au convenit caţiva paşi importanţi. Este vorba de o nouă reuniune in format deja, să spunem aşa, consacrat ca denumire, formatul Bucureşti, o reuniune a miniştrilor de externe din statele flancului estic care urmează să aibă loc la Bucureşti la inceputul lunii noiembrie, care, la randul ei, va fi urmată, aşa cum probabil ştiţi, de un summit in acelaşi format, undeva in primăvara anului viitor. Sunt paşi şi momente importante in a identifica, a stabili măsurile concrete pentru punerea in operă a ceea ce s-a decis de către Alianţa Nord-Atlantică la Varşovia. In acelaşi context, au loc şi vor avea in continuare loc consultări intense, fie că e vorba de dimensiunea bilaterală sau multilaterală, in diverse formate - aici, vreau să spun pentru că are relevanţă şi din perspectiva intalnirii CSAT de săptămana aceasta, inclusiv in formatul trilateral Romania-Polonia-Turcia. De altfel, pot să vă spun că, probabil in cursul lunii următoare, vom avea o nouă intalnire in acest format, similară celei care a avut loc la Varșovia inaintea summit-ului de la Varşovia. Cam acestea au fost lucrurile pe care am vrut să le aduc in evidenţă in privinţa cadrului, incă o dată subliniind că summit-ul de la Varşovia a scos in evidenţă, cu pregnanţă, aş spune eu, rolul şi capacitatea statelor in flancul estic al Alianţei, pe de o parte, de a contribui la creşterea capabilităţii Alianţei, de a face faţă provocărilor despre care vă vorbeam şi, in acelaşi timp, de a veni, de a contribui la conceptualizarea intregului ansamblu de măsuri pe care Alianţa le-a luat. Sunt convins că aceste state vor continua să aibă o asemenea contribuţie şi in viitor, intr-un context in care este foarte important, de asemenea, să menţionez că in acest mediu securitar fluid in care ne aflăm in această perioadă, la summit-ul de la Varşovia s-a reafirmat in termeni foarte clari soliditatea şi unitatea şi solidaritatea Alianţei. 2016-07-28 10:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-28-01-42-46big_0[3].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea Programului Oficial de Internship al Guvernului României, ediția 2016Știri din 25.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-deschiderea-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-editia-2016Galerie foto Premierul Dacian Cioloș a participat, astăzi, la ceremonia de deschidere a celei de-a IV-a ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului, organizată la Biblioteca Națională a Romaniei Fost stagiar al Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloș a subliniat importanța unui astfel de program, care se particularizează prin calitatatea ridicată a participanților, prin competiția acerbă in cadrul procesului de selecție și prin caracterul aplicat al activităților. Stagiarii au fost sfătuiți de prim-ministrul Cioloș să fructifice perioada de două luni in care se vor afla in instituții și să-și păstreze spiritul obiectiv in propunerea unor măsuri de imbunătățire a actului administrativ: - Vă indemn să aveţi un spirit critic şi să vă păstrați obiectivitatea și libertatea specifică varstei și caracterului dumneavoastră, in aşa fel incat să priviți lucrurile in instituțiile in care o să vă faceţi stagiul intr-un mod cat mai critic, constructiv şi să impărtășiți observațiile pe care le aveţi. Să aveţi curajul să o faceţi! Chiar şi lucruri care pot să pară banale intr-o primă fază pot să fie foarte utile pentru a schimba in bine lucrurile din administraţie. Mai mult, prim-ministrul Dacian Cioloș consideră că trebuie continuat Programul de Internship datorită utilității sale in procesul de reformă a administrației publice, prin intermediul contribuției aduse de stagiari, in aşa fel incat statul să răspundă așteptărilor cetăţenilor, iar activitatea instituțiilor să fie bazată exclusiv pe competenţă, profesionalism, transparenţă și eficiență. Totodată, șeful Executivului a interacționat cu stagiarii intr-o sesiune de intrebări și răspunsuri dinamică și interesantă, discuția vizand Programul de internship, evenimentele internaționale curente și administrația publică centrală. La eveniment au mai participat Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, Secretarul General al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Romanii de Pretutindeni, Maria Ligor, precum și alți demnitari. Pe langă cei 200 de stagiari ai actualei ediții a programului, la ceremonie au participat și o serie de alumni ai edițiilor anterioare ale Programului de internship, care și-au prezentat experiența ca stagiari. Discursul premierului Dacian Cioloş la deschiderea Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, ediția 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am ţinut să fiu astăzi prezent aici, pentru că ştiu că e o zi specială pentru dumneavoastră şi trebuie să recunosc că e o zi specială şi pentru mine. Am ţinut incă de la inceputul mandatului cand am aflat de acest internship să ne organizăm cat mai bine ca să vă putem primi şi asta pentru că ştiu ce inseamnă ceea ce trăiţi in momentul de faţă, pentru că am trecut şi eu prin asta in urmă cu caţiva ani şi ştiu cat de util a fost. O să revin la asta. In primul rand, vreau să subliniez ceea ce s-a spus aici in introducere: aţi fost mai mult de 30 pe un loc. Deci cred că sunteţi conştienţi şi dumneavoastră şi cei care ne ascultă şi se uită la noi că a fost o selecţie foarte dură, aş spune, şi aici aş sublinia două lucruri: in primul rand, interesul mare pentru acest stagiu in administraţia publică centrală din Romania, interes mare din partea tinerilor, ceea ce e un lucru bun. Cu toate cele ce se spun despre administrația publică de la noi, faptul că vă interesează să veniţi să vedeţi din interior cum funcţionează lucrurile e o chestiune foarte bună şi incurajatoare, pentru că asta inseamnă că mai avem o şansă, o şansă să modernizăm administraţia nu doar pe hartie, nu doar prin legislaţie şi prin reforme, ci şi prin resurse umane. Sigur, sunt conştient de faptul că avem nevoie in primul rand să asanăm administraţia, să clarificăm multe lucruri şi prin transparentizare, şi prin obiectivare a ceea ce se intamplă acolo şi prin profesionalizare, dar odată făcute aceste lucruri vom avea resursa umană care să pună in aplicare aceste idei noi. In al doilea rand, faptul că a fost această concurență - mai mult de 30 pe un loc - inseamnă chiar că avem aici, in fața noastră, oameni de foarte bună calitate, oameni determinați, oameni cu un CV impresionant, veniţi din circa 20 de universităţi din Romania şi circa 30 de universităţi din afara Romaniei, deci oameni care ar trebui să aducă, şi asta sperăm, un suflu nou in administraţie pentru aceste două luni. Cu siguranță veţi avea de invăţat, pentru că aveţi spirit de observaţie, pentru că ştiţi ce vreţi. Vă indemn să puneţi intrebări, să fiţi curioşi şi sunt convins că şi cei cu care veţi lucra vor avea de invăţat de la dumneavoastră. Vă indemn, deci, să aveţi un spirit critic şi să vă păstrați libertatea specifică varstei şi, sunt convins, specifică caracterului dumneavoastră, să vă păstrați libertatea şi detașarea şi obiectivitatea in aşa fel incat să priviți lucrurile in administrațiile in care o să vă faceţi stagiul intr-un mod cat mai critic, constructiv şi să impărtășiți observațiile pe care le aveţi, să aveţi curajul să o faceţi deoarece chiar şi lucruri care pot să pară banale intr-o primă fază pot să fie foarte utile pentru a schimba lucrurile in bine in administraţie. Spuneam că imi imaginez şi chiar ştiu ceea ce simţiţi pentru că am trăit, prin aceste lucruri, nu doar prin faptul că am fost student, nu doar prin faptul că după ce am studiat in Romania am trăit şi emoţia, curiozitatea şi chiar neliniştea de a obţine o bursă pentru studii in străinătate şi de a mă arunca cumva in necunoscut, dar activitatea mea profesională, sigur, pe domeniul pe care mi-am petrecut cea mai mare parte din activitatea mea, din partea activă, cel al agriculturii a inceput tot printr-un stagiu la Comisia Europeană in urmă cu aproape 20 de ani, dacă stau să calculez. Şi pot să vă spun că acel stagiu mi-a format profilul profesional, pentru că, oricat ai invăța in facultate, oricat de bună ar fi facultatea, fără această experiență profesională directă, chiar şi pe termen scurt, intensă, e mai greu să asimilezi multe lucruri. Deci, din acest punct de vedere, vă doresc să profitaţi la maximum de aceste două luni şi să puteţi să ne impărtăşiţi atat pe parcurs, cat şi la sfarşit. Sper să avem ocazia să ne vedem din nou in acest format la sfarşit, pentru a trage impreună concluziile şi pentru a vedea cum putem imbunătăţi lucrurile ca să facem din acest program unul de succes şi pe viitor. Chiar mi-aş dori să putem continua, şi guvernele care vin să continue acest lucru şi mi-aş dori in primul rand ca şefii administraţiilor, şefii agenţiilor, ai ministerelor să inţeleagă cat mai mult utilitatea de a lua stagiari, chiar dacă, ştiu, intr-o primă fază poate să pară enervant, poate să pară o treabă in plus, pentru că trebuie să te mai loveşti şi de nişte tineri care nu pricep mare lucru, care vin şi iţi spun intrebări stupide, dar aceasta este doar o impresie care vine dintr-o anumită rutină şi sper ca toţi colegii, colaboratorii mei să treacă peste această rutină şi să observe suflul nou pe care puteţi să il aduceţi. Vă doresc mult succes. Sper să invățăm şi noi şi să reușim să transmitem la nivelul intregii administraţii acest profil pe care il aveţi şi cu care veniţi. Vă daţi seama, dacă am ajunge in caţiva ani de zile să avem pe un post sau cateva posturi scoase la concurs in administraţie o concurență de 20-30 pe un loc, aşa cum a fost in cazul dumneavoastră, asta ar insemna că am reuşit chiar să reformăm administraţia publică, in aşa fel incat aceasta să atragă competențe şi să atragă interesul unor oameni de valoare, care pot să facă in aşa fel incat statul să răspundă așteptărilor cetăţenilor şi să ne bazăm activitatea doar pe competenţă, doar pe profesionalism, pe transparenţă, pe eficiență. Sunt lucruri pe care le așteptăm şi de la dumneavoastră şi, in felul acesta, sper să ne antrenăm să putem să le așteptăm de la toţi funcţionarii. Vă doresc, deci, mult succes! Profitaţi la maximum de aceste două luni, fiţi curioşi şi puneţi intrebări! Veniţi cu idei, veniţi cu observaţii şi sper ca la sfarşitul lui septembrie să putem trage cu toţii concluzia că am avut ceva de invăţat unii de la ceilalţi. Mult succes! Şi vă stăm la dispoziţie in perioada care vine, or să fie organizate intalniri - eu le-am solicitat chiar şi miniştrilor să se intalnească cu dumneavoastră, nu doar ca să vă primească, dar chiar şi pe parcurs să poată să stea de vorbă cu dumneavoastră, pentru că sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră, aşa cum s-a intamplat şi in trecut, vă veţi regăsi in anii următori in administraţie. (...) Sunt convins că şi aceia dintre dumneavoastră care veţi dori o carieră sau cel puţin un inceput de carieră profesională in administraţia publică să aveţi curajul şi increderea să o faceţi. Mult succes şi să ne vedem cu bine cel tarziu la sfarşitul stagiului dumneavoastră ca să tragem concluziile impreună! Mulţumesc. 2016-07-25 15:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-26-09-34-15big_internship.jpgDeclarația prim-ministrului Dacian Cioloș referitoare la atacul care a avut loc la MünchenȘtiri din 23.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-prim-ministrului-dacian-ciolo-referitoare-la-atacul-care-a-avut-loc-la-munchen- Sunt alături de poporul german cu cele mai sincere ganduri de compasiune si condoleanțe pentru victime, familiile și apropiații celor care și-au pierdut viața sau au fost răniți in teribilul atac armat care a avut loc la Munchen. Astfel de acte de violență, care pun in pericol sau iau pe nedrept vieţi omenești, sunt inadmisibile. Guvernul Romaniei ține in permanență legătura cu comunitatea romanească din Bavaria prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și a Consulatului General la Munchen pentru a acorda asistență in caz de nevoie. 2016-07-23 13:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-23-01-37-06big_sigla_guv_albastru_1.jpgRomânii pot dona prin SMS, la numărul 8833, pentru “Cumințenia pământului”Știri din 22.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/romanii-pot-dona-prin-sms-la-numarul-8833-pentru-cumintenia-pamantului 8833 este numărul la care cei care doresc să participe la subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, pot dona cu ajutorul unui SMS Valoarea unui mesaj trimis este de doi euro, iar numărul este valabil pană pe 30 septembrie 2016 in rețelele Digi Mobile, Orange, Telekom Romania Mobile și Vodafone Subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să intărească solidaritatea dintre stat și societate, un proiect comun al Ministerului Culturii și Guvernului Romaniei București, 22 iulie 2016 - De astăzi, romanii pot dona și prin intermediul unui SMS ce conține cuvantul - BRANCUSI trimis la numărul 8833 pentru a participa la subscripția națională pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului. Numărul este valabil in rețelele Digi Mobile, Orange, Telekom Romania Mobile și Vodafone pană in data de 30 septembrie 2016. Donațiile prin SMS au fost facilitate de ONG-urile Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și Asociaţia Culturală - Patrimoniu pentru Viitor, implicate pro bono in campanie. Prin trimiterea unui mesaj text ce conține cuvantul - BRANCUSI la numărul de SMS 8833 sunt donați doi euro pentru achiziția - Cumințeniei pămantului. Pentru donațiile de pe abonament nu se percepe TVA, iar, in rețelele Orange și Telekom Romania Mobile, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donațiile de pe cartele preplătite, in rețeaua Vodafone utilizatorii nu plătesc TVA. Achiziția operei lui Constantin Brancuși se poate face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice, pană, cel tarziu, pe 30 septembrie 2016. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regăsesc Doina Lemny, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, Francois Saint-Paul - ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. De asemenea, printre companiile care și-au anunțat implicarea in susținerea campaniei se numără eMag, Banca Transilvania, OMNIASIG, BRD, New Folder, Unlock, Media Trust, 360 Revolution. Cum pot dona romanii azi: Doi euro printr-un mesaj ce conține cuvantul - BRANCUSI la numărul de SMS 8833; Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania, eMag, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand astfel in conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU ING BANK RON - RO 68 INGB0001008221198910 EUR 17 INGB0001008221190710 USD 60 INGB0001008221194010 Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-07-22 18:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-22-06-40-35big_sigla_guv_albastru_vizita.pngMCPDC: Situația implementării Memorandumului privind transparența în administrațieȘtiri din 22.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/situatia-implementarii-memorandumului-privind-transparenta-in-administratieLa 4 luni de la adoptarea Memorandumului: Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, inițiat de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) alături de Cancelaria Prim-Ministrului (CPM), transmitem constatările la nivelul primelor următoarelor cinici ministere monitorizate integral și a Instituțiilor Prefectului din țară. Ministerele monitorizate au fost Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de entitățile subordonate acestora, urmand să dăm publicității, periodic, situația tuturor ministerelor/instituțiilor subordonate. Metodologia de analiză presupune verificarea a 20 de indicatori (buget, drepturi salariale, plan de achiziții, execuția contractelor de achiziție și conținutul acestora, agenda conducerii, etc), documente necesar a fi publicate din oficiu conform memorandumului aprobat de Guvern. Situația centralizată la nivelul datei de 22 iulie 2016 este disponibilă aici: http://goo.gl/xbGch9, din această situație rezultand următoarele: Gradul de aplicare a prevederilor Memorandumului mai sus menționat, prin evaluarea conținutului afișării de informații de interes public in paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale (MapN), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) la nivel central a inregistrat o medie de peste 85%. La nivelul entităților subordonate media de conformare este una mai redusă, fiind situată in jurul cifrei de aproximativ 60%. La 3 luni de la prima monitorizare a Memorandumului, ministerele au inregistrat in medie o creștere cu 10%. Dintre cele cinci ministere, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este cel care a aplicat in cel mai mare procent prevederile Memorandumului. La nivelul Instituțiilor Prefectului, media la nivel național este de aproximativ 85%, ceea ce semnifică un grad ridicat de conformare, față de peste 70% la data primei monitorizări. Paginile de internet au fost adaptate in conformitate cu standardizarea propusă in Memorandum - 95% grad de conformare sub aspectul afișării informațiilor de interes public in format standardizat. La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, media generală a gradului de conformare a structurilor centrale și a celor subordonate este de aproximativ 61%, in cazul de față fiind analizate peste 210 de a structurii centrale și locale, inclusiv instituții deconcentrate (Inspectorate Județene de Poliție, Inspectorate Județene pentru Situații de Urgență, Jandarmeria Romană, etc). Procentul de publicare a informațiilor de la nivelul structurii centrale MAI este de 85%. Printre instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare se numără: Direcția Generală Pașapoarte, ISU Dolj și ISU Timiș, IPJ Botoșani, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări și Jandarmeria Bistrița Năsăud. Constatăm in același timp că există unele instituții din subordinea MAI care nu dețin o pagină de internet, in aceste situații analiza fiind imposibil de realizat. La nivelul celor de 78 de instituții subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN), media procentulului de publicare și standardizare a afișării informațiilor de interes public este de doar 35%. Procentul de publicare a informațiilor de la nivelul structurii centrale MApN este de 70%, unele informații nepublicate avand caracter clasificat (planuri de investiții, etc). In același timp, instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare sunt reprezentate de Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Academia Navala Mircea cel Bătran, Academia Tehnică Militară și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. In cadrul analizei realizate asupra Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor procentul de respectare a celor 20 de indicatori ai transparenței este de 85% la nivelul structurii centrale și de peste 55% la nivelul instituțiilor din subordine. Din randul celor 64 de instituții analizate, constatăm faptul că instituțiile subordonate Gărzii Naționale de Mediu (comisariatele regionale) nu dispun de o pagină proprie de internet. Printre instituțiile cu gradul cel mai ridicat de conformare se numără Agenția Națională pentru Protecția Mediului (80%), APM Alba, Sălaj, Hunedoara și Vasliu (80-85%), restul instituțiilor subordonate MMAP avand o medie mai redusă, situată in jurul cifrei de 60%. Cu referire la analiza efectuată la nivelul Ministerului Culturii, observăm, cu excepția structurii centrale (75%), a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (70%) și a Direcției Județene pentru Cultură Vrancea (75%), o medie redusă la nivelul Direcțiilor de Cultură și a instituțiilor de cultură din țară, media națională fiind situată in jurul cifrei de 30%. Documentele cele mai puțin publicate pot fi observate prin parcurgerea analizei atașate. La nivelul Ministerului Agriculturii se poate constata o discrepanță intre nivelul ridicat de conformare al autorităților centrale (structura centrală - 90%) și instituțiile deconcentrate de pe plan local, cu o medie de sub 30%. Direcțiile pentru Agricutură cu un procent detașat de conformare la nivel național sunt reprezentate de Direcția Satu Mare (80%), Vaslui (80%), Harghita și Maramureș (70-75%), precum și de Agenţia Naţională pentru Zootehnie Prof. dr. G. K. Constantinescu, Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) și de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. Principalele cauze identificate la nivelul situațiilor de neconformare țin de: 1. Lipsa resurselor IT (pagini web şi personal cu competenţe IT) dar și o slabă preocupare pentru minime eforturi de investiție in crearea unei pagini web in condițiile existenței, in mediul online, de resurse deschise disponibile; 2. Anumite dificultăți de comunicare/informare a instituțiilor subordonate (a tuturor angajaților cu diferite roluri in dezvoltarea unei culturi a transparenței in instituție) de la nivelul Ministerelor, ulterior adoptării Memorandumului; 3. Rolul secundar pe care, in tradiția de funcționare a instituțiilor publice, il ocupa problematica transparenței pe agenda zilnică de lucru; 4. Lipsa deprinderii in a urmări implementarea, pană la capăt, a prevederilor unei politici publice, unele autorități incepand procesul de standardizare/afișare informații de interes public dar nefinalizandu-l decat la momentul inițierii monitorizărilor noastre. Efortul MCPDC și al Ministerelor de linie urmează să se concentreze in continuare, cu prioritate, in zonele in care se resimte cea mai acută nevoie de asistență pentru conformarea cu politicile naționale in materia transparenței, după această prima diagnoză națională necesară intr-un asemenea proces de creștere a transparenței in instituțiile publice. In perioada imediat următoare, vom da periodic publicității toate situațiile monitorizate. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Raluca Popovici la telefon 021 319 15 64 e-mail raluca.popovici@gov.ro. 2016-07-22 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-22-05-03-11big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgÎntâlnirea prim-ministrului Dacian Cioloș cu delegația Congresului Statelor Unite ale AmericiiȘtiri din 21.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-cu-o-delegatie-a-congresului-statelor-unite-ale-americiiGalerie foto *** Prim-ministrul Dacian Cioloș a primit astăzi o delegație de reprezentanți din cadrul Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de președintele comitetului pentru control și reformă guvernamentală, Jason Chaffetz. Vizita in Romania a delegației, alcătuită din 11 reprezentanți ai Congresului, face parte dintr-un turneu internațional. Principala temă de discuție a reprezentat-o evaluarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și a rezultatelor acestuia, context in care premierul Dacian Cioloș a reafirmat interesul Romaniei pentru intărirea cooperării in cadrul Parteneriatului, subliniind faptul că acesta a livrat deja rezultate in ceea ce privește securitatea şi apărarea, prin inaugurarea și punerea in funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu, - care este un element important nu doar pentru Romania şi Statele Unite, dar sperăm noi să devină important şi in dispozitivul de apărare al NATO in regiune, a declarat premierul Dacian Cioloș, adăugand faptul că - Romania este un factor de stabilitate intr-o zonă destul de turbulentă, marcată de incertitudini, iar datorită poziției strategice poate fi considerată un pilon de stabilitate, siguranță, securitate și aparare a intereselor commune in regiune. In cadrul intalnirii au fost discutate și aspectele intăririi cooperării economice cu Statele Unite, in special cu privire la investițiile din domenii precum cel energetic, farmaceutic, al infrastructurii, industriei de automobile sau de apărare ș.a. Premierul a subliniat, in acest context, progresul și importanța reformei administrației publice aflată in curs pentru atragerea investițiilor. Premierul a reamintit, de asemenea, in cadrul intalnirii importanța și efectele pozitive din punct de vedere al securitătii și al creșterii economice care ar putea decurge din includerea Romaniei in Programul de vize (Visa Waiver Program). 2016-07-21 14:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_o0o.jpgMesaj de condoleanțe al premierului Dacian Cioloș la încetarea din viață a actorului Radu BeliganȘtiri din 20.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-al-premierului-dacian-ciolo-la-incetarea-din-viata-a-actorului-radu-beliganRadu Beligan părea nemuritor - acesta a fost primul gand pe care l-am avut cand am aflat de plecarea dintre noi a marelui maestru al teatrului romanesc, figură emblematică a acestuia mai mult de jumătate de secol. Era firesc ce-am simțit, pentru că talentul, rezistența, forța interioară, energia și echilibrul actorului păreau proiectate, magic, pe un fundal din afara timpului. E limpede că nemurirea și magia maestrului Beligan răman neatinse, după 75 de ani de carieră in teatru, film, televiziune și radio, peste 80 de roluri și, cel mai important, casa incăpătoare pe care și-a făcut-o in sufletul fiecăruia dintre noi, cei care am avut o viață mai frumoasă grație artei lui - spectatorii. Ceea ce incununează, insă, tot ce a lăsat publicului său și Romaniei Radu Beligan este imaginea unei vieți implinite, in slujba artei, a umanității - și asta aduce multă speranță, spunand ceva esențial despre omul Beligan. Imi pare rău că a plecat dintre noi Radu Beligan, imi pare rău de imensul loc gol lăsat de el in tăramul teatrului, sunt alături cu gandul de cei care il regretă și le transmit condoleanțe sincere. Odihnă in pace maestrului Beligan și fie ca imaginea sa de om implinit și artist desăvarșit să dăinuie și să inspire peste generații. 2016-07-20 16:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-20-04-49-05big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarația premierului Dacian Cioloș referitoare la decesul cetățeanului român, în urma atentatului de la NisaȘtiri din 19.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-dacian-ciolos-referitoare-la-decesul-cetateanului-roman-in-urma-atentatului-de-la-nisa- Intre oamenii uciși in atacul barbar de la Nisa este și un cetățean roman. Știu că este puțină consolare pentru familie și pentru cei dragi lui, dar vreau să-i rog să accepte regretul meu enorm și condoleanțe pentru pierderea avută. Este o tragedie care a lovit o familie intreagă. Soția și copilul lui, răniți grav in atentat, sunt și ei internați in spitale din zonă. Din fericire, din informațiile pe care le avem la această oră, starea acestora este stabilă. Suntem in legătură permanentă cu serviciile medicale franceze. Știu că avem vești mai bune in privința celorlalți doi romani răniți in atac. Amandoi sunt incă spitalizați, dar evoluția lor medicală este pozitivă. Autoritățile noastre, Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada noastră la Paris, serviciul consular, sunt la dispoziția acestor familii și vom face tot ce este omenește posibil să le ajutăm. 2016-07-19 14:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-19-02-23-50big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a deschis dezbaterea publică privind Noua Strategie Națională Anticorupție – integritate, transparență, educație, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria Prim-MinistruluiȘtiri din 18.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-va-deschide-dezbaterea-publica-privind-noua-strategie-nationala-anticoruptie-integritate-transparenta-educatie-organizata-de-ministerul-justitiei-i-cancelaria-prim-ministruluiGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la lansarea Strategiei Naționale Anticorupție [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulțumesc mult. Domnule vicepremier, doamna ministru, domnilor miniștri, doamnelor şi domnilor ambasadori, domnule Avocat al Poporului, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi răspuns invitaţiei noastre, a guvernului, de a fi prezenţi, astăzi, la lansarea acestei Strategii Naţionale Anticorupţie, pe care nu o dorim, nici de data aceasta, să fie doar un document uitat intr-un sertar şi prezentat experţilor străini, ca să le arătăm cat de mult ne preocupăm noi de lupta anticorupţie, ci să fie un document de referinţă pentru toate instituţiile statului, in modul in care ne coordonăm să facem ceea ce trebuie să facem pentru noi, in primul rand, şi nu pentru alţii. Independenţa justiţiei şi lupta impotriva corupţiei au fost un obiectiv pe care şi acest guvern şi l-a asumat intr-un mod foarte clar, incă de la inceputul mandatului. L-am asumat fără rezerve şi, prin ceea ce am făcut, prin deciziile pe care le-am luat in acest an, sau decizii care au fost planificate in programul de guvernare, sau decizii pe care a trebuit să le luăm datorită unor situaţii care au apărut pe parcurs, am incercat, in toate aceste decizii, să menţinem un fir roşu, acela al coerenţei luptei impotriva corupţiei. Ştiu că este un şantier enorm cel pe care ni l-am asumat, şi prin acest mandat scurt de guvernare, şi anume, acela de a pune Romania pe calea transparenţei decizionale, pe calea guvernării deschise şi de a incerca să inducem un alt fel de a guverna, in interes public, in mod transparent, cu onestitate, cu modestie şi cu respect faţă de oameni. Acestea sunt cateva principii pe care, incet-incet, am incercat să ni le impunem tuturor in echipa guvernamentală şi in echipele cu care lucrăm. Sunt conştient şi de constrangerile pe care le are acest guvern, faptul că ne-am asumat un mandat scurt, intr-o situaţie excepţională, cu o susţinere politică volatilă, cumva firească intr-un an electoral. Dar suntem la fel de conştienţi şi de oportunităţile pe care le oferă acest mandat, şi anume, acelea de a pune Romania pe o altă cale, in mare parte aşteptată şi de cetăţeni, şi relativ clar exprimată in aceste ultime luni. Şi, de aceea, pentru mine, ceea ce facem acum la guvernare este mai important decat cate luni vom sta la guvernare. Important pentru noi este să valorificăm fiecare zi, fiecare săptămană, pentru a progresa intr-un domeniu sau altul. Apoi, ce se va intampla după acest guvern depinde in mare măsură de fiecare dintre noi, depinde de votul pe care il vom da la alegerile parlamentare de la sfarşitul anului, depinde de modul in care fiecare dintre noi ne vom manifesta aşteptările ca cetăţeni de la statul roman, de la administraţie, de la oamenii politici care ne conduc, şi depinde, mai ales, de ceea ce vom face fiecare dintre noi. Cred că trebuie să intrăm, din ce in ce mai mult, intr-o democraţie participativă, şi nu una pasivă, adică nu doar să cerem şi să aşteptăm de la alţii să facă anumite lucruri. Trebuie să le facă, statul, instituţiile au anumite responsabilităţi, dar, cu atat mai mult, după cateva luni, in poziţia de prim-ministru, sunt conştient că statul nu poate face tot ceea ce este de făcut in societatea romanească fără o implicare individuală şi o asumare individuală a responsabilităţilor fiecăruia dintre noi. Şi, cumva, din această perspectivă trebuie văzută şi Strategia Anticorupţie, pe care v-o propunem, astăzi, in dezbatere. Corupţia ucide! - vă amintiţi de acest slogan, in urmă doar cu cateva luni - şi iată că vedem, astăzi, in multe situaţii, că corupţia, coroborată cu indiferenţa - şi e important să subliniem acest lucru - poate să ucidă literalmente, am văzut cazuri in sănătate, şi poate să ucidă social, prin alienare, atunci cand aceste ingrediente - corupţia şi indiferenţa - le intalnim in educaţie, de exemplu, ca să dau doar două exemple din două domenii in care există un sentiment clar in societate că avem nevoie de reformă. Dar avem impresia că această reformă trebuie să vină doar din partea statului sau a guvernului. Şi pot să vă asigur că in ambele domenii, şi in sănătate, şi in educaţie, trebuie luate măsuri politice sau guvernamentale ferme, dar, in ambele domenii, fără o schimbare de atitudine din partea noastră, ca beneficiari ai servicilor publice din sănătate şi din educaţie, nu o să reuşim să eliminăm nici corupţia şi, mai ales, indiferenţa. O ţară fără corupţie este o ţară sănătoasă, insă eliminarea corupţiei nu vine doar prin adoptare de legi şi nici măcar nu vine doar printr-o atitudine fermă şi obiectivă a justiţiei. Pentru că este nevoie de mai mult decat atat. E nevoie ca fiecare dintre noi să cunoască, să inţeleagă şi să işi asume integritatea şi onestitatea ca act profesional, ca act individual şi ca act profesional. Şi, atata timp cat după 20 şi ceva de ani, după ce am trecut la democraţie incă mai facem diferenţa, şi eu vă spun, acesta e sentimentul meu personal, că incă mai facem diferenţa intre ce e al meu e al meu şi am grijă şi ce e al statului e al tuturor, deci pot să bag mana pană la cot, pentru că nu e responsabilitatea mea, cată vreme incă mai trenează in societate mentalitatea aceasta, putem lua orice decizii la nivel guvernamental, pentru că ele nu o să işi facă efectul. Şi aici mă gandesc, de la atenţia pe care o acordăm la ghişeu, la bani strecuraţi in buzunarul medicului, cu sau fără voia lui, şi aici vorbesc de atitudine, in primul rand, a noastră, a fiecăruia, pană la corupţia din marile proiecte de infrastructură, fiecare act de corupţie de acest gen, mic sau mare, slăbeşte statul roman şi ne indepărtează de o societate sănătoasă. Lipsă de integritate, lipsă de omenie, neglijenţă, nepăsare - asta am văzut cu toţii, zilele acestea, la Spitalul de Arşi, pacienţi care erau ţinuţi in condiţii inumane, sigur, dincolo de anumite nevoi, neajunsuri din punct de vedere material, nu numai la acest spital, ci şi la alte spitale. Şi ştiu că domnul ministru le are in vedere, chiar dacă nu vor fi făcute miracole in cateva zile sau in cateva luni, dar e un proiect care să pornească de la această realitate, proiect de investiţii, pe care noi, cel puţin, il vom incepe. Apoi, interese de afaceri care au dus la crearea unui sistem criminal, şi asta am văzut in cazul Hexi Pharma - sigur, justiţia trebuie incă să se exprime, dar, din ceea ce am putut constata deja la nivel administrativ, putem trage anumite concluzii. Vedem, pe de altă parte, şi aici vorbim tot de atitudinea noastră individuală şi ca societate, că in Romania de astăzi sunt incă posibile cazuri de sclavie. Situaţia de la Berevoieşti vorbeşte foarte mult despre noi, ca societate, şi indiferenţa individuală şi modul in care anumite autorităţi locale au acţionat sau nu au acţionat. Sigur, in toate aceste cazuri este nevoie de o atitudine clară şi fermă din partea statului, din partea autorităţilor statului, şi cred că am incercat să demonstrăm, prin modul in care am tratat aceste subiecte, că, din această perspectivă, nu rămanem indiferenţi. Dar, incă o dată, nu e suficient, pentru că aceste cazuri sunt cele care au ieşit la suprafaţă şi, foarte probabil, ele nu sunt cazuri izolate. E vorba de un mod in care sistemul ca atare trebuie să evolueze, prin tendinţa pe care o vom imprima şi o imprimăm noi, prin atitudinea noastră de fiecare zi. Aceste abateri de la integritate, in timp, e clar că ne vulnerabilizează, ne dezumanizează, dar ne şi vulnerabilizează faţă de cei care folosesc aceste slăbiciuni pentru alte interese decat cele de a ne construi un viitor mai bun, ca societate. Şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru atunci cand ne plangem de modul in care suntem trataţi, că de multe ori suntem trataţi pentru că noi inşine acceptăm să ne tratăm unii pe alţii ca atare. Pentru că vorbim aici, prin atitudine sau lipsă de atitudine, de complicitate din partea noastră. Insist pe aceste lucruri, pentru că, incă o dată, nu vreau ca această strategie anticorupţie să fie văzută doar ca un document formal, asumat in mod formal. Cred că avem nevoie, mai mult ca oricand, nu de o strategie ca un document cadru, cat de o abordare ca atitudine. Şi cred că e un moment favorabil pentru Romania, ca societate, in momentul de faţă, să mergem mai departe decat ceea ce pot să facă instituţii ale statului. Şi sunt convins că, dacă vom merge mai departe, noi, ca societate, prin atitudinea noastră, in paralel, şi instituţiile statului se vor insănătoşi şi vor deveni mai eficiente, mai rapid decat ar face-o dacă nu vom face noi această schimbare, ca societate. Şi pornesc in primul rand de la premiza şi de la convingerea mea personală că romanii sunt de bună-credinţă cu toţii, in esenţa lor, şi că noi ca popor suntem de bună-credinţă, şi că integritatea se poate invăţa, prevenţia şi educaţia anticorupţie sunt esenţa acestei strategii in această nouă etapă, in care avem o justiţie care funcţionează, avem nevoie şi de procurori care să fie in continuare eficienţi, de judecători care să fie in continuare eficienţi, dar avem nevoie in această etapă mai ales de a preveni situaţii care să ducă la procese in justiţie. Este vorba chiar de o schimbare de paradigmă in modul in care abordăm această strategie anticorupţie, insistand de acum inainte mai mult pe partea de prevenţie şi de educaţie. Dar lupta anticorupţie nu se limitează doar la acţiunea instituţiilor publice, a instituţiilor statului. Această schimbare de paradigmă trebuie să includă şi asumarea eşecului de management, ca explicaţie pentru noi dosare care au apărut la DNA sau la ANI. Este important ca la nivel de conducere de instituţii, şi publice şi private, să se inţeleagă faptul că anticorupţia incepe in primul rand cu un management sănătos al resurselor publice, al resurselor private, cu transparenţă decizională, cu utilizarea instrumentelor de audit şi de control intern. Și din această perspectivă vedem şi reforma administraţiei publice, unde, chiar dacă la inceputul mandatului ambiţiile noastre erau foarte mari, ne dăm seama acum că, inainte de a trece la o reformă reală cu efect in administraţia publică, trebuie să avem o imagine cat mai clară a realităţii din administraţia publică, să avem o lectură cat mai pragmatică şi cat mai obiectivă nu doar a disfuncţionalităţilor din administraţia publică, dar mai ales a motivelor, a rădăcinilor care stau la baza acestor disfuncţionalităţi. Şi, in scoaterea la suprafaţă, in scoaterea la lumină a acestor disfuncţionalităţi pe care să le putem inţelege profund, ca să vedem care sunt soluţiile cele mai bune, avem nevoie de acest proces de transparenţă, de obiectivitate in a ne asuma aceste disfuncţionalităţi, a ne asuma greşeli pe care le facem - şi sunt lucruri pe care acest guvern a inceput să le facă, dar sunt convins că va fi nevoie incă de caţiva ani de zile de asumare in mod obiectiv a acestor lucruri pentru a putea vedea rezultate structurale pe termen lung. O altă temă majoră este, spuneam, integritatea in mediul de afaceri, şi aici mă gandesc atat la companiile de stat şi la eficienţa managementului in companiile de stat, de guvernanţa corporativă, unde vreau să insist, guvernanţă corporativă şi Ordonanţa de Urgenţă 109, care presupune implementarea acestui stil de management, nu inseamnă a recruta manageri străini pentru că romanii nu sunt capabili să o facă, aşa cum incă mai văd unele interpretări, ci inseamnă in primul rand a recruta in mod transparent şi obiectiv manageri responsabili şi, in paralel, de a găsi soluţii pentru a forma pentru viitor manageri responsabili, atat pentru bunurile statului, cat şi pentru bunurile private. Pentru că doar o recrutare obiectivă şi transparentă nu-i o soluţie- miracol. Oamenii suntem tot noi cei care trăim in societatea romanească şi sunt lucruri in care trebuie să invăţăm, cum ar fi, de exemplu, şi managementul eficient al resurselor statului, atunci cand aceste resurse ale statului sunt parte a unor companii, a unor societăţi care acţionează pe piaţă şi in mediul concurenţial de piaţă. Dar, cand vorbesc de integritate in mediul de afaceri, mă gandesc şi la sectorul privat, şi la relaţia dintre companiile private şi stat. In unele cazuri incă mai există mentalitatea că a face afaceri cu statul este benefic prin definiţie, in măsura in care ai sustinători in cadrul statului pentru anumite contracte. Incă mai avem cazuri cand anumite companii concentreză foarte multe resurse pentru a caştiga contractul, şi nu atat pentru eficienţa aplicării implementării elementelor din contractul respectiv. Eficienţa unor companii se opreşte, in mare parte, la a caştiga contractul respectiv - şi aici, sigur, este vorba de o responsabilitate şi din partea statului, atunci cand urmărim aplicarea unor contracte, dar şi din partea unora din sectorul privat - şi aici nu vorbesc de o majoritate a sectorului privat din Romania, ci de acele cazuri care au un impact negativ şi asupra percepţiei in ceea ce priveşte relaţia dintre sectorul privat şi stat, prin această prismă a contractelor. Vreau să vă spun că, din perspectiva noastră, aplicarea măsurilor din strategie nu este una opţională, această strategie vizează toate instituţiile publice, de la varful Administraţiei Publice Centrale, pană la baza Administraţiei Publice Locale, şi că această strategie va fi adoptată in aşa fel incat ea să poată să fie urmărită in aplicarea ei. Vreau totuşi să spun că aplicarea acestei strategii este importantă nu doar din perspectiva insănătoşirii noastre ca societate in continuare sau de continuare a procesului de insănătoşire a noastră ca societate, dar ea, in măsura in care este aplicată, va contribui in mod semnificativ, pozitiv, aşa cum a făcut-o şi in trecut, şi la percepţia noastră in exterior. Ţineţi minte că incă mai avem acel Mecanism de Cooperare şi Verificare care a fost impus Romaniei şi Bulgariei acum zece ani, cand am intrat in Uniunea Europeană, şi care incă este disputat şi in Romania, dacă acel mecansim trebuie sau nu mai trebuie să fie păstrat. Unii spun: Nu mai e cazul să fie păstrat, pentru că ţine de o chestiune de mandrie naţională, alţii, dimpotrivă, spun: Este nevoie să fie păstrat, pentru că avem nevoie in continuare de monitorizare externă, in ceea ce facem in interior. Eu văd acest lucru, in primul rand, incă o dată, prin prisma capacităţii noastre de a ne insănătoşi şi de a ne asuma ca şi organism colectiv şi ca şi societate şi cred că trebuie să ajungem la eliminarea oricărei nevoi de a fi atenţionaţi din exterior pentru lucruri care sunt evidente pentru noi şi vizavi de care noi inchidem ochii. In măsura in care vom aplica această strategie anticorupţie, vom ajunge cu siguranţă - şi sper eu cat mai repede posibil - la o situaţie in care să nu mai avem nevoie de aceasta monitorizare din exterior, nu doar din motive de mandrie naţională, ci pentru că vom putea demonstra şi ne vom demonstra nouă inşine că suntem capabili să ne spălăm rufele murdare in familie, atunci cand este cazul, şi să le curăţim şi că suntem capabili să ne asumăm noi, ca societate, obligaţiile pe care le avem faţă de noi. Dincolo de aceasta, vreau să salut şi implicarea dinamică pe care Ministerul Justiţiei a inceput-o şi in cadrul OCDE, unde, dincolo de faptul că această organizaţie pentru cooperare şi dezvoltare economică vizează in primul rand partea economică, există o componentă anticorupţie importantă, pentru că lupta impotriva corupţiei este un precursor al unei economii eficiente şi funcţionale, oricate măsuri de ordin fiscal sau legislativ ar fi luate. Şi, sigur, nu-i un secret, Romania işi doreşte statutul de membru al OCDE, pentru a putea impărtăşi cu ceilalţi experienţa in dezvoltarea economică şi, din această perspectivă, modul in care vom progresa pe lupta impotriva corupţiei cu siguranţă ne va ajuta şi in atingerea acestui obiectiv. In incheiere, doresc să mulţumesc Ministerului Justiţiei, doamnei ministru şi intregii echipe care a lucrat pentru a duce la bun sfarşit indeplinirea acestui obiectiv strategic pe care ni l-am asumat, ca şi guvern, la inceput de mandat, şi anume, elaborarea acestei Strategii Naţionale Anticorupţie. Astăzi, suntem in măsură să o punem pe masa dezbaterii publice. Profit, totodată, de această ocazie pentru a felicita Ministerul Justiţiei pentru faptul că a inceput operaţionalizarea Agenţiei pentru Administrarea Bunurilor Imobilizate. Mai sunt incă paşi de urmat, dar, la fel, ceea ce am promis la inceput de mandat incepe să se concretizeze. Şi profit de prezenţa doamnei ministru de finanţe, aici, ca să spun că, pentru credibilitatea actului de justiţie, e importantă recuperarea acestor bunuri indisponibilizate, care sunt in responsabilitatea acestei agenţii ANABI, dar e important ca şi in cadrul ANAF, acel departament care are responsabilităţi in acest domeniu, să existe o creştere a eficienţei recuperării bunurilor pe care statul trebuie să le recupereze in urma deciziilor din justiţie. Doresc, totodată, să vă mulţumesc tuturor celor din sfera neguvernamentală, a societăţii civile, a mediului de afaceri, a mediului academic, pentru implicarea in procesul de elaborare a acestei strategii şi să imi exprim speranţa că veţi fi foarte activi in această perioadă a dezbaterii publice, pentru că această dezbatere publică are nu doar rolul de a imbunătăţi strategia inainte ca ea să fie adoptată, acolo unde e nevoie, dar are ca obiectiv, in primul rand, ca această strategie să nu devină doar un document adoptat care să rămană pe hartie. Cu cat elementele din această strategie vor fi mai intens dezbătute şi cunoscute, cu atat şansa ca aceste elemente să aibă un impact asupra funcţionării luptei impotriva corupţiei să fie mai mare. In ceea ce priveşte guvernul, vreau să vă asigur că lupta impotriva corupţiei şi insistenţa pe integritate vor rămane obiective ale acestui guvern şi că şi pe aceste domenii veţi avea in guvern un partener de incredere, pană la sfarşitul acestui mandat. După cum v-am spus, ceea ce va urma apoi depinde de fiecare dintre noi, insă eu, unul, cred cu tărie că este timpul şi sunt toate ingredientele pentru ca Romania să se insănătoşească pană la capăt. Vă mulţumesc. Declarații de presă susținute de ministrul Justiției, Raluca Prună, referitoare la dezbaterea publică privind Strategia Națională Anticorupție [Check against delivery] Raluca Prună: Bună ziua. Suntem la capătul unei jumătăți de zile foarte dense, este od ezbatere pe acre am avut-o - nu o dezbatere in plus, ci o dezbatere care inchide o serie lungă de discuții cu parteneri instituționali, cu ministere, cu instituții publice la nivel central, cu autorități publice locale, cu parteneri din societatea civilă, cu parteneri din mediul de afaceri. Și cred că astăzi, prin prezența premierului, am arătat că acesta este un proiect asumat de Guvernul Romaniei, nu este doar un proiect al Ministerului Justiției, și iarăși este important să spunem că această strategie nu este numai o strategie a Ministerului Justiției. Noi ne-am asumat, ca in ultimii 10 ani, redactarea acestei strategii, consultarea și vrem să punem pe masa tuturor un instrument de care toți ne putem folosi, indiferent că suntem in funcția publică, in mediul de afaceri sau că suntem cetățeni, un instrument prin care să cerem cateva lucruri. Să cerem mai multă prevenție, să cerem sancționarea neperformanței in management sau sancționarea managementului defectuos, să insistăm asupra faptului că ceea ce s-a caștigat prin combaterea corupției - care este un lucru, așa cum s-a discutat astăzi, din care am ajuns să ne facem un brand de țară - deci este un lucru foarte bun că am ajuns acolo, dar trebuie să-i ajutăm pe procurori, pe judecători, pentru că iarăși, cum s-a spus in dezbatere, nu putem aștepta numai de la justiție să ne facă in cetate curățenie. Curățenie trebuie să facem fiecare dintre noi și eu am increderea că, odată cu această strategie, punem pe masă un instrument, setăm un standard de la care eu sper să fie foarte greu de coborat. S-a vorbit despre foarte multe lucruri astăzi, o să dau de exemplu un lucru concret, un lucru care a fost un obiectiv de guvern, de exemplu, publicarea tuturor contractelor ministerelor. Este un lucru pe care premierul l-a cerut la inceputul acestui an şi pentru că eu sunt ministrul justiţiei, nu vă pot invita decat pe pagina Ministerului Justiţiei, să vedeţi că noi acolo ne-am publicat absolut toate contractele. Acestea sunt lucruri, probabil că mici, dar sunt lucruri care puse laolaltă, impreună, creează, repet, un instrument foarte bun pentru public, pentru noi, cei guvernaţi şi pentru noi, cei care guvernăm, prin care ne asigurăm că ceea ce facem este riguros şi contribuie la o bună guvernare. Reporter: Ne mai puteţi da cateva exemple concrete prevăzute de noua Strategie anticorupţie? Raluca Prună: Păi am spus. Am făcut, in primul rand, un audit, pe care l-am făcut cu experţi independenţi de la OCDE şi acolo, in acest audit, s-au identificat punctele slabe, de exemplu, o mai bună utilizare a instituţiei Avertizorului de integritate este un asemenea exemplu, prevenţia in anumite sectoare şi evident că scopul acestei strategii este, dincolo de a fi ea insăşi un instrument, este şi acela să ne asigurăm de cateva lucruri. O dată, că nu putem să devenim... că nu este un comportament lucrativ să trăim din infracţiuni şi că dacă, bun, trăim din infracţiuni, societatea este echipată să ia inapoi ceea ce i s-a furat societăţii. Eu, ca ministru, am spus şi in cursul dezbaterii de astăzi, afirm şi acum, am, odată ce s-a adoptat această strategie, două obiective foarte mari. Unul, să mă asigur că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate realmente va funcţiona aşa cum spune legea şi doi, că vom reuşi, la nivel de legislaţie, să transpunem Directiva 42/2014, astfel incat să facem posibilă confiscarea extinsă - şi spun asta exact pentru motivul pentru care trebuie să dăm inapoi societăţii ceea ce i s-a luat societăţii. Trebuie să-i dăm inapoi, ca să poată societatea să contribuie la proiecte importante, sectoriale, cum sunt educaţia, sănătatea, asupra cărora există un larg consens. Reporter: Cum vedeţi demiterile şi arestările de judecători din Turcia? Raluca Prună: Nu vreau să fac comentarii cu privire la acest lucru. Vreau să discut astăzi numai despre Strategia naţională anticorupţie, dacă nu vă supăraţi. Reporter: Vorbind despre Strategie, un proiect interesant in cadrul acestei Strategii este educaţia juridică pentru elevii de clasa a XI-a. Ministerul Justiţiei ce aport are pe acest domeniu? Suntem foarte interesaţi, ce ar putea să inveţe copiii? Nu ştiu, parte care ţine de magistartură...;? Raluca Prună: Nu, s-a spus deja că Ministerul Justiţiei are, nu de ieri, de alaltăieri, nu de sub mandatul meu, ci de acum trei ani, are un procotol semnat impreună cu Ministerul Educaţiei, impreună cu alţi factori interesaţi din societate şi am avut proiecte concrete in care ne-am implicat şi nu i-am invăţat pe copii legislaţia penală, ci i-am invăţat pe copii, in primul rand, ce inseamnă prevenţia şi ce inseamnă să fii un cetăţean informat, ce inseamnă să cunoşti legea, pentru că uneori, mai ales, aţi vorbit de elevii de liceu - uneori, ştiţi, se poate intampla ca elevii de liceu să fie implicaţi, fără voia lor ,in anumite, să zicem, acţiuni despre care să nu aibă reprezentarea faptului că nu sunt conforme cu legea. Deci facem o educaţie juridică, repet, nu in sensul predării legii penale, asta ii invităm pe cei care vor să devină jurişti, să vină la Facultatea de Drept, ci in sensul a ce inseamnă a fi cetăţean activ. Elevul de liceu este şi el cetăţean şi trebuie să fie activ. Reporter: Dacă ne uităm la Strategia lansată acum patru ani, ne puteţi spune in ce măsură aceasta şi-a atins obiectivele, dacă sunt cuantificabile, nu ştiu, procentual sau intr-o altă măsură? Raluca Prună: Noi am făcut un audit al Strategiei vechi şi am preluat din acea Strategie ceea ce a funcţionat bine. Punctele slabe le-am spus, nu le mai repet. Iar accentul, ceea ce nu a funcţionat aşa cum ne-am fi dorit in Strategia trecută, a fost prevenţia şi pentru asta, in această strategie, care, am spus, construieşte, nu inventează nimic cu totul nou, ci construieşte pe fundamentele unei serii de strategii, in Strategia nouă, punem accentul pe ceea ce strategia anterioară nu a făcut - prevenţia şi toate cele pe care le-am spus inainte. Vă mulţumesc mult. *** Premierul Dacian Cioloș va deschide dezbaterea publică privind Noua Strategie Națională Anticorupție - integritate, transparență, educație, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria Prim-Ministrului marți, 19 iulie 2016, 10:00-14:30, la Palatul Victoria, Sala Transilvania. La dezbatere vor participa ministrul Justiției, Raluca Prună, viceprim - ministrul, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dincu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru, și ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, alături de reprezentanți ai altor instituții guvernamentale. De asemenea, la dezbatere sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile. Evenimentul va fi transmis live pe site-ul guvernului, la adresa https://goo.gl/Z04IA1 Oportunități: foto/video live Declarații de presă la finalul evenimentului ale ministrului justiției, Raluca Prună. Agenda evenimentului 2016-07-18 17:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dezbatere.jpgDeclarație de presă a premierului Dacian Cioloș privind situația din TurciaȘtiri din 16.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-a-premierului-dacian-ciolo-referitor-la-situatia-din-turciaSingura cale pentru Turcia este intoarcerea la ordinea constituțională și la statul de drept. In această dimineață, la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană prezenți la Summit-ulul ASEM, am susținut impreună cu ceilalți lideri europeni, condamnarea tuturor acțiunilor de violență și agresiune asupra instituțiilor statului democratic alese. Turcia este un partener cheie pentru Romania și pentru Uniunea Europeană. Ministerul Afacerilor Externe m-a asigurat că celula de criză constituită azi noapte din dispoziția ministrului este deplin funcțională și este in legătură cu cetățenii romani care au nevoie de asistență. Totodată, ambasada și consulatele Romaniei in Turcia sunt in alertă și pregătite să-i ajute pe toți cetățenii romani care au nevoie de sprijin. 2016-07-16 09:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-16-10-03-10big_sigla_guv_albastru_1.jpgVizita oficială în Mongolia a prim-ministrului Dacian CioloșȘtiri din 14.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-in-mongolia-a-prim-ministrului-dacian-cioloPremierul Dacian Cioloș a vorbit la summit-ul ASEM despre rolul Romaniei in cadrul proiectelor de inter-conectare dintre Europa și Asia Prim-ministrul Dacian Cioloș a incheiat turneul asiatic in Mongolia, unde a participat la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Reuniune Asia-Europa, la Ulan Bator (15-16 iulie). Discuțiile din cadrul summit-ului s-au concentrat pe tema - 20 de ani de ASEM: un parteneriat pentru viitor prin conectivitate, participanții evaluand progresele inregistrate de la ultima reuniune și stabilind direcțiile de cooperare in următorul deceniu. Premierul Dacian Cioloș a avut o intervenție referitoare la - Promovarea parteneriatului in cadrul ASEM pentru o mai mare conectivitate, unde a prezentat argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa și Asia, fie că este vorba despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie, despre comunicații sau relații interumane si culturale. Prim-ministrul Dacian Cioloș a evidențiat avantajele conferite de poziția geografică a Romaniei și legătura prin fluviul Dunărea. In cadrul sesiunii in format restrans a șefilor de delegații, dedicată discutării aspectelor principale de pe agenda internațională, și, in principal, măsurilor pentru combaterea terorismului, premierul Dacian Cioloș a promovat inițiativa Romaniei de inființare a unui Tribunal Internațional pentru condamnarea crimelor terorismului. Referitor la activitatea ASEM, prim-ministrul Dacian Cioloș a argumentat nevoia de a actualiza metodele de lucru ale ASEM astfel incat să răspundă mai bine formatului actual mai extins și nevoii de a urmări realizări concrete. In dimineața zilei de sambătă, premierul Dacian Cioloș a participat la o reuniune informală de coordonare intre șefii de stat și de guvern europeni aflați la summit privind situația din Turcia. In urma acestei reuniuni, a rezultat o declarație comună a președintelui Consiliului European, Donald Tusk și cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și a Inaltului reprezentant pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, Federica Mogherini. (declarația poate fi urmărită aici: http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/) In marja lucrărilor summit-ului, șeful Executivului a avut o serie de intrevederi bilaterale cu premierii din Mongolia, China, Kazahstan, Singapore, Polonia și cu președintele Elveției și cel al Comisiei Europene. Premierul Dacian Cioloș a avut, de asemenea, discuții informale cu președintele Consiliului European, prim-miniştrii guvernelor din Olanda, Luxemburg, Slovacia, Malta, Rusia, cu vicepreședintele Indiei, precum și cu Inaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, Federica Mogherini și cu Secretarul General ASEAN. Din delegația condusă de premierul Cioloș au făcut parte ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, consilierul de stat, Călin Ungur, secretarul de stat, Florin Tacu (Cancelaria Prim-Ministrului), secretarul de stat in Ministerul Economiei, Manuel Costescu și purtătorul de cuvant al Guvernului Romaniei, Liviu Iolu. Informații de background ASEM a fost creată in 1996, avand rolul de forum pentru dialog și cooperare intre Europa și Asia. O dată la doi ani, șefii de stat și de guvern din cadrul ASEM, președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) se reunesc in cadrul unui summit pentru a stabili prioritățile ASEM. Aceste reuniuni la nivel inalt se desfășoară alternativ in Asia și in Europa. Precedenta reuniune la nivel inalt a fost organizată la Milano, Italia in 2014. *** Imagini de la evenimentele in marja participării premierului Dacian Cioloș la Summit-ul ASEM (Mongolia) sunt disponibile pe pagina de Youtube a Guvernului Romaniei (https://www.youtube.com/user/guvernulromaniei) și la următoarele link-uri: Ceremonia de deschidere a summitului: https://youtu.be/Nt3wMNhaw_U Intervenția primului-ministru Dacian Cioloș la Sesiunea Plenară II: https://youtu.be/xtokwL46hNM Intalnire bilaterală Polonia: https://youtu.be/WxhaBNk7t8I Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Kazakhstan, Karim Massimov: https://youtu.be/MmgvAx97J2M Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Mongoliei, Jargaltulga Erdenebat: https://youtu.be/phqKV09-H7E Intalnire bilaterală Elvetia: https://youtu.be/pDaP3aS3O_c Intalnire bilaterală China: https://youtu.be/lUWp5vUiwCs Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Singapore, Lee Hsien Loong: https://youtu.be/-nzJgpA9q3Q Intalnire bilaterală cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: https://youtu.be/XRWny_O58BU Declarații de presă ale primului-ministru Dacian Cioloș: https://youtu.be/7AguRKmjUBQ Fotografia de familie: https://youtu.be/JA9biKLBBOQ Premierul Dacian Cioloș a participat la Summitul ASEM (Asia-Europe Meeting), care s-a desfășurat in Mongolia, intre 15-16 iulie Fotografie de familie Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș Reporter: Care sunt concluziile după aceste două zile de summit, Summitul ASEM? Dacian Cioloş: Ieri, am intervenit in reuniunea plenară in care s-a dezbătut mai ales despre chestiunea legată de conectivitate, conectivitate intre Europa şi Asia, in sens larg. Eu am insistat pe nevoia de corelare şi de coordonare pe diferitele acorduri legate de conectivitate, atat pe partea de hard, cum ar veni, deci, infrastructura de transport, in general, de care Romania este interesată, şi transport rutier şi transport maritim, transport aerian. Am insistat pe faptul că Romania, in Europa de Sud-Est, poate să fie un punct nodal de transport, dat fiind faptul că are ieşire la Marea Neagră, că putem reactiva anumite conexiuni cu Asia Centrală şi apoi cu tot continentul asiatic. Datorită Dunării, putem asigura transportul mărfurilor care ajung prin Marea Neagră in Portul Constanţa spre toată Europa. Şi, deci, am exprimat disponibilitatea Romaniei de a se implica in astfel de proiecte. De altfel, noi am inceput deja discuţii bilaterale cu ţări riverane Mării Negre, Mării Caspice şi cu ţări din Asia Centrală pe acest subiect. Dar, conectivitate inseamnă mai mult decat infrastructură de transport, inseamnă şi internet, inseamnă şi facilitarea contactelor intre cetăţeni, intre popoare, inseamnă dezvoltarea turismului şi aici astfel de reuniuni formale pot să fie foarte utile pentru a gandi, pentru a pune la punct programe care să meargă dincolo de un continent sau de altul. Astăzi, in discuţiile informale pe care le-am avut, aşa-numitul retreat, in care se intalnesc doar şefii de stat şi de guvern participanţi, şefii de delegaţii, s-au discutat despre chestiuni care procupă cele două continente. Sigur că aceste două zile de reuniuni au fost marcate de evenimentele din Franţa şi, in consecinţă, s-a discutat şi despre modul in care să abordăm terorismul cu nişte mecanisme mai clare şi mai ferme decat declaraţiile politice. S-au făcut şi declaraţii politice şi, de altfel, a existat o declaraţie a liderilor care au participat la acest summit, legat de evenimentele din Franţa, dar şi din alte părţi din lume, unde au avut loc atentate in ultima perioadă. Astăzi, la discuţia informală pe care am avut-o, eu am reiterat un punct de vedere al Romaniei, o propunere a Romaniei, impreună cu Spania, de altfel, să trecem dincolo de declaraţiile politice şi să găsim mijloace prin care să intărim capacitatea comunităţii internaţionale de a reacţiona in astfel de situaţii. Noi am propus crearea unui tribunal internaţional impotriva terorismului, in care să fie tratate şi judecate astfel de situaţii, pentru a da un mesaj clar că se poate acţiona la nivel multilateral şi folosind instrumente mai puternice decat declaraţiile politice, instrumente juridice. Şi am primit mai multe semnale de susţinere. Am văzut o idee similară de a acţiona la nivel juridic, internaţional, venită şi din partea Indiei. Am avut o discuţie, de altfel, informală, cu vicepreşedintele Indiei care a reprezentat India la acest summit şi am convenit să ne coordonăm, in perioada următoare, la nivel internaţional, pe acest subiect, sigur, impreună cu Spania, cu care am fost, de altfel, iniţiatorii acestei idei. Dincolo de discuţiile din plen, am avut mai multe intalniri bilaterale - cu preşedintele Elveţiei, cu preşedintele Comisiei Europene, dar şi cu mai mulţi prim-miniştri, cu prim-ministrul chinez, cu prim-ministrul din Mongolia, care tocmai a fost numit, cu prim-ministrul din Kazahstan, cu prim-ministrul din Singapore şi cu doamna prim-ministru din Polonia, in care am discutat, mai ales, chestiuni legate de relaţiile bilaterale. Şi, dincolo de aceste intalniri bilaterale, am avut mai multe discuţii informale cu premierul olandez, Mark Rutte, cu premierul Bettel, cu premierul din Luxemburg, cu premierul Medvedev, cu care am fost vecini de masă, de altfel... ne-am intalnit şi am discutat inclusiv legat de relaţiile bilaterale, dar şi cu preşedintele Consiliului European, cu preşedintele Tusk, cu secretarul general ASEAN şi cu primul ministru maltez, Malta urmand să preia preşedinţia Consiliului UE, anul viitor. Am discutat şi cu preşedintele in exerciţiu al consiliului, cu premierul slovac care e foarte probabil, de altfel, ca pană la sfarşitul anului să vină in vizită in Romania. Intalnire bilaterală cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Singapore, Lee Hsien Loong Intalnire bilaterală China Intalnire bilaterală Elveția Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Mongoliei, Jargaltulga Erdenebat Intalnire bilaterală cu primul-ministru al Republicii Kazakhstan, Karim Massimov Intalnire bilaterală Polonia Discursul primului-ministru Dacian Cioloş in cadrul Summitului ASEM (Europe-Asia Meeting) [Check against delivery] /...;/ familiilor care au fost afectate de acest act de barbarie și dorim să transmitem solidaritatea Romaniei impotriva oricărei forme de ură și violență care se manifestă in Franța sau in altă parte a lumii. Mulțumesc, domnule președinte, pentru ospitalitatea dvs. și pentru excelenta organizare a acestui summit de către Mongolia. De asemenea, folosesc această ocazie pentru a transmite felicitările mele pentru manifestările recente prilejuite de Ziua Națională a Mongoliei, 11 iulie. ASEM aniversează 20 de ani de existență, iar conectivitatea a devenit una dintre ariile prioritare ale cooperării. Niciodată, inainte, in istoria omenirii, conectivitatea nu a fost o realitate mai complexă. Ea are un impact crescand asupra tuturor societăților noastre și a tuturor domeniilor de activitate umană. In opinia noastră, o definiție clară, cuprinzătoare a acestei realități trebuie să fie una dinamică și flexibilă, luand in considerare foarte mult evoluția sa. Permiteți-mi să subliniez două componente ale conceptului de conectivitate: categoria soft și categoria hard. Beneficiarii și protagoniștii eforturilor noastre sunt cetățenii din țările noastre, aflați din ce in ce mai mult in interconectare și interacțiune. Anul trecut, un număr de 1, 2 miliarde de oameni au călătorit anul trecut in străinătate, iar pentru anul acesta se anticipează o creștere cu 4 %, Asia și zona Pacificului conducand in acest clasament. Semnificația contactelor interumane nu poate fi indeajuns subliniată cand dezvoltarea insăși poate fi cu greu realizată in afara unei cooperări transfrontaliere extinse și aprofundate. Aș dori aici să pun accent și pe importanța inlesnirii schimburilor intre tineri, accesului la studii și la călătorii pentru tineri. La fel de importantă este conectivitatea virtuală. Mai mult de 40 la sută din populația lumii folosește internetul, Europa și Asia fiind printre cele mai conectate zone. Sprijinim extinderea in continuare a oportunităților nelimitate oferite de spațiul cibernetic, procesului de invățare, e-guvernării, afacerilor și comerțului. In același timp, sprijinim ferm respectarea pe deplin a principiilor de bază ale accesului la informatie. In categoria proiectelor de conectivitate hard intră extinderea formatelor de cooperare menite a elimina bine cunoscutele decalaje de infrastructura fizică in interiorul și intre multe dintre țările noastre. Trebuie manifestată prudență pentru a impiedica duplicarea și competiția inadecvată intre aceste inițiative. Cred că este ințelept să se asigure condițiile pentru realizarea sinergiilor necesare intre ele. Oferta Romaniei pentru proiectele de conectivitate hard se bazează pe două atuuri: primul este legat de poziția geografică evident avantajoasă a Romaniei, de deschiderea ei la Marea Neagră, asigurand conexiunea cu Asia, dar și de existența Dunării și a Deltei care sunt conectate cu Marea Neagră. Cel de-al doilea aspect ține de cadrul regional oferit de Strategia Dunării, care este un exemplu de cooperare macroregională in interiorul Uniunii Europene. Romania și Austria au inițiat această strategie cu obiectivul principal de a transforma Dunărea intr-un instrument relevant de cooperare, intensificand folosirea celui mai mare curs de apă european din perspectiva transportului, a schimburilor culturale, a turismului, a răspandirii dezvoltării economice sustenabile și a conectivității intre oameni. Avem de asemenea un exemplu de cooperare și vrem să accentuăm acest lucru. /...;/ *** Ceremonia de deschidere a summitului COMUNICAT DE PRESĂ Participarea primului-ministru Dacian Cioloș la Summitului ASEM (Europe-Asia Meeting) Prim-ministrul Dacian Cioloș participă la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Reuniune Asia-Europa, care se desfășoară la Ulan Bator, intre 15 și 16 iulie), eveniment important in relațiile economice și politice dintre țările europene și asiatice. Summitul ASEM aniversează anul acesta 20 de ani de la lansarea dialogului politic intre Europa și Asia (ASEM - Asia Europe Meeting), prin organizarea unei reuniuni la nivel inalt in capitala Mongoliei, Ulan Bator. Romania este reprezentată la nivel inalt, printr-o delegație condusă de Prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș. Reuniunea are, pe langă semnificația sa simbolică, și obiectivul de a face un bilanț de activitate după 20 de ani și de a adopta liniile directoare pentru viitorul cooperării intre Europa și Asia. Tema principală a Summit-ului este - 20 de ani de ASEM: parteneriat pentru viitor prin conectivitate, premierul roman urmand a avea o intervenție circumscrisă acestei teme. Discuțiile din cadrul Summit-ului au in vedere consolidarea celor trei paliere de cooperare in cadrul ASEM: asigurarea păcii și stabilității in lume; dezvoltarea economică; creșterea contactelor la nivelul societății intre Asia și Europa. Liderii politici de pe cele două continente vor dezbate subiecte de interes global, cum sunt schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și sistemul comerțului internațional, reducerea riscului și managementul dezastrelor, securitatea energetică, alimentară și managementul apelor. Reuniunea din Mongolia este o nouă ocazie pentru Romania de a-și reafirma poziția de partener tradițional al statelor asiatice, precum și dorința de a-și dezvolta relațiile politice și economice cu acestea. Informații de background Asia - Europe Meeting (ASEM) este un forum multilateral pentru dialog și cooperare intre Europa (cele 28 de state membre UE, Norvegia și Elveția) și Asia-Pacific (ASEAN, 4 parteneri strategici ai UE - China, India, Japonia și Republica Coreea -, precum și Federația Rusă, Kazahstan, Australia, Noua Zeelandă, Pakistan, Bangladesh, Mongolia). ASEM aniversează 20 de ani de existență. 2016-07-14 11:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-16-12-55-25big_0[1].jpgȘeful Cancelariei prim-ministrului, Ioan Dragoș Tudorache, a discutat cu ministrul canadian John McCallum problematica vizelorȘtiri din 12.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/seful-cancelariei-prim-ministrului-ioan-drago-tudorache-a-discutat-cu-ministrul-canadian-john-mccallum-problematica-vizelorGalerie foto Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ioan Dragoș Tudorache, a participat, ieri, la Bruxelles, impreună cu comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, la intalnirea cu ministrul canadian pentru migraţie, refugiați şi cetăţenie, John McCallum, pe tema politicii vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene. Intalnirea a avut loc in continuarea discuției avute de șeful Cancelariei cu ministrul canadian, in data de 23 mai, la Ottawa. Am reiterat poziția exprimată de premierul Dacian Cioloș in cadrul intalnirii pe care a avut-o la Ottawa cu prim-ministrul Justin Trudeau, și anume că Romania dorește să sprijine procesul de ratificare a Acordului economic și comercial UE-Canada (CETA), insă, pentru a putea să facă acest lucru, este nevoie ca problematica vizelor să fie rapid rezolvată. Credem că liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii intre UE și Canada ar fi golită de sens pentru cetățenii romani, dacă ar exista in continuare acest acces restricționat pe bază de vize, lucru care cred că a fost ințeles de partea canadiană. In acest context, in cadrul intalnirii, Canada a apreciat rezultatele pozitive ale misiunii tehnice din luna iunie. Am convenit cu ministrul McCallum să reluăm discuțiile după ce guvernul canadian iși reia activitatea, in luna septembrie, și avem speranța ca o decizie privind ridicarea vizelor să urmeze curand după aceea, a declarat Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș, in urma intalnirii. Detalii despre intalnire, aici. 2016-07-12 19:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_p032124002201-456424.jpgVizita oficială în Vietnam a prim-ministrului Dacian CioloșȘtiri din 12.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-in-vietnam-a-prim-ministrului-romaniei-dacian-ciolo Galerie foto Informație de presă Ref. la vizita oficială a premierului Dacian Cioloș in R. S. Vietnam Programul vizitei oficiale a premierului Dacian Cioloș la Hanoi a cuprins azi și o intalnire a prim-ministrului Romaniei cu membrii Asociației de Prietenie Romania-Vietnam, organizaţie care grupează o mare parte din cei peste 3.500 de studenți vietnamezi care au studiat in Romania. In acest cadru, prim-ministrul Dacian Cioloş a anunțat că Guvernul de la Bucureşti va dubla numărul de burse acordate studenților vietnamezi care doresc să studieze in Romania și a subliniat că incurajează incheierea de acorduri inter-universitare menite să susţină o conlucrare eficientă intre instituțiile de invățămant superior din Romania şi Vietnam. Reamintim că după intalnirea de ieri dintre prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș, și omologul său vietnamez, Nguyen Xuan Phuc, a fost semnat Programul de cooperare in domeniul educației și formării, pentru perioada 2016-2020, intre Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice al Romaniei și Ministerul Educației și Formării din Vietnam prin care Guvernul de la București va acorda 20 de burse de studiu pentru studenți vietnamezi. Tot in cursul zilei de azi premierul Dacian Cioloș a avut intrevederi cu autoritățile locale din provincia Quang Ninh care au exprimat interesul pentru realizarea unei infrățiri cu un județ din Romania. Notă: Imagini de la evenimentul organizat de Asociația de Prietenie Romania-Vietnam găsiți la acest link: https://goo.gl/Xzhw4L (Ziua 3, Asociația de prietenie Vietnam-Romania) Imagini video pe youtube.com: https://www.youtube.com/user/guvernulromaniei *** Declarația comună a prim-ministrului Dacian Cioloș, și a prim-ministrului Republicii Socialiste Vietnam, Nguyen Xuan Phuc 1. La invitația primului ministru al Republicii Socialiste Vietnam, Nguyen Xuan Phuc, primul ministru al Romaniei Dacian Cioloș a efectuat o vizită oficială in Vietnam, in perioada 11 -14 iulie 2016. In timpul vizitei, primul ministru Dacian Cioloș s-a intalnit cu primul ministru Nguyen Xuan Phuc și a fost primit de către secretarul general Nguyen Phu Trongm și președintele Tran Dai Quang. De asemenea, primul ministru Dacian Cioloș a participat la Forumul de afaceri Vietnam-Romania, s-a intalnit cu reprezentanți ai Asociației de prietenie Vietnam-Romania și a vizitat provincia Quang Ninh. 2. Intr-o atmosferă prietenească de ințelegere reciprocă, cei doi prim-miniștri au trecut in revistă evoluțiile politice, sociale și economice din țările lor, precum și prioritățile de politică externă și economice ale acestora. Părțile au discutat, de asemenea, măsuri concrete de promovare a relațiilor bilaterale, precum și teme internaționale și regionale de interes comun. 3. Primul ministru Nguyen Xuan Phuc a reafirmat că R. S. Vietnam acordă intotdeauna o mare importanță prieteniei și cooperării in domenii diverse cu parteneri tradiționali din Europa Centrală și de Est, inclusiv Romania; a felicitat Romania pentru dezvoltarea națională robustă și pentru realizările obținute in urma integrării europene. Primul ministru Dacian Cioloș a apreciat rezultatele impresionante pe care poporul vietnamez le-a obținut in dezvoltarea economică și socială. Cei doi prim miniștri au apreciat valoarea prieteniei tradiționale dintre Romania și R. S. Vietnam și au salutat progresul substanțial dobandit in toate domeniile cooperării bilaterale din ultimii 66 de ani, recunoscand potențialul semnificativ pentru o cooperare extinsă. Cei doi prim-miniștri au evidențiat interesul special pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor bilaterale. 4. Cele două părți au subliniat importanța deosebită a dialogului politic pentru aprofundarea ințelegerii reciproce și a increderii intre cele două țări, precum și pentru consolidarea relației bilaterale. In acest scop, cei doi prim-miniștri au convenit să intensifice dialogul bilateral la nivel inalt și să folosească oportunitățile oferite de conferințele și alte evenimente internaționale pentru a face un schimb de vederi pe teme de interes comun. 5. Cei doi prim-miniștri au convenit să extindă și să diversifice cooperarea economică, acordand atenție specială unor sectoare - cheie precum: comerț, energie, sectorul bancar, agricultură, industrie, infrastructură, tehnologia informației, știință și tehnologie, protecția mediului, schimbări climatice, turism și alte domenii de interes comun. De asemenea, au convenit să analizeze posibilitățile de cooperare intre parcurile industriale, clusterele de afaceri și polii de competitivitate din Romania și R. S. Vietnam, și au incurajat participarea reciprocă la targurile internațioanle organizate de fiecare parte. Forumul de afaceri organizat in marja vizitei oficiale in R. S. Vietnam și cea de a XV-a sesiune a Comisiei economice mixte desfășurate la Hanoi, la jumătatea lunii iunie 2016, au oferit condiții favorabile pentru ca oamenii de afaceri și investitorii din cele două țări să examineze oportunitățile de cooperare pragmatică. Cei doi prim-miniștri au salutat rolul principal asumat de Camera de Comerț și Industrie a Romaniei și de Camera de Comerț și Industrie din R. S. Vietnam pentru a dezvolta pe mai departe agenda economică și a susține viitoare demersuri și contacte de afaceri. Cele două părți au salutat incheierea negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-Vietnam și au considerat că semnarea și implementarea rapidă a documentului vor contribui semnificativ la impulsionarea fluxurilor comerciale și investiționale dintre Romania și R. S. Vietnam și vor deschide calea recunoașterii in viitor a statutului de economie de piață pentru R. S. Vietnam. 6. Cele două părți au subliniat importanța consolidării cooperării bilaterale in domeniul științei și inovației și au convenit să accelereze incheierea noului Program de cooperare intre Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare din Romania și ministerul Științei și Tehnologiei din R. S. Vietnam pentru anii 2017-2018. 7. Cei doi prim-miniștri au salutat semnarea, cu prilejul vizitei, a unor documente importante care să contribuie la extinderea cooperării bilaterale, după cum urmează: * Programul de cooperare in domeniul culturii intre Ministerul Culturii din Romania și Ministerul Culturii, Sportului și Turismului din R. S. Vietnam, in vederea promovării valorilor culturale perene și a tradițiilor celor două țări și popoare. * Programul de cooperare in domeniul educației și formării intre Ministerul Educației și Cercetării Științifice din Romania și Ministerul Educației și Formării din R. S. Vietnam pentru anii 2016-2020. * Memorandumul de Ințelegere intre CNTEE Transelectrica S.A. și VietNam Electricity, in vederea intăririi cooperării in domeniul energetic. * Memorandumul de Ințelegere intre Camera de Comerț și Industrie a Romaniei și Camera de Comerț și Industrie din R. S. Vietnam. 8. Primul ministru roman a anunțat decizia de a dubla numărul burselor guvernamentale acordate tinerilor vietnamezi care doresc să studieze in Romania. In ultimii 66 de ani, Romania a oferit burse pentru mai mult de 3500 de studenți vietnamezi, prin programe guvernamentale și bilaterale de cooperare intre universități romanești și vietnameze. Cele două părți au remarcat cu satisfacție cooperarea academică evidențiată de semnarea recentă a memorandumurilor de ințelegere intre Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, Romania și Universitatea de Petrol Ba Ria - Vung Tau din Vietnam, intre Universitatea - Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Științe Sociale din Hanoi, respectiv, Universitatea Phuong Dong din Vietnam. 9. Cei doi prim-miniștri au recunoscut necesitatea de a consolida cooperarea intre autoritățile competente in domeniul aplicării legii și au salutat perspectiva semnării Acordului de cooperare in domeniul prevenirii și combaterii terorismului, a crimei organizate și a altor infracțiuni intre cele două țări. Părțile au condamnat cu fermitate terorismul internațional și extremismul violent in toate formele și manifestările și au exprimat hotărarea de a adanci cooperarea in aceste domenii. 10. Cei doi șefi de guvern au convenit să susțină intensificarea contactelor interumane, ca modalitate importantă de creștere a ințelegerii reciproce și de dezvoltare durabilă a relațiilor bilaterale. Cei doi prim-miniștri au recunoscut rolul proeminent al Asociației de prietenie Vietnam-Romania in promovarea legăturilor prietenești, a schimburilor economice și culturale intre cele două țări, in cei 25 de ani de la inființare, prin construirea unei punți solide intre popoarele roman și vietnamez. 11. Cei doi șefi de guvern au luat notă cu satisfacție de cooperarea susținută dintre autoritățile locale din cele două țări, după modelul schimburilor dinamice dintre orașele Iași și Hue, Timișoara și Da Nang, Hunedoara și provincia Ninh Binh, Prahova și Hoa Binh, care conferă valoare adăugată substanțială relațiilor romano-vietnameze. Părțile au hotărat să impulsioneze și să diversifice acest cadru de cooperare. In acest scop, primul ministru Cioloș a vizitat provincia Quang Ninh și a avut intrevederi cu autorități locale de nivel inalt, care au oferit idei noi despre modalitățile de extindere a cooperării intre autoritățile locale și organizațiile non-guvernamentale din Romania și R.S. Vietnam. 12. Cei doi prim-miniștri au dezbătut teme regionale și internaționale de interes comun și au subliniat cooperarea excelentă intre Romania și R.S. Vietnam in cadrul formatului de cooperare Asia - Europa (ASEM). In apropierea celui de-al 11-lea Summit ASEM in Ulaanbaatar (15-16 iulie 2016), care aniversează 20 de ani de cooperare intre Europa și Asia, cele două părți au reiterat rolul ASEM drept cadru important de dialog, ce contribuie la menținerea păcii, securității și a creșterii economice. Cei doi prim-miniștri au exprimat susținerea fermă pentru dezvoltarea procesului ASEM și au recunoscut tema conectivității drept factor- cheie pentru creșterea increderii și stabilitate. Acest parteneriat este esențial atat pentru Europa, cat și pentru Asia, intrucat sprijină soluționarea in comun a provocărilor globale și regionale. In acest scop, cei doi șefi de guvern au evidențiat susținerea pentru soluționarea pe cale pașnică a disputelor in baza dreptului internațional, inclusiv UNCLOS. 13. Cele două părți au hotărat să coopereze in vederea implementării proiectelor sub-regionale Dunăre - Mekong, convenite in cadrul ASEM/Dialogul pentru dezvoltare sustenabilă, cu participarea autorităților centrale și locale. In acest sens, au salutat implementarea cuprinzătoare a Memorandumului de Ințelegere intre Tulcea, situată in Delta Dunării, și provincia vietnameză Ben Tre, din Delta Mekongului, semnat in marja Summit-ului ASEM de la Milano (Italia), din 2014. Inițiativa Dunăre-Mekong reprezintă un instrument valoros pentru lansarea unor proiecte noi, ca parte a agendei de cooperare Europa-Asia. 14. Cele două părți au decis să consolideze in continuare cooperarea bilaterală in cadrul Organizației Națiunilor Unite, al ASEM, și sub auspiciile mecanismelor de cooperare UE-Vietnam și UE-ASEAN. 15. Primul ministru Nguyen Xuan Phuc a mulțumit Guvernului roman pentru crearea unui mediu favorabil de viață, muncă și afaceri pentru comunitatea vietnameză din Romania. Primul ministru Dacian Cioloș a apreciat in mod deosebit contribuția comunității vietnameze din Romania in vederea intăririi și promovării prieteniei dintre cele două țări. Premierul a declarat că Romania va continua să susțină comunitatea vietnameză pentru a prospera și a se integra in comunitatea locală. 16. Părțile au exprimat satisfacția pentru rezultatele vizitei oficiale a primului ministru Dacian Cioloș și au apreciat că aceasta reprezintă un eveniment politic foarte semnificativ in consolidarea și promovarea legăturilor tradiționale de prietenie și cooperare in diverse domenii intre Romania și R. S. Vietnam. 17. Primul ministru Dacian Cioloș a mulțumit autorităților vietnameze pentru primirea călduroasă a delegației romane. Cu acest prilej, a adresat premierului Nguyen Xuan Phuc invitația oficială de a vizita Romania. Primul ministru Nguyen Xuan Phuc a exprimat sincere mulțumiri și a acceptat invitația. Perioada vizitei va fi stabilită pe canale diplomatice./. *** In cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Hanoi astăzi, prim-ministrul Romaniei, Dacian Cioloș, a avut intrevederi cu omologul vietnamez Nguyễn Xuan Phúc, cu preşedintele R. S. Vietnam Trần Đại Quang și cu secretarul general Nguyễn Phú Trọng. Vizita la Hanoi a prilejuit reluarea contactelor la nivel de prim-ministru intre cele două țări, după 21 de ani și relansarea cooperării economice și sectoriale cu R.S. Vietnam - un partener tradițional al Romaniei in Asia. In cadrul intalnirii oficiale, premierii roman și vietnamez au identificat noi oportunități de conlucrare economică in domenii precum cel energetic, industrial, agricol, bancar, al lucrărilor de infrastructură, IT, știință și tehnologie, dezvoltare durabilă şi turism. O atenție specială a fost acordată domeniului energetic, context in care companiile romanești Transgaz și Transelectrica au semnat Memorandumuri de ințelegere cu companiile de profil din Vietnam. In cadrul vizitei au fost, de asemenea, semnate Programul de cooperare in domeniul educației și formării, pentru perioada 2016-2020, intre Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice al Romaniei și Ministerul Educației și Formării din Vietnam, precum și Programul de cooperare in domeniul culturii, intre Ministerul Culturii din Romania şi Ministerul Culturii, Sportului și Turismului din Vietnam. De asemenea, cele două părţi au exprimat satisfacţia faţă de incheierea negocierilor asupra Acordului de liber schimb intre Uniunea Europeană și Vietnam şi au arătat că intrarea acestuia in vigoare va oferi un cadru economic lărgit de colaborare, cu efecte benefice pentru impulsionarea comerţului şi a investiţiilor. Nu in ultimul rand, au fost discutate probleme de interes internațional și regional, referitoare in special la cooperarea dintre Asia și Europa in perspectiva Summit-ului ASEM care va avea loc in Mongolia in perioada 15-16 iulie și la care vor participa și cei doi șefi de guvern, Dacian Cioloş şi Nguyễn Xuan Phúc. In marja vizitei a avut loc Forumul de afaceri romano-vietnamez, organizat de Camerele de comerț și industrie din cele două țări, și, in intervenția susţinută cu acest prilej, șeful executivului roman a evidențiat posibilitățile substanţiale de cooperare și de investiții reciproce existente. Totodată, președinții celor două Camere de comerț, romană și vietnameză, au semnat un protocol de cooperare. *** COMUNICAT DE PRESĂ Transelectrica și Transgaz au semnat, in Vietnam, memorandumuri de ințelegere pentru colaborări viitoare in domenii de interes bilateral Reprezentații companiilor SNTGN Transgaz SA și CNTEE Transelectrica SA, prezenți in delegația oficială condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș, in perioada 11-14 iulie a.c., in Vietnam, au semnat cu omologii lor două Memorandumuri de Ințelegere, după cum urmează: * CNTEE Transelectrica SA si VietNam Electricity au semnat Memorandumul de Ințelegere privind cooperarea și dezvoltarea relațiilor dintre Romania și Vietnam in domeniul electroenergetic. In baza Memorandumului, valabil pentru perioada 2016-1019, cu posibilitatea de prelungire, cele două părți au convenit, printre altele: o furnizarea de servicii reciproce de consultanță in probleme de interes specific; o explorarea și elaborarea unor proiecte comune in sectorul energetic in baza unor cadre legale agreate reciproc; o efectuarea unor schimburi de know-how și instruire in anumite arii de interes; o derularea unor inițiative comune in domenii de cooperare de interes reciproc; o participare comună la proiecte internaționale din domeniul energetic, cum ar fi: master plan-uri de dezvoltare a infrastructurii, servicii de consultanță, proiectare, construcții-montaj etc. * SNTGN Transgaz SA și PVGASCITY JSC. au semnat Memorandumul de coperare prin care și-au exprimat intenția și angajamentul de a susține in comun proiecte reciproc avantajoase și de a dezvolta noi direcții de colaborare in domeniul transportului gazelor naturale. Memorandumul conturează principiile de bază, responsabilitățile și cadrul pentru coordonarea activităților ce se vor realiza intre cei doi parteneri și pune bazele dezvoltării unei colaborări ulterioare intre aceștia. Părțile semnatare au convenit să coopereze pentru o perioadă de un an, in baza unui studiu de piață, insă, după identificarea unui set de măsuri privind aspectele prioritare și definirea viziunii proprii strategice. Discursul primului-ministru Dacian Cioloş in cadrul intrevederii cu membrii Asociaţiei de prietenie Vietnam-Romania Dacian Cioloş: Vreau să vă spun că, de cand sunt prim-ministru, am fost in vizită in mai multe ţări, mai ales in Europa şi in America, şi m-am intalnit cu comunităţile romaneşti de acolo. Ştiţi că avem destul de mulţi romani acum care lucrează şi locuiesc in mai multe ţări din Europa, dar şi in America şi in Canada. Insă trebuie să recunosc, chiar dacă imi face intotdeauna o mare plăcere să mă intalnesc cu romanii care locuiesc in afara ţării, pentru că şi eu, in ultimii 15 ani 7 ani i-am petrecut in afara Romaniei, la studii, la muncă, trebuie să recunosc că nu m-am aşteptat să găsesc atata inimă romanească şi atata căldură la ataţia mii de kilometri de Romania. Şi vreau să vă spun că mă simt, chiar dacă sunt doar de cateva minute aici, mă simt aici ca şi cum aş fi in mijlocul unei comunităţi de romani pe care soarta i-a făcut să trăiască in afara Romaniei. Şi vă admir in primul rand pentru faptul că, după atatea decenii de cand aţi fost in vreun fel sau altul in contact cu Romania, in ciuda transformărilor care au avut loc in Romania şi in Vietnam, aş indrăzni să spun transformări in bine şi de o parte, şi de alta, dar, oricum, in ciuda acestor transformări, a acestor evoluţii, imi creşte inima să văd atata ataşament in continuare pentru o ţară pe care aţi cunoscut-o in urmă cu cateva decenii, o ţară in care aţi petrecut caţiva ani, din cate am văzut in diferitele descrieri. Asta mă face să cred că acei caţiva ani pe care i-aţi petrecut in Romania v-au marcat pozitiv atat de mult incat, odată intorşi acasă la dvs., aţi decis să menţineţi legătura şi să creaţi această asociaţie pe care cred că multe ţări din lume, care doresc o intensificare a cooperării cu Vietnam, şi-ar dori să o aibă şi nu o au, aşa cum avem noi, Romania. Şi sper să ştim măcar de acum inainte să valorificăm aceste legături pe care dvs. le-aţi păstrat intre Romania şi Vietnam, in aşa fel incat, in anii care vin, să reinnodăm intr-un mod foarte pragmatic şi foarte practic, relaţiile dintre Vietnam şi Romania. Şi acesta este şi motivul vizitei mele aici. Iată, chiar dacă au trecut 21 de ani de cand a fost un prim-ministru din Romania ultima dată in Vietnam, le-am spus şi ieri, domnului prim-ministru şi domnului preşedinte, domnului secretar general că sper să nu mai treacă incă 21 de ani ca să vină din nou un prim-ministru; şi cu siguranţă asta se va intampla, adică n-o să mai treacă 21 de ani ca să vină un prim-ministru, se va intampla in măsura in care vom reuşi impreună să reinnodăm relaţiile dintre Vietnam şi Romania in interesul ambelor ţări şi ambelor popoare. Şi cred că există toate premisele ca să facem acest lucru pentru că Romania este astăzi membră a UE, Vietnam este o ţară foarte dinamică, aş spune un lider al dezvoltării economice in această regiune, a Asiei de Sud-Est, este o ţară cu o dinamică foarte impresionantă, aş spune; avem un acord comercial intre UE şi Vietnam care ne creează condiţiile pentru a dezvolta relaţiile economice şi comerciale şi de investiţii intre ţările noastre. Ieri şi astăzi, cu ocazia acestei vizite la Hanoi, am venit insoţit nu doar de domnul ministru de externe, domnul Lazăr Comănescu, de alţi membri ai delegaţiei guvernamentale, dar am venit insoţit şi de o delegaţie de oameni de afaceri din Romania, peste 20 de oameni de afaceri care işi doresc să facă afaceri, comerţ sau investiţii in comun cu firme din Vietnam, o delegaţie de oameni de afaceri care a fost organizată de Camera de Comerţ şi Industrie din Romania, care doreşte să se implice in revigorarea relaţiilor comerciale şi economice dintre Romania şi Vietnam. Și aşa cum le-am transmis şi danşilor alaltăieri seară, după ce am venit aici, inainte de inceperea vizitei - şi cred că astăzi au ocazia să se convingă şi danşii, pentru că sunt aici in mijlocul dvs -, sper ca oamenii de afaceri din Romania să ştie să valorifice această bogăţie pe care o avem in Vietnam, care sunteţi dvs. Cred că nu una, nu zece, nu o sută de vizite ale unor prim-miniştri din Romania in Vietnam nu pot să valoreze atat cat valoraţi dvs, existenţa dvs şi prezenţa dvs, prin faptul că sunteţi, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, o punte vie de legătură intre Romania şi Vietnam. Cred că, in măsura in care sunteţi şi dvs interesaţi, in măsura in care sunteţi disponibili, aţi putea contribui şi direct la găsirea celor mai bune domenii in care romani să investească in Vietnam, firme din Vietnam să investească in Romania; şi sper ca impreună să putem, in lunile şi anii următori, să creăm condiţiile pentru ca aceste lucruri să se intample. Oricum, un lucru este clar: intenţia noastră, după ce ne intoarcem acasă, la Bucureşti, - şi am discutat chiar astăzi cu domnul ministru de externe Comănescu - intenţia noastră este să intărim reprezentanţa diplomatică a Romaniei in Vietnam. Domnul ambasador, singur, a făcut minuni in aceşti ultimi ani prin faptul că a reuşit să menţină această atmosferă pozitivă in relaţia cu Romania. Dorim să intărim această echipă de la ambasadă, să trimitem şi oameni tineri care să inveţe şi ei să coopereze cu Vietnamul, să inveţe cultura, limba, tradiţiile din Vietnam, in aşa fel incat să menţinem această punte şi peste ani. Şi sper ca şi dumneavoastră şi copiii dumneavoastră să facă acest lucru, cu atat mai mult cu cat intenţia noastră este nu doar să ne axăm pe domeniul economic şi comercial, care este important pentru ambele ţări, dar vrem să intensificăm cooperarea şi pe domeniul cultural şi pe domeniul educaţiei; in domeniul cultural cu atat mai mult cu cat vreau să vă spun că ne puneţi aproape intr-un complex de inferioritate cand auzim o horă moroşenească cantată la instrumente vietnameze; nu ştiu caţi romani sau cate orchestre din Romania ar mai fi astăzi in măsură să cante cantece tradiţionale din Vietnam, dar sper eu ca in caţiva ani de zile să reuşim acest lucru, dacă vom relua schimburile culturale dintre cele două ţări. Şi am creat premisele pentru acest lucru, prin faptul că ieri s-a semnat un protocol de colaborare intre cele două ministere ale Culturii, din Romania şi din Vietnam. Şi am văzut cat potenţial este in Vietnam pentru a organiza astfel de schimburi culturale cu Romania. Dar, dincolo de economie şi de cultură, vrem să investim mai mult şi in educaţie. Și vrem - nu să reluăm, pentru că au fost şi pană acum acordate burse de studii unor cetăţeni vietnamezi in Romania - dar vrem să creştem numărul acestor burse; chiar dacă, probabil, unii dintre dumneavoastră o să spuneţi că deocamdată e puţin, avem in momentul de faţă zece burse pe an pentru studii superioare ale unor cetăţeni vietnamezi in Romania. Vrem ca din anul şcolar 2017-2018 să trecem de la 10 la 20 de burse pe an şi apoi, in măsura in care vor exista solicitări, să găsim şi alte posibilităţi, inclusiv alte surse de finanţare. Avem şi cadrul francofoniei care permite schimburi de studenţi intre ţările membre şi putem profita de toate aceste oportunităţi. Vreau să vă spun că, intalnindu-ne astăzi, nu vreau să ne amintim doar de trecut. Avem cu toţii amintiri foarte plăcute legate de modul in care s-au desfăşurat lucrurile in trecut in relaţia dintre Vietnam şi Romania, dar am venit astăzi, aici, in vizită, nu doar pentru a valorifica acest trecut - şi iata cat de bine il putem valorifica -, dar şi pentru a construi viitorul, pentru că eu cred cu tărie că avem perspective foarte bune de colaborare intr-o lume care este din ce in ce mai deschisă, intr-o lume in care se circulă din ce in ce mai uşor. Sperăm ca in lunile, in anii următori, să vedem cat mai mulţi turişti din Vietnam care să călătorească in Romania, să vedeţi modul in care Romania s-a transformat şi modul in care a ştiut şi să işi prezerve anumite valori şi tradiţii pe care le are. Dar eu voi incuraja şi romanii să viziteze Vietnamul pentru că aveţi aici foarte multe lucruri care sunt unicat in lume şi care, cu siguranţă, ar atrage şi foarte mulţi turişti romani. Intenţia mea la intoarcere este să incurajez cateva agenţii de turism din Romania să vină şi să ia legătura cu omologi din Vietnam; sperăm ca, in măsura in care va exista acest flux, să putem deschide şi linii aeriene directe intre Bucureşti şi Hanoi şi, in felul acesta, să construim nu doar punţi spirituale, aşa cum aţi construit dumneavoastră şi aţi ştiut să le păstraţi, dar să construim şi punţi fizice, să spun, intre noi. Inchei aici intervenţia mea rugandu-vă, incă o dată, in măsura in care sunteţi interesaţi, să profităm de prezenţa grupului de oameni de afaceri din Romania; şi pe dumneavoastră vă incurajez, in măsura in care sunteţi interesaţi, să aveţi schimb de adrese cu Asociaţia de prietenie dintre Romania şi Vietnam pentru că eu cred că, in măsura in care veţi dori să investiţi in Vietnam sau să demaraţi relaţii de schimburi comerciale, puteţi să găsi multă susţinere şi multe sfaturi din partea acestor minunaţi prieteni pe care ii avem in faţă. Incă o dată, mulţumesc şi mă inclin in faţa dumneavoastră. Intrevederea prim-ministrului Dacian Cioloș cu Nguyễn Phú Trọng, Secretarul General al Partidului Comunist Primirea prim-ministrului Dacian Cioloș de către preşedintele R. S. Vietnam, Trần Đại Quang Participarea la seminarul oamenilor de afaceri romani şi vietnamezi [Check against delivery] Dacian Cioloș: Dle viceprim-ministru, in primul rand, vă mulțumesc foarte mult pentru că sunteți prezent aici și reprezentați Guvernul Republicii Socialiste Vietnam. In această dimineață, am avut o discuție pozitivă, foarte productivă cu domnul prim-ministru și sunt acum pe deplin increzător că vom putea construi o cooperare economică foarte puternică, bazată pe tradiția noastră in colaborarea politică, economică și socială intre cele două țări. Sărbătorim in acest an, 66 de ani de relații diplomatice, și eu sunt sigur că, pe baza acestei tradiții, a cunoasterii și a ințelegerii reciproce cu privire la popoarele noastre, vom putea acum, cu mult pragmatism și realism, să folosim potențial nostru economic, in scopul de a construi relații economice și comerciale puternice. Știu că Vietnamul se numără printre cele mai dinamice economii din lume, cu o devoltare rapidă impresionantă in ultimul an, cu o importantă creștere economică in această parte a Asiei, sunt sigur că va deveni in anii următori unul dintre liderii dezvoltării economice in Asia de Sud -Est. Pe de altă parte, Romania are una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Uniunea Europeană, cu o medie in ultimii ani de 3, 5 %, cu un varf de creștere economică anul acesta de 4 %. Ambele țări au un potențial puternic pe care il putem folosi pentru a spori schimburile noastre comerciale, in acest moment, acest potențial nu este folosit pe deplin așa cum ați menționat. Cu un așa un mare potențial de creștere, schimburile noastre comerciale sunt in jur de 180 milioane de euro, luand in considerare faptul că avem două economii complementare cu un potențial puternic și perspectiva de a intensifica schimburile comerciale. Permiteți-mi să prezint mai intai motivele pentru care Romania ar putea fi o bună destinație comercială și de investiții pentru economia și oamenii de afaceri vietnamezi: in primul rand pentru că Romania este a șaptea piață ca mărime in Uniunea Europeană și cea mai mare din sud-estul Europei. In al doilea rand, avem in Romania o economie de piață pe deplin funcțională. După mai multe reforme și după o perioadă dificilă de tranziție la economia de piață, după transpunerea intregii legislații UE, știți că in UE sunt unele dintre cele mai ridicate standarde in ceea ce privește producția economică, stabilitatea economică, după o serie de reforme, avem acum, o economie de piață stabilă și complet funcțională in Romania. In al treilea rand, economia romanească beneficiază de o forță de muncă de inaltă calificare. Suntem competitivi nu numai in ceea ce privește costul forței de muncă dar suntem acum din ce in ce mai competitivi din punct de vedere calitativ, in această privință. Avem o politică fiscală competitivă, in ultimii ani, am adoptat o serie de măsuri pentru a asigura competitivitatea politicii noastre economice și fiscale, cota unică de impozitare de 16 % este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, din cele 28 de state membre și avem de asemenea un TVA redus in mai multe sectoare. Oamenii de afaceri vietnamezi care vor investi in Romania, vor găsi aici unul dintre cele mai atractive și competitive medii fiscale din UE, coroborate cu o forță de muncă competitivă. Suntem poziționați strategic, la intalnirea dintre est și vest, nord și sud, pe coasta Mării Negre, Marea Neagră este o poartă de acces la piața UE. Din Vietnam, trebuie să traversați Canalul Suez pentru a ajunge in spațiul UE, distanța dintre Canalul Suez și portul Constanța care este cel mai mare port din Romania, o parcurgeți in numai trei zile, comparativ cu cele 11 zile pentru a ajunge de la Canalul Suez la Rotterdam. Așadar, venind in Romania, nu veți găsi numai un mediu prietenos pentru afaceri, dar și facilități foarte practice și pragmatice pentru accesul la piața UE și nu numai, suntem aproape geografic de alte trei mari piețe din regiunea Mării Negre: piața Rusiei, cea a Turciei și piața Ucrainei. Acesta ar fi un motiv in plus pentru a vă spori și aprofunda cooperarea cu Romania. Dacă priviți la indicatorii noștri macroeconomici, veți observa că nivelul inflației este de 0,4 %pe an, nivelul șomajului este doar 6, 7 % pe an, deficitul bugetar este printre cele mai scăzute din regiune, de 1, 1 % și oricum, in anii următori, in ciuda faptului că vom mări puțin deficitul pentru a investi mai mult, il vom menține sub trei procente. Toți acesti indicatori vă arată un mediu economic stabil și predictibil in Romania. Vorbind de acest potențial de creștere economică in Romania, aș dori să menționez că in acest moment, lucrăm la o viziune economică pe termen mediu și lung, Guvernul Romaniei intenționează să sprijine cateva sectoare strategice precum: industria de automobile, energia, sectorul IT, sectorul tehnologic, agricultura, sectorul agroalimentar cu un puternic potențial in Romania, de producție dar și de import, dar și turismul. Am menționat și potențialul nostru incă nefolosit, de schimburi comerciale cu Vietnam, dar la o privire globală asupra schimburilor comerciale din Romania, vedem o evoluție pozitivă constantă a schimburilor comerciale externe in ultimii ani. In jur de 80 % din schimburile noastre comerciale sunt cu Uniunea Europeană, de aceea, obiectivul nostru pentru anii următori este să intensificăm nivelul schimburilor comerciale cu țările non-europene, și privim cu multă atenție la posibilitatea de a intensifica aceste schimburi comerciale cu țările din Asia, mai ales din Asia de Sud-Est. Și acest lucru nu numai pentru că există aici un mare potențial de dezvoltare pentru următoarea perioadă dar și deoarece Uniunea Europeană - ai cărei membri suntem, dorește să realizeze schimburi comerciale libere cu mai multe țări din această regiune. De altfel, Vietnamul și Uniunea Europeană tocmai au finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb. I-am promis premierului in această dimineață că Romania iși va folosi toată influența pentru a accelera procesul de ratificare a acordului de liber schimb cu Vietnam, acest acord reprezintă o ocazie de a spori volumul schimburilor comerciale și al investițiilor dintre țările noastre. In ceea ce privește relațiile economice bilaterale dintre Romania și Vietnam, așa cum am menționat , suntem parteneri tradiționali, cu un foarte bun istoric al colaborării in mai multe sectoare, domnul Vicepremier a menționat tradiția colaborării in ceea ce privește căile ferate, materialele de construcții, minieritul, agricultura. Avem de asemenea un potențial semnificativ, incă nefolosit pană in prezent, in sectorul de petrol și gaze, in cel al producției de energie și in tehnologiile privind energia. Intenționăm să incurajăm schimburile comerciale bilaterale și cooperarea economică in diverse domenii de interes economic. Puteți intalni reprezentanții tuturor acestor sectoare in jurul acestei mese, in delegația romană prezentă aici, și aș dori să menționez aceste sectoare care reprezintă un potențial de cooperarea puternică intre țările noastre. In primul rand, sectorul de petrol și gaze, precum știți, Romania are o experiență de peste 150 de ani in acest sector, putem furniza echipamente, asigura asistență tehnică, de asemenea, expertiză, cursuri de pregătire, putem crea societăți mixte pentru colaborare atat in Romania cat și in aici, in Vietnam. Companiile noastre mari - unele dintre ele sunt jucători regionali in sectorul de petrol și gaze, in producție și transportul de energie, toate aceste companii sunt dispuse să investească aici, nu doar să coopereze cu dvs, in transferul de tehnologie, veți găsi in Romania tehnologie la cele mai inalte standarde din Europa de vest, dar la costuri mai competitive decat in Vest. Suntem dispuși să cooperăm cu dvs in tehnologii transferabile dar și să investim in anumite privatizări ale companiilor dvs in acest domeniu, dacă va fi cazul, in anii următori. In sectorul energetic, Romania are de asemenea un puternic potențial in ceea ce privește piața diversificată a energiei și resurselor energetice. Avem un foarte bun mix de producție de energie in Romania, energia regenerabilă -in jur de 20 la sută din producția noastră de energie provine din energie eoliană și solară. Așadar, veți găsi tehnologii avansate in acest domeniu, in Romania, dar și in protecția mediului, un important potențial in extracția de petrol și gaze și in tehnologia de transport. Sunt bucuros că am semnat azi un protocol de cooperare, Memorandum de Ințelegere intre Transelectrica și compania de profil din Vietnam, sunt sigur că in scurt timp, se va semna un Memorandum de Ințelegere intre Transgaz - o companie foarte importantă in Romania și compania de profil din Vietnam. Acest Memorandum de Ințelegere constituie punctul de plecare pentru cooperarea aprofundată in domeniul investițiilor pe care l- am menționat deja. De asemenea, in Romania, există un mare potențial de cooperare in industria aeronautică și de transport maritim, in care știu că sunteți interesați. Am discutat astăzi cu premierul despre potențialul de cooperare in sectorul agricol și agroalimentar, pregătim un protocol de cooperare intre cele două ministere de resort. Acordul de liber schimb intre UE și Vietnam oferă un mare potențial de comerț cu produse agroalimentare, putem importa in Romania produse specifice și exporta cereale, carne, produse lactate. Avem de asemenea un important potențial de investiții in acest sector agroalimentar, suntem dispuși in a investi in tehnologii de producție, avem de asemenea tradiție in cercetare, dezvoltare in sectorul agricol, in realizarea unor soiuri productive și tehnologii de producție in agricultură. Turismul se bucură de asemenea de un mare potențial, avem experiența proiectelor de colaborare cu privire la Delta Dunării și Delta Mekongului, pe aceste baze, putem aprofunda cooperarea noastră nu numai in ceea ce privește managementul resurselor naturale dar și turismul in această zonă. Voi concluziona prin a spune că sunt foarte bucuros că astăzi, după acest forum economic, vom putea avea un protocol de cooperare, memorandum de cooperare intre Camerele de Comerț din cele două țări. Vă asigur că Guvernul roman va acorda tot sprijinul său Camerei de Comerț romane pentru a fi mai pro-activă in contactele cu oamenii de afaceri vietnamezi. Nu pot concluziona fără a-mi exprima bucuria pentru faptul că in Vietnam, avem mai mult decat cei 3500 de vietnamezi care au studiat in Romania, care ne vorbesc limba și ne cunosc cultura și care pot crea o punte de legătură intre cele două țări, cred că avem toate ingredientele pentru a accelera cooperarea economică bilaterală și pentru a construi pe tradiția schimburilor noastre bilaterale, această nouă cooperare economică in viitor. Vă mulțumesc. Intrevedere cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a R. S. Vietnam Declarații comune de presă Dacian Cioloș: Mă bucur că am putut avea această ocazie, astăzi, la 21 de ani de cand un prim-ministru al Romaniei a vizitat Vietnamul, să reluăm acest dialog intre guvernele noastre și să putem să-l intensificăm, după ce țările noastre au relații de colaborare stranse de circa 66 de ani. Vietnamul are cu Romania relații de cooperare tradiționale, este un partener tradițional al Romaniei și, in același timp, observăm in acești ultimi ani evoluții impresionante ale Vietnamului in dezvoltarea economică, o țară modernă, din ce in ce mai deschisă spre lume, cu o creștere economică impresionantă. Nu doar in urma celor 66 de ani de relații diplomatice dintre Romania și Vietnam, dar și datorită celor peste 3.200 de vietnamezi care au studiat in Romania și care cunosc limba romană și mulți dintre ei ocupă funcții importante in stat și in economia din Vietnam. Toate acestea creează premizele pentru ca, pe viitor, să putem relua relațiile de cooperare intre țările noastre, pe un nou plan. /.../ Ceremonia de semnare a documentelor oficiale in prezenţa celor doi premieri Convorbiri in plenul celor două delegații Ceremonia primirii oficiale a prim-ministrului Dacian Cioloș de către Nguyễn Xuan Phúc, prim-ministru al R. S. Vietnam *** Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua o vizită oficială in R. S. Vietnam, in perioada 11-14 iulie 2016, la invitația prim-ministrului vietnamez, Nguyễn Xuan Phúc. Această deplasare se subsumează strategiei guvernului roman de consolidare a cooperării pe baze pragmatice cu statele de pe alte continente, in particular din Asia. Vizita oficială la Hanoi reprezintă prima intalnire la nivel de prim-ministru intre cele doua țări după 21 de ani. Acest fapt reprezintă o confirmare a politicii guvernului roman de relansare a cooperării cu R.S. Vietnam - un partener tradițional al Romaniei in Asia. Obiectivele principale ale vizitei sunt, pe de o parte, reluarea contactelor la nivel politic cu statele asiatice, R.S. Vietnam fiind un partener important al Romaniei in Asia de Sud-Est și, pe de altă parte, recuperarea piețelor tradiționale pentru exportatorii romani, alături de incurajarea investițiilor in țara noastră. Programul vizitei de la Hanoi include convorbiri cu omologul vietnamez și intrevederi cu preşedintele vietnamez Trần Đại Quang, secretarul general Nguyễn Phú Trọng și cu preşedintele Adunării Naţionale, doamna Nguyễn Thị Kim Ngan. Șeful guvernului roman va deschide un Forum de afaceri romano-vietnamez, organizat in colaborare cu Camerele de comerț și industrie din cele două țări. Contactele directe intre oamenii de afaceri vor permite identificarea unor proiecte de interes comun și eventuale colaborări pe alte piețe, fie europene, fie asiatice. In timpul vizitei, este prevăzută semnarea a două programe de cooperare in domeniul educației și, respectiv, al culturii, in vederea facilitării și dezvoltării relațiilor la nivel social, precum și a mai bunei cunoașteri reciproce. In cadrul convorbirilor, vor fi trecute in revistă stadiul actual și de perspectivă al relațiilor romano-vietnameze, cu accent pe modalitățile de dinamizare și diversificare a cooperării dintre cele două țări. De asemenea, intrevederile vor oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii pe subiecte de actualitate din plan internațional și regional. PROGRAMUL VIZITEI OFICIALE A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA HANOI (11-13 iulie 2016) Luni 11 iulie Sosirea Prim-ministrului Dacian Cioloș pe Aeroportul Internațional Nội Bai din Hanoi Marți 12 iulie Ora 08.37 Depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroilor (Oportunități foto/video) Ora 08.45 Deplasarea delegației spre Mausoleul Preşedintelui Hồ Chi Minh și vizitarea Mausoleului Ora 09.00 Ceremonia primirii oficiale, a Prim-ministrului Dacian Cioloș, de către domnul Nguyễn Xuan Phúc, Prim-ministru al R. S. Vietnam (Oportunități foto/video și Declarații comune de presă) Ora 14.00 Intrevedere cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a R.S. Vietnam Ora 14.15-15.15 Participarea la seminarul oamenilor de afaceri romani şi vietnamezi Ora 15.30 Intrevederea Prim-ministrului Dacian Cioloș, cu doamna Nguyễn Thị Kim Ngan, Preşedintele Adunării Naţionale a R. S. Vietnam Ora 16.15 Primirea Prim-ministrului Dacian Cioloș de E. S. domnul Trần Đại Quang, Preşedintele R. S. Vietnam Ora 17.00 Intrevederea Prim-ministrului Dacian Cioloș, cu Nguyễn Phú Trọng, Secretarul General al Partidului Comunist Ora 19.00 Dineu oferit de domnul Nguyễn Xuan Phúc, Primul Ministru al R. S. Vietnam in onoarea Prim-ministrului Dacian Cioloş Miercuri 13 iulie Ora 11.10 Intrevedere cu autoritățile locale din provincia Quảng Ninh, președintele Consiliului Popular al provinciei Quang Ninh și Președintele Comitetului Popular al provinciei Quảng Ninh (TBC) și vizitarea Golfului Hạ Long Ora 19.30 Intrevedere cu membrii Asociaţiei de prietenie Vietnam-Romania Joi 14 iulie Ceremonia oficială de plecare de pe Aeroportul din Hanoi Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-07-12 11:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_21223.jpgGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-proiectului-de-lege-pentru-modificarea-legii-nr-188-1999-privind-statutul-functionarilor-publici-adoptat-de-parlament-in-22-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a amendamentelor aduse Legii mai sus menționate, modificări adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, avand obiecții, după cum urmează: Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă in raport cu salariul de bază. Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că: Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea- cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și răman, in mod exclusiv, cele prevăzute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Nici Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare și nici legea anuală de salarizare nu reglementează posibilitatea acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, așadar, un drept salarial nou. Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei in plus, față de cheltuielile de personal aprobate in bugetul instituției pentru anul 2016. Introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și autorități publice și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni in instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor. In acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru intreg personalul incadrat in funcții publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual. De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru intreg personalul A.N.F.P., in condițiile in care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare. Totodată, in modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art 15. din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-36-36big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-legii-pentru-modificarea-i-completarea-legii-nr-95-2006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii-i-pentru-modificarea-i-completarea-art-6-alin-2-din-legea-nr-263-2004-privind-asigurarea-continuitatii-asistentei-medicale-primare-prin-centrele-de-permanenta-adoptata-de-parlament-in-22-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra modificărilor aduse actelor normative, modificări adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, și anume: Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare in limita a două salarii minime brute pe țară; Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, in limita a două salarii minime brute pe țară. Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că: Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și răman, in mod exclusiv, cele prevăzute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017. Totodată, in modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani; Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-35-56big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-legii-pentru-completarea-legii-cadru-nr-284-2010-privind-salarizarea-unitara-a-personalului-platit-din-fonduri-publice-precum-i-stabilirea-unor-masuri-fiscal-bugetare-adoptata-de-parlament-in-8-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra unor articole ce au fost introduse in actul normativ și adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, după cum urmează: Art.191 - prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă iși desfășoară activitatea in domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: situația care se dorește a fi reglementată are, in prezent, ca formă de reglementare, O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016, act normativ aflat in vigoare. Apare, așadar, problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia, de către angajator. Art. 371- prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate in coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, in cazul in care, fie sunt structuri nou inființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat. Acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal. Mai mult decat atat, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani; Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-35-11big_sigla_guv_albastru_vizita.pngGuvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016Știri din 11.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-a-sesizat-curtea-constitutionala-a-romaniei-cu-privire-la-dispozitiile-legii-privind-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-68-2015-pentru-aprobarea-unor-masuri-de-gestionare-a-instrumentelor-structurale-din-domeniul-transporturilor-adoptata-de-parlament-in-28-iunie-2016Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra unui amendament ce a fost introdus in actul normativ și adoptat in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, și anume: Amendamentul propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, incepand cu 1 septembrie 2016. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016, incepand cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului incadrat pe funcții publice și contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcțiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Așadar, acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități intre personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferențele de salarizare pentru muncă eglă in unități similare. Totodată, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanței cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creștere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017. Mai mult decat atat, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht. 2016-07-11 12:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-11-12-35-21big_sigla_guv_albastru_vizita.pngInformație de presă privind vizitele oficiale ale premierului Dacian Cioloș în Vietnam și MongoliaȘtiri din 10.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/informatie-de-presa-privind-vizitele-oficiale-ale-premierului-dacian-ciolo-in-vietnam-i-mongolia Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează săptămana viitoare un turneu asiatic, care va debuta cu o vizită oficială in R.S. Vietnam (11-14 iulie), iar ulterior va participa la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Europe-Asia Meeting), care va avea loc in Mongolia, la Ulan Bator (15-16 iulie). Vizita in Vietnam are scopul de a relansa relația tradițională de prietenie Romania - Vietnam, cu un accent special pe dinamizarea cooperării economice și a schimburilor comerciale. Pe langă discuții bilaterale cu prim-ministrul, președintele și alți demnitari vietnamezi, premierul Dacian Cioloș va participa la Forumul Economic Romania-Vietnam de la Hanoi, alături de o delegație de peste 20 de reprezentanți ai mediului de afaceri din Romania, pentru a identifica noi oportunități de afaceri cu parteneri vietnamezi și pentru a valorifica pe deplin viitorul acord de liber schimb UE-Vietnam. In ceea ce privește Summit-ul ASEM, acesta are ca temă principală - - 20 de ani de ASEM: parteneriat pentru viitor prin conectivitate, cadru in care se va urmări valorificarea dialogului dintre Europa și Asia pentru dezvoltarea statelor asiatice in beneficiul ambelor părți. Premierul Dacian Cioloș va prezenta argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa și Asia, fie că vorbim despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie sau despre comunicații. In marja lucrărilor summit-ului, premierul Dacian Cioloș va avea o serie de intrevederi bilaterale cu omologi din state participante la reuniune. 2016-07-10 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-10-11-44-26big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu reprezentanții Comitetului Evreiesc AmericanȘtiri din 08.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-s-a-intalnit-cu-reprezentantii-comitetului-evreiesc-americanGalerie foto Premierul Dacian Cioloş a primit astăzi, la Palatul Victoria, o delegație a Comitetului Evreiesc American (AJC), condusă de directorul general David Harris, insoţit de rabinul Andrew Baker, directorul pentru relații internaționale al comitetului. La intalnire a participat şi ambasadorul Mihnea Constantinescu, președintele in exercițiu al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului din partea Romaniei. In cadrul intalnirii au fost abordate subiecte legate de exercitarea Președinției romane a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), consolidarea parteneriatului strategic Romania-SUA, precum şi cooperarea bilaterală romano-israeliană. De asemenea, au mai fost luate in discuție evoluția procesului de pace din Orientul Mijlociu, primul-ministru subliniind faptul că Romania a fost şi continuă să fie un susținător al procesului de pace in Orient, dar şi situația politică din vecinătatea țării noastre, in special din Republica Moldova. La final, șeful Executivului a subliniat că Romania este parte activă a colaborării internaționale pentru combaterea antisemitismului și a oricăror forme de extremism, rasism, in lupta pentru apărarea demnității umane, context in care a reiterat regretul pentru pierderea unei personalități de statura lui Elie Wiesel, voce distinctă și purtător de stindard in lupta pentru apărarea valorilor umanității. 2016-07-08 18:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis7685.jpgPrioritățile României în UE discutate cu membri români ai Parlamentului European Știri din 08.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/prioritatile-romaniei-in-ue-discutate-cu-membri-romani-ai-parlamentului-europeanGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a avut astăzi o intrevedere cu membri romani ai Parlamentului European, intalnire ce face parte dintr-un proces permanent de consultare cu europarlamentarii romani, inițiat de șeful Executivului. Discuțiile s-au concentrat pe impactul referendumului din Marea Britanie asupra Romaniei, a statelor membre și a viitorului Uniunii Europene. Premierul Cioloș a subliniat faptul că prioritatea Romaniei, in contextul negocierilor care vor urma, este asigurarea nediscriminatorie a drepturilor și cetățenilor romani, dar și relansarea proiectului european, iar in acest sens Guvernul se bazează și pe sprijinul europarlamentarilor romani: Prin activitatea dumneavoastră in Parlamentul European și legătura directă cu cetăţenii, sunteţi in poziţia de a influenţa in sens pozitiv toate aceste schimbări esenţiale pentru viitorul Uniunii Europene. Este important, de asemenea, ca Romania să joace un rol activ in relansarea proiectului european și să arate că este in continuare atașată valorilor și principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, pledand pentru o Uniune mai puternică, inclusivă și integrată. In acest context este cu atat mai important să pregătim și să valorificăm preluarea si exercitarea Președenției Consiliului Unuinii Europene in anul 2019, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș. Premierul a menționat faptul că decizia Marii Britanii de a ieși din UE poate crea și oportunități economice pentru toate statele membre, iar Romania va trebui să se profileze intr-un mod proactiv, consistent și predictibil la nivel european pentru a beneficia de aceste oportunități. Printre subiectele discutate se numără și funcționarea spațiului Schengen/ securitatea frontierelor externe, politica de migrație și azil, vizele pentru Canada, Republica Moldova și relaţia cu UE, Planul Juncker, revizuirea Cadrului Financiar Multianual post 2020. 2016-07-08 18:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_223344.jpgDiscursul premierului Dacian Cioloş în cadrul Forumului Internaţional al Alimentaţiei: "Investim în viitorul agriculturii"Știri din 08.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolos-in-cadrul-forumului-international-al-alimentatiei-quot-investim-in-viitorul-agriculturii-quot [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doresc in primul rand să mulţumesc Think Tank-ului european Farm Europe pentru decizia pe care a luat-o de a organiza această dezbatere in Romania. Ştiu că acest think tank european care funcţionează in paralel cu structurile de reprezentare ale organizațiilor agricole europene, cum este Copa-Cogeca, intenţionează să lanseze in perioada următoare in acest an, anul viitor o serie de dezbateri in mai multe state membre din UE legate de agricultură, de alimentație, de spaţiul rural, de viitorul agriculturii in UE şi mă bucur că in acest program de dezbateri au inclus şi Romania. Deci, mulţumesc pentru această oportunitate pe care ne-o oferiți nouă, celor din Romania, de a ne exprima legat de punctele noastre de vedere in ceea ce privește viitorul agriculturii europene. Sigur, eu, dată fiind situația mea şi de fost ministru al agriculturii, fost comisar european, acum prim-ministru, nu o să vin eu acum cu puncte de vedere personale legate de viitorul agriculturii europene, ci mai degrabă o să ridic anumite teme care mie mi se par importante de a fi dezbătute. Şi sper că dvs, cei din sală, atat invitații din celelalte state membre europene, dar mai ales cei care reprezintă diferite instituții şi sectoare din agricultura din Romania, să folosiți acest prilej şi să vă faceți auzite părerile despre cum vedeţi agricultura romanească in interiorul UE. Aş vrea inainte de a intra in acest subiect legat de agricultură să spun cateva cuvinte legate de context. Această dezbatere şi acest ciclu de dezbateri mi se par cu atat mai importante cu cat dincolo de ce se va intampla in 2020 cand in mod normal ar trebui să ne gandim din nou la un nou buget european, la noi adaptări ale politicilor comunitare, conjunctura actuală europeană face că suntem intr-un moment in care se regandește, se redefinește realitatea europeană, in urma referendumului britanic. Trebuie să recunoaștem faptul că dincolo de specificitatea acestui referendum, pentru că el vizează un stat membru al UE, modul in care dezbaterea a fost organizată in jurul acestui referendum şi mai ales dezbaterea pe care a suscitat-o după finalizarea lui ne arată că la nivel european suntem intr-un moment in care avem nevoie să ne asumăm regandirea proiectului european in ansamblul său. Trebuie să recunoaștem o realitate: UE cu 28, incă, de state membre este diferită de UE cu 6, cu 9, apoi cu 12 şi chiar cu 15 state membre. Sau, altfel spus, procesul de extindere al UE care a inceput in 2004 a marcat profund UE. Eu continuu să cred şi să susţin că a marcat-o in sens pozitiv, pentru că a extins această zonă a păcii europene, aproape a dublat practic suprafața UE prin această extindere, este unicul proiect la nivel internaţional de această anvergură, este fără precedent la nivel internaţional şi tocmai de aceea avem nevoie din cand in cand de răgazul in care să regandim acest proiect pentru ca el să poată să progreseze. Şi eu sunt convins că n-are altă cale acest proiect european decat să progreseze, să evolueze, şi aici vreau să transmit un mesaj foarte clar Europei din partea Romaniei, că Romania nu concepe altă cale decat cea europeană. Noi, spre deosebire de alții, am incercat şi singuri să ne descurcăm şi am văzut, dat fiind şi contextul geopolitic in care trăim şi contextul economic, că oricat de greu ar fi să trăim impreună cu alții, e oricum mai ușor decat să ne descurcăm singuri. Deci, din această perspectivă, cred că cel puţin pentru noi, pentru Romania, mesajul este foarte clar: Romania vrea să rămană in UE, Romania vrea ca UE să evolueze şi să fie in măsură să țină mai mult cont de așteptările cetăţenilor europeni. Şi avem nevoie de o Uniune Europeană care să fie in măsură să ia mai mult in considerare decat in trecut așteptările cetăţenilor de la bază, să nu mai trăiască oamenii cu impresia că se decid niște lucruri care sunt apoi impuse cetăţenilor europeni acolo, la Bruxelles, şi că suntem capabili la nivel european să ne ameliorăm instrumentele de decizii politice şi cetățenești care să fie in măsură să integreze așteptările oamenilor de la bază. Pe noi ne interesează cu atat mai mult ce se intamplă in perioada următoare la nivel european cu cat nu doar faptul că fiind stat membru, iată, de aproape zece ani de zile, anul viitor o să se implinească zece ani de cand Romania este membră al UE, pentru prima dată in 2019, şi incepem să ne pregătim de pe acum, Romania va trebui să-şi asume şi o responsabilitate formală in conducerea UE, prin faptul că va trebui să asigure președinția Consiliului UE intr-unul din semestrele din 2019. In mod normal suntem planificați acum pentru al doilea semestru 2019, dar in funcție de ce se va decide legat de asumarea sau nu a Marii Britanii președinției care era planificată anul viitor, s-ar putea chiar să trebuiască să ne asumăm această responsabilitate a președinției Consiliului chiar mai repede, in primul semestru din 2019. Deci, oricum, trebuie să ne pregătim pentru asta şi 2019 va fi şi anul in care nu doar se vor pregăti alegerile pentru un nou Parlament European, pentru o nouă Comisie Europeană, dar vor incepe să fie regandite şi bugetul european, noul buget european şi, de ce nu, probabil şi anumite reforme ale unor politici sectoriale. Deci, cu atat mai mult, responsabilitatea pe care o avem să ne implicăm intr-o adevărată dezbatere legat de ce vrem noi de la UE, ce vrem noi, Romania, de la UE şi de la politicile ei mi se pare semnificativă. Şi nu o dezbatere demagogică sau populistă, ci una in care chiar să ne exprimăm puncte de vedere bine documentate, pornind de la o bună cunoaștere a ce se intamplă in UE şi totodată de la ce vrem noi de la UE. Pentru că in primii ani după ce am aderat la UE am trăit incă acel sindrom al periferiei UE in care ne plangeam că lucrurile se decid la Bruxelles şi ele ne sunt impuse intr-un fel sau altul, iată, după prima serie de reforme ale unor politici sectoriale europene, de cand am intrat in UE avem in aceste politici sectoriale şi lucruri care să fie mai adaptate la nevoile noastre, inclusiv in politica agricolă comună, şi aş indrăzni să spun chiar prin excelenţă in politica agricolă comună. Dar asta presupune şi responsabilitate, trebuie să ne asumăm acum implementarea acestor politici şi să obținem şi rezultate. Spuneam că e nevoie să ne spunem tare şi cu vocea ridicată nu doar păsurile şi așteptările, dar şi propunerile pe care le avem pentru UE in viitor şi pentru agricultura europeană. Politica agricolă comună este o politică fundamentală a UE, este prima politică comunitar europeană, practic, şi cu adevărat europeană care, mai mult, a știut să evolueze şi să rămană politică comunitară odată cu evoluția UE şi odată cu extinderile succesive ale UE. Şi suntem in situația astăzi in care putem spune că este una din politicile europene care vizează practic toate statele membre, in sensul că nu veți găsi un stat membru in UE, de la cel mai mare pană la cel mai mic, care să nu fie interesat de politica agricolă comună, de conținutul ei, de viitorul ei şi care să nu dorească să se regăsească specific in această politică. Este o politică comunitară, dar care tratează şi probleme locale, şi asta este un alt element de specificitate al ei. Nu conține doar elemente care să impună standarde comune şi uniforme tuturor statelor membre, ci conține foarte multe instrumente care sunt adaptate la specificitatea unui stat membru sau altul. Şi mi se pare important să fim in măsură in viitor, chiar şi, acum, cu UE cu 28 de state membre, să păstrăm această specificitate a politicii agricole comune, adică să-i păstrăm acest nucleu dur de spirit comunitar, de reguli comune şi de principii comune care să ne permită tuturor să acţionăm şi să concurăm in mod echitabil pe o piaţă comună, dar care să ne permită in același timp să punem in valoare şi specificul teritorial al agriculturii, adică să ținem cont de specificul pe care il avem intr-o regiune sau alta a UE. Politica agricolă comună este o politică care a scos, aş indrăzni să spun, Europa din foame, la inceputurile ei şi care a făcut din Uniunea Europeană cel mai mare exportator de produse alimentare din lume. Deci este o politică care a ştiut să transforme Europa şi eu sunt convins că dacă vom şti să o folosim in mod inteligent, ea ne va permite să transformăm şi agricultura europeană, şi agricultura romanească, dacă vom fi in măsură să ne asumăm aplicarea acestei politici in mod specific, ținand cont de nevoile pe care le avem in Romania şi nu doar să ne gandim la cum să absorbim mai mult fondurile care ne sunt alocate. Nu asta după părerea mea e problema cea mai importantă, ci inteligența cu care vom şti să absorbim aceste fonduri. In dezbaterea de astăzi cred că e important să tratăm din nou acest subiect, care este proiectul Europei, a UE pentru agricultorii săi, in acest context de dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, şi de asta sunteţi şi dumneavoastră astăzi in sală, care este proiectul sectorului agricol pentru Uniunea Europeană. Noi in sectorul agricol avem de foarte multe ori obiceiul să ne referim doar strict la ce ne interesează pe noi in agricultură, in alimentație şi să cerem de la autorități să ne rezolve problemele specifice ale sectorului. Cred că in viitor ca să fim credibili şi să fim ascultați trebuie să fim in măsură să avem puncte de vedere in sectorul agricol şi despre alte politici sectoriale conexe cu agricultura, pentru că dacă ne focalizăm doar pe ce ne interesează nu vom mai fi luaţi in seamă in dezbaterile generale care au loc la nivel european şi atunci incet-incet agricultura va deveni marginală in preocupările politice şi in preocupările politicienilor şi vă spun asta acum şi din experiența faptului că am trecut cel puţin temporar şi de o altă parte a baricadei, cand trebuie să tratez in calitate de prim-ministru şi alte teme şi simt cat de mult sectorul agricol e absent, aproape absent atunci cand au loc dezbateri care merg dincolo de strict problema subvenţiilor in agricultură, a prețului terenurilor agricole, a TVA-ului la alimente şi aşa mai departe. Sunt o serie de alte chestiuni legate de politicile sociale, legate de politicile de mediu, legate de politicile de energie, unde agricultura trebuie să aibă puncte de vedere şi să arate modul in care acest sector merge dincolo de interesul agricultorilor şi este un sector care privește o preocupare a intregii societăți. Pentru că dacă nu vom reuși să facem asta, cum vă spun, incet-incet, agricultura va deveni marginală. Gandiți-vă că odată cu progresul agriculturii in Europa, populația agricolă sau parte din populația activă care se ocupă de agricultură este in scădere. Or să ne spună şi colegii care organizează această dezbatere, şi la nivel european, populația agricolă, numărul fermelor este in scădere, continuă de la un an la altul, ceea ce inseamnă că ponderea agricultorilor in societatea activă europeană va fi in scădere şi vocea pe care o are la nivelul populației europene va fi in scădere dacă nu ştim să punem problema agricolă intr-un sens mai larg decat strict preocupările sectorului. Şi acum revenind la agricultura din Romania, gradul de dezvoltare al agriculturii de la noi este diferit faţă de gradul de dezvoltare a agriculturii din alte state membre. Aici nu vreau să mă plang şi eu aşa cum se plang alții, spunand că suntem cel mai puţin dezvoltați, nu suntem cu agricultura cea mai puţin dezvoltată, avem in Romania, Romania e suficient de mare ca şi ţară, ca şi stat membru ca să avem şi să putem vorbi şi de o agricultură performantă, pe suprafeţe mari, şi de o agricultură pe suprafețe mai mici care are nevoie de modernizare. Dar oricum, agricultura la nivel european este un sector, aşa cum spunea şi Achim, un sector care are sectoare care sunt incă in criză şi care au nevoie de o adaptare a instrumentelor politicii agricole. Referindu-mă in continuare la agricultura din Romania, vreau să profit de această ocazie si să spun cateva cuvinte şi legat de plățile directe care au fost un subiect dezbătut şi politic in aceste ultime luni. Au fost intr-adevăr intarzieri in plățile directe din acest an şi eu sunt convins că discutand acum cu reprezentanți ai agriculturii din alte state membre care sunt chiar aici in sală, o să vă spună că acest gen de intarzieri au fost şi in alte state membre in anul acesta, dacă nu in toate statele membre. De ce? Pentru că e primul an cand se aplică noile scheme de plată rezultate in urma noii politici agricole comune. Şi vedeţi, mai ales dumneavoastră, agricultorii că avem acum mai multe scheme de plată care ţin mai mult cont de nevoile unui sector sau altul, mai multe decat in vechea politică agricolă comună. Ca să avem aceste scheme de plată diferite, Romania, ca şi celelalte state membre, a trebuit in anii trecuți, din 2013, 2014, 2015, practic 2014-2015 să ia anumite decizii despre cum va folosi sau nu flexibilitățile pe care le permite politica agricolă comună reformată. Au fost - nu critic pe nimeni aici, probabil şi din motive obiective, şi din motive subiective - unele intarzieri cu deciziile care au fost luate privind schemele de plată specifice pe care Romania vrea să le aplice sau nu, pentru că ştiu că au fost o serie de dezbateri cu diferitele sectoare din agricultură, care şi-au dorit diferitele moduri de repartizare a fondurilor pe plățile directe şi s-au luat deci anumite decizii cu intarziere, s-a intarziat şi elaborarea sistemului IT de software pe baza cărora se fac plățile şi toate lucrurile astea s-au repercutat pană la intarzierea plăților care au fost realizate şi care sunt in curs. In momentul de faţă, avem din cate mi-a spus domnul ministru şi nu vreau să intru prea mult in detaliu pentru că o să vă spună dansul probabil sau i-am cerut chiar să comunice mai mult pe acest subiect, inţeleg că peste 95% din plățile la hectar au fost plătite, circa 1,4 miliarde de euro au fost plătiți, că săptămana aceasta vor fi achitate şi ajutoarele naționale de tranziție pentru bovine şi pentru lapte şi că pană săptămana viitoare din ceea ce ne-au spus cei de la APIA, urmează să fie plătit şi sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal şi pentru zootehnie. Insă, dincolo de aceasta, mi se pare că nu e normal ca astfel de situaţii, astfel de probleme să fie speculate politic. Bun, e firesc să fie discuții politice mai ales intr-un an electoral, dar cred că e important să nu depășim o anumită limită a speculațiilor politice legat de aceste lucruri. Şi pentru a impiedica şi astfel de lucruri in anii următori, mă gandesc foarte serios şi vă supun atenției o idee, o să o supunem dezbaterii in perioada imediat următoare, mă gandesc să organizăm pe langă APIA un Consiliu consultativ din care să facă parte reprezentanți ai organizațiilor agricultorilor, la fel cum avem Comitetul de monitorizare pentru PNDR, care se intrunește periodic, o dată la cateva luni, in care conducerea pe dezvoltare rurală discută cu Comitetul de monitorizare măsurile şi programele care se implementează, chiar dacă plățile directe şi ceea ce face APIA are un alt specific, cred că ar fi foarte util ca această comunicare intre APIA şi agricultori să fie una directă şi să fie una formalizată intr-un anumit fel, deci o să vă propun in săptămanile următoare un proiect de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei de Plăţi, a APIA, in care să introducem şi această structură care să fie una formal-consultativă şi care să ne permită pe viitor să putem discuta toate lucrurile astea inclusiv atunci cand apar probleme şi mai ales atunci cand apar probleme din cauza proastei funcționări a administrației, ele să poată să fie discutate intr-un cadru organizat şi nu doar speculate politic pentru că eu cred că pe termen lung asta nu folosește nimănui. Acum, dincolo de asta şi de problematica asta a Romaniei, spuneam că mi se pare importantă această dezbatere pentru că e din nou momentul să ne punem intrebarea, gandindu-ne la viitorul agriculturii in Uniunea Europeană, care sunt aşteptările oamenilor faţă de agricultură, faţă de alimentaţie şi faţă de evoluţia spaţiului rural intr-o Uniune Europeană cu 28 de state membre. Nevoia de hrană la nivel global este in creştere continuă, dar aşa cum vă spuneam, numărul agricultorilor este in scădere continuă in Uniunea Europeană. Şi atunci cu atat mai mult avem nevoie să ne punem intrebarea cum vom fi in măsură să facem faţă cerinţelor tot mai ridicate de hrană,cu un număr de agricultori care scade, şi să vedem dacă scăderea asta a numărului de agricultori e una normală, firească sau cat să inscrie nişte limite normale şi cat e rezultatul lipsei unor politici care să permită, atunci cand vorbim de agricultură, nu doar o abordare in termeni cantitativi, de producţie de hrană, dar şi in termeni teritoriali, de rol al agricultorilor şi al agriculturii in buna funcţionare a societăţilor. Pentru că, cu siguranţă, creşterea productivităţii in agricultură şi deci creşterea competitivităţii agriculturii e esenţială pentru viitorul acesteia şi cu atat mai mult intr-o ţară cum e Romania, insă cred că nu trebuie să uităm faptul că sectorul agricol spre deosebire de alte sectoare din economie are specificitatea că depinde foarte mult şi de oameni şi depinde mult mai mult de oameni decat alte sectoare din economie. Şi atunci, cu atat mai mult cand vorbim de agricultură, trebuie să ne intereseze şi cifrele, calculele economice, dar trebuie să ne intereseze şi partea asta socială legat de oamenii care lucrează in agricultură. Dar in agricultură lucrăm nu doar cu oameni, ci lucrăm şi cu pămant, cu terenuri agricole şi aici aş vrea să supun dezbaterii, mai ales că e o dezbatere europeană, şi să supun atenţiei chiar şi partenerilor europeni, noi cand vorbim de politica agricolă comună tratăm strict agricultorii şi alimentaţia, dar nu tratăm un alt factor de producţie important care este fondul funciar. Terenurile agricole sunt tratate strict din perspectivă comercială a pieţei comune şi chiar atunci cand vorbim de tranzacţia terenurilor agricole la nivel european ele sunt tratate strict din perspectiva asta a unei mărfi sau a unui bun care este vandut şi tranzacţionat. Nu vedem şi latura lui patrimonială. Pentru că un teren agricol nu e o marfă care poate să fie vandut şi deplasat intr-o parte sau alta, aşa cum se intamplă cu majoritatea celorlalte mărfuri. Terenurile agricole sunt legate de o anumită zonă, de o anumită regiune şi sunt legate de viaţa şi de dezvoltarea unor comunităţi, pentru că ele nu pot fi mutate in altă parte. Şi atunci mă intreb dacă nu ar trebui să avem o dezbatere la nivel european şi despe valoarea asta patrimonială a terenurilor agricole. Vedeţi toate dezbaterile care au loc inclusiv in Romania: să nu ne vindem terenurile la străini, sau ce facem cu terenurile care nu mai aparţin comunităţilor locale. Şi cred că ar fi important ca in viitor, chiar dacă nu introducem fondul funciar in politica agricolă comună, pentru că problematica fondului funciar ţine de politica naţională, de suveranitatea naţională a fiecărui stat, şi deci nu poate să fie parte a politicii agricole comune, dar am putea avea eventual la nivel european un set de bune practici despre cum să tratăm problema funciară, nu doar din perspectiova strict comercială, ci şi din perspectiva asta patrimonială. Şi v-aş ruga să veniţi cu idei, cu puncte de vedere legate de acest lucru, pentru că ştiu că problematica asta a fondului funciar preocupă la fel de mult cum ea a starnit pasiuni şi in Romania, legate de cat cumpără sau nu străinii terenurile agricole din Romania, şi din alte perspective problematica fondului funciar preocupă agricultori şi din alte state membre atunci cand vorbim de instalarea tinerilor agricultori, de dimensiunea fermelor, de rolul agriculturii şi a terenurilor agricole, din perspectivă de protecţie a mediului sau in interes comunitar sau terenurile sau impactul dezvoltărilor imobiliare asupra fondului funciar. Deci toate lucrurile astea cred că ar fi bine să le tratăm cel puţin din perspectiva bunelor practici şi la nivel european. Acum, legat de viitorul politicii agricole comune, cred că atunci cand vorbim de politica agricolă comună, de viitorul ei, avem nevoie nu doar să punem in vedere importanţa politicii agricole comunne, şi mie mi se pare asta din ce in ce mai evidentă, dar să tratăm conţinutul politicii agricole comune printr-un spirit critic şi pragmatic venit din sistem. Nu e suficient in Europa de astăzi, in care mai ales in lunile următoare şi in anii următori, cu siguranţă că se va dezbate foarte mult despre ce fel de Uniune Europeană vrem in viitor, pentru ca ea să răspundă mai mult aşteptărilor cetăţenilor europeni. Cei care ne ocupăm de agricultură şi de politica agricolă comună, noi ar trebui să venim nu doar cu apărarea şi susţinerea politicii agricole comune, ci şi cu un spirit critic şi pragmatic despre cum credem noi că ar trebui să evolueze politica agricolă comună şi să vedem, incă o dată, ce se aşteaptă de la, să inţelegem noi, cei care ne ocupăm de agricultură, ce se aşteaptă de la agricultură, de la alimentaţie şi de la spaţiul rural astăzi in Uniunea Europeană, pentru că atunci cand vorbim de politica agricolă comună, din punctul meu de vedere, vorbim in primul rand de alimentaţie, care este principalul rezultat al agriculturii şi cea mai importantă preocupare a cetăţenilor europeni. Dacă vă uitaţi in sondaje de opinie la nivel european şi cand ii intrebaţi pe cetăţenii europeni ce le spune lor politica agricolă comună, primele elemente vor fi cele legate de alimentaţie, de calitatea alimentelor, de suficienţa cantitativă a alimentelor. Deci politica agricolă comună inseamnă, in primul rand, alimentaţie, inseamnă spaţiu rural, inseamnă agricultori, deci care sunt aşteptările cetăţenilor europeni vizavi de lucrurile astea. Să ne uităm in mod pragmatic care e poziţia agricultorilor pe filiera lanţului alimentar şi o să vedeţi că din ce in ce mai mult dominanta in agroalimentarul din Uniunea Europeană se produce tot mai mult spre finalul lanţului alimentar, acolo unde se produce, se face procesarea şi comercializarea alimentelor şi de aici şi presiunea mare asupra producătorilor agricoli. Deci şi astea sunt intrebări pe care trebuie să ni le punem, cand ne gandim la viitorul politicii agricole comune, in ce fel realizăm sau asigurăm un echilibru intre diferitele părţi ale lanţului agroalimentar şi cred că e important, atunci cand vorbim de politica agricolă comună şi de viitorul ei, să nu ne referim doar la drepturi, drepturi de subvenţii, drepturi de plăţi, drepturi ale agricultorilor, ci să ne gandim in primul rand care sunt nevoile agricultorilor şi cum le putem rezolva prin astfel de politici comunitare. De ce spun asta? Pentru că am trăit şi experienţa asta direct, negociind o reformă a politicii agricole comune, cand pornim de la o astfel de reformă, fiecare stat membru se gandeşte la care ii sunt acum drepturile financiare şi cum să facă să şi le apere cat mai bine şi cat mai mult cu putinţă. Presiunea pe buget european va fi foarte mare in anii următori, cu atat mai mult, cu cat Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, şi asta va inseamna un impact de 10 pană la 15% pe bugetul european, un impact direct din primele estimări pe care le am. Deci clar presiunea pe bugetul european va fi mare şi mai ales pe politica de coeziune şi pe politica agricolă comună. Deci şi din perspectiva asta, cred că e important să ne gandim cum folosim cat mai bine bugetul politicii agricole comune, pornind de la adevăratele nevoi ale politicii agricole comune şi nu de la prezervarea unor drepturi caştigate in timp, in ultimii ani, de negocieri ale diferitelor reforme. Pentru că dacă nu vom fi in măsură, in cadrul sectorului agricol, să venim cu astfel de idei, se va trece la o reformă simplă prin tăiere. E atunci cand nu reuşim să ne inţelegem, ştiţi că e cel mai simplu, tăiem procentual şi ce rămane vedem cum impărţim. Ei, tocmai de asta, cred din timp ar trebui să avem astfel de discuţii cat mai pragmatice, ţinand cont de realităţile cu care ne confruntăm in momentul de faţă in Uniunea Europeană şi cum putem face ca reformele care vor veni să ne prindă cu lecţiile făcute şi cu idei cat mai bine şi cat mai precis conturate. Şi, sigur, nu in ultimul rand, cand vorbim de evoluţia agriculturii la nivel european, să ne gandim şi la instrumentele de politică agricolă pe care le avem in momentul de faţă pentru a putea depăşi anumite crize, pentru a putea pune in valoare potenţialul agricol, dar să ne gandim şi la cum putem folosi alte instrumente, nefinanciare, pentru evoluţia agriculturii europene. Şi mă gandesc aici la sectorul de cercetare şi dezvoltare şi inovare. Putem dezvolta agricultura europeană nu doar investind mai mulţi bani in agricultură, şi avem nevoie clar să investim mai multe resurse financiare in agricultură, dar avem nevoie să investim şi indirect in agricultură, investind in cercetare şi dezvoltare. Şi aici fac o paranteză: Romania, inainte de a investi in cercetare şi dezvoltare, trebuie să investească in reforma cercetării şi a dezvoltării din agricultură. Altfel, punem banii intr-o gaură neagră. Nu mă sfiesc să spun acest lucru, dacă n-avem curajul să reformăm sectorul de cercetare in agricultură, punem banii pe cercetare in agricultură intr-o gaură neagră! Şi sunt perspective la nivel european acum pentru a investi in cercetare şi inovare in agricultură şi agroalimentaţie, pentru că există alocări financiare specifice, dedicate doar sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare din agricultură. Deci haideţi să ne gandim şi la cum folosim cercetarea-inovarea pentru modernizarea agriculturii romaneşti şi a agriculturii europene. O să inchei aici intervenţia mea, spunand in concluzie că eu am o certitudine: Uniunea Europeană are nevoie in perioada imediat următoare de proiecte care unesc, şi nu care dezbină, pentru că e foarte uşor să găsim proiecte care dezbină Uniunea Europeană, mai greu e să găsim proiecte şi să construim proiecte care construiesc in Uniunea Europeană şi care construiesc Uniunea Europeană. Şi eu sunt convins că politica agricolă comună a dovedit pană acum că este o politică care construieşte in Uniunea Europeană, şi nu care dezbină Uniunea Europeană. Deci haideţi să arătăm că politica agricolă comună, care este una din politicile vechi, bătrane, să spun aşa, ale Uniunii Europene, nu este bătrană in sensul de a fi prăfuită, ci este bătrană in sensul de a fi inţeleaptă şi de a putea impărtăşi din inţelepciunea adunată in aceste cateva decenii şi altor politici europene, care se caută pe sine in momentul de faţă. Mulţumesc şi mult succes dezbaterilor pe care le organizaţi astăzi. 2016-07-08 13:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis7516.jpgPremierul Dacian Cioloş, la lansarea Programului Fidelis, Ediția Centenar - titluri de stat pentru populațieȘtiri din 07.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolos-la-lansarea-emisiunii-de-titluri-de-stat-quot-centenar-quotGalerie foto Lansarea Programului Fidelis, Ediția Centenar - titluri de stat pentru populație Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi la evenimentul de lansare a emisiunii de titluri de stat pentru populație, programul Fidelis Centenar, alături de ministrul Finanțelor Publice Anca Dragu și specialiștii din piața bancară și cea de capital. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) lansează pe 11 iulie o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație, cu scadență in 2018, moment ce va marca aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Valoarea totală a emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar prețul unui titlu de stat, 100 de lei. Acesta poate fi achiziționat, in perioada 11 - 29 iulie 2016, la o dobanda anuală de 2,15%. Dobanda și caștigurile de capital realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor emise de statul roman sunt venituri neimpozabile. - Intai de toate, titlurile de stat lansate astăzi reprezintă o investiție sigură, garantată de stat. Ele sunt accesibile fiecărui cetățean, student, tanăr antreprenor, salariat sau pensionar, care poate și vrea să facă o investiție și, in același timp, să economisească bani intr-un mod inteligent, a declarat premierul Dacian Cioloș. Cei interesați de titlurile de stat le pot cumpăra, fără alte costuri, de la cele patru bănci intermediare: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania. Titlurile de stat vor fi admise și, ulterior, tranzacționate pe Bursa de Valori București (BVB). Deținătorii titlurilor de stat le pot tranzacționa la prețurile cotate in mod transparent la BVB. Un alt element de atractivitate pentru cei interesați este faptul că, la scadență, in 2018, MFP va organiza și o loterie aniversară cu 100 de premii in valoarea de cate 1.000 de lei. Alocuţiunea premierului Dacian Cioloş, la lansarea Programului Fidelis, Ediția Centenar - titluri de stat pentru populație [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua ! Bună ziua și bine ați venit la guvern. In primul rand, doresc să-i felicit pe coordonatori pentru această inițiativă. Vreau să vă spun, in primul rand, că Guvernul Romaniei dorește să organizeze mai multe evenimente care să celebreze Centenarul Marii Uniri. Probabil că ați observat că in ultima ședință de guvern am adoptat o Hotărare prin care am creat, in cadrul Guvernului, un departament care va avea responsabilitatea să gestioneze toate acțiunile legate de Centenar, să administreze toate acțiunile legate de Centenar. In curand, in cateva săptămani, urmează să adoptăm şi să trimitem spre parlament şi o lege a Centenarului care să cadreze atat instituții, cat şi proiecte care vor fi dedicate Centenarului, proiecte de infrastructură, proiecte legate de educație, de sănătate. Doresc să felicit Ministerul Finanțelor pentru că a venit cu această idee de a dedica titlurile de stat lansate spre vanzare in acest an tot Centenarului, pentru că ele sunt vandute in acest an şi vor avea scadență in 2018. Dar, dincolo de acest context aniversar al Centenarului căruia aceste titluri de stat sau această emisiune de titluri de stat ii este dedicată, această acțiune are şi o componentă economică foarte clară: este o investiție sigură, o investiție garantată de stat, unde dobanda şi caștigul pentru capital sunt şi venituri neimpozabile. Şi sunt, aşa cum a fost gandită această emisiune de titluri de stat, accesibile pentru orice categorie de cetățean pornind de la angajați, de la funcționari, studenți, pensionari, pot să fac o investiție şi, in același timp, să-şi economisească banii pe care ii au investind in aceste titluri care sunt, cum vă spuneam, sigure. Un titlu de stat, de data aceasta, costă 100 de lei, tocmai pentru a fi mai accesibil pentru orice categorie de persoane care dorește să investească şi să economisească folosind acest sistem, cu o scadență in 2018, cu o dobandă fixă şi sigură de 2,15%/an. Doresc să mulţumesc celor patru bănci care s-au alăturat acestui proiect: BCR. BRD, Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania şi, ințeleg că dincolo de cele patru bănci, titluri de stat se vor putea tranzacționa şi la Bursa de Valori București. Aşa cum acest spot a prezentat, dincolo de caștigul dat de dobandă, in 2018 se va organiza o loterie şi 100 de romani din cei care vor investi in aceste titluri de stat vor mai putea fi şi beneficiarii unui premiu de cate 1.000 de lei. Doresc succes şi sper şi sunt convins că anul acesta această emisiune va avea un succes şi mai mare decat anul trecut şi, aşa cum imi spunea domnul Manea, cred că, dincolo de ceea ce lansăm astăzi, de evenimentul de astăzi, important este să menținem ritmul şi să facem din acest instrument unul care să fie din ce in ce mai familiar şi romanilor, cetăţenilor de rand. Vă mulţumesc şi mult succes acțiunii! 2016-07-07 12:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8898800.jpgInterviu cu premierul Dacian Cioloş la TVR1, TelejurnalȘtiri din 06.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/interviu-cu-premierul-dacian-ciolos-la-tvr-telejurnalRealizator: In această seară, in premieră la Telejurnal, este invitat chiar premierului Dacian Cioloş. Bună seara, bine aţi venit! Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit! Realizator: Ieri a fost o zi complicată, aţi făcut patru remanieri de miniştri, remanieri neaşteptate. Care au fost cele mai mari nemulţumiri la aceste cabinete? Dacian Cioloş: Nu ştiu ce inseamnă neaşteptate, eu am spus că o să imi evaluez echipa şi că o să fac, dacă va fi cazul, o schimbare, nu aşa, la cald, sub presiune, cum a mai fost cazul, ci in urma unor analize şi a unor concluzii. Şi am decis să fac asta in cele patru domenii. In primul rand - hai să luăm pe rand - la transporturi am decis acest lucru, pentru că domnul ministru a făcut, intr-adevăr, mai multe lucruri acolo, dar am fost nemulţumit de modul cum a progresat pregătirea reformei Companiei Naţionale de Drumuri... Realizator: CNADNR? Dacian Cioloş: CNADNR, unde sunt intarzieri mai ales pe partea de investiţii, pe partea de investiţii de autostrăzi. E o structură foarte stufoasă şi clar că ineficientă, pentru că am văzut cum au evoluat lucrurile pană acum. Aveam asta in proiect incă de la inceputul mandatului, suntem la jumătatea mandatului şi in continuare avem acum un proiect de restructurare, dar vreau să putem accelera lucrurile acolo. Apoi, la fel, sunt intarzieri pe partea de realizare a lucrărilor pe autostrăzile care am spus că sunt prioritare pentru noi, pe Lugoj - Deva, pe Transilvania, pregătirea de proiecte noi unde lucrurile nu au avansat suficient de bine, ca să nu mai vorbim de alte cateva companii, unde mă aşteptam la numiri de management nou care să vină cu proiecte de reformă. Realizator: Ştiu că ne doare foarte mult ceea ce se intamplă pe transporturi, dar credeţi că domnul Sorin Buşe, propunerea dumneavoastră pentru acest cabinet, va reuşi să facă ceva in 6 luni? Dacian Cioloş: E posibil chiar şi intr-o lună, două, dacă suntem bine organizaţi şi ştim clar ce vrem. Domnul Buşe are experienţă in management, dansul a pus pe picioare de la zero mai multe companii, intreprinderi - şi in Canada, unde şi-a inceput activitatea de management, dar şi in Romania, la Renault Technology, deci are această experienţă şi, bazandu-mă pe această parte a CV-ului şi a experienţei, cred că poate să aducă un plus şi mai mult dinamism in Ministerul Transporturilor. Realizator: Pe langă celelalte schimbări pe care le-aţi făcut, la educaţie, la comunicaţii şi la relaţia cu romanii de pretutindeni, aţi declarat că aţi avut o convorbire telefonică cu liderul PSD, Liviu Dragnea, chiar inainte. Dacian Cioloş: Inainte de asta, aş vrea să le iau pe rand, pentru că mi s-a reproşat că nu am explicat suficient deciziile pe care le-am luat. La educaţie, la fel, s-au făcut progrese pe partea de cercetare mai ales, pe partea de invăţămant universitar, a fost o intarziere pe pregătirea CNATDCU cu acea structură abilitată să ia decizii in privinţa suspiciunilor de plagiat, unde a fost nevoie de o modificare legislativă, după care această instituţie a trebuit restructurată. Eu aş fi vrut să avem deja rezultate şi cel puţin suspiciunile de plagiat prezente in spaţiul public şi pentru care au fost depuse plangeri să fi fost rezolvate pană acum. A inceput să lucreze această structură, dar nu suficient de rapid, aşa cum mi-aş fi dorit. Şi, mai mult, cred că trebuie să insistăm in perioada următoare, dincolo de ce s-a făcut pe domeniul universitar şi pe cercetare, pe partea de preuniversitar şi pe conceptul de educaţie preuniversitară şi cred că domnul profesor Dumitru poate să aducă un plus din acest punct de vedere. Realizator: Şi v-aţi asumat schimbarea intr-o perioadă critică, in plină sesiune de Bacalaureat. Dacian Cioloş: Da, dar Bacalaureatul nu depinde doar de ministru, avem un secretar de stat acolo care are insărcinări specifice pe partea de preuniversitar. Realizator: Să mergem şi la celelalte două, pentru că timpul ne presează in Telejurnal din păcate! Dacian Cioloş: La comunicaţii, ca să vă spun sincer, decizia a fost luată in primul rand in urma unei discuţii cu domnul ministru, care mi-a spus că are proiecte personale pe care o să le anunţe dansul in perioada următoare, care oricum ar fi fost incompatibile cu funcţia de ministru, şi atunci am decis să profit de acest pachet de remaniere, de schimbare şi să fac această schimbare acum și să nu mai intarzii. Sigur, dincolo de unele declaraţii nefericite, cred că, in felul acesta, nemaifiind ministru, nemaifiind membru al guvernului, o să poată să işi explice punctele de vedere personale pe care poate să şi le asume in felul acesta, direct. Iar la relaţia cu romanii de pretutindeni mă interesează in primul rand pregătirea foarte bună a alegerilor. Am promis incă de la inceputul mandatului că una din priorităţi va fi pregătirea in bune condiţii a alegerilor, in aşa fel incat să asigurăm condiţii bune de vot pentru toţi romanii, indiferent unde sunt ei, şi aici cred că lucrurile pot fi făcute cu mai mult profesionalism şi cu mai mult dinamism. Doamna ambasador Ligor are această experienţă şi in urma experienţei ca şi ambasador in Spania, dar şi acum, la Ottawa, şi cred că dansa, dincolo de aceasta, poate să mai vină şi cu un plus pe unele proiecte pe care le pregătim in relaţia cu diaspora, să ii ajutăm. Pentru cei care vor să revină acasă, care vor să investească in Romania, avem cateva proiecte pe care le vreau dinamizate. Realizator: Dacă revenim la Ministerul Comunicaţiilor, domnul Dragoş Tudorache, propunerea dumneavoastră, este interimar. Nu aţi găsit o persoană pe care să o numiţi in funcţie? Dacian Cioloş: Da, aici iar vreau să fiu clar, dansul este interimar şi va asigura pentru o perioadă două portofolii, deci dansul rămane şeful Cancelariei, este un post esenţial pentru mine, pentru că la Cancelarie coordonăm toate priorităţile guvernului, dar, dat fiind faptul că dansul s-a implicat foarte mult in această perioadă intr-o mai bună coordonare a platformelor informatice, care au nevoie de o mai bună interoperabilitate şi interconectare, acesta este in momentul de faţă in responsabilitatea Ministerului Comunicaţiilor, dar urmează să fie preluată de un coordonator la nivelul guvernului pentru tehnologia informaţiei. Această tranziţie de responsabilităţi intre Ministerul Comunicaţiilor şi acest coordonator care urmează să fie numit se va face mai bine dacă cel care a gandit acest proiect la Cancelarie va avea acum, cel puţin o perioadă, cateva săptămani, o lună şi la minister, pană cand vom găsi o persoană care să poată să asigure această complementaritate intre cele două poziţii, aceasta a fost ideea mea. Realizator: Modificările pe care le-aţi făcut au starnit tot felul de reacţii de la tot felul de lideri politici şi opinii din societatea civilă, din lumea politică. Revin la ce voiam să vă intreb mai devreme: aţi declarat că aţi avut o discuţie cu liderul PSD, Liviu Dragnea, care şi-ar fi dorit şi alte modificări - modificarea doamnei Prună, modificarea domnului Irimescu, a trecut şi o moţiune simplă impotriva lui, vă gandiţi la aceste modificări? Dacian Cioloş: Nu am negociat aceste schimbări. Conform Constituţiei, schimbările de miniştri sunt in responsabilitatea primului-ministru, care face aceste propuneri şi pe care preşedintele trebuie să le accepte pentru ca ele să devină operaţionale. Eu m-am consultat intr-adevar cu liderii celor două mari partide, şi cu liderul PSD, şi cu liderii PNL, nu m-am consultat legat de aceste numiri, ci am informat, am vrut să afle de la mine, şi nu din presă, de aceste numiri şi, cu cateva minute inainte de a le anunţa şi de a face aceste declaraţii, am avut aceste discuţii telefonice in care i-am informat despre deciziile pe care le-am luat. Realizator: Aveţi de gand să ţineţi cont de celelalte opinii, vă gandiţi să faceţi şi alte modificări? Dacian Cioloş: Nu, eu deciziile le iau in funcţie de performanţa miniştrilor, pe care eu o măsor in funcţie de obiectivele pe care le fixez. Doamna Raluca Prună nu mi-am pus pană acum niciodată problema unei remanieri, eu consider că dansa işi asumă cu curaj responsabilitatea pe care o are in calitate de ministru al justiţiei, este o poziţie complicată, mai ales la noi in Romania, unde avem atatea păreri legate de modul in care justiţia trebuie sau nu să işi facă treaba. Dansa are acolo nişte responsabilităţi: să asigure respectarea legii, să asigure existenţa unei legislaţii bune şi consistente. Din punctul meu de vedere, dansa işi face treaba foarte bine şi o susţin. La Agricultură a fost o moţiune simplă care a fost votată şi am luat foarte in serios conţinutul acelei moţiuni, in ciuda faptului că au fost intarzieri incă de anul trecut in pregătirea sistemului software pentru plata subvenţiilor. S-au luat nişte decizii cu intarziere, pentru că, sigur, fostul ministru al agriculturii a vrut să aibă mai multe consultări cu agricultorii, dar asta a dus la anumite intarzieri in deciziile privind schemele de subvenţii pentru agricultori şi apoi intarzieri in lanţ şi in realizarea software-ului. S-au accelerat lucrurile. Plăţile directe la hectar au fost realizate deja in proporţie de peste 95%, peste 1,4 miliarde euro au fost plătite şi sunt acum in curs de plată şi celelalte subvenţii pe diferite sectoare, mai ales pe domeniul animal, unde vrem să accelerăm lucrurile. Deci, dl ministru ştie foarte bine ce are de făcut. Pe mine mă interesează acolo in primul rand performanţa. Am avut o discuţie cu dansul după această moţiune. I-am pus foarte clar in vedere ce are de făcut şi am cerut să şi comunice pe măsură ce apar progrese. Realizator: Nu aţi ezitat să faceţi schimbări nici de această dată, nici in trecut. Cereţi acum miniştrilor nici să nu-şi ia concediu. Dvs. aţi spus că nu veţi face acest lucru. Vorbiţi despre o fază de măsurare a rezultatelor. Vorbiţi despre proiecte mari care necesită o perioadă indelungată de timp. Vă gandiţi să rămaneţi mai mult? Dacian Cioloş: Mă gandesc in primul rand să realizăm cat mai mult din ceea ce ne-am propus. Vedeţi că am intrat acum, intr-adevăr, după o perioadă de pregătire, după o perioadă de evaluare la inceputul mandatului şi apoi de pregătire a unor proiecte cu o administraţie care n-a fost intotdeauna foarte reactivă la propunerile pe care le-am făcut. S-a lucrat foarte mult in echipă. Am inceput acum să livrăm rezultate şi vreau, aşa cum mi-am luat angajamentul de la inceput, ca pană la sfarşitul mandatului să livrăm cat mai multe rezultate. Avem proiecte pe care le vom putea finaliza pană la sfarşitul mandatului, altele care vor fi incă in curs şi care presupun o anumită continuitate. De asta am şi pus in discuţie anumite teme mai mari. Dincolo de anumite decizii concrete cu impact imediat asupra aşteptărilor cetăţenilor, cum a fost acel pachet de debirocratizare, dincolo de această debirocratizare, administraţia publică are nevoie de o eficientizare. Avem nevoie de o viziune pe termen mediu şi pe termen lung, adică pe doi-trei ani, dar pană la 10-15 ani, pe dezvoltarea economiei. Cu atat mai mult cu cat sunt noi provocări şi oportunităţi la nivel european şi internaţional pe acest domeniu economic. Romania este cu o creştere economică care trebuie stabilizată şi consolidată şi de aceea n-am ezitat să venim şi cu propuneri care merg dincolo de mandatul nostru, pentru că tocmai se va lansa o campanie electorală care ar trebui să ia in dezbatere problemle, adevăratele preocupări ale romanilor şi noi considerăm că, dată fiind echidistanţa noastră, putem să jucăm şi acest rol, acela de a face propuneri. Realizator: Şi, poate, in funcţie de configurarea unei majorităţi parlamentare, veţi avea şi continuitate. Dacian Cioloş: Sper să-şi asume cat mai mulţi din cei care vor candida la alegerile parlamentare aceste idei. Ăsta ar fi obiectivul suprem, să spun, al acestei activităţi. Realizator: Să ne oprim puţin asupra proiectului de debirocratizare. Aţi declarat clar războiul hartiilor. Ce urmează? Ce măsuri urmează la acest capitol? Dacian Cioloş: Acea ordonanţă conţine mai multe măsuri care trebuie transpuse acum in decizii la nivelul administraţiei. In urma adoptării acelei ordonanţe, deci avem acum o lege care specifică in mod clar că anumite hartii trebuie tăiate şi eliminate. Pentru că eram in situaţia, in urmă cu cateva luni, cand am cerut unor administraţii să elimine anumite hartii, anumite adeverinţe, documente şi au spus păi, nu există nicio lege care să-mi ceară să le elimin. N-a existat nicio lege nici cand le-au introdus, multe din aceste hartii, dar, vedeţi, e mai uşor să impui complicaţia decat să o simplifici. Şi atunci am venit cu această ordonanţă care acum trebuie aplicată. In urma acestei ordonanţe, chiar ieri am semnat scrisori, ca să dau in scris, miniştrilor cărora le-am cerut ca, in săptămanile următoare, să ia măsuri concrete la nivelul administraţiilor pe care le au in subordine, pentru ca prevederile acelei ordonanţe să se aplice. Unele rezultate se vor vedea imediat in următoarele săptămani, in următoarele luni, altele vor avea nevoie de mai mult timp, pentru că avem nevoie de a interconecta baze de date, de exemplu intre Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul de Finanţe, pentru ca ministerele să facă schimburi de informaţii fără să mai ceară acele documente cetăţenilor. Deci, sunt lucruri care, incepand de acum, o să inceapă să se facă şi rezultatele o să se vadă incepand de acum pană in anii următori. Dar nu o să ne oprim aici, o să venim cu un nou pachet de simplificare care să vizeze cu precădere mediul economic. Am avut discuţii deja cu companii, cu sectorul privat, care ne-au făcut sugestii de simplificare şi, in toamnă, cred, in septembrie, vom veni cu un nou pachet. Realizator: Despre simplificare, aţi pus punctul pe i, cand e vorba de debirocratizare, pentru că este un sistem care ne chinuie, este un stufăriş de birocraţie acolo şi, pană la urmă, vorbim şi despre mentalitatea, poate, a funcţionarilor, despre un set de reguli şi norme care trebuie schimbate, dar care nu va fi suficient, va trebui implementat şi informal. Dacian Cioloş: Atunci cand regulile sunt clare e mult mai simplu şi pentru un funcţionar să ştie care e responsabilitatea pe care si-o asumă. Vedeţi că acum unor funcţionari le e teamă să-şi asume anumite responsabilităţi, pentru că nici nu sunt clare aceste responsabilităţi. Pentru o decizie, avem nevoie de şase, şapte semnături ierarhice, şi atunci cand toată lumea e responsabilă, practic niciunul nu e responsabil. Reforma administraţiei la care ne gandim, codul administrativ şi codul de procedură administrativă pe care il pregătim va merge şi in această direcţie, de a clarifica anumite suprapuneri şi anumite contradicţii din anumite legi care vizează administraţia publică, tocmai pentru a da un contur mai clar a responsabilităţilor şi a obligaţiilor funcţionarilor. Realizator: In aceste zile aţi convenit, şi alături de preşedintele Klaus Iohannis, şi alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, asupra acestui proiect de ţară. Declarativ, sună foarte bine: o Romanie competitivă, economie sustenabilă. Dar vă intreb: concret, despre ce este vorba, ce măsuri aveţi in vedere? Dacian Cioloş: Proiectul de ţară pe care l-a anunţat domnul preşedinte merge dincolo de partea economică. El va avea o abordare mult mai complexă şi o structură pe care domnul preşedinte o va pune la punct la Preşedinţie. Va realiza coordonarea acestui proces de elaborare a proiectului de ţară, la care vor participa sigur..., guvernul va asigura un secretariat activ, dar vor participa şi partidele politice şi alţi reprezentanţi ai societăţii. In acest proiect de ţară, o componentă va viza economia şi dezvoltarea economică a Romaniei şi aici noi, fără să ştim că vom ajunge şi la un proiect de ţară, ne-am angajat la inceputul mandatului să venim cu această viziune pe termen mediu şi pe termen lung. Ea vizează in primul rand factorii care pot să declanşeze un proces de consolidare a creşterii economice şi a dezvoltării economice care să nu se mai bazeze doar pe anumite fenomene conjuncturale, care să nu depindă atat de mult de ce se intamplă in afara ţării, să se bazeze in primul rand pe o bună valorificare a resurselor pe care le avem la nivel naţional. Realizator: Vorbiţi despre producţie internă? Antreprenori locali? Dacian Cioloş: Atat... Am vorbit şi despre producţie internă, despre capital in general, despre resursele financiare pe care le putem mobiliza pentru a le investi in economie, despre cum putem stimula capitalul romanesc, despre cum putem stimula şi profesionaliza forţa de muncă din Romania, despre ce alte măsuri conexe trebuie să luăm, cum ar fi măsuri legate de educaţie, de formare profesională, de formare duală, de sănătate, despre cum putem ameliora performanţa in sistemul de sănătate, pentru a incuraja romanii să rămană in ţară sau chiar să se intoarcă in ţară şi să muncească aici, despre rolul infrastructurii in dezvoltarea economică. Deci, in proiectul pe care il propunem, veţi regăsi toate aceste elemente. Sigur, ceea ce a fost prezentat zilele trecute a fost conceptul de bază. In zilele următoare, incepand chiar de maine, urmează să punem in dezbatere cele 16 fişe de măsuri cu teme prioritare pe care vrem să le abordăm, unde am gandit chiar măsuri concrete, care pot fi aplicate incă de acum, din acest an, in următorii ani, măsuri chiar bugetate. Deci avem un proiect care este mai complex, dar vrem, chiar vrem să organizăm o dezbatere, nu doar să livrăm un document. Realizator: Imi cer scuze, timpul este foarte scurt. Vreau să vă mai intreb, apropo de tabloul economic, am trecut de la excedent in deficit la bugetul de stat. Avem un deficit bugetar de 0,1%. Vedem, in Parlament s-au votat măsuri care presupun o pungă mai largă. Aţi intervenit la CCR şi - pentru pensiile speciale - aţi contestat la Curtea Constituţională. Cum veţi mai interveni pentru a echilibra bugetul? Dacian Cioloş: Da. Vreau să spun in primul rand că acest buget este un deficit asumat, un deficit in jur de 2,8% pană la sfarşitul anului, este un deficit asumat inclusiv de măsurile pe care le-a luat Guvernul precedent. Deci nu este un deficit pe care il realizează Guvernul acesta prin măsurile pe care le ia. Dimpotrivă, acest Guvern incearcă să ţină in limitele asumate deja chiar de Guvernul precedent, care a redus TVA, care a redus anumite impozite, care a luat anumite măsuri care au redus şi reduc veniturile care intră la buget, deci este un venit asumat deja prin măsurile luate in anii trecuţi. Noi vrem să menţinem acest deficit in limite rezonabile şi de asta eu am spus-o de la inceput: că acest Guvern va fi foarte clar şi ferm vizavi de acele măsuri care riscă să pună in pericol bugetul care a fost votat chiar de Parlament. Realizator: Şi faceţi economie in adevăratul sens al cuvantului. Dacian Cioloş: Nu facem decat să aplicăm un buget pe care Parlamentul l-a votat. Dacă Parlamentul decide să ia alte măsuri cu impact bugetar, Parlamentul trebuie să spună de unde luăm acei bani, de unde tăiem acei bani ca să-i punem acolo unde Parlamentul decide. Atat timp cat aceste lucruri nu sunt clare in legislaţie, intrebăm Curtea Constituţională ce părere are legat de modul in care aceste decizii sau aceste proiecte de lege sau aceste legi deja votate respectă sau nu Constituţia. Realizator: Şi, pe final, foarte scurt, vreau să vă intreb: mergeţi in Asia săptămana viitoare, ce aveţi ca prioritate politică in Mongolia şi Vietnam. Dacian Cioloş: Da, merg in Asia, pentru a participa, impreună cu alţi caţiva şefi de stat şi de guvern din UE şi din Asia, la Summit-ul UE-Asia, un summit care are loc in fiecare an, alternativ, in UE şi in Asia. Anul acesta este găzduit de Mongolia, la Ulan Bator. O să avem acolo discuţii despre proiecte de cooperare intre Asia şi UE. Vă amintesc faptul că Asia este un continent foarte dinamic din punct de vedere economic. UE are in negociere mai multe proiecte liber-schimb... Realizator: Voiam să vă intreb şi despre Canada, de aceea mă aşteptam la proiecte... Dacian Cioloş: Da, dar vreau să termin cu asta. Deci avem mai multe acorduri de liber-schimb care sunt in negociere. Romania trebuie să se poziţioneze vizavi de acest potenţial, inclusiv de export. Tocmai de aceea am decis ca, in drum spre Ulan Bator, să mă opresc şi in Vietnam, unde de foarte multă vreme un prim-ministru al Romaniei sau un şef de stat nu s-a mai oprit. UE negociază şi cu Vietnamul un acord de liber-schimb. Noi avem relaţii tradiţionale bune cu Vietnamul. Aş vrea să dinamizăm şi acolo relaţia, inclusiv economică, o să merg cu un grup de oameni de afaceri, cu circa 20 de oameni de afaceri din Romania, in incercarea de a găsi un potenţial de colaborare economică. Realizator: Tot intr-un turneu internaţional aţi fost in Canada şi după negocierile de la Ottawa acum discutăm deja despre ridicarea vizelor. Luni este o intalnire la Bruxelles. Cand vom vedea efectiv vizele ridicate? Dacian Cioloş: Sper eu să vedem progrese foarte clare şi chiar decizii, sper eu, pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Discuţia pe care am avut-o cu prim-ministrul Trudeau a fost una - eu consider - foarte bună. Dacă inainte de a pleca acolo dansul considera că acordul de liber-schimb CETA cu Canada nu are nicio legătură cu vizele, după această discuţie a inţeles că trebuie să abordeze acest subiect la nivel politic şi că trebuie să pregătească o decizie. Văd că lucrurile se mişcă. Voi ţine legătura cu dansul şi am convingerea că vom vedea clarificări legate de poziţia Canadei cat mai repede. Pentru că, altfel, sigur, şi noi avem anumite parghii, ca stat membru al UE, pe care in mod clar le vom folosi, pentru că eu nu pot să concep ca Romania să semneze un tratat cu Canada fără ca cetăţenii romani să beneficieze pe picior de egalitate cu ceilalţi cetăţeni europeni de acest acord. Este simplu. Realizator: Vă aşteptăm cu proiecte noi şi din Asia. Vă mulţumesc pentru prezenţa in Telejurnal. Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru atenţie. Ne revedem maine, de la ora 20:00. O seară frumoasă! 2016-07-06 23:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-07-03-02-54big_12.jpgScrisori de însărcinare pe tema simplificării procedurilor administrativeȘtiri din 06.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/scrisori-de-insarcinare-pe-tema-simplificariiPremierul Dacian Cioloș a transmis scrisori de insărcinare privind simplificarea procedurilor administrative Viceprim-ministrului, Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Vasile Dincu, Ministrului Afacerilor Interne Petre Tobă, Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Achim Irimescu, Ministrului Finanțelor Publice Anca Dana Dragu, Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice Dragoş Nicolae Pislaru, Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu. Aceste scrisori de insărcinare fac parte din procesul de implementare a pachetului de măsuri pentru simplificare și debirocratizare adoptat in ședința Guvernului din 28 iunie 2016, alcătuit din Ordonanța de urgență nr.41/2016 si un Memorandum ce pun bazele imbunătățirii eficienței administrației publice, in serviciul cetățeanului. Conform scrisorilor, ministerele urmează să desemneze pană la data de 15 iulie 2015 o persoană, din minister, care va fi responsabilă cu aplicarea și monitorizarea măsurilor din pachetul pentru simplificare. Totodată ministerele vor lua toate măsurile necesare pentru aplicarea efectivă a Ordonanței și a Memorandum, urmand a inainta un raport către Guvern in termen de 40 de zile de la emiterea ordonanței care va preciza inclusiv numărul documentelor solicitate și taxele aferente serviciilor furnizate de către ministere. De asemenea ministerele vor transmite raportări lunare privind stadiul implementării pachetului legislativ de simplificare și debirocratizare. Scrisoarea trimisă Viceprim-ministrului, Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dincu Scrisoarea trimisă Ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă Scrisoarea trimisă Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu Scrisoarea trimisă Ministrului Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu Scrisoarea trimisă Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Dragoş Nicolae Pislaru Scrisoarea trimisă Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu 2016-07-06 18:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-06-06-33-57big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarații de presă ale premierului Dacian Cioloș privind remanierea echipei guvernamentaleȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-premierului-dacian-ciolo-referitor-la-remanierea-echipei-guvernamentale Galerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara! După o perioadă de pregătire, o perioadă de construcție, Guvernul, aşa cum am mai spus, intră, din punctul meu de vedere, intr-o etapă, aceea a livrării rezultatelor. Şi aţi văzut in ultimele săptămani că am ieşit cu mai multe proiecte pregătite in utlimele luni şi finalizate acum, in ultima perioadă. La inceputul mandatului ne-am asumat cateva măsuri concrete, dar care să aibă impact şi consistență, sunt multe dosare pe care am avansat bine şi unde lucrurile au progresat, sunt insă şi domenii in care imi doresc să dau un nou impuls pentru cele cateva luni care mai răman din acest mandat. De aceea, am decis astăzi să operez cateva schimbări in Guvern, patru schimbări de data aceasta. Sigur, asta nu inseamnă că in perioada următoare, dacă o să apară probleme, nu o să iau şi alte decizii, dar in acest stadiu vreau să mulțumesc pentru activitatea lor de pană acum domnilor miniștri Adrian Curaj, Marius Bostan, Dan Costescu şi Dan Stoenescu, deci, de la Educație, de la Comunicaţii, Transporturi şi Romanii de pretutindeni. Danşii au lucrat bine pe multe proiecte şi lucrurile au progresat bine, pe altele au fost anumite intarzieri sau, oricum, sunt lucruri care pot fi făcute mai bine şi mai accelerat in perioada următoare şi de aceea am decis să operez aceste schimbări, pentru un nou suflu şi un alt ritm in echipa guvernamentală. Maine dimineață o să transmit domnului președinte Iohannis următoarele propuneri. Pentru Educaţie, domnul profesor Mircea Dumitru, rectorul Universității București. Dansul are nu doar o experiență indelungată in educație, are o experiență managerială foarte bună, are experiență in domeniul cercetării, este membru al CNATDCU, şi in acest CNATDCU reformat, dar şi intr-o versiune anterioară. Cunosc preocupările dansului şi pe partea de reformă a educației, cu cateva idei pe care le-a şi făcut publice. I-am cerut să se concentreze in perioada imediat următoare nu doar pe continuarea unor proiecte incepute de ministrul Curaj, dar şi cu o insistență mai mare pe partea de invățămant preuniversitar, mai ales unde cred că putem face mai mult şi mai bine in perioada care ne rămane la dispoziție. Apoi, la Ministerul Transportului o să-l propun pe domnul Sorin Buşe. Dansul este un manager cu un CV impresionant, a pus pe picioare Centrul de Cercetare Tehnologică de la Renault, are experiență managerială indelungată şi in alte companii, mai ales din industria automobilului, şi cu experiența managerială pe care o are consider că poate să vină cu un impuls nou şi să fie in măsură să grăbească anumite proiecte pe care le avem la Ministerul Transporturilor. Apoi, la Ministerul pentru Relația cu Romanii de Pretutindeni i-am propus acest post doamnei Maria Ligor, care este un diplomat de carieră. In momentul de faţă, dansa este ambasadorul Romaniei la Ottawa, in Canada. A fost ambasadorul Romaniei in Spania, deci, cunoaște bine diaspora romanească şi cea din Uniunea Europeană, pe perioada cat a fost ambasador in Spania, dar şi cea de peste Ocean, fiind de cațiva ani de zile, acum, ambasador in Canada şi cred că va fi in măsură să dea un impuls nou acestui departament, care joacă un rol important in lunile care vin, pentru pregătirea alegerilor parlamentare şi pentru a stimula participarea la vot a romanilor din diasporă şi pentru a organiza lucrurile cat mai bine din acest punct de vedere. Pe de altă parte, dansa, cunoscand bine diaspora romanească, sunt convins, am discutat cu dansa, o să vină şi cu cateva idei prin care să imbunătățim relația dintre Romania, tara mama, şi diaspora noastră de pretutindeni. Pentru Ministerul Comunicaţiilor decizia mea este să propun pentru cateva săptămani un interimat, o să-l propun pe domnul ministru Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei. Cu atat mai mult, cu cat, după cum probabil știți, Guvernul a luat decizia să creeze un post de coordonator pentru tehnologia informației, care să pregătească cateva măsuri care să asigure o mai bună coordonare a proiectelor de IT la nivelul Guvernului. Avem multe situații, in multe instituții, in care avem platforme, sisteme IT, care nu sunt compatibile intre ele. Avem nevoie de coerență pentru viitor. In mod formal, in structura Guvernului actual, Ministerul Comunicațiilor are această responsabilitate, pe care a acoperit-o, din punctul meu de vedere, mai mult sau mai puțin bine, și aici avem nevoie de o evoluție, și de asta am luat şi această decizie de creare a acestei poziţii in interiorul Guvernului. Şi mi-aș dori ca ministrul pe care o să-l numesc pentru următoarele luni la Comunicații să poată să facă această tranziție, pentru a consolida şi a intări acest post pe care l-am creat, in așa fel incat, sper eu de la următorul guvern, instalarea următoarei echipe guvernamentale, să avem din acest punct de vedere o claritate mai bună in ceea ce privește modul in care la nivelul Guvernului se coordonează aceste platforme IT. Și de aceea, pentru a pregăti această tranziție şi pentru a avea timp să găsesc o persoană potrivită pentru postul de ministru al Comunicațiilor in acest context, am decis să il propun ca ministru interimar la comunicații pe domnul Dragoș Tudorache. Claudiu Popa: Bună seara, domnule ministru! Claudiu Popa, Realitatea TV. Sincopele despre care vorbeați in domeniile pe care tocmai le-ați anunțat, care au rămas fără miniștri, pot fi sau pot să nu fie puse in carcă, dacă imi permiteți termenul, celor care nu mai fac parte din executiv. Ce le transmiteți celor pe care tocmai i-ați propus, dar și celor care răman la Palatul Victoria, din perspectiva livrării pe care dumneavoastră o pronunțați de săptămani bune? Dacian Cioloş: In primul rand, vreau să spun că și miniștrii pe care ii schimb și-au făcut in mare parte treaba. La fiecare din cele patru ministere pe care le-am citat sunt lucruri care au progresat bine, doar că, v-am spus, vreau un nou imbold, un nou impuls. Prioritatea noilor miniștri pe cele patru domenii va fi tocmai aceasta, să accelereze livrarea de rezultate pe proiecte care au fost incepute şi care, din punctul meu de vedere, nu au avansat suficient de rapid. Deci, pe de o parte, accelerarea acestor proiecte şi, pe de altă parte, vreau să vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de abordare un pic diferit, care să permită valorificarea timpului pe care il mai avem la dispoziție pe cateva lucruri pentru care guvernul s-a angajat. Paul Angelescu: Bună ziua! Paul Angelescu, de la PRO TV. Domnule prim-ministru, ați spus așa, că au fost unele proiecte pe care le-au lucrat bine, la altele au fost intarzieri. Sunt lucruri care pot fi făcute mai bine. Ce intarzieri? Despre ce intarzieri concret este vorba pentru fiecare dintre cei patru miniştri? Dacian Cioloş: La Transporturi, vreau să accelerăm activitatea, atat pe execuția proiectelor de autostrăzi, proiectele care sunt acum in execuție şi unde lucrurile nu au evoluat suficient de bine, reforma la Compania Națională de Autostrăzi şi de Drumuri, pe care o cer de cateva luni, unde știu că s-au făcut progrese, dar nu suficient de rapid, şi totodată pregătirea de noi proiecte. Suntem aici tocmai pentru că am preluat guvernarea fără proiecte pregătite pentru perioada bugetară 2014 - 2020. Sunt unele proiecte care au inceput să fie pregătite, dar trebuie să accelerăm aici ritmul, tocmai pentru ca in anii următori să avem ce să implementăm. La Ministerul Comunicațiilor v-am spus despre ce este vorba. La Ministerul pentru Relația cu Romanii de Pretutindeni, la fel, imi doresc o accelerare a activităților acestui minister pentru pregătirea alegerilor, pentru informarea romanilor din diasporă legat de posibilitatea de a vota prin corespondență, de a pregăti cat mai bine alegerile, chiar și pentru voturile in circumscripții, şi acolo, la fel, imi doresc şi cateva proiecte care au inceput, este adevărat, cateva proiecte care să faciliteze reconectarea romanilor din diasporă cu țara. Vrem să oferim cat mai multe posibilități pentru cei care doresc să se intoarcă in țară sau cei care doresc să lucreze şi in mediul de business cu Romania - şi aici contez, cum v-am spus, pe experiența doamnei Maria Ligor, care cunoaște bine situația din diasporă. La Ministerul Educației, şi acolo lucrurile au progresat, aș spune chiar foarte bine, mai ales pe partea de cercetare. Şi pe partea de invățămant universitar s-au intamplat multe lucruri bune. Imi doresc mai multă consistență pe partea de invățămant preuniversitar. Mi-aş fi dorit o activitate mai accelerată a pregătirii, intrării in funcție a noului CNATDCU şi a intregului acest proces de clarificare a situației cu plagiatele, pentru că, dincolo de persoane, am mai spus-o in mai multe randuri, atata vreme cat planează suspiciuni asupra sistemului doctoral al nostru, asta ne afectează din punct de vedere al credibilității, in general, şi mai ales din punct de vedere al credibilității sistemului universitar şi al domeniului cercetării. Activitatea a intrat acum pe un făgaș normal, insă mi-aş fi dorit ca acolo lucrurile să meargă un pic mai repede. Maria: Domnule premier, aţi spus că maine dimineață veți trimite președintelui Klaus Iohannis aceste propuneri. Să ințelegem că aţi avut deja o discuţie cu preşedintele pe această temă şi a convenit de principiu aceste nume pe care le veți trimite, şi dacă a avut şi el la randul lui ceva de reproșat in ceea ce privește activitatea acestor ministere, tocmai pentru că el de multe ori a spus că indeaproape urmărește activitatea guvernamentală. Dacian Cioloş: Da, sigur că l-am informat pe domnul președinte. Ştiţi că noi ne vedem in fiecare luni şi trecem in revistă diferitele subiecte, activități ale guvernului. I-am comunicat intenția mea de a face aceste schimbări, intenție cu care a fost de acord. Nu am avut pană cum niciodată nicio problemă din partea domnului președinte legat de deciziile pe care eu le-am luat de revocare a unor miniștri sau de numiri a unor miniștri. Așa cum a fost de la inceput, de cand mi-am format echipa guvernamentală, domnul președinte a fost intotdeauna foarte deschis şi mi-a respectat deciziile pe care le-am luat şi m-a susținut. Mulţumesc mult. 2016-07-05 18:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_csis7046.jpgComunicat de presă referitor la propuneri de miniștriȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-propuneri-de-mini-triPremierul Dacian Cioloș a decis, astăzi, remanierea echipei guvernamentale și a făcut următoarele propuneri pe care le va transmite Președintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis: Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este propus pentru portofoliul de Ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice; Domnul Petru Sorin Bușe este propus pentru portofoliul de Ministru al Transporturilor; Doamna Maria Ligor este propusă pentru portofoliul de Ministru Delegat pentru Relațiile cu Romanii de Pretutindeni; Portofoliul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională va fi preluat interimar de Șeful Cancelariei Primului-Ministrului, domnul Dragoș Tudorache. Prof. univ. dr. Mircea Dumitru - elemente biografice Mircea Dumitru este profesor universitar. Din decembrie 2015, a fost rector al Universității din București, iar din 2016, Președinte al Comisiei de Filosofie și membru al Consiliului General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Anterior a fost rector al Universității din București in perioada 2011-2015 și prorector intre 2008-2011. A fost membru al CNADTCU in 2012-2016 și Președinte al panelului Științe Umaniste și Arte al CNATDCU in perioada 2010-2012. In perioada 2000-2008 a fost Decan al Facultății de Filosofie, Universitatea din București. Din 1998 este Doctor in Filosofie al Universității din București și, din același an, Doctor in Filosofie al Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA. A publicat trei cărți de autor și este coautorul unui manual de logică și argumentare. A coordonat colecția Filosofie contemporană a Editurii Polirom, Iaşi, a publicat zeci de studii și articole in reviste și volume de specialitate. In 2001 a primit Premiul - Mircea Florian al Academiei Romane, pentru lucrarea - Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior Editura 'Paideia', Bucuresti, 2001. In iulie 2005 a primit Ordinul Bernardo O'Higgins, in grad de Mare Ofiţer, conferit de Preşedintele Republicii Chile. Din septembrie 2014, este membru corespondent al Academiei Romane. Este membru al Advanced Reasoning Forum și al Institute International de Philosophie, Paris și Președinte al Asociaţiei Romane de Filosofie Analitică. In perioada 2002-2008 a fost membru in board-ul ştiinţific al New Europe College, iar intre 2011 și 2014, Președinte al European Society for Analytic Philosophy. Vorbește fluent limba engleză și cunoaște limbile franceză și germană la un nivel mediu. S-a născut la București, la 14 iulie 1960. Este căsătorit și are doi copii. Petru Sorin Bușe - elemente biografice Are o experiență de peste 25 de ani in industria auto globală. Din septembrie 2010 pană in mai 2015 a fost Vicepreședinte al Inginerie Renault Globale și Directorul General al Renault Technologie Roumaine (RTR). Anterior, tot in cadrul grupului Renault, in perioada iulie 2009 - septembrie 2010 a fost Director General adjunct al RTR, iar in perioada septembrie 2008 - iunie 2009, Inginer Șef Adjunct pentru Rusia. Intre anii 1996 - 2008 a lucrat pentru Toyota Motor Manufacturing Canada, ajungand la funcția de Directorul General adjunct in această companie in ianuarie 2007. Emigrat in Canada in anul 1990, pană in 1996, a lucrat in industria automobilele nord-americană, prestand și servicii de inginerie contracte de General Motors. In perioada 1985 - 1990 a fost inginer la Electronica București. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini din București in 1985 și colegiul - Sf. Sava din București, specializarea Electro-Mecanică in 1979. A urmat programe de formare profesională pentru senior managers la European Centre for Executive Development (CEDEP) și INSEAD, Fontainbleau, Franța, dar și in cadrul Canadian Management Center, Toronto. Incepand cu anul 1996 a urmat formări tehnice in Sisteme de Producție Toyota (Lean Production Systems, Lean Manufacturing) și in practici de business in cadrul Toyota Motor Corporation și Toyota Institute. Vorbește fluent limbile engleză și franceză și are cunoștințe de italiană și spaniolă. S-a născut la București, la 16 august 1960. Este căsătorit și are doi copii. Maria Ligor - elemente biografice Maria Ligor este diplomat de cariera din 1996. Din 30 mai 2013, a preluat postul de ambasador al Romaniei in Canada. Tot din 2013, este Reprezentant Permanent al Romaniei la Organizația Aviației Civile Internaționale. Din ianuarie 2012, pana in mai 2013 a fost ambasador cu insărcinări speciale - Reprezentant special pentru promovarea democrației. Din noiembrie 2012, este reprezentant al Romaniei in Consiliul Guvernatorilor și membru ales al Comitetului Executiv al Fondului European pentru Democrație (European Endowment for Democracy). Intre iulie 2006 și august 2011 a fost ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei și Reprezentant Permanent pe langă Organizația Mondială a Turismului. Anterior, in perioada 2003-2006, a fost director general pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe, in timpul negocierilor de aderare la UE. A contribuit la finalizarea negocierilor și la pregătirile pentru semnarea Tratatului de Aderare. A mai lucrat la misiunea diplomatică Romaniei pe langă UE, la Bruxelles, la Ambasada Romaniei la Luxemburg, cu stagii la Parlamentul European și la Consiliul Europei, la Strasbourg. S-a specializat in afaceri politice și administrative europene la Colegiul Europei din Bruges, Belgia și științe politice la Universite Libre de Bruxelles și la Institutul European de la Geneva, după studii postuniversitare de Relații Internaționale la SNSPA, București și studii de inginerie la Universitatea Politehnică. A urmat cursuri de leadership și management guvernamental organizate de Harvard University, programul Kokkalis, Atena. In 2004, a fost decorată cu Ordinul Național pentru Merit, in grad de Cavaler, iar in 2007 a primit Ordinul pentru Merit Diplomatic. In 2010, a primit Crucea Casei Regale a Romaniei, inmanată de MS Regele Mihai și Ordinul Sfinții Impărați Constantin și Elena, acordat de Patriarhul Romaniei. In 2012, a primit Marea Cruce a Ordinului Isabel la Catolica, ordin conferit de Regele Spaniei. Vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi spaniolă şi are cunoștințe de italiană. S-a născut la Bucureşti, la 1 ianuarie 1967. Este căsătorită şi are o fiică. 2016-07-05 18:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-06-08-47big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a participat la încheierea Forumului Administrației Publice LocaleȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-incheierea-forumului-administratiei-publice-localePremierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la incheierea Forumului Administrației Publice Locale, unde a declarat următoarele: [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc. Domnule preşedinte, in primul rand, vreau să vă mulţumesc pentru prezența dumneavoastră aici, care confirmă faptul că acest guvern căruia i-aţi acordat increderea lucrează şi doreşte să lucreze, şi nu doar doreşte, chiar lucrează cu autoritățile publice locale. Doamnelor şi domnilor, membri ai Guvernului, in primul rand doamnelor şi domnilor aleşi locali, am avut aceste două zile de lucru impreună şi, din punctul meu de vedere, din informațiile pe care le-am avut, din discuţiile pe care le-am avut cu unii dintre dumneavoastră şi cu membri ai Guvernului, cred că putem concluziona faptul că au fost două zile fructuoase. Chiar dacă am abordat foarte multe subiecte, probabil că unii dintre dumneavoastră nu ați putut participa la toate discuțiile şi dezbaterile, pentru că unele dintre ele au avut loc in paralel, mi s-a părut important, chiar dacă ne-am asumat un anumit risc să abordăm prea multe subiecte, mi s-a părut important ca un astfel de prim eveniment de contact direct intre Guvernul Romaniei şi reprezentanți ai autorităților publice locale să putem, in acest stadiu, la inceputul mandatului dumneavoastră şi la mijlocul mandatului guvernului pe care il conduc, să putem trece in revistă o serie de subiecte de interes pentru dumneavoastră, dar mai ales de interes pentru noi, pentru Guvern, pentru că, așa cum vă spuneam la inceput, ieri dimineață, eu sunt conștient că foarte multe proiecte pe care noi le-am demarat și pe care le-am pregătit nu vor putea fi implementate fără ca ele să fie ințelese de dumneavoastră, acceptate de dumneavoastră și puse in practică de dumneavoastră. N-o să mai trec in revistă din nou aceste subiecte, vreau doar să vă mulțumesc pentru deschiderea pe care ați manifestat-o. Cred că, sigur, cu ameliorări, pentru că vom trage concluziile și invățămintele din aceste două zile, cu ameliorări, acest gen de eveniment, cel puțin din punctul nostru de vedere, al Guvernului, poate să fie considerat ca un exemplu de urmat pe viitor și chiar noi avem intenția să urmăm acest exemplu in viitor. Ne gandim foarte serios să organizăm un nou eveniment de aceeași anvergură, in toamnă, in măsura in care vom reuși să adoptăm in Guvern Codul Administrativ şi Codul de Procedură Administrativă, pentru a-l putea discuta şi cu dumneavoastră, in paralel cu discuțiile care vor avea loc in Parlament, după ce aceste texte vor fi adoptate de Guvern. Pe de altă parte, cred că acest gen de dialog, structurat, organizat, este, probabil, din multe puncte de vedere, mult mai eficient decat tradiționalele audiențe la un ministru sau la altul, cand, sigur, se abordează anumite subiecte punctuale. Dar un astfel de cadru ne permite nouă, ca şi guvern, să abordăm subiecte mult mai complexe şi mai de anvergură decat cele pe care le putem discuta punctual cu dumneavoastră, sau la Guvern, sau chiar cu ocazia unor deplasări in teritoriu. Asta nu inseamnă că nu o să fie deplasări in teritoriu. Am cerut deja miniștrilor, şi o să insist, chiar pe perioada aceasta de vară, in lunile iulie-august, cand este mai puțină activitate probabil la București, să fie mai prezenţi şi să fim cu toţii mai prezenți in teritoriu, să putem discuta cu dumneavoastră, nu doar pentru a duce la bun sfarșit proiectele pe care le-am anunțat şi unde vrem să lucrăm cu dumneavoastră, acele abordări de strategii de dezvoltare locală, şi noi ne-am fixat ca și obiectiv in primul rand, așa cum am promis deja, să lucrăm cu autoritățile locale din zona Moldovei pentru o astfel de abordare, pentru zona Văii Jiului, dar am spus şi de Roşia Montană, pentru că a fost o temă indelung dezbătută in societate şi mesajul pe care vrem să il transmitem prin faptul că ne implicăm pentru un proiect de dezvoltare locală intr-o comună este că nu este suficient să contestăm, este important să şi construim, pentru că bunuri naționale sau valori naționale, cum sunt şi cele de la Roşia Montană şi din altă parte, ele sunt in primul rand in grija oamenilor locului și este important să le dăm această mană de ajutor. Legat de propunerile, observațiile pe care le-aţi făcut, temele care au fost discutate aici, s-au abordat multe subiecte, cum ar fi: descentralizarea, finanţarea autorităţilor Administrației Publice Locale, cadastrul, reforma funcției publice. Sunt domenii pentru a căror reformare sau modificare in sens bun noi lucrăm. Propunerile şi contribuțiile dumneavoastră vor fi luate in considerare, pot să vă asigur de acest lucru, şi sper să avem ocazia, in măsura in care vom organiza acele evenimente in toamnă, chiar să discutăm concret despre unele adaptări pe care le-am făcut şi in urma observaţiilor pe care le-aţi făcut dumneavoastră. Impreună cu domnul vicepremier Dincu am convenit că nu o să trecem acum in revistă, in mod consistent, toate concluziile discuțiilor pe care le-am avut, dar că in perioada imediat următoare vom veni către dumneavoastră cu un document scris de sinteză a ceea ce s-a discutat aici, a observațiilor, ideilor, pe care le-aţi subliniat şi ceea ce ne putem asuma să facem in perioada imediat următoare. Mă bucură, totodată, ecoul pozitiv pe care l-a avut in randul dumneavoastră al măsurilor pe care le-am luat in ultima perioadă, măsuri de simplificare atat in domeniul administraţiei publice in general, in domeniul cadastrului, in agricultură. Aţi subliniat mulţi dintre dumneavoastră nevoia de simplificare in administrarea fondurilor europene. Pot să vă asigur că este in atenția Ministerului Fondurilor Europene acest subiect. Domnul ministru mi-a spus, in momentul in care și-a preluat mandatul, cu atat mai mult cu cat domnul Ghinea a fost şi cel care a inițiat ideile de simplificare, in calitatea dansului precedentă de consilier de stat la Guvern, deci, pot să vă asigur că şi pe acest domeniu, pană la sfarșitul anului, in paralel cu elaborarea ghidurilor beneficiarului, ambiţia noastră ar fi să finalizăm pe cat posibil toate ghidurile pană la sfarşitul mandatului nostru, in aşa fel incat să puteţi depune proiecte. Dar, in paralel cu aceasta, să lucrăm şi pe măsuri concrete de simplificare. Simplificarea este, de altfel, cum aţi observat, un cuvant cheie al mandatului acestui guvern. Simplificare atat in relaţia dintre cetăţean şi administraţie, cat şi in relaţia dintre mediul de afaceri şi administraţie, dar şi in relaţia dintre administraţia centrală şi administraţia locală - şi, in acest sens, doresc să vă incurajez şi pe dumneavoastră, pe cat posibil, să luaţi măsurile care ţin de deciziile dumneavoastră, la nivelul consiliilor locale, al primăriilor, al consiliilor judeţene, pentru a face administrația mai eficientă şi prin simplificare. Cateva cuvinte despre subiecte cu caracter economic, au fost abordate unele dintre ele aici, cu atat mai mult cu cat este, cred, clar in momentul de faţă că nu putem vorbi de o dezvoltare economică echilibrată a Romaniei fără implicarea directă, proactivă, a autorităților publice locale. Şi vedem deja, in anumite zone din Romania, acolo unde autorităţile publice locale işi asumă responsabilităţi in atragerea de investitori in crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea de afaceri, in facilitarea atragerii fondurilor europene, nu doar pentru investiţii publice, dar şi pentru investiţii private, acolo se obţin şi rezultate. Şi avem deja multe exemple, nu doar la nivelul marilor oraşe ale municipiilor, dar şi in mediul rural avem exemple de primari care, implicaţi direct in acest proces, reuşesc să obţină rezultate pentru comunitățile lor. Şi in acest sens aş vrea să gandim in perioada următoare şi instrumente care să faciliteze intervenţia sau sprijinul Guvernului pentru astfel de iniţiative şi pentru astfel de proiecte, pentru că cred că dezvoltarea Romaniei se va face in primul rand de jos in sus, pornind de la ambițiile pe care le aveţi fiecare dintre dumneavoastră vizavi de colectivitățile pe care le conduceţi şi cred, totodată, că Guvernul trebuie să gandească politica de dezvoltare economică şi din această perspectivă, nu doar care sunt măsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a stimula investiţiile, ci şi care sunt măsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a vă incuraja pe dumneavoastră să puteţi stimula investiţiile la nivelul localităţilor, pentru că dumneavoastră cunoaşteţi mai bine decat oricine potenţialul pe care il aveţi la nivel local şi orice idei in această direcţie sunt binevenite şi vă asigur că vor fi luate in considerare. Cu atat mai mult cu cat, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, tocmai am lansat astăzi in dezbatere publică o viziune de dezvoltare economică a Romaniei pe termen mediu şi pe termen lung. Viziune de dezvoltare economică care se doreşte să fie parte a proiectului de ţară pe care domnul preşedinte Iohannis l-a anunţat ieri şi pe care dorim să il elaborăm impreună cu societatea civilă, cu mediul economic, cu partidele politice şi, sigur, cu participarea directă a dumneavoastră. Şi, in această viziune de dezvoltare economică, ambiţia noastră este să identificăm şi aceste instrumente care să facă din dumneavoastră autorităţile publice locale agenţi direcţi de dezvoltare economică a Romaniei. Doresc, in incheiere, să vă mulţumesc incă o dată pentru participare, să vă urez succes in drumul la care v-aţi angajat in acest mandat şi să vă asigur că acest guvern va fi la dispoziţia dumneavoastră şi va fi intotdeauna deschis la propunerile pe care le faceţi şi vom incerca să includem in deciziile pe care le luăm cat mai mult din ideile care vin din partea dumneavoastră. Vă mulţumesc mult! Succes! Şi sper să ne vedem cu bine! 2016-07-05 16:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-04-57-47big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a participat la deschiderea conferinței „România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”Știri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-deschiderea-conferintei-quot-romania-competitiva-quotGalerie foto Document atașat: Romania competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la deschiderea conferinței - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă, unde a declarat următoarele: [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule preşedinte al Romaniei, doamnelor şi domnilor membri ai guvernului, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, domnule guvernator al BNR, domnule președinte al Academiei Romane, doamnelor şi domnilor. Realitatea ultimelor zile ne-a intărit tuturor convingerea că pentru a fi puternici in fața provocărilor curente trebuie să avem in primul rand o viziune proprie de dezvoltare. In ultimele decenii, de cele mai multe ori strategiile noastre au rămas pe hartie, in mare parte, iar deciziile majore de politică economică au fost luate, mai mult sau mai puţin sub presiunea diferitelor organisme internaționale. Propunem astăzi să reflectăm impreună la un proiect pentru viitorul Romaniei, pornind de la realitățile de astăzi. Ne dorim un proiect care să vina cu o viziune, cu o perspectivă pe termen mediu şi pe termen lung, dar care să conțină măsuri care să poată să fie aplicate chiar incepand de astăzi. Viziunea de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a apărut din nevoia de repere in decizii pe care suntem chemați să le luăm. Mediul economic a inceput să se organizeze in ultima perioadă şi cu siguranță are acum maturitatea pentru a propune astfel de repere asumate de către decidenții publici, din nevoia de predictibilitate. Pe parcursul acestui proces am realizat că dezvoltarea economică este de fapt mai mult decat economie, este o formă de asumare a unui insuși proiect de societate. După o perioadă de pregătire, guvernul intră intr-o etapă nouă, aceea a livrării de rezultate. Am urmărit, in principal, in ultimele luni, să deblocăm proiecte care stagnau, să punem bazele unor reforme solide şi unor programe care să ajute la construcția Romaniei. Proiectul pe care il prezentăm astăzi este şi el gandit in acest spirit şi este menit in primul rand să deblocheze energii de dezvoltare. El vine cu propuneri şi cu răspunsuri care conturează țara in care vrem să trăim, să muncim sau să ne intoarcem pentru cei care au ales o viață departe de casă. Intre timp, au mai apărut aspecte noi in ecuație, contextul geopolitic european s-a complicat, strategiile şi acțiunile noastre trebuie acum calibrate pentru a răspunde provocărilor şi a valorifica oportunitățile in timp real. Trebuie să acţionăm şi să luăm decizii, ținand cont şi de realitățile care apar pe termen scurt. Cu atat mai mult trebuie să ne mobilizăm acum, cand Uniunea Europeană insăși se pregătește de un proces de adaptare şi transformare post-Brexit. Condiția preliminară pentru a lua parte in mod activ şi eficient la procesul de evoluție europeană care va urma este in primul rand să ştim ce vrem de la noi inșine acasă, să ne definim obiectivele şi să ni le asumăm ca un proiect al nostru. După aproape 10 ani de membri ai Uniunii Europene ştim acum care sunt datele problemei, care este contextul european in care va trebui să evoluăm şi putem fi de data aceasta parte activă a acestei evoluții. Asta presupune insă, incă o dată, să ştim ce ne asumăm la noi acasă. Atunci cand deciziile nu sunt luate in interes public, colectiv sau asumate la nivel societal, riscul este acela de a aluneca inevitabil spre cei care pozează cu talent in a ști să identifice problemele, fără insă a demonstra că sunt deținători de soluții şi in felul acesta alunecăm spre populism sau spre xenofobie. Romania beneficiază astăzi de cele mai ample garanții de securitate şi stabilitate economică pe care le-a avut in istorie. Acest statut privilegiat ne obligă pe toţi cei care ne aflăm astăzi temporar in funcţii de decizie să facem tot ce ţine de noi pentru ca Romania să profite de această șansă istorică pe care o are. Transformarea de care avem nevoie nu este numai una administrativă, ci una mult mai profundă, la nivelul mentalităților, de aceea trebuie să ne asumăm impreună, inainte de toate, nişte valori şi principii de acţiune care să ne dea incredere că putem duce un proiect pană la capăt. Ne-am bucurat in acest exercițiu de proiecție de implicarea şi susținerea directă a domnului președinte al Romaniei, a Băncii Naționale şi a Academiei Romane. Esențial insă pentru succesul acestui demers va fi şi asumarea de către decidenții politici a rezultatelor şi concluziilor discuțiilor, sperand totodată intr-o implicare directă şi a lor in acest proces de reflexie pe care il lansăm astăzi. Cu siguranță, că propunerea domnului președinte al Romaniei de a patrona şi coordona un proiect de ţară, care să includă şi o componentă economică este determinantă pentru valorificarea acestui demers, demers pe care atunci cand l-am lansat la inceputul acestei guvernări, in programul de guvernare, nu l-am putut anticipa, insă cred ca lucrurile se aranjează foarte bine pentru că, iată, am pregătit şi lansăm astăzi această dezbatere care vine in intampinarea şi in completarea demersului pe care domnul preşedinte l-a anunţat ieri. Vă propunem, deci, spre dezbatere şi desigur concretizare in urma acestor dezbateri proiectul Romania competitivă. Nu intamplător il lansăm acum, pentru că in aceste luni guvernul a pus baze solide pentru majoritatea condițiilor esențiale, astfel ca acest proiect să poată demara. Mai concret, am acționat pe anumiți catalizatori despre care veți vedea că se vorbește şi in acest document pe care vi-l propunem astăzi, am acționat ca să spun aşa acele butoane care declanșează, in efect de domino, o serie de alte reforme şi inițiative fără de care Romania competitivă nu ar putea exista. Intre aceste demersuri sau butoane, să le spun mai plastic, se numără pachetul de simplificare şi debirocratizare pe care l-am adoptat săptămana trecută in guvern şi care poate sta la baza unui alt mod de a face administrație publică in raport cu cetățeanul şi cu mediul de afaceri. Am lansat, totodată, un nou pachet de legi privind achizițiile publice, finalizat şi el, o nouă paradigmă bazată pe transparenţă şi eficiență in cheltuirea fondurilor publice, o piaţă care reprezintă peste 15 miliarde de euro, am lansat, totodată, facilități fiscale pentru toţi cei care lucrează in centrele de cercetare aplicată şi dezvoltare tehnologică, ingineri sau cercetători, astfel am decis in guvern să eliminăm, incepand cu luna august, impozitele şi taxele pe salarii pentru cercetători şi cei care lucrează in cercetare-dezvoltare, ceea ce inseamnă o creștere proporțională a veniturilor acestora. O nouă legislaţie, totodată, care este in dezbatere pentru invățămantul profesional dual. Aceasta va pune baze noi care să includă şi o ofertă mult mai largă de specializări profesionale, dar şi de grade de formare, in aşa fel incat să putem merge pană la nivelul de tehnicieni superiori, formați in acest sistem de invățămant. Şi nu in ultimul rand, cadastrul general, important pentru orice activitate care implică terenuri şi clădiri. Legat de acest subiect am adoptat o ordonanţă de urgenţă cu o serie de prevederi menite să accelereze inregistrarea imobilelor in sistemul integrat de Cadastru şi de Carte Funciară, măsuri cu importanță deosebită, mai ales din perspectiva terenurilor agricole, dar şi din perspectiva proiectelor de infrastructură şi toate aceste elemente sunt catalizator care, odată activi, vor permite să mobilizeze alte energii şi resurse pe care le avem la dispoziție pentru dezvoltarea economică. Care sunt pașii următori pe care ii propunem? Ne dorim, in primul rand, un document final care să reflecte dorința şi interesele romanilor şi Romaniei pe termen mediu şi lung, un set de priorități asupra cărora să existe consens, astfel incat execuția lor să nu fie afectată de ciclurile electorale. Ceea ce este cert, avem nevoie de un acord politic pentru o strategie de competitivitate a Romaniei. Vă adresăm, așadar, ,astăzi, invitația deschisă de a ne asuma impreună un drum care, pe langă creșterea competitivității economice, să ne crească in primul rand increderea in propriile forțe, in potențialul Romaniei, să aducem Romania la adevăratul ei potențial de dezvoltare şi să creăm Romania in care vrem să trăim. Vă mulţumesc. Comunicat al MECMRA Astăzi, la Palatul Parlamentului a avut loc evenimentul de lansare in consultare publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă, eveniment organizat de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sub Inaltul patronaj al Președintelui Romaniei Klaus Iohannis și cu sprijinul Academiei Romane și al Băncii Naționale a Romaniei. Au participat Președintele Romaniei, E.S. Klaus Iohannis, Prim-Ministrul Dacian Cioloş, Viceprim-ministrul Costin Borc, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Guvernatorul Bancii Naționale a Romaniei, Mugur Isărescu, Președintele Academiei Romane, Ionel Valentin Vlad, Economistul-Șef al Bancii Naționale a Romaniei, Valentin Lazea, Gheorghe Zaman, Membru corespondent al Academiei Romană, Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și Vasile Iuga, Senior Advisor PwC, moderatorul independent al sesiunilor ulterioare de consultare. Cu această ocazie, Klaus Iohannis, Președintele Romaniei, a precizat, in intervenția sa, că: Am agreat deja, in cadrul consultărilor de ieri cu liderii partidelor politice, cu Guvernul și BNR, că este mai oportun ca niciodată, la aproape un deceniu de prezență in Uniunea Europeană, să lucrăm la un proiect de țară post-aderare, prin care să definim ambițiile de progres ale Romaniei in cadrul construcției europene. Cota unică trebuie păstrată, nu doar pentru a spori atragerea de investiții străine, ci pentru a susține și capitalul romanesc. Avem nevoie de politici pro-piață, care să incurajeze capitalul romanesc, pentru ca intreprinzătorii romani să consolideze clasa de mijloc și să devină vector de schimbare. Trebuie să regandim profund relația dintre stat și cetățean: a fi cetățean nu inseamnă a avea doar obligații fiscale către stat, ci a avea și dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficiență și chibzuință in cheltuirea banului public, adică bună guvernare. Avem nevoie de o economie sănătoasă, care să nu stea un an in exporturi, un alt an in consum, şi altădată in diverse alocări bugetare motivate electoral. Ca dovadă de responsabilitate, trebuie să gandim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale. La nivel guvernamental, insă, este prioritară intărirea capacității administrative in privința investițiilor publice, a căror execuție bugetară a fost, in ultimii ani, nefiresc de precară. Totodată, trebuie să recuperăm restanțele in materie de accesare a fondurilor europene, adică să normalizăm suportul financiar european. Sunt ferm convins că merită să acordăm o atenție specială agriculturii și fermierilor romani. In ultimii 20 de ani, ponderea agriculturii in PIB a scăzut continuu, de la circa 18% in 1995 la 4-5% in ultimii ani. Avem un potențial agricol imens, dar agricultura noastră este incă la discreția condițiilor meteo. Deși spunem că am incheiat tranziția la economia de piață, regimul de proprietate funciară este incă un șantier, care se mișcă lent, care nu și-a găsit direcția indiferent de cei care s-au succedat la guvernare. De asemenea, și Prim-Ministrul Dacian Cioloș a apreciat importanța acestui demers, declarand că: Proiectul lansat astăzi este despre viitorul Romaniei, despre Romania in care vrem să trăim. Dezvoltat cu implicarea cetățenilor, a mediului economic și politic, proiectul Romania Competitivă va arăta un drum de urmat pentru o economie durabilă, care să valorifice potențialul real al Romaniei. Este un proiect cu atat mai necesar, cu cat in noul context european, strategiile noastre trebuie calibrate pentru a răspunde provocărilor, dar și oportunităților, in timp real. Romania are nevoie să-și definească o linie de parcurs, credibilă și asumată, un set de priorități de dezvoltare economică asupra cărora să existe consens politic și societal, astfel incat acestea să fie urmate dincolo de ciclurile electorale. La randul său, Viceprim-Ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care a și moderat evenimentul, a apreciat in intervenția sa activitatea depusa, impreuna cu partenerii de dialog, pentru realizarea documentului prin care : Ne dorim niște schimbări care să ne facă să vrem să trăim, să muncim și să ne intoarcem in Romania. Toate măsurile din documentul Romania competitivă converg către o idee comună : Incurajarea producției oriunde in Romania - concept care implică nu doar crearea tuturor condițiilor necesare care țin de infrastructura critică, precum educație, sănătate, energie, transport, comunicații, ci și un alt mod de a ne raporta la dezvoltarea economică. Calitatea unei viziuni și a unui proces transformațional este atat de bună pe cat de bine este ințeleasă și acceptată de cat mai mulți parteneri și de cat de clare și realiste sunt masurile și planurile de acțiune care o acompaniază. In lunile care au trecut am direcționat efortul nostru in aceste două direcții. Pe de-o parte, am discutat cu ministerele 16 fise cu măsuri, calendar și buget specific, iar in ceea ce privește pregătirea unui consens, am discutat intregul document atat cu Președinția Romaniei, cu Banca Națională, cat și cu Academia Romană. Documentul pe care vi-l propunem astăzi este o sinteza unui proces de colaborare inter-instituțională și sperăm ca in urma discuțiilor și consultărilor ce vor avea loc să servească drept fundament unei viziuni economice care să asigure dezvoltarea și prosperitatea Romaniei. Documentul strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă poate fi studiat accesand link-ul: http://goo.gl/M0mhFA Invitaţie la evenimentul de lansare in dezbatere publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sub Inaltul patronaj al Președintelui Romaniei Klaus Iohannis și cu sprijinul Academiei Romane și al Băncii Naționale a Romaniei vă invită, marți, 5 iulie 2016, la Palatul Parlamentului, de la ora 11:00 in Sala - Nicolae Iorga la evenimentul de lansare in dezbatere publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă. Evenimentul de lansare va fi urmat de o serie de consultări publice care iși propun imbunătățirea documentului inițial in vederea obținerii consensului societal asupra ariilor prioritare și a măsurilor concrete care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivului de creștere economică sustenabilă. AGENDA EVENIMENTULUI Romania competitivă: Un proiect pentru o creștere economică sustenabilă 5 iulie 2016, Sala - Nicolae Iorga, Palatul Parlamentului, București 10:30 - 11:00 Inregistrarea participanților 11:00 - 12:00 Cuvant introductiv Vor lua cuvantul: Klaus Iohannis, Președintele Romaniei Dacian Cioloş, Prim-Ministru, Guvernul Romaniei Mugur Isărescu, Guvernator, Banca Națională a Romaniei Ionel Valentin Vlad, Președinte, Academia Romană 12:00 - 12:15 Pauză de cafea 12:15 - 13:15 Cum deblocăm impreună potențialul economic al Romaniei? Vor lua cuvantul: Costin Borc, Viceprim-Ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Valentin Lazea, Economist-Șef, Banca Națională a Romaniei Gheorghe Zaman, Membru corespondent al Academiei Romană Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor 13:15 - 13:30 Prezentarea etapelor ulterioare de lucru Vasile Iuga, Senior Advisor, PwC 2016-07-05 12:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-02-33-40big_88088.jpgComunicat ANFP-Guvernul României, parteneriat cu Consiliul Europei pentru promovarea bunelor practici din administraţia publicăȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-anfp-guvernul-romaniei-parteneriat-cu-consiliul-europei-pentru-promovarea-bunelor-practici-din-administratia-publicaAgenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) lansează cea de-a IX-a ediţie a Competiţiei celor mai bune practici din administraţia publică din Romania, competiţie care se adresează tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice. Scopul acestei competiţii este acela de a identifica şi disemina iniţiative inovative şi eficiente din administraţia publică, de a face cunoscute experienţa şi rezultatele remarcabile ale autorităţilor şi instituţiilor publice din Romania, de a evidenţia felul in care administraţiile locale răspund mai bine nevoilor colectivităţii administrate. Pentru acest an, tematicile de concurs sunt următoarele: Pilonul 1: Transparența instituțiilor publice - premisa pentru creșterea increderii cetățenilor in administrație Pilonul 2: Incluziunea socială, baza unei societăți democratice Pilonul 3: Educaţia - bază pentru dezvoltarea societăţii Pilonul 4: Reducerea risipei și eficientizarea cheltuirii banului public in administrația publică locală, cu 3 subdomenii: -E-guvernarea -Valorificarea activelor (patrimoniului) unităţilor administrativ-teritoriale -Cooperarea inter-comunală. Elementul de noutate al celei de-a IX-a ediţii a competiţiei il reprezintă introducerea unui pilon dedicat exclusiv administraţiei publice locale, cu tema Reducerea risipei și eficientizarea cheltuirii banului public in administrația publică locală. Acesta este inițiat de către Guvernul Romaniei (prin Cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici), in parteneriat cu Consiliul Europei, prin intermediul programului Bune practici in administrația locală. Subliniem că perioada de inscriere in competiţie este 4 iulie - 16 august 2016, inscrierea efectuandu-se on-line prin completarea unei aplicaţii, disponibile pe website-ul www.anfp.gov.ro, secţiunea Inovaţie şi Calitate/ Competiţia. Competiţia se finalizează cu premierea celor mai bune practici in cadrul conferinţei internaţionale - Inovaţie şi calitate in sectorul public, precum și cu diseminarea acestora la nivel naţional printr-un Ghid de bune practici. * Ghidul aplicanților il puteți găsi, mai sus, la Fișiere atașate. 2016-07-05 11:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla.jpgPremierul Dacian Cioloş, invitat la emisiunea "Apel Matinal", la Radio România ActualităţiȘtiri din 05.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-invitat-la-emisiunea-quot-apel-matinal-quot-la-radio-romania-actualitatiRealizator: Eugen Rusu - Ediţie specială la interviul dimineţii la Apel matinal, de aceea ne grăbim să intrăm un pic mai devreme. Guvernul Romaniei, aşa cum aţi aflat şi din buletinele noastre de ştiri şi cum deja se cunoaşte, guvernul va lansa astăzi in dezbatere publică documentul strategic Romania competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă. O să vorbim despre acest proiect, dar şi despre posibilele efecte ale Brexit la Apel matinal chiar cum impreună cu primul-ministru, domnul Dacian Cioloş. Bună dimineaţa. Dacian Cioloş: Bună dimineaţa! Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţa in program. V-am trezit cam devreme, de fapt, nu v-am trezit, că bănuiesc că... Dacian Cioloş: Nu. Nu, m-aţi trezit. Fiţi liniştit. Realizator: Domnule Dacian Cioloş, decizia Marii Britanii, Brexit a dat aşa o naștere la foarte multe scenarii şi o să vă rog aşa un scurt comentariu, viziunea dumneavoastră asupra viitorului Uniunii. Dacian Cioloş: Cu siguranță, această decizie, rezultatul acestui referendum din Marea Britanie va duce in mod cert la o redefinire, o reconfigurare a Uniunii Europene chiar dacă este vorba doar de un stat membru care a decis să iasă din Uniunea Europeană, este un stat membru important, dar dincolo de asta, după părerea mea, indiferent de rezultatul care s-ar fi inregistrat in Marea Britanie, Uniunea Europeană după această masivă extindere din ultimii ani, incepand din 2004 incoace, simțea nevoia unei redefiniri, reconfigurări, unei evoluții in privința modului de funcționare. Pe de altă parte, această decizie a britanicilor, este o economie importantă, o economie puternică Marea Britanie, va avea cu siguranță un impact şi asupra economiei Uniunii Europene va crea, şi eu din perspectiva asta vă lucrurile, va crea cu siguranță noi oportunități şi, cu atat mai mult, Romania are nevoie in primul rand să se redefinească acasă, pentru a şti apoi cum se poziționează in acest proces care este in curs să demareze la nivel european. Realizator: Imediat o să vă rog să intrăm un pic in detalii şi pe tema acestui document strategic Romania competitivă, insă pentru moment v-aş intreba cum vedeţi dumneavoastră, in ce măsură o asemenea decizie şi cum ii va afecta pe romani, atat cei din ţară, pe care i-aţi menționat mai devreme, dar şi pe cei care lucrează sau invață in Marea Britanie, că este vorba de noi toţi pană la urmă. Dacian Cioloş: Sigur, principala noastră preocupare acum, pentru că acum aici se poate inregistra un impact, nu imediat, ci in următorii ani şi este important să subliniem acest lucru, este vorba de romanii care trăiesc, muncesc, invaţă in Marea Britanie. Este vorba de circa peste 200.000 - 230.000 de romani pe care noi ii avem inregistrați ca locuind in Marea Britanie. Nu va exista un impact imediat, formal, instituţional asupra lor pentru că Marea Britanie, atata vreme cat procesul de negociere al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană nu este finalizat, Marea Britanie işi păstrează in continuare toate drepturile şi obligaţiile ca stat membru al Uniunii Europene. Deci statutul romanilor care sunt acolo rămane același. In această perioadă, in care va /..../ Marii Britanii din Uniunea Europeană şi acest lucru nu va incepe decat in momentul in care Marea Britanie va ratifica formal această ieșire. Inţeleg din declarațiile oficialilor britanici că nu intenționează să facă acest lucru mai devreme de toamna acestui an. Deci, abia din acel moment se vor derula in doi ani de negocieri. Deci in această perioadă noi ne pregătim deja să negociem impreună cu alte state membre ale Uniunii Europene, să negociem la nivel european şi este important să subliniem acest lucru, nu vor avea loc negocieri bilaterale, ele vor fi conduse la nivel european, dar este clar că este interesul mai multor state membre de a clarifica statutul cetăţenilor europeni in Marea Britanie, la fel cum şi britanicii, cu siguranţă, vor dori să-şi clarifice statutul sutelor de mii de britanici care locuiesc in state membre ale Uniunii Europene. Spun acest lucru, in primul rand pentru a liniști pe cei care locuiesc in Marea Britanie că, din punct de vedere formal, instituţional nu va exista un impact imediat. /.../de comportament a unor britanici legat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din punct de vedere instituţional, formal ei işi vor... romanii care locuiesc in Marea Britanie işi vor păstra aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi pană acum. In această perioadă, cand noi vom negocia statutul lor in Marea Britanie, după ce Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, vom informa cetăţenii romani despre aceste negocieri. Mă bucur că ieri, la Preşedinţie, nu doar Guvernul şi Preşedinţia, ci toate partidele politice s-au angajat să facă parte din acest proces şi să fie implicate in acest proces, ceea ce ne dă mai mult decat speranța unei continuități a viziunii Romaniei vizavi de acest proces de negociere şi, mai ales, a viziunii Romaniei vizavi de poziția ei in Uniunea Europeană, chiar şi după alegerile parlamentare din acest an. Realizator: Domnule Dacian Cioloş, vorbeam mai devreme, lansare in dezbatere publică astăzi a documentului strategic Romania competitivă; voiam să vă intreb dacă este legat acest document de acel proiect de ţară coordonat de președintele Iohannis. Dacian Cioloş: Sigur. Cu siguranță, va fi parte a acestui proiect de ţară, chiar dacă noi, in momentul in care am introdus acest obiectiv in programul de guvernare, la sfarşitul anului trecut, nu ştiam că va exista această oportunitate a gandirii unui proiect de ţară asumat de toate partidele politice. Noi indrăzneam să sperăm la momentul respectiv că cel puţin această viziune de dezvoltare economică ar putea fi asumată in urma unei dezbateri publice şi de partidele politice şi integrate - de ce nu? - anumite idei in programele de guvernare care ar urma să se pregătească pentru campania electorală de la sfarşitul acestui an. Conjunctura, situaţia, de fapt, din momentul de faţă, cu siguranţă accelerată şi de Brexit, ne-a adus in situaţia in care preşedintele a propus şi partidele politice au acceptat să lucrăm impreună incepand de acum la un proiect de ţară. Deci, această viziune de dezvoltare economică pe termen mediu şi pe termen lung, pe care o propunem noi pentru Romania, numită Romania competitivă - noi am propus ca ea să fie parte integrantă a acestui proiect de ţară - o lansăm, astăzi, in dezbatere publică urmand ca acea comisie care va fi constituită la preşedinţia Romaniei să preia acest document şi să-l folosească cum crede de cuviință. Realizator: Mai am o curiozitate şi o să vă rog pe dumneavoastră să-mi spuneţi dacă mă inşel: in definitiv, ceea ce s-a intamplat cu Marea Britanie, poate constitui pentru Romania, pentru economia Romaniei ocazia unui restart, din punct de vedere, fireşte, economic. Am inţeles corect ? Dacian Cioloş: Aşa e. Vedeţi, noi, după aderarea la Uniunea Europeană, n-am mai avut o direcție clară pe care s-o luăm. Ne-am complăcut cumva in acest statut de stat membru al Uniunii Europene. De multe ori ne-am plans că multe lucruri care sunt decise la Bruxelles nu ne convin sau nu sunt conforme cu obiectivele noastre, dar fără să punem pe masa noastră, in primul rand, şi, apoi, a celorlalți parteneri cateva obiective clare pe care noi ni le-am fixat. Mai mult decat atat, in ultimele decenii, din punct de vedere economic, de multe ori, decizii majore de politică economică au fost luate in Romania mai mult sau mai puţin sub presiunea unor organisme internaționale. Cred că a venit momentul, avem maturitatea necesară şi la nivelul economiei, a oamenilor de afaceri, şi la nivelul societății şi cred eu, indrăznesc să sper, şi la nivel politic, avem, deci, maturitatea necesară ca să ne asumăm propriile obiective pornind de la care să negociem cu partenerii noştri anumite programe comune. Şi oportunitatea a apărut acum şi in urma acestei decizii a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, decizie in urma căreia, cu siguranță, cum vă spuneam, Uniunea Europeană ca atare simte o presiune să se redefinească, să-şi regandească obiectivele, probabil chiar instituțiile, proiectele şi, deci, in aceste condiții, Romania, ca a șasea putere in Uniunea Europeană din punct de vedere al dimensiunii ei, al suprafeței, al populației, deci, Romania devine, cu ieșirea Marii Britanii al şaselea stat membru al Uniunii Europene, ca pondere vorbesc, Romania, deci cu acest statut, cred că are toate atuurile ca, odată ce şi-a definit acasă propriile obiective, să poată să le susțină cu fruntea sus şi in mod proactiv la nivel european. Realizator: Domnule prim-ministru, vă mulțumim pentru prezența in program. Să aveţi o zi bună şi să auzim numai de bine. Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o să mă adresez astăzi ascultătorilor. 2016-07-05 10:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-05-11-03-39big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a participat la deschiderea Forumului Administrației Publice LocaleȘtiri din 04.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-dacian-ciolos-la-deschiderea-forumului-administratiei-publice-localeGalerie foto Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la deschiderea Forumului Administrației Publice Locale, unde a declarat următoarele: Discursul premierului Dacian Cioloş la deschiderea Forumului Administraţiei Publice Locale [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule vicepremier, doamnelor şi domnilor miniştri membri ai guvernului, doamnelor şi domnilor membri ai corpului diplomatic, dragi parteneri - aş indrăzni să spun - aleşi locali, aşa cum am promis inainte de alegeri - dacă mai ţineţi minte, am participat la diferitele intalniri ale asociaţiilor aleşilor locali ai comunelor, oraşelor, municipiilor din Romania, şi v-am sugerat atunci, v-am propus să ne vedem in acest format după alegerile locale, să veniţi dumneavoastră in buzunar cu un mandat intreg pe care il aveţi in faţă, cu siguranţă cu proiecte, şi cred că este cea mai bună oportunitate de a discuta deschis despre aceste proiecte şi mai ales despre un parteneriat care ar trebui să fie firesc intre guvernul Romaniei şi dumneavoastră. Este şi un exerciţiu de dialog pe care noi ni-l dorim să devină o tradiţie. Sperăm ca şi guvernele care vor veni după noi să preia acest model de intalnire şi, chiar dacă sunt guverne politice, dincolo de intalnirile de partid sau in alte formate, cred că e util să existe cel puţin o dată pe an o astfel de intalnire, in care membri ai guvernului - şi o să vedeţi aici, cred că cu cateva mici excepţii, practic toți membrii guvernului sunt prezenţi şi o să participe la acest forum astăzi şi maine, la grupurile de lucru, atelierele care sunt organizate, pentru că este un interes reciproc, cred, şi obiectivul acesta este al acestui forum: pe de-o parte, de a vă prezenta care sunt proiectele, obiectivele noaste pe următoarele luni, care sunt proiectele pentru a căror implementare avem nevoie de sprijinul şi de colaborarea dumneavoastră, dar şi să vă ascultăm şi să vedem care sunt aşteptările dumneavoastră, ideile, propunerile dumneavoastră vizavi de guvern, lucruri pe care le putem face pană la sfarşitul mandatului. Acesta este, deci, obiectivul intalnirii. Vreau să putem discuta astăzi despre proiecte de interes naţional, dar in acelaşi timp proiecte care sunt şi de utilitate maximă pentru dumneavoastră la nivel local, să trecem in revistă anumite proiecte, programe pe care le-am gandit şi care vă privesc in mod direct, dar şi să discutăm despre măsurile pe care le putem lua pentru a schimba lucrurile, pentru a face ca lucrurile să evolueze acolo unde ele nu funcţionează suficient de bine, pentru că, e clar, avem nevoie de schimbare. Aşa cum avem nevoie de schimbare şi de evoluţie in administraţia publică la nivel central, aşa avem nevoie şi la nivel local, şi cred că această schimbare, ca să nu rămană doar pe hartie, are nevoie de parteneriatul dumneavoastră. Aş vrea să trec in revistă cateva domenii pe care noi vrem să le supunem discuţiei astăzi şi maine. In primul rand, reforma administraţiei publice locale. Trebuie să găsim impreună soluţii pentru această reformă, care să constituie o bază solidă pentru un aparat de lucru care să fie funcţional. Ne lovim şi noi şi dumneavoastră de o serie de disfuncţionalităţi in acest moment in relaţia dintre administraţia centrală şi administraţia publică locală, şi in gandirea de politici publice - mă refer aici la fragmentare, la o descentralizare incompletă sau de multe ori nefuncţională, la dezechilibre in finanţare şi in salarizare, la o insuficientă transparenţă, atat a implementării politicilor publice, cat şi a cheltuirii fondurilor publice, şi de aici ştiţi că apar şi o serie de suspiciuni despre modul cum sunt cheltuiţi banii publici, de o regionalizare care a rămas in continuare inrădăcinată in gandirea tranzitorie, temporară, dinainte de aderarea la Uniunea Europeană şi care nu mai răspunde aşteptărilor şi nevoilor actuale. Şi de aceea avem nevoie, pentru viitor, de soluţii realiste şi pentru această problemă a fragmentării unităţilor administrativ teritoriale. Şi aici nu ne gandim la soluţii-miracol in perioada imediat următoare, dar vrem să venim cu cateva idei şi am vrea să discutăm cu dumneavoastră - probabil că aveţi şi dumneavoastră alte idei. Ne gandim in primul rand să stimulăm asocierile intercomunale, care pot deveni in timp soluţii viabile la această problemă a fragmentării, asocieri intercomunale cu o legislaţie mai clară, cu reguli mai clare şi privind responsabilitatea participării in cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunală. Am auzit din partea multora dintre dumneavoastră că apar probleme atunci cand mai multe comune, oraşe, se asociază intr-o astfel de structură, lansează proiecte in comun, după care unii dintre membrii ADI-urilor decid să părăsească structura şi ceilalţi răman cu proiectele in aer sau cu insuficientă claritate legat de responsabilitatea aplicării acestor proiecte. Cred că şi din acest punct de vedere, pentru a da mai multă consistenţă asociaţiilor de dezvoltare intercomunală, avem nevoie de reguli mai clare, dar cu siguranţă şi de legislaţie care să vă permită să folosiţi resurse financiare pentru o paletă mai largă de proiecte decat cele permise in momentul de faţă. Mă gandesc totodată, tot pentru a aduce un răspuns la această problemă a fragmentării, să vedem in ce măsură putem construi structuri mai consistente pe experienţa Grupurilor de Acţiune Locală, acolo unde acestea se dovedesc un succes şi să mergem dincolo de responsabilităţile GAL-urilor, aşa cum sunt prevăzute acum in gestiunea fondurilor europene, să putem finanţa şi proiecte cu fonduri de la bugetul de stat pentru astfel de grupuri de acţiune locală care au o strategie de dezvoltare locală, o gandire care merge dincolo de posibilităţile de finanţare prin fonduri europene. Totodată, ar trebui să ne gandim şi la alte forme de regrupări voluntare de comune, care să ducă la o mai eficientă utilizare a fondurilor publice şi a resurselor de personal din cadrul administraţiilor comunale. Astfel de asocieri pot acoperi furnizări mai eficiente ale fondurilor publice in domenii cum ar fi serviciile comunale, servicii sociale sau dezvoltare de infrastructură, şi ele ar putea fi finanţate şi din fonduri europene, dar şi din fonduri de la bugetul de stat. Oricum, ideea pe care vrem s-o promovăm in acest an este voluntariatul in acest mod de abordare al asocierilor intre comune şi oraşe, iar după caţiva ani de voluntariat să vedem in ce măsură putem formaliza intr-un cadru mai precis aceste structuri. Oricum, trebuie să fie clar că in anii următori avem nevoie de astfel de instrumente care să ne ducă la o utilizare mai eficientă a resurselor pe care le avem la dispoziţie. Un al doilea punct pe care vrem să-l dezbatem cu dumneavoastră astăzi sunt proiectele sau programele integrate. Avem nevoie de o mai bună integrare a diferitelor proiecte care pană acum au fost tratate sectorial, atat pentru dezvoltarea infrastructurii, cat şi pentru dezvoltarea serviciilor comunale sau a unor proiecte de dezvoltare economică şi de incluziune socială. Şi aici noi am venit deja cu cateva pachete, atat pachetul naţional de măsuri antisărăcie sau pachetul pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, care sunt reuniuni de măsuri, de fapt, care pană acum au fost tratate secvenţial sau izolat şi pe care vrem să vi le propunem sub formă de pachet, pentru că, chiar dacă de multe ori, pentru administraţia centrală probabil că e mai simplu, fiecare minister, fiecare agenţie să işi trateze in mod specific un program sau altul sau o măsură sau alta, dumneavoastră, la nivel local, de multe ori vă confruntaţi cu această fragmentare, care vă creează probleme şi de implementare, dar şi de rezultat. Astfel incat, obiectivul nostru, in acest an, şi pe fonduri europene, dar, cum spuneam, şi pe bugetul naţional, este să venim cu abordări de pachete de măsuri pe care dumneavoastră să le puteţi trata integrat şi să puteţi veni inclusiv cu proiecte integrate de măsuri, care să combine aceste măsuri intr-o gandire care să fie logică şi care să ducă la mai multă eficienţă. Vă spuneam de aceste două pachete care vizează şi fonduri europene, şi bugetul naţional. Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Agriculturii lucrează deja la ghiduri ale beneficiarului pe diferite măsuri din programele cu finanţare europeană, care să vă permită să veniţi cu astfel de proiecte integrate, care să poată să finanţeze, de exemplu, la şcoli sau in centre de asistenţă socială, atat partea de investiţii, cat şi partea de asistenţă pentru educaţie sau asistenţă socială ca atare, şi să nu trebuiască să depuneţi diferite proiecte. Această abordare integrată vă va putea da şi un punctaj mai bun atunci cand depuneţi aceste proiecte, dacă dumneavoastră, la nivel local, faceţi acest efort. Problema regionalizării, am mai ridicat-o şi la intalnirile pe care le-am avut cu asociaţiile dumneavoastră, ale primarilor, şi cu diferite discuţii ale responsabililor consiliilor judeţene. Sigur, nu o să facem noi, nu o să decidem noi regionalizarea in acest mandat, pană la sfaşitul anului, dar cred că este important să folosim această perioadă şi să relansăm această dezbatere, in aşa fel incat după alegerile parlamentare să putem intra in linie dreaptă, in funcţie, sigur, de obiectivele pe care şi le va asuma şi viitorul guvern, cu această temă, dar este o temă la care, in anii următori, va trebui să găsim un răspuns. Pentru că este din ce in ce mai clar că această abordare a regiunilor de dezvolare, care inseamnă, de fapt, o asociere a judeţelor, şi unde, din păcate, eu, cel puţin, ce pot să observ este că, in general, judeţele vin cu abordarea judeţeană, incercand să obţinem maximum pentru judeţul respectiv in aceste discuţii de forme de asociere ale judeţelor pentru proiecte de dezvoltare regională. Pe cand, noi ar trebui să avem o abordare integrată de dezvoltare ale unor regiuni, o dezvoltare coerentă, pornind de la realităţile din teren, şi nu doar de la priorităţile politice ale unui preşedinte de consiliu judeţean sau altul. Deci, această temă ar trebui să o punem in dezbatere, să vedem ce responsabilităţi ar trebui să indeplinească viitoarele regiuni administrative, ce resurse financiare să aibă la dispoziţie şi cum să fie acestea alocate, care să fie instrumentele de cooperare cu autorităţile locale, cu autorităţile judeţene, şi, mai ales, cum să facem pentru ca aceste structuri regionale să nu fie doar o adăugire a unui nou strat administrativ şi de complexitate birocratică, ci să fie intr-adevăr o valoare adăugată in organizarea administrativ teritorială a ţării. Regionalizarea ar trebui să ducă, deci, la o simplificare şi la o reducere a cheltuielilor cu administraţia publică locală, şi nu o incărcătură administrativă in plus. In acelaşi context, vrem să lucrăm şi la continuarea procesului de descentralizare, cu acele funcţii pentru a căror furnizare de către autorităţile publice locale se pot obţine beneficii suplimentare pentru cetăţeni. Şi, aici, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Centrale lucrează la finalizarea analizei ultimelor domenii, sectoare pe care le putem propune pentru descentralizare, cum ar fi agricultura, cultura, turismul, educaţia, tineretul şi sportul. Este insă important ca acest transfer de responsabilitate să se facă intr-un mod coerent, in aşa fel incat să ne asigurăm că politicile publice care sunt decise la nivel central pot fi aplicate eficient la nivel local, să nu trecem dintr-o extremă in alta, să nu trecem de la o centralizare excesivă, cu toate deciziile şi implementările care să fie la nivel central, spre o descentralizare in care să dăm autorităţilor locale, sigur, responsabilitatea implementării unor proiecte, dar trebuie in acelaşi timp să ne gandim să păstrăm şi pentru autorităţile centrale instrumentele pentru a ne asigura că politicile publice decise la nivel central chiar se aplică la nivel local. Altfel ajungem la situaţii, cum am văzut in aceste ultime luni şi săptămani in domeniul sănătăţii, de exemplu, unde, atunci cand apar crize sau apar probleme la nivel naţional, practic, Ministerul Sănătăţii a rămas fără aproape orice instrument de intervenţie la nivel local pentru a se asigura că unităţi spitaliceşti, unităţi de sănătate publică işi asumă responsabilitatea aplicării unor decizii care se iau la nivel central, cu impact care merge dincolo de interesul unui spital sau altul. Cred că aici trebuie să gandim impreună o modalitate echilibrată in care, pe de o parte, dumneavoastră, avand noi responsabilităţi, să aveţi şi resursele financiare pentru a vi le putea asuma, dar să putem integra astfel de unităţi cu management descentralizat şi in anumite proiecte de politici publice care sunt decise la nivel central. Vom vorbi cu siguranţă, astăzi şi maine, şi despre finanţare, despre finanţarea autorităţilor publice locale, unde trebuie să discutăm atat de volumul lor, cat mai ales de responsabilitatea pentru cheltuirea acestora şi pentru eficienţa chletuirii acestora. Avem constrangeri bugetare evidente, care nu vin din austeritate, aşa cum le place unora să spună că, din nou, guvernul vine cu politici de austeritate. Nu este vorba de asta, este vorba că avem resurse bugetare care sunt limitate, pentru că am luat şi anumite măsuri de relaxare fiscală, care să stimuleze mediul economic. Dar, in general, oricat de multe resurse financiare ar fi la nivelul guvernului, ele trebuie cheltuite in mod eficient şi in mod transparent. Şi de aceea avem nevoie de mai multă claritate in modul in care resursele pe care le avem la dispoziţia guvernului le repartizăm la nivelul autorităţilor locale şi, mai ales, cum urmărim utilizarea lor eficientă. Şi vedem că sunt exemple, din păcate, de risipă, de incompetenţă, chiar de corupţie, care duc la utilizarea ineficientă a acestor fonduri. Avem nevoie să imbunătăţim sistemul de transfer şi de echilibrare, care ar trebui să se concentreze, eu vă propun să discutăm asupra acestor lucruri, asupra a patru principii. Pe de o parte echitate, să oferim resurse proporţional judeţelor şi localităţilor in funcţie şi de gradul lor de dezvoltare sau, altfel spus, acolo unde este nevoie de mai multă resursă pentru dezvoltare să putem aloca mai multă resursă, dar să legăm alocarea acestei resurse şi de eficienţă sau, altfel spus, să stimulăm nu doar cheltuirea eficientă a banilor care pleacă de la nivel central, dar să stimulăm şi o mai bună colectare la nivel local, sigur, in funcţie de potenţialul pe care-l are fiecare localitate, fiecare unitate administrativ-teritorială. Insă să incercăm să folosim alocările bugetare de la nivel central in aşa fel incat să stimulăm şi la nivel local mai multă eficienţă atat in colectarea fondurilor, cat şi in utilizarea lor. Apoi, un al treilea principiu pe care vi-l propun e cel al transparenţei, să avem reguli clare, stabile şi publice legat de cheltuirea banilor publici şi din acest punct de vedere noi v-am propus deja anumite instrumente. Dar şi un al patrulea principiu, cel al responsabilităţii in chetuirea acestor fonduri. Apoi, legat de dezvoltarea economică locală, din prespectiva noastră sunt cateva elemente cheie pe care trebuie să le avem in vedere pentru a asigura un echilibru de dezvoltare intre rural şi urban, venind cu o viziune integrată, o viziune integrată a dezvoltării in profil teritorial, dar şi in profil economic, astfel incat să asigurăm pe viitor o dezvoltare atat a zonelor urbane, inclusiv ariile metropolitane, cat şi zonele rurale, pe care să le putem trata intr-un mod unitar, şi nu preferenţial pentru unii sau pentru alţii. Din acest punct de vedere, lucrăm acum la finalizarea unei strategii de dezvoltare teritorială a Romaniei, la care a inceput să se lucreze de caţiva ani de zile şi care a fost tot tergiversată. Suntem in măsură acum să punem pe masa de lucru a dumneavoastră şi a dezbaterii această strategie de dezvoltare teritorială integrată, numită şi - Romania policentrică la orizontul 2035, pe care ne-am dori-o ca şi un cadru unitar pentru dezvoltarea teritorială pe termen lung a Romaniei, in aşa fel incat să avem această abordare de dezvoltare echilibrată a teritoriului Romaniei, in care stimulăm cooperarea intercomunală, să stimulăm cooperarea intre centrele urbane sau poliurbane şi zonele rurale, să asigurăm legătura atat de comunicaţii, cat şi prin infrastructură a intreg teritoriului ţării şi să creăm oportunităţi pe cat posibil echilibrate şi egale pentru toate regiunile ţării, pentru dezvoltarea activităţii economice. Observăm deja acest fenomen, că investiţiile economice se concentrează din ce in ce mai mult in regiunile care deja sunt dezvoltate şi, dacă nu venim cu o abordare integrată şi vizionară asupra dezvoltării teritoriale a Romaniei, riscăm ca in caţiva ani de zile, chiar dacă la nivel macro vom avea o dezvoltare economică bună, aceasta să fie inechilibrat repartizată intre diferitele regiuni ale ţării. Vă vom propune, domnul vicepremier Dincu o să vă facă o prezentare, probabil chiar astăzi, a acestei strategii, care porneşte de la analize şi de la date pe care le-am cules din teritoriu şi care vă va propune această abordare. Aş vrea să abordez cu dumneavoastră şi să discutăm, astăzi şi maine, şi subiectul legat de transparenţă. Vă spuneam, transparenţă mai ales in cheltuirea fondurilor publice. Această transparenţă este esenţială pentru cointeresarea şi coparticiparea cetăţenilor la fundamentarea şi la implementarea proiectelor care implică dezvoltarea comunităţilor lor. Noi am inceput acest proces de transparenţă la nivel central, atat in procesul decizional, la nivelul guvernului, cat şi in utilizarea fondurilor publice şi vrem să vă propunem acelaşi lucru şi pentru administraţia publică locală. Ministerul Dezbaterii Publice şi al Comunicării a lucrat pe un astfel de ghid, pe care vi l-a propus. Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aţi făcut deja eforturi de a transparentiza activitatea dumneavoastră şi utilizarea fondurilor publice. Sper să putem generaliza această abordare, pentru că prin această transparentizare putem caştiga şi increderea cetăţenilor, care este cu atat mai mult necesară la nivelul dumneavoastră. E normal ca oamenii să ştie pe ce sunt cheltuiţi banii lor şi eu cred că prin această transparentizare putem creşte inclusiv gradul de colectare, pentru că atunci cand oamenii ştiu in ce fel sunt folosite resursele pe care ei le cedează Administraţie Publice Locale, cu siguranţă vor contribui intr-un mod mult mai proactiv la consolidarea acestor resurse. Aici avem, vă spuneam, atat un proces de transparenţă al procedurilor administrative, care sunt folosite la nivel local, dar şi al resurselor pe care le folosiţi. Şi aici inclusiv Ministerul Finanţelor ştiţi că a creat acea platformă a transparentizării alocării şi utilizării resurselor bugetare, care este la dispoziţia tuturor cetăţenilor şi pe care sper să o folosiţi cu toţii. Ce resurse şi cum vrem noi să sprijinim autorităţile publice locale, vom discuta şi despre asta astăzi. In primul rand, o mai bună utilizare a fondurilor europene. Aici, miniştrii care au in responsabilitate fondurile europene o să vă prezinte stadiul in care ne aflăm cu lansarea unor programe şi cu pregătirea ghidurilor pe care le aşteptaţi, pentru a putea pregăti proiecte. Avem, aici, cinci apeluri de proiecte unde autorităţile locale pot fi beneficiari, care au fost lansate deja de Ministerul Fondurilor Europene, dar şi de MDRAP, pe Programul Operaţional Regional. Pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt trei apeluri lansate, iar pană in luna iulie vor mai fi lansate incă trei apeluri pe măsuri pe care puteţi depune şi dumneavoastră proiecte. Ne dorim, totodată, să avem o mai bună coordonare a programelor cu finanţare europeană şi programelor cu finanţare de la bugetul de stat, astfel incat, cum vă spuneam, să avem proiecte cu finanţare integrată, care să aducă mai multă claritate şi mai multă simplificare pentru dumneavoastră. In acest context, şi pe baza experienţei Proiectului de dezvoltare integrată teritorială ITI, in Delta Dunării, vrem să ne gandim la astfel de programe specifice integrate. Chiar dacă nu o să reuşim, probabil, pană la sfarşitul anului să construim noi ITI-uri sau noi instrumente teritoriale integrate de dezvoltare, aşa cum avem in Delta Dunării, dar cel puţin să venim cu o abordare integrată a unor ghiduri de măsuri la care să puteţi depune proiecte. Ne gandim, in primul rand, pentru cateva regiuni prioritare, vrem să venim cu o astfel de abordare integrată pentru dezvoltarea Văii Jiului, aşa cum am promis şi inainte de alegerile locale. Dar şi pentru Roşia Montană, care a suscitat multe discuţii. Vrem să venim nu doar cu reguli şi cu constrangeri, dar şi cu proiecte de dezvoltare acolo. Am avut, totodată, o discuţie cu aleşii locali din regiunea Moldovei, pentru o dezvoltare integrată pentru această zonă. Deci, pentru aceste trei zone-teritorii - Valea Jiului, zona Moldovei, Roşia Montană - intenţia noastră este ca, pană la sfarşitul mandatului, să vă propunem, sigur, impreună cu dumneavoastră, cu localnicii, să vă propunem abordări integrate de dezvoltare teritorială, care să pună impreună atat fondurile europene, cat şi resurse de la bugetul de stat, pentru a vă putea finanţa proiectele. Şi sperăm ca, de la aceste exemple, in anii următori, să se poată merge pe o astfel de abordare integrată şi in alte regiuni ale ţării. Aş vrea să inchei cu un subiect la care eu ţin foarte mult şi unde cred că, prin o mai bună cooperare intre guvern şi dumneavoastră, putem avansa mult in acest an şi in următorii ani. Este vorba de cadastru. Şi mă refer, sigur, in primul rand, aici, la cadastrul agricol, la cadastrul in mediul rural, şi asta nu pentru că cadastrul agricol ar fi mai important decat cadastrul, eu ştiu, in mediul urban, unde, sigur, avem şi acolo proiecte de investiţii, care nu se pot dezvolta fără a finaliza acest proces, dar in agricultură, pe de o parte, vedeţi că ajungem la un punct de blocaj atunci cand nu avem cadastru, cand anumite proiecte de investiţii nu pot să decurgă normal, cand nu putem avea o viziune de dezvoltare teritorială rurală, atata timp cat nu avem pusă in valoare această resursă care este fondul funciar. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, in caţiva ani de zile, nu vom mai putea acorda subvenţiile, dacă nu avem acest cadastru, pentru că este o condiţionalitate asumată de toate statele membre al Uniunii Europene şi, deci, trebuie să finalizăm şi noi acest proces. V-am spus, la intalnirile pe care le-am avut, mai ales cu Asociaţia Comunelor Rurale din Romania, că vrem ca după alegeri să vă propunem un parteneriat din acest punct de vedere. Noi, de partea noastră ne-am făcut intr-un anumit fel treaba, pentru că, chiar in şedinţa de guvern de săptămana trecută, am aprobat in Guvern o modificare a Legii cadastrului, prin ordonanţă de urgenţă, care dă Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară o serie de instrumente prin care va putea să vă sprijine acolo unde primarii de la nivelul comunelor vreţi să aveţi această abordare integrată, să mergem pană la capăt cu cadastrarea, să nu o facem doar pe bucăţi, deci, să ne asumăm ca, eu ştiu, intr-un an, un an şi jumătate, doi ani, să finalizăm cadastrarea la nivelul unei comune. Acolo unde vă veţi propune acest lucru, vă asigur că veţi avea tot sprijinul Agenţiei de Cadastru, inclusiv financiar, inclusiv prin subvenţionare sau prin finanţarea unei părţi din aceste lucrări de cadastru. Am venit inclusiv cu o abordare unitară in ceea ce priveşte unele acte notariale care sunt necesare pentru a putea finaliza aceste activităţi de cadastru, pentru a putea rezolva mai rapid anumite probleme de moştenire şi de succesiune. Deci, există acum, la nivelul Agenţiei de Cadastru, un pachet de instrumente şi de măsuri care sunt la dispoziţia dvs pentru acei dintre dvs care doresc să işi asume la nivelul comunei acest proces. Şi eu am cerut deja Agenţiei de Cadastru ca, după acest forum, să facem un inventar al acelor comune care doresc să aibă această abordare integrată şi vă garantez că veţi avea tot sprijinul nostru pentru a finaliza acest proces cat mai repede şi pentru a da exemple că putem să avem şi această abordare integrată, care poate să fie mult mai eficientă decat această abordare secvenţială. O să inchei aici introducerea pe care vroiam să o fac. A fost mai consistentă, pentru că vroiam să vă livrez mai multe teme pe care aş vrea să le supunem dezbaterii astăzi şi maine. Veţi avea, deci, incepand de astăzi, discuţii cu miniştrii, care vor participa la ateliere, grupurile de lucru care vor fi organizate. Obiectivul nostru este acela de a colecta idei, sugestii din partea dvs, pe care să le putem materializa in decizii la nivelul guvernului in perioada imediat următoare, să vedem ce se poate face in şase luni pentru a eficientiza activitatea dvs şi, mai ales, pentru a eficientiza implementarea unor decizii pe care le ia guvernul la nivelul autorităţilor locale şi la ce proiecte ne putem gandi pentru perioada următoare, ce putem pregăti impreună, ce decizii putem să pregătim. O să ne revedem maine, la concluzii, cand sper să fim in măsură să sintetizăm cateva idei şi sugestii pe care să ni le asumăm pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Mult succes şi multă inspiraţie, deci, pentru astăzi şi maine! Şi vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei noastre. 2016-07-04 12:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_banner2.jpgMesaj de condoleanțe și comemorare transmis de premierul Dacian CioloșȘtiri din 03.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-i-comemorare-transmis-de-premierul-dacian-cioloElie Wiesel a plecat la Dumnezeu. Supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și al ororilor Holocaustului, și-a distilat suferința in iubire față de semeni. A fost un mesager al umanității, o voce neobosită impotriva violenței, opresiunii și rasismului. Viața și scrierile lui răman in istorie ca mărturii ale păcii și demnității umane, manifeste ale credinței lui Elie Wiesel că forțele binelui și ale libertății pot fi victorioase peste tot in lume. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aibă in pace. 2016-07-03 11:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-03-11-20-03big_sigla_guvern_albastru.pngInvitaţie la evenimentul de lansare în dezbatere publică a documentului strategic: „România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”Știri din 01.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/invitatie-la-evenimentul-de-lansare-in-dezbatere-publica-a-documentului-strategic-romania-competitiva-un-proiect-pentru-o-cre-tere-economica-sustenabilaGuvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sub Inaltul patronaj al Președintelui Romaniei Klaus Iohannis și cu sprijinul Academiei Romane și al Băncii Naționale a Romaniei vă invită, marți, 5 iulie 2016, la Palatul Parlamentului, de la ora 11:00 in Sala - Nicolae Iorga la evenimentul de lansare in dezbatere publică a documentului strategic: - Romania competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă. Evenimentul de lansare va fi urmat de o serie de consultări publice care iși propun imbunătățirea documentului inițial in vederea obținerii consensului societal asupra ariilor prioritare și a măsurilor concrete care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivului de creștere economică sustenabilă. AGENDA EVENIMENTULUI Romania competitivă: Un proiect pentru o creștere economică sustenabilă 5 iulie 2016, Sala - Nicolae Iorga, Palatul Parlamentului, București 10:30 - 11:00 Inregistrarea participanților 11:00 - 12:00 Cuvant introductiv Vor lua cuvantul: Klaus Iohannis, Președintele Romaniei Dacian Cioloş, Prim-Ministru, Guvernul Romaniei Mugur Isărescu, Guvernator, Banca Națională a Romaniei Ionel Valentin Vlad, Președinte, Academia Romană 12:00 - 12:15 Pauză de cafea 12:15 - 13:15 Cum deblocăm impreună potențialul economic al Romaniei? Vor lua cuvantul: Costin Borc, Viceprim-Ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Valentin Lazea, Economist-Șef, Banca Națională a Romaniei Gheorghe Zaman, Membru corespondent al Academiei Romană Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor 13:15 - 13:30 Prezentarea etapelor ulterioare de lucru Vasile Iuga, Senior Advisor, PwC 2016-07-01 15:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-01-03-47-31big_sigla_guv_albastru.pngConsultări ale premierului Dacian Cioloș cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 01.07.2016http://gov.ro/ro/stiri/consultari-ale-premierului-dacian-ciolo-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiPremierul Dacian Cioloș, vicepremierii Vasile Dincu și Costin Borc, dar și miniștrii Fondurilor Europene, Finanțelor, Transporturilor și Mediului s-au intalnit azi, 1 iulie, la sediul guvernului, cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), organizație reprezentativă a mediului de afaceri. Discuțiile dintre membrii guvernului și reprezentanții CDR au vizat subiecte importante de pe agenda mediului de afaceri, precum combaterea evaziunii fiscale, legea cadastrului, finanțarea proiectelor din fonduri europene, infrastructura de transport a Romaniei și măsuri de simplificare și debirocratizare necesare in relația dintre administrația publică și companii, ca o declinare a măsurilor luate deja in relația dintre administrația publică și cetățeni. Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltare au apreciat accelerarea și consistența consultărilor din ultimele luni in grupurile de lucru la nivel tehnic intre reprezentanții administrației și cei ai mediului de afaceri. Au fost exemplificate ameliorările aduse formularului 088 ca urmare a consultării dintre ANAF și mediul privat și ambele părți au evidențiat necesitatea menținerii formularelor 088 și 394 pentru combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, au mai fost apreciate evoluțiile pozitive in urma consultărilor din grupurile de lucru tehnice care au vizat legislația privitoare la cadastrarea terenurilor agricole, dialogul pe probleme energetice, dar și schimbul de informații și ameliorările aduse legislației care vizează infrastructura. Galeria foto este disponibilă aici Galeria video este disponibilă aici 2016-07-01 15:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-07-01-03-25-39big_3333333.jpgParticiparea premierului Dacian Cioloș la acțiunea de salubrizare a Parcului VăcăreștiȘtiri din 30.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-actiunea-de-salubrizare-a-parcului-vacare-ti Declarații ale premierului Dacian Cioloș la acțiunea de ecologizare cu 100 de voluntari a Deltei Văcărești din capitală [Check against delivery] Dacian Cioloş: Eu mă bucur in primul rand că am reuşit, după patru ani de studii, analize şi ceva birocraţie, să luăm decizia, in cele din urmă, şi să transformăm această zonă, abandonată de caţiva ani, unde natura şi-a reintrat in drepturi, şi să o declarăm ceea ce este de fapt: un parc natural, poate nu in inima oraşului, dar clar legat de oraş. E parc natural urban, cel mai mare din Uniunea Europeană, din cate ştiu. Acţiunea de astăzi este binevenită nu doar prin rezultatele pe care o să le lăsăm in urmă, impreună cu toată echipa de voluntari, dar e binevenită şi pentru că dăm un semnal că nu e suficient să iei o decizie pe hartie, publicată in Monitorul Oficial, sau să declari un parc natural in Monitorul Oficial; această decizie trebuie pusă in practică şi trebuie inceput cu inceputul. In primul rand, să dăm semnalul că, de-acum, această zonă, care de ani de zile a fost abandonată, nu mai e o groapă de gunoi unde aruncăm ceea ce nu ne mai interesează, ci ar trebui să devină, intr-adevăr, un parc care să fie al nostru, al meu, ca cetăţean, in aşa fel incat prin asumarea individuală a acestei responsabilităţi să putem să ne asumăm in mod colectiv tranformarea acestei zone intr-un parc. Dincolo de asta, autorităţile publice mai au incă ceva treabă - şi doamna ministru ştie, ne-a spus-o in guvern, chiar in momentul cand am luat această decizie formală de a declara această zonă parc natural. Urmează să se elaboreze planul de management şi, pe această bază, să stabilim clar şi ce se poate şi ce nu se poate face in această zonă. Mai există percepţia asta distorsionată că acum, odată ce am declarat parc natural, proprietarii din zonă fie riscă să-și piardă terenurile, fie nu o să poată să facă nimic. Nici una, nici cealaltă nu este adevărată. Nici faptul că işi pierd terenurile, pentru că nu se expropriază terenuri prin declararea unui parc natural. Avem parcuri naturale şi in alte zone din ţară, unde proprietarii işi păstrează terenurile, doar că au anumite obligaţii: trebuie să respecte anumite condiții şi, in schimbul respectării acestor condiții, vor primi şi nişte compensaţii. Deci, prin acest plan de management se vor delimita zonele şi gradul lor de protecţie in interiorul parcului şi se va stabili şi ceea ce se poate face. Dar se vor putea face inclusiv anumite construcţii, in anumite condiţii, se vor putea desfăşura activităţi economice, probabil chiar imobiliare, in anumite limite. Important este să avem acel plan de management şi, cum spuneam, să vedem ce resurse trebuie să mobilizăm, ca să devină ceea ce ne dorim cu toţii: un adevărat parc natural. Mulţumesc. 2016-06-30 18:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-30-06-11-40big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a vizitat uzinele DaciaȘtiri din 30.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-in-contextul-vizitei-la-uzinele-dacia-pite-tiGalerie foto Comunicat de presă Premierul Dacian Cioloș a vizitat, astăzi, uzinele Dacia de la Mioveni. După o intrevedere cu managementul Dacia, delegația, din care au mai făcut parte şi alte personalităţi politice locale şi centrale, a vizitat Departamentele Presaj și Montaj din Uzina Vehicule şi Motoare din cadrul Uzinei Mecanica și Șasiuri. Discuţiile au avut ca principale teme activităţile Grupului Renault in Romania şi proiectele viitoare ale Dacia. Șeful executivului a amintit trendul economic ascendent, cu proiecții macroeconomice de creștere reală stabilă, estimată la 4% pe termen mediu, și a menționat aportul important al Grupului Dacia-Renault precum și al celoralți producători din industria auto, prin exporturi, la această creștere economică. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea sectorului auto. Creşterea economică actuală a Romaniei, cu care, sigur, ne mandrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decat in măsura in care vom continua să creştem, in paralel, şi competitivitatea. Dacia-Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atat prin crearea și menţinerea locurilor de muncă, cat şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia romanească, a subliniat premierul Dacian Cioloș. Premierul a vorbit despre preocuparea guvernului de a promova politici economice pentru imbunătățirea calității mediului de afaceri, reducerea costurilor administrative pentru agenții economici și facilitarea procesului de atragere de investiții. - Guvernul susține o competiție corectă pe piața auto, in echilibru cu politica pentru un mediu curat. Programul Rabla a inceput să funcționeze, iar pentru viitor guvernul ia in considerare o bugetare multianuală, pentru a asigura predictibilitate industriei auto.- Premierul Dacian Cioloș a menționat propunerile și prioritățile guvernului care pot influența in mod direct industria de componente auto din Romania, pentru a dezvolta o rețea consolidată de furnizori locali. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a analizat in ultimele luni industria auto și are in vedere dezvoltarea și susținerea IMM-urilor din industria de componente auto, printr-o nouă schemă de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor IMM, care ar putea deveni operațională spre finalul acestui an. Pentru susținerea cercetării dezvoltării și inovării, guvernul a luat măsuri de stimulare fiscală, prin aprobarea unei scutiri de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Măsura se va aplica incepand cu veniturile aferente lunii august 2016. Am decis in guvern ca, incepand cu salariile aferente lunii august, pentru toţi cei care lucrează in centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, așa cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare, să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce inseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor, e explicat premierul. Premierul Dacian Cioloș a subliniat, de asemenea, importanța unei schimbări de paradigmă in privința carierei tinerilor și dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru invăţămantul profesional dual, care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, o mai mare flexibilitate și un cadru juridic mai clar, pentru cooperarea intre unităţile de invăţămant şi unităţile de producţie. In perioada următoare, va fi lansat un ghid pentru finanţarea din fonduri europene a unor astfel de stagii practice, care vor viza sectoarele industrial, agricol şi agroalimentar, prin contracte și convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi intre unităţi de invăţămant, intre unităţi de producţie, intre asociaţii profesionale. In ceea ce privește Autostrada Pitești - Sibiu, șeful executivului a confirmat conducerii uzinelor Dacia de la Mioveni că acest proiect rămane prioritar pentru guvern. Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este ca, pană la sfarşitul anului, să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii in aşa fel, incat să putem să menţinem calendarul pe care-l avem in Masterplanul de Transporturi. Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului, care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru Romania /...;/. Intrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cat de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect, care este o prioritate, a declarat premierul Dacian Cioloș. La finalul vizitei, Yves Caracatzanis, președinte-director general Dacia și director general al Grup Renault Romania a declarat: - Doresc să ii mulțumesc domnului prim-ministru Dacian Cioloș pentru onoarea pe care ne-a făcut-o de a vizita uzina Dacia de la Mioveni. A fost o ocazie de a discuta numeroase subiecte și pentru a-i arăta dimensiunea și complexitatea industriei auto, dar și pasiunea pe care o suscită. Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş in contextul vizitei la Uzinele Dacia Pitești [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule preşedinte director general, doamnelor şi domnilor, vizita aceasta urmează intalnirii pe care am avut-o cu conducerea Dacia Renault, este drept cu vechea conducere in februarie, cand am trecut in revistă mai multe teme de interes pentru uzinele Renault Dacia din Romania, dar nu doar pentru ele, ci pentru intreaga industrie a automobilului din Romania, una dintre ramurile cele mai consistente şi cu cea mai mare valoare in industria romanească. Am vrut să fac această vizită ca să pot să văd concret cum evoluează lucrurile, pentru că nu o să spun o noutate, este de un mare interes pentru noi, pentru Guvernul Romaniei ca investitori precum Dacia Renault să-şi continue activitatea in Romania şi să şi-o dezvolte. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea acestui sector, pentru că creşterea economică a Romaniei pe care o avem in momentul de faţă şi cu care sigur ne mandrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decat in măsura in care vom continua să creştem şi competitivitatea, in paralel. Dacia Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atat prin faptul că creează şi menţine locuri de muncă, dar şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia romanească. Și pentru că ne dorim ca o astfel de industrie, cum este cea a automobilelor, dar şi celelalte ramuri industriale să evolueze, din discuţiile pe care le-am avut de la inceputul mandatului cu diferiţi reprezentanţi ai mediului economic din Romania am inţeles că pentru a creşte competitivitatea avem nevoie de a stimula cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, care să-şi aducă contribuţia la creşterea acestei competitivităţi. Și cum in ultimii ani am văzut efectul pozitiv pe care facilităţile fiscale pentru cei care lucrează in domeniul IT, de exemplu, le-au avut asupra asupra acestui sector, am hotărat să aplicăm aceeaşi logică şi pentru cercetare-dezvoltare tehnologică, astfel incat chiar săptămana aceasta am decis in guvern ca incepand cu luna august sau incepand cu salariile lunii august, pentru toţi care lucrează - ingineri, cercetători - care lucrează in centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce inseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor. In felul acesta, vrem in acelaşi timp, să atragem tineri in acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde Romania are potenţial, dar şi să reducem pe cat posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de caţiva ani in astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din Romania plecau in altă parte pentru că salariile sunt mai mari. Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta in continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că Romania poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată. Și vrem să atragem şi alţi investitori să investească nu doar in partea de producţie, dar şi in partea de cercetare şi dezvoltare tehnologică. Altfel spus, producţia din sectorul industrial din Romania să se amelioreze şi datorită materiei cenuşii pe care o producem in Romania. Dincolo de aceasta am discutat şi despre faptul că am pus in aplicare acum Programul Rabla pentru acest an, cu o sumă relativ consistentă, care ar trebui să continue stimularea achiziţionării de vehicule noi şi, in felul acesta, inlocuirii vehiculelor poluante sau a celor care şi-au depăşit deja perioada de utilizare. Avem nevoie să stimulăm piaţa de achiziţii a automobilelor noi nu doar din motive de mediu, dar şi pentru a proteja locurile de muncă pe care le avem in Romania şi a stimula in continuare investiţiile producătorilor de automobile in Romania, cum este şi Dacia. Vrem, totodată, la sugestia industriei auto, să ne gandim şi la o abordare mai predictibilă a - Programului Rabla. Altfel spus, să ne gandim, chiar dacă bugetul este anual, dar in programea, planificarea bugetară să putem introduce şi - Programului Rabla cu o viziune pe doi, trei, patru ani a bugetului care poate să fie alocat. Acest lucru, această previzibilitate, predictibilitate este importantă şi pentru producător, dar şi pentru consumatori. Totodată, ne interesează nu doar dezvoltarea producătorilor auto, cum este Dacia, dar şi a furnizorilor pe care ei ii au. Sigur, companii cum este Dacia-Renault, la instalare au venit şi cu furnizorii lor tradiţionali, dar noi vrem din ce in ce mai mult să dezvoltăm şi gama de furnizori autohtoni, altfel spus să stimulăm şi investiţiile capitalului romanesc in intreprinderi mici şi mijlocii care să fie furnizoare ale unor astfel de uzine cum este Dacia-Renault. Şi pentru aceasta avem in vedere ca pană la sfarşitul anului să propunem o schemă de finanţare şi de ajutor de stat pentru susţinerea intreprinderilor mici şi mijlocii, cu precădere cele care lucrează in domeniul creativ industrial, care pot să fie furnizori de lungă durată şi competitivi pentru Dacia sau pentru alţi operatori economici industriali care lucrează in acest domeniu. Totodată, tot un fruct al discuţiilor pe care le-am avut cu industria şi cu, trebuie să spun cu industria auto in special, este şi dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru invăţămantul profesional dual. Aici am trecut de faza de consultare şi de abordare strategică asupra dezvoltării acestui sector şi suntem deja in faza de elaborare a legislaţiei, urmand ca in următoarele săptămani, in următoarele luni pană in toamnă, să putem adopta nucleul dur al legislaţiei necesare pentru ca invăţămantul dual profesional să fie pus pe baze noi, o nouă paradigmă care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, dar şi de grade de formare in aşa fel incat să putem merge pană la nivelul de tehnicieni superiori formaţi in acest sistem de invăţămant, dar si pentru a permite o mai bună, o mai mare flexibilitate sau un cadru juridic mai clar, mai precis pentru o cooperare intre unităţile de invăţămant şi unităţile de producţie. Şi aici ne interesează atat partea de invăţămant ca atare, dar şi partea de practică, de stagii practice ale elevilor sau studenţilor in unităţile de producţie. Şi pentru aceasta, chiar ieri am avut o discuţie cu ministrul fondurilor europene care m-a informat că urmează să lansăm foarte curand un ghid pentru finanţarea unor astfel de stagii practice, care vor viza sectorul industrial, sectorul agricol şi agroalimentar, care va permite contracte, convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi intre unităţi de invăţămant, intre unităţi de producţie, intre asociaţii profesionale, in aşa fel incat să putem finanţa cu burse aceste stagii şi să generalizăm pe cat posibil acest gen de formare profesională care să alterneze partea de aprofundare in şcoli cu partea de aprofundare in unităţile de producţie . Am discutat un subiect care este, trebuie să recunosc, intotdeauna pe agenda discuţiilor cu industria auto din Romania, problema infrastructurii. In mod specific ştiu că aici este unanimitate. Şi conducerea uzinei Dacia, dar şi muncitorii, sindicatele, sunt direct interesaţi de avansarea proiectului Autostrăzii Piteşti-Sibiu. Am confirmat conducerii uzinei că acest proiect rămane intre priorităţile pe care le avem in ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi. Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este să finalizăm studiul de fezabilitate care, după cum ştiţi, datorită modului cum el a fost gandit şi licitat de la inceput, modului defectuos in care el a fost gandit şi licitat de la inceput, a trebuit să prelungim contractul pentru finalizarea lui. Obiectivul nostru este ca pană la sfarşitul anului să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii in aşa fel incat să putem să menţinem calendarul pe care-l avem in Masterplanul de Transporturi. Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru Romania dedicată centenarului şi care, Legea centenarului, va sublinia nu doar prioritatea acestor proiecte, dar şi un cadru instituţional administrativ care să permită accelerarea acestor proiecte de investiţii. Deci din acest punct de vedere intrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cat de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect care este o prioritate. Doresc să mulţumesc domnului preşedinte-director general pentru organizarea acestei vizite. Doresc să mulţumesc autorităţilor locale pentru modul in care susţin acest proiect. Cu toţii ştim că pentru Argeş, Dacia este nu doar o emblemă, dar este şi o componentă esenţială a activităţii economice de aici şi pot să vă asigur că veţi avea tot sprijinul guvernului pentru ca Dacia să rămană şi să se dezvolte in Romania şi cred eu că din acest punct de vedere o competiţie privind rapiditatea dezvoltării acestui sector intre Dacia-Renault şi intre Ford este una din care toată lumea ar trebui să aibă de caştigat şi, in primul rand, cetăţenii Romaniei. Mulţumesc! Reporter: Domnule premier dacă ne permiteţi o intrebare? Vorbeaţi mai devreme de invăţămant. Legat tot de invăţămant, Comisia de invăţămant din Senat a cerut demisia ministrului Marius Raul Bostan avand in vedere declaraţiile pe care le-a făcut la adresa profesorilor din Romania. Dumnevoastră i-aţi cerut să-şi ceară scuze publice in momentul in.... Dacian Cioloş: Nu. Mai mult decat atat, am spus clar că nu este un punct de vedere nici al meu, nici al guvernului. In niciun fel aceste declaraţii nu reprezintă guvernul şi am cerut intr-un mod clar şi ferm domnului ministru să-şi ceară scuze şi să se dezică de astfel de concepte care, incă o dată, nu reprezintă guvernul. Reporter: Luaţi in calcul o demitere a lui, sau o remaniere a lui? Dacian Cioloş: Dansul a făcut acest lucru. O să am o discuţie cu dansul legat de aceste lucruri şi sper să nu se mai repete. Mulţumesc! 2016-06-30 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_gov.jpgMCPDC - Guvernul cere transparență companiilor, mai ales celor cu capital integral și majoritar de statȘtiri din 30.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-guvernul-cere-transparenta-companiilor-mai-ales-celor-cu-capital-integral-i-majoritar-de-statComunicat de presă Incepand de astăzi pe site-ul Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) numele reprezentanților statului in entitățile publice sunt afișate, spre informarea legitimă a cetățenilor interesați. Primul pas făcut de actualul Guvern in domeniul transparenței companiilor publice se referă la cele cu capital integral sau majoritar de stat, odată cu publicarea numelor tuturor reprezentanților statului in Consiliile de Administrație, Consiliile de Conducere, Consiliile de Coordonare, Consiliile de Decizie și Consiliile de Supraveghere, afișandu-se și cuantumul indemnizațiilor acestora. Potrivit art. 39, alin. 3 din Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a intreprinderilor publice, cuantumul indemnizațiilor acestora este o informație publică. Informațiile din Baza de date publicată disponibilă la adresa: http://goo.gl/rKGjqV, pentru prima oară in Romania in format editabil, au fost centralizate de MCPDC impreună cu Cancelaria Primului-Ministru (CPM) pe baza datelor furnizate de către ministerele de linie pentru entităţile publice precum: companii naţionale, societăţi naţionale, agenţii naţionale, administraţii naţionale, regii autonome. Data ultimei actualizări este 15 iunie 2016, urmand ca periodic MCPDC/CPM să actualizeze aceste date comunicand in baza datelor furnizate de către ministere. Intr-o etapă ulterioară Baza de date se va transforma intr-o platformă in cadrul căreia informațiile vor fi actualizate direct de către ministere. Actuala echipă guvernamentală și-a fixat printre priorități sprijinirea unui management performant la nivelul companiilor de stat din subordinea ministerelor, inclusiv sporirea transparenței la nivel decizional respectiv monitorizarea constantă a atingerii țintelor de performanță asumate. In luna mai, Parlamentul Romaniei a aprobat Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a intreprinderilor publice, inițiată de Guvern pentru creșterea eficienței companiilor de stat Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la mobil 0733 309 633/ 0799 010 219 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro Comunicatul de presa al MCPDC/CPM este disponibil la adresa: http://dialogcivic.gov.ro/2016/06/guvernul-cere-transparenta-companiilor-mai-ales-celor-cu-capital-integral-si-majoritar-de-stat/ 2016-06-30 16:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-30-04-49-46big_sigla_guv_albastru.pngMăsuri pentru simplificarea procedurilor și reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documenteȘtiri din 28.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/masuri-pentru-simplificarea-procedurilor-i-reducerea-eforturilor-cetatenilor-de-procurare-a-unor-documenteGuvernul a adoptat astăzi un pachet de măsuri destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale. Cea mai mare parte a măsurilor incluse in acest pachet răspund sugestiilor primite din partea cetățenilor prin intermediul platformei online de consultare publică - maisimplu.gov.ro- , prin intermediul căreia s-au primit peste 3.300 de propuneri și aproximativ 32.000 de persoane care au susținut propunerile deja postate. Multe dintre solicitări au vizat plata taxelor online pentru cat mai multe categorii de taxe şi impozite, reducerea numărului de taxe şi hartii, precum și a numărului de copii de pe cartea de identitate, a copiilor legalizate solicitate cetăţeanului in relaţia cu administraţia publică, precum şi recunoaşterea documentelor emise in format electronic cu semnătură electronică. Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a introdus o serie de noutăți pentru reducerea birocrației, simplificarea și digitalizarea procedurii de reducere a documentelor, respectiv: Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale au obligaţia de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, in format electronic, atat pe website-ul propriu, cat şi pe punctul de contact unic electronic www.edirect.e-guvernare.ro, in varianta actualizată şi intr-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor in scopul completării pe calculator de către beneficiar. Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale vor accepta și copia electronică după Cartea de Identitate, prin furnizarea unei adrese de poștă electronică, atat pe pagina proprie de internet, cat și pe punctul de contact unic electronic. In termen de 30 de zile instituțiile publice au obligația să anunțe adresa de email unde se vor putea transmite; In cazul copiilor legalizate solicitate de către instituții in furnizarea serviciilor publice, acestea vor fi inlocuite cu verificarea de către funcționar, la ghișeu, a conformității cu originalul. Datele cu caracter personal necesare pentru furnizarea unui serviciu public, care sunt colectate, deținute sau gestionate de o altă autoritate sau instituție publică se iau direct de la respectiva autoritate sau instituție dacă acest lucru a fost solicitat expres de către beneficiarul serviciului public sau dacă există consimțămantul expres al acestuia. Instituțiile publice și organele administrației publice centrale sunt obligate să specifice pe formularele proprii durata de completare a fiecăruia și motivul colectării informației. Va fi scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru eliberarea cărții de identitate, eliberarea și prelungirea valabilității actelor de identitate pentru cetățenii străini și a cazierului judiciar. Această măsură a fost luată avand in vedere că plata acestei taxe de valoare mică presupune deplasări la Poștă și la Poliție. La ridicarea cărții de identitate și a pașaportului cetățenii vor plăti o singură taxă, intr-un singur loc. Taxele extrajudiciare de timbru rămase in vigoare se vor plăti prin mijloace electronice, ordin de plată sau numerar, cu excepţia taxei pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobandite in baza legii 18/1991, pentru taxele de pană la 50.000 lei. Autorităţile şi instituţiile publice, altele decat cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, vor putea obține certificatul de cazier judiciar in mod direct de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scutind cetăţeanul de obţinerea acestuia, caz in care taxa de eliberare şi taxa extrajudiciară de timbru vor fi eliminate. Astfel, orice altă instituţie publică, cu excepţia celor prevăzute deja in lege, va solicita electronic unităţilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, in baza consimţămantului scris al solicitantului, copie de pe cazierul judiciar al persoanei pentru care se efectuează verificări specifice. Unităţile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne vor furniza electronic copiile solicitate intr-un termen de 24 de ore de la primirea solicitării, iar persoana pentru care se efectuează verificări specifice este scutită de plata serviciului. In vederea simplificării plății taxelor pentru pașaport, au fost comasate cele două taxe astfel incat acestea se vor putea achita intr-un cont unic, facilitandu-se astfel și plata lor online. O altă măsură are in vedere obligativitatea instituțiilor publice să ofere metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, a amenzilor contravenţionale şi a taxelor şi impozitelor, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul sistemelor electronice de plată, fie prin intermediul altor sisteme de plată. In cazul plății amenzii rutiere, dificultatea semnalată de un număr semnificativ de cetățeni este reprezentată de obligativitatea de a transmite dovada plății amenzii la unitatea de poliție. In sensul eliminării acestei proceduri, actul normativ introduce posibilitatea transmiterii dovezii de plată şi prin poştă electronică, respectiv eliminarea acestei obligativităţi atunci cand plata se realizează prin mijloace electronice. Astfel, art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor va fi completat in consecință, facilitand plata prin Sistemul Național Electronic de Plată şi a altor mijloace electronice de plată. De asemenea, pentru a reduce riscurile de corupţie in obţinerea permisului auto şi avand in vedere cazurile mediatizate care au scos la iveală riscuri la adresa siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, se va implementa un sistem de monitorizare şi verificare a desfășurării examenului pentru obţinerea permiselor auto. Proba teoretică se inregistrează video, iar cea practică audio și video. In cazul procedurii de inmatriculare auto, se introduce posibilitatea plăţii intr-un cont unic a tarifelor aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de inmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de inmatriculare preferenţial, păstrării combinaţiei numărului de inmatriculare, precum şi contravaloarea certificatelor de inmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere. Prin Memorandumul care insoțește Ordonanța de simplificare au fost introduse principiile necesare acestor simplificări in randul instituțiilor publice. O prevedere importantă din Memorandum este aceea că se pot plăti online amenzi de circulație prin Ghiseul.ro 2016-06-28 21:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_simplificare_final-page-001.jpgPremierul Dacian Cioloş, invitat al emisiunii "Probleme la zi", transmisă în direct de Radio România ActualitățiȘtiri din 27.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-invitat-al-emisiunii-quot-probleme-la-zi-quot-transmisa-in-direct-de-radio-romania-actualitatiGalerie foto Realizator: Bună ziua şi bun găsit tuturor! Rezultatele referedumului din Marea Britanie, care au trimis o undă de şoc in intreaga Uniune Europeană, ne privesc pe noi ca ţară, pentru că Uniunea Europeană inseamnă piaţă liberă şi inseamnă, de asemenea, liberă circulaţie a forţei de muncă. Ce efecte vor interveni? Cum se pregăteşte Romania? Discutăm in ediţia specială de astăzi. Invitat in studio, ii spun bun venit primului-ministru, domnul Dacian Cioloş. Bună ziua! Dacian Cioloş: Bună ziua şi bine v-am găsit! Realizator: Vă mulţumim, in numele ascultătorilor Radio Romania Actualităţi. Discutăm insă, in această ediţie, şi despre sistemul de pensii şi efectele introducerii pensiilor speciale, dar şi despre suferinţele pe care le provoacă birocrația in Romania. Emisiunea este transmisă in format video şi pe site-urile noastre romania-actualitati.ro şi politicaromaneasca.ro Domnule prim-ministru, imediat după votul acesta pro Brexit, cele şase ţări fondatoare ale UE s-a intalnit şi au lansat un mesaj comun: să fie incepute negocierile cat mai repede pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. S-au consultat, in primă instanţă, numai membrii fondatori. In Ungaria avem alt tip de reacţie, premierul Orban spune că jocul in Europa se schimbă; primul-ministru al Cehiei invită Bruxelles-ul să fie mai flexibil şi mai puţin birocratic; domnul Tsipras, in Grecia, dă vina, ca de obicei, pe austeritate. Cum va arăta Uniunea Europeană după acest referendum? Dacian Cioloş: Cu siguranţă, Uniunea Europeană va arăta altfel, pentru că are nevoie să evolueze, şi asta - eu am mai spus-o săptămanile trecute - indiferent de rezultatul acestui referendum. O astfel de dezbatere privind modul in care Uniunea Europeană trebuie să evolueze ar fi fost necesară. Din punctul meu de vedere, după extinderea de la 15 la 28 de state membre, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de o astfel de dezbtere, pentru că e clar, din punct de vedere instituţional, nu poate să funcţioneze o structură cu 15 state in acelaşi fel cu o structură cu 28 de state membre. Din păcate, crizele succesive - criza financiară economică, problemele din Grecia, apoi migraţia, alegerile in diferite state membre importante - au tot amanat această dezbatere. Acum, suntem in faţa acestui proces pe care nu numai că nu o să-l mai putem ocoli, dar nu mai trebuie să fie ocolit. Deci, rezultatul acestui referendum, faptul că acest referendum a avut loc - incă o dată, dincolo de rezultatele lui - faptul că acest referendum a avut loc arată că avem nevoie de această dezbatere, pe de o parte, să vedem cum putem ameliora funcţionarea UE cu 28, sau, acum, cu 27 de state membre, pentru a reduce birocraţia, pentru a eficientiza procesul de decizii, pentru a clarifica şi mai mult ce inseamnă suveranitatea statelor membre, care parte din suveranitate este delegată instituţiilor europene şi in ce fel instituţiile europene folosesc această suveranitate delegată de către statele membre; şi, pe de altă parte, ce măsuri luăm pentru ca deciziile europene să fie mai apropiate de aşteptările şi de interesele cetăţenilor. Realizator: Vedeţi o construcţie europeană mai solidă acum, după această dezbatere in interiorul Uniunii? Dacian Cioloş: In primul rand, pornesc de la ideea că nu putem trăi mai bine in afara UE. Eu am convingerea asta şi cred că şi britanicii se vor convinge foarte repede de acest lucru. Intr-o lume globalizată, intr-o lume multipolară, care se rearanjează, se reorganizează, cu cat eşti mai singur, cu atat eşti mai slab. Deci asta este clar. Pe de altă parte, nu putem să tot mergem inainte cu construcţia europeană fără să clarificăm anumite lucruri şi, mai ales, nu putem lua decizii privind evoluţia UE doar in conclavuri, la nivel de leadership, fără să ascultăm mai bine şi mai mult care sunt problemele nerezolvate, care răman pe drum nerezolvate, ale cetăţenilor şi pe care nu le putem da deoparte. Acest lucru eu l-am simţit şi cand am fost comisar european, cand am avut de reformat politica agricolă comună, cand multe lume spunea că este prea complexă, prea birocratică şi că trebuie să abandonăm o politică agricolă comună. Dar, foarte repede, am ajuns la concluzia - cu toţii, nu doar eu, şi agricultorii, şi ceilalţi - că, atata timp cat avem o piaţă comună, este greu să nu avem şi reguli comune, doar că acele reguli trebuie să fie mai clare şi mai simple. Cred că, intr-un anumit fel, aceste idei şi principii se pot extrapola şi la alte politici comunitare, iar ceea ce se intamplă in momentul de faţă cu siguranţă va crea această oportunitate. Realizator: Ce poate să insemne, in aceste condiţii, dezbaterea asupra rolului Romaniei in Uniunea Europeană? Dacian Cioloş: Poate să insemne foarte mult pentru că noi. După ce am aderat la Uniunea Europeană, nu prea am mai avut un cap, o direcţie foarte clară, şi cu atat mai puţin o direcţie legată de statutul de membru al UE. Am trăit multă vreme cu sentimentul acesta al periferiei UE, al faptului că nu suntem luaţi in seamă. Dar, ca să fii luat in seamă la nivel european, trebuie să ştii ce vrei, in primul rand. Și cred că, intr-un fel sau altul - incă o dată, cu sau fără acest Brexit - Romania avea nevoie şi are nevoie de a-şi defini in primul rand priorităţile interne, dincolo de cicluri electorale şi dincolo de ideologia unui partid sau altul, să ne fixăm nişte obiective, nişte priorităti pentru Romania. Iar, in condiţiile in care Romania este parte a UE, este clar că aceste priorităţi trebuie apoi extrapolate la nivel european şi văzut in ce fel Romania se poate regăsi, cu priorităţile şi obiectivele sale, in aceste structuri europene. Ei, acum, cu atat mai mult cu cat se vor pune astfel de intrebări şi se vor pune cărţile pe masă şi la nivel european, cu atat mai mult avem nevoie de acest lucru. Realizator: Dar, cat timp poate să ia dezbaterea aceasta asupra, spre exemplu, cat de mult din suveranitate delegăm Bruxelles-ului? Dvs. aţi vorbit despre acest aspect ca unul dintre cele esenţiale pentru viitor. Dacian Cioloş: Eu cred că, in primul rand, discuţia in perioada imediat următoare se va concentra asupra modului in care Bruxelles utilizează eficient suveranitatea deja delegată de către statele membre, pentru că multă lume contestă - şi pe bună dreptate - că această suveranitate s-a transformat in mai multă birocraţie, iar cetăţenii vor să vadă mai multă eficienţă la nivelul instituţiilor europene şi eu cred că este marjă de ameliorare, din acest punct de vedere. Realizator: Cu toate acestea, tabloul pe care l-am zugrăvit la inceput părea cumva centrifug mai degrabă decat centripet, cu premierul Ungariei spunand un lucru, premierul Cehiei cerand şi el altceva şi nucleul iniţial al UE reunindu-se in avanpremiera Consiliului European de maine. Există riscul unei Europe sau posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze? Dacian Cioloş: Faptul că sunt mai multe grupuri de state membre care se consultă, ca să pregătească reuniunile formale decizionale, nu inseamnă neapărat un proces centrifug. Pur şi simplu 27, 28, 27 de state membre, ca să ajungă la un acord - pentru că, mai ales la nivelul şefilor de stat şi de guvern in Consiliul European, deciziile se iau prin consens - trebuie să ajungem la un punct de vedere, la un numitor comun al tuturor statelor membre, or un astfel de proces decizional presupune o pregătire. Deci, in faptul că există consultări intre diferite grupuri de state membre, atata timp cat acest proces nu este unul secret, ci este unul transparent, eu nu văd o problemă şi asta nu inseamnă neapărat că Europa va funcţiona cu mai multe viteze. Pentru că aceste grupuri pot să fie modulabile: astăzi se intalnesc cele şase state membre, pe de o parte, eu ştiu, alte state membre in Europa de Est, in Europa de Sud, de Nord ş.a.m.d. In funcţie de subiect, aceste grupuri pot să evolueze. Pe de altă parte, asta arată cată nevoie de dezbatere şi de consultare avem, inainte de a impune sau de a avea tendinţa să impunem anumite decizii. Şi aici trebuie să invăţăm. Nu am trăit, nimeni nu a trăit experienţa aceasta a UE, deci o invăţăm pe parcurs. UE are, pe de o parte, nevoie de decizii rapide imediate, cum era cazul in perioada problemelor cu migraţia. Pe de altă parte, pentru a putea lua decizii, are nevoie de consultări. Deci, orice forme de ameliorare, de armonizare a punctelor de vedere, incă o dată, atata timp cat ele sunt transparente, sunt utile. Realizator: Dar va fi oare un prim test asupra felului in care poate să funcţioneze UE cu 27 de membri, răspunsul unitar dat Marii Britanii in chestiunea Brexit? Dacian Cioloş: Da, cred că este esenţial să existe un răspuns unitar şi pentru a avea claritate vizavi de procesul care urmează, pentru că tratatul european este destul de vag (...;) legat de acest proces de ieşire a unui stat membru din UE. Acel faimos articol 50 din Tratatul de la Lisabona dă foarte puţine elemente, deci in perioada imediat următoare Comisia Europeană va trebui să detalieze acest proces pe baza unui mandat dat de Consiliul European, adică de şefii de stat şi de guvern. Şi primul aspect, inainte de a incepe să discutăm despre aceste lucruri: trebuie să fie foarte clar, la nivelul celor 27 de state membre, ce vor in relaţia dintre UE şi Regatul Unit. Insă, mai inainte de asta, insuşi Regatul Unit trebuie să formalizeze rezultatul acestui referendum. Pentru că, in momentul in care Regatul Unit trimite formal UE solicitarea de ieşire din UE, abia din acel moment incepe formal procesul de ieşire, care va dura minimum doi ani de zile, perioadă in care toate drepturile şi obligaţiile care derivă din regulamentele europene se aplică şi Regatului Unit. Și, in consecinţă - aici vreau să mai repet ceea ce am spus şi săptămana trecută - cetăţenii romani care locuiesc şi muncesc in Regatul Unit, cel puţin in următorii doi ani, nu vor avea de suferit sau de integrat anumite schimbări. Realizator: Cu toate acestea, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vedeţi, a fost o intreagă discuţie fie şi asupra felului in care Marea Britanie va notifica in Consiliul European cererea de retragere. Erau unii care spuneau că este suficientă şi o simplă declaraţie din partea prim-ministrului, alţii spun că trebuie o hartie, ceva, o decizie formală, după decizia Parlamentului. Este un tumult, este o experienţă care nu a mai existat şi despre care nimeni nu ştie cum se va petrece totuşi, dar ne intreabă un ascultător: in acest context de multe necunoscute, poate Romania transforma in oportunitate situaţia asta creată de Brexit? Dacian Cioloş: Cu siguranţă. Momente de criză, cum este acesta, sunt şi momente de noi oportunităţi. Deci, in astfel de momente este important să poţi să iei decizii foarte clare, ferme şi de asta intalnirea pe care am avut-o la sfarşitul săptămanii trecute la preşedinţie cu liderii partidelor politice mi s-a părut semnificativă, pentru că această intalnire poate să fie premisa unui nou proiect de ţară chiar in an electoral fiind sau oricum a unor principii, valori şi măsuri pe care să ne punem de acord preşedintele ţării, guvernul actual, partidele politice care vor urma să participe la alegeri şi să guverneze imediat după alegeri, tocmai pentru a transforma acest moment in oportunitate. Şi sunt mai multe oportunităţi. Sunt oportunităţi economice pentru Romania. Economia Romaniei se poartă relativ bine in momentul de faţă prin faptul că avem o creştere economică relativ consistentă comparativ cu alte state membre ale UE, faptul că avem o datorie publică printre cele mai scăzute din UE, avem o datorie privată care este in scădere, pe o tendinţă de scădere in ultima perioadă, există un interes din partea investitorilor de a continua să investească in Romania şi acest interes ar putea creşte acum, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, şi datorită unor facilităţi fiscale şi de investiţii care există in Romania, dar este important să consolidăm această imagine pozitivă, din punctul meu de vedere, printr-un bun control al bugetului, deci să dăm clar sentimentul că ţinem in mană bugetul public şi că in felul acesta ţinem in mană şi potențialul de dezvoltare economică. Vor trebui luate măsuri in perioada imediat următoare pentru ca această creştere economică să nu mai fie atat bazată pe consum, să o mutăm spre producţie, dar asta presupune investiţii, atat ameliorarea investiţiilor publice, dar şi stimularea investiţiilor private. Trebuie luate măsuri pentru a consoida şi capitalul romanesc, pentru că o dezvoltare durabilă a economiei şi a creşterii economice nu se poate baza doar pe investiţii străine - şi aici clar avem nevoie de măsuri care să consolideze şi prezenţa capitalului romanesc pe piaţă mai consistent. Deci toate aceste lucruri inseamnă oportunităţi economice. Există şi oportunităţi politice şi geostrategice, să spun, pentru că in acest fel, de regandire al funcţionării UE, Romania, care de multe ori şi inainte, dar mai ales după aderare, s-a tot plans că punctele de vedere pe care le are nu sunt suficient integrate şi ascultate la Bruxelles, acum vom avea oportunitatea, dacă avem un proiect de ţară, dacă ştim ce vrem acasă să putem să susţinem aceste puncte de vedere şi la Bruxelles, cu atat mai mult cu cat Romania va asigura Preşedinţia UE in 2019 şi, aproape sigur, incă in momentul in care Romania va asigura preşedinţia tot acest proces de ieşire al Marii Britanii şi de consecinţe instituţionale a ieşirii Marii Britanii din UE nu va fi finalizat şi, deci, Romania va putea juca şi un rol formal instituţional in redefenirea UE. Realizator: Aceste aspecte legate de impactul economic al Brexitului asupra economiei romaneşti, dvs spuneţi, aveţi in vedere mai multe măsuri pe plan intern. Pe de altă parte, Marea Britanie era a cincea destinaţie de export pentru Romania, pentru produsele romaneşti. Multă lume se intreabă: ce se va intampla, vor fi taxe vamale, ce se va intampla cu aceste exporturi? Dacian Cioloş: Acest lucru il vom şti abia după ce aceşti doi ani de discuţii şi negocieri se vor fi finalizat şi problema aceasta se va pune mai acut pentru alte state membre. Pentru Romania, Marea Britanie nu este in momentul de faţă unul din partenerii consistenţi economic. Importurile şi exporturile romaneşti spre Marea Britanie şi invers nu au o pondere foarte mare in exporturile romaneşti sau in importuri. Nu avem investiţii de capital britanic, să zicem, in sistemul bancar din Romania. Deci, pe termen scurt, impactul economic al acestui proces este gestionabil. Pe termen mediu şi pe termen lung va depinde cum se va negocia această ieşire a Marii Britanii din UE şi eu sunt convins că, indiferent cum se va derula acest proces, şi Marea Britanie va avea interesul să rămană conectată intr-un fel sau altul la piaţa comună, pentru că oricat de puternică ar fi Marea Britanie, nu văd cum ar putea să-şi menţină trendul de dezvoltare economică fără o conectare la piaţa comună, care este una din cele mai mari din lume şi la fel şi UE şi multe state membre din UE vor fi interesate să se găsească forme de continuare a cooperării economice şi comerciale cu Marea Britanie. Realizator: Am văzut că aţi insistat asupra faptului că trebuie să ţineţi in mană bugetul public. Eu v-aş intreba acum ce faceţi cu bugetul de pensii? Au fost votate noi pensii speciale pentru aleşii locali. Aveţi un calcul asupra impactului? Ministrul Muncii deja s-a pronunţat impotriva acestui proiect. Aveţi un calcul asupra impactului in bugetul de pensii a acestei legi? Dacian Cioloş: Da. Problema acestor pensii speciale este faptul că, in primul rand, ele nu respectă principiul contributivității. Adică, pensii speciale inseamnă că dai ca şi pensie mai mult decat categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am şi contestat la Curtea Constituţională. Unul din motivele pentru care.... Realizator: Cand aţi contestat la CC? Dacian Cioloş: L-am contestat atunci, imediat după ce parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care n-au integrat elementele contestate la CC şi acceptate de CC şi, de aceea am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională. Chiar astăzi am semnat acest document, pentru că in continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele continuă, aşa cum este prevăzută legea acum, să aibă impact asupra bugetului de stat, pentru că şi bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat şi, pe de altă parte, cum spuneam, nu se respectă principiul contributivităţii. Legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv. Deci am cerut din nou Curţii Constituţionale să clarifice dacă aceste elemente care in continuare sunt menţinute in lege sunt constituţionale. Dincolo de aceasta, ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, ele riscă să afecteze insăşi consolidarea ideii de pensii şi a sistemului de pensii din Romania. Deci Guvernul consideră că a merge in continuare pe această idee de pensii speciale riscă să afecteze pe termen mediu şi pe termen lung sistemul de pensii din Romania şi sustenabilitatea sa. Pe de altă parte, vreau să fie foarte clar, Guvernul acesta, in acest mandat, nu are intenţia să propună reforme ale sistemului de pensii sau să taie pensiile, aşa cum am mai auzit, şi nici nu există pericolul de a nu plăti pensiile aşa cum sunt ele in momentul de faţă. Sistemul de pensii publice este in aşa fel construit incat, atunci cand prin colectarea fondurilor asigurărilor la sistemul de pensii există probleme, bugetul de stat completează necesarul pentru ca pensiile să poată să fie plătite la timp. Deci toate aceste mesaje pe care unii le transmit şi, am văzut, unele media le transmit, că Guvernul nu o să mai plătească pensiile sau o să fie tăiate pensiile sunt doar petarde pe care eu le consider, nu ştiu, cu interes electoral sau cu obiectivul de a destabiliza şi de a crea ingrijorare in randul pensionarilor. Eu am spus-o foarte clar de la inceputul mandatului acestui Guvern: nu ne vom atinge de sistemul de pensii, nu cred că un guvern independent, intr-un an electoral, trebuie să pună in discuţie sistemul de pensii, insă vrem să luăm măsurile necesare pentru ca acest sistem de pensii să fie credibil şi să putem să-l menţinem, să nu-l aruncăm in aer, prin decizii care riscă să-l destabilizeze. Va fi nevoie probabil şi de o dezbatere vizavi de modul cum integrăm aceste sisteme specifice, speciale de finanţare a pensiilor cu sistemul general de pensii, dar cred că acest lucru poate să-l facă un guvern care să aibă legitimitatea politică in urma alegerilor şi nu un guvern cum este cel pe care il conduc. Realizator: Aşadar, Guvernul a contestat, astăzi, la Curtea Constituţională legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali, de la primari la preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Aţi trimis această contestaţie la Curtea Constituţională şi, in acelaşi timp, aţi spus că pensiile aflate in plată acum nu vor suferi deloc. Aş vrea să revenim, domnule prim-ministru... Dacian Cioloş: M-aţi intrebat de impactul acestor pensii ale aleşilor locali. După calculele noastre, sunt in jur de 400 de milioane de lei pe an - impactul asupra bugetului, deci aproape o jumătate de miliard de lei, dacă legea se aplică aşa cum ea a fost votată de Parlament. Realizator: Aş reveni, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, la cateva aspecte practice legate de Brexit, pentru că spuneaţi mai devreme, in deschiderea acestei emisiuni, că cetăţenii romani care sunt stabiliţi in Marea Britanie cel puţin pentru doi ani de zile nu vor avea de suferit in ceea ce priveşte drepturile lor. Acum sunt păreri diferite in Marea Britanie, spre exemplu cel mai proeminent lider al campaniei Brexit, fostul primar al Londrei Boris Johnson, spunea intr-un editorial astăzi că cetăţenii europeni care trăiesc in Marea Britanie vor avea drepturile pe deplin protejate... Dacian Cioloş: La Londra, spunea dansul. Realizator: La Londra, spunea, (...;) promisiunile nu strică niciodată. Pe de altă parte, o profesoară de drept de la o universitate londoneză şi expert in drept comunitar, citată de site-ul Euractiv, spunea că nu există garanţii ferme pentru drepturile dobandite de cetăţenii europeni stabiliţi in Regatul Unit şi nici pentru cetăţenii britanici stabiliţi in Europa. Cine va negocia pentru cetăţenii romani stabiliţi in Marea Britanie? Dacian Cioloş: Eu vreau să fiu foarte clar, dincolo de orice speculaţii ale unui expert sau politician sau altul, atata timp cat procesul de ieşire al Marii Britanii din UE nu este finalizat printr-o decizie formală a Consiliului European, Marea Britanie işi păstrează in totalitate şi drepturile şi obligaţiile de stat membru al UE, deci inclusiv obligaţiile vizavi de statutul cetăţenilor europeni in Marea Britanie. Şi vreau să mai adaug faptul că acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le negociase cu celelalte state membre, in cazul in care ar fi decis să rămană in UE, deci acele flexibilităţi nu se mai aplică. Realizator: In februarie. Dacian Cioloş: Atata timp cat la referendum s-a decis ieşirea Marii Britanii din UE, acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le-a negociat in urmă cu cateva luni cu restul UE nu se mai aplică. Deci in momentul de faţă şi in perioada următoare, pană cand nu se finalizează procesul de negociere, care noi estimăm că va dura minimum doi ani de zile, cetăţenii romani, la fel ca orice alţi cetăţeni europeni, işi păstrează toate drepturile şi obligaţiile de cetăţeni europeni in Marea Britanie. Orice ar spune orice expert britanic sau de altă naţionalitate. Realizator: E adevărat, dar se va negocia de la Bruxelles sau de la Bucureşti pentru drepturile lor pe viitor? Dacian Cioloş: Nu, negocierile nu le face fiecare stat membru separat cu Marea Britanie, negocierile se fac la nivelul UE. Şi Romania, vă spuneam, işi va juca pe deplin rolul şi işi va asuma statutul de stat membru al UE pentru a participa in mod activ la acest proces de negociere şi cu siguranţă vom avea in vedere in primul rand protejarea şi susţinerea drepturilor cetăţenilor romani, inclusiv cei care locuiesc in Marea Britanie, Romania nu va fi singura in această situaţie. Sunt foarte mulţi polonezi, sunt foarte mulţi cetăţeni ai altor state membre din UE. Citeam astăzi că Franţa consideră Londra al şaselea oraş francez din punct de vedere al numărului de cetăţeni francezi care locuiesc şi lucrează in Marea Britanie, deci sunt multe alte state membre care au aceeaşi problemă. La fel, sunt cetăţeni britanici care locuiesc şi muncesc in alte state membre. Toate aceste lucruri vor fi discutate in perioada imediat următoare, dar mesajul important este că, pană atunci, toate drepturile şi obligaţiile se menţin. Realizator: Inclusiv, spre exemplu, in ceea ce priveşte studenţii? Acelaşi Boris Johnson le spunea studenţilor britanici că, pe mai departe, vor putea să studieze in Europa ca şi pană acum. Despre studenţii romani care studiază in Marea Britanie ce ne puteţi spune? Dacian Cioloş: Orice drepturi şi obligaţii instituţionale formale care ţin de statul britanic, ele nu au cum să fie modificate, pentru că, vă spuneam, Marea Britanie se supune regulamentelor europene. Apoi, orice drepturi sau facilităţi care sunt acordate de universităţi britanice in sistem privat sau acolo unde universităţile işi folosesc autonomia universitară, acestea ţin de deciziile respective, dar eu cred că universităţile britanice vor fi in continuare interesate să atragă cat mai mulţi studenţi şi din statele membre din UE. Realizator: Va insemna Brexit şi o renegociere a bugetului european, o redistribuire a fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că Brexitul va avea un impact şi asupra bugetului in momentul in care el se va materializa şi, repet aceasta, pentru că, pană cand nu se va formaliza această ieşire printr-o decizie la nivel european după aceste negocieri, pană atunci Marea Britanie va fi obligată să continue să contribuie la bugetul european, conform reglementărilor actuale. Deci, pe termen mediu, cu siguranţă bugetul european va trebui să fie regandit şi din această perspectivă, dar şi din alte perspective. Oricum, la nivelul Comisiei Europene ştiu că se pregăteau deja diferite scenarii care să fie discutate cu statele membre şi cu parlamentul şi in perspectiva evaluării de parcurs a bugetului european, a ceea ce numim in engleză midterm review, deci evaluarea la jumătatea de parcurs a bugetului, care ar trebui să aibă loc in 2017 (...). Și această decizie de Brexit va fi luată in considerare cel mai probabil, sigur, imediat ce această decizie va fi luată, dar ce mai probabil in perspectiva deciziilor privind noul buget al UE vor exista rearanjări şi din acest punct de vedere. Realizator: Dar ca prim-ministru, sunteţi in momentul de faţă mulţumit de stadiul in care se află absorbţia fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că avem nevoie să ameliorăm acest proces şi mai ales din punct de vedere al pregătirii instituţionale, pentru că au fost intărzieri in modul in care Romania s-a pregătit pentru execuţia bugetară pe perioada 2014-2020, au fost intarzieri inclusiv cu recuperarea absorbţiei pe perioada 2007-2013. In cateva luni după instalarea acestui guvern această absorbţie a crescut cu 10% prin măsurile pe care le-am luat, sigur şi cu sprijinul Comisiei Europene, care ne-a permis să decontăm din fonduri europene şi anumite proiecte care fuseseră finanţate parţial din bugetul de stat, deci acolo am reuşit să recuperăm pe ultima sută incă ceva şi să trecem absorbţia peste 70-75%. In momentul de faţă atenţia noastră este concentrată spre a publica cat mai multe ghiduri ale beneficiarului şi a lansa cererile de proiecte pe cat mai multe din programe operaţionale, obiectivul nostru ar fi să lansăm pe practic toate programele operationale cererile de proiecte pană la terminarea mandatului acestui guvern şi să incepem in acelaşi timp şi plăţile pentru anumite proiecte care au fost deja contractate. Realizator: Cu toate acestea, există, spre exemplu, proiecte - pasajul de la Piaţa Sudului - care nu vor fi finalizate la timp, datează din vechiul exerciţiu bugetar, cu toate prelungirile. Ce se intamplă cu banii? Dacian Cioloş: Sigur, acolo o să vedem, va trebui acolo unde proiectele care erau contractate cu finanţări din fonduri europene şi nu vor putea fi finalizate, ele vor trebui finalizate din bugetul de stat. Lucrul acesta s-a mai intamplat şi in trecut, o ştim, din păcate, incă o dată: plătim preţul balbaielilor care vin de ani de zile. E greu să se recupereze tot ceea ce nu s-a făcut in ani de zile, in cateva luni. Important este pentru mine să pregătim această perioadă 2014-2020 cat mai bine, intr-un mod cat mai transparent, să eliminăm pe cat posibil toate sursele de corupţie sau de birocratizare sau de blocare a implementării acestor proiecte, pentru că de asta va depinde nu doar capacitatea de absorbţie, dar şi calitatea acestei absorbţii şi calitatea proiectelor pe care le finanţăm. Realizator: Dar vorbim despre birocraţie, am vorbit in deschiderea emisiunii despre birocraţia de la Bruxelles pe care şi dumneavoastră o consideraţi prea stufoasă. Ce faceţi cu birocraţia din Romania? Cred că in februarie aţi lansat un proiect pentru o platformă on line cu invitaţii către cetăţeni prin care, să spunem, care aspect ar putea fi simplificat? Pe unde aţi ajuns cu acest proiect? Dacian Cioloş: Aşa este. Acum cinci luni de zile am lansat acest proiect care a fost foarte eficient incă din start, in sensul că am avut foarte multe idei şi propuneri. Aşa cum am mai anunţat in urmă cu ceva vreme, am făcut o sinteză a acestor idei şi propuneri şi in ultimele luni am lucrat in a identifica modalitătile legislative şi juridice de aplicare a acestor idei şi acum sunt in măsură să spun că chiar maine, in şedinţa de guvern, avem pe ordinea de zi un proiect de ordonanţă de urgenţă care va veni cu un pachet consistent de simplificare, de debirocratizare, de reducere a acestei birocraţii, mai ales bazată pe sugestiile care au fost făcute de către cetăţeni şi contribuabili. Şi aici mă gandesc, in primul rand, la - o să vă prezint aceste măsuri, mi le-am notat, ca să nu le uit - cazierul judiciar se va solicita doar intre instituţii. Deci circa 2,5 milioane de drumuri la poliţie pentru a ridica un cazier judiciar vor fi eliminate, pentru că instituţiile care vor avea nevoie de cazier judiciar vor putea să solicite direct la poliţie, fără să ceară cetăţeanul să treacă de la un ghişeu la altul şi să ia o hartie să o ducă la alt ghişeu. Apoi, copiile după buletin, care trebuiau depuse la diferite dosare vor putea fi solicitate şi trimise electronic, prin email, prin scanare, fără să mai fie nevoie de acele documente şi hartii deplasate la o instituţie sau alta. Se vor elimina copiile legalizate pentru furnizarea serviciilor publice. Instituţiile care vor cere astfel de copii după anumite documente vor putea să le legalizeze conform cu originalul pe loc. La ridicarea buletinului şi a paşaportului, cetăţenii vor plăti o singură taxă şi intr-un singur loc. Nu vor mai trebui să plătească diferite taxe la diferite instituţii şi celebrele adeverinţe de venit pentru inscrierea la şomaj vor fi eliminate. Acestea sunt doar cateva din măsurile pe care le prevedem in această ordonanţă. Realizator: Astea vizează cetăţenii. Investitorii? Dacian Cioloş: Şi pentru investitori sunt deja două formulare de la ANAF care au fost simplificate şi pe baza propunerilor venite din partea mediului de afaceri şi deja am anunţat faptul că la ANAF diferitele taxe, impozite vor putea fi plătite şi cu cardul şi nu doar cash sau prin transfer bancar. Realizator: Foarte scurt, ne apropiem de finalul emisiunii. Nu puteţi emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare? Dacian Cioloş: Ba da, putem. Realizator: De urgenţă. Dacian Cioloş: Nu, dar pe perioada vacanţei parlamentare prin definiţie, conform Constituţiei, nu se emit ordonanţe de urgenţă, ci se emit ordonanţe simple, in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe, care a fost votată de parlament. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! 2016-06-27 17:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_1497.jpgDeclarații susținute de premierul Dacian Ciolos în contextul referendumului din Marea BritanieȘtiri din 24.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-in-contextul-referendumului-din-marea-britanieGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua! Vreau să vă spun că am luat notă, sigur cu regret, de rezultatul referendumului derulat in Marea Britanie, insă este o opțiune a cetățenilor britanici, pe care o respectăm. In acest context, vreau să vă spun, in primul rand, că mesajul, care a reieșit și din discuția pe care a avut-o cu domnul președinte, cu guvernatorul Băncii Naționale, cu liderii politici, in primul rand, este că Romania dorește să iși continue drumul european, să iși continue calea europeană și să fie un actor proactiv al procesului de evoluție al Uniunii Europene, care, cu siguranță, se va inregistra după această decizie a Marii Britanii. Vreau să vă spun că din prima analiză pe care am făcut-o, nu va exista un impact economic imediat, semnificativ, asupra economiei Romaniei in urma acestei decizii. Sigur, vom continua să urmărim evoluția lucrurilor, vom continua și analizele. Va exista, cu siguranță, un impact și va exista o evoluție și a situației din Romania și din economie, așa cum cu siguranță se va intampla și la nivel european și internațional. Dar mesajul principal pe care vreau să-l transmit acum este că, din punct de vedere economic, dată fiind situația in care ne aflăm noi in momentul de față, gradul de integrare a politicii comerciale, a exporturilor sau importurilor pe care le avem legat de Uniune, intre Romania și Regatul Unit, de investițiile reciproce, nu ne așteptăm la un impact semnificativ pe termen scurt din punct de vedere economic. In al doilea rand, un alt mesaj pe care vreau să il transmit, mai ales cetățenilor romani care locuiesc și lucrează in Marea Britanie, nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au, sigur, și a obligațiilor pe care ei le au acolo in calitate de cetățeni romani, deci de cetățeni europeni. Punerea in aplicarea a deciziei pe care poporul britanic a luat-o astăzi se va face in timp. Vom avea nevoie, conform primei analize pe care au făcut-o și instituțiile europene, de minim doi ani de zile pentru a negocia cadrul și condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, in măsura in care autoritățile din Marea Britanie vor formaliza această decizie a referendumului printr-o solicitare formală pe care vor trebuie să o facă către instituțiile europene. Deci, etapele următoare presupun această solicitare formală pe care Marea Britanie va trebui să o facă, de ieșire din Uniunea Europeană, după care vor incepe negocierile dintre instituțiile europene și Marea Britanie, și Romania va participa activ la aceste negocieri, pentru a ne asigura că condițiile de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor negocia și că acest lucru se va face in condiții cat mai bune, pentru a ține cont și de așteptările noastre. Deci, acest proces va fi unul care va dura și care ne va permite să ne exprimăm punctele de vedere. Pană cand acest proces nu va fi finalizat și formalizat, Marea Britanie rămane stat membru al Uniunii Europene cu drepturi și cu obligații depline și, in consecință, din acest punct de vedere, și cetățenii romani care locuiesc și lucrează in Marea Britanie continuă să se bucure de aceleași drepturi și obligații. Pe de altă parte, este clar că Uniunea Europeană va trebui să evolueze și, din acest punct de vedere, Romania este in momentul de față in situația in care va putea să participe intr-un mod deplin și proactiv la acest proces al evoluției Uniunii Europene. Cred că cu toții trebuie să tragem invățămintele din această decizie a britanicilor și să facem in așa fel incat Uniunea Europeană să rămană un proiect de construcție, un proiect care să răspundă așteptărilor cetățenilor și din Romania și din celalalte state membre, un proiect care să fie mai aproape de ceea ce statele care decid să continue impreună, şi mesajele pe care le am pană acum este că Uniunea Europeană dorește să continue acest proces de construcție, dar acest lucru va trebui să se intample ținand cont mai mult de așteptările cetățenilor. In ceea ce ne priveşte, a reieşit şi din discuţia cu partidele politice, guvernul va alimenta dezbaterea, care sper eu să aibă loc, o dezbatere constructivă şi in Romania, vizavi de procesul de evoluţie al Uniunii Europene şi, din acest punct de vedere, cred că este o coincidenţă fericită faptul că guvernul, aşa cum am anunţat, pregăteşte două dezbateri publice cu analize pe care le vom supune discuţiilor, una pe viziunea economică de dezvoltare a Romaniei pe termen mediu şi pe termen lung, şi mi se pare semnificativ, şi aş accentua pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, in contextul actual, această discuţie este mai utilă decat oricand, şi un al doilea proiect de dezbatere, pe care l-am anunţat şi pe care il pregătim, este acela privind rolul Romaniei in Uniunea Europeană, ce işi doreşte Romania ca stat membru al Uniunii Europene. Cred că această dezbatere este mai utilă ca oricand şi ne va permite să ne definim cadrul in care vom purta discuţiile care vor avea loc cu siguranţă in perioada următoare la nivel european. Cu atat mai mult cu cat, vreau să reamintesc acest lucru, in 2019, Romania va asigura şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, deci, va avea ocazia şi chiar responsabilitatea de a participa in mod proactiv la redefinirea şi la evoluţia Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat - cum vă spuneam - acest proces al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană se va negocia in timp, minim in minim următorii doi ani, deci, intr-un fel sau altul, acesta va impacta şi preşedinţia pe care Romania o va asigura la nivelul Uniunii Europene. Mi se pare insă important ca, in acest context, pentru a reveni la situaţia economică, Romania se bucură de o situaţie economică bună in momentul de faţă şi este foarte important ca, prin măsurile pe care le luăm, prin atitudinea pe care o vom avea in perioada imediat următoare, şi la nivelul guvernului, dar şi la nivelul clasei politice, să facem in continuare din această situaţie economică un atuu pentru a creşte rolul şi impactul pe care Romania il poate avea ca stat membru in Uniunea Europeană in discuţiile care vor urma. Şi, din acest punct de vedere, nu pot decat să invit la prudenţă in deciziile politice care vor fi luate in acest an electoral, mai ales decizii politice care pot avea un impact asupra bugetului şi decizii politice care pot avea in general un impact asupra economiei. Eu am cerut deja, intr-o discuţie pe care am avut-o cu vicepremierii, cu ministrul de externe şi cu şeful Cancelariei ca, la nivelul guvernului, să continuăm şi să aprofundăm, acum, pentru că avem mai multe elemente, analizele pe care le-am inceput privind impactul pe care ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate să il aibă asupra Romaniei. Vom lucra şi vom continua analizele pe trei dimensiuni: pe o dimensiune economică, pe dimensiune socială şi pe dimensiune instituţională. Şi aceste elemente pe care le vom avea sigur că le vom supune dezbaterilor, discuţiilor. Vă vom informa, pentru că cred că este foarte important ca poziţiile pe care le construim, pe dezbaterile pe care le organizăm, să fie bazate pe date şi pe elemente cat mai precise şi cat mai apropiate de realitate, pentru a menţine această discuţie in limitele rezonabile ale calmului şi ale predicţiei şi previzibilităţii. Vă mulţumesc! Vom continua să informăm cetăţenii - cum v-am spus - asupra modului in care lucrurile vor evolua. Cu siguranţă, la următorul Consiliu European, de săptămana viitoare, vor avea loc discuţii şi se vor lua şi anumite decizii. In funcţie de informarea pe care domnul preşedinte o să ne-o facă după participarea la acest Consiliu European, guvernul va continua să alimenteze dezbaterea publică şi discuţiile care vor avea loc cu elemente cat mai precise. Vă mulţumesc! 2016-06-24 17:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8989.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu conducerea Partidului Național Liberal, ca urmare a invitației PNLȘtiri din 21.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnire-cu-conducerea-partidului-national-liberal-ca-urmare-a-invitatiei-pnlGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş după intalnirea de marţi seară cu conducerea PNL [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am răspuns astăzi invitaţiei conducerii PNL pentru a discuta despre ceea ce ne propunem să facem in perioada următoare şi de modul cum putem conlucra. Sigur că ne dorim sprijinul PNL-ului in parlament pentru anumite proiecte care sunt in parlament sau pe care urmează să le propunem, la fel cum ne dorim şi sprijinul celorlalte partide politice şi, in acest spirit al deschiderii şi dialogului pe care am vrut să-l promovez şi pană acum, am răspuns acestei invitaţii şi am trecut in revistă şi nemulţumiri pe care PNL-ul le are vizavi de anumite proiecte sau anumite acţiuni ale guvernului in care am explicat deciziile pe care le-am luat, dar am discutat şi despre ceea ce ne propunem in continuare, proiecte pentru care am cerut sprijinul partidului. Reporter: Care sunt nemulţumirile? Dacian Cioloş: O să vi le spună danşii. Nu vreau să discutăm. Legat de modul cum au acţionat sau acţionează unii reprezentanţi ai guvernului in teritoriu, la nivel de prefecturi, am explicat că am luat anumite măsuri şi pană acum acolo unde am constatat că sunt disfuncţionalităţi. Că le vom lua şi in continuare atunci cand vom constata disfunctionalităţi. Legat de depolitizarea administraţiei publice, unde, la fel, am explicat că sunt anumite măsuri care le-am luat şi altele pe care le vom lua in continuare, insă nu putem in cateva luni de zile să schimbăm pe toată lumea şi, mai ales, problema nu e atat să dai afară nişte oameni, ci să numeşti in locul lor oameni care, intr-adevăr, să fie apolitici şi profesionişti, atata timp cat, am mai spus-o şi in parlament, in administraţia noastră, din păcate, o mare parte dintre cei care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere au făcut-o pentru că e un sprijin politic. Legat de modul cum avansează anumite proiecte de infrastructură, legat de fondurile europene sau de agricultură, am explicat anumite lucruri legate de situaţia in care ne aflăm, măsurile care au fost luate şi ceea ce intenţionăm să facem in continuare. Deci, am discutat despre toate aceste aspecte. Reporter: I-aţi refuzat definitiv sau doar pentru moment? Dacian Cioloş: Nu, dar eu am spus foarte clar că mi-am asumat un mandat de prim-ministru in anumite condiţii, mi-am luat un angajament clar. Şi asta, nu ştiu, sunt puse, repet, aproape in fiecare lună lucruri pe care le-am spus la inceput şi vreau să mai spun incă o dată şi vreau să fie pentru ultima dată: mi-am dat un cuvant şi imi ţin cuvantul respectiv. Pană la sfarşitul mandatului acestui guvern, am spus că nu o să mă inscriu intr-un partid politic, că nu o să-mi fac un partid politic şi că nu o să candidez la alegerile parlamentare. Nu mă intrebaţi mai mult decat atat, pentru că asta pot să vă spun: ceea ce pot să fac pe ceea ce m-am angajat să fac. Reporter: Voiam să vă intreb dacă după ce vi se termină acest mandat nu excludeţi posibilitatea? Dacian Cioloş: Nu vreau să fac nicio afirmaţie legat de ce se va intampla după aceea, pentru că, pur şi simplu, nu ştiu. Dvs puteţi să inţelegeţi că sunt doar un om şi nu altceva? Şi că nu am proiecte ascunse, că n-am agendă ascunsă şi că eu, in noiembrie, m-am angajat la un anumit mandat pe care inţeleg să mi-l duc la bun sfarşit in mod onest şi atat cat mă ţin puterile. De ce să ne proiectăm pe alte lucruri, cand acum sunt de rezolvat anumite lucruri şi acum mi-am asumat anumite lucruri. Reporter: Apropo de lucrurile pe care le aveţi de rezolvat, v-au reproşat, inclusiv preşedintele Vasile Blaga, că acest guvern este asimilat cu PNL şi că guvernul are o imagine proastă. Dacian Cioloş: Dar imi pare rău că e asimilat cu oricine ar fi să fie asimilat. Eu nu am făcut nicio declaraţie care să ducă lucrurile in această direcţie şi nici nu o să fac. Eu nu pot să comand modul in care unii sau alţii văd anumite lucruri. Unii spun că suntem ai PNL-ului, alţii spun că suntem ai lui, nu ştiu, Soros sau ai Bruxelles-ului sau ai mai ştiu eu cui. Fiecare are ideea lui şi fiecare şi promovează o anumită proiecţie pe acest guvern in funcţie de cum ii convine lui sau cum crede că nu i-ar conveni adversarului. Suntem intr-un an electoral. Inţeleg foarte bine acest lucru. Inţeleg să-mi asum pană la capăt ceea ce am spus in noiembrie, că vreau să menţinem Romania şi economia Romaniei pe linia de plutire şi să şi angajăm anumite reforme in anumite domenii in care cred că putem face anumite lucruri. Nu m-am angajat să rezolvăm in şase luni de zile sau in zece luni de zile toate problemele care n-au fost rezolvate de guvernele precedente şi care acum duc la anumite crize care ies la iveală mai mult sau mai puţin spontan, insă acolo unde vedem că apar probleme, incercăm să propunem şi soluţii pe termen scurt ca să evităm exacerbarea anumitor probleme, dar să propunem şi soluţii pe termen mai lung, chiar dacă suntem conştienţi că mandatul acestui guvern este limitat. 2016-06-21 23:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_0856.jpgPremierul Dacian Cioloș a convocat o videoconferință cu prefecții pe tema inundațiilor și a fenomenelor meteo periculoase din ultimele zileȘtiri din 21.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-dacian-ciolo-convoaca-o-videoconferinta-cu-prefectii-pe-tema-inundatiilor-i-a-fenomenelor-meteo-periculoase-din-ultimele-zileGalerie foto Concluzii in urma videoconferinței cu prefecții și autoritățile responsabile convocate de prim-ministrul Dacian Cioloș Prim-ministrul Dacian Cioloș a discutat in această dimineață cu prefecții și autoritățile centrale și locale responsabile despre consecințele fenomenelor meteorologice și hidrologice deosebite din ultimele zile. In urma rapoartelor prezentate de prefecții județelor și de la nivelul Ministerului de Interne a rezultat că, in total, după fenomenele meteorologice extreme, s-au confruntat cu probleme, in proporții diferite, 164 de localități din 20 de județe ale Romaniei. In scop de prevenție au fost evacuate temporar, pe tot parcursul perioadei cu intemperii aproximativ 400 de persoane. Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a informat că 4000 de cadre ale ministerului pe care le conduce au intervenit in ultimele 24 de ore pentru a reduce consecințele fenomenelor meteorologice extreme. Prim-ministrul Dacian Cioloș a primit asigurări că nu există nici o localitate izolată in acest moment și că nu mai există pericol iminent de inundații. - Instituțiile abilitate au acționat la timp și au fost mobilizate resursele necesare pentru a interveni acolo unde a fost nevoie. Am vrut să am o evaluare directă de la prefecți și să aflu cum s-a acționat pentru a salva viețile și bunurile oamenilor. Am solicitat autorităților locale o evaluare cat mai rapidă a pagubelor de pană in acest moment. Am cerut miniștrilor de resort sa propună in ședința de guvern de săptămana viitoare un pachet de măsuri de sprijin țintit și rapid, pentru a veni in ajutorul oamenilor și comunităților afectate. Totodată, am cerut Ministerului Mediului să evalueze gradul de afectare al digurilor de protecție impotriva inundațiilor, pentru a preveni situațiile dificile care pot apărea de acum inainte. Chiar dacă prognozele arată că, in următoarele zile, riscurile de inundații sunt reduse, perioada de instabilitate meteo, specifică acestei perioade, va continua. Am cerut tuturor să rămană vigilenți. Totodată, am fost informat că in perioada următoare poate apărea risc de secetă și caniculă. Din acest motiv, am cerut Ministerului Agriculturii să prezinte săptămana viitoare o informare despre masurile pe care le poate lua Ministerul pentru folosirea sistemelor de irigații, astfel incat să limităm posibilele pagube provocate de secetă, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș la finalul videoconferinței. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş susţinute la inceputul videoconferinței cu prefecții pe tema inundațiilor și a fenomenelor meteo periculoase din ultimele zile [Check against delivery] Dacian Cioloş: Vă mulţumesc pentru că aţi răspuns invitației. Ştiu că au fost intalniri periodice şi activitatea a fost organizată de Ministerul de Interne impreună cu toate instituțiile abilitate să intervină in situaţii de urgenţă, insă am vrut să avem această intalnire ca să vedem cum stau lucrurile, pentru că fenomenele acestea, intemperiile cu impact major in unele localităţi, deja au loc de cateva săptămani in diferite serii şi in diferite zone din ţară şi am vrut să facem o analiză a situaţiei in care ne aflăm in momentul de faţă, cum au evoluat lucrurile acolo unde au avut loc deja intemperii cu pagube, in urmă cu cateva săptămani, şi să vedem care sunt prognozele pentru perioada imediat următoare. Sigur, e, in primul rand, regretabil că sunt oameni care şi-au pierdut viaţa. Ştiu că au fost cazuri izolate şi situaţii particulare, dar oricum asta e cel mai regretabil şi sper să fim in măsură să ne organizăm in aşa fel incat şi pe viitor să evităm, pe cat posibil, astfel de situaţii. Pe de altă parte, știu că sunt sute de comunități, de gospodării care au fost afectate şi aici aș vrea să văd cum ne organizăm, impreună cu colectivitățile locale ca să-i ajutăm pe oameni şi apoi, cum am spus, să vedem cum ne organizăm pe viitor, pentru a evita, pe cat posibil, in primul rand victime umane şi apoi pentru a evita pagube materiale atat in infrastructură, cat şi la gospodăriile oamenilor. Deci, o să vă rog intr-o primă fază să facem o analiză a elementelor pe care le avem pană in momentul de faţă legat de zone, localităţi care au fost afectate. Mă interesează, in primul rand, dacă există localităţi care să fie izolate datorită afectării infrastructurii de legătură - știu că au fost şi sunt cazuri cand atunci cand e afectat un pod, un podeț sau anumite căi de comunicare, există riscul acesta de izolare - să văd dacă mai sunt astfel de situaţii. Apoi, să vedem care e situația cu gospodăriile afectate şi aici aș vrea să vedem, intr-o etapă următoare, după această videoconferință şi cu prefecții, o să vreau să răman şi cu domnii miniștri şi să vedem in ce fel putem ajuta aceste comunități - ştiu că sunt, de obicei, şi comunele au această responsabilitate de a ajuta oamenii să-şi refacă gospodăriile şi aş vrea să vedem cum putem stimula acest lucru, inclusiv cu participare de la guvern, dacă e cazul. Şi apoi vreau să văd prognoza pentru perioada următoare şi cum ne organizăm pentru a evita, cum am spus, pe cat posibil, atat pagube locale, dar şi pentru a informa lumea legat de aceste riscuri. Vă propun, deci, să incepem cu o informare din partea Ministerului de Interne şi apoi să facem un tur al județelor. COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a convocat pentru marți, 21 iunie, incepand cu ora 8.30, o videoconferință cu prefecții și autoritățile responsabile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Tema videoconferinței este evaluarea pagubelor produse de inundații și de fenomenele meteorologice periculoase din ultimele zile, precum și a măsurile luate de autoritățile responsabile pentru protejarea cetățenilor și a bunurilor acestora. Premierul Dacian Cioloș este informat in permanență despre monitorizarea și desfășurarea intervențiilor in teren de către ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă care a activat Centrul Național de Conducere Integrată al MAI. Printre măsurile de urgență luate inaintea și in timpul fenomenelor meteorologice periculoase se regăsesc: ​avertizarea/alarmarea populaţiei din zonele cu risc de inundaţii ​evacuarea populaţiei şi animalelor conform planului local de apărare impotriva inundaţiilor ​asigurarea patrulării pe cursurile de apă ​verificarea şi supravegherea podurilor şi podeţelor ​verificarea rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apei, deblocarea acestora ​mobilizarea cetăţenilor la acţiunile preventive şi la intervenţia operativă instituirea permanenţei la sediul primăriilor. 2016-06-21 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088888.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Republicii Federale Germania, Joachim GauckȘtiri din 20.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-presedintele-republicii-federale-germania-joachim-gauckGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut astăzi, 20 iunie, o intrevedere cu președintele federal german, Joachim Gauck, aflat in vizită de stat in Romania. Convorbirile s-au concentrat asupra relațiilor bilaterale romano-germane, aflate la un nivel excelent, impulsionate de un dialog politic intens, dar și de o componentă economică substanțială: Germania este primul partener comercial al Romaniei și al treilea investitor străin in Romania. Premierul Cioloș a prezentat oportunitățile pe care le oferă in prezent Romania pentru investitorii străini și a informat despre intenția de a efectua in septembrie o vizită in landurile Bavaria, Baden-Wurttemberg și Westfalia și Renania de Nord, pentru extinderea cooperării economice bilaterale. Discuțiile au reliefat și rolul deosebit de important pe care minoritatea germană din Romania, romanii și etnicii germani originari din Romania și stabiliți in Germania il au in crearea de punți de legătură la nivel social, cultural, economic şi politic. Totodată, in cadrul intrevederii, cei doi inalți demnitari au abordat cateva dintre principalele provocări interne și externe cu care se confruntă Uniunea Europeană. Romania și Germania vor avea un dialog intensificat, pentru valorificarea construcției europene, punand in centrul acestuia dorințele cetățenilor lor. Cei doi interlocutori au avut un schimb de opinii pe tema continuării eforturilor de ințelegere și asumare a trecutului comunist in ţara noastră. Președintele federal Gauck a oferit experienta sa personală in acest domeniu. Premierul roman i-a mulțumit președintelui german pentru vizita in Romania, apreciind totodată rolul președintelui Gauck in promovarea valorilor democrației și libertăților cetățenești. 2016-06-20 17:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ciolos-gauck.jpgMesaj de condoleanțe din partea premierului României, Dacian CioloșȘtiri din 20.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-de-condoleante-din-partea-premierului-romaniei-dacian-cioloA plecat dintre noi Mihnea Berindei - istoric, cărturar, om al acțiunii și, mai mult decat toate, un om care și-a iubit țara, fără să se teamă de adevărurile ei dureroase. Inainte de Revoluție, exilat in Franța, i-a sprijinit cu generozitate pe disidenții anticomuniști, a fost un critic neobosit al regimului Ceaușescu și a mobilizat Vestul impotriva regimului totalitar de la București. După anii 90, a devenit unul dintre principalii promotori ai deschiderii spre libertate și democrație a societăților postcomuniste, atat in Romania cat și in alte țări din estul Europei. Condoleanțe tututor celor care l-au iubit și i-au fost aproape. Mihnea Berindei, un istoric care a creat istorie, rămane un reper al verticalității și credinței in democrație. Dumnezeu să-l odihnească. Dacian Cioloș, prim-ministru al Romaniei 2016-06-20 09:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-20-09-38-37big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: Pachetul de măsuri legislative pentru debirocratizare, în dezbatere publicăȘtiri din 17.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-pachetul-de-masuri-legislative-pentru-debirocratizare-in-dezbatere-publicaUrmătoarele proiecte de acte normative: Memorandum privind Măsuri de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative din administrația publică centrală de specialitate, disponibil la: http://sgg.gov.ro/legislativ/ Proiect de Hotărare a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, disponibil la: http://www.mmuncii.ro/ Proiect de Hotărare a Guvernului privind simplificarea procedurilor de obținere a ajutorului de șomaj, disponibil la: http://www.mmuncii.ro/ Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale şi pentru modificarea și completarea unor acte normative, afișată in consultare publică, ca expresie a bunei practici a echipei Guvernului, la: http://www.sgg.ro/legislativ/domeniu.php?id=42. se află in consultare publică pană vineri, 24 iunie 2016, ora 16:00. In februarie 2016, Guvernul a lansat platforma online www.maisimplu.gov.ro cu scopul de a consulta cetăţenii şi societăţile comerciale cu privire la procedurile administrative pe care le găsesc impovărătoare sau care arată o lipsă de coordonare intre diverse instituții publice, deținătoare ale unor seturi de informații necesare accesării unui serviciu public. 2016-06-17 23:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-17-11-24-25big_sigla_guv_albastru.pngMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului britanic David Cameron după asasinarea deputatului laburist Jo CoxȘtiri din 17.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-condoleante-transmis-de-premierul-dacian-ciolo-omologului-britanic-david-cameron-dupa-asasinarea-deputatului-laburist-jo-coxMesajul de condoleanțe transmis de premierul Dacian Cioloș omologului britanic David Cameron după asasinarea deputatului laburist Jo Cox Stimate domnule Prim-Ministru, Sunt profund indurerat de atacul abominabil comis nu doar asupra unui tanăr politician care și-a asumat proactiv o opinie, ci și asupra valorilor pe care știm că poporul britanic le impărtășește, le promovează și le apără. Sunt convins că astfel de gesturi nu-i vor impiedica, nici acum, nici in viitor, pe cetăţenii britanici să-și exprime liber și să-și asume opiniile, la nivel individual sau colectiv. Adresez sincere condoleanțe familiei și prietenilor parlamentarului laburist Jo Cox. Dacian Cioloș, Prim-ministru al Romaniei Excelenței Sale David Cameron, Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Letter of condolence from Prime Minister Dacian Ciolos to his British counterpart David Cameron, following the assassination of the Labour MP Jo Cox Dear Prime Minister, I am deeply saddened by the abominable attack on not just a young politician that proactively assumed an opinion, but on the values which I know the British people share, promote and defend. I am convinced that such gestures will not prevent the British citizens to express, now and always, individual and collective opinions freely and in an assumed manner. My sincere condolences go out to the family and friends of Labour parliamentarian Jo Cox. Dacian Cioloș, Prime Minister of Romania The Right Honourable David Cameron MP Prime Minister of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland 2016-06-17 13:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-17-01-57-25big_sigla_guv_albastru_1.jpgÎntâlnirea dintre primul-ministru Dacian Cioloș și Justin Trudeau, premierul CanadeiȘtiri din 15.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-dintre-primul-ministru-dacian-ciolo-i-justin-trudeau-premierul-canadeiPremierul Dacian Cioloș s-a intalnit miercuri, 15 iunie, la Ottawa, cu omologul său Justin Trudeau, premierul Canadei. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și obiectivul major al Romaniei in această vizită oficială și anume aducerea problematicii vizelor pentru cetățenii romani in atenția Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere. De asemenea, primul-ministru roman i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comună semnată de Dacian Cioloș și de Boyko Borissov, premierul Bulgariei. Textul scrisorii reafirmă dorința de a intări parteneriatul și prietenia cu Canada, trece in revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe urma cărora cetățenii și companiile celor trei țări vor putea beneficia și supun atenției premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani și bulgari așa cum s-a specificat in Declarația ultimului summit Uniunea Europeană-Canada, in 2014. In cadrul intalnirii dintre primul-ministru canadian Justin Trudeau și premierul roman Dacian Cioloș s-au făcut referiri și la bunele relații bilaterale romano-canadiene la care contribuie și o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romană excelent integrați in cultura țării de adopție și care contribuie major la dezvoltarea societății canadiene. Am venit in Canada pe fondul unei relații privilegiate pe care o avem intre Romania și Canada și a susținerii pe care Romania o acordă relației dintre Uniunea Europeană și Canada. Ca două țări prietene am convenit că trebuie sa arătam o dorință clară de soluționare a chestiunii liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adăuga, incepand de azi, o abordare politică comună pentru o decizie in perioada imediat următoare. Premierul Trudeau și-a arătat deschiderea pentru a lucra impreună, rapid și eficace in acest sens. Ministrul Tudorache a avut azi o primă intalnire cu ministrul imigrației și vor rămane in contact pentru a arăta succesul unei politici colaborative și deschise, după cum am concluzionat cu premierul Trudeau, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul Justin Trudeau a mulțumit Romaniei pentru sprijinul consular acordat Canadei in Siria. De asemenea cei doi premieri au discutat aspecte legate de pregătirea Summit-ului NATO de la Varșovia. In cadrul vizitei, premierul Dacian Cioloș s-a mai intalnit cu președinții Senatului, George J. Furey și al Camerei Comunelor, Geoff Regan precum și cu Guvernatorul General al Canadei. Ca urmare a convorbirii intre premieri, ministrul Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului-ministru, a avut o intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației din Canada. Cei doi miniștri au avut o intrevedere in cursul după-amiezii pentru a stabili etapele de lucru pe dosarul Vizelor și pentru clarificarea unor aspecte tehnice cu privire la regimul vizelor pornind de la rezultatele preliminare ale concluziilor comisiei tehnice canadiene care a vizitat Romania săptămana trecută. In toate discuțiile cu oficialii canadieni s-a evidențiat necesitatea dialogului politic pe problematica vizelor in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). Este prima intalnire cu un prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. 2016-06-15 22:51:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner1.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la OttawaȘtiri din 15.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-ottawa Galerie foto Intrevedere cu David Johnston, Guvernatorul General al Canadei Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești la Ambasada Romaniei Conferinţă de presă susţinută de premierul Dacian Cioloş, la Ambasada Romaniei in Canada [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut, să spun aşa, o vizită fulger la Ottawa. Era o vizită planificată de mai multă vreme, dar in contextul in care discuțiile privind ratificarea Acordului aprofundat de liber schimb intre Canada şi Uniunea Europeană avansează, am dorit să am această discuţie directă cu premierul Trudeau, mai ales pe chestiunea privind eliminarea vizelor pentru Romania. Reamintesc faptul că Romania şi Bulgaria sunt singurele state membre care, in continuare, au nevoie de viză pentru Canada, in condițiile in care există un angajament politic din partea Canadei, incă din 2007, reafirmat in 2014, că acest sistem de vize ar urma sa fie eliminat, pentru ca şi cetățenii romani, alături de toţi ceilalți cetățeni europeni, să beneficieze de aceleași drepturi şi că acest lucru ar trebui să fie făcut pană la ratificarea CETA. Pe de altă parte, după cum știți, Canada are o politică foarte atentă şi restrictivă vizavi de migrație şi de azil şi, in acest context, astfel de decizii de eliminare a vizelor se iau din punct de vedere politic foarte greu, insă tocmai de aceea am vrut să am această discuţie directă cu premierul Trudeau pentru a explica faptul că Romania intenționează să susțină CETA, acest acord de liber schimb cu Canada - el este in beneficiul atat al Canadei, cat şi al UE şi poate să fie şi al Romaniei - dar că, pentru ca Romania să poată susţine pe deplin acest acord, avem nevoie de progrese clare şi de decizii clare privind eliminarea vizelor, tocmai pentru ca şi cetățenii romani să poată să beneficieze pe deplin de acest acord, la fel ca şi ceilalți cetățeni europeni. Am intrat şi in cateva detalii tehnice, explicand faptul că, din punctul nostru de vedere, nu ar mai trebui să fie piedici de natură tehnică pentru ca această decizie politică, pană la urmă, a Canadei, să poată să fie luată. Credem că şi misiunea care tocmai s-a incheiat, misiunea de experți canadiană, care tocmai s-a incheiat la București, va confirma acest lucru, şi pot să vă spun că după discuțiile pe care le-am avut, plec increzător că, pană la sfarşitul acestui an, vom găsi o soluție impreună cu partea canadiană, pentru ca această chestiune să fie rezolvată. Domnul ministru Tudorache, șeful Cancelariei Guvernului, a avut şi dansul o intalnire bilaterală cu ministrul McCallum, care se ocupă de migrație in cadrul Guvernului. In zilele următoare, pană la sfarşitul lunii, va avea loc o intalnire şi la Bruxelles intre ministrul McCallum, impreună cu comisarul Avramopoulos şi cu reprezentanți ai Romaniei şi Bulgariei, pentru a continua discuțiile. Noi vom continua discuțiile şi la nivel bilateral intre Romania şi Canada, pentru a găsi cele mai bune soluții in aşa fel incat, cum am spus, pană la sfarşitul anului, să putem avea o soluție şi oricum, să avem un angajament politic, in aşa fel incat, cum am spus, Romania să fie in măsură să poată să susțină pe deplin ratificarea CETA in săptămanile şi lunile următoare. Am mai discutat cu premierul canadian, am mai evocat şi prezența sau acordul constructiv şi pozitiv al comunității canadiene de origine romană, cei peste 200.000 de canadieni de origine romană, care contribuie activ la dezvoltarea economică, socială a Canadei şi pe care, din punctul nostru de vedere, al Romaniei, ei constituie o punte care intărește relația dintre Romania şi Canada, o relație care este foarte bună. Am apreciat sprijinul Canadei, la vremea respectivă, pentru aderarea Romaniei la NATO şi, mai apoi, pentru a intări şi dinamiza prezența Romaniei in cadrul NATO, am avut mai multe cooperări in anumite teatre de operații, cum ar fi in Afganistan, şi așteptăm acum din partea Canadei un suport şi pentru propunerile, pe care le-am făcut şi le pregătim pentru summitul NATO de la Varşovia, pentru a intări prezenţa NATO pe tot flancul estic al Alianţei, nu doar in partea de nord-est, ci şi in partea de sud-est. Şi am avut angajamentul din partea premierului că şi Canada o să susțină aceste propuneri ale Romaniei. Reporter: Răspund de programul de televiziune al comunităţii romaneşti din Quebec. Domnule prim-ministru, in Canada trebuie să răspundem noi, romanii, zilnic cine suntem noi şi de unde venim. Aşadar răspundem la propria noastră apartenență, a acestei comunități. Avand in vedere eliberarea vizelor pentru romani, ne așteptăm la un val mare de romani care vin de pe teritoriul Romaniei, dar şi de pe teritoriul Europei. Care este maniera in care Guvernul Romaniei ar putea să se implice in consolidarea ... o mai bună prosperitate, mai bună organizare a comunității romaneşti de pe teritoriul Canadei? Dacian Cioloş: Da. In primul rand, legat de riscul unul flux masiv de romani in Canada după eliminarea vizelor, nu cred că va fi cazul unui flux masiv, pentru că vorbim de eliminarea vizelor pentru sejururi pe termen scurt. Deci e vorba de turiști, ar fi vorba de oameni de afaceri, care vor să vină in Canada pentru oportunități de afaceri, cu atat mai mult cu cat ratificarea acestui acord de liber schimb ar crea noi oportunități. Deci, din acest punct de vedere, vrem să găsim impreună cu autorităţile canadiene mecanisme, in care să ne asigurăm că cei care vin aici vin de bună-credinţă, şi nu pentru a crea probleme. Pe de altă parte, Canada ca stat are o abordare proactivă pentru migrație, să spun, constructivă in Canada şi, in acest sens, putem vedea că au fost şi romani care au emigrat in ultima perioadă. Spuneam, pentru Romania şi pentru Guvernul pe care il conduc, comunităţile de origine romană din țările partenere sunt un element fundamental pentru intărirea relației cu țara respectivă. Noi intenționăm şi avem in lucru acum o foaie de parcurs pentru a lua in lunile următoare niște măsuri, tocmai pentru a concretiza intr-un anumit fel acest parteneriat intre autorităţile din Romania, mediul de afaceri din Romania şi comunităţile romaneşti din afara ţării, şi cu atat mai mult din Canada. Deci vor fi nişte măsuri care, pe de-o parte, vor facilita dezvoltarea unor business-uri ale unor romani aflați in afara ţării in Romania, deci investiții, așteptăm nu doar investiţii străine in Romania, dar şi investiții ale comunităților romanești, in Romania, sau parteneriate economice intre romani şi cetățeni din aceste țări, unde avem comunități de origine romanească. Dorim inclusiv să punem la dispoziție fonduri europene pentru a dezvolta anumite afaceri in Romania sau ale unor romani in străinătate. Deci avem aceste intenții, pe care dorim să le concretizăm pană la sfarşitul anului. Pe de altă parte, dorim să dezvoltăm căi de comunicare cu comunitățile romanești şi, mai ales, cu romanii care au păstrat şi cetățenia romană, pentru ca aceștia să poată să participe in mod activ şi la viața socială şi politică din Romania şi ne dorim ca la alegerile parlamentare, care vor avea loc la sfarşitul acestui an, cetățenii romani care trăiesc in Canada să poată să beneficieze de noua legislaţie, de facilitățile noii legislații privind votul prin corespondență. Ne dorim, totodată, să organizăm alegerile cat mai bine, pentru ca toţi cei care doresc să-şi exprime dreptul de vot, să poată să o facă. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule prim-ministru, /.../ pană la sfarşitul anului, dar /.../ un orizont mai concret pentru momentul eliminării vizelor il puteți estima in acest moment? Dacian Cioloş: In acest moment, nu pot să vă spun, pentru că asta ţine de decizia formală a Canadei. Ceea ce pentru mine este important şi a fost principalul obiectiv al acestei vizite a fost să transmit mesajul că chiar dacă nu există formal o legătură intre chestiunea privind eliminarea vizelor şi adoptarea acordului de liber schimb cu Canada, să dau semnalul că, din punct de vedere politic, pentru Romania este foarte important să existe un angajament clar şi un orizont clar de timp privind eliminarea vizelor, pentru ca Romania să poată să susțină acordul CETA şi să transmit mesajul că Romania dorește in continuare să aibă o atitudine şi o abordare constructivă in relația cu Canada, ținand cont şi de istoria comună pe care o avem, insă pentru aceasta este nevoie de un semnal politic clar din partea Canadei. Şi, din acest punct de vedere, pot să spun că obiectivul meu este indeplinit, pentru că am primit din partea premierului Trudeau un semnal clar că a ințeles acest mesaj şi că intenționează in perioada imediat următoare, impreună, lucrand impreună cu autorităţile din Romania şi, sigur, cu Comisia Europeană, să găsim o soluție pentru a rezolva această problemă. Reporter: Care este viitorul, pe care şi-l vede Dacian Cioloş in următorii ani? Premier tehnocrat şi după alegerile... Dacian Cioloş: Nu, nu discut acest lucru. Am mai spus-o şi acasă: am un mandat pe care mi l-am asumat pană la sfarşitul anului şi doar despre aceste lucru discut. Asta e important acum, Romania să fie guvernată in aşa fel incat să menţinem stabilitatea economică, socială, in Romania, şi restul - chestiuni privind viitorul personal, nu vă faceți nicio grijă. O să găsesc eu ce să fac. Mulţumesc. Reporter: Referitor la alegerile care urmează, spuneați că se incearcă oferirea posibilității tuturor romanilor să işi exercite dreptul de vot. Aici, in Canada, legislația spune că alte ţări pot să-şi organizeze secţii de vot doar la ambasade şi consulate. In legea romanească, legea votului prin corespondență şi infiinţarea secţiilor de vot in apropiere., există posibilitatea, tehnic vorbind, de inființare a unor secţii de vot unde sunt cel puţin 100 de doritori ş.a.m.d. Se va putea face acest lucru, in condițiile in care, repet, legea canadiană spune ambasade, consulate? Dacian Cioloş: Sigur că va trebui să ținem cont şi de legislația țărilor respective, dar aici o să vedem, impreună cu Ambasada, cu Ministerul de Externe, care sunt soluţiile cele mai bune pentru a oferi oportunităţi celor care doresc să voteze. Insă dincolo de secțiile de votare, pe care sigur noi vom avea toată disponibilitatea de a crea secţii de votare acolo unde este nevoie, conform legislației din Romania, va trebui să ținem cont și de legislația din țările gazdă, dar dincolo de aceasta este o oportunitate nouă, care nu a existat pană acum, aceea privind votul prin corespondență şi eu incurajez, şi prin intermediul dumneavoastră, pe toţi cetățenii romani care doresc să voteze, să folosească şi această oportunitate. Sigur, asta presupune să se inscrie in mod voluntar in acest registru. Există in continuare această posibilitate, eu ii incurajez pe oameni să folosească această oportunitate, care este una sigură. Reporter: Domnule prim-ministru, există o ingrijorare mai explicită a autorităților canadiene in ceea ce privește venirea aici a unui val de romani in cazul liberalizării regimului de vize? Dacian Cioloş: Există o ingrijorare in general, nu doar vizavi de Romania. In general, atunci cand se pune problema eliminării vizelor, există acest gen de ingrijorare, insă eu cred şi sunt cu atat mai convins după discuția de astăzi, că şi in urma schimburilor de informații tehnice pe care le-am avut şi a altor elemente, pe care le putem da in continuare, pentru a putea formaliza această decizie, că putem demonstra că astfel de fenomene pot să fie ținute sub control impreună. Şi vreau să repet aici, vorbim sau solicitarea Romaniei este de a elimina vizele pentru sejururi scurte in Canada şi nu pentru dreptul la muncă sau, eu ştiu, alte chestiuni de acest gen. Şi pentru aceste sejururi scurte, cu sistemele electronice de schimburi de date privind călătorii care se dezvoltă intre Uniunea Europeană şi Canada, cred că avem mecanisme care, dacă nu să elimine, dar să reducă foarte mult astfel de riscuri sau de suspiciuni. Reporter: Mulțumim mult. Dacian Cioloş: Mulţumesc. Reporter: O singură intrebare, dacă imi mai permiteţi, legat de acest aspect. Ştiţi că intre Canada şi Romania, şi intre Quebec şi Romania, există un acord social incheiat şi intre provincie, şi intre Canada şi Romania. Din păcate, vreau să vă spun că din partea Romaniei există o birocrație şi nu prea se poate pune in practică şi am să vă dau un exemplu: cei care vin din Romania aici, in loc să aștepte trei luni pentru a /.../ la zi, pentru asistența medicală, au dreptul să intre imediat pe asistența guvernamentală a provinciei. Din păcate, /../ din Romania care nu prea li se dă şi am să vă spun de ce: ca să li se dea, trebuie să aducă o grămadă de dovezi, imposibil de adus, ca de exemplu, cine vine temporar in Canada la muncă, trebuie să renunțe la locul de muncă din Romania. Ori poate să işi ia /.../ aici, el nu poate să-şi dea demisia, că acolo să prezinte documentul ăsta. Deci nu beneficiază cu acest acord. Sunteți la curent cu aceste puneri in practică a ceea ce s-a semnat foarte bine intre Canada şi Romania? /.../ Dacian Cioloş: Noi facem eforturi. Acum, să știți că această problemă a birocrației nu este doar in relaţia cu Quebec sau cu Canada, este o problemă generală, din păcate, a administrației din Romania, sunt niște reflexe care trebuie modificate şi noi am luat deja şi urmează să mai luăm niște măsuri pană la sfarşitul mandatului acestui guvern pentru a elimina, pe cat posibil, aceste elemente de birocrație. Sunt deja decizii pe care le-am luat pentru a facilita obținerea anumitor documente din ţară, prin sistemul consular. Am dat deja un semnal, deci, că vrem să eliminăm aceste piedici birocratice şi in măsura in care vom primi informații şi solicitări foarte precise, prin intermediul ambasadei, eu sunt gata, impreună cu Ministerul de Externe, in cazul de faţă, cu Ministerul Muncii, să luăm toate măsurile care ţin de noi, de autorităţile din Romania, pentru a elimina orice birocrație excesivă. Deci, orice astfel de sugestii foarte concrete sunt binevenite şi vă pot garanta că le vom lua foarte in serios. Intalnirea dintre primul-ministru Dacian Cioloș și Justin Trudeau, premierul Canadei Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit miercuri, 15 iunie, la Ottawa, cu omologul său Justin Trudeau, premierul Canadei. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și obiectivul major al Romaniei in această vizită oficială și anume aducerea problematicii vizelor pentru cetățenii romani in atenția Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere. De asemenea, primul-ministru roman i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comună semnată de Dacian Cioloș și de Boyko Borissov, premierul Bulgariei. Textul scrisorii reafirmă dorința de a intări parteneriatul și prietenia cu Canada, trece in revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe urma cărora cetățenii și companiile celor trei țări vor putea beneficia și supun atenției premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani și bulgari așa cum s-a specificat in Declarația ultimului summit Uniunea Europeană-Canada, in 2014. In cadrul intalnirii dintre primul-ministru canadian Justin Trudeau și premierul roman Dacian Cioloș s-au făcut referiri și la bunele relații bilaterale romano-canadiene la care contribuie și o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romană excelent integrați in cultura țării de adopție și care contribuie major la dezvoltarea societății canadiene. Am venit in Canada pe fondul unei relații privilegiate pe care o avem intre Romania și Canada și a susținerii pe care Romania o acordă relației dintre Uniunea Europeană și Canada. Ca două țări prietene am convenit că trebuie sa arătam o dorință clară de soluționare a chestiunii liberalizării vizelor pentru cetățenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adăuga, incepand de azi, o abordare politică comună pentru o decizie in perioada imediat următoare. Premierul Trudeau și-a arătat deschiderea pentru a lucra impreună, rapid și eficace in acest sens. Ministrul Tudorache a avut azi o primă intalnire cu ministrul imigrației și vor rămane in contact pentru a arăta succesul unei politici colaborative și deschise, după cum am concluzionat cu premierul Trudeau, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș. Premierul Justin Trudeau a mulțumit Romaniei pentru sprijinul consular acordat Canadei in Siria. De asemenea cei doi premieri au discutat aspecte legate de pregătirea Summit-ului NATO de la Varșovia. In cadrul vizitei, premierul Dacian Cioloș s-a mai intalnit cu președinții Senatului, George J. Furey și al Camerei Comunelor, Geoff Regan precum și cu Guvernatorul General al Canadei. Ca urmare a convorbirii intre premieri, ministrul Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului-ministru, a avut o intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației din Canada. Cei doi miniștri au avut o intrevedere in cursul după-amiezii pentru a stabili etapele de lucru pe dosarul Vizelor și pentru clarificarea unor aspecte tehnice cu privire la regimul vizelor pornind de la rezultatele preliminare ale concluziilor comisiei tehnice canadiene care a vizitat Romania săptămana trecută. In toate discuțiile cu oficialii canadieni s-a evidențiat necesitatea dialogului politic pe problematica vizelor in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). Este prima intalnire cu un prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. Vizita la Muzeul de Istorie Intalnire cu Geoff Regan, președintele Camerei Comunelor Intalnire cu George J. Furey, președintele Senatului Vizită la Biblioteca Parlamentului COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș efectuează o vizită de lucru in Canada in perioada 14-15 iunie a.c.. Vizita se circumscrie interesului comun pentru dezvoltarea relaţiilor politice bilaterale şi a legăturilor interumane dintre Romania şi Canada şi pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare dintre cele două state, inclusiv in perspectiva consolidării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Canada. Un obiectiv major al vizitei este discutarea problematicii vizelor pentru cetățenii romani la nivelul politic al dialogului romano-canadian, in complementaritate cu formatul tripartit Romania-Canada-Comisia Europeană. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atat din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cat mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, in următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA). In cadrul vizitei, sunt programate intrevederi cu premierul canadian Justin Trudeau, cu președinții Senatului, George J. Furey, și al Camerei Comunelor, Geoff Regan, precum și cu Guvernatorul General al Canadei, David Johnston. Programul include și o intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești din Canada. Vizita marchează prima intrevedere bilaterală romano-canadiană la nivel de prim-ministru in ultimii zece ani. De asemenea, va fi prima primire a unui prim-ministru de la instalarea in octombrie 2015 a guvernului liberal canadian condus de Justin Trudeau. Informații suplimentare: Dintre statele membre UE, Romania şi Bulgaria sunt singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. Romania a renunţat din 2002 la obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii canadieni, conformandu-se reglementărilor in materie ale UE. Un nou summit UE-Canada, ce va face trecerea la o cooperare politică şi economică dintre UE şi Canada, aprofundată, pe baze superioare, este avut in vedere pentru sfarşitul lunii octombrie 2016. PROGRAMUL VIZITEI DE LUCRU A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA OTTAWA (14-15 iunie 2016) Miercuri, 15 iunie 10.30 Intalnire cu George J. Furey, președintele Senatului Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 13:00 Intalnire cu Geoff Regan, președintele Camerei Comunelor Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 13:45 Intalnire cu Justin Trudeau, Prim-ministru Oportunități foto/video la inceputul intalnirii 14:30 Intalnire cu John McCallum, ministrul imigrației 15.45 Declarații de presă (Ambasada Romaniei) 16:00 Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanești (Ambasada Romaniei) Cu participarea mass-media 17:00 Intrevedere cu David Johnston, Guvernatorul General al Canadei Oportunități foto/video la inceputul intalnirii * Aici găsiți Foto/Video din timpul vizitei premierului Dacian Cioloș in Canada: https://goo.gl/Xzhw4L Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-06-15 17:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner2.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii MoldovaȘtiri din 13.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intalnire-cu-andrian-candu-pre-edintele-parlamentului-republicii-moldova 2016-06-13 19:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a1183.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la ParisȘtiri din 11.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-parisPremierul Dacian Cioloș și-a incheiat vizita oficială efectuată la Paris, in cadrul căreia a avut intrevederi cu omologul său francez, Manuel Valls, și cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria. Ieri seară, după intrevederea de la Palatul Elysee, cu președintele Franței, Francois Hollande, cei doi demnitari s-au deplasat impreună spre Stade de France, pentru a asista la meciul de fotbal Franța-Romania, in deschiderea Campionatului European de Fotbal EURO 2016. La ceremonia și meciul de deschidere Franța-Romania, din delegația romană au făcut parte, de asemenea, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și ministrul cancelar Dragoș Tudorache. Vizita a inceput joi, 9 iunie, cu participarea prim-ministrului Dacian Cioloș la o reuniune specială a Consiliului OCDE dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, Angel Gurria. Premierul a susținut un discurs in care a prezentat evoluțiile recente din Romania, perspectivele economice şi obiectivele țării noastre in raport cu OCDE. Un moment important al vizitei, in planul relațiilor bilaterale, l-a constituit semnarea noii Foi de Parcurs a Parteneriatului strategic bilateral, care reflectă interesul ambelor părți pentru aprofundarea dialogului și pentru trecerea la o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului. Documentul a fost semnat cu prilejul intrevederii premierului Dacian Cioloș cu omologul său francez, Manuel Valls. Avand in vedere caracterul prioritar al domeniului economic in cadrul acestui parteneriat, premierul Dacian Cioloş a vorbit despre intenția preşedintelui Francois Hollande de a vizita in această toamnă Romania, insoţit de o delegaţie de oameni de afaceri. Agenda vizitei prim-ministrului Dacian Cioloș la Paris a mai inclus, joi, 9 iunie, vizită la Ecole Politechnique, depunerea unei coroane de flori in cadrul unei ceremonii organizate la Arcul de Triumf - Paris. In aceeași zi, șeful Executivului a fost alături de invitații la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la EURO 2016. In cursul zilei de vineri, 10 iunie, premierul roman s-a intalnit cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură și cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani uciși in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015. In cadrul vizitei efectuate la Paris, premierul Dacian Cioloș a acordat un interviu postului francez LCI - MYTF1, in cadrul căruia a vorbit despre Parteneriatul strategic Romania-Franța, stabilitatea economică, politică și financiară a Europei, relația cu NATO, funcționarea spațiului Schengen și referendum-ul din Marea Britanie, fenomenul migrației și combaterea terorismului la nivel european. De asemenea, premierul Dacian Ciolos a avut in ultima zi a vizitei o intrevedere cu ministrul Apărării din Franța, Jean-Yves Le Drian, la care a participat și ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc. 2016-06-11 11:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-11-11-01-55big_sigla_guv_albastru_1.jpg“Cumințenia pământului” va fi expusă la Muzeul Băncii Naționale a RomânieiȘtiri din 10.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/cumintenia-pamantului-va-fi-expusa-la-muzeul-bancii-nationale-a-romaniei Guvernul Romaniei și Ministerul Culturii anunță transferul operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului la Muzeul Băncii Naționale a Romaniei pentru a fi mai accesibilă publicului larg Vizitarea operei lui Brancuși se va putea face gratuit incepand cu data de 16 iunie a.c. Operațiunea a fost realizată in cadrul campaniei de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei de către statul roman OMNIASIG acoperă costul poliței de asigurare pentru protejarea lucrării pană la incheierea campaniei București, 10 iunie 2016 - Opera lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, a fost transferată in cursul zilei de astăzi de la Muzeul Cotroceni la Muzeul Băncii Naționale a Romaniei. Decizia a fost luată de Ministerul Culturii și Guvernul Romaniei, impreună cu proprietarii operei de artă, pentru a face celebra sculptură mai accesibilă publicului larg. Campania pentru achiziționarea operei Cumințenia pămantului de Constantin Brancuși este și un demers de natură educațională. Campania de strangere de fonduri va antrena o conștientizare atat la nivelul instituțiilor publice de cultură, cat și la nivelul societății civile in ceea ce privește rolul artei și al artistului in societate. Campania va aduce un subiect inalt cultural pe agenda opiniei publice, iar Brancuși și opera lui vor fi subiect de dezbatere publică, ceea ce este atat de necesar in societatea de astăzi. Va fi pus in lumină, pe agenda publică, un subiect de natură culturală, simbolică și identitară. Asumarea responsabilității acestei campanii este un act de curaj in guvernanță. Este o campanie care asumă o serie de riscuri și de responsabilități simbolice, a declarat Corina Șuteu, Ministrul Culturii. Opera marelui sculptor va putea fi admirată in perioada 16 iunie - 8 iulie, de luni pană vineri, in intervalul orar 10:00-18:00. Din data de 11 iulie a.c., - Cumințenia pămantului va putea fi văzută conform programului normal de vizitare a muzeului, publicat pe site-ul Băncii Naționale a Romaniei. - Este un fapt firesc să găzduim in Muzeul Băncii Naționale in perioada campaniei de subscripție națională, această operă a lui Brancuși pe care o percepem ca parte a tezaurului Romaniei. Acest spațiu, incărcat nu numai cu istorie, dar și cu valori culturale inestimabile este, intr-adevăr, locul cel mai potrivit pentru Cumințenia pămantului . Ii așteptăm pe toți iubitorii de artă și de istorie să profite de această ocazie unică și să-i aducă, astfel, un omagiu marelui nostru sculptor, a declarat Olga Voinea, șef serviciu la Muzeul Băncii Naționale a Romaniei. - Atașamentul nostru față de valorile romanești, corelat cu capacitatea noastră de asigurări personalizate, indiferent de obiectul asigurat, de la mașini, clădiri, pană la afaceri și opere de artă, ne-au determinat să ne implicăm in campania pentru Cumințenia pămantului și să susținem costurile pentru asigurarea operei. Evaluarea și asigurarea unei astfel de lucrări de artă reprezintă o operațiune complexă, nu se intamplă in fiecare zi să-l asiguri pe Brancuși și o facem cu emoție și responsabilitate, a declarat Mihai Tecău, Președinte Directorat OMNIASIG Vienna Insurance Group. Campania pentru - Cumințenia pămantului reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să intărească solidaritatea dintre stat și societate. Achiziția operei se poate face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice pană, cel tarziu, pe 30 septembrie 2016. Campania a reușit să starnească interesul unui număr impresionant de romani, persoane fizice, dar și companii private din diverse domenii. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică sunt Doina Lemny, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, Francois Saint-Paul - ambasadorul Franței, Oana Manea, Alexandru Dedu. De asemenea, in spotul publicitar iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania, eMag, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand astfel in conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU ING Bank RO 68 INGB0001008221198910 RON RO 17 INGB0001008221190710 EUR RO 60 INGB0001008221194010 USD Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-06-10 15:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-10-04-00-22big_8888888.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu omologul său francez, Manuel VallsȘtiri din 10.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-omologul-sau-francez-manuel-vallsCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a avut azi, 10 iunie a.c., o intrevedere cu omologul său francez, Manuel Valls, in cadrul vizitei pe care o desfășoară la Paris in perioada 9-10 iunie. Cu ocazia intrevederii, a fost semnată noua Foaie de Parcurs a Parteneriatului strategic bilateral, care reflectă interesul ambelor părți pentru aprofundarea dialogului și pentru trecerea la o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului strategic bilateral. Au fost identificate o serie de acțiuni cărora li se va acorda o atenție specială in perioada imediată. Prima parte a Foii de parcurs este dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene. Preşedinţia romană a Consiliului UE, 2019 şi cooperarea cu partea franceză in acest context sunt reflectate in document ca evoluţii majore inregistrate pe parcursul ultimilor ani, indeosebi la nivelul UE, ca şi la nivel internaţional. Documentul prevede, printre altele, consolidarea cooperării cu Franța pe subiecte precum viitorul proiectului european, fenomenul migraţiei, evoluţiile din domeniul schimbărilor climatice şi energiei, lupta impotriva terorismului. Partea a doua a documentului trasează direcțiile principale pentru aprofundarea cooperării intre cele două state in domenii esenţiale de cooperare sectorială: economică (cu accent pe crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii; transporturi, agricultură; IMM-uri); administraţia publică; cooperarea descentralizată; coeziunea socială; sectorul financiar-bancar; justiţia; sănătatea; cercetarea şi educaţia; cultura; apărarea, afacerile interne; telecomunicațiile şi societatea informaţională. Premierul Manuel Valls a reiterat sprijinul părții franceze pentru pregătirea Sezonului cultural incrucișat Romania-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului roman modern 1918 - 2018. In cadrul intrevederii, cei doi prim-miniștri au abordat cateva dintre principalele provocări interne și externe cu care se confruntă Uniunea Europeană, cu accent pe migrație, funcționarea spațiului Schengen și referendum-ul din Marea Britanie. Premierul Dacian Cioloș a reiterat interesul pentru menţinerea cursului european al Republicii Moldova şi importanţa sprijinirii de către UE a eforturilor de reformă ale Chişinăului. Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu omologul său francez, Manuel Valls Semnarea Foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic romano-francez 2016-06-10 13:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_10_iunie.jpgInterviul premierului Dacian Cioloş acordat postului francez LCI - MYTF1Știri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/interviul-premierului-dacian-ciolos-acordat-postului-francez-lci-mytf1Galerie foto Arlette Chabot: Bună ziua, Dacian Cioloş! Dacian Cioloş: Bună ziua, doamnă Chabot! Arlette Chabot: Vă mulţumim mult că sunteţi alături de noi in această dimineaţă. Sunteţi premierul Romaniei din noiembrie anul trecut. Sunteţi un tehnocrat, un tehnician, este mai agreabil acest termen. Dacian Cioloş: Cu toate acestea, se face mereu politică din postura de prim-ministru. Arlette Chabot: Intr-adevăr. Ați fost comisar european, ministru al agriculturii, cunoașteți bine Franța, pot să spun, fără să fie un secret, că soția dvs. este frațuzoaică, vreau să spun că ne cunoașteți bine ca țară. Veți fi prezent maine seară alături de Francois Hollande pentru meciul de deschidere a Euro2016, meciul Franța-Romania. Fotbalul este de asemenea o pasiune și pentru romani? Dacian Cioloş: Da, este o mare pasiune fotbalul. Este una dintre marile pasiuni impărtășite de mulți romani. Arlette Chabot: Sau ii desparte.. Dacian Cioloş: Pe langă echipa care joacă, există, desigur, și cei care susțin echipa adversă, dar ideea fotbalului, a sportului in general, este de a uni. Arlette Chabot: Practic, fotbalul ii unește pe romani, toată lumea vrea să fie alături de echipa preferata, ca peste tot, nu-i așa? Dacian Cioloş: Așa este. Mai ales echipa națională de fotbal ii unește mult pe romani. Mai avem și echipe foarte bune de handbal, dar echipa națională de fotbal, intr-adevăr, ii unește foarte mult pe romani. Mă aștept ca mii de romani să vină maine la acest meci de deschidere, dar și la celelalte meciuri, mai ales că a trecut mult timp de cand Romania nu a mai participat la un campionat european sau mondial de fotbal. Există acum o nouă generație de jucători și romanii o susțin. Arlette Chabot: Nu vă intreb cine credeți că va caștiga pentru că s-ar putea să ne stricăm atmosfera...Oricum, există o ingrijorare in Romania față de măsurile de securitate luate in Franța și riscul de terorism... Dacian Cioloş: Da, sigur, există mereu o ingrijorare pentru ceea ce ar putea să se intample. Dar asta nu va impiedica, cum am spus, ca miile de romani să se deplaseze pentru meci. Arlette Chabot: Da, vor veni să asiste la meci. Dumneavoastră, care cunoașteți bine Franța, vedeți mereu manifestațiile din Franța, grevele, perturbările... cum ați reacționa la toate acestea? Dacian Cioloş: Aș spune că acestea fac parte din cultura socială a Franței, nu mă uimește să văd greve, manifestații. Nu discut in mod special despre motivele acestor greve, dar trebuie să admitem, Franța este recunoscută pentru această cultură socială care este foarte puternică și pentru sindicatele sale foarte bine organizate și incisive, că să zic așa. Arlette Chabot: Franța se ingrijorează de imaginea pe care ar putea-o avea in Europa din cauza acestor manifestații, o Franța paralizată, fără trenuri, fără metrou. Afectează acestea imaginea Franței? Dacian Cioloş: Nu știu de unde vine această idee. Nu cred că francezii ar trebui să iși pună intrebări despre ce cred europenii, ci despre cum ar putea fi rezolvate aceste situații din interior, cred că asta este mult mai important. Arlette Chabot: Deci, fotbal, și in același timp cu disputarea competiției in Franța, va fi și o intalnire europeană importantă, in două săptămani, pe subiectul relației dintre Regatul Unit și Europa. Se pune intrebarea dacă da sau nu, dacă Regatul Unit va părăsi sau nu Uniunea Europeană. Credeți sau vă temeți, dvs. personal, că va exista o ieșire a Regatului Unit din Uniune? Dacian Cioloș: Avand in vedere că ii cunosc pe britanici (am petrecut cinci ani la Bruxelles ca și comisar european), cred că există un risc, pentru că discuția - mariajului dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană este o discuție veche. Aș zice că acum este un risc mai mare ca oricand ca acest lucru să se intample, dar cred că decizia britanicilor va fi de a rămane in tabăra europeană. După cum ii cunosc pe britanici, aceştia gandesc pragmatic și avand in vedere faptul că au sprijinit mereu intărirea pieței unice (multe sectoare din economia lor depind de această piață unică), iar această ieșire ar afecta mult nu doar economia, dar și societatea in ansamblul ei. Pentru mine, intrebarea este, și de aici și răspunsul, dacă privim chestiunea la nivel european, cu sau fără Brexit, va fi nevoie de o regandire a funcționării Uniunii Europene și va fi nevoie de schimbări pe care ar fi trebuit să le facem, dar nu le-am făcut din cauza crizei financiare, și apoi din cauza lărgirii Uniunii, cand am trecut de la 15 state la 27, această regandire ar trebui să se facă acum și să punem cărțile pe masă. Arlette Chabot: Deci, considerați că trebuie să mai reflectăm asupra chestiunii. Dar dvs. credeți că dacă Marea Britanie votează in favoarea ieșirii din Uniune, această ieșire trebuie să aibă loc cat mai repede cu putință, chiar dacă ar trebui cațiva ani pentru a face așa ceva. Credeți că trebuie intr-adevăr să marcăm o ruptură cu Marea Britanie, Dacian Cioloş: In primul rand, nu văd cum relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană ar putea funcționa dacă nu suntem clari asupra cadrului de funcționare. Avem un tratat european care precizează, poate nu intr-o manieră foarte clară, foarte precisă, ce se intamplă cand o țară decide să iasă din Uniune, pentru că o țară poate intr-adevăr să decidă acest lucru, chiar dacă acum ar fi o premieră. Din punctul meu de vedere, cu cat prelungim lucrurile, cu atat le complicăm mai mult, atat pentru Marea Britanie, cat și pentru Uniunea Europeană. Arlette Chabot: Deci, dacă va exista o ruptură, trebuie că această să fie clară, pe cat de clară posibil. Dacian Cioloş: Cred că acestea este și discuția care are loc acum in Regatul Unit. De ambele părți, lucrurile trebuie să fie clare. Marea Britanie va rămane vecin al Uniunii Europene, chiar dacă va fi in afara Uniunii. Pentru a pune noile baze ale relațiilor cu Regatul Unit, trebuie mai intai să clarificăm acest proces de ieșire din Uniune. Dar eu răman optimist și cred că acest lucru nu se va intampla și că Regatul Unit va rămane in Uniunea Europeană, locul Regatului Unit este in Uniunea Europeană și dacă Regatul Unit va rămane in Uniunea Europeană ar fi un lucru pozitiv atat pentru britanici, cat și pentru europeni. Arlette Chabot: Comisia Europeană se pregătește oricum și pentru ipoteză unui - nu. Dacian Cioloş: O instituție responsabilă cum este Comisia Europeană trebuie să lucreze in mod clar și asupra acestui scenariu. Nu se poate permite, pentru stabilitatea Uniunii Europene, pentru stabilitatea economică, politică și financiară a Europei, chiar dacă Regatul Unit nu face parte din zonă euro, dar nu se poate permite să nu avem lucrurile clare. Comisia Europeană trebuie să le prezinte statelor membre răspunsuri foarte clare la aceste intrebări despre procesul de ieșire din Uniune, dacă acesta va avea loc. De asemenea, după părerea mea, şi la Londra trebuie să se pregătească pentru acest proces pentru că acest proces nu va fi doar de treaba celor de la Bruxelles, ci va fi și treaba Londrei. Arlette Chabot: Mai avem și alte subiecte importante de discutat, și anume subiectul migrației și mai ales, ceea ce a negociat Cameron asupra prestațiilor sociale, adică un muncitor care vine din țara dvs, care vine din est, in general, in interiorul Uniunii Europene, aceste prestări nu i se vor mai acorda de cum soseşte in Regatul Unit, ci in mod diferit. Nu este umilitor pentru voi? Vi se spune că sunteți prea numeroși, rămaneți la voi, nu mai putem. Dacian Cioloş: Nu este o chestiune de umilire a unora de către ceilalți. Este o chestiune de principiu. Se pune problema dacă respectăm valorile și principiile fundamentale ale Uniunii, și anume circulația liberă și tratamentul egal in cadrul Uniunii Europene, care este de asemenea unul dintre aceste principii. Pentru mine, este mai ales o chestiune de principiu. Am avut ocazia să vorbesc cu David Cameron de mai multe ori pe acest subiect și pot ințelege că există abuzuri, dar avem alte instrumente pentru a evită aceste abuzuri. A există o discuție in cadrul Consiliului European legată de cum să tratăm această problemă in cazul Marii Britanii și am incercat să rezolvăm problema. Britanicii nu au numai muncitori care vin din Uniunea Europeană, ci și din fostele colonii britanice. Astfel, i-am spus lui David Cameron că trebuie să facă diferența intre un roman, un polonez, un bulgar, care nu este un migrant, ci un cetățean european care va lucra in Regatul Unit in același mod in care un britanic investește in Romania, de exemplu, și este altceva un cetățean care vine din afară Uniunii Europene. Deci, trebuie să tratam lucrurile prin cadre juridice diferite. Arlette Chabot: Nu aveți mereu impresia că există de fapt două Europe, o Europa din vest și una din est, și nu ajungem, din cauza diferențelor, să avem o Europă unită? Dacian Cioloş: Există mai multe Europe. Vorbiți de Europa din est și Europa din vest, probabil, pentru că acum este mai vizibilă acesta ruptură in cazul migrației, dar cand vorbim de politici economice, de creștere economică și locuri de muncă, de rigoare economică sau investiții, vedem diferențe și intre nord și sud. Deci, există mai multe Europe și mie asta nu-mi pune probleme, este normal, suntem 27 de țări, dar trebuie să găsim calea de a trăi impreună, chiar dacă avem acest multiculturalism și perspective diferite de a privi lucrurile. Arlette Chabot: Mai există un subiect care vă preocupă foarte mult și anume relațiile cu Rusia pentru că NATO a instalat pe teritoriul romanesc un sistem de apărare anti-rachetă, Putin a replicat și, din păcate, este un fel de război rece. Dacian Cioloș: Nu noi suntem cei preocupați de această chestiune. Am luat pur și simplu niște măsuri. Romania a decis să intre in NATO, Romania este frontieră a NATO, suntem intr-o zonă unde există conflicte care nu au fost provocate de Romania sau de către alte state din Uniunea Europeană. Rusia este un alt vecin, dar Romania nu a luat măsuri impotrivă Rusiei... Arlette Chabot: Acest sistem nu vizează deci Rusia... Dacian Cioloş: Am spus in mod clar, acest sistem nu are ca țintă Rusia. Romanii și americanii care au construit acest sistem au spus in mod clar, chiar și secretarul general al NATO, cand a fost in Romania și am inaugurat scutul anti-rachetă, a fost foarte clar spunand că acest scut nu este orientat contra Rusiei. Arlette Chabot: Cu toate acestea, Putin vă ameninţă. Și nu văd să existe niciun pic de solidaritate europeană in acest caz. Dacian Cioloș: Putin a luat această măsură pe care o cunoaștem și noi foarte bine, să fim clari. Pe mine asta mă ingrijorează, mai ales faptul că există conflicte care destabilizează regiunea și, bineințeles, că trebuie să ne gandim cum să ne apărăm in caz de agresiune. Dacă vă uitați la istoria Romaniei, Romania nu poate fi caracterizată prin agresiune și nici nu o va face acum. Arlette Chabot: Veți vedea maine seară, Francois Hollande va arată puțin solidaritate față de Romania in această chestiune? Vă va sprijini, măcar puțin, in față lui Putin? Dacian Cioloş: Noi cerem solidaritate din partea NATO cu ocazia summit-ului de la Varșovia. Romania, ca și țările baltice, va face cateva propuneri. Este ocazia să discutăm despre frontiera estică a NATO și vom luă măsuri pentru a descuraja orice conflict potențial pe teritoriul NATO. Arlette Chabot: Dvs. vorbiți evident și de cooperarea franco-romană... Dacian Cioloş: Intr-adevăr, avem și un Parteneriat Strategic cu Franța, avem o prezența franceză puternică și in sectorul economic, avem și o cooperare culturală care este foarte intensă și vom vorbi despre toate acestea. Arlette Chabot: Deci, cine va caștiga maine seară meciul? Franța sau Romania? Dacian Cioloş: Cel mai bun va caștiga, iar eu consider că romanii sunt cei mai buni. Arlette Chabot: Deci, credeți că veți caștiga. Dacian Cioloş: Echipă Romaniei nu este una de vedete sau de personalități, dar este o echipă. Sunt jucători tineri, este o nouă generație și ambiția lor este tocmai de a intări echipă și de a arată că Romania este o echipă. Arlette Chabot: Un jucător roman spune că așteptă acest meci ca o femeie inaintea nunții, ca să ne ințelegem... Dacian Cioloş: Vom vedea pe teren. Depinde cine este cel care se va căsători. Arlette Chabot: Am ințeles, depinde de soț de fapt. Va mulțumesc mult că ați venit in această dimineață, domnule prim-ministru. Dacian Cioloș: Cu mare plăcere, doamnă Chabot! 2016-06-09 19:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088088.jpgIntervenția premierului Dacian Cioloș în Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăȘtiri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/interventia-premierului-dacian-ciolo-in-consiliul-organizatiei-pentru-cooperare-i-dezvoltare-economicaPrim-ministrul Dacian Cioloș s-a adresat, joi, 9 iunie a.c., la Paris, membrilor Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), in cadrul unei reuniuni speciale dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, domnul Angel Gurria. Reuniunea a avut ca principal scop prezentarea de către Prim-ministrul roman a evoluțiilor recente din Romania, cu accent pe indicatorii și stabilitatea macroeconomică, perspectivele economice, planul ambițios de reforme, inițiativele regionale şi europene, precum şi a obiectivelor Romaniei in raport cu OCDE. Prim-ministrul Dacian Cioloș a subliniat in intervenția sa interesul Romaniei de a continua consolidarea relaţiilor cu această organizație, recunoscută la nivel global pentru promovarea bunelor practici şi politicilor sustenabile, precum şi de a deveni candidat și ulterior membru al organizației in viitorul apropiat. In marja reuniunii au avut loc o intrevedere bilaterală cu Secretarul General Angel Gurria și un discurs in faţa Consiliului OCDE, urmat de o sesiune de intrebări și răspunsuri cu reprezentanţii permanenți ai statelor membre OCDE, precum şi de declarații de presă. Suntem tot mai activi in grupurile de lucru ale OCDE, pentru că vrem să devenim membri ai acestei organizații. Nu este doar un obiectiv al guvernului, ci este un obiectiv general de țară. Am făcut pași necesari in procesul de reformă și indicatorii noștri macroeconomici arată bine. Știm standardele inalte ale acestei organizații, iar aderarea ne-ar facilita atingerea și păstrarea acestor standarde de dezvoltare economică și socială pe termen lung. Contribuția noastră la organizație inseamnă să jucăm un rol mai activ in stabilitatea economică regională și suntem pregătiți să ne asumăm acest lucru, a spus premierul Dacian Cioloș. Informații suplimentare: Despre OCDE OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creșterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. OCDE işi orientează activitatea in patru direcții prioritare: (1) (re)stabilirea increderii in piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcționeze, (2) imbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naționale, (3) promovarea inovației in economie şi (4) valorificarea capitalului uman prin capacitarea forței de muncă. OCDE promovează cu precădere reforme structurale, o agendă socială axată pe combaterea inegalităților şi dezvoltarea durabilă. Cei 35 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deținand peste 70% din producția şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. Relația Romania-OCDE Aderarea Romaniei la OCDE a reprezentat un obiectiv al politicii externe romane incă din 2004. Romania şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE la ambele valuri anterioare de extindere, respectiv in aprilie 2004 şi noiembrie 2012, dar nu a fost luată in considerare. In februarie 2016, Guvernul a analizat stadiul relaţiei cu OCDE şi a stabilit obiectivul de etapă al Romaniei in relația cu OCDE: crearea premiselor favorabile pentru luarea in considerare a candidaturii ţării noastre in cursul viitorului exerciţiu de lărgire. 2016-06-09 16:16:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-09-04-52-35big_88088.jpgPremierul Dacian Cioloș, la Paris, în perioada 9-10 iunieȘtiri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-la-paris-in-perioada-9-10-iunie Galerie foto Intrevedere cu ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură Semnarea Foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic romano-francez Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu omologul său francez, Manuel Valls Premierul Dacian Cioloș a depus o coroană de flori in cadrul unei ceremonii organizate la Arcul de Triumf - Paris Premierul Dacian Cioloș a vizitat Ecole Politechnique Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la EURO 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Mă bucur că sunt aici la Ambasada Romaniei, in inima Parisului, şi că am venit cu simbolurile echipei naţionale. Vă asigur de la inceput că eu nu am nici un merit in calificarea naţionalei romane la acest campionat, dar trebuie să recunosc faptul că sunt foarte mandru. Sunt mandru mai intai ca roman şi sunt foarte mandru ca Prim ministru şi această calificare la acest turneu final imi dă multă speranţă pentru ce vor deveni sportul romanesc şi fotbalul romanesc şi, de asemenea pentru imaginea Romaniei in străinătate, pentru că un prim-ministru poate vorbi ore intregi despre evoluţia Romaniei, dar pentru un joc de fotbal sau o echipă de fotbal este suficientă o victorie contra Franţei şi Romania va fi deja mult mai cunoscută. Şi vă asigur că acesta este obiectivul nostru, bineinţeles, de a caştiga toate meciurile. Pe de altă parte, doresc să felicit şi să mulţumesc Ambasadei Romaniei pentru organizarea acestui eveniment şi de a se purta tricourile de fotbal pentru a se face in aşa fel ca Romania să fie percepută aici in Franţa şi prin succesele sale in sport. Fotbalul in Romania a evoluat mult in ultimul timp. Această nouă generaţie, reprezentată de echipa naţională astăzi ne dă multă speranţă pentru viitor şi eu sunt sigur, de asemenea, că tinereţea şi hotărarea d-lui Burleanu, preşedintele federaţiei naţionale de fotbal, a contribuit mult şi va contribui mult la evoluţia şi succesul fotbalului romanesc in Europa şi in lume. Deci, in această seară sper că nu va fi doar victoria inceputului şi că ne vom revedea pe 10 iulie pe Champs Elysees ducand Cupa. Este, in orice caz, ceea ce eu doresc. Acum dl Burleanu ne va spune cum va face aceasta. Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și Secretarul General al OCDE, Angel Gurria [Check against delivery] Angel Gurria: Permiteți-mi să urez, din nou, bun venit domnului prim ministru. Am lucrat intens in ultimele două ore: o oră de discuții bilaterale și o oră de prezentare a ceea ce aș putea numi the Romanian story, povestea romanească, o descriere impresionantă, cu un număr impresionant de cifre, politici, considerente și trebuie să spun că i-am felicitat pe domnul prim ministru și pe guvernul său și am felicitat de asemenea poporul roman pentru că au realizat o schimbare de mare succes. In ceea ce privește relația cu OCDE, aceasta durează de mult timp. Romania deja participă la mai mult de patruzeci de grupuri de lucru, comitete, subcomitete și la alte instrumente de lucru ale OCDE și și-a exprimat interesul de a continua să participe in acest sens. Așa cum vă va comunica și domnul prim ministru in romană, in cateva clipe, dansul a afirmat foarte clar intenția Romaniei de a solicita statutul de membru cu drepturi depline al OCDE. Sigur că reprezentanții statelor membre au fost foarte interesați să primească o astfel de veste și desigur că vor lua in considerare această solicitare la momentul depunerii ei. Permiteți-mi să-l invit pe premier să ia cuvantul, suntem onorați și incantați de prezența dvs. și dorim să continuăm să lucrăm cu și pentru Romania. Dacian Cioloș: Doresc, in primul rand, să mulțumesc domnului secretar general Angel Gurria pentru oportunitatea pe care mi-a acordat-o, nu doar de a avea un schimb de idei, de opinii cu dansul și cu conducerea OCDE, dar și pentru a putea să mă adresez in fața consiliului OCDE, a ambasadorilor statelor membre OCDE. După cum, cu siguranță știți OCDE este cum spunea domnul Gurria, astăzi, nu este doar un think-tank, ci un do-tank, nu doar o structură care gandește dar care și face ceea ce gandește. Este un centru de excelență și de expertiză in dezvoltarea economică, dezvoltarea socio-economică, unde se concentrează și adună expertiza statelor celor mai puternice din punct de vedere economic din lume. OCDE a insoțit Romania pe parcursul anilor in care a gandit și implementat reforme, din 90 incoace. Deci suntem, am fost și suntem beneficiari ai acestei expertize. Insă, ținand cont și de stadiul de dezvoltare economică pe care il avem in Romania, social economică, considerăm că suntem intr-un moment in care Romania nu doar să beneficieze de această expertiză, ci și să contribuie la această expertiză in calitate de stat membru al OCDE. Și de aceea am profitat de această intalnire pentru a reitera și a formula foarte clar dorința Romaniei de a deveni membru al OCDE, alături de alte state din Europa și din lume, care după ce au cunoscut o evoluție in dezvoltarea economică, in dezvoltarea socială, au solicitat integrarea in această structură. pentru a putea contribui cu experiența lor și a putea, in continuare, să-și dezvolte expertiza pe aceste domenii. Am trecut in revistă, totodată, participarea activă a Romaniei și din ce in ce mai activă in ultimi ani la cateva zeci de grupuri de lucru și de comitete, care vizează atat partea economică dar și partea socială, cat și partea juridică și lupta impotriva corupției, unde Romania in ultima perioadă este un participant foarte activ. Și am discutat și despre perspective pe termen scurt, pe termen mediu, pe următorul an și următorii ani de implicare a Romaniei și in alte programe de analiză și de studii și de a folosi experiența și expertiza acumulată, aici, la OCDE și in domenii precum educația sau sănătatea. Am avut, totodată, oportunitatea să mă adresez ambasadorilor statelor membre ale OCDE, unde am vorbit despre stadiul de dezvoltare economică, de dezvoltare socială a Romaniei, despre situația politică din Romania și axandu-mă, in primul rand, pe bunele rezultate in evoluția dezvoltării economie a Romaniei și a creșterii economice, dar și activitatea Romaniei de pană acum in cadrul OCDE, de colaborare cu OCDE, am subliniat și in fața consiliului de a-și pregăti și de a-și depune candidatura pentru a deveni membru OCDE. Și, din discuțiile cu domnul secretar general am concluzionat că vom avea tot sprijinul pentru a pregăti in mod activ această candidatură și doresc să-i mulțumesc domnului Gurria pentru aceasta și să profit de această oportunitate și pentru a-l invita pe domnul Angel Gurria să viziteze Romania. Este la al treilea mandat in care tocmai a fost conformat, in calitate de secretar general și o să-i spun că Romania nu este atat de departe și o să-l așteptăm in Romania, pentru a continua aceste discuții. Plenul Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Intrevedere cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria COMUNICAT DE PRESĂ Programul vizitei cuprinde participarea prim-ministrului Dacian Cioloș la reuniunea specială dedicată Romaniei, prezidată de Secretarul General al organizației, Angel Gurria, in cadrul Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la 9 iunie. Participarea la această reuniune se inscrie in obiectivul de etapă al Romaniei stabilit de Guvern in luna februarie a.c. privind crearea premiselor favorabile pentru luarea in considerare a candidaturii țării noastre in cursul viitorului exercițiu de lărgire al OCDE. La nivel bilateral, vizita marchează interesul părților romană și franceză pentru un dialog aprofundat şi pentru trecerea Parteneriatului strategic bilateral intr-o nouă etapă de dezvoltare, reflectată in noua Foaie de Parcurs, care va fi semnată de premierii Dacian Cioloș și Manuel Valls la 10 iunie. Ceremonia de semnare va avea loc la finalul unei intrevederi intre cei doi inalți demnitari, in cadrul căreia vor fi discutate subiecte de pe agenda bilaterală, europeană și internațională. Premierul Cioloş va avea, de asemenea, o intrevedere cu preşedintele Francois Hollande şi vor asista impreună la meciul de deschidere a Campionatului European de Fotbal. In marja vizitei vor avea loc intrevederi ale premierului Dacian Cioloș cu studenți, profesori și membri ai conducerii Ecole Polytechnique și ai Academiei pentru Agricultură a Franței. Totodată, prim-ministrul va avea o intalnire la sediul Ambasadei Romaniei cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani morți in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015, care vor fi insoțiți de tutorii lor legali. PROGRAMUL VIZITEI OFICIALE A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA PARIS (Paris, 9-10 iunie 2016) Joi, 9 iunie Ora 11.15 Intrevedere cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria Ora 12.00 Intervenție in plenul Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Ora 13.30 Participare la recepția oficială de deschidere a participării Romaniei la Euro2016 Ora 14.30 Vizită la Ecole Polytechnique Primire de către directorul general al Ecole Polytechnique, Yves Demay Semnare in Cartea de aur Vizitarea Laboratorului de utilizare a Laserelor Intense Ora 18.30 Depunere de coroană in cadrul unei ceremonii la Arcul de Triumf (ceremonie du ravivage de la flamme) Vineri, 10 iunie - Vizită la Paris Ora 10.00 Intrevedere cu prim-ministrul Franței, Manuel Valls Semnarea Foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic romano-francez Ora 11.15 Intalnire cu conducerea Academiei Franceze de Agricultură Ora 14.30 Intalnire cu cei doi copii orfani ai cuplului de romani morți in atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015 Ora 20.00 Plecare de la Palatul Elysee, spre Stade de France, impreună cu președintele Franței, Francois Hollande Ora 20.45 Participare la ceremonia de deschidere a Euro2016 și vizionarea meciului Franța-Romania Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală 2016-06-09 16:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_varianta_originala_crop.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș de Ziua EroilorȘtiri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-pentru-ziua-eroilor-astazi-9-iunieIi cinstim astăzi pe eroii Romaniei de ieri și de azi, pe toți cei care au avut crezul că binele comun este deasupra binelui propriu, că libertățile semenilor sunt mai importante decat libertatea individuală, că drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societății. Ne-au dat o lecție de viață, pe care nu avem dreptul să o uităm! Eroii romani ne sunt modele, iar faptele lor, inspirație pentru astăzi și maine. Omagiu și cinstire tuturor! 2016-06-09 13:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-09-01-27-52big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul Tineretului şi Sportului: Pentru prima oară după patru ani, performanțele naționale ale sportivilor români vor fi premiate!Știri din 09.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-tineretului-si-sportului-pentru-prima-oara-dupa-patru-ani-performantele-nationale-ale-sportivilor-romani-vor-fi-premiateSportivii romani vor putea fi din nou premiați pentru rezultatele obținute la Campionatele Naționale. Astăzi, la propunerea Ministerului Tineretului și Sportului, Guvernul Romaniei a adoptat modificarea Ordonanței 57/2015, cel mai recent act normativ care menținea blocarea premierilor la nivel național. Sunt foarte bucuroasă că, după patru ani de intrerupere, putem premia din nou performanțele sportivilor romani obținute la nivel național. Sprijinul acordat de Guvern, de premierul Dacian Cioloș, pentru readucerea normalității in recunoașterea valorii rezultatelor sportive, este o măsură de recompensare necesară și motivantă. Sunt increzătoare că, in acest fel, aprecierea de care sportivii se vor bucura va aduce un plus de motivație pe drumul către marea performanță, a declarat Elisabeta Lipă, ministrul Tineretului și Sportului. Astfel, incepand cu data de 1 august a.c., pentru performanțele deosebite obținute in competiții sportive, Ministerul Tineretului și Sportului, COSR, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au in subordine structuri sportive, pot acorda sportivilor, in funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și in limita bugetului aprobat, premii/recompense in lei și/sau in obiecte, pană la valoarea sumelor prevăzute in tabelul prezentat in Anexă. 2016-06-09 08:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_13177256_839697996174968_4949740152318754844_n.jpgDeclarații susținute de ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu Știri din 08.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-i-de-ministrul-muncii-familiei-protectiei-sociale-i-persoanelor-varstnice-dragos-nicolae-pislaru-la-finalul-edintei-de-guvern [Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Bine v-am găsit. In şedinţa de astăzi a guvernului, proiectul despre care vrem să discutăm in momentele următoare este, evident, cel care a reţinut şi atenţia membrilor executivului - ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor prevederi legate de salarizarea personalului plătit din fondurile publice, mai multe principii pe care vrem să le reclarificăm şi să spunem foarte clar că, in urma acestei ordonanţe există numai beneficii pentru o bună parte din sectorul public şi cateva elemente de clarificare pe care bănuiesc că este nevoie să le transmitem, inclusiv cele legate de cui se aplică această ordonanţă. Domnule ministru, in primul rand vreau să reamintesc faptul că premierul v-a mulţumit pentru efortul pe care l-aţi depus pentru a duce la bun sfarşit această ordonanţă impreună cu partenerii sindicali şi vă rog să prezentaţi principalele prevederi. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Meritele sunt, in mare parte, ale echipei Ministerului Muncii şi ale tuturor celorlalte ministere care au participat, ale partenerilor sociali şi, să nu uităm, că această ordonanţă, la capătul zilei, este despre oameni, despre oameni care ne-au comunicat frustrările pe care le au in sistem, ne-au comunicat incurajările pentru rezolvarea acestor disfuncţionalităţi. Ce facem noi astăzi prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă? Foarte pe scurt. Incercăm să rezolvăm, să corectăm nişte inechităţi, nişte disfuncţii majore care s-au strans de ani de zile in sistemul public de salarizare. După o incercare ratată in 2010 de a avea o lege-cadru care nu s-a aplicat niciodată, deşi ar fi putut să fie incepută, să fie aplicată de ani de zile. Nu vom rezolva absolut toate problemele prin această ordonanţă, dar ştim exact ce rezolvăm, ştim pe ce date stăm şi ştim că peste 650.000 de oameni din sistemul bugetar vor beneficia de prevederile acestei ordonanţe. In primul rand, ne ocupăm de corecţiile care ţin de un principiu aflat şi in Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii - la muncă egală, plată egală - şi acest principiu este un principiu-cheie pe care noi il aplicăm, avand in vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, aflate in acelaşi birou aveau salarii diferite din cauza unor prevederi legale haotice din trecut. Acest lucru il corectăm. Il corectăm pentru intreaga administraţie publică din Romania, mai ales in zona funcţionarilor publici centrali şi locali. Un al doilea lucru pe care il facem este să constatăm faptul că, in sectorul de sănătate, pe langă problemele, crizele pe care le avem acum una după alta, care izvorăsc tot din trecut, observăm că există nişte disfuncţionalităţi majore in modul in care sunt salarizaţi cei din sectorul medical şi observăm că există o penurie de personal ca urmare a faptului că din ce in ce mai multe cadre medicale, in ultima vreme, in mod accelerat, au părăsit ţara. Atunci a fost necesar aici să venim cu o reaşezare a grilei, apropierea de principiile Legii-cadru nr. 284 şi rezolvarea disfuncţionalităţilor, atat pe orizontală, la nivel sistemic, in toată ţara astfel incat un medic de o funcţie şi o vechime, indiferent unde ar fi in ţară, să aibă acelaşi salariu de bază şi un lucru iarăşi important, pe verticală, ceea ce inseamnă aşezarea vechimilor ca să existe un anumit progres in carieră, pe care un cadru medical poate să il aibă. In acelaşi timp, in sistemul medical am introdus ideea de bonus de performanţă care, de la inceputul anului viitor, va reprezenta 2% din masa salarială şi va putea să fie un stimulent adiţional pentru reformele pe care colegul meu Vlad Voiculescu a inceput să le anunţe şi le va continua şi sunt convins că veţi vedea temeinicia şi inţelepciunea acestor reforme in perioada următoare a acestui an. Pentru sectorul de educaţie, in ciuda discuţiile pe care le-am avut contradictorii cu acest sector, readuc aminte problemele pe care le-am discutat cu colegii din invăţămant nu au fost pe fond. Noi venim cu o grilă la fel ca la sănătate, care are iarăşi accent pe zona de debutanţi, pe zona de funcţii auxiliare, cum ar fi informaticieni care, practice, nu mai pot fi recrutaţi in sistemul de invăţămant, intr-o lume care se bazează din ce in ce mai mult pe tehnologia informaţiei ca mijloc de educaţie şi aşezăm, atat pentru sistemul universitar, preuniversitar, cat şi auxiliar, lucrurile pe temeiul acesta al unei legi unitare, anuland, abrogand, o lege specială care a fost dată de la an la an, incepand cu 2011, este vorba de Legea nr. 63 care crea practic un statut special familiei ocupaţionale din invăţămant. Deci, practic, prin această ordonanţă de urgenţă aşezăm grila pe aceleaşi principii şi in acelaşi timp ne ducem un pas inainte către o salarizare unitară in zona publică şi pe partea de invăţămant. Evident, au existat aceste discuţii, am spus nu pe parte de fond, ci in parte de termeni şi ca să fie din nou foarte clar, vom avea 50% din beneficiile pe care le aduce grila vor intra in vigoare incepand cu 1 august acest an, 2016, iar la sfarşitul anului viitor va intra intreaga grilă cu toate beneficiile ei, din decembrie 2017 vom avea intreaga grilă aplicată, urmand ca de la 1 ianuarie 2018 să existe şi acel bonus de 2% din masa salarială şi pentru sistemul de educaţie. Nu in ultimul rand, un alt aspect important ţinea de inechităţile, de dezechilibrele din aparatul propriu central al ministerelor. Aşa cum am menţionat la ultima conferinţă de presă, există in acest moment din ce in ce mai multe posturi vacante in administraţia centrală. Este fără precedent ceea ce se intamplă şi există o corelaţie perfectă, robustă intre locurile vacante şi ministerele care au salarizarea personalului din administraţia centrală, din aparatul propriu al ministerelor, cu salariile mici, sub media din administraţia centrală. Inechitatea aici este foarte simplă. Eu am un consilier care este plătit intr-un minister de două ori mai puţin decat un consilier in alt minister şi atunci ce am făcut? Am luat ca reper o medie a salarizării in aparatele proprii ale ministerelor şi anume 70% din grila Secretariatului General al Guvernului şi am folosit-o ca reper pentru a ridica şapte ministere plus Ministerul Economiei, care ştiţi că a fost deja avut in vedere cu ceva timp in urmă, de a le aduce la acest minim de, să spunem un nivel minim de motivare, de stimulare pentru ca să se poată ocupa prin concurs poziţiile vacante. Vă aduc aminte că au existat concursuri de ocupare a poziţiilor vacante şi nu s-au ocupat. Deci, nu este vorba numai că există aceste posturi, ci lumea nu a venit pentru salariul de 1.600-1.700 de lei, cum de exemplu este la Ministerul Comunicaţiilor sau la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului şi atunci această măsură a fost foarte importantă. Aş vrea să precizez, pentru că au fost tot felul de speculaţii, că deşi intenţia noastră era evident să avem cat mai multe persoane din zona publică care să poată beneficia de aceste corecţii, de inechităţile, de distribuţiile in zona administraţiei publice centrale şi chiar şi in deconcentrate, acest lucru nu a fost posibil. Prin urmare, nu avem nicio agenţie centrală sau deconcentrată care să poată să beneficieze in acest moment, prin ordonanţă de aceste corecţii. In acelaşi timp, un alt zvon a fost legat de Administraţia Prezindenţială, guvernul nu are in această ordonanţă de urgenţă nicio precizare cu privire la Administraţia Prezidenţială, ei nu sunt incluşi in această ordonanţă, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, ceea ce se aprobă astăzi. Nu există nicio menţiune, nicio agenţie, nicio administraţie prezidenţială. Acestea sunt prevederile centrale pe care, o parte din ele, le-am mai menţionat. Este important insă să explicăm incă o dată impactul bugetar care ne-a fost totdeauna un reper in aceste discuţii, o constrangere in ceea ce priveşte modul in care putem să reuşim să rezolvăm cat mai multe lucruri. Impactul bugetar este in anul 2017, anul care ne preocupa cel mai mult, de circa 2,6 miliarde de lei. Vă anunţăm de la inceput că incercăm să rămanem in jurul 2,3 miliarde de lei iniţial, am făcut un efort care a fost posibil datorită economiilor şi poziţiilor vacante de care vă spuneam care au dus la faptul ca in zona publică, pe cheltuielile de personal, să existe aceste economii, care ne permit această sumă adiţională fără să deviem de la principiile responsabilităţii fiscal-bugetare in 2017. Readuc aminte acest 2,3 miliarde nu este suma alocată in plus. Sursa este direct legată de modul in care a fost făcută proiecţia pe termen mediu de dezvoltare macroeconomică, cadrul macroeconomic şi fiscal bugetar. Nu in ultimul rand, aş vrea să vă spun că, in spatele acestui demers care a fost un demers care a presupus zeci de ore, aproape sute de ore de consultări cu partenerii sociali. Ne-au intărit credinţa că partenerii sociali sunt rezonabili şi că au o poziţie care este legată de a construi impreună un cadru corect şi nişte politici mai bune. In Consiliul Naţional Tripartit, după cum vă spuneam, a existat mai degrabă o majoritate pentru această ordonanţă de urgenţă, pentru ceea ce poate ordonanţa să facă şi nu pentru ceea ce nu putem face şi pentru acest sprijin cu informaţii, cu idei, cu recomandări tehnice atat pentru această fază, cat şi pentru, ceea ce sper că de maine să ne apucăm impreună să lucrăm, şi anume legea unitară de salarizare pe care să o terminăm pană la sfarşitul acestui an, să putem să ducem la capăt. Şi aici cred că este un aspect foarte important cu privire la ceea ce urmează. In această ordonanţă veţi găsi ceva nou, intr-adevăr, şi veţi găsi un articol 7, la care puteţi să vă uitaţi, şi care aduce o premieră foarte importantă. Este vorba de obligativitatea tuturor instituţiilor publice şi agenţiilor de a raporta datele intr-un registru de evidenţă generală, similar cu cel pe care il cunoaşteţi pentru sectorul privat, şi anume REVISAL. Şi aici este foarte important, noi vom integra, practic va exista un singur registru, pentru care metoodologia se va stabili prin hotărare de guvern ulterior, dar vom avea, pe baza acestei prevederi, o evidenţă centralizată a tuturor angajaţilor din sectorul public. Am spus-o de mai multe ori, şi nu ca o lamentaţie, ci ca o constatare a iresponsabilităţii din trecut, in ceea ce priveşte salarizarea in zona publică şi a ignoranţei, dacă vreţi, o formă mai uşoară, dar care era de natură să permită construcţia măririlor salariale, plecand de la 300.000-400.000 de oameni intr-un sistem de 1,2 milioane. V-am spus, printr-un efort aproape sisific am reuşit să ajungem undeva la 700.000 de oameni din 1,2 milioane ca să ne fundamenteze aceste două sectoare: educaţie şi sănătate, om cu om, şi să ne permită o extrapolare cat de cat rezonabilă pentru impactul pentru celelalte sectoare. Acest lucru nu mai este posibil. Acest guvern, primul-ministru, eu personal, ne vom asuma ca oricine va dori să facă vreun calcul referitor la salarizare in această ţară să poată să aibă o bază de date ca să ştim pe ce cheltuim banii, cum cheltuim, care este salariul de incadrare de bază, care sunt sporurile, indemnizaţiile, om cu om. Este vorba de a putea avea o evidenţă a ce cheltuim, ca in orice firmă, pentru orice administrator din această ţară este firesc să ştii efectiv care sunt cheltuielile de personal, dar nu agregat, să le poţi urmări individual şi cred că această prevedere nu este doar o prevedere simbolică, care inseamnă de fapt o nouă paradigmă in a crea politici salariale bazate pe evidenţe, pe date, ci este o măsură extrem de concretă care va reaşeza şi va pune pe cu totul alte principii posibilitatea de a lucra pe o lege de salarizare unitară care să aibă sens şi să putem testa, să putem modela intr-un mod in care multe alte state o fac deja. Acestea sunt elementele principale, repet, pe care le avem in vedere. Sunt multe poveşti in spate. Poveşti cu oameni, despre oameni şi acest lucru aş vrea să-l mai subliniez in incheiere. Indiferent de orgoliile, de infierbantările, de dezbaterile pe care le-am avut in această perioadă, ceea ce este important este increderea pe care o putem avea in cadrul sistemului public, intre sistemul public şi salariaţii pe care ii avem, angajaţii, cei care contribuie la politicile publice zi de zi şi, mai ales modul in care ne prezentăm in societate. Pană la urmă, bugetul este format din banii fiecăruia dintre noi, agenţi privaţi, persoane individuale, şi trebuie să ai un respect pentru modul in care aloci resursele. Cred că acest lucru este una dintre responsabilităţile principale ale statului. Iar ce facem noi astăzi este să avansăm incă puţin intr-o direcţie de responsabilitate, de asumare de a putea să inţelegem cu adevărat cum se poate organiza un sistem mai eficient. Şi mulţi au venit şi au spus: bun, discutaţi de corecţii, dar care sunt măsurile de reformă in spate şi credeţi-ne că, in restul anului, in cealaltă jumătate a anului, exact pe aceste lucruri ne vom concentra. Veţi vedea atat in zona administraţiei publice, cat şi in cele două sectoare, sănătătate şi educaţie, faptul că vor exista lucruri care se vor mişca pentru a putea, intr-adevăr, să imprimăm măcar o dezvoltare eficientă a administraţiei publice in continuare. Mulţumim incă o dată tuturor celor care au participat in proces, mulţumim oamenilor pentru inţelegerea pe care au avut-o, mulţumim tuturor cetăţenilor pentru modul in care vor inţelege in continuare să aibă incredere că acest guvern tehnocrat, aşa cum este el, de fapt lucrează cu oameni, pentru oameni şi spre binele oamenilor. Mulţumesc foarte mult! Dan Suciu: Mulţumesc şi eu. Dacă aveţi intrebări pentru dl. ministru. Reporter: In legătură cu acel bonus de performanţă, ne puteţi preciza cum se va calcula, cine va stabili, cine va primi aceste bonusuri de performanţă? Dragoş Pislaru: Sigur, am precizat-o, nu am foarte multe lucruri de adăugat in acest moment, am spus că bonusul de performanţă va depinde de anumite condiţii de reformă care sunt sistemice şi de criterii de performanţă care vor fi stabilite la nivel-cadru in sistem, dar monitorizate la nivel de unitate. Discutăm aici de sistemul de sănătate - spitale - şi de sistemul de educaţie, adică şcoli, universităţi, instituţii de invăţămant. Impreună cu colegii mei din guvern şi asumat de intregul guvern vom lucra pentru a putea defini, prin hotărari de guvern, aceste condiţii de reformă şi criterii de performanţă in restul acestui an, astfel incat să setăm foarte clar aşteptările şi să putem implementa chiar de la 1 ianuarie, aşa cum a fost discuţia, bonusul de performanţă pe partea de sănătate, urmand să mai avem incă puţin timp, poate intr-un sistem de educaţie care este, şi ca mărime, mai mare şi poate are nevoie de mai mult timp pentru a stabili modul in care putem defini corect aceste criterii de performanţă şi in această zonă. Reporter: Spuneaţi mai devreme că v-aţi ocupat de poveşti cu oameni şi despre oameni. Să vă citesc puţin articolul 2 din forma preliminară a OU, alineatul 1: Incepand cu luna august 2016, salarizarea pentru funcţiile din cadrul Administraţiei Prezidenţiale se stabileşte la nivelul maxim de salarizare aflat in plata aferent funcţiilor din cadrul serviciilor Parlamentului. Unde a dispărut acest articol? Dvs. spuneaţi mai devreme că nu s-a pus in niciun moment problema. Dovada este insă OU, draftul iniţial, că s-a pus in problemă aceste corecţii şi la nivelul Administraţiei Prezidenţiale. Cum, in forma finală a ordonanţei, nu au mai apărut aceste prevederi? Dragoş Pislaru: Aş vrea să dezaprob ferm zvonurile şi modul in care au fost exacerbate aceste zvonuri in ultima vreme. Noi am avut public doar două variante: o variantă care a fost cea de pe 17 mai in care nu găsiţi niciun fel de referinţă, nici la agenţii, nici la Preşedinţie şi a doua variantă pe care o veţi găsi astăzi pe site, varianta aprobată. Toate informaţiile care au plecat, aşa cum vă place dvs să spuneţi, pe surse, aceste informaţii nu au fost niciodată confirmate de guvern, niciodată nu au fost asumate de către guvern şi, prin urmare, să mă rugaţi să comentez ceva care niciodată nu a fost in discuţie oficial pus de guvern mi se pare, pur şi simplu, zvonistică. Reporter: Vorbeam neoficial, nu oficial. Dragoş Pislaru: Neoficial sau oficial este acelaşi lucru. Eu vă pot spune foarte clar. Reporter: Nu este acelaşi lucru. Dragoş Pislaru: Guvernul, primul-ministru, guvernul, ministrul muncii, nu aprobă astăzi in OU nicio prevedere legată de Administraţia Prezidenţială. Mai explicit de atat nu se poate spune. Restul zvonurilor sau textelor parţiale... Reporter: Dar au existat discuţii cu sindicatele, cum puteţi să /.../ că nu au existat... Dan Suciu: Nu vă supăraţi, au fost foarte multe variante şi foarte multe discuţii cu sindicatele. Dragoş Pislaru: Exact. Dan Suciu: Discutăm despre un document finalizat care are referinţe la 650.000 de persoane. Reporter: Eu mă refeream foarte clar dacă /.../ luat in calcul această corecţie şi /.../ Administraţiei Prezidenţiale. Dan Suciu: Eu vă răspund foarte clar. Vreţi să puneţi o intrebare punctuală... Reporter: Vă rog foarte mult lăsaţi-mă să-mi termin dialogul cu dl ministru. Dan Suciu: Vă rog, n-aveţi un dialog. Aveţi voie să puneţi intrebări, pentru că e conferinţă de presă, scuzaţi-mă că intervin. Reporter: Imi răspundeţi vă rog frumos dacă aţi luat in calcul... Dragoş Pislaru: V-am spus: eu mă uit in textul ordonanţei care a fost aprobat astăzi şi vă spun, cu fermitate şi claritate, cred că vorbim cu toţii limba romană, pană la proba contrarie... Reporter: Cu siguranţă. Dragoş Pislaru: Vă rog, lăsaţi-mă să termin. Mulţumesc. Nu există vreo prevedere care să fie altceva decat aparatul propriu al ministerelor din raţiuni care ţin de resursele bugetare existente. Orice aţi văzut altceva sunt, pur şi simplu, ceea ce spuneţi dvs informaţii care vin neoficial. In acest moment eu vă spun că acest guvern nu are in acest act normativ nicio prevedere in acest sens. Cred că este destul de clar. Mulţumesc. Reporter: Impactul bugetar pentru 2016 care va fi şi de unde va fi acoperită suma? In urma rectificării bugetare, presupun că se vor face nişte realocări de sume. Vor fi tăiate sume de la investiţii sau cum? Dragoş Pislaru: Da, aici lucrurile sunt foarte clare. Impactul bugetar pe 2016 este in jur de 870 de milioane. Ceea ce trebuie să reţineţi este aşa: că la CNT - Consiliul Naţional Tripartit - deşi dna ministru a finanţelor nu este membru in CNT, este dl preşedinte Ghizdeanu de la Comisia Naţională de Prognoză, a venit dna ministru şi i s-a pus direct intrebarea legată de sursele de finanţare. Şi a spus foarte clar: avem in acest an o parte din surse sunt legate de economiile de personal. Avem poziţii vacante in administraţia centrală ca in nici un an, ceea ce este foarte important de reţinut. Deci asta este prima sursă importantă. A doua sursă foarte importantă şi aici a fost dat ca exemplu Ministerul Economiei, există reducere de cheltuieli de funcţionare. Practic, nu ştiu dacă sunteţi la curent, prin singurul fapt că au existat nişte măsuri in cadrul guvernului de a reduce cheltuielile, vă aduc aici, spre exemplu, sediul din Primăverii al fostei Agenţii pentru Investiţii Străine care, pur şi simplu, s-a constatat că era ţinut de 50 de oameni care plăteau o chirie de circa 600.000 de lei pe an. Şi aceste tipuri de măsuri, cu miniştrii care s-au ocupat de aceste lucruri, energie, economie, şi practic sunt mai toţi colegii care sunt angrenaţi in acest lucru, au dus la o altă serie de economii. In acest context şi in contextul in care, pentru acest an, erau 800 de milioane deja alocaţi pentru această măsură incă de cand doamna ministru Costea se ocupase de acest proiect, discutăm de cei 70 şi ceva de milioane care sunt, intr-adevăr, adiţionali şi care sunt, ca surse de proveninenţă, veniţi din această resursă de care discutăm. Pentru anul viitor există o diferenţă, aşa cum, adică vreau să se inţeleagă foarte clar, anul viitor suma prognozată pentru creşterea masei salariale era de 2,3 miliarde şi anul viitor, cand se va face bugetul, intr-adevăr va trebui să vedem, fie să mizăm din nou pe ideea de eficienţa cheltuielilor banilor publici şi aici vă aduc in atenţie mai ales măsurile care ţin de achiziţiile publice centralizate şi de alte măsuri care să merite să coboare exact cheltuielile de funcţionare, cu ideea ca să incercăm să recuperăm aceşti 300 de milioane fără să afectăm obiectivele de investiţii. Deci, este foarte important să definim separat cei doi ani. 2016 este pe bugetul in curs, in care, dacă ai fi afectat la rectificare bugetul de investiţie, ai fi avut o problemă şi nu este cazul, iar in 2017 intr-adevăr lucrurile se pot reaşeza in buget, incercand să avem, să imprimăm o tendinţă de eficientizare suplimentară. Mulţumesc. Reporter: Posturile vacante şi bugetate, in momentul acesta, cate sunt şi cate vor fi tăiate? Dragoş Pislaru: Deci nu este vorba de a tăia din posturi in acest moment, cat incercăm, anumite ministere din acestea, unde avem realinierea la 70% din SGG, să le ocupăm. Deci, sunt poziţii-cheie care ne grevează in modul in care se derulează politicile publice. Un număr exact legat de cate posturi vacante sunt in sistem nu am acum cu mine, dar, evident, le pot comunica ulterior. Dan Suciu: Doar ca vă să adaug cateva elemente de clarificare. Aceste posturi au fost bugetate pe tot parcursul anului 2016. Aşadar, deja suntem cu 6 luni de economii pe o bună parte din aceste posturi. Deci, banii aceştia pot fi realocaţi pentru această majorare salarială, dacă vorbim de anul 2016. Dragoş Pislaru: Da. Mulţumesc pentru precizări. Deci, posturi vacante bugetate in bugetul de stat. Da. Dan Suciu: Dacă mai aveţi intrebări pentru dl ministru, dacă nu, dle ministru, vă mulţumesc foarte mult. Răman să prezint detalii legate de şedinţa de guvern. Mulţumesc foarte mult. Dragoş Pislaru: Mulţumesc şi eu. Dan Suciu: Mulţumesc. Mergem mai departe. Vreau să vă prezint, pe scurt, proiectul de lege privind abilitatea guvernului de a emite ordonanţe simple pe durata vacanţei parlamentare, care a fost astăzi in guvern. Cum ştiţi, inaintea fiecărei vacanţe parlamentare, există această procedură pentru a defini cadrul de acţiune al guvernului, din perspectiva aceasta, in perioada imediat următoare. Sunt mai multe domenii care s-au inscris in acest proiect de lege pentru a putea emite ordonanţe simple. E vorba de finanţe publice, dezvoltare regională, afaceri interne, cultură, fonduri europene, agricultură şi dezvoltare rurală, sănătate, comunicaţii. Cateva exemple de ordonanţe pe care guvernul le va susţine in perioada următoare: la finanţe publice şi economie - rectificarea bugetului şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale, modificarea şi completarea Legii privind Codul Fiscal, măsuri privind autorizarea şi plata obligaţiilor fiscale la organismele internaţionale. La dezvoltare regională: modificarea şi completarea ordonanţei guvernului pentru infiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii, infiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, modificarea şi completare ordonanţei privind măsuri pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente. Afaceri interne: măsuri privind stabilirea şi modificarea unor tarife pentru serviciile prestate in regim de urgenţă pentru populaţie. Fonduri europene: modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru un ciclu 2014-2020 sau prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea şi utilizarea fondurilor europene. In agricultră şi dezvoltare rurală: modificarea şi completarea unor acte normative in domeniul agriculturi şi dezvoltării rurale, vorbim de capitole care ţin de priorităţi ale acţiunii guvernamentale atat in ceea ce priveşte economia, cat şi dezvoltarea regională, afacerile interne, debirocratizarea, pentru că o bună parte din elemente ţin de debirocratizare, sau educaţie şi sănătate. Pentru că şi la sănătate sunt multe acte normative avute in vedere, completarea ordonanţei guvernului privind organizarea şi finanţarea redidenţiatului, modificări aduse legii pentru asigurarea sumelor necesare acoperirii cu TVA aferente bunurilor, serviciilor achiziţionate in Programul de reducere a tuberculozei ş.a.m.d. Tot in şedinţa de guvern de astăzi, aşa cum a cerut primul-ministru zilele trecute, au fost două informări: una privind situaţia generată de fenomenele hidro-meteorologice din săptămanile precedente şi una privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Premierul a cerut Ministerului Afacerilor Interne să facă aceste două prezentări şi, mai mult decat atat, in ceea ce priveşte situaţia inundaţiilor, a cerut ministerelor care pot contribui şi care implicit au relaţie şi legătură cu situaţia legată de inundaţii, să se implice in evaluarea pagubelor in perioada imediat următoare, este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii şi al Mediului, pe langă, evident, Ministerul Afacerilor Interne, aşa incat in cel mai scurt timp să poată fi făcute eventuale corecţii financiare sau susţineri de plată, eventual chiar din fonduri europene, dacă situaţia poate fi clasificată ca atare şi se pot utiliza fondurile europene pentru situaţii de urgenţă de la Comisia Europeană. Doar cateva elemente legate de această informare, in bună parte din lucruri le ştiţi, pentru că dl ministru Petre Tobă le-a prezentat deja luni. Au fost emise, in prioada 24 mai - 6 iunie, 258 de avertizări şi atenţionări pentru cod galben şi portocaliu, alte 77 de avertizări de cod roşu, toate acestea au presupus măsuri din partea inspectoratelor şi a Ministerului Afacerilor Interne, punerea la dispoziţie a unor angajaţi care să reacţioneze in timp util cu mijloacele pentru a preintampina sau a evacua persoanele care se aflau in situaţii dificile. Vorbim de pagube produse la 692 de locuinţe, 1.673 de anexe gospodăreşti şi 32 de obiective economico-sociale, 658 de poduri şi podeţe, au fost inundate peste 18.000 de hectare de terenuri agricole şi, pentru o anumită perioadă de timp, au fost unele drumuri sau tronsoane de cale ferată afectate, este vorba de 11 kilometri şi 400 de drumuri naţionale, alte cateva tronsoane de drumuri judeţene şi unul de cale ferată. Este de subliniat faptul că, in prezent, situaţia s-a normalizat, s-au depăşit perioadele de varf şi nu sunt localităţi izolate, iar toate aceste acţiuni pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a susţinut in această perioadă au fost apreciate la nivelul guvernului, inclusiv de primul-ministru. S-a comentat foarte mult in ultima perioadă de ce nu este acţiune la nivelul guvernului. A existat acţiune de supraveghere şi de coordonare, de implicare directă, prin mii de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că nu e cazul să se plimbe cu barca prin zonele inundate pentru a-şi arăta implicarea intr-un proces complicat şi tragic, atata vreme cat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne activitatea se desfăşoară in bune condiţii. Şi aceasta este aprecierea după evaluarea pe care ministerul a făcut-o legat de situaţia din inundaţii. In ceea ce priveşte organizarea alegerilor, buna desfăşurare a alegerilor, pentru că aceasta este concluzia care a rezultat in urma discuţiilor legate de activitatea Ministerului Afacerilor Interne in ceea ce priveşte organizarea alegerilor, dincolo de toate aspectele tehnice care presupun modificări legislative şi implicări de persoane la nivelul autorităţilor locale şi la nivelul teritoriului, au fost identificate şi cateva probleme care se cer corectate pentru perioada următoare, in perspectiva alegerilor generale, şi este de spus că aici au fost o serie de neclarităţi in privinţa tipăririi unor buletine de vot care au trebuit să fie retipărite in perioada imediat inaintea alegerilor, tocmai pentru a exista aceste buletine la dispoziţia alegătorilor. Au fost greşeli in ceea ce inseamnă redactarea lor şi ministerul a propus o serie de măsuri legate in depăşirea acestor probleme de organizare la nivelul local, mai ales. De asemenea, s-a remarcat buna cooperare pe care Ministerul Afacerilor Interne a avut-o la nivel central cu autorităţile implicate in procesul electoral, vorbim de Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă şi inscrierea in parametrii bugetari aprobaţi pentru desfăşurarea alegerilor. Dacă mai aveţi intrebări legat de agenda de guvern sau alte chestiuni, vă stau la dispoziţie. Reporter: Ieri, Ministerul de Finanţe a anunţat o ordonanţă de urgenţă care ar fi urmat să rezolve situaţia de la TVR, datoriile către EBU, dacă a fost aprobată această ordonanţă şi mai exact ce prevede ea, de unde vin banii? Dan Suciu: Da. După cum vedeţi, nu a fost pe agendă o asemenea ordonanţă, ea este in discuţie publică, este in dezbatere publică in acest moment. Aş vrea să fac cateva clarificări. Nu este vorba de realocări financiare suplimentare pentru plata acestot datorii. Ceea ce se intamplă, de fapt, este crearea cadrului legal, după cum vă amintiţi, in momentul in care a apărut această dispută legată de pierderea unor drepturi de televiziune din partea TVR legate de diferite manifestări artistice sau sportive sau programe, guvernul a constatat că nu are cadrul legal pentru a interveni in sprijinul Televiziunii publice in perspectiva susţinerii drepturilor constituţionale sau obligaţiilor constituţionale pe care televiziunea le are, scuzaţi-mă, obligaţiilor constituţionale pe care televiziunea le are in spaţiul public romanesc. In consecinţă, ceea ce va face Ministerul de Finanţe, va propune o ordonanţă de urgenţă care să creeze acest cadru prin care o parte din suma pe care televiziunea o primeşte de la bugetul central pentru susţinerea unor relee şi a spaţiilor de transmisie, adică cheltuieli cu inchirierea spaţiilor şi circuitelor pentru agenţii economici din domeniul comunicaţiilor, aşa se numeşte acest articol bugetar bine definit, pe baza căruia se fac transferurile bugetare, deci aceşi bani care deja sunt alocaţi in momentul in care se constituie bugetul, pot fi utilizaţi de Televiziunea publică, prin intermediul Ministerului de Finanţe, pentru plata datoriilor la EBU. Această plată a datoriilor la EBU este urgentă şi imperioasă pentru că, dacă nu se va face in perioada imediat următoare, Televiziunea publică va fi eliminată din sistemul european de televiziune, in consecinţă va pierde accesul la o serie de manifestări sportive şi programe pe care le are pe baza participării la acest ansamblu al televiziunilor publice naţionale. Aşadar, nu vorbim de bani suplimentari alocaţi Televiziunii publice, vorbim de crearea cadrului legal pentru ca o parte din fonduri, care rămaneau de obicei, an de an, necheltuite, să fie utilizate de data aceasta pentru plata acestei datorii. Nu puteau fi utilizaţi pentru că presupuneau, erau pe altă linie bugetară, era o altă sursă financiară pentru televiziune, cu dedicaţie specială şi, in consecinţă, din acest punct de vedere, nu puteau fi utilizaţi de Televiziunea publică. Facem această modificare acum pentru că mai sunt două lucruri pe care vrem să le menţionăm. In primul rand, avem de dat această, sigur Televiziunea publică este sub controlul parlamentului dacă pot să spun aşa, este o instituţie subordonată parlamentului şi parlamentul a primit, din partea Ministerului de Finanţe, o serie intreagă de modificări sau propuneri de modificări legislative pentru o bună gestionare, din perspectiva Ministerului de Finanţe, a situaţiei financiare. Urmează să vedem ce face Parlamentul Romaniei, dar trebuie să constatăm că in acest moment avem o conducere a Televiziunii Romane, ceea ce nu se intampla acum cateva luni, cand a apărut această discuţie. A fost una din cerinţele noastre de a avea o conducere la nivelul Televiziunii Romane, cu care se poate discuta şi căreia i-am solicitat, şi prin reprezentantul guvernului in Consiliul de Administraţie, şi această solicitare a fost acceptată, un plan de restructurare in perioada imediat următoare, in 30 de zile, Televiziunea publică va prezenta un plan de structurare şi de acţiuni in perioada imediat următoare pentru anii care vin, aşa incat să putem lega acest ajutor financiar şi de elementele de structură, de reformă, de care Televiziunea publică are nevoie in perioada imediat următoare. Acest lucru cred că l-am subliniat de cateva ori, in ultimele luni. Aşadar, acestea sunt două elemente suplimentare care au determinat guvernul să intervină in această chestiune care, repet, este urgentă, dacă nu se va face in perioada imediat, in următoarele zile, televiziunea işi va pierde dreptul de a fi parte a sistemului european de televiziune. Reporter: Aplicand această ordonanţă, avem garanţia că toate meciurile vor fi putea fi difuzate aşa cum era programat? Dan Suciu: Nu vreau să intru eu in programul Televiziunii Romane. Programul Televiziunii Romane presupune un acord cu EBU şi, pe baza acestui acord, toate manifestările sportive sau culturale pe care EBU le difuzează in sistemul centralizat european, vor fi parte şi a programelor Televiziunii Romane, dacă televiziunea decide. Reporter: Spuneaţi că este o chestiune de cateva zile. Cand veţi adopta această ordonanţă? Dan Suciu: Probabil săptămana următoare, dacă avem toate avizele şi indeplinim procedurile legale. Reporter: Au existat şi intalniri cu conducerea Televiziunii Romane? Dan Suciu: Ministerul de Finanţe a ţinut in permanenţă legătura şi a discutat cu conducerea televiziunii, da. Reporter: Care este poziţia faţă de acţiunea fără precedent a DG Competition de control asupra Transgaz, Romgaz şi Petrom? Dan Suciu: Sunt companii, sigur, unele de stat, altele in care statul are o participare minoritară, dar sunt entităţi juridice independente care se supun unui control procedural in limitele procedurale bine determinate pe care le face DG Competition. Nu avem nimic de comentat in această privinţă, aşteptăm să vedem rezultatul investigaţiei şi să luăm notă de el. Este o acţiune care se desfăşoară in cadru legal, bine constituit, privim şi noi cu interes şi cu preocupare in legătură cu această acţiune de control, dar repet, ea are loc la companii private şi publice care au responsabilitatea proprie a activităţii lor. Ele nu sunt companii subordonate, intr-un fel, guvernului, chiar dacă sunt instituţii publice. Reporter: Legat de TVR, aţi folosit termenul de ajutor financiar şi plan de restructurare pe care il presupune un ajutor financiar. Aţi notificat cumva Comisia Europeană privind acest...? Dan Suciu: Nu. Vă spun, acest transfer financiar nu este un ajutor financiar. Reporter: Aşa aţi spus dvs. Dan Suciu: Da. Am spus, dar haideţi să fac rectificarea, dacă aţi inţeles-o in termen de ajutor financiar care se oferă şi in economie. Nu este vorba de asta. Este vorba de capacitatea Televiziunii publice de a utiliza fonduri de pe altă linie bugetară. Reporter: Dar asta ar insemna că nu este vorba de un ajutor financiar, nu se inscrie in categoria asta şi, din punctul dvs. de vedere, nu trebuie notificată Comisia? Dan Suciu: Nu ştiu dacă s-a... știu că este un dialog in curs cu Comisia Europeană, nu ştiu dacă acest dialog este legat strict de acest aspect sau de aspectele legate de toată datoria publică a Televiziunii Romane, inclusiv Consiliul Concurenţei este implicat in această chestiune, aşa că mă aştept ca legătura cu Comisia Europeană să fie realizată. Repet, nu ştiu punctual dacă pe un aspect sau pe altul s-a discutat mai mult sau mai in detaliu. Reporter: Ministerul Sănătăţii a postat, in transparenţă decizională, in data de 5 iunie, un proiect de ordonanţă de urgenţă care conţine aceleaşi prevederi precum proiectul de lege care a fost aprobat de guvern pentru implementarea Directivei 40/2014. Ieri, Senatul a aprobat acest proiect de lege, in momentul de faţă acelaşi iniţiator are două proiecte de acte normative concurente. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, in acest moment iniţiatorul, respectiv guvernul, nu poate să retragă acest proiect de lege, trebuie să ajungă la ultima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, ce va face guvernul, ce măsuri identifică? In momentuul de faţă una dintre variante este să se ceară, de către Executiv, parlamentarilor renunţarea la toate articolele care prevăd modificări potrivit Directivei 40/2014. Dan Suciu: Nu am detalii in legătură cu chestiunea pe care o semnalaţi. Reporter: Dar ştiţi despre ce...? Dan Suciu: Nu, nu ştiu. Nu am detalii şi nu ştiu. Reporter: As vrea să vă intreb, am văzut că a fost dat un ajutor pentru medicul şi asistentul de pe elicopterul SMURD, aș vrea să vă intreb dacă ştiţi cumva care este suma pe care a dat-o MAI pentru pilot şi copilot? Dan Suciu: Nu. Vă rog, intrebaţi la nivelul ministerului, dar există la nivelul MAI există proceduri deja bine stabilite in privinţa ajutorului acordat, mă aştept să fie undeva similar cu suma pe care am acordat-o celor care erau angajaţii SMURD. Reporter: In situaţia dezinfectanţilor mai sunt noi date venite după controalele care le-aţi făcut? Dan Suciu: După cum ştiţi, Ministerul Sănătăţii are in preocupare semnificativă şi este foarte implicat in această chestiune, aţi văzut şi zilele trecute, au fost comunicate la nivelul Ministerului Sănătăţii legate de anumite investigaţii pe care le fac la nivelul spitalelor in privinţa dezinfectanţilor pe care ii utilizează, un caz, din păcate, semnalat şi la Craiova, o neglijenţă probabil a personalului de acolo, urmează să mai facă cateva investigaţii legate de asta şi cateva controale care, insă, să fie la nivelul unor centre de cercetare acreditate, pentru a avea garanţia unor rezultate corecte. Ministerul va veni cu detalii pe măsură ce acest proces de investigare şi de testare a dezinfectanţilor va continua. Reporter: Dar sunt, pană acum, rezultate pentru verificarea dezinfectanţilor de la alţi producători faţă de Hexi Pharma? Dan Suciu: Nu, am anunţat că vom face acest control şi imediat ce vom avea rezultate, vi le vom face public evident. Reporter: A trecut moţiunea simplă legată de ministrul agriculturii. Care este pozitia guvernului faţă de această chestiune şi dacă există vreo temere că ar putea fi schimbat şi dacă va fi schimbat ministrul? Dan Suciu: Sunt convins că premierul va urmări cu atenţie acest rezultat şi că va trage concluziile care se impun, nu vreau să anticipez, dar evident că punctele de vedere ale parlamentului interesează totdeauna la nivelul guvernului şi deja o moţiune simplă trecută presupune un punct de vedere al parlamentului in legătutră cu activitatea unui minister. Sunt lucruri cu care, evident, nu suntem de acord in ceea ce priveşte moţiunea respectivă, dar, pe măsură ce vom vedea detalii, vom veni cu un punct de vedere mai consistent. Reporter: Aceste ordonanţe de urgenţă privind SRTV, afectează practic legea SRR şi SRTV? Reprezintă o modificare la această lege? Dan Suciu: Nu, nu este o modificare la acea lege. Nu. Acea lege este o lege organică, nu putem face modificări. Reporter: Şi o a doua intrebare, cu toată intelegerea faţă de colegii dvs. de la SRTV. In cazul in care se acordă astfel de ajutoare, SRR ar putea beneficia şi el de un astfel de ajutor? Dan Suciu: Din cate ştiu, nu este membru EBU, nu? Reporter: Ba este. Dan Suciu: Iertaţi-mă, noi facem următorul lucru in acest moment. Creăm posibilitatea ca TVR să-şi plătească o serie de datorii la EBU. Asta este ceea ce facem, nu plătim nici datoriile pe salarii, nici celelalte datorii către furnizori, nici datoriile pe care TVR le are faţă de angajaţii care au pierdut procese in instanţă. Toate aceste datorii răman in picioare şi evident că ne interesează modul in care TVR va gestiona intregul proces şi va achita aceste datorii intr-un fel sau altul şi trebuie găsită o soluţie. Răman, răman, repet, cred că peste 700 de milioane de lei datorii pe care TVR le are, asta nu inseamnă că situaţia s-a schimbat fundamental la nivelul televiziunii publice, doar există cadrul sau va exista cadrul prin care TVR va putea să beneficieze de programe de calitate pe care le ia de pe reţelele internaţionale şi este de datoria, cumva, a celor care gestionează performanţa publică a unei entităţi publice, de a da această posibilitate de redresare prin accesarea acestor programe. Datoriile răman, de aceea cerinţa noastră pentru controlul cheltuielilor la nivelul TVR, disciplină in ceea ce inseamnă controlul cheltuielilor şi un plan de ...o strategie pentru următoarea perioadă in privinţa funcţionării TVR răman in continuare cerinţe foarte, foarte intemeiate. Acesta a fost şi punctul de vedere al reprezentantului nostru in Consiliul de Administraţie al TVR şi apreciem faptul că in Consiliu s-au votat aceste cerinţe, in consecinţă, vom avea şi o strategie şi un control al cheltuielilor in perioada imediat următoare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, inţeleg că aţi modificat astăzi steagul localităţii Cernavodă, oraşul Cernavodă, in ce sens s-a modificat? Reporter: In ce sens a fost amplasată mai exact lancea, pe ce culoare şi care sunt semnificaţiile culorilor de pe steag? Dan Suciu: Imi pare rău, am avut un print alb-negru şi nu am reuşit să imi dau seama care sunt culorile, in privinţa stemei sau steagului respectiv, dar vă stau la dispoziţie cu un print color in perioada imediat următoare. Reporter: Dar ne interesa măcar de lance, dreapta sau stanga? Dan Suciu: In sus, cu siguranţă. Reporter: Legat de planul de restructurare a TVR, aţi spus că s-a discutat cu conducerea şi aceasta va prezenta un plan de restructurare in 30 de zile ... Dan Suciu: Da. Reporter: Şi pentru următorii ani? V-a spus ceva? Care ar fi...? Dan Suciu: Nu, asta a fost cerinţa noastră. Haideţi să vedem planul, vedem apoi in ce măsură Consiliul de Administraţie il aprobă, pentru că trebuie să fie asumat de Consiliul de Administraţie ca să avem un plan. Dacă nu mai aveţi intrebări, vă mulţumesc pentru participare. 2016-06-08 17:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-08-05-44-59big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Gala Societății CivileȘtiri din 07.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-gala-societatii-civileGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Gala Societății Civile [Check against delivery] Mircea Toma: Ştiţi că sunteţi primul premier care vorbeşte la o gală a societăţii civile? Dacian Cioloş: Da, şi nu ştiu cum să interpretez asta. Mircea Toma: Aveţi calitatea asta de curăţenie politică pe care pană acum nu am intalnit-o - adică organizatorii; eu ştiu, insă, ca martor din culise, că au fost tentative ale unor miniştri să vină aici şi nu s-a putut. Aveţi pile! Dacian Cioloş: Inseamnă că nu am guvernat destul, dacă... Mircea Toma: Poate că da. Dacian Cioloş: Da, obiectivul nu e cat de mult guvernezi, ci cat de consistent, cred. Și, din acest punct de vedere, colaborarea cu dvs. este pentru mine şi pentru guvernul pe care il conduc esenţială. In primul rand, dl Borţun vorbea aici de dvs. ca şi spectatori. Eu aş vrea să apreciez prezenţa dvs. in societatea romanească nu ca spectatori, ci ca actori, şi cred că tocmai asta e partea care dă valoarea a ceea ce faceţi. Dacă ne uităm, nu cu 12 ani in urmă, de cand a inceput gala, la prima ediţie a galei, ci cu 25 de ani in urmă, cu 26 de ani in urmă, cred că putem constata evoluţii semnificative de la o perioadă in care era interzis să te exprimi, să-ţi exprimi puncte de vedere sau, mă rog, era de prost gust să faci lucrul acesta, pană astăzi, cand vorbim de cateva zeci de mii de asociaţii, organizaţii neguvernamentale. Este o evoluţie de la cer la pămant, aş spune. Ceea ce, insă, mi se pare semnificativ - că lucrurile au evoluat nu doar cantitativ, ca număr de asociaţii, de organizaţii, de teme abordate de societatea civilă, de organizaţiile neguvernamentale, ci observăm in ultima perioadă şi o profesionalizare a ONG-urilor, o perioadă de maturitate, cand vedem un management care dă performanţă şi dă consistenţă acţiunii societăţii civile. Un exemplu l-am avut chiar in seara aceasta cu dl. Mircea Toma, care a reuşit să organizeze chiar si aplauzele, ceea ce arată că in mediul neguvernamental există nu doar libertate de exprimare, dar există şi disciplină, atunci cand e vorba de implementarea unor proiecte şi de obţinerea de rezultate. Din acest punct de vedere, mi se pare că dvs., chiar dacă sunteţi un varf de lance, să spun aşa, sau un varf de peniţă in unele cazuri, aveţi un rol semnificativ in modul in care societatea romanească evoluează, şi eu sunt convins că va evolua, in continuare, in capacitatea noastră de a ne mobiliza pentru acţiuni colective, dar cu o implicare individuală. Pentru că, sigur, noi avem reflexul, să spunem, chiar dacă nu totdeauna e unul eficient, de mobilizare a unei acţiuni colective, insă mai puţin acela de asumare individuală a acţiunii colective. Şi cred că modul in care dvs. acţionaţi demonstrează, in aceşti ultimi ani, cel puţin, că noua generaţie de ONG-uri - şi cand spun noua generaţie, nu mă refer la varstă aici, sau la varsta biologică, ci la noua generaţie de ONG-uri care poartă societatea civilă in momentul de faţă - arată responsabilitate şi arată profesionalism,. Pentru că pe mine ceea ce mă bucură - pe mine ca şi cetăţean al Romaniei, dincolo de funcţia pe care vremelnic o ocup - este faptul că societatea civilă in Romania nu se mai limitează la a contesta anumite lucruri, ci se implică şi in a identifica soluţii şi, din ce in ce mai mult, şi in a pune in aplicare acele soluţii identificate, chiar dacă totdeauna constatăm că nu e uşor. Cu siguranţă, chiar şi membri ai guvernului, miniştri sau secretari de stat care provin din societatea civilă in guvernul pe care il conduc şi care au acum experienţă de cateva luni de acţiune guvernamentală, or să vă explice cat de greu e cateodată să aplici anumite idei care, văzute din afară, par simple şi care sunt de bun-simţ şi ar trebui să fie simple. Dar, tocmai pentru că am moştenit un aparat al statului care este mai inert, să spun, şi mai puţin dinamic, cateodată e mai greu să schimbi lururile. Insă important este că există această energie şi această dinamică. Şi, deci, cu atat mai mult, prezenţa și acţiunea dvs. in viitor vor fi esenţiale, pentru că, eu cred că, dincolo de specificul diferitelor straturi ale societăţii romaneşti din mediul urban, din mediul rural, tineri, persoane mai in varstă, intr-un fel sau altul, cu toţii simţim nevoia de o schimbare, de evoluţie, vrem să trecem dincolo de nişte complexe care ne-au ţinut mulţi ani de zile izolaţi faţă de o dinamică a dezvoltării sociale, a dezvoltării economice. Din ce in ce mai multă lume işi doreşte schimbare, insă foarte multă lume aşteaptă ca schimbarea să vină de undeva. Aşteptăm să vină schimbarea de la NATO, să vină schimbarea de la UE, să vină schimbarea de la investiţiile străine şi mai puţin ne-am asumat noi inşine această schimbare pe care o dorim, probabil că fiecare in felul nostru. Prezenţa şi eficienţa acţiunilor dvs. din ultimii ani, pe mine, cel puţin, mă fac increzător in faptul că vom reuşi această schimbare din interior, prin voinţa noastră, prin ideile noastre şi prin capacitatea noastră de a ne asuma aceste lucruri. Vreau să vă asigur că guvernul pe care il conduc, probabil că aţi observat, a făcut deja caţiva paşi pentru a face să cadă anumite tabuuri, respectiv că statul e pe de o parte şi societatea civilă pe partea cealaltă şi că relaţia normală dintre stat şi societatea civilă e una de confruntare. Eu aş vrea - şi dacă asta rămane ca moştenire a guvernului pe care il conduc şi deja e suficient - să inţeleagă cat mai mult lume că relaţia normală dintre stat şi societatea civilă este, in primul rand, una de conlucrare şi, cred eu, că fiecare are nevoie de celălalt. Cred că avem in societatea romanească prea multă diviziune pentru a ne permite să mergem in continuare pe antagonizare, şi nu pe conlucrare. Şi eu asta mi-aş dori: ca statul să se reformeze cu sprijinul societăţii civile şi ca societatea civilă să devină un actor al schimbării din Romania, un actor cat mai profesionalizat şi cu sprijinul statului. Şi facem acest lucru nu doar infuzand structuri ale statului cu oameni care vin cu o experienţă din societatea civilă, dar dorim să canalizăm şi resurse, inclusiv resurse financiare, pentru a putea susţine proiecte iniţiate de societatea civilă care pot să schimbe in bine multe lucruri din societate şi care, de ce să nu recunosc, in unele cazuri pot să le schimbe mai repede şi mai in bine decat pot să o facă anumite instituţii ale statului care, inainte de a fi eficiente, au nevoie şi de reforme şi lucrăm şi la acest lucru. Doresc să vă invit, şi pentru săptămanile, pentru lunile următoare, cat vom mai lucra impreună in aceste poziţii, să veniţi in continuare cu idei şi să vă alăturaţi nouă şi proiectelor pe care le iniţiem, aşa cum şi noi ne vom alătura şi vom susţine proiectele pe care le iniţiaţi şi care se dovedesc a fi benefice pentru societatea noastră. Doresc să vă felicit deci incă o dată şi să aveţi incredere că vom rămane impreună indiferent ce o să se intample şi cum or să evolueze lucrurile şi sunt convins că fiecare, cu experienţa pe care o vom acumula, vom şti să lucrăm in interesul societăţii romane şi in interesul romanilor şi insist pe acest lucru, pentru că de prea multe ori şi cu multă nedreptate, se transmite mesajul acesta că societatea civilă este stimulată din afară să lucreze de multe ori impotriva intereselor romanilor. Cred că astfel de mesaje nu fac decat rău coeziunii de care avem nevoie in societatea romanească pentru ca toate energiile pe care le putem mobiliza să lucreze pentru o societate romanească cat mai prosperă şi o societate romanească cat mai deschisă şi cat mai curajoasă, care să se asume ea insăşi şi să se afirme in jur. Mulţumesc incă o dată pentru invitaţia şi pentru onoarea pe care mi-aţi făcut-o de a mă invita şi de a mă accepta aici şi mult succes in ceea ce faceţi. Mircea Toma: Numai o secundă! Mai vreau să-l mai aplaudăm o dată, să nu vă panicaţi. Am pomenit de Roşia Montană. După aproape 15 ani de lupte pentru Roşia Montană, primul guvern care are doi miniştri care fac gesturi concrete pentru salvarea Roşiei Montane sunt miniştri ai guvernării Cioloş, adică ministrul mediului care şi-a exprimat acordul pentru legea anticianuri care ar putea să treacă in parlament, dacă ar vrea şi parlamentarii şi, respectiv, este vorba despre un ministru care a inscris in sfarşit Roşia Montană pe lista pentru UNESCO, lucru pentru care acum vă rog să-l aplaudaţi, eu sunt fan. Dacian Cioloş: Dacă m-aţi promovat cu Roşia Montană, intr-adevăr s-au intamplat nişte lucruri care probabil in urmă cu ceva vreme păreau dificile, dar aş vrea să vă spun că pentru credibilitatea noastră, a tuturor, este important să nu ne oprim aici şi la Roşia Montană. Oamenii aceia, care locuiesc acolo, au nevoie să li se demonstreze că atunci cand ne gandim la patrimoniu natural, cand ne gandim la patrimoniu arhitectural, cand ne gandim la valoarea istorică a acelor locuri, ne gandim şi la ei şi le-am spus membrilor guvernului care s-au implicat in acest proiect - şi ministrul mediului, şi ministrul culturii, dar şi ministrul economiei, şi ministrul agriculturii- că aş vrea ca pană la sfarşitul mandatului acestui guvern să vedem şi un program integrat de sprijin pentru o dezvoltare economică durabilă acolo. Este aceeaşi abordare la Roşia Montană pe care vreau să o avem şi in Delta Dunării, unde nu este suficient să ne mulţumim cu faptul că avem un patrimoniu UNESCO, o astfel de valoare naturală, ci trebuie să demonstrăm oamenilor care locuiesc acolo că pot să locuiască şi in armonie cu natura, fără să le lăsăm impresia că din cauza lor se intamplă lucruri negative. Nu! Cred că şi datorită lor, acest patrimoniu poate să fie păstrat şi atunci este important să mergem pană la capăt şi vă invit să ne gandim impreună la soluţii, inclusiv de dezvoltare economică, de dezvoltare economică durabilă, pentru că avem din ce in ce mai multe idei şi resurse pentru aceasta, inclusiv provenind din partea dvs. şi haideţi să demonstrăm că reuşim nu doar să protejăm, ci şi să punem in valoare patrimoniul pe care il avem. Mulţumesc! 2016-06-07 08:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_picture-carusel.jpgDeclaraţii de presă susţinute de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, și de ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Dragoş Nicolae PîslaruȘtiri din 06.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-i-ministrul-muncii-familiei-protectiei-sociale-i-persoanelor-varstnice-dragos-nicolae-pislaru [Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Bine v-am regăsit. Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit. A fost o şedinţă importantă din perspectiva ordonanţei legată de salarizare şi drept pe care vrem să o avem pe masa guvernului in următoarea şedinţă de guvern. Din partea guvernului, alături de premier, au participat, evident, domnul ministru Dragoş Pislaru, a participat vicepremierul Vasile Dincu şi, in calitate de invitat, pentru că nu este membru al CNT, doamna ministru Anca Dragu, ministrul de Finanţe. A fost importantă şi prezenţa domniei sale pentru a explica intregul context fiscal-bugetar in care facem aceste modificări salariale. Concluziile CNT-ului il rog pe domnul ministru Dragoş Pislaru să vi le prezinte. Mulţumesc. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Bună ziua şi din partea mea. Ceea ce a fost foarte important in această intalnire este că am respectat un proces pe care l-am promis de la inceput. Nu uitaţi că intregul demers care stă in spatele acestei ordonanţe de corecţii in salarizarea sistemului public a plecat de la o altă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit in care am stabilit principiile, am stabilit limitările. De la inceput s-a spus foarte clar că trebuie să ne incadrăm in principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi am spus foarte clar ce facem, cum facem, cu cine facem un parteneriat şi un dialog şi unde vrem să ajungem. Iar astăzi a fost o reuniune in care ne-am uitat in spate, ne-am uitat cu toţii să vedem despre ce este vorba şi am constatat cu satisfacţie faptul că există mai degrabă o majoritate a celor care sunt de acord cu adoptarea acestei ordonanţe decat invers. Ceea ce aş vrea să actualizez, ca informaţie in sfera publică, este faptul că prin includerea educaţiei ca familie ocupaţională de la 1 august 2016, cu 50% din grila pe care am pregătit-o pentru acest sector, discutăm de jumătate din numărul total de persoane salarizate in sectorul public care vor beneficia, intr-un fel sau altul, de corecţiile disfuncţionalităţilor existente in sistem pe care le avem de adoptat. Noi avem aceste disfuncţionalităţi de ani de zile şi, practic, nu au fost atinse prin diversele intervenţii din trecut, ba, mai mult, au fost chiar agravate. Ceea ce cred că este iarăşi foarte important in discuţia de astăzi este consensul pe care l-am avut cu toţi partenerii sociali cu privire la datele cu privire la salarizare. Şi aici am spus-o şi eu, o spun şi partenerii sociali, faptul că in acest moment avem undeva la 700.000 de persoane dintr-un 1.200.000 dacă le ştim salariile efectiv şi pentru restul nu le ştim exact, mai ales in zona de administraţie publică locală, este inacceptabil pentru a putea să construieşti un sistem de salarizare. Şi aceasta este o moştenire a trecutului in care, practic, aceste detalii erau considerate relativ neimportante, scopul fiind mai degrabă populist de a rezolva problema unei presiuni de cu totul altă natură decat profesională in ceea ce priveşte modul in care se aşează grila şi/sau salariile in plată. Ceea ce cred că este, iarăşi, foarte important, reiau discuţia, pe partea legată de limitările de sumă de buget, impreună cu colegii de la Ministerul Finanţelor Publice am incercat să nu existe derapaje majore. Acesta este motivul pentru care ne-am concentrat pe ce putem să facem şi nu pe ceea ce nu putem să facem. In mod evident, dacă am fi avut o sursă nelimitată, probabil că am fi putut satisface mult mai multe nevoi, dar, respectand responsabilitatea fiscal-bugetară, acestea sunt lucrurile pe care le-am putut face in această anvelopă. Este un moment important, am primit recomandări de la partenerii sociali cu privire la lucruri care transced ziua de miercuri, cand sperăm să avem adoptată această ordonanţă şi acest lucru ne-a dat incredere, mi-a dat mie incredere personal că putem construi in continuare pentru a ajunge la o propunere de salarizare unitară pană la sfarşitul anului şi putem, intr-adevăr, să lucrăm impreună cu partenerii sociali şi alte proiecte importante pe care le avem in agenda Ministerului Muncii şi a guvernului. Este, dacă vreţi /...;/, această deschidere ne arată că, pană la urmă, partenerii sociali sunt deschişi către /...;/, că sunt mai mult decat dornici să construiască impreună cu guvernul lucruri şi că se poate trece mai departe decat, evident, tensiunile care ţin de aşteptări care, aşa cum aş vrea să subliniez din nou, au fost mult ridicate de guvernele trecute in ceea ce priveşte posibilităţile de a rezolva salarizarea unitară in sistemul public. Cam atat aş fi vrut să adaug in acest moment. Evident, mai sunt anumite parametrizări tehnice, lucruri care se rezolvă acum, primind observaţii in procesul de avizare, dar din perspectiva aceasta echipa de la Ministerul Muncii lucrează impreună cu toate celelalte ministere să putem avea miercuri textul acestei ordonanţe pentru adoptare in şedinţa de guvern. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Aş vrea doar să mai adaug un lucru, faptul că premierul a spus explicit că inţelege toate motivele şi toate aşteptările implicate şi toate aşteptările părţii sindicale legate de această Lege a salarizării. Sunt, de bună seamă, multe din aceste aşteptări motivate şi justificate, dar că, in actualul cadru fiscal-bugetar, există o limitare, aşa cum a explicat şi domnul ministru, pe care nu o putem depăşi. Deschiderea insă, spre dialog, rămane şi este foarte important de subliniat procedura standard de dialog pe care această ordonanţă a urmat-o şi prezenţa premierului la ambele intalniri ale Consiliului Naţional Tripartit. Vă rog, intrebări pentru domnul ministru. Reporter: Concret. Tocmai am discutat cu liderii sindicali care au ieşit de la această intalnire a Consilului Naţional Tripartit şi vorbim de două voci diferite, vorbesc in grosso-modo, respectiv cei care spun, din partea de administraţie publică şi sănătate că se vor /.../ aşa cum le-am denumit, o dată de cinci procente incepand cu luna august, iar ce de a doua tranşă, cinci procente, incepand cu 1 ianuarie 2017. Liderii sindicali din educaţie sunt in continuare nemulţumiţi şi susţin că pe langă această tranşă /.../ luna august ar urma o tranşă de incă cinci procente in decembrie 2017. Ne puteţi explica? Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult pentru intrebare. Ceea ce cred că este cel mai important in discuţie este că principala nemulţumire a colegilor din educaţie, nu uitaţi că astăzi am discutat la nivel de confederaţie, nu la nivel de sindicate de ramură, principala nemulţumire a colegilor din educaţie nu este legată de fondul problemei, legată de grilă, de principiile pe care le-am respectat de la un cap la altul in tot acest proces. Ce am zis că facem, acel lucru l-am făcut. Şi este foarte important aici de subliniat că problema lor este legată de termen, că ar fi vrut ca, aşa cum există la sănătate, o grilă care se aplică de la 1 august 2016, să existe şi la educaţie. Noi am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru şi aş vrea, dacă-mi permiteţi, să mai insist incă odată pe un lucru cheie, şi anume: nu discutăm de creşteri procentuale. Intr-adevăr, la capătul zilei, Ministerul Finanţelor impreună cu noi, cand facem calculele, arătăm indicativ cam cu cat creşte masa salarială ca urmare a proiecţiilor pe care le facem. Dar in sectorul de educaţie ceea ce facem este să eliminăm o lege specială dedicată sectorului de educaţie, Legea 63, care era o lege anuală şi se tot proroga an de an, şi o inlocuim cu un sistem care să facă un pas inainte spre legea salarizării unitare. Şi cred că acest lucru, combinat cu faptul că punem accent pe debutanţi, pe partea de jos a sistemului, pe reaşezarea unor ierarhii funcţionale şi de vechime care nu mai erau respectate, este punctul cheie. Şi reţineţi, avem o inţelegere cu partea sindicală pe ceea ce facem. Problema este de termen şi de putinţă bugetară in a ne incadra in acea limită care, v-am spus, păstrează rezonabilitatea. Pană la urmă, nu uitaţi că banii de la buget sunt bani care sunt colectaţi de la dumneavoastră, de la sectorul privat, şi că, evident, ar fi ingrijorător să depăşim posibilităţile bugetului. Deci acest lucru cred că este punctul central al discuţie pe care am avut-o cu sindicatele. Reporter: Şi discutam despre buget, dacă-mi permiteţi, impactul financiar atunci pentru anul acesta cat este şi pe următorii doi ani? Iniţial spuneaţi, in propunerea pe care aţi făcut-o sindicatelor, o anvelopă de două miliarde de lei atat pe jumătatea acestui an, cat şi pe anul viitor. Dragoş Pislaru: Pentru a preciza incă o dată sumele, discuţiile iniţiale se incadrau intr-o anvelopă de 2,3 miliarde de lei pe anul 2017, ca să vă dau foarte clar sumele. Deci anul acesta avem intre 800 şi 900 de milioane, pentru ceea ce inseamnă ultimele patru luni ale acestui an, iar anul viitor cu tot cu bonusuri de la sănătate şi modul in care sunt repartizate sumele, discutăm undeva intre 2,5-2,6 miliarde. Evident, acum au fost, inclusiv astăzi, anumite discuţii in procesul de avizare, dar undeva suntem intr-o limită care a fost considerată, impreună cu Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind rezonabilă in parametrii de dezvoltare şi modelul macroeconomic pe care-l avem pus pe masă. Dar observaţi, ca să fie foarte clar că există o suplimentare de buget care, evident, s-a dus pentru a putea acomoda această cerinţă din zona de educaţie. Pe de altă parte, neputand să acomodăm intreaga cerinţă, pentru că nu ne mai incadrăm in această rezonabilitate şi responsabilitate fiscal-bugetară. Reporter: Ca să fie clar pentru toată lumea, de la ce dată vor creşte tranşele, vor fi aplicate aceste tranşe pe fiecare domeniu in parte, şi de ce procent al majorării maselor salariale, cum aţi spus dvs., vorbim? Dragoş Pislaru: Perfect. Deci, ce se intamplă de la 1 august 2016? Ca să fie clar pentru toată lumea. Intră in vigoare toate corecţiile disfuncţionalităţilor, ceea ce inseamnă incadrarea in aceeaşi unitate, la aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime. Vă dădeam exemplu in trecut că persoane care sunt colegi de birou, cu aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, au salarii diferite. Acest lucru se rezolvă. Doi: grila pe sănătate care presupune in ansamblul său, in ansamblul /.../ pe masa salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent in acest moment, intră in vigoare incepand cu 1 august 2016, urmand ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanţă de 2% de la 1 ianuarie 2017. In ceea ce priveşte grila pe educaţie, ceea ce am făcut in textul ordonanţei, am spus: am definit grila integrală intr-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar am spus că ea intră, 50% din aceste creşteri intră de la 1 august 2016, deci la un loc cu celelalte, dar majorarea ei la nivelul intreg pe care il regăsim in grilă, intră in decembrie 2017 şi pe impact bugetar din 2018 incolo. In ceea ce priveşte ultima măsură pe care noi o adoptăm este legată de aparatele proprii ale ministerelor şi aici, fără neapărat să le denumim, discutam, aşa cum ştiţi, de circa şapte ministere şi aici măsura pe care am luat-o a fost aceea de a seta un nivel minim de 70% din grila Secretariatului General al Guvernului pentru această majorare. Deci, pe ansamblu, acestea sunt lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le menţionez. Aş vrea să mai menţionez că, de la 1 ianuarie 2018, este luat in calcul şi bonusul de performanţă, similar cu sănătatea, bonusul de performanţă pentru educaţie. Acestea sunt elementele principale. Reporter: Bun. 70% din nivelul salariilor din SGG inseamnă majorări semnificative chiar de zeci de procente pentru unele ministere. Cum justificaţi că măriţi atat de mult salariile in ministere şi in educaţie le măriţi atat de puţin? Dragoş Pislaru: Nu este vorba de o mărire salarială. Este vorba că o poziţie de consilier pe care o am intr-un minister, cum ar fi Ministerul Mediului, Ministerul Culturii este, din punct de vedere al funcţionarului public, la fel ca şi in celelalte ministere care şi-au rezolvat grilele salariale in trecut. Prin urmare, este o problemă de inechitate intre consilieri care sunt pe aceeaşi funcţie, cu aceeaşi vechime, in ministere diferite. Intr-o administraţie centrală coerentă nu poţi să ai aceste tipuri de decalaje, mai ales că ceea ce s-a intamplat in ultimii ani a fost că tot personalul valoros din ministerele care aveau grilele scăzute, frumos se ducea in ministerele care aveau grilele crescute şi in acest mod avem politici-cheie publice care sunt afectate, dar calitatea politicilor publice depinde, pană la urmă, de oamenii care lucrează. Prin urmare, nu discutăm de creşteri, discutăm de rezolvarea unor inechităţi in aparatul central. Repet, doar in aparatul propriu central pe care guvernul il are in acest moment. Reporter: Şi o ultimă precizare. Atunci, dacă tot personalul valoros s-a mutat deja pe salariile mari din alte ministere, inseamnă că majoraţi semnificativ salariile angajaţilor in ministerele unde nu prea fac performanţă. Dragoş Pislaru: Perfect. Intrebarea dvs. ar avea sens dacă nu aş avea, şi asta este un lucru pe care l-a spus astăzi in CNT doamna ministru Dragu, anul acesta, nu ştiu dacă ştiţi, facem economii pe personal pentru că, intr-un număr mare de ministere, intamplător sau nu, aş zice eu exact acelea care au salariile mici, există posturi vacante in care, deşi au fost concursuri care au fost unul după altul, nu s-au ocupat şi atunci aş indrăzni să vă dau ca replică simplul fapt că, poate că dacă am o grilă salarială care să fie la fel cu celelalte ministere şi incă o dată discutăm de nivel minim, deci nici nu discutăm să le ducem la nivel de SGG sau PS, şi atunci poate că dacă voi avea intr-adevăr un nivel salarial care să mă ducă peste 1.600 de lei intr-un minister, atunci va veni cineva la concurs şi voi putea avea oameni de calitate şi ocuparea posturilor vacante. Asta este nota pe care v-aş sugera-o de interpretare. Reporter: Vă mulţumesc pentru sugestie. O ultimă intrebare. Pe educaţie aveţi cam 160 de funcţii, dacă le impărţim pe grade şi niveluri de studii şi vechime. Dintre acestea, majorări sunt prevăzute pentru 100 dintre ele. Celelalte 60-70 au in dreptul lor procentul zero. Cand vor fi majorări şi pentru aceste funcţii din invăţămant? Dragoş Pislaru: Aşa cum vă spuneam, scopul acestei ordonanţe, chiar şi cu grila pentru educaţie, nu este acela de majorare salarială. Este acela de a aduce mai multă echitate in sistemul de educaţie. Cele 100 de poziţii din cele 160 de poziţii sunt in cea mai mare majoritate poziţii fie de debutanţi, de intrare in sistem, fie poziţii la baza piramidei, aşa cum am enunţat incă din primul CNT de la inceput, că ne preocupă nu egalitatea creşterilor, adică un 5% pe linie, ci ne preocupă ca acea creştere şi resursele pe care le avem pană la ultimul leu, să se ducă intr-o zonă in care să se rezolve echitabil modul de distribuţie a resurselor existente. Probabil, nu că probabil, cu siguranţă că dacă vă uitaţi la acele funcţii, funcţiile de care discutăm sunt funcţiile care sunt cel mai plătite din sistem, nesugerand şi este foarte importantă această subliniere, că nu ar fi şi ei indreptăţiţi la salarii mai mari in sistemul public. Dar ca să vă spun şi pe scurt răspunsul la intrebarea dvs., cand o să ne permitem in sistemul public, prin eficienţa intregului eşafodaj economic şi cu o creştere care să fie durabilă, să avem salarii mai mari in sectorul public, atunci probabil că toate funcţiile din sectorul public vor putea avea, intr-adevăr, să fie indreptăţite să poată să fie crescute, dar acum pe noi ne-a interesat echitatea in sistem, inclusiv pe zona educaţiei. Dan Suciu: Vă mulţumesc foarte mult. Ne vedem miercuri. Dragoş Pislaru: Mulţumesc mult. 2016-06-06 19:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-06-07-31-48big_sigla_guv_albastru_1.jpgDeclaraţii de presă susţinute de ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, şi de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, privind alegerile locale şi situaţia zonelor afectate de inundaţiiȘtiri din 06.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-afacerilor-interne-petre-toba-si-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-privind-alegerile-locale-si-situatia-zonelor-afectate-de-inundatii [Check against delivery] Dan Suciu, purtătorul de cuvant al guvernului: Suntem astăzi impreună cu ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, pentru că vrem să punctăm două subiecte extrem de importante. Unul ține, evident, de organizarea alegerilor, celălalt de măsurile legate de situația provocată de inundații in unele regiuni din țară. Situaţia legată de alegeri ne interesează in mod particular in acest moment. A fost şi este unul dintre obiectivele centrale şi importante ale guvernului buna organizare a procesului electoral. A fost acum etapa alegerilor locale, şi obligaţia şi prioritatea guvernului a fost o bună desfăşurare a acestui proces. Domnule ministru, vă rog să veniţi cu cateva detalii. Petre Tobă: Da. Vă mulţumesc! Bună dimineaţa! Intr-adevăr, o să vă prezint două teme. Cele două teme privesc, pe de-o parte, modul de organizare şi desfăşurare a procesului electoral, iar cea de-a doua temă - măsurile pe care le-am luat pentru gestionarea fenomenelor meteorologice periculoase. Vreau incă de la inceput să subliniez faptul că primul ministru al Romaniei, domnul Dacian Cioloş, mi-a solicitat ca pentru prima şedinţă de guvern să prezint două analize privind cele două teme, două analize din care să putem să tragem şi concluzii cu privire la cum s-au desfăşurat cele două activităţi. Din punctul de vedere al alegerilor locale, după cum foarte bine cunoaşteţi, a reprezentat o prioritate pentru Guvernul Romaniei şi una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, şi incă de la inceput am incercat să asigurăm un climat de normalitate, de ordine şi linişte publică pe tot parcursul procesului electoral. Incă de la inceputul anului, Ministerul Afacerilor Interne, impreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, au elaborat şapte hotărari de guvern care au reglementat modul de desfăşurare a alegerilor locale; cadrul normativ a fost completat de 24 de hotărari ale Autorităţii Electorale Permanente, precum şi de 83 de hotărari şi 16 circulare ale Biroului Electoral Central. Au fost puse in aplicare toate activităţile cuprinse in calendarul electoral, in termenele prevăzute de acest calendar. Pentru monitorizarea tuturor acestor activităţi, săptămanal, la sediul Ministerul Afacerilor Interne, am convocat Comisia Tehnică Centrală, care se ocupă de buna organizare a alegerilor. Şi vreau, incă de la inceput, să subliniez faptul că in componenţa acestei Comisii Tehnice Centrale sunt reprezentanţi din 15 ministere şi instituţii care au atribuţii in organizarea alegerilor. In colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Electorală Permanentă, s-au asigurat condiţiile utilizării, in premieră pentru alegerile din Romania in ultimii ani, a unui soft, a unui sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de semnalare in timp real a unei posibile situaţii de vot multiplu. Anterior zilei votului, după cum foarte bine cunoaşteţi, am solicitat testarea acestui soft şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, impreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, a testat de trei ori acest sistem informatic. Totodată, vreau să cunoaşteţi că am alocat toate resursele necesare, conform solicitării instituţiei prefectului, pentru achiziţionarea tuturor materialelor necesare procesului electoral. Iarăşi este o noutate: toate fondurile necesare bunei organizări a alegerilor au fost asigurate din bugetul MAI. Totodată, am asigurat sprijin pentru Autoritatea Electorală Permanentă şi pentru Serviciul de Telecomunicaţii Speciale in găsirea și instruirea personalului tehnic auxiliar, a operatorilor de calculator, precum şi a experţilor electorali. Ministerul Afacerilor Interne, totodată, a desfăşurat o campanie naţională de informare a opiniei publice, a cetăţenilor, ocazie cu care am fost extrem de activi şi la posturile de televiziune, am distribuit in ţară 22.000 de afişe şi totodată, in mediul online, am venit cu recomandări și cu sfaturi pentru populaţie. Pe linia Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, s-au desfăşurat controale preventive la toate cele 18.616 secţii de votare, pentru a identifica eventuale riscuri la incendiu. Poliţia Romană, de asemenea, a desfăşurat activităţi preventive in diferite localităţi in ţară şi a contribuit prin activităţile derulate la buna informare a cetăţenilor. Pentru asigurarea tuturor măsurilor necesare procesului electoral, a protecţiei celor 18.616 secţii de vot, a celor 23 de locuri unde s-au tipărit buletinele de vot, precum şi cele peste 1.000 de transporturi ale materialelor electorale spre secţiile de votare au fost la datorie peste 65.000 de angajaţi ai MAI. Pe perioada campaniei electorale au fost inregistrate 1.285 de manifestări publice. Toate aceste manifestări s-au desfăşurat intr-un climat de ordine, linişte publică, fără evenimente deosebite. Numai pentru protecţia secţiilor de vot au fost in misiune in ziua alegerilor peste 23.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri. Pentru a creşte viteza de reacţie la orice sesizare, MAI a avut peste 12.000 de specialişti constituiţi in echipe operative care au verificat toate sesizările care au fost in legătură cu procesul electoral. Aş vrea să apreciez rolul extrem de important, un rol de prevenire, de descurajare pe care l-a avut şi utilizarea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de semnalare a votului multiplu, care, in opinia mea, şi-a atins scopul - acela de a avea un rol preventiv şi de a uşura desfăşurarea procesului de votare. In cursul zilei de ieri, de la deschiderea secţiilor de votare pană la inchidere, sistemul informatic a semnalat 245 de situaţii de posibil vot multiplu. Toate aceste situaţii in momentul acesta sunt cercetate de echipe ale poliţiei naţionale, fie că vorbim de echipe la nivel teritorial, fie de la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Romane. Concluzionand, putem spune că aceste alegeri au fost cele mai sigure alegeri din ultimii ani, şi vin şi cu cateva procente: pe intreaga perioadă a campaniei electorale - ceea ce inseamnă campanie electorală, preziua votului, ziua votului -, numărul total de sesizări a scăzut 43%, infracţiunile sesizate sau constatate de către unităţile de poliţie au scăzut cu 51%, iar totalul contravenţiilor a scăzut cu 53%. In cazul contravenţiilor, cele mai multe au vizat filmarea sau fotografierea buletinului de vot, continuarea propagandei electorale sau comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in preajma secţiilor de vot. Din punctul de vedere al gestionării situaţiilor de urgenţă, in acest moment situaţia la nivel naţional s-a normalizat. Ultimele avertizări hidrologice urmează să expire astăzi la ora 12:00. Este vorba de un cod galben, instituit pe raza a 13 judeţe din ţară, unde in momentul acesta nu avem probleme deosebite. Chiar dacă efectele inundaţiilor s-au accentuat la sfarşitul săptămanii trecute, trebuie precizat faptul că fenomene meteo periculoase in diverse regiuni ale ţării s-au manifestat constant in ultimele două săptămani, perioadă in care au existat intervenţii punctuale in 374 de localităţi, din 31 de judeţe. In aceste două săptămani, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un număr de 231 de avertizări, 19 cod portocaliu, dintre care 15 cu efecte imediate, şi 212 de cod galben, dintre care, de asemenea, 206 cu efecte imediate. Totodată, in această perioadă, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărie a Apelor a emis un număr de 71 de atenţionări-avertizări, 7 de cod roşu, dintre care 4 cu efect imediat, şi 64 de cod galben şi portocaliu, dintre care 47 cu efect imediat. In urma acestor atenţionări-avertizări, au fost derulate multe şedinţe operative la nivelul MAI și s-a convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Toate aceste analize au fost făcute in sistem videoconferinţă şi cu Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, ocazie cu care s-au stabilit măsurile concrete şi modul in care trebuie să reacţioneze atat autorităţile publice locale, cat şi sprijinul care poate fi acordat de la nivel central. Pentru a limita efectele inundaţiilor, au intervenit zilnic in această perioadă peste 5.000 de pompieri, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, cu un număr de peste 2.200 de mijloace de intervenţie. S-a intervenit operativ pentru evacuarea preventivă a unui număr de 133 de persoane din zonele inundabile, iar un număr de 76 de persoane au fost salvate din situaţii de risc. Cu toate acestea, nu s-au semnalat localităţi izolate, in care să nu fie posibil accesul pentru salvarea de persoane aflate in pericol. La momentul primelor atenţionări de cod roşu hidrologic de inundaţii, au fost dislocați de la judeţele care nu aveau probleme către judeţele care erau sub cod roşu peste 300 de pompieri cu 40 de mijloace de intevenţie, fiind in rezervă, totodată, şi peste 300 de pompieri, pregătiţi să intervină, să fie dislocaţi, la randul lor, dacă situaţia se va inrăutăţi. Aceştia au fost mutaţi, au fost dislocaţi cu motopompe de mare capacitate, cu staţii de epurare pe raza a şapte judeţe: Neamţ, Bacău, Vrancea, Iaşi, Galaţi, Suceava şi Harghita. Putem să concluzionăm că intervenţia in teren s-a desfăşurat operativ şi, prin toate activităţile pe care noi le-am derulat, am incercat să limităm efectele negative şi, spun eu, am şi reuşit să limităm efectele negative ale fenomenelor meteo hidrologice periculoase. In cazul judeţelor care au fost afectate de aceste fenomene, am cerut prefecţilor ca, incepand de astăzi, să constituie comisii mixte de evaluare a pagubelor. Rezultatele acestor comisii le voi prezenta in sedinţă de guvern. Totodată, in incheiere aş vrea să subliniez incă o dată pentru ambele intervenţii, a existat o cooperare foarte bună intre toate structurile, fie cele care compun comandamentele sau comitetele naţionale sau judeţene pentru situaţii de urgenţă, fie cele care au compus Comisia Tehnică Centrală sau comisiile tehnice judeţene pentru buna organizare a alegerilor şi daţi-mi voie să le mulţumesc tuturor acestor instituţii, care au participat şi au fost alături de noi. Totodată, vă rog să-mi permiteţi să le adresez mulţumiri sutelor, miilor de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, care au acţionat, care au fost in teren pentru ca cele două misiuni ale noastre să reprezinte realizări, fără să fie puse in pericol sau să se organizeze foarte bine toate aceste activităţi. Acestea reprezintă o sinteză a ceea ce am vrut să vă informez, cu menţiunea, cum v-am spus la inceput, că cele două teme vor face obiectul unor informări, pe care le voi prezenta miercuri, in şedinţa de guvern. Dan Suciu: Mulţumesc, domnule ministru. Trebuie să adaug că, in cursul acestor zile, premierul Dacian Cioloş a ţinut legătura in permanenţă cu Comitetul de Situaţii de Urgenţă si cu Ministerul Afacerilor Interne. Am considerat că nu este necesar să facem un comitet de coordonare sau un consiliu de coordonare la nivelul guvernului pentru că există competenţa şi capacitatea de reacţie propice, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, in numele premierului, pot să transmit mulţumiri pentru modul in care s-a intervenit in această situaţie şi in modul in care s-a gestionat procesul electoral. Dacă aveţi intrebări pentru domnul ministru, vă rog. Reporter: Maria Toader, Antena 3 - Domnule Tobă, vorbeaţi mai devreme de 245 de situaţii, care au fost identificate de sistemul antifraudă. Daţi-ne mai multe detalii. Deci este clar că este vorba de vot multiplu, o tentativă de a se vota multiplu, şi dacă aveţi o situaţie mult mai clară unde s-au intamplat, nu ştiu, la nivel de judeţe o statistică ceva, mai multe date. Petre Tobă: Am inţeles, mulţumesc pentru intrebare. Am spus că sistemul a generat automat aceste sesizări. Vreau să ştiţi că multe dintre aceste sesizări au fost verificate şi nu s-au confirmat. Au fost multe situaţii in care cetăţenii au vrut pur şi simplu să verifice dacă intr-adevăr sistemul funcţionează, şi avem multe situaţii in care s-au dus şi au votat la o secţie, au ieşit, s-au dus la o altă secţie şi au prezentat buletinul, fără intenţia de a vota, ci doar de a testa dacă, intr-adevăr, acest sistem funcţionează. Cum v-am spus, pentru fiecare dintre aceste semnalări automate ale sistemului vom face cercetări şi, la sfarşit, Poliţia Romană va face propuneri către unitatea de Parchet competentă. Reporter: Deci, practic, cetăţenii v-au verificat vigilenţa? Petre Tobă: Au verificat vigilenţa. Pană in momentul de faţă, sunt multe situaţii, din cazurile semnalate, in care nu s-a confirmat intenţia de vot multiplu. Reporter: Am inţeles. Dar aceştia riscă ceva din punct de vedere legal? Petre Tobă: Se fac cercetări. Pe urmă vor fi făcute propuneri concrete către Parchet. Mulţumesc! Dan Suciu: Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, dimineaţă a fost un alt incident tragic, in care un angajat MAI, un pompier, şi-a pierdut viaţa, şi, din păcate, nici pană acum n-au reuşit să ajungă să scoată trupul lui de acolo. Ne puteţi face cateva precizări despre incidentul de azi-dimineaţă? Petre Tobă: Da. Intr-adevăr, ne confruntăm cu o altă posibilă tragedie la nivelul MAI. Pe timpul unei intervenţii in Jilava, la un incendiu, un zid s-a prăbuşit pe unul dintre pompieri. Pană in momentul de faţă, echipele de intervenţii nu au reuşit să ajungă la acesta, pentru că nu au fost inlăturate riscurile imediate care sunt in apropierea acestuia. Din ce m-au informat colegii care sunt la faţa locului, prognosticul este extrem de rezervat vizavi de colegul nostru. Facem tot efortul pentru a ajunge la el şi a incerca să acordăm primul ajutor. Aşteptăm să vedem; in momentul in care medicul va ajunge la faţa locului, vom şti exact care este starea acestuia. Este, incă o dată, un exemplu cat de periculoasă este meseria pompierului, a poliţistului. Dar este un pericol pe care şi l-a asumat fiecare dintre colegii noştri. Reporter: Domnule ministru, referitor la elicopterul căzut in Republica Moldova: a doua zi după, procurorul şef al Republicii Moldova a declarat că martorii spuneau că s-a oprit motorul in zbor. Aveţi detalii despre această ipoteză? Petre Tobă: Din păcate, mă văd in situaţia să repet ceea ce spun de fiecare dată: că eu nu comentez dosarele penale. Ce pot să vă spun e că am dispus şi s-a deplasat in Moldova o echipă complexă de cercetare la faţa locului din inspectoratul general al Poliţiei Romane, Institutul Naţional de Criminalistică. Am dispus şi s-a deplasat deja in Moldova o echipă de specialişti din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie şi, din ce informaţii avem, inclusiv specialişti din partea producătorului aparatului de zbor s-au deplasat la faţa locului, pentru a participa la anchetă. Să aşteptăm rezultatele acestei anchete. Dan Suciu: Vă mulţumesc! Vă reamintesc că după ora 14:00, după Consiliul naţional tripartit, revenim cu declaraţii pe tema respectivă. Vă mulţumesc, domnule ministru! Petre Tobă: Mulţumesc şi eu. Vă doresc o zi frumoasă! 2016-06-06 12:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-06-03-11-53big_8888.jpgComunicat de presă privind localitățile afectate de inundații și intemperii în ultimele zileȘtiri din 03.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-localitatile-afectate-de-inundatii-i-intemperii-in-ultimele-zileSituația dificilă a localităților afectate de inundații este in atenția premierului Dacian Cioloș. Acesta a cerut ministrului de interne să asigure coordonarea acțiunilor de intervenție, suplimentarea efectivelor dacă se impune acest lucru și sprijin in zonele cu risc și cele afectate de intemperii in ultimele ore. Premierul a cerut ministrului de interne ca in videoconferința cu prefecții din cursul amiezii să abordeze, pe langă chestiunile legate de organizarea alegerilor, și problemele legate de evacuarea celor aflați in situații de urgență și preintampinarea unor alte situații dificile pentru orele și zilele următoare. De asemenea, premierul a cerut ministrului de interne ca in ședința de guvern de săptămana viitoare să prezinte o primă evaluare a efectelor inundațiilor și a pagubelor produse pentru a fi identificate măsurile care se impun. 2016-06-03 21:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-03-09-54-13big_sigla_guv_albastru.pngParticiparea premierului Dacian Cioloș la evenimentul “Impactul nostru în educație”, organizat de Fundația Teach for RomaniaȘtiri din 03.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/participare-premierului-dacian-ciolo-la-evenimentul-impactul-nostru-in-educatie-organizat-de-fundatia-teach-for-romaniaDeclarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloş [Check against delivery] Dacian Cioloș: Am discutat, ieri, in două randuri cu premierul Filip și, sigur, cu dl. ministru Tobă, in această dimineață, și cu dl. ministru Voiculescu. Aseară s-au deplasat două echipaje de la ministerul de Interne, de la criminalistică, impreună cu un procuror de la Parchetul General de la noi. Au ajuns astăzi dimineață la locul faptei. Sunt acolo și au inceput activitatea impreună cu colegii moldoveni. Aseară și azi-noapte tarziu s-a finalizat un protocol intre Parchetul General din Romania și Parchetul General din Republica Moldova, care să permită specialiștilor romani să participe la anchetă și nu doar să asiste, așa cum ar fi cazul dacă nu ar exista acest protocol. E foarte probabil, totodată, după cate am ințeles, autoritățile moldovene ar fi chiar de acord ca autoritățile romane să preia complet controlul anchetei. Oricum, specialiștii noștri sunt acolo, și-au inceput deja activitatea. Aseară, tarziu, au plecat de la Iași cei de la ministerul de Interne și de la spital să ridice corpurile celor patru membri ai echipajului, cărora li s-a făcut necropsia azi-noapte. Astăzi vor ajunge la Iași pentru a pregăti inmormantarea. Domnul Raed Arafat este și dansul acolo. Am cerut ministrului de Interne și ministrului Sănătății să se organizeze in așa fel incat toți cei patru membri ai echipajului să fie tratați la fel din punct de vedere al susținerii familiilor. Deci, acestea sunt noutățile. Vreau să-i mulțumesc și pe această cale domnului ministru Filip pentru modul exemplar in care s-au mobilizat autoritățile din Republica Moldova, cel puțin pană acum, pentru a ne ajuta să rezolvăm cat mai repede și să clarificăm cat mai repede condițiile in care a avut loc acest accident. Reporter: Ați discutat cu președintele Iohannis despre ce s-a intamplat acolo, l-ați informat cu privire la tot ce ați aflat dvs. de la ministrul Tobă? Dacian Cioloș: Da, sigur. E la curent și dansul. Mulțumesc. *** Discursul premierului Dacian Cioloș la evenimentul - Impactul nostru in educație, organizat de Fundația Teach for Romania [Check against delivery] E foarte motivaţional, inspiraţional, să spun, să te imbăiezi de dimineaţă intr-o astfel de atmosferă, cum e cea pe care aţi creat-o şi se simte că, cei care aţi demarat acest program, aţi transmis nu doar cunoaştere la nivel mental, ci aţi transmis şi stare de spirit. Şi eu cred că in felul ăsta se construieşte omul societăţii pe care ne-o dorim, care să poată să judece lucrurile pe ambele planuri şi ăsta e unul din punctele voastre forte. Ceea ce faceţi voi, la Teach for Romania, mi se pare semnificativ din mai multe puncte de vedere şi cel puţin mie mi-a atras atenţia din mai multe perspective. In primul rand, cred cu tărie - şi nu spun cuvinte mari - că democraţia din Romania poate fi redefinită, reincărcată, să spun aşa, doar prin implicarea noastră, a tuturor, acolo unde simţim că suntem utili şi recunoscand modalitatea şi asumandu-ne modalitatea in care credem că putem fi cel mai utili societăţii, dincolo de imagine publică, de salarizare şi aşa mai departe. Şi, din acest punct de vedere, cred că foarte multe lucruri pe care noi, ca romani, vrem să le schimbăm, multe lucruri despre care nu ne place cum merg şi, sigur, de cele mai multe ori acuzăm liderii ţării sau politicienii că nu fac suficient să schimbe lucrurile, cred că modalitatea in care putem să progresăm este, in primul rand, aceea de a ne asuma noi inşine schimbarea pe care o dorim şi pe care o cerem in general de la ceilalţi. Şi atunci cand iţi asumi tu insuţi schimbarea, atunci ai şi mai multă legitimitate să ceri celorlalţi şi să ceri liderilor să o facă şi să-şi asume ceea ce fiecare dintre noi facem. Şi din punctul ăsta de vedere, cand am ajuns, aşa, un pic luat prin surprindere, să imi asuc conducerea acestui guvern, pentru o perioadă scurtă, mi-am dat seama că foarte multe lucruri nu o să se poată face cu o administraţie care are nevoie să fie motivată şi redinamizată, aşa cum sunteţi voi. Şi atunci mi-am spus că una din căile prin care putem să demarăm anumite schimbări este să pornim de la experienţe pe care oameni ca voi, pe care societatea civilă le are. Pentru că şi cu un pic de recul, petrecand cinci ani de zile in afara ţării, dar venind destul de frecvent incoace - ştiţi, cand eşti un pic afară - şi John ştie asta - eşti un pic in afară, vezi un pic mai cu recul lucrurile de acasă şi le judeci un pic mai la rece. Şi am observat, in aceşti ultimi ani, mai ales in ultimii doi-trei ani, că societatea civilă şi generaţia nouă din Romania a inceput să se trezească, să nu mai stea doar... nu la televizor, ci in faţa calculatorului, pe Facebook, să coboare şi in stradă, cand e cazul şi să ia şi iniţiativa atunci cand simte că poate să schimbe ceva. Şi mi-am spus că această experienţă, care s-a capitalizat deja de caţiva ani de zile, poate să fie folosită şi poate să contribuie la reformarea statului, la eficientizarea lui. Şi de aceea mi-am dorit, am şi luat in jurul meu consilieri, oameni care provin din societatea civilă şi care au inţeles destul de rapid cum putem face puntea de legătură intre ceea ce fac organizaţiile neguvernamentale şi ceea ce fac diferite instituţii publice şi am dorit să implicăm şi să transferăm, pe cat posibil - sigur, cu un pic de nebunie şi curaj - să transferăm această experienţă către instituţii publice, instituţii ale statului. Şi atunci cand am gandit acel program de luptă impotriva sărăciei şi aici am fost criticaţi de către unii, cum să vorbim de sărăcie intr-o ţară care e membră a UE, intr-o ţară in care creşterea economică e importantă şi aşa mai departe. Şi asta pentru că eu cred că prima condiţie pentru a rezolva o problemă este să o recunoşti, să o recunoşti cu onestitate, cu deschidere şi apoi să nu te opreşti la doar a o recunoaşte şi să o tot repeţi in mod negativist, ci să şi găseşti, să şi produci soluţii. Dar sigur, de unde soluţii? Pentru că mie mi s-a cerut, in 6 zile să formez şi guvernul, să fac şi un program de guvernare şi să şi incep activitatea, aşa incat m-am inspirat, cum vă spuneam, de acolo unde am văzut că sunt experienţe pozitive. Şi aşa am construit acest pachet de luptă impotriva sărăciei in care am vrut să introducem şi cateva experienţe din mediul neguvernamental. Şi, ca să fiu onest, citisem despre Teach for Romania, aşa, ocazional şi intr-o zi, pe la inceputul anului, m-a sunat un jurnalist cunoscut care mi-a spus Dle prim-ministru, dacă vreţi să faceţi o schimbare in domeniul educaţional şi chiar aveţi curaj, discutaţi cu cei de la Teach for Romania. Şi aşa a ajuns şi această experienţă a voastra in programul pe care l-am propus şi, incă o dată, sper, şi ceea ce faceţi mă indreptăţeşte să cred şi mai mult, şi ceea ce am reuşit să facem şi cu copiii la grădiniţă, la fel cu un program inspirat din experienţa unei organizaţii neguvernamentale, mă indreptăţeşte să cred că totul nu e pierdut incă in capacitatea socetăţii de a schimba statul, de a-i cere să fie mai performant şi de a cere liderilor societăţii să se apropie mai mult de realităţile de pe teren. Deci un prim aspect care mă bucură este faptul că reuşim să infuzăm această experienţă care vine de la oameni entuziaşti, de la oameni care işi asumă destinul, dedicandu-l celorlalţi, să facem din asta un program naţional. In al doilea rand, o astfel de experienţă este, cred, benefică nu doar pentru cei implicaţi in program, aa cum am văzut deja cand văd feţele luminoase ale voastre, nu mai am nevoie de alte argumente, că vă impliniţi prin ceea ce faceţi, dar sunt convins că transmiteţi această stare de spirit şi copiilor şi, mai ales, faptul că vă asumaţi să mergeţi la şcoli din zone mai dificile, cu probleme, in mediul rural, ca să spun lucrurile direct, in mediul rural acolo unde foarte mulţi se feresc să meargă pentru a lucra in educaţie sau in sănătate. Deci faptul că mergeţi acolo, transmiteţi copiilor nu doar cunoştinţele intelectuale, dar le transmiteţi şi starea de spirit de invingător, starea de spirit optimistă acelui care ştie că poate să depăşească orice greutate şi că nu există fatalitate in nici un caz. Şi asta mi se pare un lucru esenţial nu doar pentru copii, şi nu doar pentru cei din mediul rural, ci pentru romani in general. Să inţelegem că nu există fatalitate şi că putem schimba lucrurile in măsura in care ne implicăm şi nu doar aşteptand de la alţii să schimbe. Dar, in acelaşi timp, daţi o mană de ajutor probabil mai importantă decat vă puteţi imagina şi şcolilor in care vă implicaţi, pentru că sunt convins că mai devreme sau mai tarziu veţi contamina in jurul vostru acest mod de a lucra cu copiii şi in felul acesta vom reuşi să depăşim anumite rigdităţi pe care incă le mai avem in sistemul de educaţie din Romania. Şi veţi demonstra, in masă sper, că lucrurile pot fi schimbate şi de la bază şi nu doar de sus in jos, prin legi şi prin reguli. Sau chiar mai mult: nici o lege nu poate să creeze starea de spirit pe care o pot crea oamenii acolo, la bază. Deci e clar că aceste schimbări le infuzaţi şi la nivelul copiilor, dar şi la nivelul dascălilor cu care lucraţi şi al şcolilor ca instituţii in care vă implicaţi şi din acest motiv am dorit şi dorim in continuare să vă sprijinim şi vrem ca experienţa voastră să devină un program naţional, dar nu definind-o şi nu dictand-o de sus in jos, pentru că orice experienţă dinamică care provine din mediul neguvernamental, dacă intră prea repede in rigidităţile administrative ale statului, poate să fie pusă in pericol. Aşa incat, ceea ce ne dorim e că, pornind şi de la problemele pe care le-aţi identificat voi pentru a extinde acest program mai mult, ne gandim, in primul rand, la finanţare. Şi aici Ministerul Fondurilor Europene şi domnul ministru Cristi Ghinea, care a fost şi consilier de stat de la inceput implicat in elaborarea acestui program, deci ştie foarte bine experienţa pe care o aveţi, suntem in curs de a pregăti un program finanţat din fonduri europene la care să poată să aplice atat şcoli, chiar şcoli din mediul rural, cat şi organizaţii neguvernamentale şi care să poată finanţa astfel, prin aceste programe, burse, să poată finanţa cursuri de formare continuă, să poată finanţa acţiuni de mentorat pentru profesori, in aşa fel incat experienţa pe care o aveţi să poată să fie extinsă. Şi primul call pentru proiecte, din cate spune domnul ministru Ghinea, va putea fi lansat in cursul lunii iulie. Deci sper să putem vedea pregătite primele proiecte pană se termină mandatul guvernului actual. In al doilea rand, vorbeam şi cu domnul ministru Curaj chiar acum, il rugam să accelerăm un memorandum care este pregătit, impreună cu Ministerul Educaţiei, in aşa fel incat şcolile, mai ales cele din mediul rural, dar nu numai, şcolile care de multe ori au şi probleme de a găsi profesori, să poată să facă apel şi la cei care au fost formaţi in cadrul organizaţiei dvs. şi ei să poată să fie angajaţi şi să dăm posibilitatea astfel acestor profesori, invăţători să poată să aibă acces şi la finanţarea pe care o pregătim in paralel. Deci, pe de o parte, să rezolvăm cumva cadrul administrativ, legal, pentru ca cei care au trecut prin experienţa organizaţiei dvs., să poată să intre in sistem şi să intre in mod formal şi, in acelaşi timp, să poată să beneficieze apoi şi de susţinere financiară, inclusiv de un sprijin pentru a-i incuraja să rămană in şcolile care nu sunt neapărat dorite de către ceilalţi. Sper - şi nu sper, sunt convins - că in următoarele săptămani vom avea şi acest memorandum, deci şi acest cadru administrativ pregătit, să avem şi finanţarea şi nu ne rămane decat să sperăm că entuziasmul pe care il demonstraţi va creşte in timp şi că veţi reuşi să contaminaţi incet-incet sistemul educaţional de la noi, in aşa fel incat să işi recaştige increderea vizavi de părinţi şi vizavi de copii şi tineri. Şi nu pot să spun altceva decat că mă simt din ce in ce mai optimist, in ciuda mediului in care trebuie să imi desfăşor activitatea şi să imi asum responsabilitatea in acest an dificil, dar parcă merită orice sacrificiu atunci cand vezi feţe luminate ca şi ale voastre. Mulţumesc mult incă o dată. 2016-06-03 11:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-03-11-24-02big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș transmite condoleanțe familiilor victimelor accidentului din Republica MoldovaȘtiri din 02.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-transmite-condoleante-familiilor-victimelor-accidentului-din-republica-moldovaTransmit condoleanțe familiilor victimelor tragicului accident care a avut loc, astăzi, in Republica Moldova. Statul roman va asigura toate cheltuielile necesare pentru repatriere și funeralii. Imediat după accident, am vorbit cu ministrul de Interne, Petre Tobă, căruia i-am cerut să constituie o celulă de criză la Ministerul Afacerilor Interne și să organizeze recuperarea și repatrierea celor decedați. In cursul acestei zile, am avut două convorbiri telefonice cu premierul Republicii Moldova, care m-a asigurat de tot sprijinul in desfășurarea anchetei. Procurorul general al Republicii Moldova se deplasează la locul accidentului, unde se vor lua toate măsurile pentru repatrierea celor decedați. De asemenea, am vorbit și cu procurorul general adjunct al Romaniei, care m-a informat că este in curs de instituire un protocol cu Republica Moldova, astfel incat partea romană să fie parte in ancheta care investighează cauzele accidentului. Două laboratoare criminalistice romanești, cu echipele aferente, sunt pregătite și se vor deplasa in această seară spre Republica Moldova, astfel incat maine, la prima oră, să fie la fața locului și să participe activ la anchetă, alături de specialiștii moldoveni, imediat ce protocolul intre cele două părți va fi semnat. Am vorbit și cu ambasadorul Marius Lazurca, care s-a deplasat la fața locului, să se implice personal pentru a facilita demersurile necesare. Imediat ce vom avea mai multe informații, acestea vor fi comunicate. 2016-06-02 18:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-02-07-07-00big_sigla_guv_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic anunță că a lansat un Ghid practic privind transparența decizionalăȘtiri din 02.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-mcpdc-ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-a-lansat-un-ghid-practic-privind-transparenta-decizionalaMinisterul pentru Consultare Publică a inclus experiențele de consultare publică privind adoptarea actelor normative sesizate in primele 6 luni de guvernare intr-un Ghid Practic pe care l-a prezentat astăzi in ședința de Guvern. Membrii Cabinetului au fost informați astăzi de Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCDPC) - Violeta Alexandru cu privire la finalizarea și distribuirea unui număr de peste 3000 de Unități Administrativ - Teritoriale din țară dar și tuturor Ministerelor a Ghidului practic: Consultarea Publică Eficientă la nivelul Administrației Centrale și Locale - pentru aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională in administrația publică. Materialul, primul de acest gen din Romania realizat de echipa Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) in colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) disponibil la: www.dialogcivic.gov.ro, pune la dispoziția specialiștilor in materia organizării procesului de consultare publică, formate - standard și recomandări privind parcurgerea, de o manieră uniformă, in toată administrația publică, a fiecărei etape din cele reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, cu scopul formării unor standarde de eficiență in sistemul public la adoptarea actelor normative. Ghidul a fost insoțit de o hartă a etapelor procesului de consultare publică. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, o lege esențială de a cărei implementare depinde practicarea uneori guvernări deschise, nu prevede posibilitatea elaborării de norme de aplicare. Materialul a fost finalizat incluzand propuneri și observații de la peste 100 de instituții din țară dar și organizații neguvernamentale astfel că reprezintă o realitate concludentă din practica transparenței decizionalea precizat Ministrul Violeta Alexandru in cadrul prezentarii documentului in fața colegilor miniștri. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la mobil 0733 309 633 sau e-mail maria.smarandache@gov.ro 2016-06-02 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-03-02-31-05big_sigla_mcpdc.jpgMinisterul Fondurilor Europene: Scrisoare deschisă către viitorul primar al BucureştiuluiȘtiri din 01.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-fondurilor-europene-scrisoare-deschisa-catre-viitorul-primar-al-bucurestiuluiSTIMAȚI CANDIDAȚI, Dat fiind faptul că fondurile europene pentru rețeaua de termoficare au fost un subiect vehiculat in cursa electorală pentru Primăria Municipiului București (PMB), Dată fiind importanța strategică a utilizării banilor europeni pentru dezvoltarea Romaniei, MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE LANSEAZĂ URMĂTORUL APEL LA ACȚIUNE IMEDIATĂ CĂTRE VIITORII ADMINISTRATORI AI CAPITALEI ROMANIEI: Bucureștiul va pierde 187 de milioane euro, bani de la Uniunea Europeană, dacă pană in iunie 2017, viitorul Primar General și echipa acestuia nu demarează de urgență un proiect de investiții pentru reabilitarea rețelelor de transport și de distribuție a agentului termic. Discursurile publice din campania electorală au atras atenția alegătorilor asupra unor soluții de management la nivelul producătorului și furnizorului de căldură, insă noi atragem atenția asupra altor două probleme ale infrastructurii de termoficare din Capitală. Prima: pierderile pe rețea, care se ridică la aproape o treime din energia produsă1. A doua: efortul financiar pe care PMB il face an de an, din banii contribuabililor, pentru a acoperi aceste pierderi. In 2014, Uniunea Europeană a dat verde unei sume de 187 de milioane de euro pentru București, cu destinație precisă: reducerea pierderilor de agent termic, respectiv un cost mai redus al Gigacaloriei. In această săptămană fierbinte dinaintea alegerilor locale, vă atragem atenția că avem mai puțin de un an la dispoziție pentru a obține cele 187 de milioane de euro. O echipă de profesioniști și de experți din Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este deschisă să asiste viitoarea echipă administrativă a Bucureștiului in a pune pe roate și a duce la capăt acest proiect major. In caz contrar, MFE este nevoit să redistribuie acești bani către alte proiecte, din afara Bucureștiului. Tot in această săptămană fierbinte pentru bucureștenii atenți la inițiativele propuse de candidați pentru orașul lor, mai punem pe agenda publică un subiect important pentru viața lor de zi cu zi - dar și a dumneavoastră, in calitate de viitori decidenți. Este vorba de un proiect de reabilitare a cuvei raului Dambovița, in valoare de 120 milioane de euro, care are ca obiectiv reducerea infiltrațiilor in subsolurile Capitalei și a metroului - o sursă de risc pentru inundații. Acest proiect, inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat din fonduri europene, are potențialul să producă și un altfel de impact in spațiul bucureștean, prin crearea de spații verzi, piste de biciclete și console pietonale peste Dambovița. Intenția există, sprijin din partea MFE pentru a o duce la capăt există, insă acest proiect nu este fezabil fără implicarea Primăriei Capitalei. In consecință, ne arătăm deschiderea pentru a elabora impreună o strategie integrată. Ne dorim ca, peste cinci ani, pe harta Bucureștiului să apară un culoar verde, de-a lungul Damboviței, născut dintr-un parteneriat comun și co-finanțat din fonduri europene. Cu respect și deschidere, Cristian Ghinea, Ministru al Fondurilor Europene Cătălin Gheran, Director General, Direcția Generală Programe Infrastructură Mare Autoritatea de Management POIM Delia Ionică, Director adjunct, Direcția Programare, Evaluare și Aprobare Proiecte Autoritatea de Management pentru POIM *** SCURT ISTORIC ȘI INFORMAȚII UTILE: * Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. *MFE a lansat ghiduri pentru proiecte in valoare de 5,8 miliarde de euro pentru transport şi 3,5 miliarde euro pentru mediu. * Portofoliul POIM pentru Primăria București include: o sumele pe termoficare - redimensionarea rețelei de transport - in valoare de 187 milioane euro o incineratorul de deșeuri - aproximativ 200 milioane euro o proiectul de modernizare a canalizării: 325 milioane de euro In total, vorbim de 700 de milioane de euro fără TVA, pentru investiții in București, la care se adaugă și proiectul de Reabilitare a cuvei Damboviței. *** APEL LA ACȚIUNE: * Dacă proiectele nu avansează există riscul ca PMB să piardă această finanțare, urmand ca ea să fie redirecționată către alte zone, cu consecințe nefaste asupra vieții bucureștenilor. * In această săptămană fierbinte dinaintea alegerilor locale, este important să atragem atenția candidaților și bucureștenilor asupra următorului fapt: in exercițiul financiar trecut (2007-2013), PMB a avut la dispoziție fonduri pentru investiții in infrastructura de apă și apă uzată in valoare de 208 milioane de euro, insă nu a reușit să utilizeze decat 10 milioane euro. MFE lansează acest apel la acțiune imediată către fiecare dintre candidații la conducerea PMB, in speranța unui angajament ferm că vor fructifica la maximum șansa Capitalei de a moderniza serviciile de termoficare, apă, canalizare și salubritate cu bani europeni. _____________________________ 1 Procentul de pierdere se ridica la 27,55% in 2014, potrivit Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) 2016-06-01 18:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-01-06-04-58big_logo_mfe.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)Știri din 01.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-convenit-cu-omologul-sau-bulgar-boyko-borissov-asupra-unei-scrisori-comune-catre-canada-pentru-ridicarea-vizelor-pentru-cetatenii-romani-i-bulgariGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi, la Sofia, la Summit-ul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), la nivel de şefi de state şi guverne. Din delegația romană a făcut parte ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu. Premierul Dacian Cioloș a avut, in marja reuniunii la nivel inalt de la Sofia, intrevederi bilaterale cu omologul său bulgar Boyko Borissov și cu președinții Bulgariei, Rosen Plevneliev, și Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Romania și Bulgaria au convenit, cu acest prilej, trimiterea unei scrisori comune către Canada pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii romani și bulgari, care sunt in același timp și cetățeni europeni. In cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Canada există angajamente care dorim să fie respectate și, in acest scop, am convenit mai multe demersuri diplomatice pe care le vom face impreună, a declarat premierul Dacian Ciolos. In ceea ce privește relațiile romano-bulgare, premierul roman și omologul său din Bulgaria au discutat despre organizarea unei noi ședinte comune a guvernelor celor două țări, la sfarșitul acestei veri sau la inceputul toamnei. Am convenit și la nivel de prim-miniștri, așa cum s-a discutat și la nivel de miniștri de externe, să lucrăm impreună pentru a intări cooperarea regională cu țările vecine. Avem multe interese comune și in relația cu Republica Moldova, și in relația cu Serbia, și dorim să ne coordonăm pozițiile in cadrul Uniunii Europene, a precizat premierul Dacian Cioloș. In cadrul discuțiilor purtate cu oficialii din Bulgaria, șeful executivului roman a trecut in revistă și alte subiecte legate de cooperarea bilaterală, intre care construcția interconectorului de gaze pe sub Dunăre, esențială pentru crearea unei rețele comune de transport și distribuție in regiune. De asemenea, premierul Dacian Cioloș a declarat că Romania va susține masurile Bulgariei pentru combaterea imigrației ilegale și a subliniat că ambele țări și-au securizat frontierele la standardele Spațiului Schengen. Ne asumăm aceste responsabilități și faptul că Bulgaria iși face treaba foarte bine in a apăra frontiera externă a Uniunii Europene reprezintă un avantaj și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru Romania, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Principalele teme pe agenda Summit-ul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) au vizat evoluțiile in plan regional și perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest. In cadrul reuniunii a fost adoptată Declarația comună cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a SEECP. In intervenția sa, premierul Dacian Cioloș a salutat principalele direcții de acțiune ale Președinției in exercițiu bulgare şi a subliniat necesitatea intensificarii sprijinului acordat in pregătirea pentru aderare a candidaţilor şi potențialilor candidaţi. S-a referit, de asemenea, la evoluțiile inregistrare in ultimii ani in domeniul cooperării regionale, in contextul aniversar al desfășurării reuniunii, şi la contribuția adusă de SEECP la avansarea parcursului european şi euroatlantic al statelor candidate şi potențial candidate. In același timp, a reafirmat sprijinul ferm și consecvent al Romaniei pentru continuarea procesului de extindere a UE, pe baza meritelor proprii şi cu indeplinirea criteriilor de aderare. A menționat necesitatea continuării angajamentului european şi a susţinerii eforturilor statelor din regiune in realizarea reformelor. A prezentat poziţia Romaniei privind aspectele de actualitate in plan regional şi european, cu accent pe importanţa securităţii energetice şi gestionarea fluxurilor de migraţie. Informații suplimentare Republica Bulgaria exercită, in prezent, Preşedinţia in exerciţiu (PiE) a SEECP (iunie 2015 - iunie 2016). Romania este depozitarul Cartei SEECP. Croația va prelua mandatul de Președinte in exercițiu al SEECP pentru perioada 2016-2017. SPEECH BY H.E. MR. DACIAN CIOLOŞ AT THE SUMMIT MEETING OF THE SOUTH-EAST EUROPEAN COOPERATION PROCESS - 20th Anniversary of the SEECP - Key to regional Cooperation Sofia, 1 June 2016 [Check against delivery] Your Excellency President Plevneliev, Distinguished participants, I am indeed glad to attend the SEECP 20th anniversary Summit which is a moment of stocktaking. The Process has proven to be complementary to the European integration, and has brought a direct contribution in support of the EU rapprochement efforts in the region. There is also an obvious need for further development of synergies with other regional fora, increasing the interaction and cooperation with EU institutions and other regional similar formats. Out of the 12 SEECP participating countries, 8 are also taking part in the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR). I would like to encourage a deeper engagement within the EUSDR of countries with shared interests. Ladies and gentlemen, The objectives included in the Energy Union's Strategic Framework place a significant emphasis on regional cooperation. Among the regional gas projects that represent a priority for Romania, I could mention BRUA (Romania-Bulgaria-Hungary-Austria) including Romania-Bulgaria interconnector; the interconnection projects between EU and the Republic of Moldova; and the Black Sea offshore gas resources. Romania is also working hard on completing the electricity interconnection with Serbia. We encourage also the diversification of energy supply also by approaching some new technologies, energy efficiency, and smart solutions for the energy grids. I think we can discuss also all together of good means of energy supply and diversification of the sources. On the economic cooperation, we progressed a lot in trade exchanges but we still have to mention the good opportunities and the facilities of trade exchanges between the European Union and the neighboring countries, and I think the countries in the region should do more to encourage trade exchanges not only by means of state but also by putting together our business centers. On the infrastructure level, we need to start working intensively with the European Union instruments, even the financial instruments in order to promote strategic transport projects in the area. I am also glad that the future Croatian chairmanship can enhance more the cooperation in higher education and research, using bilateral cooperation and also European cooperation in the field of learning mobility in our countries, and a stronger cooperation between our universities. On European membership, I just want to express Romania's support of the European aspirations of all the countries represented here around the table. And from my experience as Commissioner, I know that beyond the political process of preparation, the administrative one, of the negotiations, and I think in this process, you can prove to be more prepared at the economic level and the human relations level. The process of the administrative preparation of accession to the European Union and the political decision are also related to our perception of this process. We need to build more local projects of cooperation and put more in contact the people using also bilateral resources. Romania is very committed to do more next year, on this, using also European Union funds, and I am sure that the European Commission will support this process, knowing the commitment of Commissioner Hahn, Vice-President Mogherini, I am sure the EU member states as well, which are part of this process, can be more encouraging with our partners in the Balkan area, in order to advance more in this direction. Beyond the administrative process of preparation for accession, Romania is ready to provide assistance in the field of reforming the public administration, we are doing this in Romania, we are ready to share our experience with our friends, in fighting corruption, in economic reforms, to share also the best practices to support the development of SMEs, and to share our knowledge on the negotiation and accession process. Again, I think that beyond this administrative process, we can do more on the people to people relationship. I also want to commend our colleagues from Podgorita for the signature of the accession protocol for NATO membership. Romania supports the Open Doors Policy, and we will support this approach in the incoming Warsaw Summit, and we will also support more pro-active presence of NATO in terms of deterrence and defence in this region, in the Black Sea region and also on the Eastern flank of NATO. We seek to use our experience of regional cooperation to support our friends not only for EU accession but also for NATO accession, and to start to build local cooperation in this field. To conclude, I would like to congratulate you Mr. President, and the Bulgarian Chairmanship-in-Office and your entire team for what you did, and to wish success to the Croatian Chairmanship. 2016-06-01 16:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_carusel_declaratii_p_bulgar.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia zilei de 1 iunieȘtiri din 01.06.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolos-cu-ocazia-zilei-de-1-iunieIi sărbătorim astăzi, in prima zi de vară, pe toți copiii din Romania și din intreaga lume. Doar prin ei putem spera la un viitor mai bun. Pe langă dragostea și confortul de neinlocuit al familiei, societatea are și ea un un rol hotărator in formarea generațiilor de maine: așadar, noi avem datoria să le oferim un prezent mai bun. De aceea, prin măsurile susținute de guvernul pe care-l conduc, vreau să pun baze solide pentru cateva aspecte esențiale, precum: performanță in educație, șanse egale pentru toți copiii indiferent de mediul din care provin și acces la servicii medicale de calitate. Vreau ca Romania să devină o țară in care a crește un copil să insemne pentru părinți preocuparea de a-l ajuta să-și găsească drumul cel mai potrivit in viață și de a-i pune in valoare aptitudinile, și nu să insemne grija pentru ziua de maine, cum, din nefericire, se intamplă pentru unii dintre părinți. 2016-06-01 11:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-06-01-11-26-35big_sigla_guvern_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș participă la summitul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) de la SofiaȘtiri din 31.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-participa-la-summitul-seecp-de-la-sofiaGalerie foto Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Discuţiile in cadrul summitului s-au concentrat pe acţiunile de cooperare in Europa de Sud-Est, mai ales in pregătirea ţărilor candidate pentru aderare la Uniunea Europeană şi modul in care această cooperare regională poate să ajute aceste ţări să se pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am insistat şi eu şi au fost şi alţi şefi de stat care au intervenit şi care au insistat şi pe cooperare economică, pe cooperare in domeniul energiei, unde există un potenţial important. Statele membre ale Uniunii Europene, parte din acest proces, am impărtăşit experienţa noastră de acţiuni comune, aşa cum avem şi noi relaţii foarte stranse cu Bulgaria, de exemplu, pe care le dezvoltăm. Noi, Romania, ne-am arătat susţinerea pentru continuarea procesului de lărgire a Uniunii Europene şi totodată disponibilitatea de a sprijini aceste ţări candidate şi prin asistenţă tehnică şi prin alte măsuri de cooperare. De altfel, in cadrul MAE urmează să creăm acel departament de cooperare şi dezvoltare care va avea sigur ca principal obiectiv cooperarea cu Republica Moldova, dar vom folosi acelaşi instrument şi pentru o prezenţă mai activă la nivel tehnic, de expertiză tehnică şi in această regiune a Balcanilor de Vest, pentru că e un potenţial de intensificare a cooperării economice foarte important care incă nu este valorificat. In marja acestei intalniri am avut o discuţie bilaterală şi cu domnul preşedinte Timofti in care am discutat, sigur, de stadiul relaţiilor noastre cu Republica Moldova şi mai ales pregătirea acordării primei tranşe de imprumut. Am discutat şi de faptul că cu ocazia vizitei mele la Washington am avut discuţii /sau am ridicat/ şi subiectul cooperării cu Republica Moldova şi cu vicepreşedintele Biden şi că suntem in contact cu guvernul Republicii Moldova. Cred că in săptămanile următoare, odată ce vom avea informarea privind măsurile de reformă care au fost asumate de guvernul moldovean vom putea lua decizia in paralel şi cu un progres in discuţiile cu FMI, care in cele din urmă inţeleg că pregăteşte o misiune in Republica Moldova, pentru a incepe posibilele negocieri pentru un acord de imprumut. Deci suntem in linia a ceea ce am convenit iniţial. Reporter: /...despre necesitatea eliminării vizelor pentru Canada există un orizont de timp in care am putea să vedem o astfel de eliminare a vizelor? Dacian Cioloş: Ar trebui să existe un punct de vedere clar al Canadei in mod normal pană in toamna acestui an, pentru că suntem intr-o fază avansată cu aprobarea Acordului de Liber Schimb şi chiar dacă nu e in mod formal legată chestiunea vizelor de acest acord de liber-schimb, dar atunci cand s-a negociat acest acord de liber-schimb, Canada şi-a luat nişte angajamente, şi despre asta vom discuta acum. E foarte probabil ca la mijlocul lunii iunie eu să fac o vizită la Ottawa. Aveam o vizită programată mai demult pe care probabil că o s-o concentrez acum. Am confirmarea acceptului primului ministru Trudeau să ne intalnim. O să mai am acolo intalniri probabil şi in parlament. O să fie contacte şi cu membri ai guvernului, pentru că vreau să clarificăm anumite lucruri legat de modul in care noi suntem pregătiţi şi să rediscutăm toate argumentele care ar trebui să ducă in direcţia aceasta. Deci sper eu ca pană la sfarşitul anului să avem un răspuns şi o poziţie clară a Canadei legat de un orizont de timp pentru eliminarea acestor vize. Deci e un subiect pe care l-am discutat şi cu premierul Borisov, şi cu preşedintele Bulgariei şi e clar că mergem in aceeaşi direcţie. Reporter: Duminică avem alegeri. Unde veţi merge să votaţi? Dacian Cioloş: Acasă, unde am domiciliul. Reporter: In Zalău adică? Dacian Cioloş: Da. Mulţumesc. Declarații de presă comune [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule prim-ministru, dragă Boyko, intr-adevăr, noi am avut ocazia să ne vedem şi să discutăm şi cand am fost comisar european, cand am venit la Sofia. Acum vin in calitate de prim-ministru al unei ţări, indrăznesc să spun, vecină şi prietenă şi cred că in adevăratul sens al ambelor cuvinte, pentru că şi ca vecini, şi ca prieteni am construit foarte multe impreună şi mai avem incă multe de făcut impreună. Am trecut in revistă astăzi mai multe subiecte de interes comun şi pentru Bulgaria, şi pentru Romania. Am discutat de cooperarea noastră in cadrul NATO, de pregătirea summitului de la Varşovia şi de armonizarea poziţiilor noastre pentru a susţine intărirea flancului estic al NATO, atat pe partea de nord-est, cat şi pe partea de sud-est, inclusiv la Marea Neagră şi aici avem perspective de a lucra impreună. Am discutat şi depre demersurile pe care am inceput să le facem şi le vom continua impreună pentru a susţine ridicarea vizelor pentru călătoria in Canada cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor romani care sunt in acelaşi timp cetăţeni europeni şi in cadrul discuţiilor, negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Canada sunt nişte angajamente pe care acum noi ne dorim să fie respectate şi am convenit mai multe demersuri diplomatice impreună. Dar am discutat şi de relaţiile bilaterale. Am convenit să continuăm bune obiceiuri pe care guvernele precedente le-au dezvoltat in trecut, intalniri comune ale Guvernului Romaniei şi Guvernului bulgar, sigur, cu miniştri, pe temele pe care avem subiecte in comun. Foarte probabil, vom relua acest gen de intalniri undeva la sfarşitul verii sau la inceputul toamnei şi totodată am convenit şi la nivelul nostru, al premierilor, aşa cum s-a intamplat şi la nivelul miniştrilor de externe, să lucrăm impreună pentru a intări cooperarea regională cu ţările vecine. Avem multe interese comune şi in relaţia cu Republica Moldova şi in relaţia cu Serbia şi dorim să ne coordonăm acţiunile, poziţiile in cadrul UE şi pe aceste subiecte, dar şi pe altele. Şi am trecut in revistă şi cateva subiecte legate de cooperarea bilaterală pe care o să le dezvoltăm, faptul că tocmai s-a semnat, in urmă cu cateva zile, contractul pentru construcţia interconectorului de gaze pe sub Dunăre şi sperăm noi, conform contractului, ca in cateva luni de zile, oricum pană la sfarşitul toamnei, să avem finalizată această lucrare, un element esenţial pentru a putea crea o reţea de distribuţie de gaze şi de transport de gaze comună in regiune. Şi am discutat şi despre alte chestiuni care privesc cooperarea noastră la Dunăre, lucruri pe care o să le reluăm cu siguranţă şi cu ocazia intalnirii intre membri ai guvernului din Bulgaria şi Romania. Doresc să-i mulţumesc oricum premierului bulgar, Boyko Borisov, pentru spiritul de cooperare şi deschidere pe care il arată şi cred că poate să devină un exemplu cooperarea asta de modul cum două state membre ale UE lucrează impreună. I-am spus că are toată susţinerea noastră şi pentru toate măsurile pe care le ia pentru a combate migraţia ilegală. Mi-a spus, şi constatăm şi noi asta, că Bulgaria se comportă la fel ca şi Romania, se comportă in apărarea frontierelor şi in protecţia la frontiere ca şi cum ar fi un stat membru al Spaţiului Schengen, ne asumăm aceste responsabilităţi şi faptul că Bulgaria işi face treaba foarte bine in a apăra frontiera externă a UE e un avantaj şi pentru Uniunea Europeană şi e un avantaj, sigur, şi pentru Romania, şi pentru asta eu i-am felicitat şi i-am mulţumit. Boyko Borisov: Mulțumesc pentru evaluarea pozitivă. Cred că nu este drept ce se intamplă cu Romania și Bulgaria, pentru că ambele state se comportă cu mult mai bine decat unele state Schengen. Si ceea ce ați spus și poziţia comună privind vizele cu Canada, bineinţeles că şi noi susţinem ca aceste vize să nu mai continue să fie o piedică, pentru că, cu Canada avem relaţii foarte bune, dar in acelaşi timp suntem convinşi că trebuie să apărăm interesele popoarelor bulgar şi roman incat cetăţenii noştri să călătorească fără vize către Canada. Am făcut o scrisoare comună, am elaborat ca să trimitem către Canada şi i-am invitat pe canadieni să vadă ei cum ne apărăm noi graniţele ca şi cum am fi state membre Schengen. Şi cooperăm pe acest subiect cu domnul prim-ministru al Romaniei, I-am povestit şi despre convorbirea mea cu domnul Schulz şi să sperăm că aceste vize nu vor mai exista. In ceea ce priveşte interconectorul de gaze, precum ştiţi, ani la rand au fost nişte piedici in faţa construirii acestui interconector, iar acum două zile, după cum a spus şi dansul, am semnat acordul pentru construirea acestui interconector şi termenul este in două-trei luni să fie gata pentru a fi exploatat. Şi noi cu dansul vom monitoriza acest proces. Bineinţeles, ca state membre NATO, noi putem executa exerciţii comune pe acvatoriul Mării Negre, să facem aşa incat militarii noştri din ambele ţări să aibă exerciţii comune şi să lucreze in comun, aşa că şi in această privinţă stăm foarte bine. Continuăm să organizăm şi intalnirile trilaterale cu colegul dansului cu care am avut anul trecut, și cu domnul prim-ministru al Serbiei. Şi ministrul de externe al Romaniei este aici, domnul Lazăr. I-am reţinut numele cel mai uşor. Bineinţeles, acum este randul nostru să organizăm, am putea in august sau la inceputul lui septembrie, să facem şedinţa comună a celor două guverne, precum a fost la Craiova anul trecut. Mai avem multe subiecte de discutat şi in cadrul UE şi NATO şi regionale, dar totuşi cu Romania prietenă noi o să continuăm relaţiile apropiate, ne susţinem şi in cadrul Consiliului JAI şi pe teme foarte importante. Vă mulţumesc foarte mult. Fotografia de familie Intalnirea bilaterală cu Boyko Borissov, Prim-ministru al Republicii Bulgaria Intalnirea bilaterală cu Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova Participare la prima parte a sesiunii plenare a Summit-ului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș ia parte maine, 1 iunie, la reuniunea de la Sofia a șefilor de stat și de guvern ai statelor participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Reuniunea este organizată de Bulgaria, care deține preşedinţia in exerciţiu a SEECP, și are o semnificație specială, marcand două decenii de la inființarea acestei structuri de cooperare regională, la care participă 12 țări, intre care și Romania. In cadrul reuniunii va fi adoptată Declarația comună cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a SEECP. Premierul Dacian Cioloș va mai avea o intrevedere cu omologul său bulgar, Boyko Borissov, urmată de declarații de presă comune, și va participa la dejunul oficial oferit de președintele Republicii Bulgaria, Rosen Plevneliev, in onoarea inalților oficiali prezenți la summit. Principalele teme pe agenda reuniunii vizează aspecte legate de evoluțiile in plan regional și perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA SUMMIT-UL ȘEFILOR DE STAT ȘI DE GUVERN SEECP 09.30-11.00 Participare la prima parte a sesiunii plenare a Summit-ului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) * Discursul de deschidere al domnului Rosen Plevneliev, Președintele Republicii Bulgaria, Președinte SEECP * Discursul domnului Dacian Cioloș, Prim-ministru al Romaniei și al celorlalți inalți oficiali (ordinea TBC) 11.15 Fotografia de familie 11.30 Intalnirea bilaterală cu Boyko Borissov, Prim-ministru al Republicii Bulgaria 12.10 Declarații de presă comune 14.30 Participare la dejunul oficial oferit de Rosen Plevneliev, Președintele Republicii Bulgaria *Menționăm că ora locală este aceeași cu ora Bucureștiului. 2016-05-31 18:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_carusel_summit_sceep.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu Alteța Sa Regală Charles, Prinț de WalesȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/primirea-altetei-sale-regale-printul-charles-print-de-wales-de-catre-premierul-dacian-cioloGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a avut o intrevedere, luni, 30 mai a.c., cu Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, aflat in vizită in Romania. In cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte legate de protejarea patrimoniului cultural, biodiversitate, silvicultură, dezvoltarea rurală durabilă. Inaltul oaspete a prezentat stadiul principalelor proiecte pe care le desfășoară in Romania. Cu acest prilej, premierul i-a mulțumit Alteței Sale Regale pentru implicarea remarcabilă in conservarea biodiversității și a dezvoltării durabile in Transilvania, prin intermediul fundațiilor pe care le patronează. 2016-05-30 17:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88088.jpgAnunț de presă al Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea InformaționalăȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/anunt-de-presa-al-ministerului-comunicatiilor-i-pentru-societatea-informationalaLa ora 18:30, Marius Bostan, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională impreună cu Președintele AADR, Delia Popescu și Președintele ANAP, Bogdan Pușcaș vor face declarații de presă despre Sistemul Electronic de Achiziții Publice, la sediul MCSI din Bulevardul Libertății nr. 14, et. 2, București. 2016-05-30 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_mcsi_sigla.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul dedicat subscripției naționale pentru achiziționarea operei de artă a maestrului Constantin Brâncuși “Cumințenia Pământului", împreună cu ministrul Culturii, Corina ȘuteuȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-evenimentul-dedicat-subscriptiei-nationale-pentru-achizitionarea-operei-de-arta-a-maestrului-constantin-brancu-i-cumintenia-pamantului-impreuna-cu-ministrul-culturii-corina-suteuGalerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Trebuie să incepem acest moment cu o clipă de onestitate, pentru că așa aş vrea să fie pană la capăt. Şi atunci, dacă suntem oneşti, trebuie să spun că guvernul precedent a fost cel care a utilizat oportunitatea de a constitui dreptul de preempţiune a statului roman atunci cand această operă a fost pusă in vanzare de proprietarii ei. Şi ca să fie lucrurile clare, pentru că au tot fost discuţii in jurul acestui subiect, această operă a rămas in proprietate privată după un proces in justiţie, intre statul roman şi proprietar, cand justiţia a stabilit in mod definitiv şi irevocabil statutul acestei opere de artă. Deci, in aceste condiţii, statul şi-a constituit dreptul de preempţiune şi, intr-adevăr, guvernul pe care il conduc a preluat in mod proactiv acest proces, continuand negocierile cu proprietarii şi finalizand aceste negocieri, discutand şi condiţiile in care această operă poate să intre proprietatea statului, obţinand această perioadă de cateva luni in care guvernul a decis, dincolo de alocarea acelei sume de 5 milioane de euro in preţul de achiziţie negociat cu proprietarii, să alăturăm şi un proces de subscripţie publică. Sigur, au fost discuţii şi intrepretări: de ce să mai cerem bani şi cetăţenilor, atata timp cat guvernul poate să decidă să pună toată suma? Sau: de ce guvernul pune suma respectivă şi apoi cere diferenţa cetăţenilor? Dincolo de chestiunea de matematică, să spun, respectiv cum se mobilizează această sumă, ni s-a părut că e un moment important in a folosi arta, in a folosi acest proces de subscripţie publică a unei opere de artă, care, din punctul meu de vedere, prin definiţie, reprezintă sufletul neamului romanesc; mi s-a părut că e important să folosim acest moment ca un moment care să contribuie la construcţia spiritului cetăţenesc colectiv, trecand printr-o asumare a responsabilităţii individuale. Pentru că au mai fost, probabil, momente in care s-au făcut apel la spiritul colectiv, la comunitate, dar, după părerea mea, comunitatea nu poate să fie solidă atata timp cat nu există o asumare individală a apartenenţei la comunitatea respectivă. Acest proces de subscripţie publică le poate imbina pe amandouă: şi asumarea individuală, pentru că eu sunt cel care decid să donez, dar şi intrărirea spiritului comunitar, pentru că, la urma urmei, intrand in posesia statului această operă, ea va aparţine tuturor, dar printr-o asumare individuală. De ce, din punctul meu de vedere, această operă prin excelenţă reprezintă sau e partea sufletului neamului romanesc? Pentru că această idee de Cuminţenie a pămantului, greu traductibilă, de altfel - şi doamna Doina Lemny o să vă dea probabil mai multe detalii - inspiraţia lui Brancuşi de a realiza aceast lucrare vine din străfundul spiritului ţăranului roman, a celui care a menţinut tot spiritul romanesc de-a lungul istoriei. Dincolo de istorie, vine din legendă, vine din acea parte care a construit şi care a definit sufletul neamului romanesc. Pe de altă parte, sunt rare operele lui Brancuşi pe care Brancuşi să nu fi lucrat, pentru a le perfecţiona. De aceea avem mai multe Coloane ale infinitului, mai multe Păsări, mai multe, dacă nu mă inşel, Domnişoara Pogani ş.a.m.d. Sunt foarte rare operele pe care Brancuşi nu am mai lucrat; le-a făcut o dată şi au rămas aşa cum au fost, fără să incerce să le reproducă sau să le amelioreze - şi este şi cazul Cuminenţiei Pămantului. Este operă unică şi pentru că este singura de acest fel. Și este unică şi pentru că ea, cred eu, a fost gandită să fie compatibilă cu sufletul neamului romanesc şi cu Romania. Şi de aceea, cred că avem datoria, nu doar să o păstrăm pe teritoriul Romaniei, ceea ce oricum se intamplă, prin legislaţia pe care o avem in vigoare privind patrimoniul naţional, dar mi se pare important să putem să o păstrăm in patrimoniul public. Deci ea să fie in permanenţă accesibilă celor care doresc să o vadă, pentru că ea poate să rămană pe teritoriul Romaniei dacă statul nu o achiziţionează, să intre intr-o colecţie privată şi să nu fie neapărat accesibilă pentru a putea fi văzută şi contemplată. Din aceste multiple motive, am considerat că e de datoria guvernului să-şi asume această responsabilitate şi să ducă pană la capăt acest proces de asumare a dreptului de preempţiune şi prin această subscripţie publică. Se poate intampla să nu reuşim să ducem pană la capăt, din acest punct de vedere, al subscripţiei publice, acest proces, dar eu, personal, aş spune că sunt un optimist incurabil şi nu vreau să-mi imaginez această situaţie şi eu o să fac tot ce ţine de mine, ca prim-ministru, respectand legea şi in totală transparenţă, aşa cum am promis, pentru ca acest proces - pentru că este un proces -, să fie unul de succes. Şi, incă o dată, dincolo de sumele care se vor aduna, ceea ce este important, din punctul meu de vedere, intr-un an electoral in care campaniile electorale cam prin definiţie dezbină şi nu unesc, să venim cu un proiect care să aducă impreună oameni in jurul unui ideal comun. Vreau să mulţumesc tuturor acelora care au decis să se implice in această campanie, pro bono, fără să ceară nicio remuneraţie şi, sigur, doresc, in primul rand, să le mulţumesc celor care sunt prezenţi astăzi alături de noi, tuturor celor care au participat şi la pregătirea acestui spot publicitar, celor care ştiu că au inceput deja să se lanseze in aceast campanie de colectare. Pană in momentul de faţă s-au colectat 129.526 de euro, din care mai mult de 60% in ultimele zile, de cand am lansat aceste spoturi. Sigur, suma nu e mare, dar mă incurajează faptul că atunci cand există o mobilizare şi subiectul este prezent, există o mobilizare şi din partea oamenilor. Vom menţine acest subiect, această temă prezentă in zilele, săptămanile şi lunile următoare, atat in ţară, cat şi in diaspora. Am avut semnale pozitive şi din partea romanilor care locuiesc in Statele Unite. Cu ocazia ultimei vizite, mai mulţi dintre ei m-au rugat să-i ajutăm să organizăm impreună evenimente prin care să colectăm fonduri şi din diaspora. Ştiu că nu doar in Statele Unite, şi in alte ţări, comunităţile romaneşti se mobilizează. Doresc să ii mulţumesc maestrului Rebengiuc pentru faptul că a acceptat nu doar să participe la acest spot, dar şi pentru că a acceptat să fie alături de noi. Doamnei Oana Pellea, de asemenea, mulţumiri pentru dedicaţia cu care v-aţi implicat in acest proiect. Mulţumiri și doamnei Doina Lemny, de la Centre Pompidou din Paris, cea care are in custodie, aş indrăzi să spun, ceea ce a lăsat Brancuşi moştenire statului francez şi este expus la Atelierul Brancuşi - Centre Pompidou din Paris. Deci, iată, tot o romancă este cea care are grijă de operele lui Brancuşi acolo. Mulţumesc doamnei ministru Corina Şuteu, care işi asumă in continuare acest proiect inceput intr-un mod foarte dinamic de fostul ministru al culturii, domnul Vlad Alexandrescu, căruia doresc, şi pe această cale, să-i mulţumesc pentru modul in care s-a implicat in acest proiect. Şi vă doresc tuturor şi imi doresc pentru noi, pentru toţi, cat mai multă inţelepciune, să fim in măsură să ducem acest proiect de a pune incă o cărămidă la construcţia comunităţii romaneşti, să putem să ducem pana la capăt acest proiect. Mulţumesc. 2016-05-30 15:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_crop_carusel_cumintenia_pamantului1.jpgCumințenia pământului: 138.188 de euro s-au strâns, până în prezent, prin subscripția publică, 50% după lansarea campaniei naționale de susținereȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/cumintenia-pamantului-138-188-de-euro-s-au-strans-pana-in-prezent-prin-subscriptia-publica-50-dupa-lansarea-campaniei-nationale-de-sustinere Guvernul Romaniei mulțumește tuturor romanilor și companiilor care s-au implicat, pană in prezent, in campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului In semn de respect și in virtutea transparenței totale, Guvernul se angajează să anunțe periodic, pe 1 și 15 ale fiecărei luni, pană pe 30 septembrie, sumele stranse in cadrul subscripției publice Subscripția publică a reușit să adune, pană la ora actuală, 138.188 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse acum la dispoziție, din care 49.606 euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 8.875 de euro prin intermediul eMag.ro și 79.707 euro prin transfer bancar in conturile Ministerului Culturii 50% din fondurile adunate au venit după lansarea campaniei naționale de susținere, prin 3.455 de donații, persoane fizice și companii Inițiativa are nevoie, in continuare, de susținerea cat mai multor romani și companii din Romania Este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să intărească solidaritatea dintre stat și societate Achiziția operei se poate face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de 5 milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca 6 milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice, pană, cel tarziu, pe 30 septembrie 2016. București, 30 mai 2016 - Campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului a reușit să starnească interesul unui număr impresionant de romani, persoane fizice, dar și companii private din diverse domenii. Astfel, pană la finele lunii mai, prin subscripția publică pentru - Cumințenia pămantului s-au strans 138.188 de euro, din care 74.584 de euro incepand cu 19 mai, momentul de start al campaniei publice create si implementata pro bono de GMP Group si Media Investment. - Le mulțumesc tuturor romanilor pentru susținerea de care au dat dovadă pană acum. Personal, mi-au intărit, incă o dată, convingerea că dispunem de resurse, nebănuite, poate, de mulți dintre noi, de coeziune națională in jurul marilor proiecte de țară. Cumințenia pămantului este o operă de artă reper in viaţa artistică a lui Brancuşi, are o valoare aparte, iar inițiativa Guvernului trebuie să reprezinte o asumare publică a acestui proiect. Ii invit pe romani să ni se alăture cu gandul și cu sufletul și să decidă dacă această lucrare merită să rămană accesibilă publicului larg. Noi vom face, in perioada următoare, tot ce este posibil să-i convigem că da, merită!, a declarat Dacian Cioloș, prim-ministrul Romaniei. - Cumințenia pămantului este una dintre cele mai mari și mai importante capodopere ale lui Brancuși. A fost creată intr-un moment de răscruce din viața artistului, la 1907-1908, cand a hotărat să abandoneze mulajul și să sculpteze direct in piatră, in lemn, in marmură. Spre deosebire de Sărutul, este o piesă unică, și, chiar și prin denumirea pe care i-a dat-o, un titlu intraductibil, face parte din sensibilitatea romanească. Ai impresia că vine din epoci imemoriabile, dar marchează și un pas important spre modernitate. Brancuși e al meu și, sunt sigură, că trebuie să fie și al tuturor romanilor, a declarat Doina Lemny, doctor in istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris. După ce mai multe opere ale lui Brancuși s-au vandut, in ultimii ani, către proprietari privați sau colecții particulare, această sculptură, reprezentativă pentru intreaga sa operă, este ultima pe care statul roman o mai poate recupera, in prezent, pentru a o putea face accesibilă publicului larg și iubitorilor de artă. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regasesc Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor GiurgiuFrancois Saint-Paul - ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. Printre companiile care și-au anunțat implicarea in susținerea campaniei: Dedeman, eMag, Banca Transilvania, OMNIASIG, BRD, New Folder, Unlock, Media Trust, 360 Revolution. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania, eMag, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand astfel in conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU Despre Cumințenia pămantului Cumințenia Pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-05-30 14:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-30-02-12-52big_sigla_guvern_albastru.pngMFE deschide linii de finanțare în valoare de 5,8 miliarde euro, pentru proiecte de infrastructurăȘtiri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mfe-deschide-linii-de-finantare-in-valoare-de-5-8-miliarde-euro-pentru-proiecte-de-infrastructuraMinisterul Fondurilor Europene (MFE) deschide astăzi apeluri de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare. Cererile de finanțare pentru toate apelurile deschise astăzi se vor putea depune in perioada 01 iunie 2016 - 31 decembrie 2018. Pot primi finanțare atat proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate pană la finalul anului 2015) cat și proiecte noi, prioritizate la finanțare conform documentelor sectoriale de planificare strategică. Finanțările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilității călătorilor și a mărfurilor in condiții de siguranță și eficiență a resurselor și eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE. Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional și are atribuţii in dezvoltarea proiectelor de investiţii. Proiectele finanțate in infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare intre graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurand creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum și modernizarea, eficientizarea și competitivizarea transportului feroviar. Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanții eligibili fiind Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor și alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare. Proiectele finanțate pentru infrastructura de metrou au ca obiective imbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie și creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător. Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A. Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate aici. Proiectele care primesc finanțare in cadrul acestor apeluri de proiecte sunt publicate pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, stadiul acestora fiind actualizat periodic. Pană la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare și selecție a proiectelor va fi gestionat de către AM POIM din cadrul MFE. Despre Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020: Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din Romania pe această perioadă de programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. Programul finanțează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. In vederea atingerii obiectivelor propuse, in cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare. 2016-05-30 13:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-30-01-35-30big_ministerul_fondurilor_europene.jpgCNADNR: Lucrări de montare a separatoarelor de sens pe DN 1 Știri din 30.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/cnadnr-lucrari-de-montare-a-separatoarelor-de-sens-pe-dn-1Astăzi, 30.05.2016, incepe execuția lucrărilor de montare a separatoarelor de sens pe DN 1. Primele lucrări de montare a parapetelor vor incepe de la baza rampei podului de pe DN 1, in zona IKEA. Lucrările vor fi executate după următorul program: Luni - Joi, intre orele 10.00 - 17.00, pe ambele căi de circulație; Vineri intre orele 10.00 - 14.00, pe calea 2, pe sensul Ploiești - București; Sambătă intre orele 08.00 - 14.00, pe calea 2, pe sensul Ploiești - București Duminică intre orele 08.00 - 14.00 pe calea 1, pe sensul București - Ploiești. Precizăm că in zilele de sărbători legale nu vor fi executate lucrări, nefiind astfel instituite restricții de circulație. Aceste lucrări de montare a parapetelor metalice și a celor din beton de tip New Jersey se vor desfășura pe sectorul cuprins intre Pasajul Inferior Băneasa, km 8+050 și km 12+868 situat la capătul rampei Otopeni a Pasajului superior peste Centura București. Acest parapete va separa sensurile de circulație și va impiedica trecerea autovehiculelor de pe o cale de circulație pe alta. CNADNR face apel in continuare la șoferi să circule cu respectarea regulilor de circulație, mai ales cu viteza legală, pentru că montarea acestor parapete nu exclude producerea de accidente cauzate de viteza excesivă. CNADNR, impreună cu Poliția Rutieră au stabilit ca toate aceste lucrări să se desfășoare in anumite intervale orare, cand traficul este mai scăzut, astfel incat impactul lucrărilor asupra celor care tranzitează zona să fie cat mai mic. Reamintim că in data de 22.04.2016, Compania Natională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A. a semnat Acordul-cadru de furnizare avand ca obiect - Achiziţia şi transportul parapetelor rigide prefabricate din beton aferente drumurilor naţionale şi autostrăzilor din administrarea companiei. Acordul-cadru semnat are o durată de 2 ani și are ca obiect furnizarea și montarea a unei lungimi de aproximativ 200 km de parapete, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat şi venituri proprii și va avea la baza contracte subsecvente anuale pentru toate Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri. In primă fază s-a stabilit montarea parapetelor de beton pe lucrările de artă (pasaje), pe o lungime de aproximativ 800 ml, pornind de la următoarele poziţii kilometrice: km 8+900 km 9+850 km 12+384. După finalizarea amplasării parapetelor pe DN 1 intre Băneasa şi Otopeni, procedura va fi continuată tot pe DN 1, pe o distanţă de aproximativ de 35 km, pe sectorul de drum cuprins intre km 40 - km 94. CNADNR solicită tuturor celor implicați in acest proiect să lucreze cat mai bine și rapid, astfel incat traficul să fie afectat cat mai puțin. De asemenea, rugăm conducătorii auto să manifeste ințelegere și să respecte semnalizările și restricțiile impuse pe perioada lucrărilor. 2016-05-30 12:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-30-12-21-05big_cnadnr.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul “România – Powered by Nature/RO inspirată de natură”Știri din 28.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-evenimentul-romania-powered-by-nature-ro-inspirata-de-naturaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la evenimentul - Romania - Powered by Nature/RO inspirată de natură [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru invitaţie şi felicitări! In primul rand, felicitări pentru redeschiderea Sălii Dalles, care sper să fie un nou inceput, nu doar pentru artă, in Bucureşti, nu doar pentru arta urbană, ci pentru orice proiect inovant care să apropie mediul urban de natură şi de dinamica aceasta a schimbărilor care merg in sensul armoniei. Deci, mult succes şi viaţă cat mai lungă! Felicitări apoi pentru Ivan şi pentru Doru! Ştiu că acest proiect se coace de ceva vreme. In urmă cu un an, un an şi ceva, discutam cu Doru despre acest proiect, prin care inclusiv economia Romaniei să poată să fie lansată sau relansată pornind de la o valorificare inteligentă a resurselor naturale pe care le are Romania, o valorificare nu atat prin exploatare, cat printr-o mai bună punere in valoare, o valoare adăugată faţă de ceea ce poate să ofere natura şi o modalitate de punere in valoare a acestor resurse intr-un mod regenerator, să spun aşa. Eu, cel puţin, aşa am perceput incă de la inceput acest proiect: Romania inspirată de către natură sau, altfel spus, natura din Romania ca sursă de dezvoltare durabilă. Şi aici sigur că există componenta ecologică, dar pe care eu nu o văd ca pe o componentă ecologică gen rezervaţie, care să prezerve o anumită resursă, ci să o pună in valoare. E o modalitate, să spun, mai realistă de a vedea lucrurile in ceea ce priveşte raportul dintre om şi natură. Multă vreme, chiar şi Delta Dunării, la care facem referire şi de unde vine şi Ivan, in percepţia unora, delta ar fi trebuit să fie complet protejată şi, pe cat posibil, protejată mai ales de intervenţia omului. Eu, dimpotrivă, cred şi cu experienţa ruralului, şi a ruralului romanesc, cred că omul inteligent, cu inteligenţa aceea nativă apropiată de armonia care izvorăşte din natură, poate să fie un factor constructiv in natură, prin punerea in valoare a acesteia, şi nu prin epuizarea acesteia. Şi aici cred că este schimbarea de concepţie pe care o văd că se dezvoltă şi la nivel internaţional, de a folosi resursele naturale nu prin exploatare, deci epuizandu-le sau intr-un mod in care le consumăm, ci de a folosi resursele naturale in aşa fel incat să asigurăm şi regenerarea acestora, dar să creăm, in acelaşi timp, prin acest proces de regenerare, şi valoare adăugată. Şi cred că, din această perspectivă, Romania are posibilitatea să-şi folosească natura ca atare - natura cu N mare - natura care a inspirat multă vreme artişti, scriitori, muzicieni, pictori ş.a.m.d., deci a produs valoare adăugată prin artă, şi cred că a venit vremea să producem valoare adăugată din natură, fără să o distrugem, şi prin economie. Şi, din acest punct de vedere, ceea ce aţi lansat mi se pare inteligent, pentru că vorbim in Romania de industriile creative care iau avant in ultimii ani şi care au un impact pozitiv din ce in ce mai mare chiar şi in PIB, deci creează valoare, creează valoare in economie... Ei, dacă aceste industrii creative sau această inteligenţă reuşim să o orientăm şi spre activităţi productive care să pună in valoare resursa naturală fără să o epuizeze, ci să o regenereze, cred că aici avem un potenţial mare de creştere, care are nevoie de o infrastructură de bază pentru a putea fi valorificată. Şi, din acest punct de vedere, incercăm să orientăm şi fondurile publice pentru a putea susţine financiar astfel de proiecte, atat fondurile europene, cat şi fondurile din bugetul naţional. Sigur, este mai greu, pentru că trebuie să schimbăm anumite reflexe care funcţionează nu numai in analiza economică, dar şi in administraţie, insă astfel de platforme de dezbatere, de prezentare a unor soluţii care la nivel micro funcţionează pot să fie un punct de plecare pentru a promova şi un alt fel de dezvoltare economică. Şi, vă spun, observăm din ce in ce mai mult şi la nivel internaţional că această abordare ecologică in sens creativ şi in sensul creării de valoare adăugată funcţionează şi in agricultură, prin agricultura ecologică, şi in turism, prin ecoturism, şi in transporturi, prin transportul inteligent, care nu poluează, deci avem ramuri ale economiei care produc valoare adăugată şi care se bazează din ce in ce mai mult pe acest mod de abordare a resursei naturale. Pe de altă parte, atunci cand vorbim de ecologie, ne gandim, sigur, in primul rand la natură şi ne gandim la mediul rural, unde există spaţiu de aplicare a acestor idei, foarte larg. Cred că partea inteligentă a ceea ce puteţi să faceţi şi văd că aţi inceput să faceţi este de a aduce acest tip de abordare ecologic sau durabil in mediul urban, in oraşe, folosind intr-un mod inteligent resursele naturale pe care le avem in multe din oraşele Romaniei, şi aici ideea aceasta de a face din Damboviţa o coloană verde, o coloană vertebrală verde a Bucureştilor mi se pare o idee inteligentă, cu doi plămani la cele două capete, la intrare şi la ieşire din Bucureşti, la unul din aceste capete v-am dat şi noi o mană de ajutor cu recunoaşterea Lacului Văcăreşti ca şi parc natural. Se poate face ceva similar sau, eu ştiu, adaptat şi la capătul celălalt şi de-a lungul Damboviţei ştiu că sunt multe proiecte care pot lega intre ele aceste idei legate de creativitate, legate de natură, legate de politica de urbanism. Şi cred că una din platformele pe care le-ar putea construi in Bucureşti, sigur, să vedem ce se intamplă după alegerile locale şi care vor fi ideile noilor aleşi, idei cu care vor veni din acest punct de vedere, insă Guvernul s-a angajat să sprijine financiar proiecte in toate cele 12 oraşe care au candidat şi unele dintre ele mai sunt incă in competiţie pentru titlul de Capitală eurpeană a culturii. Practic, in toate aceste oraşe proiectele cele mai interesante vin din conlucrarea autorităţilor locale, a administraţiei publice locale, cu organizaţiile neguvernamentale, cu industriile creative, care pentru prima dată, aş spune, multe din aceste oraşe şi-au adus aportul la astfel de proiecte inovatoare şi inteligente şi cred că şi noi ne-am angajat, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Culturii, să preluăm şi să finanţăm, să sprijinim financiar anumite proiecte care fac parte sau integrate in aceste concepte. Şi cred că la Bucureşti am putea avea in vedere astfel de proiecte integrate de-a lungul Damboviţei, aşa cum prezentaţi şi dvs aici cateva idei. Guvernul va rămane implicat activ in acest proiect, inclusiv in ideile promovate de această expoziţie, inclusiv pe partea de dezbatere, pe 6 iunie, doamna ministru al mediului, Paşca Palmer, va fi şi ea prezentă aici pentru o dezbatere şi, pornind şi de aici, sper să plecăm in bagaje cu cateva idei pe care să putem să incepem să le punem in practică. Felicitări tuturor celor care s-au implicat in acest proiect şi vă doresc mult succes şi multă inspiraţie! 2016-05-28 11:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_natura.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Gala Premiilor CapitalȘtiri din 26.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-gala-premiilor-capitalGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Gala Premiilor Capital [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit! Nu ştiu dacă e un invitat atat de special. N-ar trebui să fie, cel puţin in mediul de business, pentru că eu sper ca, in continuare, guvernul să vă fie un partener. Vreau să vă spun că şi eu am făcut un duş dimineaţă, dar, la mine dimineaţă a fost in urmă cu mai multe ore decat la dumneavoastră, pentru că vin din Statele Unite, din vizita din Statele Unite. Tocmai am ajuns, in urmă cu cateva ore. Deci, o să mă inţelegeţi, dacă o să mă vedeţi un pic ameţit. Nu e din cauza şampaniei, vă garantez că n-am atins-o incă, e din cauza drumului. Insă am ţinut să vin la această festivitate pentru că, de 21 de ani, de cand există acest premiu, an de an, prin felul in care acordaţi acest premiu, prin criteriile pe care le-aţi stabilit, aţi conturat şi anumite repere superioare ale excelenţei in economia din Romania, in sectorul de business din Romania, iar pentru asta vreau să mulţumesc revistei Capital şi tuturor celor care organizează şi susţin acest eveniment. Este un moment de referinţă, din punctul meu de vedere, pentru sectorul de business din Romania, sector care susține dezvoltarea economică a ţării şi o susţine atat de bine, incat, de caţiva ani de zile, ne putem mandri, să spun, cu o creştere economică constantă. Și vreau să vă spun că, in cele cateva luni de cand conduc guvernul şi am avut ocazia să mă intalnesc cu mai mulţi lideri politici din Europa sau din afara Europei, suntem invidiaţi din acest punct de vedere, al creşterii economice, de multe alte ţări. Sigur că e bine cand putem vorbi de creştere economică, pentru că asta ajută şi la a atrage atenţia investitorilor in Romania - am constatat-o şi zilele trecute, in Statele Unite. Pe de altă parte, ştim foarte bine, şi dumneavoastră cred că ştiţi mai bine decat oricine, că astfel de momente au fragilitatea lor, de care trebuie să ţinem cont in deciziile noastre - şi mă refer, aici, mai ales la deciziile executivului şi ale mediului politic instituţional, să spun aşa. Deja ştiţi că bugetul pe anul acesta are o anumită fragilitate, pentru că el a fost constituit ţinand cont şi de măsurile de relaxare fiscală care au fost decise, tocmai pentru a da un imbold economiei, creşterii economice - și sper să puteţi să valorificaţi cat mai bine aceste oportunităţi şi dumneavoastră, sectorul de business privat, impreună cu sectorul de business cu capital de stat. Aş face o paranteză: ce-ar fi, oare, să ne gandim, in cadrul acestei gale, unde se premiază business-ul privat, din cate ştiu, pe diferite sectoare, să introducem incet, incet şi business-ul cu capital de stat, pe care l-am dori cel puţin la fel de performant ca şi business-ul privat? Şi chiar dacă mai e de lucru pe partea aceasta a companiilor de stat, a guvernanţei corporative, ar trebui să incepem de undeva, și ar fi bine să punem in evidenţă performanța, acolo unde există, şi in acest sector. Spuneam insă că dumneavoastră ştiţi cel mai bine faptul că, pentru a putea susţine creşterea economică şi dezvoltarea economică, avem nevoie de politici publice performante, care trebuie susţinute cu bugete adaptate la nevoi. Și, de aceea, avem şi noi in perspectivă nu doar ideea de a creşte bugetul, pentru că acesta işi are limitele lui, dar de a folosi cat mai bine alocările bugetare, banii pe care ii colectăm de la dumneavoastră, de la contribuabili. Şi aici, sigur, ANAF işi are rolul care, sper eu, să nu mai devină o sperietoare a mediului economic, ci un partener. E drept că pe ANAF există cateodată presiuni pentru a colecta bani la buget, insă cred că aceste presiuni nu ar trebui să fie cele care să ducă la o performanţă a colectării la buget, ci această performanţă ar trebui să vină, in primul rand, din reducerea evaziunii fiscale şi dintr-o contribuţie voluntara, să spun, in acest proces de colectare. Aici sper să putem lucra in continuare, pentru că eu am obsesia mea, să spun aşa, legat de rolul acestei instituţii in cadrul politicilor guvernamentale şi in legătură cu mediul de afaceri. E o instituţie-cheie atat pentru buget şi ar trebui să fie o instituţie-cheie şi in relaţia cu mediul de afaceri şi trebuie să găsim punctul de echilibru, să punem cursorul la un punct de echilibru, care să facă in aşa fel incat noi să ne putem finanţa politicile publice cu contribuţiile care ar trebui să vină spre stat, fără ca pentru aceasta să facem din ANAF, din cand in cand, aşa cum s-a mai intamplat, o instituţie de forţă. Ar trebui să fie o instituţie care să facă puntea de legătură intre mediul privat şi guvern. E aici doamna Anca Dragu, care se uită la mine tot timpul foarte atent cand vorbesc de ANAF, insă ştie foarte bine care imi sunt punctele de vedere şi am vrut să o spun din nou in faţa dumneavoastră, pentru că, incă o dată, cred că e un element-cheie, in momentul de faţă, in legătura dintre mediul de afaceri şi guvern. Avem nevoie de această instituţie eficientă şi din punctul nostru de vedere, dar trebuie să fie cat mai puţin birocratică şi din perspectiva dumneavoastră. Dincolo de aceasta, pentru ca economia romanească să funcţioneze, sunt conştient că nu-i suficient ca mediul de business să-şi facă treaba foarte bine, dacă statul nu şi-o face suficient de bine in modul in care conduce şi orientează politici publice esenţiale şi pentru creşterea economică. Mă gandesc aici la sănătate, mă gandesc la educaţie, mă gandesc la administraţia publică - aceşia trei ar trebui să fie pilonii oricărei ţări dezvoltate, care vrea performanţă socială şi care vrea performanţă economică. Şi cred că a venit momentul, ca şi in aceste domenii, ca şi in altele, dar mai ales in aceste domenii, să avem un moment al adevărului, pentru că nu putem rezolva o problemă atata timp cat nu o recunoaştem. Nu putem corecta anumite greşeli, atata timp cat nu recunoaştem şi nu identificăm acele greşeli. Şi cred că prea mult, din diferite motive in aceşti ultimi ani, mai ales in aceşti ultimi 25 de ani, s-au tot ascuns, s-au tot pus sub preş probleme care au aprut in aceste domenii, domenii care au fost şi ele de multe ori politizate prin intervenţia administraţiei publice şi a statului, aşa cum au fost şi alte sectoare, şi astăzi plătim acest preţ al indolenţei, al indiferenţei sau a modului in care am tratat aceste domenii. Şi atunci cand nu am pus sub preş problemele, le-am tratat de multe ori superficial, tratand efectele pentru a avea rezultate cat mai bune atunci cand se apropiau campaniile electorale. Nu am tratat cazuele şi acum vedem că ele ies la suprafaţă, pentru că nu le putem ţine inecate prea multă vreme. Ei, dar cred că pentru a putea să tratăm aceste lucruri şi asta v-o spun dumneavoastră, pentru că dumneavoastră v-aţi confruntat in mediul economic, in mediul de business, v-aţi confruntat deja cu aceste probleme, asta e impresia mea, cel puţin in urmă cu caţiva ani, cand s-a observat un reviriment in mediul de business din Romania, unde oameni ca dumneavoastră au hotărat, la un moment dat, să nu mai ia in atenţie altceva decat performanţă, decat onestitate, decat obiectivitate şi rezultatele se văd in mediul economic. Şi cred că, cel puţin eu asta simt de cateva luni, de cand sunt in această funcţie, susţinerea cea mai mare pentru reforma statului şi pentru reforma acestor sectoare publice, susţinerea pentru această reformă vine, in primul rand, din partea acelei părţi a societăţii romaneşti care are contactul deja cu performanţa, care vede că onestitatea duce şi la eficienţă şi care tratează lucrurile ca atare. Şi sper eu să fiţi in măsură, chiar dacă in raport cu populaţia totală a ţării, probabil nu reprezentaţi foarte mult, dar sunteţi acea parte a societăţii dinamică, care incă o dată ştie ce inseamnă efort şi performanţă, sper să reuşiţi să contaminaţi cat mai mult din societatea romanească, inclusiv mediul adminstraţiei publice, cei care lucrează cu banii cu care dumneavoastră contribuiţi la dezvoltarea societăţii romaneşti. Şi aici pot să vă asigur că vom fi partenerii dumneavoastră şi veți fi partenerii noștri in proiecte pe care le-am iniţiat şi proiecte pe care le vom iniţia in continuare. Sigur, aud de cateva luni că acest guvern nu lucrează in interesul romanilor, că nu lucrează in interesul ţării, că nu performează, că nu arată rezultate. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că, atunci cand vrei să vezi rezultate de pe o zi pe alta, faci lucruri superficiale. Atunci cand faci lucruri cu consistenţă, rezultatele se văd mai tarziu, dar ele incep să prindă rădăcini. Şi eu asta vreau, prin modul in care vom acţiona ca guvern: nu atat să obţinem rezultate pentru imagine, cat să lăsăm urme, in aşa fel incat acest proces de schimbare să fie durabil, şi nu o schimbare de suprafaţă, ci de mentalitate. Asta presupune, in primul rand, ca noi să ne schimbăm mentalitatea şi modul de abordare. De asta am şi acţionat incă de la inceput prin intermediul unor măsuri care să ducă la transparenţă - transparenţa deciziilor pe care le luăm, transparenţa modului in care cheltuim banii, predictibilitate in procesul decizional, şi de-aici să mergem cat mai mult spre eficienţă. O să inchei aici cele cateva ganduri pe care voiam să vi le transmit astăzi, spunandu-vă incă o dată că doresc să rămanem parteneri, să rămanem in contact pană la sfarşitul mandatului acestui guvern, pentru a face in aşa fel incat efortul pe care dumneavoastră il faceţi să se repercuteze asupra dezvoltării intregii societăţi. Avem cateva proiecte in curs care vin şi in urma consultărilor cu dumneavoastră - mă gandesc şi la viziunea de dezvoltare economică, pe care vrem s-o punem pe masa reprezentanţilor societăţii in următoarele săptămani, viziune in care să putem integra atat măsurile de stimulare a mediului economic, cat şi măsurile de reformă a acestor sectoare, care sunt esenţiale şi pentru dezvoltarea economică a ţării, pentru dezvoltarea teritorială, şi să facem in aşa fel incat aceste proiecte să poată să fie continuate in timp şi să nu mai depindă doar de un guvern sau de altul, sau de un partid sau de altul. Incă o dată doresc să vă felicit in primul rand pe cei care aţi fost nominalizaţi la aceste premii. Sigur că e important şi cine ia premiul, dar cred că deja acea listă cu nominalizaţii arată varfurile in economia romanească şi in sectorul de business. Şi incă o dată sper să putem vorbi - şi vă lansez această provocare - de tot sectorul de business din Romania, şi cel privat şi cel de stat, şi sper să apuc acea zi in care sectorul economic cu capital de stat din Romania să ajungă la acelaşi nivel de performanţă pe care il arătaţi dumneavoastră astăzi. Şi apropo de proiectul de societate şi de capacitatea noastră de a trece de la performanţă individuală, aşa cum e cazul la mulţi dintre dumneavoastră, la performanţă colectivă - pentru că o performanţă individuală nu e durabilă decat in măsura in care ea reuşeşte să ducă la performanţă colectivă-, din punct de vedere social, cred că avem nevoie mai mult ca oricand de coeziune şi de momente care să ne unească, şi nu să ne dezbine. Şi am incercat şi incercăm să facem din subscripţia publică pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pămantului a lui Brancuşi, un astfel de moment de coeziune socială, un moment in care nu doar să ne apreciem valorile, dar să fim in măsură fiecare dintre noi, individual, să ne asumăm aceste valori in numele interesului colectiv, deci să ne asumăm personal aceste valori care ne definesc pe noi ca neam, in numele interesului colectiv. Aceasta este, in primul rand, intenţia noastră cu subscripţia publică pentru Cuminţenia Pămantului, şi am vrut să vă impărtăşesc aceste ganduri in această seară, lăsandu-vă pe dumneavoastră să decideţi in ce mod credeţi că puteţi contribui cu un impuls la acest proces de trezire a conştiinţei individuale, pentru a construi apoi o conştiinţă colectivă, in măsură să ne ducă mai sus şi mai departe, aşa cum ne dorim. Vă mulţumesc incă o dată şi felicitări! 2016-05-26 20:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_capital_final.jpgPrecizări cu privire la Nota de informare privind rezultatul verificărilor suplimentare efectuate de către Corpul de control al Primului-ministru, în legătură cu situația copiilor transferați cu afecțiuni grave de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru CopiiȘtiri din 25.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/precizari-cu-privire-la-nota-de-informare-privind-rezultatul-verificarilor-suplimentare-efectuate-de-catre-corpul-de-control-al-primului-ministru-in-legatura-cu-situatia-copiilor-transferati-cu-afectiuni-grave-de-la-spitalul-de-pediatrie-pitesti-la-spitalul-clinic-de-urgenta-pentru-copiiPrecizări: cu privire la Nota de informare privind rezultatul verificărilor suplimentare efectuate de către Corpul de control al Primului-ministru, in legătura cu situația copiilor transferați cu afecțiuni grave de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii <Maria Slodowska Curie>. Corpul de Control al Primului-ministru nu a identificat cauza imbolnăvirilor copiilor transferați de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie. In cadrul acțiunii de documentare efectuate au fost identificate insă neconformități in cadrul sistemului de sănătate, care au fost menționate in nota intocmită la finalul acestei acțiuni. Nicăieri in cuprinsul notei nu este menționată existența vreunei legături intre neconformitățile identificate, privind aprovizionarea și gestionarea stocurilor de vaccinuri și afecțiunile copiilor de la Spitalul de Pediatrie Pitești. O astfel de legatură ar fi de altfel imposibilă din punct de vedere medical, iar orice speculație in acest sens este lipsită de fundament. 2016-05-25 23:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-25-11-57-17big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentați ai administrației SUA pentru consolidarea parteneriatului economicȘtiri din 25.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentati-ai-administratiei-sua-pentru-consolidarea-parteneriatului-economicPremierul Dacian Ciolos a avut, pe parcursul vizitei in SUA, mai multe intalniri cu reprezentanții administrației americane implicați in susținerea și dezvoltarea colaborării economice. Scopul intalnirilor noastre cu reprezentanții administrației SUA este de a construi, pe langă parteneriatul de securitate, și un parteneriat economic bazat pe o cooperare mai stransă. Economia romanească oferă o serie de oportunități investitorilor americani in domenii ca industria auto, IT, agricultură sau sectorul energetic și SUA pot fi un partener mult mai implicat și activ pe piața locală, cum și companiile romanești pot fi mai prezente pe piața americană, a declarat premierul Cioloș. In prima intalnire cu secretarul pentru agricultură, Tom Vilsack, premierul roman, impreună cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au prezentat oportunitățile sectorului din Romania și posibilitățile de colaborare cu partea americană. Romania a reinstaurat toate condiționalitățile de siguranță alimentară astfel incat să poată reincepe exportul de carne de porc și alte produse alimentare pe piața americană. Alte discuții au vizat efectele pe care Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții le-ar genera in plan bilateral. In intalnirea cu secretarul pentru Comerț, Penny Pritzker, premierul Dacian Cioloș și ceilalți membri ai delegației au subliniat și argumentat in legătură cu momentul favorabil prin care trece economia romanească, cu una din cele mai mari rate de creștere economică din regiune. Una din discuțiile cheie a vizat cooperarea instituțională intre autoritățile reprezentative din cele două țări, pentru dezvoltarea și consolidarea unor modele de bună practică in domeniul IMM. Partea americană și-a arătat toată disponibilitatea de a incuraja companiile americane să-și intensifice schimburile comerciale și investițiile in contextul in care țara noastră oferă condițiile de stabilitate și predictibilitate legislativă pentru mediu de afaceri. De asemenea, se vor identifica in perioada următoare noi modalități de incurajare a capacităților de export a companiilor romanești. Cea de-a treia intalnire cu reprezentanți ai administrației americane a presupus un dialog constructiv cu secretarul pentru Energie, Ernest Moniz. Premierul Dacian Cioloș, impreună cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu au prezentat structura sectorului energetic romanesc, bazat pe un mix de resurse și strategia de a atrage noi tehnologii pentru explotarea acestora. In acest sens, se dorește colaborarea institutelor romanești de specialitate cu parteneri americani, astfel incat soluțiile moderne atat de eficiență energetică, dar și de protecția mediului să poată fi aplicate pentru exploatarea corectă a resurselor existente. De asemenea, s-a subliniat interesul pe care companiile americane il au in zona energiei și strategia prin care Romania poate ajunge un adevărat centru de resurse energetice in regiune. In cursul vizitei in SUA delegația romană condusă de premierul Dacian Cioloș s-a intalnit la un dejun de lucru cu reprezentanții mai multor companii și asociații de afaceri prezente sau interesate de invesții in Romania: Amerocap, Amgen, Coca Cola Company, ExxonMobil, Honeywell, Lockheed Martin, Medtronic, Parsons, Pifzer, Textron, Oracle, Cargill, Dow Chemical. 2016-05-25 19:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8808880.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu vicepreședintele american Joseph BidenȘtiri din 24.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-vicepre-edintele-american-joseph-biden Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o intrevedere, marți, 24 mai a.c., la Washington, cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, in cadrul vizitei care se desfășoară in perioada 22-25 mai a.c. in SUA. In cadrul discuțiilor, premierul roman și vicepreședintele american au abordat cateva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe interesul comun de a intări Parteneriatul Strategic, care stă la baza cooperării dintre cele două țări. Cei doi inalți demnitari și-au exprimat satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare, subliniind că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea acestuia. Principalul obiectiv al vizitei este consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, astfel incat cooperarea economică să atingă acelaşi nivel inalt de excelenţă şi dinamică pozitivă precum interacțiunea pe palierul politico-militar a declarat premierul Cioloș. La randul său, vicepreședintele Biden a subliniat că Romania a fost și rămane un partener și aliat de incredere al SUA. De asemenea, acesta a arătat că există un interes reciproc de utilizare a potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice. Convorbirile au vizat și stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a acestui an. Premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și apărare care prezintă un interes particular pentru Romania, precum și poziția națională in raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii in cadrul reuniunii la nivel inalt a Aliaților. Premierul a evidențiat faptul că Romania dorește sprijinul activ al SUA pentru o prezență Aliată inaintată pe tot flancul estic, de la Marea Baltică pană la Marea Neagră. La randul său, vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atat in plan bilateral romano-american, cat și in context aliat, in vederea consolidării securității și apărării in spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea activă a Romaniei in eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică. Prim-ministrul roman și vicepreședintele american au avut și un schimb de opinii privind evoluțiile relevante din vecinătatea estică și cea sudică a Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina. https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2016/05/24/readout-vice-president-bidens-meeting-prime-minister-dacian-ciolos Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite Declarații de presă după intalnirea cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut o discuţie lungă şi aprofundată cu vicepreşedintele Biden, in care am trecut in revistă mai multe subiecte de interes comun. Am apreciat Parteneriatul Strategic pe care il avem cu Statele Unite şi faptul că acest parteneriat a livrat deja rezultate cu scutul de la Deveselu, care tocmai a fost inaugurat şi pe care sperăm, impreună cu Statele Unite, să putem să-l declarăm in cadrul sistemului de apărare al NATO. Tot in acest context, al summit-ului NATO de la Varşovia, am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obținut promisiunea că vom fi susţinuţi atat pentru intărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval - am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja in colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului in cadrul summit-ului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO. Totodată, am solicitat sprijinul pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul Romaniei, tot in parteneriat cu aliaţi, o brigadă unde Romania s-a angajat să pună la dispoziţie resurse - toate acestea in cadrul sistemului de descurajare şi de apărare pe tot flancul estic al Europei, nu doar pe partea nord-est, ci şi pe partea de sud-est. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a dezvolta relaţiile de cooperare in domeniul economic, de a stimula investiţiile americane in Romania. Avem şi susţinerea Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat nu numai ieri la Detroit, dar şi astăzi, cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o foaie de parcurs unde Statele Unite o să ne sprijine atat pentru a dezvolta instrumente financiare pentru intreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a dezvolta calitatea managementului companiilor de stat. Am trecut in revistă cu vicepreşedintele Biden şi cooperarea in cadrul Parteneriatului Estic European. Aici am insistat in primul rand pe importanţa sprijinirii Republicii Moldova, pentru a impărtăşi aceleaşi valori democratice pe care le impărtăşim şi noi - şi am avut şi aici garanţia sprijinului Statelor Unite pe acest subiect. Sigur, am amintit şi de interesul şi aşteptarea Romaniei pentru a progresa pe dosarul privind Visa Waiver. Inţelegem situaţia politică din Statele Unite din acest an, dar am fost de acord că pe acest subiect vom continua să lucrăm impreună pentru ca in cel mai scurt timp să putem găsi soluţii. Mulţumesc. 2016-05-24 23:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_888.jpgPremierul Dacian Cioloș, în vizită la Ford Motor CompanyȘtiri din 24.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-in-vizita-la-ford-motors-companyPrima etapă a vizitei in SUA a premierului Dacian Cioloș a inclus o vizită la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 mld. de euro pentru susținerea operațiunilor in Romania. Vizita de la centrul de la Dearborn, langă Detroit, a cuprins o trecere in revistă a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii și stocare a energiei și materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a intalnit cu un grup de ingineri romani care lucrează in acest centru de excelență al industriei auto. Delegația romană condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company, Ziad Ojakli, vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale, Stephen Biegun, vicepreședinte relații guvernamentale internaționale și Sarah Cartmell, director relații internaționale. Premierul Dacian Cioloș și-a manifestat interesul pentru continuarea investițiilor in uzina de la Craiova, conform noilor angajamente confirmate prin intalnirile intre oficiali romani și conducerea locală a companiei. Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul roman, in interesul producătorului american și al economiei din zonă. Statul roman va acorda intregul sprijin pe care il poate susține in condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari și am invitat compania Ford să se gandească la dezvoltarea și extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să țină de autoturismele ecologice și electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului, a declarat premierul Dacian Cioloș. Un alt subiect de interes l-a reprezentat susținerea de către compania Ford a demersului de a dezvolta un mediu propice pentru dezvoltarea elementelor inovatoare și a producției de componente. De asemenea, premierul Cioloș a invitat compania americană să se implice in organizarea invățămantului vocațional pentru care Guvernul Romaniei pregătește un cadru instituțional adecvat. In cursul zilei de ieri, premierul a avut și un pranz de lucru impreună cu o serie de reprezentanți din conducerea unor companii din zona Michigan interesate de a investi sau deja active in Romania, ca Walbridge, Federal Mogul, Steelcase Inc, Kimball Electronics, Delphi, Michigan Economic Development Corp. Programul a mai inclus o intalnire cu primarul orașului Detroit, Michael Duggan. Elemente de context: Ford produce, in acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX și motorul Ford de 1.0 l EcoBoost - singurul motor din lume care a primit distincția de - Motorul Internațional al Anului pentru trei ani consecutiv. In uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pană in 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat in martie 2012. In 2013, vanzările au trecut de 67.000 unități. Cea mai bună lună de vanzări a fost martie 2013, cand s-a depășit pragul de 8.000 de unități. In 2015 au fost produse 47.967 unități Ford B-MAX, in 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar in 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării și pană in prezent. La 22 martie 2016, Jim Farley, Președinte și CEO Ford Europa, a confirmat că Ford Motor Company urmează să investească pană la 200 de milioane de euro pentru a produce SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport in fabrica de la Craiova, incepand cu toamna lui 2017. Ford Motor Company este o companie globală din industriile auto și mobilitate, cu sediul la Dearborn, Michigan. Cu aproximativ 199.000 de angajați și 67 de fabrici in toată lumea, activitățile principale ale companiei includ proiectarea, producția, finanțarea de marketing și asigurarea de service pentru o gamă completă de autovehicule, camioane, SUV-uri și autovehicule electrice Ford, precum și autovehicule de lux Lincoln. In același timp, Ford urmărește cu mare interes oportunități de dezvoltare prin intermediul Ford Smart Mobility, planul companiei de a deveni lider in domeniile: conectivitate, mobilitate, autovehicule autonome, experiența clienților, date și analiză. Ford Europa produce, vinde și asigură service-ul pentru vehicule sub marca Ford in peste 50 de piețe individuale și are aproximativ 53.000 de angajați la facilitățile proprii și aproximativ 68.000 de angajați. In plus, față de Ford Motor Credit Company, operațiunile Ford Europa includ Divizia Ford de Relații cu Clienții și 24 de facilități de producție. Primele autoturisme Ford au fost livrate in Europa in 1903 - același an in care a fost fondată Ford Motor Company. 2016-05-24 08:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8.jpgVizită de lucru a premierului Dacian Cioloș în Statele Unite ale Americii, în perioada 22-25 maiȘtiri din 22.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-dacian-ciolo-in-suaGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş la ambasada Romaniei din SUA [Check against delivery] Dejun de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri (AMRO și companii nemembre AMRO) Intalnire cu Ernest Moniz, Secretarul Energiei Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Ambasada Romaniei in SUA [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara! Mă bucur să fiu cu dumneavoastră, aici - şi sunt sincer, nu sunt cuvinte de complezență doar. Cu prilejul altor vizite pe care le-am făcut in SUA, in calitate de comisar european pentru agricultură, mai demult, am avut ocazia să mă intalnesc cu romani şi sigur că iți creşte inima cand auzi vorbindu-se romanește la cateva mii de kilometri de acasă, peste ocean. In primul rand, cateva cuvinte despre vizita pe care am organizat-o, intalnirile pe care le-am avut. Obiectivul principal al acestei vizite a fost să confirmăm interesul Romaniei pentru intărirea cooperării in cadrul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, care a livrat rezultate deja. Deci nu e vorba doar de chestiuni declarative, in aceşti ani de cand Parteneriatul Strategic cu SUA a intrat in vigoare, avem deja rezultate pe partea de cooperare privind securitatea şi apărarea. Ştiţi că, recent, a fost inaugurată punerea in funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu, care este un element important nu doar pentru Romania şi Statele Unite, dar sperăm noi să devină şi in dispozitivul de apărare al NATO in acea regiune, şi de data asta, haideți să spunem, am luat-o inaintea polonezilor. In Polonia, abia acum incepe să se construiască un alt element component al acestui scut, care integrează şi cateva facilități inclusiv din Spania. Deci, aici putem spune că, pe de o parte, am fructificat un element al cooperării strategice intre Statele Unite şi Romania, dar contribuind şi la securitatea şi apărarea intregului flanc estic al NATO. Putem spune că am inceput să devenim şi noi, sigur, şi cu sprijinul Statelor Unite, am inceput să devenim furnizori de securitate, nu doar solicitanți de securitate. Dar, dincolo de importanța din punctul de vedere al securității şi apărării, acest proiect mi se pare important pentru că arată că, intr-un proces de cooperare cu o țară cum sunt Statele Unite ale Americii, putem duce pană la capăt un proiect, pornind de la această experienţă pe care o avem deja şi de la reciproca incredere care s-a consolidat in aceşti ani. Şi aici vreau să menționez faptul că, practic, aproape toate partidele politice parlamentare din Romania au fost, la un moment dat, prin reprezentanţi, mai mult sau mai puţin implicate in acest proiect. Așa incat putem vorbi de un proiect naţional sau chiar de - o expresie care şi-a mai pierdut din consistență - de un consens naţional, din acest punct de vedere, şi este important pentru orice lider al unei țări să ştie că are in spate o susținere politică pentru un astfel de proiect. Deci, pornind de la această experienţă pe care o avem deja in Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, am vrut, prin această vizită, să dau un imbold şi unei cooperări mai intense pe latura economică, pentru că, la urma urmei, cea mai bună modalitate de a păstra pacea şi stabilitatea este să stimulezi prosperitatea - iar prosperitatea inseamnă dezvoltare economică, inseamnă investiţii. Romania este, şi din acest punct de vedere, intr-o situație favorabilă, pentru că este una din ţările din Europa, din Uniunea Europeană, in general, şi din Europa de Est, in special, cu una din cele mai puternice creșteri economice in ultimii ani, iar acest lucru trebuie valorificat. Sigur că el nu este suficient. Faptul că avem creştere economică nu inseamnă că vom avea dezvoltare economică, dacă nu ştim să valorificăm asta. Pentru că am mai avut creștere economică şi mai mare, in urmă cu caţiva ani, după care am căzut intr-o criză economică, pentru că nu am știut să gestionăm aceste resurse suficient de bine. Dar dacă această creştere economică este valorificată şi prin investiţii, nu doar prin consum, atunci putem vorbi de o perspectivă mai pe termen lung. Avem deja experienţa unor investiţii americane in Romania, dar cred că suntem departe de potențialul pe care Statele Unite l-ar putea avea, din acest punct de vedere, in Romania, pentru că Statele Unite sunt, in momentul de faţă, al 11-lea investitor in Romania. Deci, avem potenţial de creştere important, dar avem şi exemple de reuşită, cum este investiţia Ford la Craiova, care a cunoscut o perioadă de stagnare şi din cauza unor dificultăţi, să spun, de ordin administrativ, pe care le-am rezolvat. A fost una din priorităţile guvernului, imediat după instalare, in noiembrie. In urma rezolvării acestor probleme, Ford tocmai a anunţat, in urmă cu cateva săptamani, o nouă investiţie, de pană la două sute de milioane de euro. Și am avut ieri, la Detroit, o intalnire cu CEO al Ford, care pare incantat de modul cum se lucrează cu Romania şi sper eu ca aceste investiţii ale Ford să continue. Insă ne dorim ca şi alte companii americane care să investească in Romania. Am deja promisiunea unui grup de oameni de afaceri din Michigan, care urmează să vină, in toamnă, in Romania şi - sperăm noi - să urmeze cateva decizii de investiţii apoi. Insă mi s-a părut important ca acest semnal să fie dat şi de la Washington, prin intermediul unor intalniri importante pe care le-am avut astăzi, sigur, in primul rand cu vicepreşedintele Biden, cu care am discutat şi aceste aspecte legate de securitate, de cooperare pentru securitate şi apărare şi de pregătire a summit-ului NATO de la Varşovia, dar şi de proiectele de cooperare economică şi in domeniul energiei, la Marea Neagră. M-am intalnit, tot astăzi, cu doamna secretar al comerţului, Penny Pritzker, care este unul din susţinătorii cei mai importanţi ai Romaniei in cadrul Administraţiei Obama, care cunoaşte bine situaţia economică din Romania şi cu care am stabilit un cadru de cooperare care să faciliteze prezenţa unor companii americane in Romania. I-am dat detalii legat de reformele pe care noi le iniţiem in Romania, pentru a atrage aceste investiţii. Am avut o intalnire şi cu secretarul pentru agricultură, Tom Vilsack, pe care am avut ocazia să il mai intalnesc şi in responsabilitatea precedentă pe care am avut-o. In acest domeniu al sectorului agroalimentar avem un potenţial de cooperare şi secretarul adjunct pentru agricultură urmează chiar să vină in Romania, in cateva săptămani. Maine o să mă intalnesc cu secretarul pentru energie, cu care, iar, doresc să discutăm cateva teme de cooperare, sigur, dincolo de prezenţa unor companii americane in acest domeniu, nu numai pentru explorări offshore la Marea Neagră, dar şi onshore; insă dorim să stimulăm cooperarea şi pe partea de tehnologie, şi pe partea de cercetare in acest domeniu al energiei, pentru că şi in acest domeniu Romania are potenţial să devină un actor important in zona Mării Negre şi in partea de Sud-Est a Europei. Deci, am avut şi o să mai am şi maine intalniri care sper eu să creeze un nou moment, un nou inceput, in această cooperare cu Statele Unite, şi pe această dimensiune economică. Sigur că, şi pe această dimensiune economică, principalul element este increderea. Se așteaptă aici, in Statele Unite - aşa cum le spuneam partenerilor americani, că nu este cazul să ne spună cineva asta, pentru că o vrem noi acasă - să continuăm lupta impotriva corupției şi eficientizarea administraţiei publice, pentru că, fără o administraţie publică eficientă, nu numai că nu vor veni investitorii, dar chiar ii fugărim. Aici, guvernul pe care il conduc a inceput şi va continua cu cateva reforme, care sper să fie apoi continuate şi de următorul guvern. Una peste alta, cred eu că sunt premise bune pentru a intări acest parteneriat cu Statele Unite şi pe dimensiunea economică. Sigur că, oricate eforturi am face noi de acasă, de la Bucureşti, pentru a stimula această cooperare, eu sunt convins, şi cu experienţa de expatriat pe care o am - din ultimii 15 ani, 7 ani i-am petrecut in afara Romaniei - ştiu cat de importantă este prezenţa comunităţii romaneşti in ţările cu care vrem să dezvoltăm parteneriate de cooperare, şi mai ales pe domeniul economic, şi mai ales intr-o ţară ca Statele Unite ale Americii, unde ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aveţi experienţă şi lucraţi fie in sfera intelectuală, fie in sfera economică, de business. Iar experienţa pe care o aveţi dumneavoastră, modul in care puteţi acţiona şi individual, şi in grup, poate să conteze foarte mult pentru dezvoltarea acestui parteneriat cu Statele Unite. Imi permit să fac un apel şi către dumneavoastră, pentru a ne ajuta, din acest punct de vedere, atat individul, cat şi colectiv, in grup. Dincolo de modul in care ne puteţi ajuta in dezvoltarea cooperării economice, in intărirea relaţiilor de incredere intre Romania şi Statele Unite, prezenţa dumneavoastră aici contează foarte mult. Am simţit-o şi la Detroit, cand m-am intalnit cu oficialităţile de acolo - intalniri care mi-au fost mijlocite de romani care locuiesc in statul Michigan şi in Detroit, de mai mulţi ani de zile, şi care prin recunoaşterea pe care o au ei acolo au putut facilita astfel de intalniri - şi pot să vă spun că, şi in funcţie de modul in care dumneavoastră acţionaţi, se vorbeşte şi de Romania şi este percepută şi Romania. Deci, din acest punct de vedere, cred despre comunitatea romanească din Statele Unite că are un potenţial care incă nu este suficient valorificat. Sigur că, din punct de vedere formal, nu aveţi nici o obligatie faţă de statul roman, faţă de administraţia, faţă de guvernul roman, mai degrabă, aş spune, Guvernul Romaniei are obligaţii faţă de dumneavoastră, pentru că aveţi rădăcini romaneşti şi unii dintre dumneavoastră aveţi in continuare şi cetăţenia romană. Deci, nu din obligaţie, dar, in măsura in care credeţi că vă puteţi angaja la un astfel de proiect, pot să vă asigur că, cel puţin atat cat eu voi fi prim-ministru şi voi conduce acest guvern, veţi avea tot sprijinul şi cooperarea din partea guvernului pentru a face in aşa fel incat comunitatea romanească din Statele Unite să poată să işi aducă o contribuţie şi mai consistentă la intărirea acestui parteneriat dintre Statele Unite şi Romania. Vorbind despre, spuneam, obligaţiile pe care eu consider că Guvernul Romaniei le are şi faţă de dumneavoastră, vreau să vă asigur că alegerile parlamentare din acest an le vom organiza şi cu sprijinul dumneavoastră, cat mai bine posibil, vom urmări să aplicăm cat mai bine noua legislaţie, care facilitează prezenţa la vot a diasporei. Sigur, aici ştiţi că aveţi de ales, puteţi vota in continuare la circumscripţii electorale, la secţii de vot care vor fi deschise şi o să facem, ţinand cont de realitatea de pe teren şi de interesul pe care il veţi manifesta pentru a participa la vot, dar aveţi şi posibilitatea de a vota prin corespondenţă, insă asta presupune să vă inscrieţi in Registul electoral al diasporei. Şi, in măsura in care sunteţi interesaţi, vă indemn să o faceţi, pentru a putea folosi şi această alternativă de a participa la vot. In rest, dacă aveţi alte teme pe care vreţi să le ridicaţi, sunt la dispoziţia dumneavoastră, impreună şi cu domnul ministru de externe, Lazăr Comănescu, care este aici, domnul ministru al agriculturii, Achim Irimescu, ministrul energiei, Victor Grigorescu, şi domnul ministru Dragoş Tudorache, care este şi şeful Cancelariei Guvernului. Deci, vă mulţumesc incă o dată pentru ceea ce aţi făcut şi faceţi pentru Romania, pentru faptul că aţi rămas legaţi sufleteşte, şi unii dintre dumneavoastră nu numai sufleteşte, de ţară şi vreau să vă spun că şi noi, acasă, suntem conştienţi de potenţialul pe care il au romanii din străinătate pentru a ajuta ţara, şi o să vă spun şi dumneavoastră, aşa cum am mai spus-o şi in altă parte, pentru mine Romania inseamnă inclusiv dumneavoastră. Eu, cel puţin, aşa percep lucrurile şi, vă spun, nu o fac doar declarativ, o spun şi pentru că am trăit eu insumi această stare de spirit, să spun, şi ştiu că putem să ne ajutăm ţara şi să facem in aşa fel incat lucrurile să stea atat de bine pe cat le dorim noi, indiferent unde suntem in lume, mai ales intr-o lume a vitezei de astăzi, in care foarte uşor putem ajunge dintr-o parte in alta a planetei. Cred că depărtarea de ţară nu mai este legată atat de depărtarea fizică, cat mai mult de starea de spirit pe care o avem. Şi, din acest punct de vedere, ştiu că şi domnul ambasador v-a spus, aici sunteţi acasă, sunteţi acasă şi cand veniţi la noi, dar sunteţi acasă oricand vă gandiţi la ţară, la Romania, aşa cum ne gandim şi noi la dumneavoastră. Mulţumesc. Şi mult succes in ceea ce faceţi! Masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție, organizată de Atlantic Council Declarații de presă după intalnirea cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut o discuţie lungă şi aprofundată cu vicepreşedintele Biden, in care am trecut in revistă mai multe subiecte de interes comun. Am apreciat Parteneriatul Strategic pe care il avem cu Statele Unite şi faptul că acest parteneriat a livrat deja rezultate cu scutul de la Deveselu, care tocmai a fost inaugurat şi pe care sperăm, impreună cu Statele Unite, să putem să-l declarăm in cadrul sistemului de apărare al NATO. Tot in acest context, al summit-ului NATO de la Varşovia, am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obținut promisiunea că vom fi susţinuţi atat pentru intărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval - am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja in colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului in cadrul summit-ului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO. Totodată, am solicitat sprijinul pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul Romaniei, tot in parteneriat cu aliaţi, o brigadă unde Romania s-a angajat să pună la dispoziţie resurse - toate acestea in cadrul sistemului de descurajare şi de apărare pe tot flancul estic al Europei, nu doar pe partea nord-est, ci şi pe partea de sud-est. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a dezvolta relaţiile de cooperare in domeniul economic, de a stimula investiţiile americane in Romania. Avem şi susţinerea Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat nu numai ieri la Detroit, dar şi astăzi, cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o foaie de parcurs unde Statele Unite o să ne sprijine atat pentru a dezvolta instrumente financiare pentru intreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a dezvolta calitatea managementului companiilor de stat. Am trecut in revistă cu vicepreşedintele Biden şi cooperarea in cadrul Parteneriatului Estic European. Aici am insistat in primul rand pe importanţa sprijinirii Republicii Moldova, pentru a impărtăşi aceleaşi valori democratice pe care le impărtăşim şi noi - şi am avut şi aici garanţia sprijinului Statelor Unite pe acest subiect. Sigur, am amintit şi de interesul şi aşteptarea Romaniei pentru a progresa pe dosarul privind Visa Waiver. Inţelegem situaţia politică din Statele Unite din acest an, dar am fost de acord că pe acest subiect vom continua să lucrăm impreună pentru ca in cel mai scurt timp să putem găsi soluţii. Mulţumesc. COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu vicepreședintele american Joseph Biden Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o intrevedere marți, 24 mai a.c., la Washington, cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, in cadrul vizitei care se desfășoară in perioada 22-25 mai a.c. in SUA. In cadrul discuțiilor premierul roman și vicepreședintele american au abordat cateva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe interesul comun de a intări Parteneriatul Strategic, care stă la baza cooperării dintre cele două țări. Cei doi inalți demnitari și-au exprimat satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare, subliniind că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea acestuia. Principalul obiectiv al vizitei este consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, astfel incat cooperarea economică să atingă acelaşi nivel inalt de excelenţă şi dinamică pozitivă precum interacțiunea pe palierul politico-militar a declarat premierul Cioloș. La randul său, vicepreședintele Biden a subliniat că Romania a fost și rămane un partener și aliat de incredere al SUA. De asemenea, a arătat că există un interes reciproc de utilizare a potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice. Convorbirile au vizat și stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a acestui an. Premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și apărare care prezintă un interes particular pentru Romania, precum și poziția națională in raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii in cadrul reuniunii la nivel inalt a Aliaților. A evidențiat faptul că Romania dorește sprijinul activ al SUA pentru o prezență Aliată inaintată pe tot flancul estic, de la Marea Baltică pană la Marea Neagră. La randul său, vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atat in plan bilateral romano-american, cat și in context aliat in vederea consolidării securității și apărării in spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea activă a Romaniei in eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică. Prim-ministrul roman și vicepreședintele american au avut și un schimb de opinii privind evoluțiile relevante din vecinătatea estică și cea sudică a Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina. https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2016/05/24/readout-vice-president-bidens-meeting-prime-minister-dacian-ciolos Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite Intalnire cu Penny Pritzker, Secretarul Comerțului Intalnire cu Tom Vilsack, Secretarul Agriculturii COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș, in vizită la Ford Motor Company Prima etapă a vizitei in SUA a premierului Dacian Cioloș a inclus o vizită la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 mld. de euro pentru susținerea operațiunilor in Romania. Vizita de la centrul de la Dearborn, langă Detroit, a cuprins o trecere in revistă a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii și stocare a energiei și materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a intalnit cu un grup de ingineri romani care lucrează in acest centru de excelență al industriei auto. Delegația romană condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company, Ziad Ojakli, vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale, Stephen Biegun, vicepreședinte relații guvernamentale internaționale și Sarah Cartmell, director relații internaționale. Premierul Dacian Cioloș și-a manifestat interesul pentru continuarea investițiilor in uzina de la Craiova, conform noilor angajamente confirmate prin intalnirile intre oficiali romani și conducerea locală a companiei. Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul roman, in interesul producătorului american și al economiei din zonă. Statul roman va acorda intregul sprijin pe care il poate susține in condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari și am invitat compania Ford să se gandească la dezvoltarea și extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să țină de autoturismele ecologice și electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului, a declarat premierul Dacian Cioloș. Un alt subiect de interes l-a reprezentat susținerea de către compania Ford a demersului de a dezvolta un mediu propice pentru dezvoltarea elementelor inovatoare și a producției de componente. De asemenea, premierul Cioloș a invitat compania americană să se implice in organizarea invățămantului vocațional pentru care Guvernul Romaniei pregătește un cadru instituțional adecvat. In cursul zilei de ieri, premierul a avut și un pranz de lucru impreună cu o serie de reprezentanți din conducerea unor companii din zona Michigan interesate de a investi sau deja active in Romania, ca Walbridge, Federal Mogul, Steelcase Inc, Kimball Electronics, Delphi, Michigan Economic Development Corp. Programul a mai inclus o intalnire cu primarul orașului Detroit, Michael Duggan. Elemente de context: Ford produce, in acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX și motorul Ford de 1.0 l EcoBoost - singurul motor din lume care a primit distincția de - Motorul Internațional al Anului pentru trei ani consecutiv. In uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pană in 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat in martie 2012. In 2013, vanzările au trecut de 67.000 unități. Cea mai bună lună de vanzări a fost martie 2013, cand s-a depășit pragul de 8.000 de unități. In 2015 au fost produse 47.967 unități Ford B-MAX, in 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar in 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării și pană in prezent. La 22 martie 2016, Jim Farley, Președinte și CEO Ford Europa, a confirmat că Ford Motor Company urmează să investească pană la 200 de milioane de euro pentru a produce SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport in fabrica de la Craiova, incepand cu toamna lui 2017. Ford Motor Company este o companie globală din industriile auto și mobilitate, cu sediul la Dearborn, Michigan. Cu aproximativ 199.000 de angajați și 67 de fabrici in toată lumea, activitățile principale ale companiei includ proiectarea, producția, finanțarea de marketing și asigurarea de service pentru o gamă completă de autovehicule, camioane, SUV-uri și autovehicule electrice Ford, precum și autovehicule de lux Lincoln. In același timp, Ford urmărește cu mare interes oportunități de dezvoltare prin intermediul Ford Smart Mobility, planul companiei de a deveni lider in domeniile: conectivitate, mobilitate, autovehicule autonome, experiența clienților, date și analiză. Ford Europa produce, vinde și asigură service-ul pentru vehicule sub marca Ford in peste 50 de piețe individuale și are aproximativ 53.000 de angajați la facilitățile proprii și aproximativ 68.000 de angajați. In plus, față de Ford Motor Credit Company, operațiunile Ford Europa includ Divizia Ford de Relații cu Clienții și 24 de facilități de producție. Primele autoturisme Ford au fost livrate in Europa in 1903 - același an in care a fost fondată Ford Motor Company. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş la Centrul de cercetare-inovare Ford Motor Company [Check against delivery] Dacian Cioloș: Inchei, aici, la Detroit prima parte a vizitei in Statele Unite, incepută ieri după-amiază. Ieri seară, am avut o primă intalnire informală cu mai mulți oameni de afaceri de aici din Michigan și Detroit, inclusiv primarul Detroit-ului care a participat, mai mulți reprezentanți ai guvernatorului statului Michigan cu care am discutat despre evoluția economică și politică din Romania, despre oportunitățile de dezvoltare. Sigur că prezența Ford in Romania este un element de incurajare foarte puternic pentru alți investitori de aici să vină in Romania. Astăzi, de dimineață, am avut o vizită la Centrul de cercetare-dezvoltare și cercetări avansate al Ford unde, dincolo de faptul că am văzut la ce lucrează Ford pentru perspectiva dezvoltării in sectorul automobil, am avut plăcerea să mă intalnesc cu cateva zeci de ingineri romani care lucrează aici, de mai multă vreme, integrați in echipele de top de cercetare-dezvoltare. Am avut o intalnire, astăzi, din nou, cu un grup de oameni de afaceri din statul Michigan interesați să investească in Romania, unii dintre ei chiar au deja investiții in Romania și doresc să le dezvolte. Și am stabilit impreună o misiune in Romania, din partea lor, o misiune pe care ii vom ajuta să o organizeze pentru toamna acestui an, in ideea de a găsi noi oportunități de investiții. Deci, deja nou creata Agenție de investiții din cadrul ministerului Economiei - domnul Manuel Costescu, șeful acestei agenții este prezent cu mine aici - incepe să-și arate utilitatea. Acum, tocmai am ieșit de la intalnirea cu președintele Ford, cu domnul Mark Fields, cu care am discutat nu doar despre ceea ce Ford a făcut pană acum in Romania, ci și despre intențiile Ford de a continua investițiile in Romania. Sigur, preocuparea cea mai mare este cea legată de infrastructură, Ford nu este singura companie străină care leagă cumva perspectiva dezvoltării investițiilor de infrastructură. Insă, fără să pot să vă spun prea multe, pot să vă spun că plec de aici cu un sentiment foarte pozitiv, pentru că, dincolo de ceea ce Ford a făcut deja in Romania, știți că Ford a anunțat investiții noi pentru perioada imediat următoare. Și, cred eu, că incă există potențial de a dezvolta prezența Ford in Romania. Vă mulțumesc! Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua o vizită de lucru in Statele Unite ale Americii, in perioada 22-25 mai. In cadrul vizitei, prim-ministrul Dacian Cioloș va avea o intrevedere cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden. De asemenea, șeful Executivului va avea intalniri cu o serie de inalți oficiali ai Administrației americane, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și cu membri ai comunității romanești din zona Washington. Conceptul vizitei este construit in jurul sintagmei From shared security to shared prosperity. Scopul este evidențierea succesului Parteneriatului Strategic cu SUA in domeniul securității, precum și articularea unei dimensiuni economice de o ambiție similară, pornind de la profilul de astăzi al Romaniei, caracterizat prin creștere economică, stabilitate și predictibilitate. Din delegația oficială condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș vor face parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, și secretarul de stat, Manuel Costescu, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN SUA, 22-25 MAI 2016 Duminică, 22 mai (Detroit) 19:00 Dineu informal oferit de John Rakolta Jr., consul general onorific al Romaniei la Detroit (La reședința fam. Rakolta) Luni, 23 mai (Detroit/Washington) 09:30 Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company -Oportunități imagini oficiali. -Oportunități imagini pentru presă la sosire și la momentul intalnirii cu inginerii romani. 11:00 Intalnire (dejun de lucru) cu reprezentanți ai unor companii americane (Hotel - The Henry, Delegate Room) Oportunități imagini oficiali. 12:45 Intalnire cu Mark Fields, CEO Ford Motor Company (sediul central al companiei Ford) Oportunități imagini oficiali. 13:30 Declaraţii de presă 19:00 Dineu informal cu foști ambasadori americani in Romania și alți prieteni apropiaţi ai Romaniei din Washington Marți, 24 mai, Washington 10:00 Intalnire cu Tom Vilsack, Secretarul Agriculturii (la Dep. Agriculturii) Oportunități imagini oficiali. 11:15 Intalnire cu Penny Pritzker, Secretarul Comerțului (la Dep. Comerțului) Oportunități imagini oficiali. 13:00 Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite (Eisenhower Executive Building) 15:00 Masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție organizată de Atlantic Council (sediul Atlantic Council) (Oportunități foto/video oficiali la inceputul intalnirii) 18:30-20:00 Intalnire (recepție) cu membrii comunității romaneşti din zona Washington (Ambasada Romaniei) - Acces presă Miercuri, 25 mai, Washington 09:30 Intalnire cu Ernest Moniz, Secretarul Energiei (Dep. Energiei) (Oportunități foto/video oficiali la inceputul intalnirii) 12:30 Dejun de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri (AMRO și companii nemembre AMRO) (Cosmos Club) 14:30 Moment de presă (Ambasada Romaniei) 2016-05-22 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-23-08-09-38big_880088.jpgVizită de lucru la Ministerul SănătățiiȘtiri din 20.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-la-ministerul-sanatatii1463752930 Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș, după vizita la Ministerul Sănătății [Check against delivery] Dacian Cioloş: L-am instalat pe domnul ministru, am avut o scurtă intalnire cu conducerea ministerului. Domnul ministru a rămas să discute cu colaboratorii și dansul ne-a spus că, in acest week-end, o să işi definitiveze echipa cu care o să vină să se instaleze şi la inceputul săptămanii viitoare o să anunţe conferinţe de presă cu măsurile pe care le are in vedere şi cu programul pe care are in vedere să il aplice in următoarele luni. Eu l-am prezentat, am explicat şi celor din conducerea ministerului faptul că, după o analiză pe care mi-am făcut-o in aceste zile, am hotărat să propun la conducerea ministerului pe cineva care nu vine din sistem, dar care cunoaşte suficient sistemul, şi in ideea că va reuşi să recaştige increderea cetăţenilor, a pacienţilor şi a cetăţenilor in general, in faptul că sistemul de sănătate poate să fie sprijinit să evolueze in sensul bun, in sensul aşteptat de cetăţeni şi de contribuabili. I-am spus că, sigur, nu aştept să venim cu o reformă profundă a sistemului de sănătate in cateva luni de zile, asta nu se poate face, dar se discută deja de caţiva ani de reforme in sănătate care au fost incepute şi lăsate deoparte. Cred că avem suficientă materie, să spun aşa, pentru a putea defini in următoarele luni cateva măsuri care să eficientizeze funcţionarea sistemului, să redea increderea tuturor oamenilor oneşti şi sunt mulţi in sistemul de sănătate, să le redea increderea că se poate lucra in mod profesionist, măsuri care să ducă la controlul şi la eficientizarea utilizării banului public şi a fondurilor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar şi orice alte proiecte de investiţii care se fac in sistemul de sănătate. Le-am spus că in această idee, a unor măsuri de reformă pe care va trebui să ni le asumăm in perioada următoare, am propus şi pentru această ordonanţă de urgenţă de corectare a dezechilibrelor din sistemul de salarizare, să mergem mai departe sau să mergem pană la capăt cu aceste corectări pentru sistemul de sănătate. Ş aici vreau să precizez incă o dată: nu inseamnă că lăsăm educaţia deoparte, educaţia va fi imediat următoarea prioritate, dar trebuie să incepem cu ceva. Oricum, toate aceste lucruri in pachet, şi măsurile de reformă şi sistemul de salarizare şi voinţa domnului ministru şi, sunt convins, a multora din sistemul de sănătate de a duce lucrurile in direcţia bună, sper eu ca in următoarele săptămani, in următoarele luni şi cu sprijinul dumneavoastră să reuşim să schimbăm in bine lucrurile acolo. I-am mai spus domnului ministru ceea ce eu am reuşit să fac in perioada foarte scurtă de interimat, cu cele cateva acte normative de implementare pe care le-am pregătit şi care săptămana viitoare vor putea fi adoptate, ordinul de ministru de hotărari de guvern. E un pachet de măsuri care vizează intrarea pe piaţă a biocidelor şi menţinerea pe piaţă a biocidelor, pentru un control periodic, pentru a ne asigura că evităm situaţii in care o firmă, odată intrată pe piaţă, ani de zile deja nimeni nu o mai controlează şi nu mai ştie nimic despre calitatea produselor. Deci, am schimbat aici lucrurile şi venim cu exigenţe noi, pornind chiar şi de la bunele practici europene. Un al doilea pachet de măsuri, care vizează dezinfecţiile in spitale, atat cu proceduri şi cu norme de respectat, dar şi cu măsuri de control a eficacităţii acestor norme, apoi măsuri care vizează incurajarea conducerii spitalelor să raporteze problemele de infecţii nosocomiale sau de contaminare cu boli transmisibile, atat să ii incurajeze, dar acolo unde ele sunt ascunse, să şi răspundă in faţa legii. Şi tot legat de produsele biocide, de dezinfectanţi, am luat măsuri pentru a evita contracte dedicate, aşa cum a fost cazul pană acum, şi pentru aceasta vom veni cu norme de achiziţii, cu caiete de sarcini standardizate, care au fost elaborate la minister, si care sunt trimise acum spre verificare la Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi care săptămana viitoare le va formaliza printr-un ordin de ministru. Reporter: Corpul de Control a fost in cateva spitale din capitală şi din ţară. Există suspiciuni că in aceste unităţi medicale s-au incheiat contracte cu dedicaţie? Dacian Cioloş: Eu cred că in maxim zece zile, două săptămani, Corpul de Control va fi in măsură să imi prezinte cateva prime elemente de raport al controalelor pe care le-au făcut, controalele vor continua. Atata timp cat incă nu sunt finalizate controalele şi nu sunt adunate toate elementele, nu vă pot da informaţii legat de acest lucru. Oricum, vă asigur că toate elementele pe care le găsim, nu doar că le vom trimite atunci cand e vorba de suspiciuni, de fapte penale, le vom trimite la Parchet sau la DNA. Ştiu că există deja anumite informaţii care au fost trimise tocmai pentru a nu pierde timpul, dar le vom face şi publice, imediat ce rapoartele vor fi finalizate. Reporter: Au fost contracte cu dedicaţie, aşa cum au fost pană acum, inseamnă că deja aveţi nişte informaţii. Puteţi detalia? Dacian Cioloş: Sigur, atata timp cat au fost caiete de sarcini care erau adaptate la nivelul spitalului, cu anumite specificaţii pe care numai o firmă sau unele firme le puteau indeplini, evident că e vorba de contracte cu dedicaţie. Dar, incă o dată, aici, responsabilitatea mea şi a guvernului este, atunci cand avem informaţii, să le dăm organelor abilitate, care să continue cercetările şi să verifice veridicitatea sau nu a unor astfel de suspiciuni. Eu vreau să evităm astfel de situaţii şi de asta vă spuneam ceea ce noi putem să facem şi facem este să modificăm cadrul normativ, pentru ca astfel să nu mai fie posibil. A fost o vreme cand mai multe produse erau achiziţionate de unitatea de achiziţii centralizată de la minister. Am observat că in ultimii ani, multe din aceste atribuţii au fost suprimate şi au fost returnate spre spitale. O să revenim la achiziţii centralizate sau la astfel de caiete de sarcini standardizate. Reporter: Vă referiţi la dezinfectanţi sau şi la alte produse din sistemul sanitar achiziţionate? Dacian Cioloş: Deocamdată am avut informaţii legate de dezinfectanţi, dar vom continua verificările şi pentru alte tipuri de produse. Vă mulţumesc. 2016-05-20 17:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-20-05-17-23big_dsc_7297.jpgPlățile pe programul POSDRU, deblocate de Comisia EuropeanăȘtiri din 20.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/platile-pe-programul-posdru-deblocate-de-comisia-europeanaBucurești, 20 mai 2016 - Comisia Europeană (CE) a deblocat rambursările pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013), in valoare de 167 milioane de euro, pentru care termenul de plată a fost intrerupt in luna februarie 2016. Anunțul a venit din partea domnului Michel Servoz, Director General al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul CE, intr-o intalnire cu Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene. - Ridicarea intreruperii plăților este o veste foarte bună. Vor intra imediat in țară 167 de milioane de euro. Am trimis deja o sumă și mai mare; și vor mai urma vești bune, acum că procesul a fost deblocat. Incercăm să aducem cat mai multe fonduri, atat de necesare dezvoltării Romaniei. Mulțumesc colegilor din minister și din Autoritatea de Audit, care au muncit pentru acest rezultat, a declarat Cristian Ghinea. Autoritatea de Management POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a trimis săptămana trecută o altă tranșă, de 372 de milioane euro: - Estimăm că suma totală, de 539,4 milioane euro, se va intoarce la bugetul de stat pană la sfarșitul acestui an. Ceea ce inseamnă o creștere cu aproximativ 10% a gradului de absorbție per total program POSDRU, a completat Ministrul Fondurilor Europene. Intrevederea a vizat și politicile sociale ale Guvernului roman. Michel Servoz a remarcat că, prin Pachetul anti-sărăcie lansat in februarie 2016 se vine cu - o abordare integrată foarte necesară, care sper să continue și in guvernările viitoare. Pachetul anti-sărăcie (lansat in februarie 2016) include 47 de măsuri care țintesc toate categoriile de varstă, dar se concentrează in special pe măsuri pentru copii. Multe dintre măsurile din pachetul anti-sărăcie lansat de Guvern vor putea fi finanțate prin apelurile de proiecte pe care Ministerul Fondurilor Europene le va lansa in 2016. CE a intrerupt termenul de plată pentru Romania pentru POSDRU 2007-2013 in luna februarie 2016. Prin eforturile comune ale Ministerului Fondurilor Europene și ale Autorității de Audit, rata de eroare a fost adusă sub nivelul acceptabil, permițand decizia de deblocare anunțată zilele acestea de oficialii europeni. *** Pentru mai multe informații, contactați: Ministerul Fondurilor Europene - Unitatea de Comunicare Tel: 0372 838 757 E-mail: presa.mfe@fonduri-ue.ro *** Despre POSDRU 2007-2013: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) defineşte intervenţia Fondului Social European in Romania in acord cu strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane. Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei cu piaţa muncii şi participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane urmărește in mod specific promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate (inclusiv educaţia superioară şi cercetarea), promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii, Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii, dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive, promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale, imbunătăţirea serviciilor publice de ocupare, facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii. 2016-05-20 11:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12121212.jpgPropunerea de numire a ministrului sănătățiiȘtiri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/propunerea-de-numire-a-ministrului-sanatatiiPremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire a lui Vlad Vasile Voiculescu in funcția de ministru al sănătății. 2016-05-19 20:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-19-09-05-11big_sigla_guv_albastru.pngAstăzi se lansează campania națională de subscripție publică pentru achiziționarea operei lui Brâncuși „Cumințenia pământului”Știri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/astazi-se-lanseaza-campania-nationala-de-subscriptie-publica-pentru-achizitionarea-operei-lui-brancu-i-cumintenia-pamantului Guvenul Romaniei și Ministerul Culturii lansează oficial campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului. Campania se va derula pană pe 30 septembrie și are nevoie de un sprijin cat mai larg, așa cum s-a intamplat și in cazul Ateneului Roman, in urmă cu 130 de ani. Peste 20 de personalități publice - printre care Andrei Pleșu, Maia Morgenstern, Oana Pellea și Victor Rebengiuc - au anunțat deja că susțin această inițiativă și apar in spotul de promovare care se va difuza incepand de vineri, 20 mai. Este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să intărească solidaritatea dintre stat și societate, scopul său fiind recuperarea unei componente importante a identității culturale autohtone. Achiziția operei se va face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro va fi alocată de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate cu ajutorul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și juridice. București, 19 mai 2016 - Campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, urmărește să atragă contribuțiile romanilor interesați de recuperarea patrimoniului național. Este necesară strangerea sumei de șase milioane de euro pană pe data de 30 septembrie 2016, pentru a completa cele cinci milioane de euro alocate deja de Guvernul Romaniei. După ce mai multe opere ale lui Brancuși au fost achiziționate in ultimii ani de proprietari privați, această sculptură, reprezentativă pentru intreaga sa operă, este ultima pe care statul roman o mai poate recupera, pentru a o putea face accesibilă publicului larg și iubitorilor de artă. - Viziunile, viața și valorile ne despart zi de zi, insă in momentele cheie se vede coeziunea unei națiuni. Asta s-a văzut și in cazul subscripției naționale pentru ridicarea Ateneului Roman, acum 130 de ani. Cred cu tărie că asta trebuie să vedem și acum cu opera Cumințenia pămantului . Ca atare, deoarece vreau ca Brancuși să ne adune, nu să ne dezbine, lansez romanilor o chemare la asumarea valorilor la nivel individual, a declarat Dacian Cioloș, premierul Romaniei. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică sunt Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Franței - Francois Saint-Paul, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar - care se va difuza incepand de vineri, 20 mai - iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. - Curajul arătat prin acest demers, de a merge către oameni și a le cere să se implice personal, este o ocazie extraordinară de a conștientiza lucrurile minunate pe care Romania le are. Propun să apreciem ce avem cat avem, nu cand nu mai avem. Să apreciem prezența, nu să ne doară lipsa. Astfel, am văzut in Cumințenia pămantului și povestea acestei opere un indemn de asumare personală a valorilor naționale. Pentru că Romania este a mea!, a declarat Felix Tătaru, președintele GMP Group, agenția care, impreună cu Media Investment, coordonează pro bono campania de comunicare a subscripției pentru - Cumințenia pămantului. Donațiile cetățenilor și ale persoanelor juridice direct in conturile deschise pe numele Ministerului Culturii vor beneficia de facilități fiscale, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 10, publicată in Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016. In cazul in care campania nu va fi una de succes, fiecare donație va fi returnată contributorilor. Primele rezultate ale campaniei vor fi făcute publice la 1 iunie, iar periodic, in zilele de 1 și 15 ale fiecărei luni de campanie, sumele stranse pană in acel moment vor fi date publicității. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campanieihttp://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania: eMag. Incepand de astăzi, 19 mai, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand in acest fel in conturile campaniei pentru achizitia operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei și prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale —Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-05-19 15:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-19-03-35-54big_agenda.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu reprezentanții companiei Exxon MobilȘtiri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-cu-reprezentantii-companiei-exxon-mobil 2016-05-19 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_7015.jpgComisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară 2016 pentru RomâniaȘtiri din 18.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comisia-europeana-a-publicat-recomandarile-specifice-de-tara-2016-pentru-romaniaComisia Europeană a publicat, la 18 mai 2016, pachetul referitor la Semestrul European 2016 care include propunerile de recomandări specifice de ţară adresate statelor membre UE, inclusiv Romaniei. Comisia Europeană a adresat Romaniei, in acest an, un set de patru recomandări. Acestea se bazează pe Raportul de Ţară publicat de Comisia Europeană in februarie 2016 şi pe răspunsul oferit de Romania in aprilie 2016 prin intermediul Programului Naţional de Reformă şi a Programului de Convergenţă. Comisia Europeană confirmă, in textul de prezentare a recomandărilor, o serie de progrese realizate de Romania precum imbunătățirea colectării taxelor şi impozitelor, imbunătăţirea condiţiilor pe piaţa muncii, propunerea unui plan integrat anti-sărăcie, susţinerea participării in invăţămantul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate, imbunătăţirea accesului la sistemul de sănătate pentru pensionarii cu venituri mici şi persoanele din comunităţile izolate, creşterea transparenţei şi a eficienţei administraţiei publice sau adoptarea legii privind guvernanţa corporativă. Recomandări specifice făcute Romaniei de Comisia Europeană vizează politica fiscal-bugetară, stabilitatea financiară, politica socială şi ocuparea forţei de muncă, educaţia, sănătatea, administrația publică şi infrastructura. Acestea sunt orientate către domeniile in care se impune in continuare luarea de măsuri destinate asigurării stabilităţii fiscal-bugetare, creşterii competitivității economice, a atractivităţii pentru investiţii sau ocupării forţei de muncă. Prioritățile Guvernului Romaniei converg cu recomandările propuse de Comisia Europeană. Programul Național de Reformă și Programul de Convergență prezentate de Romania, cuprind măsuri de răspuns la aceste provocări, aliniate cu programul de guvernare și prioritățile strategice asumate la nivel guvernamental. Guvernul Romaniei va participa la reuniunile ministeriale ale Uniunii Europene destinate finalizării și adoptării, de către Consiliul UE, a recomandărilor specifice de ţară. In cea de-a doua jumătate a anului, in procesul naţional de punere in aplicare a recomandărilor, monitorizarea implementării va fi realizată pe baza unui plan de acţiune şi a unor rapoarte periodice de progres. Informaţie de background Prezentarea de către Comisia Europeană, in fiecare an, de propuneri de recomandări specifice de ţară face parte din procesul Semestrului European, un instrument de coordonare a politicilor economice şi a reformelor structurale in UE. Acesta are scopul să orienteze acţiunea statelor membre in sensul implementării anumitor reforme la nivel naţional in următoarele 12 - 18 luni şi să sprijine atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Recomandările Comisiei Europene pentru fiecare stat membru vor fi discutate la nivel ministerial in luna iunie in cadrul Consiliului UE, vor fi andosate politic la reuniunea Consiliului European din iunie 2016 şi apoi adoptate formal in luna iulie 2016. [1] Recomandarea Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului privind Programul Naţional de Reformă al Romaniei pentru 2016 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergenţă al Romaniei pentru 2016. 2016-05-18 22:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-18-10-19-23big_sigla_guv_albastru.pngProiectul de OUG privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost prezentat în cadrul conferinței de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș PîslaruȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-dacian-ciolo-i-de-ministrul-muncii-drago-pislaru-in-cadrul-careia-va-fi-prezentat-proiectul-oug-privind-salarizarea-personalului-platit-din-fonduri-publiceGalerie foto Prezentarea Powerpoint utilizată de ministrul muncii, Dragoș Pislaru, in cadrul conferinței de presă este accesibilă aici. Declaraţii de presă ale premierului Dacian Cioloş şi ale ministrului muncii, Dragoş Pislaru [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mă bucur că, după indelungi discuţii cu partenerii sociali, suntem in măsură să venim in fața dumneavoastră astăzi cu o propunere de act normativ, care, aşa cum am promis la instalarea domnului ministru, ar urma să vină cu corectarea unor disfuncţionalităţi din sistemul public de salarizare, ceea ce am promis şi ceea ce am discutat cu partenerii sociali. Dar, mai mult decat atat, dat fiind contextul discuţiilor din momentul de faţă legat de anumite sectoare care necesită reformă - şi ştiţi că m-am angajat, in numele guvernului, că in domeniul sănătății vrem să venim cu propuneri de reformă care să schimbe pozitiv lucrurile in sistem - am cerut, in acest context, domnului ministru să analizeze posibilitatea ca, in alocarea bugetară pe care ne-o putem permite pentru perioada următoare, anul acesta şi anul viitor, păstrand obiectivul pe care ni l-am asumat - acela de a rezolva problema corecţiilor de incadrare pentru toate categoriile de salariaţi din sistemul public in aceeaşi unitate publică, pentru că ştiţi, aveam situaţii in care pe acelaşi tip de post, cu aceeaşi vechime, incadrări diferite la date diferite insemnau şi salarii diferite - am cerut domnului ministru ca această problemă, in primul rand, să putem să o corectăm. Și, dincolo de aceasta, să venim, pentru sistemul de sănătate, cu o abordare completă, adică o abordare unitară de corectare şi de reechilibrare a salariilor, atat pe orizontală, cat şi pe verticală. Aşa ar trebui să arate toate sectoarele, atunci cand vorbim de reechilibrare salarială. Insă, aşa cum am spus, nu vrem să facem ca alții, care promit, lansează petarde cu alocări bugetare, după care fug, pentru că nu pot să le facă. Noi ne limităm la ceea ce ştim că putem să facem şi am făcut şi o ordine de prioritate. Asta nu inseamnă că celelalte sectoare nu sunt prioritare. Am auzit declarațiile unor reprezentanţi ai sindicatului din domeniul educaţiei, că asta consideră Guvernul Cioloş că e prioritatea, sau că atata importanţă acordă educaţiei. E şi educaţia, suntem conştienţi că e şi educaţia foarte importantă, dar cred că e important să discutăm acum despre ce putem să facem, şi nu despre ce nu putem să facem. Nu poate Guvernul Cioloş, in cateva luni de zile, cu limitele bugetare pe care le are, să corecteze toate problemele din sistem. Pe de altă parte, dincolo de aceste echilibrări la bază pe care le putem face, dacă nu incepem şi cu reforme in domeniile unde există așteptări foarte mari din partea societății, o să continuăm cu aceeaşi abordare, de măriri de cate 10% sau de 20% pentru toţi la fel, păstrand aceleași dezechilibre de salarii, care se perpetuează de ani intregi. Deci, ceea ce ne propunem noi să facem, dincolo de această corectare a disfuncționalităților din sistemul public de salarizare in fiecare unitate in parte, să venim cu un domeniu pe care vrem să ni-l asumăm nu doar pe partea de salarizare, ci şi cu alte modificări in sistem, care să ii redea credibilitatea şi să ii crească performanţa - e vorba de sistemul de sănătate şi pentru care, deci, venim şi cu această propunere de salarizare. Incă o dată, ea face parte dintr-un tot mai amplu, care nu va include doar partea de salarizare, ci şi așteptări pe care le vom avea din partea sistemului de sănătate. Și acesta va fi mandatul cu care va fi instalat, in zilele următoare, noul ministru al sănătății - de a continua un proces de schimbare in sistemul de sănătate, care să redea increderea din partea pacienților, a cetăţenilor, prin mai multă claritate, prin mai multă transparență, prin mai multă performanţă in management, printr-o utilizare a fondurilor mai eficientă. Și in acest context, in acest pachet, venim şi cu această propunere. Dincolo de aceasta, pe langă creșterea echității salariale prin ceea ce propunem, vom introduce şi elemente noi de stimulare a calităţii in administrația publică, printr-un sistem de bonusuri de performanţă, care vor fi clar legate doar de elemente de performanţă. Deci aceste bonusuri vor fi acordate doar in condiţiile in care se vor indeplini anumite criterii de performanţă şi deocamdată ni le putem permite pentru domeniul sănătăţii şi pentru domeniul educaţiei. La fel, incepem cu acest proces, după care se va continua şi pentru celelalte domenii. Dar incă o dată am spus că vom promite doar ceea ce ştim că putem să facem. Acest proiect de act normativ nu va fi adoptat maine in şedinţa de guvern, aşa cum am văzut anumite anunţuri, pentru că abia ce am finalizat elaborarea lui şi e firesc ca el să intre intr-o perioadă de dezbatere publică. El a fost discutat cu partenerii sociali. E firesc ca in perioada următoare ministerul si domnul ministru să ia seamă de diferite observaţii care se vor face. Deci, va fi o perioadă in dezbatere publică, după care va fi adoptat prin ordonanţă de urgenţă. Şi incă o dată, in incheiere, vreau să insist pe faptul că suntem conştienţi de aşteptările care există in sectorul public, la salariaţii din sectorul public. Pe de altă parte, am spus de la inceput, guvernul Cioloş nu poate să corecteze toate problemele care s-au acumulat in timp, insă am promis un proces transparent de a aborda problemele, prin dialog, asumandu-ne ceea ce credem că putem să facem printr-o prioritizare a ceea ce putem să facem. Deci, asta este ceea ce putem să punem in faţa dumneavoastră astăzi, in momentul de faţă. Cred că intotdeauna, atunci cand pornim la reforme, trebuie inceput de undeva şi important e, pentru a fi credibili, să mergem pană la capăt şi chiar să implementăm ceea ce am decis. Sper eu ca acest proiect pe care domnul ministru il va prezenta in detaliu să fie punctul de pornire a ceea ce ar trebui să insemne eficienţa sistemului public, indiferent de sectorul de care vorbim. Aşteptările in momentul de faţă pentru sectorul de sănătate sunt mari. Vom cere in perioada următoare multe lucruri şi eforturi sistemului de sănătate. Mi se pare firesc ca in acest pachet să includem şi această abordare a echilibrării salariilor. Şi aş vrea să subliniez, ca să fie clar pentru toată lumea, cu acest proiect de ordonanţă nu va scădea niciun salariu, ci vor creşte salariile in anumite domenii in funcţie de ceea ce domnul ministru o să vă prezinte. Deci să fie foarte clar. Acest proiect nu va afecta salariile existente in momentul de faţă, decat in sens pozitiv. Vă mulţumesc. Şi vă las cu domnul ministru. Dragoş Pislaru: Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Aş vrea să imi permiteţi, intr-un răgaz cat mai concis, să vă prezint detaliile atat ale procesului pe care l-am avut pană acum, de consultare şi de lucru impreună cu partenerii sociali şi cu instituţiile guvernamentale, cat şi rezultatul, propunerea si detalierea care să vă dea o imagine mai corectă despre ceea ce noi propunem. Aş vrea să incep inainte cu un lucru poate neobişnuit, cu două tipuri de mulţumiri. Primul tip de mulţumire este neuzual pentru că este o mulţumire faţă de sau pentru partenerii sociali. Au venit, am avut un număr de intalniri, o să vedeţi imediat detaliile, au stat la masă, au discutat, au avut un ton decent, au prezentat problemele, au adus chiar date sau au rugat practic la nivel de teritoriu să putem strange aceste date şi li se cuvine această mulţumire pentru modul in care au colaborat in această perioadă. A doua mulţumire este către dumneavoastră, către mass-media. V-am rugat să ne daţi răgaz să lucrăm şi nu pot decat să reiterez mulţumirea pentru dumneavoastră, pentru cei care aţi demonstrat, prin profesionalism şi inţelegere, că este nevoie de răgaz intr-o societate in care, excepţional uneori, te face să creezi din nimic ştiri senzaţionale. In acest moment, iată, ne-am intalnit şi sper că aşteptarea dumneavoastră să nu fie inşelată de detaliile pe care vi le voi prezenta. Cateva elemente de context. De la inceput, a fost foarte clar stabilit ceea ce vrem să facem. Am spus că recunoaştem probleme şi disfuncţii majore in sistemul de salarizare care sunt atat comune, cum ar fi problema incadrărilor in aceeași unitate, pe aceeași funcţie, cu aceeași vechime, cu salarii diferite, cat şi specifice. Există bunăoară in familia de apărare şi ordine publică lucruri care nu se intamplă in alte părţi, modul in care in 2009 s-au introdus anumite elemente de indemnizații sau sporuri in salariul de bază şi care au determinat mutații majore in structura lor salarială. Pe de altă parte, eram cu toţii conştienţi şi, dacă vă aduceţi aminte, declarațiile mele chiar iniţiale, mi-am dat seama că este un rol dificil, pentru că așteptările erau foarte mari. Se lucrase deja de cateva luni de zile la mai multe variante de proiecte şi toată lumea aștepta să se iasă cu ceva care să poată fi aplicabil, realist in același timp şi păstrand principiile responsabilității fiscal-bugetare, ca să nu degenereze restul activităților. Şi al treilea lucru pe care l-am constat şi vreau să insist asupra lui este problema legată de date şi aici aş vrea să vă impărtășesc inclusiv din experiența de consilier de stat de dinainte. La momentul la care ne-am apucat de construcția primelor variante, in calitate de consilier de stat pe probleme economice, am cerut evident datele din sistem, pe ce date stă sistemul atunci cand elaborează un proiect sau un alt proiect de salarizare. La Ministerul Muncii nu exista nicio dată, toate datele erau centralizate la Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe, in ianuarie, a inceput cu o bază de date de 350.000 de oameni din 1,2 milioane. După consultările din februarie, s-a ajuns la vreo 560.000 de oameni. In momentul de faţă, de 20 de zile, de cand am venit, am ajuns la vreo 760.000 de oameni, cu date integrate şi verificate in sistem, şi tot nu este pană la urmă un lucru firesc. In momentul in care vrei să faci legislaţie in domeniul salarizării, trebuie să știi structura de-a fir a păr referitoare la salariile in plată in tot sistemul. Prin urmare, provoc pe oricine care ar spune că a emis legi de salarizare in trecut, a dat procente sau sume fixe să imi vină şi să imi explice pe baza cărui calcul distribuțional a alocat acele sume şi sunt dispus să avem dezbatere profesională, pe date, şi, dacă se poate demonstra că au avut aceste date, nu pot decat să imi manifest incantarea că vom avea poate şi noi acele date. In acest moment aceasta este situația. Iar angajamentul meu in calitate de ministru şi pe care i l-am comunicat şi primului ministru este acela că proiectul de lege pe care o să-l lucrăm in continuare va fi un proiect fundamentat pe date şi de aceea vom include, practic, in Revisal toate datele sectorului public, pentru ca, indiferent cine face vreo analiză, că este un guvern tehnocrat sau politic, să poată intr-adevăr să documenteze un impact corect. Şi ceea ce noi facem acum in prezentarea acestui proiect este un proiect care este net superior din perspectiva a ceea ce spun englezii evidence-based, adică bazat pe realitate, pe date. Continuăm. Obiectivele au fost legate de corecții, aşa s-a stabilit de la inceput. Dacă vă aduceți aminte, au fost două tipuri de corecții pe care le-am stabilit, au fost niște corecții care ţin de incadrare şi au fost corecții care ţin de decomprimarea bazei piramidei, deci de salarizare. Era vorba de acele prime 40 de clase sau cate ne permite un loc de inflexiune pentru a ridica salariile cele mai de jos şi respectand marja fiscal-bugetară. In discuțiile pe care le-am avut cu partenerii sociali, am stabilit de la inceput principiul pe care l-a reiterat şi primul ministru, nu scad salariile nimănui. Am ţinut de acest principiu şi ne-am asigurat, cifră cu cifră, că salariile pe care le vom pune, de exemplu, in grila de la sănătate sunt mai mari decat salariile maxime aflate in plată in sistem. Să fie foarte clar. Iar in celălalt tip de corecție, aşa cum veţi vedea, este vorba de alinierea tuturor salariilor din aceeași unitate la maximum aflat in plată. Deci, nu mai există vreo suspiciune cum că ar scădea vreun salariu cuiva. Haideţi să vedem un pic partea cealaltă de proces. Au fost zece intalniri, care au durat, in medie, intre trei-patru ore, in aceste 20 de zile, ca să aveţi puțină imagine asupra tipului de consultări. Aceste intalniri, v-am spus, nu pot decat să mă inclin in faţa partenerilor sociali pentru conținutul discuțiilor. Au fost discuții legate de calcule, lucruri care au ţinut de specificităţile familiilor ocupaționale, pe care le-am integrat in această propunere. Aş vrea următorul slide, să imi permiteți să vă ofer o imagine asupra personalului plătit din fonduri publice. Vedeţi, pană la urmă, este foarte important să sesizați şi vizual care sunt proporțiile şi proporțiile sunt, evident, date de educație, apărare şi ordine publică, sănătate, administrație publică locală, administrație publică centrală, cu repartițiile pe care le vedeţi. Dar ceea ce este important, de fiecare dată cand propunem ceva, trebuie să ştim care este personalul total şi pe cați vizăm cu măsurile pe care noi le facem, şi asta vom discuta astăzi, ca să ințelegeți clar ce vrem să facem şi de ce facem lucrul respectiv. Mai departe, există o diferență in sistem intre salariile de bază care fac obiectul discuției noastre, noi am spus că nu discutăm despre sporuri, indemnizații, prime. Această ordonanţă se referă strict la corecții pe salariile de bază. Şi există, evident, diferenţe intre salariile de bază şi alte elemente care te duc la caştigul final pe care il ai tu ca individ in sistemul public, şi putem observa că există sectoare, cum este cel de apărare şi ordine publică unde salariul de bază este intr-adevăr mic, dar caștigul, datorită diverselor altor, să spunem, indemnizații, de hrană, de chirie ş.a.m.d., te duc la un caștig mediu care este ceva mai mare. Pe de altă parte, există şi sectoare intr-adevăr care nu au diferențe mari intre salariul de bază şi caștig, pentru că la vremurile respective nu au avut sporuri sau indemnizații sau alte elemente care să distorsioneze sau să bonifice, dacă vreți, structura caștigului. Aceste lucruri fiind spuse, ne concentrăm pe salariul de bază in această propunere pe care noi o facem. Şi ce facem? Haideți să vedem care este soluția. Ce propune soluția? Patru lucruri. Se concentrează pe rezolvarea disfuncționalităților de incadrare in toate familiile ocupaționale. Noi am plecat de la incercarea de a decomprima baza piramidei, dar, prin decomprimarea bazei piramidei, cream alte disfuncționalități in sistem. Dacă vreţi niște cifre: rezolvam vreo 400 de mii de persoane din sistem, dar aveam in același timp o suprapunere de circa 158 de mii de persoane din sistem, in sensul că cei cu funcții mai mici in piramida salarială ii prindeau din urmă pe cei cu funcții mai mari, şi lucrul acesta a fost considerat inacceptabil de către partenerii sociali, şi ne-a dat un indiciu referitor la nivelul de solidaritate pe care ni-l putem asuma in această societate in momentul de faţă. Cu alte cuvinte, ca să fiu şi mai explicit, in momentul in care salariile cuiva care este ierarhic, să spunem, inferior, cresc, salariul tău rămane nemodificat, frustrarea cauzată de faptul că cei cu salarii mai mici se ridică este considerată insuportabilă in societatea romanească, in acest moment. Acest element este important de ințeles, pentru că discutăm aici de lucruri relative in sistemul nostru. Deci, atunci ne-am concentrat pe disfuncționalitățile de incadrare pentru toate familiile, ne-am concentrat pe corectarea pe orizontală şi pe verticală a structurii salariale in sănătate, deci, reașezarea structurii in familia ocupațională de sănătate, pe niște principii corecte de incadrare şi care determină și o serie de motivații in plus, la care o să fac referire imediat, echitatea salarială in administrația publică centrală, unde nivele intre ministere erau incredibil de mari in ceea ce privește, nu ştiu, luaţi Ministerul Culturii faţă de, să spunem, Secretariatul General al Guvernului sau lucruri de acest tip, şi introducerea de bonusuri de performanță pentru două sectoare, pentru a incuraja, pentru a veni in aliniament cu măsurile de reformă pe care le propune Guvernul in aceste două sectoare, şi aici aveţi impactul bugetar: pe inechități este o alocare in acest moment propusă de 900 de milioane - aici discutăm de sume anuale-, pe impactul de reformă fără inechități, pardon, include inechitățile, include Sănătatea, deci, cu totul, un miliard douăzeci şi doi, şi rezervele de performanță pe sănătate şi pe educaţie 134, respectiv, 240 de milioane, şi vedeţi că ne incadrăm exact in plafonul, fără să incercăm să potrivim cifrele, aşa, pur şi simplu, au ieşit, de 2,3 miliarde pe care le-am enunţat iniţial. Avem 400 de mii 951 de beneficiari ai acestor măsuri şi le voi detalia foarte succint in slide-urile următoare. Aici aveţi distribuţia pe familii ocupaţionale. Vedeţi, incă o dată, la Sănătate, cumuland problemele de sistem, plus bonusul, ajungem la 1,156 miliarde; la Apărare şi Ordine Publică rezolvăm una din disfuncționalități, cea mai important disfuncţionalitate era legată de salariul sau solda de merit. Ce inseamnă lucrul acesta? In 2009, 30% din sistem primea un salariu de merit, pe baza evaluărilor din anii anteriori. In 2009 aceste, să le spunem, sporuri de merit au fost incluse in salariul de bază şi ele au rămas pentru persoanele respective in salariul de bază, in timp ce la ceilalți nu sunt in salariul de bază. La asta se adaug indemnizațiile şi sporurile caracteristice familiilor ocupaționale. Practic, ceea ce este foarte important de reţinut din acest punct de vedere este că noi acum revenim şi corectăm o problemă care s-a intamplat in 2009, egalizand baza, solda de funcţie, din această familie ocupaţională. In cazul educaţiei, suma se compune din 69 de milioane, care reprezintă corecţii la nivel de unitate, şi bonusul de 240 de milioane, pe care l-aţi văzut in slide-ul anterior, şi următoarele pe listă sunt administraţia publică centrală 170 de milioane, locală 145, asistență socială 79 şi, evident, altele: cultură, cercetare. Deci, aici aveţi distribuția sumei de 2,296 de miliarde pe care noi o propunem prin această ordonanţă. Dacă mergem mai departe, există la problema de inechități un principiu care se numeşte la muncă egală, plată egală şi noi aici am avut o serie intreagă de elemente care ne-au făcut să credem că este foarte important, este critic să rezolvăm această problemă şi daţi-mi voie să vă dau un exemplu pe asistență socială, unde sunt poate cei mai necăjiți angajați in această ţară şi să inţelegeţi de ce este relevant ceea ce facem noi pentru acest domeniu. Am primit de la diverse sindicate locale, date locale in ceea ce priveşte diversele DGASPC-uri din ţară şi avem, spre exemplu, diferenţe intre consilieri superiori, care au salariul cu aceeași gradație, aceeași vechime, 2.989 de lei şi in aceeași unitate 2.292 de lei, deci gandiți-vă că sunt diferenţe de peste 600 de lei intre asistenții sociali funcționari publici in asistența socială in aceeași unitate. Sunt doi colegi care stau faţă in faţă in birou şi au diferență de 600 de lei; raportați asta in procente şi o să vă daţi seama nivelul de frustrare pe care oamenii aceștia de caţiva ani buni de zile il au, in momentul in care ei nu au ce să facă decat să se uite unul la altul, unul caştigand la aceeaşi muncă, cu 600 de lei mai mult la un salariu, v-am spus, de 2.000 şi ceva de lei. Vă mai dau un exemplu. Inspectori de specialitate, pe aceeași gradaţie, deci vechime, da, discutăm de DGASPC Botoşani, 3.380 de lei, inspector, specialitatea, la aceeaşi gradaţie, 2.459 de lei. De data asta discutăm de diferenţe de aproape 900 de lei, deci de aproape 30% din salariu, care este in aceeaşi unitate, repet, in DGASPC Botoşani. Şi atunci, pentru toţi cei care spun că aceste inechități nu sunt cuantificabile sau nu au un impact, vă dau aceste exemple tocmai ca să vă ilustrez că frustrările exprimate de sindicate in mai toate familiile ocupaţionale sunt reale şi ele practic determină o rezolvare a acestor inechități care - şi aici vreau să adaug un lucru foarte important - vedeţi aici al treilea bulett point - dacă ei s-ar duce in instanţă şi au făcut-o deja, deci 9 miliarde de lei au fost caștigate in momentul de faţă prin diverse procese in instanță pe probleme de discriminare la locul de muncă. In acest moment, pe ce facem noi, evităm aproape 3,5 miliarde de lei potențiale litigii, unde știți foarte bine că se execută trei ani de zile din urmă, deci practic trebuie să calculați in spate plăți retroactive, deci compensatorii pentru trei ani. Deci noi evităm prin această ordonanţă şi un cost potențial de 3,5 miliarde de lei. In acelaşi timp, ceea ce aş vrea să subliniez ca importanţă este că această măsură de eliminare a discriminărilor la locul de muncă este o măsură intr-adevăr aplicabilă la nivelul unității şi ea practic in acest moment elimină frustrările pe care noi le putem avea in orice familie ocupațională legată de această repartiție. Haideţi să ne uităm ce facem la Sănătate şi nu mai am mult şi o să pot incheia şi trage concluzii şi prezenta paşii următori. Trebuie să inţelegeţi că pe partea de sănătate, grila de salarizare arăta ceva de genul acesta: este linia albastră pe care o puteţi urmări. (...) Dinţi de fierăstrău, ceea ce inseamnă că cineva care are o incadrare superioară pe o funcţie superioară, putea să aibă foarte bine un salariu in plată mai mic decat cei care erau inainte sau pe cineva cu o vechime superioară mai mic decat o vechime mai mică şi atunci ce am făcut noi? Am incercat să nivelăm, să venim cu o curbă firească de salarizare, care să păstreze ierarhiile, să păstreze lucrurile la care s-a lucrat atat de mult pe acea faimoasă Lege 284, pe care n-am aplicat-o niciodată. Şi ce facem in mod efectiv? Cinci lucruri. Unu, in cadrul unităţii rezolvă diferenţele de salarii pentru funcţii şi gradaţii identice, adică ce facem şi pentru toate celelalte familii ocupaţionale. Adică, prima măsură, cea de inechități, o facem şi aici. Dar, mai mult, ce facem? Le rezolvăm şi intre toate unitățile. Adică, nu o să mai fie niciun medic pe o funcţie, pe o vechime, indiferent unde este el, in ce spital in sistemul public, care are salariu diferit. Şi ce faci? Cum facem asta? Ii ridicăm la nivelul maxim in plată, pe funcţia şi vechimea, gradația respectivă. Trei: pe verticală, şi aici este important, pe verticală rezolvi disfuncționalitățile intre diversele subfamilii, rezolvi ca debutantul să nu mai aibă mai mult decat cineva cu vechime şi rezolvi ca diferențele intre tranșele de vechime să respecte cei 2,5% din salariu, care determină aceste diferenţe, ca omul cand trece intr-o altă tranşă de vechime să simtă că el progresează in carieră, da, să aibă o motivaţie. Patru: aici este un lucru de noutate, pentru că avem o problemă de retenție in sistem şi pentru că lumea pleacă din domeniul de sănătate, cum poate nu se intamplă in alte domenii, aici am zis că vrem să incurajăm debutanții, şi am aplicat o creștere cam de 10% pentru toate tipurile de debutanți in sistemul de sănătate. Şi asta cand o aplici ca să păstrezi punctul numărul trei inseamnă că trebuie să ridici toată subfamilia, pentru că nu poţi să ai debutantul care să caştige mai mult decat unul cu vechime, după cum am spus. Şi, in sfarşit, cinci, bonusurile de performanță. Şi acum, ca să inţelegeţi, in mod concret, hai să luăm aşa, uite, avem un spital clinic de chirurgie, prima idee, in cadrul unității, şi aici vedeţi, evident numele sunt fictive, mi-am permis să nu le deconspir, Popescu, Gavril, Munteanu şi Pădurar, da, ei aveau salariile acestea, fiind toţi medici primari, gradația cinci, deci, cu aceeași tranşă de vechime. Ce am făcut noi? I-am ridicat pe toţi la 5.105 lei, ca să ne asigurăm, şi am luat şi o marjă, că toţi vor fi ridicaţi la același nivel, care este superior maximului in plată in unitatea respectivă. Asta am făcut aici şi asta este la nivel de unitate. Dar hai să vedem mai departe. Doi, pe orizontală, avem aşa, Fălticeni, Timiş, Iaşi, Bucureşti, Craiova, medic primar, gradația cinci, salariul lor. Şi aici este , maximum in plată, pe fiecare dintre ele. Şi atunci mă asigur că nu există spital in ţara asta care pentru un medic primar gradația cinci să aibă unii mai puţin decat ceilalţi, pentru că medicii, pană la urmă, sunt cu pregătirea lor, performanța lor este altceva şi o stimulăm separat, dar salariul lor de bază trebuie să fie același. Bun. Şi aici aveţi exemple şi pe asistent medical şi pe infirmiere, ceea ce este pentru noi important legat de egalizarea transversală. Trei: pe verticală, uitaţi-vă aici, că aici este foarte interesant, uitaţi-vă: medic primar in Oradea, gradațiile doi, trei, patru şi cinci, deci tranşele de vechime, tranşa trei 4.333 de lei in plată, tranşa patru 4.153, deci unul cu vechime mai mare ia mai puţin decat unul cu vechime mai mică. Nu vă uitaţi la toate graficele, uitaţi-vă, de exemplu, la infirmiera, de jos, de la Aiud, şi, uitaţi-vă, debutantul - 1.345 şi, după aceea, doi, trei, următoarea tranşe de vechime, că aşa s-a intamplat, au avut ghinion că au picat intre două prevederi legislative, cat iau, tranşa a patra a prins atunci o chestie favorabilă şi au salariu mai mare, tranşa cinci, deci, ăia care sunt spre pensie, iarăşi au salariul mai mic decat debutantul, reţineţi, tranşa cinci este vechimea maximă. Deci, aceste lucruri sunt lucrurile pe care noi le adresăm prin ceea ce numim reașezarea structurală a grilei in sănătate. Haideţi să mai mergem incă un pic. Spitalul Clinic de Urgenţă, debutanţi: noi avem o intreagă grilă, pe care o puteţi consulta şi, ca să vă fie mai uşor, cel tarziu maine dimineaţă, o să punem pe site un tabel comparativ, salariile maxime in plată cu salariile din grilă, ca să le urmăriţi, să nu staţi şi să luaţi salariu cu salariu, bob cu bob. Dacă reușim in seara asta, il punem in seara asta. Maine dimineaţă il veţi avea pus şi veți putea verifica, la fiecare poziție, cu cat crește salariul. Dar este important că, pe debutanți, veţi găsi cam 10% la fiecare categorie de debutanţi care crește şi, incă o dată, noi nu ne imbătăm cu apă rece, noi nu credem că cu 200 de lei nu o să plece rezidentul din ţară, dar vrem să transmitem un mesaj şi cred că primul ministru l-a transmis deja destul de clar, de prioritizare, şi credem că pană la urmă uneori mesajele pe care le transmiți cu convingere şi cand iţi pasă sunt poate mai importante decat incă, nu ştiu, o sumă de bani sau nu. Şi noi asta incercăm să arătăm. Şi o să vă mai fac nişte considerente, o să mai am nişte considerente pe această temă, la sfarşit. Mai departe, bonusurile de performanţă. Cum se dau bonusurile de performanţă? Aici trebuie să recunosc că in momentul in care am venit cu conceptul de performanță şi de reformă structurală in sistem ne-am lovit de - a, am mai avut noi bonusuri de performanţă in sistem, şi se ajungea, fără doar şi poate, ca managerul de spital sau, in fine, in cazul educaţiei, directorul de școală să dea la prietenul lui profesorul de fizică, prietenul lui profesorul de nu ştiu ce sau profesoara, că nu facem discriminare; la medici, la fel, prietenii... Deci, practic, dacă sistemul nu este bine pus la punct, o astfel de măsură poate perverti, deci poate frusta lumea şi mai mult. Şi atunci cum se dă această sumă? Este o sumă din fondul de salarii. Legislativ, a mai fost şi inainte, ea a fost după aceea prorogată, oprită in a fi acordată, că ea există in legislaţie. Asta, teoretic, există in legislaţie şi trebuie acordată peste tot. Noi nu permitem şi atunci am blocat-o şi acum o deblocăm, practic, pentru educație şi sănătate. Şi atunci am spus aşa: cum putem transmite un mesaj către personalul din aceste sectoare şi din celelalte, care iau o notă cu privire la faptul că suntem chitiți să facem reformă? Şi, practic, atunci mesajul este aşa: hotărare de guvern, stabilite condițiile de reformă şi, respectiv, criteriile de performanță. In măsura in care o unitate - spital, şcoală - indeplineşte nişte parametri, pe care ii fixăm şi ii monitorizăm intr-un sistem credibil, in măsura in care se intamplă lucrul ăsta, managerul are la dispoziție 2% din tot fondul salarial să il distribuie la cei care merită şi au adus un aport la indeplinirea indicatorilor. Şi aici este foarte important. Am avut discuţii cu partenerii sociali, şi au zis: dar care e performanța in educație? Şi am zis: performanța poate să fie diferită. Pentru invățătorul care se duce 20 de kilometri pe jos ca să ajungă la școală intr-un sat amărat ca să aibă grijă de copiii ăia, asta poate să fie performanță. Pentru Liceele Vianu, Lazăr ş.a.m.d. performanțele sunt olimpicii. Asta nu inseamnă că nu ne putem gandi şi că nu există atatea țări in lumea asta care au sisteme de performanță. Deci, ideea să pleci de la inceput că nu se poate stabili performanța şi că, de fapt, nu are niciun sens să ne gandim la reformă structurală este o greșeală, pentru că doar să pui bani intr-un sistem ciuruit nu te ajută cu nimic. Şi, de aceea, ceea ce noi facem pe sănătate este să cuplăm această grilă așezată de salarizare cu restul reformelor, cu reforma CNSAS-ul (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), cu reforma spitalelor şi a managementului, cu ceea ce s-a anunţat de către Ministerul de Finanțe, sunt acele Spand-Ice Review. Adică verificăm modul in care se cheltuie banii in sistemul public. Cu reforma pe care o pregătește tot ANAP-ul, legată de achizițiile centralizate in sistemul de sănătate, cu inspecție şi controale, astea sunt lucrurile care te duc la o reformă. Dar in același timp noi vrem ca pe salarizare să nu avem o frană in plus, să arătăm că ne pasă şi că proiectăm un sistem care are sens. Şi, mai mult decat atat, ceea ce este crucial este că, prin modelul pe care il facem la sănătate, arătăm către ce am vrea să ne indreptăm intr-o lege unitară de salarizare. Este un proiect pilot pentru toţi ceilalți, ca să ințeleagă cam cum vrem să structurăm un astfel de sistem. Şi există angajamentul meu, evident, al primului ministru in același timp, de a duce pană la capăt acest proiect şi de a arătă că intr-adevăr, pe bază de calcule, revin, pe bază de date, putem pune la punct un astfel de sistem, care să nu fie poveşti nemuritoare şi să poate fi luată in calcul pentru a fi implementat intr-o perioadă de timp. Aş vrea să inchei spunandu-vă că era o certitudine că nu o să fie toată lumea mulțumită de ce facem noi aici. Problema noastră este aşa: este nu că trebuie să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită in această ţară, ci să ne asigurăm că ceea ce facem, acolo unde facem, are sens, că suntem coerenți cu propriile noastre principii şi sănătatea este un domeniu prioritar şi, in același timp, să ne asigurăm că pentru a putea vorbi de o legislaţie de salarizare unitară nu poți să pleci cu un sistem in care in același birou două persoane au salariu diferit, deși sunt incadrați la fel. Ăsta este argumentul principal. Şi acestea fiind spuse, incă o dată, mulţumesc pentru răbdare, a durat puţin mai mult decat mi-am propus, dar vă stau la dispoziție, evident, pentru intrebări. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Dacă mai aveţi energie şi răbdare pentru intrebări sau dacă mai sunt lucruri neclarificate. Vă rog, domnule. Reporter: Bună seara! Eu tot nu am inţeles exact cum se vor da aceste bonusuri de performanţă. Am inţeles: o şcoală, un spital trebuie să indeplinească anumite criterii, pe care le veţi stabili, dar, apoi, cand ajungem la profesori, la medici, intr-adevăr pentru a evita acel sistem relativ clientelar, care vor fi criteriile? Dacă vor fi formulate, la fel, printr-un act normativ... Dragoş Pislaru: Da, da. Vă rog. Reporter: Asta era ideea şi dacă puteţi să ne daţi şi nişte exemple. Dragoş Pislaru: Exemple nu o să vă dau acum pentru că aşteptăm noul ministru la sănătate, care va avea ca temă inclusiv formularea criteriilor de performanţă. Dar ce vreau să vă spun este, ca act normativ, discutăm de o propunere a ministerului de resort - sănătate, respectiv, educaţie - şi de o hotărare de guvern, pentru ca să nu fie arbitrariul ministrului criteriile, o hotărare de guvern pe care ne asumăm reforma in acele sectoare. Ce inseamnă aceste termene pe care le-am folosit: condiţii de reformă şi, respectiv, criterii de performanţă.? Condiţii de reformă inseamnă ca avem nişte principi majore de reformă. De exemplu, un tip de principiu este limitarea cheltuirii risipei banilor publici. Deci, limitarea risipei in cheltuirea banului public. Asta este o condiţie de reformă. Un alt principiu care este iarăşi foarte important este eficientizarea actului medical, de exemplu. Sau, legat de invăţămant, sunt lucrurile legate de modul in care se lucrează şi se previne abandonul şcolar, spre exemplu. Acestea sunt condiţii de reformă. Iar crieriile de performanţă, ele detaliază condiţiile de reformă şi sunt, practic, indicatori care iţi permit să poţi să monitorizezi activitatea unei instituţii - şcoală sau spital. Aceste lucruri vor fi detaliate in reformele specifice in cele două domenii. Reporter: Procentual, caţi din sistem - de sănătăte, de educaţie - ar putea beneficia de aceste bonusuri? Dragoş Pislaru: Fiind un bonus care se dă pe fondul salarial, deci este 2% din fondul salarial, oricaţi decide managerul instituţiei respective. Bun, poate se stabilesc nişte parametrii, intr-adevăr, cu nişte limite. Reporter: Asta zic. Există nişte sume limită? Dragoş Pislaru: In acest moment nu este gandită limitativ. Este in limita unui fond, se stabileşte alocarea pe baza, repet, performanţei pe care o putem identifica in sistem. Mulţumesc. Reporter: Eu aş vrea să vă intreb, transmiteaţi un mesaj că veţi rezolva situaţia in sănătate, deocamdată, aşa vrea să vă intreb care este diferenţa intre cei au spus sindicalştii din sănătate in discuţie, pentru că ce au spus cand au ieşit de la minister nu a fost tocmai plăcut, spuneau că se pregătesc de grevă şi chiar să blocheze şi testele naţionale. Aveţi un as in manecă... Dan Suciu: Nu, sănătate sau educaţie? Despre cine vorbiţi? Reporter: Educaţie, iertaţi-mă. Dragoş Pislaru: Da, asta este altceva. Reporter: Aveţi un as in manecă pentru ei, practic, le puteţi oferi ceva pe langă această ordonanţă? Dragoş Pislaru: Discutăm, repet, de educaţie, unde colegii de la sindicate consider că s-au infierbantat puţin astăzi. Cred că exitau nişte aşteptări, care au fost şi vehiculate in ultima vreme, cu prioritizarea ambelor sectoare intr-un mod similar, dar nu poţi să construieşti două sectoare prioritare pe un context de inechiăţi transversal in tot sistemul bugetar. Prin urmare, eu aş vrea să reţinem cu toţii următorul aspect: cei de la educaţie nu doar că nu pierd nimic, ci caştigă la nivel de unitate rezolvarea aceloraşi disfuncţionaliăţi ca restul tuturor celorlate familii ocupaţionale. In plus, se activează partea aceasta de performanţă, unde pot să işi demonstreze, la nivel de unitate, capacitatea de reformă. Atata timp cat ei nu pierd nimic, cat anul trecut au avut o creştere salarială de 26,78%, care a fost aplicată pe toată grila cap-coadă, deci, nu pe principii de distribuţie, nesugerand că salariile sunt suficiente in sistemul respectiv, dar, totuşi, este un procent de 26,78% - 5%, 5%, 15%, da?, care au fost succesive, şi ce vreau să sugerez este că, atata timp cat ei nu au nimic de pierdut şi pierd doar relativ, nu este la fel cu ce spuneam mai devreme legat de solidaritate, legat de faptul că ei ar trebui să se bucure că şi copiii profesorilor respectivi se vor duce intr-un sistem de sănătate care se reformează? Prin urmare, problema lor in acest moment nu este că ei nu caştigă, ci că cei de la sănătate caştigă. Şi atunci ne punem problema ce ar fi trebuit să facem? Să ne concentrăm pe educaţie şi să nu ne concentrăm pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor de incadrare in restul sistemului? In condiţiile de responsabilitate fiscal-bugetare, nu puteau să existe aşteptări că toată lumea va primi sume enorme de bani şi atunci mesajul este: solidaritate şi, cu acest angajament pe care ni-l luăm cu primul ministru să ducem la capăt legea, ii va viza, in mod evident, şi pe ei, prioritar. Mulţumesc. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Spuneaţi că liderii din educaţie, mă rog, profesorii, nu au nimic de pierdut şi aş vrea să vă intreb, dle ministru, cum poate funcţiona sistemul romanesc de invăţămant, in condiţiile in care un asistent universitar şi un profesor debutant primesc in mană cel mult 1.000 de lei? Dragoş Pislaru: Vreau să incerc să vă spun că ceea ce spuneţi, din start, este uşor enorat, ca să nu folosesc altă sintagmă, pentru că salariul minim in acest moment este de 1.250. Dan Suciu: 1.250, minim. Dragoş Pislaru: Trecand peste acest lucru, dacă veţi face un mic calcul, veţi constata că, datorită majorărilor de anul trecut, salariul minim de plecare, deci, la clasa cea mai mică, clasa a 9-a, daţi-mi voie să termin, este de 1.313 lei. Deci, practic, eu plec de acolo, ăla este cel mai mic salariu din sistem. Bun. Mai departe, asistentul universitar nu este la clasa 9, asistentul universitar il prindeam noi in partea cu baza pe undeva pe la clasa 40. Deci, practic, aş indrăzni să vă spun că nivelul salarial este unul mult mai mare. Dar nu asta este ideea. Eu nu sugerez că este suficient. Dacă intrebarea este este suficient salariul asistentului universitar ca să fie motivat pentru o carieră in educaţie?, răspunsul meu este, fără echivoc, nu este suficient. Dacă este posibil in această societate romanească, cu resursele pe care le avem, să rezolvi in acelaşi timp toate problemele tuturor sistemelor, să nu uităm de administraţie publică şi de altele, răspunsul meu este: nu, nu putem in acelaşi timp să le rezolvăm. Dacă există vreun dubiu că acest guvern va propune o aşezare a sistemului de educaţie pe acelaşi principii cu cel de la sănătate, in proiectul de lege, nu, nu există niciun dubiu şi aveţi cuvantul meu de onoare că asta este ceea ce vreau să fac pană la sfarşitul anului. Mulţumesc! Reporter: Concret, problema cu educaţia, cum va rămane in perioada următoare? Aţi convenit, veţi mai avea discuţii cu ei şi care este calendarul pentru ordonanţa de urgenţă, rămane ca termen 1 iunie, data aprobării, sau alt calendar? Dragoş Pislaru: Sigur. Vă confirm faptul că, ajungeam la calendar, dar, in fine, este foarte bine că mi-aţi spus intrebarea, că am uitat, pană la urmă in prezentare, calendarul este aşa: cu o intarziere, că am spus că pe 15 ieşim, dar era duminică, de astăzi, se intră in dezbatere publică. Dezbaterea publică nu va insemna că eu stau şi aştept să văd ce zice lumea, dezbaterea publică inseamnă că ne vom intalni inclusiv cu sindicatele din educaţie şi vom incerca ca, poate, data viitoare cand ne intalnim să nu se ridice de pe scaun şi să avem o discuţie puţin mai rezonabilă. Acum, i-am inţeles, se aşteptau la nişte lucruri şi accept, incă o dată, am patru copii in sistemul de invăţămant in momentul de faţă, credeţi-mă că ştiu ce inseamnă pentru nişte copii care pleacă in sistemul de invăţămant să aibă profesori buni şi motivaţi. Reporter: Deci, să inţelegem că nici măcar nu au avut răbdare să vă asculte pană la capăt, s-au ridicat şi au plecat. Dragoş Pislaru: Nu. Au plecat din sală cu zece minute inainte, pentru că au inţeles că ei nu vor beneficia de aceleaşi lucruri ca sănătatea. Şi au spus că noi de ce nu avem şi noi o grilă. Deci, au stat, au ascultat, dar la sfarşit argumentul lor a fost: vrem şi noi o grilă, la fel ca sănătatea. Bun. Ce vreau să spun este aşa: au avut tot dreptul să facă asta, dacă nu ar fi făcut-o ar fi avut o problemă, pentru că există oameni in sistemul acesta care au nevoie să ii reprezinte bine liderii de sindicat. Şi datorită liderilor de sindicat s-au obţinut, pană la urmă, şi remedierile actuale. Dar ceea ce este pentru mine important să vă transmit este aşa, am toată deschiderea ca in orice moment ar dori dumnealor să revină şi să discutăm, să discutăm. Doi, ii voi invita săptămana viitoare oricum să ne aşezăm şi să discutăm. Trei, educaţia este un sector prioritar in proiectul de lege pe care urmează să il aşezăm pană la toamnă. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Şi calendarul exact? Dragoş Pislaru: Calendarul este ca pe 1 iunie, mulţumesc pentru readucerea aminte, pe 1 iunie, dacă lucrurile vor fi ok şi vom organiza CNT, Consiliul Naţional Tripartit, pentru a valida că această propunere de ordonanţă este propunerea pe care ne-o putem permite şi rezolvă lucruri, se va propune pe 1 iunie, miercuri, in şedinţa de guvern, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, cu implementare incepand cu luna august 2016, ceea ce inseamnă salarii in plată in septembrie 2016. Reporter: Şi banii, avand in vedere impactul, vor fi alocaţi, o parte dintre ei, bănuiesc, la rectificarea bugetară. Dragoş Pislaru: Rectificare, aţi reţinut foarte bine. Cu Finanţele am lucrat perfect. Am lucrat cot al cot, am stat nopţi impreună cu colegii de acolo şi vă pot confirma că nu o să avem, sper eu, surprize in ceea ce priveşte alocările pe partea aceasta. Dan Suciu: O ultimă intrebare, vă rog. Reporter: Era una dintre propuneri creşterea salariilor pană la 70%, de la nivelul SGG. Dragoş Pislaru: Da. Trebuie să vă explic pentru cine, că asta este important. Reporter: Exact. Dragoş Pislaru: Există o serie de şapte ministere care au tras paiul scurt, in sensul că nu au reuşit să işi negocieze, fie prin Parlament sau fie prin alte modalităţi, mărirea grilei şi aceste ministere au rămas in urmă cu salariile, astfel incat poziţii in administraţia centrală, v-am spus, consilieri şi alte poziţii, sunt la jumătate faţă de restul colegilor din celelalte ministere, pe medie. Acest faimos 70% din grila SGG este, de fapt, media sistemului de administraţie publică centrală. Deci, noi ce facem? Ii ridicăm pe cei din administraţia publică centrală care au salariile sub medie la medie. Asta nu inseamnă că ii ridici peste nu ştiu ce salariu. Să nu vă imaginaţi că sunt nişte salarii extraordinare. 70% din grila SGG-ului, insă, evident, reprezintă un salariu mult mai decent pentru personalul din administraţia centrală decat este astăzi la Cultură, unde găseşti toată grila sub 2.000 de lei. Dan Suciu: Mulţumesc foarte mult dle ministru. Aveţi ingăduinţa să nu mai răspundă la intrebări. A avut o zi incărcată astăzi şi mai are nevoie de voce pentru zilele următoare, pentru că mai sunt nişte negocieri. Reporter: Pentru dl ministru il lăsăm să aibă vocea la el liniştit. Pentru dvs, dacă se poate. Dan Suciu: Nu pot să vă răspund acum, vă răspund maine, cu drag, la toate intrebările. Reporter: Dacă tot sunteţi la pupitru. Dan Suciu: Nu, nu. Vreau să inchidem conferinţa, să rămanem pe o singură temă astăzi. Reporter: Dacă tot aţi vorbit de prioritate, cand va fi făcută... Dan Suciu: Nu va fi astăzi, nu va fi maine, da. Reporter: Nu va fi maine? Dan Suciu: Nu. Reporter: Săptămana asta? Dragoş Pislaru: Bun. Mulţumesc foarte mult. Seară plăcută! Mulţumesc pentru răbdare. COMUNICAT DE PRESĂ Ministerul Muncii lansează in dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016 Astăzi, 17 mai, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice lansează in dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016. Proiectul de ordonanță de urgență urmărește rezolvarea disfuncționalităților de incadrare pentru toate familiile ocupaționale, corectarea pe orizontală și verticală a structurii salariale in sănătate, creșterea echității salariale in administrația publică centrală și introducerea de bonusuri de performanță pentru Sănătate și Educație. Această opţiune rezolva incadrările (și implicit remunerațiile) diferite pentru persoane pe aceleași funcții, cu aceeași vechime și cu aceleași atribuții, in cadrul aceleiași unități şi reducerea diferențelor salariale din administraţia publică centrală. Totodată, se introduce un sistem de premiere bazat pe performanță pentru personalul din sistemul de Sănătate şi pentru personalul din Educație, incepand cu luna ianuarie 2017. Potrivit proiectului, incepand cu august 2016, personalul care iși desfășoară activitatea in aceleași condiții și care beneficiază de un salariu de bază mai mic decat cel maxim stabilit in cadrul aceleiași instituții va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază din instituția respectivă. Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor din aceeaşi instituţie publică, respectiv unitate, soldele de funcţie sau salariile de funcţie in care nu a fost cuprins cuantumul soldei de merit/ salariului de merit la nivelul anului 2009, vor fi stabilite la nivelul in plată al soldelor de funcţie/salariilor de funcţie care cuprind cuantumul soldei de merit/ salariului de merit. Corecțiile aduse soldelor de funcţie/salariilor de funcţie prin aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu constituie majorări ale soldelor de funcţie/salariilor de funcţie in sensul prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. Tot din august 2016, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative in vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, răman la nivelul lunii iulie 2016, dacă işi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii. De asemenea, proiectul prevede că, de la aceeași dată, salariile de bază ale personalului din aparatul administrației publice centrale se stabilesc la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Nivelul concret de salarizare urmează să fie stabilit prin ordin comun al Secretariatului General al Guvernului şi al ordonatorilor principali de credite, cu precizarea că, dacă salariile de bază determinate potrivit celor relatate mai sus sunt mai mici decat cele aferente lunii iulie 2016, se păstrează cele aferente lunii iulie 2016. Impactul bugetar al Proiectul de ordonanță de urgență este de 2,296.23 milioane lei. In prezent, salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de legile speciale anuale de aplicare a acesteia. In practică, deși există cadrul legislativ, acesta nu poate fi respectat din cauza constrangerilor financiare. Astfel, chiar de la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite conform prevederilor acesteia, fiind menținute salariile existente in plată anterior. In vederea elaborării proiectului de ordonanță de urgență au avut loc la sediul ministerului Muncii consultări cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, reprezentanți ai familiilor ocupaționale și ai instituțiilor din administrația publică centrală, ultima intalnire desfășurandu-se astăzi, 17 mai, ora 17. 2016-05-17 20:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-18-02-02-43big_889988.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Republicii Cipru, Ioannis KasoulidesȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-intrevedere-cu-ministrul-de-externe-al-republicii-cipru-ioannis-kasoulidesGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul afacerilor externe din Republica Cipru, Ioannis Kasoulides, aflat in vizită oficială in Romania. Cei doi oficiali au salutat relațiile prietenești tradiționale dintre Romania și Cipru, la nivel de state și de guverne, și au subliniat necesitatea consolidării acestora printr-o cooperare susținută, atat bilaterală, cat și in cadrul Uniunii Europene și pe plan extern. Cooperarea in domeniul energiei a fost, de asemenea, discutată din perspectiva potenţialului de dezvoltare, prin stabilirea cadrului general de cooperare și prin crearea de condiţii favorabile pentru promovarea eficienţei energetice, a conservării energiei şi a surselor regenerabile de energie. Cu privire la perspectiva explorării gazelor naturale și a valorificării rezervelor de gaze descoperite in zona economică exclusivă a Republicii Cipru, premierul a reiterat disponibilitatea Romaniei de a sprijini formarea de specialişti in acest domeniu. 2016-05-17 15:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministru_cipru--.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la sărbătorirea a 80 de ani de la înființarea Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” și la inaugurarea noii aripi a muzeuluiȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-sarbatorirea-a-80-de-ani-de-la-infiintarea-muzeului-national-al-satului-dimitrie-gusti-i-la-inaugurarea-noii-aripi-a-muzeuluiGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnilor foşti miniştri ai Culturii, ştiu că sunt unii dintre dumneavoastră prezenţi aici, doamnelor şi domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor, ii spuneam doamnei director general că eu aş fi venit astăzi chiar dacă nu m-ar fi invitat, pentru că de cand locuiesc in Bucureşti, Muzeul Satului este un loc de retragere pentru mine, un loc de reculegere şi un loc de reincărcare a bateriilor atunci cand e mai greu să mă retrag in mediul rural, să trec Carpaţii. Aici mă regăsesc şi aici regăsesc substanţa aceea din care, eu cel puţin, imi trag seva. Pentru mine, Muzeul Satului, şi aici trebuie să recunosc că eu sunt foarte subiectiv cand vorbesc de Muzeul Satului, este un loc de suflet şi sunt convins că nu doar pentru mine, pentru mulţi bucureşteni, este un loc de refugiu şi un loc in care ne regăsim şi ne reimpăcăm cu natura şi nu doar cu natura exterioară, ci şi cu natura noastră interioară. Dar să nu uităm, Muzeul Satului este fructul material a ceea ce a insemnat şcoala de sociologie romanească. Școala de sociologie romanească dusă pe culmile ei de Dimitrie Gusti şi echipa pe care a creat-o in jurul lui, şcoala de sociologie romanească este fundamentată pe valorile spirituale ale satului romanesc şi ale ţăranului roman. Contribuţia cea mai importantă pe care şcoala de sociologie romanească, cel puţin din punctul meu de vedere, a adus-o sociologiei europene şi sociologiei internaţionale este tocmai prin prisma valorilor care s-au păstrat de-a lungul secolelor in satul romanesc, in mediul rural romanesc şi care, de altfel, a dus in timp, a păstrat, a menţinut specificul romanesc in jurul limbii, in jurul culturii tradiţionale, in jurul valorilor spirituale care au putut mai apoi să stea la baza, din punctul meu de vedere, a constituirii Romaniei şi a statului naţional unitar roman. Deci, din acest punct de vedere, ce avem noi aici merge dincolo de ceea ce putem vedea aici, de construcţii, de clădiri. Este un simbol, este o reprezentare peste ani şi peste secole a ceea ce a putut să păstreze şi să reflecteze in plan material spiritualitatea satului romanesc şi mai consistent spus, spiritualitatea romanească. Ştiţi că după Marea Unire, după Primul Război Mondial, cand Romania se forma ca naţiune sau işi construia identitatea naţională, Dimitrie Gusti, cu şcoala de sociologie, cu studenţii dumnealui a inceput anchete sociologice foarte complexe in diferite regiuni istorice ale Romaniei, anchete care s-au derulat, dacă ţinem bine minte, pe parcursul a circa zece ani, de prin 1925 pană prin 1935. Rezultatele acestor anchete sociologice, dincolo de lucrările care au fost, sunt incă referinţe pentru sociologie rurală şi pentru sociologie in general. Rezultatul material al acestor căutări, al acestor anchete sociologice, s-a materializat prin decizia de construire a acestui muzeu al satului, sub directa ingrijire şi sub sprijinul direct al Casei Regale şi al Regelui Carol al II-lea, care a susţinut intreg acest proces de anchete sociologice, care mergeau dincolo de cercetarea ştiinţifică. Obiectivul era de a face o evaluare a satului romanesc, a stării naţiunii la talpa ţării, să spun aşa, pentru a putea lua decizii de reformă şi de reconstrucţie naţională. Deci, Muzeul Satului şi-a deschis porţile in 1936, după cei 10 ani de cercetări şi de anchete sociologice pe teren, prin prezenţa, dacă nu mă inşel, a peste o sută de meşteri din diferite regiuni rurale ale Romaniei, mesteri care au stat o perioadă aici şi au reconstruit casele care au fost aduse din diferite regiuni rurale. Şi ţin minte, asta totdeauna pe mine m-a marcat, citeam amintirile lui Dimitrie Gusti care povestea modul cum s-a construit muzeul şi spunea dansul că partea cea mai dificilă in reconstrucţia caselor a fost să păstreze strict autenticitatea caselor aşa cum au fost ele construite din locurile in care au fost aduse. Meşterii populari care au reconstruit casele, trăind impreună aici perioada respectivă de construcţie, fiecare lucra la casa lui, şi la amiază, in pauze, işi făceau vizite unul altuia, şi mai trăgea cu ochiul la un motiv popular, la un motiv tradiţional, la un motiv arhitectural şi mai modifica cate ceva şi el, dacă lui i se părea că este mai frumos altfel. Asta arată printre altele şi capacitatea ţăranului roman de a asimila frumosul şi de a imbogăţi valorile pe care le are cu frumosul care trece prin filtrul personalităţii sale. Insă acest muzeu, din punctul meu de vedere, nu are doar o valoare spirituală prin faptul că reflectă cultura tradiţională romanească şi are cert o valoare spirituală, dar are din punctul meu de vedere şi o valoare ştiinţifică, pentru că aici, in multe din instalaţiile pe care le vedem, de la construcţia caselor pană la diferitele utilităţi dintr-o gospodărie, găsim resursa inteligenţei masive a ţăranului roman, care cred eu, şi astăzi ar putea să stea la baza unor inovaţii performante in condiţiile tehnologice de astăzi. Deci, din punctul meu de vedere, valoarea muzeală nu rezidă doar in valoarea etnografică, ci şi in valoarea ştiinţifică şi sper să fim in măsură să păstrăm şi această ştiinţă şi s-o punem in valoare in viitor. De altfel, muzeul a inceput ca un muzeu sociologic, cu valoare sociologică şi el a devenit apoi in anii 50 un muzeu cu valoare etnografică şi sper eu să fim in măsură să-i dăm şi această valoare ştiinţifică, a ceea ce ţăranul roman a adus ştiinţei in general. Multe din ideile de atunci le găsim astăzi sigur la un alt nivel tehnologic reflectate in multe utilaje, instrumente pe care le folosim astăzi. Doresc să mulţumesc celor care, peste ani, au ştiut nu doar să conserve, ci şi să pună in valoare acest muzeu. Doresc să le mulţumesc şi să ii felicit pe toţi miniştrii culturii care din 90 incoace au ştiut să aprecieze, să pună in valoare acest muzeu şi vreau să-i asigur pe toţi cei care lucrează aici că guvernul pe care il conduc va recunoaşte la adevărata lui valoare acest muzeu care, pentru mine, este cel puţin naţional. Dincolo de valoarea pe care el o are pentru noi, pentru romani, el are şi o valoare europeană, pentru că este unul din primele, cred, din primele trei muzee cu valoare etnografică din Europa, dacă nu mă inşel, după cel din Suedia, şi nu ştiu dacă a mai fost cel din Finlanda, dacă a fost inainte sau imediat după Muzeul Satului din Bucureşti. Felicitări pentru cei 80 de ani parcurşi şi sper eu să mai vedem zeci şi sute de ani acest muzeu in inima capitalei, amintindu-ne de rădăcinile şi de valoarea spirituală a noastră, a romanilor. Mulţumesc! 2016-05-17 15:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_muzeu-.jpgVizita oficială a premierului Dacian Cioloș în GermaniaȘtiri din 14.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-dacian-ciolo-la-sediul-companiei-germane-premium-aerotec-in-contextul-noilor-investitii-i-perspective-de-dezvoltare-la-fabrica-de-la-ghimbavGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Reuniunea anuală a șvabilor bănățeni de la Ulm Stimate domnule Peter-Dietmar Leber, Doamnelor şi domnilor, Dragi prieteni, Sunt onorat să particip la această ediție a Reuniunii anuale a șvabilor bănățeni, aflată sub semnul aniversării a 300 de ani de istorie a prezenței comunității dumneavoastră in Banat. Sunt cu atat mai onorat cu cat mi s-a comunicat că prin prezența mea aici marchez prima participare a unui premier roman la această sărbătoare. Ii salut pe toți oaspeții de onoare, iar dumneavoastră, doamnelor și domnilor participanți la paradă, țin să vă transmit un călduros Bine v-am găsit!. Prin prezența mea aici alături de dumneavoastră am dorit să marchez interesul şi angajamentul Guvernului Romaniei pentru dumneavoastră şi aprecierea noastră pentru contribuţia saşilor și șvabilor la dezvoltarea Romaniei și a relaţiei romano-germane. Constat cu deosebită bucurie că forţa şi unitatea comunităţii dumneavoastră şi tradiţiile multiseculare sunt vii. De altfel ce am remarcat cu deosebită plăcere este numărul mare de tineri prezenți la această sărbătoare. Sunteţi deschizători de drumuri, facilitaţi dialogul intre instituţii şi intre oameni, iar sărbătorile dumneavoastră relevă cu tărie dorinţa de a păstra legăturile intre membrii comunităţii şi de a cultiva relaţia cu Romania natală. Sunteţi, in fapt, puntea de legătură intre Romania şi Germania. Astăzi, aceasta a devenit o adevărată autostradă, cu multiple filiere. Astăzi, ii putem include in această punte şi pe cei cca. jumătate de milion de romani stabiliţi in Germania, a doua comunitate din UE, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii. Acestora li se adaugă cei 11.000 de investitori germani, tinerii aflaţi la studii in Germania și Romania. Doamnelor şi domnilor, Sunt incantat să constat faptul că relaţiile dintre Romania şi Germania sunt, din toate punctele de vedere, excelente. Romania şi Germania impărtăşesc azi o relaţie privilegiată, cu o istorie indelungată, ca state partenere şi aliate in UE şi NATO. Vă asigur că, pentru Romania, relaţia cu Germania este o relaţie de importanţă strategică. Dialogul nostru politic a cunoscut o dinamică deosebită in ultima perioadă - este a doua mea vizită in Germania in acest an, preşedintele Romaniei a fost, de asemenea, in februarie, il aşteptăm pe preşedintele federal Gauck la Bucureşti in luna iunie - reconfirmand buna cooperare pe teme de interes comun, atat in cadrul UE, cat şi in plan regional şi internaţional, pe care dorim să o consolidăm. Doamnelor şi domnilor, In ultimii ani, la acest important moment aniversar au fost invitaţi şi au participat membri ai guvernului roman. Este in egală măsură o bucurie şi o onoare să fim prezenţi aici şi să vedem cum tradiţii străvechi, cultivate de sute de ani in Transilvania/Banat, sunt păstrate in continuare. Am fost incantat să constat efectele pozitive ale lucrărilor Comisiei guvernamentale romano-germane pentru problematica etnicilor germani din Romania, care au avut loc cu nici o lună in urmă, la Goslar. Proiectele concrete convenite in acest cadru contribuie la repararea nedreptăţilor suferite in perioada totalitară, conservarea identităţii şi la dezvoltarea economico-socială atat a etnicilor germani din Romania, cat şi a comunităţilor din care fac parte. Guvernul a depus eforturi pentru a veni in intampinarea acestor chestiuni. Legea privind despăgubirile pentru cei deportaţi in Rusia a fost adoptată in 2013, de altfel, gest unic la nivelul statelor Uniunii Europene. Astfel de proiecte sunt menite să păstreze vii memoria şi valorile germanilor din Romania. Ştiu că un alt aspect important pentru dumneavoastră este retrocedarea proprietăţilor. Romania este printre puţinele state care au adoptat o amplă politică de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate sau confiscate de regimul comunist. Desigur că pe langă multiplele cazuri deja rezolvate, persistă şi unele cazuri dificile, care nu au fost incă soluţionate. Această moştenire din epoca totalitară nu a putut fi rezolvată in mod intru totul satisfăcător de niciun stat fost comunist, dar cred că Romania a depus eforturi substanţiale in acest sens şi continuă să o facă intr-un ritm susţinut. Am căutat şi am găsit o formulă prin care să fie facilitată interacţiunea dintre cetăţenii germani interesaţi şi autoritatea romană de resort. Grație implicării active a domnului ambasador Emil Hurezeanu, cererile de restituiri nesoluționate sunt centralizate de către Ambasada Romaniei la Berlin și transmise autorității competente. Contez pe sprijinul domnului ambasador și mizez și in continuare pe demersurile sale, menite să vină in ajutorul comunităților noastre. In acelaşi timp, consider că este important să păstrăm caracterul unic al aşezărilor tradiţionale ale saşilor şi şvabilor. Avem cu toţii o răspundere in ceea ce priveşte conservarea şi restaurarea monumentelor emblematice ale comunităţii, cum sunt bisericile fortificate din Transilvania. Aceasta este, in primul rand, moştenirea dumneavoastră, dar, totodată, şi a noastră. Suntem recunoscători pentru această moştenire comună, europeană. Doresc să mulţumesc tuturor organizaţiilor implicate pentru eforturile pe care le depun in acest sens şi să le invit să gandim impreună proiecte care să vizeze revalorificarea acestor monumente pentru tineri, prin găzduirea unor şcoli de vară, tabere pentru tineri europeni, cursuri de istorie. Păstrand memoria comunităţii, păstrăm legături stranse intre noi, conservăm şi ducem mai departe valori care ne unesc. De asemenea, suntem preocupaţi de situaţia invăţămantului in limba germană maternă din Romania. Şcolile cu predare in limba germană sunt, in ciuda absenţei unei majorităţi a elevilor de origine germană, printre cele mai prestigioase din ţară: Liceul Honterus din Braşov, Liceul Brukenthal din Sibiu, liceul Lenau din Timişoara sau Colegiul Goethe din Bucureşti. Ne propunem continuarea eforturilor comune - prin sprijinirea profesorilor germani pentru extinderea invăţămantului in limba germană din Romania. Un rol pivotal in dialogul autorităţilor romane cu etnicii germani il joacă Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), care astăzi, la peste un sfert de secol de activitate in sprijinul etnicilor germani din Romania, contribuie activ la promovarea intereselor culturale şi politice ale saşilor transilvăneni, ale şvabilor sătmăreni şi a celor bănăţeni din ţara noastră. Totodată, un rol central revine şi asociaţiilor saşilor transilvăneni/şvabilor bănăţeni din Germania, in jurul cărora sunt reuniţi etnicii germani originari din Romania şi care trăiesc astăzi in afara teritoriului romanesc. Vă incurajăm pe dumneavoastră, care trăiţi de decenii in Germania, şi care ați contribuit exemplar la dezvoltarea acestei ţări, să impărtășiți Romaniei din experiența pe care ați acumulat-o aici. Credem că spiritul antreprenorial şi rigurozitatea profesională care vă caracterizează pot avea un rol important in creșterea performanței tehnologice şi in dezvoltarea economică viitoare a Romaniei, in general. Suntem deschiși sugestiilor dumneavoastră despre cum am putea implementa cat mai bine acest obiectiv. De altfel, Guvernul Romaniei are in vedere măsuri concrete pentru participarea celor care se consideră legați de Romania sau care provin din Romania, in termeni de parteneriat, la procesul de dezvoltare a țării. Pe cei care au păstrat cetățenia romană, ii incurajez să participe la procesele electorale din țară și să utilizeze avantajele oferite de votul prin corespondență. Doamnelor şi domnilor, Privesc cu incredere la viitor și consider, asemenea tinerei scriitoare germane de origine romană, Iris Wolff, in romanul Halber Stein că există locuri care ne trimit inapoi, in trecut, dar in același timp ne arată și viitorul. Noi ne aflăm acum intr-un asemenea loc. Voi păstra in memorie participarea mea la sărbătorile de la Dinkelsbuhl și Ulm ca pe un eveniment cu totul deosebit şi impresionant. Vă doresc să păstraţi vii tradiţiile, iar generațiile cele mai tinere să le ducă mai departe şi să vină sau să revină, de cate ori au ocazia, in Romania, care vă simte lipsa. Vă mulţumesc pentru atenţie. Vizita premierului Dacian Cioloș la sediul companiei germane Premium Aerotec, in contextul noilor investiții și perspective de dezvoltare la fabrica de la Ghimbav Astăzi, 14 mai 2016, in cadrul vizitei oficiale a premierului Dacian Cioloș in Germania, delegația guvernamentală s-a deplasat la Augsburg, unde a stat de vorbă cu reprezentanții conducerii companiei aeronautice germane Premium Aerotec. Pe agenda discuțiilor dintre oficialii romani și partea germană s-au regăsit planurile de dezvoltare pe care Premium Aerotec le are in vedere la fabrica de producție și asamblare de componente Airbus, de la Ghimbav, județul Brașov. - Fiecare avion comercial nou are incorporate componente produse de Premium Aerotech la Brașov. Este o investiție pe care conducerea companiei m-a asigurat, astăzi, ca o va dezvolta in interesul comun, a spus premierul Dacian Cioloș. Premium Aerotec este unul dintre principalii investitori străini din industria aeronautică, prezenți in Romania incă din anul 2010. Compania și-a extins activitatea și capacitatea de producție in ultimii ani, doar in 2015, Premium Aerotec a investit 15 milioane de euro pentru extinderea suprafeței de producție și modernizarea echipamentelor, creand astfel 200 de noi locuri de muncă și prognozand, pentru anul in curs, o creștere a cifrei de afaceri de 10%. Din delegația guvernamentală condusă de premierul Dacian Cioloș au făcut parte și Paul Gheorghiu, directorul de cabinet al premierului, Manuel Costescu, secretar de stat, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, Dan Suciu, purtătorul de cuvant al guvernului, și Emil Hurezeanu, ambasadorul Romaniei in Germania. Conducerea Premium Aerotec/Airbus Group a fost reprezentată de: * Marco Miklis, Senior Vice President Europe, CIS and Canada, Airbus Group * Jens Siebrecht, Vice President Central and Eastern Europe, Airbus Group * Lars Kaestle, CEO and CFO Premium Aerotec * Marius Dyrssen, Senior Vice President Marketing and Sales Europe, Airbus Defense and Space * Greg Dassios, Sales Director Europe Airbus * Serge Durand, CEO Airbus Helicopters Romania Segmentul aeronautic a devenit in ultimii ani un pilon de creștere solidă a industriei grele, avand cinci poli de dezvoltare in București, Cluj, Bacău, Craiova și Brașov. In 2014, cifra de afaceri totală a acestui sector a fost de aproximativ 186 milioane euro, cu 65,6% mai mare decat in 2009, iar de-a lungul timpului a inregistrat o creștere de aproape 5% anual. De asemenea, conform cifrelor anului 2014, numărul angajaților din sector a fost de 3200, reprezentand personal foarte bine calificat conform cerințelor industriei. Din punctul de vedere al comerțului internațional, industria aeronautică joacă un rol important, un număr semnificativ de companii aeronautice locale exportand mai mult de 77% din producția totală in Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Olanda și Israel. Evoluția sectorului s-a remarcat și prin varietatea gamei de producție, aceasta cuprinzand aeronave, componente precum trenuri de aterizare, frane și accesorii hidropneumatice și echipamente electronice sofisticate precum sisteme electronice de bord și sisteme radar. 2016-05-14 20:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_foto_germania.jpgVizită de lucru la Ministerul SănătățiiȘtiri din 13.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-la-ministerul-sanatatii Galerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş, după intalnirea de lucru de la Ministerul Sănătăţii [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut din nou o discuţie cu conducerea, cu secretarii de stat, secretarul general de la Ministerul Sănătăţii. Am trecut in revistă deciziile pe care le-am luat luni şi modul in care ele s-au realizat. Ştiţi deja de rezultatele testelor la ICECHIM pentru Hexi Pharma şi rezultatele controlului realizat de Inspecţia sanitară de stat. In baza acestor rezultate, s-a luat decizia şi s-a comunicat la spitale, a retragerii produselor Hexi Pharma. Ştiu că ministerul a facilitat accesul la informaţii a spitalelor, legat de lista cu celelalte firme producătoare şi distribuitoare, pentru ca spitalele să se poată aproviziona rapid. Ştiu că şi Autoritatea Naţională a Achiziţiilor Publice (ANAP) a dat nişte clarificări legate de posibilitatea de a semna rapid nişte contracte de aprovizionare pentru cei care aveau nevoie. Am decis să trimitem acest raport al Inspecţiei Sanitare de Stat şi la Parchet, să fie acolo la dosar, cu celelalte informaţii pe care Parchetul le-a mai obţinut. Pană la sfarşitul săptămanii viitoare, o să venim cu proceduri noi legate de achiziţiile publice ale biocidelor. Se lucrează in momentul de faţă la nişte specificaţii tehnice standard care vor sta la baza unui ordin al preşedintelui ANAP, pe baza cărora se vor face aceste achiziţii, tocmai pentru a evita probleme care au apărut şi in trecut de anumite contracte cu dedicaţii şi am cerut, totodată, conducerii Ministerului, secretariatului general al ministerului, să imi facă o evaluare şi cu alte tipuri de achiziţii care se pot face pe baza aceloraşi proceduri standardizate - pentru mai multă transparenţă şi pentru mai multă claritate. Am cerut, totodată, pentru săptămana viitoare, şi modificarea unui Ordin, 261 din 2007, cu standardele şi normele pentru testele de sanitaţie, pentru că aceste teste se fac, dar fără să existe nişte referinţe şi nişte indicatori de referinţă atunci cand se fac. Există nişte norme europene, de mai multă vreme, din 2008, parcă, dacă nu chiar mai devreme, nişte norme europene legat de acest lucru, care pot sta la baza updatării acestui ordin. Imediat ce acest ordin va fi updatat cu aceste noi standarde, vom trece şi la testele de sanitaţie incrucişate intr-o primă fază, la o parte din spitalele care au fost cu probleme. Ne interesează, mai ales, acele secţii din spitale şi zone din spitale care sunt cel mai expuse sau care riscă să expună bolnavii cel mai mult. Astăzi sau luni, cel tarziu, vom publica şi Ordinul de ministru 10 modificat, prin care o să cerem firmelor producătoare şi celor care pun pe piaţă produse biocide, să vină cu al doilea certificat de analiză de la un laborator acreditat, tocmai pentru a avea această posibilitate de comparaţie şi a evita situaţiile in care firmele işi fac această analiză in propriile laboratoare, chiar dacă ele sunt acreditate. Totodată, săptămana viitoare, o să modificăm şi un ordin de ministru cu contracte de management pentru directorii spitalelor, prin care să ii stimulăm pe aceştia să informeze asupra infecţiilor nosocomiale. Şi am cerut să vedem şi cum putem ameliora statutul epidemiologilor in spitale, pentru că aceştia, la fel, să fie incitaţi să aibă un suficient grad de autonomie, de independenţă, care să le permită să raporteze atunci cand sunt probleme şi să nu fie sub presiunea conducerii spitalelor. Deci lucrurile astea avem intenţia să le mai facem pană săptămana viitoare. Reporter: Domnule Cioloş, ştiţi că la Spitalul Universitar se mai folosesc dezinfectanţii Hexi Pharma? Şi nu se fac operaţii? Dacian Cioloş: Păi, dispoziţia autorităţilor e foarte clară, dacă mai sunt unii care le folosesc, o fac pe răspunderea lor. Ştiţi că avem spitale, o parte dintre ele, sunt in subordinea Ministerului Sănătăţii, o altă parte sunt in subordinea autorităţilor locale. De altfel, Ministerul Sănătăţii o să facă un audit şi asupra contractelor care au fost semnate pană acum. Am primit mai multe informaţii in aceste zile şi de la Serviciul Roman de Informaţii. Apropo, domnul director mi-a arătat că in ultimii ani a trimis autorităţilor guvernamentale mai multe informări legate inclusiv de infecţiile nosocomiale. L-am rugat să-mi trimită o sinteză şi mi-a trimis acum o sinteză a informaţiilor pe care le avea, inclusiv potenţiale probleme la modul cum s-au negociat şi semnat anumite contracte. Corpul de Control al Guvernului verifică, pe baza acestor informaţii, face anumite verificări. Am cerut şi conducerii Ministerului Sănătăţii să lanseze un audit pe unele contracte ale spitalelor care sunt in subordinea Ministerului şi o să cer acelaşi lucru şi autorităţilor publice locale care au in subordine spitale cu suspiciuni de probleme. Reporter: Este vorba inclusiv de contracte pentru dezinfectanţi? Dacian Cioloş: Da, contracte pentru dezinfectanţi, pentru biocide. In primul rand, pe asta ne concentrăm, pentru că pe astea am informaţii, acum; anumite informaţii care să ne permită să lansăm anumite piste. Sigur, sunt unele informaţii pe care le-am primit, care datează de un an sau doi, dar o să verificăm, totuşi, modul in care au fost elaborate specificaţiile tehnice şi au fost negociate contractele. Mulțumesc! 2016-05-13 16:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-13-06-38-46big_2.jpgCorpul de control al primului-ministru: Control inopinat la sediul Ministerului Sănătății și la patru spitale din BucureștiȘtiri din 13.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/corpul-de-control-al-primului-ministru-control-inopinat-la-sediul-ministerului-sanatatii-i-la-patru-spitale-din-bucure-tiIn data de 13.05.2016, Corpul de control al primului-ministru desfășoară o acțiune de control inopinată la sediul Ministerului Sănătății și la patru spitale din București (Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Universitar București, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București), in temeiul Ordinului nr. 61/29.04.2016, cu preluarea documentelor aferente tuturor aspectelor legate de obligațiile unităților sanitare publice cu paturi aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sănătății, in ceea ce privește achiziționarea de produse biocide. 2016-05-13 14:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-13-01-56-15big_sigla_guv_albastru.pngInaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la DeveseluȘtiri din 12.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-participa-la-ceremonia-de-la-deveselu-dedicata-certificarii-capacitatii-operationale-a-sistemului-de-aparare-antiracheta-aegis-ashore-aamds Galerie foto Primirea oficială a premierului Dacian Cioloș la Deveselu Discursul premierului Dacian Cioloș la inaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la Baza militară Deveselu [Check against delivery] Domnule Secretar General, Domnule adjunct al Secretarului Apărării al SUA, Domnule Președinte al Senatului Romaniei, Domnule Președinte al Camerei Deputaţilor Domnilor Miniștri, Excelențele Voastre, Dragi militari, diplomaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, Doamnelor și domnilor, Imi face o deosebită plăcere să mă aflu, astăzi, la Baza militară Deveselu, alături de dumneavoastră - oficiali romani, americani și ai Alianței Nord-Atlantice, pentru a marca inaugurarea Facilității Aegis Ashore, element esențial in cadrul Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive a SUA și viitoare parte componentă a sistemului integrat de apărare antirachetă al NATO. Prezența noastră aici atestă importanța specială a acestui moment atat pentru Romania și Statele Unite ale Americii, cat și pentru Alianța Nord-Atlantică și securitatea europeană in ansamblul său. In contextul amenințării in creștere cu rachete balistice din partea actorilor statali și non-statali din afara spațiului euro-atlantic, Statele Unite ale Americii și-au asumat o valoroasă contribuție la arhitectura sistemului aliat de apărare antirachetă, prin Abordarea Adaptivă in Etape a Apărării Antirachetă in Europa. Romania a decis in anul 2010 să participe la acest sistem complex, considerand astfel că, pe ansamblu, securitatea țării noastre şi a zonei de apartenență geografică vor spori considerabil. Urmare deciziilor adoptate cu prilejul reuniunilor la varf de la București (2008) şi Strasbourg/Kehl (2009), şefii de state sau guverne NATO, reuniţi la Lisabona in anul 2010, au decis să dezvolte capabilitatea antirachetă a NATO pentru protecția tuturor populațiilor, teritoriului și a forțelor aliate din Europa, ca obiectiv subsumat apărării colective. După acel moment de referință la nivel aliat, in spiritul excelentelor relații bilaterale, consemnate de Parteneriatul Strategic romano-american, a fost semnat in anul 2011 - Acordul intre Romania și Statele Unite ale Americii privind amplasarea in Romania a sistemului SUA de apărare impotriva rachetelor balistice. Astfel, au fost puse bazele juridice ale acestui impresionant proiect militar pur defensiv in beneficiul securității noastre euro-atlantice. Le mulţumesc tuturor civililor şi militarilor care au depus eforturi semnificative la nivel instituțional, atat in Romania, cat și in SUA, pentru ca astăzi, cu mai puțin de două luni inaintea Summit-ului NATO de la Varșovia, să participăm la această ceremonie de inaugurare. Facilitatea antirachetă de la Deveselu este o componentă esențială a Parteneriatului Strategic cu SUA şi reprezintă totodată un stimul major pentru dezvoltarea relațiilor privilegiate dintre Romania şi SUA şi in alte domenii de interes comun. Doamnelor și domnilor, Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, amenințări și riscuri la adresa spațiului european și euro-atlantic. In vecinătatea estică, observăm atat perpetuarea conflictelor inghețate, cat şi apariția unor conflicte noi. Aceasta confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre in ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice. In proximitatea sudică, pe fondul instabilității din regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii, asistăm la amplificarea fără precedent a fenomenului migraţionist necontrolat, dublat de amenințarea teroristă și proiectarea riscurilor de securitate asociate ISIL/Daesh in Europa. Astăzi, prin acest proiect, contribuim totodată concret la transpunerea in practică a viziunii propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Pentru aceasta, este nevoie de politici şi de mijloace credibile, in măsură să acționeze, de o manieră defensivă, impotriva amenințărilor existente şi viitoare, in deplină conformitate cu normele de drept internaţional. Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin aceste deziderate, respectă prevederile Cartei ONU şi nu este indreptată impotriva cuiva anume. Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări impotriva amenințărilor cu rachete balistice, intărește totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă și extinde aria de acoperire și protecție pentru statele aliate sudice și centrale din Europa, reducand semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic. Descurajarea capătă un rol din ce in ce mai important in actualul context de securitate volatil, iar in tandem cu o apărare intărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, in această zonă de frontieră a UE şi a NATO. Alături de celelalte elemente ale sistemului antirachetă furnizate de Aliați, Aegis Ashore Romania contribuie la securitatea și apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice. Ne-am respectat cu seriozitate angajamentele asumate in cadrul acestui proiect pentru ca facilitatea de la Deveselu să răspundă cerințelor necesare operaționalizării și integrării in sistemul de apărare antirachetă al NATO. Continuăm să pregătim activ summit-ul NATO de la Varșovia. Suntem increzători că acesta va marca progrese ale Alianței și in acest domeniu de importanță strategică pentru Romania, SUA, aliații europeni și NATO ca intreg, prin realizarea obiectivului de declarare a capabilității operaționale inițiale a sistemului antirachetă al NATO. Romania demonstrează incă o dată că este un actor predictibil şi un aliat de incredere. In acest spirit, contribuim la creșterea securității regionale prin găzduirea Comandamentului multinațional de divizie Sud-Est și a Unității NATO pentru integrarea forțelor din București. Ne onorăm totodată angajamentul asumat la Summit-ul din Țara Galilor din 2014 privind sporirea bugetului alocat apărării, acesta ajunge la 1,7% din PIB in acest an, cu perspectiva atingerii obiectivului de 2% din PIB in anul 2017 și menținerii la acest nivel pentru următorii zece ani. Doamnelor și domnilor, Acum, cand celebrăm materializarea acestui proiect de anvergură, doresc să adresez sincere mulțumiri și felicitări tuturor celor care l-au susținut de-a lungul timpului şi celor implicați, direct și indirect, lideri politici, diplomați, militari şi experţi, in proiectarea, promovarea și dezvoltarea componentei din Romania a sistemului de apărare antirachetă, in special Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și Armatei Romane, celorlalte instituții din domeniul securității naționale și, desigur, și nu in ultimul rand, autorităților și comunității locale, care demonstrează ospitalitatea caracteristică poporului roman. Vă mulțumesc! Conferință de presă comună a premierului Dacian Cioloș cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu Secretarul adjunct al apărării al SUA, Robert Work Dacian Cioloş: Mă bucur să fim astăzi aici şi să putem concluziona acest proces la care Statele Unite şi Romania s-au angajat deja de caţiva ani. Este fructul Parteneriatului strategic pe care Romania il are cu Statele Unite şi acest parteneriat a putut demonstra buna lui funcţionare in acest domeniu, al securităţii şi al apărării. Vreau să subliniez, incă o dată, este un sistem strict orientat pe obiectivul de apărare şi nu de atac şi sperăm că, acum, in următoarea perioadă vom putea pune pe masă toate elementele in aşa fel incat la summitul de la Varşovia această Facilitate să poată fi integrată de NATO. Doresc să mulţumesc tuturor celor care, de-a lungul timpului, s-au implicat in acest proiect şi să asigur, atat partenerii noştri americani, in special, şi partenerii noştri aliaţi, in general, că Romania rămane un partener de incredere. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: Aceasta este o zi importantă pentru NATO și pentru securitatea transatlantică. Facilitatea Aegis Ashore ce tocmai am inaugurat-o in Romania va stimula in continuare capacitatea noastra de a contracara amenințarea cu care ne confruntăm, rachetele balistice. Amenințarea la adresa aliaților NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală. Mai multe țări caută să le dezvolte sau să le achiziționeze. Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiție pe termen lung impotriva acestei amenințări pe termen lung. Aliații NATO au luat decizia de a dezvolta acest system, la Summit-ul de la Lisabona, in 2010. Și am făcut progrese constante de atunci. Sistemul nostru nu este indreptat impotriva Rusiei. Este pur și simplu defensiv. Și nu va submina potenţialul strategic al Rusiei. Din punct de vedere geografic si al fizicii, acest lucru este imposibil. Sistemul NATO nu poate dobori rachete balistice intercontinentale rusești de aici, din Romania sau din Polonia. Sistemul nostru este conceput pentru a face față amenințărilor din afara zonei euro-atlantice. Am explicat acest lucru clar Rusiei de multe ori. Și vom continua să ne angajăm intr-un dialog cu Rusia, oricand şi oriunde putem. Menținerea canalelor de comunicare deschise este cu atat mai importantă in perioade de tensiuni. Apărarea antirachetă este o parte importantă a sistemului NATO de apărare și de descurajare. NATO işi va apăra toți aliații impotriva oricărei amenințări. Și vom lua măsuri suplimentare pentru a face acest lucru, la Summit-ul nostru de la Varșovia, in luna iulie. Permiteţi-mi incă o dată să mulțumesc Statelor Unite și Romaniei pentru contribuția lor esențială la apărarea noastră colectivă. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O.Work: Bună ziua. Așa cum am spus, este o onoare să fiu aici astăzi, cu atat de mulți lideri NATO: primul-ministru, secretarul general, pentru a inaugura Facilitatea Aegis Ashore . Avem același lucru in Statele Unite și noi admirăm foarte mult luptătorii, care-şi depăşesc capacitatea lor de luptă, iar Romania exemplifică aici această afirmație: este un mare aliat, nu am putea avea un aliat mai bun decat Romania, așa cum o demonstrează şi acest sistem. Guvernul Romaniei ne-a permis actualul amplasament, ne-aţi fost aliați statornici, aţi luptat alături de Statele Unite, atat in Irak cat și in Afganistan şi participaţi in continuare la misiunea KFOR, in Bosnia și Herțegovina. Romania işi aduce o contribuţie mai mare decat prin prezentul scut. Așadar, aș dori să le mulțumesc dinnou Guvernului Romaniei, Forțelor Armate romane pentru tot ceea ce fac. Așa cum au afirmat secretarul general și domnul prim-ministru, acest scut nu are legătură cu Rusia. Aston Carter, Secretarul Apărării, toți liderii și Departamentul Apărării, dacă luăm măsuri pentru a descuraja Rusia, noi spunem că asta este ceea ce facem. Explicăm de ce facem acest lucru, explicăm ce acțiuni intreprinde Rusia şi care determină o reacție din partea noastră. Deci, in acest caz, nu este vorba despre Rusia, este vorba despre apărarea colectivă a Alianței NATO, apărarea colectivă a Romaniei și a forțelor Statelor Unite ale Americii din Europa, este vorba de apărarea antirachetă. In consecinţă, susţin remarcile secretarului general in termenii cei mai fermi. Aștept intrebările dumneavoastră. Doresc să le mulțumesc incă o dată Guvernului, poporului și forțelor armate romane pentru tot ceea ce fac pentru libertate in lume. Reporter: O intrebare pentru domnul Dacian Cioloş. Aş vrea să vă intreb care este poziţia Guvernului Romaniei faţă de reacţiile recente făcute de Federaţia Rusă prin diverşi oficiali cu privire la acest proiect? Sunt reacţii care nu sunt pentru acest proiect. Şi a doua intrebare, cum va participa Romania la apărarea bazei de la Deveselu? Dacian Cioloş: Aşa cum s-a subliniat aici de către practic toţi interlocutorii şi prietenii noştri americani şi de către secretarul general al NATO, acest dispozitiv, in primul rand, nu este orientat impotriva Rusiei. In al doilea rand, şi insist, este un sistem de apărare, nu de atac. Cred că este legitim pentru oricine să se apere şi să-şi aloce mijloacele necesare pentru a se apăra şi aici doresc incă o dată să mulţumesc partenerilor noştri americani pentru că au luat această decizie şi sper, incă o dată, că şi NATO va integra această facilitate in dispozitivul de apărare. Oricum, specialiştii vă pot spune, sistemul este construit in aşa fel incat să fie orientat spre apărare şi nu spre atac, şi cu atat mai puţin spre Rusia. Legat de participarea Romaniei la apărarea, la protecţia acestei facilităţi, lucrurile au fost clare de la inceput, există un protocol in baza căruia acest parteneriat funcţionează deja. Reporter: Domnule Secretar adjunct, intrebarea vă este adresată. In ciuda asigurărilor date Rusiei, Moscova nu crede in ele. Intrebarea mea este: sunteţi ingrijorat că acest demers ar putea periclita relaţia cu Moscova, pană la ingreunarea negocierilor cu ei, in chestiuni precum cele legate de Siria. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Să sperăm că nu se va intampla acest lucru. Ideea acestui tip de apărarea antirachetă exista de dinainte de Administraţia Obama. Eram subsecretar al Marinei SUA in 2009, cand s-a decis să se avanseze cu aceste idei. M-am implicat in fiecare decizie din acest proces şi Rusia nu a fost pusă in discuţie. Nu a fost niciodată vorba despre Rusia, ci intotdeauna despre rachetele balistice trimise din regiunea Orientului Mijlociu impotriva aliaţilor NATO şi a forţelor SUA din Europa. As dori să reafirm ceea ce a declarat secretarul general: ne-am oferit să le arătăm rușilor caracteristicile tehnice, am făcut tot ce putem pentru a ne asigura că ei ințeleg capacitatea sistemului, și de ce nu prezintă vreun tip de amenințare la sistemul lor strategic de apărare. Aşadar, sper că vom avea o comunicare deschisă cu ei şi vom continua să conlucrăm pe chestiuni unde avem păreri divergerte, sper că nu este cazul aici. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: Susţin ceea ce aţi afirmat: este vorba de apărarea antirachetă, aşadar despre apărare. Sistemul nostru nu poate submina sau slăbi sistemul strategic de securitate al Rusiei, nu putem dobori rachetele lor antibalistice cu interceptori nici din Romania, nici din componenta pe care o vom construi in Polonia. Este vorba de geografie şi fizică, sistemul este prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea dobori rachetele balistice intercontinentale ruseşti, aşadar este apărare impotriva rachetelor balistice, este un sistem de apărare, nu este vorba despre Rusia, ci despre protecţia noastră impotriva ameninţărilor venite din afara sistemului euroatlantic. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Nu acesta este scopul acestui tip de facilitate, este in primul rand destinat a contracara rachetele balistice cu rază medie şi lungă de acţiune lansate din Orientul Mijlociu. Nu rachetele cu rază scurtă de acţiune sunt in vizorul nostru, mă refer la apărarea impotriva acestor rachete, scutul acesta este pentru o apărare extinsă impotriva ameninţărilor ce vin din afara zonei de operaţiuni euroatlantice. Aşadar, nu există nici un plan vizand astfel de acţiuni. Reporter (...) Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: In primul rand, acesta este cel mai avansat, cel mai cuprinzător sistem de apărare antirachetă pe care -l putem avea. Intr-un fel, este un sistem foarte sofisticat, foarte avansat; n-am mai văzut așa ceva in lume inainte. In al doilea rand, este un sistem dezvoltat pentru că intr-o perioadă lungă de timp, am văzut proliferarea rachetelor balistice, țări care nu sunt atat de departe de NATO, se află in procesul de dezvoltare a sistemelor lor de rachete balistice, ele, de asemenea, incearcă să dobandească acest tip de sisteme. Prin urmare, facem o investiție de lungă durată, dat fiind că ne confruntăm cu o amenințare de lungă durată. Acest lucru este vital, el anunță intr-adevăr capacitatea noastră de a apăra aliații NATO impotriva tuturor tipurilor de amenințări balistice. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Apărarea antirachetă este una dintre cele mai complexe operaţii din punct de vedere tehnic pe care le puteți imagina; este ca lovind un glonț cu un alt glonț. Modul in care o determinăm printr-o serie de teste și demonstrații, dezvoltăm ceea ce se numește probabilitatea de a dobori printr-o singură lovitură, in cazul in care probabilitatea este prea mică, vor fi doua lovituri asupra rachetei, deci, noi credem ca acesta este un sistem extrem de eficient. Uneori, este nevoie de o singură lovitură, alteori de două. Dar, noi considerăm acest sistem ca fiind unul foarte puternic prin capacitatea sa de a dobori rachetele balistice in zonă. Așadar, a doua intrebare este: ar trebui să contribuie aliații NATO la consolidarea sistemului de-a lungul timpului? Se intamplă deja ceea ce a spus Secretarul General. Există un radar de avertizare in timp real, in Turcia. Există un centru de comandă in Germania, care spune cand și ce tip de lovituri ar trebui să fie aplicate impotriva rachetelor. De aceea, distrugătoarele de rachete balistice pe care Spania le găzduieşte, au aceeaşi forţă ca interceptoarele pe care ii aveți aici. Regatul Unit a dezvoltat un radar a cărui rază foarte lungă de acţiune acoperă şi țările nordice. Atat Olanda cat și Danemarca şi le imbunătățesc pe ale lor. Si m-aş aștepta ca acest lucru să se intample in timp: acesta este un sistem de sisteme care protejează NATO. Și de fiecare dată cand adăugați o piesă nouă, care imbunătăţeşte sistemul, imi imaginez că acest lucru va continua in timp. Reporter: Domnule secretar general Stoltenberg, va exista o prezenţă navală permanentă in Marea Neagră, aşa cum a solicitat Romania şi cum va funcţiona aceasta? Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Noi ne-am sporit deja prezența navală in Marea Neagră, și am făcut acest lucru, deoarece după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și destabilizarea de către Rusia a estului Ucrainei prin susținerea separatiștilor, ne-am decis să punem in aplicare ceea ce numim: măsuri asiguratorii, in flancul estic al Alianței. Și o parte a acestor măsuri asiguratorii o reprezintă prezența navală sporită in Marea Neagră, mai multe exerciții, iar acum evaluăm măsurile pe care le putem lua in continuare. Și discutăm in această dimineață, cu privim la ceea ce mai putem face pentru a ne asigura că avem o prezență militară suficientă, atat pe uscat , dar și la Marea Neagră, dar in același timp, amintiți-vă că există o stransă legătură intre prezența și intărirea capacităţilor, iar NATO și-a sporit capacitatea sa de intărire, la nevoie. Ne-am triplat dimensiunea forței de răspuns a NATO, am stabilit un grup de lucru comun, acestea reprezentand răspunsul nostru la comportamentul unei Rusii mai asertive. Prezența sporită a devenit realitate și evaluăm ce se poate face in continuare. Și vom lua decizii la summitul din Varșovia, in ceea ce priveşte prezența și intărirea capacităţilor. Dacian Cioloş: Dacă imi permiteţi, pe acest subiect; sigur, a fost iniţiativa Romaniei şi Romania a fost foarte activă in a construi această posibilitate a unei prezenţe in Marea Neagră, suntem conştienţi, pentru ca această structură să existe, este necesară implicarea şi a altor parteneri decat Romania in Marea Neagră și avem discuţii destul de avansate şi cu vecinii noştri bulgari şi cu prietenii noştri turci pentru a construi impreună această prezenţă. Odată ce această prezenţă cu rol in primul rand de exerciţiu este construită, sperăm şi alţi aliaţi să participe la aceste exerciţii in Marea Neagră. Şi intenţia noastră este de a prezenta acest proiect la summitul de la Varşovia, un subiect pe care l-am mai discutat şi eu, şi domnul preşedinte cu domnul secretar general. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Ieri, am avut intalniri la Bucureşti, cu Preşedintele Romaniei, cu miniştrii Apărării şi Afacerilor Externe. A fost o zi tristă deoarece a fost inmormantarea a doi camarazi de arme romani, care şi-au pierdut viaţa in Afganistan. Domnule prim - ministru, doresc pe această cale, să prezint condoleanţe din partea Departamentului Apărarii Statelor Unite, poporului roman, forţelor armate romane. Sistemul pe care l-am inaugurat este o minune tehnologică, dar oamenii care il operează: femei şi bărbaţi, fac cel mai mare sacrificiu. Prezint incă odată condolenţe poporului roman pentru cei doi luptători căzuţi in Afganistan. COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș participă joi, 12 mai, la ceremonia, organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu, dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS). Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA). La eveniment vor participa inalți oficiali romani, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate in Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale. Romania a susținut de la inceput eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, in baza principiilor indivizibilității securității şi solidarității aliate. Romania sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor şi forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu Romania işi asumă concret un astfel de efort, consideră premierul Dacian Cioloș. Participarea Romaniei la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atat in relația bilaterală cu Statele Unite, cat şi din punctul de vedere al consolidării poziției Romaniei de Aliat de incredere in cadrul NATO. Proiectul romano-american de la Deveselu contribuie substanțial la programul NATO de apărare impotriva rachetelor balistice, la intărirea securității Romaniei și la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a inceput in 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Integrarea sistemului in capabilitatea NATO de apărare impotriva rachetelor balistice este in grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN CADRUL VIZITEI LA UNITATEA DE SPRIJIN NAVAL DE LA DEVESELU 12.00-12.45 Ceremonia cu prilejul căreia vor rosti discursuri premierul Dacian Cioloș și alți inalți oficiali ai SUA și ai NATO 12.45-13.00 Turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă 13.00-13.15 Conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work 13.20 Intrevedere cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg 13.45 Semnarea in Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu 2016-05-12 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_deveselu.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul ”Săptămânii egalității de șanse între femei și bărbați”Știri din 11.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-prilejul-saptamanii-egalitatii-de-anse-intre-femei-i-barbati 2016-05-11 18:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-11-07-17-11big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarații de presă susținute de secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Victor Strâmbu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, privind rezultatele testelor de analiză a dezinfectanților utilizați în spitaleȘtiri din 11.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-secretarul-de-stat-din-ministerul-sanatatii-victor-strambu-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-privind-rezultatele-testelor-de-analiza-a-dezinfectantilor-utilizati-in-spitaleGalerie foto [Check against delivery] Dan Suciu: Am revenit, cum v-am spus acum o oră. Avem un prim set de rezultate și credem că suntem indreptățiți să tragem și o concluzie și atunci am decis să prezentăm acest prim set de rezultate și concluziile pe care le tragem, evident, in urma rezultatelor pe care le-am obținut. Sunt cu domnul ministru Victor Strambu, vă rog, prezentanți dvs. rezultatele. Victor Strimbu: Sunt primele rezultate și cred că nu mai suferă o amanare. Sunt mult mai multe probe la institutul național, la ICECHIM, aici avem vreo 20 de probe, cred că le-ați și primit deja. Există diferențe in concentrații intre valoarea declarată și cea estimată prin analizele făcute la ICECHIM, măsurate. E vorba de procente de concentrații pe diverse tipuri de substanțe active. De exemplu, la clorua de amoniu - este o sare, mă rog, substanța activă - 15% era valoarea declarată, 5,18 - valoarea măsurată de către sepcialiștii de la ICECHIM. De asemenea, mai sunt diferențe, de exemplu, la un produs de iod valoarea declarată este 10, cea determinată de teste, 7,41, tot in procente concentrație. La glutaralaldehidă, de exemplu, avem 12% valoarea declarată, 1,23% valoare măsurată. Deci, cam in felul acesta sunt aceste analize. Unele concordă, de exemplu la propanol, la alte substanțe active pe care le au produsele biocide de la firma Hexi Pharma. In același timp, astăzi s-a terminat controlul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul ministerului la firma Hexi Pharma. Vă prezint doar niște concluzii preliminare, așteprăm ca raportul să fie redactat in aproximativ 2 zile, fiindcă sunt mult mai multe documente, dar pot să vă spun că s-a decis retragerea produselor neconforme. Ce inseamnă neconformitatea? Este vorba de ceea ce există pe eticheta produsului imbuteliat față de recomndările pe care le are comisia de biocide care lucrează după standardele europene, după un regulament care e specific lor. Retragerea trebuie să se facă imediat, există documente care trebuie păstrate la unitate și vor fi ridicate și, de asemenea, pe vechiul HG, neamendată pană acum, cand am amendat-o, au și o amendă contravențională de 40.000 de lei. De asemenea, am cerut de la Institutul Național de Sănătate Publică, de la Comisia de biocide, o listă cu producătorii și cu produse similare din punct de vedere al substanțelor active din Romania. Pot să vă spun că in Romania există 18 producători, 8 pentru produse de dezinfecție la nivelul tegumentelor și 10 pentru suprafețe, instrumentar ș.a.m.d. De asemenea, există foarte mulți importatori, distribuitori, exact la fel ca la medicamente. Mi s-a transmis o listă, există pe piață, la ora actuală, aproximativ 110 tipuri de biocide pentru ambele situații. Deci, aprovizionarea cu biocide pentru sistemul sanitar nu este o problemă fiindcă o să facem recomandarea, intr-o videoconferință cu direcțiile sanitare, către spitale, să iși retragă din folosință produsele de la Hexi Pharma. Aceasta ar fi una dintre măsuri. De asemenea, aștemptăm concluziile raportului de la Inspecția Sanitară de Stat. O să publicăm acest raport pe site, o să dăm și un comunicat de presă. Acestea sunt primele rezultate pe care le avem, nu am așteptat, mai sunt acolo peste 70 de produse la care, pentru fiecare, se vor efectua intre 4 si 6 tipuri de analize. Este un volum de muncă destul de mare pentru cercetătorii de la Institutul ICECHIM. Dan Suciu: Evident că aceste controale și analize vor continua și va fi și o fază a doua, aceea prin care incercăm să verificăm celelalte produse din piață pentru a avea o imagine completă a subiectului acesta. Victor Strimbu: Se vor face verificări, prin sondaje, la producători, la distribuitori, pentru a fi siguri că produsele folosite la nivelul unităților sanitare sunt conforme, bune de utilizat. De asemenea, există modificări legislative, există această hotărare de guvern care a fost amendată. Ea, de fapt, ce face? Pune in practică o recomandare a Uniunii Europene. La această hotărare se adaugă un ordin care, de fapt, reglementează inspecția și controlul la nivelul produselor biocide la care am introdus, probabil cum ați auzit și in conferința de presă de mai devreme, obligativitatea unor controale ceva mai amănunțite, cu un număr mai mare de laboratoare și probabil că va fi la un timp ceva mai scurt. Dan Suciu: Incă un singur detaliu: ancheta penală continuă pe altă parte. Ceea ce Ministerul Sănătății, ICECHIM și Guvernul au făcut, in acest moment, este parte a unei anchete administrative și a unei recomandări de lucruri pe care vrem s-o continuăm. Dar nu excludem ca să ne indreptăm in civil impotriva companiei respective, pentru că există prejudicii pe care incepem să le constatăm și să le măsurăm ca atare, așa că, indiferent ce se va intampla cu compania respectivă, să putem reacționa in termenii legali și in cadrul legal existent. Repet, nu vorbim insă aici de o anchetă penală, vorbim de o anchetă administrativă cu eventuale consecințe adminsitrative și civile. Intrebări. Reporter: Domnule secretar de stat, ați spus substanțele active, dar avem o corelație pe produse. Unul dintre produse este de zece ori diluat: supraseptul, da? Actual hexiosept. /...;/ Victor Strambu: Aveți buletinele. Reporter: Care dintre produsele analizate - că sunt 16 probe, nu 16 produse. Cate produse au fost analizate? Victor Strambu: Nu am acum informații, o să vă dau un răspuns. Reporter: Cate sunt neconforme in acest moment? Cate produse sunt diluate? Victor Strambu: Aveți probele. De la 194 la 197 sunt numerele de inregistrare, sunt primele probe care au apărut astăzi, la toate s-au constatat neconformități. Reporter: Deci la toate sunt neconformități? Victor Strambu: Da, da. Fiindcă se analizează produsul. Reporter: Deci toate produsele pe care le-ați analizat sunt neconforme? Victor Strambu: Da, da. Adică, chiar dacă există, există niște diferențe, la unele marcante, precum ați văzut, de zece ori. Iar la altele sunt niște diferențe ceva mai mici: 5,7-5. Dan Suciu: Aveți toate produsele menționate acolo, cred că sunt 14. Reporter: Dintre care 14 sunt neconforme? Dan Suciu: Da, dar nu pe toate liniile lor de.. Reporter: Nu pe toate liniile./...;/ Dar in cazul nici unuia dintre produse ceea ce este pe etichetă nu se regăsește in integralitate in produsul respectiv. Atunci ne puteți explica, vă rugăm, acei 5% anunțați acum o săptămană de dl. ministru Cadariu? Victor Strambu: Este cu totul și cu totul altă discuție cu cele 5%. Nu sunt epidemiolog ca să pot să explic foarte bine, dar din valoarea absolută era undeva la 160 și ceva de probe. Dan Suciu: Dacă imi dați voie pot să vă expli eu subiectul, este foarte simplu pană la urmă. Ințelegem cu toții că s-au luat teste de sanitație. Au fost peste 400 de teste de sanitație ...; Reporter: Nu, 3000 și ceva.. Dan Suciu: Sau 3000 și ceva, din care a fost un procent care a ieșit prost. Testele de sanitație, ințeleg, că nu sunt echivalente cu aceste teste pe care le-am făcut noi și aces lucru trebuie bine ințeles. Ele analizează efectul acestor substanțe și a celorlalte substanțe care sunt dezinfectanți, inclusiv, luand in calcul și modul in care sunt utilizați. Deci s-ar putea să fi fost o procedură, nu neapărat o substanța care nu a fost corect utilizată. Deci sunt multe elemente care trebuie luate in calcul. Reporter: Problema nu este că testele sunt mai proaste, ci mai bune decat substanțele. Dan Suciu: Imi dați voie să vă explic: nu inseamnă acest lucru, inseamnă pur și simplu că au fost poate folosite alte substanțe, nu știm acest lucru pentru că...;Tipul de substanțe utilizat pentru dezinsecție nu a fost analizat in momentul sanitației. Doar s-a constatat că pe o anumită suprafață există o anumită problemă. Asta e tot ce s-a analizat. Și au ieșit acele rezultate in procentul respectiv, care nu are nicio legătură cu numărul de spitale pentru că intr-un spital s-au făcut multe teste, știți foarte bine, in diverse locuri. Unități medicale unde intervenția medicală este direct pe holul unității și așa mai departe. In medie ințeleg că sunt șase-șapte teste pe fiecare spital. Deci, din acest punct de vedere, a calcula numărul total de teste și a vedea care din acele teste nu e conform, e un mod de a stabili un procent. Evident. Reporter: Ceea ce vroiam să intreb este următorul lucru: ca medic, nu ca secretar de stat, este posibil, cată vreme din 14 produse niciuna nu este conform ca efectul acestor produse, pe mainile medicilor, pe paturi, pe instrumentar - pentru că sunt și produse de instrumentar printre ele /...;/ deci este posibil ca cele 14 produse care nu sunt conforme să producă acel rezultat ultramajoritar al eficienței? Victor Strambu: Haideți să punem problema la modul real. Hexi Pharma are cam 20% din piață, restul sunt produse de la alte firme. Nu avem acum o evidență ...; Reporter: Nu, dar nu vreau să fiu nepoliticos. S-au folosit in toate județele, mai puțin in șase județe, la testele de sanitație, ni s-a spus clar asta, doar produsele Hexi Pharma. Testele de sanitație pe ele s-au făcut. Victor Strambu: Am ințeles. Dacă imi permiteți să vă explic. De exemplu și in spitalul in care lucrez există două produse Hexi Pharma, restul sunt de la alte firme. Testele de sanitație arată incărcătura de germeni de pe mană sau de pe suprafețe după ce a fost curățată .. Reporter: Cu Hexi Pharma.. Victor Strambu: Nu, mă ascultați pană la capăt? După ce a fost curățată și tratată cu un biocid. După care se așteaptă un timp și se recoltează probă. Inclusiv la Carol Davila a ieșit de pe o masa pe care se scriau externările. Asta pot să vă spun. Nu avem o evidență pană acum că sunt produse numai Hexi Pharma care se analizează acum la ICECHIM, și am cerut analiza pe loturi. Putem să avem diferențe pe loturi. Eu trebuie să am o dovadă certă. Poate am avut un lot prost. Poate a fost o deficiență de fabricație. Nu știu. Pană nu am toate rezultatele, oricum am luat aceste măsuri. S-a dus inspecția sanitară, retragem produsele, inlocuim cu ce trebuie. Dar după asta noi trebuie să avem o statistică clară, pe loturi, pe substanțe, pe tot ce trebuie. Așa trebuie să discutăm dacă vrem să facem o analiză serioasă. Reporter: Deci nu vă supărați, nu am ințeles. Nu știu cine nu face o analiză serioasă, dar ideea este următoarea: la conferința de presa, cand ni s-au comunicat rezultatele, ni s-a spus că cele 3000 și ceva de probe sunt luate exact in modalitatea in care foarte clar ați explicat-o dvs. publicului aici, pentru produsele Hexi Pharma, cu excepția a șase județe unde nu erau respectivele județe. Deci aceste produse care astăzi, in număr de 14, 100% sunt neconforme, sunt cele care au generat eficiența de 95%. Dan Suciu: Dar nu știu de ce considerați eficiență. Reporter: Pentru că testele de sanitație sunt teste de eficiență in spital. Așa ni s-a comunicat. Așa mi-a spus ministrul sănătății la vremea respectivă. Dan Suciu: In regulă. Acum am făcut o cu totul și cu totul altă analiză și corelația pe care o faceți, nu o putem susține. Este o corelație de două subiecte complet diferite, care, desgur, la un moment dat au implicații reciproce - pentru că folosim o substanță și avem un rezultat. Ceea ce vă putem noi spune acum este un singur lucru: testele pe care le-am efectuat pe aceste substanțe, care sunt teste chimice, nu de sanitație, au ieșit prost. Consecința acestor teste este următoarea: recomandăm ca aceste substanțe să nu mai fie utilizate. De asemenea, continuăm investigația pentru a vedea dacă mai există alte substanțe care nu respectă toți indicatorii și toți indicii de calitate. Acesta este primul pas al anchetei. Apoi vom vedea in ce măsură testele de sanitație pot fi respectate și pot aduce rezultate mai bune, după ce utilizăm substanțe care știm că dau rezultate mai bune. Acest lucru se va intampla după ce vom avea un nou ordin al ministrului, care prevede parametri de sanitație bine cuantificabili pentru că, deocamdată, trebuie să recunoaștem că inclusiv testele de sanitație efectuate deja erau sigur pe anumiți parametri care nu aveau cuantificarea bine stabilită prin ordin de ministru. Abia atunci putem spune cu certitudine că in spitalele din Romania lucrurile sunt, intr-adevăr, sub control. Dar este demersal pe care il facem și controlăm aceste lucruri ca să avem acest rezultat. Orice altă apropiere intre ce s-a intamplat și ce se intamplă, nu cred că are rost să o mai discutăm in acest moment și nici să discutăm prea mult in legătură cu fostele teste. Ele au arătat un tablou al momentului in care am utilizat substanțe de felul următor. Era clar că pot apărea teste proaste. Dvs. spuneți că au ieșit bine. Eu spun că au ieșit prost aceste teste. Este aprecierea fostului ministru că testele au fost bune. Noi de aceea avem toate aceste măsuri pe care le facem in acest moment, pentru a arăta că dacă situația era bună, nu mai avea sens să le facem. Deci este pur și simplu o reacție pe care Guvernul o are, Ministerul Sănătății o are o situație care nu este deloc confortabilă. Dar in același timp, incercăm să liniștim lumea și să arătăm responsabilitate in actul guvernamental și intr-un act public, de a face curățenie intr-un sistem și la propriu, și la figurat. Asta este ce incercăm in acest moment să facem. Reporter: Ați declarat că toate substanțele utilizate sunt neconforme. De asemenea, că toate produsele neconforme vor fi retrase, asta inseamnă că in spitale nu mai rămane niciun fel de substanță care să poată să fie folosită. Victor Strambu: Problema nu se pune așa, răspundeam domnului Tolontan. Are o cotă de piață de 20% in Romania, tocmai am primit informarea de la INSP cu peste o sută de substanțe biocide la acest moment existent. Reporter: Clasificările au fost făcut strict pe Hexi Pharma nu și pe celelalte firme? Victor Strambu: Strict pe Hexi Pharma. Deci ați ințeles acum despre ce este vorba. Sigur că vom lua prin sondaj și la ceilalți producători, pentru că e normal, după ce se intamplă o treaba din aceasta. Dan Suciu: Aș vrea să elimin toată această ingrijorare legată de achiziția de substanțe din spitale. Oricand un spital poate face o achiziție pe SEAP, sistemul de achiziții publice pentru orice substanță, de azi pe maine, in valoare de sub 15.000 de euro, deci este oricand posibil să-și cumpere substanțele de care are nevoie. Suma nu este extraordinar de mare, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp in care vom clarifica tot ce inseamnă substanțe legate de la această firmă. Deci, această discuție legată de incapacitatea unui spital de a avea sau nu avea substanțe dezinfectante, nu se potrivește momentului, va avea, cu siguranță, substanțe dezinfectante. Este datoria noastră insă să probăm că toate substanțele utilizate in spital sunt bune și vor fi utilizate cum se cuvine. Asta facem in perioada imediat următoare. Reporter: Avand in vedere că lucrurile nu sunt foarte clare aici, este pus la indoială acel 5%? Dan Suciu: Vreau să vă rog dacă se poate să revenim la testele pe care le facem astăzi și nu la testele respective. Reporter: Inainte de a fi retrase produsele Hexi Pharma de pe piață și din unitățile medicale, au fost făcute noi teste de sanitație prin controale incrucișate folosind aceleași produse și in aceleași unități sanitare la care au fost făcute controalele anterioare? Dan Suciu: Puteți să repetați că nu am prins. Reporter: Inainte să retrageți de pe piața produsele Hexi Pharma acum, aceasta este decizia pe care ați luat-o, au fost făcute din nou aceste teste de sanitație prin controale incrucișate? Dan Suciu. Alte teste spuneți. Victor Strambu: Deci aceste produse se retrag, spitalele iși achiziționează sau au produse biocide de la alte firme și este hotărată deja o zona de control mai largă, incrucișată in județe limitrofe pentru a genera costuri mai mici, fiindcă am făcut niște costuri aproximative și astfel de controale costă aproximativ un milion două sute și ceva de mii de lei pentru controale, fiindcă asta inseamnă deplasare cazare, medii de cultură, dar vor fi...; Reporter: Deci din cauza costurilor nu se pot face controale? Cand se vor face astfel de controale? Victor Strambu: Se vor face aceste controale, incep de maine sau poimaine deja s-a dat dispoziție. Vor fi controlate mai larg zonele fierbinți, zonele chirurgicale, ATI, neonatologie, exact pe zona asta. Dan Suciu: Deci ca să revin și să simplific puțin acest răspuns, urmează un set de teste de sanitație incrucișat in perioada imediat următoare, nu vă spunem ziua și ora, pentru că nu este cazul să se facă curățenie de mantuială sau de dragul controlului, dar in perioada imediat următoare vor urma controale incrucișate in toata țara pentru a vedea in ce măsură. Reporter: De ce nu au fost făcute inainte ? Dan Suciu: Pentru că aceasta este procedura pe care am stabilit-o. Vă mulțumesc mult pentru ințelegere și intrebare. Este o altă procedură și un alt tip de control pe care il face sanitația și altă procedură și alt tip de control de conformitate pe care l-am făcut in acest moment. Ceea ce am incercat, de altfel, să spun și răspunzandu-i domnului Tolontan este că vorbim de două lucruri pană la urmă diferite, două controale diferite. Astăzi insă avem datele unui singur control și incercăm să tragem concluziile pe baza acestui control pe care l-am făcut, cel de conformitate legat de etichete și de capacitatea unei substanțe de dezinfecție, de a avea efect conform etichetei pe care o are, asta este ceea vă putem spune acum. Aceste substanțe identificate acum ale acelei firme par a nu fi in această situație. In consecință, printr-o măsură administrativă recomandăm spitalelor să nu le mai utilizeze. Le punem la dispoziție baza de date pentru toate celelalte companii care vand asemenea substanțe pentru achiziții, dacă au nevoie de achiziții, și in perioada imediat următoare testăm atat substanțele existente in piața, pe baza acestei analize pe care am făcut-o astăzi, cat și efectul lor in spitale pe baza unor teste de sanitație. Nu incercăm să anticipăm rezultatele, de aceea, dacă mă intrebați de ce nu am făcut teste de sanitație pană acum, nu am cum să vă răspund decat in felul următor, intai trebuia să știu ce testez, aceasta era ingrijorarea principal. Reporter: Acum spuneți să nu le mai folosească, recomandați să nu le mai folosească și după aceea veniți cu testele de sanitație? Dan Suciu: Vă răspund foarte simplu, pentru a vedea dacă celelalte măsuri, celelalte substanțe pe care le utilizam in dezinfecție sunt valide și dacă procedurile de sanitație sunt valide, pentru că testele de sanitație presupun și proceduri și substanțe deci sunt chestiuni mult mai complexe de disciplină sanitară. Repoarte: Dar nu vom vedea dacă sunt valide testele pe Hexi Pharma? Dan Suciu: Ba da veți vedea cu siguranță tot...; nu, pentru că aceste substanțe este clar, nu are sens să le mai utilizăm, de ce să vedem. Reporter: Dar atunci s-ar pune problema că atunci cineva a mințit cand s-au făcut testele de sanitație? Dan Suciu: Nu este adevărat, nu cred că aceasta este concluzia, dar este dreptul dumneavoastră să aveți ce concluzie considerați. Reporter: Doar o lămurire. In ceea ce privește retragerea de pe piață a produselor, termenul corect este de recomandare din partea Guvernului? Atat? Victor Strambu: Nu. /...;/ Imperativ, intr-un termen de zece zile se retrag produsele neconforme. Acesta este termenul juridic, recomandarea pentru retragerea de pe piață, termen - zece zile. Aceasta este o concluzie preliminară. Reporter: Iertați-mă, domnule secretar de stat, de data asta baza va fi un act, o hartie sau...? Victor Strambu: Sigur că da. Reporter: ...;pentru că, astăzi, de exemplu, la Alba Iulia, cu cateva ore inainte ca dvs. să ieșiți cu aceste date, o operație nu a avut loc pentru că toate cutiuțele din care voiau să șteargă o masă, un bisturiu și pielea, pe ele, pe toate scria Hexi Pharma. Altceva nu aveau și nu a avut loc operația, din acest motiv. E posibil in toată Romania asta să se mai intample acest lucru, să nu aibă altceva decat Hexi Pharma; dacă le aruncă la gunoi...; Mulțumesc: Dan Suciu: Suntem convinși că intr-o zi, in 24 de ore, pot achiziționa dezinfectante. Reporter: Au liber la achiziție? Dan Suciu: Evident. Este dreptul managerului de spital și datoria lui să facă aceste achiziții cand crede de cuvință, in limita sumelor pe care are dreptul să le cheltuiască pentru o asemenea achiziție, in cadrul legal existent. Deci, nu e o problemă...; Victor Strambu: ...;nu, nu. Se poate face achiziție directă conform Ordonanței 34 pană la 15 mii de euro, deci, poate să-și procure. Există piață și, in limita bugetului, poate să-și facă aprovizionarea. Reporter: Dacă achiziția se poate face in 24 de ore, de ce ați dat acest termen de zece zile pentru retragerea produselor? Victor Strambu: Asta e legea, nu am dat-o eu, este vorba de inspectorii de la Inspecția Sanitară de Stat. Acestea sunt niște termene. Probabil că există, transport ș.a.m.d., asta este recomandarea, noi asta recomandăm. Dan Suciu: Deci, recomandarea pe care o facem este de achiziție acum a produselor respective. Asta este o recomandare pe care ministerul Sănătății o face prin Direcțiile Sanitare. O poate face oricand. O va face in conferința video pe care o va ține domnul ministru in perioada imediat următoare, maine cred. Ceea ce spuneam legat de cele zece zile este cadrul legal existent și care trebuie, evident, respectat. Una este, insă, recomandarea pe care o facem, cu toată repsonsabilitatea și subliniez acest lucru și cred că această conferință este destul de importantă și pentru managerii de spital, care ințeleg și văd rezultatele respective și nimeni cred că nu este dispus in acest moment să riște situații legate de sănătatea publică doar de dragul faptului că mai are o cutiuță de nu știu ce substanță in spital. Reporter: Hexio Skin este soluția cu care chirurgii iși curăță mainile inainte să intre in operație. Ca medic, vă intreb...; Dan Suciu: Este una dintre soluții. Reporter: La ce riscuri a fost supus un pacient care a fost operat de un medic care și-a curățat mainile cu această soluție. Dacă substanța activă trebuia să fie de 25% și la test a ieșit la 0,01%? Victor Strambu: Există un timp de acțiune al substanței respective. Pe de altă parte nu se operează cu mainile goale, iar recomandarea se regăsește in cadrul unui ordin, (imi scapă acum) făcută pe vremea ministrului Nicolaescu, dacă nu mă inșel, portul de două perechi de mănuși de cauciuc. Există totuși două perechi de mănuși și nu ar trebui să se supună la un risc. Sigur, dacă există o substanță neconformă există un risc, dar nu operăm cu mainile goale. Dacă vreți acum ca o problemă tehnică. Există o procedură standard de spălat pe maini imbrăcat și există un timp care după ce te-ai spălat pe maini cu o substanță conformă, după aia trebuie să te imbraci intr-un anumit timp limită. Deci astea sunt niște proceduri standard pe care le avem, cel puțin in chirurgie. Reporter: Aceeași intrebare pentru Hexio Spray. Valoarea declarată trebuia să fie 0,15, valoarea determinată este de 0,03%. Este substanța cu care se curăță sălile și saloanele, nu? La ce riscuri au fost supuși pacienții in condițiile in care valoarea determinată este semnificativ mai mică decat cea declarată. Victor Strambu: La aceste substanțe extistă intr-un normativ, care din păcate a fost abrogat, există două tipuri de acțiuni: pe suprafețe murdare sau pe suprafețe curate. Ce inseamnă? Se efectuează intai o curățenie obișnuită și asta inseamnă suprafață curată peste care se aplică respectivul dezinfectant (biocid) sau, in condiții civile, aceste biocide se folosesc fără să facă această curățenie. Sigur că nu pot să estimez riscul la ora actuală procentual. Voi intreba specialiștii și vă voi da un răspuns pertinent. Nu este o soluție să imi dau doar cu părerea. Reporter: Dar d-voastră cum v-ați simțit cand ați văzut analizele? sunteți oamul care le-a ridicat de la ICECHIM. Care a fost primul sentiment? Dan Suciu: Nu aș vrea să intrăm intr-o discuție, dacă imi dați voie, legată de ce simțim și ce facem. Primul sentiment este acesta pe care vi-l exprimăm cumva fără emoție. Incercăm să luăm decizii și acele decizii care să reducă riscurile la maximum. Vrem să reducem riscurile de infecții in spitale. Asta este ceea ce vrem să reușim să facem. Cu sentimente sau fără, nu știu, dar cu conștiința unei situații pe care vrem să o ducem la bun sfarșit și cu responsabilitatea acestui act. Nu vrem să ascundem nimic. De aceea am ieșit foarte repede cu aceste analize. Nu le avem pe toate, dar am ieșit foarte repede cu ele. Puteam să stăm să vă spunem liniștiți că incă se mai lucrează la ICECHIM, dar nu era deloc o liniște această expresie. Vrem să traducem toate aceste rezultate pe care le avem in decizii publice, de sănătate publică și dincolo de sentimente, in acțiuni. Mai avem două, trei intrebări pe care vrem să le luam și aș vrea să le facem punctuale și să nu intrăm intr-un dialog in permanență pentru că nu reușim să comunicăm eficient noi. Ințeleg interesul, dar cu singuranță vom mai fi la dispoziția dvs. pe subiectul acesta. Reporter: Dvs. sunteți chirurg, dacă nu mă inșel, și șeful unei secții. Spuneți-mi dacă in toată activitatea dvs. ați știut vreun moment că in spital, in secție, se folosesc substanțe care nu sunt conforme. Victor Strambu: Cum să poți să știi așa ceva! In momentul in care tu ai o substanță care a fost achiziționată, pe care dacă citești pe prospect ți se spune că este bună și o folosești, da? Din intamplare, sau mai bine zis din fericire nu am avut de-a face cu produsele Hexi Pharma dar nu asta are importanță fiindcă, acum vă spun un lucru. Pentru un test de eficacitate se plătește intre 6 și 16.000 de euro in laboratoarele din afară, cu care am luat și legătura de altfel. Adică vor urma și astfel de teste, in afară, indiferent de costuri, fiindcă incă nu avem un laborator acreditat, iar noi trebuie să le facem cu laboratoare acreditate. Atunci, normal, tu trebuie să crezi ce ți se spune intr-un prospect, nu? Atunci nu am mai lua aspirină. M-aș uita la aspirină și aș spune, bun, o fi aspirină sau... Trebuie să cred totuși producătorul. Reporter: Domnule purtător de cuvant, a primit guvernul pană la această dată, 10 mai, vreun raport de la SRI cu privire la compania Hexi Pharma și cate informări au fost făcute guvernului Romaniei de către SRI odată pe Hexi Pharma, alte companii și in privința infecțiilor din spitale. Dan Suciu: Nu am cunoștință pe așa ceva. Nu am cunoștință in legătură cu ce spuneți dvs. O să incerc să mă interesez să văd dacă aceste informări sunt făcute și ele pot fi transmise. Reporter: Pentru eventualele noi achiziții de produse dezifectante in spitale... Cine va face plata acestor acestor achiziții? Din ce bani vor fi plătite? Care este procedura? Victor Strambu: Există buget la nivelul spitalului. Există filă bugetară pentru zona respectivă. Știu cat au nevoie, iși achiziționează ș.a.m.d. Reporter: Dacă s-au făcut deja toate cheltuielile necesare și acum trebuie reimprospătat stocul și nu mai au bani, care este procedura? Dan Suciu: Sunt de acord că este foarte important, dar aș vrea să nu intrăm in supoziții. Dacă avem cazuri concrete. Haideți să vorbim pe cazuri concrete pentru că avem situații concrete la care merită și e bine să răspundem. Se pot intampla o mulțime de alte situații in spitalele din Romania, care nu au legătură cu ce intrebați dvs. Aș vrea să rămanem in temă și să vă clarificăm subiectul. Ceea ce vă pot spune incă o dată și vă mai spun și a doua oară, dacă e nevoie, la nivelul spitalelor există resursa financiară cu siguranță pentru achiziția pe termen scurt de substanțe dezinfectante. Nu va fi o criză a substanțelor dezinfectante in spitale. Domnule ministru, puteți și dvs. repeta acest lucru ca să fie probabil mai credibil decat din perspectiva mea de purtător de cuvant. Acest lucru este una din prioritățile ministerului și avand in vedere că primul-ministru ocupă poziția de ministru al sănătății interimar, știu acest lucru și vi-l trasmit ca atare. Nu va fi o criză de genul acesta, ne ocupăm de acest subiect. Reporter: Eu am nevoie de niște lămuriri pentru că mulți dintre noi nu știm lucrurile astea și nu le-am ințeles foarte clar. In analizele acestea este vorba despre 14 produse exclusiv de la Hexi Pharma? Victor Strambu: Numai de la Hexi Pharma. Reporter: Bun. Cate alte produse de la Hexi Pharma sunt incă in analiză la ICECHIM? Victor Strambu: Nu am acum o cifră exactă. S-au strans șaptezeci si ceva de probe. Mă informez și vă voi transmite printr-un comunicat de presă. Reporter: Alte produse de la alte firme existente pe piață, există acum in analiză la ICECHIM? Victor Strambu: Nu! Este vorba doar de produsele Hexi Pharma și de la spitalele care au avut neconformități /.../ Dan Suciu: Vor fi făcute verificări. Vă explicam procedura de verificare in perioada imediat următoare. Reporter: Soluțiile care au fost duse la ICECHIM erau sigilate sau au fost deschise și apoi resigilate de poliție? Victor Strambu: Să vă explic cum a fost. In cadrul anchetei penale s-au prelevat 4 recipienți. O probă martor care rămas in spital sigilată de către poliție, deci au fost echipe duble ale poliției și ale inspectorilor sanitari din teritoriu. O probă și o contra probă pentru ancheta penală sigilată la fel, deci toate au fost prelevate in același moment. Și o altă probă prelevata tot in această echipă comună, care a rămas sigilată la DSP-uri. Prin acord de la Parchet ni s-a dat voie să folosim proba 4 de la DSP, pe care ei au luat-o sigilată special pentru această anchetă administrativă și mai bine zis chimică pe care o facem acum. Deci așa au fost. Probele au fost sigilate, nu ne permitem divagații Reporter: Și după izbucnirea acestui scandal s-au intors pacienți in spitale pentru a semnala anumite probleme? Nu știu, poate consideră că au făcut o operație și s-au imbolnăvit de altceva după aceea sau au inceput să apară astfel de cazuri? Victor Strambu: Nu am nici o informație actuală despre chestia aceasta Dan Suciu: Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. Pe măsură ce avem rezultate și decizii noi in legătură cu această situație venim cu informații. Vă mulțumesc mult. 2016-05-11 17:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-12-11-27-45big_880088.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la Ministerul SănătățiiȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-ministerul-sanatatiiGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş după vizita la Ministerul Sănătăţii [Check against delivery] [Check against delivery] Bună ziua! Am avut o discuţie cu conducerea Ministerului Sănătăţii, cu secretarii de stat. Am trecut in revistă, in primul rand, urgenţele. Sper eu ca incepand de maine să avem primele rezultate de la ICECHIM pe testele de concentraţie care au fost făcute pe probele prelevate de la Hexi Pharma, din cate am inţeles, urmand ca in zilele următoare să se preleveze probele şi să se facă testele şi de la celelalte firme producătoare care livrează produse in Romania. O să le facem proporţional şi cu cota de piaţă, ca să avem o reprezentare cat mai bună a prezenţei acestor produse in spitale. Aşa cum am mai spus şi sambătă, obiectivul este să ne asigurăm că produsele care se folosesc pentru dezinfecţie in spitale sunt la calitatea scontată şi işi fac treaba. Pe de altă parte, am convenit să continuăm şi testele de sanitaţie in spitale, mai ales in spitalele şi in secţiile cele mai expuse riscurilor de infecţie, teste incrucişate. S-au făcut deja teste de sanitaţie in toate spitalele, după cum ştiţi, cu anumite rezultate, in urma cărora noi acum facem şi aceste teste de concentraţie, dar am hotărat să reluăm aceste teste de sanitaţie incrucişate, de la un judeţ la altul, dar concentrate in prima fază pe spitalele sau pe secţiile cu risc de infecţie cel mai mare. Pe de altă parte, urmează să modificăm mai multe acte normative la nivel de ordin de ministru şi de hotărari de guvern. O hotărare de guvern cu sancţiuni o să intre pe ordinea de zi a guvernului de maine. La fel, e un ordin de ministru care va fi semnat astăzi. Pe săptămana viitoare vom veni cu un alt ordin de ministru care să vizeze mai ales partea de teste pe infecţiile nosocomiale, acel ordin care, din 1982 n-a mai fost modificat, ba chiar după 90 au fost eliminate mai multe lucruri de acolo, ceea ce a făcut ca in momentul de faţă chiar şi aceste teste de sanitaţie nu sunt făcute după o procedură care să fie foarte clar definită. In consecinţă, nici in momentul in care se fac verificările eficienţei produselor in spitale n-avem o procedură clară la nivel naţional. Vom veni şi cu nişte clarificări in privinţa procedurilor de achiziţii a biocidelor, in aşa fel incat să ne asigurăm că in toate spitalele, chiar dacă contractele se fac la nivelul spitalelor, dar să ne asigurăm că sunt respectate aceleaşi proceduri şi aceleaşi standarde vizavi de calitatea produselor respective. In următoarele ore, pană diseară, o să dăm un comunicat de presă cu detalii asupra acestor aspecte tehnice pe care le-am discutat astăzi aici. Sigur, am trecut apoi in revistă şi alte lucruri de actualitate legate de agenda ministerului, urmează să ne mai vedem săptămana viitoare. Astăzi o să semnez, o să reconfirm delegările de atribuţii pentru secretarii de stat care urmează să continue să-şi desfăşoare activitatea fiecare pe aria lui de responsabilitate. Reporter: Dacă maine testele vor arăta că dezinfectanţii sunt diluaţi de zece ori, cum a arătat ancheta jurnalistului Cătălin Tolontan, ce măsuri sunteţi pregătit să luaţi? Dacian Cioloş: Păi, pe de o parte, e Procuratura care işi face treaba, şi Procuratura a luat, au luat şi ei probe cu sprijinul Poliţiei, aşa cum am informat sambătă, de la Hexi Pharma. Eu v-am spus că noi facem o anchetă administrativă, cu obiectivul de a elimina din uz, inainte de a aştepta sau fără a aştepta rezultatele anchetelei penale, de a elimina din uz, imediat ce constatăm că produsele care sunt acolo sunt neconforme, le eliminăm pentru ca spitalele să le poată inlocui cu produse conforme. Reporter: Şi aveţi cu ce produse să inlocuiţi? Dacian Cioloş: Sigur, păi există piaţă, vă daţi seama că aici furnizorii o să se adapteze şi o să vină cu produsele respective, cu produsele bune. Cum am spus, după Hexi Pharma, in zilele următoare vom continua aceste teste de concentraţie şi la celelalte produse, in aşa fel incat să ne asigurăm că ceea ce rămane in spital sunt produse bune. Reporter: Laboratorul ICECHIM incă nu este acreditat. Cum faceţi acolo teste de concentraţie? Dacian Cioloş: Păi, testele de concentraţie danşii pot să le facă. Ai nevoie de un laborator acreditat cand te duci să dovedeşti ceva in instanţă, de exemplu. Era o decizie administrativă şi chimistul am nevoie să-mi spună dacă produsul respectiv are sau nu concentraţia şi eu imi asum pe urmă decizia să iau decizia respectivă administrativă. De acum inainte, şi asta din zilele următoare, pentru că, vă spun, vom modifica mai multe acte normative, vom veni cu nişte precizări şi prevederi mai clare legate de toate contractele care se vor semna de acum inainte pentru aceste produse, tocmai pentru a ne asigura că produsele de acum inainte vor avea calitatea care e prevăzută in contract, să nu ne mai limităm doar la preţ sau, mă rog, la aceste verificări care sunt făcute o dată la intrarea pe piaţă. Reporter: Medicii de la Alba spun că au amanat o parte din operaţii pentru că nu mai folosesc dezinfectanţi Hei Pharma şi nu au condiţii să cumpere alt dezinfectant... Dacian Cioloş: Vă sigur că vor veni pe piaţă, atata timp cat va fi dat semnalul că există cerere, o să apară şi oferta. Vă mulţumesc. 2016-05-10 19:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_232344.jpgMCPDC decide lansarea consultării publice pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informațiile de interes publicȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-decide-lansarea-consultarii-publice-pentru-modificarea-normelor-de-aplicare-a-legii-nr-544-2001-legea-privind-liberul-acces-la-informatiile-de-interes-publicDupă o amplă perioadă de evaluare privind aplicarea legislației transparenței in Romania, la nivelul a peste 200 de instituții reprezentantive pentru sistemul public central și local respectiv după o perioadă extinsă de consultare intereministerială, dublată de una de dezbatere și consultare cu societatea civilă, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), in temeiul H.G. nr. 961/2015 care ii stabilește atribuțiile in domeniul politicilor de transparență, lansează astăzi, 10 mai 2016, in dezbatere publică, Proiectul de Hotărare de Guvern privind modificarea și completarea Hotărarii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Durata limitată a mandatului asumat de actualul Cabinet in raport cu necesitatea unei perioade extinse pentru amendarea legilor stabilind regulile in domeniul transparenței, caracterul independent al Guvernului și o serie de factori care ar putea afecta, in mod negativ, rezultatul final ne-au determinat să decidem concentrarea eforturilor noastre in continuare pentru imbunătățirea normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, și nu a legii. Discuțiile la nivel de specialiști (in baza unui Ordin al Ministrului MCPDC prin care s-a nominalizat un grup de lucru inter-ministerial cu un mandat scurt și explicit in direcția evaluării actualei situații și a potențialelor soluții) și la nivel de experți neguvernamentali cu practică in aplicarea legilor menționate dar și sesiunile de dezbateri online, inclusiv cu prefecturile, au fost concludente pentru a lua decizia de a ne concentra toate eforturile pentru imbunătățirea Normelor de aplicare pentru Legea nr. 544/2001. Cealaltă lege fundamentală in domeniul practicării transparenței in sistemul public - Legea nr. 52/2003, legea transparenței decizionale, nu prevede posibilitatea redactării de norme, motiv pentru care MCPDC a finalizat recent un Ghid privind un proces transparent și eficient de dezbatere publică in administrație, asumat impreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), varianta finală urmand a fi expediată tuturor celor peste 3.000 de UAT-uri din țară. Textul propunerii de modificare a Normelor privind aplicarea Legii nr. 544/2001 și Nota de fundamentare pot fi consultate pe site-ul MCPDC http://goo.gl/9yjxdR pot fi trimise oricărei persoane interesate respectiv pot fi consultate la sediul Ministerului din Piața Victoriei nr. 1 pe baza unei programări prealabile. Propunerea lansată astăzi de MCPDC ține cont de evoluțiile in comunicarea dintre administrație și societatea civilă, elimină neconcordanțe cu textul legii dar și potențiale bariere administrative in accesul cetățenilor la informații de interes public. Așteptăm orice propunere, sugestie sau opinie cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice pană la data de 25 mai 2015, folosind oricare dintre căile de contact: prin email la responsabilul MCPDC de aplicarea legii nr. 52/2003 - legea transparenței decizionale in temeiul căreia organizăm prezenta consultare publică, doamna Cristina Albulescu: cristina.albulescu@gov.ro și secretariat.mcpdc@gov.ro prin fax la 021 318 11 86 prin poștă, pe adresa pe adresa: Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Piața Victoriei nr. 1. Vă rugăm să ne transmiteți materialele purtand mențiunea: - Propuneri privind proiectul de hotărare a Guvernului privind modificarea și completarea Hotărarii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de inters public. Nepreluarea recomandărilor formulate şi inaintate in scris va fi justificată in scris. MCPDC mulțumește colegilor din administrație care au participat cu interes la grupurile tehnice de lucru, reprezentanților presei care ne-au impărtășit din exemple de lucru in folosirea prerogativelor legilor menționate dar și organizațiilor neguvernamentale cu experiență solidă in acest domeniu pentru toate opiniile impărtășite in ultimele luni. Vă mulțumim foarte mult pentru interes și contribuție in continuare! 2016-05-10 16:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-10-04-47-43big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgDeclarațiile premierului Dacian Cioloș după votarea pachetului de legi privind achizițiile publiceȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolo-dupa-votul-pachetului-de-legi-privind-achizitiile-publiceGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am vrut să fim prezenţi şi astăzi, aşa cum am vrut şi săptămana trecută, cand nu a fost cvorum - mai bine mai tarziu decat niciodată. Legile privind achiziţiile publice sunt esenţiale, pentru că suntem deja in intarziere, ele ar fi trebuit adoptate pană pe 18 aprilie și, practic, de atunci incolo, orice nouă licitaţie publică şi contracte semnate pe vechea legislaţie ar fi insemnat penalităţi din partea UE pe fondurile europene. De aceea votul acesta era important şi mă bucur că s-a intamplat şi că nu suntem puşi in situaţia de a fi forţaţi /să recurgem/ la o ordonanţă de urgenţă. Totodată, ordonanţa de urgenţă privind managementul corporativ al companiilor de stat este iar importantă. Noi am venit, la această ordonanţă de urgenţă, cu mai multe amendamente care să asigure o recrutare mai transparentă şi mai eficientă a managementului companiilor de stat. Eu am cerut Ministerului Economiei să fie nu doar cu proceduri de recrutare a managementului performant in companiile de stat, una cu una, ci să vină cu viziune in aşa fel, incat să fie foarte clar ce aşteaptă statul, in general, de la cei numiţi in fruntea acestor companii de stat, companii care, din păcate, de multe ori au fost folosite drept sinecuri pentru anumiţi protejaţi ai unor lideri, la nivel local sau la nivel central. Cred că e important - şi e momentul - să vedem companiile de stat ca pe o resursă naţională importantă, la fel cum e pămantul, la fel cum sunt pădurile şi să exploatăm această resursă, să utilizăm această resursă intr-un mod cat mai performant, nu doar pentru a ameliora funcţionarea pieţelor şi a sectoarelor economice pe diferite domenii, dar şi pentru a valorifica aceste resurse cat mai bine. O mare parte din aceste companii acţionează in sectoare-cheie pentru economia romanească - in sectorul energetic sau in sectorul industrial - şi buna funcţionare a acestor companii poate să atragă atenţia şi investiţii private. Totodată, proasta gestionare a acestor companii a indepărtat de multe ori investiţii private, tocmai pentru că atunci cand, la un complex energetic, de exemplu, nu ai un management care să fie clar transparent şi performant, nu vii să faci afaceri cu astfel de companii. Deci, de aceea votul de astăzi este unul important şi guvernul işi va asuma ceea ce a promis că o să facă in perioada imediat următoare, pornind de la aceste legi. Reporter: Domnule prim-ministru, mergeţi in această după-amiază la Ministerul Sănătăţii. V-aş intreba cat de greu e să găsiţi un inlocuitor pentru portofoliul de la sănătate. Dacian Cioloş: O să-l găsim, o să-l găsim, nu asta e problema. Acum, important este să nu blocăm activitatea ministerului şi mai ales anumite decizii care trebuie luate, pentru faptul că suntem in căutarea unui ministru. De asta am decis să-mi asum această responsabilitate pentru următoarele zile şi, in paralel cu căutarea unui ministru, care, sper eu, să aibă credibilitatea sistemului, să putem continua şi cu deciziile care trebuie luate, inclusiv vizavi de această situaţie privind dezinfecţiile in spitale, dar şi cu alte lucruri pe care vreau să le pregătim, şi care vor intra in mandatul viitorului ministru - aşa cum am spus, anumite modificări de acte normative care să aducă mai multă claritate, mai multă transparenţă şi obiectivitate in ceea ce se intamplă in sistemul de sănătate şi, dacă e posibil, chiar de a inchide anumite găuri negre sau anumite surse de utilizare ineficientă a fondurilor din sănătate. Reporter: Dar, aseară, veneau nişte acuzaţii foarte grave de la domnul Cadariu, demisionar, referitor la faptul că aţi reprezenta sau aţi face jocurile unor grupuri de interese. Dacian Cioloş: Am răspuns ieri. Eu nu am auzit, că nu stau la televizor să văd ce spune domnul Cadariu. Eu il cunosc foarte bine şi ştiu, am incredere că ceea ce spune o face argumentat. Iar dacă aici are argumente precise, sunt autorităţi publice care au responsabilităţi in acest domeniu, pot fi informate legat de acest lucru. Nu cred că a spus un moment domnul Cadariu că eu, personal, apăr anumite grupuri de interese, dar, dacă a spus acest lucru, să spună exact public care sunt aceste grupuri de interese. Dansul ştie foarte bine care a fost obiectivul nostru la instalarea acestui guvern pe domeniu sănătăţii, că de-asta i-am propus această funcţie, şi ştie foarte bine şi ce imi propun pe viitor. Vă mulţumesc. *** Declarații susținute in Parlament de premierul Dacian Cioloș la acordarea votului asupra pachetului de legi privind achizițiile publice Dacian Cioloș: La votul de astăzi ați avut cateva legi extrem de importante și pentru ceea ce guvernul s-a angajat și pentru toți cei care sunt interesați de buna gestionare a resurselor din Romania. Mă refer, in primul rand, la pachetul de legi privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale, legea privind soluționarea contestațiilor și cea privind concesiunile de lucrări și de servicii. Așa cum spunea domnul deputat Iancu, este un pachet de legi care pană acum a blocat inclusiv utilizarea fondurilor europene, pentru că nu s-au putut lansa licitații publice pe legislația anterioară care expirase deja pe 18 aprilie. Acest pachet de legi noi al achizițiilor publice ar fi trebuit să intre in vigoare de la 18 aprilie in acest an, aceasta fusese obligația, era chiar o condiționalitate pentru utilizarea fondurilor europene. Chiar dacă votul s-a intamplat mai tarziu, e foarte bine că s-a intamplat, guvernul are deja pregătit pachetul de hotărari de guvern pentru implementarea acestor legi cat mai repede, in așa fel incat să putem debloca și licitațiile pe fondurile europene. Acest pachet de legi este așteptat și de mediul economic de multă vreme, tocmai pentru că vine cu precizări noi, moderne privind licitațiile, achizițiile publice și vine cu cateva elemente de transparență privind utilizarea fondurilor publice, care erau mult așteptate nu doar de mediul economic, dar și de toți cetățenii, de toți contribuabilii. Doresc să vă mulțumesc pentru adoptarea acestor legi și să vă asigur că Guvernul va adopta in cel mai scurt timp, probabil chiar săptămana viitoare in ședința de guvern, hotărarile de guvern adiționale care ar duce la aplicarea imediată a acestor legi. Totodată, am așteptat cu nerăbdare și votul privind Ordonanța de Urgență 109 cu amendamentele care au fost propuse, ordonanță de urgență care vine cu precizări noi mult mai clare privind modul cum se face recrutarea managementului corporativ in companiile de stat. Din perspectiva noastră, a Guvernului, companiile de stat nu au doar obiectiv să aducă bani la buget, ele trebuie să funcționeze bine pentru că, in foarte multe cazuri, gestionează resurse importante ale statului și performanța in administrarea acestor companii inseamnă și o bună gestiune a resurselor statului din domeniul energetic și din alte domenii, din domeniul industrial. Această ordonanță de urgență va permite acum, odată adoptată, va permite Guvernului să vină așa cum am propus la instalare, cu o nouă abordare privind gestiunea acestor companii de stat, o abordare transparentă, cu Ministerul Economiei care va avea rolul de a aborda vizionar sau de a aborda cu o viziune integrată toate aceste companii de stat care vor avea ca obiectiv nu doar să-și crească performanța și să contribuie prin performanța lor la dezvoltarea altor sectoare cu potențial de a atrage investiții. Doresc deci să vă mulțumesc pentru acest vot și să vă asigur că vom folosi aceste decizii ale dumneavoastră pentru a dovedi rezultate in perioada imediat următoare. Vă mulțumesc! 2016-05-10 15:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8888888.jpg