RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROParticiparea premierului Dacian Cioloș la Gala Premiilor CapitalȘtiri din 26.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolo-la-gala-premiilor-capitalDoamnelor și domnilor, distinși oaspeți! Dați-mi voie să incep prin a vă mulțumi pentru invitația de a participa, impreună cu dumneavoastră, la evenimentul din această seară. Sunt onorat și imi face o deosebită plăcere să mă aflu alături de elita business-ului romanesc, intr-un moment de sărbătoare și de recunoaștere a performanței, a efortului depus pe parcursul unui an intreg, care, sunt convins că nu a fost ușor. Gala Oskar este, probabil, evenimentul de referință, un etalon ce reușește, de 21 de ani, să stabilească standardele excelenței pentru mediul de afaceri din Romania. Premiile pe care le impărțiți in această seară răsplătesc, astfel, performanța și profitul, spiritul antreprenorial, munca și rezultatele unor oameni de excepție. Felicitări tuturor celor care au fost nominalizați, oricare dintre dumneavoastră meritați in egală măsură să caștigați și, oricum, in domeniul in care activați sunteți deja caștigători. Deși in sală se află managerii și ei vor fi cei care vor primi trofeele, premiile pe care le acordați reflectă atat munca lor, cat și a echipelor pe care le conduc, a familiilor care ii ințeleg, ii sprijină și, nu de puține ori, se implică direct, alături de ei. Pentru că o afacere nu este responsabilitatea unei singure persoane, ci presupune un efort comun, muncă de echipă și performanța tuturor. Excelența nu este un fapt intamplător și nici pasager. Inseamnă rezistență și adaptare la condițiile economice adesea potrivnice. In ultimii ani, economia Romaniei a avut - și are in continuare - o evoluție pozitivă. Și noi, in cadrul Guvernului, sperăm ca, prin ceea ce facem, să putem sprijini firmele din Romania, să le oferim condiții mai bune și un cadru mai prietenos in care să iși desfășoare activitatea. Dar firmele acestea activează intr-un mediu global, concurează internațional și se confruntă cu provocări din cele mai diverse. Pană la urmă, meritul pentru succes le aparține in totalitate. Nu e prima dată cand o spun, lor trebuie să le mulțumim pentru că au ales să iși asume riscuri, să creadă in propriile șanse, să schimbe mediul in care iși desfășoară activitatea și să urmărească succesul, chiar și in condiții de adversitate. Ceea ce aș vrea să subliniez astăzi este faptul că, deși avem cinci domenii, fiecare cu specificul lui, cu provocările și problemele sale, succesul il măsurăm la fel iar factorii care l-au produs sunt aceiași. Toate firmele nominalizate din această seară au in comun o căutare neobosită a perfecțiunii, o aplecare deosebită către nevoile clienților și, nu in ultimul rand, o grijă permanentă față de proprii angajați. Acestea sunt calitățile pe care ne-am dori să le regăsim cat mai des in societatea romanească. Lor trebuie să le mulțumim pentru idei, inovație și creativitate, care trec dincolo de propriile afaceri, ne inspiră și ne mobilizează. Consider că aceste premii sunt, in egală măsură, o recunoaștere pentru contribuția pe care aceste afaceri o au in comunitățile din care fac parte, pentru locurile de muncă pe care le creează și le protejează și pentru participarea la bunăstarea societății in ansamblu, prin plata taxelor și impozitelor. Mă bucur să observ că printre nominalizați, alături de nume mari ale business-ului internațional, se regăsesc și companii 100% romanești. Prezența lor arată, o dată in plus, că se poate. Inchei prin a vă felicita caștigătorii premiilor Oskar Capital. Sunt convins că meritați din plin distincția care vi se acordă - ați reușit și ați excelat, producand valoarea pentru clienții și pentru stakeholderi. Cred că sunteți conștienți și de faptul că acum aveți și o responsabilitate: aceea de a vă menține la nivelul de excelență care v-a adus aici. Dumneavoastră, echipele și afacerile dumneavoastră sunteți cei care puteți să promovați cultura excelenței in mediul de afaceri din Romania, revenirea la un sistem corect de valori, pentru că numai prin reașezarea adevăratelor valori vom putea recăpăta incredere unii in ceilalți și vom putea incepe un proces de construcție adevărat. [A se verifica] 2016-05-26 20:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-26-08-45-42big_sigla_guv_albastru_1.jpgPrecizări cu privire la Nota de informare privind rezultatul verificărilor suplimentare efectuate de către Corpul de control al Primului-ministru, în legătură cu situația copiilor transferați cu afecțiuni grave de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru CopiiȘtiri din 25.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/precizari-cu-privire-la-nota-de-informare-privind-rezultatul-verificarilor-suplimentare-efectuate-de-catre-corpul-de-control-al-primului-ministru-in-legatura-cu-situatia-copiilor-transferati-cu-afectiuni-grave-de-la-spitalul-de-pediatrie-pitesti-la-spitalul-clinic-de-urgenta-pentru-copiiPrecizări: cu privire la Nota de informare privind rezultatul verificărilor suplimentare efectuate de către Corpul de control al Primului-ministru, in legătura cu situația copiilor transferați cu afecțiuni grave de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Maria Slodowska Curie. Corpul de Control al Primului-ministru nu a identificat cauza imbolnăvirilor copiilor transferați de la Spitalul de Pediatrie Pitești la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie. In cadrul acțiunii de documentare efectuate au fost identificate insă neconformități in cadrul sistemului de sănătate, care au fost menționate in nota intocmită la finalul acestei acțiuni. Nicăieri in cuprinsul notei nu este menționată existența vreunei legături intre neconformitățile identificate, privind aprovizionarea și gestionarea stocurilor de vaccinuri și afecțiunile copiilor de la Spitalul de Pediatrie Pitești. O astfel de legatură ar fi de altfel imposibilă din punct de vedere medical, iar orice speculație in acest sens este lipsită de fundament. 2016-05-25 23:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-25-11-57-17big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentați ai administrației SUA pentru consolidarea parteneriatului economicȘtiri din 25.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentati-ai-administratiei-sua-pentru-consolidarea-parteneriatului-economicPremierul Dacian Ciolos a avut, pe parcursul vizitei in SUA, mai multe intalniri cu reprezentanții administrației americane implicați in susținerea și dezvoltarea colaborării economice. Scopul intalnirilor noastre cu reprezentanții administrației SUA este de a construi, pe langă parteneriatul de securitate, și un parteneriat economic bazat pe o cooperare mai stransă. Economia romanească oferă o serie de oportunități investitorilor americani in domenii ca industria auto, IT, agricultură sau sectorul energetic și SUA pot fi un partener mult mai implicat și activ pe piața locală, cum și companiile romanești pot fi mai prezente pe piața americană, a declarat premierul Cioloș. In prima intalnire cu secretarul pentru agricultură, Tom Vilsack, premierul roman, impreună cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au prezentat oportunitățile sectorului din Romania și posibilitățile de colaborare cu partea americană. Romania a reinstaurat toate condiționalitățile de siguranță alimentară astfel incat să poată reincepe exportul de carne de porc și alte produse alimentare pe piața americană. Alte discuții au vizat efectele pe care Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții le-ar genera in plan bilateral. In intalnirea cu secretarul pentru Comerț, Penny Pritzker, premierul Dacian Cioloș și ceilalți membri ai delegației au subliniat și argumentat in legătură cu momentul favorabil prin care trece economia romanească, cu una din cele mai mari rate de creștere economică din regiune. Una din discuțiile cheie a vizat cooperarea instituțională intre autoritățile reprezentative din cele două țări, pentru dezvoltarea și consolidarea unor modele de bună practică in domeniul IMM. Partea americană și-a arătat toată disponibilitatea de a incuraja companiile americane să-și intensifice schimburile comerciale și investițiile in contextul in care țara noastră oferă condițiile de stabilitate și predictibilitate legislativă pentru mediu de afaceri. De asemenea, se vor identifica in perioada următoare noi modalități de incurajare a capacităților de export a companiilor romanești. Cea de-a treia intalnire cu reprezentanți ai administrației americane a presupus un dialog constructiv cu secretarul pentru Energie, Ernest Moniz. Premierul Dacian Cioloș, impreună cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu au prezentat structura sectorului energetic romanesc, bazat pe un mix de resurse și strategia de a atrage noi tehnologii pentru explotarea acestora. In acest sens, se dorește colaborarea institutelor romanești de specialitate cu parteneri americani, astfel incat soluțiile moderne atat de eficiență energetică, dar și de protecția mediului să poată fi aplicate pentru exploatarea corectă a resurselor existente. De asemenea, s-a subliniat interesul pe care companiile americane il au in zona energiei și strategia prin care Romania poate ajunge un adevărat centru de resurse energetice in regiune. In cursul vizitei in SUA delegația romană condusă de premierul Dacian Cioloș s-a intalnit la un dejun de lucru cu reprezentanții mai multor companii și asociații de afaceri prezente sau interesate de invesții in Romania: Amerocap, Amgen, Coca Cola Company, ExxonMobil, Honeywell, Lockheed Martin, Medtronic, Parsons, Pifzer, Textron, Oracle, Cargill, Dow Chemical. 2016-05-25 19:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8808880.jpgÎntrevederea premierului Dacian Cioloș cu vicepreședintele american Joseph BidenȘtiri din 24.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-dacian-ciolo-cu-vicepre-edintele-american-joseph-biden Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o intrevedere, marți, 24 mai a.c., la Washington, cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, in cadrul vizitei care se desfășoară in perioada 22-25 mai a.c. in SUA. In cadrul discuțiilor, premierul roman și vicepreședintele american au abordat cateva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe interesul comun de a intări Parteneriatul Strategic, care stă la baza cooperării dintre cele două țări. Cei doi inalți demnitari și-au exprimat satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare, subliniind că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea acestuia. Principalul obiectiv al vizitei este consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, astfel incat cooperarea economică să atingă acelaşi nivel inalt de excelenţă şi dinamică pozitivă precum interacțiunea pe palierul politico-militar a declarat premierul Cioloș. La randul său, vicepreședintele Biden a subliniat că Romania a fost și rămane un partener și aliat de incredere al SUA. De asemenea, acesta a arătat că există un interes reciproc de utilizare a potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice. Convorbirile au vizat și stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a acestui an. Premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și apărare care prezintă un interes particular pentru Romania, precum și poziția națională in raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii in cadrul reuniunii la nivel inalt a Aliaților. Premierul a evidențiat faptul că Romania dorește sprijinul activ al SUA pentru o prezență Aliată inaintată pe tot flancul estic, de la Marea Baltică pană la Marea Neagră. La randul său, vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atat in plan bilateral romano-american, cat și in context aliat, in vederea consolidării securității și apărării in spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea activă a Romaniei in eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică. Prim-ministrul roman și vicepreședintele american au avut și un schimb de opinii privind evoluțiile relevante din vecinătatea estică și cea sudică a Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina. https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2016/05/24/readout-vice-president-bidens-meeting-prime-minister-dacian-ciolos Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite Declarații de presă după intalnirea cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut o discuţie lungă şi aprofundată cu vicepreşedintele Biden, in care am trecut in revistă mai multe subiecte de interes comun. Am apreciat Parteneriatul Strategic pe care il avem cu Statele Unite şi faptul că acest parteneriat a livrat deja rezultate cu scutul de la Deveselu, care tocmai a fost inaugurat şi pe care sperăm, impreună cu Statele Unite, să putem să-l declarăm in cadrul sistemului de apărare al NATO. Tot in acest context, al summit-ului NATO de la Varşovia, am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obținut promisiunea că vom fi susţinuţi atat pentru intărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval - am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja in colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului in cadrul summit-ului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO. Totodată, am solicitat sprijinul pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul Romaniei, tot in parteneriat cu aliaţi, o brigadă unde Romania s-a angajat să pună la dispoziţie resurse - toate acestea in cadrul sistemului de descurajare şi de apărare pe tot flancul estic al Europei, nu doar pe partea nord-est, ci şi pe partea de sud-est. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a dezvolta relaţiile de cooperare in domeniul economic, de a stimula investiţiile americane in Romania. Avem şi susţinerea Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat nu numai ieri la Detroit, dar şi astăzi, cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o foaie de parcurs unde Statele Unite o să ne sprijine atat pentru a dezvolta instrumente financiare pentru intreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a dezvolta calitatea managementului companiilor de stat. Am trecut in revistă cu vicepreşedintele Biden şi cooperarea in cadrul Parteneriatului Estic European. Aici am insistat in primul rand pe importanţa sprijinirii Republicii Moldova, pentru a impărtăşi aceleaşi valori democratice pe care le impărtăşim şi noi - şi am avut şi aici garanţia sprijinului Statelor Unite pe acest subiect. Sigur, am amintit şi de interesul şi aşteptarea Romaniei pentru a progresa pe dosarul privind Visa Waiver. Inţelegem situaţia politică din Statele Unite din acest an, dar am fost de acord că pe acest subiect vom continua să lucrăm impreună pentru ca in cel mai scurt timp să putem găsi soluţii. Mulţumesc. 2016-05-24 23:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_888.jpgPremierul Dacian Cioloș, în vizită la Ford Motor CompanyȘtiri din 24.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-in-vizita-la-ford-motors-companyPrima etapă a vizitei in SUA a premierului Dacian Cioloș a inclus o vizită la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 mld. de euro pentru susținerea operațiunilor in Romania. Vizita de la centrul de la Dearborn, langă Detroit, a cuprins o trecere in revistă a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii și stocare a energiei și materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a intalnit cu un grup de ingineri romani care lucrează in acest centru de excelență al industriei auto. Delegația romană condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company, Ziad Ojakli, vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale, Stephen Biegun, vicepreședinte relații guvernamentale internaționale și Sarah Cartmell, director relații internaționale. Premierul Dacian Cioloș și-a manifestat interesul pentru continuarea investițiilor in uzina de la Craiova, conform noilor angajamente confirmate prin intalnirile intre oficiali romani și conducerea locală a companiei. Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul roman, in interesul producătorului american și al economiei din zonă. Statul roman va acorda intregul sprijin pe care il poate susține in condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari și am invitat compania Ford să se gandească la dezvoltarea și extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să țină de autoturismele ecologice și electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului, a declarat premierul Dacian Cioloș. Un alt subiect de interes l-a reprezentat susținerea de către compania Ford a demersului de a dezvolta un mediu propice pentru dezvoltarea elementelor inovatoare și a producției de componente. De asemenea, premierul Cioloș a invitat compania americană să se implice in organizarea invățămantului vocațional pentru care Guvernul Romaniei pregătește un cadru instituțional adecvat. In cursul zilei de ieri, premierul a avut și un pranz de lucru impreună cu o serie de reprezentanți din conducerea unor companii din zona Michigan interesate de a investi sau deja active in Romania, ca Walbridge, Federal Mogul, Steelcase Inc, Kimball Electronics, Delphi, Michigan Economic Development Corp. Programul a mai inclus o intalnire cu primarul orașului Detroit, Michael Duggan. Elemente de context: Ford produce, in acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX și motorul Ford de 1.0 l EcoBoost - singurul motor din lume care a primit distincția de - Motorul Internațional al Anului pentru trei ani consecutiv. In uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pană in 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat in martie 2012. In 2013, vanzările au trecut de 67.000 unități. Cea mai bună lună de vanzări a fost martie 2013, cand s-a depășit pragul de 8.000 de unități. In 2015 au fost produse 47.967 unități Ford B-MAX, in 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar in 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării și pană in prezent. La 22 martie 2016, Jim Farley, Președinte și CEO Ford Europa, a confirmat că Ford Motor Company urmează să investească pană la 200 de milioane de euro pentru a produce SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport in fabrica de la Craiova, incepand cu toamna lui 2017. Ford Motor Company este o companie globală din industriile auto și mobilitate, cu sediul la Dearborn, Michigan. Cu aproximativ 199.000 de angajați și 67 de fabrici in toată lumea, activitățile principale ale companiei includ proiectarea, producția, finanțarea de marketing și asigurarea de service pentru o gamă completă de autovehicule, camioane, SUV-uri și autovehicule electrice Ford, precum și autovehicule de lux Lincoln. In același timp, Ford urmărește cu mare interes oportunități de dezvoltare prin intermediul Ford Smart Mobility, planul companiei de a deveni lider in domeniile: conectivitate, mobilitate, autovehicule autonome, experiența clienților, date și analiză. Ford Europa produce, vinde și asigură service-ul pentru vehicule sub marca Ford in peste 50 de piețe individuale și are aproximativ 53.000 de angajați la facilitățile proprii și aproximativ 68.000 de angajați. In plus, față de Ford Motor Credit Company, operațiunile Ford Europa includ Divizia Ford de Relații cu Clienții și 24 de facilități de producție. Primele autoturisme Ford au fost livrate in Europa in 1903 - același an in care a fost fondată Ford Motor Company. 2016-05-24 08:31:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8.jpgVizită de lucru a premierului Dacian Cioloș în Statele Unite ale Americii, în perioada 22-25 maiȘtiri din 22.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-dacian-ciolo-in-suaGalerie foto Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş la ambasada Romaniei din SUA [Check against delivery] Dejun de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri (AMRO și companii nemembre AMRO) Intalnire cu Ernest Moniz, Secretarul Energiei Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Ambasada Romaniei in SUA [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara! Mă bucur să fiu cu dumneavoastră, aici - şi sunt sincer, nu sunt cuvinte de complezență doar. Cu prilejul altor vizite pe care le-am făcut in SUA, in calitate de comisar european pentru agricultură, mai demult, am avut ocazia să mă intalnesc cu romani şi sigur că iți creşte inima cand auzi vorbindu-se romanește la cateva mii de kilometri de acasă, peste ocean. In primul rand, cateva cuvinte despre vizita pe care am organizat-o, intalnirile pe care le-am avut. Obiectivul principal al acestei vizite a fost să confirmăm interesul Romaniei pentru intărirea cooperării in cadrul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, care a livrat rezultate deja. Deci nu e vorba doar de chestiuni declarative, in aceşti ani de cand Parteneriatul Strategic cu SUA a intrat in vigoare, avem deja rezultate pe partea de cooperare privind securitatea şi apărarea. Ştiţi că, recent, a fost inaugurată punerea in funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu, care este un element important nu doar pentru Romania şi Statele Unite, dar sperăm noi să devină şi in dispozitivul de apărare al NATO in acea regiune, şi de data asta, haideți să spunem, am luat-o inaintea polonezilor. In Polonia, abia acum incepe să se construiască un alt element component al acestui scut, care integrează şi cateva facilități inclusiv din Spania. Deci, aici putem spune că, pe de o parte, am fructificat un element al cooperării strategice intre Statele Unite şi Romania, dar contribuind şi la securitatea şi apărarea intregului flanc estic al NATO. Putem spune că am inceput să devenim şi noi, sigur, şi cu sprijinul Statelor Unite, am inceput să devenim furnizori de securitate, nu doar solicitanți de securitate. Dar, dincolo de importanța din punctul de vedere al securității şi apărării, acest proiect mi se pare important pentru că arată că, intr-un proces de cooperare cu o țară cum sunt Statele Unite ale Americii, putem duce pană la capăt un proiect, pornind de la această experienţă pe care o avem deja şi de la reciproca incredere care s-a consolidat in aceşti ani. Şi aici vreau să menționez faptul că, practic, aproape toate partidele politice parlamentare din Romania au fost, la un moment dat, prin reprezentanţi, mai mult sau mai puţin implicate in acest proiect. Așa incat putem vorbi de un proiect naţional sau chiar de - o expresie care şi-a mai pierdut din consistență - de un consens naţional, din acest punct de vedere, şi este important pentru orice lider al unei țări să ştie că are in spate o susținere politică pentru un astfel de proiect. Deci, pornind de la această experienţă pe care o avem deja in Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, am vrut, prin această vizită, să dau un imbold şi unei cooperări mai intense pe latura economică, pentru că, la urma urmei, cea mai bună modalitate de a păstra pacea şi stabilitatea este să stimulezi prosperitatea - iar prosperitatea inseamnă dezvoltare economică, inseamnă investiţii. Romania este, şi din acest punct de vedere, intr-o situație favorabilă, pentru că este una din ţările din Europa, din Uniunea Europeană, in general, şi din Europa de Est, in special, cu una din cele mai puternice creșteri economice in ultimii ani, iar acest lucru trebuie valorificat. Sigur că el nu este suficient. Faptul că avem creştere economică nu inseamnă că vom avea dezvoltare economică, dacă nu ştim să valorificăm asta. Pentru că am mai avut creștere economică şi mai mare, in urmă cu caţiva ani, după care am căzut intr-o criză economică, pentru că nu am știut să gestionăm aceste resurse suficient de bine. Dar dacă această creştere economică este valorificată şi prin investiţii, nu doar prin consum, atunci putem vorbi de o perspectivă mai pe termen lung. Avem deja experienţa unor investiţii americane in Romania, dar cred că suntem departe de potențialul pe care Statele Unite l-ar putea avea, din acest punct de vedere, in Romania, pentru că Statele Unite sunt, in momentul de faţă, al 11-lea investitor in Romania. Deci, avem potenţial de creştere important, dar avem şi exemple de reuşită, cum este investiţia Ford la Craiova, care a cunoscut o perioadă de stagnare şi din cauza unor dificultăţi, să spun, de ordin administrativ, pe care le-am rezolvat. A fost una din priorităţile guvernului, imediat după instalare, in noiembrie. In urma rezolvării acestor probleme, Ford tocmai a anunţat, in urmă cu cateva săptamani, o nouă investiţie, de pană la două sute de milioane de euro. Și am avut ieri, la Detroit, o intalnire cu CEO al Ford, care pare incantat de modul cum se lucrează cu Romania şi sper eu ca aceste investiţii ale Ford să continue. Insă ne dorim ca şi alte companii americane care să investească in Romania. Am deja promisiunea unui grup de oameni de afaceri din Michigan, care urmează să vină, in toamnă, in Romania şi - sperăm noi - să urmeze cateva decizii de investiţii apoi. Insă mi s-a părut important ca acest semnal să fie dat şi de la Washington, prin intermediul unor intalniri importante pe care le-am avut astăzi, sigur, in primul rand cu vicepreşedintele Biden, cu care am discutat şi aceste aspecte legate de securitate, de cooperare pentru securitate şi apărare şi de pregătire a summit-ului NATO de la Varşovia, dar şi de proiectele de cooperare economică şi in domeniul energiei, la Marea Neagră. M-am intalnit, tot astăzi, cu doamna secretar al comerţului, Penny Pritzker, care este unul din susţinătorii cei mai importanţi ai Romaniei in cadrul Administraţiei Obama, care cunoaşte bine situaţia economică din Romania şi cu care am stabilit un cadru de cooperare care să faciliteze prezenţa unor companii americane in Romania. I-am dat detalii legat de reformele pe care noi le iniţiem in Romania, pentru a atrage aceste investiţii. Am avut o intalnire şi cu secretarul pentru agricultură, Tom Vilsack, pe care am avut ocazia să il mai intalnesc şi in responsabilitatea precedentă pe care am avut-o. In acest domeniu al sectorului agroalimentar avem un potenţial de cooperare şi secretarul adjunct pentru agricultură urmează chiar să vină in Romania, in cateva săptămani. Maine o să mă intalnesc cu secretarul pentru energie, cu care, iar, doresc să discutăm cateva teme de cooperare, sigur, dincolo de prezenţa unor companii americane in acest domeniu, nu numai pentru explorări offshore la Marea Neagră, dar şi onshore; insă dorim să stimulăm cooperarea şi pe partea de tehnologie, şi pe partea de cercetare in acest domeniu al energiei, pentru că şi in acest domeniu Romania are potenţial să devină un actor important in zona Mării Negre şi in partea de Sud-Est a Europei. Deci, am avut şi o să mai am şi maine intalniri care sper eu să creeze un nou moment, un nou inceput, in această cooperare cu Statele Unite, şi pe această dimensiune economică. Sigur că, şi pe această dimensiune economică, principalul element este increderea. Se așteaptă aici, in Statele Unite - aşa cum le spuneam partenerilor americani, că nu este cazul să ne spună cineva asta, pentru că o vrem noi acasă - să continuăm lupta impotriva corupției şi eficientizarea administraţiei publice, pentru că, fără o administraţie publică eficientă, nu numai că nu vor veni investitorii, dar chiar ii fugărim. Aici, guvernul pe care il conduc a inceput şi va continua cu cateva reforme, care sper să fie apoi continuate şi de următorul guvern. Una peste alta, cred eu că sunt premise bune pentru a intări acest parteneriat cu Statele Unite şi pe dimensiunea economică. Sigur că, oricate eforturi am face noi de acasă, de la Bucureşti, pentru a stimula această cooperare, eu sunt convins, şi cu experienţa de expatriat pe care o am - din ultimii 15 ani, 7 ani i-am petrecut in afara Romaniei - ştiu cat de importantă este prezenţa comunităţii romaneşti in ţările cu care vrem să dezvoltăm parteneriate de cooperare, şi mai ales pe domeniul economic, şi mai ales intr-o ţară ca Statele Unite ale Americii, unde ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aveţi experienţă şi lucraţi fie in sfera intelectuală, fie in sfera economică, de business. Iar experienţa pe care o aveţi dumneavoastră, modul in care puteţi acţiona şi individual, şi in grup, poate să conteze foarte mult pentru dezvoltarea acestui parteneriat cu Statele Unite. Imi permit să fac un apel şi către dumneavoastră, pentru a ne ajuta, din acest punct de vedere, atat individul, cat şi colectiv, in grup. Dincolo de modul in care ne puteţi ajuta in dezvoltarea cooperării economice, in intărirea relaţiilor de incredere intre Romania şi Statele Unite, prezenţa dumneavoastră aici contează foarte mult. Am simţit-o şi la Detroit, cand m-am intalnit cu oficialităţile de acolo - intalniri care mi-au fost mijlocite de romani care locuiesc in statul Michigan şi in Detroit, de mai mulţi ani de zile, şi care prin recunoaşterea pe care o au ei acolo au putut facilita astfel de intalniri - şi pot să vă spun că, şi in funcţie de modul in care dumneavoastră acţionaţi, se vorbeşte şi de Romania şi este percepută şi Romania. Deci, din acest punct de vedere, cred despre comunitatea romanească din Statele Unite că are un potenţial care incă nu este suficient valorificat. Sigur că, din punct de vedere formal, nu aveţi nici o obligatie faţă de statul roman, faţă de administraţia, faţă de guvernul roman, mai degrabă, aş spune, Guvernul Romaniei are obligaţii faţă de dumneavoastră, pentru că aveţi rădăcini romaneşti şi unii dintre dumneavoastră aveţi in continuare şi cetăţenia romană. Deci, nu din obligaţie, dar, in măsura in care credeţi că vă puteţi angaja la un astfel de proiect, pot să vă asigur că, cel puţin atat cat eu voi fi prim-ministru şi voi conduce acest guvern, veţi avea tot sprijinul şi cooperarea din partea guvernului pentru a face in aşa fel incat comunitatea romanească din Statele Unite să poată să işi aducă o contribuţie şi mai consistentă la intărirea acestui parteneriat dintre Statele Unite şi Romania. Vorbind despre, spuneam, obligaţiile pe care eu consider că Guvernul Romaniei le are şi faţă de dumneavoastră, vreau să vă asigur că alegerile parlamentare din acest an le vom organiza şi cu sprijinul dumneavoastră, cat mai bine posibil, vom urmări să aplicăm cat mai bine noua legislaţie, care facilitează prezenţa la vot a diasporei. Sigur, aici ştiţi că aveţi de ales, puteţi vota in continuare la circumscripţii electorale, la secţii de vot care vor fi deschise şi o să facem, ţinand cont de realitatea de pe teren şi de interesul pe care il veţi manifesta pentru a participa la vot, dar aveţi şi posibilitatea de a vota prin corespondenţă, insă asta presupune să vă inscrieţi in Registul electoral al diasporei. Şi, in măsura in care sunteţi interesaţi, vă indemn să o faceţi, pentru a putea folosi şi această alternativă de a participa la vot. In rest, dacă aveţi alte teme pe care vreţi să le ridicaţi, sunt la dispoziţia dumneavoastră, impreună şi cu domnul ministru de externe, Lazăr Comănescu, care este aici, domnul ministru al agriculturii, Achim Irimescu, ministrul energiei, Victor Grigorescu, şi domnul ministru Dragoş Tudorache, care este şi şeful Cancelariei Guvernului. Deci, vă mulţumesc incă o dată pentru ceea ce aţi făcut şi faceţi pentru Romania, pentru faptul că aţi rămas legaţi sufleteşte, şi unii dintre dumneavoastră nu numai sufleteşte, de ţară şi vreau să vă spun că şi noi, acasă, suntem conştienţi de potenţialul pe care il au romanii din străinătate pentru a ajuta ţara, şi o să vă spun şi dumneavoastră, aşa cum am mai spus-o şi in altă parte, pentru mine Romania inseamnă inclusiv dumneavoastră. Eu, cel puţin, aşa percep lucrurile şi, vă spun, nu o fac doar declarativ, o spun şi pentru că am trăit eu insumi această stare de spirit, să spun, şi ştiu că putem să ne ajutăm ţara şi să facem in aşa fel incat lucrurile să stea atat de bine pe cat le dorim noi, indiferent unde suntem in lume, mai ales intr-o lume a vitezei de astăzi, in care foarte uşor putem ajunge dintr-o parte in alta a planetei. Cred că depărtarea de ţară nu mai este legată atat de depărtarea fizică, cat mai mult de starea de spirit pe care o avem. Şi, din acest punct de vedere, ştiu că şi domnul ambasador v-a spus, aici sunteţi acasă, sunteţi acasă şi cand veniţi la noi, dar sunteţi acasă oricand vă gandiţi la ţară, la Romania, aşa cum ne gandim şi noi la dumneavoastră. Mulţumesc. Şi mult succes in ceea ce faceţi! Masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție, organizată de Atlantic Council Declarații de presă după intalnirea cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut o discuţie lungă şi aprofundată cu vicepreşedintele Biden, in care am trecut in revistă mai multe subiecte de interes comun. Am apreciat Parteneriatul Strategic pe care il avem cu Statele Unite şi faptul că acest parteneriat a livrat deja rezultate cu scutul de la Deveselu, care tocmai a fost inaugurat şi pe care sperăm, impreună cu Statele Unite, să putem să-l declarăm in cadrul sistemului de apărare al NATO. Tot in acest context, al summit-ului NATO de la Varşovia, am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obținut promisiunea că vom fi susţinuţi atat pentru intărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval - am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja in colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului in cadrul summit-ului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO. Totodată, am solicitat sprijinul pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul Romaniei, tot in parteneriat cu aliaţi, o brigadă unde Romania s-a angajat să pună la dispoziţie resurse - toate acestea in cadrul sistemului de descurajare şi de apărare pe tot flancul estic al Europei, nu doar pe partea nord-est, ci şi pe partea de sud-est. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a dezvolta relaţiile de cooperare in domeniul economic, de a stimula investiţiile americane in Romania. Avem şi susţinerea Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat nu numai ieri la Detroit, dar şi astăzi, cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o foaie de parcurs unde Statele Unite o să ne sprijine atat pentru a dezvolta instrumente financiare pentru intreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a dezvolta calitatea managementului companiilor de stat. Am trecut in revistă cu vicepreşedintele Biden şi cooperarea in cadrul Parteneriatului Estic European. Aici am insistat in primul rand pe importanţa sprijinirii Republicii Moldova, pentru a impărtăşi aceleaşi valori democratice pe care le impărtăşim şi noi - şi am avut şi aici garanţia sprijinului Statelor Unite pe acest subiect. Sigur, am amintit şi de interesul şi aşteptarea Romaniei pentru a progresa pe dosarul privind Visa Waiver. Inţelegem situaţia politică din Statele Unite din acest an, dar am fost de acord că pe acest subiect vom continua să lucrăm impreună pentru ca in cel mai scurt timp să putem găsi soluţii. Mulţumesc. COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Dacian Cioloș cu vicepreședintele american Joseph Biden Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o intrevedere marți, 24 mai a.c., la Washington, cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, in cadrul vizitei care se desfășoară in perioada 22-25 mai a.c. in SUA. In cadrul discuțiilor premierul roman și vicepreședintele american au abordat cateva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe interesul comun de a intări Parteneriatul Strategic, care stă la baza cooperării dintre cele două țări. Cei doi inalți demnitari și-au exprimat satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare, subliniind că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea acestuia. Principalul obiectiv al vizitei este consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, astfel incat cooperarea economică să atingă acelaşi nivel inalt de excelenţă şi dinamică pozitivă precum interacțiunea pe palierul politico-militar a declarat premierul Cioloș. La randul său, vicepreședintele Biden a subliniat că Romania a fost și rămane un partener și aliat de incredere al SUA. De asemenea, a arătat că există un interes reciproc de utilizare a potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice. Convorbirile au vizat și stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a acestui an. Premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și apărare care prezintă un interes particular pentru Romania, precum și poziția națională in raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii in cadrul reuniunii la nivel inalt a Aliaților. A evidențiat faptul că Romania dorește sprijinul activ al SUA pentru o prezență Aliată inaintată pe tot flancul estic, de la Marea Baltică pană la Marea Neagră. La randul său, vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atat in plan bilateral romano-american, cat și in context aliat in vederea consolidării securității și apărării in spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea activă a Romaniei in eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică. Prim-ministrul roman și vicepreședintele american au avut și un schimb de opinii privind evoluțiile relevante din vecinătatea estică și cea sudică a Alianței Nord-Atlantice, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina. https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2016/05/24/readout-vice-president-bidens-meeting-prime-minister-dacian-ciolos Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite Intalnire cu Penny Pritzker, Secretarul Comerțului Intalnire cu Tom Vilsack, Secretarul Agriculturii COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș, in vizită la Ford Motor Company Prima etapă a vizitei in SUA a premierului Dacian Cioloș a inclus o vizită la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 mld. de euro pentru susținerea operațiunilor in Romania. Vizita de la centrul de la Dearborn, langă Detroit, a cuprins o trecere in revistă a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii și stocare a energiei și materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a intalnit cu un grup de ingineri romani care lucrează in acest centru de excelență al industriei auto. Delegația romană condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company, Ziad Ojakli, vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale, Stephen Biegun, vicepreședinte relații guvernamentale internaționale și Sarah Cartmell, director relații internaționale. Premierul Dacian Cioloș și-a manifestat interesul pentru continuarea investițiilor in uzina de la Craiova, conform noilor angajamente confirmate prin intalnirile intre oficiali romani și conducerea locală a companiei. Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul roman, in interesul producătorului american și al economiei din zonă. Statul roman va acorda intregul sprijin pe care il poate susține in condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari și am invitat compania Ford să se gandească la dezvoltarea și extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să țină de autoturismele ecologice și electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului, a declarat premierul Dacian Cioloș. Un alt subiect de interes l-a reprezentat susținerea de către compania Ford a demersului de a dezvolta un mediu propice pentru dezvoltarea elementelor inovatoare și a producției de componente. De asemenea, premierul Cioloș a invitat compania americană să se implice in organizarea invățămantului vocațional pentru care Guvernul Romaniei pregătește un cadru instituțional adecvat. In cursul zilei de ieri, premierul a avut și un pranz de lucru impreună cu o serie de reprezentanți din conducerea unor companii din zona Michigan interesate de a investi sau deja active in Romania, ca Walbridge, Federal Mogul, Steelcase Inc, Kimball Electronics, Delphi, Michigan Economic Development Corp. Programul a mai inclus o intalnire cu primarul orașului Detroit, Michael Duggan. Elemente de context: Ford produce, in acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX și motorul Ford de 1.0 l EcoBoost - singurul motor din lume care a primit distincția de - Motorul Internațional al Anului pentru trei ani consecutiv. In uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pană in 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat in martie 2012. In 2013, vanzările au trecut de 67.000 unități. Cea mai bună lună de vanzări a fost martie 2013, cand s-a depășit pragul de 8.000 de unități. In 2015 au fost produse 47.967 unități Ford B-MAX, in 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar in 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării și pană in prezent. La 22 martie 2016, Jim Farley, Președinte și CEO Ford Europa, a confirmat că Ford Motor Company urmează să investească pană la 200 de milioane de euro pentru a produce SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport in fabrica de la Craiova, incepand cu toamna lui 2017. Ford Motor Company este o companie globală din industriile auto și mobilitate, cu sediul la Dearborn, Michigan. Cu aproximativ 199.000 de angajați și 67 de fabrici in toată lumea, activitățile principale ale companiei includ proiectarea, producția, finanțarea de marketing și asigurarea de service pentru o gamă completă de autovehicule, camioane, SUV-uri și autovehicule electrice Ford, precum și autovehicule de lux Lincoln. In același timp, Ford urmărește cu mare interes oportunități de dezvoltare prin intermediul Ford Smart Mobility, planul companiei de a deveni lider in domeniile: conectivitate, mobilitate, autovehicule autonome, experiența clienților, date și analiză. Ford Europa produce, vinde și asigură service-ul pentru vehicule sub marca Ford in peste 50 de piețe individuale și are aproximativ 53.000 de angajați la facilitățile proprii și aproximativ 68.000 de angajați. In plus, față de Ford Motor Credit Company, operațiunile Ford Europa includ Divizia Ford de Relații cu Clienții și 24 de facilități de producție. Primele autoturisme Ford au fost livrate in Europa in 1903 - același an in care a fost fondată Ford Motor Company. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş la Centrul de cercetare-inovare Ford Motor Company [Check against delivery] Dacian Cioloș: Inchei, aici, la Detroit prima parte a vizitei in Statele Unite, incepută ieri după-amiază. Ieri seară, am avut o primă intalnire informală cu mai mulți oameni de afaceri de aici din Michigan și Detroit, inclusiv primarul Detroit-ului care a participat, mai mulți reprezentanți ai guvernatorului statului Michigan cu care am discutat despre evoluția economică și politică din Romania, despre oportunitățile de dezvoltare. Sigur că prezența Ford in Romania este un element de incurajare foarte puternic pentru alți investitori de aici să vină in Romania. Astăzi, de dimineață, am avut o vizită la Centrul de cercetare-dezvoltare și cercetări avansate al Ford unde, dincolo de faptul că am văzut la ce lucrează Ford pentru perspectiva dezvoltării in sectorul automobil, am avut plăcerea să mă intalnesc cu cateva zeci de ingineri romani care lucrează aici, de mai multă vreme, integrați in echipele de top de cercetare-dezvoltare. Am avut o intalnire, astăzi, din nou, cu un grup de oameni de afaceri din statul Michigan interesați să investească in Romania, unii dintre ei chiar au deja investiții in Romania și doresc să le dezvolte. Și am stabilit impreună o misiune in Romania, din partea lor, o misiune pe care ii vom ajuta să o organizeze pentru toamna acestui an, in ideea de a găsi noi oportunități de investiții. Deci, deja nou creata Agenție de investiții din cadrul ministerului Economiei - domnul Manuel Costescu, șeful acestei agenții este prezent cu mine aici - incepe să-și arate utilitatea. Acum, tocmai am ieșit de la intalnirea cu președintele Ford, cu domnul Mark Fields, cu care am discutat nu doar despre ceea ce Ford a făcut pană acum in Romania, ci și despre intențiile Ford de a continua investițiile in Romania. Sigur, preocuparea cea mai mare este cea legată de infrastructură, Ford nu este singura companie străină care leagă cumva perspectiva dezvoltării investițiilor de infrastructură. Insă, fără să pot să vă spun prea multe, pot să vă spun că plec de aici cu un sentiment foarte pozitiv, pentru că, dincolo de ceea ce Ford a făcut deja in Romania, știți că Ford a anunțat investiții noi pentru perioada imediat următoare. Și, cred eu, că incă există potențial de a dezvolta prezența Ford in Romania. Vă mulțumesc! Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua o vizită de lucru in Statele Unite ale Americii, in perioada 22-25 mai. In cadrul vizitei, prim-ministrul Dacian Cioloș va avea o intrevedere cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden. De asemenea, șeful Executivului va avea intalniri cu o serie de inalți oficiali ai Administrației americane, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și cu membri ai comunității romanești din zona Washington. Conceptul vizitei este construit in jurul sintagmei From shared security to shared prosperity. Scopul este evidențierea succesului Parteneriatului Strategic cu SUA in domeniul securității, precum și articularea unei dimensiuni economice de o ambiție similară, pornind de la profilul de astăzi al Romaniei, caracterizat prin creștere economică, stabilitate și predictibilitate. Din delegația oficială condusă de prim-ministrul Dacian Cioloș vor face parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, și secretarul de stat, Manuel Costescu, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN SUA, 22-25 MAI 2016 Duminică, 22 mai (Detroit) 19:00 Dineu informal oferit de John Rakolta Jr., consul general onorific al Romaniei la Detroit (La reședința fam. Rakolta) Luni, 23 mai (Detroit/Washington) 09:30 Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company -Oportunități imagini oficiali. -Oportunități imagini pentru presă la sosire și la momentul intalnirii cu inginerii romani. 11:00 Intalnire (dejun de lucru) cu reprezentanți ai unor companii americane (Hotel - The Henry, Delegate Room) Oportunități imagini oficiali. 12:45 Intalnire cu Mark Fields, CEO Ford Motor Company (sediul central al companiei Ford) Oportunități imagini oficiali. 13:30 Declaraţii de presă 19:00 Dineu informal cu foști ambasadori americani in Romania și alți prieteni apropiaţi ai Romaniei din Washington Marți, 24 mai, Washington 10:00 Intalnire cu Tom Vilsack, Secretarul Agriculturii (la Dep. Agriculturii) Oportunități imagini oficiali. 11:15 Intalnire cu Penny Pritzker, Secretarul Comerțului (la Dep. Comerțului) Oportunități imagini oficiali. 13:00 Intalnire cu Joseph R. Biden, Jr., Vicepreședinte al Statelor Unite (Eisenhower Executive Building) 15:00 Masă rotundă cu personalități din mediul de reflecție organizată de Atlantic Council (sediul Atlantic Council) (Oportunități foto/video oficiali la inceputul intalnirii) 18:30-20:00 Intalnire (recepție) cu membrii comunității romaneşti din zona Washington (Ambasada Romaniei) - Acces presă Miercuri, 25 mai, Washington 09:30 Intalnire cu Ernest Moniz, Secretarul Energiei (Dep. Energiei) (Oportunități foto/video oficiali la inceputul intalnirii) 12:30 Dejun de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri (AMRO și companii nemembre AMRO) (Cosmos Club) 14:30 Moment de presă (Ambasada Romaniei) 2016-05-22 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-23-08-09-38big_880088.jpgVizită de lucru la Ministerul SănătățiiȘtiri din 20.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-la-ministerul-sanatatii1463752930 Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș, după vizita la Ministerul Sănătății [Check against delivery] Dacian Cioloş: L-am instalat pe domnul ministru, am avut o scurtă intalnire cu conducerea ministerului. Domnul ministru a rămas să discute cu colaboratorii și dansul ne-a spus că, in acest week-end, o să işi definitiveze echipa cu care o să vină să se instaleze şi la inceputul săptămanii viitoare o să anunţe conferinţe de presă cu măsurile pe care le are in vedere şi cu programul pe care are in vedere să il aplice in următoarele luni. Eu l-am prezentat, am explicat şi celor din conducerea ministerului faptul că, după o analiză pe care mi-am făcut-o in aceste zile, am hotărat să propun la conducerea ministerului pe cineva care nu vine din sistem, dar care cunoaşte suficient sistemul, şi in ideea că va reuşi să recaştige increderea cetăţenilor, a pacienţilor şi a cetăţenilor in general, in faptul că sistemul de sănătate poate să fie sprijinit să evolueze in sensul bun, in sensul aşteptat de cetăţeni şi de contribuabili. I-am spus că, sigur, nu aştept să venim cu o reformă profundă a sistemului de sănătate in cateva luni de zile, asta nu se poate face, dar se discută deja de caţiva ani de reforme in sănătate care au fost incepute şi lăsate deoparte. Cred că avem suficientă materie, să spun aşa, pentru a putea defini in următoarele luni cateva măsuri care să eficientizeze funcţionarea sistemului, să redea increderea tuturor oamenilor oneşti şi sunt mulţi in sistemul de sănătate, să le redea increderea că se poate lucra in mod profesionist, măsuri care să ducă la controlul şi la eficientizarea utilizării banului public şi a fondurilor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar şi orice alte proiecte de investiţii care se fac in sistemul de sănătate. Le-am spus că in această idee, a unor măsuri de reformă pe care va trebui să ni le asumăm in perioada următoare, am propus şi pentru această ordonanţă de urgenţă de corectare a dezechilibrelor din sistemul de salarizare, să mergem mai departe sau să mergem pană la capăt cu aceste corectări pentru sistemul de sănătate. Ş aici vreau să precizez incă o dată: nu inseamnă că lăsăm educaţia deoparte, educaţia va fi imediat următoarea prioritate, dar trebuie să incepem cu ceva. Oricum, toate aceste lucruri in pachet, şi măsurile de reformă şi sistemul de salarizare şi voinţa domnului ministru şi, sunt convins, a multora din sistemul de sănătate de a duce lucrurile in direcţia bună, sper eu ca in următoarele săptămani, in următoarele luni şi cu sprijinul dumneavoastră să reuşim să schimbăm in bine lucrurile acolo. I-am mai spus domnului ministru ceea ce eu am reuşit să fac in perioada foarte scurtă de interimat, cu cele cateva acte normative de implementare pe care le-am pregătit şi care săptămana viitoare vor putea fi adoptate, ordinul de ministru de hotărari de guvern. E un pachet de măsuri care vizează intrarea pe piaţă a biocidelor şi menţinerea pe piaţă a biocidelor, pentru un control periodic, pentru a ne asigura că evităm situaţii in care o firmă, odată intrată pe piaţă, ani de zile deja nimeni nu o mai controlează şi nu mai ştie nimic despre calitatea produselor. Deci, am schimbat aici lucrurile şi venim cu exigenţe noi, pornind chiar şi de la bunele practici europene. Un al doilea pachet de măsuri, care vizează dezinfecţiile in spitale, atat cu proceduri şi cu norme de respectat, dar şi cu măsuri de control a eficacităţii acestor norme, apoi măsuri care vizează incurajarea conducerii spitalelor să raporteze problemele de infecţii nosocomiale sau de contaminare cu boli transmisibile, atat să ii incurajeze, dar acolo unde ele sunt ascunse, să şi răspundă in faţa legii. Şi tot legat de produsele biocide, de dezinfectanţi, am luat măsuri pentru a evita contracte dedicate, aşa cum a fost cazul pană acum, şi pentru aceasta vom veni cu norme de achiziţii, cu caiete de sarcini standardizate, care au fost elaborate la minister, si care sunt trimise acum spre verificare la Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi care săptămana viitoare le va formaliza printr-un ordin de ministru. Reporter: Corpul de Control a fost in cateva spitale din capitală şi din ţară. Există suspiciuni că in aceste unităţi medicale s-au incheiat contracte cu dedicaţie? Dacian Cioloş: Eu cred că in maxim zece zile, două săptămani, Corpul de Control va fi in măsură să imi prezinte cateva prime elemente de raport al controalelor pe care le-au făcut, controalele vor continua. Atata timp cat incă nu sunt finalizate controalele şi nu sunt adunate toate elementele, nu vă pot da informaţii legat de acest lucru. Oricum, vă asigur că toate elementele pe care le găsim, nu doar că le vom trimite atunci cand e vorba de suspiciuni, de fapte penale, le vom trimite la Parchet sau la DNA. Ştiu că există deja anumite informaţii care au fost trimise tocmai pentru a nu pierde timpul, dar le vom face şi publice, imediat ce rapoartele vor fi finalizate. Reporter: Au fost contracte cu dedicaţie, aşa cum au fost pană acum, inseamnă că deja aveţi nişte informaţii. Puteţi detalia? Dacian Cioloş: Sigur, atata timp cat au fost caiete de sarcini care erau adaptate la nivelul spitalului, cu anumite specificaţii pe care numai o firmă sau unele firme le puteau indeplini, evident că e vorba de contracte cu dedicaţie. Dar, incă o dată, aici, responsabilitatea mea şi a guvernului este, atunci cand avem informaţii, să le dăm organelor abilitate, care să continue cercetările şi să verifice veridicitatea sau nu a unor astfel de suspiciuni. Eu vreau să evităm astfel de situaţii şi de asta vă spuneam ceea ce noi putem să facem şi facem este să modificăm cadrul normativ, pentru ca astfel să nu mai fie posibil. A fost o vreme cand mai multe produse erau achiziţionate de unitatea de achiziţii centralizată de la minister. Am observat că in ultimii ani, multe din aceste atribuţii au fost suprimate şi au fost returnate spre spitale. O să revenim la achiziţii centralizate sau la astfel de caiete de sarcini standardizate. Reporter: Vă referiţi la dezinfectanţi sau şi la alte produse din sistemul sanitar achiziţionate? Dacian Cioloş: Deocamdată am avut informaţii legate de dezinfectanţi, dar vom continua verificările şi pentru alte tipuri de produse. Vă mulţumesc. 2016-05-20 17:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-20-05-17-23big_dsc_7297.jpgPlățile pe programul POSDRU, deblocate de Comisia EuropeanăȘtiri din 20.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/platile-pe-programul-posdru-deblocate-de-comisia-europeanaBucurești, 20 mai 2016 - Comisia Europeană (CE) a deblocat rambursările pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013), in valoare de 167 milioane de euro, pentru care termenul de plată a fost intrerupt in luna februarie 2016. Anunțul a venit din partea domnului Michel Servoz, Director General al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul CE, intr-o intalnire cu Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene. - Ridicarea intreruperii plăților este o veste foarte bună. Vor intra imediat in țară 167 de milioane de euro. Am trimis deja o sumă și mai mare; și vor mai urma vești bune, acum că procesul a fost deblocat. Incercăm să aducem cat mai multe fonduri, atat de necesare dezvoltării Romaniei. Mulțumesc colegilor din minister și din Autoritatea de Audit, care au muncit pentru acest rezultat, a declarat Cristian Ghinea. Autoritatea de Management POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a trimis săptămana trecută o altă tranșă, de 372 de milioane euro: - Estimăm că suma totală, de 539,4 milioane euro, se va intoarce la bugetul de stat pană la sfarșitul acestui an. Ceea ce inseamnă o creștere cu aproximativ 10% a gradului de absorbție per total program POSDRU, a completat Ministrul Fondurilor Europene. Intrevederea a vizat și politicile sociale ale Guvernului roman. Michel Servoz a remarcat că, prin Pachetul anti-sărăcie lansat in februarie 2016 se vine cu - o abordare integrată foarte necesară, care sper să continue și in guvernările viitoare. Pachetul anti-sărăcie (lansat in februarie 2016) include 47 de măsuri care țintesc toate categoriile de varstă, dar se concentrează in special pe măsuri pentru copii. Multe dintre măsurile din pachetul anti-sărăcie lansat de Guvern vor putea fi finanțate prin apelurile de proiecte pe care Ministerul Fondurilor Europene le va lansa in 2016. CE a intrerupt termenul de plată pentru Romania pentru POSDRU 2007-2013 in luna februarie 2016. Prin eforturile comune ale Ministerului Fondurilor Europene și ale Autorității de Audit, rata de eroare a fost adusă sub nivelul acceptabil, permițand decizia de deblocare anunțată zilele acestea de oficialii europeni. *** Pentru mai multe informații, contactați: Ministerul Fondurilor Europene - Unitatea de Comunicare Tel: 0372 838 757 E-mail: presa.mfe@fonduri-ue.ro *** Despre POSDRU 2007-2013: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) defineşte intervenţia Fondului Social European in Romania in acord cu strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane. Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei cu piaţa muncii şi participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane urmărește in mod specific promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate (inclusiv educaţia superioară şi cercetarea), promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii, Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii, dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive, promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale, imbunătăţirea serviciilor publice de ocupare, facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii. 2016-05-20 11:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12121212.jpgPropunerea de numire a ministrului sănătățiiȘtiri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/propunerea-de-numire-a-ministrului-sanatatiiPremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire a lui Vlad Vasile Voiculescu in funcția de ministru al sănătății. 2016-05-19 20:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-19-09-05-11big_sigla_guv_albastru.pngAstăzi se lansează campania națională de subscripție publică pentru achiziționarea operei lui Brâncuși „Cumințenia pământului”Știri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/astazi-se-lanseaza-campania-nationala-de-subscriptie-publica-pentru-achizitionarea-operei-lui-brancu-i-cumintenia-pamantului Guvenul Romaniei și Ministerul Culturii lansează oficial campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși - Cumințenia pămantului. Campania se va derula pană pe 30 septembrie și are nevoie de un sprijin cat mai larg, așa cum s-a intamplat și in cazul Ateneului Roman, in urmă cu 130 de ani. Peste 20 de personalități publice - printre care Andrei Pleșu, Maia Morgenstern, Oana Pellea și Victor Rebengiuc - au anunțat deja că susțin această inițiativă și apar in spotul de promovare care se va difuza incepand de vineri, 20 mai. Este unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să intărească solidaritatea dintre stat și societate, scopul său fiind recuperarea unei componente importante a identității culturale autohtone. Achiziția operei se va face printr-un efort conjugat al statului roman și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro va fi alocată de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate cu ajutorul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și juridice. București, 19 mai 2016 - Campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși, - Cumințenia pămantului, urmărește să atragă contribuțiile romanilor interesați de recuperarea patrimoniului național. Este necesară strangerea sumei de șase milioane de euro pană pe data de 30 septembrie 2016, pentru a completa cele cinci milioane de euro alocate deja de Guvernul Romaniei. După ce mai multe opere ale lui Brancuși au fost achiziționate in ultimii ani de proprietari privați, această sculptură, reprezentativă pentru intreaga sa operă, este ultima pe care statul roman o mai poate recupera, pentru a o putea face accesibilă publicului larg și iubitorilor de artă. - Viziunile, viața și valorile ne despart zi de zi, insă in momentele cheie se vede coeziunea unei națiuni. Asta s-a văzut și in cazul subscripției naționale pentru ridicarea Ateneului Roman, acum 130 de ani. Cred cu tărie că asta trebuie să vedem și acum cu opera Cumințenia pămantului . Ca atare, deoarece vreau ca Brancuși să ne adune, nu să ne dezbine, lansez romanilor o chemare la asumarea valorilor la nivel individual, a declarat Dacian Cioloș, premierul Romaniei. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică sunt Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Franței - Francois Saint-Paul, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, in spotul publicitar - care se va difuza incepand de vineri, 20 mai - iși declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu. - Curajul arătat prin acest demers, de a merge către oameni și a le cere să se implice personal, este o ocazie extraordinară de a conștientiza lucrurile minunate pe care Romania le are. Propun să apreciem ce avem cat avem, nu cand nu mai avem. Să apreciem prezența, nu să ne doară lipsa. Astfel, am văzut in Cumințenia pămantului și povestea acestei opere un indemn de asumare personală a valorilor naționale. Pentru că Romania este a mea!, a declarat Felix Tătaru, președintele GMP Group, agenția care, impreună cu Media Investment, coordonează pro bono campania de comunicare a subscripției pentru - Cumințenia pămantului. Donațiile cetățenilor și ale persoanelor juridice direct in conturile deschise pe numele Ministerului Culturii vor beneficia de facilități fiscale, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 10, publicată in Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016. In cazul in care campania nu va fi una de succes, fiecare donație va fi returnată contributorilor. Primele rezultate ale campaniei vor fi făcute publice la 1 iunie, iar periodic, in zilele de 1 și 15 ale fiecărei luni de campanie, sumele stranse pană in acel moment vor fi date publicității. Cum pot dona romanii azi: Direct prin intermediul site-ului campanieihttp://www.brancusiealmeu.ro; Prin intermediul celui mai mare retailer online din Romania: eMag. Incepand de astăzi, 19 mai, romanii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro Cumințenia pămantului, donand in acest fel in conturile campaniei pentru achizitia operei lui Constantin Brancuși; Sunt disponibile conturi in lei, euro şi dolari in care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar intr-unul din cele specificate mai jos, deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812: Spot de promovare a campaniei: https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/ TREZORERIA STATULUI RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B (prin ordin de plată sau prin mandat poştal) Banca Transilvania RON - RO48BTRLRONCRT0345325001 EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001 USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001 Cod Swift: BTRLRO22XXX Banca Comercială Romană ROL RO57RNCB0082005629820013 EUR RO30RNCB0082005629820014 USD RO03RNCB0082005629820015 Cod SWIFT: RNCBROBU Cod BIC: RNCB BRD - SMCC RON- RO75BRDE450SV95804494500 EUR- RO59BRDE450SV95804814500 USD- RO06BRDE450SV95804904500 Cod SWIFT: BRDEROBU UniCredit Bank RON - RO53BACX0000003018913000 EUR - RO26BACX0000003018913001 USD - RO96BACX0000003018913002 Cod SWIFT - BACXROBU CEC Bank S.A. - Sucursala Timpuri Noi RON- RO21CECEB31644RON4211471 EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474 USD -RO22CECEB316T5USD4211516 CONT SWIFT: CECEROBUXXX RAIFFEISEN BANK RON - RO68RZBR0000060018536354 EUR - RO14RZBR0000060018536356 USD - RO30RZBR0000060018536359 Cod SWIFT: RZBRROBU Alpha BankSucursalaUnirii RON - RO63BUCU1081215948600RON EUR - RO56BUCU1081215948601EUR USD - RO53BUCU1081215948602USD COD SWIFT : BUCUROBU Despre Cumințenia pămantului Cumințenia pămantului a fost realizată de Constantin Brancuși in anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, in categoria Tezaur. Brancuși spunea despre operă: - Cuminţenia pămantului ... A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămană acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care ii oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pămantului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adanc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră! Cumințenia pămantului e realizată in calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brancuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnieres. In prezent, Cumințenia pămantului este in proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brancuși in anul 1911. Despre Brancuși Constantin Brancuși s-a născut la 19 februarie 1876 in Hobița, Gorj. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei și prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brancuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă in sculptură. Ansamblul sculptural Calea Eroilor de la Targu Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brancuși din Romania. Cele patru componente sculpturale —Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfarșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat in anul 1938. 2016-05-19 15:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-19-03-35-54big_agenda.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu reprezentanții companiei Exxon MobilȘtiri din 19.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-cu-reprezentantii-companiei-exxon-mobil 2016-05-19 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_7015.jpgComisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară 2016 pentru RomâniaȘtiri din 18.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comisia-europeana-a-publicat-recomandarile-specifice-de-tara-2016-pentru-romaniaComisia Europeană a publicat, la 18 mai 2016, pachetul referitor la Semestrul European 2016 care include propunerile de recomandări specifice de ţară adresate statelor membre UE, inclusiv Romaniei. Comisia Europeană a adresat Romaniei, in acest an, un set de patru recomandări. Acestea se bazează pe Raportul de Ţară publicat de Comisia Europeană in februarie 2016 şi pe răspunsul oferit de Romania in aprilie 2016 prin intermediul Programului Naţional de Reformă şi a Programului de Convergenţă. Comisia Europeană confirmă, in textul de prezentare a recomandărilor, o serie de progrese realizate de Romania precum imbunătățirea colectării taxelor şi impozitelor, imbunătăţirea condiţiilor pe piaţa muncii, propunerea unui plan integrat anti-sărăcie, susţinerea participării in invăţămantul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate, imbunătăţirea accesului la sistemul de sănătate pentru pensionarii cu venituri mici şi persoanele din comunităţile izolate, creşterea transparenţei şi a eficienţei administraţiei publice sau adoptarea legii privind guvernanţa corporativă. Recomandări specifice făcute Romaniei de Comisia Europeană vizează politica fiscal-bugetară, stabilitatea financiară, politica socială şi ocuparea forţei de muncă, educaţia, sănătatea, administrația publică şi infrastructura. Acestea sunt orientate către domeniile in care se impune in continuare luarea de măsuri destinate asigurării stabilităţii fiscal-bugetare, creşterii competitivității economice, a atractivităţii pentru investiţii sau ocupării forţei de muncă. Prioritățile Guvernului Romaniei converg cu recomandările propuse de Comisia Europeană. Programul Național de Reformă și Programul de Convergență prezentate de Romania, cuprind măsuri de răspuns la aceste provocări, aliniate cu programul de guvernare și prioritățile strategice asumate la nivel guvernamental. Guvernul Romaniei va participa la reuniunile ministeriale ale Uniunii Europene destinate finalizării și adoptării, de către Consiliul UE, a recomandărilor specifice de ţară. In cea de-a doua jumătate a anului, in procesul naţional de punere in aplicare a recomandărilor, monitorizarea implementării va fi realizată pe baza unui plan de acţiune şi a unor rapoarte periodice de progres. Informaţie de background Prezentarea de către Comisia Europeană, in fiecare an, de propuneri de recomandări specifice de ţară face parte din procesul Semestrului European, un instrument de coordonare a politicilor economice şi a reformelor structurale in UE. Acesta are scopul să orienteze acţiunea statelor membre in sensul implementării anumitor reforme la nivel naţional in următoarele 12 - 18 luni şi să sprijine atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Recomandările Comisiei Europene pentru fiecare stat membru vor fi discutate la nivel ministerial in luna iunie in cadrul Consiliului UE, vor fi andosate politic la reuniunea Consiliului European din iunie 2016 şi apoi adoptate formal in luna iulie 2016. [1] Recomandarea Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului privind Programul Naţional de Reformă al Romaniei pentru 2016 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergenţă al Romaniei pentru 2016. 2016-05-18 22:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-18-10-19-23big_sigla_guv_albastru.pngProiectul de OUG privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost prezentat în cadrul conferinței de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragoș PîslaruȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-dacian-ciolo-i-de-ministrul-muncii-drago-pislaru-in-cadrul-careia-va-fi-prezentat-proiectul-oug-privind-salarizarea-personalului-platit-din-fonduri-publiceGalerie foto Prezentarea Powerpoint utilizată de ministrul muncii, Dragoș Pislaru, in cadrul conferinței de presă este accesibilă aici. Declaraţii de presă ale premierului Dacian Cioloş şi ale ministrului muncii, Dragoş Pislaru [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mă bucur că, după indelungi discuţii cu partenerii sociali, suntem in măsură să venim in fața dumneavoastră astăzi cu o propunere de act normativ, care, aşa cum am promis la instalarea domnului ministru, ar urma să vină cu corectarea unor disfuncţionalităţi din sistemul public de salarizare, ceea ce am promis şi ceea ce am discutat cu partenerii sociali. Dar, mai mult decat atat, dat fiind contextul discuţiilor din momentul de faţă legat de anumite sectoare care necesită reformă - şi ştiţi că m-am angajat, in numele guvernului, că in domeniul sănătății vrem să venim cu propuneri de reformă care să schimbe pozitiv lucrurile in sistem - am cerut, in acest context, domnului ministru să analizeze posibilitatea ca, in alocarea bugetară pe care ne-o putem permite pentru perioada următoare, anul acesta şi anul viitor, păstrand obiectivul pe care ni l-am asumat - acela de a rezolva problema corecţiilor de incadrare pentru toate categoriile de salariaţi din sistemul public in aceeaşi unitate publică, pentru că ştiţi, aveam situaţii in care pe acelaşi tip de post, cu aceeaşi vechime, incadrări diferite la date diferite insemnau şi salarii diferite - am cerut domnului ministru ca această problemă, in primul rand, să putem să o corectăm. Și, dincolo de aceasta, să venim, pentru sistemul de sănătate, cu o abordare completă, adică o abordare unitară de corectare şi de reechilibrare a salariilor, atat pe orizontală, cat şi pe verticală. Aşa ar trebui să arate toate sectoarele, atunci cand vorbim de reechilibrare salarială. Insă, aşa cum am spus, nu vrem să facem ca alții, care promit, lansează petarde cu alocări bugetare, după care fug, pentru că nu pot să le facă. Noi ne limităm la ceea ce ştim că putem să facem şi am făcut şi o ordine de prioritate. Asta nu inseamnă că celelalte sectoare nu sunt prioritare. Am auzit declarațiile unor reprezentanţi ai sindicatului din domeniul educaţiei, că asta consideră Guvernul Cioloş că e prioritatea, sau că atata importanţă acordă educaţiei. E şi educaţia, suntem conştienţi că e şi educaţia foarte importantă, dar cred că e important să discutăm acum despre ce putem să facem, şi nu despre ce nu putem să facem. Nu poate Guvernul Cioloş, in cateva luni de zile, cu limitele bugetare pe care le are, să corecteze toate problemele din sistem. Pe de altă parte, dincolo de aceste echilibrări la bază pe care le putem face, dacă nu incepem şi cu reforme in domeniile unde există așteptări foarte mari din partea societății, o să continuăm cu aceeaşi abordare, de măriri de cate 10% sau de 20% pentru toţi la fel, păstrand aceleași dezechilibre de salarii, care se perpetuează de ani intregi. Deci, ceea ce ne propunem noi să facem, dincolo de această corectare a disfuncționalităților din sistemul public de salarizare in fiecare unitate in parte, să venim cu un domeniu pe care vrem să ni-l asumăm nu doar pe partea de salarizare, ci şi cu alte modificări in sistem, care să ii redea credibilitatea şi să ii crească performanţa - e vorba de sistemul de sănătate şi pentru care, deci, venim şi cu această propunere de salarizare. Incă o dată, ea face parte dintr-un tot mai amplu, care nu va include doar partea de salarizare, ci şi așteptări pe care le vom avea din partea sistemului de sănătate. Și acesta va fi mandatul cu care va fi instalat, in zilele următoare, noul ministru al sănătății - de a continua un proces de schimbare in sistemul de sănătate, care să redea increderea din partea pacienților, a cetăţenilor, prin mai multă claritate, prin mai multă transparență, prin mai multă performanţă in management, printr-o utilizare a fondurilor mai eficientă. Și in acest context, in acest pachet, venim şi cu această propunere. Dincolo de aceasta, pe langă creșterea echității salariale prin ceea ce propunem, vom introduce şi elemente noi de stimulare a calităţii in administrația publică, printr-un sistem de bonusuri de performanţă, care vor fi clar legate doar de elemente de performanţă. Deci aceste bonusuri vor fi acordate doar in condiţiile in care se vor indeplini anumite criterii de performanţă şi deocamdată ni le putem permite pentru domeniul sănătăţii şi pentru domeniul educaţiei. La fel, incepem cu acest proces, după care se va continua şi pentru celelalte domenii. Dar incă o dată am spus că vom promite doar ceea ce ştim că putem să facem. Acest proiect de act normativ nu va fi adoptat maine in şedinţa de guvern, aşa cum am văzut anumite anunţuri, pentru că abia ce am finalizat elaborarea lui şi e firesc ca el să intre intr-o perioadă de dezbatere publică. El a fost discutat cu partenerii sociali. E firesc ca in perioada următoare ministerul si domnul ministru să ia seamă de diferite observaţii care se vor face. Deci, va fi o perioadă in dezbatere publică, după care va fi adoptat prin ordonanţă de urgenţă. Şi incă o dată, in incheiere, vreau să insist pe faptul că suntem conştienţi de aşteptările care există in sectorul public, la salariaţii din sectorul public. Pe de altă parte, am spus de la inceput, guvernul Cioloş nu poate să corecteze toate problemele care s-au acumulat in timp, insă am promis un proces transparent de a aborda problemele, prin dialog, asumandu-ne ceea ce credem că putem să facem printr-o prioritizare a ceea ce putem să facem. Deci, asta este ceea ce putem să punem in faţa dumneavoastră astăzi, in momentul de faţă. Cred că intotdeauna, atunci cand pornim la reforme, trebuie inceput de undeva şi important e, pentru a fi credibili, să mergem pană la capăt şi chiar să implementăm ceea ce am decis. Sper eu ca acest proiect pe care domnul ministru il va prezenta in detaliu să fie punctul de pornire a ceea ce ar trebui să insemne eficienţa sistemului public, indiferent de sectorul de care vorbim. Aşteptările in momentul de faţă pentru sectorul de sănătate sunt mari. Vom cere in perioada următoare multe lucruri şi eforturi sistemului de sănătate. Mi se pare firesc ca in acest pachet să includem şi această abordare a echilibrării salariilor. Şi aş vrea să subliniez, ca să fie clar pentru toată lumea, cu acest proiect de ordonanţă nu va scădea niciun salariu, ci vor creşte salariile in anumite domenii in funcţie de ceea ce domnul ministru o să vă prezinte. Deci să fie foarte clar. Acest proiect nu va afecta salariile existente in momentul de faţă, decat in sens pozitiv. Vă mulţumesc. Şi vă las cu domnul ministru. Dragoş Pislaru: Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Aş vrea să imi permiteţi, intr-un răgaz cat mai concis, să vă prezint detaliile atat ale procesului pe care l-am avut pană acum, de consultare şi de lucru impreună cu partenerii sociali şi cu instituţiile guvernamentale, cat şi rezultatul, propunerea si detalierea care să vă dea o imagine mai corectă despre ceea ce noi propunem. Aş vrea să incep inainte cu un lucru poate neobişnuit, cu două tipuri de mulţumiri. Primul tip de mulţumire este neuzual pentru că este o mulţumire faţă de sau pentru partenerii sociali. Au venit, am avut un număr de intalniri, o să vedeţi imediat detaliile, au stat la masă, au discutat, au avut un ton decent, au prezentat problemele, au adus chiar date sau au rugat practic la nivel de teritoriu să putem strange aceste date şi li se cuvine această mulţumire pentru modul in care au colaborat in această perioadă. A doua mulţumire este către dumneavoastră, către mass-media. V-am rugat să ne daţi răgaz să lucrăm şi nu pot decat să reiterez mulţumirea pentru dumneavoastră, pentru cei care aţi demonstrat, prin profesionalism şi inţelegere, că este nevoie de răgaz intr-o societate in care, excepţional uneori, te face să creezi din nimic ştiri senzaţionale. In acest moment, iată, ne-am intalnit şi sper că aşteptarea dumneavoastră să nu fie inşelată de detaliile pe care vi le voi prezenta. Cateva elemente de context. De la inceput, a fost foarte clar stabilit ceea ce vrem să facem. Am spus că recunoaştem probleme şi disfuncţii majore in sistemul de salarizare care sunt atat comune, cum ar fi problema incadrărilor in aceeași unitate, pe aceeași funcţie, cu aceeași vechime, cu salarii diferite, cat şi specifice. Există bunăoară in familia de apărare şi ordine publică lucruri care nu se intamplă in alte părţi, modul in care in 2009 s-au introdus anumite elemente de indemnizații sau sporuri in salariul de bază şi care au determinat mutații majore in structura lor salarială. Pe de altă parte, eram cu toţii conştienţi şi, dacă vă aduceţi aminte, declarațiile mele chiar iniţiale, mi-am dat seama că este un rol dificil, pentru că așteptările erau foarte mari. Se lucrase deja de cateva luni de zile la mai multe variante de proiecte şi toată lumea aștepta să se iasă cu ceva care să poată fi aplicabil, realist in același timp şi păstrand principiile responsabilității fiscal-bugetare, ca să nu degenereze restul activităților. Şi al treilea lucru pe care l-am constat şi vreau să insist asupra lui este problema legată de date şi aici aş vrea să vă impărtășesc inclusiv din experiența de consilier de stat de dinainte. La momentul la care ne-am apucat de construcția primelor variante, in calitate de consilier de stat pe probleme economice, am cerut evident datele din sistem, pe ce date stă sistemul atunci cand elaborează un proiect sau un alt proiect de salarizare. La Ministerul Muncii nu exista nicio dată, toate datele erau centralizate la Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe, in ianuarie, a inceput cu o bază de date de 350.000 de oameni din 1,2 milioane. După consultările din februarie, s-a ajuns la vreo 560.000 de oameni. In momentul de faţă, de 20 de zile, de cand am venit, am ajuns la vreo 760.000 de oameni, cu date integrate şi verificate in sistem, şi tot nu este pană la urmă un lucru firesc. In momentul in care vrei să faci legislaţie in domeniul salarizării, trebuie să știi structura de-a fir a păr referitoare la salariile in plată in tot sistemul. Prin urmare, provoc pe oricine care ar spune că a emis legi de salarizare in trecut, a dat procente sau sume fixe să imi vină şi să imi explice pe baza cărui calcul distribuțional a alocat acele sume şi sunt dispus să avem dezbatere profesională, pe date, şi, dacă se poate demonstra că au avut aceste date, nu pot decat să imi manifest incantarea că vom avea poate şi noi acele date. In acest moment aceasta este situația. Iar angajamentul meu in calitate de ministru şi pe care i l-am comunicat şi primului ministru este acela că proiectul de lege pe care o să-l lucrăm in continuare va fi un proiect fundamentat pe date şi de aceea vom include, practic, in Revisal toate datele sectorului public, pentru ca, indiferent cine face vreo analiză, că este un guvern tehnocrat sau politic, să poată intr-adevăr să documenteze un impact corect. Şi ceea ce noi facem acum in prezentarea acestui proiect este un proiect care este net superior din perspectiva a ceea ce spun englezii evidence-based, adică bazat pe realitate, pe date. Continuăm. Obiectivele au fost legate de corecții, aşa s-a stabilit de la inceput. Dacă vă aduceți aminte, au fost două tipuri de corecții pe care le-am stabilit, au fost niște corecții care ţin de incadrare şi au fost corecții care ţin de decomprimarea bazei piramidei, deci de salarizare. Era vorba de acele prime 40 de clase sau cate ne permite un loc de inflexiune pentru a ridica salariile cele mai de jos şi respectand marja fiscal-bugetară. In discuțiile pe care le-am avut cu partenerii sociali, am stabilit de la inceput principiul pe care l-a reiterat şi primul ministru, nu scad salariile nimănui. Am ţinut de acest principiu şi ne-am asigurat, cifră cu cifră, că salariile pe care le vom pune, de exemplu, in grila de la sănătate sunt mai mari decat salariile maxime aflate in plată in sistem. Să fie foarte clar. Iar in celălalt tip de corecție, aşa cum veţi vedea, este vorba de alinierea tuturor salariilor din aceeași unitate la maximum aflat in plată. Deci, nu mai există vreo suspiciune cum că ar scădea vreun salariu cuiva. Haideţi să vedem un pic partea cealaltă de proces. Au fost zece intalniri, care au durat, in medie, intre trei-patru ore, in aceste 20 de zile, ca să aveţi puțină imagine asupra tipului de consultări. Aceste intalniri, v-am spus, nu pot decat să mă inclin in faţa partenerilor sociali pentru conținutul discuțiilor. Au fost discuții legate de calcule, lucruri care au ţinut de specificităţile familiilor ocupaționale, pe care le-am integrat in această propunere. Aş vrea următorul slide, să imi permiteți să vă ofer o imagine asupra personalului plătit din fonduri publice. Vedeţi, pană la urmă, este foarte important să sesizați şi vizual care sunt proporțiile şi proporțiile sunt, evident, date de educație, apărare şi ordine publică, sănătate, administrație publică locală, administrație publică centrală, cu repartițiile pe care le vedeţi. Dar ceea ce este important, de fiecare dată cand propunem ceva, trebuie să ştim care este personalul total şi pe cați vizăm cu măsurile pe care noi le facem, şi asta vom discuta astăzi, ca să ințelegeți clar ce vrem să facem şi de ce facem lucrul respectiv. Mai departe, există o diferență in sistem intre salariile de bază care fac obiectul discuției noastre, noi am spus că nu discutăm despre sporuri, indemnizații, prime. Această ordonanţă se referă strict la corecții pe salariile de bază. Şi există, evident, diferenţe intre salariile de bază şi alte elemente care te duc la caştigul final pe care il ai tu ca individ in sistemul public, şi putem observa că există sectoare, cum este cel de apărare şi ordine publică unde salariul de bază este intr-adevăr mic, dar caștigul, datorită diverselor altor, să spunem, indemnizații, de hrană, de chirie ş.a.m.d., te duc la un caștig mediu care este ceva mai mare. Pe de altă parte, există şi sectoare intr-adevăr care nu au diferențe mari intre salariul de bază şi caștig, pentru că la vremurile respective nu au avut sporuri sau indemnizații sau alte elemente care să distorsioneze sau să bonifice, dacă vreți, structura caștigului. Aceste lucruri fiind spuse, ne concentrăm pe salariul de bază in această propunere pe care noi o facem. Şi ce facem? Haideți să vedem care este soluția. Ce propune soluția? Patru lucruri. Se concentrează pe rezolvarea disfuncționalităților de incadrare in toate familiile ocupaționale. Noi am plecat de la incercarea de a decomprima baza piramidei, dar, prin decomprimarea bazei piramidei, cream alte disfuncționalități in sistem. Dacă vreţi niște cifre: rezolvam vreo 400 de mii de persoane din sistem, dar aveam in același timp o suprapunere de circa 158 de mii de persoane din sistem, in sensul că cei cu funcții mai mici in piramida salarială ii prindeau din urmă pe cei cu funcții mai mari, şi lucrul acesta a fost considerat inacceptabil de către partenerii sociali, şi ne-a dat un indiciu referitor la nivelul de solidaritate pe care ni-l putem asuma in această societate in momentul de faţă. Cu alte cuvinte, ca să fiu şi mai explicit, in momentul in care salariile cuiva care este ierarhic, să spunem, inferior, cresc, salariul tău rămane nemodificat, frustrarea cauzată de faptul că cei cu salarii mai mici se ridică este considerată insuportabilă in societatea romanească, in acest moment. Acest element este important de ințeles, pentru că discutăm aici de lucruri relative in sistemul nostru. Deci, atunci ne-am concentrat pe disfuncționalitățile de incadrare pentru toate familiile, ne-am concentrat pe corectarea pe orizontală şi pe verticală a structurii salariale in sănătate, deci, reașezarea structurii in familia ocupațională de sănătate, pe niște principii corecte de incadrare şi care determină și o serie de motivații in plus, la care o să fac referire imediat, echitatea salarială in administrația publică centrală, unde nivele intre ministere erau incredibil de mari in ceea ce privește, nu ştiu, luaţi Ministerul Culturii faţă de, să spunem, Secretariatul General al Guvernului sau lucruri de acest tip, şi introducerea de bonusuri de performanță pentru două sectoare, pentru a incuraja, pentru a veni in aliniament cu măsurile de reformă pe care le propune Guvernul in aceste două sectoare, şi aici aveţi impactul bugetar: pe inechități este o alocare in acest moment propusă de 900 de milioane - aici discutăm de sume anuale-, pe impactul de reformă fără inechități, pardon, include inechitățile, include Sănătatea, deci, cu totul, un miliard douăzeci şi doi, şi rezervele de performanță pe sănătate şi pe educaţie 134, respectiv, 240 de milioane, şi vedeţi că ne incadrăm exact in plafonul, fără să incercăm să potrivim cifrele, aşa, pur şi simplu, au ieşit, de 2,3 miliarde pe care le-am enunţat iniţial. Avem 400 de mii 951 de beneficiari ai acestor măsuri şi le voi detalia foarte succint in slide-urile următoare. Aici aveţi distribuţia pe familii ocupaţionale. Vedeţi, incă o dată, la Sănătate, cumuland problemele de sistem, plus bonusul, ajungem la 1,156 miliarde; la Apărare şi Ordine Publică rezolvăm una din disfuncționalități, cea mai important disfuncţionalitate era legată de salariul sau solda de merit. Ce inseamnă lucrul acesta? In 2009, 30% din sistem primea un salariu de merit, pe baza evaluărilor din anii anteriori. In 2009 aceste, să le spunem, sporuri de merit au fost incluse in salariul de bază şi ele au rămas pentru persoanele respective in salariul de bază, in timp ce la ceilalți nu sunt in salariul de bază. La asta se adaug indemnizațiile şi sporurile caracteristice familiilor ocupaționale. Practic, ceea ce este foarte important de reţinut din acest punct de vedere este că noi acum revenim şi corectăm o problemă care s-a intamplat in 2009, egalizand baza, solda de funcţie, din această familie ocupaţională. In cazul educaţiei, suma se compune din 69 de milioane, care reprezintă corecţii la nivel de unitate, şi bonusul de 240 de milioane, pe care l-aţi văzut in slide-ul anterior, şi următoarele pe listă sunt administraţia publică centrală 170 de milioane, locală 145, asistență socială 79 şi, evident, altele: cultură, cercetare. Deci, aici aveţi distribuția sumei de 2,296 de miliarde pe care noi o propunem prin această ordonanţă. Dacă mergem mai departe, există la problema de inechități un principiu care se numeşte la muncă egală, plată egală şi noi aici am avut o serie intreagă de elemente care ne-au făcut să credem că este foarte important, este critic să rezolvăm această problemă şi daţi-mi voie să vă dau un exemplu pe asistență socială, unde sunt poate cei mai necăjiți angajați in această ţară şi să inţelegeţi de ce este relevant ceea ce facem noi pentru acest domeniu. Am primit de la diverse sindicate locale, date locale in ceea ce priveşte diversele DGASPC-uri din ţară şi avem, spre exemplu, diferenţe intre consilieri superiori, care au salariul cu aceeași gradație, aceeași vechime, 2.989 de lei şi in aceeași unitate 2.292 de lei, deci gandiți-vă că sunt diferenţe de peste 600 de lei intre asistenții sociali funcționari publici in asistența socială in aceeași unitate. Sunt doi colegi care stau faţă in faţă in birou şi au diferență de 600 de lei; raportați asta in procente şi o să vă daţi seama nivelul de frustrare pe care oamenii aceștia de caţiva ani buni de zile il au, in momentul in care ei nu au ce să facă decat să se uite unul la altul, unul caştigand la aceeaşi muncă, cu 600 de lei mai mult la un salariu, v-am spus, de 2.000 şi ceva de lei. Vă mai dau un exemplu. Inspectori de specialitate, pe aceeași gradaţie, deci vechime, da, discutăm de DGASPC Botoşani, 3.380 de lei, inspector, specialitatea, la aceeaşi gradaţie, 2.459 de lei. De data asta discutăm de diferenţe de aproape 900 de lei, deci de aproape 30% din salariu, care este in aceeaşi unitate, repet, in DGASPC Botoşani. Şi atunci, pentru toţi cei care spun că aceste inechități nu sunt cuantificabile sau nu au un impact, vă dau aceste exemple tocmai ca să vă ilustrez că frustrările exprimate de sindicate in mai toate familiile ocupaţionale sunt reale şi ele practic determină o rezolvare a acestor inechități care - şi aici vreau să adaug un lucru foarte important - vedeţi aici al treilea bulett point - dacă ei s-ar duce in instanţă şi au făcut-o deja, deci 9 miliarde de lei au fost caștigate in momentul de faţă prin diverse procese in instanță pe probleme de discriminare la locul de muncă. In acest moment, pe ce facem noi, evităm aproape 3,5 miliarde de lei potențiale litigii, unde știți foarte bine că se execută trei ani de zile din urmă, deci practic trebuie să calculați in spate plăți retroactive, deci compensatorii pentru trei ani. Deci noi evităm prin această ordonanţă şi un cost potențial de 3,5 miliarde de lei. In acelaşi timp, ceea ce aş vrea să subliniez ca importanţă este că această măsură de eliminare a discriminărilor la locul de muncă este o măsură intr-adevăr aplicabilă la nivelul unității şi ea practic in acest moment elimină frustrările pe care noi le putem avea in orice familie ocupațională legată de această repartiție. Haideţi să ne uităm ce facem la Sănătate şi nu mai am mult şi o să pot incheia şi trage concluzii şi prezenta paşii următori. Trebuie să inţelegeţi că pe partea de sănătate, grila de salarizare arăta ceva de genul acesta: este linia albastră pe care o puteţi urmări. (...) Dinţi de fierăstrău, ceea ce inseamnă că cineva care are o incadrare superioară pe o funcţie superioară, putea să aibă foarte bine un salariu in plată mai mic decat cei care erau inainte sau pe cineva cu o vechime superioară mai mic decat o vechime mai mică şi atunci ce am făcut noi? Am incercat să nivelăm, să venim cu o curbă firească de salarizare, care să păstreze ierarhiile, să păstreze lucrurile la care s-a lucrat atat de mult pe acea faimoasă Lege 284, pe care n-am aplicat-o niciodată. Şi ce facem in mod efectiv? Cinci lucruri. Unu, in cadrul unităţii rezolvă diferenţele de salarii pentru funcţii şi gradaţii identice, adică ce facem şi pentru toate celelalte familii ocupaţionale. Adică, prima măsură, cea de inechități, o facem şi aici. Dar, mai mult, ce facem? Le rezolvăm şi intre toate unitățile. Adică, nu o să mai fie niciun medic pe o funcţie, pe o vechime, indiferent unde este el, in ce spital in sistemul public, care are salariu diferit. Şi ce faci? Cum facem asta? Ii ridicăm la nivelul maxim in plată, pe funcţia şi vechimea, gradația respectivă. Trei: pe verticală, şi aici este important, pe verticală rezolvi disfuncționalitățile intre diversele subfamilii, rezolvi ca debutantul să nu mai aibă mai mult decat cineva cu vechime şi rezolvi ca diferențele intre tranșele de vechime să respecte cei 2,5% din salariu, care determină aceste diferenţe, ca omul cand trece intr-o altă tranşă de vechime să simtă că el progresează in carieră, da, să aibă o motivaţie. Patru: aici este un lucru de noutate, pentru că avem o problemă de retenție in sistem şi pentru că lumea pleacă din domeniul de sănătate, cum poate nu se intamplă in alte domenii, aici am zis că vrem să incurajăm debutanții, şi am aplicat o creștere cam de 10% pentru toate tipurile de debutanți in sistemul de sănătate. Şi asta cand o aplici ca să păstrezi punctul numărul trei inseamnă că trebuie să ridici toată subfamilia, pentru că nu poţi să ai debutantul care să caştige mai mult decat unul cu vechime, după cum am spus. Şi, in sfarşit, cinci, bonusurile de performanță. Şi acum, ca să inţelegeţi, in mod concret, hai să luăm aşa, uite, avem un spital clinic de chirurgie, prima idee, in cadrul unității, şi aici vedeţi, evident numele sunt fictive, mi-am permis să nu le deconspir, Popescu, Gavril, Munteanu şi Pădurar, da, ei aveau salariile acestea, fiind toţi medici primari, gradația cinci, deci, cu aceeași tranşă de vechime. Ce am făcut noi? I-am ridicat pe toţi la 5.105 lei, ca să ne asigurăm, şi am luat şi o marjă, că toţi vor fi ridicaţi la același nivel, care este superior maximului in plată in unitatea respectivă. Asta am făcut aici şi asta este la nivel de unitate. Dar hai să vedem mai departe. Doi, pe orizontală, avem aşa, Fălticeni, Timiş, Iaşi, Bucureşti, Craiova, medic primar, gradația cinci, salariul lor. Şi aici este , maximum in plată, pe fiecare dintre ele. Şi atunci mă asigur că nu există spital in ţara asta care pentru un medic primar gradația cinci să aibă unii mai puţin decat ceilalţi, pentru că medicii, pană la urmă, sunt cu pregătirea lor, performanța lor este altceva şi o stimulăm separat, dar salariul lor de bază trebuie să fie același. Bun. Şi aici aveţi exemple şi pe asistent medical şi pe infirmiere, ceea ce este pentru noi important legat de egalizarea transversală. Trei: pe verticală, uitaţi-vă aici, că aici este foarte interesant, uitaţi-vă: medic primar in Oradea, gradațiile doi, trei, patru şi cinci, deci tranşele de vechime, tranşa trei 4.333 de lei in plată, tranşa patru 4.153, deci unul cu vechime mai mare ia mai puţin decat unul cu vechime mai mică. Nu vă uitaţi la toate graficele, uitaţi-vă, de exemplu, la infirmiera, de jos, de la Aiud, şi, uitaţi-vă, debutantul - 1.345 şi, după aceea, doi, trei, următoarea tranşe de vechime, că aşa s-a intamplat, au avut ghinion că au picat intre două prevederi legislative, cat iau, tranşa a patra a prins atunci o chestie favorabilă şi au salariu mai mare, tranşa cinci, deci, ăia care sunt spre pensie, iarăşi au salariul mai mic decat debutantul, reţineţi, tranşa cinci este vechimea maximă. Deci, aceste lucruri sunt lucrurile pe care noi le adresăm prin ceea ce numim reașezarea structurală a grilei in sănătate. Haideţi să mai mergem incă un pic. Spitalul Clinic de Urgenţă, debutanţi: noi avem o intreagă grilă, pe care o puteţi consulta şi, ca să vă fie mai uşor, cel tarziu maine dimineaţă, o să punem pe site un tabel comparativ, salariile maxime in plată cu salariile din grilă, ca să le urmăriţi, să nu staţi şi să luaţi salariu cu salariu, bob cu bob. Dacă reușim in seara asta, il punem in seara asta. Maine dimineaţă il veţi avea pus şi veți putea verifica, la fiecare poziție, cu cat crește salariul. Dar este important că, pe debutanți, veţi găsi cam 10% la fiecare categorie de debutanţi care crește şi, incă o dată, noi nu ne imbătăm cu apă rece, noi nu credem că cu 200 de lei nu o să plece rezidentul din ţară, dar vrem să transmitem un mesaj şi cred că primul ministru l-a transmis deja destul de clar, de prioritizare, şi credem că pană la urmă uneori mesajele pe care le transmiți cu convingere şi cand iţi pasă sunt poate mai importante decat incă, nu ştiu, o sumă de bani sau nu. Şi noi asta incercăm să arătăm. Şi o să vă mai fac nişte considerente, o să mai am nişte considerente pe această temă, la sfarşit. Mai departe, bonusurile de performanţă. Cum se dau bonusurile de performanţă? Aici trebuie să recunosc că in momentul in care am venit cu conceptul de performanță şi de reformă structurală in sistem ne-am lovit de - a, am mai avut noi bonusuri de performanţă in sistem, şi se ajungea, fără doar şi poate, ca managerul de spital sau, in fine, in cazul educaţiei, directorul de școală să dea la prietenul lui profesorul de fizică, prietenul lui profesorul de nu ştiu ce sau profesoara, că nu facem discriminare; la medici, la fel, prietenii... Deci, practic, dacă sistemul nu este bine pus la punct, o astfel de măsură poate perverti, deci poate frusta lumea şi mai mult. Şi atunci cum se dă această sumă? Este o sumă din fondul de salarii. Legislativ, a mai fost şi inainte, ea a fost după aceea prorogată, oprită in a fi acordată, că ea există in legislaţie. Asta, teoretic, există in legislaţie şi trebuie acordată peste tot. Noi nu permitem şi atunci am blocat-o şi acum o deblocăm, practic, pentru educație şi sănătate. Şi atunci am spus aşa: cum putem transmite un mesaj către personalul din aceste sectoare şi din celelalte, care iau o notă cu privire la faptul că suntem chitiți să facem reformă? Şi, practic, atunci mesajul este aşa: hotărare de guvern, stabilite condițiile de reformă şi, respectiv, criteriile de performanță. In măsura in care o unitate - spital, şcoală - indeplineşte nişte parametri, pe care ii fixăm şi ii monitorizăm intr-un sistem credibil, in măsura in care se intamplă lucrul ăsta, managerul are la dispoziție 2% din tot fondul salarial să il distribuie la cei care merită şi au adus un aport la indeplinirea indicatorilor. Şi aici este foarte important. Am avut discuţii cu partenerii sociali, şi au zis: dar care e performanța in educație? Şi am zis: performanța poate să fie diferită. Pentru invățătorul care se duce 20 de kilometri pe jos ca să ajungă la școală intr-un sat amărat ca să aibă grijă de copiii ăia, asta poate să fie performanță. Pentru Liceele Vianu, Lazăr ş.a.m.d. performanțele sunt olimpicii. Asta nu inseamnă că nu ne putem gandi şi că nu există atatea țări in lumea asta care au sisteme de performanță. Deci, ideea să pleci de la inceput că nu se poate stabili performanța şi că, de fapt, nu are niciun sens să ne gandim la reformă structurală este o greșeală, pentru că doar să pui bani intr-un sistem ciuruit nu te ajută cu nimic. Şi, de aceea, ceea ce noi facem pe sănătate este să cuplăm această grilă așezată de salarizare cu restul reformelor, cu reforma CNSAS-ul (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), cu reforma spitalelor şi a managementului, cu ceea ce s-a anunţat de către Ministerul de Finanțe, sunt acele Spand-Ice Review. Adică verificăm modul in care se cheltuie banii in sistemul public. Cu reforma pe care o pregătește tot ANAP-ul, legată de achizițiile centralizate in sistemul de sănătate, cu inspecție şi controale, astea sunt lucrurile care te duc la o reformă. Dar in același timp noi vrem ca pe salarizare să nu avem o frană in plus, să arătăm că ne pasă şi că proiectăm un sistem care are sens. Şi, mai mult decat atat, ceea ce este crucial este că, prin modelul pe care il facem la sănătate, arătăm către ce am vrea să ne indreptăm intr-o lege unitară de salarizare. Este un proiect pilot pentru toţi ceilalți, ca să ințeleagă cam cum vrem să structurăm un astfel de sistem. Şi există angajamentul meu, evident, al primului ministru in același timp, de a duce pană la capăt acest proiect şi de a arătă că intr-adevăr, pe bază de calcule, revin, pe bază de date, putem pune la punct un astfel de sistem, care să nu fie poveşti nemuritoare şi să poate fi luată in calcul pentru a fi implementat intr-o perioadă de timp. Aş vrea să inchei spunandu-vă că era o certitudine că nu o să fie toată lumea mulțumită de ce facem noi aici. Problema noastră este aşa: este nu că trebuie să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită in această ţară, ci să ne asigurăm că ceea ce facem, acolo unde facem, are sens, că suntem coerenți cu propriile noastre principii şi sănătatea este un domeniu prioritar şi, in același timp, să ne asigurăm că pentru a putea vorbi de o legislaţie de salarizare unitară nu poți să pleci cu un sistem in care in același birou două persoane au salariu diferit, deși sunt incadrați la fel. Ăsta este argumentul principal. Şi acestea fiind spuse, incă o dată, mulţumesc pentru răbdare, a durat puţin mai mult decat mi-am propus, dar vă stau la dispoziție, evident, pentru intrebări. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Dacă mai aveţi energie şi răbdare pentru intrebări sau dacă mai sunt lucruri neclarificate. Vă rog, domnule. Reporter: Bună seara! Eu tot nu am inţeles exact cum se vor da aceste bonusuri de performanţă. Am inţeles: o şcoală, un spital trebuie să indeplinească anumite criterii, pe care le veţi stabili, dar, apoi, cand ajungem la profesori, la medici, intr-adevăr pentru a evita acel sistem relativ clientelar, care vor fi criteriile? Dacă vor fi formulate, la fel, printr-un act normativ... Dragoş Pislaru: Da, da. Vă rog. Reporter: Asta era ideea şi dacă puteţi să ne daţi şi nişte exemple. Dragoş Pislaru: Exemple nu o să vă dau acum pentru că aşteptăm noul ministru la sănătate, care va avea ca temă inclusiv formularea criteriilor de performanţă. Dar ce vreau să vă spun este, ca act normativ, discutăm de o propunere a ministerului de resort - sănătate, respectiv, educaţie - şi de o hotărare de guvern, pentru ca să nu fie arbitrariul ministrului criteriile, o hotărare de guvern pe care ne asumăm reforma in acele sectoare. Ce inseamnă aceste termene pe care le-am folosit: condiţii de reformă şi, respectiv, criterii de performanţă.? Condiţii de reformă inseamnă ca avem nişte principi majore de reformă. De exemplu, un tip de principiu este limitarea cheltuirii risipei banilor publici. Deci, limitarea risipei in cheltuirea banului public. Asta este o condiţie de reformă. Un alt principiu care este iarăşi foarte important este eficientizarea actului medical, de exemplu. Sau, legat de invăţămant, sunt lucrurile legate de modul in care se lucrează şi se previne abandonul şcolar, spre exemplu. Acestea sunt condiţii de reformă. Iar crieriile de performanţă, ele detaliază condiţiile de reformă şi sunt, practic, indicatori care iţi permit să poţi să monitorizezi activitatea unei instituţii - şcoală sau spital. Aceste lucruri vor fi detaliate in reformele specifice in cele două domenii. Reporter: Procentual, caţi din sistem - de sănătăte, de educaţie - ar putea beneficia de aceste bonusuri? Dragoş Pislaru: Fiind un bonus care se dă pe fondul salarial, deci este 2% din fondul salarial, oricaţi decide managerul instituţiei respective. Bun, poate se stabilesc nişte parametrii, intr-adevăr, cu nişte limite. Reporter: Asta zic. Există nişte sume limită? Dragoş Pislaru: In acest moment nu este gandită limitativ. Este in limita unui fond, se stabileşte alocarea pe baza, repet, performanţei pe care o putem identifica in sistem. Mulţumesc. Reporter: Eu aş vrea să vă intreb, transmiteaţi un mesaj că veţi rezolva situaţia in sănătate, deocamdată, aşa vrea să vă intreb care este diferenţa intre cei au spus sindicalştii din sănătate in discuţie, pentru că ce au spus cand au ieşit de la minister nu a fost tocmai plăcut, spuneau că se pregătesc de grevă şi chiar să blocheze şi testele naţionale. Aveţi un as in manecă... Dan Suciu: Nu, sănătate sau educaţie? Despre cine vorbiţi? Reporter: Educaţie, iertaţi-mă. Dragoş Pislaru: Da, asta este altceva. Reporter: Aveţi un as in manecă pentru ei, practic, le puteţi oferi ceva pe langă această ordonanţă? Dragoş Pislaru: Discutăm, repet, de educaţie, unde colegii de la sindicate consider că s-au infierbantat puţin astăzi. Cred că exitau nişte aşteptări, care au fost şi vehiculate in ultima vreme, cu prioritizarea ambelor sectoare intr-un mod similar, dar nu poţi să construieşti două sectoare prioritare pe un context de inechiăţi transversal in tot sistemul bugetar. Prin urmare, eu aş vrea să reţinem cu toţii următorul aspect: cei de la educaţie nu doar că nu pierd nimic, ci caştigă la nivel de unitate rezolvarea aceloraşi disfuncţionaliăţi ca restul tuturor celorlate familii ocupaţionale. In plus, se activează partea aceasta de performanţă, unde pot să işi demonstreze, la nivel de unitate, capacitatea de reformă. Atata timp cat ei nu pierd nimic, cat anul trecut au avut o creştere salarială de 26,78%, care a fost aplicată pe toată grila cap-coadă, deci, nu pe principii de distribuţie, nesugerand că salariile sunt suficiente in sistemul respectiv, dar, totuşi, este un procent de 26,78% - 5%, 5%, 15%, da?, care au fost succesive, şi ce vreau să sugerez este că, atata timp cat ei nu au nimic de pierdut şi pierd doar relativ, nu este la fel cu ce spuneam mai devreme legat de solidaritate, legat de faptul că ei ar trebui să se bucure că şi copiii profesorilor respectivi se vor duce intr-un sistem de sănătate care se reformează? Prin urmare, problema lor in acest moment nu este că ei nu caştigă, ci că cei de la sănătate caştigă. Şi atunci ne punem problema ce ar fi trebuit să facem? Să ne concentrăm pe educaţie şi să nu ne concentrăm pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor de incadrare in restul sistemului? In condiţiile de responsabilitate fiscal-bugetare, nu puteau să existe aşteptări că toată lumea va primi sume enorme de bani şi atunci mesajul este: solidaritate şi, cu acest angajament pe care ni-l luăm cu primul ministru să ducem la capăt legea, ii va viza, in mod evident, şi pe ei, prioritar. Mulţumesc. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Spuneaţi că liderii din educaţie, mă rog, profesorii, nu au nimic de pierdut şi aş vrea să vă intreb, dle ministru, cum poate funcţiona sistemul romanesc de invăţămant, in condiţiile in care un asistent universitar şi un profesor debutant primesc in mană cel mult 1.000 de lei? Dragoş Pislaru: Vreau să incerc să vă spun că ceea ce spuneţi, din start, este uşor enorat, ca să nu folosesc altă sintagmă, pentru că salariul minim in acest moment este de 1.250. Dan Suciu: 1.250, minim. Dragoş Pislaru: Trecand peste acest lucru, dacă veţi face un mic calcul, veţi constata că, datorită majorărilor de anul trecut, salariul minim de plecare, deci, la clasa cea mai mică, clasa a 9-a, daţi-mi voie să termin, este de 1.313 lei. Deci, practic, eu plec de acolo, ăla este cel mai mic salariu din sistem. Bun. Mai departe, asistentul universitar nu este la clasa 9, asistentul universitar il prindeam noi in partea cu baza pe undeva pe la clasa 40. Deci, practic, aş indrăzni să vă spun că nivelul salarial este unul mult mai mare. Dar nu asta este ideea. Eu nu sugerez că este suficient. Dacă intrebarea este este suficient salariul asistentului universitar ca să fie motivat pentru o carieră in educaţie?, răspunsul meu este, fără echivoc, nu este suficient. Dacă este posibil in această societate romanească, cu resursele pe care le avem, să rezolvi in acelaşi timp toate problemele tuturor sistemelor, să nu uităm de administraţie publică şi de altele, răspunsul meu este: nu, nu putem in acelaşi timp să le rezolvăm. Dacă există vreun dubiu că acest guvern va propune o aşezare a sistemului de educaţie pe acelaşi principii cu cel de la sănătate, in proiectul de lege, nu, nu există niciun dubiu şi aveţi cuvantul meu de onoare că asta este ceea ce vreau să fac pană la sfarşitul anului. Mulţumesc! Reporter: Concret, problema cu educaţia, cum va rămane in perioada următoare? Aţi convenit, veţi mai avea discuţii cu ei şi care este calendarul pentru ordonanţa de urgenţă, rămane ca termen 1 iunie, data aprobării, sau alt calendar? Dragoş Pislaru: Sigur. Vă confirm faptul că, ajungeam la calendar, dar, in fine, este foarte bine că mi-aţi spus intrebarea, că am uitat, pană la urmă in prezentare, calendarul este aşa: cu o intarziere, că am spus că pe 15 ieşim, dar era duminică, de astăzi, se intră in dezbatere publică. Dezbaterea publică nu va insemna că eu stau şi aştept să văd ce zice lumea, dezbaterea publică inseamnă că ne vom intalni inclusiv cu sindicatele din educaţie şi vom incerca ca, poate, data viitoare cand ne intalnim să nu se ridice de pe scaun şi să avem o discuţie puţin mai rezonabilă. Acum, i-am inţeles, se aşteptau la nişte lucruri şi accept, incă o dată, am patru copii in sistemul de invăţămant in momentul de faţă, credeţi-mă că ştiu ce inseamnă pentru nişte copii care pleacă in sistemul de invăţămant să aibă profesori buni şi motivaţi. Reporter: Deci, să inţelegem că nici măcar nu au avut răbdare să vă asculte pană la capăt, s-au ridicat şi au plecat. Dragoş Pislaru: Nu. Au plecat din sală cu zece minute inainte, pentru că au inţeles că ei nu vor beneficia de aceleaşi lucruri ca sănătatea. Şi au spus că noi de ce nu avem şi noi o grilă. Deci, au stat, au ascultat, dar la sfarşit argumentul lor a fost: vrem şi noi o grilă, la fel ca sănătatea. Bun. Ce vreau să spun este aşa: au avut tot dreptul să facă asta, dacă nu ar fi făcut-o ar fi avut o problemă, pentru că există oameni in sistemul acesta care au nevoie să ii reprezinte bine liderii de sindicat. Şi datorită liderilor de sindicat s-au obţinut, pană la urmă, şi remedierile actuale. Dar ceea ce este pentru mine important să vă transmit este aşa, am toată deschiderea ca in orice moment ar dori dumnealor să revină şi să discutăm, să discutăm. Doi, ii voi invita săptămana viitoare oricum să ne aşezăm şi să discutăm. Trei, educaţia este un sector prioritar in proiectul de lege pe care urmează să il aşezăm pană la toamnă. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Şi calendarul exact? Dragoş Pislaru: Calendarul este ca pe 1 iunie, mulţumesc pentru readucerea aminte, pe 1 iunie, dacă lucrurile vor fi ok şi vom organiza CNT, Consiliul Naţional Tripartit, pentru a valida că această propunere de ordonanţă este propunerea pe care ne-o putem permite şi rezolvă lucruri, se va propune pe 1 iunie, miercuri, in şedinţa de guvern, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, cu implementare incepand cu luna august 2016, ceea ce inseamnă salarii in plată in septembrie 2016. Reporter: Şi banii, avand in vedere impactul, vor fi alocaţi, o parte dintre ei, bănuiesc, la rectificarea bugetară. Dragoş Pislaru: Rectificare, aţi reţinut foarte bine. Cu Finanţele am lucrat perfect. Am lucrat cot al cot, am stat nopţi impreună cu colegii de acolo şi vă pot confirma că nu o să avem, sper eu, surprize in ceea ce priveşte alocările pe partea aceasta. Dan Suciu: O ultimă intrebare, vă rog. Reporter: Era una dintre propuneri creşterea salariilor pană la 70%, de la nivelul SGG. Dragoş Pislaru: Da. Trebuie să vă explic pentru cine, că asta este important. Reporter: Exact. Dragoş Pislaru: Există o serie de şapte ministere care au tras paiul scurt, in sensul că nu au reuşit să işi negocieze, fie prin Parlament sau fie prin alte modalităţi, mărirea grilei şi aceste ministere au rămas in urmă cu salariile, astfel incat poziţii in administraţia centrală, v-am spus, consilieri şi alte poziţii, sunt la jumătate faţă de restul colegilor din celelalte ministere, pe medie. Acest faimos 70% din grila SGG este, de fapt, media sistemului de administraţie publică centrală. Deci, noi ce facem? Ii ridicăm pe cei din administraţia publică centrală care au salariile sub medie la medie. Asta nu inseamnă că ii ridici peste nu ştiu ce salariu. Să nu vă imaginaţi că sunt nişte salarii extraordinare. 70% din grila SGG-ului, insă, evident, reprezintă un salariu mult mai decent pentru personalul din administraţia centrală decat este astăzi la Cultură, unde găseşti toată grila sub 2.000 de lei. Dan Suciu: Mulţumesc foarte mult dle ministru. Aveţi ingăduinţa să nu mai răspundă la intrebări. A avut o zi incărcată astăzi şi mai are nevoie de voce pentru zilele următoare, pentru că mai sunt nişte negocieri. Reporter: Pentru dl ministru il lăsăm să aibă vocea la el liniştit. Pentru dvs, dacă se poate. Dan Suciu: Nu pot să vă răspund acum, vă răspund maine, cu drag, la toate intrebările. Reporter: Dacă tot sunteţi la pupitru. Dan Suciu: Nu, nu. Vreau să inchidem conferinţa, să rămanem pe o singură temă astăzi. Reporter: Dacă tot aţi vorbit de prioritate, cand va fi făcută... Dan Suciu: Nu va fi astăzi, nu va fi maine, da. Reporter: Nu va fi maine? Dan Suciu: Nu. Reporter: Săptămana asta? Dragoş Pislaru: Bun. Mulţumesc foarte mult. Seară plăcută! Mulţumesc pentru răbdare. COMUNICAT DE PRESĂ Ministerul Muncii lansează in dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016 Astăzi, 17 mai, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice lansează in dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016. Proiectul de ordonanță de urgență urmărește rezolvarea disfuncționalităților de incadrare pentru toate familiile ocupaționale, corectarea pe orizontală și verticală a structurii salariale in sănătate, creșterea echității salariale in administrația publică centrală și introducerea de bonusuri de performanță pentru Sănătate și Educație. Această opţiune rezolva incadrările (și implicit remunerațiile) diferite pentru persoane pe aceleași funcții, cu aceeași vechime și cu aceleași atribuții, in cadrul aceleiași unități şi reducerea diferențelor salariale din administraţia publică centrală. Totodată, se introduce un sistem de premiere bazat pe performanță pentru personalul din sistemul de Sănătate şi pentru personalul din Educație, incepand cu luna ianuarie 2017. Potrivit proiectului, incepand cu august 2016, personalul care iși desfășoară activitatea in aceleași condiții și care beneficiază de un salariu de bază mai mic decat cel maxim stabilit in cadrul aceleiași instituții va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază din instituția respectivă. Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor din aceeaşi instituţie publică, respectiv unitate, soldele de funcţie sau salariile de funcţie in care nu a fost cuprins cuantumul soldei de merit/ salariului de merit la nivelul anului 2009, vor fi stabilite la nivelul in plată al soldelor de funcţie/salariilor de funcţie care cuprind cuantumul soldei de merit/ salariului de merit. Corecțiile aduse soldelor de funcţie/salariilor de funcţie prin aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu constituie majorări ale soldelor de funcţie/salariilor de funcţie in sensul prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. Tot din august 2016, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative in vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, răman la nivelul lunii iulie 2016, dacă işi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii. De asemenea, proiectul prevede că, de la aceeași dată, salariile de bază ale personalului din aparatul administrației publice centrale se stabilesc la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Nivelul concret de salarizare urmează să fie stabilit prin ordin comun al Secretariatului General al Guvernului şi al ordonatorilor principali de credite, cu precizarea că, dacă salariile de bază determinate potrivit celor relatate mai sus sunt mai mici decat cele aferente lunii iulie 2016, se păstrează cele aferente lunii iulie 2016. Impactul bugetar al Proiectul de ordonanță de urgență este de 2,296.23 milioane lei. In prezent, salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de legile speciale anuale de aplicare a acesteia. In practică, deși există cadrul legislativ, acesta nu poate fi respectat din cauza constrangerilor financiare. Astfel, chiar de la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite conform prevederilor acesteia, fiind menținute salariile existente in plată anterior. In vederea elaborării proiectului de ordonanță de urgență au avut loc la sediul ministerului Muncii consultări cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, reprezentanți ai familiilor ocupaționale și ai instituțiilor din administrația publică centrală, ultima intalnire desfășurandu-se astăzi, 17 mai, ora 17. 2016-05-17 20:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-18-02-02-43big_889988.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Republicii Cipru, Ioannis KasoulidesȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-intrevedere-cu-ministrul-de-externe-al-republicii-cipru-ioannis-kasoulidesGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul afacerilor externe din Republica Cipru, Ioannis Kasoulides, aflat in vizită oficială in Romania. Cei doi oficiali au salutat relațiile prietenești tradiționale dintre Romania și Cipru, la nivel de state și de guverne, și au subliniat necesitatea consolidării acestora printr-o cooperare susținută, atat bilaterală, cat și in cadrul Uniunii Europene și pe plan extern. Cooperarea in domeniul energiei a fost, de asemenea, discutată din perspectiva potenţialului de dezvoltare, prin stabilirea cadrului general de cooperare și prin crearea de condiţii favorabile pentru promovarea eficienţei energetice, a conservării energiei şi a surselor regenerabile de energie. Cu privire la perspectiva explorării gazelor naturale și a valorificării rezervelor de gaze descoperite in zona economică exclusivă a Republicii Cipru, premierul a reiterat disponibilitatea Romaniei de a sprijini formarea de specialişti in acest domeniu. 2016-05-17 15:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ministru_cipru--.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la sărbătorirea a 80 de ani de la înființarea Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” și la inaugurarea noii aripi a muzeuluiȘtiri din 17.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-sarbatorirea-a-80-de-ani-de-la-infiintarea-muzeului-national-al-satului-dimitrie-gusti-i-la-inaugurarea-noii-aripi-a-muzeuluiGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnilor foşti miniştri ai Culturii, ştiu că sunt unii dintre dumneavoastră prezenţi aici, doamnelor şi domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor, ii spuneam doamnei director general că eu aş fi venit astăzi chiar dacă nu m-ar fi invitat, pentru că de cand locuiesc in Bucureşti, Muzeul Satului este un loc de retragere pentru mine, un loc de reculegere şi un loc de reincărcare a bateriilor atunci cand e mai greu să mă retrag in mediul rural, să trec Carpaţii. Aici mă regăsesc şi aici regăsesc substanţa aceea din care, eu cel puţin, imi trag seva. Pentru mine, Muzeul Satului, şi aici trebuie să recunosc că eu sunt foarte subiectiv cand vorbesc de Muzeul Satului, este un loc de suflet şi sunt convins că nu doar pentru mine, pentru mulţi bucureşteni, este un loc de refugiu şi un loc in care ne regăsim şi ne reimpăcăm cu natura şi nu doar cu natura exterioară, ci şi cu natura noastră interioară. Dar să nu uităm, Muzeul Satului este fructul material a ceea ce a insemnat şcoala de sociologie romanească. Școala de sociologie romanească dusă pe culmile ei de Dimitrie Gusti şi echipa pe care a creat-o in jurul lui, şcoala de sociologie romanească este fundamentată pe valorile spirituale ale satului romanesc şi ale ţăranului roman. Contribuţia cea mai importantă pe care şcoala de sociologie romanească, cel puţin din punctul meu de vedere, a adus-o sociologiei europene şi sociologiei internaţionale este tocmai prin prisma valorilor care s-au păstrat de-a lungul secolelor in satul romanesc, in mediul rural romanesc şi care, de altfel, a dus in timp, a păstrat, a menţinut specificul romanesc in jurul limbii, in jurul culturii tradiţionale, in jurul valorilor spirituale care au putut mai apoi să stea la baza, din punctul meu de vedere, a constituirii Romaniei şi a statului naţional unitar roman. Deci, din acest punct de vedere, ce avem noi aici merge dincolo de ceea ce putem vedea aici, de construcţii, de clădiri. Este un simbol, este o reprezentare peste ani şi peste secole a ceea ce a putut să păstreze şi să reflecteze in plan material spiritualitatea satului romanesc şi mai consistent spus, spiritualitatea romanească. Ştiţi că după Marea Unire, după Primul Război Mondial, cand Romania se forma ca naţiune sau işi construia identitatea naţională, Dimitrie Gusti, cu şcoala de sociologie, cu studenţii dumnealui a inceput anchete sociologice foarte complexe in diferite regiuni istorice ale Romaniei, anchete care s-au derulat, dacă ţinem bine minte, pe parcursul a circa zece ani, de prin 1925 pană prin 1935. Rezultatele acestor anchete sociologice, dincolo de lucrările care au fost, sunt incă referinţe pentru sociologie rurală şi pentru sociologie in general. Rezultatul material al acestor căutări, al acestor anchete sociologice, s-a materializat prin decizia de construire a acestui muzeu al satului, sub directa ingrijire şi sub sprijinul direct al Casei Regale şi al Regelui Carol al II-lea, care a susţinut intreg acest proces de anchete sociologice, care mergeau dincolo de cercetarea ştiinţifică. Obiectivul era de a face o evaluare a satului romanesc, a stării naţiunii la talpa ţării, să spun aşa, pentru a putea lua decizii de reformă şi de reconstrucţie naţională. Deci, Muzeul Satului şi-a deschis porţile in 1936, după cei 10 ani de cercetări şi de anchete sociologice pe teren, prin prezenţa, dacă nu mă inşel, a peste o sută de meşteri din diferite regiuni rurale ale Romaniei, mesteri care au stat o perioadă aici şi au reconstruit casele care au fost aduse din diferite regiuni rurale. Şi ţin minte, asta totdeauna pe mine m-a marcat, citeam amintirile lui Dimitrie Gusti care povestea modul cum s-a construit muzeul şi spunea dansul că partea cea mai dificilă in reconstrucţia caselor a fost să păstreze strict autenticitatea caselor aşa cum au fost ele construite din locurile in care au fost aduse. Meşterii populari care au reconstruit casele, trăind impreună aici perioada respectivă de construcţie, fiecare lucra la casa lui, şi la amiază, in pauze, işi făceau vizite unul altuia, şi mai trăgea cu ochiul la un motiv popular, la un motiv tradiţional, la un motiv arhitectural şi mai modifica cate ceva şi el, dacă lui i se părea că este mai frumos altfel. Asta arată printre altele şi capacitatea ţăranului roman de a asimila frumosul şi de a imbogăţi valorile pe care le are cu frumosul care trece prin filtrul personalităţii sale. Insă acest muzeu, din punctul meu de vedere, nu are doar o valoare spirituală prin faptul că reflectă cultura tradiţională romanească şi are cert o valoare spirituală, dar are din punctul meu de vedere şi o valoare ştiinţifică, pentru că aici, in multe din instalaţiile pe care le vedem, de la construcţia caselor pană la diferitele utilităţi dintr-o gospodărie, găsim resursa inteligenţei masive a ţăranului roman, care cred eu, şi astăzi ar putea să stea la baza unor inovaţii performante in condiţiile tehnologice de astăzi. Deci, din punctul meu de vedere, valoarea muzeală nu rezidă doar in valoarea etnografică, ci şi in valoarea ştiinţifică şi sper să fim in măsură să păstrăm şi această ştiinţă şi s-o punem in valoare in viitor. De altfel, muzeul a inceput ca un muzeu sociologic, cu valoare sociologică şi el a devenit apoi in anii 50 un muzeu cu valoare etnografică şi sper eu să fim in măsură să-i dăm şi această valoare ştiinţifică, a ceea ce ţăranul roman a adus ştiinţei in general. Multe din ideile de atunci le găsim astăzi sigur la un alt nivel tehnologic reflectate in multe utilaje, instrumente pe care le folosim astăzi. Doresc să mulţumesc celor care, peste ani, au ştiut nu doar să conserve, ci şi să pună in valoare acest muzeu. Doresc să le mulţumesc şi să ii felicit pe toţi miniştrii culturii care din 90 incoace au ştiut să aprecieze, să pună in valoare acest muzeu şi vreau să-i asigur pe toţi cei care lucrează aici că guvernul pe care il conduc va recunoaşte la adevărata lui valoare acest muzeu care, pentru mine, este cel puţin naţional. Dincolo de valoarea pe care el o are pentru noi, pentru romani, el are şi o valoare europeană, pentru că este unul din primele, cred, din primele trei muzee cu valoare etnografică din Europa, dacă nu mă inşel, după cel din Suedia, şi nu ştiu dacă a mai fost cel din Finlanda, dacă a fost inainte sau imediat după Muzeul Satului din Bucureşti. Felicitări pentru cei 80 de ani parcurşi şi sper eu să mai vedem zeci şi sute de ani acest muzeu in inima capitalei, amintindu-ne de rădăcinile şi de valoarea spirituală a noastră, a romanilor. Mulţumesc! 2016-05-17 15:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_muzeu-.jpgVizita oficială a premierului Dacian Cioloș în GermaniaȘtiri din 14.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-dacian-ciolo-la-sediul-companiei-germane-premium-aerotec-in-contextul-noilor-investitii-i-perspective-de-dezvoltare-la-fabrica-de-la-ghimbavGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș la Reuniunea anuală a șvabilor bănățeni de la Ulm Stimate domnule Peter-Dietmar Leber, Doamnelor şi domnilor, Dragi prieteni, Sunt onorat să particip la această ediție a Reuniunii anuale a șvabilor bănățeni, aflată sub semnul aniversării a 300 de ani de istorie a prezenței comunității dumneavoastră in Banat. Sunt cu atat mai onorat cu cat mi s-a comunicat că prin prezența mea aici marchez prima participare a unui premier roman la această sărbătoare. Ii salut pe toți oaspeții de onoare, iar dumneavoastră, doamnelor și domnilor participanți la paradă, țin să vă transmit un călduros Bine v-am găsit!. Prin prezența mea aici alături de dumneavoastră am dorit să marchez interesul şi angajamentul Guvernului Romaniei pentru dumneavoastră şi aprecierea noastră pentru contribuţia saşilor și șvabilor la dezvoltarea Romaniei și a relaţiei romano-germane. Constat cu deosebită bucurie că forţa şi unitatea comunităţii dumneavoastră şi tradiţiile multiseculare sunt vii. De altfel ce am remarcat cu deosebită plăcere este numărul mare de tineri prezenți la această sărbătoare. Sunteţi deschizători de drumuri, facilitaţi dialogul intre instituţii şi intre oameni, iar sărbătorile dumneavoastră relevă cu tărie dorinţa de a păstra legăturile intre membrii comunităţii şi de a cultiva relaţia cu Romania natală. Sunteţi, in fapt, puntea de legătură intre Romania şi Germania. Astăzi, aceasta a devenit o adevărată autostradă, cu multiple filiere. Astăzi, ii putem include in această punte şi pe cei cca. jumătate de milion de romani stabiliţi in Germania, a doua comunitate din UE, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii. Acestora li se adaugă cei 11.000 de investitori germani, tinerii aflaţi la studii in Germania și Romania. Doamnelor şi domnilor, Sunt incantat să constat faptul că relaţiile dintre Romania şi Germania sunt, din toate punctele de vedere, excelente. Romania şi Germania impărtăşesc azi o relaţie privilegiată, cu o istorie indelungată, ca state partenere şi aliate in UE şi NATO. Vă asigur că, pentru Romania, relaţia cu Germania este o relaţie de importanţă strategică. Dialogul nostru politic a cunoscut o dinamică deosebită in ultima perioadă - este a doua mea vizită in Germania in acest an, preşedintele Romaniei a fost, de asemenea, in februarie, il aşteptăm pe preşedintele federal Gauck la Bucureşti in luna iunie - reconfirmand buna cooperare pe teme de interes comun, atat in cadrul UE, cat şi in plan regional şi internaţional, pe care dorim să o consolidăm. Doamnelor şi domnilor, In ultimii ani, la acest important moment aniversar au fost invitaţi şi au participat membri ai guvernului roman. Este in egală măsură o bucurie şi o onoare să fim prezenţi aici şi să vedem cum tradiţii străvechi, cultivate de sute de ani in Transilvania/Banat, sunt păstrate in continuare. Am fost incantat să constat efectele pozitive ale lucrărilor Comisiei guvernamentale romano-germane pentru problematica etnicilor germani din Romania, care au avut loc cu nici o lună in urmă, la Goslar. Proiectele concrete convenite in acest cadru contribuie la repararea nedreptăţilor suferite in perioada totalitară, conservarea identităţii şi la dezvoltarea economico-socială atat a etnicilor germani din Romania, cat şi a comunităţilor din care fac parte. Guvernul a depus eforturi pentru a veni in intampinarea acestor chestiuni. Legea privind despăgubirile pentru cei deportaţi in Rusia a fost adoptată in 2013, de altfel, gest unic la nivelul statelor Uniunii Europene. Astfel de proiecte sunt menite să păstreze vii memoria şi valorile germanilor din Romania. Ştiu că un alt aspect important pentru dumneavoastră este retrocedarea proprietăţilor. Romania este printre puţinele state care au adoptat o amplă politică de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate sau confiscate de regimul comunist. Desigur că pe langă multiplele cazuri deja rezolvate, persistă şi unele cazuri dificile, care nu au fost incă soluţionate. Această moştenire din epoca totalitară nu a putut fi rezolvată in mod intru totul satisfăcător de niciun stat fost comunist, dar cred că Romania a depus eforturi substanţiale in acest sens şi continuă să o facă intr-un ritm susţinut. Am căutat şi am găsit o formulă prin care să fie facilitată interacţiunea dintre cetăţenii germani interesaţi şi autoritatea romană de resort. Grație implicării active a domnului ambasador Emil Hurezeanu, cererile de restituiri nesoluționate sunt centralizate de către Ambasada Romaniei la Berlin și transmise autorității competente. Contez pe sprijinul domnului ambasador și mizez și in continuare pe demersurile sale, menite să vină in ajutorul comunităților noastre. In acelaşi timp, consider că este important să păstrăm caracterul unic al aşezărilor tradiţionale ale saşilor şi şvabilor. Avem cu toţii o răspundere in ceea ce priveşte conservarea şi restaurarea monumentelor emblematice ale comunităţii, cum sunt bisericile fortificate din Transilvania. Aceasta este, in primul rand, moştenirea dumneavoastră, dar, totodată, şi a noastră. Suntem recunoscători pentru această moştenire comună, europeană. Doresc să mulţumesc tuturor organizaţiilor implicate pentru eforturile pe care le depun in acest sens şi să le invit să gandim impreună proiecte care să vizeze revalorificarea acestor monumente pentru tineri, prin găzduirea unor şcoli de vară, tabere pentru tineri europeni, cursuri de istorie. Păstrand memoria comunităţii, păstrăm legături stranse intre noi, conservăm şi ducem mai departe valori care ne unesc. De asemenea, suntem preocupaţi de situaţia invăţămantului in limba germană maternă din Romania. Şcolile cu predare in limba germană sunt, in ciuda absenţei unei majorităţi a elevilor de origine germană, printre cele mai prestigioase din ţară: Liceul Honterus din Braşov, Liceul Brukenthal din Sibiu, liceul Lenau din Timişoara sau Colegiul Goethe din Bucureşti. Ne propunem continuarea eforturilor comune - prin sprijinirea profesorilor germani pentru extinderea invăţămantului in limba germană din Romania. Un rol pivotal in dialogul autorităţilor romane cu etnicii germani il joacă Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), care astăzi, la peste un sfert de secol de activitate in sprijinul etnicilor germani din Romania, contribuie activ la promovarea intereselor culturale şi politice ale saşilor transilvăneni, ale şvabilor sătmăreni şi a celor bănăţeni din ţara noastră. Totodată, un rol central revine şi asociaţiilor saşilor transilvăneni/şvabilor bănăţeni din Germania, in jurul cărora sunt reuniţi etnicii germani originari din Romania şi care trăiesc astăzi in afara teritoriului romanesc. Vă incurajăm pe dumneavoastră, care trăiţi de decenii in Germania, şi care ați contribuit exemplar la dezvoltarea acestei ţări, să impărtășiți Romaniei din experiența pe care ați acumulat-o aici. Credem că spiritul antreprenorial şi rigurozitatea profesională care vă caracterizează pot avea un rol important in creșterea performanței tehnologice şi in dezvoltarea economică viitoare a Romaniei, in general. Suntem deschiși sugestiilor dumneavoastră despre cum am putea implementa cat mai bine acest obiectiv. De altfel, Guvernul Romaniei are in vedere măsuri concrete pentru participarea celor care se consideră legați de Romania sau care provin din Romania, in termeni de parteneriat, la procesul de dezvoltare a țării. Pe cei care au păstrat cetățenia romană, ii incurajez să participe la procesele electorale din țară și să utilizeze avantajele oferite de votul prin corespondență. Doamnelor şi domnilor, Privesc cu incredere la viitor și consider, asemenea tinerei scriitoare germane de origine romană, Iris Wolff, in romanul Halber Stein că există locuri care ne trimit inapoi, in trecut, dar in același timp ne arată și viitorul. Noi ne aflăm acum intr-un asemenea loc. Voi păstra in memorie participarea mea la sărbătorile de la Dinkelsbuhl și Ulm ca pe un eveniment cu totul deosebit şi impresionant. Vă doresc să păstraţi vii tradiţiile, iar generațiile cele mai tinere să le ducă mai departe şi să vină sau să revină, de cate ori au ocazia, in Romania, care vă simte lipsa. Vă mulţumesc pentru atenţie. Vizita premierului Dacian Cioloș la sediul companiei germane Premium Aerotec, in contextul noilor investiții și perspective de dezvoltare la fabrica de la Ghimbav Astăzi, 14 mai 2016, in cadrul vizitei oficiale a premierului Dacian Cioloș in Germania, delegația guvernamentală s-a deplasat la Augsburg, unde a stat de vorbă cu reprezentanții conducerii companiei aeronautice germane Premium Aerotec. Pe agenda discuțiilor dintre oficialii romani și partea germană s-au regăsit planurile de dezvoltare pe care Premium Aerotec le are in vedere la fabrica de producție și asamblare de componente Airbus, de la Ghimbav, județul Brașov. - Fiecare avion comercial nou are incorporate componente produse de Premium Aerotech la Brașov. Este o investiție pe care conducerea companiei m-a asigurat, astăzi, ca o va dezvolta in interesul comun, a spus premierul Dacian Cioloș. Premium Aerotec este unul dintre principalii investitori străini din industria aeronautică, prezenți in Romania incă din anul 2010. Compania și-a extins activitatea și capacitatea de producție in ultimii ani, doar in 2015, Premium Aerotec a investit 15 milioane de euro pentru extinderea suprafeței de producție și modernizarea echipamentelor, creand astfel 200 de noi locuri de muncă și prognozand, pentru anul in curs, o creștere a cifrei de afaceri de 10%. Din delegația guvernamentală condusă de premierul Dacian Cioloș au făcut parte și Paul Gheorghiu, directorul de cabinet al premierului, Manuel Costescu, secretar de stat, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, Dan Suciu, purtătorul de cuvant al guvernului, și Emil Hurezeanu, ambasadorul Romaniei in Germania. Conducerea Premium Aerotec/Airbus Group a fost reprezentată de: * Marco Miklis, Senior Vice President Europe, CIS and Canada, Airbus Group * Jens Siebrecht, Vice President Central and Eastern Europe, Airbus Group * Lars Kaestle, CEO and CFO Premium Aerotec * Marius Dyrssen, Senior Vice President Marketing and Sales Europe, Airbus Defense and Space * Greg Dassios, Sales Director Europe Airbus * Serge Durand, CEO Airbus Helicopters Romania Segmentul aeronautic a devenit in ultimii ani un pilon de creștere solidă a industriei grele, avand cinci poli de dezvoltare in București, Cluj, Bacău, Craiova și Brașov. In 2014, cifra de afaceri totală a acestui sector a fost de aproximativ 186 milioane euro, cu 65,6% mai mare decat in 2009, iar de-a lungul timpului a inregistrat o creștere de aproape 5% anual. De asemenea, conform cifrelor anului 2014, numărul angajaților din sector a fost de 3200, reprezentand personal foarte bine calificat conform cerințelor industriei. Din punctul de vedere al comerțului internațional, industria aeronautică joacă un rol important, un număr semnificativ de companii aeronautice locale exportand mai mult de 77% din producția totală in Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Olanda și Israel. Evoluția sectorului s-a remarcat și prin varietatea gamei de producție, aceasta cuprinzand aeronave, componente precum trenuri de aterizare, frane și accesorii hidropneumatice și echipamente electronice sofisticate precum sisteme electronice de bord și sisteme radar. 2016-05-14 20:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_foto_germania.jpgVizită de lucru la Ministerul SănătățiiȘtiri din 13.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-la-ministerul-sanatatii Galerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş, după intalnirea de lucru de la Ministerul Sănătăţii [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut din nou o discuţie cu conducerea, cu secretarii de stat, secretarul general de la Ministerul Sănătăţii. Am trecut in revistă deciziile pe care le-am luat luni şi modul in care ele s-au realizat. Ştiţi deja de rezultatele testelor la ICECHIM pentru Hexi Pharma şi rezultatele controlului realizat de Inspecţia sanitară de stat. In baza acestor rezultate, s-a luat decizia şi s-a comunicat la spitale, a retragerii produselor Hexi Pharma. Ştiu că ministerul a facilitat accesul la informaţii a spitalelor, legat de lista cu celelalte firme producătoare şi distribuitoare, pentru ca spitalele să se poată aproviziona rapid. Ştiu că şi Autoritatea Naţională a Achiziţiilor Publice (ANAP) a dat nişte clarificări legate de posibilitatea de a semna rapid nişte contracte de aprovizionare pentru cei care aveau nevoie. Am decis să trimitem acest raport al Inspecţiei Sanitare de Stat şi la Parchet, să fie acolo la dosar, cu celelalte informaţii pe care Parchetul le-a mai obţinut. Pană la sfarşitul săptămanii viitoare, o să venim cu proceduri noi legate de achiziţiile publice ale biocidelor. Se lucrează in momentul de faţă la nişte specificaţii tehnice standard care vor sta la baza unui ordin al preşedintelui ANAP, pe baza cărora se vor face aceste achiziţii, tocmai pentru a evita probleme care au apărut şi in trecut de anumite contracte cu dedicaţii şi am cerut, totodată, conducerii Ministerului, secretariatului general al ministerului, să imi facă o evaluare şi cu alte tipuri de achiziţii care se pot face pe baza aceloraşi proceduri standardizate - pentru mai multă transparenţă şi pentru mai multă claritate. Am cerut, totodată, pentru săptămana viitoare, şi modificarea unui Ordin, 261 din 2007, cu standardele şi normele pentru testele de sanitaţie, pentru că aceste teste se fac, dar fără să existe nişte referinţe şi nişte indicatori de referinţă atunci cand se fac. Există nişte norme europene, de mai multă vreme, din 2008, parcă, dacă nu chiar mai devreme, nişte norme europene legat de acest lucru, care pot sta la baza updatării acestui ordin. Imediat ce acest ordin va fi updatat cu aceste noi standarde, vom trece şi la testele de sanitaţie incrucişate intr-o primă fază, la o parte din spitalele care au fost cu probleme. Ne interesează, mai ales, acele secţii din spitale şi zone din spitale care sunt cel mai expuse sau care riscă să expună bolnavii cel mai mult. Astăzi sau luni, cel tarziu, vom publica şi Ordinul de ministru 10 modificat, prin care o să cerem firmelor producătoare şi celor care pun pe piaţă produse biocide, să vină cu al doilea certificat de analiză de la un laborator acreditat, tocmai pentru a avea această posibilitate de comparaţie şi a evita situaţiile in care firmele işi fac această analiză in propriile laboratoare, chiar dacă ele sunt acreditate. Totodată, săptămana viitoare, o să modificăm şi un ordin de ministru cu contracte de management pentru directorii spitalelor, prin care să ii stimulăm pe aceştia să informeze asupra infecţiilor nosocomiale. Şi am cerut să vedem şi cum putem ameliora statutul epidemiologilor in spitale, pentru că aceştia, la fel, să fie incitaţi să aibă un suficient grad de autonomie, de independenţă, care să le permită să raporteze atunci cand sunt probleme şi să nu fie sub presiunea conducerii spitalelor. Deci lucrurile astea avem intenţia să le mai facem pană săptămana viitoare. Reporter: Domnule Cioloş, ştiţi că la Spitalul Universitar se mai folosesc dezinfectanţii Hexi Pharma? Şi nu se fac operaţii? Dacian Cioloş: Păi, dispoziţia autorităţilor e foarte clară, dacă mai sunt unii care le folosesc, o fac pe răspunderea lor. Ştiţi că avem spitale, o parte dintre ele, sunt in subordinea Ministerului Sănătăţii, o altă parte sunt in subordinea autorităţilor locale. De altfel, Ministerul Sănătăţii o să facă un audit şi asupra contractelor care au fost semnate pană acum. Am primit mai multe informaţii in aceste zile şi de la Serviciul Roman de Informaţii. Apropo, domnul director mi-a arătat că in ultimii ani a trimis autorităţilor guvernamentale mai multe informări legate inclusiv de infecţiile nosocomiale. L-am rugat să-mi trimită o sinteză şi mi-a trimis acum o sinteză a informaţiilor pe care le avea, inclusiv potenţiale probleme la modul cum s-au negociat şi semnat anumite contracte. Corpul de Control al Guvernului verifică, pe baza acestor informaţii, face anumite verificări. Am cerut şi conducerii Ministerului Sănătăţii să lanseze un audit pe unele contracte ale spitalelor care sunt in subordinea Ministerului şi o să cer acelaşi lucru şi autorităţilor publice locale care au in subordine spitale cu suspiciuni de probleme. Reporter: Este vorba inclusiv de contracte pentru dezinfectanţi? Dacian Cioloş: Da, contracte pentru dezinfectanţi, pentru biocide. In primul rand, pe asta ne concentrăm, pentru că pe astea am informaţii, acum; anumite informaţii care să ne permită să lansăm anumite piste. Sigur, sunt unele informaţii pe care le-am primit, care datează de un an sau doi, dar o să verificăm, totuşi, modul in care au fost elaborate specificaţiile tehnice şi au fost negociate contractele. Mulțumesc! 2016-05-13 16:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-13-06-38-46big_2.jpgCorpul de control al primului-ministru: Control inopinat la sediul Ministerului Sănătății și la patru spitale din BucureștiȘtiri din 13.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/corpul-de-control-al-primului-ministru-control-inopinat-la-sediul-ministerului-sanatatii-i-la-patru-spitale-din-bucure-tiIn data de 13.05.2016, Corpul de control al primului-ministru desfășoară o acțiune de control inopinată la sediul Ministerului Sănătății și la patru spitale din București (Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Universitar București, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București), in temeiul Ordinului nr. 61/29.04.2016, cu preluarea documentelor aferente tuturor aspectelor legate de obligațiile unităților sanitare publice cu paturi aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sănătății, in ceea ce privește achiziționarea de produse biocide. 2016-05-13 14:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-13-01-56-15big_sigla_guv_albastru.pngInaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la DeveseluȘtiri din 12.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-participa-la-ceremonia-de-la-deveselu-dedicata-certificarii-capacitatii-operationale-a-sistemului-de-aparare-antiracheta-aegis-ashore-aamds Galerie foto Primirea oficială a premierului Dacian Cioloș la Deveselu Discursul premierului Dacian Cioloș la inaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la Baza militară Deveselu [Check against delivery] Domnule Secretar General, Domnule adjunct al Secretarului Apărării al SUA, Domnule Președinte al Senatului Romaniei, Domnule Președinte al Camerei Deputaţilor Domnilor Miniștri, Excelențele Voastre, Dragi militari, diplomaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, Doamnelor și domnilor, Imi face o deosebită plăcere să mă aflu, astăzi, la Baza militară Deveselu, alături de dumneavoastră - oficiali romani, americani și ai Alianței Nord-Atlantice, pentru a marca inaugurarea Facilității Aegis Ashore, element esențial in cadrul Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive a SUA și viitoare parte componentă a sistemului integrat de apărare antirachetă al NATO. Prezența noastră aici atestă importanța specială a acestui moment atat pentru Romania și Statele Unite ale Americii, cat și pentru Alianța Nord-Atlantică și securitatea europeană in ansamblul său. In contextul amenințării in creștere cu rachete balistice din partea actorilor statali și non-statali din afara spațiului euro-atlantic, Statele Unite ale Americii și-au asumat o valoroasă contribuție la arhitectura sistemului aliat de apărare antirachetă, prin Abordarea Adaptivă in Etape a Apărării Antirachetă in Europa. Romania a decis in anul 2010 să participe la acest sistem complex, considerand astfel că, pe ansamblu, securitatea țării noastre şi a zonei de apartenență geografică vor spori considerabil. Urmare deciziilor adoptate cu prilejul reuniunilor la varf de la București (2008) şi Strasbourg/Kehl (2009), şefii de state sau guverne NATO, reuniţi la Lisabona in anul 2010, au decis să dezvolte capabilitatea antirachetă a NATO pentru protecția tuturor populațiilor, teritoriului și a forțelor aliate din Europa, ca obiectiv subsumat apărării colective. După acel moment de referință la nivel aliat, in spiritul excelentelor relații bilaterale, consemnate de Parteneriatul Strategic romano-american, a fost semnat in anul 2011 - Acordul intre Romania și Statele Unite ale Americii privind amplasarea in Romania a sistemului SUA de apărare impotriva rachetelor balistice. Astfel, au fost puse bazele juridice ale acestui impresionant proiect militar pur defensiv in beneficiul securității noastre euro-atlantice. Le mulţumesc tuturor civililor şi militarilor care au depus eforturi semnificative la nivel instituțional, atat in Romania, cat și in SUA, pentru ca astăzi, cu mai puțin de două luni inaintea Summit-ului NATO de la Varșovia, să participăm la această ceremonie de inaugurare. Facilitatea antirachetă de la Deveselu este o componentă esențială a Parteneriatului Strategic cu SUA şi reprezintă totodată un stimul major pentru dezvoltarea relațiilor privilegiate dintre Romania şi SUA şi in alte domenii de interes comun. Doamnelor și domnilor, Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, amenințări și riscuri la adresa spațiului european și euro-atlantic. In vecinătatea estică, observăm atat perpetuarea conflictelor inghețate, cat şi apariția unor conflicte noi. Aceasta confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre in ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice. In proximitatea sudică, pe fondul instabilității din regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii, asistăm la amplificarea fără precedent a fenomenului migraţionist necontrolat, dublat de amenințarea teroristă și proiectarea riscurilor de securitate asociate ISIL/Daesh in Europa. Astăzi, prin acest proiect, contribuim totodată concret la transpunerea in practică a viziunii propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Pentru aceasta, este nevoie de politici şi de mijloace credibile, in măsură să acționeze, de o manieră defensivă, impotriva amenințărilor existente şi viitoare, in deplină conformitate cu normele de drept internaţional. Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin aceste deziderate, respectă prevederile Cartei ONU şi nu este indreptată impotriva cuiva anume. Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări impotriva amenințărilor cu rachete balistice, intărește totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă și extinde aria de acoperire și protecție pentru statele aliate sudice și centrale din Europa, reducand semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic. Descurajarea capătă un rol din ce in ce mai important in actualul context de securitate volatil, iar in tandem cu o apărare intărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, in această zonă de frontieră a UE şi a NATO. Alături de celelalte elemente ale sistemului antirachetă furnizate de Aliați, Aegis Ashore Romania contribuie la securitatea și apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice. Ne-am respectat cu seriozitate angajamentele asumate in cadrul acestui proiect pentru ca facilitatea de la Deveselu să răspundă cerințelor necesare operaționalizării și integrării in sistemul de apărare antirachetă al NATO. Continuăm să pregătim activ summit-ul NATO de la Varșovia. Suntem increzători că acesta va marca progrese ale Alianței și in acest domeniu de importanță strategică pentru Romania, SUA, aliații europeni și NATO ca intreg, prin realizarea obiectivului de declarare a capabilității operaționale inițiale a sistemului antirachetă al NATO. Romania demonstrează incă o dată că este un actor predictibil şi un aliat de incredere. In acest spirit, contribuim la creșterea securității regionale prin găzduirea Comandamentului multinațional de divizie Sud-Est și a Unității NATO pentru integrarea forțelor din București. Ne onorăm totodată angajamentul asumat la Summit-ul din Țara Galilor din 2014 privind sporirea bugetului alocat apărării, acesta ajunge la 1,7% din PIB in acest an, cu perspectiva atingerii obiectivului de 2% din PIB in anul 2017 și menținerii la acest nivel pentru următorii zece ani. Doamnelor și domnilor, Acum, cand celebrăm materializarea acestui proiect de anvergură, doresc să adresez sincere mulțumiri și felicitări tuturor celor care l-au susținut de-a lungul timpului şi celor implicați, direct și indirect, lideri politici, diplomați, militari şi experţi, in proiectarea, promovarea și dezvoltarea componentei din Romania a sistemului de apărare antirachetă, in special Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și Armatei Romane, celorlalte instituții din domeniul securității naționale și, desigur, și nu in ultimul rand, autorităților și comunității locale, care demonstrează ospitalitatea caracteristică poporului roman. Vă mulțumesc! Conferință de presă comună a premierului Dacian Cioloș cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu Secretarul adjunct al apărării al SUA, Robert Work Dacian Cioloş: Mă bucur să fim astăzi aici şi să putem concluziona acest proces la care Statele Unite şi Romania s-au angajat deja de caţiva ani. Este fructul Parteneriatului strategic pe care Romania il are cu Statele Unite şi acest parteneriat a putut demonstra buna lui funcţionare in acest domeniu, al securităţii şi al apărării. Vreau să subliniez, incă o dată, este un sistem strict orientat pe obiectivul de apărare şi nu de atac şi sperăm că, acum, in următoarea perioadă vom putea pune pe masă toate elementele in aşa fel incat la summitul de la Varşovia această Facilitate să poată fi integrată de NATO. Doresc să mulţumesc tuturor celor care, de-a lungul timpului, s-au implicat in acest proiect şi să asigur, atat partenerii noştri americani, in special, şi partenerii noştri aliaţi, in general, că Romania rămane un partener de incredere. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: Aceasta este o zi importantă pentru NATO și pentru securitatea transatlantică. Facilitatea Aegis Ashore ce tocmai am inaugurat-o in Romania va stimula in continuare capacitatea noastra de a contracara amenințarea cu care ne confruntăm, rachetele balistice. Amenințarea la adresa aliaților NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală. Mai multe țări caută să le dezvolte sau să le achiziționeze. Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiție pe termen lung impotriva acestei amenințări pe termen lung. Aliații NATO au luat decizia de a dezvolta acest system, la Summit-ul de la Lisabona, in 2010. Și am făcut progrese constante de atunci. Sistemul nostru nu este indreptat impotriva Rusiei. Este pur și simplu defensiv. Și nu va submina potenţialul strategic al Rusiei. Din punct de vedere geografic si al fizicii, acest lucru este imposibil. Sistemul NATO nu poate dobori rachete balistice intercontinentale rusești de aici, din Romania sau din Polonia. Sistemul nostru este conceput pentru a face față amenințărilor din afara zonei euro-atlantice. Am explicat acest lucru clar Rusiei de multe ori. Și vom continua să ne angajăm intr-un dialog cu Rusia, oricand şi oriunde putem. Menținerea canalelor de comunicare deschise este cu atat mai importantă in perioade de tensiuni. Apărarea antirachetă este o parte importantă a sistemului NATO de apărare și de descurajare. NATO işi va apăra toți aliații impotriva oricărei amenințări. Și vom lua măsuri suplimentare pentru a face acest lucru, la Summit-ul nostru de la Varșovia, in luna iulie. Permiteţi-mi incă o dată să mulțumesc Statelor Unite și Romaniei pentru contribuția lor esențială la apărarea noastră colectivă. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O.Work: Bună ziua. Așa cum am spus, este o onoare să fiu aici astăzi, cu atat de mulți lideri NATO: primul-ministru, secretarul general, pentru a inaugura Facilitatea Aegis Ashore . Avem același lucru in Statele Unite și noi admirăm foarte mult luptătorii, care-şi depăşesc capacitatea lor de luptă, iar Romania exemplifică aici această afirmație: este un mare aliat, nu am putea avea un aliat mai bun decat Romania, așa cum o demonstrează şi acest sistem. Guvernul Romaniei ne-a permis actualul amplasament, ne-aţi fost aliați statornici, aţi luptat alături de Statele Unite, atat in Irak cat și in Afganistan şi participaţi in continuare la misiunea KFOR, in Bosnia și Herțegovina. Romania işi aduce o contribuţie mai mare decat prin prezentul scut. Așadar, aș dori să le mulțumesc dinnou Guvernului Romaniei, Forțelor Armate romane pentru tot ceea ce fac. Așa cum au afirmat secretarul general și domnul prim-ministru, acest scut nu are legătură cu Rusia. Aston Carter, Secretarul Apărării, toți liderii și Departamentul Apărării, dacă luăm măsuri pentru a descuraja Rusia, noi spunem că asta este ceea ce facem. Explicăm de ce facem acest lucru, explicăm ce acțiuni intreprinde Rusia şi care determină o reacție din partea noastră. Deci, in acest caz, nu este vorba despre Rusia, este vorba despre apărarea colectivă a Alianței NATO, apărarea colectivă a Romaniei și a forțelor Statelor Unite ale Americii din Europa, este vorba de apărarea antirachetă. In consecinţă, susţin remarcile secretarului general in termenii cei mai fermi. Aștept intrebările dumneavoastră. Doresc să le mulțumesc incă o dată Guvernului, poporului și forțelor armate romane pentru tot ceea ce fac pentru libertate in lume. Reporter: O intrebare pentru domnul Dacian Cioloş. Aş vrea să vă intreb care este poziţia Guvernului Romaniei faţă de reacţiile recente făcute de Federaţia Rusă prin diverşi oficiali cu privire la acest proiect? Sunt reacţii care nu sunt pentru acest proiect. Şi a doua intrebare, cum va participa Romania la apărarea bazei de la Deveselu? Dacian Cioloş: Aşa cum s-a subliniat aici de către practic toţi interlocutorii şi prietenii noştri americani şi de către secretarul general al NATO, acest dispozitiv, in primul rand, nu este orientat impotriva Rusiei. In al doilea rand, şi insist, este un sistem de apărare, nu de atac. Cred că este legitim pentru oricine să se apere şi să-şi aloce mijloacele necesare pentru a se apăra şi aici doresc incă o dată să mulţumesc partenerilor noştri americani pentru că au luat această decizie şi sper, incă o dată, că şi NATO va integra această facilitate in dispozitivul de apărare. Oricum, specialiştii vă pot spune, sistemul este construit in aşa fel incat să fie orientat spre apărare şi nu spre atac, şi cu atat mai puţin spre Rusia. Legat de participarea Romaniei la apărarea, la protecţia acestei facilităţi, lucrurile au fost clare de la inceput, există un protocol in baza căruia acest parteneriat funcţionează deja. Reporter: Domnule Secretar adjunct, intrebarea vă este adresată. In ciuda asigurărilor date Rusiei, Moscova nu crede in ele. Intrebarea mea este: sunteţi ingrijorat că acest demers ar putea periclita relaţia cu Moscova, pană la ingreunarea negocierilor cu ei, in chestiuni precum cele legate de Siria. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Să sperăm că nu se va intampla acest lucru. Ideea acestui tip de apărarea antirachetă exista de dinainte de Administraţia Obama. Eram subsecretar al Marinei SUA in 2009, cand s-a decis să se avanseze cu aceste idei. M-am implicat in fiecare decizie din acest proces şi Rusia nu a fost pusă in discuţie. Nu a fost niciodată vorba despre Rusia, ci intotdeauna despre rachetele balistice trimise din regiunea Orientului Mijlociu impotriva aliaţilor NATO şi a forţelor SUA din Europa. As dori să reafirm ceea ce a declarat secretarul general: ne-am oferit să le arătăm rușilor caracteristicile tehnice, am făcut tot ce putem pentru a ne asigura că ei ințeleg capacitatea sistemului, și de ce nu prezintă vreun tip de amenințare la sistemul lor strategic de apărare. Aşadar, sper că vom avea o comunicare deschisă cu ei şi vom continua să conlucrăm pe chestiuni unde avem păreri divergerte, sper că nu este cazul aici. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: Susţin ceea ce aţi afirmat: este vorba de apărarea antirachetă, aşadar despre apărare. Sistemul nostru nu poate submina sau slăbi sistemul strategic de securitate al Rusiei, nu putem dobori rachetele lor antibalistice cu interceptori nici din Romania, nici din componenta pe care o vom construi in Polonia. Este vorba de geografie şi fizică, sistemul este prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea dobori rachetele balistice intercontinentale ruseşti, aşadar este apărare impotriva rachetelor balistice, este un sistem de apărare, nu este vorba despre Rusia, ci despre protecţia noastră impotriva ameninţărilor venite din afara sistemului euroatlantic. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Nu acesta este scopul acestui tip de facilitate, este in primul rand destinat a contracara rachetele balistice cu rază medie şi lungă de acţiune lansate din Orientul Mijlociu. Nu rachetele cu rază scurtă de acţiune sunt in vizorul nostru, mă refer la apărarea impotriva acestor rachete, scutul acesta este pentru o apărare extinsă impotriva ameninţărilor ce vin din afara zonei de operaţiuni euroatlantice. Aşadar, nu există nici un plan vizand astfel de acţiuni. Reporter (...) Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: In primul rand, acesta este cel mai avansat, cel mai cuprinzător sistem de apărare antirachetă pe care -l putem avea. Intr-un fel, este un sistem foarte sofisticat, foarte avansat; n-am mai văzut așa ceva in lume inainte. In al doilea rand, este un sistem dezvoltat pentru că intr-o perioadă lungă de timp, am văzut proliferarea rachetelor balistice, țări care nu sunt atat de departe de NATO, se află in procesul de dezvoltare a sistemelor lor de rachete balistice, ele, de asemenea, incearcă să dobandească acest tip de sisteme. Prin urmare, facem o investiție de lungă durată, dat fiind că ne confruntăm cu o amenințare de lungă durată. Acest lucru este vital, el anunță intr-adevăr capacitatea noastră de a apăra aliații NATO impotriva tuturor tipurilor de amenințări balistice. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Apărarea antirachetă este una dintre cele mai complexe operaţii din punct de vedere tehnic pe care le puteți imagina; este ca lovind un glonț cu un alt glonț. Modul in care o determinăm printr-o serie de teste și demonstrații, dezvoltăm ceea ce se numește probabilitatea de a dobori printr-o singură lovitură, in cazul in care probabilitatea este prea mică, vor fi doua lovituri asupra rachetei, deci, noi credem ca acesta este un sistem extrem de eficient. Uneori, este nevoie de o singură lovitură, alteori de două. Dar, noi considerăm acest sistem ca fiind unul foarte puternic prin capacitatea sa de a dobori rachetele balistice in zonă. Așadar, a doua intrebare este: ar trebui să contribuie aliații NATO la consolidarea sistemului de-a lungul timpului? Se intamplă deja ceea ce a spus Secretarul General. Există un radar de avertizare in timp real, in Turcia. Există un centru de comandă in Germania, care spune cand și ce tip de lovituri ar trebui să fie aplicate impotriva rachetelor. De aceea, distrugătoarele de rachete balistice pe care Spania le găzduieşte, au aceeaşi forţă ca interceptoarele pe care ii aveți aici. Regatul Unit a dezvoltat un radar a cărui rază foarte lungă de acţiune acoperă şi țările nordice. Atat Olanda cat și Danemarca şi le imbunătățesc pe ale lor. Si m-aş aștepta ca acest lucru să se intample in timp: acesta este un sistem de sisteme care protejează NATO. Și de fiecare dată cand adăugați o piesă nouă, care imbunătăţeşte sistemul, imi imaginez că acest lucru va continua in timp. Reporter: Domnule secretar general Stoltenberg, va exista o prezenţă navală permanentă in Marea Neagră, aşa cum a solicitat Romania şi cum va funcţiona aceasta? Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Noi ne-am sporit deja prezența navală in Marea Neagră, și am făcut acest lucru, deoarece după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și destabilizarea de către Rusia a estului Ucrainei prin susținerea separatiștilor, ne-am decis să punem in aplicare ceea ce numim: măsuri asiguratorii, in flancul estic al Alianței. Și o parte a acestor măsuri asiguratorii o reprezintă prezența navală sporită in Marea Neagră, mai multe exerciții, iar acum evaluăm măsurile pe care le putem lua in continuare. Și discutăm in această dimineață, cu privim la ceea ce mai putem face pentru a ne asigura că avem o prezență militară suficientă, atat pe uscat , dar și la Marea Neagră, dar in același timp, amintiți-vă că există o stransă legătură intre prezența și intărirea capacităţilor, iar NATO și-a sporit capacitatea sa de intărire, la nevoie. Ne-am triplat dimensiunea forței de răspuns a NATO, am stabilit un grup de lucru comun, acestea reprezentand răspunsul nostru la comportamentul unei Rusii mai asertive. Prezența sporită a devenit realitate și evaluăm ce se poate face in continuare. Și vom lua decizii la summitul din Varșovia, in ceea ce priveşte prezența și intărirea capacităţilor. Dacian Cioloş: Dacă imi permiteţi, pe acest subiect; sigur, a fost iniţiativa Romaniei şi Romania a fost foarte activă in a construi această posibilitate a unei prezenţe in Marea Neagră, suntem conştienţi, pentru ca această structură să existe, este necesară implicarea şi a altor parteneri decat Romania in Marea Neagră și avem discuţii destul de avansate şi cu vecinii noştri bulgari şi cu prietenii noştri turci pentru a construi impreună această prezenţă. Odată ce această prezenţă cu rol in primul rand de exerciţiu este construită, sperăm şi alţi aliaţi să participe la aceste exerciţii in Marea Neagră. Şi intenţia noastră este de a prezenta acest proiect la summitul de la Varşovia, un subiect pe care l-am mai discutat şi eu, şi domnul preşedinte cu domnul secretar general. Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Ieri, am avut intalniri la Bucureşti, cu Preşedintele Romaniei, cu miniştrii Apărării şi Afacerilor Externe. A fost o zi tristă deoarece a fost inmormantarea a doi camarazi de arme romani, care şi-au pierdut viaţa in Afganistan. Domnule prim - ministru, doresc pe această cale, să prezint condoleanţe din partea Departamentului Apărarii Statelor Unite, poporului roman, forţelor armate romane. Sistemul pe care l-am inaugurat este o minune tehnologică, dar oamenii care il operează: femei şi bărbaţi, fac cel mai mare sacrificiu. Prezint incă odată condolenţe poporului roman pentru cei doi luptători căzuţi in Afganistan. COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș participă joi, 12 mai, la ceremonia, organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu, dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS). Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA). La eveniment vor participa inalți oficiali romani, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate in Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale. Romania a susținut de la inceput eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, in baza principiilor indivizibilității securității şi solidarității aliate. Romania sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor şi forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu Romania işi asumă concret un astfel de efort, consideră premierul Dacian Cioloș. Participarea Romaniei la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atat in relația bilaterală cu Statele Unite, cat şi din punctul de vedere al consolidării poziției Romaniei de Aliat de incredere in cadrul NATO. Proiectul romano-american de la Deveselu contribuie substanțial la programul NATO de apărare impotriva rachetelor balistice, la intărirea securității Romaniei și la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a inceput in 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Integrarea sistemului in capabilitatea NATO de apărare impotriva rachetelor balistice este in grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ IN CADRUL VIZITEI LA UNITATEA DE SPRIJIN NAVAL DE LA DEVESELU 12.00-12.45 Ceremonia cu prilejul căreia vor rosti discursuri premierul Dacian Cioloș și alți inalți oficiali ai SUA și ai NATO 12.45-13.00 Turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă 13.00-13.15 Conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work 13.20 Intrevedere cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg 13.45 Semnarea in Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu 2016-05-12 00:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_deveselu.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul ”Săptămânii egalității de șanse între femei și bărbați”Știri din 11.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-prilejul-saptamanii-egalitatii-de-anse-intre-femei-i-barbati 2016-05-11 18:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-11-07-17-11big_sigla_guvern_albastru.pngDeclarații de presă susținute de secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Victor Strâmbu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, privind rezultatele testelor de analiză a dezinfectanților utilizați în spitaleȘtiri din 11.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-secretarul-de-stat-din-ministerul-sanatatii-victor-strambu-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-privind-rezultatele-testelor-de-analiza-a-dezinfectantilor-utilizati-in-spitaleGalerie foto [Check against delivery] Dan Suciu: Am revenit, cum v-am spus acum o oră. Avem un prim set de rezultate și credem că suntem indreptățiți să tragem și o concluzie și atunci am decis să prezentăm acest prim set de rezultate și concluziile pe care le tragem, evident, in urma rezultatelor pe care le-am obținut. Sunt cu domnul ministru Victor Strambu, vă rog, prezentanți dvs. rezultatele. Victor Strimbu: Sunt primele rezultate și cred că nu mai suferă o amanare. Sunt mult mai multe probe la institutul național, la ICECHIM, aici avem vreo 20 de probe, cred că le-ați și primit deja. Există diferențe in concentrații intre valoarea declarată și cea estimată prin analizele făcute la ICECHIM, măsurate. E vorba de procente de concentrații pe diverse tipuri de substanțe active. De exemplu, la clorua de amoniu - este o sare, mă rog, substanța activă - 15% era valoarea declarată, 5,18 - valoarea măsurată de către sepcialiștii de la ICECHIM. De asemenea, mai sunt diferențe, de exemplu, la un produs de iod valoarea declarată este 10, cea determinată de teste, 7,41, tot in procente concentrație. La glutaralaldehidă, de exemplu, avem 12% valoarea declarată, 1,23% valoare măsurată. Deci, cam in felul acesta sunt aceste analize. Unele concordă, de exemplu la propanol, la alte substanțe active pe care le au produsele biocide de la firma Hexi Pharma. In același timp, astăzi s-a terminat controlul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul ministerului la firma Hexi Pharma. Vă prezint doar niște concluzii preliminare, așteprăm ca raportul să fie redactat in aproximativ 2 zile, fiindcă sunt mult mai multe documente, dar pot să vă spun că s-a decis retragerea produselor neconforme. Ce inseamnă neconformitatea? Este vorba de ceea ce există pe eticheta produsului imbuteliat față de recomndările pe care le are comisia de biocide care lucrează după standardele europene, după un regulament care e specific lor. Retragerea trebuie să se facă imediat, există documente care trebuie păstrate la unitate și vor fi ridicate și, de asemenea, pe vechiul HG, neamendată pană acum, cand am amendat-o, au și o amendă contravențională de 40.000 de lei. De asemenea, am cerut de la Institutul Național de Sănătate Publică, de la Comisia de biocide, o listă cu producătorii și cu produse similare din punct de vedere al substanțelor active din Romania. Pot să vă spun că in Romania există 18 producători, 8 pentru produse de dezinfecție la nivelul tegumentelor și 10 pentru suprafețe, instrumentar ș.a.m.d. De asemenea, există foarte mulți importatori, distribuitori, exact la fel ca la medicamente. Mi s-a transmis o listă, există pe piață, la ora actuală, aproximativ 110 tipuri de biocide pentru ambele situații. Deci, aprovizionarea cu biocide pentru sistemul sanitar nu este o problemă fiindcă o să facem recomandarea, intr-o videoconferință cu direcțiile sanitare, către spitale, să iși retragă din folosință produsele de la Hexi Pharma. Aceasta ar fi una dintre măsuri. De asemenea, aștemptăm concluziile raportului de la Inspecția Sanitară de Stat. O să publicăm acest raport pe site, o să dăm și un comunicat de presă. Acestea sunt primele rezultate pe care le avem, nu am așteptat, mai sunt acolo peste 70 de produse la care, pentru fiecare, se vor efectua intre 4 si 6 tipuri de analize. Este un volum de muncă destul de mare pentru cercetătorii de la Institutul ICECHIM. Dan Suciu: Evident că aceste controale și analize vor continua și va fi și o fază a doua, aceea prin care incercăm să verificăm celelalte produse din piață pentru a avea o imagine completă a subiectului acesta. Victor Strimbu: Se vor face verificări, prin sondaje, la producători, la distribuitori, pentru a fi siguri că produsele folosite la nivelul unităților sanitare sunt conforme, bune de utilizat. De asemenea, există modificări legislative, există această hotărare de guvern care a fost amendată. Ea, de fapt, ce face? Pune in practică o recomandare a Uniunii Europene. La această hotărare se adaugă un ordin care, de fapt, reglementează inspecția și controlul la nivelul produselor biocide la care am introdus, probabil cum ați auzit și in conferința de presă de mai devreme, obligativitatea unor controale ceva mai amănunțite, cu un număr mai mare de laboratoare și probabil că va fi la un timp ceva mai scurt. Dan Suciu: Incă un singur detaliu: ancheta penală continuă pe altă parte. Ceea ce Ministerul Sănătății, ICECHIM și Guvernul au făcut, in acest moment, este parte a unei anchete administrative și a unei recomandări de lucruri pe care vrem s-o continuăm. Dar nu excludem ca să ne indreptăm in civil impotriva companiei respective, pentru că există prejudicii pe care incepem să le constatăm și să le măsurăm ca atare, așa că, indiferent ce se va intampla cu compania respectivă, să putem reacționa in termenii legali și in cadrul legal existent. Repet, nu vorbim insă aici de o anchetă penală, vorbim de o anchetă administrativă cu eventuale consecințe adminsitrative și civile. Intrebări. Reporter: Domnule secretar de stat, ați spus substanțele active, dar avem o corelație pe produse. Unul dintre produse este de zece ori diluat: supraseptul, da? Actual hexiosept. /...;/ Victor Strambu: Aveți buletinele. Reporter: Care dintre produsele analizate - că sunt 16 probe, nu 16 produse. Cate produse au fost analizate? Victor Strambu: Nu am acum informații, o să vă dau un răspuns. Reporter: Cate sunt neconforme in acest moment? Cate produse sunt diluate? Victor Strambu: Aveți probele. De la 194 la 197 sunt numerele de inregistrare, sunt primele probe care au apărut astăzi, la toate s-au constatat neconformități. Reporter: Deci la toate sunt neconformități? Victor Strambu: Da, da. Fiindcă se analizează produsul. Reporter: Deci toate produsele pe care le-ați analizat sunt neconforme? Victor Strambu: Da, da. Adică, chiar dacă există, există niște diferențe, la unele marcante, precum ați văzut, de zece ori. Iar la altele sunt niște diferențe ceva mai mici: 5,7-5. Dan Suciu: Aveți toate produsele menționate acolo, cred că sunt 14. Reporter: Dintre care 14 sunt neconforme? Dan Suciu: Da, dar nu pe toate liniile lor de.. Reporter: Nu pe toate liniile./...;/ Dar in cazul nici unuia dintre produse ceea ce este pe etichetă nu se regăsește in integralitate in produsul respectiv. Atunci ne puteți explica, vă rugăm, acei 5% anunțați acum o săptămană de dl. ministru Cadariu? Victor Strambu: Este cu totul și cu totul altă discuție cu cele 5%. Nu sunt epidemiolog ca să pot să explic foarte bine, dar din valoarea absolută era undeva la 160 și ceva de probe. Dan Suciu: Dacă imi dați voie pot să vă expli eu subiectul, este foarte simplu pană la urmă. Ințelegem cu toții că s-au luat teste de sanitație. Au fost peste 400 de teste de sanitație ...; Reporter: Nu, 3000 și ceva.. Dan Suciu: Sau 3000 și ceva, din care a fost un procent care a ieșit prost. Testele de sanitație, ințeleg, că nu sunt echivalente cu aceste teste pe care le-am făcut noi și aces lucru trebuie bine ințeles. Ele analizează efectul acestor substanțe și a celorlalte substanțe care sunt dezinfectanți, inclusiv, luand in calcul și modul in care sunt utilizați. Deci s-ar putea să fi fost o procedură, nu neapărat o substanța care nu a fost corect utilizată. Deci sunt multe elemente care trebuie luate in calcul. Reporter: Problema nu este că testele sunt mai proaste, ci mai bune decat substanțele. Dan Suciu: Imi dați voie să vă explic: nu inseamnă acest lucru, inseamnă pur și simplu că au fost poate folosite alte substanțe, nu știm acest lucru pentru că...;Tipul de substanțe utilizat pentru dezinsecție nu a fost analizat in momentul sanitației. Doar s-a constatat că pe o anumită suprafață există o anumită problemă. Asta e tot ce s-a analizat. Și au ieșit acele rezultate in procentul respectiv, care nu are nicio legătură cu numărul de spitale pentru că intr-un spital s-au făcut multe teste, știți foarte bine, in diverse locuri. Unități medicale unde intervenția medicală este direct pe holul unității și așa mai departe. In medie ințeleg că sunt șase-șapte teste pe fiecare spital. Deci, din acest punct de vedere, a calcula numărul total de teste și a vedea care din acele teste nu e conform, e un mod de a stabili un procent. Evident. Reporter: Ceea ce vroiam să intreb este următorul lucru: ca medic, nu ca secretar de stat, este posibil, cată vreme din 14 produse niciuna nu este conform ca efectul acestor produse, pe mainile medicilor, pe paturi, pe instrumentar - pentru că sunt și produse de instrumentar printre ele /...;/ deci este posibil ca cele 14 produse care nu sunt conforme să producă acel rezultat ultramajoritar al eficienței? Victor Strambu: Haideți să punem problema la modul real. Hexi Pharma are cam 20% din piață, restul sunt produse de la alte firme. Nu avem acum o evidență ...; Reporter: Nu, dar nu vreau să fiu nepoliticos. S-au folosit in toate județele, mai puțin in șase județe, la testele de sanitație, ni s-a spus clar asta, doar produsele Hexi Pharma. Testele de sanitație pe ele s-au făcut. Victor Strambu: Am ințeles. Dacă imi permiteți să vă explic. De exemplu și in spitalul in care lucrez există două produse Hexi Pharma, restul sunt de la alte firme. Testele de sanitație arată incărcătura de germeni de pe mană sau de pe suprafețe după ce a fost curățată .. Reporter: Cu Hexi Pharma.. Victor Strambu: Nu, mă ascultați pană la capăt? După ce a fost curățată și tratată cu un biocid. După care se așteaptă un timp și se recoltează probă. Inclusiv la Carol Davila a ieșit de pe o masa pe care se scriau externările. Asta pot să vă spun. Nu avem o evidență pană acum că sunt produse numai Hexi Pharma care se analizează acum la ICECHIM, și am cerut analiza pe loturi. Putem să avem diferențe pe loturi. Eu trebuie să am o dovadă certă. Poate am avut un lot prost. Poate a fost o deficiență de fabricație. Nu știu. Pană nu am toate rezultatele, oricum am luat aceste măsuri. S-a dus inspecția sanitară, retragem produsele, inlocuim cu ce trebuie. Dar după asta noi trebuie să avem o statistică clară, pe loturi, pe substanțe, pe tot ce trebuie. Așa trebuie să discutăm dacă vrem să facem o analiză serioasă. Reporter: Deci nu vă supărați, nu am ințeles. Nu știu cine nu face o analiză serioasă, dar ideea este următoarea: la conferința de presa, cand ni s-au comunicat rezultatele, ni s-a spus că cele 3000 și ceva de probe sunt luate exact in modalitatea in care foarte clar ați explicat-o dvs. publicului aici, pentru produsele Hexi Pharma, cu excepția a șase județe unde nu erau respectivele județe. Deci aceste produse care astăzi, in număr de 14, 100% sunt neconforme, sunt cele care au generat eficiența de 95%. Dan Suciu: Dar nu știu de ce considerați eficiență. Reporter: Pentru că testele de sanitație sunt teste de eficiență in spital. Așa ni s-a comunicat. Așa mi-a spus ministrul sănătății la vremea respectivă. Dan Suciu: In regulă. Acum am făcut o cu totul și cu totul altă analiză și corelația pe care o faceți, nu o putem susține. Este o corelație de două subiecte complet diferite, care, desgur, la un moment dat au implicații reciproce - pentru că folosim o substanță și avem un rezultat. Ceea ce vă putem noi spune acum este un singur lucru: testele pe care le-am efectuat pe aceste substanțe, care sunt teste chimice, nu de sanitație, au ieșit prost. Consecința acestor teste este următoarea: recomandăm ca aceste substanțe să nu mai fie utilizate. De asemenea, continuăm investigația pentru a vedea dacă mai există alte substanțe care nu respectă toți indicatorii și toți indicii de calitate. Acesta este primul pas al anchetei. Apoi vom vedea in ce măsură testele de sanitație pot fi respectate și pot aduce rezultate mai bune, după ce utilizăm substanțe care știm că dau rezultate mai bune. Acest lucru se va intampla după ce vom avea un nou ordin al ministrului, care prevede parametri de sanitație bine cuantificabili pentru că, deocamdată, trebuie să recunoaștem că inclusiv testele de sanitație efectuate deja erau sigur pe anumiți parametri care nu aveau cuantificarea bine stabilită prin ordin de ministru. Abia atunci putem spune cu certitudine că in spitalele din Romania lucrurile sunt, intr-adevăr, sub control. Dar este demersal pe care il facem și controlăm aceste lucruri ca să avem acest rezultat. Orice altă apropiere intre ce s-a intamplat și ce se intamplă, nu cred că are rost să o mai discutăm in acest moment și nici să discutăm prea mult in legătură cu fostele teste. Ele au arătat un tablou al momentului in care am utilizat substanțe de felul următor. Era clar că pot apărea teste proaste. Dvs. spuneți că au ieșit bine. Eu spun că au ieșit prost aceste teste. Este aprecierea fostului ministru că testele au fost bune. Noi de aceea avem toate aceste măsuri pe care le facem in acest moment, pentru a arăta că dacă situația era bună, nu mai avea sens să le facem. Deci este pur și simplu o reacție pe care Guvernul o are, Ministerul Sănătății o are o situație care nu este deloc confortabilă. Dar in același timp, incercăm să liniștim lumea și să arătăm responsabilitate in actul guvernamental și intr-un act public, de a face curățenie intr-un sistem și la propriu, și la figurat. Asta este ce incercăm in acest moment să facem. Reporter: Ați declarat că toate substanțele utilizate sunt neconforme. De asemenea, că toate produsele neconforme vor fi retrase, asta inseamnă că in spitale nu mai rămane niciun fel de substanță care să poată să fie folosită. Victor Strambu: Problema nu se pune așa, răspundeam domnului Tolontan. Are o cotă de piață de 20% in Romania, tocmai am primit informarea de la INSP cu peste o sută de substanțe biocide la acest moment existent. Reporter: Clasificările au fost făcut strict pe Hexi Pharma nu și pe celelalte firme? Victor Strambu: Strict pe Hexi Pharma. Deci ați ințeles acum despre ce este vorba. Sigur că vom lua prin sondaj și la ceilalți producători, pentru că e normal, după ce se intamplă o treaba din aceasta. Dan Suciu: Aș vrea să elimin toată această ingrijorare legată de achiziția de substanțe din spitale. Oricand un spital poate face o achiziție pe SEAP, sistemul de achiziții publice pentru orice substanță, de azi pe maine, in valoare de sub 15.000 de euro, deci este oricand posibil să-și cumpere substanțele de care are nevoie. Suma nu este extraordinar de mare, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp in care vom clarifica tot ce inseamnă substanțe legate de la această firmă. Deci, această discuție legată de incapacitatea unui spital de a avea sau nu avea substanțe dezinfectante, nu se potrivește momentului, va avea, cu siguranță, substanțe dezinfectante. Este datoria noastră insă să probăm că toate substanțele utilizate in spital sunt bune și vor fi utilizate cum se cuvine. Asta facem in perioada imediat următoare. Reporter: Avand in vedere că lucrurile nu sunt foarte clare aici, este pus la indoială acel 5%? Dan Suciu: Vreau să vă rog dacă se poate să revenim la testele pe care le facem astăzi și nu la testele respective. Reporter: Inainte de a fi retrase produsele Hexi Pharma de pe piață și din unitățile medicale, au fost făcute noi teste de sanitație prin controale incrucișate folosind aceleași produse și in aceleași unități sanitare la care au fost făcute controalele anterioare? Dan Suciu: Puteți să repetați că nu am prins. Reporter: Inainte să retrageți de pe piața produsele Hexi Pharma acum, aceasta este decizia pe care ați luat-o, au fost făcute din nou aceste teste de sanitație prin controale incrucișate? Dan Suciu. Alte teste spuneți. Victor Strambu: Deci aceste produse se retrag, spitalele iși achiziționează sau au produse biocide de la alte firme și este hotărată deja o zona de control mai largă, incrucișată in județe limitrofe pentru a genera costuri mai mici, fiindcă am făcut niște costuri aproximative și astfel de controale costă aproximativ un milion două sute și ceva de mii de lei pentru controale, fiindcă asta inseamnă deplasare cazare, medii de cultură, dar vor fi...; Reporter: Deci din cauza costurilor nu se pot face controale? Cand se vor face astfel de controale? Victor Strambu: Se vor face aceste controale, incep de maine sau poimaine deja s-a dat dispoziție. Vor fi controlate mai larg zonele fierbinți, zonele chirurgicale, ATI, neonatologie, exact pe zona asta. Dan Suciu: Deci ca să revin și să simplific puțin acest răspuns, urmează un set de teste de sanitație incrucișat in perioada imediat următoare, nu vă spunem ziua și ora, pentru că nu este cazul să se facă curățenie de mantuială sau de dragul controlului, dar in perioada imediat următoare vor urma controale incrucișate in toata țara pentru a vedea in ce măsură. Reporter: De ce nu au fost făcute inainte ? Dan Suciu: Pentru că aceasta este procedura pe care am stabilit-o. Vă mulțumesc mult pentru ințelegere și intrebare. Este o altă procedură și un alt tip de control pe care il face sanitația și altă procedură și alt tip de control de conformitate pe care l-am făcut in acest moment. Ceea ce am incercat, de altfel, să spun și răspunzandu-i domnului Tolontan este că vorbim de două lucruri pană la urmă diferite, două controale diferite. Astăzi insă avem datele unui singur control și incercăm să tragem concluziile pe baza acestui control pe care l-am făcut, cel de conformitate legat de etichete și de capacitatea unei substanțe de dezinfecție, de a avea efect conform etichetei pe care o are, asta este ceea vă putem spune acum. Aceste substanțe identificate acum ale acelei firme par a nu fi in această situație. In consecință, printr-o măsură administrativă recomandăm spitalelor să nu le mai utilizeze. Le punem la dispoziție baza de date pentru toate celelalte companii care vand asemenea substanțe pentru achiziții, dacă au nevoie de achiziții, și in perioada imediat următoare testăm atat substanțele existente in piața, pe baza acestei analize pe care am făcut-o astăzi, cat și efectul lor in spitale pe baza unor teste de sanitație. Nu incercăm să anticipăm rezultatele, de aceea, dacă mă intrebați de ce nu am făcut teste de sanitație pană acum, nu am cum să vă răspund decat in felul următor, intai trebuia să știu ce testez, aceasta era ingrijorarea principal. Reporter: Acum spuneți să nu le mai folosească, recomandați să nu le mai folosească și după aceea veniți cu testele de sanitație? Dan Suciu: Vă răspund foarte simplu, pentru a vedea dacă celelalte măsuri, celelalte substanțe pe care le utilizam in dezinfecție sunt valide și dacă procedurile de sanitație sunt valide, pentru că testele de sanitație presupun și proceduri și substanțe deci sunt chestiuni mult mai complexe de disciplină sanitară. Repoarte: Dar nu vom vedea dacă sunt valide testele pe Hexi Pharma? Dan Suciu: Ba da veți vedea cu siguranță tot...; nu, pentru că aceste substanțe este clar, nu are sens să le mai utilizăm, de ce să vedem. Reporter: Dar atunci s-ar pune problema că atunci cineva a mințit cand s-au făcut testele de sanitație? Dan Suciu: Nu este adevărat, nu cred că aceasta este concluzia, dar este dreptul dumneavoastră să aveți ce concluzie considerați. Reporter: Doar o lămurire. In ceea ce privește retragerea de pe piață a produselor, termenul corect este de recomandare din partea Guvernului? Atat? Victor Strambu: Nu. /...;/ Imperativ, intr-un termen de zece zile se retrag produsele neconforme. Acesta este termenul juridic, recomandarea pentru retragerea de pe piață, termen - zece zile. Aceasta este o concluzie preliminară. Reporter: Iertați-mă, domnule secretar de stat, de data asta baza va fi un act, o hartie sau...? Victor Strambu: Sigur că da. Reporter: ...;pentru că, astăzi, de exemplu, la Alba Iulia, cu cateva ore inainte ca dvs. să ieșiți cu aceste date, o operație nu a avut loc pentru că toate cutiuțele din care voiau să șteargă o masă, un bisturiu și pielea, pe ele, pe toate scria Hexi Pharma. Altceva nu aveau și nu a avut loc operația, din acest motiv. E posibil in toată Romania asta să se mai intample acest lucru, să nu aibă altceva decat Hexi Pharma; dacă le aruncă la gunoi...; Mulțumesc: Dan Suciu: Suntem convinși că intr-o zi, in 24 de ore, pot achiziționa dezinfectante. Reporter: Au liber la achiziție? Dan Suciu: Evident. Este dreptul managerului de spital și datoria lui să facă aceste achiziții cand crede de cuvință, in limita sumelor pe care are dreptul să le cheltuiască pentru o asemenea achiziție, in cadrul legal existent. Deci, nu e o problemă...; Victor Strambu: ...;nu, nu. Se poate face achiziție directă conform Ordonanței 34 pană la 15 mii de euro, deci, poate să-și procure. Există piață și, in limita bugetului, poate să-și facă aprovizionarea. Reporter: Dacă achiziția se poate face in 24 de ore, de ce ați dat acest termen de zece zile pentru retragerea produselor? Victor Strambu: Asta e legea, nu am dat-o eu, este vorba de inspectorii de la Inspecția Sanitară de Stat. Acestea sunt niște termene. Probabil că există, transport ș.a.m.d., asta este recomandarea, noi asta recomandăm. Dan Suciu: Deci, recomandarea pe care o facem este de achiziție acum a produselor respective. Asta este o recomandare pe care ministerul Sănătății o face prin Direcțiile Sanitare. O poate face oricand. O va face in conferința video pe care o va ține domnul ministru in perioada imediat următoare, maine cred. Ceea ce spuneam legat de cele zece zile este cadrul legal existent și care trebuie, evident, respectat. Una este, insă, recomandarea pe care o facem, cu toată repsonsabilitatea și subliniez acest lucru și cred că această conferință este destul de importantă și pentru managerii de spital, care ințeleg și văd rezultatele respective și nimeni cred că nu este dispus in acest moment să riște situații legate de sănătatea publică doar de dragul faptului că mai are o cutiuță de nu știu ce substanță in spital. Reporter: Hexio Skin este soluția cu care chirurgii iși curăță mainile inainte să intre in operație. Ca medic, vă intreb...; Dan Suciu: Este una dintre soluții. Reporter: La ce riscuri a fost supus un pacient care a fost operat de un medic care și-a curățat mainile cu această soluție. Dacă substanța activă trebuia să fie de 25% și la test a ieșit la 0,01%? Victor Strambu: Există un timp de acțiune al substanței respective. Pe de altă parte nu se operează cu mainile goale, iar recomandarea se regăsește in cadrul unui ordin, (imi scapă acum) făcută pe vremea ministrului Nicolaescu, dacă nu mă inșel, portul de două perechi de mănuși de cauciuc. Există totuși două perechi de mănuși și nu ar trebui să se supună la un risc. Sigur, dacă există o substanță neconformă există un risc, dar nu operăm cu mainile goale. Dacă vreți acum ca o problemă tehnică. Există o procedură standard de spălat pe maini imbrăcat și există un timp care după ce te-ai spălat pe maini cu o substanță conformă, după aia trebuie să te imbraci intr-un anumit timp limită. Deci astea sunt niște proceduri standard pe care le avem, cel puțin in chirurgie. Reporter: Aceeași intrebare pentru Hexio Spray. Valoarea declarată trebuia să fie 0,15, valoarea determinată este de 0,03%. Este substanța cu care se curăță sălile și saloanele, nu? La ce riscuri au fost supuși pacienții in condițiile in care valoarea determinată este semnificativ mai mică decat cea declarată. Victor Strambu: La aceste substanțe extistă intr-un normativ, care din păcate a fost abrogat, există două tipuri de acțiuni: pe suprafețe murdare sau pe suprafețe curate. Ce inseamnă? Se efectuează intai o curățenie obișnuită și asta inseamnă suprafață curată peste care se aplică respectivul dezinfectant (biocid) sau, in condiții civile, aceste biocide se folosesc fără să facă această curățenie. Sigur că nu pot să estimez riscul la ora actuală procentual. Voi intreba specialiștii și vă voi da un răspuns pertinent. Nu este o soluție să imi dau doar cu părerea. Reporter: Dar d-voastră cum v-ați simțit cand ați văzut analizele? sunteți oamul care le-a ridicat de la ICECHIM. Care a fost primul sentiment? Dan Suciu: Nu aș vrea să intrăm intr-o discuție, dacă imi dați voie, legată de ce simțim și ce facem. Primul sentiment este acesta pe care vi-l exprimăm cumva fără emoție. Incercăm să luăm decizii și acele decizii care să reducă riscurile la maximum. Vrem să reducem riscurile de infecții in spitale. Asta este ceea ce vrem să reușim să facem. Cu sentimente sau fără, nu știu, dar cu conștiința unei situații pe care vrem să o ducem la bun sfarșit și cu responsabilitatea acestui act. Nu vrem să ascundem nimic. De aceea am ieșit foarte repede cu aceste analize. Nu le avem pe toate, dar am ieșit foarte repede cu ele. Puteam să stăm să vă spunem liniștiți că incă se mai lucrează la ICECHIM, dar nu era deloc o liniște această expresie. Vrem să traducem toate aceste rezultate pe care le avem in decizii publice, de sănătate publică și dincolo de sentimente, in acțiuni. Mai avem două, trei intrebări pe care vrem să le luam și aș vrea să le facem punctuale și să nu intrăm intr-un dialog in permanență pentru că nu reușim să comunicăm eficient noi. Ințeleg interesul, dar cu singuranță vom mai fi la dispoziția dvs. pe subiectul acesta. Reporter: Dvs. sunteți chirurg, dacă nu mă inșel, și șeful unei secții. Spuneți-mi dacă in toată activitatea dvs. ați știut vreun moment că in spital, in secție, se folosesc substanțe care nu sunt conforme. Victor Strambu: Cum să poți să știi așa ceva! In momentul in care tu ai o substanță care a fost achiziționată, pe care dacă citești pe prospect ți se spune că este bună și o folosești, da? Din intamplare, sau mai bine zis din fericire nu am avut de-a face cu produsele Hexi Pharma dar nu asta are importanță fiindcă, acum vă spun un lucru. Pentru un test de eficacitate se plătește intre 6 și 16.000 de euro in laboratoarele din afară, cu care am luat și legătura de altfel. Adică vor urma și astfel de teste, in afară, indiferent de costuri, fiindcă incă nu avem un laborator acreditat, iar noi trebuie să le facem cu laboratoare acreditate. Atunci, normal, tu trebuie să crezi ce ți se spune intr-un prospect, nu? Atunci nu am mai lua aspirină. M-aș uita la aspirină și aș spune, bun, o fi aspirină sau... Trebuie să cred totuși producătorul. Reporter: Domnule purtător de cuvant, a primit guvernul pană la această dată, 10 mai, vreun raport de la SRI cu privire la compania Hexi Pharma și cate informări au fost făcute guvernului Romaniei de către SRI odată pe Hexi Pharma, alte companii și in privința infecțiilor din spitale. Dan Suciu: Nu am cunoștință pe așa ceva. Nu am cunoștință in legătură cu ce spuneți dvs. O să incerc să mă interesez să văd dacă aceste informări sunt făcute și ele pot fi transmise. Reporter: Pentru eventualele noi achiziții de produse dezifectante in spitale... Cine va face plata acestor acestor achiziții? Din ce bani vor fi plătite? Care este procedura? Victor Strambu: Există buget la nivelul spitalului. Există filă bugetară pentru zona respectivă. Știu cat au nevoie, iși achiziționează ș.a.m.d. Reporter: Dacă s-au făcut deja toate cheltuielile necesare și acum trebuie reimprospătat stocul și nu mai au bani, care este procedura? Dan Suciu: Sunt de acord că este foarte important, dar aș vrea să nu intrăm in supoziții. Dacă avem cazuri concrete. Haideți să vorbim pe cazuri concrete pentru că avem situații concrete la care merită și e bine să răspundem. Se pot intampla o mulțime de alte situații in spitalele din Romania, care nu au legătură cu ce intrebați dvs. Aș vrea să rămanem in temă și să vă clarificăm subiectul. Ceea ce vă pot spune incă o dată și vă mai spun și a doua oară, dacă e nevoie, la nivelul spitalelor există resursa financiară cu siguranță pentru achiziția pe termen scurt de substanțe dezinfectante. Nu va fi o criză a substanțelor dezinfectante in spitale. Domnule ministru, puteți și dvs. repeta acest lucru ca să fie probabil mai credibil decat din perspectiva mea de purtător de cuvant. Acest lucru este una din prioritățile ministerului și avand in vedere că primul-ministru ocupă poziția de ministru al sănătății interimar, știu acest lucru și vi-l trasmit ca atare. Nu va fi o criză de genul acesta, ne ocupăm de acest subiect. Reporter: Eu am nevoie de niște lămuriri pentru că mulți dintre noi nu știm lucrurile astea și nu le-am ințeles foarte clar. In analizele acestea este vorba despre 14 produse exclusiv de la Hexi Pharma? Victor Strambu: Numai de la Hexi Pharma. Reporter: Bun. Cate alte produse de la Hexi Pharma sunt incă in analiză la ICECHIM? Victor Strambu: Nu am acum o cifră exactă. S-au strans șaptezeci si ceva de probe. Mă informez și vă voi transmite printr-un comunicat de presă. Reporter: Alte produse de la alte firme existente pe piață, există acum in analiză la ICECHIM? Victor Strambu: Nu! Este vorba doar de produsele Hexi Pharma și de la spitalele care au avut neconformități /.../ Dan Suciu: Vor fi făcute verificări. Vă explicam procedura de verificare in perioada imediat următoare. Reporter: Soluțiile care au fost duse la ICECHIM erau sigilate sau au fost deschise și apoi resigilate de poliție? Victor Strambu: Să vă explic cum a fost. In cadrul anchetei penale s-au prelevat 4 recipienți. O probă martor care rămas in spital sigilată de către poliție, deci au fost echipe duble ale poliției și ale inspectorilor sanitari din teritoriu. O probă și o contra probă pentru ancheta penală sigilată la fel, deci toate au fost prelevate in același moment. Și o altă probă prelevata tot in această echipă comună, care a rămas sigilată la DSP-uri. Prin acord de la Parchet ni s-a dat voie să folosim proba 4 de la DSP, pe care ei au luat-o sigilată special pentru această anchetă administrativă și mai bine zis chimică pe care o facem acum. Deci așa au fost. Probele au fost sigilate, nu ne permitem divagații Reporter: Și după izbucnirea acestui scandal s-au intors pacienți in spitale pentru a semnala anumite probleme? Nu știu, poate consideră că au făcut o operație și s-au imbolnăvit de altceva după aceea sau au inceput să apară astfel de cazuri? Victor Strambu: Nu am nici o informație actuală despre chestia aceasta Dan Suciu: Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. Pe măsură ce avem rezultate și decizii noi in legătură cu această situație venim cu informații. Vă mulțumesc mult. 2016-05-11 17:30:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-12-11-27-45big_880088.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la Ministerul SănătățiiȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-la-ministerul-sanatatiiGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş după vizita la Ministerul Sănătăţii [Check against delivery] [Check against delivery] Bună ziua! Am avut o discuţie cu conducerea Ministerului Sănătăţii, cu secretarii de stat. Am trecut in revistă, in primul rand, urgenţele. Sper eu ca incepand de maine să avem primele rezultate de la ICECHIM pe testele de concentraţie care au fost făcute pe probele prelevate de la Hexi Pharma, din cate am inţeles, urmand ca in zilele următoare să se preleveze probele şi să se facă testele şi de la celelalte firme producătoare care livrează produse in Romania. O să le facem proporţional şi cu cota de piaţă, ca să avem o reprezentare cat mai bună a prezenţei acestor produse in spitale. Aşa cum am mai spus şi sambătă, obiectivul este să ne asigurăm că produsele care se folosesc pentru dezinfecţie in spitale sunt la calitatea scontată şi işi fac treaba. Pe de altă parte, am convenit să continuăm şi testele de sanitaţie in spitale, mai ales in spitalele şi in secţiile cele mai expuse riscurilor de infecţie, teste incrucişate. S-au făcut deja teste de sanitaţie in toate spitalele, după cum ştiţi, cu anumite rezultate, in urma cărora noi acum facem şi aceste teste de concentraţie, dar am hotărat să reluăm aceste teste de sanitaţie incrucişate, de la un judeţ la altul, dar concentrate in prima fază pe spitalele sau pe secţiile cu risc de infecţie cel mai mare. Pe de altă parte, urmează să modificăm mai multe acte normative la nivel de ordin de ministru şi de hotărari de guvern. O hotărare de guvern cu sancţiuni o să intre pe ordinea de zi a guvernului de maine. La fel, e un ordin de ministru care va fi semnat astăzi. Pe săptămana viitoare vom veni cu un alt ordin de ministru care să vizeze mai ales partea de teste pe infecţiile nosocomiale, acel ordin care, din 1982 n-a mai fost modificat, ba chiar după 90 au fost eliminate mai multe lucruri de acolo, ceea ce a făcut ca in momentul de faţă chiar şi aceste teste de sanitaţie nu sunt făcute după o procedură care să fie foarte clar definită. In consecinţă, nici in momentul in care se fac verificările eficienţei produselor in spitale n-avem o procedură clară la nivel naţional. Vom veni şi cu nişte clarificări in privinţa procedurilor de achiziţii a biocidelor, in aşa fel incat să ne asigurăm că in toate spitalele, chiar dacă contractele se fac la nivelul spitalelor, dar să ne asigurăm că sunt respectate aceleaşi proceduri şi aceleaşi standarde vizavi de calitatea produselor respective. In următoarele ore, pană diseară, o să dăm un comunicat de presă cu detalii asupra acestor aspecte tehnice pe care le-am discutat astăzi aici. Sigur, am trecut apoi in revistă şi alte lucruri de actualitate legate de agenda ministerului, urmează să ne mai vedem săptămana viitoare. Astăzi o să semnez, o să reconfirm delegările de atribuţii pentru secretarii de stat care urmează să continue să-şi desfăşoare activitatea fiecare pe aria lui de responsabilitate. Reporter: Dacă maine testele vor arăta că dezinfectanţii sunt diluaţi de zece ori, cum a arătat ancheta jurnalistului Cătălin Tolontan, ce măsuri sunteţi pregătit să luaţi? Dacian Cioloş: Păi, pe de o parte, e Procuratura care işi face treaba, şi Procuratura a luat, au luat şi ei probe cu sprijinul Poliţiei, aşa cum am informat sambătă, de la Hexi Pharma. Eu v-am spus că noi facem o anchetă administrativă, cu obiectivul de a elimina din uz, inainte de a aştepta sau fără a aştepta rezultatele anchetelei penale, de a elimina din uz, imediat ce constatăm că produsele care sunt acolo sunt neconforme, le eliminăm pentru ca spitalele să le poată inlocui cu produse conforme. Reporter: Şi aveţi cu ce produse să inlocuiţi? Dacian Cioloş: Sigur, păi există piaţă, vă daţi seama că aici furnizorii o să se adapteze şi o să vină cu produsele respective, cu produsele bune. Cum am spus, după Hexi Pharma, in zilele următoare vom continua aceste teste de concentraţie şi la celelalte produse, in aşa fel incat să ne asigurăm că ceea ce rămane in spital sunt produse bune. Reporter: Laboratorul ICECHIM incă nu este acreditat. Cum faceţi acolo teste de concentraţie? Dacian Cioloş: Păi, testele de concentraţie danşii pot să le facă. Ai nevoie de un laborator acreditat cand te duci să dovedeşti ceva in instanţă, de exemplu. Era o decizie administrativă şi chimistul am nevoie să-mi spună dacă produsul respectiv are sau nu concentraţia şi eu imi asum pe urmă decizia să iau decizia respectivă administrativă. De acum inainte, şi asta din zilele următoare, pentru că, vă spun, vom modifica mai multe acte normative, vom veni cu nişte precizări şi prevederi mai clare legate de toate contractele care se vor semna de acum inainte pentru aceste produse, tocmai pentru a ne asigura că produsele de acum inainte vor avea calitatea care e prevăzută in contract, să nu ne mai limităm doar la preţ sau, mă rog, la aceste verificări care sunt făcute o dată la intrarea pe piaţă. Reporter: Medicii de la Alba spun că au amanat o parte din operaţii pentru că nu mai folosesc dezinfectanţi Hei Pharma şi nu au condiţii să cumpere alt dezinfectant... Dacian Cioloş: Vă sigur că vor veni pe piaţă, atata timp cat va fi dat semnalul că există cerere, o să apară şi oferta. Vă mulţumesc. 2016-05-10 19:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_232344.jpgMCPDC decide lansarea consultării publice pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informațiile de interes publicȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mcpdc-decide-lansarea-consultarii-publice-pentru-modificarea-normelor-de-aplicare-a-legii-nr-544-2001-legea-privind-liberul-acces-la-informatiile-de-interes-publicDupă o amplă perioadă de evaluare privind aplicarea legislației transparenței in Romania, la nivelul a peste 200 de instituții reprezentantive pentru sistemul public central și local respectiv după o perioadă extinsă de consultare intereministerială, dublată de una de dezbatere și consultare cu societatea civilă, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), in temeiul H.G. nr. 961/2015 care ii stabilește atribuțiile in domeniul politicilor de transparență, lansează astăzi, 10 mai 2016, in dezbatere publică, Proiectul de Hotărare de Guvern privind modificarea și completarea Hotărarii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Durata limitată a mandatului asumat de actualul Cabinet in raport cu necesitatea unei perioade extinse pentru amendarea legilor stabilind regulile in domeniul transparenței, caracterul independent al Guvernului și o serie de factori care ar putea afecta, in mod negativ, rezultatul final ne-au determinat să decidem concentrarea eforturilor noastre in continuare pentru imbunătățirea normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, și nu a legii. Discuțiile la nivel de specialiști (in baza unui Ordin al Ministrului MCPDC prin care s-a nominalizat un grup de lucru inter-ministerial cu un mandat scurt și explicit in direcția evaluării actualei situații și a potențialelor soluții) și la nivel de experți neguvernamentali cu practică in aplicarea legilor menționate dar și sesiunile de dezbateri online, inclusiv cu prefecturile, au fost concludente pentru a lua decizia de a ne concentra toate eforturile pentru imbunătățirea Normelor de aplicare pentru Legea nr. 544/2001. Cealaltă lege fundamentală in domeniul practicării transparenței in sistemul public - Legea nr. 52/2003, legea transparenței decizionale, nu prevede posibilitatea redactării de norme, motiv pentru care MCPDC a finalizat recent un Ghid privind un proces transparent și eficient de dezbatere publică in administrație, asumat impreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), varianta finală urmand a fi expediată tuturor celor peste 3.000 de UAT-uri din țară. Textul propunerii de modificare a Normelor privind aplicarea Legii nr. 544/2001 și Nota de fundamentare pot fi consultate pe site-ul MCPDC http://goo.gl/9yjxdR pot fi trimise oricărei persoane interesate respectiv pot fi consultate la sediul Ministerului din Piața Victoriei nr. 1 pe baza unei programări prealabile. Propunerea lansată astăzi de MCPDC ține cont de evoluțiile in comunicarea dintre administrație și societatea civilă, elimină neconcordanțe cu textul legii dar și potențiale bariere administrative in accesul cetățenilor la informații de interes public. Așteptăm orice propunere, sugestie sau opinie cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice pană la data de 25 mai 2015, folosind oricare dintre căile de contact: prin email la responsabilul MCPDC de aplicarea legii nr. 52/2003 - legea transparenței decizionale in temeiul căreia organizăm prezenta consultare publică, doamna Cristina Albulescu: cristina.albulescu@gov.ro și secretariat.mcpdc@gov.ro prin fax la 021 318 11 86 prin poștă, pe adresa pe adresa: Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Piața Victoriei nr. 1. Vă rugăm să ne transmiteți materialele purtand mențiunea: - Propuneri privind proiectul de hotărare a Guvernului privind modificarea și completarea Hotărarii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de inters public. Nepreluarea recomandărilor formulate şi inaintate in scris va fi justificată in scris. MCPDC mulțumește colegilor din administrație care au participat cu interes la grupurile tehnice de lucru, reprezentanților presei care ne-au impărtășit din exemple de lucru in folosirea prerogativelor legilor menționate dar și organizațiilor neguvernamentale cu experiență solidă in acest domeniu pentru toate opiniile impărtășite in ultimele luni. Vă mulțumim foarte mult pentru interes și contribuție in continuare! 2016-05-10 16:48:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-10-04-47-43big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgDeclarațiile premierului Dacian Cioloș după votarea pachetului de legi privind achizițiile publiceȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolo-dupa-votul-pachetului-de-legi-privind-achizitiile-publiceGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am vrut să fim prezenţi şi astăzi, aşa cum am vrut şi săptămana trecută, cand nu a fost cvorum - mai bine mai tarziu decat niciodată. Legile privind achiziţiile publice sunt esenţiale, pentru că suntem deja in intarziere, ele ar fi trebuit adoptate pană pe 18 aprilie și, practic, de atunci incolo, orice nouă licitaţie publică şi contracte semnate pe vechea legislaţie ar fi insemnat penalităţi din partea UE pe fondurile europene. De aceea votul acesta era important şi mă bucur că s-a intamplat şi că nu suntem puşi in situaţia de a fi forţaţi /să recurgem/ la o ordonanţă de urgenţă. Totodată, ordonanţa de urgenţă privind managementul corporativ al companiilor de stat este iar importantă. Noi am venit, la această ordonanţă de urgenţă, cu mai multe amendamente care să asigure o recrutare mai transparentă şi mai eficientă a managementului companiilor de stat. Eu am cerut Ministerului Economiei să fie nu doar cu proceduri de recrutare a managementului performant in companiile de stat, una cu una, ci să vină cu viziune in aşa fel, incat să fie foarte clar ce aşteaptă statul, in general, de la cei numiţi in fruntea acestor companii de stat, companii care, din păcate, de multe ori au fost folosite drept sinecuri pentru anumiţi protejaţi ai unor lideri, la nivel local sau la nivel central. Cred că e important - şi e momentul - să vedem companiile de stat ca pe o resursă naţională importantă, la fel cum e pămantul, la fel cum sunt pădurile şi să exploatăm această resursă, să utilizăm această resursă intr-un mod cat mai performant, nu doar pentru a ameliora funcţionarea pieţelor şi a sectoarelor economice pe diferite domenii, dar şi pentru a valorifica aceste resurse cat mai bine. O mare parte din aceste companii acţionează in sectoare-cheie pentru economia romanească - in sectorul energetic sau in sectorul industrial - şi buna funcţionare a acestor companii poate să atragă atenţia şi investiţii private. Totodată, proasta gestionare a acestor companii a indepărtat de multe ori investiţii private, tocmai pentru că atunci cand, la un complex energetic, de exemplu, nu ai un management care să fie clar transparent şi performant, nu vii să faci afaceri cu astfel de companii. Deci, de aceea votul de astăzi este unul important şi guvernul işi va asuma ceea ce a promis că o să facă in perioada imediat următoare, pornind de la aceste legi. Reporter: Domnule prim-ministru, mergeţi in această după-amiază la Ministerul Sănătăţii. V-aş intreba cat de greu e să găsiţi un inlocuitor pentru portofoliul de la sănătate. Dacian Cioloş: O să-l găsim, o să-l găsim, nu asta e problema. Acum, important este să nu blocăm activitatea ministerului şi mai ales anumite decizii care trebuie luate, pentru faptul că suntem in căutarea unui ministru. De asta am decis să-mi asum această responsabilitate pentru următoarele zile şi, in paralel cu căutarea unui ministru, care, sper eu, să aibă credibilitatea sistemului, să putem continua şi cu deciziile care trebuie luate, inclusiv vizavi de această situaţie privind dezinfecţiile in spitale, dar şi cu alte lucruri pe care vreau să le pregătim, şi care vor intra in mandatul viitorului ministru - aşa cum am spus, anumite modificări de acte normative care să aducă mai multă claritate, mai multă transparenţă şi obiectivitate in ceea ce se intamplă in sistemul de sănătate şi, dacă e posibil, chiar de a inchide anumite găuri negre sau anumite surse de utilizare ineficientă a fondurilor din sănătate. Reporter: Dar, aseară, veneau nişte acuzaţii foarte grave de la domnul Cadariu, demisionar, referitor la faptul că aţi reprezenta sau aţi face jocurile unor grupuri de interese. Dacian Cioloş: Am răspuns ieri. Eu nu am auzit, că nu stau la televizor să văd ce spune domnul Cadariu. Eu il cunosc foarte bine şi ştiu, am incredere că ceea ce spune o face argumentat. Iar dacă aici are argumente precise, sunt autorităţi publice care au responsabilităţi in acest domeniu, pot fi informate legat de acest lucru. Nu cred că a spus un moment domnul Cadariu că eu, personal, apăr anumite grupuri de interese, dar, dacă a spus acest lucru, să spună exact public care sunt aceste grupuri de interese. Dansul ştie foarte bine care a fost obiectivul nostru la instalarea acestui guvern pe domeniu sănătăţii, că de-asta i-am propus această funcţie, şi ştie foarte bine şi ce imi propun pe viitor. Vă mulţumesc. *** Declarații susținute in Parlament de premierul Dacian Cioloș la acordarea votului asupra pachetului de legi privind achizițiile publice Dacian Cioloș: La votul de astăzi ați avut cateva legi extrem de importante și pentru ceea ce guvernul s-a angajat și pentru toți cei care sunt interesați de buna gestionare a resurselor din Romania. Mă refer, in primul rand, la pachetul de legi privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale, legea privind soluționarea contestațiilor și cea privind concesiunile de lucrări și de servicii. Așa cum spunea domnul deputat Iancu, este un pachet de legi care pană acum a blocat inclusiv utilizarea fondurilor europene, pentru că nu s-au putut lansa licitații publice pe legislația anterioară care expirase deja pe 18 aprilie. Acest pachet de legi noi al achizițiilor publice ar fi trebuit să intre in vigoare de la 18 aprilie in acest an, aceasta fusese obligația, era chiar o condiționalitate pentru utilizarea fondurilor europene. Chiar dacă votul s-a intamplat mai tarziu, e foarte bine că s-a intamplat, guvernul are deja pregătit pachetul de hotărari de guvern pentru implementarea acestor legi cat mai repede, in așa fel incat să putem debloca și licitațiile pe fondurile europene. Acest pachet de legi este așteptat și de mediul economic de multă vreme, tocmai pentru că vine cu precizări noi, moderne privind licitațiile, achizițiile publice și vine cu cateva elemente de transparență privind utilizarea fondurilor publice, care erau mult așteptate nu doar de mediul economic, dar și de toți cetățenii, de toți contribuabilii. Doresc să vă mulțumesc pentru adoptarea acestor legi și să vă asigur că Guvernul va adopta in cel mai scurt timp, probabil chiar săptămana viitoare in ședința de guvern, hotărarile de guvern adiționale care ar duce la aplicarea imediată a acestor legi. Totodată, am așteptat cu nerăbdare și votul privind Ordonanța de Urgență 109 cu amendamentele care au fost propuse, ordonanță de urgență care vine cu precizări noi mult mai clare privind modul cum se face recrutarea managementului corporativ in companiile de stat. Din perspectiva noastră, a Guvernului, companiile de stat nu au doar obiectiv să aducă bani la buget, ele trebuie să funcționeze bine pentru că, in foarte multe cazuri, gestionează resurse importante ale statului și performanța in administrarea acestor companii inseamnă și o bună gestiune a resurselor statului din domeniul energetic și din alte domenii, din domeniul industrial. Această ordonanță de urgență va permite acum, odată adoptată, va permite Guvernului să vină așa cum am propus la instalare, cu o nouă abordare privind gestiunea acestor companii de stat, o abordare transparentă, cu Ministerul Economiei care va avea rolul de a aborda vizionar sau de a aborda cu o viziune integrată toate aceste companii de stat care vor avea ca obiectiv nu doar să-și crească performanța și să contribuie prin performanța lor la dezvoltarea altor sectoare cu potențial de a atrage investiții. Doresc deci să vă mulțumesc pentru acest vot și să vă asigur că vom folosi aceste decizii ale dumneavoastră pentru a dovedi rezultate in perioada imediat următoare. Vă mulțumesc! 2016-05-10 15:49:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8888888.jpgDiscursul premierului Dacian Cioloș la recepția organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei de către Reprezentanţa Comisiei Europene în RomâniaȘtiri din 10.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolo-la-receptia-organizata-cu-prilejul-sarbatoririi-zilei-europei-de-catre-reprezentanta-comisiei-europene-in-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doamnă comisar european, doamnă ambasador, este pentru prima dată cand mă adresez cu ocazia zilei de 9 mai in această calitate sau in calitatea de reprezentant al unui stat membru după ce am făcut-o, timp de caţiva ani, in calitate, Corina ştie, de reprezentant al Comisiei Europene. Şi ce pot să vă spun este că sentimentul nu este foarte diferit, pentru că simt aceeaşi plăcere şi aceeaşi responsabilitate de a vorbi despre Uniunea Europeană şi de a vorbi despre Romania, indiferent in ce poziţie sunt, pentru că, la urma urmei, indiferent de funcţiile pe care le ocupăm, Uniunea Europeană este o comunitate şi, atata timp cat o abordăm ca pe o comunitate, este mai puţin important de ce parte eşti. Şi nici nu aş numi de ce parte a baricadei eşti, pentru că eu indrăznesc să sper in continuare că şi Comisia Europeană, şi Parlamentul European, şi statele membre sunt de aceeaşi parte a baricadei, cu acelaşi obiectiv - de a continua această construcţie, pornind şi de la realităţile de astăzi. Sigur, doamna comisar spunea deja: avem o Uniune Europeană care este in construcţie de cateva decenii, care a pornit de la nişte idei ale aşa-numiţilor părinţi fondatori, dar, dincolo de aceasta, noi, ca stat membru, Romania, suntem, iată, in al zecelea an in care sărbătorim Ziua Europei, Ziua de 9 mai, in calitate de stat membru al Uniunii Europene. Zece ani care ar trebui să insemne o perioadă de acumulare a unui anumit grad de maturitate in această nouă calitate, pentru că, după Revoluţia din 1989, ne-am dorit atat de mult să fim parte a acestui proiect şi sper ca acum, parte fiind a acestui proiect, să nu cădem intr-o indiferenţă sau, mai rău, intr-un pesimism care să ne indepărteze de propriile idealuri şi de propriile obiective pe care ni le-am fixat la inceput. Sigur că am ajuns in Uniunea Europeană intr-o perioadă dificilă, intr-o perioadă complexă şi, am spus-o de mai multe ori, din punctul de meu de vedere personal, Romania şi celelalte ţări din Europa de Est au aderat la Uniunea Europeană, dar probabil nu a fost suficient timp pentru integrarea deplină in Uniunea Europeană, şi nu mă refer doar la nivel instituţional, la aderarea la Spaţiul Schengen sau la Zona Euro, ci o integrare de facto in acest proces colectiv de dezbatere şi de decizie la nivel european. Şi cred că aceasta este provocarea pentru următorii ani. Este una să conduci o Europă cu 12 sau cu 15 membri şi este alta să conduci o Europă cu 28 de state membre, cu aceeaşi logică, să spun, de colegialitate sau de unanimitate, cum se discută in Consiliu. Asta presupune un efort de conciliere a unor idei care pot să fie diferite. Şi probabil că tocmai pentru că pentru a putea avansa este nevoie de a elimina disensiunile şi de a găsi puncte de vedere comune, de a găsi numitorul comun pe subiectele pe care se discută, probabil că tocmai de aceea Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană de la inceputul istoriei ei a avansat cel mai mult in perioade dificile şi in perioade de criză, pentru că atunci a fost nevoie de efortul cel mai mare pentru a găsi metodele, modalităţile prin care să găsim punctele comune de vedere. Cred, in consecinţă, că in următorii ani, pentru a vorbi de o Uniune Europeană care să fie in continuare prosperă şi care să fie factor de prosperitate şi pentru alţii, nu doar pentru vecinii ei, ci şi pentru lume, in general, care să fie un factor de echilibru pentru lume, in general, pentru aceasta avem nevoie de dialog şi avem nevoie de curajul de a ne asculta şi de a ne accepta puncte de vedere diferite. Şi ar fi păcat ca acum, după acest /.../ trece de la 15 la 28 de state membre, să creăm falii in interiorul Uniunii Europene, care să se adancească doar in jurul unor puncte de vedere care să fie ireconciliabile. Şi de aceea cred că această criză a migraţiei, care inseamnă, pe de o parte, solidaritate, dar, pe de altă parte, inseamnă şi corerenţă vizavi de proiectul european pe care vrem să il impărtăşim intre noi şi pe care vrem intr-un anumit fel şi trebuie să decidem in ce fel vrem să il impărtăşim şi cu alţii, probabil că această situaţie ne va duce la stadiul următor al construcţiei europene, in care să ne regăsim cu toţii in ceea ce se va construi. Pentru că cel mai uşor este să provoci teamă şi, pornind de la teamă, să provoci violenţă. Dar, nu cunosc in istoria omenirii vreun proiect care să fi avansat prin teamă sau prin violenţă. In schimb, Uniunea Europeană are posibilitatea să demonstreze că teama poate să fie depăşită de comunicare. Pe de altă parte, nu mai este suficient ca acest dialog pentru a găsi puncte de vedere comune să aibă loc doar la nivelul leadership-ului european, doar la nivelul politicienilor. Şi cred că asta a fost, indrăznesc să spun, o greşeală a ultimilor ani in construcţia europeană, faptul că acest proiect de construcţie europeană s-a focalizat prea mult pe negocieri şi pe discuţii intre lideri ai diferitelor state europene, acolo s-au negociat şi aspectele tehnice şi aspectele politice, şi nu s-a discutat suficient la nivelul societăţii, la nivelul reprezentanţilor, celor care exprimă puncte de vedere diferite in diferite regiuni ale Europei, in diferite state membre. Şi cred că aceasta este provocarea pe viitor, nu doar ideea de a construi o democraţie cu adevărat participativă, care cred eu că este şansa democraţiei ca atare, democraţiei ca şi concept, o democraţie mai participativă, dar cred, specific vorbind de Uniunea Europeană, că şansa Uniunii Europene se poate construi doar in măsura in care leadership-ul european, liderii europeni, clasa politică europeană vor găsi mijloacele prin care nu doar să comunice cu baza, dar să permită şi bazei să comunice intre diferitele părţi ale ei. Pentru că, dacă ii intrebaţi pe oameni, şi pe cei din generaţia mea, să spun, şi cei imediat după generaţia mea, cei de 30 - 40 de ani, ce işi amintesc sau care este proiectul european care le reprezintă ceva, o să găsiţi cu siguranţă /.../ o să vorbească de Programul Erasmus, de exemplu, de un program de schimburi de studenţi dintr-o ţară in alta, ceea ce a făcut ca educaţia universitară să treacă dincolo de frontierele de limbă, de cultură ş.a.m.d. Cred că de acest gen de proiecte avem nevoie pe viitor, pentru ca Uniunea Europeană să nu rămană doar o construcţie birocratică, o construcţie administrativă, o structură bazată doar pe regulamente, ci ea să fie trăită efectiv la bază. Şi spun asta pentru că Uniunea Europeană cu siguranţă are nevoie de idei noi şi are nevoie de prospeţime şi Romania, ca stat membru doar de zece ani in Uniunea Europeană, ar putea să aducă acest gen de prospeţime sau, cel puţin, să işi aducă partea sa de contribuţie la elemente noi, elemente noi de abordare a acestui proiect de construcţie europeană. Şi vă provoc pe toţi cei care vă aflaţi aici, in sală, şi care presupun că aţi venit pentru că ideea europeană vă spune ceva, intr-un fel sau altul, să profităm de oportunitatea pe care o vom avea in trei ani, in al doilea semestru al anului 2019, cand Romania va asigura preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deci, cand Romania, vrea, nu vrea, va trebui să işi asume o responsabilitate, inclusiv instituţională, in acest proiect european, să incepem să gandim impreună - nu doar la nivel politic sau la nivel guvernamental, administrativ - această responsabilitate pe care va trebui să ne-o asumăm şi intr-un mod dinamic şi intr-un mod constructiv şi să ne aducem in felul acesta partea noastră de contribuţie activă la acest proiect şi să nu vedem Uniunea Europeană doar din perspectiva beneficiilor pe care le avem, ci să o vedem şi din perspectiva impărtăşirii unor aşteptări sau unor idei pe care le avem. Pentru că cel mai uşor este să stai şi să nu faci nimic, şi apoi, pentru leadership-ul politic, pe acest fond de indiferenţă, şi mai uşor este să vii şi să critici /.../, acum spunand că nu iţi convine sau că nu te reprezintă. Dar ceea ce spun eu este: haideţi să vedem cum putem noi contribui ca acest proiect să ne reprezinte mai bine, intr-un mod foarte practic şi pragmatic, şi să facem asta fără să ne pierdem originalitatea, fără să ne pierdem specificitatea, şi să facem asta continuand să fim mandri şi de, eu ştiu, tradiţiile noastre populare, costumele noastre populare, aşa cum văd că unii nu au ezitat nicio clipă să şi le asume astăzi, de 9 mai, de Ziua Europei. Deci, la mulţi ani, Europa! La mulţi ani, Romania! Şi la mulţi ani, Romania in Uniunea Europeană! 2016-05-10 11:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_ziua_europei.jpgDiscursul premierului Dacian Cioloș la “Ora premierului”, cu tema “Problemele din sistemul de educație”Știri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolo-la-ora-premierului-cu-tema-problemele-din-sistemul-de-educatieGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru această oportunitate de a avea o discuţie, o dezbatere legată de educaţie şi de importanţa educaţiei. Domnul deputat Nicolăescu a subliniat, in principal, două puncte pe care o să le ating in intervenţia mea, dar daţi-mi voie să profit de această oportunitate pentru a vă prezenta mai in sinteză şi alte teme legate de educaţie, care au fost abordate şi sunt abordate de acest guvern. Educaţia a fost mereu declarată o prioritate de guvernare. Reforme succesive au fost iniţiate fără să fie finalizate de la un guvern la altul, iar atunci cand s-a fixat un cadru reglementar stabil, cum a fost Legea 1/2011, el a fost ulterior alterat de modificări repetate sau pur şi simplu neaplicate. Aceste experimente succesive şi-au lăsat amprenta pe conţinutul şi coerenţa sistemului romanesc de invăţămant. Ca şi alte domenii, şi invăţămantul a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele şcolare judeţene sau la conducerea unor unităţi de invăţămant. Fără să-şi fi propus la inceputul mandatului incă o reformă a sistemului, acest guvern a abordat ca o prioritate o serie de probleme importante de implementare care blocau sau afectau calitatea actului educaţional. Voi incepe cu invăţămantul preuniversitar şi apoi cateva elemente legate de invăţămantul superior. Ne-am aplecat incă de la inceputul mandatului pe identificarea acelor prevederi legale care fie nu aveau norme clare de implementare, fie pur şi simplu nu erau respectate. Manualele şcolare, de exemplu, stipulate in legea educaţiei, nu erau pană acum asigurate financiar pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a. Pentru prima dată in ultimii ani, incepand din această toamnă, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a nu vor mai trebui să-şi plătească manualele. In scurt timp, după dezbaterea publică, va fi adoptat şi statutul elevilor care este deja prevăzut de lege, care să vină cu clarificări in privinţa drepturilor şi obligaţiilor acestora. Modificarea regulamentului naţional de organizare a invăţămantului preuniversitar şi dezvoltarea unui cod de etică pentru invăţămantul preuniversitar vor completa acest cadru. S-au asigurat normele necesare finanţării unităţilor de invăţămant particulare şi confesionale acreditate aşa cum o prevede legea. Principiul Legii educaţiei, potrivit căruia banii urmează elevul, este extrem de important şi, practic, incepand cu acest an şcolar, statul susţine elevii in mod egal, indiferent de tipul şcolii la care aceştia merg. O altă zonă ignorată pană acum, insă deosebit de importantă, o reprezintă finanţarea drepturilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi in invăţămantul de masă şi care urmează curriculum-ul şcolii de masă. Printr-o hotărare de guvern care este deja in dezbatere publică, această problemă va fi şi ea rezolvată. Nu in ultimul rand, pentru a putea asigura o alocare eficientă a fondurilor, este necesar să avem o fundamentare clară a costurilor educaţiei. Perioada in care alocarea banilor se făcea din pixul unui ministru trebuie să ia sfarşit. De aceea, am iniţiat mecanismele necesare operaţionalizării Consiliului naţional de finanţare a invăţămantului preuniversitar, structură care să vină cu o abordare fundamentată in calcularea costurilor educaţiei. Ministerul a lansat pentru prima oară in dezbatere publică planul-cadru pentru invăţămantul gimnazial elaborat in urma unui profil al absolventului care fundamentează structura şi conţinutul curriculei. Credem că intr-o curriculă bazată pe profilul educaţional al elevului, ce cunoştinţe dorim pentru elev la absolvire aceasta trebuie să stea la baza elaborării curriculei. In funcţie de acest profil, apoi, putem stabili şi numărul de ore şi conţinutul efectiv al curriculei. Ştim că sunt multe păreri şi viziuni in acest domeniu, de aceea dezbaterea este importantă şi sperăm intr-una cat mai largă şi mai inclusivă pe acest subiect. Ministerul a finalizat deja şi lucrează in continuare la definitivarea unor strategii naţionale in domeniul educaţiei de care depind şi deblocarea fondurilor europene pentru invăţămant. Am mai auzit mult vorbindu-se in ultimele săptămani despre ce nu face acest guvern pe această temă. Permiteţi-mi, deci, să remarc aici, ca in alte domenii, că am pornit de la o situaţie in care condiţionalitătile exante pentru fondurile europene, după cum ştiţi obligatorii pentru declanşarea utilizării fondurilor europene, nu erau indeplinite la preluarea mandatului. Astfel, acum două săptămani am adoptat strategia educaţiei şi formarii profesionale din Romania pentru perioada 2015-2020, strategie care va debloca fondurile care vizează formarea profesională din Romania. Pe 16 mai urmează să fie supus dezbaterii publice un document de poziţie privind invăţămantul profesional dual, iar apoi, in a doua jumătate a lunii iunie, iar apoi, in a doua jumătate a lunii iunie, vom veni cu un pachet de acte normative care ar urma să pregătească operaţionalizarea acestui sistem de invăţămant reformat, incepand cu toamna acestui an. Şi acest sistem de invăţămant profesional dual aduce şi o parte din răspuns la intrebarea pe care a ridicat-o dl. Nicolăescu legat de ce facem cu acei absolvenţi de liceu care nu au diplomă de bacalaureat şi doresc o orientare profesională mai clară. Voi face aici o paranteză importantă. Toţi investitorii din domeniul productiv care vor să vină in Romania ne spun că aşteptarea lor cea mai mare la acest moment, mai importantă chiar decat infrastructura rutieră e un sistem de invăţămant dual sau profesional, care să asigure o forţă de muncă calificată şi continuu adaptată la nevoile pieţii. E de aceea esenţial pentru dezvoltarea Romaniei ca acest nou cadru să fie implementat cat mai curand. El nu vizează doar strict invăţămantul profesional dual, ci va asigura şi o nouă abordare in consilierea vocaţională a elevilor, chiar incepand cu clasa a VII-a sau a VIII-a, care să-i ajute pe aceştia să facă alegeri vocaţionale de profesie in paralel cu o mai bună orientare şcolară şi in acest fel să evităm eşecul şcolar, de multe ori eşec şcolar chiar in pragul bacalaureatului. Noul cadru normativ va permite calificări profesionale care merg dincolo de nivelul trei sau, altfel spus, echivalentul clasei a IX-a plus un an şi jumătate, ducand formarea profesională şi duală spre nivelul IV, echivalent clasa a XII-a şi nivelul V sau formare profesională după liceu. Vorbeam la inceput de managementul şcolar şi depolitizare. Organizăm in această perioadă, intr-un mod transparent, concursuri pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncţi şi directori ai Casei Corpului Didactic. Observăm că in unele judeţe nu se inscrie nimeni la concursuri, nici măcar cei interimari actuali. Prin procedura pe care o propunem in practică, aceşti interimari nu vor mai putea să-şi continue mandatul dacă nu se inscriu la concurs. Sperăm ca prin aceste concursuri să clarificăm şi să stabilizăm pe baze profesioniste şi managementul inspectoratelor. In ceea ce priveşte invăţămantul superior, aş incepe cu tema transparenţei in educaţie şi a managementului instituţional. Se lucrează la dezvoltarea integrată şi la integrarea sistemului informatic din educaţie şi cercetare. Pentru prima dată avem un registru matricol unic, registru care va face imposibilă emiterea in fals a unor diplome pentru persoane care primesc diplome, dar nu sunt inscrise la cursuri, aşa cum a mai fost cazul. Prin conectarea cu date din preuniversitar, vom putea totodată vedea, pe de o parte, intreg parcursul educaţional, sau altfel spus, trasabilitate transparentă, iar pe de altă parte putem debirocratiza o serie intreagă de proceduri, precum admiterea, multe date fiind preluate direct din sistem, fără a mai fi nevoie de adeverinţe. Posibila conectare cu bazele de date de la Ministerul Muncii ne va putea arăta mai apoi, pentru prima dată, şi gradul de angajabilitate a absolvenţilor din invăţămant superior. In ceea ce priveşte finanţarea invăţămantului superior, pentru prima dată, cred, metodologiile de finanţare care iau in considerare şi performanţa universităţii sunt adoptate la inceputul anului universitar şi nu la sfarşitul anului sau ex post, ca pană acum. Valeriu Zgonea: Dle prim-ministru, mă văd nevoit să vă rog frumos să incheiaţi. Aţi făcut zece minute deja. Dacian Cioloş: O să rog doar cateva minute să-mi permiteţi, ca să pot să fac toată introducerea, chiar cu riscul de a scurta partea de intervenţie la sfarşit. Valeriu Zgonea: Dacă liderii grupurilor parlamentare sunt de acord, pentru mine nu e o problemă. Dacian Cioloş: Mulţumesc. In vederea dezvoltării instituţionale a universităţilor de stat, pentru prima oară metodologia specifică include posibilitatea finanţării unor proiecte instituţionale subsumate priorităţilor guvernamentale in 2016, acestea vizand atragerea şi susţinerea grupurilor dezavantajate, internaţionalizarea educaţiei şi transparenţa instituţională. In urma adoptării Legii bugetului de stat, bursele studenţilor au fost deja crescute cu 20%, urmand ca in viitorul apropiat ministerul să vină cu o reformă a sistemului de acordare a burselor in colaborare cu reprezentanţii studenţilor. A fost susţinută autonomia universitară prin deblocarea, după o lungă perioadă de timp, a posibilităţii utilizării banilor din soldul universităţilor incă de la inceputul acestui an, in vederea dezvoltării instituţionale. Astfel, universităţile pot să-şi utilizeze resursele pentru anumite investiţii, pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor din patrimoniu sau chiar pentru obţinerea unor avize de funcţionare. Se lucrează totodată pentru studenţi la renunţarea la tichetele de accelerat pentru călătoriile cu trenul, studiindu-se posibilitatea de a fi inlocuite cu un număr nelimitat de călătorii pe această categorie de trenuri, prin acest demers ducand şi la o reducere a procesului de birocraţie. Clarificarea cadrului normativ privind doctoratele din Romania: ştiţi că a fost o temă foarte sensibilă pentru societate. Pentru acest guvern nu e doar o problemă de credibilitate a şcolilor doctorale din Romania, ci e şi o chestiune de principiu, pentru că ţine de integritate, de onestitate şi de valori pe care noi le-am pus la baza programului de guvernare. Am emis in luna martie, după cum ştiţi, un pachet normativ care să organizeze un proces transparent, dar şi eficient de analiză a tezelor de doctorat bănuite de plagiat. In ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă care este acum pe masa dvs., a parlamentului, vă invit să susţineţi acest efort al guvernului de a eradica plagiatul şi de a restabili increderea in valoarea studiilor doctorale din Romania. Codul studiilor universitare de doctorat a fost şi el schimbat prin hotărare de guvern. Avem acum un nou regulament de organizare a CNATDCU şi o serie de softuri antiplagiat agreate şi obligatorii pentru universităţi. Totodată, Ministerul Educaţiei este in plin proces de selecţie a unor noi membri ai CNATDCU, pentru a asigura o structură care să fie credibilă, care să funcţioneze pe baze transparente şi, in primul rand, pe bază de profesionalism şi de competenţă. Ministerul Educaţiei va lansa totodată un proiect de evaluare şi acreditare a şcolilor doctorale din Romania, concomitent cu transparentizarea informaţiilor cu privire la şcolile doctorale. In acest an, educaţia poate şi trebuie să devină o temă centrală pe agenda publică alături de recredibilizarea sistemului de sănătate. Ca şi guvern independent politic, noi putem să propunem soluţiile care ni se par din punct de vedere tehnic cele mai solide, dar apoi este necesară şi o asumare politică şi societală cat mai largă pentru ca reformele să treacă de testul timpului. Principiile de la care pornim şi care trebuie să rămană sunt acelea că invăţămantul trebuie să fie pentru toţi, pe bază de calitate, materiale egale sau măcar comparabile intre mediul rural şi mediul urban. Elevii şi părinţii trebuie să ştie ce rost are şcoala pentru viaţa lor de viitori profesionişti, cetăţeni, părinţi şi membri ai comunităţii. O şcoală bună se face cu educatori, invăţători şi profesori buni şi, in primul rand, cu o conducere competentă din punct de vedere managerial şi ferită de ingerinţe politice. Invăţămantul superior trebuie să-şi intărească credibilitatea, iar diplomele şi doctoratele pe care le generează sunt puncte de pornire in acest proces. Legat de pregătirea pentru bacalaureat, pot să vă spun că in cursul lunii februarie au avut loc deja simulări cu rol reglator, pentru a verifica stadiul pregătirii elevilor, dar şi pentru a-i obişnui cu situaţia de examen. La nivelul fiecărei unităţi de invăţămant s-au realizat planuri de remediere, precum şi un program special de pregătire a elevilor in vederea susţinerii bacalaureatului. Programul s-a realizat in afara orelor de curs. Inspectoratele şcolare care au considerat necesar au decis şi organizarea unor simulări locale. La nivelul ministerului, s-au organizat centrele de examen şi centrele de evaluare şi au fost emise ordinele necesare organizării. Centrul naţional de evaluare şi examinare a publicat pe site-ul ministerului modele de subiecte şi se iau măsuri necesare şi pentru definitivarea variantelor de subiecte pentru examen. Ceea ce a fost propus aici ar presupune o schimbare a regulilor in timpul jocului şi nu cred că in felul acesta am contribuit la creşterea calităţii rezultatelor examenului de bacalaureat in acest an. Cred, pe de altă parte, că trebuie să cultivăm in primul rand exigenţa şi cred că această pregătire care se face pentru bacalaureat poate să ducă la rezultate mai bune. In ceea ce priveşte colegiile terţiale non-universitare, in anul 2015-2016 funcţionează deja, conform informaţiilor care mi-au fost transmise de la ARACIP, şase colegii terţiare, non-universitare şi am luat notă şi de propuneri care au fost făcute aici, legat de imbunătăţirea sistemului de invăţămant pentru acei absolvenţi care au absolvit liceul dar nu au diplome de bacalaureat, care doresc o orientare profesională. Cred că acest sistem pe care il avem in vedere, de dezvoltare a invăţămantului profesional şi de mai bună orientare educaţională şi pofesională va aduce răspunsuri şi la aceste intrebări care au fost ridicate. Vă mulţumesc pentru atenţie. Intervenţia premierului Dacian Cioloş in Parlamentul Romaniei, la Ora premierului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru această dezbatere. Voi incerca să trec in revistă succint intrebările pe care le-aţi pus sau temele pe care le-aţi ridicat şi să subliniez de la inceput, să mai spun incă o dată că nu este intenţia noastră să venim neapărat cu ordonanţe de urgenţă prin care să schimbăm in profunzime Legea educaţiei. Considerăm că, in mandatul scurt pe care il avem la dispoziţie, aşa cum am spus şi in introducere, esenţial este să contribuim la implementarea unor prevederi care se află in lege, dar care, de cand legea a fost adoptată și pană acum, nu au fost implementate şi de care sistemul de educaţie are nevoie şi am menţionat in intervenţia mea mai multe astfel de lucruri pe care le-am făcut, care sunt in lucru şi pe care urmează să le facem. Apropo de buget, aţi vorbit de cei 10% care sunt blocaţi de Ministerul Finanţe din ansamblul bugetului, nu doar din bugetul educaţiei. Vreau să vă spun că aceia nu sunt bani pierduţi de care sănătatea nu va beneficia, ci doar pe prima parte a anului, pană la rectificare, pană cand vom vedea cum evoluează gradul de colectare, pentru că, vă reamintesc, anul acesta implementăm pentru prima dată noul Cod Fiscal, care vine cu anumite facilităţi fiscale şi care ar putea să aibă un impact asupra bugetului. Și atunci, pentru a putea controla deficitul bugetar, am prevăzut această regulă de 10% tampon, dar acești bani vor fi deblocaţi pentru educaţie, ca şi pentru celelalte domenii; am precizat deja că educaţia şi sănătatea sunt priorităţi pentru noi in acest an şi la rectificare, dacă va fi nevoie in funcţie de disponibilităţile, de modul cum se cheltuie banii la un domeniu sau altul, este clar că educaţia şi sănătatea vor fi printre priorităţi de realocare. Deci, eu nu imi pun problema de a tăia şi mai mult din ceea ce a fost deja decis de către dumneavoastră in Legea bugetului apobată pentru 2016. Legat de oferta educaţională şi de corelarea cu nevoile pieţei, dincolo de ceea ce fac universităţile şi de modul in care provocăm mediul universitar să işi folosească inclusiv autonomia universitară pentru o mai bună adaptare a ceea ce formează la nevoile pieţei, ceea ce v-am spus că intenţionăm să facem - şi aici nu este vorba doar de promisiuni sau de vorbe - am declanşat deja acest proces, această strategie pentru educaţie şi formare profesională şi duală; ea există deja, este adoptată de guvern. In urma acestei strategii, urmează să venim cu un plan concret de măsuri şi apoi cu legislaţia, in aşa fel incat, - şi acesta este un angajament al guvernului - pană in toamna acestui an, să avem cadrul normativ şi instituţional, pentru ca din toamna acestui an să avem primele structuri, instituţii de formare profesională, formare duală, funcţionale sau care să poată să fie funcţionale. Pot să vă spun că aici aşteptările sunt foarte mari şi din partea sectorului economic, care aşteaptă de mulţi ani de zile acest cadru normativ. Ne-am angajat să il oferim. Acest cadru normativ va contribui şi la o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la nevoile pieţei, pentru că va fi o legătură directă şi nemijlocită intre sectorul economic, intre sectorul productiv şi sistemul educaţional. Pe de altă parte, sigur, este vorba şi de adaptarea ofertei educaţionale la nevoile pieţei, dar este vorba şi de orientarea profesională a tinerilor absolvenţi, din timp, spre domeniile in care ei au cea mai mare şansă de reuşită. Şi aici, v-am spus, prin modul in care vrem să abordăm această orientare vocaţională a elevilor, incă din clasa a VII-a şi a VIII-a, intenţionăm să contribuim cu aceste instrumente la această mai bună legătură dintre ce se face in sistemul educaţional şi ce se intamplă pe piaţa muncii, in aşa fel incat să avem un procent de reuşită, de integrare in campul muncii cat mai ridicat. Legat de specializările pe facultăţi, hotărarea de guvern este finalizată, din cate am inţeles, ea urmează să fie supusă dezbaterii publice şi apoi adoptată. Așadar, vom avea şi această decizie privind specializările pe facultăţi foarte repede. Legat de sistemul de finanţare pe elev şi de o mai bună adaptare a finanţării la nevoi, vă spuneam că suntem in curs de a activa ceea ce prevede Legea educaţiei de mai mulţi ani de zile şi care pană in acest an nu a fost activat şi creat - acest Consiliu Naţional de Finanţare a Invăţămantului Preuniversitar -, care ar trebui să aibă tocmai acest rol: de a face studii, de a elabora indicatori prin care să putem orienta sursele financiare mai bine spre nevoile educaţionale şi aceste resurse financiare să nu fie orientate in mod subiectiv, cum se intampla de multe ori pană acum. Strategia pentru infrastructura educaţională, care este aşteptată de doi ani de zile pentru a putea utiliza fonduri europene din Programul Operaţional Regional, este acum, in sfarşit, in curs de finalizare, lucrăm la ea şi o vom finaliza şi o vom avea, in sfarşit, in cursul acestui an. Legat de educaţie şi sănătate, vreau să vă spun că lucrăm la schimbarea sistemului de rezidenţiat. După discuţii pe care le-am avut cu conducerile universităţilor de medicină şi farmacie din ţară, ne gandim şi la un sistem de rezidenţiat mai bine adaptat, cum aţi spus şi dumneavoastră, la realităţile din ţară, la realităţile locale. Lucrăm la ideea unei descentralizări a organizării rezidenţiatului in mai multe centre din ţară, in aşa fel incat medicii rezidenţi să poată să fie distribuiţi şi la spitalele locale; ne gandim chiar să punem in practică ideea, sugestia care vine din partea unor universităţi de medicină de a organiza chiar stagii de pană la şase luni ale medicilor rezidenţi in anumite spitale locale. Legat de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Targu Mureş şi de ceea ce aţi precizat legat de invăţămantul in limbile minorităţilor, aici există, intr-adevăr, legea, dar, pe de altă parte Guvernul, ministerul nu poate să intervină in autonomia universitară dincolo de ceea ce legea prevede. In concluzie, vreau să vă spun că nu am vorbit doar de bune intenţii in ceea ce am spus astăzi, ci am vorbit de măsuri concrete, care au fost deja luate, şi altele pe care le avem in pregătire; tot ceea ce v-am spus aici sunt angajamente pe care Guvernul şi le asumă ca pană la sfarşitul mandatului sau pană la sfarşitul acestui an să le finalizăm. Sunt lucruri care pot fi făcute, sunt lucruri care sunt aşteptate de sistemul educaţional, care, in cursul anilor trecuţi, de la adoptarea Legii educaţiei, nu au fost implementate şi pe care ne-am luat angajamentul să le facem şi să le implementăm. Am mai vorbit şi de nevoia unei mai bune adaptări a curriculei la profilul absolventului pe care il aşteptăm, la o mai bună adaptare a acesteia la ceea ce elevul, la ceea ce tanărul, copilul, poate să facă. Aici, credem şi vrem să venim cu propuneri şi in această direcţie. Este nevoie nu doar de o mai bună elaborare a curriculei, dar cred că trebuie să investim şi intr-o altă abordare pedagogică, pentru că nu este suficient să avem pe hartie un mai bun program educaţional, o mai bună curriculă, ci trebuie să avem şi profesori care să fie bine formaţi şi să aibă instrumentele pedagogice necesare pentru a aplica aceste metode noi. Aici, cred că mai sunt paşi de făcut intr-o mai bună profesionalizare a formării pedagogice, poate chiar un master pedagogic la care ne gandim, pentru o mai bună rigoare in formarea celor care urmează să lucreze cu copiii. Vă mulţumesc incă o dată pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a vorbi de educaţie şi vreau să vă asigur că ceea ce am spus aici şi angajamentele pe care ni le-am luat le vom duce la bun sfarşit. Mulţumesc! Declarațiile premierului Dacian Cioloș la Parlament [Check against delivery] Dacian Cioloș: Nu i-am sugerat nimic. Am avut o discuție cu dansul, in timpul week-end-ului, cand am pregătit acea intalnire la guvern, cand am considerat că trebuie să intervenim, și rapid. Și astăzi, de dimineață am mai avut o discuție cu dansul in care mi-a spus că a decis să se retragă. Reporter: Dumneavoastră ați primit informările SRI privind problemele din spitalele romanești? Dacian Cioloș: Nu, nu am primit. Am avut o discuție cu domnul director Hellvig deja, in urmă cu cateva zile și mi-a promis că imi va trimite in sinteză toate elementele pe care le au și am solicitat și sprijinul dansului, intr-adevăr. Reporter: /...;/ o serie de măsuri cu privire la problemele din sănătate? Dacian Cioloș: Din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea ministerului Sănătății ințeleg că acele proceduri privind controlul biocidelor nu se definesc prin hotărare de guvern, ci prin ordin de ministru. Am cerut secretarilor de stat din ministerul Sănătății, cu atat mai mult cu cat o să-mi asum, pentru următoarele zile, direct, și această responsabilitate la ministerul Sănătății, să vină intr-adevăr, pană miercuri, cu proiectul de ordin de ministru prin care să definim și acele proceduri pe biocide. Și am in vedere in zilele următoare, să vedem mai multe astfel de acte normative care pot fi decise imediat și care să completeze sau să clarifice cumva cadrul normativ pe aceste subiecte. 2016-05-09 18:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_889988.jpgPrimul-ministru asigură interimatul Ministerului SănătățiiȘtiri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-asigura-interimatul-ministerului-sanatatiiPrim-ministrul Dacian Ciolos a convenit, impreună cu președintele Klaus Iohannis, să preia conducerea interimară a Ministerului Sănătății pentru a coordona direct și a asigura continuitatea măsurilor necesare in sectorul de sănătate. Totodată, astăzi, 9 mai, a avut loc o primă reuniune a grupului de lucru al premierului pentru elaborarea Planului tactic din sistemul de sănătate. La intalnirea convocată de prim-ministrul Dacian Ciolos au participat secretarii de stat ai Ministerului Sănătății, reprezentanți ai Cancelariei și coordonatori ai principalelor instituții de cercetare din sănătate, cadre didactice, coordonatori ai ONG-urilor de profil, experți și consultanți din sectorul medical. Grupul va contribui, printr-un mecanism ad hoc de consultare, la elaborarea măsurilor pe termen scurt și mediu pentru creșterea siguranței in sectorul medical și a unor măsuri strategice de reformă. Pe termen scurt, va fi abordată problema infecțiilor intraspitalicești și se va analiza abordarea administrativă actuală, in vederea realizării modificărilor necesare (ordine de ministru, HG, modificări legislative) pentru un mai bun control profilactic al domeniului. Pe termen mediu, pornind de la documentele de analiză și strategiile de sistem deja elaborate, grupul va contribui la constituirea unui cadru de reformă reală in sectorul de sănătate. Toate aceste propuneri se vor centraliza la nivelul Cancelariei premierului pană la inceputul lunii iunie. Următoarea intalnire a grupului va avea loc in cursul zilei de joi, 12 mai. Toți cei prezenți la această primă reuniune au susținut că este momentul pentru a aduce in dezbatere publică situația reală a sectorului medical și de a căuta soluții la probleme neglijate de ani de zile, care au agravat și subminat increderea in capacitatea sistemului medical de a pune pacientul pe primul loc. 2016-05-09 13:22:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-09-01-19-32big_sigla_guvern_albastru.pngComunicat de presă referitor la demisia ministrului Patriciu Achimaș-CadariuȘtiri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-demisia-domnului-ministru-patriciu-achima-cadariuAm acceptat astăzi demisia domnului Patriciu Achimaș-Cadariu din funcția de ministru al sănătății. In perioada următoare, voi inainta domnului președinte al Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea pentru un nou ministru al sănătății. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI Dacian Cioloș 2016-05-09 12:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-09-12-13-11big_sigla_guv_albastru_1.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul zilei de 9 mai – Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război MondialȘtiri din 09.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-prilejui-zilei-de-9-mai-ziua-europei-ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-i-ziua-victoriei-coalitiei-natiunilor-unite-in-cel-de-al-doilea-razboi-mondialAnul acesta, marcăm Ziua Europei pentru a 10-a oară ca stat membru al Uniunii Europene. In mai 2007, cand participam pentru prima dată ca cetățeni europeni la sărbătoarea comună a națiunilor Uniunii Europene, așteptările noastre ca nou veniți in acest proiect de cooperare economică și politică erau pe măsura eforturilor depuse ani de zile de Romania pentru a deveni membră a Uniunii, dar și pe măsura angajamentelor asumate față de partenerii noștri europeni. Acum, ne pregătim pentru a prelua, in cel de-al doilea semestru al anului 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene. Vrem să facem acest lucru cu toată maturitatea și responsabilitatea, pentru consolidarea proiectului european, a valorilor și principiilor sale fundamentale, iar guvernul pe care il conduc are deja in vedere o pregătire serioasă, la nivel instituțional, tehnic și logistic, pentru asigurarea unui mandat de succes al Romaniei la președinția Consiliului Uniunii. De aceea, susțin in continuare un rol proactiv al Romaniei in Uniunea Europeană, pentru a face față noilor provocări și evoluții din regiune și din intreaga lume. Marcăm, tot astăzi, Ziua Victoriei Coaliţiei Națiunilor Unite in cel de-Al Doilea Război Mondial, care a insemnat o nouă etapă in istoria lumii. Acum, poate, mai mult ca oricand in ultimele decenii, nu trebuie să uităm ce au insemnat și ce suferințe au adus perioadele de conflict la nivel global, dar și la nivel de individ. Amenințările la adresa securității au căpătat intre timp forme care, din păcate, lovesc in oameni nevinovați și neimplicați. In fața unor astfel de amenințări soluțiile pot fi găsite prin identificarea cauzelor, dialog și cooperare la nivel național, european și internațional. Și nu in ultimul rand, pentru noi, romanii, ziua de 9 mai are și altă semnificație specială: marcăm Ziua Independenței de Stat a Romaniei. Se implinesc 134 de ani de cand, in 1877, Mihail Kogălniceanu, in calitate de ministru de externe, spunea in fața deputaților țării: Suntem o naţiune liberă şi independentă!, discurs urmat de adoptarea rezoluției prin care a fost proclamată independența. Respect și recunoștință, inaintașilor noștri, care ne-au lăsat moștenire Romania independentă! La mulți ani, Europa, la mulți ani, romani, la mulți ani, familie europeană! 2016-05-09 09:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-09-09-43-29big_sigla_guv_albastru.pngDeclarațiile premierului Dacian Cioloş referitoare la anchetele derulate în cazul produselor utilizate pentru dezinfecţie în spitalele publiceȘtiri din 07.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dacian-ciolos-referitoare-la-anchetele-derulate-in-cazul-produselor-utilizate-pentru-dezinfectiile-in-spitalele-publiceGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. In primul rand, daţi-mi voie să transmit condoleanţe familiilor celor doi militari romani care, am aflat, şi-au pierdut astăzi viaţa in Afganistan. Aş dori, totodată, să fac o declaraţie de presă legată de sănătate. Dată fiind seriozitatea situaţiei, in acest sector am convocat astăzi un comandament cu participarea conducerii Ministerului Sănătăţii Publice, a Ministerului de Interne, a Cancelariei Primului Ministru şi a Corpului de control al Primului Ministru. Am trecut in revistă măsurile care au fost luate in ultimele 24 de ore. Se acţionează pe două piste. Pe de-o parte, avem ancheta penală. Aţi văzut astăzi, au avut loc deja descinderi ale poliţiei in peste 20 de judeţe, care au prelevat probe destinate exclusiv procesului penal. Şi am incredere că Parchetul General va desfăşura ancheta cu celeritate pentru a avea concluziile cat mai repede. Pe de altă parte, in paralel cu această anchetă penală, care ţine de Parchet, am cerut conducerii Ministerului Sănătăţii să declanşeze, incepand de astăzi, şi o anchetă administrativă. Obiectul este de a recăpăta increderea in produsele folosite pentru dezinfecţii in spitale, pentru că de aici au apărut probleme zilele trecute legat de neincredere in privinţa calităţii şi eficienţei produselor folosite la dezinfecţii in spitale. Vom testa produsele de dezinfecţie la două niveluri. Pe de-o parte, concentraţia produselor folosite pentru dezinfecţie sau a aşa numitelor biocide, dar şi eficacitatea lor. Astfel, in cursul zilei de maine am cerut Ministerului Sănătăţii să se organizeze in aşa fel incat să asigure o prelevare de probe din toate spitalele, o prelevare de eşantioane a produselor folosite acum pentru dezinfecţie din toate spitalele. Deci toate produsele, indiferent de provenienţa lor şi de la toate spitalele din Romania. Tot maine, cel puţin eşantioanele care provin din cele 50 de spitale unde au fost identificate probleme de sanitaţie, vor fi duse cu prioritate la ICECHIM pentru analiza concentraţiei. Am asigurări de la doamna director general de la ICECHIM, cu care am avut o discuţie astăzi, că insitutul se va organiza in aşa fel incat să poată asigura, in zilele următoare, testarea acestor probe, cu prioritate pentru probele provenind din cele 50 de spitale şi, sper eu, ca pană miercuri, cel tarziu, pană la sfarşitul zilei de miercuri să avem primele rezultate ale testelor de concentraţie, cel puţin provenind din cele 50 de spitale. După aceea, in zilele următoare din săptămana viitoare vor continua testele şi pentru celelalte eşantioane din celelalte spitale. Asta este pentru partea de concentraţie a produselor. Insă am inţeles de la specialişti că dincolo de aceste teste de concentraţie, pentru a ne asigura de calitatea produselor, avem nevoie şi de teste de eficacitate şi am constatat şi aici, cu surprindere, că nu avem nici pentru teste de eficacitate laboratoare acreditate in Romania, laboratoare publice. Există doar, din cate am inţeles, unele laboratoare private, ale companiilor care produc aceşti dezinfectanţi. Există, in schimb, două laboratoare care sunt in pregătire pentru acreditare şi am cerut ca şi acest proces de acreditare să fie realizat cu celeritate. Am constatat, totodată, o problemă legislativă in privinţa procesului de verificare şi monitorizare a biocidelor. Această verificare şi monitorizare, in momentul de faţă, in Romania se face doar pe baza unor documente, deci administrativ, in sarcina producătorilor. Miercuri am cerut Ministerului Sănătăţii să vină cu un proiect de modificare a unei hotărari de guvern prin care să ameliorăm procedura de control şi de monitorizare a biocidelor şi să creştem exigenţa acestui proces de control şi de monitorizare. Aceasta este o primă etapă a măsurilor pe care le avem in vedere pentru a clarifica situaţia privind inspecţiile din spitale. In perioada următoare vom veni cu alte măsuri. Intenţionez, de altfel, ca in cursul zilei de luni să organizez o intalnire cu un grup de experţi, de specialişti, provenind din sistemul de sănătate, dar şi din afara sistemului, dar care cunosc sistemul, pentru a avea o discuţie mai amplă, legat de măsurile pe care le putem lua pentru a imbunătăţi situaţia in sistem şi, mai ales, pentru a recaştiga increderea cetăţenilor, a pacienţilor in sistemul de sănătate din Romania. Aşa cum am mai declarat deja, sănătatea devine o prioritate pentru mine pentru următoarele luni de mandat şi vom căuta toate măsurile pe care le putem lua, pe termen scurt şi pe termen mediu, deci in următoarele luni, pentru a ameliora situaţia in acest sector. Vă mulţumesc. 2016-05-07 19:46:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1234.jpgPremierul a participat la cea de-a IV-a ediție a Eurosfat, cu tema "Este România pregătită pentru examenul de maturitate în UE? Ameliorarea profilului european al României în perspectiva Președinției Consiliului 2019"Știri din 06.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-dacian-ciolo-la-cea-de-a-iv-a-editie-a-eurosfat-cu-tema-quot-este-romania-pregatita-pentru-examenul-de-maturitate-in-ue-ameliorarea-profilului-european-al-romaniei-in-perspectiva-pre-edintiei-consiliului-2019-quotGalerie foto Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș inainte de conferința Eurosfat Reporter: Avand in vedere scandalul din sănătate, luați in calcul schimbarea lui Patriciu Achimaș-Cadariu? Dacian Cioloş: Vreau să vă spun, legat de acest subiect, este, cred, a treia situaţie de criză care apare de cand am eu acest mandat. Şi vreau să fiu foarte clar. Sunt lucruri care vin din spate. Sunt lucruri care arată disfuncţionalităţi in sistemul de sănătate. M-am uitat, chiar astăzi de dimineaţă, cred că, in ultimii şase ani sau şapte ani, am avut cel puţin zece miniştri la sănătate care s-au succedat. E clar că in astfel de situaţii n-ai cum să faci o reformă. Pe mine mă interesează, sigur, acum, in primul rand, să găsim soluţii la problema care s-a iscat, să clarificăm, de fapt, lucrurile acolo legat de aceşti dezinfectanţi. Trebuie să facem lucrul ăsta respectand legislaţia şi, cum v-am spus, nu mă mulţumeşte legislaţia, pentru că de multe ori nu ne lasă să facem lucrurile pană la căpăt. O să modificăm şi legislaţia, dacă va fi cazul. V-am dat exemplul cu acel institut de cercetare care ar putea să facă testări in Romania şi care nu e acreditat. O să facem această acreditare rapid, dar pană atunci o să facem, oricum, testele. Avem probleme de legislaţie şi legat de responsabilitatea şi responsabilizarea managerilor de spitale legat de deciziile pe care le iau. Deci, am cerut ministerului măsuri pe termen scurt, am trimis şi corpul meu de control pentru a clarifica mai rapid lucrurile şi pentru a putea lua decizii cat mai repede. Dar vreau să folosim următoarele şase luni şi pentru a lua şi alte tipuri de măsuri structurale care, chiar dacă n-o să reformeze din temelii sistemul de sănătate, dar cel puţin să scoată la lumină problemele şi să le clarifice. In sensul acesta inţeleg eu să tratez această chestiune. Inţeleg foarte bine ingrijorările oamenilor. Pe de altă parte, avem nevoie să ne aşezăm ca să putem lua decizia. Şi vreau să ii asigur pe toţi că n-o să ascund nimic, că n-o să neglijez nimic, că nu privesc cu superficialitate această problemă şi că imi voi folosi următoarele şase luni pentru a lua toate măsurile care pot fi luate in acest sens. Am intenţia, chiar de săptămana viitoare, să-mi formez un grup de oameni care cunosc bine sistemul, unii din sistem, alţii din afara sistemului, pentru a avea o inţelegere cat mai precisă a ceea ce se poate face in şase luni şi voi face lucrul ăsta. Nu exclud nici o măsură, dar, in momentul de faţă, nu cred că schimbări de oameni pot să rezolve problemele sistemice. Dacă va fi cazul şi cand va fi cazul, aşa cum am demonstrat şi pană acum, voi lua orice măsură, dar acum mă interesează să găsim soluţii la problemele care sunt acolo şi să putem scoate la lumină alte probleme care, eventual, se pot isca. Pentru că, vă daţi seama, cum poţi să schimbi, să faci o reformă intr-un sistem, cand la fiecare lună, aproape la fiecare lună mai apare cate o criză, mai apare cate un scandal? Mulţumesc. *** Discursul premierului Dacian Cioloș la cea de-a IV-a ediție a Eurosfat, cu tema Este Romania pregătită pentru examenul de maturitate in UE? Ameliorarea profilului european al Romaniei in perspectiva Președinției Consiliului 2019 [Check against delivery] Dacian Cioloș: In primul rand, vă mulțumesc pentru invitație și vă mulțumesc și vă felicit pentru organizarea acestei dezbateri, din nou; nu știu dacă am fost prezent la toate, cred că sunt șase ani de cand ați inceput să organizați astfel de dezbateri. Oricum, țin minte că la prima am participat la Bruxelles, in 2010, și mă bucur și vă felicit pentru consecvența cu care insistați pe acest subiect. Este un subiect care, să zic așa, prin definiție, este un pic indepărtat de noi sau de cei care locuiesc, trăiesc și acționează aici, in țară, așa cum se intamplă și in celelalte state membre, pentru că s-a dezvoltat ideea aceasta că politica europeană se face doar la Bruxelles și dacă nu suntem la Bruxelles inseamnă cu nu suntem conectați la problematica europeană, chiar dacă n-ar trebui să fie așa. Deci, cu atat mai mult, organizarea unor astfel de dezbateri măcar o dată pe an este utilă și, sper eu, ca acest exercițiu să nu fie doar unul formal sau unul instituțional, ci chiar să avem astfel de instanțe in care să putem discuta nu in mod superficial și populist sau declarativ teme care sunt pe agenda europeană, ci chiar să avem discuții aprofundate, pentru ca și instituțiile și decidenții din Romania să ințeleagă intr-un mod mai complex ce cred oamenii și ce așteaptă oamenii de la statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene, nu doar atunci cand apar probleme sau crize la nivel european și cand presa mai ia poziție pe astfel de subiecte. Sigur, ați spus, și foarte bine că ați spus, la baza dezbaterii de astăzi, ceea ce se va intampla in 2019 ii spuneți un test de maturitate pentru Romania și mi se pare formularea foarte fericită. Deci, iată, la un pic mai mult de zece ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, Romania va avea pentru prima dată ocazia, oportunitatea să-și asume poziția, punctul de vedere, viziunea despre Uniunea Europeană intr-o calitate cu putere de influenţă foarte mare, aceea de a asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ceea ce inseamnă, nu aşa cum, probabil, unii cred, avem preşedinţia, deci impunem cam ce vrem la nivel european, ce ne interesează, ci inseamnă, in primul rand, ne asumăm capacitatea de a media poziţii comune, puncte de vedere comune intre statele membre, ţinand cont de agenda Uniunii Europene la momentul respectiv, vedeţi că sunt subiecte care apar aproape in fiecare an, este agenda Comisiei Europene care face propuneri legislative şi pe care apoi Consiliul şi Parlamentul trebuie să le dezbată. Va fi, pe de o parte, o agendă impusă de realităţile momentului, pe de altă parte, vor putea fi şi subiecte pe care Romania le va putea propune spre dezbatere, in măsura in care va găsi aliaţi alte state membre, Comisia Europeană, Parlamentul European şi va fi in măsură să starnească interesul pentru subiectele respective şi, de aceea, o astfel de responsabilitate se pregăteşte din timp, cu atat mai mult cu cat pentru noi va fi prima dată cand asumăm această responsabilitate şi cu atat mai mult această pregătire trebuie să inceapă din timp, atat din punct de vedere al concepţiei modului in care intenţionăm să organizăm această preşedinţie, dar şi din punct de vedere logistic şi din punct de vedere administrativ. Insă, inainte de a reveni la acest subiect, aş vrea să mă refer un pic la contextul european, pentru că va trebui să ţinem cont şi de acest context şi, mai ales, incepand de pe acum, să urmărim cu foarte mare atenţie modul cum vor evolua lucrurile in dezbaterea europeană, pentru că, din punctul meu de vedere, ne aflăm la un moment de cotitură in Uniunea Europeană unde, pe de o parte, trebuie să finalizăm, să spun aşa, digestia extinderii Uniunii Europene, extinderii masive, să spun, pentru că s-a trecut de la 15 la, iată, 28 de state membre in caţiva ani, ceea ce chiar, uitandu-ne la istoria Uniunii Europene, de cateva decenii, este o perioadă scurtă in care această transformare instituţională, structurală a Uniunii Europene a avut loc, insă imediat după finalizarea acestui proces masiv de extindere a Uniunii Europene, a apărut criza economică pe care instituţiile europene au trebuit să o gestioneze in acest nou format sau in această nouă componenţă, fără ca, după părerea mea, dincolo de procedurile administrative de pregătire a aderării şi de aderare, nu a avut timpul suficient pentru a asimila din punct de vedere social, din punct de vedere politic, acest proces şi a trebuit să facă faţă acestor provocări. După criza financiară, criza economică, a venit criza migraţiei şi vedem, atunci cand trebuie să purtăm discuţii şi dezbateri in profunzime pentru a lua decizii la nivel european, vedem uşurinţa cu care se creează falii intre diferite zone ale Uniunii Europene şi cred că trebuie să privim cu foarte mare atenţie acest proces şi să luăm foarte in serios, să evităm declaraţii conflictuale şi poziţionări conflictuale şi poziţionări de forţă, pentru că eu cred că pentru toţi cei care au decis să adere la Uniunea Europeană, pentru toate statele membre, au facut-o in primul rand pentru a impărtăşi lucruri şi valori comune, pentru a-şi apăra, sigur, interesele sau pentru a-şi susţine interesele, dar pentru a o face in mod constructiv, impreună cu ceilalţi, şi astfel de situaţii de criză, de dificultăţi sunt teste ale capacităţii de a trăi impreună, nu doar din punct de vedere instituţional, in sens pozitiv; este un compromis, pentru că ştiu că in limba romană are şi o conotaţie negativă; am folosit foarte des acest cuvant in calitate de comisar european, pentru că nicio decizie la nivel european nu se poate lua fără un compromis care, din perspectiva mea, inseamnă o inţelegere a problematicii fiecăruia şi găsirea unui numitor comun care să nu fie neapărat cel mai mic numitor comun, să fie un numitor comun spre care să poată să tindă in timp toţi cei care il acceptă. Şi, dacă acestui mod de abordare a problemelor pe care le avem punem mai degrabă conflictul şi declaraţiile belicoase pentru a arăta cat de puternic sunt eu, ca lider politic, intr-un stat membru sau altul şi uite cum mă bat eu pentru a apăra interesele ţării mele faţă de ceilalţi, n-o să mai putem construi şi mai mult aceste puncte de vedere comune, ceea ce nu inseamnă, din perspectiva mea, a construi puncte de vedere comune - a dilua specificitatea unei ţări, a unei culturi sau a unui popor in specificitatea sau in cultura celui mai puternic, ci inseamnă a găsi un modus vivendi comun. Trebuie să ne reamintim că proiectul european este un proiect unic la nivel mondial, la nivel internaţional, deci nu avem de unde să primim lecţii, dar, pe de altă parte, trebuie noi să facem efortul pentru a inţelege mai bine in ce sens să evoluăm. Şi, deci, in acest context de cotitură, aş spune, la nivel european, in care, dincolo de partea procedurală, dincolo de partea legislativă, dincolo de ceea ce prevede tratatul, ca instrument legislativ juridic de gestiune a problematicii europene, cred că acum efortul este, pe de o parte, la nivelul clasei politice, de a găsi modalităţi de convieţuire dinamică şi constructivă pentru a identifica soluţii la problemele comune sau regionale pe care le avem la nivel european, dar vedeţi că Europa e construită in aşa fel incat orice problemă regională devine o problemă europeană şi, atunci, ea trebuie să fie o preocupare a tuturor şi, deci, toţi ceilalţi trebuie să facă un efort de a ințelege problema regională atunci cand ea există intr-o parte sau alta a Europei, cu atat mai mult cu cat acum avem 28 de state membre. Deci, acest efort, pe de-o parte, la nivelul clasei politice, dar pe de altă parte, ne confruntăm, din punctul meu de vedere, şi cu altă problemă care este aproape generală in toate statele membre, şi nu numai in Uniunea Europeană, e o problemă sau o nevoie de reconectare a leadership-ului politic la problematica socială, la problematica oamenilor de rand. Modul cum au evoluat lucrurile in aceşti ani de democraţie, care presupun anumite instituţii, au făcut ca unele din aceste instituţii să slăbească sau să rupă cateodată legăturile cu realităţile de pe teren şi, atunci, in paralel cu nevoia de a găsi un mod de a trata problemele pe care trebuie să le rezolvăm la nivelul liderilor din diferite state membre, mai trebuie să găsim şi modalitatea de a reconecta inainte de a lua decizii, de a ne reconecta la realităţile şi la percepţiile oamenilor. Şi aici e nevoie, intr-adevăr, de un efort, pentru că fără acest efort, proiectul european pierde increderea oamenilor şi oamenii au impresia că repliindu-se pe ei inşişi, repliindu-se pe naţionalalism, pe populism, se pot rezolva mai uşor problemele. Dar, vă daţi seama că dacă problemele ar fi putut fi rezolvate mai uşor fiind in afara Uniunii Europene, atunci de ce chiar unele state vecine Uniunii Europene doresc in continuare să adere la Uniunea Europeană? Şi asta, pentru că de multe ori, atunci cand promovăm discursuri naţionaliste, uităm sau vrem să nu mai avem responsabilităţile la nivel european, dar vrem să menţinem drepturile: dreptul de liberă circulaţie a persoanelor, dreptul de liberă circulaţie a mărfurilor, dreptul de a avea acces la fondurile europene ş.a.m.d. Deci, tocmai de-asta, cred că avem nevoie, in primul rand, de dezbateri realiste, să avem curajul să punem, intr-adevăr, problemele pe masă, indiferent că e vorba de un vechi stat membru sau de un nou stat membru, indiferent că e vorba de un stat membru care are mai multă experienţă in Uniunea Europeană şi altul care are mai puţină experienţă. Cred că cu toţii trebuie să punem problemele in mod realist şi să facem efortul de a găsi soluţii impreună pentru ca proiectul european să poată să continue și, prin prisma acestei responsabilităţi pe care şi Romania o va avea, de a asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dacă pregătim bine această oportunitate, aceasta se poate transforma in ocazia de a contribui in mod proactiv la proiectul european, şi nu doar de a sta pe margine şi de a ne plange de deciziile care se iau la Bruxelles sau de ceea ce ar putea impune un grup de state membre sau altul. Dar, asta presupune anumite abilităţi, pe care eu sunt convins că le avem şi noi, ca ţară, ca popor şi cultură, insă trebuie să ne pregătim să le putem pune in valoare și să le punem in valoare in primul rand prin dialog, in primul rand pregătind această responsabilitate. Aici, unii colaboratori mi-au amintit de o declaraţie a lui Titulescu, care spunea: Daţi-mi o politică internă bună şi vă voi face o politică externă bună. Ei, aş spune şi eu la fel: daţi-mi in primul rand o viziune naţională despre dezvoltarea socio-economică a Romaniei in interiorul Uniunii Europene şi vă voi construi o poziţie eficientă a Romaniei in instituţiile europene, pentru a face in aşa fel incat politicile europene să poată să contribuie la aplicarea, implementarea acestei viziuni naţionale de dezvoltare economică şi socială. Şi despre asta este vorba in primul rand. Inainte de a vorbi de partea logistic-administrativă a pregătirii pentru asigurarea preşedinţiei Consiliului, cred că in primul rand trebuie ca noi să ştim ce vrem de la noi in Uniunea Europeană, cu sau fără asumarea acestei preşedinţii. Şi acesta e un lucru pe care guvernul pe care il conduc vrea cel puţin să-l inceapă, pentru că n-o să putem in cateva luni de zile să finalizăm acest proces de construire a acestei viziuni, cu atat mai mult cu cat e un an electoral, o astfel de viziune nu e apanajul doar al unui guvern şi cu atat mai puţin doar al unui guvern de profesionişti, un guvern apolitic, ci e responsabilitatea decidenţilor Romaniei, a clasei politice, a parlamentului, a preşedintelui şi a societăţii civile. Insă, vrem să incepem acest proces, de aceea am lansat la inceputul primăverii lucrul pe acea viziune de dezvoltare economică care, practic, devine un proiect de viziune de dezvoltare socio-economică a Romaniei pe termen mediu, inclusiv cu un pachet de măsuri care să fie aplicate chiar incepand din acest an; și, pornind de la această viziune, intenţia noastră este să vedem care elemente din această viziune ţin de politici europene, nu doar de fonduri europene, ci de politici sectoriale europene şi in ce fel putem corobora ceea ce vrem noi să facem acasă cu ceea ce se decide la nivel european şi, deci, să folosim şi oportunitatea pregătirii pentru preşedinţie, pentru a face această conexiune, această legătură nu doar pe legislaţie, prin transferul acquis-ului comunitar, ci chiar prin atitudine - a face această legătură intre ce vrem noi, cum vrem noi să ne dezvoltăm ţara din punct de vedere economic, social, şi in ce fel politicile europene pot fi folosite pentru a merge in această direcţie pe care o decidem, dar şi invers, in ce fel, prin viziunea noastră, putem contribui la viziunea europeană. Pentru că, din perspectiva mea şi pornind de la experienţa mea şi de comisar european, viziunea europeană de dezvoltare a acestei Uniuni nu ţine şi nu n-ar trebui să ţină, oricum, de ceea ce decide Comisia Europeană sau de ceea ce decide un stat membru sau altul care, să zicem, ar putea avea o influenţă mai mare la nivel european, ci ar trebui să ţină de o punere in comun a modului de abordare a statelor membre. Noi, oricum, aşa cum e construită economia acum, aşa cum e construită chiar şi funcţionarea societăţii, suntem din ce in ce mai mult legaţi intre noi - vedeţi, şi din punct de vedere economic, din punct de vedere al transportului, din punct de vedere financiar; gandim acum strategia de dezvoltare energetică şi, aici, nu putem gandi această strategie fără interconectări. Deci, suntem din ce in ce mai dependenţi /.../ mult avem nevoie de acest dialog. Şi noi avem avantajul că avem această structură care este Uniunea Europeană, care are şi anumite reguli pentru a incadra intr-un anumit fel acest dialog şi aceste interrelaţii - interrelaţii pe care, vedeţi, incercăm să le construim in anumite limite şi cu alte părţi din lume prin acordurile comerciale, de exemplu, dar nu numai. Deci, pregătirea preşedinţiei inseamnă pentru mine, in primul rand, o viziune la noi acasă despre ce vrem să facem in anii următori şi, apropo, eu incadrez aici şi viziunea noastră sau şi abordarea noastră de aderare la zona euro, o decizie pe care Romania a luat-o, acceptand tratatul de aderare la UE, cand Romania s-a angajat - deci aici nu este vorba de o decizie a guvernului Cioloş sau unui alt guvern, Romania s-a angajat deja să adere şi la zona euro şi rămane asta o prioritate pentru noi, dar asta presupune o pregătire. Nu este suficient să luăm anumite măsuri administrative, este nevoie de o anumită pregătire a economiei, este nevoie de o anumită pregătire a societăţii. Este vorba nu doar de o convergenţă instituţională, să spun, şi de o convergenţă reală cu zona euro, deşi acest lucru presupune o anumită pregătire şi presupune, in primul rand, o viziune de dezvoltare pe termen mediu, pe termen lung pe care trebuie să o avem noi, la noi acasă. In paralel cu acest lucru, şi vă spuneam că acest proces noi l-am demarat şi, imediat după alegerile locale, cand sper să găsim o fereastră de interes şi la nivel politic, cu atat mai mult cu cat se va pregăti campania electorală pentru alegerile parlamentare, pentru alegerea unui parlament care va avea mandatul pe această perioadă de pregătire a Preşedinţiei Romaniei pentru Uniunea Europeană, deci pană dincolo de 2019, deci vrem să lansăm şi o dezbatere publică sau o discuţie structurată şi cu partidele politice şi cu societatea civilă şi pe această viziune de dezvoltare economică pe termen mediu şi, cand vorbesc de termen mediu mă gandesc la următorii cinci-zece ani, să spunem, dar şi de pregătire a preşedinţiei in sensul de a putea defini cateva teme pe care Romania şi le propune să le susţină sau să le supune dezbaterii europene, folosind această oportunitate a asigurării Preşedinţiei Consiliului, şi asta cu atat mai mult cu cat Romania va asigura preşedinţia in semestrul doi al anului 2019, intr-o perioadă de trecere de la Parlamentul European actual la viitorul Parlament, de la Comisia Europeană actuală la viitoarea Comisie Europeană şi intr-o perioadă in care se vor redefini politicile sectoriale şi, intr-o anumită măsură, va fi supus dezbaterii, discuţiei, şi noul buget al UE pe următoarea perioadă bugetară. Deci, cu atat mai mult cred că va trebui să avem in atenţie politicile sectoriale europene, cu atat mai mult cu cat pe noi chiar ne interesează foarte multe dintre aceste politici sectoriale, in ideea de a menţine ca obiectiv european coeziunea europeană, şi coeziunea economică, şi coeziunea socială şi, aici, politica de coeziune şi de dezvoltare regională, dar şi politica agricolă comună sunt două instumente esenţiale pentru această coeziune economică şi teritorială şi alte politici sectoriale care capătă din ce in ce mai multă greutate la nivel european, eu ştiu, politica de cercetare-dezvoltare, viziunea asupra infrastructurii, dezvoltării infrastructurii europene, a politicii energetice, sunt şi acestea domenii care sunt esenţiale pentru modernizarea unei economii şi modernizarea unei ţări şi, deci, ar trebui să fim interesaţi şi de aceste lucruri. Dar, mai mult decat atat, Romania este un stat membru de frontieră al Uniunii Europene, una din frontierele externe UE, cele mai intinse dintre statele membre şi, cu atat mai mult, ar trebui să ne intereseze şi cred că ar trebui să fie unul dintre obiectivele pe care trebuie să ni le asumăm, şi continuarea discuţiilor şi identificarea măsurilor pentru a continua cu politici de vecinătate consistente şi pragmatice pe care Uniunea Europeană trebuie să le aibă, nu doar la Est, dar şi la Sud, politici de vecinătate pragmatice care să nu includă doar abordări politice, să includă şi abordări de dezvoltare sectorială, de cooperare socială și, atunci cand vorbim de interconectări de infrastructură, de transport de diferite tipuri, să ne gandim că pentru a avea prosperitate şi dezvoltare economică şi, deci, stabilitate politică şi socială la frontierele Uniunii Europene avem nevoie şi de infrastructură. Deci, cred că, aici, Romania poate să işi aducă contribuţia, cu experienţa pe care o are, experienţa practică pe care o are, să-şi aducă contribuţia la imbunătăţirea politicii europene de vecinătate şi a instrumentelor de vecinătate, ca să vă dau doar cateva exemple. Dar, pot fi şi alte teme care pot să reiasă din discuţia, dezbaterea publică pe care avem intenţia să o organizăm. Pe de altă parte, şi cu asta aş dori să inchei, pregătirea preşedinţiei presupune şi o pregătire administrativă, logisitică, cu atat mai mult cu cat noi avem nevoie să ne reformăm administraţia ca atare, ca să creştem performanţa, chiar şi pentru o mai bună funcţionare a statului la nivel naţional, dar cu atat mai mult pentru a putea să ne atingem obiectivele ca şi Preşedinţia Consiliului UE avem nevoie să pregătim administraţia romanească in mod specific pentru această responsabilitate, pentru că e vorba de mai mult de 100 de comisii şi comitete la nivel european, la nivelul Consiliului, care vor trebui prezidate de funcţionari romani, de inalţi funcţionari romani care vor trebui să caute soluţii la problemele care sunt in dezbatere, să găsească compromisuri in aşa fel incat să putem pregăti decizii pentru Consiliu. Şi asta, vă daţi seama că presupune anumite competenţe care se pregătesc din timp. Oricat de buni şi de bine formaţi ar fi anumiţi funcţionari, atunci cand nu ai avut o astfel de experienţă nu ai de unde să ştii, și asta presupune in primul rand să identificăm din timp şi cu trei ani inainte sau cu doi ani şi jumătate inainte de asigurarea preşedinţiei; nu e prea devreme să facem acest lucru, deci trebuie să o facem de pe acum, să identificăm acest staff care să-şi asume această responsabilitate şi să obţinem, pe cat posibil, acordul politic cu celelalte partide ca acest staff să aibă o anumită continuitate in instituţii la nivel de responsabilitate tocmai pentru a se putea pregăti pentru asumarea acestei responsabilităţi. Noi am inceput deja această pregătire. O să avem şi aici o discuţie şi cu partidele politice pentru că, cred eu, orice s-ar intampla după alegerile parlamentare vom avea un guvern asumat politic, deci de o majoritate din parlament, deci, intr-un fel sau altul, partidele politice parlamentare işi vor asuma şi guvernarea şi atunci pentru noi ar fi important să existe o anumită continuitate in modul de abordare, cel puţin a acestei echipe care să inceapă de pe acum să se pregătească pentru asumarea acestei responsabilităţi la nivel administrativ. Pentru a pregăti această problematică am decis reconstituirea, pentru că legal noi aveam această structură, acest comitet de afaceri europene la nivel guvernamental, care este condus de Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene, domnul Cristian Bădescu, care vine după o lungă experienţă la Reprezentanţa Romaniei de la Bruxelles şi care conduce acest Comitet de Afaceri Europene in care fiecare minister este reprezentat la nivel de secretar de stat şi unde nu doar discutăm problematica europeană şi agenda europeană cotidiană, săptămanală, dar incepem să pregătim şi ministerele din punct de vedere administrativ pentru ceea ce ar urma să se intample in anii care vin. Acestea sunt cele cateva elemente pe care voiam să vi le spun şi care sper eu să fie utile şi pentru dezbaterea pe care Europuls s-a gandit să o organizeze astăzi şi pentru alte tipuri de dezbateri care ar putea fi organizate in perioada imediat următoare şi pentru care vă pot asigura, veţi avea tot sprijinul Guvernului, cel puţin atat cat eu asigur conducerea şi coordonarea acestui guvern. Vă mulţumesc incă o dată, vă mulţumesc pentru invitaţie şi vă felicit pentru organizarea acestei intalniri. *** Conferinţă de presă a premierului Dacian Cioloş la cea de-a IV-a ediţie a Eurosfat Ionuţ Cepraga (Fundaţia Greenpeace): Bună ziua! Intrebarea mea este pentru domnul premier Dacian Cioloş şi ofer incă de la inceput scuze participanţilor pentru această scurtă intervenţie off topic. Domnule premier, in decembrie aţi semnat... Bogdan Deleanu: Ar trebui să vă ţineţi intrebările pe topicul acestei dezbateri; dacă se poate. Ionuţ Cepraga: ...Hotărarea 960 din decembrie, care oferă Complexului Energetic Oltenia posibilitatea să exproprieze locuitorii satului Runcurel din Gorj fără niciun fel de negociere, oferindu-le acestora in schimb un euro pe metrul pătrat, sumă care nu le poate fi de ajuns pentru refacerea vieţii in altă localitate. Vă rog să imi spuneţi ce mesaj aţi avea pentru aceste sute de oameni din Runcurel, care v-au solicitat in repetate randuri revocarea Hotărarii 960/2015. Incă o dată, scuze! Bogdan Deleanu: Haideţi să luăm şi alte intrebări şi, dacă se poate, să... Dacian Cioloş: Hai să inchei cu aceasta. Hotărarea de guvern respectivă e făcută in baza unei legi, care nu-i decisă de guvern, e decisă de parlament. Nu e nici prima, nici ultima dată cand se aplică această lege pentru exploatări miniere - deci, asta pe de-o parte. Nu-i un abuz al guvernului, e aplicarea unei legi. Şi chiar mai mult: guvernul nu avea cum să facă altfel decat să aplice legea respectivă. Nu pot să negociezi anumite sume decat in limitele pe care ţi le permite legea, care e votată de parlament. Şi asta o să o repet pană in panzele albe, pană cand o să se inţeleagă că, chiar dacă guvernul inseamnă un executiv care e cel mai in faţă şi cel mai vizibil in aplicarea legilor, guvernul aplică legi care sunt decise de parlament şi care, in mod normal, sunt dezbătute inainte şi ar fi trebuit să fie şi discutate inainte. Şi atunci ar fi trebuit discutate lucrurile astea. Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, pentru astfel de situaţii, cand e vorba de strămutări masive sau e vorba de a afecta dincolo de ceea ce legea permite şi ceea ce..., guvernul nu poate să facă mai mult decat să aplice legea. Nu are cum să dea mai mult, pentru că asta ar insemna un abuz. Dar ceea ce poate să facă guvernul şi ceea ce eu am cerut ministerelor de linie să facă - nu numai in acest caz, ci şi in alte situaţii unde comunităţi locale sunt afectate sau sunt sărăcite de anumite proiecte industriale -, este să incepem să gandim, alături de comunităţile locale, programe de dezvoltare folosind atat fonduri europene cat şi fonduri din bugetul naţional. Pentru că dezvoltarea locală in situaţiii specifice nu poate să fie decisă doar de guvern şi problema nu poate să fie rezolvată doar prin compensări financiare. Lucrurile trebuie gandite mult mai complex. Şi e cazul şi in Valea Jiului, e cazul şi la Roşia Montană, şi in altă parte. In felul acesta vreau să tratăm lucrurile in lunile care vin. Aici, ministrul fondurilor europene, impreună cu ministrul economiei, cu ministrul dezvoltării regionale ştiu foarte bine ce au de făcut şi, imediat după alegerile locale, - pentru că in perioada asta de campanie electorală şi de precampanie n-avea niciun rost să discutăm cu autorităţile locale, pentru că au alte preocupări electorale -, intenţia mea este să incepem un dialog cu autorităţile locale nou alese, cu un mandat de patru ani, pe mai multe subiecte, unde soluţiile pot veni de la guvern, dar implementarea lor depinde in mod implicit şi explicit de responsabilitatea autorităţilor locale. Deci, acesta e răspunsul pe care pot să vi-l dau pe acest subiect. Nu e vorba de indiferenţă, e vorba de aplicarea legii, dar pentru a trata problema dezvoltării dincolo de o compensare financiară, asta presupune o responsabilitate. Şi cu ocazia asta lansez şi un mesaj, pentru că suntem in campanie electorală şi sper ca locuitorii comunităţilor locale, ai comunelor, ai oraşelor ş.a.m.d., să trateze cu cea mai mare responsabilitate aceste alegeri, pentru că guvernul, oricare ar fi el, cu cei pe care locuitorii ii aleg, va trebui să discute şi să găsească soluţii. Şi atunci, cu atat mai mult, trebuie să aleagă oamenii in care intr-adevăr au incredere şi oameni cărora să le dea intr-adevăr prin vot legitimitatea de a discuta proiecte de dezvoltare locală atat cu guvernul, cat şi cu mediul conomic, pentru dezvoltarea unei comunităţi nu se face doar cu bani de la guvern, se face şi cu investiţii, şi aici guvernul - cel puţin, guvernul pe care il conduc - va da tot concursul pentru a atrage şi investiţii romaneşti sau străine. Dar asta presupune şi o implicare a colectivităţilor locale. Deci, dezvoltare locală inseamnă mai mult decat compensaţii, inseamnă şi o viziune la nivel local şi sper să vedem această viziune cat mai bine definită după alegeri. Dar, acum e momentul să discutăm intr-adevăr de lucrurile acestea, nu doar in termenii aceștia de compensaţii. Vasile Rotaru: Bună dimineaţa. Vasile Rotaru, SNSPA. Domnule prim-ministru, are Guvernul Romaniei in acest moment o strategie concretă pentru preşedinţia din 2019 şi care ar fi trei teme prioritare pe care le-ar pune pe agenda UE in acest moment? Mulţumesc. -: Să luăm incă două intrebări. Tudor Brădăţan: Bună ziua. Mă numesc Tudor Brădăţean. Reprezint astăzi comunitatea De-Clic şi am aici o petiţie semnată de peste 4000 de cetăţeni pentru dumneavoastră, domnule Cioloş. Intrebarea acestor cetăţeni şi a mea este dacă, in contextul tratatelor pe care Uniunea Europeană le negociază in prezent cu Canada, respectiv SUA, Romania va aduce in discuţie problema vizelor impuse de aceste două ţări şi dacă, in eventualitatea in care Canada şi SUA vor fi in continuare ferme in menţinerea vizelor pentru cetăţenii romani, dacă Guvernul Romaniei va fi şi el ferm şi va folosi un eventual drept de veto in cazul /ratificării acelor tratate/. Mulţumesc. Vasile Porumbaru: Bună ziua. Numele meu este Vasile Porumbaru. Eu aş dori să vă intreb, domnule prim-ministru, legat de pachetul de legi de achiziţii publice care blochează accesarea fondurilor europene in Romania, ce aveţi de gand să faceţi in această direcţie, deoarece parlamentul, pentru a patra oară, a refuzat să-şi dea acordul? Și rugămintea noastră este că ar trebui o asumare a guvernului, printr-o hotărare de guvern. Dacian Cioloş: Legat de strategia pentru preşedinţia 2019, eu sunt realist. Suntem un guvern care are un mandat pană la sfarşitul anului, cel mult. Deci, nu pot eu să spun că strategia pe care guvernul acesta şi-o va asuma va fi strategia Romaniei pentru preşedinţia pe 2019. In schimb, inainte de a avea o strategie, e important să ai o dezbatere. Noi de prea multe ori am avut strategii, le-am decis, le-am aprobat, abia după aceea am organizat dezbaterile şi au rămas strategiile astea documente de sertar, care nu s-au aplicat niciodată, pentru că n-au reflectat anumite aşteptări. Ceea ce vrem noi să facem este să incepem discuţia, dar mai mult decat să lansăm discuţia, să progresăm in discuţia pentru elaborarea unui concept de asumare a preşedinţiei, care să includă şi partea de pregătire administrativă, şi partea de pregătire conceptuală, şi partea de definire, de a incepe să definim acele trei priorităţi care...; Sigur, sunt trei priorităţi - avea dreptate doamna ambasador, dacă sunt mai multe, nu numai că nu mai ştie lumea de ele, dar nici nu o să ai timp să le promovezi, pentru că, in mod sigur, vor fi şi alte lucruri pe agenda de actualitate la momentul respectiv. Dar eu cred că putem pune in dezbatere mai multe teme, pentru că nu e vorba doar de consiliu, e vorba şi de parlament, e vorba şi de societatea civilă, sunt mai multe instanţe europene unde Romania poate să-şi folosească acest statut de asumare a preşedinţiei şi să pună in dezbatere anumite teme. Şi eu cred că, tocmai pentru că mai avem incă trei ani - ceea ce e şi mult, dar şi puţin - ceea ce putem noi face şi guvernul actual poate să-şi asume este să scoată la lumină cat mai multe teme. Aţi văzut, numai domnul /...;/ a avut vreo cinci sau şase teme, dacă am numărat eu bine, pe care pe toate le-a considerat prioritare. Am citat şi eu cateva in intervenţia mea. Şi doamna Filote a avut cateva sugestii. Ei cred că tocmai exerciţiul ăsta trebuie să-l facem acum, anul ăsta, pană la sfarşitul anului, in aşa fel incat guvernul care va veni după alegerile parlamentare...; Deci, se instalează la sfarşitul lui 2016, inceputul lui 2017, in mod normal, cu o stabilitate politică, ar trebui să fie guvernul care să-şi asume şi preşedinţia, pe baza acestei discuţii, dezbateri cat mai active pe care noi s-o organizăm, guvernul actual, pornind de la cinci, şase, şapte, zece teme, pe care diferite categorii de actori le-ar considera importante, cu evidențierea argumentelor pro şi contra, vizavi şi de interesul celorlalte state - pentru că şi asta trebuie să inţelegem. Noi vom fi precedaţi de Austria şi vom fi succedaţi de Finlanda. Priorităţile noastre ar trebui să fie intr-o anumită coerenţă şi cu ceea ce va vrea să facă Austria, şi cu ceea ce va vrea să facă Finlanda, dar şi cu ceea ce va avea pe agendă Comisia Europeană in momentul respectiv, cu atat mai mult cu cat vom prinde o bucată din sfarşitul mandatului Comisiei actuale şi o altă bucată din instalarea viitoarei Comisii. Deci, ceea ce putem noi face acum este de a pregăti in mod substanţial această strategie şi cele trei priorităţi, punand in dezbatere cele cateva teme care apărute deja, discutand despre avantaje, dezavantaje sau de argumente pro şi contra pentru anumite priorităţi, discutand in mod pragmatic de fezabilitatea unora. Pentru că noi putem să le considerăm pe unele ca fiind importante, dar, in contextul politico-instituţional din al doilea semestru 2019, putem să ajungem la concluzia că nu avem nici o şansă să progresăm pe un astfel de subiect, din motivele pe care vi le-am spus. Vom avea un nou parlament, vom avea o Comisie in proces de schimbare. Noi inşine, in Romania, nu uitaţi că, dacă lucrurile merg aşa cum sunt acum planificate, la sfarşitul lui 2019 vom avea alegeri prezidenţiale - alegerea preşedintelui Romaniei. Deci vom avea o bucată din preşedinţia noastră in campanie electorală. Așa incat trebuie să fim realişti, pragmatici, şi să vedem ce putem intr-adevăr să ne asumăm. Asta vă pot asigura că facem. Incepem pregătirea instituţională, incepem pregătirea administrativă, incepem pregătirea conceptuală şi punem in dezbatere teme care, din punctul nostru de vedere, au legitimitate ca priorităţi pentru noi şi alte teme, care pot veni din alte părţi, alte instituţii sau din societatea civilă, in aşa fel, incat, pană la sfarşitul anului, să putem pregăti pentru guvernul care vine şi pentru parlamentul care vine un fel de raport sau o sinteză a acestor discuţii şi să fie un punct de plecare pentru decizii instituţionale pentru viitorul guvern şi viitorul parlament. Cred că ar trebui să fie lucruri asumate şi la nivel politic, nu doar la nivel guvernamental, inclusiv la nivelul preşedintelui, pentru că, să nu uităm, in structura constituţională a noastră preşedintele este cel care participă la Consiliul European şi, deci, in mod normal, preşedintele ar fi cel care ar avea un cuvant cu greutate in Consiliul European, acolo unde se dau anumite direcţii, inclusiv legate de priorităţi. Legat de tratatele comerciale cu Canada şi Statele Unite şi cu vizele. Aici, suntem in două situaţii diferite. Cu Canada am finalizat deja negocierile şi, in momentul in care s-au finalizat negocierile, a fost un agreement cu Canada. Canada şi-a luat un angajament inclusiv vizavi de eliminarea vizelor turistice pentru Romania şi Bulgaria, in sensul ca, dacă ţin eu bine minte, pană la momentul ratificării Tratatului de liber schimb, cuprinzător şi aprofundat această problemă să fie rezolvată. Și cu regret constat că nu suntem in situaţia respectivă. Aici am spus-o foarte ferm. Am avut o discuţie şi cu preşedintele Juncker, şi cu comisarul Malmstrom - care nu este direct responsabilă de chestiunea vizelor, pentru că ea negociază tratatele comerciale. Dar a fost o inţelegere cu Canada şi eu, ca prim-ministru al unui stat membru, consider că UE - şi Comisia Europeană, care reprezintă UE - trebuie să fie foarte fermă in relaţia cu Canada, pentru ca partenerii noştri să-şi respecte angajamentele. Şi chiar dacă nu există o legătură formală intre chestiunea vizelor şi chestiunea ratificării şi adoptării acestui tratat de liber schimb, eu au transmis deja la Bruxelles că Romania va folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru a convinge şi Canada, şi Comisia Europeană că nişte angajamente trebuie respectate. Romania şi Bulgaria trebuie să fie tratate de către Comisia Europeană ca orice alt stat membru, mai ales atunci cand este vorba despre susţinerea intereselor Romaniei, care trebuie să fie şi interesele UE. Deci, da, Romania, şi eu ca prim-ministru vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Sper să nu fie cazul. Suntem in discuţii intense cu Canada și cu guvernul canadian pentru a incerca să găsim soluţii. Se evocă incă anumite subiecte şi anumite teme tehnice. Guvernul Romaniei consideră că atata timp cat Comisia Europeană a afirmat deja că Romania este pregătită să adere la Schengen, și cat timp protecţia la frontiere si chestiunile legate de migraţie sunt sub control din punct de vedere tehnic, nu ar trebui să existe alte argumente şi alte motivaţii tehnice care să intarzie această decizie in Canada. Eu sper şi aproape că aş spune că sunt convins că vom găsi o soluţie şi că vom găsi un consens la această chestiune care, incă o dată, este un angajament pe care Canada și l-a luat acum caţiva ani. Cu SUA este altceva. Tratatul comercial şi de liber schimb este incă in negociere. Romania face eforturi pentru a indeplini condiţiile pentru Visa Waver. Eu sper ca şi acolo lucrurile să progreseze. Știu că pe acest subiect legat de Canada, europarlamentarii romani sunt foarte activi şi vom rămane, cum v-am spus, foarte activi pană la capăt, pentru că este vorba despre un drept pe care il avem in calitate de stat membru, nu cerem un favor. Legat de pachetul de legi privind achiziţiile publice, eu am anunţat parlamentul incă de săptămana trecută că săptămana aceasta avem intenţia să mergem la vot in parlament, cu tot guvernul, tocmai pentru a susţine importanţa celor două legi care sunt acum pe agenda parlamentului pentru vot. Subliniez, discuţiile s-au finalizat (toate discuţiile), negocierile pe amendamente sunt finalizate, conţinutul proiectelor de legi şi pentru achiziţii publice şi Ordonanţa nr. 109 privind guvernanţa corporativă. Imbunătăţirea managementului companiilor de stat este o altă prioritate pentru guvern. Textele sunt finalizate. Este vorba doar despre un vot procedural in plen. S-a amanat de mai multe ori acest vot in plen pentru că nu a fost cvorum. Eu l-am anunţat pe preşedintele Camerei şi pe coordonatorul grupurilor politice că şi săptămana viitoare guvernul are intenţia să asiste la acest vot, sperand că va exista o majoritate, un cvorum pentru vot şi o majoritate pentru vot. Dacă nu, sigur că guvernul ia in calcul inclusiv o asumare a unei decizii la nivel de guvern pentru aplicarea acestor legi care sunt nu doar condiţionalităţi pentru a avea acces la fondurile europene, dar sunt legi importante şi pentru reformele la care noi ne-am angajat, nu doar noi, ca guvern, dar şi noi, ca ţară. Sper să existe inţelepciune din partea parlamentului şi acesta să inţeleagă că aici este vorba despre un vot important, nu doar pentru ce are de făcut guvernul, ci important pentru foarte multe sectoare din economia Romaniei. -: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru! 2016-05-06 12:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_888888.jpgMăsurile pe care guvernul le are în vedere în domeniul sănătățiiȘtiri din 05.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/masurile-pe-care-guvernul-le-are-in-vedere-in-domeniul-sanatatiiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ privind măsurile pe care guvernul le are in vedere in domeniul sănătății [Check against delivery] Purtătorul de cuvant al guvernului, Dan Suciu, a susținut astăzi, la Palatul Victoria, următoarea declarație de presă: In ultima perioadă au apărut in spațiul public o serie de informații și suspiciuni legate de situația din sectorul de sănătate. Au apărut suspiciuni legat de stadiu infecțiilor nozocomiale, de utilizarea inadecavată a secțiilor de sănătate din spitale sau de eficiența utilizării dezinfectanțiilor intraspitalicești. Pentru a clarifica, menține și recaștiga increderea in sectorul sanitar, premierul Dacian Cioloș va considera, din acest moment, sectorul de sănatate prioritatea numărul unu pentru următoarele luni. In consecință, guvernul iși asumă o serie de măsuri, unele urgente, pe termen scurt, pentru detensionarea situației actuale și altele structurale, pentru perioada imediat următoare. In consecință, măsurile pe termen scurt sunt: Corpul de Control a Primului-Ministru va demara un control la nivelul Comisiei de Biocid, de pe langă Ministerul Sănătății, comisie care stabilește caietele de sarcini și criteriile de utilizare a dezinfectanților intraspitalicești. Vrem să știm dacă criteriile au fost respectate și dacă s-au respectat toate standardele pentru procedurile acreditate de dezinfecție. Totodată, Corpul de Control al Primului-Ministru va analiza rigoarea metodologică a inspecțiilor de sanitație realizate de Ministerul Sănătății in ultimele zile, pentru a avea garanția corectitudinii rezultatelor din ultimele zile. In caz contrar, rezultatele acestor controale vor fi trimise Parchetului care deja s-a sesizat in legatură cu o serie de probleme din sistem, pentru a fi utilizate in ancheta aflată in derulare. Pe de altă parte, premierul Dacian Cioloș va solicita măsurile administrative care se impun. Reamintesc că, in acest moment, Corpul de Control analizează declarațiile contraditorii legate de folosirea Secției de Arși a Spitalului Floreasca. Tot in ceea ce priveşte măsurile pe termen scurt, guvernul pregăteşte pentru următoarea şedinţă de guvern o HG prin care se vor aloca fonduri pentru acreditarea laboratorului ICECHIM, in procedură de urgenţă. E inacceptabil să nu existe un laborator acreditat din 2007 şi să nu putem avea o rigoare certificată in ceea ce priveşte analizele spitaliceşti. Vom continua să utilizăm expertiza laboratorului şi să trimitem pentru analize eșantioanele de teste, inclusiv pentru concentraţia produselor de dezinfecţie. De asemenea, premierul i-a cerut ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu să implementeze accelerat programul de măsuri impotriva infecţiilor nozocomiale anunţat săptămana trecută. Premierul Dacian Cioloș aşteaptă, de asemenea, ca organele de cercetare penală să vină cu concluzii in cel mai scurt timp posibil, astfel incat guvernul să poată lua măsurile care decurg şi care ţin de competența Executivului. Măsurile structurale pe care guvernul le are in vedere țin de reabilitarea profundă a infrastructurii de sănătate. Avem o infrastructură spitalicească veche și suntem datori să reincepem construcția de unități spitalicești. Este momentul să anunțăm programul de parteneriat public-privat de reconstrucție a două spitale noi, ale căror studii de fezabilitate sunt incheiate in acest moment: Spitalul de copii Marie Curie și Institutul de boli cardiovasculare C.C. Iliescu, in București. Sunt programe-pilot care vor putea fi continuate cu alte obiective, in perioada următoare. De asemenea, vom accelera proiectele cu finanțare europeană pentru construcția celor trei spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj. Toate crizele din ultimele luni au demonstrat că in sectorul de sănătate avem disfuncții manageriale serioase, pe care nimeni nu le-a abordat in ultimii ani. Este momentul ca ele să nu mai fie neglijate. Este nevoie de o regandire a modului in care sunt respectate contractele de management in spitalele publice și a modului in care unitățile spitalicești se subordonează autorităţilor centrale și locale. Guvernul va aborda și aceste probleme. Considerăm că toate aceste măsuri pot să contribuie la recaștigarea increderii in sistemul de sănătate și vrem să colaborăm, pentru aceasta, cu toți factorii din sistem - medici, manageri, asociații profesionale și neguvernamentale. 2016-05-05 18:59:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8080.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la ședința Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 05.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-edinta-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto 2016-05-05 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_3224.jpgZiua Europeană pentru Viaţă Independentă, prilej de aplecare asupra problematicii dizabilităţiiȘtiri din 05.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-europeana-pentru-viata-independenta-prilej-de-aplecare-asupra-problematicii-dizabilitatiiMarcăm astăzi - Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă, o zi importantă pentru toţi, de recunoaştere a celor mai profunde valori umane, un prilej de regandire şi de afirmare a importanţei problematicii dizabilităţii, sub aspectul sprijinirii persoanelor cu dizabilităţi in dobandirea unei vieţi independente in comunitate. Romania are peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi. In pofida diferitelor dizabilităţi şi a barierelor sociale, toţi aceşti oameni aspiră spre o viaţă independentă in comunitate, care presupune, inainte de toate, participare socială, accesibilitate, educaţie incluzivă, implicare in activităţi şi muncă, accesul la servicii sociale de calitate şi, bineinţeles, respectarea drepturilor. - Respectarea egalității de șanse pentru persoanele cu dizabilități și dobandirea unei vieţi independente nu pot fi realizate prin acţiuni individuale, ci impreună cu oameni, societatea civilă, instituţii şi organizații, printr-un efort comun de construire a unei agende publice care să aibă in permanentă atenție nevoile și așteptările persoanelor cu dizabilităţi, consideră premierul Dacian Cioloș. Cancelaria Prim-Ministrului şi Guvernul Romaniei, cu ocazia zilei de 5 mai, işi exprimă angajamentul faţă de susţinerea persoanelor cu dizabilităţi in atingerea unei vieţi independente, prin: Susţinerea demersurilor instituţionale pentru implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de Parlamentul Romaniei; Susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi aflate in centrele de ingrijire de tip rezidenţial şi luarea măsurilor pentru asigurarea participării acestor persoane la viaţă socială in comunitate; Sprijinirea măsurilor de accesibilizare a mediului fizic şi informațional la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; Creşterea mobilităţii, participării la invaţămantul de masă, precum şi creşterea ratei de angajare in muncă a persoanelor cu dizabilităţi; Creşterea accesului şi imbunătăţirea calităţii serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi. 2016-05-05 09:41:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-05-09-37-47big_sigla_guvern_albastru.pngParticiparea premierului Dacian Cioloş la festivitatea aniversării a 30 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor EuropeniȘtiri din 03.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-dacian-ciolos-la-festivitatea-aniversarii-a-30-de-ani-de-la-ca-tigarea-cupei-campionilor-europeniGalerie foto Declarațiile premierului Dacian Cioloş la festivitatea aniversării a 30 de ani de la caștigarea Cupei Campionilor Europeni [Check against delivery] Bună seara! Doresc, in primul rand, să mulţumesc, in numele Guvernului Romaniei, tuturor celor care au făcut posibilă, acum 30 de ani, această performanţă istorică şi care au cinstit in acest fel ţara, naţiunea, dincolo de culorile clubului. Vreau să vă asigur de intreg respectul Guvernului Romaniei pentru ceea ce aţi făcut posibil şi pentru exemplul pe care l-aţi dat, pentru capacitatea de a crea o emoţie pozitivă şi un spirit de comuniune autentic al celor care au ieşit in stradă in acele vremuri in care aveam alţi stimuli pentru a incerca crearea acelui spirit de comuniune, dar căruia, de multe ori, ii lipsea autenticitatea. Dumneavoastră aţi ştiut să treziţi şi să creaţi in oameni, in romani, acel spirit autentic de mandrie naţională, aşa cum nu l-a putut face niciun alt eveniment politic sau de altă natură. Şi vă spun asta cu atat mai mult cu cat, acum 30 de ani, aveam 16 ani, eram adolescent, imi amintesc şi acum, am făcut un liceu care mă obliga să stau la internat, deci eram intern, alături de alte catva sute de colegi. Am avut şansa la vremea aceea să avem in internat unul din puţinele televizoare color din oraş şi, deci, am avut șansa să vă vedem - in culori şi-mi amintesc şi acum faptul că ne-a fost permis, cu toată stricteţea dintr-un internat şi dintr-un liceu, să ieşim in curte seara, noaptea, după meciul de fotbal, şi să ne exprimăm bucuria, in ciuda tuturor restricţiilor pe care trebuia să le respectăm. Dar in momentul respectiv, toată lumea, inlcusiv profesorii şi pedagogii, au inţeles că astfel de momente de bucurie nu pot fi blocate de nicio regulă şi că, poate, chiar mai bine să nu impui nicio regulă unor oameni care-şi exprimă o bucurie autentică. Deci, vă mulţumesc nu doar in calitatea pe care o am, de prim-ministru, şi vă spun că suntem mandri că putem să facilităm organizarea acestui eveniment care să vă aducă laolaltă şi, impreună cu bucuria dumneavoastră, să retrăim şi noi bucuria acelor momente şi, totodată, să trăim şi speranţa că vom fi in măsură şi noi, la randul nostru, să creăm din nou oportunităţi care să facă posibile astfel de evenimente care, din păcate, au rămas unice sau un eveniment care a rămas unic in istoria sportului romanesc sau a fotbalului romanesc, dar sperăm ca această emulaţie care incă se vede in ochii dumneavoastră să ne dea forţa ca să regăsim modalităţile prin care să redeschidem drumuri noi sportului romanesc. Doresc, totodată, să felicit şi să mulţumesc Ministerului Apărării nu doar pentru ceea ce a făcut acum 30 de ani, pentru faptul că a făcut posibilă acea victorie, şi pentru faptul că a reuşit, şi cu echipa de fotbal, să cinstească tricolorul romanesc nu doar pe terenul de luptă, ci şi pe terenul de fotbal. Şi sper, domnule ministru, aşa cum a spus şi domnul Helmut Duckadam, că veţi avea şi vom avea inţelepciunea să construim pe acest succes şi să facem in aşa fel incat o astfel de echipă şi un astfel de sport să ne dea in continuare motive de satisfacţie şi de bucurie. Mulţumesc şi felicitări! 2016-05-03 22:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a8471.jpgComunicat de presăȘtiri din 03.05.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1462272394- Așa cum am anunțat săptămana trecută, am decis astăzi revocarea domnului Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al Culturii. De asemenea, am trimis domnului președinte Klaus Iohannis propunerea pentru numirea in funcția de ministru al Culturii a doamnei Corina Șuteu, in dorința de a continua procesul de reformă. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI Dacian Cioloș 2016-05-03 13:45:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-05-03-01-46-34big_sigla_guvern_albastru.pngSărbători cu bucurie, armonie și dragoste! Hristos a înviat!Știri din 29.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/sarbatori-cu-bucurie-armonie-i-dragoste-hristos-a-inviat 2016-04-29 13:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sarbatori-pascale.jpgComunicat de presă referitor la propunerea de numire a ministrului Fondurilor EuropeneȘtiri din 26.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-propunerea-de-numire-a-ministrului-fondurilor-europenePremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire in funcția de ministru al Fondurilor Europene a lui Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria Primului-Ministru. 2016-04-26 15:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-26-03-18-59big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Conferința ELEC privind securitatea alimentară şi energetică, alături de comisarul european pentru Politici Climatice şi Energie, Miguel Arias CañeteȘtiri din 26.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-conferinta-privind-securitatea-alimentara-alaturi-de-comisarul-european-pentru-politici-climatice-si-energie-miguel-arias-canete Discursul premierului Dacian Cioloș la Conferința ELEC privind securitatea alimentară și energetică in regiunea Mării Negre [Check against delivery] Dacian Cioloş: In primul rand vreau să mulţumesc organizatorilor pentru invitaţie. Imi cer scuze pentru intarziere, vin direct de la Iaşi, insă am ţinut să am o intervenție astăzi, aici, cu atat mai mult cu cat anul trecut, in primăvară, inainte să ştiu ce o să mi se intample in toamnă, impreună cu ELEC am gandit organizarea acestei conferințe şi impreună am gandit această tematică şi de aceea am ţinut să transmit un mesaj atat in calitatea pe care o am in momentul de faţă, dar şi mesajul pe care oricum voiam să-l transmit şi care a fost la baza acestei inițiative. Vorbind de energie şi de sectorul agroalimentar, sunt două sectoare care au un punct in comun, in ciuda a ceea ce putem să ne imaginăm. Nu doar faptul că agricultura poate să producă şi energie şi că pentru a produce produse alimentare avem nevoie şi de energie, dar atat energia, cat şi sectorul agroalimentar sunt resurse naturale cu impact de securitate. Altfel spus, atunci cand le ai, trebuie să le valorifici strategic şi atunci cand nu le ai, trebuie să găsești o soluţie ca să poţi să iţi asiguri un minim necesar atat de energie, cat şi de produse alimentare. Deci, din această perspectivă, am considerat că această dezbatere legată de modul in care putem asigura securitatea energetică şi securitatea alimentară la Marea Neagră, printr-o mai bună colaborare intre UE şi țările din regiunea Mării Negre in general şi din Parteneriatul Estic in special, este un subiect despre care Romania are ceva de spus, o dată pentru că Romania are, din perspectivă energetică, şi o să mă refer intr-o primă fază la domeniul energiei, o poziție geostrategică importantă atat prin amplasamentul ei la Marea Neagră şi in vecinătate cu Republica Moldova, cu Ucraina, Parteneriatul cu Turcia la Marea Neagră, dar şi pornind de la constatarea că Romania deține resurse atat de petrol, cat şi de gaze, precum şi un potențial de producție de energie electrică, care ar trebui să-i permită să işi asigure nu doar necesarul la nivel naţional, dar şi să devină un exportator. Pentru energie, pentru a conta pe piaţa energetică este important nu doar existenţa resursei, ci şi modul in care poţi să foloseşti şi modul in care realizezi interconectarea pentru a putea face să circule această resursă care este energia. Din acest punct de vedere, dincolo de faptul că deținem acest potențial şi cu perspectivele potenţial bune de exploatare a gazului la Marea Neagră, cu potențialul de producţie de energie electrică pe care il avem in perspectivă, Romania poate să conteze atat pe piaţa regională, cat şi pe piața europeană, dar asta presupune infrastructură de transport şi interconectări cu vecinii şi cu regiunea. Din acest punct de vedere este important faptul că UE, Comisia Europeană a ales să finanțeze proiectul BRUA, acest proiect de interconectare care leagă Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria de Europa Centrală şi de restul Europei. Este un proiect pe care Romania a inceput să-l implementeze şi sperăm noi nu doar ca acest proiect să fie finalizat cu succes, dar sperăm ca acest proiect să aibă şi urmări pozitive şi să fie urmat şi de alte finanțări europene, pentru a continua conectarea statelor membre din Europa de Sud-Est cu Europa Centrală şi prin aceasta cu restul Europei. Dincolo de BRUA este important pentru noi să asigurăm interconectările cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Pentru conectarea cu Republica Moldova, Romania a făcut deja eforturi şi ele au fost insoțite şi susţinute şi de Comisia Europeană şi continuăm demersurile pentru ca această implicare a Comisiei Europene să continue, pentru că, dincolo de abordarea politică a relației cu Republica Moldova, cred eu că şi partenerii europeni au ințeles că este importantă dezvoltarea cooperării economice din ţările din Parteneriatul Estic. Şi din acest punct de vedere interconectarea energetică cu Republica Moldova, precum şi cu Ucraina presupun investiții pe care UE trebuie să le asume pentru ca dorinţa de a păstra aceste ţări conectate la Europa să nu rămană doar la nivel declarativ. La fel cu Ucraina. Am avut zilele trecute o discuţie, o intalnire cu președintele Poroşenko şi cu caţiva miniştri şi am inţeles şi simțit foarte clar dorința Ucrainei de a continua eforturile de conectare energetică cu reţeaua romanească atat pentru gaze, cat şi pentru electricitate. Există din acest punct de vedere o dorință bilaterală de a căuta resurse pentru a realiza această conectare, stimuland şi companiile romanești de electricitate să se implice in acest proiect. Dincolo de aceasta, este importantă cooperarea regională, mai ales sub egida acestei politici europene de vecinătate care să meargă dincolo de Ucraina şi Republica Moldova, pentru ca Romania să poată să devină un hub energetic. Este important şi parteneriatul cu Turcia, dar şi cu ţări precum Kazakhstan, Turkmenistan, pentru ca resursele care se găsesc in zona Caspică in momentul de faţă să poată să găsească conectare cu Europa de Sud-Est. Şi, din acest punct de vedere, eforturile trebuie să continue din partea statelor membre ale UE din această zonă la nivel european, pentru a găsi in continuare sau pentru a intări voinţa politică la nivel european, pentru ca şi această parte din Europa să fie conectată la piaţă energetică europeană atat pentru gaz, cat şi pentru electricitate. Romania, spuneam, are potențial de producție atat de gaz, cat şi de energie electrică şi, din acest punct de vedere, strategia energetică care este in curs de finalizare la Ministerul Energiei şi dorința noastră este ca ea să fie adoptată după o largă şi aprofundată dezbatere publică, deci să fie asumată nu doar de către un minister sau de către un guvern, ci să fie asumată la nivel naţional, această strategie este importantă pentru că va fi intr-un anumit fel cartea noastră de identitate in toate discuțiile la nivel european şi la nivel regional in ceea ce privește poziționarea Romaniei atat in constituirea şi intărirea pieței energetice europene, cat şi a parteneriatelor cu țările vecine Mării Negre. Deci dorim să facem din această strategie o dovadă că Romania gandește şi dincolo de resursele naturale pe care le poate exploata acum, mă gandesc aici, spuneam, la gaze, la petrol, dar că putem gandi şi in perspectiva europeană, care pune accentul, din ce in ce mai mult, pe energie verde, pe energie regenerabilă, pe energie cu emisii de carbon zero. Şi cred că, pentru a conta pe piaţă energetică pe termen lung şi pentru a putea dezvolta sectorul economic bazandu-ne pe resurse energetice la costuri abordabile, este important să abordăm acest subiect al energiei verzi cat mai din timp şi să integrăm aceste lucruri in aşa fel, incat să nu impiedicăm industria să evolueze. Avem in continuare, in Romania, o parte din industrie inalt consumatoare de energie, pentru care trebuie să ne gandim la perspectiva pe termen scurt, iar pe termen lung trebuie să fim in măsură să facem această trecere fără costuri suplimentare pentru economia noastră. Aş trece la al doilea subiect, cel legat de agricultură, un alt domeniu strategic pentru UE şi pentru această regiune, un domeniu in care Romania are un cuvant de spus şi pentru că are o resursă importantă de producție, cu cele 13 milioane de hectare de teren agricol, care sunt incă departe de a fi utilizate la potențialul normal. Şi acesta este, să spun, un dezavantaj pentru noi, pe termen scurt, pentru că, in competiția pe piaţă europeană, pornim cu un nivel de productivitate mai scăzut. Dar este şi un avantaj, pentru că asta inseamnă că, spre deosebire de alte zone din UE, in Romania există incă potenţial de creştere atat a producţiei, şi deci potenţial de impact pe piaţă cu cantităţile respective, dar există potenţial şi de creştere a productivităţii şi de scădere a costurilor de producţie, prin continuarea investiţiilor in agricultură in partea de tehnologizare, dar mai ales in partea de procesare. Şi aici, dincolo de ceea ce Romania poate şi trebuie să facă pentru a-şi pune in valoare acest potenţial naţional, cred că este important să gandim de acum şi in termeni regionali. Pentru că sunt domenii de producţie agricolă, cum ar fi cerealele, de exemplu, in care, in momentul de faţă, dată fiind evoluţia pe piaţa internaţională, nu mai e suficient să produci in cantităţi importante, ci mai ales să ai pieţele de desfacere adaptate şi să ai capacitatea de negociere a prețurilor. Pentru că trăim intr-o lume in care preţurile la producţia alimentară, in general, şi la cereale, in special, sunt foarte volatile. Iar, din acest punct de vedere, cred că nu ne mai putem baza doar pe ceea ce putem face cu mecanisme de intervenţie pe piaţă, aşa cum Uniunea Europeană obişnuia să facă in trecut, ci mai ales /trebuie văzut/ cum putem face pentru a asigura o anumită stabilitate a preţurilor prin capacitate de negociere, prin forţă de negociere pe piaţă. Şi aici pornim de la ideea că, in Uniunea Europeană şi in vecinătatea UE, avem alte ţări vecine nouă cu potenţial de producţie agricolă important, cum ar fi Ungaria, Ucraina, chiar Republica Moldova, Bulgaria. Avand deschidere la Marea Neagră, care inseamnă apoi deschidere de căi de transport spre ocean şi, practic, spre toate colţurile lumii, Romania, impreună cu aceste ţări, ar putea juca un rol important in constituirea unei pieţe regionale de cereale şi, pornind de aici, şi de alte produse agricole, dar mă gandesc in primul rand la cereale, cu forţă de impact, de negociere nu doar la nivel regional, ci şi la nivel internațional. Asta presupune, insă - dincolo de ceea ce poate să facă statul pentru facilitarea creării unor burse şi parteneriate cu ţările vecine in această perspectivă - presupune in primul rand o bună organizare a producătorilor agricoli din Romania, atat pentru a concentra producţia, cat şi pentru a avea capacitate să stocheze această producţie sau surplusul de producţie, care nu este comercializat imediat, să-l stocheze pentru a putea apoi negocia preţurile, atunci cand piaţa este cel mai adaptată. Şi aici, pentru parteneriatul cu ţările vecine - cu statele membre ale UE, in interiorul Politicii Agricole Comune - există aceste posibilităţi de parteneriat. Cu ţările vecine avem acordurile de liber-schimb cuprinzător şi aprofundat, atat cu Republica Moldova, cat şi cu Ucraina, care constituie un cadru care ar trebui să ne permită să purtăm aceste discuţii şi să construim aceste parteneriate pe termen lung, care pot merge, dincolo de parteneriate comerciale, şi la parteneriate profesionale sau administrative, pentru a sprijini aceste ţări să producă in sectorul agroalimentar la norme europene. Pentru că există un atu al Uniunii Europene faţă de alte zone din lume in sectorul agroalimentar, reconstituit, in primul rand, pe standarde de securitate, de siguranţă alimentară foarte ridicate in raport cu alte state de pe mapamond. Și e important ca aceste ţări vecine să poată să producă şi să putem construi aceste parteneriate, inclusiv comerciale, pentru a participa impreună la cucerirea de noi pieţe la nivel internațional. Asta presupune să ajutăm aceste ţări vecine din Parteneriatul estic să producă la standardele şi la normele comunitare, aşa cum ele s-au angajat s-o facă, de altfel, atunci cand s-a negociat Acordul de Liber Schimb, dar ştim şi din experienţă proprie că asta presupune anumite investiţii şi o anumită organizare administrativă. Aş incheia spunand că, atat pentru sectorul energetic, cat şi pentru sectorul agroalimentar, Romania poate să joace, și pe termen mediu, un rol important in a intări potenţialul de colaborare in această parte a Mării Negre. Iar prin faptul că, in al doilea semestru al anului 2019, țara noastră va asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pregătită din timp, Romania poate să pună sau să susţină pe agenda europeană un astfel de subiect, in măsura in care identificăm teme precise care pot avea un răspuns european şi care pot intări punerea in valoare a acestui potenţial, in zona Mării Negre. Şi sper eu că şi dezbaterea pe care dumneavoastră aţi organizat-o este in curs să contribuie la furnizarea de idei, din această perspectivă, pentru anul 2019, pentru care Romania a inceput deja să se pregătească. Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat şi vă urez multă inspiraţie şi mult succes in conferinţa dumneavoastră! Mulţumesc. /.../ Reporter: Domnule premier, vă veţi intalni astăzi cu dl preşedinte Klaus Iohannis? Dacian Cioloş: Nu, maine. Am stabilit maine o intalnire. Reporter: Dansul este nemulțumit de guvern. Dacian Cioloş: Am stabilit maine o intalnire şi o să discut. Dansul vă poate da răspunsul la acest lucru, nu eu, legat de ce a declarat. 2016-04-26 14:21:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_8888.jpgExpoziție cu obiecte populare de patrimoniu la Palatul VictoriaȘtiri din 26.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/expozitie-cu-obiecte-populare-de-patrimoniu-la-palatul-victoriaGalerie foto Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, Guvernul Romaniei, in parteneriat cu Muzeul Național al Satului - Dimitrie Gusti, va organiza miercuri, 27 aprilie 2016, intre orele 10.00-15.00, la Palatul Victoria, o expoziție de obiecte populare de patrimoniu. Costume populare, ceramică, țesături și icoane pe sticlă vor fi expuse pe Holul Oglinzilor, la sediul Guvernului, iar meșteri populari vor prezenta demonstrații de ouă incondeiate, sculptură in lemn, pictură pe sticlă și lucru la gherghef. - Valorile tradiționale romanești sunt parte a identității noastre culturale. Ele trebuie păstrate, apărate și puse in valoare intr-un spirit modern, pentru că locul lor este alături de valorile europene. Guvernul și autoritățile locale trebuie să iși asume rolul de a susține valorificarea tradițiilor autentice, atat prin punerea la dispoziție a unor parghii naționale, cat și prin utilizarea mecanismelor europene- , consideră premierul Dacian Cioloș. In cadrul expoziției, vor putea fi admirate lucrări ale unor artişti şi meşteri populari din diferite regiuni ale ţării, precum: Lucia Condrea, din localitatea Moldoviţa, judeţul Suceava, celebră pentru meșteșugul incondeierii ouălor, prin 10 tehnici pe care le-a inventat, cu simboluri străvechi, inspirate din spaţiul bucovinean; Vasile Moldoveanu, meșter crucer din localitatea Moreni, judeţul Damboviţa, unul dintre puținii cioplitori in lemn care mai realizează icoane de vatră, cea mai veche icoană romanească de dinainte de pictura pe sticlă; Nicolae Diaconu, modelator in lut din zona Făgăraş, recunoscut pentru portretele de țărani şi scenele din lumea satului lucrate in ceramică; Valeria Fercal, din localitatea Paltinu, județul Suceava, specialist in incondeierea tradițională a ouălor cu motive din zona Bucovina; Rozica Miclescu, țesătoare din localitatea Vălenii de Munte, judeţul Prahova, renumită pentru covoarele şi tapiseriile executate manual; Delciza Cristina Mareş, țesătoare din judeţul Buzău, cunoscută pentru covoarele țesute din păr de capră; Prof. Vladimir Baciu, din zona Muntenia, pictor de icoane pe lemn sau sticlă, de inspirație ardelenească. 2016-04-26 14:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_88.jpgVizita premierului Dacian Cioloș la IașiȘtiri din 25.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-s-a-intalnit-la-iasi-cu-deputati-i-senatori-care-reprezinta-judetele-moldovei-i-cu-autoritati-localeGalerie foto Premierul Dacian Cioloș a efectuat, astăzi, o vizită la Iași impreună cu vicepremierul Vasile Dincu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dan Costescu, ministrul Transporturilor, Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei Primului-Ministru, Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Raluca Prună, ministrul Justiției și Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. In cadrul vizitei, premierul și miniștrii participanți au avut intalniri cu deputați și senatori care reprezintă județele Moldovei, reprezentanți ai autorităților locale și organizațiilor neguvernamentale din regiune. De asemenea, membrii Executivului au luat parte la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii din Iași. - Este oportun să gandim un program de dezvoltare pe mai mulţi ani a regiunii istorice a Moldovei, care să includă infrastructura, dezvoltarea economică, precum şi domeniile educaţie și agricultură, in aşa fel incat, proiectand acum cateva idei importante, ele să poată fi continuate indiferent cine va fi la guvernare, a spus premierul Dacian Cioloș in cadrul conferinței de presă susținute la Universitatea Tehnică - Gheorghe Asachi. Transcrierea integrală a conferinței de presă poate fi consultată mai jos. Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu deputați și senatori care reprezintă județele Moldovei și autorități locale Conferință de presă - Universitatea Tehnică - Gheorghe Asachi [Check against delivery] Dacian Cioloş: /.../ Moldovei, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, consilii judeţene, anumite primării, au fost reprezentanți şi din mediul universitar, mediul academic. Am organizat această intalnire in urma unei scrisori, a unei solicitări a unui grup de parlamentari din, practic, toate partidele parlamentare din regiunea istorică a Moldovei, care mi-au solicitat o intalnire pentru a discuta despre proiecte de infrastructură pentru regiunea Moldovei, dar şi dincolo de asta, de o viziune de dezvoltare pentru această regiune istorică. Şi am propus să organizăm această intalnire la Iaşi, pentru că mi s-a părut şi simbolic mai bine să facem această discuţie, să spun aşa, la faţa locului. Am profitat de această vizită pentru a participa şi la inaugurarea Palatului Culturii din Iaşi, care a fost restaurat şi care astăzi va fi redeschis. Discutia de astăzi dimineaţă a fost una pe care eu o consider foarte bună. A fost o primă discutie, am ajuns la concluzia aceasta şi la inţelegerea aceasta cu toţi cei care am participat la ea, urmand să continuăm, pentru că ceea ce s-a desprins din discuţia de astăzi de dimineaţă este că e oportun să gandim un program de dezvoltare pe mai mulţi ani a regiunii istorice a Moldovei, care să includă şi parte de infrastructură, şi parte de viziune de dezvoltare economică, dar şi parte de educaţie, de agricultură, in aşa fel incat, proiectand acum cateva idei importante, ele să poată să fie continuate indiferent de cine este la guvernare. Şi au fost voci dintre senatori, deputaţi care, la fel, au solicitat guvernului actual să inceapă această gandire, dată fiind neutralitatea politică a acestui guvern. Pentru că una din problemele cu care s-a confruntat şi această regiune in trecut a fost competiţia şi politică si teritorială intre diferite judeţe, o competiţie care, la sfarşit, pană la un punct poate să fie sănătoasă. E normal să te baţi pentru judeţul tău, pentru orasul tău si să-ţi foloseşti influenţa politică pentru a privilegia investiţii in judeţul tău sau in oraşul tău. Dar de la un punct incolo, atunci cand nu mai există coerenţă intre aceste proiecte, care sunt obţinute prin această competiţie politică are de suferit intreaga regiune. Şi cred că suntem in punctul in care in regiunea istorică a Moldovei tocmai de asta este nevoie de acum inainte, de o abordare coerentă a investiţiilor care se fac; şi investiţii legate de infrastructură de transport, şi de infrastructură de sănătate sau de educaţie sau infrastructură cu valențe economice in agricultură, parcuri industriale ş.a.m.d. Sigur că, cumva, cheia de boltă a discutiei şi punctul de pornire a fost autostrada, legătura dintre regiunea istorică a Moldovei şi celelalte regiunei, dar, sigur, mai ales Transilvania, care este regiunea mai dezvoltată, mai aproape de vest şi care deja atrage multe investiţii. Şi am spus-o şi aici, aşa cum am mai spus-o deja public: obiectivul nostru ca guvern este să incepem să gandim acest proiect, al autostrăzii Tg Mureş - Iaşi. Sigur că au fost discutii din nou, şi in această dimineată, dacă e mai oportun să facem Targu-Mureş - Iaşi sau să facem Brasov - Bacău şi care dintre ele să le prioritizăm. Si eu cred că tocmai şi asta este una dintre probleme, că de ani de zile tot discutăm care să fie prioritară şi nu incepem niciuna. Eu cred că, in preajma centenarului 2018, ar trebui să fim in măsură să ne angajăm la cateva proiecte mari de infrastructură, care să facă legătura intre regiunile istorice Transilvania, Ţara Romanească şi Moldova. Avem deja Sibiu - Piteşti, care de principiu este agreată şi pe care am inceput să lucrăm pe studii de fezabilitate, pentru care există parţial şi finanţare si eu aş vrea să ne asumăm şi politic, la nivel naţional, şi autostrada Tg Mureş - Iaşi, chiar dacă pornim de la un stadiu mult mai puţin avansat decat e cazul cu Sibiu - Piteşti. Insă avem un studiu de fezabilitate făcut in 2011, care trebuie reactualizat acum şi pe care noi ne-am angajat să incepem reactualizarea, să pregătim apoi şi alocări pentru proiectul tehnic. Ar fi vorba de undeva in jur de 36 de milioane de euro pentru reactualizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Ar dura această parte, studiul de fezabilitate plus proiectul tehnic, in jur de 18 luni pentru a putea fi pregătit ca lumea, pentru că este și un proiect mai complex decat Sibiu-Pitești, dar important este să dăm semnalul că vrem să facem, să existe acest angajament politic şi in paralel cu studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, să căutăm şi sursa de finanţare, chiar dacă este mai dificil decat celălalt proiect de autostradă Sibiu-Piteşti şi pentru că costurile sunt mai ridicate. Cei de la Ministerul Transporturilor au estimat la undeva peste patru miliarde de euro acest proiect. Nu cred că e imposibil să găsim finanţarea, dar important este să incepem să o căutăm şi să vrem să facem acest proiect. Şi pentru a putea avea o abordare multianuală şi clară pe aceste proiecte, intenţia noastră este să mergem in parlament cu un proiect de lege a centenarului, care să includă o componentă de infrastructură şi această componentă de infrastructură să includă cele două mari proiecte, probabil şi cateva alte proiecte, dar cel puţin cele două mari proiecte, atat cu ideea de a le duce la bun sfarşit, cat şi cu structura administrativă instituţională de implementare a lor. Pentru că cred că trebuie să avem o viziune bine definită pentru aceste proiecte, care să nu fie amestecate cu celelalte proiecte de infrastructură care progresează mai mult sau mai puţin taraş, grăpiş, aşa cum se poate. Să venim cu o viziune pe care să ne-o asumăm pentru aceste două mari proiecte şi să demonstrăm, dincolo de faptul că dedicăm aceste proiecte centenarului, să demonstrăm că suntem capabili să ne asumăm de la A la Z aceste două mari proiecte de infrastructură. Deci, am discutat şi despre acest subiect şi in această perspectivă ne-am luat angajamentul şi de partea guvernului şi de partea aleşilor parlamentarilor din Moldova istorică şi a aleşilor locali să incepem să lucrăm impreună la o viziune de dezvoltare a regiunii istorice a Moldovei. Guvernul şi-a asumat rolul de mediator şi, cumva, de secretariat al acestui grup. O să venim cu analiza necesară, cu datele necesare, cu idei, cu propuneri, cu scenarii, dar important este să lucrăm cu aleşii locali, cu parlamentari şi cu autorităţile locale, care să-şi asume această viziune de dezvoltare, pe care noi suntem apoi gata să o punem pe masa parlamentului şi chiar a viitorului guvern care ne va succeda. Şi spun mediator şi nu pilot sau coordonator al acestui proiect, pentru că ştiu şi din experienţă că dacă un astfel de proiect nu e asumat de către aleşii locali, el nu are şanse, pentru că dacă cineva aşteaptă să gandim acest proiect şi el să fie apoi impus de guvern sau de un viitor guvern, lucrurile nu vor funcţiona, aşa cum nu au funcţionat nici pană acum. Deci cred că ar fi acest lucru impreună, in echipă, o oportunitate pentru ca şi aleşii locali să facă anumite alegeri şi să ia anumite decizii, alegeri de oportunitate ale unor proiecte şi impreună să gandim in mod structurat şi regional. Sigur, am abordat şi alte lucruri punctuale legate de invăţămant, legate de, cum v-am spus, de agricultură. Am vorbit de Spitalul regional de la Iaşi, pe care noi, ca guvern, ni-l asumăm. Domnul vicepremier Dincu coordonează aceste proiecte impreună cu Ministerul Sănătăţii, insă noi ne-am angajat, ca guvern, să finalizăm partea de studii tehnice, de fezabilitate, de proiecte tehnice şi să putem demara pană la sfarşitul anului aceste proiecte, care stau şi zac de catăva vreme, fără ca ele să avanseze. Şi sigur că aici, dacă la Cluj şi la Craiova celelalte două spitale regionale, avem deja mai multă claritate legat de unde se vor face şi in ce condiţii, aici, la Iaşi, am aşteptat să ni se spună care e locaţia care este aleasă, decisă, de autorităţile locale. Am avut nu una, ci mai multe locaţii. Nici aici nu s-a putut lua o decizie. Am spus că o să tranşăm noi, pe baza unor date, o să luăm o decizie noi legat de locaţie, din locaţiile propuse de autorităţile locale, pentru a putea continua şi acest proiect. Cam astea sunt elementele. Il rog pe domnul vicepremier Dincu, mai are ceva de adăugat, şi apoi domnul ministru. Vasile Dancu: Foarte puţin aş vrea să spun, in completare la ceea ce spunea dl prim-ministru. Noi am venit cu intenţia de a organiza un efort de creaţie şi gandire strategică in această zonă. Am chemat, prin ceea ce am adus noi aici, şi universităţile, societatea civilă, administraţia, să gandească impreună cu noi un proiect de dezvoltare strategică şi integrată a regiunii istorice Moldova. O să găsiţi pe site-ul MDRAP, incepand de astăzi, un document care se vrea un proiect de pornire, adică, o să vedeţi acolo lucruri care, in general, in spaţiul public, apar de regulă mistificate politic sau din altă...Ce s-a intamplat cu banii in ultimii ani? Am luat ca exemple ultimii ani. Probabil că o s-o facem şi mai mult. Ce s-a intamplat cu alocările de la bugetul de stat pe regiuni, pe fiecare judeţ, pentru ce s-au dat aceşti bani, din toate sursele, inclusiv de la fonduri europene in exerciţiul financiar 2007 - 2013 şi proiecţii pentru viitor. Noi am propus şi nişte hărţi, o să vedeţi nişte baze de date care să fie un punct de pornire pentru reflecţia de aici. Aşteptăm, insă, să construim scenarii impreună cu mediul academic de aici, impreună cu administraţia, pentru că aşa cum spunea dl premier de fapt singura noastră garanţie că vor continua aceste proiecte după este societatea - dacă vom reuşi să convingem societatea politică, dacă vom convinge societatea civilă care poate face presiuni pe viitoare guverne pentru a respecta un plan pe care l-am stabilit cu toţii. Şi mergem pe aceste principii, am cerut şi noi solidaritate din punctul acesta de vedere aici, in zona regiunii istorice Moldova. Este nevoie de un demers integrat şi de o viziune care să depăşească limitele judeţului, pentru fiecare din proiecte. O să vedeţi şi pe hărţile pe care le-am pus noi la dispoziţie disparităţi de dezvoltare foarte mari şi in interiorul zonei, ceea ce este un impediment foarte important in ceea ce priveşte dezvoltarea, o să vedeţi şi viziuni diferite de la judeţ la judeţ in funcţie de cererile care s-au făcut pentru programe, de exemplu pentru PNDL. I-am anunţat astăzi pe distinşii parlamentari şi pe cei prezenţi in sală că noi le punem la dispoziţie deja instrumente de planificare in care putem vedea foarte clar, punand pe aceeaşi hartă, de exemplu, unde punem banii de la bugetul de stat, unde pot veni banii europeni, de unde ar trebui să completăm cu resurse locale. Şi vom avea cu ocazia asta şi un control public asupra dezvoltării. Astăzi sunt tot felul de legende. Am văzut nişte legende in presă, pe care le-am verificat după aceea pe cifre, legate de regiunile din Moldova, cat dau şi cat primesc de la bugetul de stat. Era vorba că dau mai mult decat primesc. O să vedeţi in cifrele materialului nostru că este invers, dar vrem să vedem şi pentru ce sunt alocaţi banii, pentru că in viitor vom putea să hotăram cat alocăm, de exemplu, pentru dezvoltare şi cat pentru funcţionarea administraţiei, pentru că dacă vom reuşi să construim un stat mai ieftin şi o administraţie in această zonă mai ieftină, atunci vom putea să alocăm mai mulţi bani pentru dezvoltare. Pană la urmă este o formă de a raţionaliza resursele. Deci o să lucrăm cu instrumente, vom fi facilitatorii acestui proiect, vom instituţionaliza, aşa cum m-am bucurat că au inţeles prietenii noştri parlamentarii, acest grup de reflecţie, la MDRAP vom crea o zonă de contact cu administraţia şi cu societatea civilă, cu ceilalţi, vom veni la Iaşi, vom discuta la Bucureşti. Sperăm că in toamnă, la sfarşitul lui septembrie, să spunem octombrie, să putem avea un document integrat pe care să ni-l asumăm cu toţii şi care să direcţioneze dezvoltarea viitoare pe o bază raţională, să putem să alocăm resursele exact acolo unde au cel mai mare efect. Mulţumim. Dacă mai vrea dl Dan Costescu să mai spună ceva, dacă nu, cred că trecem la intrebări. Dan Costescu: Vă mulţumesc. Pentru că dl prim ministru vorbea despre viziune, exact această viziune a fost prezentată gazdelor noastre de astăzi. Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor şi al guvernului este vorba de viziunea din Master Plan pentru regiunea Moldova. S-a discutat despre modul cum Moldova va fi conectată, pană la sfarşitul celor două orizonturi 2020 şi 2030, avand o axă verticală de la nord-sud, de la Paşcani pe rutier şi de la Suceava pe feroviar care va duce şi va uni Moldova cu capitala ţării şi de cate două axe, una este autostrada despre care s-a vorbit mai devreme, care pleacă de la Ungheni-Iași-Targu Neamț şi merge la Targu-Mureş, a doua axă e cea care pleacă de la Bacău şi ajunge la Braşov, pe rutier au fost acestea. Pe feroviar, Adjud - Ţiculeni, care merge tot spre Braşov, pană la final şi axa de sus, care pleacă din Iaşi, trece prin Suceava şi apoi Dej, Cluj. In acest fel, Moldova va fi conectată intr-un mod ideal, avand pe fiecare mod de transport cate două axe orizontale şi una verticală, datorită structurii alungite. Foarte important şi ca semnal, autostrada pleacă de la Ungheni sau incepe la Ungheni, unde inaintea autostrăzii, va incepe construirea podului. Este un semnal. Mai departe, vom vedea cum se va dezvolta către vestul ţării. Foarte important, de asemenea, s-a vorbit foarte mult despre valoarea de finanţare pe care o asigură guvernul. Nici vorbă să fie subdimensionată, este o valoare mai mare decat ponderea pe care o are Moldova cu cele opt judeţe de care discutăm in contextul ţării, şi anume investiţiile din rutier sunt undeva peste 6,5 miliarde care reprezintă mai mult de 23% din 28 de miliarde, totalul investiţiilor pe rutieră. Procentul pe care il reprezintă cele opt judeţe ca suprafaţă este undeva sub 19. S-a insistat pe această abordare pentru că este necesar să se recupereze nişte arierate şi este necesar să echilibrăm teritoriul, acesta fiind unul dintre principiile Master Planului. Pentru investiţiile totale, nu numai rutier, avem peste 9 miliarde din totalul de 45 de miliarde pe care ii vom investi in toată infrastructura pană in 2030. Aş fi vrut să subliniez şi ideea de abordare integrată pe care guvernul şi-a propus să o adopte pentru toate direcțiile in care lucrează. Ne dorim o abordare integrată, nu dezvoltarea exclusivă a unor coridoare de transport seci, ci dezvoltarea unor zone economice care să imbrace aceste coridoare. Aceasta impune şi colaborarea cu autorităţile locale şi colaborarea cu aleşii locali care sunt in parlament, pentru a avea o viziune unică, pentru a face un echilibru intre nevoile sociale normale şi nevoile de infrastructură şi a merge, pană la urmă, intr-o direcţie unică. In acest spirit, se formează deja entităţi de colaborare cu aceste unităţi locale, avem in Bucureşti cu primăriile, şefii de regionale ale companiilor mari de infrastructură, de drumuri şi feroviar, vor ţine legătura cu consiliile locale şi judeţene, vom avea o intalnire de acest gen şi in perioada care urmează pentru a accelera proiecte de infrastructură. Romania a trecut de faza, consider eu, in care nu işi putea absorbi fondurile, vom ajunge foarte curand in faza in care nu vom avea fonduri suficiente pentru ceea ce ne-am propus in acest Master Plan, ca orice alt stat din Europa, pentru că toată lumea este in aceeași situație, şi va trebui foarte rapid să identificăm aceste metode. Am avut o discuţie foarte interesantă cu comisarul european pentru transporturi acum trei zile la Ljubljana, la conferința Investind in transporturi, am primit şi de acolo aceleaşi recomandări şi acelaşi entuziasm de a accede şi la alte metode decat fondurile structurale care la un moment dat se vor termina, de a incerca să fim pregătiţi pentru anii 2020 -2022, cand aceste fonduri se vor limita şi de a putea dezvolta infrastructura cu viteză maximă. Este foarte important, vorbesc aici de planul Juncker, nu este nici un secret, studiem acum, facem şi o evaluare de portofoliu, pentru a vedea care din aceste proiecte ale noastre sunt pretabile la planul Juncker şi, folosind acest instrument, nu numai să ne acoperim perioada de după 2020, dar şi eventual să forţăm o devansare a Master Planului fără a strica insă prioritatea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Cam atat aş avea de spus. Vă mulțumesc. Dan Suciu: Avem 10 - 15 minute la dispoziţie. Dacă aveţi intrebări, aveţi cateva microfoane in sală, vă rog să utilizaţi aceste microfoane şi să vă prezentaţi. Reporter: Dle prim ministru, vă rog să ne spuneţi cum comentaţi demisia ministrului Aura Răducu. Dacian Cioloş: Da, am avut o discuţie cu doamna Răducu, săptămana trecută, şi am convenit acest lucru. I-am spus că am apreciat şi apreciez activitatea pe care a desfăşurat-o dansa pană acum. A pornit intr-o situaţie dificilă acolo, la minister, şi-a folosit toată expertiza pe care o are pe fonduri europene, pentru a debloca anumite lucruri. S-a implicat dansa, personal, foarte mult in a debloca anumite lucruri, pe care le-a găsit acolo inţelenite, şi legat de pregătirea sistemului MySMIS şi legat de ghidurile beneficiarilor, şi legat de inchiderea perioadei 2007-2013. Insă, am convenit că in momentul de faţă acolo, la minister, mi-aş dori să trecem la o etapă nouă de abordare, şi, in condiţiile acestea, am acceptat demisia dansei. O să mă gandesc in cel mai scurt timp, maine probabil, să fac o nouă propunere şi să mergem cat mai repede inainte. I-am spus şi dansei, sper să putem, in măsura in care dansa va fi dispusă, să putem să continuăm să lucrăm impreună şi de pe o altă poziţie. Reporter: Aveţi pe cineva in gand, un nume? Dacian Cioloş: O să anunţ maine. Pană maine, o să anunţ un nume. Reporter: Bună ziua! Pentru domnul ministru Costescu. Voiam să vă intreb despre expertiza privind lotul doi al autostrăzii Lugoj-Deva, inţeleg că este gata. De ce nu aţi făcut publice aceste rezultate, ce au scos la iveală, unde sunt probleme şi care sunt recomandările experţilor? Mulţumesc! Dan Costescu: Da, prima rectificare, expertiza nu este gata. Expertiza este cea comandată de noi, atunci cand am constatat probleme pe primul lot, pe Orăştie-Sibiu, şi atunci ne-am gandit că fiind acelaşi operator, aceeaşi firmă de construcţie, este necesar să facem o expertiză şi acolo. Ceea ce ştiţi dumneavoastră sunt nişte rezultate parţiale, pe care cel care face expertiza le-a scos din iniţiativă proprie in presă. Evident că nu e nici o problemă cu asta. Din păcate, se confirmă anumite deficienţe. Noi aşteptăm raportul final, care va fi urmat şi de un proiect tehnic pentru a remedia problemele care au fost identificate acolo. Reporter: Pentru domnul Costescu, primul, cand va fi efectiv scoasă la licitaţie refacerea studiului de fezabilitate pentru autostradă, o dată completă eventual, şi cand estimaţi că va fi finalizată construcţia tronsonului din mijloc Targu Neamţ-Targu Mureş? Pentru că pe noi asta ne doare cel mai tare. Dan Costescu: Programul a fost anunţat. Pană acum s-a lucrat in mod accelerat la cerinţele tehnice pentru studiul de fezabilitate. Această etapă se incheie in luna mai. Urmează, pană in luna februarie să se desfăşoare achiziţia, ne-a lăsat şase luni, cat durează procedura de achiziţie şi incă două luni de rezervă. Din experienţă, ştim că de obicei candidaţii se contestă intre ei şi avem incă două luni de rezervă, după care, din februarie, putem să numărăm 18 luni pentru realizarea studiului de fezabilitate, de acolo urmand să se desfăşoare achiziţia pentru lucrări şi apoi lucrările. Totul depinde şi de identificarea sursei financiare. Acum lucrăm cu viteză maximă la aceste zone unde avem buget alocat. Pentru că avem bugetul alocat acum la studiul de fezabilitate, imi daţi voie să nu mă pronunţ, dar el ca termen urmează imediat după ce se incheie studiul de fezabilitate. Reporter: Și o dată pentru finalizarea tronsonului central Targu Neamţ-Targu Mureş. Dan Costescu: Ea va fi prevăzută in cadrul tronsonului care incepe acum. Acum, ca să fie foarte clar, din tot tronsonul Ungheni-Iaşi-Targu Neamţ şi pană la Targu Mureş se face porţiunea estică, deci de la Iaşi pană la Targu Neamţ. Nu există o prioritizare in acest moment, pentru că ea va rezulta din studiul de fezabilitate. Acum ştim doar tronsonul şi ştim sumele pe care ni le-am propus, deci... va apărea şi această dată, in momentul cand va fi finalizat studiul de fezabilitate. Exact asta face el, proiectul şi calendarul de derulare al proiectului. Reporter: Deci, se incepe cu primul tronson Ungheni-Targu Neamț. Dan Costescu: Da, asta este clar, pentru că acest tronson este, aşa cum a spus şi domnul prim-ministru, a fost una din priorităţile noastre. Am vrut să incepem această autostradă. Ne chinuim să-i găsim loc in buget. Alternativa, peste munte, era aproape de trei ori mai scumpă. Este vorba de tot tronsonul pană la Targu Mureş de 2,9 miliarde de lei, faţă de tronsonul estic pe care il incepem acum... Reporter: De euro. Dan Costescu: ... euro - mă scuzaţi! - faţă de tronsonul estic, care este doar 1,1 miliarde, aproape 1,2. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule Cioloş, o intrebare. Este al doilea ministru care işi dă demisia in urma evaluării de săptămana trecută. Reporter: Domnule Cioloş, o intrebare, este al doilea ministru care işi dă demisia in urma evaluării de săptămana trecută. Credeţi ca vor mai exista ministri care să-şi depună mandatul? Dacian Cioloş: Doamnă, nu vă pot răspunde, pentru că eu v-am mai spus atunci cand eram tot presat să spun de remanieri că lucrurile astea... Dacă e cazul, luăm decizia impreună cu ministrii. Eu nu vreau să fac spectacol din aceste lucruri. E vorba de măsuri pentru a eficientiza activitatea guvernului, cu tot respectul cuvenit oamenilor care la inceputul mandatului, in noiembrie, şi-au asumat acest rol, de ministru in acest cabinet. Nu ştiu dacă va fi cazul sau nu. Astea sunt decizii pe care le iau si le luăm şi in discuţie cu oamenii, in funcţie şi de cum avansează lucrurile, in funcţie de cum prioritizăm lucrurile, deci astea sunt decizii care vor veni firesc, dacă va fi cazul. Dar, v-am spus, nu fac remanieri de dragul remanierii sau al spectacolului. Reporter: Am inţeles. Dacă Senatul dă astăzi aviz pozitiv legii pensiilor speciale, exista bani la guvern pentru aceste pensii? Dacian Cioloş: Pai, ştiţi care e bugetul. Mă tot intrebaţi dacă există sau nu bani. Bugetul e aprobat de parlament, e public. Puteţi să consultaţi acolo si să vedeţi unde există buget. Deci nici n-are rost să mă mai intrebati lucruri din astea. Am mai spus că in iunie, in functie de cum evoluează lucrurile şi pe partea de venituri, şi pe partea de cheltuieli, vom analiza rectificarea si acolo vom vedea cum prioritizăm anumite resurse, in funcţie de ce avem disponibil, dar pentru măsuri noi, cu costuri bugetare, dacă există sau nu buget, consultaţi bugetul aprobat de parlament, incă o data Aprobat de parlament, nu de altcineva. Reporter: Am inţeles. Inca o intrebare, ce măsuri luati in calcul pentru rezolvarea situaţiei Televiziunii Romane? Dacian Cioloş: Pentru rezolvarea situaţiei Televiziunii Romane, am avut şi ieri, şi astăzi o scurtă discuţie şi cu dl Gigel Ştirbu, pentru că guvernul, am mai spus-o cand am fost in parlament, işi asumă responsabilitatea pe care o are ca guvern, dar nu poate să-şi asume toată responsabilitatea. Acolo, in primul rand, trebuie să avem un partener de dialog cu perspectivă. Cu viziune şi cu perspectivă! Adică o conducere stabilă, care să-şi asume un program de restructurare, aşa cum o fi el, cel pe care şi-l va asuma Consiliul de Administraţie cu conducerea numită, incă nu avem preşedinte-director general acolo. Şi odată ce Consiliul de Administraţie care este numit de parlament şi preşedintele director general, care trebuie să fie votat de parlament, are o viziune, din momentul respectiv putem discuta, să vedem care sunt soluţiile şi din punct de vedere bugetar, si din punct de vedere legal, pentru a ajuta la rezolvarea situaţiei de acolo. La fel ca şi cu toată discutia asta privind Eurovision. D-na ministru de finanţe a avut o discuţie cu preşedinta Eurovision la sfarşitul săptămanii trecute, pentru a o asigura că nu se pune problema falimentului şi a inchiderii Televiziunii Romane, pentru că asta era teama lor. Dar n-a fost nimeni... cu cine să comunice, pentru că există o conducere, sigur, in momentul de față, care e conducere interimară, dar oamenii aşteaptă, la fel ca şi alţi creditori, să vadă cine ia fraiele in mană la Televiziunea Romană, şi asta trebuie s-o facă Consiliul de Administraţie cu un preşedinte director general, şi care e abordarea pe care au in vedere să o aplice. Guvernul a trimis la parlament, aşa cum ne-am angajat cand am avut discutia cu parlamentarii, şi mai multe variante, mai multe soluţii de abordare din punct de vedere tehnic, din punct de vedere legislativ, inclusiv cu propuneri de modificare a legislaţiei, tocmai pentru ca guvernul să poată să intervină in acest proces de restructurare. Dar trebuie să gandim acest lucru de data asta pe termen lung. Nu mai putem gandi să rezolvăm doar punctual o problemă de participare la Eurovision sau punctual o altă problemă, pentru că nu mai are nimeni incredere in astfel de abordări. Asta s-a făcut in anii trecuti, s-a găsit o soluţie, s-au mai tot amanat de pe un an pe altul datoriile, s-au mai dat nişte bani ca să nu explodeze bomba in mana unui guvern sau a altuia, şi acum ajungem in faza in care trebuie să ne asumăm nişte decizii clare. Şi astea sunt şi pentru binele Televiziunii, şi pentru binele contribuabililor, care pun nişte bani acolo. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Două intrebări, una pentru domnul prim-ministru si o alta pentru dl Dancu. Relativ recent, aţi făcut publică o strategie de combatere a sărăciei, de luptă impotriva sărăciei, seducătoare in foarte multe puncte. Totuşi, nu credeţi că e mai mult un paleativ, pentru că e o fractură logică, o inversiune... Această strategie vrea să intervină asupra efectelor şi neglijează intr-un fel cauzele procesului de pauperizare. Iar pentru dl Dancu, cam care ar mai fi stadiul in care putem discuta serios de regionalizare, de descentralizare, in condiţiile in care cel puţin aici, in Moldova, avem sentimentul că există nişte reticenţe tipic ardeleneşti vizavi de proces, poate derivate din subiectul mai delicat din Ţinutul Secuiesc, puseele de federalizare ş.a.m.d. Deci astea două, dacă-mi permiteţi. Mulţumesc. Dacian Cioloş: Da. Nu-i atat o strategie, cat un pachet de masuri antisărăcie, obiectivul fiind de a lua şi de a pune impreună in mod coerent diferite măsuri care deja există, măsuri de inserţie socială, de sprijin social şi alte măsuri pe care noi le-am gandit sau le-am pregătit sau le-am lansat deja sau urmeaza să le lansăm, care merg tot in această direcţie. Şi ideea acestui pachet de măsuri antisărăcie era să punem la dispoziţia celor care au puterea, posibilitatea de a aplica aceste masuri, mai ales la nivel local. Multe din aceste măsuri sunt mobilizate sau pot fi mobilizate și folosite de autoritățile locale, de primării, de consiliile județene să aibă la dispoziție un fel de meniu din toate aceste măsuri și să poate aplice in mod combinat aceste măsuri tocmai pentru ca ele să poată să aibă efectul de a nu menține in sărăcie oamenii, ci de a-i scoate din sărăcie. Aceste măsuri sau acest pachet nu e menit să rezolve problema sărăciei ca atare, ci să fie un fel de plasă de siguranță pentru cei care riscă sa cadă in sărăcie. Pornim de la varsta fragedă, de copii, cu acele măsuri pentru a stimula familiile să-și ducă copiii la grădiniță, să evităm apoi abandonul școlar pentru că am constatat că de multe ori abandonul școlar e strict legat de neparticiparea, nesocializarea copilului, neparticiparea lor la programe de grădiniță, abandonul școlar duce apoi la lipsa formării și inclusiv a educației și a formării profesionale și deci la o dificultate in inserția in campul muncii, probleme legate de accesul a locuințe sociale și așa mai departe. Deci, sigur, suntem conștienți că nu prin astfel de măsuri putem rezolva problema sărăciei dar putem să stopăm fenomenul cel puțin și impreună cu alte măsuri - intre timp am trimis Parlamentului și legea venitului minim de inserție care are tocmai ca obiectiv de a incuraja trecerea de la sprijin social de la asistență socială la implicare in campul muncii și de a avea o trecere treptată de la ajutorul social la un venit care să se bazeze strict din ceea ce omul poate să caștige din venitul salarial. Mai sunt și alte măsuri pe care le gandim tot in această direcție. De exemplu un proiect de lege care e in discuție acum in Parlament și pe care vrem să-l susținem cu cateva amendamente. E vorba de voucherele, de tichetele pentru zilieri atat pentru cei din agricultură, din construcții sau din diferite prestații sociale. Avem mulți oameni care in aceste domenii lucrează la negru de fapt și nu au nici asigurare socială, nici asigurare de sănătate, nici contribuții pentru pensie. Cu acest sistem de tichete ideea ar fi tocmai ca acești oameni să fie plătiți de către cei care plătesc cu ziua, să fie plătiți cu aceste vouchere din care cu un mic procent să se poată acoperi și partea de asigurări sociale de sănătate și să scoatem la lumină și acest potențial de producere de venituri pentru oameni care sunt in situații precare de muncă. Pe de altă parte, intr-adevăr pe termen mediu, pe termen lung pentru a combate sărăcia e nevoie de dezvoltare economică. Nu există miracol aici. Insă trebuie să mergem in paralel cu măsuri care să evite sărăcia extremă și sărăcia ireversibilă, pe de o parte și pe de altă parte cu măsuri care să stimuleze mediul economic. Și aici venim și cu viziunea aceasta de dezvoltare economică pe care vrem să o propunem in acest an, venim și cu un pachet de măsuri care să incurajeze IMM-urile, inclusiv această abordare regională a dezvoltării economice pe care suntem pe cale de a o pune pe roate și aici, cu regiunea Moldovei, tot in această direcție merge. Dar acel pachet de măsuri antisărăcie avea in primul rand ca obiectiv de a pune impreună diferite măsuri disparate care aveau același obiectiv și care sunt mult mai eficiente dacă sunt prezentate și utilizate in pachet decat dacă sunt folosite in mod disparat. Vasile Dancu: Despre descentralizare și regionalizare știți că procesul a fost abandonat brusc deși era destul de avansat și in zona științifică exista la nivelul MDRAP un organism format din academicieni, profesori universitari, care au lucrat impreună cu administrația la un proiect de descentralizare și de regionalizare, s-au făcut foarte multe studii, s-a oprit brusc. Noi am continuat accelerat, am făcut un plan accelerat privind o strategie de descentralizare, ultima fază a descentralizării, in luna iunie avem un termen pentru a o prezenta public, a pune in dezbatere publică ultimele măsuri, am accelerat foarte multe termene, era pregătită ca o condiție ex-ante in planul de dezvoltare strategică a administrației, era pregătită pentru 2017 - 18 - 19, deci foarte mult incolo, cu studii foarte multe, cu studii pilot, cu niște studii făcute de Banca Mondială. Noi am redus toate aceste termene și incercăm pană la sfarșitul mandatului nostru să avem in parlament un proiect complet, cu modificările necesare din punct de vedere legislativ pentru ca să avem o descentralizare corectă şi completă. Regionalizarea este /.../ cu acest proces. Anul acesta vom termina. De asemenea, am lansat in dezbatere publică Strategia de dezvoltare teritorială, care privește dezvoltarea armonioasă a teritoriului și urmează acest proces care este unul care ține de voință politică pană la urmă. Noi vom asigura...probabil că pană la sfarșitul mandatului nostru nu vom putea face o dezbatere publică destul de consistentă pentru a crea regiuni sub formă administrativă. Nici nu există cumva, nu avem nici o obligație să creăm neapărat regiuni administrative. Sigur că Europa așa se dezvoltă, așa este dezvoltată Europa in acest moment. In momentul acesta noi continuăm procesul de regionalizare in sensul că consolidăm aceste regiuni de dezvoltare care există, din mai multe perspective. Le-am dat sarcini noi și resurse mai multe, de exemplu pentru ca să ne sprijine in ceea ce privește procesul de dezvoltare locală. Toate proiectele PNDR care vin sunt verificate, le verificăm in teren cu ajutorul agențiilor de dezvoltare regionale, care sunt de fapt, au vreo 1000 și ceva de oameni pregătiți pentru ca să susțină un eventual nivel de regiune pentru inceput. Oricum, gandim acest proiect de regionalizare să se desfășoare pe mai mulți ani, progresiv. Sigur că nu va dispare rolul prefecturilor, al consiliilor județene de la inceput, decat pe măsură ce ar putea să se creeze noi structuri care sa preia atribuții centrale in urma procesului de descentralizare. Cumva gandesc că regionalizarea va fi ultima fază a unui proces de descentralizare a statului in care vom gandi ultimele detalii. Cu siguranță că nu se va face in acest an, este prea scurt termenul, avem incă de lucrat la proiectul de descentralizare, dar orice descentralizare pană la urmă merge in acest scop, a aduce decizia cat mai aproape de cetățeni, a aduce cat mai aproape de cetățeni organismele care pană la urmă sunt vitale pentru că oferă servicii publice de calitate. Reporter: Dle prim-ministru, aș reveni la demisia dnei Răducu. Ce anume i-ați reproșat cand i-ați cerut demisia, pentru că nu are...? Dacian Cioloş: Nu mai comentez. Am spus ce aveam de spus pe acest subiect, nu mai am ce să adaug. Dan Suciu: Vă mulțumesc foarte mult, la revedere. Premierul Dacian Cioloș a vorbit cu manifestanții din fața Prefecturii Intrevedere cu autoritațile locale Intalnire cu organizațiile non-guvernamentale Participare la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii Iași 2016-04-25 13:15:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-25-01-47-45big_1.jpgComunicat de presă referitor la demisia doamnei ministru Aura Carmen RăducuȘtiri din 25.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-demisia-doamnei-ministru-aura-carmen-raducu- Am acceptat demisia doamnei ministru Aura Carmen Răducu. In perioada imediat următoare voi inainta domnului Președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI, Dacian Cioloș 2016-04-25 12:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-25-12-05-41big_sigla_guv_albastru.pngGuvernul României: Încercarea de a considera guvernul actual responsabil de situația TVR este nepotrivită şi nefondatăȘtiri din 22.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-in-spatiul-public-sunt-lansate-o-serie-de-acuzatii-nefondate-in-legatura-cu-implicarea-sau-lipsa-de-implicare-a-guvernului-in-gestionarea-situatiei-tvrGuvernul Romaniei constată cu regret că in spațiul public sunt lansate o serie de acuzații nefondate in legătură cu implicarea sau lipsa de implicare a guvernului in gestionarea situației TVR. Problema datoriilor pe care televiziunea publică le are este veche, de aproape 10 ani. In toţi acești ani, datoriile către EBU (European Broadcasting Union) au fost mereu amanate şi neglijate. Situația de fond in care ne aflăm nu este cauzată de vreo decizie a guvernului, iar incercarea de a considera guvernul actual responsabil este nepotrivită şi nefondată. Televiziunea publică este o instituție in subordinea parlamentului, care trebuie să aleagă conducerea acestei instituții. Guvernul așteaptă o decizie in această privință, pentru a avea un partener decizional in toate aspectele executive care vizează activitatea televiziunii. Faptul că, după mai bine de o lună de la inceperea acestui proces, nu există incă o conducere care să işi asume responsabilitatea deciziilor executive in ceea ce privește TVR, face ca orice proiect de restructurare sau clarificare a situației financiare să fie imposibil. Situația televiziunii publice a fost adusă la cunoștința parlamentului incă de la inceputul acestui an, iar, in urma intalnirii pe care comisiile de cultură ale parlamentului au organizat-o cu reprezentanții TVR şi ai guvernului, s-a ajuns la concluzia ca guvernul să prezinte soluțiile de modificări legislative care să permită restructurarea TVR şi gestionarea problemei datoriilor. Aceste propuneri au fost trimise la parlament in data de 28.03, aşa incat modificările Legii 41/1994 să poată avea loc in timp util. Aceste modificări legislative sunt in curs, dar nu sunt finalizate. In consecință, in actualul cadru legal nu există posibilitatea plății parțiale a datoriilor doar pentru unul din creditorii televiziunii. Un eventual ajutor financiar care să nu fie susceptibil de nerespectare a condițiile de concurenta nu poate fi acordat decat in cadrul unui plan de restructurare, sub o formă sau alta, de administrarea specială a televiziunii. Guvernul Romaniei, prin Ministerul de Finanțe, va informa EBU in legătură cu situația de drept a TVR şi despre cadrul legal existent, in care reorganizarea operativă care să permită plata datoriilor este imposibil de realizat in perioada imediat următoare. De aceea, Guvernul Romaniei solicită tututor instituțiilor care gestionează soarta televiziunii publice o implicare activă şi responsabilă, pentru a nu perpetua situația dificilă in care se află TVR. 2016-04-22 17:26:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-22-05-33-08big_sigla_guv_albastru.pngDeclaraţii ale premierului Dacian Cioloş la Consiliul Național Tripartit Știri din 22.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/consiliul-national-tripartitGalerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună dimineaţa şi bine aţi venit. V-am invitat pentru a relua discuţiile in ceea ce priveşte obiectivul pe care il avem, acela de a asigura, in limita resurselor pe care le avem la dispoziţie, anumite corecţii, pe care le putem face la salarii. Am tras nişte concluzii şi invăţăminte din procesul ultimelor luni in discuţiile pe care le-am avut in interiorul Guvernului şi modul de lucru in ceea ce priveşte Legea salarizării, am tras și niște concluzii legate de modul in care am organizat şi modul cum a funcţionat dialogul şi cu dumneavoastră. Și, pornind de la aceste invăţăminte, am vrea să resetăm cadrul de lucru şi să redemarăm acest proces in aşa fel incat, in cel mai scurt timp, să reuşim să venim cu o nouă propunere de ordonanţă de urgenţă, care să aibă un obiectiv bine ţintit, bine delimitat şi care să vizeze nu atat o schimbare a legii actuale, cat o corectare a ei, incă o dată, in limitele bugetului pe care il putem aloca in cel mai scurt timp, deci, o parte anul acesta şi anul viitor, şi, pe de altă parte, avand ca obiectiv să concentrăm aceste resurse acolo unde este nevoie cel mai mult şi unde impactul poate să fie cat mai mare. Odată finalizat, sper eu, cu succes, acest proces, putem trece la o a doua fază şi să regandim eventual, după aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă, o lege a salarizării, care să aibă o abordare mai largă. Dorim să lucrăm la această ordonanţă, pornind, cum v-am spus, de la principiul limitării resurselor pe care le mobilizăm. Eu aş vrea să fim realişti şi, sigur, această limitare a resurselor, pe care le putem pune pe masă in momentul de faţă, se va face in mod justificat şi am cerut Ministerului de Finanţe să vină cu o analiză, pe care să fie in măsură să o prezinte şi in faţa dumneavoastră, legată de calculele bugetare pe care noi le-am făcut şi resursele pe care le putem degaja şi, totodată, pentru reuşita acestui proces, am vrea să pornim de la principiul neutralităţii in abordarea familiilor ocupaţionale, pentru a corecta inechităţile, focalizandu-ne, in primul rand, la baza grilei. Acestea sunt cele cateva elemente de la care vă propun să pornim discuţia şi, cu voia dumneavoastră, o să dau cuvantul domnului ministru Dragoş Pislaru, să vă prezinte mai pe larg modul in care domnia sa intenţionează să vă propună ca metodă de lucru procedura in care o să lucreze in perioada imediat următoare. Oricum, i-am cerut domnului ministru ca, in săptămanile următoare, să-şi concentreze atenţia şi energia şi resursele umane pe acest subiect - este principala prioritate pentru dansul şi pentru minister in săptămanile imediat următoare şi, in acelaşi timp, să pună la punct un mod de lucru transparent, in aşa fel incat să vă implice in mod practic şi pe dumneavoastră, pe toţi reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi a diferitelor ministere vizate. Vă rog. Declaraţii de presă ale ministrului Muncii, Dragoş Pislaru, și ale purtătorului de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, la finalul Consiliului Național Tripartit [Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Vă mulțumim pentru prezență. Ne-am gandit să ieșim cu cateva clarificări in urma discuțiilor de astăzi, pentru că am văzut o serie intreagă de interpretări care n-au legătură cu proiectul la care incepem să lucrăm de astăzi; interpretări care au folosit termeni absolut inadecvaţi legat de ceea ce se intamplă şi, de aceea, apelul meu este că atunci cand relataţi aceste subiecte, termeni ca austeritate, ingheţare, conflict - sigur, e dreptul dumneavoastră să ii folosiţi, dar nu au legătură cu proiectul despre care vorbim. L-am rugat pe domnul ministru Dragoş Pislaru, să vină cu cateva clarificări, după prima intalnire la care a participat in calitate de ministru in Consiliul Naţional Tripartit. Domnule ministru, vă rog. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Vă mulţumesc că aţi acceptat să avem această discuţie după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit. Aş vrea şi eu, la randul meu, să clarific nişte chestiuni care sunt foarte clare. Aşa cum v-am spus deja la conferinţa de presă de la minister, am avut inainte de CNT - de Consiliul Naţional Tripartit, intalniri cu partenerii sociali şi am pus in discuţie o restartare, o reincepere a creşterii increderii in dialogul social in Romania, pe principiul de transparenţă şi pe dialog tehnic deschis şi aceste principii au fost şi cele care au fost pregătite pentru discuţia de astăzi, in cadrul CNT, principii, proces, unde vrem să ajungem, ce vrem să obţinem. Mie mi se pare foarte important să subliniez faptul că nu se discută de vreun alt proiect de ordonanţă şi atunci, dacă vorbim despre principii, ar fi bine să inţelegeţi că acea referinţă care s-a făcut, la sporuri şi indemnizaţii, singurul lucru, de fapt, care trebuie să il reţinem, este că in această abordare nouă pe care am propus-o partenerilor sociali, a fost să ne concentrăm pe salarii, pe salariile de bază şi nu pe sporuri şi indemnizaţii. De aici, interpretările pe care le-a tras toată lumea, consider că nu...;, aceste interpretări nu sunt corecte. Ca să discutăm concret insă, ce principii, despre ce discutăm? Cu ce diferă această ordonanţă sau acest proiect legislativ la care lucrăm, faţă de vechea abordare? In primul rand, această ordonanţă recunoaşte limita, capacitatea fiscal-bugetară pe care o avem şi incearcă să rezolve ce ne stă la dispoziţie pentru perioada următoare. Discutăm de o sumă care nu ar putea să rezolve toate inechităţile din sistem şi trebuie să fim cu toţii conştienţi de acest lucru. Este un proces in care nu va fi posibil ca toată lumea să fie mulţumită. Şi atunci, se pune problema, cu aceste resurse puţine pe care le avem, ce putem să facem? Şi avem opţiunea să incercăm să carpim, pe ici pe colo, toată grila de salarizare, cum a fost incercat deja şi n-am avut un mare succes, sau avem opţiunea să ne concentrăm resursele acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Ce inseamnă acest lucru? Inseamnă că am, in acest moment, o masare a salariilor in zona salariului minim in plată, de la 1 mai, 1.250 de lei, fără a se face diferenţierea intre persoane cu studii medii, debutanţi cu studii superioare şi chiar zona de studii superioare cu vechime. Şi atunci, in aceste condiţii, ale unor resurse limitate, propunerea principială, de concentrare a resurselor, este către această bază care să fie decomprimată, evident, in sus şi care să permită, pană la un prag de inflexiune pe care ni-l va permite bugetul, să putem regla această bază a piramidei salariale in domeniul bugetar. A doua chestiune este... se pune intrebarea, da, dar acest lucru ar insemna o translatare a unei comasări din zona de bază, un pic mai sus, pentru că cei care au salarii mai mici ii vor prinde din urmă pe cei care au salarii ceva mai mari. Dar, vedeţi dumneavoastră, nu este doar o problemă de capra vecinului aici. Problema este mult mai profundă, este de demnitate şi de decenţă. Noi discutăm de o administraţie publică a unui stat membru al Uniunii Europene, in care ai oameni care caştigă salarii nete de sub 1.000 de lei. Acest lucru nu este acceptabil şi de aceea avem o datorie morală şi de demnitate, in sistemul public, de a ne uita la cei care sunt cei mai afectaţi. Şi vă rog mult, este o chestiune foarte importantă, să inţelegeţi că nu este vorba aici numai de cei de la bază, cum s-a vehiculat deja, că e vorba de categorii cu studii medii, este vorba şi de zona de intrare in sistem, cu studii superioare. Este o chestiune clară că reforma aceasta pe care noi incercăm să o facem, chiar şi cu ordonanţa, trebuie să fie corelată cu reforma administraţiei publice, pe care noi o avem in vedere. Nu se poate discuta de evaluare, performanţă şi reforma unei administraţii publice fără să poţi să asiguri că intrarea in sistem..., oamenii sunt cat de cat motivaţi şi că au aceste chestiuni de demnitate şi decenţă. Aş vrea să mai adaug incă două principii. Avand in vedere că această ordonanţă este un prim pas intr-un ansamblu in care guvernul, evident, ştiţi foarte bine că a discutat şi de un proiect de lege care să fie lăsat, pentru o perioadă, care să continue ordonanţa, este foarte important să inţelegem că cei care nu vor putea să fie direct ţintiţi prin ordonanţă, vor avea o perspectivă in acel proiect de lege care rezolvă inechităţile, restul inechităţilor progresiv in sistem. Şi aici este, intr-adevăr, un mesaj şi un principiu de solidaritate la care noi facem referire: da, intr-adevăr, putem cu toţii să fim frustraţi că nu vom avea şi noi, incepand cu august sau septembrie, de cand va fi in plată, modificări ale salariilor şi, da, intr-adevăr, sunt multe familii ocupaţionale şi zone ale acestor familii ocupaţionale care pot spune aceste lucru, dar, pană la urmă, este o chestiune de solidaritate, este o chestiune prin care trebuie să ne uităm la cei care abia pot să işi ducă existenţa, darămite să incerce să fie aproape de cetăţean şi să servească cetăţenii acestei ţări, pană la urmă, ei fiind cei care contribuie la salariile zonei bugetare. Iar ultimul principiu care mi se pare foarte important şi a fost scos in evidenţă şi de primul ministru astăzi, este principiul neutralităţii in tratarea familiilor ocupaţionale. Ce inseamnă acest lucru? Dacă noi, in Romania de azi, in care incercăm să considerăm că am ajuns la o maturitate atat legată de dezvoltarea noastră, ca societate, dar şi un nivel de coeziune, cat de cat, care să ne permită să ne dezvoltăm competitiv in UE, dacă noi, repet, in acest moment, vom incepe să ajungem la dezbinare intre familiile ocupaţionale, adică profesorii să spună că ei sunt mai importanţi decat doctorii; doctorii, mai importanţi decat magistraţii; magistraţii, mai importanţi decat armata; armata, mai importantă decat administraţia publică - nu vom ajunge nicăieri. Prin urmare, principiile pe care le-am enunţat trebuie insoţite de acest principiu de neutralitate. Neutralitate inseamnă: avem un sistem care a fost gandit in 2010, acea Lege 284 la care s-a lucrat trei ani de zile, şi care a stabilit nişte echivalenţe. Iar noi, in bază, acum, vom merge exact pe acele echivalenţe. Nu vom putea corecta toate echivalenţele mai departe de acel prag peste care nu avem resurse. Dar in reforma ulterioară din proiectul de lege, tot aceste echivalenţe vor fi avute in vedere. Important este ca acum să inţelegem că nu vom putea trata diferenţiat sau preferenţial o anumită familie ocupaţională. Pe partea de proces - şi o să concluzionez - este foarte important de menţionat că guvernul nu poate impune şi nu vrea să impună nimic nimănui. Guvernul şi-a asumat existenţa unor inechităţi in sistemul salarial şi incearcă să vină cu soluţii, in dialog deschis cu partenerii sociali. Astăzi, reuniunea Consiliului Naţional Tripartit a fost o reuniune bună, in care partenerii sociali şi-au exprimat punctele de vedere in mod deschis. A exista un consens rezervat asupra faptului că trebuie restartat acest dialog, că un dialog deschis, transparent şi cu profesionalism este un lucru binevenit. Evident, nimeni nu poate să spună de acum că vom avea peste trei săptămani un succes garantat. Dar cred că faptul că, in loc să lucrăm separat şi să ne auzim pe surse, pe ici, pe colo, vom avea, incepand cu ziua de luni, un dialog impreună, vom lucra efectiv cot la cot cu experţii pe care partenerii sociali ii vor da, cu experţii guvernamentali, şi vom incerca să ajungem in aceste trei săptămani propuse la un proiect care să aibă intr-adevăr acceptabilitatea unei majorităţi, acest lucru este important. Există acest calendar, l-am anticipat deja - undeva, in trei săptămani, incercăm să venim cu acest proiect. Există, pană la urmă, vehiculată data de 15 mai ca o dată in care să putem scoate, spre dezbatere publică, un nou proiect; pană atunci, nu putem vorbi de vreun alt proiect. Deci, chiar dacă mai auziţi de variante, versiuni şi orice mai auziţi - că, evident, veţi mai putea auzi multe lucruri in această perioadă in care vom rula nenumărate scenarii -, să ştiţi că pană pe 15 mai orice comentariu oficial asupra acestei discuţii nu poate avea loc. Pe 15 mai vom avea un proces care va fi incheiat, şi atunci, evident, cu toată lumea putem să intrăm in dezbatere publică. Şi dezbaterea publică inseamnă că vom primi opinii mai largi din societate, de la expertiză, care se află in acest moment in afara zonei de dialog social propriu-zisă - ONG-uri, institute de cercetare, oricine crede că ar avea un punct de vedere. Şi ii garantăm că această dezbatere va fi făcută corespunzător. Cele două săptămani pe care le-am propus, deci de pe 15 pană pe 30 mai, dezbatere publică, pentru ca să incercăm, ca ţintă, să ne incadrăm, la şase luni inainte de alegerile generale, deci 1 iunie, care este o zi de miercuri, să putem avea poate adoptarea in regim de urgenţă a unui proiect legislativ sau alte lucruri pe care le putem constata impreună cu partenerii sociali că sunt rezultatul acestui demers pe care il incepem de luni incolo. Eu aş vrea doar să subliniez că in CNT s-a supus la vot această chestiune legată de acceptarea, de principiu, a lucrurilor care au fost prezentate, a existat, evident, acest consens rezervat, după cum vă spuneam, ceea ce ne face increzători ca, dacă ne ţinem de lucrurile acestea in mod serios, intr-un mod transparent, vom putea recaştiga increderea partenerilor sociali şi credibiliza acest dialog social care este critic pentru societatea romanească. Vă mulţumesc! Dan Suciu: Doar două clarificări mai vreau să spun, avand in vedere cele pe care le-aţi comunicat in orele acestea: nu există, in acest moment, un text de ordonanţă de urgenţă pus in discuţie publică, deci nu avem un text pe care să-l fi propus cuiva, să-l fi arătat cuiva, să-l fi discutat cuiva - nu, domnule ministru? Dragoş Pislaru: Da. Dan Suciu: Şi, doi: dacă nemulţumirile legate de proiectul care va rezulta vor fi mai mari decat beneficiile - pentru că, sigur, vor fi beneficii, dar vor fi şi anumite nemulţumiri -, nu vom merge cu acest proiect de ordonanţă mai departe. Deci, va fi clar un rezultat in care beneficiile vor fi mai mari decat nemulţumirile - acela va fi rezultatul cuantificabil al textului pe care il propunem. Intrebări pentru domnul ministru, vă rog! Reporter: Bună ziua! Care sunt cifrele pe care luaţi in calcul in această intenţie de proiect de ordonanţă de urgenţă? Care este bugetul in care trebuie să vă incadraţi, banii pe care ii aveţi la dispoziţie in acest moment şi care sunt procentele de posibilă majorare a acestor salarii mici şi foarte mici? Dragoş Pislaru: Lucrurile sunt in modul următor: noi discutăm de păstrarea concepţiei Legii 284, legea-cadru, deci această ordonanţă nu va mai inlocui legea-cadru. Deci, vă gandiţi in modul următor: noul salariu de referinţă este 1.250 de lei. Incepand cu 1.250 de lei, noi vom intra in principiile grilei din 284, care are coeficienţii aceia de echivalare, şi vom lua de la bază in sus, vom ridica, printr-o metodă pe care urmează să o stabilim impreună cu partenerii sociali, care poate să fie cu pas fix, dar deocamdată metoda consacrată este cu procent, deci 2,5% intre clase, şi vom ridica pană acolo unde ne permite. Ăsta este principiul. Pe ce cifre lucrăm? Pe cifre care, de data aceasta, să fie puse la masă, impreună - ce avem noi, in evidenţa Ministerului Muncii, ce are Ministerul Finanţelor Publice, ce are fiecare dintre ministerele sau autorităţile care dispun de cifrele de salarizare in familiile lor ocupaţionale, dar şi - şi aici este atu-ul mare - cifrele pe care le au sindicatele. Am avut probleme in trecut că nu ştiam exact cat are in plată salariu o anumită categorie sau alta. Discutăm, pană la urmă, de 500-600 de numere, anume salarii pe diverse incadrări, pe diverse vechimi, care trebuie verificate cu grijă fiecare. De aceea, discuţiile tehnice - şi aici este foarte important - vor fi atat generale, pentru a vedea modul de lucru, dar vor fi după aceea pe fiecare familie ocupaţională, pentru ca fiecare dintre acele cifre să poată fi verificată. Acest lucru este o chestiune care, ca o persoană care a fost implicată in cercetare economică şi in management de proces, vă pot garanta că nu o să scape vreo cifră de aici care să nu fie validată in acest demers. Intenţia noastră este să invăţăm din lucrurile care n-au funcţionat in trecut. Reporter: Și o singură lămurire: ce se va intampla cu sporurile, indemnizațiile și bonificațiile? Care este propunerea pe care ați inaintat-o? Dragoş Pislaru: Perfect! Clarific din nou. Ordonanţa pe care o avem in vedere, nefiind o ordonanţă care să schimbe legea-cadru, acest lucru inseamnă că toate sporurile, indemnizaţiile şi toate lucrurile care sunt pană acum puse in Legea 284 sau in alte acte normative vor rămane aşa cum sunt. Noi doar ce am incercat să subliniem este că nu ne propunem prin această ordonanţă să corectăm ceea ce niciun guvern in ultimii ani de zile, din 2010 incoace, n-a putut să corecteze. Bunăoară, sunt multe măsuri care sunt prorogate; noi nu ne vom atinge de ele. Noi vom avea o ordonanţă de corecţie adusă la salarizarea personalului din zona bugetară. Prin urmare, sporurile şi indemnizaţiile şi orice măsură sectorială specifică unei familii operaţionale vor rămane aşa cum sunt ele la momentul actual. Şi eu vă rog să nu mai folosiţi cuvantul ingheţare; nu este vorba de ingheţarea nimănui. Sporurile şi indemnizaţiile au mersul lor. Noi ce incercăm să facem acum: ne concentrăm pe salariile de bază. Mulţumesc! Dan Suciu: Ca să subliniez incă o dată: acest document despre care vorbim se referă la salarii. Dragoş Pislaru: Exact. Dan Suciu: Sporuri şi indemnizaţii ţine de alte acte normative.Mai aveţi intrebări? Vă rog! Reporter: Domnule ministru, care este salariul lunar pe care dvs il incasaţi? Aici, de cand aţi venit la guvern. Deci, consilier şi... Dragoş Pislaru: Ca și consilier, fără să am o cifră exactă, este undeva la 5.100-5.200 lei net, iar ca ministru, trebuie să recunosc că nu ştiu. Vă mărturisesc că n-a fost prima mea preocupare să aflu cat e, dar am inţeles că datorită unei persoane politice importante din vechiul guvern grila aceasta este una specială, deci... Reporter: Exact la asta voiam să ajung... Dragoş Pislaru: Vă rog! Reporter: ...că tot vorbeaţi de decenţă şi solidaritate. Dragoş Pislaru: Da, da. Şi credeţi-mă că am o opinie personală. Nu cred că e o opinie instituţională, dar opinia mea personală este că această polarizare care a fost făcută prin acea ordonanţă nu este o polarizare corectă şi a fost făcută absolut artificial. Dar este o opinie personală, după cum vă spuneam. Reporter: Asta ca să inţelegeţi şi punctul de vedere al sindicaliştilor, cand li se spune că vor creşte doar salariile cele mai mici - de la 1.250 la 2.000. Dragoş Pislaru: Da. Ce vă pot spune acum, pentru că tot suntem in conferinţă de presă, este că, impreună cu secretarul de stat Valeriu Nicolae, am ales ca din salariile noastre, cel puţin, pe o lună sau două luni, să facem un fond de premiere pentru cele mai bune idei de reformă a Ministerului Muncii, lucru pe care mă bucur să vi-l pot anunţa chiar acum. N-am stabilit exact cat este suma respectivă, dar cu siguranţă este o chestiune pe care mă bucur să o transmit cu această ocazie. Am incurajat practic toţi angajaţii, şi o să trebuiască să mai trag de ei, pentru că deocamdată nu inţeleg exact cum e chestia - să propună ei...?! Bun! Dar asta voiam să vă spun, că se va realiza un fond de premiere - şi, pe această cale, ii rog pe colegii din minister să inţeleagă că pot propune lucruri care să fie utile pentru acest minister şi pentru agenda sa. Mulţumesc! Reporter: Şi incă o intrebare: in momentul de faţă aveţi nişte calcule la minister cam caţi angajaţi ar urma să beneficieze, in sistemul public, dar s-ar aplica...? Dragoş Pislaru: Estimarea este grosieră din acest punct de vedere: intre 300.000 şi 500.000 de oameni ar putea să intre in acest calcul. Deci, discutăm la un sistem de 1,2 milioane de angajaţi - faceţi dvs calculul cam ce pondere ar putea să fie luaţi in calcul. Din punctul meu de vedere, va fi un lucru care va putea normaliza, repet, nivelul de trai, decenţa in a-şi exercita funcţia publică in sistemul bugetar pentru o sumă considerabilă de persoane. Dan Suciu: Vă mulţumesc mult! Reporter: O intrebare pentru purtătorul de cuvant, dacă se mai poate... Mulţumim, domnule ministru! Am inţeles că am fost excluşi de la Eurovision. Ministerul Finanţelor nu a transmis punctul de vedere, pe care dvs spuneaţi că urmează să se... Dan Suciu: /.../ Am discutat situaţia, intr-adevăr, nu există o bază legală pe care să se poată face acest transfer financiar, avand in vedere că societatea respectivă, Societatea Naţională de Televiziune, are multiple datorii. Ar fi o problemă de concurenţă neloială şi de a fi fost sesizate toate forurile care ţin cont de concurenţă pe plan european. Deci, din păcate, n-am găsit soluţia tehnică şi legală, mai ales, dincolo de soluţia financiară. N-am găsit, in primul rand, soluţia tehnică legală prin care o eventuală plată să poată fi făcută. Ne pare rău să constatăm acest lucru, dar adresa a sosit la noi abia in aceste zile, e o problemă de ani de zile, trebuia rezolvată de ani de zile, sunt datorii de ani de zile şi e cumva inechitabil să fie acuzat acest guvern de faptul că n-a plătit o datorie care de ani de zile zace prin diverse sertare. Noi n-am găsit soluţia tehnică şi legală pentru a face această plată in termenul scurt de 24 de ore pe care l-am avut la dispoziţie. Reporter: Dar, din informaţiile noastre, EBU ceruse doar o garanţie din partea Guvernului că Televiziunea Romană va funcţiona /.../. Dan Suciu: Garanţia inseamnă plată. Dacă vreţi să ne jucăm cu cuvinte şi să aruncăm garanţii fără să avem confirmarea tehnică şi legală a unei plăţi, sigur, n-aveţi decat să o faceţi dumneavoastră. Noi nu putem să ne jucăm cu o garanţie dacă nu ştim soluţia tehnică legală pentru această plată. Nu avem in acest moment şi nu cred că este posibilă devreme ce n-am găsit-o. Reporter: Vor fi şi alte evenimente care nu vor fi transmise de Televiziunea Publică - Campionatul European şi alte evenimente. Se va mai discuta? Dan Suciu: N-avem acest mandat acum pentru ceea ce inseamnă reformarea structurii publice din Televiziune, ţine de o altă autoritate, noi ne-am arătat toată dispoziţia pentru a interveni in acest proces, pe baza limitelor legale pe care le avem. Vă mulţumesc! 2016-04-22 12:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_5555.jpgDejun de lucru oferit de premierul Dacian Cioloș în onoarea preşedintelui Ucrainei, Petro PoroșenkoȘtiri din 21.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/dejun-de-lucru-oferit-de-premierul-dacian-ciolo-in-onoarea-presedintelui-ucrainei-petro-poro-enkoGalerie foto Premierul Romaniei, Dacian Cioloș, a oferit azi, 21 aprilie, un dejun de lucru in onoarea președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, aflat in vizită oficială in Romania. In cadrul discuțiilor au fost trecute in revistă stadiul actual al relațiilor bilaterale, situația politică și de securitate a Ucrainei, precum și relația acesteia cu Uniunea Europeană. Premierul roman a arătat că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă șansă pentru accelerarea reformelor interne și stabilizarea statului vecin. Totodată, premierul Dacian Cioloș l-a asigurat pe președintele Poroșenko de sprijinul Romaniei, bilateral și la nivel european, in planul reformelor și al implementării angajamentelor europene. Președintele Poroșenko a prezentat situația din Ucraina și a dat asigurări privind angajamentul noului guvern de la Kiev de a lua măsurile necesare pentru stabilizarea situației politice și pentru continuarea reformelor. In acest sens, a informat cu privire la principalele măsuri care urmează a fi luate in viitorul imediat și a mulțumit pentru sprijinul constant acordat de Romania. In marja intalnirii, au fost semnate Acordul bilateral privind cooperarea in domeniul transporturilor militare, precum și Acordul vizand patrularea in comun la frontiera de stat romano-ucraineană. 2016-04-21 15:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_poza1.jpgZiua Porților Deschise la Palatul Victoria în Săptămâna “Școala Altfel”Știri din 21.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-portilor-deschise-la-palatul-victoria-in-saptamana-scoala-altfel1461226423Primele grupuri de elevi au ajuns la Palatul Victoria, incepand cu ora 10.00, pentru a vizita sediul Guvernului cu ocazia Zilei Porților Deschise. Evenimentul marchează - Săptămana Altfel - Să știi mai multe, să fii mai bun!, perioadă a anului școlar in care cursurile sunt inlocuite cu activități educative și de informare. - Cunoașterea deschide noi orizonturi este mesajul pe care Guvernul dorește să il transmită cu prilejul acestui eveniment. Pentru a incuraja lectura, elevilor le vor fi oferite cărți, alese pe categorii de varstă, respectiv povești, dicționare, enciclopedii, beletristică. De asemenea, copiilor și tinerilor din clasele primare, gimnaziale și de liceu, le vor fi oferite vouchere, care asigură intrarea gratuită in unul din cele cinci muzee partenere, in perioada 22-24 aprilie 2016. Cele cinci muzee partenere sunt: Muzeul Național de Artă al Romaniei din București, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Satului - Dimitrie Gusti, Muzeul Național de Istorie Naturală - Grigore Antipa- , Muzeul Național - George Enescu- din București. Elevii, profesorii, părinții și bunicii sunt așteptați la Palatul Victoria astăzi, pană la ora 15.00. Gazde ale evenimentului sunt membri ai Guvernului și tineri care au făcut stagiul de practică in administrația centrală, in cadrul Programului Oficial de Internship. Cei care doresc să viziteze sediul Guvernului vor avea acces pe la intrarea principală și pot vizita Sala Muntenia - unde se desfășoară ședinţele Guvernului, Sala Dobrogea, Sala Transilvania - unde sunt organizate ceremoniile oficiale, Sala Moldova - unde au loc intalnirile oficiale ale primului-ministru cu inalți oficiali străini, precum și Centrul de presă. 2016-04-21 11:17:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-21-02-15-43big_22.jpgÎntâlnire a premierului Dacian Cioloș cu parlamentarii din regiunea Moldova, la Iași, în data de 25 aprilieȘtiri din 20.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnire-a-premierului-dacian-ciolo-cu-parlamentarii-din-regiunea-moldova-la-ia-i-in-data-de-25-aprilieIntalnire a premierului Dacian Cioloș cu parlamentarii din regiunea Moldova, la Iași, in data de 25 aprilie Luni, 25 aprilie 2016, premierul Romaniei, Dacian Cioloș, insoțit de vicepremierul Vasile Dincu și alți membri ai Cabinetului, vor efectua o vizită la Iași, in cadrul căreia va avea loc o intalnire cu senatorii și deputații reprezentanți ai județelor din Moldova. Discuțiile se vor desfășura in Aula Universității Tehnice - Gheorghe Asachi, incepand cu ora 10,00, și vor viza proiecte de dezvoltare economică a regiunii și de conectare a regiunilor istorice ale Romaniei printr-o infrastructură de transport adecvată. In continuarea programului, premierul Dacian Cioloș și miniștrii participanți vor avea intalniri cu autoritățile publice locale și organizații neguvernamentale din regiune și vor lua parte la festivitatea de deschidere oficială a Palatului Culturii din Iași. Din componența delegației guvernamentale vor mai face parte vicepremierul Costin Borc, cancelarul Dragoș Tudorache, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, Violeta Alexandru, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, și ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. 2016-04-20 16:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-20-04-56-13big_sigla_guvern_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: Guvernul evaluează relativ favorabil rezultatele implementării Memorandumului privind transparența în administrație. Marea provocare o constituie companiile din subordinea ministerelor și mai ales deconcentrateleȘtiri din 19.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-guvernul-evalueaza-relativ-favorabil-rezultatele-implementarii-memorandumului-privind-transparenta-in-administratie-marea-provocare-o-constituie-companiile-din-subordinea-ministerelor-i-mai-ales-deconcentrateleLa o lună de la aprobarea in sedinţa de Guvern a Memorandumului cu tema: Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, inițiat de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) alături de Cancelaria Primului Ministru, prima evaluare a peste 350 de instituții din aparatul executiv central (ministere, instituții ale Prefectului, companii cu capital integral/majoritar de stat) și local (prefecturi, instituții deconcentrate) arată că, la nivelul ministerelor, s-a aplicat peste 78% din prevederile Memorandumului, la nivelul Prefecturilor - puțin peste 75% iar la nivelul instituțiilor deconcentrate 31%. La nivel central: 11 ministere (Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministererul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI), Ministerul Culturii, Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice (MMFPSV), Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) respectă complet structura stabilită prin Memorandum). din cele 22 de ministere doar 2: Ministerul Sănătății (MS) și cel al Educației Naționale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) nu şi-au adaptat structura paginii de internet conform structurii stabilite prin Memorandum. Agenda săptămanală a conducerii instituţiilor este informaţia care nu se regăsește in majoritatea paginilor de internet ale celor 22 de Ministere. In schimb, cu excepția Ministerului Fondurilor Europene şi a Secretariatului General al Guvernului, ministerele au publicat una dintre cele mai solicitate informații de către societatea civilă, anume situaţia drepturilor salariale din aparatul central. La nivel local: Prefecturile din: Arad, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj-Napoca, Covasna, Dambovița, Galați, Giurgi, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Valcea ș Vrancea au indeplinit integral prevederile stabilite prin Memorandum. La polul opus se află Prefectura județului Călăraşi, singura care nu s-a conformat prevederilor documentului menționat. Restul de 13 Prefecturi, anume: Alba, Argeș, Bihor, Brăila, Brașov, București, Constanța, Dolj, Harghita, Neamț, Sibiu, Teleorman și Vaslui au implementat parțial Memorandumul. Una din principalele recomandări, inurma evaluării realizată de MCPDC, este afișarea in format deschis a bugetul, bilanţul contabil și planul anual de achiziții ale instituției. La nivelul companiilor de stat, autorităților centrale subordonate ministerelor și primelor instituții deconcentrate analizate, respectarea standardizării propuse de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și de Cancelaria Prim-Ministrului este intr-o proporție de 31%. Din cele aproximativ 300 de pagini de internet ale instituțiilor publice centrale sau locale peste 160 de instituţii din această categorie s-au conformat parţial structurii propuse de Memorandum. 30 de instituții cum ar fi: Inspectoratul de stat in Construcții, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și-au conformat paginile de interne cu standardizarea propusă in Memorandum. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Statul Major al Forțelor Navale, Inspectoratele Școlare de la nivelul sectoarele Bucureștiului fac parte din cele 81 de instituții care nu au implementat deloc in cele 5 săptămani de la aprobare Memorandumul cu tema: - Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public. MCPDC a constatat că principala cauză a lipsei implementării documentului reprezintă lipsa resurselor IT (pagini web şi personal cu competenţe IT). Situația centralizată la nivelul zilei de 15 aprilie 2016 este atașată. La sfarșitul celei de a doua luni de la aprobare, MCPDC va actualiza aceaste date, comunicand intre timp cu toate instituțiile vizate. Alături de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), in această perioadă MCPDC depune toate eforturile pentru promovarea unei culturi a transparenţei in administrație, participand la toate intalnirile de lucru cu primari din țară. Totodată Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a trimis o adresă, tuturor celor 3.000 de Unități Administrativ Teritoriale, cu privire la creșterea capacității administrației publice in practicarea unui management transparent și participativ. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la maria.smarandache@gov.ro 2016-04-19 12:32:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-19-12-31-05big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Dezbaterea privind Strategia Integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, desfăşurată la TulceaȘtiri din 18.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-dezbaterea-privind-strategia-integrata-de-dezvoltare-durabila-a-deltei-dunariiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Un nou inceput pentru investițiile integrate din regiunea Deltei Dunării Premierul Dacian Cioloș a participat astăzi, 18 aprilie, la Tulcea, la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării. Scopul procesului de consultare asupra Strategiei este acela ca documentul final să asigure un echilibru intre proiectele publice și cele private, dar și intre prioritățile de finanțare. Abordarea Guvernului este aceea că strategia trebuie să țină cont atat de infrastructura de transport, cat și de cea socială și de mediu, in scopul de a implementa proiecte care să asigure dezvoltarea economică durabilă a Deltei. De asemenea, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor trebuie să reprezinte un element esențial al Strategiei. Mi-aș dori ca, dincolo de proiectele mari de investiții, să găsim soluțiile cele mai adaptate pentru ca și oamenii care trăiesc in Deltă să aibă acces la aceste resurse. Ei, de multe ori, au acces mai greu, pentru că nu știu să iși pregătească proiecte, pentru că pragurile minime sunt prea ridicate, au nevoie de cofinanțare, de acces la credite bancare și așa mai departe. Trebuie găsite soluții astfel incat să poată avea acces la fonduri și familiile, prin punerea in valoare a patrimoniului arhitectural, patrimoniului culinar, pentru a combina activitatea turistică cu specificul local. Pentru toate acestea, va fi nevoie de mai mult decat fonduri, va fi nevoie și de echipe de facilitatori care să-i ajute pe acești beneficiari mai mici, incat să poată simți acest potențial de dezvoltare și oamenii care trăiesc acolo, a declarat premierul Dacian Cioloș. Prin instrumentul Investiția Teritorială Integrată Delta Dunării se pun la dispoziție fonduri de peste 1 miliard de euro pentru dezvoltarea regiunii. La finalul vizitei in Tulcea, premierul Dacian Cioloș a inaugurat Basilica Paleocreștină din Niculițel, monument istoric recent reabilitat cu fonduri europene. Conferinţă de presă susținută de premierul Dacian Cioloş, vicepremierul Vasile Dincu și ministrul Fondurilor Europene Aura Răducu, după participarea la Dezbaterea privind Strategia Integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, desfășurată la Tulcea [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Am ţinut să organizăm această ultimă dezbatere publică in procesul de elaborare a Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării chiar aici, la Tulcea. Este o ultimă discuţie inainte de a intra in procesul de aprobare a acestei strategii. Noi ne propunem să finalizăm acest proces in luna iunie, in aşa fel incat, odată ce strategia este aprobată, să putem trece la finanţarea de proiecte in cadrul acestui instrument teritorial de investiţii. Acest instrument teritorial de investiţii inseamnă că pentru zona Deltei Dunării sunt rezervate fonduri alocate pe diferitele programe operaţionale din fonduri europene pană in 2020. Deci, practic, Delta Dunării şi zona aferentă au asigurat un buget de 1,114 miliarde euro pentru perioada pană in 2020, pentru a finanţa proiecte eligibile pe diferitele programe operaţionale, atat cele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene, cat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale, dar şi de Ministerul Agriculturii. Am avut o discuţie atat cu autorităţile locale beneficiare de aceste proiecte, dar şi cu diferitele asociaţii profesionale din Deltă - asociaţii profesionale ale pescarilor, asociaţii profesionale care vizează turismul, organizaţii neguvernamentale de mediu, deci, practic, toţi actorii implicaţi care ar trebui să fie nu doar beneficiarii acestor proiecte, dar şi actorii acestor proiecte. Din punctul meu de vedere, dincolo de fondurile care sunt alocate pentru Delta Dunării in aceşti ani, ceea ce este cel mai important este să se constituie o dinamică de dezvoltare a acestei regiuni care să fie asumată de actorii locali inşişi. Şi discuţia pe care am avut-o astăzi, care a durat cateva ore, mie mi s-a părut că a fost importantă in primul rand din acest punct de vedere, pentru că vedem puncte de vedere critice şi observaţii critice legat de ceea ce ar trebui să se facă şi nu s-a făcut pană acum suficient, sau suficient de bine. Insă impresia mea este că incepe să meargă şi puncte de vedere constructive - deci ce nu s-a făcut, bun, dar cum să facem pentru ca pe viitor să integrăm şi interesele pescarilor, care vor să aibă mai mult acces la resursa piscicolă, şi interesele sau punctele de vedere ale organizaţiilor de protecţie a mediului, care vor şi proiecte de investiţii pentru regenerare de mediu, inclusiv pentru regenerarea resursei piscicole. Vedem puncte de vedere ale Asociaţiei de Turism din Deltă, care inţelege din ce in ce mai mult şi integrează faptul că turismul in Deltă trebuie să fie unul specific, care să ţină cont de cultura deltaică, de cultura specifică a Deltei, şi, in general, să inţelegem faptul că viitorul Deltei presupune in primul rand capacitatea de a păstra şi de a pune in valoare o civilizaţie socio-economică şi de mediu locală specifică, şi nu idei care să vină din import. Am discutat despre cele patru domenii şi teme mari in care vor fi investite cele 1,1 miliarde euro, şi anume: mediu, protecţia mediului, regenerarea mediului şi punerea in valoare a mediului ca o resursă locală, inclusiv din punct de vedere social şi economic; un al doilea pilon, care vizează investiţii cu caracter economic durabil, dezvoltare locală - sigur, bazată pe resursele locale in primul rand: turism, agricultură, pescuit, servicii; apoi, un al treilea pilon, care vizează serviciile care trebuie să fie imbunătăţite pentru locuitorii Deltei - ne gandim aici la infrastructură, la transport, dar şi la educaţie, educaţie şi sănătate; n al patrulea pilon, legat de infrastructura de transport şi de comunicaţii, pe care vor veni investiţii. Aceste investiţii vizează atat inima Deltei, deci zona umedă a Deltei, dar şi regiunile din jurul Deltei, şi aici a reieşit din discuţiile pe care le-am avut astăzi că va trebui să găsim un echilibru intre fondurile care sunt alocate in infrastructura pentru a conecta Delta la restul lumii, dar şi fondurile care trebuie să fie rezervate in mod specific Deltei ca atare. Una din critici şi din observaţii este in că previziunea de repartizare bugetară, care a fost făcută pană acum, nu sunt suficiente fonduri alocate pentru inima Deltei şi aceste lucruri le vom corecta sau le vom adapta imediat ce vom aproba această strategie, care va include şi observaţiile şi propunerile care au fost făcute incă astăzi. Totodată, apropo de infrastructura care să conecteze Delta la restul lumii, am discutat şi de posibilitatea de a transfera la autoritatea locală administrarea portului din Tulcea, cu condiţia că autoritatea locală se angajează să investească in modernizarea şi in punerea in valoare a acestui port, să nu păţim aşa cum s-a intamplat in alte cazuri, cand Ministerul Transporturilor a transferat gestiunea unor porturi la autorităţi locale şi acestea, din lipsă de resurse financiare, au lăsat in paragină infrastructura respectivă. In cazul de faţă, avem fonduri in mod normal alocate şi prin fondurile europene şi ar trebui autoritatea locală, impreună cu actorii din Deltă să găsească modalitatea cea mai eficientă de a folosi şi investiţiile in acest port, pentru a dezvolta o reţea multimodală de transport durabil in Deltă, care să fie adaptată la specificul de aici. Am discutat şi despre oportunitatea de a lansa cat mai repede proiectul podului de la Măcin, care ar trebui, odată realizat, ar trebui să faciliteze legătura dintre Dobrogea şi, deci implicit şi Deltă, de restul lumii şi să stimuleze atat economia, cat şi turismul. Cam astea sunt lucrurile pe care voiam să le sintetizez. Dacă domnul vicepremier mai are de adăugat ceva, doamna ministru. Vasile Dancu: Doar două-trei lucruri aş vrea să mai spun. A fost o dezbatere interesantă şi nu a fost singura dezbatere. Pentru realizarea strategiei s-au făcut multe dezbateri publice, zeci de dezbateri, dar acum deschidem cumva o etapă de finalizare a acestei strategii. Vom mai avea - am promis societăţii civile de aici, autorităţilor, că vom mai veni incă o dată să discutăm pe cateva grupuri de lucru pentru unele modificări. Ceea ce ni s-a cerut din partea autorităţilor locale, din partea unor organizaţii este şi de a face un inventar a necesităţilor de modificări legislative, care să sprijine mai bine administraţia din Deltă cu specificul ei, care să sprijine locuitorii Deltei. Există o serie de legi, care necesită modificări, pentru că aici este un anumit tip de relief, anumite tipuri de condiţii, care, de exemplu, impun modificări legate de unele accize, unele impozite sau, sigur, de constituirea de avantaje, de compensare pentru locuitorii din această zonă, zonă izolată, oameni care sunt puşi in situaţia de a nu-şi putea folosi terenurile intr-o rezervaţie. Cred că această armonizare legislativă este necesară şi facem acum un inventar al tuturor lucrurilor care in acest moment blochează administraţia. Ne bucurăm că am ajuns ca o dezbatere cam haotică, ce exista inainte, pe o multitudine de interese, acum dezbaterea chiar are loc pe nişte priorităţi, pe nişte canale, să spunem aşa, de interes public, ceea ce este foarte important, pentru că ceea ce au vorbit şi cei de astăzi, oameni care s-au inscris din sală, de exemplu, a fost nevoia de acord, nevoia unui acord al acestor oameni, al acestei comunităţi pentru ca să putem seta pe termen lung cateva tendinţe, cateva priorităţi. Aceste priorităţi este necesar a fi stabilite aici şi a se incepe construcţia. Vom avea incă 30 de zile de transparenţă, in care punem această Strategie, inainte de a fi aprobată intr-o şedinţă de guvern, aşa incat există incă destul timp pentru ca să se aducă modificări, să se aducă nuanţări, să găsim un echilibru just, un echilibru just, de exemplu, intre cei care doresc ca zona să rămană izolată, ca să spunem aşa, pentru ca să nu se distrugă ceea ce este natură, dar, pe de altă parte, nevoia oamenilor şi a comunităţilor, de infrastructură, de un trai civilizat, o civilizaţie care să nu distrugă cultura. Sper că acest echilibru - şi s-a văzut, ultima luare de cuvant a lui Ivan Patzaichin, un adevărat brand şi un lider de opinie al zonei, a fost aceea că este nevoie de educaţie, inclusiv de programe de educaţie pentru cetăţeni, dar este nevoie de o echipă. Sper că, şi prin acest pas al nostru, venirea domnului premier aici, să pună bazele unei echipe care, in anii viitori, să poată implementa acest proiect, in mod just şi nu mergand numai pe cantitatea, să zicem, absorbţiei, pe ideea de obsesie a cantităţii, ci şi pe una a calităţii absorbţiei fondurilor europene. Aşteptăm intrebări. Horia Teodorescu, președinte CJ Tulcea: Aş vrea să spun cateva cuvinte. In primul rand, cred că astăzi a fost poate cea mai interesantă intalnire din cate au avut loc pană acum, pentru că au inceput să se sedimenteze ideile principale ale Strategiei, direcţiile, propuneri - aşa cum spunea şi domnul viceprim-ministru - propuneri legislative, care să vină in intampinarea acestor iniţiative, au venit din zona societăţii civile, ONG-urilor, administraţiilor publice locale, oameni de afaceri, lucru care, din punctul meu de vedere, s-a văzut foarte clar astăzi că, aşa cum s-a spus, această strategie de dezvoltare integrată a Deltei Dunării, capătă o formă. Mai sunt lucruri care trebuiesc, mă rog, cat de cat, amenajate, dar eu cred că, intr-o lună de zile, şi sper şi il rog pe domnul prim-ministru să facă tot efortul, ca să nu fim depăşiţi de la /...;/, această strategie, o lună - o lună şi jumătate, să fie lansată. Vizita domnului ministru, domnului prim-ministru şi domnului viceprim-ministru şi a doamnei ministru, aici, a fost benefică, a dat drumul, a descătuşat toate ideile, pană la urmă. Ştiind că este pe final strategia, toată lumea şi-a spus punctul de vedere şi eu nu văd decat un lucru foarte bun, un lucru care chiar, pană la urmă, va da o strategie care, pe termen lung, va trata Delta, va păstra Delta ca o Deltă vie, iar zona care se află sub cupola acestui instrument - ITI Delta Dunării - să fie una cu o dezvoltare deosebită pe cele două componente care ne interesează cel mai mult, dezvoltarea turismului şi dezvoltarea economică. Un element este principal, elementul care s-a desprins: omul trebuie să fie in centrul acestei ecuaţii. Reporter: Domnule prim-ministru, cum vedeţi dumneavoastră /.../. Ai vorbit lucruri generale şi aici sunt nişte probleme reale pentru oameni. Cum vedeţi dumneavoastră in 2020, un sat din Deltă? Cum arată acum şi cum /.../ in aceste sistem integrat? Dacian Cioloş: Da. Un sat care să aibă mandria arhitecturii locale, de exemplu, şi să fie de acord să păstreze această arhitectură locală, imbinand, in acelaşi timp, soluţii moderne de protejare energetică, de exemplu,in reabilitarea acestor construcţii locale, un sat in care locuitorii să poată să trăiască şi din pescuit, dar peşte care să fie folosit pe cat posibil la valoare adăugată ridicată, adică folosit, consumat de turişti, local, sau transformat in anumite produse care să fie comercializate sub un brand care să fie al Deltei şi să fie clar izolat şi clar identificabil pe piaţă, un sat care să combine un turism de valoare adăugată cu alte tipuri de activităţi economice, care pot fi dezvoltate, de exemplu, agricultură, producţie alimentară locală, un sat care să aibă acces la servicii minime de sănătate, unde va trebui să găsim soluţii adaptate. S-a vorbit astăzi de telemedicină, dar eu cred că trebuie găsite soluţii şi pentru acces la intervenţii de urgenţă, să vedem in ce măsură spitalul din Sulina poate să fie reabilitat şi suportat costurile de funcţionare să fie suportate, chiar dacă vorbim de un număr de populaţie care este sub limita funcţionării normale a unui spital, dar aici eu cred că aici pot fi găsite soluţii, un sat care să aibă legătură cu celelalte sate, pe apă, prin mijloace de transport mai rapide, dar care să protejeze şi mediul - ne gandim aici la transportul cu motoare electrice, de exemplu - , şi un sat in care oamenii să aibă acces la modernitate, dar, in acelaşi timp, să fie in continuare mandri de cultura lor specifică, locală, pe care să o asume şi din care să facă inclusiv o sursă de mijloace de trai, să spun. Reporter: Cat de realizabil este podul peste Dunăre, despre care am auzit foarte multe promisiuni in ultimii 20 de ani? Dacian Cioloş: Eu cred că dacă reuşim să respectăm calendarul aşa cum este acum prevăzut la Ministerul Transporturilor, pană la sfarşitul anului putem da drumul la proiectul tehnic. Alocările bugetare există, studiul de fezabilitate este in curs, ştim in detaliu alocările bugetare cel puţin pentru partea de pod, pentru că in jurul podului mai sunt prevăzute şi alte tipuri de investiţii pentru a conecta podul la diferite reţele de transport. Dar, pentru podul ca atare există alocare bugetară de aproximativ 200 de milioane de euro, care este inclusă in această sumă de 1,1 miliarde euro. Deci, in măsura in care vom respecta acest calendar - şi nu prea sunt motive să nu-l respectăm - eu cred că la sfarşitul anului putem dat drumul la proiectul tehnic şi de acolo incolo investiţia poate să se deruleze pentru că bugetul există. Reporter: Domnule premier, domnule vicepremier, am o intrebare, am văzut, am urmărit dezbaterea online. Am văzut operatorii de turism care trebuie să vă spun că in proporţie de 70% nu sunt din Delta Dunării, nu sunt măcar nici din Tulcea şi nu sunt nici măcar din Dobrogea. Asta nu are niciun fel de importanţă, sunt bani care sunt aduşi, bani care pleacă, evident, da. Referitor la proiectele susţinute de Administraţia Publică cu AT-urile şi vă dau un singur exemplu, acelea sunt necesare. Sunt drumuri necesare in localităţi. Ştiţi că la Chilia Veche, oamenii, după ce plouă, işi duc morţii pe umăr cu cizme in şold, pentru că altfel nici măcar tractorul nu-l pot folosi? Dacian Cioloş: Da, ştiu. Ştiu că e nevoie de infrastructură şi tocmai de asta am spus că am solicitat responsabililor acestui instrument să revadă alocarea in aşa fel incat să avem alocări bugetare suficiente şi pentru infrastructură, in partea de Deltă, efectiv, deci in partea de rezervaţie. In acelaşi timp, in această parte trebuie să găsim soluţii pentru a face drumuri care să fie accesibile pentru locuitori, evitand in acelaşi timp betoane sau evitand asfalt sau evitand materiale care pot să fie foarte practicabile intr-o situaţie normală şi care nu sunt adaptate in Deltă. Pe de altă parte, spuneaţi de ce care vin din exteriorul Deltei şi cei care locuiesc efectiv in Deltă. Am insistat in mai multe randuri, astăzi, pe faptul că locuind in Deltă nu-i suficient să revendicăm anumite lucruri. Eu, cel puţin, ca prim-ministru şi ca iubitor al Deltei, sunt convins că salvarea Deltei nu se află in exteriorul ei, in investiţiile care vin din exterior, atata vreme cat oamenii care trăiesc in Deltă nu-şi asumă propria cultură, propria specificitate şi propria dezvoltare. Şi ei ar trebui, cei care să facă regulile și să-şi asume respectarea regulilor de către toţi cei care vin din exterior, fie că sunt ei investitori, fie că sunt turişti, fie că sunt inspectori, controlori şi aşa mai departe. Eu sunt convins că in măsura in care locuitorii Deltei işi asumă propria dezvoltare şi nu doar revendică un sprijin din exterior, vom putea să reducem şi numărul de controale in Deltă, pentru că cel mai bun control, de exemplu, pentru braconaj poate să fie realizat de către pescarii inşişi, care işi dau seama că pentru a trăi din această resursă trebuie ei inşişi să se impotrivească braconajului, că cel mai bun control pentru păstrarea resurselor de mediu poate să fie făcut de oamenii care inţeleg că e o resursă pe care trebuie să o păstreze şi trebuie să o regenereze. Deci, in măsura in care acest program de finanțare va reuși să mobilizeze aceste interese locale, care, pană in momentul de față, multe dintre ele au fost divergente, să găsească numitorul comun la aceste interese locale, eu sunt convins că o să se facă și infrastructura adaptată, o să facem și serviciile de care oamenii au nevoie și o să găsim și soluțiile pentru ca această bogăție, care este Delta Dunării, să eradicheze sărăcia in care oamenii care trăiesc aici iși duc traiul. Reporter: Există aceste proiecte? Dacian Cioloș: Da, proiectele există, există și finanțare, există și strategia, dar am spus-o și astăzi, degeaba există proiectele pe hartie, dacă nu e cine să le asume; și, dacă cineva de aicea așteaptă să vină alții din exterior care să-și asume aceste proiecte, probabil că ei vor veni, aceia care să-și asume aceste proiecte, dar nu va fi programul de dezvoltare al locuitorilor de aici. Și cred că ăsta e cel mai important lucru. Mai avem incă 10-11 mii de locuitori in Deltă. Măcar o parte dintre cei care se gandesc să-și continue viața aici, să se gandească la cum pot s-o facă mai bine și mai bine și mai durabil. Eu asta mi-aș dori. Reporter: Se vor putea finanța servicii de apă și calizare in comunitățile /...;/ Delta Dunării cu mai puțin de 2000 de locuitori? Dacian Cioloș: Da. Intr-o primă fază, se vor putea finanța in cadrul programului Lider, deci prin grupul de acțiune locală, și, in perioada imediat următoare - și eu imi asum ca, pană la sfarșitul anului, să modificăm și criteriile, in momentul de față, care pun aceste limite, cel puțin pentru Deltă. Pentru că eu cred că nu doar in acest caz, ci și in alte cazuri - și i-am spus doamnei ministru Răducu - trebuie să adaptăm ghidurile beneficiarului, pe diferitele programe operaționale, pentru a ține cont de specificitatea unor regiuni cum este Delta. Și, anumite reguli-standard, care se aplică celorlalte comune, de exemplu, sau celorlalte proiecte, aceste reguli-standard să le adaptăm pentru a face investițiile de care e nevoie in Deltă. Reporter: Doamnei ministru Răducu, dacă se poate. Aș fi vrut o comparație intre stadiul implementării ITI Delta Dunării cu celelalte mecanisme financiare similare, care se aplică in UE. Aura Răducu: In primul rand, aș vrea să vrea să vă spun că acest proiect ITI - Tulcea - Delta Dunării este cel mai mare proiect de investiții al Romaniei in acest moment, și unul din cele mai mari proiecte europene; comparativ cu ITI ale țări membre din UE, in afară de faptul că această alocare este considerabilă, ea, totodată, finanțează o paletă foarte mare de proiecte de dezvoltarea a resurselor umane, identificarea și găsirea de locuri de muncă, educație, sănătate, pană la marile proiecte de infrastructură. Se vor finanța proiecte din aproape toate domeniile, proiecte mici sau mari de dezvoltare, inclusiv apă - avem o sută de milioane pentru stații de epurare apă și apă uzată, deșeuri, biodiversitate, cercetare-inovare. In plus față de 1,1 miliarde de euro, se pot atrage in plus și alte fonduri, prin alte componente ale programelor operaționale. De asemenea, pe marele proiect de cercetare-inovare Danubius, care este pentru prima dată un proiect european de cercetare in domeniul vieții in Deltă, proiect care se găsește deja pe lista de infrastructuri europene in care sperăm să accelerăm elaborarea, implementarea și realizarea acestui proiect. Avem extrem de multe proiecte frumoase și interesante. Important e că aceste proiecte nu se pot face dintr-un birou, de la București. Trebuie să le realizăm impreună și cu dumneavoastră, in parteneriat și in echipă, așa cum s-a menționat astăzi, de multe ori, echipa face schimbarea. Și este important și noi ne propunem la Ministerul Fondurilor Europene, să incercăm să facem această schimbare, să lucrăm impreună cu dumneavoastră. Dacian Cioloş: Şi in adăugare la ceea ce a spus doamna ministru, am solicitat responsabililor implementării acestui instrument teritorial de dezvoltare să gandească formarea unei echipe de facilitatori locali care să ajute la elaborarea de proiecte mici pentru beneficiarii din localităţile Deltei. Mă gandesc, de exemplu, la proiecte simple de reabilitare a clădirilor, a locuinţelor tradiţionale din aceste zone. Pot fi proiecte de cateva mii de euro, care n-au nevoie de consultanţă foarte scumpă şi de proiecte foarte complexe. E nevoie de oameni care să ştie cum se pot folosi fondurile, să cunoască regulile utilizării acestor fonduri şi să ajute aceşti beneficiari colectivităţile locale să-şi pregătească propriile proiecte. Pentru că in aceste 1,1 miliarde de euro, sigur, se vor regăsi şi proiecte de zeci sau sute de milioane de euro, dar trebuie să se regăsească şi proiecte de cateva mii de euro, pentru a ajunge direct la beneficiarii locali. Reporter: Domnule premier, dacă se poate, vă rugăm să ne faceţi cateva precizări despre o temă de actualitate şi de interes acum: referitor la numirea de la Ministerul Muncii, ce-l recomandă pe domnul Pislaru, dacă puteţi să ne spuneţi, cand incepe negocierile cu sindicatele şi pe ce variantă hotăraţi să mergeţi - mergeţi pe ordonanţă, reveniţi la legea salarizării, la proiectul acela pe patru ani? Dacă ne puteţi lămuri... Dacian Cioloş: Da. Domnul Pislaru este un economist care, de cand este consilier de stat la mine la Cabinet, s-a implicat, intre altele, şi pe partea de muncă de salarizare. L-am propus pe dansul după ce am incercat in aceste zile să găsesc şi alte soluţii. Aş fi vrut, vă spun sincer, să am in continuare o doamnă la Ministerul Muncii. E greu să găseşti, să mobilizezi pe cineva pentru o perioadă scurtă, pentru un mandat scurt, şi care să şi preia din mers anumite idei, anumite proiecte. Domnul Pislaru cunoaşte proiectele la care s-a lucrat la Ministerul Muncii şi mai ales acest proiect legat de salarizare, discuţiile pe care noi ni le-am programat privind salariul minim, obiectivele privind crearea de noi locuri de muncă, de formare profesională care să ducă şi la o mai bună inserţie in campul muncii. Domnul Pislaru are deja idei, ştie bine care e programul de guvernare şi cred că va fi operaţional foarte rapid. Principalele misiuni, obiective ale dansului vor fi să continue discuţia şi să finalizeze această discuţie privind elaborarea, in măsura in care va fi posibil, a unui act normativ pentru a corecta anumite dezechilibre legate de salarizare. I-am cerut ca in cel mai scurt timp să organizeze o intalnire cu sindicatele pentru a relua discuţia şi pentru a vedea care sunt bazele pe care putem discuta pentru un astfel de act normativ, pentru că - am spus-o şi public - Guvernul nu-şi doreşte să impună un act normativ, ci vrem să ajungem la un acord cu sindicatele, in limita bugetului pe care il avem la dispoziţie, şi in aceste limite să vedem dacă putem face ceva, după care, in zilele următoare, dansul o să-şi prezinte programul, care va fi o continuitate a ceea ce s-a făcut pană acum. Insă i-am cerut şi dansului, aşa cum am cerut şi altor miniştri, că de acum inainte intrăm intr-o nouă fază a programului de guvernare şi să ne concentrăm pe livrarea de rezultate pe proiecte care au fost deja pregătite. Reporter: Domnule premier, aş vrea să vă intreb dacă aţi discutat cumva despre Eurovision. EBU a transmis... Dacian Cioloş: Nu, n-am discutat, şi aş prefera să ne limităm la tema de aici. Asta nu inseamnă că n-o să discutăm. Dar n-am discutat, şi... Reporter: Este o situaţie tare interesantă. Dacian Cioloş: Absolut. Absolut! Şi, sigur, vom avea o discuţie şi o să vedem ce soluţii putem găsi. Dar nu vă pot da acum un răspuns, pentru că n-am discutat despre lucrul acesta. Reporter: Dacă doamna ministru poate comenta următorul răspuns pe care l-am primit de la Prefectura Tulcea in luna februarie. La nivelul judeţului Tulcea există un număr de 37.000 de beneficiari de ajutor social de la Uniunea Europeană. Ministerul Fondurilor Europene a comunica faptul că după data de 27 februarie 2016. se poate lua in calcul demararea acţiunilor de livrare a ajutoarelor sociale. Puteţi să /.../? Aura Răducu: Programele europene nu finanţează ajutoare sociale. Reporter: E răspunsul pe care l-am primit /.../. Aura Răducu: Finanţează proiecte de investiţii in dezvoltarea economică şi socială. Dacian Cioloş: Deci proiecte de interes social; dar ajutoarele sociale sunt din bugetul naţional. Aura Răducu: De interes social, dar nu ajutoare sociale directe. Poate s-a referit la proiecte, nu la ajutoare sociale directe persoanelor. Dacian Cioloş: Vor exista! Vor... Aura Răducu: Există diverse scheme in cadrul proiectelor, scheme care s-au finalizat pană in decembrie 2015 - pentru că s-a finalizat o perioadă de programare, urmand să incepem noua perioadă de programare prin diverse proiecte sociale, care se vor lansa incepand cu lunile următoare. Le-am făcut o planificare de lansare, astfel incat intre lunile aprilie şi septembrie să lansăm cel puţin 80% din alocarea totală pe perioada 2014-2020. S-au lansat deja cateva titluri, in jur de 3 miliarde de euro, urmand ca in săptămanile următoare să lansăm, conform planificării, pană in septembrie 80% din total alocare. Mulțumim. Declaraţii ale premierului Dacian Cioloș la inaugurarea Centrului de informare pentru fonduri europene din Tulcea [Check against delivery] Dacian Cioloş: Eu țin mult la chestiunea asta de facilitatori in cadrul ITI, pe care să-i găsim prin comune, ca să se plimbe, să identifice beneficiari, să organizeze sesiuni de informare și să-i ajute pe oameni să-și facă proiecte. E important, pentru că nu-i suficient să avem niște puncte statice unde oamenii să vină - ca să intrebe, trebuie să știe ce să intrebe (...;). Sunt 10.000-11.000 de locuitori in toată Delta. Dacă reușiți, in următoarele luni, pe măcar cateva sute dintre ei să-i informați, ca să știe despre ceea ce se poate finanța, deja...; (...;). Și, după aceea, să știe și care sunt oamenii care ii pot ajuta să-și facă proiectele. Pentru că mie imi spuneau unii: domnule prim-ministru, noi n-avem acces acolo, pe ITI acesta se finanțează proiectele mari, nu interesează pe nimeni de noi, de beneficiarii mai mici. Sigur, sunt importante proiectele astea mari de infrastructură, dar pentru ca oamenii să aibă acces la proiecte de dimensiuni mai mici, care in dezvoltarea locală sunt importante, e nevoie, poate, de un efort mai mare, dar haideți să-l facem acum, la inceput! (...;) Sunt importante și informarea, dar și comportamentul celor care...; Pentru că, dacă dau semnalul domnule, dacă nu cunoști pe cineva, n-o să ai acces la finanțare, atunci rămanem cu banii necheltuiți. Deci, in sensul acesta aș vrea deschidere. Reporter: Aveți vreo zonă preferată din Deltă? Și cand ați fost, ultima dată, intr-o vizită in Deltă. Dacian Cioloş: Ei, dacă vă spun că e zona mea preferată, o să le nedreptățesc pe celelalte. Reporter: Una care e mai aproape de suflet să zicem. Dacian Cioloş: Da, mie imi place foarte mult şi mi se pare o zonă unică in lume zona Grindu-Letea şi Pădurea Letea - Pădurea Letea, satul Letea, zona aceea in care incă găseşti oameni care trăiesc in condiţii dificile, dar fac eforturi aproape supraomeneşti ca să işi păstreze specificul acela local. Imi place mult şi la Sulina, pentru că e aerul acesta de sfarșitul secolului XIX şi i-am dus cu plăcere, cand eram comisar european, pe caţiva colegi comisari să le arăt unde s-a infiinţat şi unde a funcţionat prima comisie europeană. Sigur, era Comisia Europeană a Dunării. Deci, sunt locuri. Zona Sfantu Gheorghe imi place, iar, foarte mult cu acea plajă. Reporter: Cele la care se ajunge cel mai greu. Dacian Cioloş: Ei, dar tocmai asta era ideea, apropo şi de discuţia de astăzi şi de infrastructură. Trebuie să găsim soluţii de infrastructură care să fie adaptată unui specific al Deltei. Adică locuitorii să aibă minimul confort necesar, dar să fie un confort care să nu afecteze specificul local. In măsura in care oamenii care trăiesc in Deltă vor conştientiza importanţa culturii şi vor asimila sau işi vor asuma cultura locală specifică, această cultură locală specifică ar trebui să definească, mai apoi, toate proiectele economice, sociale sau de mediu, care să fie finanţate. Reporter: Cum ii convingeţi să-şi asume? Dacian Cioloş: Eu cred că sunt convinşi că e nevoie de asta, au, cateodată, sentimentul neputinţei. Pentru lucrurile sunt foarte dificile, pentru că sunt complicate şi au sentimentul imposibilităţii de a face anumite lucruri. Cred că, acolo unde-i putem ajuta, este să recapete increderea in ei şi de asta spuneam şi responsabililor locali că, dincolo de proiectele de anvergură, trebuie să consumăm energie, timp şi resurse, atata cat e nevoie, pentru ca oamenii din Deltă să inceapă să aibă incredere in ceea ce pot face, din ceea ce, practic, le aparţine. Reporter: Vă mulţumesc! Reporter: Aţi donat pentru Cuminţenia Pămantului? Dacian Cioloş: O să donez, pană la sfarşitul mandatului. Vizita premierului Dacian Cioloş la Basilica paleocreștină din Niculițel, judeţul Tulcea Declaraţii de presă ale premierului Dacian Cioloş după vizita la Basilica paleocreștină din Niculițel [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, vreți să ne spuneți părerea dumneavoastră după prima vizită făcută aici, la bazilică? Dacian Cioloş: E un obiectiv de importanţă istorică, dar şi turistică, mai ales după ce a fost amenajat in modul in care a fost amenajat, şi e un exemplu despre cum pot fi puse in valoare multe astfel de obiective pe care le avem pe teritoriul ţării şi cum se pot integra intr-un concept mai larg de turism, apropo de această regiune, Dobrogea, care, dincolo de Delta Dunării - care atrage, sigur, foarte mulţi turişti - mai are şi alte foarte multe lucruri de spus turiştilor. Şi in măsura in care ele, odată identificate, vor fi puse in valoare, cred că toată lumea va avea de caştigat. Reporter: Domnule premier, aş vrea să atingem şi un aspect, pe care nu l-am putut atinge la conferinţa de presă, legat de pachetul de legi privind achiziţiile publice. Directiva nu a fost transpusă in legislaţia noastră. Cum comentaţi? Dacian Cioloş: Păi legislaţia este in Parlament şi ea cred că, săptămana aceasta, va fi votată in plen. Deci, practic, condiţionalitatea respectivă a fost indeplinită, sigur, formal, pentru că i-am spus domnului preşedinte al Autorităţii să pregătească imediat pachetul de hotărari de guvern, care trebuie sa ducă la implementare şi apoi să informeze agenţii economici, legat de această nouă legislație. Mulţumesc. 2016-04-18 14:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_big_inaugurare-ploiesti.jpgComunicat referitor la propunerea de numire a ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor VârstniceȘtiri din 18.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-referitor-la-propunerea-de-numire-a-ministrului-muncii-familiei-protectiei-sociale-si-persoanelor-varstnicePremierul Dacian Cioloș a inaintat astăzi președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire in funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice a domnului Dragoș Nicolae Pislaru. 2016-04-18 11:18:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-18-11-15-01big_sigla_guvern_albastru.pngZiua Porților Deschise la Palatul Victoria în Săptămâna “Școala Altfel”Știri din 18.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-portilor-deschise-la-palatul-victoria-in-saptamana-scoala-altfelGuvernul Romaniei invită elevii din clasele primare, gimnaziale și de liceu la - Ziua Porților Deschise la Palatul Victoria- , joi, 21 aprilie, intre orele 10.00-15.00. Guvernul marchează astfel - Săptămana Altfel - Să știi mai multe, să fii mai bun!, perioadă a anului școlar in care cursurile sunt inlocuite cu activități educative și de informare. - Cunoașterea deschide noi orizonturi - este ceea ce dorim să transmitem copiilor și tinerilor prin Ziua Porților Deschise la Palatul Victoria. Educația primită la cursuri trebuie intregită cu lectura, vizitarea muzeelor și dorința de a fi informat și implicat in problemele concrete ale societății, consideră premierul Dacian Cioloș. Elevii vor petrece intr-un mod inedit o zi la Palatul Victoria și vor putea afla mai multe despre cum funcționează administrația centrală. Sunt așteptați, in număr cat mai mare și profesorii, părinții și bunicii. Gazde ale evenimentului vor fi membri ai guvernului și tineri care au făcut stagiul de practică in administrația centrală, in cadrul Programului Oficial de Internship. Cei care doresc să viziteze sediul guvernului vor avea acces pe la intrarea principală, urmand ca in intervalul orar 10.00 - 15.00 să poată vizita Sala Muntenia - unde se desfășoară ședinţele guvernului, Sala Dobrogea, Sala Transilvania - unde sunt organizate ceremoniile oficiale, Sala Moldova - unde au loc intalnirile oficiale ale primului-ministru cu inalți oficiali străini, precum și Centrul de presă. 2016-04-18 10:33:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-18-10-34-06big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la Conferința națională „Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar abandonat în marile aglomerări urbane”Știri din 15.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-conferinta-nationala-revitalizare-comunitara-i-impact-de-dezvoltare-economica-inovatoare-prin-valorificarea-patrimoniului-comunitar-abandonat-in-marile-aglomerari-urbane Galerie foto Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș la conferința națională - Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar abandonat in marile aglomerări urbane [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc. Eu o să vă propun să stăm aşezaţi, să formăm o masă rotundă, un semicerc, să zicem. Nu o să pot să răman la toată dezbaterea pe care o să aveţi, dar am ţinut, la deschidere, pentru că mi se pare un subiect pe care, cu paşi mărunţi, dar repezi, cunoscand şi motivaţia dumneavoastră, se pot face destul de multe lucruri in următoarele luni şi cel puţin aici este un domeniu in care am putea progresa pană la un punct ireversibil, la care orice s-ar intampla din 2017 incolo, cu efervescenţa dumneavoastră, cu angajamentul dumneavoastră şi cu cateva decizii pe care le-am putea lua, le-am putea pregăti şi le-am putea lua noi, să fie pus in evidenţă acest subiect atat de mult incat să nu mai fie in măsură nimeni să il abandoneze. Vă mărturisesc că este un subiect la care reflectez de vreo doi ani de zile, să spun, cand, după ce imi terminasem treaba la Bruxelles, m-am intors in ţară şi am fost asaltat de mai mulţi prieteni apropiaţi, grupuri care voiau să valorifice cumva şi cunoştinţele mele legate de fonduri europene şi cum s-ar putea finanţa tot felul de idei out of the box in abordarea spiritului comunitar, pentru că este un lucru pe care l-am simţit in cei patru ani şi jumătate cat am stat fizic, să zicem, mai departe de ţară, cat am avut privirea aceea din exterior, comparand şi cu ce se intamplă in altă parte, in alte ţări, in alte state membre ale Uniunii Europene, insuficienţa dinamismului spiritului comunitar de la noi, din marile oraşe, din marile metropole, aglomerări romaneşti, cele cateva mari oraşe care au inceput să se dezvolte in ultimii ani şi care am simţit că sufereau de sufletul acesta, de viaţa care este dată de activitatea comunitară, dincolo de ce fac autorităţile locale, mediul economic şi aşa mai departe. In acest context, am ajuns să discut cu caţiva prieteni chiar şi in Bucureşti legat de clădiri abandonate sau dezafectate sau neutilizate care ar putea adăposti idei, proiecte care să stimuleze spiritul comunitar. După ce am venit la guvern, am inceput să aud din ce in ce mai mult de industrii culturale şi creative. Dragoş Paslaru mi le repeta la inceput aproape de două-trei ori pe săptămană, pană cand a intrat ideea, am inceput să inţeleg despre ce este vorba. Cu spiritul lui riguros, economic mi-a adus şi cifre să-mi arate ce impact au in economie aceste industrii, ca să realizez că este o treabă serioasă dincolo de aspectul acesta social comunitar, de dinamizare comunitară, chiar este un domeniu productiv care, nu atat in ideea de a creşte PIB-ul Romaniei, sigur este un lucru important, dar de a da de lucru unor oameni care să poată să trăiască din pasiunea lor şi ca unul care vine dintr-un mediu, dintr-o profesie unde dacă nu eşti pasionat nu prea poţi să obţii rezultate, cred că este o şansă pe care mulţi pot să o aibă in viaţă să lucreze intr-un domeniu in care sunt pasionaţi şi să poată să şi trăiască din asta. Mai mult decat atat, prin ceea ce se poate face pe partea de industrii culturale şi creative, dincolo de ceea ce se produce efectiv, se produc valori imateriale care sunt legate tocmai de acest spirit comunitar şi de o dinamică care este născută prin o astfel de activitate. Şi vreau să vă spun că am fost plăcut surprins să văd in ultimii doi ani, cred că, mobilizarea celor cateva mari oraşe din Romania pentru a-şi pregăti dosare pentru competiţia privind Capitala Europeană a Culturii, care, dincolo de semnificaţia acestui titlu, ceea ce mi s-a părut interesant a fost că s-a reuşit, in multe dintre aceste oraşe, dacă nu in toate cele care au pregătit dosare pentru această competiţie, s-a reuşit o dinamică prolifică, aş spune, intre autorităţile locale, intre mediul economic şi mediul neguvernamental, unde oamenii cu experienţă in spiritul comunitar şi industrii culturale şi creative au avut un rol important şi sunt convins că vor avea un rol important pană la capăt pentru oraşul care va fi ales ca şi Capitală Europeană a Culturii. Dar dincolo de asta s-a creat o anumită dinamică ce cred că trebuie intreţinută. Și pe fondul experienţei care s-a acumulat in aceşti ultimi ani, am ajuns la concluzia că a venit şi randul guvernului să facă ceva pentru a consolida acest spirit şi această dinamică. Şi ceea ce am putea să facem noi fără să inlocuim ceea ce oricum numai dvs puteţi să faceţi şi ce e de neinlocuit, dar in măsura in care veţi considera util şi pe domeniile pe care le veţi considera utile, să putem să vă dăm o mană de ajutor in a identifica acele locaţii, probabil că o parte din această identificare aţi făcut-o deja, pentru că după cum vă spun, ştiu deja de un an şi jumătate-doi, cel puţin in Bucureşti, erau anumite identificări făcute deja, in unele zone, şi am văzut deja in Nod Makerspace ce s-a intamplat acolo pozitiv, deci nu doar faptul că s-au identificat astfel de locaţii, dar chiar s-au intamplat miracole care incurajează foarte mult acest spirit, deci sunt lucruri care deja se intamplă, dar ideea este să mergem intr-un proces mai larg şi să aprofundăm acest inventar. După ce avem acest inventar să vedem statutul juridic al acestor locaţii şi care sunt modalităţile juridice legislative pentru a pune la dispoziţia dvs, a diferitelor grupări interesate, aceste locaţii. Vreau să vă spun că in mai multe deplasări pe care le-am făcut in ţară, discutand cu primarii, chiar din partea lor au venit astfel de idei, au inceput ei să identifice anumite clădiri pe care le-ar dori intrate in patrimoniul sau in proprietatea, in gestiunea, in administrarea, deci astfel de clădiri pe care ei le vor in administrare, in gestiune, pentru a investi in ele şi pentru a le pune in valoare pentru spiritul comunitar, pentru a dezvolta spiritul comunitar. Deci vă pot asigura că vom face ceea ce ţine de noi, din acest punct de vedere, deci a le identifica, inventaria, a găsi soluţiile juridice pentru a vi le pune la dispoziţie, a găsi surse de finanţare - in mare parte cred că le avem in programele de finanţare europene sunt anumite adaptări pe care trebuie să le facem in ghiduri, in unele cazuri s-au făcut, in unele o să le facem, ca să puteţi fi eligibili, şi apoi să vedem pe ce tipuri de proiecte eventual putem lucra impreună şi cum putem impreună să dăm contur şi mai multă consistenţă industriilor culturale şi creative, dar, incă o dată, şi spiritului comunitar, care mi se pare chiar mai important decat ceea ce se poate produce efectiv din punct de vedere economic. Am spus inainte de a veni, să vedem şi impreună - vă spun şi dvs - poate să existe tendinţa să vrem să facem totul acum şi să venim cu foarte multe lucruri pe care să le lansăm, care sunt de făcut, pe care să le lansăm, şi să ne inecăm intr-o prea mare ambiţie legat de ceea ce ar fi de făcut şi de ceea ce putem face, eu vă sugerez şi vă recomand să fim cat mai pragmatici şi să vedem in cateva luni de zile, pană la sfarşitul anului, ce ar fi de făcut pentru a face ca acest proces să fie unul ireversibil. Și aici vă asigur că veţi avea nu doar sprijinul meu, al Cancelariei, doamna ministru, dar şi ministerele care intr-un fel sau altul pot fi implicate, mă gandesc in primul rand la Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, de exemplu, Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale, deci ministere care au in proprietate astfel de clădiri sau care au instrumente prin care să vă ajute la aceste proiecte şi sunt convins că aceste ministere se vor implica. Aveţi deja in faţa dvs doi reprezentanţi de la Ministerul Economiei şi de la Ministerul Culturii. La nivel de secretari de stat pot să vă spun, cunoscandu-i personal, că amandoi sunt - infectaţi cu virusul ăsta al spiritului comunitar şi al dinamicii in care v-aţi angajat. Deci vă doresc mult succes şi o să răman şi eu pană cand ii aud şi pe danşii ce promisiuni fac aici, in faţă. Mulţumesc! /...;./ Apropo de ceea ce faceţi - acesta este mai degrabă un feedback- aici, in Bucureşti, de ce faceţi pe partea de industrii creative-culturale şi toată mișcarea asta care s-a dezvoltat in ultimii ani, ţin minte că acum doi ani, cand au inceput să se deschidă curse low cost spre Bucureşti dinspre Bruxelles, dinspre Franţa, Germania, prieteni mai tineri, că eu sunt deja de o varstă, am trecut intr-o altă categorie acum, dar prieteni mai tineri, de 20, 25 de ani, am fost surprins să aud in mediul ăsta, tinerii care astăzi circulă in Europa de la un capăt la celălalt in weekend-uri, nu există frontiere, şi care imi spuneau: Dacian, dă-ne adrese, contacte, ai vreo casă, vreun apartament in Bucureşti, că mergem in Bucureşti. Ce să faceţi in Bucureşti? Păi tu nu ştii că Bucureştiul e noua destinaţie trendy din Europa, după ce in anii 2000 era Berlinul in care şi in jurul căruia s-a dezvoltat toată dinamica asta, eu am avut surpriza să aud că Bucureştiul a devenit un oraş trendy, după ce s-a deschis şi Centrul vechi şi după ce au apărut o serie de cluburi, de evenimente, cele care erau cumva underground, nu doar fizic, ci şi din punct de vedere al percepției. Şi aici cred că - apropos de ceea ce spunea doamna secretar de stat - am putea noi avea un rol acum in a scoate la lumină ceea ce pană acum era informal, să dăm legitimitate, pentru că in Romania, şi la nivelul autorităților, ca să susţii un anumit proiect, el trebuie să fie recunoscut. Deci dacă nu se vorbeşte de el in presă şi nu se vorbeşte la Guvern sau nu se vorbeşte in altă parte, formal, in vreun document, in vreo lege, nu ne atingem. Aia nu e cultură, cultura e ceea ce vedem la muzeu, ceea ce vedem in vitrine, in expoziţii şi cred că aici, fără a omori spiritul acesta creativ, să vedem in cel fel putem legitima, şi prin competiţiile pe care le organizați la Ministerul Culturii, prin premii, concursuri, să legitimăm şi să scoatem la lumină toată partea asta creativă, underground. Pe de altă parte, v-aş incita, pentru că aud de cultură urbană foarte mult aici şi de dinamica aceasta comunitară in mediul urban, unde e nevoie de dinamică comunitară, dar v-aş incita să mergeţi, să ieşiţi din mediul urban şi să mergeţi şi spre rural, cu acelaşi spirit, pentru că e un rezervor de autenticitate care a rămas incă la nivelul acela standard, formal, de percepţie. Vezi oameni imbrăcaţi in costume populare care dansează doar pe scenă, deci doar in vitrină, doar in partea asta care e recunoscută. Dar văd că apar mişcări de punere in valoare intr-un spirit modern şi a valorilor autentice, tradiţionale, care incă se găsesc in mediul rural Şi v-aş incuraja cu același spirit să inovaţi şi din punctul acesta de vedere. Uite, o acţiune care mie mi se pare că se inscrie in spiritul acesta este - bluza romanească sau - ia romanească. La Bruxelles a trebuit să-mi iau şi eu o cămaşă romanească, pentru că fetele, romancele care lucrau cu mine şi in Comisia Europeană - e o zi in an care e Ziua Iei Romaneşti - se imbrăcau, invadau Comisia Europeană imbrăcate in ii. Şi sigur că lumea intreabă şi au apărut apoi şi moda asta, şi apar reacţii pornind de aici, şi cred că pornind de la ideea asta se pot găsi multe alte resurse in acelaşi spirit. Acesta ar putea fi specificul Romaniei. Dacă in alte ţări industrializate orașele, spiritul acesta cultural - urban s-a construit mai ales pe ruinele sau pornind de la ruinele industriale, care au fost abandonate după ciclul ăsta industrial, noi putem face același lucru valorificand şi mediul rural. O a treia idee, un pic provocatoare, dar prefer să o spun aici, in mediul acesta (...;). Eu cred că, in timp, o să vedem in cat timp, dar in timp, pornind de la spiritul ăsta civic autentic pe care il dezvoltați (n. red. comunităţile de creaţie), pornind şi de la individ cum spunea Manuel, pentru că asta se intamplă, mediul cultural e individual şi de multe ori individualist prin definiţie - și intre paranteze fiind spus trăiesc asta de o săptămană și ceva cu toată discuția de la Opera Romană, iar este numai un exemplu - valorile sunt individuale, individualiste, misiunea noastră este să le canalizăm, să canalizăm energia asta in sens pozitiv. Partea bună este că, in cultura aceasta creativă, modernă, pe care o promovaţi dumneavoastră, spiritul individual nu rămane neapărat individualist, ci se duce spre comunitar, spre un spirit civic authentic. Și eu cred că, in viitor, pe fondul acesta se va reinventa politica sau, altfel spus, reprezentarea autentică a societăţii in luarea de decizii şi in orientarea societăţii intr-o anumită direcţie. Deci, vă incurajez să nu vă fie teamă să vă exprimaţi - prin toate mijloacele pe care le aveţi, pacifiste, civice, constructive - şi spiritul civic, odată cu spiritul creativ. Iar eu cred că, in felul acesta, o să insănătoşim şi societatea. Și cred că asta este contribuția culturii creative, să spun așa - mă gandesc la partea asta de cultură care iese din vitrine, din muzee - probabil asta e calea prin care se poate contribui şi la insănătoşirea societăţii, deci un motiv in plus să vă susţinem, atat cat ne ţin curelele şi pe noi. Mulțumesc! /...;...;? Prin intrebările pe care le-aţi pus, pregătiţi, practic, discuţia care ar trebui să aibă loc in celelalte module, aşa cum am văzut din program, şi tocmai asta era şi menţiunea pe care o făceam şi eu Violetei. Dincolo de generalităţi care probabil sunt normale, inerente la o introducere la o astfel de intalnire. Am tatonat terenul şi unii şi alţii, să vedem pană unde putem merge cu ideile. Ei, acum cam ştim cum stăm, dumneavoastră ştiţi care e punctul nostru de vedere. Noi ştim cam pe cine avem in sală şi eu m-aş bucura dacă la sfarşitul intalnirii am putea - poate e prea pretenţios să spunem, să venim cu un draft de politică publică pe domeniul ăsta. O politică publică se construieşte in timp. Şi nu aş vrea să lăsăm, după şase luni de zile, un document stufos, in care să inventariem in mod exhaustiv tot ce e de făcut pe domeniul ăsta, dar să nu apucăm să facem nimic, tocmai pentru că ne pierdem energia şi timpul ca să inventariem tot ce ar fi de făcut. Repet ceea ce am spus la inceput: obiectivul meu ar fi să declanşăm nişte acţiuni care să facă ireversibil procesul acesta de susţinere şi de punere in valoare a industriilor culturale creative, pornind de la valorificarea patrimoniului comunitar, care, chiar dacă nu e in legislaţie, e in realitate. Şi tocmai asta e ideea de astăzi, să vedem patrimoniul ăsta comunitar pe care il avem la nivel de vocabular, cel puţin, in proprietatea cui e: a statului, a autorităţilor locale, proprietate privată, să vedem statutul juridic, să vedem mijloacele prin care spaţiile respective pot fi puse in valoare, să vedem ce putem modifica, cum v-am spus, concret, in ghidurile de finanţare pentru a vă găsi locul să vă puteţi finanţa proiectele. Dacă e nevoie de anumite modificări legislative care să definească sau să delimiteze mai bine spaţiul de lucru şi de acţiune al dumneavoastră, să-l scoată la lumină şi să-l legalizeze cumva, o să facem şi asta. Dar cred că e important să ţintim cateva lucruri, să nu avem pretenţia să facem totul exhaustiv, pentru că nu o să avem timp in cateva luni de zile. Asta o să faceţi cu viitorul guvern care o să vină, in principiu, pentru patru ani, dar important e să aveţi să puneţi pe masă ceva ce s-a făcut acum, in lunile acestea. Deci eu aşa aş vedea acţiunea noastră. Pe de altă parte, v-o spun un pic şi din experienţă, trebuie să vă asumaţi şi rolul de pionieri in domeniul ăsta. Sigur că aşteptările pot fi foarte mari. Bun, ce o să se intample? Nu avem politici publice, nu avem cadru legislativ. Cei de la autorităţile locale nu vor sau sunt reticenţi. Mergem la agenţiile de plăţi, la autorităţile de management, nici nu vor să audă de prostii din acestea cum să dăm banii pe clădiri părăsite ş.a.m.d. Da, acesta este rolul de pionier şi asta se intamplă atunci cand incepi ceva de la zero. Dumnevoastră porniţi, cum a fost, de la o experienţă, de la o cultură cumva individuală, vreţi să o faceţi comunitară şi vreţi să o legitimaţi acum, de asta am şi insistat mai inainte, in intervenţia mea, pe nevoia şi pe rolul pe care il avem şi noi să legitimăm cumva inclusiv intalnirea de astăzi. Prezenţa mea la Nod Makerspace şi rolul acesta l-a avut şi o să mai fac astfel de lucruri ca să fiţi in lumina reflectoarelor. Dar trebuie, dincolo de asta, să şi construim şi nu este cine să construiască pentru că nu aveţi unde să căutaţi expertiză. Eu vă pun problema altfel: agenţiile de plăţi - ce experţi ar fi capabili să scrie ghidurile respective şi nu numai să scrie ghidurile, să vă evalueze proiecte pe domeniu acesta? Şi eu vă spun: reacţia care este acolo, cand sunt chestiuni din acestea necunoscute le pun deoparte şi spun: domnule, nu este eligibil asta; asta este o prostie, veniţi cu lucruri in trend sau pe care le ştiu şi eu şi le inţeleg. Ei, deci o să fie nevoie de un pic de timp să putem schimba, să putem forma oameni acolo, să ii convingem sau să ii găsim pe cei care sunt convinşi, cum ne-aţi găsit dumneavoastră pe noi, convinşi. Am reuşit să fim aici in faţă pentru cateva luni. Ei, aşa sunt şi in alte instituţii, oamenii care, individual, cum zicea Manuel, sunt convinşi, au auzit despre chestiunile acestea, dar care nu sunt in mainstream, nu sunt in nucleul dur al paradigmei in care trăim noi astăzi şi lucrurile acestea trebuie spuse acolo şi pe oamenii aceştia va trebui să ii identificăm, să ii mirosim, să ii găsim şi să ii punem in funcţii, in aşa fel incat să poată lua decizii şi in sensul acesta pentru că, altfel, nu o să se schimbe. La fel şi in administraţia publică locală. Şi de asta vă spuneam şi am indrăznit să ating un pic şi chestiunea aceasta cu un alt fel de a face politică. Dacă nu o să aveţi dumneavoastră, corpul acesta al dumneavoastră, oameni in consiliile locale, nu vorbesc la nivel de primar, dar măcar in consiliile locale, care să ştie despre ce vorbiţi dumneavoastră şi să poată să traducă in limbajul acesta din nucleul dur, conceptual, va fi mult mai greu, dar, incet, incet, o să ii găsiţi şi o să ii găsim impreună. Ce vreau să vă spun este să nu vă descurajaţi, să vă asumaţi rolul de pionieri şi să incercaţi şi să incercăm impreună să găsim acele lucruri care trebuie făcute pentru că totul este de făcut, dar să găsim acele lucruri care trebuie făcute in aşa fel incat să aveţi scheletul pe care, pe urmă, să se poată construi restul. Ei, dacă asta reuşiţi să faceţi in următoarele minute şi ore, aveţi aici in sală, care o să rămană pană la capăt, presupun, şi Violeta, care e ministru, membru in Guvern, chiar dacă ne enervează cateodată cu ONG-urile şi cu transparenţa ş.a.m.d. - glumesc, sigur. Este şi Dragoş aici, care ştie să pună intr-un limbaj din paradigma in care funcţionează in momentul de faţă lucrurile astea care sunt mai puţin inţelese de alţii, şi putem lua decizii. /...;../ Da, inclusiv, Ministerul Apărării. Şi nu e un general din ăla scorţos, uitaţi, e doamna secretar de stat. Şi din Ministerul Dezvoltării, ştiu că şi domnul vicepremier Dincu e deschis, am discutat deja lucrurile astea, deci aveţi - nu vreau să uit vreun minister, să imi spună după aia că nu i-am amintit. Deci, deja, cultură, economie, dezvoltare regională, apărare. Sunt reprezentanţi ai autorităţilor şi ceea ce depinde de noi, dacă deciziile astea vor fi bine formulate sau propunerile vor fi bine formulate, luăm şi deciziile necesare, dar vă spun şi din experienţă, nu va fi suficient să modificăm o lege, o hotărare de guvern, va trebui să găsim şi oamenii care să le aplice, să le implementeze, şi va trebui să căutăm impreună. Deci, mult succes şi multă inspiraţie şi capacitate de sinteză, mai ales! Comunicatul de presă al Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic referitor la Conferinţa naţională - Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit, desfășurată la Palatul Victoria Peste 90 de specialişti, reprezentanţi ai autorităţilor publice, lideri ai comunităţilor de urbanişti şi arhitecţi din Bucureşti şi din ţară au participat astăzi, la Palatul Victoria, la o discuţie aplicată privind măsurile şi responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi şi care pot sprijinii Revitalizarea comunitară și impactul de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit. Premierul Romaniei, Dacian Cioloş, prezent la eveniment a declarat că: - Valorile sunt, prin natura lor, individuale, iar misiunea noastră este să canalizăm energia aceasta in sens pozitiv. Partea bună este că, in cultura asta creativă, modernă, pe care o promovaţi dumneavoastră, spiritul acesta individual nu rămane neapărat individualist, ci se duce spre comunitar, spre un spirit civic autentic. Eu cred că, in viitor, pe acest fond, se va reinventa politica sau, altfel spus, reprezentarea autentică a societăţii in luarea de decizii şi in orientarea societăţii intr-o anumită direcţie. Deci, vă incurajez să nu vă fie teamă să vă exprimaţi, prin toate mijloacele pe care le aveţi - pacifiste, civice, constructive - şi spiritul civic, odată cu spiritul creativ. Şi eu cred că, in felul acesta, o să insănătoşim şi societatea. Reuşind să aducă laolaltă, după un amplu proces de consultare interministerială desfăşurat in prealabil, toate structurile guvernamentale ce pot contribui la sprijinirea proiectelor industriilor creative menite să revitalizeze spiritul comunitar in marile aglomerările urbane, Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic a explicat care au fost măsurile de politici publice identificate, accentuand importanţa colaborării dintre aceşti actori. Ataşat o sinteză conţinand principalele provocări şi direcţii de acţiune. Evenimentul de astăzi de la Guvern a constituit prilejul de a pune in valoare experienţe creative de revitalizare a spaţiilor abandonate din oraşele mari, in faţa Prim-Ministrului şi a membrilor cabinetului prezentandu-se experienţele: Calup, Nod makerspace, Odaia Creativa / Creative Room, Asociatia PlusMinus, Institutul pentru Politici Publice, Fabrica de Pensule, Make a Point, Zeppelin, Asociaţia pentru Arheologie Industrială şi MKBT. Mulţumim şi celor peste 5.000 de persoane care au vizionat in on-line evenimentul. Inregistrarea este disponibilă aici: http://dialogcivic.gov.ro/2016/04/ministerul-pentru-consultare-publica-si-dialog-civic-a-organizat-astazi-conferinta-nationala-cu-titlul-revitalizare-comunitara-si-impact-de-dezvoltare-economica-inovatoare-prin-valorificare/ Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier Presă MCPDC la maria.smarandache@gov.ro 2016-04-15 15:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_10.jpgComunicat de presă referitor la demisia doamnei ministru Claudia-Ana CosteaȘtiri din 14.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-referitor-la-demisia-doamnei-ministru-claudia-ana-costeaComunicat de presă referitor la demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea - Am acceptat astăzi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost inaintată in cursul acestei zile. In perioada imediat următoare, voi inainta domnului președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice. PRIMUL-MINISTRU AL ROMANIEI Dacian Cioloș 2016-04-14 17:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-14-05-45-09big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Cioloș participă la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei DunăriiȘtiri din 14.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-ciolo-participa-la-dezbaterea-strategiei-integrate-de-dezvoltare-durabila-a-deltei-dunariiCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Cioloș participă la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării Premierul Dacian Cioloș participă luni, 18 aprilie 2016, la Tulcea, la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, impreună cu vicepremierul Vasile Dincu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene, Dan Costescu, ministrul Transporturilor, alți reprezentanți ai administrației centrale și locale cu responsabilități in implementarea acestei strategii. - Avem responsabilitatea să facem in Delta Dunării un spațiu de dezvoltare, care să respecte interesele localnicilor, valorile naturale, iar in același timp să fie un spațiu de dezvoltare socio-economică și de mediu. Opțiunea Romaniei de a rezerva pentru Delta Dunării fonduri europene din mai multe programe operaționale și de a le integra intr-o abordare strategică, este o bună alegere. In lunile următoare vreau să ne asigurăm că această abordare incepe să dea rezultate, consideră premierul Dacian Cioloș. Dezbaterea este organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, in colaborare cu Asociația pentru dezvoltare intercomunitară ITI Delta Dunării și cu Consiliul Județean Tulcea. Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020 semnat de Guvernul Romaniei cu Comisia Europeană, la nivel național va fi implementată o singură investiție teritorială integrată in Delta Dunării, in baza unei strategii de dezvoltare durabilă. Investiția Teritorială Integrată Delta Dunării beneficiază de o alocare estimativă de 1,1 miliarde euro din toate programele operaționale. Aprobarea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă este o etapă importantă in procesul de implementare a Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării, avand in vedere că deciziile privind contribuția fiecărui program, procedurile, tipurile de proiecte și alocările finale vor fi luate după aprobarea strategiei. Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu sprijinul Băncii Mondiale și in cooperare cu instituții publice locale și centrale. Strategia urmează să fie aprobată prin Hotărare a Guvernului, după finalizarea procedurii de evaluare strategică de mediu. Dezbaterea organizată luni la Tulcea este etapa finală in procesul de consultare aferent procedurii de aprobare a Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării și vizează, de asemenea, continuarea dialogului cu privire la modalitățile concrete de implementare a Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării. La finalul dezbaterii, incepand cu ora 12.00, premierul Dacian Cioloș va susține o conferință de presă la sediul Consiliului Județean Tulcea (Tulcea, str. Păcii nr. 20), iar ulterior va participa la inaugurarea Centrului de informare pentru fonduri europene - structură de tip help desk pentru potențialii beneficiari de fonduri europene structurale și de investiții, in sediul Consiliului Județean Tulcea. 2016-04-14 16:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-14-04-53-13big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș a participat la inaugurarea fabricii de componente auto Federal Mogul din PloieștiȘtiri din 14.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-inaugurarea-fabricii-de-componente-auto-federal-mogul-din-ploie-tiGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Dear Mr. Ninivaggi, dear ambassador, ladies and gentlemen, be welcome in Romania! Ştiu că este prima dvs. investiţie aici, dar mă bucur să văd că succesul pe care l-aţi inregistrat cu prima parte a investiţiei v-a incurajat să continuaţi in aceeaşi direcţie, v-a convins faptul că Romania este nu doar o ţară stabilă, dar şi o ţară cu un potenţial de dezvoltare foarte mare, care se pune in valoare din ce in ce mai mult in aceşti ultimi ani, o ţară unde putem vorbi nu doar de creştere economică, dar - sper eu şi, oricum, acesta este şi obiectivul Guvernului pe care il conduc - putem vorbi şi de predictibilitate, de stabilitate, de claritate in ceea ce priveşte politica economică, politica fiscală şi investiţia pe care o confirmaţi astăzi este cel mai bun răspuns pe care statul roman şi Guvernul il pot primi din partea unui investitor, apropo de politica de dezvoltare economică. Sunt convins că noua dvs. investiţie are la bază şi succesul primei investiţii, care a depins şi depinde, dincolo de capitalul care a fost investit, de oamenii pe care dvs. i-aţi recrutat şi care au ştiut să pună in valoare această investiţie. Şi mă bucur să văd că lucrătorii romani, specialiştii romani pe care i-aţi recrutat v-au convins că Romania este nu doar un mediu stabil in care se pot valorifica investiţii de capital, dar Romania este şi in măsură să furnizeze oameni bine formaţi, specialişti care dovedesc eficienţă şi dovedesc faptul că pot să evolueze odată cu dezvoltarea economică a ţării. Vreau să vă asigur că in continuare obiectivul Guvernului pe care il conduc este de a pune in valoare potenţialul pe care economia romanească il are incă să facem din această realitate a creşterii economice pe care o inregistrăm in ultimii ani un atu, fiind convinşi in acelaşi timp că nu e suficient să avem această creştere economică şi că această creştere economică, pentru a fi durabilă, solidă, in viitor, trebuie să se bazeze, in primul rand, pe investiţii şi pe producţie, şi acest gen de decizii, cum e cea pe care aţi luat-o dvs., e cea care ne incurajează şi ne stimulează să continuăm cu măsuri de politică economică, care să dea viziune, să dea perspectivă celor care doresc să investească in Romania. Imi doresc totodată, din ce in ce mai mult, şi dvs. dovediţi că se poate, ca aceste investiţii de capital in Romania, fie că e vorba de capital străin sau de capital autohton, să vină cu valoare adăugată, in sensul de a valorifica, aşa cum am spus, competenţele locale pe care le putem găsi şi pe care, sper eu, să le putem forma la o calitate şi mai inaltă in viitor prin investiţii in formare profesională, prin investiţii in cercetare, in aşa fel incat să vedem, din ce in ce mai mult, companiile care s-au instalat in Romania pentru a produce, să le vedem incurajate să investească din ce in ce mai mult in viitor, nu doar in producţie, dar şi in dezvoltare tehnologică şi in inovare şi in cercetare, pentru că, şi pe această latură, există incă in Romania un potenţial care poate să creeze valoare adăugată investiţiei de capital. Pot să vă asigur că veţi avea in continuare sprijinul din partea Guvernului pentru a continua politica de investiţii pe care aţi inceput-o şi sigur că aici probabil sunt subiectiv, dar cred eu că aţi luat o decizie inţeleaptă şi atunci cand aţi decis să intăriţi centrul de coordonare a afacerilor pe care le aveţi in Europa, să o faceţi din ce in ce mai mult de la Bucureşti şi din ce in ce mai mult din Romania, pentru că aţi decis să vă instalaţi şi să prindeţi rădăcini din ce in ce mai ample intr-o ţară cu unul dintre cele mai mari potenţiale de dezvoltare economică din Europa, o ţară stabilă şi o ţară care va evolua odată cu evoluţia investiţiilor pe care le faceţi dvs.. Mult succes şi la cat mai multe astfel de decizii in viitor! Guvernul Romaniei vă va fi alături. Mulțumesc. Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Mă bucur, in primul rand, să văd că investitorii continuă să aibă incredere in capacitatea de dezvoltare a Romaniei și că cei care au deja experiență de cațiva ani in Romania continuă să investească, să se dezvolte, nu doar in partea productivă, așa cum vedem aici, dar și in partea de tehnologie, din cate am ințeles. Este un semn bun, este un semn bun in primul rand pentru comunitatea locală, pentru Ploiești, pentru această platformă industrială, care, iată, capătă din ce in ce mai mult noi valențe. Și asta ne arată că, atunci cand există predictibilitate, cand există claritate din punct de vedere legal, juridic, politic, fiscal, cand știm să ne punem in valoare potențialul pe care il avem, atragem și capitalul. Pentru ca astfel de investiții să le vedem din ce in ce mai mult și in altă parte, cred că este important să existe o colaborare stransă intre guvern, care are sarcina politicilor sectoriale, dar și autoritățile locale, cele mai in măsură să asigure condițiile minime care să atragă investitorii. Dar astfel de investiții dovedesc că se poate. Dincolo de acestea, mă bucur să văd că o investiție americană se dezvoltă in Romania. Așa cum știți, avem cu Statele Unite un parteneriat strategic care și-a arătat deja potențialul pe partea de securitate și de apărare. Insă acest parteneriat strategic are și o dimensiune economică, pe care dorim să o dezvoltăm, să o punem in valoare. Și astfel de investiții dovedesc că investitorii americani au și ei incredere să vină in Romania, construind pe această fundație solidă care s-a dezvoltat, in ultimii ani, in colaborarea stransă dintre Romania și Statele Unite. Reporter: Domnule premier, am văzut investiții in mediul privat, dar la ce să se aștepte bugetarii? Mai sunt șanse ca in 2016 salariile acestora să fie majorate? Dacian Cioloș: Vom continua discuțiile cu sindicatele. Așa cum mai spus-o, intenția noastră este să găsim o soluție care să fie acceptată și de sindicate și care să fie fezabilă pentru stat, din punct de vedere bugetar, și sigur, din punct de vedere legal. Noi am avut o analiză a ceea ce am putea face pe o perioadă de cațiva ani de zile. Am studiat și posibilitatea aceasta a unei ordonanțe de urgență pe un an de zile, acolo unde ne putem angaja cu bugetul pe care să il punem la dispoziție, in primul rand - și asta doresc să subliniez - in primul rand pentru a corecta diferite anumite disfuncționalități care există in sistemul de salarizare bugetar. Acesta este principalul obiectiv și vom continua discuțiile. Deja de săptămana viitoare voi invita sindicatele la o discuție, pentru a continua dialogul și a găsi impreună o soluție. Atat, astăzi, pe acest subiect. Dacă aveți pentru domnul ambasador vreo intrebare? (...;) Reporter: Ați terminat analiza in ceea ce privește evaluarea cabinetului dumneavoastră? Ați luat vreo decizie in privința doamnei ministru al muncii? Dacian Cioloș: Așa cum v-am mai spus, nu vreau să discutăm de remaniere in fiecare zi, ca și cum - lăsăm impresia - că altă treabă nu există la guvern, decat să discutăm de remaniere. Miniștrii au niște obiective foarte clare pe care și le-au asumat, eu fac evaluări cu ei periodic, pentru că vreau să văd, acolo unde există un blocaj, de ce există blocaje, să găsim soluții. Cu siguranță că, după Paște, intrăm intr-o nouă fază, in care și eu sunt conștient că trebuie să livrăm din ce in ce mai mult rezultate la ceea ce am pregătit pană acum, in prima parte a mandatului, și obiectivul meu se va concentra pe asta. Dar, v-am mai spus, remanierea nu este un obiectiv in sine pentru mine și nu acesta este cel mai important lucru. Important este să găsim cele mai bune soluții pentru ca activitatea acestui guvern să fie cat mai eficientă, nu doar in practică, dar și in comunicare. Eu sunt conștient că avem mai multe de făcut pentru a prezenta, pentru a explica mai bine ceea ce facem. Pe de altă parte, trebuie să ințelegeți că timpul este foarte scurt, că nu se poate schimba un mamut, cum este administrația din orice țară, de pe o lună pe alta, sau de pe un pe altul, dar pot fi pregătite premisele. Și asta vrem să facem. Sunt convins că rezultatele se vor vedea atat in cursul acestui an, cat și in cursul anilor care vin. Pentru că sunt anumite procese prin care, chiar dacă nu le vom putea duce pană la capăt, declanșăm anumite schimbări despre care eu am convingerea că vor avea un impact pozitiv și asupra schimbării mentalităților. Și noi de asta avem nevoie, in primul rand. Pentru că legile pot fi modificate și schimbate la loc, dar este foarte important să știm ce vrem noi și să facem să evolueze mentalitățile, să integrăm faptul că nu vom putea fi mai performanți, că nu vom putea avea o percepție mai bună in afară dacă nu ne schimbăm noi inșine și modul nostru de abordare. Și asta nu inseamnă, neapărat, schimbări de miniștri in fiecare zi, sau remaniere. Inseamnă, niște schimbări care sunt mult mai profunde și asta incercăm să facem, chiar dacă timpul este scurt. Vă mulțumesc! 2016-04-14 14:06:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-14-06-14-08big_poza.jpgComunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe: Poziţia autorităţilor române privind menținerea regimului de vize canadiene pentru cetățenii româniȘtiri din 13.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/pozitia-autoritatilor-romane-privind-mentinerea-regimului-de-vize-canadiene-pentru-cetatenii-romaniAutorităţile romane continuă să acorde o importanță deosebită obiectivului eliminării vizelor pentru călătoriile in străinătate ale cetățenilor romani. Ne exprimăm dezamăgirea că in pofida disponibilității Romaniei de colaborare și a situației sale asemănătoare cu a celorlalte state membre din regiune, reflectată in progresele clare in indeplinirea criteriilor avute in vedere de partea canadiană, precum și in decizia Canadei de a include Romania in categoria țărilor de origine sigure, dialogul pe subiectul vizelor inceput intre Comisia Europeană și Canada in urmă cu 24 de luni nu a dus la un rezultat. Incepand cu summit-ul UE-Canada din 2008 și ulterior la summit-ul UE-Canada din septembrie 2014, Canada s-a angajat să relaxeze regimul de vize pentru cetățenii romani, pentru a asigura cat mai curand posibil libertatea de mișcare pentru toți cetățenii europeni, fără discriminare. In contextul mai larg al obiectivului comun privind semnarea și ratificarea Acordului de Parteneriat Strategic și a Acordului Economic și Comercial Global (CETA), Romania consideră că menținerea regimului de vize canadiene pentru cetățenii romani creează dezavantaje evidente, nejustificate, in comparație cu ceilalți cetățeni europeni. Situația actuală privează cetățenii romani de oportunitățile economice și comerciale nou create. In această situație, autorităţile romane vor reevalua, la nivel UE, modul de abordare a relației UE-Canada, pentru asigurarea obiectivului eliminării obligativității vizelor pentru cetăţenii romani. Autoritățile romane se consultă permanent cu Comisia Europeană și membrii Parlamentului European implicați in dosar, care sunt ținuți la curent cu evoluția situației. 2016-04-13 23:20:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1907550_10152239145382168_3032186726215292497_n.pngPremierul Dacian Cioloș a transmis astăzi un mesaj cu prilejul prezentării primului Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020 (PNCC)Știri din 13.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-transmis-astazi-un-mesaj-cu-prilejul-prezentarii-primului-plan-national-multianual-integrat-de-control-al-cancerului-pentru-perioada-2016-2020-pncc Dorim o schimbare de paradigmă in Romania in domeniul sănătății, astfel incat să punem in centrul atenției pacientul, cu grijile și problemele sale. Trebuie să punem un accent mai mare pe politica de prevenție și să asigurăm condiții decente de lucru personalului medical, consideră primul-ministru. Premierul Dacian Cioloș a dat asigurări că Executivul va susține acest program de acțiune impotriva cancerului, care beneficiază de finanțare europeană, și speră să fie aprobat la nivelul Guvernului pană in luna iunie. Mai multe detalii despre acest Plan, in comunicatul Ministerului Sănătății: Primul Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului in Romania pentru perioada 2016-2020, prezentat de Ministerul Sănătății Ministerul Sănătății prezintă primul Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020 (PNCC), care inglobează strategii noi de control al cancerului in Romania, conform direcțiilor comune de la nivel european in ceea ce inseamnă lupta impotriva cancerului. Planul include o serie de programe prin care se urmărește reducerea mortalității și a incidenței cancerului, precum și imbunătățirea stării de sănătate a populației la risc și creșterea calității vieții bolnavilor de cancer. Astfel, sunt prevăzute noi programe pilot de screening la nivel regional pentru cancerul de san și cancerul colorectal, strategii de imbunătățire a performanței actualului Program Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, cu pilotarea regională a screening-ului primar HPV (Human Papilloma Virus), conform recomandărilor recente ale Ghidurilor Europene. - Planul Național de Control al Cancerului documentează strategia comprehensivă a Ministerului Sănătății de control al cancerului, pentru reducerea mortalității și incidenței cancerului in Romania prin măsuri de profilaxie primară și secundară, pentru imbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții bolnavilor de cancer. Vizăm realizarea unui diagnostic precoce, asigurarea și controlul calității tratamentului multimodal, precum și urmărirea in timp atat ambulatorie, cat și la domiciliu, măsuri de reabilitare-reintegrare și alte acțiuni cu caracter social. De asemenea, dorim realizarea pregătirii profesionale la standarde europene a personalului implicat in managementul afecțiunilor oncologice. Totodată, urmărim dezvoltarea unui plan nou de cercetare la toate nivelurile, centrat pe beneficiul pacienților cu individualizare prognostică și personalizare, a declarat conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății. O componentă importantă a planului o reprezintă promovarea unui comportament preventiv, prin informarea populației in vederea evitării factorilor de risc, a expunerilor la noxe, pentru reducerea riscului global de cancer, precum și prin politici de vaccinare impotriva hepatitei B și a infecțiilor cu virus HPV. La capitolul social, asociațiile de pacienți sunt invitate să participe in grupul de lucru care va funcționa sub coordonarea Asociației Ligilor Europene de Cancer, reprezentante pe plan intern de Societatea Romană de Cancer și de Coaliția Europeană a Pacienților cu Cancer. In acest sens, Asociația Ligilor Europene de Cancer va desemna o organizație de pacienți din Romania, parteneră, ca reprezentant in colaborarea din cadrul Parteneriatului Comun CanCon (Cancer Control Joint Action). Aplicarea măsurilor incluse in Planul Național de Control al Cancerului se va realiza conform unor strategii pe termen scurt, mediu și lung. - Ministerul Sănătății va identifica și prioritiza resursele necesare pentru finanțarea implementării fiecărei măsuri in parte, prin strategii pe termen scurt - vizand bugetul pentru Programe al Ministerului Sănătății, mediu și lung - prin proiecte de asigurare a infrastructurii și de formare profesională menite să asigure pe viitor baza materială și umană necesară unei acoperiri cat mai bune a populației cu servicii medicale preventive și curative de o calitate cat mai bună, pentru a asigura in final controlul cancerului in țara noastră la un nivel competitiv pentru un stat membru al Uniunii Europene, a precizat conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății. Prezentarea Planului Național Multianual Integrat de Control al Cancerului a avut loc in contextul intalnirii grupurilor de lucru din cadrul proiectului CanCon (Cancer Control Joint Action), inițiat de Uniunea Europeană in vederea consolidării unei abordări comune in lupta contra cancerului la nivel european. Direcțiile de acțiune ale Planului Național de Control al Cancerului au fost elaborate in perioada 2009-2016 de către experți delegați de Ministerul Sănătății, in cadrul Parteneriatului Politic European Impotriva Cancerului (EPAAC) și al Parteneriatului Comun CanCon, finanțate de Comisia Europeană DG SANCO. Obiectivele - generale și specifice, precum și direcțiile strategice ale PNCC au fost stabilite și propuse de un comitet tehnic numit prin Ordinul Ministrului Sănătății din 03 martie 2016. Planul are la bază evaluarea necesarului de resurse și măsuri de control al cancerului existentă in documentul Raportului misiunii de evaluare ImPACT WHO-UICC-IAEA pentru Romania, evaluare solicitată de Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății va propune Planul spre adoptare, prin Hotărare de Guvern, pe agenda de lucru a Secretariatului General al Guvernului in luna iunie, cu publicarea ulterioară in Monitorul Oficial. Cu aproximativ 48.300 de decese cauzate de cancer anual, Romania se situează peste media Uniunii Europene din punct de vedere a ratei mortalității prin cancer.1 In Romania, diagnosticarea in stadii avansate este predominantă in mai multe tipuri de cancer. In cazul cancerului pulmonar, spre exemplu, care inregistrează cea mai crescută incidență in țara noastră - 7 din 10 pacienți romani depistează boala abia in stadiul IV. De asemenea, 1 din 5 cazuri de cancer de san este descoperit in stadiul II sau III.2 1 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx 2 http://www.gfk.com/ro/insights/press-release/cancerul-diagnosticat-de-obicei-in-stadii-avansate/ 2016-04-13 20:05:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-13-08-27-06big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea „Ora premierului”, în plenul Camerei DeputațilorȘtiri din 11.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-dezbaterea-ora-premierului-in-plenul-camerei-deputatilor1460393203Galerie foto Analiza cauzelor structurale care stau la baza slabei capacități a administrației publice din Romania Declarații ale premierului Dacian Cioloș, la - Ora premierului, in plenul Camerei Deputaților [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte, doamnelor și domnilor, la ultima noastră intalnire, aici, la Camera Deputaţilor, am promis că voi veni cu o propunere clară de reformă a administraţiei publice romaneşti. Atunci cand am discutat şi despre prefecţi, v-am sugerat să punem şi această temă intr-un context mai larg, o propunere de reformă a administraţiei pe care ne-am inclus-o in programul de guvernare şi legate, de care vrem, in două luni, să zicem, să venim cu o propunere sau cu un pachet de propuneri legislative clare. Reforma administraţiei este un proiect care priveşte intreaga societate romanească. Este şi o premisă a recaştigării increderii in stat. Ştim că in ultima perioadă există din ce in ce mai multe semne de interogare legate de eficienţa statului, de increderea in clasa politică şi cred că aici am avea cu toţii de caştigat, ca prin această reformă a administraţiei publice, prin creşterea eficienţei, a transparenţei administraţiei publice, prin profesionalizarea administraţiei, prin clarificarea relaţiei cu politicul, să recaştigăm increderea cetăţenilor in stat şi să reincepem un proces de modernizare a statului. Romania nu se poate moderniza şi nu va avansa economic, nu va putea elimina in mod consistent corupţia fără o reformă a administraţiei publice locale şi centrale, pentru că viziunea de dezvoltare economică riscă să rămană doar un deziderat dacă nu avem şi o administraţie publică performantă şi credibilă. Degeaba avem proiecte de dezvoltare economică cu potenţial, degeaba avem potenţialul economic al ţării pe care vrem să-l punem in valoare dacă nu avem o administraţie publică in măsură să dubleze acest proiect de dezvoltare economică cu un rol al statului clar definit, care să acompanieze mediul economic in procesul de dezvoltare. In aceeaşi măsură, lupta anticorupţie riscă să devină principalul instrument de modernizare a statului, atata vreme cat lupta anticorupţie ar trebui să fie doar un instrument de insănătoşire a societăţii, dar dacă lupta anticorupţie nu este urmată indeaproape de o reformă a administraţiei publice, care să fie orientată spre transparenţă şi profesionalizare, riscăm doar să rămanem cu sublinierea cazurilor de corupţie, fără să corectăm şi problemele la rădăcina lor. Şi reforma administraţiei publice asta işi propune, să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze la rădăcina lor prin redefinirea cadrului in care administraţia publică să lucreze. Pe de altă parte, cetăţenii sunt din ce in ce mai exigenţi şi cu modul in care se cheltuie banii publici şi aici avem nevoie atat de eficienţă, cat şi de transparenţă, dar pentru eficienţă avem nevoie in primul rand de politici publice care să fie clar definite, de o prioritizare a obiectivelor de politici publice şi de instrumente ca să arate şi să măsoare şi eficienţa utilizării banului public. Avem nevoie deci de o clarificare urgentă pe aceste subiecte şi vă propun aici o discuţie despre cum să stabilim o relaţie sănătoasă şi transparenţă intre responsabilitatea administrativă pe de o parte şi responsabilitatea politică in funcţia publică pe de altă parte şi cum să ne asigurăm că toţi cei care intră in administraţia publică şi care promovează, o fac in primul rand pe criterii de competenţă şi de performanţă. De asemenea, vrem să tratăm cu această ocazie şi o problemă legată de care am primit mai multe sesizări, observaţii şi propuneri din partea aleşilor locali, chestiunea privind incompatibilităţile in administraţie. Ştiu că există un proiect la care Agenţia Naţională de Integritate lucrează şi cred că e important să luăm in discuţie cat mai repede pentru a clarifica aceste lucruri şi a lăsa deoparte ambiguităţile care de multe ori blochează administraţia. Şi cred că in primul rand pe subiectul legat de funcţia publică, responsabilitatea in funcţia publică şi prestările de servicii publice către comunităţile locale, pe acest gen de subiect ar trebui să clarificăm lucrurile pentru a fi foarte clare responsabilitatea, obligaţiile şi limitările aleşilor locali, in ceea ce priveşte gestiunea acestor servicii publice locale, să vedem care e varianta cea mai bună. Propunerile de reformă pe care vi le supun dezbaterii se bazează pe mai multe documente strategice şi analitice. Nu am pornit noi de la zero pregătirea acestei reforme a administraţiei, ea nu este decat incununarea unui proces de analiză şi de elaborare strategică care are loc deja de caţiva ani de zile. Există mai multe documente pe care le-am găsit la Guvern, in momentul in care ne-am instalat, care au stat la baza analizei pe care v-o propunem şi a ideilor pe care vi le supunem astăzi. La acestea am mai adăugat şi experienţa şi observaţiile proprii, in cele patru luni de guvernare care au arătat cateva disfuncţionalităţi in modul in care funcţionează administraţia publică şi pe care la fel le avem la baza propunerilor pe care vi le facem. Am identificat trei piloni principali pentru reforma administraţiei publice. Este vorba de funcţia publică, pe de o parte, de definire a funcţiei publice, a statutului funcţionarului public, a modului in care se face recrutarea şi progresia in carieră a responsabilităţilor pe care le are funcţionarul public, apoi al doilea pilon e legat de administraţia publică centrală şi al treilea pilon legat de administraţia publică locală. Ne dorim, cu intervenţia de astăzi, să lansăm o dezbatere publică pe aceste subiecte, care să aibă loc in cursul lunii aprilie-mai, in aşa fel incat in iunie să fim in măsură să venim cu un pachet de propuneri legislative pe care să il supunem discuţiei şi aprobării in Parlament. Aş vrea, inainte de a intra in propunerile pe care vrem să le facem, să vă rezum şi principalele probleme pe care le-am identificat pentru fiecare din cei trei piloni. Legat de funcţia publică, am constatat, aşa cum am văzut că şi mulţi dintre dumneavoastră au constatat, inclusiv public, politizarea excesivă şi netransparentă, şi de multe ori diletantă a administraţiei publice care a dus la instabilitate in funcţionarea administraţiei, cu reorganizări instituţionale şi cu modificări legislative frecvente, cu o legiferare ad-hoc, cu un exces de numiri temporare care duce la instabilitate in procesul decizional in administraţie. De exemplu, din 2008 şi pană acum, Legea 188/1999 a statutului funcţionarului public a fost modificată de nu mai puţin de 22 de ori. Nu există totodată un sistem coerent şi motivant de dezvoltare a carierei in funcţia publică pe mai multe nivele. In momentul de faţă avem doar trei nivele de evoluţie in funcţia publică, ceea ce creează foarte repede o anumită aplatizare a motivării de progres in carieră. Pe de altă parte, sistemul de recrutare este excesiv de birocratic şi neperformant. Ştiţi că se bazează in mare parte pe memorie, pe capacitatea de a memora legi şi acte normative, şi nu atat pe capacitatea de sinteză, pe capacitatea analitică, pe competenţa in managment, in planificarea activităţii, ş.a.m.d. In administraţia publică centrală, observăm multe suprapuneri şi neclarităţi ale mandatelor instituţiilor centrale, ministere, agenţii care odată cu modificări succesive de legislaţie işi redefinesc obiectivele şi de multe ori ne intalnim cu mai multe instituţii care asumă aceleaşi atribuţii. Organigramele, de cele mai multe ori, nu reflectă responsabilităţile pe care instituţiile respective le au, ci sunt de foarte multe ori mai ales instrumente de schimbare din funcţiile de conducere ale unor persoane. Vedem totodată calitatea slabă a politicilor publice, lipsa de coordonare şi de coerenţă in implementare, lipsa fundamentării adecvate pe bază de date şi de analize. Este vorba aici de notorietate şi calitatea slabă a cheltuielilor publice şi lipsa unei legături clare intre rezultatele obţinute şi resursele care sunt utilizate. De cele mai multe ori, nu există analize de impact atunci cand se orientează fonduri spre anumite linii bugetare şi nu există o corelare intre obiectivele de politici publice asumate, sumele alocate şi performanţa la care ne aşteptăm la cheltuirea acestor fonduri publice. In administraţia centrală, in lipsa unor responsabilizări foarte clare, vedem un proces foarte greoi de asumare a deciziei, asta şi pentru că nu avem o separare clar definită a responsabilităţilor de demnitar sau de ales local, de funcţionar public sau de contractual şi, in lipsa acestor clarităţi, vedem pe paşapoartele de semnături de aprobare a unor decizii, semnături, dar, pană la urmă, nimeni care să işi asume o responsabilitate in luarea deciziei respective. La nivelul administraţiei publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a intreţine administraţii locale ale unor localităţi mici, care au o capacitate financiară şi instituţională slabă, cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din Romania, in momentul de faţă, nu işi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim, apoi, de proiecte de investiţii pentru dezvoltare. Totodată, observăm o lipsă a ordonării strategiilor şi programelor de investiţii in infrastructura locală. Avem mai multe surse de finanţare, mai multe programe care, de cele mai multe ori, se suprapun in priorităţile pe care le finanţează sau chiar nu au priorităţi foarte clar definite de finanţare. Sistemul de transferuri de la stat este frecvent schimbat şi nu sprijină in mod durabil şi obiectiv cele mai sărace comunităţi locale. Aici, de multe ori, fondul de rezervă la guvernului este un instrument principal de reechilibrare, dar nu pe criterii obiective, a nevoilor de finanţare a diferitelor colectivităţi locale care sunt, pornind de la aceste observaţii, principalele coordonate ale reformei administraţiei publice pe care o propunem. In ceea ce priveşte funcţia publică, ne propunem, in primul rand, o transparentizare a relaţiei administraţiei publice cu nivelul politic, o creştere a profesionalismului resurselor umane şi, din această perspectivă, vedem şi procesul de depolitizare. Depolitizare nu atat printr-o scădere a rolului politicului care rămane determinant in modul in care administraţia publică işi face treaba, pentru că administraţia publică trebuie să aplice programe de guvernare, dar avem nevoie mai ales de o transparentizare şi o clarificare a relaţiei intre nivelul politic decizional şi administraţia publică. Ne dorim totodată o definire a unui mod de funcţionare clar a administraţiei, prin eliminarea excepţiilor şi a derogărilor de la reguli, care fac imprevizibile, de cele mai multe ori, deciziile. Apoi, o consolidare a unor politici publice bazate in primul rand pe rezultate şi, in acelaşi timp cu reforma administraţiei, dincolo de lupta anticorupţie, să insistăm mai mult pe prevenţia anticorupţiei prin claritate şi transparenţă. La aceste ţinte putem ajunge printr-o revizuire a modului de funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, astfel incat să vorbim de o gestiune mai eficientă şi mai clară a resurselor umane din administraţie. In acelaşi timp, ne gandim la o reinfiinţare a Institutului Naţional de Politici Publice, care să vină cu o politică de formare profesională, atat de formare a celor care vor să intre in sistem, dar, mai ales, pentru creşterea performanţei funcţionarilor prin formare continuă şi, totodată, pentru a ne asigura de obiectivitatea modului in care ANFP-ul işi face treaba şi a procesului de recrutare, dar, mai ales, a procesului de modificare a legislaţiei care vizează administraţia publică atunci cand este cazul. Ne gandim să propunem crearea unui consiliu profesional sau de expertiză, care să funcţioneze pe langă ANFP, care să reunească expertiză independentă şi obiectivă şi care să aibă rolul de a oferi expertiză şi puncte de vedere pe propunerile de modificare a legislaţiei, pe programele de recrutare, de analiză a nevoilor de funcţionari publici şi pe elaborarea programelor de formare pentru creşterea performanţei in administraţie. Deci, practic, am avea acest dipozitiv de pregătire a resurselor umane care ar include ANFP-ul pe de o parte, INA pe de altă parte, cu un rol redefinit, şi acest consiliu ştiinţific sau de expertiză, cu un rol in evaluarea şi avizarea politicii de resurse umane in administraţia publică. Totodată, ne propunem un cadru de competenţe generale şi specifice, care să fie clar definite pentru toate funcţiile publice, atat cea de demnitar, cat şi cea de funcţionar public, dar şi cea de contractual. In momentul de faţă, in legislaţie, nu este foarte clar delimitată responsabilitatea unui funcţionar public, de exemplu, şi cea a unui contractual care, in mod normal, ar trebui să aibă sarcini foarte precise şi bine delimitate, şi acest cadru de competenţe generale, pe de o parte, dar şi competenţe specifice, ar permite şi o mai bună politică de recrutare a resurselor umane pentru a acoperi aceste competenţe bine definite. Apoi, o relaţie intre nivelul de salarizare şi gradul de motivare al funcţionarilor in exercitarea funcţiei publice, o relaţie directă intre venit şi performanţa individuală. Apoi, un sistem de recrutare care să fie bazat, in primul rand, pe un concurs naţional pentru intrare in sistem, in aşa fel incat toţi funcţionarii publici să plece de la un nivel minim de competenţă generală, care să nu se bazeze mai ales pe memorie, aşa cum este cazul in momentul de faţă, ci să se bazeze pe anumite competenţe generale pe care oricare funcţionar trebuie să le aibă, legate de capacitate de inţelegere, capacitate de analiză, de sinteză, de cunoaştere a unor anumite domenii şi apoi, odată ce candidaţii au trecut de acest concurs naţional de intrare in sistem, ei să poată să fie recrutaţi pe baza unui proces de selecţie, in funcţie de profilul postului pe care ar urma să il ocupe. Organizarea sistemului de carieră, care ar urma să fie structurat pe mai mult de trei grade, in aşa fel incat să existe o motivare pe perioada carierei in funcţia publică de a evolua şi deci de a trece şi la diferite trepte de salarizare, in funcţie de acest progres in carieră, progres in carieră care să se bazeze nu doar pe vechime, ci şi pe competenţe şi abilităţi specifice care să poată să fie demonstrate. Deci, să existe posibilitatea de a progresa, fără neapărat de a aştepta un anumit număr de ani de vechime care să fie acumulaţi, pentru cei care dovedesc competenţă şi capacitate de asimilare profesională. Să aibă această posibilitate de evoluţie in carieră. Ne propunem, totodată, să definim funcţii sensibile, mai ales la nivel de management, pentru care mandatul ar trebui să fie limitat in timp şi pentru care să introducem un sistem de rotire pe funcţii obligatoriu, in aşa fel incat, pe anumite posturi să nu se poată sta mai mult de patru-cinci ani. Totodată, apropo şi de aceste funcţii sensibile, ne propunem să venim cu standarde de etică şi de integritate care să fie foarte clare pentru toţi funcţionarii. Delimitarea aceasta clară despre care vorbeam a nivelului pană la care se poate cobori cu intervenţia politicului in numirea pe funcţii ne propunem să o facem pornind şi de la obiectivele pe care le urmărim, de fapt, in această reformă a administraţiei, care presupune, in primul rand, o eliminare a arbitrariului deciziei politice in aplicarea politicilor publice, dar şi o responsabilizare mai mare a funcţiilor de conducere din administrare in aplicarea programului de guvernare. Pentru că, practic, relaţia dintre politic şi administraţie ar trebui să fie definită in aşa fel incat obiectivul principal să fie acela de aplicare in mod coerent şi efectiv a programului de guvernare care, la randul lui, ar trebui să aibă definite obiective foarte clare. Deci, practic, această relaţie intre nivelul decizional politic la nivel de demnitar şi nivelul executiv al administraţiei ar trebui să fie canalizat spre aceleaşi obiective, şi atunci pornind de la această observaţie, principalul obiectiv pe care ni-l propunem este să eliminăm arbitrariul in această relaţie a nivelului politic cu nivelul executiv al administraţiei şi o claritate mai mare in această relaţionare. Aceasta presupune, in primul rand, programe de guvernare care să fie coerente, apoi mecanisme de aplicare care să fie asumate şi transparente la nivelul guvernului şi al administraţiei publice. Pentru că pornim, de fapt, de la observaţia că sistemul democratic ca atare presupune, pe de o parte, partide politice, care să vină cu programe de guvernare consistente şi aplicabile şi responsabile, şi care sunt validate prin vot, şi apoi o administraţie publică in măsură să implementeze eficient programele de guvernare respective. Şi pornind de aici vă propunem spre dezbatere şi discuţie trei scenarii in modul in care putem redefini această relaţie intre nivel de decizie politică şi nivelul de execuţie administrativă. In primul scenariu vă propunem ca pe langă nivelul de demnitar, ministru şi secretar de stat, pe care il avem in momentul de faţă, să integrăm in această categorie şi prefecţii şi subprefecţii care reprezintă guvernul in teritoriu. Asta ar insemna că prefecţii şi subprefecţii impreună cu miniştrii şi secretarii de stat vin impreună cu guvernul, pleacă impreună cu guvernul şi işi asumă impreună programul de guvernare şi aplicarea programului de guvernare, atat la nivel de guvern, la nivel central, cat şi la nivel teritorial. Insă aceasta ar presupune, pentru memoria instituţională la nivelul prefecturilor, să avem secretari generali ai prefecturilor cu statut de inalt funcţionar public şi care să fie numiţi strict pe bază de competenţe, printr-o procedură administrativă şi atunci am avea nivelul prefectului cu responsabilitate politică executivă de aplicare a programului de guvernare şi administraţia, aparatul de lucru al prefectului, care ar porni de la nivel de secretar general şi unde recrutarea şi funcţionarea s-ar face strict pe baze profesionale şi de competenţă. Totodată, in administraţia publică centrală, nivelul mai jos de secretar de stat, director general, director şi aşa mai departe, recrutarea s-ar face strict pe criterii profesionale, cu combinarea acestui sistem prin care avem, pe de o parte, pentru un post de director general, să spunem, o recrutare pe baza unei comisii de recrutare, care trece in revistă competenţele specifice pentru acel post, comisie de recrutare care ar propune apoi decidentului, demnitarului, o listă scurtă cu 2-3 nume de pe care să facă numirea finală. In felul acesta avem atat recrutarea pe baze profesioniste, cat luăm in considerare şi compatibilitatea dintre demnitarul care va lucra cu acel inalt funcţionar public şi care va avea un cuvant de spus, dar un cuvant de spus in mod clar, transparent, obiectiv şi strict pe baza acestui proces de recrutare obiectivă. Al doilea scenariu, care este puţin mai provocator, din acest punct de vedere al relaţiei cu nivelul de decizie politic şi nivelul administrativ, ar presupune o integrare a realităţii de facto in modul in care se face de facto şi real, in momentul de faţă, recrutarea de posturi de conducere, dar cu introducerea unor reguli clare, transparente şi obiective in acest proces. Şi asta ar prevede coborarea numirilor la nivel politic sau asumate de partidul care vine la guvernare, nu doar la nivelul miniştrilor, secretarilor de stat şi prefecţilor, dar şi la nivelul directorilor generali, ai conducătorilor de agenţii şi ai directorilor de deconcentrate. Deci, asta inseamnă că atat miniştrii, secretari de stat, cat şi prefecţii, care sunt demnitari, dar şi nivelul de director general, director de deconcentrate, vin şi pleacă odată cu guvernul şi intreg acest aparat işi asumă politic aplicarea programului de guvernare. Cu diferenţa că pentru inalţii funcţionari publici, pentru nivelul de directori generali, directori de deconcentrate şi prefecţi, recrutarea s-ar face prin intrarea in sistem, in primul rand, deci nu s-ar putea recruta pe aceste posturi decat acei inalţi funcţionari care au dat un examen de intrare in sistem şi care odată intraţi in sistem pot să fie apoi recrutaţi pe bază de competenţă de către partidul sau coaliţia care vine la guvernare şi numiţi pe posturile respective. Şi, in felul acesta şi acest nivel şi-ar asuma in mod efectiv programul de guvernare. Aceste nivele ar pleca, deci şi directorii de deconcentrate şi directorii-generali din ministere ar pleca, ar veni odată cu guvernul şi ar pleca odată cu guvernul, cu diferenţa că directorul general, directorul de deconcentrate răman in corpul funcţionarilor publici şi pe perioada in care nu sunt pe o funcţie executivă efectivă şi ei răman intr-un fel de rezervă de cadre pentru partidele care i-au numit, răman in această rezervă de cadre cu condiţia că trec in continuare prin procesul de formare profesională şi de examene periodice, o dată pe an sau o dată la doi ani, pentru a putea rămane cu statutul de funcţionar public. Sigur, aici principalul avantaj pe care il vedem este faptul că, prin această coborare a nivelului de politizare, practic, profesionalizăm şi partidele politice. Creăm in acest fel şi pentru partidele politice un corp de funcţionari care, in perioada in care nu execută o responsabilitate administrativă, pot să rămană la dispoziţia partidelor şi in felul acesta profesionalizăm şi partidele sau stimulăm crearea unui corp de profesionişti de expertiză in randul partidelor, care pot ajuta partidele la elaborarea unor programe de guvernare mai bune, mai coerente, care să fie şi aplicabile, o dată ce partidul respectiv ajunge la guvernare. Şi in felul acesta avem funcţionari care sunt activi in momentul in care sunt pe o anumită funcţie, atunci cand partidul care i-a numit este la guvernare şi in momentul in care pleacă cu partidul respectiv ei pot sprijini partidele in elaborarea de programe de guvernare, de politici publice pe care să le propună. Intr-un al treilea scenariu pe care vi-l propunem discuţiei ar fi vorba de un status imbunătăţit, adică rămanem aşa cum este legislaţia in momentul de faţă, cu nivel politic la ministru şi secretar de stat şi, de la prefect, director general, in jos, răman funcţionari, inalţi funcţionari in prima categorie şi, apoi, funcţionari publici. Insă aplicarea efectivă a legislaţiei actuale, care ar presupune că exercitări temporare ale unor funcţii de conducere ar fi eliminate şi am merge pe o intărire a corpului de inalţi funcţionari publici, din care să se facă aceste numiri pe posturi de conducere, strict pe criterii profesionale şi de competenţă. Deci, acestea sunt cele trei scenarii pe care vi le propunem. Ca să rezum, un prim scenariu, care ar presupune alăturarea subprefecţilor şi prefecţilor la categoria de demnitari şi, de la director general in jos, inalţi funcţionari şi funcţionari publici, recrutaţi strict pe criterii de competenţă şi obiectivitate. Scenariul doi, in care am coborat cu numiri, cu asumare politică şi la nivel de director general şi director de deconcentrate, insă directorii generali şi directorii de deconcentrate ar rămane funcţionari publici activi pe perioada pe care işi asumă mandatul şi pasivi in restul perioadei, insă cu menţiunea că ei pot rămane in corpul funcţionarilor, chiar dacă sunt pasivi, cu condiţia că o să continue programele de formare şi că dau anumite examene de competenţă periodice, o dată pe an sau la doi ani. Şi al treilea scenariu, care este statu-quo-ul imbunătăţit, adică nivel de ministru şi secretar de stat asumat politic şi, de acolo in jos, nivel de funcţionari recrutaţi strict pe bază de competenţe, fără asumare politică. In ceea ce priveşte administraţia publică centrală, in pachetul de reformă ne propunem, in primul rand, o definire clară a mandatelor şi responsabilităţilor la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale, o separare clară a procesului de elaborare de politici şi procesului de implementare a politicilor in cadrul instituţiilor centrale, o redifinire, in acest context, a rolului cabinetelor de miniştri şi de secretari de stat, care ar trebui să işi asume un rol in această parte de elaborare a politicilor şi de urmărire a implementării, pentru a asigura urmărirea şi asumarea politică a implementării programului de guvernare, roluri clar definite pentru principalele instituţii care au funcţii intersectoriale in cadrul guvernului. Mă refer aici la Cancelaria Primului-Ministru, la Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care sunt ministere cu rol orizontal in definirea şi urmărirea implementării politicilor publice şi a politicii bugetare, monitorizarea implementării politicilor şi a priorităţilor de guvernare, prin introducerea obligativităţii realizării evaluărilor, atat evaluărilor de impact, care sunt prevăzute in momentul de faţă in lege, dar şi a evaluărilor finale pentru politicile publice, imbunătăţirea sistemului de programare bugetară multianuală, şi in acest context şi imbunătăţirea şi intărirea rolului sistemului informatic de urmărire a implementării politicilor publice, o simplificare şi o reducere a birocraţiei in raport cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri. In ceea ce priveşte administraţia publică locală, dat fiind faptul şi că este an electoral, nu ne-am propus să facem minuni cu această reformă, in schimb, vrem să punem in dezbatere şi să creăm cadrul juridic şi oportunităţi pentru a veni cu cateva soluţii la problemele pe care le-am ridicat inainte, şi anume: faptul că avem multe localităţi de dimensiuni mici care nu reuşesc să işi asigure, să işi acopere cheltuielile de funcţionare şi să aibă resurse de finanţare pentru investiţii, programe de dezvoltare, şi aici ne gandim la soluţii realiste in ceea ce priveşte problema aceasta a fragmentării unităţilor administrativ-teritoriale. Ne gandim in special la două variante pe care să le propunem. In primul rand, fuziunea administrativă voluntară, acolo unde există această dorinţă la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale, să creăm cadrul legal pentru ca această fuziune administrativă să se poată face, pe baza unor criterii simple, cum ar fi: populaţia, suprafaţa, distanţa faţă de centrul noii unităţi administrativ-teritoriale. Dar, incă o dată, această fuziune s-ar face, intr-o primă fază, pe baze voluntare şi, in al doilea rand, a doua variantă, care poate să fie complementară acesteia, ar fi consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale, pornind şi de la exemplul grupurilor de acţiune locală, care ar putea să fie scheletul, baza acestor cooperări intercomunale, intărite, mai bine structurate şi care cooperări să fie susţinute şi din punct de vedere bugetar, mai ales pentru anumite proiecte de investiţii sau pentru proiecte de imbunătăţire a funcţionării administrative. Ne propunem, totodată, măsuri pentru imbunătăţirea politicilor de investiţii locale, şi aici mă gandesc la introducerea de standarde comune de calitate şi de selecţie a proiectelor de investiţii, indiferent din ce surse de finanţare provin, pentru mai multă coerenţă şi predictibilitate in utilizarea fondurilor publice. Ne gandim, totodată, să continuăm procesul de descentralizare, care să se refere la acele funcţii prin a căror furnizare de către autorităţile locale obţinem beneficii pentru cetăţeni, şi la implementarea unor mecanisme de transparenţă şi de participare cetăţenească, aşa cum ne forţăm să facem şi la nivel central. In incheiere, vreau să vă spun că, atunci cand discutăm despre acest pachet de legi, este important să ne gandim şi la responsabilitatea pe care o avem in pragul centenarului Romaniei. Cred că la o sută de ani de la crearea statului unitar roman modern avem o responsabilitate in plus pentru a veni cu un stat modern, care presupune, in primul rand, o administraţie modernă, o administraţie eficientă şi funcţională. Şi eu aş pune această reformă a administraţiei publice pe care v-o propun, in acest context, ca o datorie pe care ar trebui să ne-o asumăm cu toţii in pregătirea acestui centenar. Ar fi cred că modalitatea cea mai bună de a răspunde la aşteptările pe care le au cetăţenii de la noi pentru mai multă credibilitate a statului şi pentru o mai multă eficienţă a funcţionării aparatului statului. Acestea sunt cele cateva idei pe care vi le propun. In următoarele săptămani, pană la sfarşitul lunii, vom veni cu cele trei strategii pe cei trei piloni mari: funcţia publică, administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Şi, pornind de aici, vă propun să dezbatem aceste idei, vom fi receptivi la propunerile pe care le veţi face, in aşa fel incat in luna iunie să venim cu pachetul de propuneri legislative pe care sper să il putem adopta pană la vacanţa parlamentară din vară, pentru ca in a doua jumătate a anului să incepem implementarea acestuia. Vă mulţumesc și aştept cu interes opiniile, părerile dvs, la aceste idei. Mulţumesc! 2016-04-11 19:43:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_camera-deputatilor.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Hope Concert, organizat de Fundația Hope and Homes for Children RomâniaȘtiri din 10.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-hope-concert-organizat-de-fundatia-hope-and-homes-for-children-romaniaGalerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Hope Concert [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara. Felicitări, Olga, pentru forţa pe care ai găsit-o ca să-ţi continui drumul in viaţă in ciuda a ceea ce oamenii ţi-au oferit şi felicitări celor care au găsit inţelepciunea, la acea vreme şi in continuare de atunci, pentru a demonstra că nimic nu este ireversibil şi că, alături de bani, de legi, putem găsi forţa şi iubirea in noi şi determinarea pentru a depşi momentele cele mai critice cu care această ţară a trebuit să se confrunte. Și această problemă a copiilor instituţionalizaţi a fost şi este una din problemele critice cu care ţara noastră se confruntă şi, tocmai de aceea, trebuie să demonstrăm că suntem capabili să ducem un lucru pană la capăt şi să-i găsim o rezolvare prin noi inşine şi nu doar impinşi de la spate de cei din afară. Felicitări Hope and Homes for Children pentru ceea ce au făcut şi celor care ne-au ajutat pe această cale, dar, in primul rand, noi trebuie să găsim forţa in noi inșine. Eu sunt convins că această problemă a copiilor instituţionalizaţi este şi un fel de test pe care Dumnezeu ni-l dă nouă să ne demonstrăm că, dincolo de iubirea pe care ne-o putem găsi fiecare faţă de cel apropiat nouă, de cei din familie, putem găsi iubirea cu care să ne luăm copiii acasă, pentru că aceştia sunt copiii noştri, sunt copiii ţării şi, prin modul in care suntem in măsură să-i ingrijim şi să-i ajutăm să-şi găsească calea in viaţă, demonstrăm că fiecare dintre noi suntem capabili să dăm acestei ţări şi acestui neam un drum aşa cum ni-l dorim şi aşa cum ni l-am dorit şi atunci, in decembrie 1989. Romania a pornit in 1990 cu 100.000 de copii instituţionalizaţi in peste 700 de centre şi, incet, incet, lucrurile au evoluat. Din păcate, astăzi incă avem 57.000 de copii care, intr-un fel sau altul, nu sunt in familiile lor; pentru o mare parte din ei s-au găsit soluţii in alte familii sau sunt ingrijiţi de asistenţi sociali sau se află in centre care sunt mai primitoare, dar problema incă nu este rezolvată. Şi, tocmai de aceea, vreau să vă anunţ că obiectivul pe care ni-l asumăm ca stat - şi aici vorbesc in numele guvernului - şi sunt convins că acest obiectiv va fi dus pană la capăt, indiferent cine va fi prim-ministru sau cine va fi la guvernare. Obiectivul pe care ni l-am propus este ca in 2020 să nu mai avem copii in centre instituţionalizate. Acei 8.000 de copii despre care vorbea domnul Dărăbuş - să fim in măsură să ii ducem in familii şi să le găsim un loc in care să găsească iubirea in jurul lor, să găsească inţelepciunea oamenilor care ii ingrijesc in aşa fel incat să işi găsească o cale in viaţă. Dar acest lucru nu este suficient. Este important să avem şi forţa, inţelepciunea pentru a opri această hemoragie, pentru ca alţi copii să nu se mai adauge celor pe care dorim să-i vedem in familii şi să-i vedem cu un rost in viaţă. Acestea sunt cele două obiective pe care ni le fixăm şi prin acest pachet de măsuri antisărăcie pe care guvernul l-a lansat, care pune cap la cap mai multe resurse financiare din diferite surse, mai multe măsuri, tocmai pentru a crea o plasă de siguranţă pentru cei mai vulnerabili dintre noi, ca să poată să treacă peste momente dificile in diferite etape ale vieţii, să ajungă să poată să meargă la grădiniţă, să poată să meargă la şcoală in ciuda dificultăților pe care unele familii le pot intampina şi apoi să poată să-şi găsească un loc de muncă, să-şi găsească o locuinţă. De aceea am vrut să punem diferite măsuri - care erau disparate şi care erau tratate cu răceală, instituţional - intr-un pachet pentru ca acei oameni determinaţi care vor să găsească soluţii să aibă şi instrumentul la dispoziţia lor, pentru că de foarte multe ori avem legi care pot să fie bune, avem bani, dar nu găsim structura, cadrul prin care toate acestea puse impreună să se intalnească cu acei oameni determinaţi, cu iubire, care sunt in măsură să folosească aceste instrumente pentru a evita să ajungem la astfel de probleme sau pentru a rezolva astfel de probleme care apar. Şi un alt obiectiv pe care ni-l fixăm este ca in perioada imediat următoare, sper eu in următoarele luni, să găsim soluţia pentru ca, de aceste măsuri pe care statul le pune la dispoziţie, să poată să beneficieze şi să le poată utiliza nu doar instituţii ale statului - care deja s-au schimbat, s-au transformat mult in bine, dar care mai au nevoie incă de o evoluţie pentru a-şi creşte eficienţa -, dar şi organizaţiile neguvernamentale care au demonstrat in aceşti ultimi ani că ştiu să folosească aceste resurse in mod eficient şi că, alături de bani şi de legi, găsesc şi iubirea cu care să incadreze şi să ingrijească aceşti copii. Şi vreau să vă spun tuturor celor care sunteţi in sală şi reprezentaţi organizaţii neguvernamentale că da, avem nevoie de voi. Statul are nevoie de voi pentru ca impreună să găsim soluţiile durabile pentru ca astfel de lucruri să nu se mai poată intampla in Romania şi să putem, din 2020 incolo, să privim in ochi aceşti copii şi să le putem promite un viitor. Dincolo de aceasta este important să găsim şi resursele pentru ca acele familii care se află in dificultate să primească sprijinul de care au nevoie pentru a-şi păstra copiii, pentru că eu sunt convins că niciun părinte care are un copil nu işi doreşte să-l abandoneze atunci cand are mijloacele cu care să-i poată oferi un viitor. Deci, felicitări Hope and Homes for Children, felicitări tuturor celor care au iniţiat această acţiune şi, incă o dată, plec de aici, de la acest microfon, cu speranţa că noi cu toţii vom găsi in noi iubirea cu care să fim in măsură să găsim soluţii la problemele cu care ne confruntăm. Mulţumesc. 2016-04-10 21:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_9909-3.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor Știri din 08.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-cu-ocazia-zilei-internationale-a-romilorSalut cu prietenie comunitatea romă din țara noastră, care sărbătorește astăzi două evenimente de identitate: Ziua Internațională a Romilor și Sărbătoarea Etniei Romilor din Romania. Apreciez in mod sincer că istoria noastră in comun, pe teritoriul actualului stat, numără peste șapte secole de conviețuire pașnică, in care au existat - și există, in continuare - reciproce imprumuturi lingvistice, culturale sau meșteșugărești. Pacea și diversitatea sunt caștiguri neprețuite pentru comunități, pe care Europa le-a inclus intre valorile sale. Există, in același timp, și regretabile umbre in trecutul Romaniei și al Europei cu nomazii romi, de care trebuie să ne reamintim pentru a evita judecățile sumare care hrănesc intoleranța: sclavia romilor și deportările din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldate cu numeroase pierderi de vieți. Sper să depășim anumite tendințe care s-au manifestat, in unele dintre statele europene, de a stigmatiza romii. Migrația sărăciei și excluziunea socială sunt realități cărora trebuie să le găsim soluții, nu pe care să le respingem ca indezirabile, din dorința unui confort temporar, lipsit de altruism, care nu slujește vreunui ideal sau principiu. Dintr-o altă perspectivă, să nu uităm de marile talente pe care le-a dat această etnie cu vădite inclinații artistice, sau de capodoperele literare, muzicale și cinematografice pe care le-a inspirat. Guvernul acordă atenție minorităților din Romania și sperăm ca Pachetul anti-sărăcie să contribuie substanțial la rezolvarea unor probleme in zona incluziunii sociale și accesului la educație, la dezvoltarea nivelului de trai al tuturor comunităților și etniilor din țara noastră. 2016-04-08 17:42:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-08-05-42-49big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloş a avut o întâlnire privind domeniul transporturilorȘtiri din 08.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-privind-domeniul-transporturilor 2016-04-08 17:28:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_9389-4.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului MediuluiȘtiri din 08.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierului-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentanti-ai-ministerului-mediului 2016-04-08 11:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12344.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Industrie și Piața internăȘtiri din 07.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-cu-elzbieta-bienkowska-comisar-european-pentru-industrie-i-piata-interna Premierul Dacian Cioloș impreună cu vicepremierul Costin Borc au primit astăzi, la Palatul Victoria, vizita comisarului european pentru Industrie și Piața internă, Elżbieta Bieńkowska. Principalele teme de discuţie au vizat obiectivul guvernului de imbunătățire a climatului investițional și măsurile avute in vedere pentru a asigura predictibilitatea, transparenţa şi stabilitatea mediului de afaceri in Romania. In acest sens, premierul a menționat inclusiv reforma administrației publice. O temă importantă a discuției a reprezentat-o identificarea celor mai bune măsuri pentru sprijinirea industriei siderurgice europene. In ceea ce privește industria auto, premierul Dacian Cioloș a subliniat importanța facilităților pentru producția de componente auto existente in Romania și a reafirmat interesul pentru activitatea Comisiei Europene privind Grupul la nivel inalt pentru industria auto GEAR 2030. Premierul Dacian Cioloș și comisarul european Elżbieta Bieńkowska au discutat, de asemenea, despre importanța imbunătățirii sistemului de achiziții publice pentru o creștere economică durabilă și a proiectului de digitalizare a industriei. Romania apreciază sprijinul Comisiei Europene in stabilirea unei strategii naționale in domeniu și in transpunerea reglementărilor europene. 2016-04-07 12:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_1111.jpgDeclaraţii susținute de premierul Dacian Cioloş la începutul şedinţei de guvernȘtiri din 06.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolos-la-inceputul-sedintei-de-guvern1459934888 [Check against delivery] Dacian Cioloş: Incepem ședința de Guvern. Vreau să vă anunț - doamna ministru vă distribuie un document. O să incepem discuția asupra salarizării in funcția publică. O să vă propun o abordare in două etape. Astăzi o să avem o primă discuţie pe un proiect de ordonanţă de urgenţă pe care ni-l putem asuma noi ca guvern şi care vine cu ideea unei corectări imediate a disfuncţionalităţilor care au venit pe fondul creşterii salariului minim şi a comprimării claselor salariale in jumătate inferioară a grilei de salarizare. Deci asta vom aborda prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă. Obiectivul este să aplicăm acest proiect de ordonanţă de urgenţă incă din a doua jumătate a acestui an şi in cursul anului viitor. Deci vom veni cu o mobilizare bugetară pe care ne-o putem asuma din a doua jumătate a acestui an şi pentru 2017, care va avea ca obiectiv o corectare a acestor disfuncţionalităţi salariale, care au dus la suprapuneri de salarii intre clasele salariale de jos şi care vor corecta şi o parte din problemele care apar acolo unde in aceeaşi categorie de funcţionari, cu aceleaşi responsabilităţi putem avea salarii diferite pentru că oamenii au fost recrutaţi in perioade diferite. Deci vom veni cu această primă corectură, rezolvand astfel o problemă de echitate, dar şi de legalitate, pentru că sunt situaţii in care funcţionari care asumand aceeaşi responsabilitate au salarii diferite, merg in justiţie şi caştigă tocmai pentru că e o abordare aşa cum se dau salariile astăzi, una incorectă. Deci vom corecta o parte din aceste probleme, mai ales pe partea de categorii salariale din jumătatea inferioară a grilei de salarizare. Astăzi vom avea o primă discuţie pe acest proiect de ordonanţă pe care Ministerul Muncii l-a pregătit in coordonare cu Ministerul de Finanţe şi cu Cancelaria, cu obiectivul de a-l adopta săptămana viitoare după discuţii pe care doamna ministru le va avea incă incepand de astăzi cu partenerii sociali, cu sindicatele. O a doua abordare cu care vom veni, complementară acestui proiect de ordonanţă, este un proiect de lege pe care vreau să-l punem doar in dezbatere publică, un proiect de lege care să vină cu o abordare multianuală, din 2018 incolo, in ideea de a evolua spre o salarizare unitară pe care s-o gandim şi in corelare cu reforma administraţiei publice pe care o pregătim, o reformă a administraţiei publice fără un sistem de salarizare clar şi adaptat nu va fi eficientă. Imi dau seama că din punct de vedere politic va fi dificil să avem o decizie pe o astfel de abordare multianuală in cursul acestui an. Dar cred că este de datoria noastră să venim cel puţin cu propunerea şi să propunem dezbaterii publice un astfel de proiect, care să fie in coerenţă, cum am spus, şi cu reforma administraţiei. Şi acest proiect de lege in dezbatere publică o să-l discutăm in guvern in perioada imediat următoare, după care o să incepem dezbaterile cu sindicatele şi cu societatea civilă. Cele două abordări se leagă, propunem această ordonanţă pentru a acoperi, deci a doua jumătate a acestui an şi 2017 in ideea că un proiect de lege care să aibă o abordare multianuală probabil că nu va avea un efect inainte de 2018 şi atunci pană in 2018 venim cu corecturile şi cu rezolvarea acestor inechităţi prin ceea ce ne putem permite din punct de vedere al bugetului. Deci asta e abordarea pe care v-o propun. Astăzi o să discutăm acest proiect de ordonanţă cu obiectivul de a-l adopta săptămana viitoare, oricum după discuţii cu partenerii sociali, in aşa fel incat el să poată să fie aplicabil din a doua jumătate a acestui an. O să incepem cu aceasta şedinţa de guvern. 2016-04-06 12:23:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12.jpgPremierul s-a întâlnit cu Milan Brglez, președintele Adunării Naționale a Republicii SloveneȘtiri din 05.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-s-a-intalnit-cu-milan-brglez-pre-edintele-adunarii-nationale-a-republicii-slovene 2016-04-05 17:04:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a3132.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentanții Asociației Orașelor din RomâniaȘtiri din 05.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-reprezentantii-asociatiei-ora-elor-din-romania [Check against delivery] Discursul premierului Dacian Cioloş la intalnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din Romania Dacian Cioloş: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitație, in primul rand. La Asociaţia Comunelor din Romania am mai avut ocazia să particip de mai multe ori, şi in calitate de ministru, şi comisar european, la Oraşe nu cred că am mai participat, cred că este prima dată cand particip. Bun, e şi intr-un alt context acum. Sunt cateva lucruri pe care mi le-am notat şi pe care vreau să vi le spun şi pe urmă, sigur, deschidem discuția. I-am spus domnului președinte că eu pot să răman pană la ora 12:00, cred că e timp ca să avem şi un dialog. In primul rand, aţi vorbit de reforma administrației. Avem, intr-adevăr, intenția, anul acesta, să venim cu o propunere in acest sens. Nu o să intru acum in detalii, pentru că o să o facem in perioada imediat următoare. Intenția mea este chiar să merg, săptămana viitoare, luni, in Parlament, in Camera Deputaților, in care să lansăm dezbaterea, să vin acolo cu cateva idei pe care le avem legate de reforma administrației. Cert este că vrem să abordăm atat partea de reformă a statutului funcționarului public, să clarificăm aspecte legate de statutul funcționarului public şi la nivel central, şi la nivel local. Obiectivul nostru ar fi să mergem spre competență, transparenţă, profesionalism, atat in procesul de recrutare a funcționarilor publici, cat şi in procesul de evoluție a carierei funcționarului public. Să dăm predictibilitate funcţionarului public, să clarificăm lucrurile vizavi de ce inseamnă un funcţionar care lucrează in interesul statului şi ce inseamnă responsabilitatea politică in funcția publică. Şi să separăm lucrurile clar şi să le scoatem la lumină, să recaștigăm increderea in faptul că funcționarul public lucrează in interesul cetățeanului, in primul rand, şi că nu trebuie să depindă pe ascuns de politic. Sigur că politicul, mai ales dumneavoastră, care sunteți in prima linie, cei aleși direct, aveţi şi veți avea un cuvant de spus şi in procesul de recrutare a funcţionarilor pe care ii aveţi in subordine, dar trebuie să avem un proces de recrutare in care să fie foarte clar care e rolul profesionalismului in partea de recrutare şi care e rolul șefului ierarhic, la fel, in partea de recrutare. Deci, in sensul ăsta, vrem să venim cu clarificări ale statutului funcţionarului public. Ideea este, ca să vă dau doar cateva elemente, dar o să avem ocazia să le dezbatem in săptămanile, lunile următoare, ideea ar fi, de exemplu, să avem, pe de o parte, un concurs naţional de recrutare pentru a intra in funcţia publică, unde să existe nişte reguli de bază, nişte competențe de bază care să fie valabile pentru toţi funcţionarii, indiferent unde lucrează, şi odată ce au trecut prin filtrul acesta al unui concurs naţional de selecție, să aveţi posibilitatea, dumneavoastră ca şi șefi ierarhici, ca şi șefi ai administrației, să vă recrutați oamenii pe care ii considerați cei mai adaptați pe posturile de care aveţi nevoie, dar să știți că oamenii respectivi pe care ii recrutați au trecut de un prim test de competențe profesionale generale. Deci, cu soluții de genul acesta incercăm să ne asigurăm şi de faptul că oamenii care lucrează in funcția publică sunt oameni competenți, dar şi că dumneavoastră, care lucrați direct cu ei, aveţi un cuvant de spus, pentru că sunteți șefii ierarhici. Deci, vom avea o parte in această reformă a administrației, o parte care vizează statutul funcţionarului public şi tot procesul acesta de recrutare, de promovare ierarhică, şi cu anumite clarificări legate de statut şi pentru funcționarii publici, şi pentru dumneavoastră, ca şi aleși locali. Am discutat şi ieri cu primarii municipiilor, apropo de chestiunile legate de integritate. Cred că şi pe subiectul acesta trebuie să avem o dezbatere şi să vedem, acolo unde sunt reguli de integritate care trebuie respectate de orice cetățean, indiferent de ce funcție o are, pentru a evita conflictele de interese, dar, pe de altă parte, cred că sunt unele lucruri unde dumneavoastră aveţi responsabilități, ca şi aleși locali, in anumite companii de prestări servicii care prestează servicii către colectivitate şi unde cred că trebuie găsit un spațiu pentru ca dumneavoastră să aveţi un cuvant de spus, şi eu pornesc aici şi de la experiența pe care alte state membre ale Uniunii Europene o au legat de aceste aspecte privind implicarea sau responsabilitatea aleșilor locali in gestionarea, administrarea unor companii care prestează servicii publice pentru comunitate. Deci, vom avea partea aceasta legată de statutul funcţionarului public, apoi un alt capitol, un alt pilon care va viza reforma administrației publice centrale, unde, la fel, vom clarifica nişte lucruri legate de modul de funcționare al administrației publice centrale şi, un al treilea pilon, legat de reforma administrației publice locale şi de procesul de descentralizare. Şi aici am vrea să finalizăm, dacă va fi posibil, şi procesul de descentralizare, in sensul de a clarifica ce anume trebuie să rămană la nivel central, ce responsabilități trebuie să rămană la nivel central şi este vorba mai ales de acele responsabilități şi instituții care se ocupă cu elaborarea de politici sectoriale, cu partea de monitorizare, inspecție şi control, şi acea parte a administrației care vizează mai ales servicii către populație, să continuăm procesul de descentralizare. Sigur că această descentralizare presupune, spunea şi dl președinte, responsabilitate din partea celor care preiau aceste servicii, sigur, presupune şi resurse financiare şi putere de decizie, dar putere de decizie inseamnă nu numai putere ci inseamnă şi responsabilitate. Şi subliniez cuvantul ăsta pentru că trebuie să tragem niște invățăminte şi din experiențele pe care le-am avut pană acum cu o anumită descentralizare. Eu văd in anumite servicii de sănătate publică sau educație unde unele autorități locale işi asumă responsabilitatea mai mult decat altele şi calitatea serviciilor respective este diferită de la un județ la altul, de la o localitate la alta, in funcție şi de modul cum autorităţile locale işi asumă responsabilitatea asta. Deci aici va trebui să găsim şi o modalitate prin care să ne asigurăm că descentralizarea asta nu va crea dezechilibre intre modul cum sunt tratați cetățenii de la un județ la altul, de la o localitate la alta, in funcție şi de modul cum autorităţile locale işi fac treaba. Pentru că poate să fie o chestiune legată de resurse financiare, dar e şi o chestiune legată de management, de modul cum resursele financiare sunt folosite, pentru că nu totdeauna problema e doar accesul la finanțare. Şi subliniez lucrul ăsta pentru că eu sunt conștient ca prim-ministru că descentralizarea şi transferul de responsabilitate de la nivel central la nivel local nu ar trebui să insemne şi stoparea responsabilității guvernului apropo de aceste servicii către populație şi atunci va trebui să găsim modalităţi prin care să ne asigurăm că acele servicii, odată descentralizate, dau efecte, rezultate mai bune. Oricum, vă spuneam, aceşti trei piloni vor face parte din ceea ce noi am vrea să fie un pachet de reformă al administrației, deci statutul funcţionarului public, reforma administraţiei publice centrale şi reforma administraţiei publice locale. Intenţia noastră este in săptămanile următoare să lansăm această dezbatere pe principiile de reformă şi pe cele cateva idei de reformă, să folosim lunile aprilie şi mai pentru discuții, pentru dezbateri şi o să ne implicăm şi noi activ de la guvern in discuţii cu dvs şi cu ceilalți actori implicați, in aşa fel incat după alegerile locale - deci vom avea şi luna mai, care va fi lună de campanie electorală pentru alegerile locale şi in mod normal ar trebui să fie un prilej bun pentru a discuta şi despre aceste aspecte, să vedem cum văd cei care vor noi aleşi locali sau cei care vor fi reconfirmați după alegeri, cum văd aceste aspecte, in aşa fel incat in luna iunie guvernul să vină in parlament cu un pachet de modificări legislative care să meargă in această direcție. Deci o să vă invit şi pe dvs să participați activ la dezbaterea asta şi asta inseamnă că vom mai avea intalniri, sau cu mine, sau cu dl vicepremier, sau cu dna ministru Alexandru, al cărei minister se va implica in această dezbatere publică şi cu alţi miniștri eventual pentru a avea schimburi de opinii şi a avea puncte de vedere ale dvs pe diferitele aspecte pe care o să le prezentăm in reformă. Chiar puncte de vedere scrise vor fi utile. Deci dacă ăsta e unul din punctele pe care dvs le aveaţi pe listă şi să le putem rezolva impreună, vom avea ocazia pentru că vom propune modificări legislative şi atunci vom putea integra şi puncte de vedere care vin din experiența dvs pozitivă aceste aspecte. Vorbea şi dl președinte de nevoia de a avea o viziune integrată a dezvoltării urbane şi vorbea de acea dezvoltare policentrică. Şi aici suntem de acord, in sensul că şi eu cred şi asta ar fi abordarea pe care am vrea să o avem şi legat de utilizarea de fondurilor europene: de a găsi modalităţi prin care să canalizăm resurse financiare pentru dezvoltare echilibrată la nivel teritorial, in ţară. Să nu concentrăm resursele doar pe poli de creştere şi doar pe centrele urbane mari, care deja vedem de caţiva ani de zile că au posibilitatea să atragă resurse, să atragă investiţii, poate in unele regiuni din ţară chiar mai mult decat in altele, dar in general polii mari de creştere incep să aibă mijloacele să se poată dezvolta. Şi atunci rolul statului ar trebui să fie de a găsi mijloace pentru a repartiza resursele financiare - şi cele din fonduri europene, şi din bugetul de stat - către aceşti poli urbani de dimensiune medie, care să fie centre de dezvoltare şi să iradieze dezvoltare in jur. Aici vă recomand să găsiţi şi să găsim impreună soluţii, pentru a integra şi dezvoltarea mic urbană, şi dezvoltare rurală, deci de a gandi dezvoltarea asta a oraşelor pornind şi de la ce ceea ce se află in jurul oraşelor, mai ales pe anumite teme, pe anumite domenii, unde comunele rurale au mai puţin resurse sau unde e mai puţin rentabil pentru comunele rurale să facă investiţii. Mă gandesc mai ales la anumite servicii publice care pot fi partajate cu oraşele, dar mă gandesc şi la platforme de dezvoltare economică, la parcuri industriale care, la fel, pot fi comune - ale oraşelor cu ale comunele din jur. Eu am spus-o şi la intalnirea cu Asociaţia Comunelor Rurale din Romania, că vom miza mai mult decat in trecut pe programul LEADER şi pe grupurile de acţiune locală, care pot să fi o platformă a unor instrumente de dezvoltare teritorială echilibrată. Ştiu că unele dintre oraşe, mai ales oraşele mai rurale, să spun aşa, oraşele mai mici, rurale, sunt implicate şi in grupuri de acţiune locală. Eu vă incurajez să o faceţi, pentru că intenţia noastră - am vorbit şi cu domnul vicepremier Dincu - e să vedem cum putem incuraja inclusiv din punct de legislativ şi financiar. Intenţia noastră ar fi ca, pornind de la experienţa aceasta, a acţiunii in colectivitate sau in comunitate a mai multor localităţi, să stimulăm cooperarea intercomunală, pentru că probabil va fi greu, inclusiv politic va fi greu să vorbim de comasarea comunelor acum, sau comasarea comunelor cu oraşe, pentru că totdeauna e un subiect sensibil, mai ales atunci cand vine de sus in jos. Dar cred că putem porni prin a testa in ce mod putem stimula cooperarea asta intercomunală şi a vă da mijloacele, ca să puteţi lua dumneavoastră decizia, impreună cu primarii de comune, de a investi impreună in anumite tipuri de proiecte de interes public, sau proiecte de dezvoltare economică, sau de dezvoltare a unor servicii. Şi aici, dincolo de faptul că vom favoriza accesul la fonduri europene pentru astfel de structuri de cooperare intercomunală, ne gandim chiar să vedem in ce mod putem canaliza preferenţial şi alocări de la bugetul de stat pentru astfel de proiecte. Ne gandim să corelăm, de exemplu, PNDL cu programele finanţate din fonduri europene care să meargă in această direcţie, in a stimula cooperarea intercomunală. Ca să răman in acelaşi registru, aş vrea să vă mai spun că aştept şi aşteptăm de la dumneavoastră o implicare mai activă şi in promovarea parcurilor de investiţii, a platformelor de investiţii şi a parcurilor de investiţii. Sunt unele oraşe mai active decat altele. Marile oraşe şi municipiile sunt, din acest punct de vedere, foarte active, insă aş vrea să vedem in ce mod vă putem ajuta pentru a vedea un dinamism mai mare şi la nivelul oraşelor mai mici, sau al comunităţilor de oraşe, in anumite regiuni, pentru a putea atrage investiţii. Noi suntem in curs de a crea şi de a consolida, la nivelul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, o agenţie - fostul Departament pentru Investiţii Străine de la guvern, care acum va deveni o agenţie pentru investiţii şi promovare comercială, prin care vrem in acelaşi timp să atragem investiţii, investiţii străine, să şi promovăm investiţii romaneşti in afară şi să stimulăm şi comerţul romanesc in afară, pentru dezvoltare economică. Insă intenţia noastră - şi asta e linia pe care am dat-o şefilor acestei agenții - este ca, atunci cand suntem in contact cu potenţialii investitori care vor să investească in Romania, să nu ne limităm doar la oraşele mari, care sunt deja cunoscute şi care au platforme industriale, ci să mergem un pic şi in afara acestor mari centre urbane şi să căutăm posibilităţi de a implanta aceste investiţii şi pe langă oraşele medii şi cele mai mici. Dar asta presupune şi anumite facilităţi, care trebuie create prin preocuparea dvs., facilităţi pentru anumite locaţii care să primească aceste investiţii şi, eu ştiu, anumite facilităţi pe care comunităţile locale le pot decide. Deci, vă propun să intrăm mai pe detaliu şi pe aceste lucruri şi chiar la nivelul asociaţiei să vedem ce să putem dezvolta in parteneriat, din punctul ăsta de vedere. Vă spuneam deja de o coordonare mai bună pe care vrem să o realizăm intre programele cu finanţare europeană şi PNDL. Aici, la fel, aşteptăm idei din partea dvs., pentru că sunt două posibilităţi: sau să orientăm şi PNDL in aceeaşi direcţie in care finanţăm acum programele cu fonduri europene, deci să avem aceleaşi criterii, aceeaşi logică şi să mărim alocările bugetare pe care le avem, sau să adăugăm la alocările bugetare din fonduri europene şi resursele naţionale pe care le avem prin PNDL. Sau altă alternativă ar fi să finanţăm anumite priorităţi prin POR şi altele, complementare, prin PNDL, cele care nu sunt finanţate prin fonduri europene. Dar ideea este una de competiţie de proiecte, sau, oricum, de criterii prin care să fie clar şi transparent modul in care se selectează proiectele şi pe PNDL. Asta e intenţia şi direcţia in care vrem să mergem. Cam astea erau cele cateva lucruri pe care doream să le subliniez. D-na ministru probabil că v-a spus deja - sau o să spună, atunci - despre importanţa pe care noi o acordăm transparenţei in activitatea administraţiei, transparenţă care ar trebui să meargă in sensul de a duce la creşterea increderii cetăţeanului in onestitatea şi eficienţa activităţii administraţiei publice, pe de o parte, şi, pe de altă parte, incredere in calitatea cheltuirii banului public. Astea sunt, in mare, cele două mari direcţii in care noi vedem utilitatea transparenţei. Aţi văzut că, legat de fondurile publice, deja Ministerul Finanţelor a pus la punct o platformă care prevede transparenţa şi care leagă transparenţa inclusiv de accesul la finanţare. Vă incurajez să folosiţi această platformă şi, acolo unde vedeţi disfuncţionalităţi sau lucruri care pot fi imbunătăţite. vă stăm la dispoziţie, dar oricum cam asta e direcţia in care vrem să mergem. Legat de fondurile europene şi de inchiderea pe proiectele pe 2007 - 2013, trebuie să vedem, că aici nu decidem singuri, sunt nişte lucruri pe care o să le discutăm şi cu CE, să vedem in ce măsură mai e posibil să luăm in considerare şi proiectele mai mici. Ştiu că au fost discuţii incă de anul trecut cu CE. Să vedem. Deci, eu vă promit că mă interesez, nu ştiu in cazul ăsta specific detalii, dar o să văd dacă depinde de noi şi dacă e posibil. La fel, cu finanţarea, nu ştiu ce putem face mai mult, pentru că faptul că am luat bani de la Trezorerie pe care i-am blocat şi ii dăm cu un credit avantajos e deja un efort pe care l-am făcut, nu folosim banii ăia in altă parte. Nu ştiu dacă mai putem găsi şi alte soluţii. O să vedem, am notat. Sigur că şi interesul nostru, al guvernului, este să finalizăm proiectele respective, pentru că dacă ele se inchid şi trebuie să rambursăm banii, pierdem cu toţii. Dar aici trebuie făcut un efort de ambele părţi. Pe proiectele pe noua perioadă bugetară o să vedeţi că, incepand de acum, incepand de săptămana trecută, incep să fie publicate ghidurile din ce in ce mai mult. A fost o anumită intarziere, din două motive, v-o spun. Pe de o parte - şi nu vreau să cad in povestea asta cu a da vina pe cei dinainte, pot să fie intarzieri obiective, subiective, nu asta contează - ideea este că am preluat cu o anumită intarziere şi pregătirea ghidurilor, şi a sistemului de primire a proiectelor. In decembrie, incă se ezita la nivelul unor ministere dacă să mergem pe sistemul acesta informatic MySMIS, sau pe un sistem de inregistrare a proiectelor pe hartie. Și am luat decizia, in cele din urmă, să focalizăm toate resursele pe sistemul informatic şi pentru a simplifica lucrurile. Pentru că sistemul informatic presupune că vă puteţi depune proiectele din faţa calculatorului, că nu mai trebuie să veniţi cu tot felul de fotocopii pe care să puneţi semnături şi ştampile, că nu se mai cer documente in curs, aşa cum vrea funcţionarul care e la ghişeu sau cel din autoritatea de management. Dar asta, fiind un element nou, a presupus mai mult timp in a finaliza modulele respective din sistemul informatic şi a uniformiza pe cat posibil procedurile, pentru a fi mai simplu pentru beneficiar. Deci, o parte din intarziere vine din motivul ăsta. Un alt motiv de intarziere a fost că am cerut să se revadă anumite ghiduri, pentru că am constatat că erau diferenţe mari intre ceea ce prevedeau ghidurile şi prioritizările din ghiduri - criterii de eligibilitate, de exemplu, şi deci implicit priorităţi, pe de o parte, şi politicile sectoriale pe de altă parte. Deci, noi ne stabilisem, ca guvern, şi ministerele işi stabiliseră anumite priorităţi pe politici sociale, pe politici de dezvoltare economică ş.a.m.d., care erau clare in minister, dar care nu se regăseau in ghiduri şi atunci riscam una să spunem politic că vrem să facem şi alta să finanţăm prin fondurile europene. Acum, am cam armonizat aceste lucruri şi, odată ce dăm drumul, eu sper ca lucrurile să funcţioneze. Şi aici, la fel, aşteptăm feedback-ul dvs., să vedem ce mai putem ameliora. Pentru că intenţia ar fi să dăm drumul acum la ghiduri şi la anumite apeluri de proiecte pe unele axe, pe unele măsuri, pentru o nouă serie de apeluri de proiecte, pe care o să o facem in toamnă sau la inceputul anului viitor, astfel incat, dacă mai e cazul să mai modificăm, să mai adaptăm in ghiduri anumite lucruri care pot să apară, prin reacţiile pe care le avem din partea dvs., să putem să o facem. Legat de statutul primarului, chestiuni legate de răspundere, salarizare, eu cred că dezbaterea, dezbaterea aceasta pe reforma administraţiei e ocazia bună de a discuta şi aspectele astea. Și ştiu că domnul vicepremier Dincu o să intre mai in detalii cu dvs. pe aceste subiecte. /...;/ Dacian Cioloş: V-a auzit domnul vicepremier şi a venit să vă răspundă, o să vă şi răspundă punctual. Tocmai imi notasem, in timp ce vorbeaţi dumneavoastră, pentru că presupuneam că o să-mi puneţi şi dvs.intrebarea, pentru că a fost o intrebare şi ieri la Asociaţia Municipiilor, avem deja in lucru, ministerul, MDRAP-ul, a solicitat deja un inventar ministerelor şi facem un inventar al clădirilor, spațiilor şi diferitelor obiective care sunt la diferite ministere şi care nu sunt utilizate şi la fel, dacă aveţi dumneavoastră deja elementele, trimiteţi-le la MDRAP, pentru că vrem să facem un inventar, o listă cu toate aceste spaţii, clădiri ş.a.m.d. şi in măsura in care va exista un angajament ferm din partea colectivităților locale, că le vor folosi, că vor investi in ele şi le vor folosi, suntem deschiși să discutăm legat de transferul lor. /...;/ Dacian Cioloş: Legat de Uricani, Petrila şi zona Văii Jiului, o să vină domnul vicepremier şi, o să văd, poate şi cu ministrul economiei, al energiei, cu ministrul fondurilor europene, pentru că am avut deja o discuţie cu caţiva miniștri in guvern. Eu unul regret că atunci cand s-a decis acel instrument teritorial de investiții pe fonduri europene, ITI, care e permis de reglementările europene pentru Delta Dunării, nu s-a decis unul şi pentru Valea Jiului. Eu cand am fost comisar european, asta am sugerat Guvernului Romaniei atunci, să gandească unul şi pentru Valea Jiului, adică asta ar fi permis să concentrăm fonduri europene de pe diferite programe operaționale pe toată perioada bugetară pentru un anumit teritoriu. Aşa am făcut pentru Deltă, aşa ar fi trebuit să facem şi pentru Valea Jiului şi să vedem dacă e prea tarziu, dacă mai putem face ceva, pentru că eu cam acolo aş vrea să ajungem. Să ştiţi in Valea Jiului că putem concentra o anumită sumă de resurse financiare din fonduri europene şi din bugetul naţional pe cat posibil şi să incepem să gandim un program integral, dar nu program de genul facilități fiscale de care să profite unii şi alţii, ci un program care să presupună şi idei de ale dvs, deci in primul rand trebuie acceptată ideea că impreună trebuie să găsim alternative. Sigur, eu vreau să vă mai spun un lucru: nu e, aşa cum am mai văzut prin presă, nu e intenția guvernului de a inchide toate minele pentru că considerăm că exploatarea cărbunelui in Romania s-a terminat. Nu cred treaba asta. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont şi de situația de pe piaţă, de prețul diferitelor tipuri de cărbune şi in funcție de asta să vedem ce viitor pragmatic putem da şi mineritului, dar, oricum, acesta e mesajul pe care eu l-am transmis domnului ministru al energiei, că in tot procesul ăsta de restructurare la diferite companii nu trebuie să mergem de la ideea că trebuie să inchidem toate minele, trebuie să vedem cum le rentabilizăm. Dar pe langă asta trebuie să vedem şi ce tipuri de activități dezvoltăm. Şi acum eu vă spun foarte deschis, ştiţi că există şi ideea asta că, domnule, minerii nu mai vor altceva, ei vor doar /parte/ de minerit şi nu sunt deschiși la alte lucruri. Eu cred că se pot găsi, impreună cu dumneavoastră, cu aleşii locali, prin dialog, se pot găsi, putem vedea şi care ar putea fi alternativele şi să incepem incet, incet să facem investiţiile necesare pentru asta. Deci eu asta vă pot promite, că o să trimit o echipă de miniștri acolo, cu secretar de stat dacă e nevoie, şi să avem discuții atat cat e nevoie şi, in funcţie de ceea ce ne mai permit acum legislația, regulamentele europene, să vedem cum putem să vă asigurăm, domnule vicepremier, că o parte din fonduri, din alocări şi pe POR, poate şi pe programul de capacitate administrativă umană. Primar: Deci oricum /.../ nimic. Incepeţi cu noi, noi rămanem oricum fără minerit. Incepeţi cu noi şi vedem ce iese. Dacian Cioloş: Bun, vedem ce putem concentra acolo. Deci vă promit că continuăm discuţiile şi vedem cum putem canaliza fonduri, numai proiecte să fie şi poate că găsim impreună şi proiecte. Legat de echilibrare bugetară, eu n-am ştiut că doamna ministru de finanţe... Nu ştiu, a fost invitată şi nu a venit sau nu aţi invitat-o, pentru că ar fi fost bine să vină, să avem o discuţie aici? Ionel Chiriţă, preşedinte executiv AOR: Nu a ajuns, insă mi-a transmis astăzi un mesaj. Astăzi după-amiază sau maine vom fi la dansa cu o delegație restransă şi vom muta o parte din adunarea generală intr-o discuţie cu dansa, deci am găsit o soluţie de comunicare. Dacian Cioloş: Ok, pentru că dialog nu se poate să nu găsiţi la guvernul pe care eu il conduc. Asta cel puțin nu costă bani şi asta vă pot promite, că putem discuta, şi pe urmă vedem, sigur, cu argumente de o parte şi de alta, care sunt soluțiile. Eu vă spun, unul din contraargumente la ceea ce aţi spus apropo de echilibrarea bugetară cu plafoane, unul din contraargumente este: domnule, dacă facem echilibrarea asta automată, reducem incitarea autorităților locale de a colecta taxe, pentru că dacă, indiferent cat colectezi taxe, ţi se compensează din buget... Ionel Chiriţă, preşedinte executiv AOR: Avem instrumente, avem expertize. Dacian Cioloş: Eu vă spun unul din contraargumente, pe care şi doamna ministru probabil o să vi-l pună pe masă şi să ştiţi să răspundeţi la ele...Pentru că cred că trebuie discutat şi văzut care sunt argumentele de o parte şi de alta şi care e...Bun, vedeţi că este un spaţiu de discuţie şi la dumneavoastră. Ideea e că nu trebuie să facem, prin măsura asta de sprijin, care poate să fie logică şi normală pentru anumite comunități care chiar au nevoie, să nu stimulăm indiferența vizavi de colectare. Pentru Codul Fiscal, la fel, o să transmit. Să văd, nu vă pot da răspunsul acum. Ştiu că s-au făcut anumite adaptări tot in urma solicitărilor care au venit. Trebuie să vedem acum care sunt argumentele şi cum se justifică, pentru că acolo unde sunt terenuri pe care se cultivă, care sunt grădini, pot să inţeleg că nu sunt curţi, dar dacă sunt curţi, sunt curţi şi se taxează ca atare. Nici nu poţi să spui că un gazon in curte e păşune, că dacă nu ai oi sau vaci curte, nu e păşune. Primar: Dacă are vie sau pomi fructiferi şi are livadă... Dacian Cioloş: Sigur, sigur, pentru asta pot eu să garantez la doamna ministru că via şi pomii fac parte din agricultură, la fel ca şi legumele. Deci asta o să vă spun, să văd. O să văd dacă despre asta e vorba. Dacian Cioloş: Legat de repartizarea fondurilor pe diferitele axe şi priorități, pe POR cel puţin, o să vă răspundă domnul vicepremier. Eu le spuneam, domnule vicepremier, de intenția noastră de a corela PNDL cu fondurile europene, pentru a asigura complementaritatea şi in sensul ăsta. Spunea domnul primar că poate pentru anumite sate care au ieșit din mediul rural pentru că au intrat in oraș, acum nu mai sunt eligibile nici la una, nici la alta -poate găsim soluții alternative acolo. Cu cainii comunitari, la fel, e o chestiune care e de studiat. Știu că subiectul a mai fost pe agendă şi una din critici a fost că s-au cheltuit foarte mulți bani pe sterilizări, pe tot felul de contracte şi vedem rezultatele. Dacă găsim o soluție prin care să ne asigurăm că banii ăia se duc intr-adevăr pe rezolvarea problemei...Ideea e că se cheltuie bani şi nu se văd rezultatele. De aceea trebuie să găsim soluția aia bună. Am notat cele cateva observații legat de Codul civil. Aici iarăși e o problemă legislativă cu scoaterea din circuitul forestier, unde probabil din ce ințeleg, se bat cap in cap legi. Știți că in Codul silvic se prevede că orice suprafață impădurită, dacă e scoasă din circuitul forestier (...;) Bun, am notat şi o să le transmit la Mediu, la Romsilva, să vedem legislația. Legat de autostrada Piteşti-Sibiu, să ştiţi că e o prioritate pe care şi eu o urmăresc foarte atent şi o să o urmăresc pană mi se termină mandatul pentru că mi-am luat si eu angajamentul ăsta, vedem ce modalităţi de management ale acestor proiecte de investiții cum e şi acesta găsim, pentru a ne asigura că vom continua cu o abordare coerentă, multianuală, indiferent cine e la guvernare, pentru că asta e intr-adevăr o problemă, se schimbă regulile. Deci, găsim o soluţie. Este şi manager de proiect la CNADNR, este tot ce vreţi, dar nu asta e problema, problema e să existe coerență şi voinţă acolo, aici e mai greu, pentru că nu poţi să dai o lege ca să-l obligi pe om să fie convins că trebuie să-şi facă treaba acolo unde e pus. Asta e problema in primul rand la noi, şi numai la CNADNR, şi in alta parte. Din păcate, sunt lucruri unde trebuie o schimbare de mentalitate, şi nu schimbare de legislaţie. Dar vă asigur că căutăm soluţii. Intenţia noastră, şi e la nivel de intenţie pentru că incă căutăm soluţiile, este să venim chiar cu un proiect de lege eventual in cinstea centenarului 2018 şi să dedicăm două mari proiecte de infrastructură centenarului 2018, cele două mari proiecte de infrastructură care leagă regiunile istorice ale Romaniei, Transilvania de Ţara Romanească şi Transilvania de Moldova. Pentru Piteşti-Sibiu avem finanţarea, cel puţin o parte, din fonduri europene, pentru Targu Mureş-Iaşi trebuie să găsim o soluţie de finanţare şi căutăm acum diferite soluții şi in momentul in care am găsit-o, intenția noastră e să venim cu un proiect de lege ca să gestionăm cele două proiecte multianual, pană ele se termină, să le gestionăm separat şi să vedem dacă funcţionează. Sigur, acum sunt multe, că aşa mai vin şi cei din sud. Ideea e că dacă nu ne oprim o dată la nişte priorităţi, nu terminăm nimic in ţara asta şi tot mutăm pe hartă de pe o parte in alta... Eu vă inţeleg, şi sunt multe lucruri care trebuie finalizate, dar eu pornesc de la premisa că n-o să putem face totul, tot ce vrem deodată, de la inceput, dar important e să ne demonstrăm că putem face ceva, că deocamdată am tot inceput numai lucruri şi le-am lăsat de mantuială şi am inceput in altă parte. Haideți să terminăm cateva lucruri, inclusiv intalnirea de astăzi trebuie să o terminăm, că am inceput-o şi il las pe domnul vicepremier. *** Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş, la finalul unei intalniri cu reprezentanții Asociației Orașelor din Romania Reporter: Domnule prim-ministru, aţi avut vreo discuţie cu șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Dragoș Doroș, după scandalul 'Panama Papers'. Dacian Cioloş: Nu, nu am avut. E problema lor. Nu au nevoie de dispoziții de la primul-ministru ca să iși facă treaba acolo unde consideră că s-a incălcat legea. Reporter: Ne puteți spune referitor la acele informații cu remanierea, urmează evaluarea miniștrilor. Dacian Cioloş: De trei luni de zile tot vorbim in fiecare zi de remaniere şi o să mai vorbim, probabil, şi in continuare. Eu v-am mai spus cand voi considera că e necesar, o să iau decizia şi o să vă anunț. 2016-04-05 15:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_asociatia-orase.jpgPremierul Dacian Cioloş a participat la celebrarea a 150 de ani de la înființarea Academiei RomâneȘtiri din 04.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-a-participat-la-celebrarea-a-150-de-ani-de-la-infiintarea-academiei-romane Discursul premierului Dacian Cioloş la celebrarea a 150 de ani de la inființarea Academiei Romane Stimate domnule Președinte al Academiei Romane, Onorați membri ai Academiei Romane, Distinși invitați, Doamnelor și domnilor, Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la celebrarea a 150 de ani de la inființarea Academiei Romane. Acum un veac şi jumătate, in plin proces de formare a statului roman, apariția Academiei a fost răspunsul unei elite intelectuale și politice la nevoia de modernizare, de progres cultural şi științific al spațiului romanesc. Fondatorii Academiei - ai Societății Academiei Romane, așa cum se numea ea la inființare, in aprilie 1866 - erau pe deplin conștienți că unitatea politică, unitatea națională a societății romanești, avea nevoie de fundamentul solid al unei unități culturale, istorice şi științifice şi, mai ales, de o cultură a limbii. C.A Rosetti, George Barițiu, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri - daca ii numesc doar pe cațiva dintre părinții fondatori ai Academiei - nu erau doar cărturari, ci şi vizionari politici, militanți pentru valori democratice, pentru unitate națională, pentru reforme şi modernizare. Maiorescu, de exemplu, milita pentru o Romanie modernă, cu reforme asumate, nu o Romanie, cum spunea el, a - formelor fără fond. Dorea crearea unei clase de mijloc solide, a unui stat funcțional pe principii democratice. Erau oameni școliți in afară, intorși să pună umărul la transformarea societății romanești. Tot fondatorii Academiei şi oamenii politici care le-au impărtășit viziunea au fost cei care au ancorat definitiv spațiul romanesc in spațiul occidental. A fost, dacă vreți, cum spunea și domnul președinte, prima noastră integrare europeană, conectarea la modernitatea culturală, științifică şi politică de la Paris, Berlin sau Viena. De aceea, pentru mine, Academia nu este numai o instituție de cultură sau de cercetare fundamentală, păstrătoare a unui tezaur material şi imaterial de care se leagă insăși existența statului roman. Văd in Academie o instituție potențial modernizatoare, orientată spre viitor, cu un rol esențial in transformarea Romaniei; nu numai un spațiu de analiză științifică, dar şi un generator de viziune pentru reformarea statului, un garant al valorilor. Am observat că ne amintim de Academie mai ales atunci cand pierdem o minte luminată precum s-a intamplat, de curand, cu distinsul matematician Solomon Marcus. Academicianul Marcus a avertizat de multe ori, in ultimii ani, că avem nevoie de o altfel de școală, care să dezvolte nu numai bagajul de cunoștințe al studenților, ci și mințile, curiozitatea, deschiderea lor spre invățare, spre cercetare, spre știință. Ideile academicianului Solomon Marcus vor fi pe deplin apreciate numai atunci cand vor fi transformate in politici publice, reflectate intr-o reformă a educației. Trebuie să inchidem falia dintre elita intelectuală a Romaniei și cea politică, falie care a dus in ultimii ani la apariția unor politici publice strambe. Şi o parte și cealaltă, trebuie să-și abordeze rolul cu mai mult realism, pentru ca activitatea lor să se reflecte mai mult in procesul de modernizare a societății romanești. Doamnelor și domnilor, Mă aflu in fața dumneavoastră şi ca să lansez o invitație: Guvernul Romaniei dorește crearea unui parteneriat solid cu Academia Romană, prin care sa utilizeze mai bine și mai aplicat experiența și analizele dumneavoastră in folosul cetățenilor pe care ii servim. Vă invit să reflectăm impreună: Care este proiectul nostru de țară și de societate? Cum putem contribui, impreună, la formularea unui răspuns? Romania este astăzi membru al NATO si UE, statut care ne conferă cele mai ample garanții de securitate și stabilitate economică pe care le-am avut in istorie. Avem datoria ca la adăpostul acestor garanții să realizăm o construcție instituțională temeinică, un stat funcțional, fundamentat pe valorile democrației și in slujba cetățenilor. Suntem intr-un moment in care avem nevoie, mai mult ca oricand, de un proiect de țară care să confere claritate și adancime integrării noastre euro-atlantice. E necesar un cadru care să stabilească, pe termen mediu și lung, parametrii in care să ne folosim potențialul natural, economic și social. Succesul Romaniei constă intr-un exercițiu de mobilizare generală și continuitate, dincolo de durata ciclurilor electorale, iar un asemenea proiect nu se poate elabora și aplica decat in baza unui amplu consens politic, ce presupune agrearea unor priorități strategice pe termen mediu și lung, nu doar priorități strategice, dar și măsuri aplicabile practic in perioada imediat următoare, dar, totodată, a unei profunde coeziuni sociale și unei largi participări civice. Avem o responsabilitatea comună de a pregăti un astfel de proiect. Sarcina asumată de Guvernul pe care il conduc este de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, in care să poată fi operate schimbări structurale pe termen lung. Ceea ce incercăm să facem in timpul limitat pe care il avem la dispoziție este să venim cu o abordare pragmatică, centrată pe insănătoșirea proceselor decizionale, debirocratizare, transparență și profesionalizarea administrației publice. Dar crearea unui cadru care să facă posibile transformări profunde este doar un prim pas. Asumarea unor opțiuni pe deplin informate la nivelul mediului politic și al societății implică dezbateri profunde și un schimb de idei pe care un for cum este Academia Romană are deplina vocație de a le organiza. Domnule Preşedinte al Academiei, In spiritul care a caracterizat perioada inființării Academiei, vă propun să organizăm in perioada care urmează o dezbatere aplicată care să contureze un plan de transformare a Romaniei. O transformare profundă, care să depășească modificările administrative și să propună schimbarea mentalităților și resetarea sistemului de valori. Știu că Academia are deja in lucru o strategie pentru dezvoltarea Romaniei in următorii 20 de ani. Vă propun să ne coordonăm eforturile şi să acționăm integrat. Am demarat deja un proces de consultare in vederea cristalizării unor linii de acțiune. Am discutat cu specialiști din diferite instituții - cu Banca Națională a Romaniei, cu reprezentanți ai mediului economic și ai societății civile. In acest demers am identificat factorii de dezvoltare orizontali - care țin de calitatea vieții, precum educația, sănătatea, infrastructura - , dar și cei sectoriali, cu potențial in dezvoltarea economică a Romaniei, precum agricultura, turism, energia, anumite industrii, tehnologia informației şi comunicațiile, care pot valoriza avantajele competitive ale Romaniei. Pentru fiecare dintre aceste domenii am inceput să dezvoltam pachete de măsuri concrete care să revitalizeze - acolo unde este nevoie - și să ajute la atingerea potențialului maxim de dezvoltare. Vă cer sprijinul, domnule președinte, stimați, membri ai Academiei Romane, și impreună cu domnul vicepremier Borc, cel care are in responsabilitate directă acest proces, vă propun să avem, in perioada imediat următoare, un schimb de idei pe acest proiect. Este timpul să transformăm aceste dezbateri privind viitorul Romaniei in politici publice și acesta este un element esențial, să ducem această strategie dincolo de concept și să o ducem spre politici publice și spre măsuri care să-și arate impactul in viața de zi cu zi a cetățenilor. Este o datorie şi pentru că, in 2018 vom aniversa Centenarul Romaniei. Este anul in care incepe Romania 2.0, o etapă de afirmare a maturității și identității noastre ca stat şi societate. Ştiu că, din perspectiva Centenarului, domnul Vicepremier Dincu a demarat deja un dialog cu Academia, il reiterez şi vă asigur de intregul meu sprijin. In 2019, Romania va deține pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene. Din această poziție vom putea imprima o linie de evoluție proiectului european corespunzătoare valorilor și identității noastre. Și va fi primul test in acre să demonstrăm că atunci cand ne-am dorit să fim membri ai Uniunii Europene nu a fost doar pentru a beneficia de anumite avantaje, ci și pentru a ne aduce contribuția la construcția a ceea ce ne dorim și noi să fie Uniunea Europeană. Și proiectul de țară pe care il putem defini pană atunci ar putea să fie punctul de plecare, punctul de pornire de la atitudinea noastră și poziționarea noastră ca stat membru al Uniunii Europene. Pentru toate aceste proiecte, vă invit să lucrăm impreună. Celebrarea a 150 de ani de existență a Academiei Romane este un moment in care, dinspre experiența trecutului, privim spre viitor. Romania de azi are nevoie nu numai de decidenți politici vizionari, dar și de o Academie care, conectată la realitățile lumii de astăzi ea insăși, să participe la transformarea Romaniei așa cum a participat la crearea ei ca stat național, suveran și independent. La mulți ani, Academia Romană! 2016-04-04 18:03:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_picture.jpgPremierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din RomâniaȘtiri din 04.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolos-s-a-intalnit-cu-reprezentantii-asociatiei-municipiilor-din-romania [Check against delivery] Discursul premierului Dacian Cioloş la intalnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din Romania Domnule preşedinte, Domnule preşedinte al Senatului, Doamnelor şi domnilor, Mă bucur să fiu aici pentru această intalnire aplicată. Cu unii dintre dvs. am mai avut intalniri şi cu ocazia deplasărilor in teritoriu, insă astăzi avem ocazia să abordăm cateva lucruri legate de administraţia publică in general şi de administraţia publică locală in special intr-un mod mai aplicat. Inainte de a trece la discuții, la dezbateri, cateva elemente aş vrea să precizez subliniind faptul că unele dintre subiecte or să fie dezvoltate de miniștrii care ştiu că vor fi prezenţi astăzi, pe care i-aţi invitat şi care vor putea intra mai in detaliu şi domnul vicepremier Dancu legat de ceea ce avem de gand să facem şi doamna ministru Răducu pe partea de fonduri europene, ca să amintesc doar caţiva - e doamna Violeta Alexandru aici, la fel. Vreau, in primul rand, să vă spun că aştept in perioada imediat următoare o implicare activă a dvs., chiar dacă vine campania electorală sau cu atat mai mult cu cat va fi şi campania electorală pentru alegerile locale, o discuţie pe reforma administrației. Este unul dintre subiectele pe care le-aţi menționat şi dvs. Avem in vedere să venim cu propuneri care să vizeze reforma administrației in general atat statutul funcționarului public, cat şi o reformă a administrației centrale, dar şi o reformă a administrației publice locale. Nu am făcut decat să preluăm rezultate ale activității din acești ultimi ani pe trei strategii, pe cele trei teme mari care vizează administraţia, să le ducem la bun sfarșit si să le punem pe masă acum pentru dezbatere. Avem in vedere să regandim statutul funcționarului public atat pentru a defini mai clar responsabilitatea lui, modul de recrutare, modul de promovare şi de evoluție a carierei funcționarului public atat in administraţia publică centrală, cat şi in administraţia publică locală, corelarea dintre salarizare şi responsabilitate, responsabilizarea pe funcţii pe diferitele nivele ierarhice, o separare clară şi transparentă a intervenției politicului in sens bun, pentru că aleșii sau demnitarii care au responsabilități in stat au responsabilități şi legate de funcționarea administrației publice, dar cred că este important să delimităm clar nu numai nivelul pană la care se poate interveni in numiri in administraţia publică, dar şi mecanismul prin care se poate face acest lucru pentru ca aceste chestiuni să fie foarte clare. Ne gandim şi la o definire mai clară a responsabilităților administrației publice centrale, a ministerelor şi să finalizăm procesul de descentralizare care a fost inceput şi care nu a fost finalizat şi in acest context această descentralizare şi in contextul in care ar trebui să definim mai clar complementaritatea dintre nivelul central, administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Multă vreme administraţia publică locală a fost văzută ca o prelungire a administrației publice centrale, directivele veneau de la centru, dar responsabilitățile erau la nivel local. Cred că mai este incă marjă de acțiune pentru a intări şi a clarifica responsabilitatea, nu numai responsabilitatea administrației publice locale, dar şi mijloacele de acțiune şi in acest context, in Codul administrativ, tezele Codului administrativ au fost recent adoptate de guvern, pe baza acestora intenționăm să finalizăm Codul administrativ in perioada imediat următoare şi in acest cadru să clarificăm multe lucruri pe care le-aţi subliniat şi dvs., le-am văzut şi in acest tabel, legat de mai multe legi pe care intenția noastră este să le integrăm şi să asigurăm complementaritatea lor in acest cod administrativ. Avem pe partea de administrație publică in general şi de administrație publică locală mai multe legi, unele dintre ele se suprapun, altele chiar se contrazic. Ideea acestui cod este tocmai de a clarifica lucrurile, deci o să fiți invitați in continuare la dezbatere in săptămanile următoare pentru a finaliza acest cod administrativ pe care intenția noastră este să-l introducem in acest pachet al reformei administrației publice. Şi in acest context intenționăm să tratăm şi chestiunea privind incompatibilitățile, care vă preocupă pe mulți dintre dvs.. Cred că sunt lucruri care pot fi clarificate, mai ales in ce privește chestiunile de compatibilitate sau incompatibilitate ale aleșilor şi responsabilități in consiliul de administrație, mai ales in companiile care prestează servicii pentru comunitățile locale. Eu personal pornesc şi de la ceea ce am observat in administrațiile publice locale din mai multe state membre ale UE, unde nu numai că funcția de ales local cu responsabilitatea intr-un consiliu de administrație la o companie care prestează servicii publice in orașul respectiv nu numai că sunt compatibile, dar ştiu state membre unde este chiar obligatoriu ca aleșii locali să fie in CA să-şi asume responsabilitatea. Pe de altă parte, aceste eventuale compatibilități cred că trebuie definite foarte clar, transparent, pentru ca responsabilitatea să fie foarte clar precizată. Oricum, intenția noastră este să tratăm aceste subiecte şi chiar să le tranșăm prin propunerile pe care le vom face. Un alt subiect pe care vreau să-l abordez in faţa dvs. este legat de politicile de dezvoltare teritorială. Din ce in ce mai mult, cand vorbim de dezvoltare teritorială, de dezvoltare economică, socio-economică, ne dăm seama că viteza cu care evoluează lucrurile face că nu mai putem gandi totul sau coordona totul de la nivel central. Vedem deja in ţară că acolo unde anumite zone s-au dezvoltat, aceasta nu s-a intamplat numai datorită intervenției statului sau modului cum au fost coordonate anumite politici de dezvoltare economică de la nivel central, ci mai ales au deprins aceste rezultate de modul cum aleșii locali au ştiut să-şi valorifice un potențial de dezvoltare. Şi aici, in cadrul viziunii de dezvoltare economică pe care o elaborăm acum şi pe care vrem să o lăsăm pentru anul următor, nu doar la nivel de viziune, ci chiar şi cu unele măsuri concrete incepute, aici vrem să introducem nu numai dimensiunea politicilor de dezvoltare sectorială care să fie coordonate de la nivel central, dar şi abordarea de politici de dezvoltare teritorială, care inseamnă o implicare din partea dvs. mult mai activă şi o compatibilizare a acțiunilor pe care le aveţi dvs. şi din punct de vedere al politicilor de investiții, al politicilor sociale cu această abordare sectorială pe care vrem să o dezvoltăm la nivel central. Altfel spus, noi putem avea o gandire la nivel naţional legat de care sunt domeniile economice mari in care avem un potențial de dezvoltare şi in care putem atrage investiții şi chiar atragem investiţii, dar in acilași timp avem nevoie să gandim şi o repartizare echilibrată la nivel teritorial a implantării acestor investiții. Insă această abordare integrată la nivel teritorial nu poate fi făcută doar la nivel central dacă nu există o preocupare şi din partea dvs. Acolo unde există platforme industriale sau unde există zone amenajate pentru a primi aceste investiții, acolo ele sunt atrase cu mai multă ușurință decat in altă parte, oricat ar vrea guvernul să le dirijeze intr-o parte sau alta pentru a echilibra un pic această dezvoltare economică la nivelul teritoriului. Deci, aici avem nevoie de un parteneriat pe această viziune de dezvoltare pentru a vedea şi interesul dvs., şi preocuparea dvs., şi a vedea modul in care putem utiliza mai bine atat resursele pe care noi le putem mobiliza de la nivel central şi, după cum ştiţi, resursele bugetare in perioada următoare vor fi limitate, dar şi modul in care dvs. decideți să concentrați resursele pe care le aveţi la dispoziție şi pentru a stimula dezvoltarea economică şi a crea locuri de muncă. Şi in această direcție am dat mandat şi noii agenţii pentru investiții şi dezvoltare comercială pe care o creăm in cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, care va avea ca rol nu doar de a promova potențialul de dezvoltare economică a Romaniei in exterior pentru a atrage investitori, dar care va avea şi rolul de a identifica la nivel naţional in mai multe regiuni care sunt amplasamentele cele mai prietenoase, cele mai favorabile pentru a putea atrage investiții şi a sintetiza sau centraliza intr-un anumit fel toate aceste informații pe care o să le culegem de la dvs., in aşa fel incat atunci cand suntem contactați sau cand avem oportunitatea să dirijăm anumite investiții să ştim care sunt zonele cele mai adaptate pentru anumite tipuri de investiții pentru că vedeţi, in momentul de faţă, in ultimii ani, cele mai multe investiții se concentrează foarte mult in anumite zone specifice, ceea ce nu e rău că aceste zone s-au dezvoltat, dar este important să putem repartiza acest potențial de dezvoltare şi in restul teritoriului. Şi aici, in această colaborare cu dvs. mă gandesc nu doar la partea economică, dar şi la partea socială. Sunt multe măsuri de resortul autorităților naționale, al diferitelor agenții sau ministere de la nivel naţional, dar a căror eficiență in aplicare depinde in primul rand de implicarea dvs. Mă gandesc aici şi la măsuri pe care le-am prevăzut in pachetul antisărăcie, măsuri de incluziune socială, măsuri de incluziune socială pe care le vedem şi in ideea de a orienta pe cei fără loc de muncă acum spre mediul economic şi spre activitate. Noi in pachetul antisărăcie am cumulat mai multe măsuri pe care le avem deja la dispoziție sau pe care urmează să le finalizăm in perioada următoare. Multe dintre ele sunt acolo mai mult ca meniu pentru că utilizarea lor depinde de autorităţile publice locale, de consiliile județene, dar şi de primării şi ne-am dori şi aici să dezvoltăm un parteneriat şi in măsura in care dvs. decideţi să mobilizaţi anumite măsuri, să ştiţi cu cine puteţi lucra de la nivel central pentru a evita birocrația inutilă sau pentru a crește eficiența implementării acestor măsuri. La fel şi in privința proiectelor legate de infrastructură, unde pe de o parte noi avem o gandire legată de infrastructura prioritară şi pe asta o să ne concentrăm atenția şi cu Compania Naţională din cadrul Ministerului Transporturilor, dar şi cu proiectele pe care le finanțăm in cadrul Masterplanului, insă sunt apoi o serie de proiecte de infrastructură locală care sunt finanțate şi din fondurile europene, dar şi din bugetul naţional, domnul vicepremier o să dezvolte cu siguranță acest subiect, unde, la fel, avem nevoie de o coordonare cu dvs., ceea ce noi vedem prioritar şi ceea ce dvs. la fel considerați prioritar şi vă angajați la implementarea lor. Vă mai propun să reflectăm impreună in perioada următoare, in următoarele luni şi la o regandire a politicilor de subvenționare a sistemelor de termoficare. Sunt unele dintre orașe şi municipii care au mai multe probleme decat altele cu termoficarea şi aceste probleme ies la iveală mai ales la inceputul iernii, cand apar probleme legate de acoperirea cheltuielilor cu menținerea in viață a acestor sisteme de termoficare, foarte multe dintre ele sunt nu numai energofage, dar sunt şi bugetofage, se cheltuiesc foarte mulți bani pe ele, cu eficiență foarte redusă, insă sunt orașe mari, municipii, care au nevoie in continuare de sisteme de termoficare publice, cel puţin pentru o parte din populaţie, parte din populaţie mai nevoiaşă, care nu-şi poate permite sisteme proprii de incălzire. Vă propun să ne gandim la acest lucru şi să vedem in ce fel putem incepe de pe acum, chiar dacă nu o să finalizăm intr-un an de zile, dar să incepem de pe acum o gandire in care să inlocuim treptat aceste sisteme energofage şi bugetofage cu alte sisteme adaptate şi să ținem cont de realitățile din municipiile pe care le conduceţi să gandim mecanisme care să fie sustenabile pentru bugetul local şi la a căror punere in aplicare să putem contribui şi noi, de la nivelul guvernului. Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să le subliniez şi dacă iau punctele pe care domnul Negoiţă mi le-a avansat, la unele dintre ele am răspuns. Apropo de legea salarizării și de reechilibrarea salariilor intre diferitele categorii de funcționari, aici vom avea deja miercuri o primă discuție in guvern pe cateva variante de abordare. Și o să fiu foarte deschis și sincer. Multă lume se intreabă de ce tot am prelungit prezentarea acestui proiect de lege. Pentru că ceea ce noi am moștenit in guvern, ceea ce a fost lucrat precedent, in anul trecut, noi am considerat că din punct de vedere bugetar nu este aplicabil. Ambiția proiectului respectiv era mult dincolo de ceea ce bugetul putea să susțină in anii următori, pană in 2020. Nu vorbesc de utilitatea unei astfel de legi, pentru că avem nevoie de o lege care să ducă la o reechilibrare şi chiar la o regandire a sistemului de salarizare in funcția publică, dar nu aș vrea să venim cu un proiect de lege pe care să-l adoptăm şi să aibă soarta legii din 2010, care a fost probabil bine gandită, dar care nu a fost aplicată pentru că nu au existat resurse. Şi atunci, abordarea noastră a fost să vedem care sunt resursele pe care le putem mobiliza in anii următori şi să vedem ce putem face cu resursele bugetare respective, pană unde putem merge in această reechilibrare. Deci, avem o dată soluția mobilizării resurselor bugetare pană in 2020, limitate aşa cum sunt, şi să vedem ce putem face cu ele, să gandim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim şi de acolo in sus să vedem ce şi pană unde putem reechilibra lucrurile. O altă abordare la care ne gandim la fel foarte serios, in măsura in care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării bugetare realist, multianual, cu şanse de aplicare, să vedem ce putem face in anul care vine, cu resursele pe care ştim că le putem mobiliza, cu proiectul de buget pe care il vom propune şi să venim cel puţin cu această primă fază a reechilibrării, urmand să gandim apoi, sau să gandească viitorul Guvern, viitorul Parlament, in funcție de ce işi asumă şi din punct de vedere al politicii bugetare, o continuare a acestei abordări. Oricum, orice propunere legislativă vom face ea va merge in sensul unor creșteri ale salariilor pentru anumite categorii tocmai pentru a asigura această reechilibrare. Deci, aici vom aborda un răspuns, care sunt conștient, va fi un răspuns parţial, dar vreau să venim cu un răspuns care chiar să fie realist şi aplicabil. Legat de celelalte elemente, legea privind achiziţiile publice, ştiţi că acest pachet se află in parlament. Sperăm intr-o adoptare cat mai rapidă şi apoi, odată ce acest pachet este adoptat, ceea ce pot eu să vă asigur este că vom veni foarte repede cu normele de aplicare, cu hotărarile de guvern care, in mare parte din ele, sunt deja pregătite şi așteaptă adoptarea legilor pentru a veni apoi cu aceste hotărari de guvern. Sunt şi alte cateva proiecte, văd aici procedurile de ridicare a vehiculelor staționare oprite regulamentar, pe care, la fel, l-am luat in discuţie. Aici, insă, trebuie să găsim şi modalitatea prin care să vedem ce trebuie să asumăm prin lege şi ce trebuie să işi asume autorităţile publice locale in aplicarea acestor legi, pentru că e nevoie de o asumare a responsabilității şi la nivel local, dar acolo unde sunt lucruri care trebuie precizate mai mult la nivel legislativ, eu sunt dispus să le luăm in discuţie. Apropo de organizarea şi funcționarea Curţii de Conturi, să ştiţi că şi eu am avut o discuţie cu domnul preşedinte Văcăroiu, cu conducerea Curţii de Conturi, apropo de aceste lucruri şi trebuie să vedem şi aici ce e posibil, ce se poate face deja pe legislația actuală printr-o abordare mai constructivă din parte Curţii de Conturi şi ce se poate face, sigur, şi eventual să ne gandim legislativ, fără insă a merge dincolo de atribuțiile care sunt prin statutul insuși al Curții de Conturi. Legat de finanțarea autorităților publice locale, aici domnul vicepremier o să intre mai mult in detalii, in discuțiile care or să continue şi in prezența dansului. Şi, legat de programele operaționale, 2014-2020, o serie de ghiduri, MySMIS-ul este acum funcțional, o parte din ghiduri au inceput deja să fie publicate, sunt altele, care sunt in curs de publicare, doamna ministru o să vă dea toate detaliile, avem un calendar cu publicarea acestor ghiduri. Şi aici, cel puţin pe partea de proiecte care vizează autorităţile publice locale, aşteptăm feedback din partea dvs şi legat de funcţionarea acestui sistem, de MySMIS, şi legat de conţinutul ghidului. Vă mulţumesc. /...;/ Dacian Cioloş: O să vă dau răspunsuri la cateva din punctele pe care le-aţi ridicat şi restul o să le continue şi domnul vicepremier, sunt unele mai specifice, unde o să poată răspunde mai aplicat decat mine. Legat de proprietăți ale statului ce pot fi transferate la autorităţile publice locale, am discutat deja treaba asta cu domnul vicepremier, cred că e cam o lună de zile, după primele vizite pe care le-am făcut in teritoriu, că am avut solicitări legate de aceste lucruri. Am cerut un inventar al tuturor proprietăților statului, clădiri neutilizate, clădiri, terenuri neutilizate, dar care sunt in proprietatea diferitelor instituții centrale ale statului, ca să avem in primul rand evidența lor, să ştim cum stăm şi, pe rand, acolo unde se justifică, o să procedăm şi la transferul către autorităţile publice locale. Insă am vrea să facem lucrul acesta pe bază de concept, de proiecte. Deci nu cred că are rost să transferăm dintr-o proprietate in alta ca ele să rămană in continuare in starea in care sunt. Dar, acolo unde noi, din evidența pe care o s-o avem, pentru că asta este in primul rand..., eu am fost surprins că nu există la nivelul Guvernului o evidenţă a tuturor acestor proprietăți. Deci noi nu ştim, statul nu ştie incă ce are in proprietate exact, deci am vrut să avem situația asta exactă şi apoi, acolo unde vor exista solicitări din partea autorităților publice locale pentru anumite proiecte cu un concept in spate, să le putem transfera in mod prioritar. Deci asta cred că vom fi in măsură s-o facem deja in cursul anului, deci in acest mandat. Domnul vicepremier imi spune că din iunie incolo putem deja incepe să discutăm cu oraşele mari statistica respectivă şi să vedem ce putem transfera. Şi, tot in contextul ăsta, apropo şi de descentralizare, cam in aceeași logică aş vrea să gandim şi partea de descentralizare. Deci, dacă transferăm anumite responsabilități de la nivelul central către nivelul local, am vrea să şi fim siguri pe cat posibil că se imbunătățesc serviciile respective, că avem impreună, că aveţi şi că avem acolo unde statul poate să ajute sau guvernul poate să ajute, că avem impreună resursele pentru ca acest transfer să ducă la o imbunătățire a serviciilor respective. Nu vreau să generalizez, pentru că nu e cazul să generalizez, dar sunt, de exemplu, eu constat acum şi in domeniul sanitar şi in domeniul educaţiei, unde sunt unele autorități publice locale care sunt mai implicate şi mai eficiente şi altele mai puţin eficiente, apropo de serviciile respective, insă plangerile cand vin, vin tot la Ministerul Sănătății, la Ministerul Educaţiei, vin tot la guvern, pentru că lumea știe că guvernul se ocupă de toate. Şi in sensul ăsta aş vrea să vedem in ce măsură creșterea asta a eficienței funcției publice la nivel local şi a autorităților publice poate să meargă in paralel şi cu descentralizarea. Legat de parcarea ilegală, eu vă spuneam că e in lucru pentru că eu am dat in lucru asta deja la o echipă de consilieri de la mine, de la Cancelarie, să vadă impreună cu ministerele implicate care e stadiul şi ce ar mai fi de făcut pentru a putea duce pană la capăt legislația pe care o avem. Deci, şi aici cred că intr-o perioadă scurtă o să putem da un răspuns aplicat, dar, vă spuneam, sunt lucruri pe care le putem face prin clarificare legislativă, dar apoi trebuie şi ca autorităţile locale să poată să-şi asume anumite responsabilități. Legat de statutul funcționarului public şi de clarificat incompatibilitățile, cum v-am spus, eu sunt gata să deschidem cutia asta a Pandorei, pentru că ştiţi că e un subiect foarte delicat, pentru că noi, in Romania, eu asta o văd şi avand acum un pic, de caţiva ani de zile, experiența in exterior, noi trecem foarte uşor de la o extremă la alta - sau suntem foarte flexibili, sau suntem după aia mai catolici decat Papa pe unele lucruri. Dar aici haideți să fim cinstiţi, oneşti, cu noi inşine, au fost şi abuzuri. Au fost şi abuzuri care au devenit şi foarte cunoscute şi care fac neincrederea oamenilor de rand, in general, apropo de a da mai multe responsabilități celor aleşi, e acum destul de mare. Şi, pe fondul acesta de incredere, noi va trebui să alegem graul de neghină şi să vedem care din incompatibilități trebuie să rămană incompatibilități, pentru că ele pot să ducă la o continuare a unor riscuri de corupție şi care incompatibilități sunt logice, sunt normale sau care incompatibilități trebuie eliminate, pentru că eliminarea lor e logică şi e normală, dar asta presupune, cum vă spuneam, şi responsabilități şi transparenţă, mai ales. Şi pe asta aş vrea să insist. Cred că acolo unde n-avem ce să ne ascundem şi lucrurile sunt clare, e important, odată cu eliminarea incompatibilităților, să introducem şi un grad mai mare de transparenţă asupra modului cum anumite responsabilități sunt asumate de aleșii locali. Deci, cred că trebuie să mergem in paralel cu lucrurile astea, insă, cum v-am spus, eu sunt dispus să avem o discuţie, pentru că apar şi aberații, aşa cum unii dintre dvs le-aţi menționat, şi trebuie să luăm aceste lucruri pornind de la prezumția de bună credință atunci cand le discutăm şi cand ni le asumăm. Legat de infrastructura mare şi de, spuneaţi domnule Pendiuc, de autostrada Piteşti-Sibiu, e intr-adevăr in intenția noastră, nu vreau să intru prea mult in detalii pană cand n-avem şi siguranța că putem găsi instrumentele, dar avem intenția să luăm intr-un mod de a trata două, trei mari proiecte de infrastructură şi să ni le asumăm, la nivelul guvernului in mod specific şi intre acele două, trei proiecte sunt incluse şi autostrada Pitești-Sibiu, cateva proiecte mari de infrastructură pe care trebuie să ni le asumăm pe o perioadă multianuală, cu o structură de gestiune a implementării care să fie foarte clară şi eficientă, nu cum avem acum anumite structuri care sunt mai mult sau mai puţin eficiente şi care trebuie reformate. Deci ne gandim in perspectiva centenarului 2018, dincolo de anumite proiecte dedicate centenarului privind celebrări, comemorări ş.a.m.d., ne gandim şi la cateva 2-3 mari proiecte de infrastructură pentru care să găsim finanțare şi pe care, dacă vom obține un acord politic cu partidele parlamentare, să ni le putem asuma pentru o perioadă de 4-5-6 ani, găsim, cum v-am spus, şi sursa de finanțare, şi cadrul instituţional de gestiune, de implementare al lor, mai ales proiecte care să lege regiunile istorice ale Romaniei şi in contextul acesta includem şi proiectul de autostradă Piteşti-Sibiu, la care se lucrează in continuare. Deci ceea ce ne-am asumat, finalizarea studiului de fezabilitate, pană la sfarşitul anului, pentru ca la inceputul lui 2017 să putem lansa un proiect tehnic şi apoi, eventual, un pachet cu proiect de execuție, deci calendarul pot să vă asigur că se derulează in continuare şi sunt cu ochii pe cei de la Ministerul Transporturilor pe proiectul acesta pe care ni l-am asumat ca şi prioritate. Legat de CET-uri şi de sistemul de incălzire, o să vedem şi ceea ce aţi propus, domnul primar de la Suceava, apropo de alocări, acolo unde există acele idei de a găsi soluții alternative la ceea ce avem acum, ideea cam asta ar fi: să vedem impreună, utilizand eventual şi fonduri europene sau alte surse de finanțare, să vă ajutăm acolo unde e posibil, in anumite orașe, pe de o parte să-i stimulăm pe oamenii care au posibilitatea să o facă, să finanțeze sisteme de incălzire locale, regionale, la nivelul blocurilor sau al cartierelor eventual şi unde am putea gandi eventual şi cu co-finanţare publică pentru acest lucru şi acolo unde nu se poate, unde in continuare primăria trebuie să rămană implicată, vizand şi targetand anumite categorii sociale, să vedem ce soluţii, cu costuri mai reduse, putem găsi. Deci aici suntem dispuși să vă ajutăm ca impreună să găsim soluţii pentru că este in interesul tuturor: şi al guvernului, pentru că oricum veniţi cu presiuni pe guvern şi lucrurile acestea vor continua, şi banii ăia pe care ii dăm de urgenţă in fiecare iarnă, poate că i-am putea gandi, i-am putea investi in timp, in aşa fel incat să avem sisteme care să fie mai durabile şi dvs. pentru că vă rezolvaţi o problemă. Legat de cadastru, o să vedem, nu ştiu dacă pot fi finanțate lucrări care au fost deja executate, dar intenția mea este să pornim o discuţie foarte serioasă şi aplicată pe realizarea cadastrului general, imediat după alegerile locale. Am avut o discuţie cu domnul vicepremier şi cu conducerea ANCPI, ei şi-au suplimentat acum, şi-au intărit şi capacitatea administrativă prin personal in plus, contractual, au cateva sute de posturi pe care ei acum le recrutează, ca să-şi intărească capacitatea de lucru pe teren şi aş vrea să incepem să lucrăm prioritar cu acele colectivități locale care sunt dispuse să se implice imediat după alegeri pentru a merge pe ideea de cadastru general la nivelul comunității respective, la nivelul unui oraş, municipiu, unei comune, să mergem de la un cap la altul şi să ne angajăm prioritar cu lucrările acolo unde şi primarii, şi consiliile locale sunt gata să se implice, pentru că ştiţi că apar tot felul de complicații, unde este nevoie de sprijinul autorităților locale, in a clarifica situaţia anumitor terenuri, unde nu sunt făcute puneri in posesie, unde sunt suprapuneri ş.a.m.d. şi unde doar justiţia nu poate să clarifice lucrurile astea, unde este nevoie şi de dvs., de primari şi de consiliile locale. Deci eu vreau să dau prioritate acelor proiecte, in acele comunități unde şi primăriile, şi consiliile locale, cu un nou mandat sunt dispuse să se implice. Am notat cu OUG 109, din perspectiva companiilor de stat, pot să vă spun că OUG 109, dacă este aplicată corect şi transparent, poate să fie eficientă. Să vedem dacă sunt anumite situații la nivelul local unde aplicarea OUG 109 sau prevederea OUG 109 complică mai mult lucrurile. Știți că există - OUG 109 e acum in parlament cu o serie de amendamente care ar trebui să-i imbunătățească impactul. Imediat ce iese OUG 109 ameliorat să vedem in ce fel putem imbunătăți aplicarea lor. Am notat şi celelalte puncte apropo de OUG 71 cu drepturile băneşti pentru invățămant, o discuţie am avut-o deja cu Ministerul de Finanţe şi cu Ministerul Invăţămantului să vedem ce soluţii pot fi găsite; oricum nu numai in cazul acesta şi in alte cazuri, după cum am mai spus-o, situația bugetului pe anul acesta e una foarte complexă, e un buget foarte strans, de aceea nu ştiu la ce angajamente noi ne putem asuma. Cred că am cam trecut in revistă lucrurile, pe partea de fonduri europene şi ce se poate face o să vă spună şi domnul vicepremier pe parte de program operaţional regional şi doamna ministru pe celelalte programe. Vă mulţumesc şi eu pentru colaborare şi sunt dispus atat punctual, cat şi pe anumite chestiuni orizontale pe care le-aţi ridicat să le discutăm in mod specific. Eu o să-mi continuu şi o să incerc să-mi fac un obicei din asta, a ne deplasa din cand in cand, cel puţin o dată pe lună, dacă nu mai des, impreună cu domnul vicepremier şi cu alţi miniştri la nivel local in anumite judeţe unde să avem discuţii aplicate cu dvs. pe anumite chestiuni locale pe care le putem rezolva. /...;/ Dacian Cioloş: Oricum legătura dintre Transilvania şi Moldova, clar că trebuie gandită ca o prioritate. Va trebui să vedem, cum v-am spus, nu vreau să vin cu precizări pană cand nu vedem şi soluţia bugetară de finanţare, pentru că pe fondurile europene, după cum ştiţi, in masterplan fondurile sunt deja angajate şi nici măcar nu avem finanţarea ca să acoperim măcar ceea ce am prevăzut deja in masterplan. Bugetul de stat, in perioada imediat următoare, suportă destul de puțină presiune suplimentară şi atunci ne gandim la niște soluții de finanțare şi imediat ce - avem cateva piste de reflexie - şi imediat ce avem soluţia o să venim şi public cu cateva idei, dar ne gandim. Discuția este un pic mai complexă, dar un lucru e clar, ne gandim la treaba asta, e important ca Moldova să poată să fie legată de Ardeal şi de restul ţării. *** Declaraţiile premierului Dacian Cioloş, după intalnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din Romania Reporter: Domnul ministru Achim Irimescu, un membru important al cabinetului dvs. a făcut o serie de acuzații la adresa...; Dacian Cioloș: Trebuie să-și asume declarațiile pe care le-a făcut. In primul rand, pe mine mă interesează ce face domnul Irimescu. I-am spus că are de accelerat procesul de plată a subvențiilor, de lansare a Programului de Dezvoltare Rurală. Acestea sunt lucrurile care mă interesează. Declarațiilor personale ale dansului nu sunt in numele guvernului pentru că nu a avut mandat sau nu a informat guvernul legat de aceste lucruri. Sunt afirmații personale pe care o să și le asume. 2016-04-04 16:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a1488.jpgMesajul premierului Dacian Cioloș cu prilejul Zilei NATO în RomâniaȘtiri din 03.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierul-dacian-ciolo-cu-prilejul-zilei-nato-in-romaniaMarcăm astăzi Ziua NATO in Romania. După 12 ani de apartenență la Alianța Nord-Atlantică, Romania este un aliat apreciat, care participă activ la consolidarea Alianței. Provocările de securitate din regiune și din intreaga lume au evoluat intr-o direcție care confirmă necesitatea intăririi capacității NATO de descurajare a conflictelor şi de apărare, inclusiv pe flancul estic. Romania s-a angajat și este pregătită să contribuie la acest obiectiv, cu propuneri concrete, in perspectiva summit-ului NATO care va avea loc in luna iulie, la Varșovia. De asemenea, operaționalizarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă de la Deveselu și transferul acesteia către NATO sunt in grafic. Prezența acestui sistem pe teritoriul romanesc și, implicit, al NATO, nu trebuie insă interpretată ca o amenințare la adresa unei țări anume, ci ca un sistem defensiv in fața unor potențiale amenințări externe. Și, nu in ultimul rand, guvernul menține angajamentul făcut ca țară, odată cu aderarea la NATO, de creștere a capacității operaționale a armatei, coroborat cu alocarea fondurilor necesare pentru inzestrarea corespunzătoare a armatei, dar și pentru creșterea calității vieţii militarilor. Astăzi este momentul să le mulțumim tuturor celor care au contribuit prin eforturile și profesionalismul lor la respectul de care se bucură Romania in randul statelor aliate și să omagiem jertfa militarilor romani căzuți la datorie in teatrele de operațiuni ale NATO. 2016-04-03 15:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-03-03-24-14big_sigla_guv_albastru.pngZiua Internațională de Conștientizare a AutismuluiȘtiri din 02.04.2016http://gov.ro/ro/stiri/ziua-internationala-de-con-tientizare-a-autismuluiAstăzi se implinesc 9 ani de la prima celebrare a Zilei Internaţionale de Conştientizare a Autismului. Este deja tradiție recunoașterea unei realități sensibile pentru orice comunitate și manifestarea susținerii față de persoanele care suferă de autism din partea statelor, instituțiilor și oamenilor obișnuiți. In prezent, in intreaga lume, sunt peste 70 de milioane de oameni cu autism, 1 din 160 de copii are o tulburare din spectrul autismului (TSU), iar, in Romania, sunt declarate oficial aproximativ 8000 de persoane cu un astfel de diagnostic. De aceea, autismul, in acest moment, ne privește pe toți. Trăim langă acești oameni sau langă cei din familia lor și avem cel puțin datoria morală de a-i ajuta să se integreze și să-și păstreze speranța. Persoanele cu autism sunt doar diferite, iar a fi diferit nu trebuie să reprezinte o culpă sau un motiv de discriminare. Fiecare ființă umană are valoare. A o remarca și a-i crea condițiile să se dezvolte este, inainte de toate, uman, dar și un semn de sănătate și inteligență socială. De aceea, salutăm eforturile asociațiilor de profil și voluntarilor din cadrul acestora, care participă la redarea speranței celor care suferă de autism și familiilor lor. Salutăm responsabilitatea socială, conștiința. Guvernul se alătură campaniei internaţionale Light It Up Blue, prin iluminarea Palatului Victoria in albastru, in această seară, pentru a marca Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. 2016-04-02 15:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-04-04-07-51-06big_1.jpgÎntâlnire privind Investiția Teritorială Integrată Delta DunăriiȘtiri din 31.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/intalnire-privind-investitia-teritoriala-integrata-delta-dunarii Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș la inceputul intalnirii privind Investiția Teritorială Integrată Delta Dunării [Check against delivery] Bună ziua și bine ați venit, Am organizat astăzi această intalnire ca să discutăm despre un proiect pe care eu, cel puțin, il urmăresc de mai multă vreme, de mai mulți ani, inclusiv de cand eram la Comisia Europeană. Am fost de mai multe ori in Delta Dunării și am considerat intotdeauna că, dincolo de protecția asigurată la nivel internațional prin definirea Rezervației Biosfera Delta Dunării, noi, in Romania, avem o responsabilitate mare pentru a face din acel spațiu, dincolo de rezervație, a face un spațiu de dezvoltare care să respecte și pe oamenii care locuiesc acolo, să respecte și valorile naturale pe care le avem acolo și să fie un spațiu de dezvoltare socio-economică și de mediu. De aceea, cred că alegerea pe care in cele din urmă Romana a făcut-o, să creeze, folosind fondurile europene, un instrument teritorial de investiții, adică să accepte să rezerve fonduri din mai multe programe operaționale, din fonduri europene, să le rezerve pentru Delta Dunării și să le integreze intr-o abordare strategică, integrată, e o alegere bună și aș vrea in lunile următoare să ne asigurăm că această abordare capătă și viață și că incepe să dea rezultate și că putem incepe să finanțăm proiecte. Știu că s-a lucrat in acești ultimi doi ani pe elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, s-a lucrat cu Banca Mondială, cu expertiza guvernamentală și prin consultări intense cu diferiți actori la nivel local, acolo, in Deltă, cu autorități locale, cu organizații neguvernamentale, cu actori economici și că pornind de la această strategie, apoi s-a gandit acest instrument teritorial de investiții luand bani de la diferite programe operaționale pentru a putea construi acest program integrat pe Delta Dunării. Zilele trecute, am avut o intalnire de consultare cu cateva organizații neguvernamentale din Deltă, organizații profesionale ale pescarilor, organizații de protecția mediului, cu cateva autorități locale și astăzi aș vrea să avem o discuție despre cum să pregătim lansarea, o dată, aprobarea acestei strategii pe care s-a lucrat, să vedem dacă mai e ceva de ajustat și apoi să asigurăm o corelare mai bună intre această strategie și alocările pe priorități in cadrul acestui instrument teritorial de investiții. Am avut cateva schimburi de idei cu domnul Teodorescu și ințeleg abordarea că atunci cand vorbim de această zonă nu e vorba doar de Delta strict intre cele trei brațe, ci de toată zona protejată care se duce din Tulcea pană in Constanța, asta din punct de vedere al mediului; din punct de vedere economic și de dezvoltare teritorială, sigur că trebuie să ne referim nu doar la spațiul dintre cele trei brațe, ci și la zona, să spun, continentală care inconjoară Delta, insă pentru mine e important ca la sfarșitul acestui proces să avem intr-adevăr un proiect de dezvoltare al Deltei care să permită oamenilor să rămană acolo, cei care doresc, să aibă din ce să trăiască din punct de vedere economic, să dimensionăm proiectele pe care le vom finanța in așa fel incat să avem in vedere și infrastructura de transport, și infrastructura socială și de educație, dar și fonduri, alocări financiare suficiente pentru partea de dezvoltare economică și să gandim toată această parte, o dezvoltare economică durabilă care să țină cont de specificul Deltei, și anume, de faptul că trebuie să găsim soluții care să permită conservarea - și conservarea resurselor naturale, dar și conservarea unor tradiții care și-au demonstrat viabilitatea in cursul timpului. Și din punctul acesta de vedere cred că și atunci cand abordăm pescuitul trebuie să avem o abordare specifică pentru Deltă, și cand abordăm turismul, dezvoltarea turismului și ecoturismului, trebuie să ținem cont de specificul Deltei; de acolo, și cand abordăm infrastructura, să vedem ce soluții sunt pentru ca infrastructura să ajute la dezvoltarea economică, dar să nu distrugă partea naturală. Deci, acestea sunt aspectele pe care aș vrea să le discutăm, de aceea am invitat, dincolo de conducerea acestei asociații care va asigura gestiunea instrumentului teritorial de investiții am invitat reprezentanții tuturor instituțiilor, ministerelor care au o implicare in implementarea acestei strategii, impreună cu domnul vicepremier Dincu, care are rolul esențial și pentru că e programul operațional sectorial implicat, dar și pentru că este vorba de o dezvoltare teritorială, doamna ministru Răducu, de la Fonduri Europene, ca să vedem cum adaptăm mai bine acest instrument pentru specificul Deltei și, la fel, ghidurile. Una din concluziile pe care le-am tras din discuțiile cu organizațiile de acolo este că unele ghiduri sunt gandite pentru programele operaționale la nivel național, dar nu au elemente care să țină cont și de specificitatea de acolo, din Deltă, și atunci va trebui, doamna ministru, să ne gandim cum adaptăm, eventual, părți din ghiduri sau ghiduri specifice pentru acest instrument teritorial de investiții. Aș vrea să discutăm, spunea domnul Teodorescu, și de proiecte mari de infrastructură care să lege mai bine această zonă, Dobrogea, in general, și Delta, in special, de restul țării și să vedem și acolo in ce stadiu ne aflăm, ca să putem lansa aceste proiecte. Vă mulțumesc că ați răspuns invitației. 2016-03-31 15:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_delta.jpgPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu Klaus Mangold, Mangold Consulting GmbH, fost președinte al grupului DaimlerChrysler Services AG și al Comitetului de Est al Economiei GermaneȘtiri din 31.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-klaus-mangold-mangold-consulting-gmbh-fost-pre-edinte-al-grupului-daimlerchrysler-services-ag-i-al-comitetului-de-est-al-economiei-germane 2016-03-31 12:25:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_poza.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la prezentarea raportului anual al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)Știri din 29.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-prezentarea-raportului-anual-al-agentiei-nationale-de-administrare-fiscala-anaf Discursul premierului Dacian Cioloș in cadrul prezentării raportului anual al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) [Check against delivery] Dacian Cioloş: Mulţumesc, domnule preşedinte, doamnă ministru, domnule procuror general, domnule Anghel, doamnelor şi domnilor, Am ţinut să vin la o astfel de intalnire cu dvs., cei care lucrați in ANAF, de mai multă vreme, pentru că am vrut să vă spun şi dvs. ceea ce am spus conducerii ANAF, de fiecare dată cand am avut intalniri cu danşii de cand sunt prim-ministru, că am incredere totală in modul in care inţelegeţi să vă faceţi treaba in mod onest, cinstit, transparent şi că, atata vreme cat vă veţi asuma in acest fel responsabilităţile pe care le aveţi, veţi avea toată susţinerea guvernului şi a prim-ministrului. Cred că ANAF are toate atuurile să poată să fie considerat unul din promotorii unei administraţii publice romaneşti moderne şi eficiente. Aţi cunoscut un proces de restructurare, de modernizare, sunteţi incă in acest proces de restructurare şi de modernizare şi, deja, in ultima vreme, aţi demonstrat că, folosind aceste instrumente moderne pe care le aveţi la dispoziţie, cu competenţă şi cu onestitate vă puteţi face treaba. E un proces de reformă care trebuie să continue şi acesta a fost mesajul pe care l-am transmis şi domnului preşedinte, că această reformare a ANAF trebuie să se clădească pe acei piloni, pe acei oameni din structură care inţeleg să-şi facă treaba in mod cinstit, onest, transparent, fără să abuzeze de o putere pe care o au, dar fără să inchidă ochii sau să fie prea flexibili atunci cand, reprezentand o instituţie a statului, trebuie să fie in măsură să ia decizii şi să tranşeze. Pe de altă parte, ANAF-ul trebuie să fie şi un partener, in primul rand un partener al mediului economic, al mediului de afaceri, pentru că, in general, statul şi bugetul statului depind foarte mult de modul cum sectorul economic se dezvoltă, de modul cum sectorul economic işi face treaba; şi asta nu trebuie să uităm niciodată, că noi toţi, cei care lucrăm in funcţia publică, o facem folosind banii contribuabililor, şi asta inseamnă nu doar că trebuie să cheltuim banii contribuabililor intr-un mod cat mai eficient, dar trebuie să invăţăm din ce in mai mult să fim transparenţi şi in modul in care colectăm banii contribuabililor, şi in modul in care ii cheltuim. Şi, din acest punct de vedere, ANAF-ul joacă un rol central, pentru că sunteţi in prima linie in contact cu contribuabilii, atunci cand colectaţi aceste taxe, impozite, care sunt obligaţii ale celor care işi desfăşoară activitatea economică in Romania, obligaţii nu faţă de o persoană sau alta, ci obligaţii faţă de stat şi faţă de societate. Şi, in aceeaşi măsură, şi noi, toţi cei care lucrăm in administraţia publică, avem obligaţii faţă de stat, faţă de societate, faţă de contribuabil, să spunem şi in ce fel colectăm aceste taxe şi in ce fel le utilizăm. Deci, din acest punct de vedere, tot acest proces in care vă aflaţi, de predictibilitate a modului in care vă faceţi treaba, pentru ca cei care plătesc taxe să inţeleagă cat mai clar modulin care acest lucru se intamplă, modul de predictibilitate, de transparenţă in care vă desfăşuraţi activitatea, de simplificare birocratică, toate acestea sunt elemente ale reformei in cadrul ANAF, care trebuie să continue. Şi veţi avea din acest punct de vedere tot sprijinul Guvernului. Această modernizare a activităţii ANAF arată deja rezultate nu doar legate de modul in care mediul economic percepe ANAF, chiar dacă aici mai sunt incă anumite lucruri care pot fi imbunătăţite, dar comportamentul dvs., fermitatea şi claritatea, atunci cand trebuie să aplicaţi legea, sunt lucruri care vor duce la creşterea increderii cetăţenilor in activitatea dvs. Pe de altă parte, tot acest proces de transparentizare, de obiectivare a activităţii dvs. prin informatizare va duce nu doar la reducerea costurilor activităţii administrative pe care o desfăşuraţi, dar va duce mai ales la creşterea gradului de incredere. Şi, din acest punct de vedere, am semnale clare din mediul economic că faptul de a continua pe această cale a informatizării va duce la predictibilitate in ceea ce faceţi şi, cu siguranţă, va duce şi la creşterea eficienţei activităţii dvs. Cred că este important să inţeleagă toată lumea că ANAF nu este un organ represiv, ci este un partener şi trebuie să fie un partener al mediului de afaceri, un partener care acţionează pe baza unor reguli foarte clare, reguli care sunt stabilite de legiuitor. Deci, in primul rand, faptul că ANAF aplică legea şi o aplică avand la capătul firului oameni, care sunteţi dvs. şi care sunteţi in contact cu mediul de afaceri. Şi aceasta inseamnă că acest grad de umanitate, corelat cu fermitate in aplicarea legii, ar trebui să intărească increderea in instituţia dvs. şi să ducă la dezvoltarea acestui parteneriat care se dezvoltă cu mediul de afaceri. Prin modul in care acţionaţi, puteţi nu doar să asiguraţi bugetul statului de resursele necesare, dar, sunt convins, puteţi şi să fiţi parte a acelor structuri, instituţii şi măsuri care să dea incredere investitorilor că Romania și mediul economic din Romania este un spaţiu in care pot să-şi investească resursele şi in care pot să-şi conducă in condiţii de eficienţă şi predictibilitate afacerile. Şi, in felul acesta, cred că ar avea toată lumea de caştigat. Sigur, de ce să nu o spun, mă aştept de la dvs., şi in anul care vine, la o imbunătăţire a activităţii, la o creştere a gradului de colectare, dar o creştere a gradului de colectare mai ales prin reducerea evaziunii fiscale. Aveţi instrumente şi aţi demonstrat că sunteţi eficienţi din acest punct de vedere şi cred că acest lucru, imbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale, prin modul in care acţionaţi, se poate face fără a crea teamă in randul celor care știu să-și facă treaba in mod corect. Mi se pare semnificativ faptul că gradul de conformare voluntară la plată a crescut semnificativ şi sper să putem imbunătăţi şi in continuare acest grad de conformare şi din punct de vedere al numărului celor care se conformează voluntar, dar şi din punct de vedere al volumului taxelor şi obligaţiilor care sunt plătite prin această conformare voluntară. Este important să aveţi o abordare echilibrată in mediul de afaceri, atat asupra micilor contribuabili, cat mai ales asupra marilor contribuabili, fără ca aceasta să insemne, așa cum v-am spus, o presiune artificială asupra lor. Dar cred că trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că aveţi instrumentele să puteţi să vă duceţi la bun sfarşit misiunea şi că aveţi, in acelaşi timp, şi instrumentele să fiţi un partener al mediului de afaceri, să fiţi aplecaţi la observaţii şi la sugestii care pot să ducă la imbunătăţirea activităţii pe care o desfăşuraţi. Totodată, este important să continuaţi să colaboraţi cu acele instituţii ale statului care aplică legea şi să aveţi şi sprijinul acelor instituţii, aşa cum, la randul dvs., să puteţi să le acordați sprijinul. Doresc să vă felicit pentru modul in care v-aţi desfăşurat activitatea anul trecut şi să imi exprim increderea că acest proces de modernizare şi de evoluţie a ANAF va continua, pentru că aveţi toate premisele să deveniţi, aşa cum v-am spus, o instituţie-simbol - aş spune - a modului in care o structură care a fost in anii precedenţi mult blamată, obiectiv sau subiectiv, să inceapă să fie din ce in ce mai mult apreciată pentru modul in care işi desfăşoară activitatea. Acest mod transparent, didactic, pedagogic, de a vă indeplini misiunea, sunt convins că va folosi atat percepției mai corecte a ceea ce reprezentaţi dvs. in societate, dar va contribui, cum spuneam, şi la increderea pe care societatea să o aibă in dvs., pentru că sunteţi una din instituţiile care aflate in prima linie reprezentand statul in contact cu cei care sunt activi in societate. Incă o dată, vă mulţumesc. Felicitări şi vă urez mult succes şi in acest an! Mulţumesc. Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Reporter: V-aţi mai gandit la o eventuală demitere a dlui Arafat? Dacian Cioloş: V-am spus că nu mă gandesc la o demitere sau la o numire in contextul ăsta. Eu vreau să văd cum putem imbunătăţi sistemul, in primul rand, pentru că acolo nu e vorba doar de un om, e vorba de cum funcţionează un sistem. Am cerut acum Corpului de Control să aibă discuţii de clarificare şi cu MI şi cu Ministerul Sănătăţii, să vedem ce date sau ce elemente in plus avem faţă de concluziile pe care le-a tras Corpul de Control şi, probabil, săptămana viitoare o să am o discuţie cu toată lumea ca să vedem ce măsuri de imbunătăţire a sistemului putem lua pentru perioada următoare. Reporter: Dar nu vi s-a părut că v-a atacat destul de dur, pentru că aţi spus că... Dacian Cioloş: Nu, nu mi s-a părut. Nu ştiu, multă lume are impresia că noi trăim acolo, in guvern, intr-un conflict permanent, să dăm afară oameni, să ii numim pe alţii. Nu, nu mi se pare. Am avut tot timpul discuţii foarte civilizate cu dl Arafat şi, incă o dată, cred că cei care au responsabilităţi in guvern trebuie să-şi concentreze atenţia pe ceea ce e de făcut in guvern şi nu pe tot felul de astfel de dezbateri. Dezbaterile sunt foarte utile, dar deciziile se iau in instituţii şi instituţiile trebuie să-şi asume responsabilitatea. Reporter: Cum comentaţi informaţiile că la atentatele de la Bruxelles şi nici la Paris nu au fost folosite cartele prepay din Romania? Dacian Cioloş: Nu ştiu dacă au fost folosite la atentatele de la Bruxelles şi n-am spus niciodată lucrul ăsta. Am văzut toate discuţiile care au fost de fapt interpretări a ceea ce am spus... Eu am spus şi am avut informaţia asta de la SRI, nu-i niciun secret, că in pregătirea unor atentate au fost folosite şi cartele prepay din Romania. N-am spus că au fost la Bruxelles sau in altă parte, pentru că nu ştiu lucrul ăsta. Şi vreau să fie foarte clar: nu am sau n-am avut niciun interes sau n-am vrut, n-am avut niciun obiectiv ascuns, atunci cand am spus lucrurile astea. Cred că e important să ne invăţăm in societatea romanească să discutăm aşezat şi să luăm decizii in cunoştinţă de cauză. Nici n-am spus că trebuie luată o decizie sau alta. Am spus că avem nevoie de o dezbatere in societatea romanească cu cărţile pe masă, pe astfel de lucruri. Nu am spus-o nici pentru că aş fi, cum am văzut unele interpretări, că sunt acum ofiţer acoperit, pentru că am spus de lucrurile astea. N-am fost şi nu sunt şi n-o să fiu niciodată şi nu pentru asta spun nişte lucruri. Spun pentru că eu cred că trebuie să ne insănătoşim şi să lăsăm deoparte, pe cat posibil, astfel de intepretări, de teoria conspiraţiei, că iese un prim-ministru să spună nişte lucruri, pentru că are ceva ascuns să promoveze. Am spus că vreau să avem o dezbatere pe subiectul ăsta. Nu guvernul ia decizia aici, ci parlamentul ia decizia. Societatea trebuie să fie in cunoştinţă de cauză atunci cand se discută anumite lucruri şi aşa aş vrea să fie interpretat ceea ce am spus, nu intr-un alt fel. Vă mulţumesc. 2016-03-29 13:11:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_8815.jpgProiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, postat spre consultare publicăȘtiri din 28.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/proiectul-legii-privind-abilitarea-guvernului-de-a-emite-ordonante-postat-spre-consultare-publicaCOMUNICAT DE PRESĂ Departamentul pentru Relația cu Parlamentul a postat astăzi, spre consultare publică, proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Potrivit proiectului de act normativ, Guvernul este abilitat ca pe perioada vacanței parlamentare din această vară să emită ordonanţe in domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:  Finanțe publice și economie  Dezvoltare regională și administrație publică  Afaceri interne  Justiție  Muncă și protecție socială  Cultură  Fonduri europene  Agricultură și dezvoltare rurală  Sănătate  Comunicații și societate informațională  Administrarea patrimoniului protocolului de stat Persoanele interesate pot trimite in scris propuneri, sugestii şi opinii cu valoare de recomandare, la sediul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul (Bucureşti, Piaţa Victoriei, nr. 1, sector 1) sau prin fax la nr. 021.316.42.27, pană la data de 11 aprilie. Proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi Expunerea de motive vor putea fi consultate pe site-ul www.drp.gov.ro şi la sediul Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. 2016-03-28 18:13:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-28-06-12-15big_sigla_guv_albastru.pngPremierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu Sardar Ayaz Sadiq, președintele Adunării Naționale a Republicii Islamice PakistanȘtiri din 28.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-s-a-intalnit-cu-sardar-ayaz-sadiq-pre-edintele-adunarii-nationale-a-republicii-islamice-pakistan 2016-03-28 16:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-28-06-38-07big_dsc_8662.jpgGuvernul României a marcat Ziua Internaţională a Luptei împotriva Epilepsiei prin iluminarea Palatului Victoria în purpuriuȘtiri din 26.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-a-marcat-ziua-internationala-a-luptei-impotriva-epilepsiei-prin-iluminarea-palatului-victoria-in-purpuriuGuvernul Romaniei a marcat Ziua Internaţională a Luptei impotriva Epilepsiei, cunoscută sub denumirea de ‪#PurpleDay‬, prin iluminarea Palatului Victoria in purpuriu, pentru al patrulea an consecutiv. Gestul simbolic arată solidaritatea executivului cu cei care suferă de epilepsie, boală care afectează unul din 100 de oameni, la nivel mondial. 2016-03-26 11:56:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_8641-edit-edit-2-2.jpgFinalizarea proiectului: Servicii de Informare şi Consultanţă oferite de Banca Mondială în sprijinul înfiinţării unui Sistem de Implementare a Priorităţilor (Delivery System)- Cod SMIS 49976Știri din 25.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/finalizarea-proiectului-servicii-de-informare-si-consultanta-oferite-de-banca-mondiala-in-sprijinul-infiintarii-unui-sistem-de-implementare-a-prioritatilor-delivery-system-cod-smis-49976Secretariatul General al Guvernului a finalizat implementarea proiectului - Servicii de Informare şi Consultanţă oferite de Banca Mondială in sprijinul infiinţării unui Sistem de Implementare a Priorităţilor (Delivery System)- Cod SMIS 49976, proiect finanțat din FEDR, prin Programul Operaţional - Asistență Tehnică. Obiectivul proiectului a vizat imbunătățirea performanțelor Guvernului Romaniei in implementarea politicilor publice și domeniilor de furnizare a serviciilor cheie, prin sprijinirea creării unui Sistem de Implementare a Priorităţilor (Delivery System) și a unei Unităţi de Implementare (Delivery Unit). Proiectul a fost implementat in perioada 2014 - 2015 şi a avut o valoare totală eligibilă de 22.422.186,66 lei, din care: asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional - Asistență Tehnică: 16.816.640,00 lei (75%) cofinanţare proprie a beneficiarului: 5.605.546,66 lei (25%) Rezultatele principale ale proiectului au vizat: inființarea și operaționalizarea unui Sistem de Implementare a Priorităţilor, la nivelul Cancelariei Primului-ministru; elaborarea unui manual operativ al Sistemului de Implementare a Priorităţilor, care cuprinde linii directoare şi proceduri pentru stabilirea termenelor şi formatelor de raportare şi monitorizare efectivă a progreselor inregistrate in cadrul implementării priorităţilor selectate, precum şi protocoale pentru soluţionarea problemelor de implementare; un set de rapoarte referitoare la obiectivele și opțiunile corespunzătoare domeniilor prioritare selectate, respectiv a) implementarea reformelor in sectorul energetic, orientate spre imbunătățirea guvernării intreprinderilor de stat din sector, protecția consumatorului și crearea unei strategii energetice; b) susţinerea unei reforme bine orientate in cadrul sistemelor de achiziţii publice, cu accent pe implementarea masivă a practicilor de e-achiziţie; c) promovarea unor politici de ocupare a forței de muncă pentru tineri bazate pe acțiuni orientate spre creșterea gradului de conștientizare a oportunităților, inregistrare și angajare, imbunătățirea coordonării și impactului implementării la nivel local şi d) susţinerea eforturilor permanente de imbunătăţire şi modernizare a sistemelor de colectare a taxelor şi impozitelor, cu accent pe ameliorarea serviciilor destinate contribuabililor şi utilizarea pe larg a soluţiilor e-guvernare automatizate; un set de rapoarte care cuprind recomandări aplicabile privind implementarea instrumentelor de colectare a datelor referitoare la opiniile mediului de afaceri și al cetăţenilor, precum și criteriile şi metodologiile convenite pentru restrangerea obiectivelor şi sub-obiectivelor din domeniile prioritare selectate; un set de planuri de implementare, cu accent pe rezultatele specifice măsurabile din fiecare dintre domeniile prioritare selectate, care au rezultat din activitatea participativă cu factorii implicaţi şi cu agenţiile guvernamentale relevante; o strategie de comunicare destinată publicului extern şi publicului intern, impreună cu rapoarte periodice conținand recomandări privind implementarea eficientă şi imbunătăţiri ce pot fi aduse strategiei. CONTACT: Secretariatul General al Guvernului, Piaţa Victoriei nr. 1, sector 1, Bucureşti, Tel.: 021. 314 34 00; www.sgg.ro Persoană de contact: Gabriel Popa, manager proiect, tel: 021. 314 34 00 / int. 1443, email: gabriel.popa@gov.ro Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013 2016-03-25 13:27:00http://gov.ro/fisiere/În semn de solidaritate cu poporul belgian, astăzi, în România, a fost declarată zi de doliu naţionalȘtiri din 24.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/in-semn-de-solidaritate-cu-poporul-belgian-astazi-in-romania-a-fost-declarata-zi-de-doliu-nationalIn semn de solidaritate cu poporul belgian, astăzi, in Romania, a fost declarată zi de doliu naţional. Guvernul Romaniei şi instituţiile publice au coborat steagul in bernă, iar pe Palatul Victoria a fost proiectat steagul belgian, după căderea serii. 2016-03-24 20:27:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_palat-victoria.jpg”Activarea Potențialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative din România”Știri din 22.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/activarea-potentialului-economic-al-sectoarelor-culturale-i-creative-din-romaniaCOMUNICAT DE PRESĂ Activarea Potențialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative din Romania Premierul Dacian Cioloș a participat, in această dimineață, la deschiderea inițiativei pentru Activarea Potențialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative din Romania către toți stakeholderii interesați și la lansarea studiului Sectoarele culturale și creative din Romania. Importanța economică și contextul competitiv evenimente ce au avut loc la NOD Makerspace (fosta Fabrică de bumbac). Inițiativa lansată astăzi, demarată de Cancelaria Primului-ministru, impreună cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și Ministerul Culturii, s-a concretizat printr-un Grup de lucru informal și un Plan de lucru pe termen scurt și mediu. Prima intalnire a Grupului de lucru a avut loc in data de 20 ianuarie 2016. In scurt timp, demersul a prins contur și, pe fondul unui interes crescut din partea tuturor stakeholder-ilor, la nici două luni de la lansare, grupul de lucru s-a transformat intr-o adevărată comunitate, care reunește actori semnificativi din mediul public și privat, la cel mai inalt nivel. Grupul este, se asemenea, prezent in spațiul virtual, pe Facebook. In acest context, astăzi inițiativa se deschide către toți stakeholder-ii interesați, pornind de la premisa că autoritatea publică se poziționează ca facilitator și catalizator al inițiativei private, ca determinant al dezvoltării sectorului creativ și cultural. Activități și inițiative care fac parte din activitățile grupului de lucru: Studiul lansat astăzi, Sectoarele culturale și creative din Romania. Importanța economică și contextul competitiv, realizat de către Ministerul Culturii (Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală), continuă analizele derulate anual incă din 2008 in domeniul contribuției economice a sectoarelor culturale și creative și anunță următorul livrabil, in curs de elaborare in cadrul Grupului de lucru. Cartea Albă a Sectoarelor culturale și creative In prezent, in Romania nu există un cadru coerent pentru susținerea sectoarelor culturale și creative, astfel incat acestea nu sunt nici cunoscute, nici ințelese ca domeniu transversal, care are ca principal determinant creativitatea, sub toate formele ei. Cartea Albă este in curs de elaborare și se estimează lansarea acesteia in a doua jumătate a anului 2016. Anunțarea liniei de finanțare Romania Creativă (iunie 2016) Finanțat din Fondul Social European, programul Romania Creativă are o valoare de 35 milioane euro și este dedicat sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale și creative. Anunțarea task-force-ului Creativitate in administrație (follow-up și legătura cu Comisia de tăiat hartii) Reforma administrației publice continuă prin simplificarea și facilitarea interacțiunii online cu cetățenii și firmele. GOV.RO se dorește un punct unic de contact (website) pentru cetățeni și firme, pentru informații și servicii, iar realizarea lui are nevoie de sprijinul comunității creative. Alte livrabile in pregătire, ce urmează a fi lansate in 2016: * Ghiduri pentru autoritățile contractate pentru achiziția de servicii și bunuri creative, precum software personalizat sau servicii de branding și publicitate * Ghiduri pentru firmele din domenii creative pentru facilitarea ințelegerii și conformării la cadrul fiscal și administrativ * Maparea competențelor creative și actualizarea Nomenclatorului Ocupațiilor (inițierea procesului) Discursul premierului Dacian Cioloş, la lansarea studiului Sectoarele culturale și creative din Romania. Importanța economică și contextul competitiv [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua. Daţi-mi voie, inainte de a intra in subiectul de astăzi, să imi exprim intreaga compasiune şi condoleanțe pentru victimele atentatelor de la Bruxelles de astăzi, de dimineaţă, şi să transmit toată susținerea din partea Guvernului Romaniei pentru autorităţile belgiene in greaua incercare prin care trec. Să imi exprim, incă o dată, speranța de solidaritate din partea intregii Uniuni Europene pentru ceea ce se intamplă in Belgia şi pentru perioada dificilă prin care trecem. Cu atat mai mult, mobilizarea noastră pentru lupta impotriva terorismului prin orice mijloace trebuie să rămană la un nivel cat mai inalt. Vreau să vă spun că autoritățile romane au luat toate măsurile pentru a se asigura protecția cetăţenilor romani care trăiesc in Belgia. Am avut de dimineaţă o discuție cu dl ambasador Tinca, ambasadorul nostru la Bruxelles. Acolo, misiunile diplomatice ale Romaniei, atat ambasada, cat şi reprezentanța permanentă, sunt mobilizate să dea ajutor cetăţenilor romani care au nevoie. M-am asigurat că nu există victime cetățeni romani nici la aeroport, şi nici răniţi in staţia de metrou. Cetăţenii romani care erau in misiune la Bruxelles, in diferite vizite de lucru la Comisia Europeană, sunt in momentul de faţă la reprezentanţa permanentă. Am avut o discuţie cu cei de acolo, deci sunt in siguranță. Ministerul de Externe a mobilizat deja, la ambasada noastră la Bruxelles, celula de criză, precum şi numere de telefon la care rudele cetăţenilor romani care locuiesc in Belgia sau oricine are nevoie de informații pe care autorităţile romane le pot oferi să poată să o facă. Avem deja o echipă la aeroportul din Amsterdam, unde a fost deviată cursa Tarom de dimineaţă, care a aterizat deja. Deci avem echipă consulară acolo, care să ajute şi să dirijeze pasagerii care au sosit pentru Bruxelles, dar au aterizat la Amsterdam. Din informațiile pe care le am de la dl ministru Tobă - după cum ştiţi, Ministerul de Interne are caţiva ataşaţi de interne la Bruxelles, care au fost de dimineaţă la aeroport, la Zaventem -, din informaţiile pe care le avem, cursa Tarom işi luase deja zborul inainte de producerea atentatelor, deci nu ar trebui să fie afectați călători pasageri romani care erau in aeroport pentru a se intoarce acasă. Totodată, m-am asigurat, am avut o discuţie dimineaţă cu șeful Serviciului Roman de Informații, cu dl ministru Tobă. In Romania, lucrurile sunt sub control şi nu există, din informaţiile pe care le avem pană acum, riscuri pentru Romania. In schimb, i-am cerut dlui ministru Tobă şi ambasadorului Tinca să transmită Guvernului Belgiei disponibilitatea noastră pentru a-i sprijini in cazul in care au nevoie. Am avut in acest sens o discuţie şi cu dl președinte Iohannis şi impreună am decis nu doar să ne asigurăm că acordăm un sprijin direct romanilor care locuiesc acolo in caz de nevoie, dar vrem să sprijinim şi autorităţile belgiene, in cazul in care vor considera că este nevoie. Deci vreau să vă asigur, dincolo de toate, că facem toate demersurile pentru a ne asigura de protecția cetăţenilor romani, exprimandu-ne totodată solidaritatea la nivel european cu Guvernul Belgiei, cu cetățenii belgieni şi, incă o dată, compasiunea şi condoleanțele pentru victime şi pentru familiile acestora.Vă mulţumesc, vă propun să intrăm in subiect. Dragoş Pislaru: Doamnelor şi domnilor, bună dimineața! Numele meu este Dragoş Pislaru, sunt consilier de stat pe probleme economice in cadrul Cancelariei Primului-Ministru. Este un privilegiu să vă avem aici, intr-un spaţiu creativ, nu cred că există un loc poate mai potrivit pentru a transmite acest mesaj, această energie a creativității decat NOD Makerspace, şi mulțumim gazdelor noastre pentru efortul mare pe care l-au făcut pentru a termina reconstrucția acestei noi aripi, pe care puteți să o vedeţi sau poate deja aţi făcut-o, in care se vor strange noi talente. In această dimineaţă, avem cateva ocazii deosebite. Vom avea lansarea unui studiu, deja l-aţi văzut, este vorba de un studiu realizat sub egida Ministerului Culturii, Sectoare culturale şi creative din Romania. Importanța economică şi contextul competitiv. Nu există o modalitate mai bună pentru a putea să transmită acest mesaj de apropiere a statului de comunitatea creativă, dintre guvern şi creativ, intre firmele care au un mare aport in ceea ce privește dezvoltarea economică şi acest sector. De multe ori, au existat forţe care au ţinut această comunitate ușor izolată sau dezbinată. Iată, este un moment oportun să ne strangem, să ințelegem că putem conlucra, că nu suntem in lumi diferite, suntem intr-o zonă in care se impletesc dezvoltarea urbană, regenerarea urbană, creativitatea, lucrurile care țin de tot ceea ce inseamnă artă şi talent. Fără a prelungi această parte introductivă, o să avem ocazia să ascultăm cateva intervenţii din partea dlui prim-ministru, a ministrului culturii. Avem in sală, in acelaşi timp, privilegiul de a avea un alt membru al Cabinetului, dna Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, mulţumim foarte mult pentru participare. Il avem pe dl secretar de stat Claudiu Vranceanu şi, evident, pe dna Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Prin urmare, vom avea cateva intervenţii de poziţionare, după care o să avem o dezbatere, interacționand şi cu dumneavoastră, reprezentanții acestui sector. Fără alte cuvinte introductive, domnule prim-ministru, vă rugăm. Dacian Cioloş: Mulţumesc. Vreau să remarc şi prezenţa doamnei Andreea Vass in sală. E important să existe şi interesul şi sprijinul parlamentului pe aceste subiecte. Prezenţa mea aici, aşa cum spunea şi Dragoş, este, in primul rand un mesaj de recunoaştere şi de susţinere din partea Guvernului Romaniei pentru industriile culturale şi creative şi este mesajul cel mai important pe care vreau să-l transmit, pentru că domeniul in care activaţi, este unul dinamic, prin excelenţă, care presupune o implicare personală a celor care au idei şi o interferenţă cat mai redusă cu statul, cu autorităţile, cu administraţia, cu birocraţia, pentru că tot ceea ce am citat eu acum poate să limiteze capacitatea creativă. Insă, aţi devenit o forţă deja, aţi devenit o forţă nu doar in domeniul in care activaţi, in ceea ce faceţi, dar aţi devenit o forţă inclusiv din punct de vedere economic şi din punct de vedere social şi cred că e important ca şi autorităţile să se adapteze la această realitate, realitatea in care din valoarea adăugată brută industriile culturale şi creative realizează cam 7%, comparabil cu agricultura şi cu alte sectoare agricole, cu sectorul agroalimentar şi cu alte domenii. Deci, cu atat mai mult va trebui, pe viitor, impreună, să găsim mecanisme prin care să putem conlucra şi să vă putem sprijini, pur şi simplu, pentru ca dumneavoastră să vă puteţi face treaba in continuare cat mai bine, să fiţi cat mai creativi, cat mai imaginativi şi să facem in aşa fel incat această capacitate de creaţie şi de imaginaţie să aibă un impact cat mai pozitiv asupra dezvoltării societăţii romaneşti, a dezvoltării economiei. Industrie culturală şi creativă inseamnă festivalurile de muzică, inseamnă prezența muzicii romaneşti pe piaţă, inseamnă pictorii romani, artiştii romani, in general, care reuşesc să vandă foarte bine opere de artă, inseamnă designeri care sunt premiaţi din ce in ce mai mult şi in afară, inseamnă domeniul IT ş.a.m.d. Deci, sunt domenii care, iată, dincolo de valoarea lor culturală, de valoarea lor creativă, incep să aibă un impact pozitiv şi asupra dezvoltării economice. Guvernul vrea să susţină valorificarea acestui potenţial şi suntem conştienţi că pentru asta e nevoie de un cadru de reglementare care să fie favorabil industriei culturale şi creative. E nevoie de facilitarea accesului la finanţare atat din bugetul naţional, cat şi din fonduri europene. E nevoie de facilitarea accesului la piaţă sau, oricum, de a nu impiedica prin birocraţie, cum spuneam, accesul la piaţă. E nevoie de acţiuni din partea statului pentru a stimula educaţia şi crearea competenţelor creative in aceste domenii. Şi tocmai in această direcţie am hotărat, in urmă cu cateva săptămani, să creăm un grup de lucru care implică atat Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul Culturii, cat și Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri, care să identifice soluţiile prin care statul poate să stimuleze acest sector. Dar dincolo de ce poate să facă statul sau guvernul, in mod specific, e importantă capacitatea proactivă şi reactivă a comunităţii dumneavoastră. Şi chiar dacă, prin excelenţă, sectorul cultural-creativ inseamnă personalităţi foarte puternice, pentru că de acolo vine şi creaţia, ar fi foarte util ca, in ciuda sau cu punerea in valoare a acestor personalităţi puternice, să dezvoltaţi şi dumneavoastră comunitatea care vă reprezintă, pentru ca dumneavoastră inşivă şi impreună să putem identifica cele mai bune soluţii prin care acest sector să poată să fie sprijinit. Deci, asta presupune o incredere, atat intre dumneavoastră, in interiorul comunităţii dumneavoastră, cat şi construcţia unei increderi reciproce intre comunitatea dumneavoastră şi instituţiile statului, cu atat mai mult cu cat, cum vă spuneam, pot să inţeleg, poate să existe o anumită opacitate sau inerţie specifică administraţiei publice, specifică autorităţilor. Dar eu cred că putem găsi, cu imaginaţie din partea ambelor părţi, formele cele mai adecvate pentru a vă putea sprijini. In acest sens, vrem să construim cu dumneavoastră un parteneriat activ, prin care să identificăm soluţiile pe care vi le putem pune la dispoziţie şi să identificăm şi modalităţile cele mai benefice de a colabora, atat pentru dumneavoastră, cat şi pentru stat. Şi, cu siguranţă, se vor găsi astfel de modalităţi, inclusiv de oportunităţi de parteneriate şi aş vrea să vă dau un exemplu: cu siguranţă, domnul ministru Alexandrescu o să dezvolte acest subiect, in procesul de achiziţie a Cuminţeniei Pămantului, pe care Guvenul Romaniei il pregăteşte şi dorim să facem asta in totală transparenţă, şi subliniez totală transparenţă, şi a modului in care statul şi guvernul au avut şi au iniţiativa de a achiziţiona această operă de artă simbolică, nu doar pentru opera lui Brancuşi, dar şi pentru ceea ce inseamnă arta modernă romanească, dar şi pentru tot ce se va intampla pentru a finaliza acest proiect. Vă invităm şi pe dumneavoastră să ne daţi o mană de ajutor şi să folosiți industria culturală, creativă pentru a sprijini intrarea sau reintrarea in patrimoniul statului, in proprietatea statului a acestei opere de artă. Cu siguranţă, vom găsi şi alte modalităţi pe viitor şi, in acest sens, aşteptăm idei din partea dumneavoastră, aşteptăm observaţii, aşteptăm iniţiative şi pot să vă asigur că, cel puţin atat timp cat voi fi in fruntea acestui guvern, veţi avea toată deschiderea, nu doar la nivelul meu şi al Cancelariei, ci la nivelul intregului guvern. Vă mulţumesc! 2016-03-22 16:34:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_cultura.jpgComunicat de presă - aspecte esențiale ale raportului de control privind la intervenția de urgență la incendiul din clubul Colectiv din București în seara zilei de 30 octombrie 2015Știri din 22.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-privind-aspecte-esentiale-ale-raportului-de-control-privind-interventia-de-urgenta-la-incendiul-din-clubul-colectiv-din-bucure-ti-in-seara-zilei-de-30-octombrie-2015Documentul poate fi accesat aici. 2016-03-22 16:07:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-22-04-03-52big_sigla_guv_albastru_1.jpgPremierul Dacian Cioloș a avut o întrevedere de lucru cu Laura Boldrini, președintele Camerei Deputaților din Parlamentul ItalieiȘtiri din 22.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-avut-o-intrevedere-de-lucru-cu-laura-boldrini-pre-edintele-camerei-deputatilor-din-parlamentul-italiei 2016-03-22 16:02:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_8329.jpgMesaj al premierului Dacian Cioloș referitor la exploziile care au avut loc la Bruxelles în această dimineațăȘtiri din 22.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/mesaj-al-premierul-dacian-ciolo-referitor-la-exploziile-care-au-avut-loc-la-bruxelles-in-aceasta-dimineata- Guvernul pe care il conduc este profund șocat și preocupat de situația gravă produsă de exploziile de la Bruxelles, din această dimineață. Guvernul Romaniei condamnă cu fermitate aceste manifestări de violență și iși exprimă sprijinul pentru autoritățile belgiene și europene pentru a pune capăt unor asemenea situații și pentru consolidarea securității in spațiul european. De asemenea, Guvernul Romaniei transmite condoleanțe familiilor victimelor și asigură cetățenii că s-au luat toate măsurile necesare pentru consolidarea securității pe plan intern. Guvernul ține in permanență legătura cu comunitatea romaneasca de la Bruxelles prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și al Ambasadei Romaniei la Bruxelles. 2016-03-22 11:37:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-22-11-34-25big_sigla_guvern_albastru.pngLansarea "Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate", în județul AlbaȘtiri din 21.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-in-judetul-alba-la-lansarea-pachetului-de-politici-quot-clasa-de-mijloc-la-sate-quot Viziunea Guvernului Romaniei pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate Fișe de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate Creștere-consolidare-comunitate Prezentarea Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate - Ciugud 21 martie Pentru galeria foto completă a vizitei, accesați acest link. COMUNICAT DE PRESĂ Guvernul a lansat Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate Prim-ministrul Dacian Cioloș a lansat astăzi, in cadrul vizitei in județul Alba, Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, impreună cu viceprim-ministrul Vasile Dincu și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. Vizita a inceput cu o intalnire cu autoritățile locale, pe teme legate de administrația publică locală, modul in care pot fi folosite fondurile europene, și a continuat pe teren, la mici ferme, afaceri non-agricole și proiecte de infrastructură cu fonduri europene ce constituie exemple de bună practică in comuna Ciugud: 1) Proiectul de afacere non-agricolă avand-o ca manager pe doamna Dușa este o mică afacere de familie, care a luat ființă in 2010, prin accesarea de fonduri europene prin PNDR 2007-2013 - Măsura 312 Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro intreprinderi in spațiul rural. In primă fază, firma a accesat 100.000 de euro, cu care s-au achiziționat utilaje și cele necesare demarării activității. Domeniul de activitate este cel de producție publicitară. Datorită acestei investiții, trei dintre membrii familiei Dușa s-au intors din Spania. Gabriel Dușa este cel care se ocupă de bunul mers al firmei, accesand in urmă cu doi ani incă 100.000 de euro, in cadrul schemei de ajutor de minimis pentru dezvoltarea firmei. Firma a pornit la drum cu patru angajați. In acest moment, are nouă angajați și in implementare un alt proiect, pentru construcția unui nou spațiu de producție. Prin acest proiect se vor crea noi locuri de muncă. 2) Proiectul microfermă din localitatea Limba a inceput in 2011, prin accesare de fonduri europene in valoare de 25.000 de euro, prin PNDR - Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri. Ferma a inceput cu opt vaci, iar prin accesarea fondurilor europene s-a reușit mutarea acesteia in locația actuală. In prezent, ferma are un efectiv de 20 de vaci, cu timpul fermierul reușind să achiziționeze și un tractor modern din fonduri europene. De fermă se ocupă tanărul Dan Ioan și familia acestuia, care vor să depună un nou proiect prin care să realizeze o mini linie de producție a produselor lactate. 3) Proiectul de drumuri agricole. Pe parcursul anului 2011, in parteneriat cu două comune invecinate şi tot in baza unui proiect cu finanţare europeană (FEADR- Măsura 125 din PNDR 2007-2013), in valoare totală de peste 2 milioane euro, s-au amenajat şi s-au asfaltat 26 de km de drum agricol. Rezultatul: activitatea agricolă din zonă a crescut cu peste 80%, fiind infiinţate 11 ferme agricole noi, iar terenul arabil din zonă a ajuns să fie cultivat aproape in intregime. Modernizarea infrastructurii agricole cu finanţare europeană a continuat şi in perioada 2013-2015, cand au fost implementate prin Axa 4 - LEADER din PNDR alte două proiecte, in valoare totală de peste 400 000 euro, ce au vizat modernizarea a peste 5 km de drum agricol, drum ce deservește suprafeţe de exploatare din 3 sate aparţinătoare comunei. In acest moment, aceste drumuri agricole deservesc peste 1500 ha de teren agricol, ușurand semnificativ munca agricultorilor din această zonă. In aceeași perioadă, a fost implementat un alt proiect cu finanţare din PNDR - LEADER, in valoare totală de aproximativ 100 000 euro, avand ca obiectiv modernizarea rigolelor, a şanţurilor pentru scurgerea apelor in satul Drimbar, sat, de asemenea, aparţinător comunei Ciugud. 4. Proiectul noului sediu administrativ al comunei Ciugud este finanțat prin programul FEADR - AXA 4 - LEADER și va fi dat in folosință in cursul săptămanii viitoare. Valoarea proiectului este de 1.600.000 lei plus cofinanțarea din bugetul local. Decizia de a construi un nou sediu administrativ s-a luat după ce s-a constatat că actualul spaţiu nu mai permite desfăşurarea activităţii in condiţii optime. In cursul după-amiezei, la căminul cultural din satul Drimbar, comuna Ciugud, in cadrul conferinței, a fost prezentat conținutul pachetului de măsuri pentru Dezvoltarea clasei de mijloc la sate. Ciugud este o comună in care s-au intamplat multe lucruri cu fonduri europene in ultima perioadă. Mi se pare un exemplu bun referitor la modul in care pot fi folosite integrat diferite măsuri din programul de dezvoltare rurală, pentru a crea un concept de dezvoltare și nu doar pentru a finaliza un proiect, ici și colo. Avem nevoie de integrare la nivel local. Acest lucru nu se poate face din birou, de la București; de aceea, mi se pare potrivit să lansăm Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sat intr-un loc unde s-au intamplat deja multe lucruri pozitive, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș referitor la alegerea comunei Ciugud ca loc de lansare a pachetului. Pachetul iși propune să vină cu soluții inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi, cum ar fi: acordarea de vouchere pentru zilieri și meșteșugari independenți (metodă simplificată de plată a taxelor); dezvoltarea invățămantului profesional și tehnic agricol, implementarea programul Național Primul Utilaj Agricol; constituirea unor instrumente de garantare și creditare din surse naționale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism. - Acum 6 ani, cand am inceput să pregătim Reforma Politicii Agricole Comune, m-am gandit la un moment ca acesta. Ceea ce am făcut acolo, la Bruxelles, imi doream să se vadă peste caţiva ani de zile, in Romania. Ceea ce noi facem acum se bazează pe Reforma Politicii Agricole Comune şi pe ceea ce a fost gandit de guvernul anterior care a inceput să pregătească Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru a implementa reforma. Prin acest pachet preluăm măsurile care au fost gandite şi le adaptăm, intărim și implementăm efectiv. De ce clasă de mijloc? Pentru că, avem o agricultură bipolară de caţiva ani. Avem ferme foarte mari in anumite zone, dar, din păcate, in zonele agricole mari avem și - pungile de sărăcie foarte mari, avand la extrema cealaltă, fermele de subzistență. Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie - este exact ceea ce lipsește la noi și ceea ce-și propune acest pachet. De aceea ne-am fixat niște ținte clare și dorim să demarăm cateva proiecte concrete in acest an, a spus prim-ministrul in discursul de lansare a pachetului pentru - Dezvoltarea clasei de mijloc la sate. Discursul premierului Dacian Cioloș la conferința Pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, Căminul Cultural Sat Drimbar, comuna Ciugud [Check against delivery] Dacian Cioloş: Acum caţiva ani, şase ani, cand am inceput să pregătim reforma Politicii Agricole Comune, m-am gandit la un moment ca acesta, poate nu in configurația asta, dar m-am gandit la un moment ca acesta. Pentru că s-a spus de multe ori: ce a făcut Cioloş acolo, la Bruxelles, pentru Romania? Şi am spus atunci că ceea ce, eventual, am putut să fac impreună cu echipa, acolo, să se vadă in Romania in caţiva ani de zile şi o să se vadă in măsura in care există voință politică de a utiliza diferitele instrumente pe care le-am prevăzut acolo, in reforma Politicii Agricole Comune, adaptate la specificul şi la nevoile Romaniei. Şi exact asta am vrut să facem prin acest pachet de măsuri pentru a stimula dezvoltarea clasei de mijloc din Romania. Trebuie să fiu onest şi să spun că ceea ce noi facem acum se bazează şi pe ceea ce a fost gandit de guvernul precedent, care a inceput să pregătească Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi care, din fericire, zic eu, a avut ca obiectiv şi ca țintă orientarea unor măsuri spre dezvoltarea clasei de mijloc. Deci, ceea ce facem noi acum, este să preluăm aceste măsuri care au fost definite şi să le adaptăm puțin, după cum vedem noi lucrurile, să le adaptăm şi să intărim anumite lucruri care nu au fost, după părerea mea, suficient de bine subliniate acolo. De ce clasă de mijloc? De ce ne-am referit la asta şi de ce vizăm asta? Noi avem in Romania - şi o tot repetăm acum, de caţiva ani de zile - o agricultură bipolară. Avem ferme foarte mari in anumite zone şi după cum reiese acum inclusiv din studii, din analize, din păcate, in zonele agricole cu ferme mari, acolo avem şi pungile de sărăcie rurală cele mai mari, ceea ce spune anumite lucruri despre, probabil, eficienţa utilizării terenurilor pe suprafeţe mai mari, deci, eficiență in creșterea randamentului producției agricole, dar, din păcate, un impact negativ asupra dezvoltării comunităților locale, care, dacă dăm la o parte agricultura, nu mai rămane mare lucru acolo. Şi avem, deci, extrema cealaltă: fermele de subzistență sau gospodăriile de subzistență, acolo unde producem de pe un an pe altul cat să aibă familia respectivă, să işi acopere nevoia de consum şi eventual să vandă un surplus. Dar vanzarea aia de surplus e una intr-o logică, tocmai, de surplus şi nu o logică de piaţă, adică, produci dacă poţi, dacă nu, nu şi de asta ne şi mirăm de ce nu găsim legume sau fructe romanești in magazine. Păi dacă nu avem o constanță a producției şi producție orientată spre piaţă, chiar dacă surplusul ăsta e mare, pentru că sunt multe gospodăriile astea de subzistență, ele nu ajung pe piaţă, pentru că nu sunt produse in logica asta de a fi vandute pe piaţă. Pe de altă parte, eu ce-am constatat, cat am fost cei cinci ani de zile la Bruxelles este că, practic, fără excepţie, cred, nu există o ţară cu agricultură şi sector agroalimentar important in Europa care să nu işi bazeze dezvoltarea sectorului agricol şi agroalimentar pe ferma de familie. Sigur, se dezvoltă acum şi agricultura societară, deci, de societăți comerciale, de firmă, cum se spune, dar tot prin evoluția fermei familiale. Deci nucleul, pană acum, modelul in UE, modelul performant de dezvoltare a agriculturii, care să aibă şi un impact asupra ruralului şi a dezvoltării locale, modelul acesta este ferma de familie, agricultura familială. Şi e exact ceea ce lipsește la noi şi ceea ce Romania nu a reușit să consolideze de 25 de ani. Şi aş vrea să nu vedem, cel puțin eu nu văd dezvoltarea clasei de mijloc şi a fermei de familie ca o reacție impotriva fermelor mari sau impotriva fermei sau gospodăriilor de subzistență. Cred că ar trebui să fie o evoluție naturală, dar care evoluție trebuie incadrată şi trebuie insoţită cu nişte măsuri adaptate. Intr-un mediu sălbatic, să spun aşa, din punct de vedere legal, legislativ, fiscal, juridic, ferma de familie nu o să se dezvolte. Modelul ăsta, ca să se poată consolida, are nevoie de o anumită incadrare și de un sprijin. Și exact asta vrem să facem prin acest program, prin acest pachet. Prin pachetul pe care domnul Ghinea l-a prezentat, nu facem decat să punem impreună măsuri care, cum vă spuneam, există in Programul Național de Dezvoltare Rurală. Dar vrem să le punem impreună pentru ca ele să fie vizibile și să se vadă coerența și legătura dintre ele, pentru că așa le-am gandit cand am reformat Politica Agricolă Comună şi, in același timp, ele să fie compatibile. Adică, să vezi o logică atunci cand vrei să te instalezi in agricultură, de exemplu, să vezi logica Măsurii de sprijin pentru tineri fermieri pentru instalare, pe care am adoptat-o acum, am adoptat-o mai bine și vizează și acea primă de instalare pe Programul de Dezvoltare Rurală, dar și subvenția mărită pentru cei care cultivă terenul agricol in primi cinci ani după instalare. Odată cu instalarea să se poată vedea și legătura cu măsura care incurajează crearea asociațiilor și a tuturor formelor asociative, cu un sprijin financiar pentru constituirea asociației și apoi un sprijin inclusiv pe partea de formare profesională și de consultanță. In același timp, să se vadă legătura intre instalarea tanărului și măsura care ar putea precede instalarea tanărului, care este acea primă 15.000 de euro, in locul celor 1.500 de euro care se dădeau anual inițial și o parte din banii ăștia se opreau la bufetul din sat şi nu se duceau neapărat in agricultură. Acum, am concentrat cei 1.500 de euro pe mai mulți ani de zile intr-o primă de 15.000 de euro, care poate să vizeze o investiție mică și care să preceadă o investiție mai mare pentru dezvoltarea fermei și pentru instalarea tanărului; apoi, legătura cu măsuri de investiții in ferme, cum am spus, cu partea de producție și de procesare, pentru că așa cum am văzut și in ferma pe care am vizitat-o astăzi, cu un tanăr fermier care acum are 20 de vaci și pasul următor nu este să treacă la 40 de vaci sau la 50 de vaci, ci să treacă la procesarea laptelui pe care il realizează cu 20 de vaci, procesarea laptelui in fermă și abia după aia să vadă cat se mai extinde. Deci, e logica asta a creării valorii adăugate in fermă, apoi legătura cu alte măsuri care vizează dezvoltarea rurală și care pot fi integrate intr-un mod adaptat specificului local prin grupurile de acțiune locală și prin programul Lider. Şi, din fericire, aș spune, la noi, programul Lider a prins mai bine decat, cel puțin, personal, m-aș fi așteptat, pentru că avem aproape intreg teritoriul țării rural acoperit de grupuri de acțiune locală, grupuri de acțiune locală care pot gandi in mod integrat și partea de dezvoltare a agriculturii și partea de economie rurală non-agricolă, cum am văzut astăzi aceea familie care s-a intors din Spania, și mama, și copiii. După ce au lucrat in Spania, s-au intors in sat și au făcut o investiție care combină și partea de IT și partea de producție textile, și partea de publicitate, de promovare. Astfel de investiții n-ar fi avut succesul pe care il are dacă nu ar fi existat infrastructura, infrastructura de transport, accesul la internet, canalizare, apă și platforma industrială pe care comuna Ciugud a construit-o langă comună și care nu doar aduce impozite și taxe la primărie și, cum spunea domnul primar, a permis aceste impozite și taxe să asigure fondul de rulment pentru a absorbi fonduri europene, dar dă de lucru și firmei respective. Pentru că, imi spunea tanărul de acolo, că o parte din clienții pe care ii are sunt tocmai firmele instalate acolo și cărora le produce materiale de publicitate. Deci, vedem cum se leagă lucrurile atunci cand ele sunt gandite in mod coerent. Și cred că acesta este pasul următor in Romania mediului rural: să punem cap la cap investițiile in infrastructură cu investițiile in agricultură și să creăm o logică de dezvoltare locală, care nu poate fi gandită la București pentru toată țara și pentru tot spațiul rural. La București şi la nivel central putem doar crea oportunitățile, oportunități din punct de vedere financiar, prin politica fiscală, prin cadrul juridic, prin legislație, deci, putem crea oportunitățile, insă dezvoltarea ca atare trebuie decisă la nivel local. Și asta presupune capacitate de a integra la nivel local diferite instrumente pe care cei care vor să-și dezvolte comuna le au la dispoziție, pentru a crea valoarea asta adăugată a diferitelor tipuri de investiție. Și exact acesta este obiectivul acestui pachet de măsuri care il prezentăm ca atare, așa cum am făcut și cu pachetul Anti-sărăcie, cand am luat diferite măsuri, le-am pus impreună, ca un meniu. Acest pachet Anti-sărăcie, acest pachet pentru dezvoltarea clasei de mijloc in mediu rural poate fi folosit ca un meniu pentru o comunitate locală, rurală, pentru un grup de comune, pentru că probabil la nivelul unei singure comune e mai greu de demarat anumite proiecte. Dar, la nivelul unor grupuri de comune, cum sunt de exemplu grupurile de acțiune locală, se pot gandi atat strategiile de dezvoltare locală care sunt finanțate prin programul Lider dar care, după cum știți, vizează proiecte de dimensiuni mai mici, dar eu aș vrea să văd grupurile de acțiune locală mergand dincolo de incadrarea administrativă definită de programul Lider și să devină motoare de dezvoltare locală, intercomunitară, pentru că de asta avem nevoie. Poate că și județul e prea mare să decidă pentru toate comunele din județ, dar nivelul comunei singure este prea mic să creeze masa critică intr-un program de dezvoltare. Și cred că nivelul intracomunitar, intracomunal, care e definit sub formă asociativă la nivelul grupurilor de acțiune locală, ar putea fi incurajat pe viitor pentru a fi motorul dezvoltări. Și ne gandim, cu domnul vicepremier Dincu, să creăm stimulente pentru ca astfel de regrupări de comune să poată să lucreze impreună nu doar pe parte de infrastructură administrativă, pur administrativă, ci pe proiecte de dezvoltare locală. Sigur că pentru astfel de proiecte trebuie să mergem dincolo de strict partea agricolă, agroalimentară, care este vizată de Programul Național de Dezvoltare Rurală. Și de asta vrem să facem legătura și cu alte programe operaționale din fonduri europene și pe partea de investiții dar și pe partea de servicii, ca să putem susține financiar la pachet și partea de educație, și partea de sănătate, și partea de dezvoltare de servicii in mediul rural. Deci, aceasta a fost gandirea cu acest pachet, ne-am fixat, după cum o să vedeți in aceste fișe care au fost pregătite de colaboratori, o să vedeţi că am incercat să definim şi unde vrem să ajungem, şi care ar fi categoriile de beneficiari, şi ce ar trebui făcut pentru ca măsurile prevăzute in PNDR să fie implementate mai eficient şi din punct de vedere al reducerii birocrației şi al clarificării legislației, dar ne-am fixat şi niște ținte deja pe care vrem să le atingem in cursul acestui an, deci să demarăm deja cateva proiecte pe fiecare din aceste domenii pentru a crea şi forța exemplului. De ce am venit la Ciugud, cred că aţi inţeles din toată expunerea mea. Pentru că aici am văzut modul acesta de integrare inteligentă a diferitelor măsuri, etapizarea lor intr-o anumită logică. Am văzut-o dej acum, cred că sunt trei ani de cand am fost prima dată in calitate de comisar, şi am considerat că e un loc potrivit pentru a lansa acest pachet de măsuri, pentru a demonstra că se poate, pentru a demonstra că deja instrumentele care sunt la dispoziție, care au fost la dispoziţie şi in vechea perioadă de programare au putut fi utilizate şi intr-un mod logic şi coerent. Şi vreau să mai spun un lucru: nu e suficient să avem bani ca să putem dezvolta comunitatea. Trebuie să existe, in primul rand, o voință asumată la nivel local şi nu doar din partea primarului sau nu doar din partea unui agricultor sau altul. E important, comunitatea ca atare să conștientizeze forţa pe care o are dacă există gandirea asta logică. Şi vreau, a propos de instalarea tinerilor şi de potenţialul inclusiv al agriculturii, pentru că s-a tot vorbit de vanzarea pămantului la străini, şi vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu imi doresc ca pămantul să fie vandut la străini. Imi doresc pămantul să fie utilizat de comunităţile locale. Pentru că e o resursă pe care greu o puteţi obţine din altă parte - şi nu o puteţi, practic, obţine din altă parte. Dacă o pierdeţi, o dată ce aţi renunţat la o astfel de resursă, cu greu puteţi să o obţineţi inapoi. Insă oricate legi am da noi la nivel naţional de a legifera vanzarea pămantului către străini, oricate legi am da, nu pot aceste legi să inlocuiască dorința dumneavoastră, a proprietarilor, de a vinde sau nu pămantul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local. Deci resursa asta - e important să o subliniem - resursa asta trebuie să o conștientizăm in primul rand că o avem și să avem curajul să o asumăm. Și aș vrea să mai transmit mesajul primarilor care sunt aici, in sală şi care mă aud: nu facilitați cu orice preţ vanzarea terenului pană cand nu ați făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv in sat, cu comunitățile locale. Sigur că e mai uşor, probabil, să obțineți un anumit sprijin atunci cand vine un străin să cumpere pămantul şi să vă roage să il regrupați pentru ei pentru a-l vinde. Dar gandiți-vă că in felul ăsta vindeți o resursă care e a comunității şi pe care nu o mai puteți aduce inapoi după aceea. Oricați investitori străini ați aduce, nu pot să valorifice acei investitori străini pămantul mai bine decat pot să il valorifice comunitățile locale. Deci, gandiți-vă bine la asta şi pot să vă asigur că veți avea tot sprijinul Guvernului, cu măsurile care ne stau la dispoziție, pentru a vă da posibilitatea să vă organizați ca să vă lucrați pămantul, dar gandiți-vă că asta este prima resursă de la care porniți atunci cand vreți să vă dezvoltați comunitățile şi că prima responsabilitate in a face in aşa fel incat pămantul să rămană și să fie valorificat de comunitățile locale este in mainile dumneavoastră, a primarilor şi știți foarte bine de ce spun treaba asta. Deci sper să fim parteneri aici şi să nu fie unii care să strige că din cauza Guvernului se vinde pămantul la străini şi să ne trezim că in unele locuri este prea tarziu pentru a mai face ceva. Mulţumesc şi vreau să le mulțumesc şi colegilor care au lucrat la pregătirea acestui program, colegilor de la Ministerul Agriculturii și celor de la Cancelarie. Mulţumesc! Premierul Dacian Cioloş a răspuns intrebărilor fermierilor prezenţi la conferința Pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, Căminul Cultural Sat Drimbar, comuna Ciugud [Check against delivery] (...) Dacian Cioloş: Legat de plafonarea subvențiilor pe hectar, de care spunea dl. academician Otiman, propunerea asta a fost făcută prin propunerea de reformă a Politicii Agricole Unice. După cum ştiţi, in urma negocierilor dintre statele membre şi parlament, s-a hotărat ca această plafonare să fie introdusă in reformă opţional pentru statele membre. In schimb, s-au introdus alte elemente noi, care prevedeau o reducere degresivă a subvenţiilor pentru subvenţiile cele mai mari, iar fondurile obţinute prin reducerea asta degresivă să poată să crească subvenţiile cele mai mici. Eu, din cate ştiu, Romania a decis să aplice această măsură şi nu plafonarea... -: Plata redistributivă, da. Dacian Cioloş: Plata redistributivă, da. Dar plafonare există in continuare in reformă, opţional, şi Romania poate să decidă să o aplice. Eu nu am vrut să revenim acum, guvernul actual, să revedem deciziile care au fost luate de guvernul precedent, apropo de plata subvenţiilor, pentru că asta ar fi insemnat să intarziem şi mai mult plata lor, dacă am fi luat-o de la capăt cu gandirea acestora. Dar după un an, doi, trei de aplicare, dacă se consideră că pot fi alte instrumente din Politica Agricolă Comună mai eficiente, ele pot să fie introduse. Pentru că, spre deosebire de toate reformele sau de toate regulamentele europene pe Politică Agricolă Comună din trecut, in momentul de faţă statele membre au o flexibilitate mult mai mare de a adapta anumite instrumente la nevoile locale, numai trebuie să vrea să o facă. Legat de continuitatea programului, sigur că şi eu sunt perfect conştient că nu numai acest program, ci şi alte programe, cum e şi cel anti-sărăcie, cum o să mai fie şi altele cu care o să venim, inclusiv reforma administraţiei, pe care o pregătim, dacă ele nu sunt asumate politic să fie continuate, nu au nici o şansă. Dar guvernul actual şi-a luat angajamentul ca, in cursul acestui an, să nu facă doar gestiunea afacerilor curente şi să şi vină cu cateva concepte de reformă. Sigur, multă lume spune Ce a făcut guvernul in patru luni? Nu a făcut nimic, pentru că nu vedem nimic concret incă. Sunt doar patru luni in care am gandit cateva lucruri şi, vedeţi, ies propunerile una după alta. Nu o să ne limităm doar la a face publice astfel de propuneri de pachete de reforme, ci vrem să şi incepem implementarea lor. Dar eu sper să găsim impreună inţelepciunea pentru ca o parte, cel puţin, din aceste idei să aibă continuitate. Dl. Steriu spunea, intr-o discuţie cu partidele politice (...;), intenţionez să facem şi acest lucru, pentru că ceea ce am propus noi nu are culoare politică şi cred eu că orice ideologie politică a unui partid sau a altuluia se poate regăsi in ceea ce am propus, putand eventual să insiste pe unele măsuri, decat pe altele, dar fiecare işi poate regăsi anumite viziuni acolo. Legat de clustere, sigur, clusterele sunt toate adaptate pentru anumite sectoare economice. Eu pur şi simplu aş spune că grupurile de acţiune locală sunt o formă de culster adaptat specificului rural şi nu cred că trebuie să mai inventăm alte forme de conlucrare, ci să le valorificăm pe cele pe care le avem şi care au deja o experienţă de caţiva ani. Şi vă spun: intenţia mea ar fi să vedem in ce fel putem, inclusiv prin cadru legislativ, să dăm grupurilor de acţiune locală posibilitatea de a se implica in proiecte de dezvoltare şi dincolo de ceea ce prevede legislaţia actuală pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, să meargă dincolo PNDR şi să poată să facă mult mai multe lucruri impreună. Un ultim cuvant legat de cooperația agricolă, de cooperativele agricole, vreau să fiu foarte clar: eu cred că, in primul rand, cooperative care să aibă şanse in rurală romanească sunt cele care pun in centru ferma de familie, care e pilonul de bază şi care nu e atins de forma de cooperaţie care rămane, unde fermierul, agricultorul rămane proprietar pe bunurile lui de producție şi pe producția lui şi folosește cooperativa al cărui membru devine pe de o parte pentru anumite servicii de aprovizionare cu input-uri pe care le poate negocia şi le poate achiziţiona la preţuri mai bune dacă o face in grup, dar tot pentru ferma lui care e a lui, ferma familială, şi pentru a procesa sau a comercializa impreună producția pe care o face, tot in ferma lui familială. Şi aici vreau să mă asigur - şi am vorbit cu dna ministru de finanţe - să mă asigur că nu există dublă impozitare, adică să plătești odată impozit cand transferi producția din fermă la cooperativă şi pe urmă de la cooperativă cand o vinzi mai departe şi chiar să avem anumite facilități fiscale pentru agricultorul care vrea să lucreze printr-o cooperativă, adică să fie mai ieftin şi din punct de vedere al taxelor, impozitelor să lucrezi impreună - tu ca fermier şi rămai fermier - dar să lucrezi impreună cu alții pe anumite părți din activitatea pe care o ai decat să lucrezi individual. In felul ăsta vrem să stimulăm lucrurile. Sigur că asta nu inseamnă că un producător sau proprietar de animale, să zicem, care vor să lucreze in cooperativă inclusiv partea de producție, cum am văzut venind astăzi pe camp, venind incoace...Vorbeam cu dl primar, am văzut cateva saivane făcute pe păşunile comunale unde crescătorii de animale care au două, trei, patru vaci in sat, au decis pe o formă care poate să fie formă de cooperativă, sau asociaţie cum au ei acum, primesc subvenţia pe animal şi ţin subvenția respectivă in conturile asociaţiei şi cu conturile respective ale asociaţiei işi plătesc construcții pe păşuni, eu ştiu, instalații de muls, fac procesare impreună pentru că e mai simplu aşa. Sigur că şi asta poate să existe ca şi variantă, dar nu vreau să o impunem noi obligatoriu, să punem noi cooperativă decat cea care face şi producția impreună; să pot să fac producția separat, in fermă, şi să folosesc instrumentul cooperativă pentru comercializare şi eventual pentru aprovizionare. Şi aici o să venim cu adaptări ale legislației, pentru că avem nevoie de o legislație care să consfințească rolul fermierului din fermă familială ca şi antreprenor şi să aibă posibilitatea ca şi fermier să cotizeze atat cat poate şi pentru pensie, şi pentru asigurări sociale şi asigurări de sănătate, şi să fie recunoscut, şi mai mult, să poată să işi angajeze legal membrii familiei care oricum lucrează in fermă şi care unii dintre ei nu au nici asigurare de sănătate, nici contribuţie pentru pensie şi nu ii recunoaște nimeni. Vrem să vedem cum putem modifica cadrul juridic şi avem o măsură prevăzută in pachetul acesta tocmai pentru a da acest cadru legal scos la lumină şi pentru fermier, inclusiv pentru zilier, cand se angajează sezonier să nu mai fii obligat să ii plătești la negru, să poți să ii plătești cu anumite vouchere şi in voucherul respectiv să fie inclusă şi o contribuție minimă pentru sănătate sau pentru pensie, chiar dacă vine intr-o primă fază statul cu o anumită contribuție, ca să nu crească, eu ştiu, valoarea taxei, impozitului plătit de fermierul care işi angajează zilier. Pentru că atata timp cat lucrăm pe ascuns, cat facem producție pe ascuns, cat vindem producția pe ascuns, nu avem cum să ne dezvoltăm pentru că nu putem beneficia nici de vanzarea in circuitul comercial organizat, nu putem beneficia nici de credite şi nici de fonduri europene. Deci ăsta e unul din pașii pe care vrem să ii facem şi aici e vorba de cadru juridic clar şi pentru ferma de familie ca atare şi pentru forme de cooperative care să permită fermelor familiale să lucreze impreună pe anumite segmente. Mulţumesc. * Președintele Someș-Arieș Cooperativa Agricolă: Vreau să-i salut pe membrii guvernului, cat şi pe ceilalţi domni şi pe ceilalţi fermieri din această adunare. Sunt preşedintele Someș-Arieș Cooperativa agricolă, o cooperativă de aici, din vecini, din Cluj, care, aşa cum a spus domnul prim-ministru, e dezvoltată din ferme mici şi mijlocii, de la ferme de 15 vaci de lapte pană la ferme de 150 de capete de vaci de lapte. Avem o cifră de afaceri de 5 de milioane de euro doar din vanzarea producţiei pe anul trecut, in afară de seviciile pe care le aducem fermierilor. Dar ce vreau eu să aduc la cunoştinţă? Ceea ce ne intalnim pe piaţa de vanzare. Credeţi-mă că am ajuns să şi procesăm o parte din producţia pe care o facem prin fabrica de branzeturi de la Ţaga şi il vreau pe colegul, pe Fărgaciu, să aducă şi produsele noastre acolo, dacă tot o venit pită, să vină și branză ... Ce vreau să spun? Sunt adminsitratorul Fabricii de branzeturi Transilvania, care este o fabrică a unei asocieri intre clusterul de la Cluj şi Someş-Arieş-cooperativa agricolă, şi nici măcar nu am deschis anul trecut porţile fabricii incă, cand am primit o ofertă de a vinde branză venită din afară la preţ de lapte! Deci, ce vreau să aduc la cunoştinţă? Cred că toate aceste măsuri pe care dvs. le-aţi prezentat şi la care şi noi, prin colegul nostru Ciurea, am participat la elaborare, trebuie susţinute printr-un program adecvat de protecţie a producătorului roman. Cred că trebuie infiinţat un adevărat DNA al produselor alimentare, pentru că, poate e prea dur ceea ce spun eu, dar romanii au ajuns consumatori second hand de maşini, de papuci şi alte obiecte de imbrăcăminte... Cred că am ajuns să fim şi consumatori second hand ai alimentelor Europei prin diferite organizatii adevărate, care s-au specializat in a colecta deşeurile Europei şi a ni le aduce nouă. Poate că aici se reambalează... Poate e prea dur ceea ce spun eu, dar dvs. aveţi parghia prin care să ne protejaţi, iar măsurile pe care le implementaţi acum şi care vor apărea, atunci vor inflori şi işi vor arăta adevăratele roate cand aceia care ne ingroapă in deşeuri ale Europei vor fi stopaţi. Vă mulţumesc. Dacian Cioloş: Pe scurt, răspunsul pe care pot să vi-l dau: aveţi dreptate, e nevoie, pentru a valorifica, a proteja produsele romaneşti, pe de o parte, de un control mai eficient, ca să ne asigurăm că produsele care intră pe piaţă respectă standardele pe care trebuie să le respecte toate produsele; pe de altă parte, acolo unde-i vorba de competitivitate la preţ, in sensul că alţi producători din alte state membre din Uniunea Europeană pot să producă mai ieftin pentru că sunt mai bine organizaţi, pentru că au producţie mai intensivă; acolo, ca să fim oneşti, e mai greu să facem concurenţă... Puteţi organiza orice DNA vreţi şi pentru produse alimentare, dacă el dovedeşte că a făcut branza aia mai ieftină, n-ai cum să-l impiedici să o vandă. Ceea ce cred eu că putem să facem şi i-am spus domnului ministru că vreau să văd pană in vară că finalizăm procesul ăsta, de exemplu pe partea de lapte, etichetarea de origine a laptelui, ca să ştie consumatorul care e laptele romanesc, care e laptele venit din altă parte ş.a.m.d. Deci in primul rand o etichetare mai eficientă a produselor, o diferenţiere pe piaţă a produselor şi promovare, pentru că eu sunt convins că vom găsi la consumatorii romani cea mai mare susţinere atunci cand vor şti că sunt produse romaneşti. Dar aici, apropo şi de toate discutiile care au avut loc acum, in ultima perioadă, trebuie impreună, şi statul, şi producătorii, şi mai ales din partea producătorilor, exigenţă pe partea de control al calităţii laptelui. Pentru că acolo ne putem face cel mai rău. Şi, sigur, aici va trebui să conlucrăm şi cu presa, ca să inţelegem impreună nu că nu trebuie puse in evidenţă greşelile care se fac, dar haideţi să punem in evidenţă nu numai greşelile care se fac, ci şi lucrurile bune care se fac. Deci aş vrea să văd aceeaşi campanie care s-a făcut impotriva celor care au făcut anumite erori şi care le-au făcut şi pentru care trebuie să plătească, dar nu trebuie să plătească tot sectorul pentru asta. Şi aş vrea să văd aceeaşi campanie pentru produsele romaneşti de calitate, de exemplu. Pentru că nu putem obliga, nu putem inchide frontiera, să nu mai vină produse din afară, dar ne putem educa consumatorii, aşa cum am văzut in foarte multe ţări din Uniunea Europeană, unde consumatorul care e in faţa raftului alege produsul pe care il cunoaşte. Haideţi să le facem cunoscute. Şi dvs, cunosc activitatea pe care aţi avut-o şi mă bucur să văd progresul de după ultima dată cand ne-am văzut, după ce v-ati organizat in cooperativă pentru a colecta laptele impreună şi a negocia impreună preţul pentru laptele furnizat, acum văd că faceţi şi procesare. Mai mult, chiar discutam astăzi de dimineaţă, la masă cu domnul vicepremier - nu ştiam că o să fiţi aici - care-mi povestea de branza de Ţaga şi că aţi preluat anumite reţete locale la nivelul cooperativei. Acum, pasul următor, după părerea mea, ar fi şi partea de promovare, să vă faceţi cunoscute produsele astea. Şi i-am spus domnului ministru că vreau să vedem in săptămanile următoare cum putem consolida un program, dincolo de ceea ce se oferă in PNDR, cum putem consolida un program de finanţare prin minister pentru acţiuni de promovare şi pe piaţa naţională, şi in afară, dar mai ales pe piaţa naţională, pentru ca produsele romaneşti să fie cunoscute. Ăsta e DNA-ul cel mai eficient pentru a pune in valoare produsele noastre faţă de ale altora: educarea consumatorului. Şi consumatorul să ştie să aleagă produsele de calitate, pentru că aici e valoarea adăugată. Valoarea adăugată in agricultură nu se mai face in producţie, valoarea adăugată se face in comercializare mai ales şi in procesare. Deci trebuie să investeşti de două ori mai mult in producţie ca să ai un venit pe care il poţi obţine printr-o simplă investiţie in partea de procesare. Dar, dincolo de asta, sigur, cum am spus, trebuie să ne asigurăm şi că produsele care intră pe piaţă respectă standardele care sunt puse pe hartie şi ca să fim noi siguri că preţul care e oferit e cel real, şi nu e dumping. Mulţumesc! * Fermier: După opinia mea, poate că greșesc, celula de bază a satului este gospodăria țărănească. Rugămintea noastră ar fi ca in viitorul proiect de lege să introduceți şi noțiunea de gospodărie țărănească cu tot ceea ce implică acest lucru. /...;/ Dacian Cioloş: Cateva elemente de răspuns şi o să continue dl ministru pe alte elemente specifice. Legat de sectorul de oierit şi de potențialul lui, e o idee interesantă, pe care putem să o studiem, să vedem dacă ceea ce impiedică punerea in valoare a sectorului de oierit e faptul că există sau nu in PNDR o linie specifică - putem să ne gandim şi la asta. Eu cred că pentru ca sectorul oierit să mențină acel potențial economic, social, cultural, e important să putem menține sistemul transhumanței, pentru că ăsta a fost cel care i-a unit pe oieri, faptul că trebuiau să se organizeze impreună pe perioada de primăvară-vară-toamnă, ca să poată să hrănească animalele impreună şi de acolo, pe urmă pornind, s-a organizat tot sistemul ăsta. Riscul mare, din punctul acesta de vedere, al valorilor sociale, culturale, pe sectorul oierit, este individualizarea fermelor, prin specializarea pe rasă de carne, rasă de lapte, care, sigur, incă o dată spun, risc din punct de vedere social şi cultural, incă o dată, pentru că din punct de vedere economic, ar putea să fie mai rentabil, mai eficient şi aici trebuie să vedem cum putem face pentru a nu impiedica menținerea sistemului de transhumanță acolo unde incă el e adaptat la forma de organizare, la forma de relief şi aşa mai departe. Legat de cadastru, sigur, putem vedea, nu știu dacă transferul ANCPI de la un minister la altul e cel care va debloca activitatea. Am avut o discuție impreună cu dl vicepremier Dincu, cu conducerea Agenției de Cadastru şi le-am cerut să se organizeze in aşa fel incat să putem aborda cadastrarea generală la nivelul unei comune şi nu bucată cu bucată. Şi vreau să vă lansez aici - am mai făcut-o deja la Asociaţia Primarilor Comunelor Rurale din Romania, o fac şi aici - acolo unde există primari, şi cred că cel mai bun moment e imediat după alegerile locale, cand avem din nou primari confirmați in funcție pe o perioadă de caţiva ani şi o să organizăm o intalnire impreună cu primarii comunelor rurale după alegeri, pentru că vreau să văd care sunt primarii care se angajează să dea sprijin oficiilor județene de cadastru, să-şi facă cadastrarea generală la nivelul comunei. Şi aici, ca şi cu vanzarea terenurilor, şi au o legătură, cadastrarea cu vanzarea terenurilor - primarii pot să joace un rol determinant in a bloca procesul, pentru interese pe care nu vreau să le comentez aici, sau in a-l stimula in aşa fel incat intr-o perioadă scurtă, de, eu ştiu, un an, un an jumate, doi ani maxim, să se poată face cadastrarea intregii comune, ceea ce ar putea debloca multe lucruri. Eu sunt gata, in mandatul ăsta, pană la sfarşitul anului, incă o dată, după alegeri, să lucrăm direct de la nivelul ANCPI cu acei primari care se angajează să se implice intr-un astfel de proiect. Deci, să nu avem impresia că totul depinde de ANCPI sau de un minister sau de altul. Legat de gospodăria țărănească, ca şi celulă de bază, şi ferma de familie, eu aş traduce in felul următor: o fermă de familie e o gospodărie țărănească care produce pentru piaţă. Şi in trecut, eu ştiu, pentru că am crescut la ţară şi am crescut intr-o gospodărie țărănească, unde bunicii vindeau o mare parte din producția de legume şi de animale pe diferite pieţe, dar era vanzarea informală, aşa cum se făcea atunci. Acum, cand vorbesc de fermă de familie, mă gandesc tot la coeziunea aia familială pe care o găsim intr-o gospodărie țărăneasca, dar pentru o producție care să fie orientată spre piaţă, in aşa fel incat membrii gospodăriei respective să poată să ducă un trai decent cu ceea ce produc acolo. Pentru că inainte te duceai la targ cu anumite produse şi făceai schimb, iți dădeai o parte din producţie şi iți cumpărai alte lucruri de care aveai nevoie să trăiești, intr-un fel de circuit de subzistență mai larg. Ei, astăzi, ca să iţi cumperi anumite lucruri pe care nu le găsești la targ, cand te duci cu produsele respective, trebuie să iţi vinzi o parte din producție, in aşa fel incat să poți să te imbraci, să iți dotezi casa cu ce ai nevoie, să iți ții copii la şcoală şi aşa mai departe. Deci eu asta aş vrea să văd, ferme familiale care să poată să producă suficient pentru ca familia să poată să trăiască decent din asta. Acesta e conceptul meu de gospodărie ţărănească modernă. Şi cand vorbim de comunitate şi vedeţi că in programul pe care l-am lansat astăzi, a propos de ferma de familie, avem o axă sau o parte care vizează comunitatea, pentru că din punctul meu de vedere, o fermă familială nu poate să se dezvolte izolat intr-o comună, dacă nu e implicată intr-un proiect de comunitate. Şi in felul acesta putem salva ceea ce spunea şi dl vicepremier, civilizația rurală şi sătească romanească. Pe asta nu o să ne-o finanțeze nimeni, nici un fond european sau alt fond străin, civilizația asta rurală, romanească, o să ne-o păstrăm noi, in măsura in care va exista in continuare o coeziune in comune sau in grupurile de comune. Vizită in teren: Proiect fermă mică vaci Vizită in teren: Proiect afacere non-agricolă Conferința de presă susținută de premierul Dacian Cioloș, vicepremierul Vasile Dincu și de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, la Alba Iulia [Check against delivery] Dacian Cioloș: Bună ziua! Am avut astăzi de dimineaţă o intalnire cu reprezentanţi ai autoritaţilor locale de la Primăria Alba Iulia, cu domnul primar, cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, cu domnul prefect şi am trecut in revistă mai multe subiecte de interes pentru dezvoltarea locală din muncipiul Alba Iulia şi din judeţ şi de modul cum poate să sprijine Guvernul, in continuare, aceste proiecte aici. Acum, la Alba Iulia, suntem intr-un municipiu reşedinţă de judeţ un pic mai aparte, in sensul că, in ultimii ani, oraşul acesta s-a dezvoltat foarte mult şi, prin competenţa pe care au dezvoltat-o in a utiliza fonduri europene, de a le folosi in mod eficient, s-a ajuns la un grad de dezvoltare şi e firesc că oraşul işi propune să meargă mai departe, să meargă in continuare şi cu proiecte europene şi cu resursele locale pe care le are. Şi am discutat şi despre aceste aspecte, despre modul in care poate oraşul să folosească, in continuare, fonduri europene şi putem găsi soluţii adaptate care să ţină cont şi de capacitatea de absorbţie pe care oraşul o are aici. Am discutat despre cateva puncte specifice, legat de cetate, unde, dincolo de multe clădiri care au fost deja reabilitate, mai sunt cateva posibilităţi care ar putea să crească potenţialul zonei respective. Ştiu de solicitarea Primăriei de a găsi o soluţie pentru ca unitatea militară care este acolo să poate să intre intr-un proiect de dezvoltare urbanistică şi am avut deja o discuţie preliminară la Ministerul Apărării, o să continuăm ca să găsim o soluţie in aşa fel incat să existe posibilitatea asta. E acolo o clădire a Ministerului Apărării care nu e folosită de mai mulţi ani şi e păcat să se degradeze şi să facă contrast cu ceea ce se intamplă in rest, in jur. Am discutat şi despre Biblioteca Batthyaneum, care este un bun nu doar al judeţului şi nu doar naţional, şi chiar european. E acolo o parte din istoria regiunii. Am avut o discuţie prealabilă, zilele trecute, cu domnul ministru al culturii şi ştiu că se caută soluţii pentru a clarifica situaţia juridică, in primul rand, a clădirii, şi imediat ce această situație juridică se clarifică, să putem intra şi acolo pe un program de reabilitare şi restaurare a clădirii care să permită nu doar utilizarea in condiţii adaptate pentru manuscrisele de acolo, dar, de ce nu, chiar o deschidere a ei şi o punere in circuitul public de vizitare, pentru că, după cum vă spuneam, dincolo de patrimoniul care este acolo, este şi un punct, o zonă de interes public larg. Ideea acolo este reabilitarea clădirii respective, crearea condiţiilor pentru ca patrimoniul de acolo să poată să fie pus in valoare, dar şi să fie pus in valoare spaţiul, zona respectivă, dincolo de ceea ce oferă biblioteca ca atare, să dezvoltăm şi alte proiecte legate de industria culturală şi creativă, folosind şi fonduri europene. Am discutat şi despre pregătirea centenarului. Sigur că Alba Iulia va juca un rol central in pregătirea evenimentelor pentru centenar. Noi pregătim, la Guvern, un proiect de lege a centenarului, care fi pus in dezbatere publică, cred, in următoarele săptămani, domnul vicepremier Dincu se ocupă de asta şi o să vă spuna mai multe, şi, in contextul acestei legi a centenarului, avem in vedere şi cateva lucruri care pot fi făcute in colaborare şi in parteneriat cu Primăria Alba Iulia şi cu Consiliul Judeţean Alba. Dincolo de municipiul Alba Iulia, am discutat şi despre judeţ, despre dezvoltarea zonei de munte, dezvoltarea mediului sau despre punerea in valoare a potenţialului care există in zona montană şi identificarea unor soluţii de dezvoltare locală care să menţină pe cat posibil comunităţile in zona respectivă. Va fi şi unul din subiectele pe care le vom discuta şi astăzi după-masă, la Ciugud, pentru că una din ideile acestui program de dezvoltare a clasei de mijloc in mediul rural este tocmai acesta, de a pune impreună diferitele soluţii de dezvoltare economică şi cele legate de agricultură şi sectorul agroalimentar, dar şi de alte tipuri de activităţi cu potenţial economic in mediul rural, insă ele trebuie gandite la pachet şi in mod integrat, şi nu doar secţionat, pentru că numai aşa vor putea da rezultate. Și am avut un schimb de păreri, de opinii, am vrut să aud puţin şi părerea celor care lucrează in autorităţile publice locale, legat de statutul funcţionarului public, de funcţionarea administraţiei, cu atat mai mult cu cat lucrăm pe acest pachet de reformă a administraţiei, care va include şi partea de administraţie locală, şi am avut o discuţie care, cel puţin pentru mine, a fost utilă. Cam acestea sunt subiectele. Domnule vicepremier, dacă mai vreţi să dezvoltaţi anumite subiecte. Vasile Dincu: Sigur, subiectele acestea au fost. M-aţi provocat să vorbim un pic despre legea centenarului. Lucrăm la un proiect de lege legat de manifestările centenarului, un proiect care se ocupă de partea de reconstrucţie a memoriei, de partea culturală, de manifestări legate de această zonă şi acesta este un proiect in care, cu siguranţă că o parte din proiectele pe care Alba Iulia le are in acest moment, vor fi parte integrantă, mă gandesc la modul in care vom reuşi să reconstruim, să renovăm o parte din clădirile din cetate care au mai rămas de făcut şi sigur că un program de manifestări pe care o să-l facem impreună cu Ministerul Culturii, impreună cu Consiliul Judeţean şi Primăria din Alba Iulia. Proiectul nostru de centenar: avem două variante. Avem o variantă in care in aceste zile o să negociem, există un proiect in acest moment in Senat şi o să negociem, eventual, ca să meargă mai repede, să aducem noi amendamente, alături de proiectul care există, sau vom face un proiect independent, dar probabil că vom merge in colaborare aici. Despre asta, sigur, că in momentul in care o să apară o să discutăm mai mult despre acest proiect şi despre ceea ce presupune el. In principiu, aşa cum a existat şi un proiect mai vechi, dar care nu s-a pus, din 2014, deloc in practică. Conţine un comitet naţional. Se va face sub patronajul Preşedinţiei Romaniei şi cu un comisar care va lucra in cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu rol de secretar de stat, cel puţin pentru prima fază a pregătirilor şi care va lucra in legătură cu Preşedinţia şi Departamentul de Cultură din această zonă. In rest, aici am discutat foarte mult şi despre funcţia publică. Experienţa administraţiei, stabilitatea administraţiei din judeţul Alba, profesionalismul celor care lucrează in administraţie, ne-au dus la un schimb de opinii important. Noi acum lucram la strategia legată de funcţia publică şi o parte din lucrurile, din ipotezele pe care le testăm ne-au fost confirmate sau infirmate in discuţiile de aici şi este pentru noi un foarte bun exerciţiu, nu numai de democraţie, dar un exerciţiu important de creativitate, chiar şi in domeniul administraţiei, pentru că cel mai bine cunosc problemele din administraţie cei care lucrează efectiv in administraţie. Administraţia locală la noi, in viziunea mea, dar şi mi-a fost confirmată de domnul primar şi domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, este subreglementată, ca să spun aşa, in legile administraţiei, incat, in această strategie nouă pe care o să o facem şi in Codul Administrativ vom da un profil specific, şi din punct de vedere legislativ, administraţiei locale. Şi incercăm ca administraţia locală să caştige prin aceasta şi să i se facă dreptate atat in ceea ce priveşte modul in care sunt selectaţi funcţionarii publici in administraţia locală, gradul de autonomie de care administraţia locală are nevoie in acest moment. In noul nostru proiect privind strategia pentru administraţie publică vom defini mult mai precis funcţia prefectului, pentru ca funcţia prefecturală să nu blocheze puterea locală şi autonomia locală, care este normală şi este prinsă in Constituţie. Aceste intalniri pe care le avem cu administraţia locală cred că sunt foarte importante pentru noi. Inţelegem mult mai bine cum funcţionează in realitate administraţia locală şi, mai ales cum colaborează, ce raporturi există intre administraţia centrală şi administraţia locală. Noi, stand mai mult la Bucureşti prin natura funcţiei, poate suntem mult mai centralişti, să spunem, devenim mult mai centralişti lucrand in administraţia centrală. A fost un foarte bun brainstorming in ceea ce priveşte şi forma pe care trebuie să o facem in legătură cu administraţia locală şi administraţia centrală. Dacian Cioloş: Dacă aveţi intrebări... Reporter: /.../... Dacian Cioloş: Haideţi, să ne concentrăm pe subiectele discutate astăzi. Legat de agricultură, după amiază! Ştiu, dar aem după amiază o conferinţă strict pe agricultură. Reporter: /.../ Dumneavoastră aţi fost ministrul Agriculturii şi comisar european. Voiam să vă intreb cum vedeţi /.../ a confirmat că branza romanească, pentru care italienii au dat o alertă fără date concrete, trebuie scoasă de pe piaţa euroepană. Ce le spuneţi producătorilor autohtoni de lapte, că acum nu mai e vorba doar de branza Brădet, ci de toată producţia romanească. Dacian Cioloş: Nu e vorba de toată producţia! Am cerut, incă de vineri, clarificarea situaţiei cu Comisia Europeană vizavi de alerta care a fost făcută de italieni şi am inţeles că problema acolo a fost, că a fost o alertă greşit dată de autorităţile italiene care, o dată că au vorbit de laptele de oaie şi nu de laptele de vacă şi, mai mult, inţeleg, domnul ministru poate să-mi confirme, pentru că pe dansul l-am rugat să clarifice situaţia şi cu Comisia Euroepană, in sistemul acesta de alertă, statele membre, autorităţile statelor membre introduc elementele de alertă, ele doar sunt centralizate la Comisie, care apoi sunt trimise către toate statele membre din Piaţa Comună, şi inţeleg că alerta a vizat exact produsele de la Brădet şi nu altele. Comunicarea care a venit de la Comisie a fost prea generală şi am cerut clarificarea lucrurilor acestora. Deci, din punctul meu de vedere, lucrurile sunt clare. Alerta a vizat greşit, iniţial, produsele din lapte de oaie şi inţeleg că a fost corectată apoi cu lapte de vacă, şi nu la nivel naţional pentru toate produsele romaneşti, ci pentru produsele care intr-adevăr au fost identificate. Asta e poziţia mea şi dacă se intamplă să fie lucrurile altfel, eu am şi transmis, prin reprezentanţa noastră la Bruxelles, către Comisia Europeană, că dacă aceste lucruri nu sunt clarificate, eu voi lua o poziţie foarte clară, pentru că nu pot să accept astfel de erori care au impact asupra economiei agroalimentare romaneşti şi ştiu foarte bine despre ce vorbesc, pentru că cunosc foarte bine modul cum funcţionează acest sistem. Reporter: /.../ in ideea pe care aţi exprimat-o dumneavoastră cu dezvoltarea clasei de mijloc in mediul rural, vă informăm, cu această ocazie, că la nivelul judeţului Alba asociaţiile crescătorilor de animale se intalnesc periodic, chiar şi cu parlamentarii, cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean. Au probleme foarte mari. Am participat acum două-trei zile la o asemenea intalnire unde dumnealor reclamă plata subvenţiilor, din octombrie, abia acum in mai - iunie, după cum m-a anunţat chiar domnul ministru, public. Pe de altă parte... Dacian Cioloş: Nu din octombrie in mai-iunie, nu. Subvenţiile nu se plătesc in octombrie. Interesaţi-vă inainte de a aborda un subiect, ca să-l cunoaşteţi, că discut in cunoştinţa de cauză. Reporter: /.../ intarziere, domnule ministru. Pe de altă parte, ni s-a promis la nivel guvernamental, nu eraţi dumneavoastră, că pentru perioada de intarziere pentru plata păşunatului nu ni se vor percepe penalităţi. Acum, ei sunt avertizaţi să plătească penalităţi. Reporter: Pe de altă parte, ei trebuie să primească subvenţiile. Cum se poate rezolva problema in viziunea dumneavoastră astfel incat plata pentru păşunat să fie in momentul in care primesc subvenţiile, fără aplicarea penalităţilor. Dacian Cioloş: Domnule ministru. Achim Irimescu: Da, este vorba de faptul că, pe de o parte, subvenţiile incep la 1 decembrie şi se efectuează pană la 30 iunie anul viitor, deci pană la 30 iunie in acest an pentru anul 2015, fără penalizări. Se pot face pană la sfarşitul anului viitor cu penalizări de 1% pe lună. Deci, vestea bună este că Romania va avea cea mai mare subvenţie pe cap de bovină din Uniunea Europeană. Iniţial, se spunea 250 de euro, după ultimele calcule depăşim 300 de euro pe cap de animal. Deci, sunt veşti bune, zic eu. Sigur, este o intarziere. Ştiţi bine că au fost probleme cu diverse elemente, dacă discutăm de la Ordinul 619 in continuare, dar am reuşit să recuperăm o bună parte, să spunem, in timp. Plăţile normale incep pe 8 aprilie, aşa cum am anunţat, pe cap de animal, către sfarşitul lunii mai şi vor fi efectuate la timp. Referitor la păşuni, am avut discuţii şi cu - domnul prefect a ridicat problema - cu cooperativele şi asociaţiile. Maine facem o nouă discuţie pentru că, intr-adevăr, conform legislaţiei europene, asociaţia care depune in numele membrilor nu este fermier activ. Dar căutăm o interpretare legală care să ne permită să plătim, şi anul acesta, cooperativele şi asociaţiile, tocmai in ideea că formele de asociere sunt extrem de importante şi noi le promovăm, le incurajăm, şi pană la anul viitor să găsim şi o bază legală corectă astfel incat să permitem asociaţiilor să se transforme in cooperative. Reporter: Ei reclamă pe această problemă, mă scuzaţi, că e timpul foarte scurt pentru transformare şi costurile foarte mari. Achim Irimescu: Tocmai asta spun, că anul acesta vom merge ca şi anul trecut. Maine am o intalnire mare la Ministerul Agriculturii cu reprezentanţii din sistem, să găsim baza legală pentru a continua la fel ca anul trecut. Eu am toate speranţele că aşa se va intampla. Nu vor fi probleme. Reporter: Se cunoaşte că in Ungaria se primesc subvenţii din partea Uniunii Europene, per total cu ce dă şi Guvernul maghiar, insumat pe cap de oaie 31 şi ceva de euro. Dacian Cioloş: Intrebaţi-l pe domnul ministru, că dansul ştie mai bine cifrele ca mine. Eu pot să vă spun, eu nu mă eschivez, dar il aveţi pe domnul ministru aici. Reporter: Dumneavoastră eraţi la Bruxelles şi ştiaţi de /.../ Dacian Cioloş: Mă lăsaţi să vă răspund, că aţi spus 30 de secunde? Da, sunt diferenţe intre mai multe state membre, pentru că de la Bruxelles, de la Comisia Europeană se definesc mase, o anumită masă de subvenţii care, pe urmă, este repartizată de către fiecare stat membru, in funcţie de priorităţile pe care le are. Un stat membru poate să ţintească anumite priorităţi in anumite sectoare agricole, alt stat membru, in alt sector. Deci, Romania şi-a impărţit subvenţiile pe animal intr-un anumit fel, vă spunea domnul ministru legat de subvenţia pe bovină, alt stat membru poate s-o facă in alt fel. In Romania, din cate ştiu, in ultima perioadă, efectivele de ovine au crescut foarte mult. Romania e unul dintre primele trei sau patru state membre la nivelul efectivelor de ovine şi a producţiei in acest domeniu. Mă lăsaţi să vă răspund? Nu trebuie să-i descurajăm, trebuie să-i ncurajăm acolo unde trebuie valorificat potenţialul şi cred că, in Romania, in perioada următoare, trebuie valorificată producţia pe care o avem şi crescută valoarea adăugată pe care o avem. Nu-i suficient să creştem doar efectivele, ci să creştem şi preţul pe care il obţinem pe carne, pe lapte ş.a.m.d. Dar incă o dată, acestea sunt decizii care au fost luate de Guvernul Romaniei anul trecut, cand s-a făcut impărţirea acestei mase de subvenţii intre diferitele sectoare. Dacă noi acum venim... să presupunem că am vrea să schimbăm lucrurile, ar insemna să mai intarziem incă vrei trei, patru luni de zile plata subvenţiilor ca să regandim ceea ce Guvernul, anul trecut sau in 2014, 2015, a decis in privinţa prioritizării pe anumite sectoare. De asta nu putem compara totdeauna subvenţia intr-un stat membru sau altul, pentru că asta a şi vrut reforma pe care am condus-o, să dăm o marjă de manevră mai mare fiecărui stat membru, pentru ca Romania să poată să-şi ţintească ceea ce vrea şi ceea ce trebuie să subvenţioneze. Şi atunci nu putem să fim la acelaşi nivel şi la vacă, şi la oaie, şi la grau, şi la legume, cu nivelul cel mai inalt din toate statele membre, pentru că trebuie să ne decidem, banii pe care ii avem, spre ce sector ii indreptăm. Reporter: Domnule prim-ministru, in legătură cu scandalul cu Brădet, dumneavoastră... Dacian Cioloş: Haideţi să discutăm despre subiectele locale, vă rog. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Pentru acest subiect există... am cerut ca domnul ministru al sănătăţii, impreună cu Autoritatea Sanitar-Veterinară să facă conferinţă de presă şi să vă vorbească experţii, specialiştii despre asta. /.../ Dacian Cioloş: Bun, ok, dacă vreţi să vedeţi poziţia domnului ministru... Aici există autorităţi... Eu şi domnului ministru i-am sugerat să lase să comunice autorităţile care au responsabilitate in acest domeniu. Dacă ne apucăm să dăm declaraţii toţi şi să ne dăm cu părerea de lucruri care ţin de o anumită expertiză, iese cacofonie. Deci, de asta e important să comunice cei care au responsabilitate şi pe baza datelor sau elementelor pe care le au precise, să nu mai facem doar speculaţii. Reporter: Domnule prim-ministru, aş fi pus o altă intrebare asemănătoare cu cea a colegului meu, referitor la transformarea asociaţiilor agricole in cooperative. Dacă permiteţi, pe traseu să... Dacian Cioloş: Sigur, o să discutăm şi după-masă. Reporter: Astăzi, medicii au intrat, pentru o perioadă determinată in grevă japoneză. Vor salarii mai mari şi vor să fie plătite gărzile, atunci cand ei stau in gardă, să aibă plătite ore suplimentare. Există, la modul real, fonduri in bugetul de stat ca aceste majorări să fie făcute in perioada următoare sau nu? Dacian Cioloş: Cunoaşteţi bine bugetul care a fost aprobat de Parlament, la sfarşitul anului trecut. Şi am spus că in acel buget trebuie să lucrăm. Deci ăsta e bugetul. Nu avem de unde să luăm mai mult decat, la rectificare, dacă luăm dintr-un alt domeniu ca să punem in alt domeniu. Dar marja pe care o avem bugetară ştiţi că este foarte restransă, pentru că, pe de-o parte, s-au aplicat măsurile de relaxare fiscală şi, in acelaşi timp, au crescut şi salariile şi in anumite domenii, inclusiv sănătate şi educaţie, atat cat s-a putut anul trecut, dar şi in administraţia publică şi, deci, Guvernul trebuie să lucreze pe un buget care este aprobat de Parlament. De asta am şi spus, pentru orice altă măsură care vizează impact bugetar sau orice altă decizie, inclusiv din Parlament, care vizează impact bugetar, a spus-o şi Curtea Constituţională, trebuie să se prevadă sursa de finanţare pentru că, altfel, nu avem de unde. Deci, nici nu putem să ne permitem să dezechilibrăm situaţia bugetară şi să dăm acest semnal negativ in exterior care să afecteze şi situaţia economică a Romaniei, pentru că percepţia privind echilibrul bugetar are un impact foarte mare şi asupra investiţiilor care se fac in ţară. Sigur, este un subiect care trebuie discutat, pentru că ştiu situaţia dificilă din domeniul sănătăţii şi ştiu că domnul ministru caută soluţii şi in cursul acestui an, in funcţie de cum vor evolua cheltuielile, caută soluţii care să aibă in vedere şi sectorul sanitar, dar cred că este prea devreme să putem discuta despre asta. Oricum, aici, domnul ministru o să işi exprime punctul de vedere, după analiza pe care o facem. Reporter: Domnule ministru, ce adaptări trebuie aduse legea dării in plată pentru ca ea să fie cu adevărat funcţională ? Dacian Cioloş: Guvernul a trimis un punct de vedere Parlamentului. Mie mi se pare, in primul rand, că această lege trebuie nu doar declarativ, ci şi faptic să vizeze, intr-adevăr, cazurile sociale. Deci acele situaţii in care creditori au luat un credit de la bancă ca să işi cumpere o casă, un apartament in care locuiesc şi, atunci cand au probleme de rambursare, să nu fie in situaţia de a scoate familia in stradă. Nu cred că aceasta lege, sub acoperirea declarativă a cazurilor sociale, să rezolve problemele speculatorilor imobiliari, care au luat credite de milioane sau zeci de milioane de euro să cumpere imobiliare sau să investească in imobiliare şi acum văd că nu le mai funcţioneaza piaţă şi să rezolve, să arunce in aer sistemul bancar ca să-şi rezolve problemele. Cand vorbesc de aruncare in aer a sistemului bancar nu mă refer la a salva cu orice preţ băncile, pentru că premierului i-s dragi băncile şi nu li-s dragi cetăţenii. Dar dacă noi destabilizăm sistemul bancar, tot asupra celor care iau credite de la bănci sau care işi ţin banii la bănci se vor răsfrange negativ aceste efecte. La asta trebuie să ne gandim cand luăm o decizie: care e şi impactul pozitiv pe termen scurt, dar şi pe termen lung. Şi aici, eu am avut o discuţie cu băncile foarte deschisă şi foarte clară. Băncile au făcut anumite greşeli in trecut şi acum, intr-un anumit fel, plătesc preţul acestor greşeli şi acestei imobilităţi sau rigidităţi in modul de a aborda anumite situaţii, insă, pe de altă parte, e important pentru economia Romaniei şi pentru clienţii băncilor să avem stabilitate in sistemul bancar. Şi o lege ca şi aceasta poate să arunce sistemul bancar, dacă nu e gandită bine. Dar incă o dată, eu susţin şi am spus de la inceput că susţin legea dării in plată, dar ea trebuie să vizeze, intr-adevăr, cazurile sociale şi asta presupune că e nevoie să fie ţintită spre aceste cazuri. Și am făcut cateva propuneri in acest sens in punctul de vedere pe care l-am trimis, dar sigur că decizia e a Parlamentului. Parlamentul va avea decizia finală, insă trebuie să ne asumăm fiecare deciziile pe care le luăm. Reporter: Vorbeați de proiect al centenarului, ce anume se doreşte prin acest proiect? Dacian Cioloş: Vasile, vrei să răspunzi? Vasile Dincu: O lege a centenarului trebuie să stabilească mecanismele instituţionale prin care se promovează proiectele, mecanismele instituţionale prin care se alocă fondurile pentru dimensiunea, să spunem, comemorativă, dimensiunea de sărbătoare legată de 100 de ani. Pe de altă parte, incercăm, prin aceasta, să construim un mecanism care să coordoneze la nivel naţional aceste lucruri, fie că este vorba de stabilirea unor zile importante de sărbătoare, stabilirea unor locuri. Proiectul de lege stabileşte şi un fel de locuri ale memoriei centenarului in care anumite localităţi pot să dezvolte, li se creează şi cadrul legal ca să poată dezvolta proiecte de investiţii in domeniul acesta, de a construi monumente. Prin această lege a centenarului se creează şi două distincţii care sunt legate de centenar, două distincţii care se vor oferi celor care lucrează in aceste domenii ale istoriei, ale memoriei, ale culturii, unor personalităţi politice. Pe de altă parte, vor fi cateva anexe care sunt... vor fi hotărari de guvern la această lege şi care vor stabili tipurile de manifestări. Se vor aproba, pornind de la un comitet naţional, care va fi condus de comisarul pentru centenar. Acest Comitet naţional va avea nişte subcomisii pe istorie, cultură, monumente şi alte subcomisii, care vor stabili, pe baza unor jurii independente, vor selecta la nivel naţional proiectele care sunt recunoscute oficial. Sigur că există o libertate destul de mare pentru autorităţi, pentru instituţii de cultură, ONG-uri şi toată lumea să meargă cu imaginaţie, să construiască pentru acea perioadă evenimente, proiecte, dar va fi o parte care va fi instituţionalizată şi care va conţine atat manifestări de la nivel local, cat şi manifestările centrale cele mai importante pentru a da coerenţă unui asemenea moment. Vom avea şi o altă parte, o parte pe care o gandim şi care va fi o parte care inseamnă proiectarea Romaniei in viitor. Nu vrem să fie doar o sărbătoare comemorativă legată de o memorie a celor 100 de ani, vrem să vedem la 100 de ani cum gandim Romania in viitor. Şi aici, există mai multe programe ale Guvernului care vor fi puse intr-un asemenea proiect, inclusiv legat de infrastructură, de construcţia unor instituţii sau reconstrucţia unor instituţii tradiţionale. Deci incercăm să-i dăm mai multă coerenţă şi o mai mare posibilitate de a ne exprima cu ocazia celor 100 de ani de istorie, de stat naţional unitar. Reporter: Termenul de elaborare a legii ? Vasile Dincu: Vom avea două proiecte de lege in acest sens, unul care va fi acum, la finalul lui martie, probabil in aprilie, după perioada de transparență. Va apărea şi unul, probabil este in luna iunie, cam in mai sau iunie, va fi al doilea proiect care vizează proiecte mari, proiecte de infrastructură. Reporter: Şi manifestările vor fi centrate pe Alba Iulia, să inţelegem? - că pană acum Alba Iulia a fost uitată, din păcate, cand era vorba de 1 Decembrie. Vasile Dincu: Deci, nu era uitată in campania electorală. Dacă vă aduceți aminte, in campanie venea toată lumea şi, după aceea, nu mai venea nimeni la Alba Iulia. Eu ştiu că am fost de multe ori şi cand era lume, şi cand nu era lume. Sper că, in acest moment, vom avea o foarte importantă reprezentare pentru Alba Iulia, avand in vedere că aici este centrul, inima Unirii şi făuririi statului naţional. Evident că o parte va fi şi in capitala Romaniei, o parte din manifestări vor fi legate şi de Capitală, dar se vor viza, in primul rand, construirea unor locuri ale memoriei. Sunt nişte proiecte de la educație interesante, pe care le-am discuta cu ministrul şi cu organizații neguvernamentale din domeniul educației. De exemplu, un proiect care vizează ca, in timp de trei sau patru ani, toți elevii din Romania să poată să ajungă să vadă Alba Iulia, să vadă locul acesta. Este o chestiune de memorie importantă. Alte țări au făcut-o atunci cand au avut asemenea evenimente şi cred că vom reuși să dăm orașului Alba Iulia exact ceea ce merită ca simbolism, dar nu numai ca simbolism. Reporter: Şi ca titulatură, se poate anunța? Vasile Dincu: Cred că nu vom ajunge la asemenea lucruri deocamdată. Există unele propuneri, dar ştiţi că au mai fost asemenea etichete puse la un moment dat, dar care, pana la urmă, s-au dovedit neviabile. După 1989, au fost asemenea titulaturi. Cred că nu are nevoie de titulatură in plus Alba Iulia pentru romani. Toată lumea ştie că este capitala unirii şi capitala statului naţional unitar. Reporter: Am cunoscut şi /.../ Dacian Cioloş: Incă o intrebare acolo, dar legată de /.../ Reporter: /.../ in această zonă, cu potenţial turistic atat de mare. Și, legat şi de aceasta, ce se mai intamplă cu fraţii Nicula, dacă vor... Dacian Cioloş: Trebuie incurajaţi investitorii peste tot şi aici trebuie găsită o modalitate de conlucrare intre autorităţile locale, care pot să pună la dispoziţie un anumit tip de infrastructură specifică pentru investitori, impreună cu autorităţile centrale care, prin politicile fiscale, prin politicile de investiţii, pot să stimuleze aceste investiţii. Tocmai pentru un echilibru al repartizării acestor investiţii in ţară, suntem in curs de creare şi de consolidare, apoi, a Agenției Naționale pentru Investiţii şi pentru Schimburi Comerciale, care se va dezvolta in cadrul Ministerului Economiei. Și avem in vedere şi o inventariere a locurilor in care se poate investi, a condițiilor care pot fi oferite investitorilor, pentru a putea dirija investitorii intr-un mod cat mai echilibrat la nivelul intregii ţări, deoarece interesul pentru investiţii in Romania este in creştere, in momentul de faţă, şi cred că aici este nevoie să avem o politică coerentă la nivel naţional, coroborată cu, sigur, interesul local de a atrage investitori. Cred că, această zonă şi județul Alba, in general, din acest punct de vedere, pană acum cel puţin, a fost un județ privilegiat, pentru că există investiţii şi in Alba Iulia, şi in oraşele din jur. Este important, cred, să stimulăm şi mediul rural acum, pentru o dezvoltare teritorială echilibrată. Reporter: La sosirea in oraş /.../ Dacian Cioloş: Incă o intrebare şi plecăm, pentru că am depăşit deja /.../ Reporter: /../ un protest impotriva /.../. Ce ne puteţi spune? Dacian Cioloş: Nu ştiu, nu l-am citit incă. Ştiu vag subiectul. O să discut cu doamna ministru al mediului să văd exact despre ce este vorba. Nu va pot spune mai mult. Reporter: Doamna ministru al mediului, o veţi invita aici, la Alba Iulia, deoarece... Dacian Cioloş: Dar nu am nevoie să o invit eu. Au invitat-o deja autorităţile locale şi o să ii sugerez să vină. Sigur. Mulţumesc. Reporter: /.../ o să faceţi ceva să protejaţi şi manuscrisele? Dacian Cioloş: Ba da, v-am spus deja. Am detaliat subiectul legat de bibliotecă. *** Declaraţiile premierului Dacian Cioloş, la finalul vizitei in judeţul Alba [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am vrut să facem mai mult decat lansarea unui program sau a unui pachet de măsuri şi să facem şi in dezbatere cu potențialii beneficiari. Mi s-a părut foarte utilă această ieșire din Bucureşti pentru o astfel de lansare, pentru că am putut să o facem intr-un cadru care arată că astfel de programe pot să fie aplicate şi că ele dau rezultate. Sigur, a fost aici o intrebare legată de ocuparea forței de muncă la sate şi dincolo de agricultură. Pachetul acesta pe care l-am propus o să vedeţi că el nu vizează strict doar partea de agricultură şi partea de sector alimentar, ci şi partea de servicii sau de mici afaceri in mediul rural. Şi există in Programul Naţional de Dezvoltare Rurală finanțări adaptate, care vizează măsuri care nu necesită cofinanțare din partea beneficiarilor, care pot să permită aducerea in mediul rural şi a celor care au plecat; inclusiv cei care au plecat in străinătate, cu ce ii momim, cu ce ii atragem? In primul rand, cu finanţări, cum e prima aceea de 15.000 de euro pentru agricultură sau de cateva zeci de mii de euro pentru activitate non-agricolă, care permite unui om care ştie, are o idee precisă de ce vrea să facă, să poată să o facă, cu fondul de creditare, căruia să ii dăm drumul in a doua jumătate a anului şi care permite să finanțeze şi să asigure cofinanțarea, dar şi microcredite, acolo unde e nevoie, cu un sistem de consultanță pe care vrem să il punem la punct inclusiv pe sistem informatic şi pe platformă informatică, Internet, pentru cei care sunt acum plecați in afară şi care vor să știe cum pot să işi deschidă o afacere dacă se intorc in țară şi prin politici fiscale care să se adauge la aceste programe de finanțare, politici fiscale care să fie favorabile pentru cei care vor să investească. Şi aş mai adăuga şi programul de formare pe care vrem să il adaptăm, la fel, la astfel de investiții de dimensiuni medii sau mici. Reporter: Dar ce impresie v-au lăsat fermele realizate cu fonduri europene, aici, in judeţul Alba, la Şeuşa, Limba, Ciugud? Dacian Cioloş: Au fost oameni care au avut curaj, in momentul in care s-au lansat in astfel de proiecte, dar mă bucură să văd că există o coerență in gandirea dezvoltării afacerii respective şi cred că inclusiv in astfel de comunități, pasul următor este să fie puse impreună astfel de inițiative, care acum sunt individualizate la nivelul producției agricole. Reporter: /.../ pentru că sunt foarte mulţi fermieri care se plang de subvenţii intarziate, sunt foarte mulţi fermieri care se plang de, nu ştiu, tot felul de măsuri care /.../ Dacian Cioloş: Subvențiile nu au legătură cu ce am aplicat noi aici. Sigur că şi la subvenții trebuie să ținem cont de faptul că e primul an cand se aplică noile reguli pentru subvenții şi pot să vă asigur din experiență că astfel de intarzieri există nu numai in Romania; peste tot acolo unde s-au pus la punct noi sisteme informatice. In Romania există acum o intarziere la plata la hectar şi pentru că Guvernul a decis anul trecut in toamnă să dezvolte un modul specific pentru a plăti avansuri, pentru că, ştiţi, sunt cateva sute de mii de fermieri care au primit avansuri in toamnă şi avansurile respective au mobilizat energia din agențiile de plăţi, care acum se traduc in intarzieri pentru plata subvenţiilor normale. Dar vom intra in ritm normal incepand cu acest an. Ce imbunătățiri trebuie aduse? Mi se pare, in primul rand, important ca acest pachet să fie asimilat şi utilizat de colectivitățile locale. Un astfel de pachet nu are nici o șansă, dacă el nu e utilizat de cei care pot să il implementeze. Şi aici nu e vorba doar de agențiile de plăți ci, cum v-am spus, e vorba de primării, de colectivitățile locale, care pot să ia şi să combine diferite măsuri din acest pachet, pentru a răspunde unor probleme locale specifice. Un alt element care e esenţial şi pe care il vizăm şi noi in acest pachet este dezvoltarea unei, hai să ii spunem, consultanță specifică adaptată comunităților locale. Dincolo de expertiza consultanților de la oraș, să zic aşa, care vin şi montează un proiect şi după ce l-au montat şi l-au implementat, se duc şi montează un alt proiect, e nevoie de facilitatori la nivelul comunelor sau grupurilor de comune, care să ajute micii fermieri să ii insoțească in a gandi economic dezvoltarea fermelor lor pe o perioadă mai lungă. Şi aici, sigur, şi o birocrație mai simplă, dar birocrația la nivelul agențiilor de plăți am putea-o simplifica dacă ar exista aceşti facilitatori care să facă o parte din treaba pe care o fac agențiile acum, la nivel local. Reporter: A fost benefică intalnirea cu reprezentanții administrației locale şi județene? Dacian Cioloş: Sigur că a fost benefică, a fost o altă discuție dimineaţă, la Alba Iulia, cu Prefectura, Primăria şi Consiliul Judeţean, unde am discutat problemele comunităţii in general, dar astăzi am vrut să avem această intalnire dedicată pentru partea de agricultură şi de mediu rural. Mulţumesc! Primăria Alba Iulia, discuții cu autoritățile locale 2016-03-21 11:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_22.jpgGuvernul stinge lumina pentru o oră, pentru a marca Ora PământuluiȘtiri din 18.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-stinge-lumina-pentru-o-ora-pentru-a-marca-ora-pamantuluiGuvernul Romaniei se alătură și in 2016 instituţiilor publice și organizațiilor din intreaga lume care marchează Ora Pămantului. Sambătă, 19 martie, lumina in Palatul Victoria va fi stinsă timp de o oră, intre 20.30 și 21.30. Acestui demers al Executivului i se alătură ministere și alte instituții guvernamentale. Guvernul dorește să intărească astfel mesajul de implicare in gestionarea problemelor de mediu, pe care l-a transmis incă de la inceputul mandatului prin prioritățile strategice și planurile de măsuri sectoriale pe care și le-a propus pentru promovarea tehnologiilor prietenoase cu mediul și incurajarea programelor de eficiență energetică. 2016-03-18 10:36:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_12829484_862117803910143_2557356469256284405_o.jpgRAPORT privind activitatea desfășurată de Corpul de control al primului-ministru în anul 2015Știri din 17.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/raport-privind-activitatea-desfa-urata-de-corpul-de-control-al-primului-ministru-in-anul-2015Descarcă documentul I. ATRIBUȚIILE CORPULUI DE CONTROL AL PRIMULUI-MINISTRU Corpul de control al primului - ministru este o structură fără personalitate juridică in subordinea Primului - Ministru, condusă de un secretar de stat, fiind finanțată din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Activitatea Corpului de control al primului-ministru este reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare. Conform prevederilor O.U.G. nr. 25/2007, cu modificările ulterioare, Corpul de control al primului - ministru controlează şi urmăreşte activitatea ministerelor şi serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituţiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale şi instituţiilor financiar - bancare cu capital majoritar sau integral de stat. De asemenea, Corpul de control al primului-ministru controlează activitatea instituţiilor publice subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea dispoziţiilor legale privind regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale. II. CONTROALE EFECTUATE ȘI FINALIZATE IN ANUL 2015 II.1. Entităţi supuse controlului In anul 2015 Corpul de control al primului-ministru a finalizat acțiuni de control/informare/documentare cu privire la activitatea unor ministere, autorități publice centrale, instituții publice, societăți naționale, companii naționale, societăți cu capital majoritar sau integral de stat, regii autonome, precum și autorități ale administrației publice locale. II.2. Obiectivele acțiunilor de control Principalele obiective de control avute in vedere la efectuarea acțiunilor de control au fost următoarele: * Verificarea respectării dispozițiilor legale și/sau normelor interne in legătură cu organizarea, funcţionarea şi indeplinirea atribuţiilor de către conducerea și personalul entității controlate; * Verificarea respectării prevederilor legale cu privire la constituirea și utilizarea veniturilor; * Verificarea respectării prevederilor legale cu privire la angajarea și efectuarea cheltuielilor; * Verificarea respectării dispozițiilor legale cu privire la atribuirea, incheierea, modificarea şi executarea contractelor de achiziţie publică; * Verificarea respectării dispozițiilor legale in legătură cu realizarea unor obiective de investiții; * Verificarea respectării dispozițiilor legale și a normelor interne cu privire la elaborarea, inițierea, avizarea, prezentarea și adoptarea unor acte normative; II.3. Constatări efectuate in urma acțiunilor de control II.3.A. Principalele constatări menţionate in rapoartele de control au relevat următoarele aspecte: * Atribuirea și incheierea unor contracte de achiziție publică cu incălcarea dispozițiilor legale; * Exercitarea defectuoasă a atribuțiilor in legătură cu execuția bugetului de venituri și cheltuieli; * Plata contravalorii unor bunuri, servicii sau lucrări fără ca acestea să fi fost livrate/prestate/executate sau fără a se verifica realitatea furnizării bunurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor; * Nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor obiective de investiții finanțate din bugetul de stat; * Nerespectarea normelor legale și/sau a normelor interne in procesul de inițiere, elaborare, avizare, prezentare și adoptare a unor acte normative. II.3.B. Rezultatele acţiunilor de control/informare/documentare finalizate in anul 2015 sunt următoarele: a) acte de control cu relevanță penală 1) Urmare a controlului efectuat la Societatea de Formare a Energeticienilor din Romania FORMENERG - S.A., a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Societatea de Formare a Energeticienilor din Romania FORMENERG - S.A., inregistrat cu nr. 559/I.L./09.01.2015, constatandu-se 11 (unsprezece) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica-S.A., Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Agenția Națională de Integritate și Curtea de Conturi a Romaniei. 2) Urmare a controlului efectuat la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, a fost intocmit Raportul de control privind adoptarea de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, in anul 2009, fără temei legal, a unui Regulament privind valorificarea, prin vanzare, a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, inregistrat cu nr. 1553/I.L./14.01.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. 3) Urmare a controlului efectuat la Direcția Silvică Neamț, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Direcția Silvică Neamț, unitate fără personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, inregistrat cu nr. 827/I.L./14.01.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Autonomă a Pădurilor - Romsilva, Instituția Prefectului - Județul Neamț și Curtea de Conturi a Romaniei. 4) Urmare a controlului efectuat la Direcția Silvică Maramureș, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Direcția Silvică Maramureș, unitate fără personalitate juridică din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, inregistrat cu nr. 828/I.L./14.01.2015, constatandu-se 24 (douăzecișipatru) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Autonomă a Pădurilor - Romsilva, Instituția Prefectului - Județul Maramureș și Curtea de Conturi a Romaniei. 5) Urmare a controlului efectuat la Direcția Silvică Suceava, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Direcția Silvică Suceava, unitate fără personalitate juridică din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, inregistrat cu nr. 829/I.L./14.01.2015, constatandu-se 12 (douăsprezece) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Autonomă a Pădurilor - Romsilva, Instituția Prefectului - Județul Suceava și Curtea de Conturi a Romaniei. 6) Urmare a controlului efectuat la Direcția Silvică Mehedinți, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Direcția Silvică Mehedinți, unitate fără personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, inregistrat cu nr. 831/I.L./14.01.2015, constatandu-se 8 (opt) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Autonomă a Pădurilor - Romsilva, Instituția Prefectului - Județul Mehedinți și Curtea de Conturi a Romaniei. 7) Urmare a controlului efectuat la Direcția Silvică Bistrița - Năsăud, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Direcția Silvică Bistrița - Năsăud, unitate fără personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, inregistrat cu nr. 831/I.L./12.01.2015, constatandu-se 5 (cinci) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Autonomă a Pădurilor - Romsilva, Instituția Prefectului - Județul Bistrița - Năsăud și Curtea de Conturi a Romaniei. 8) Urmare a documentării efectuate la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, a fost intocmită Nota de informare privind documentarea efectuată in legătură cu situația indemnizațiilor plătite, in perioada 1990 - 2014, urmașilor eroilor - martiri ai Revoluției romane din decembrie 1989 și luptătorilor pentru victoria Revoluției romane din decembrie 1989, inregistrată cu nr. 14/I.L./23.01.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, nota fiind inaintată Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Curtea de Conturi a Romaniei, Ministrul delegat pentru dialog social, Serviciul Roman de Informații, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției. 9) Urmare a controlului efectuat la entitățile publice care au avut raporturi contractuale (de muncă/mandat) sau de serviciu cu Brădean Magdalena, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu un angajat al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării din cadrul Ministerului Economiei, care a deținut diverse calități in organele de conducere, administrare, control și executive la 13 entități publice, inregistrat cu nr. 564/I.L./23.01.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri și Agenția Națională de Integritate. 10) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Dărmănești, județul Dambovița, a fost intocmit Raportul privind verificările efectuate in legătură cu implementarea proiectului - Canalizare menajeră in comuna Dărmănești, sat Mărginenii de Sus comuna Dărmănești, județul Dambovița, inregistrat cu nr. 861/I.L./23.01.2015, constatandu-se 5 (cinci) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Instituția Prefectului - Județul Dambovița, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 11) Urmare a controlului efectuat la entităţile publice cu atribuţii in legătură cu finanțarea, repartizarea şi utilizarea sumelor alocate din bugetul de stat pentru obiectivul de investiții - Școala cu clasele I - VIII oraș Pecica, județul Arad, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu realizarea obiectivului de investiții - Școala cu clasele I - VIII oraș Pecica, județul Arad, finanțat cu fonduri alocate de la bugetul statului, inregistrat cu nr. 922/I.L./30.01.2015, constatandu-se 10 (zece) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Inspectoratul Școlar Județean Arad, Instituția Prefectului - Județul Arad, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Curtea de Conturi a Romaniei, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Agenția Națională de Integritate. 12) Urmare a controlului efectuat la entităţile publice cu atribuţii in legătură cu finanțarea, repartizarea şi utilizarea sumelor alocate din bugetul de stat pentru obiectivul de investiții - Şcoala cu clasele I - IV sat Traian Vuia, comuna Traian Vuia, județul Timiș, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu realizarea obiectivului de investiții - Şcoala cu clasele I - IV sat Traian Vuia, comuna Traian Vuia, județul Timiș, finanțat cu fonduri alocate de la bugetul statului, inregistrat cu nr. 923/I.L./30.01.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Instituția Prefectului - Județul Timiș, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Curtea de Conturi a Romaniei și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. 13) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu achiziționarea, gestionarea, păstrarea și exploatarea Sistemului Informatic de Monitorizare și Management Forestier - FMIMS, inregistrat cu nr. 1212/I.L./09.02.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Curtea de Conturi a Romaniei. 14) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Stănești, județul Giurgiu, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu realizarea proiectului - Amenajare Parc Bălanu, comuna Stănești județul Giurgiu, inregistrat cu nr. 898/I.L./16.02.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Instituția Prefectului - Județul Giurgiu, Consiliul Județean Giurgiu, Administrația Fondului pentru Mediu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Curtea de Conturi a Romaniei și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. 15) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională de Investiții - C.N.I. - S.A., a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Compania Națională de Investiții - C.N.I. - S.A. in legătură cu realizarea obiectivului de investiții - Modernizare Sala Sporturilor - D. P. Colibași Brașov, inregistrat cu nr. 982/I.L./20.02.2015, constatandu-se 10 (zece) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 16) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Conțești, județul Dambovița, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autoritățile administrației publice locale ale comunei Conțești, județul Dambovița in legătură cu implementarea proiectului - Inființare bază sportivă model 1 (teren fotbal) in cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spațiul rural, inregistrat cu nr. 1009/I.L./23.02.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Consiliul Județean Dambovița, Instituția Prefectului - Județul Dambovița, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 17) Urmare a sesizării din oficiu, a fost intocmită Nota de informare privind folosirea fără drept a calității oficiale de șef al Corpului de control al primului - ministru, inregistrată cu nr. 1555/I.L./24.02.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, nota fiind inaintată Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. 18) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională de Investiții - C.N.I. - S.A., a fost intocmit Raportul de control in legătură cu implicarea domnului Gheorghe NASTASIA in activitatea Companiei Naționale de Investiții - C.N.I. - S.A. in perioada in care acesta a ocupat funcţia publică de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, inregistrat cu nr. 982/1/I.L./06.03.2015, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Agenția Națională de Integritate, Curtea de Conturi a Romaniei și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 19) Urmare a controlului efectuat la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților in legătură cu modul de indeplinire a atribuţiilor in procesul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, inregistrat cu nr. 1517/I.L./06.03.2015, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Curtea de Conturi a Romaniei și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. 20) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A., a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A. in legătură cu instrăinarea la un preț subevaluat a imobilului situat in Craiova, str. Dr. Nicolae Ionescu Sisești nr. 21, jud. Dolj, aparținand Sucursalei Imprimeria OLTENIA Craiova, inregistrat cu nr. 1699/I.L./09.03.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova. Raportul de control a fost transmis și la Curtea de Conturi a Romaniei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ministerul Culturii, Serviciul Roman de Informații și Departamentul de Informații și Protecție Internă. 21) Urmare a controlului efectuat la Societatea Națională de Radiocomunicații S.A., a fost intocmit intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Societatea Națională de Radiocomunicații S.A., inregistrat cu nr. 1207/I.L./10.03.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul pentru Societatea Informațională și Agenția Națională de Integritate. 22) Urmare a documentării efectuate la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, a fost intocmită Nota de informare cu privire la situația indemnizațiilor plătite, in perioada 1990 - 2014, urmașilor eroilor - martiri ai Revoluției romane din decembrie 1989 și luptătorilor pentru victoria Revoluției romane din decembrie 1989, precum și in legătură cu unele cazuri constatate, prin sondaj, in dosarele pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlurile instituite prin Legea nr. 341/2004, inregistrată cu nr. 14/1/I.L./20.03.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, nota fiind inaintată Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Departamentul de Informații și Protecție Internă, Ministrul delegat pentru dialog social, Curtea de Conturi a Romaniei, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice și Ministerul Afacerilor Interne. 23) Urmare a documentării efectuate la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, a fost intocmită Nota de informare privind documentarea efectuată in legătură cu drepturile la transport gratuit cu metroul și pe calea ferată acordate, in perioada 2005 - 2014, urmașilor eroilor - martiri ai Revoluției romane din decembrie 1989 și luptătorilor pentru victoria Revoluției romane din decembrie 1989, inregistrată cu nr. 14/2/I.L./20.03.2015, nota fiind inaintată Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Transporturilor. 24) Urmare a controlului efectuat la entitățile publice implicate in elaborarea, inițierea, avizarea, prezentarea și adoptarea Hotărarii de Guvern nr. 14/2011 privind aprobarea Programului anual de marketing şi promovare turistică şi a Programului anual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi produselor turistice, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu inițierea, elaborarea, avizarea, prezentarea și adoptarea Hotărarii de Guvern nr. 14/2011 privind aprobarea Programului anual de marketing şi promovare turistică şi a Programului anual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi produselor turistice, inregistrat cu nr. 228/I.L./27.03.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Curtea de Conturi a Romaniei, Consiliul Legislativ, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Serviciul Roman de Informații. 25) Urmare a controlului efectuat la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, a fost intocmit Raportul de control privind neindeplinirea unor atribuții de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, cu consecința prejudicierii bugetului de stat, inregistrat cu nr. 947/I.L./27.03.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Administrația Națională Apele Romane și Curtea de Conturi a Romaniei. 26) Urmare a controlului efectuat la entitățile publice implicate in inițierea, elaborarea, avizarea, prezentarea și adoptarea Hotărarii de Guvern nr. 1141/2008 și Hotărarii de Guvern nr. 1423/2008, a fost intocmit Raportul de control privind incălcarea unor prevederi legale in legătură cu obiectivul de investiţii Modernizare DN 67C, Bengeşti-Sebeş, km 0+000-km 148+414 (Transalpina), inregistrat cu nr. 378/I.L./30.03.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi a Romaniei, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Serviciul Roman de Informații. 27) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Prundu, județul Giurgiu, a fost intocmit Raportul privind verificările efectuate in legătură cu modul de realizare a proiectului - Dezvoltarea infrastructurii sportive a comunei Prundu, județul Giurgiu, prin construirea unui stadion comunal, inregistrat cu nr. 1004/I.L./03.04.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Consiliul Local al Comunei Prundu, Județul Giurgiu, Instituția Prefectului - Județul Giurgiu, Consiliul Județean Giurgiu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Curtea de Conturi a Romaniei și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. 28) Urmare a controlului efectuat la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, document clasificat secret de serviciu, inregistrat cu nr. S/66/CCPM/03.04.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. 29) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Hangu, județul Neamţ, a fost intocmit Raportul privind verificările efectuate in legătură cu implementarea proiectului - Imbunătăţirea calităţii mediului prin realizare parc in comuna Hangu, inregistrat cu nr. 863/I.L./07.04.2015, constatandu-se 4 (patru) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Instituția Prefectului - Județul Neamț, Consiliul Județean Neamț, Administrația Fondului pentru Mediu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 30) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Sic, județul Cluj, a fost intocmit Raportul privind verificările efectuate in legătură cu realizarea proiectului de investiții - Alimentarea cu apă a comunei Sic, județul Cluj, inregistrat cu nr. 1006/I.L./20.04.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Instituția Prefectului - Județul Cluj, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Curtea de Conturi a Romaniei și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. 31) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Răzvad, județul Dambovița, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autoritățile administrației publice locale ale comunei Răzvad, județul Dambovița in legătură cu implementarea proiectului - Construcție bază sportivă in comuna Răzvad, județul Dambovița, inregistrat cu nr. 1008/I.L./08.05.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Consiliul Județean Dambovița, Instituția Prefectului - Județul Dambovița, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 32) Urmare a controlului efectuat la Inspectoratul Județean in Construcții Cluj, a fost intocmită Nota de informare cu privire la emiterea, cu incălcarea dispozițiilor legale, a unui număr de 57 de autorizații de construire, in municipiul Cluj - Napoca, in perioada 05.01.2009 - 12.01.2009, inregistrată cu nr. 1062/1/I.L./12.05.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, nota fiind inaintată Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Nota de informare a fost transmisă și la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Instituția Prefectului - Județul Cluj, Inspectoratul de Stat in Construcții, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Agenția Națională de Integritate. 33) Urmare a controlului efectuat la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa, inregistrat cu nr. 1427/I.L./13.05.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Instituția Prefectului - Județul Constanța, Academia de Științe Agricole și Silvice, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Ministerul Finanțelor Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 34) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și la alte entități publice, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu atribuirea, in anul 2011, de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a unor contracte de prestări servicii și furnizare bunuri către societatea 911 CASA DE PRINT ȘI PRODUCȚIE S.R.L., inregistrat cu nr. 169/2/I.L./05.06.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru luptă antifraudă - DLAF și Agenția Națională de Administrare Fiscală. 35) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și la alte entități publice, a fost intocmit Raportul de control privind atribuirea ilegală de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractului de promovare a brandului turistic național cu ocazia festivalului B'ESTFEST 2011 către societatea EMAGIC CONCERTS S.R.L., inregistrat cu nr. 169/3/I.L./05.06.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru luptă antifraudă - DLAF și Agenția Națională de Administrare Fiscală. 36) Urmare a controlului efectuat la Primăria Municipiului Timișoara, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Primăria Municipiului Timișoara in legătură cu retrocedarea și/sau vanzarea imobilelor aflate in patrimoniul unității administrativ-teritoriale Municipiul Timișoara ori in domeniul privat al statului, inregistrat cu nr. 1531/I.L./17.06.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Consiliul Județean Timiș, Instituția Prefectului - Județul Timiș, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 37) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A., a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A., inregistrat cu nr. 1699/1/I.L./19.06.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - structura centrală și Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 38) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Transporturilor, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Ministerul Transporturilor in legătură cu aspecte referitoare la execuția bugetară din anii 2007 - 2008, , inregistrat cu nr. 1631/I.L./24.06.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul pentru Societatea Informațională, Departamentul pentru luptă antifraudă - DLAF și Curtea de Conturi a Romaniei. 39) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale Municipiului Brașov, a fost intocmit Raportul de control privind prejudicierea Municipiului Brașov ca urmare a unor demersuri intreprinse de primarul acestuia, in vederea obținerii dreptului de proprietate asupra terenului in suprafață de 45.000 mp pe care este amplasată o parte a Grădinii Zoologice, inregistrat cu nr. 982/2/I.L./01.07.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov. Raportul de control a fost transmis și la Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 40) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională de Investiții - C.N.I. - S.A., a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Compania Națională de Investiții - C.N.I. - S.A. in legătură cu realizarea obiectivului de investiții - Bazin de inot olimpic - Bd. Gării nr. 21, municipiul Brașov, județul Brașov, inregistrat cu nr. 982/3/I.L./01.07.2015, constatandu-se 4 (patru) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 41) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Girov, județul Neamț, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu implementarea proiectului - Construcția unei baze sportive noi, model tip 1, in comuna Girov, județul Neamț, inregistrat cu nr. 1005/1/I.L./03.07.2015, constatandu-se 5 (cinci) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Curtea de Apel Bacău. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne și Curtea de Conturi a Romaniei. 42) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Girov, județul Neamț, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu - uzurparea calităţii oficiale de primar al comunei Girov, judeţul Neamţ și alte aspecte de organizare și funcționare ale acestei entități, inregistrat cu nr. 1005/2/I.L./03.07.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Curtea de Apel Bacău. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Afacerilor Interne și Curtea de Conturi a Romaniei. 43) Urmare a controlului efectuat la Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive in legătură cu stadiul de realizare a obiectivului - Depozitul Final de Deșeuri Slab și Mediu Active, inregistrat cu nr. 1082/I.L./08.07.2015, constatandu-se 3 (trei) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia Națională pentru Controlul Activității Nucleare, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Departamentul pentru luptă antifraudă - DLAF și Curtea de Conturi a Romaniei. 44) Urmare a controlului efectuat la Agenția Domeniilor Statului, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Agenția Domeniilor Statului in legătură cu incheierea, in perioada 2004 - 2005, a unor contracte de schimb, fără sultă, avand ca obiect terenuri agricole cu plantații de viță-de-vie situate in localitatea Murfatlar, județul Constanța, denumite generic - Fermele Murfatlar, inregistrat cu nr. 264/I.L./13.07.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. 45) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale Municipiului Brașov, a fost intocmit Raportul de control privind prejudicierea Municipiului Brașov ca urmare a acțiunilor desfășurate de reprezentanții autorităților administrației publice locale ale municipiului in legătură cu activitatea societății Centrala Electrică de Termoficare Brașov S.A., avand ca acționar unic Municipiul Brașov, inregistrat cu nr. 982/4/I.L./15.07.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informații și Curtea de Conturi a Romaniei. 46) Urmare a controlului efectuat la Garda Națională de Mediu, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Garda Națională de Mediu, inregistrat cu nr. 1745/I.L./20.07.2015, constatandu-se 8 (opt) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 47) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională de Investiții S.A., a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu proiectul Centrul Dambovița, cunoscut public sub denumirea Casa Radio, inregistrat cu nr. 271/I.L./24.07.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Departamentul pentru investiții străine și parteneriat public - privat, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 48) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale unor unități administrativ - teritoriale din județul Dambovița, Instituția Prefectului - Județul Dambovița și Consiliul Județean Dambovița, a fost intocmită Nota de informare privind rezultatul verificărilor efectuate in legătură cu exercitarea funcțiilor de demnitate publică, a funcțiilor publice și a altor funcții asimilate acestora, in cadrul unor autorități publice locale și al unor entități publice de pe raza administrativ - teritorială a județului Dambovița, inregistrată cu nr. 1720/I.L./24.07.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, nota fiind inaintată Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. 49) Urmare a controlului efectuat la Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A., a fost intocmită Nota de informare privind plata nejustificată a unor drepturi salariale, inregistrată cu nr. 1699/2/I.L./21.09.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, nota fiind inaintată Direcției Naționale Anticorupție. Nota de informare a fost transmisă și la Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 50) Urmare a controlului efectuat la Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale București in legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri, aflate in domeniul public al statului, cu incălcarea dispozițiilor legale, inregistrat cu nr. 227/I.L./21.09.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Sănătății, Instituția Prefectului - Județul Bacău, Primăria Comunei Berești - Bistrița, județul Bacău, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 51) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Valea-Ierii, județul Cluj, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autoritățile administrației publice locale ale comunei Valea-Ierii, județul Cluj, in legătură cu implementarea proiectului - Dezvoltarea infrastructurii sportive a comunei Valea-Ierii, județul Cluj, prin construirea unui stadion comunal, inregistrat cu nr. 521/I.L./02.10.2015, constatandu-se 8 (opt) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, Instituția Prefectului - Județul Cluj, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. 52) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Iclod, județul Cluj, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autoritățile administrației publice locale ale comunei Iclod, județul Cluj, in legătură cu implementarea proiectului - Amenajare de parcuri publice şi locuri de joacă pentru copii, inregistrat cu nr. 921/I.L./14.10.2015, constatandu-se o posibilă faptă de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Curtea de Conturi a Romaniei. 53) Urmare a controlului efectuat entitățile publice cu atribuții in legătură cu finanțarea, repartizarea și utilizarea sumelor alocate pentru realizarea obiectivului de investiții - Grup Școlar Agricol oraș Fundulea, județul Călărași, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate in legătură cu realizarea obiectivului de investiții - Grup Școlar Agricol oraș Fundulea, județul Călărași, inregistrat cu nr. 900/I.L./20.11.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Agenția Națională de Integritate și Curtea de Conturi a Romaniei. 54) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale comunei Balș, județul Iași, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autoritățile administrației publice locale ale comunei Balș, județul Iași, inregistrat cu nr. 357/I.L./24.11.2015, constatandu-se 6 (șase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Fondului pentru Mediu și Curtea de Conturi a Romaniei. 55) Urmare a controlului efectuat la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. (inclusiv cu privire la operaţiunile desfăşurate de entăţile prin a căror fuziune a fost infiinţată societatea, respectiv Societatea Electrocentrale Deva - S.A. şi Societatea Electrocentrale Paroşeni - S.A.), a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. in legătură cu achizițiile nejustificate de cărbune energetic din străinătate și gestionarea ineficientă a stocurilor, inregistrat cu nr. 1076/I.L./04.12.2015, constatandu-se 2 (două) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Energiei, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Curtea de Conturi a Romaniei. 56) Urmare a controlului efectuat la autoritățile administrației publice locale ale municipiului Giurgiu, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autoritățile administrației publice locale ale municipiului Giurgiu in legătură cu schimbarea fără drept a destinației terenului in suprafață de 67.000 mp transmis din domeniul public al statului in domeniul public al municipiului Giurgiu, inregistrat cu nr. 1281/I.L./04.12.2015, constatandu-se 7 (șapte) posibile fapte de natură penală, raportul fiind inaintat Direcției Naționale Anticorupție. Raportul de control a fost transmis și la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Curtea de Conturi a Romaniei. b) acte de control cu constatări privind deficiențe administrative 1) Urmare a controlului efectuat la autorități ale administrației publice din județul Brăila, respectiv Consiliul Județean Brăila și Instituția Prefectului - Județul Brăila, a fost intocmit Raportul de control privind verificările efectuate la autorități ale administrației publice din județul Brăila in legătură cu deszăpezirea drumurilor județene in iarna 2014 - 2015, inregistrat cu nr. 1770/I.L./21.01.2015. Raportul de control a fost transmis la Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 2) Urmare a acțiunii de documentare efectuate la entităţile cu capital integral sau majoritar de stat și la entitățile publice care au calitatea de autoritate publică tutelară sau, după caz, care exercită, in numele statului, calitatea de acționar, a fost intocmită Nota de informare privind acțiunea de documentare efectuată la entităţile cu capital integral sau majoritar de stat și la entitățile publice care au calitatea de autoritate publică tutelară sau, după caz, care exercită, in numele statului, calitatea de acționar, inregistrată cu nr. 92/I.L./28.01.2015. Nota de informare a fost transmisă la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministrul delegat pentru dialog social și Ministerul Muncii. 3) Urmare a verificărilor efectuate la Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, a fost intocmită Nota de informare privind verificările efectuate la Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, inregistrată cu nr. 1206/I.L./10.03.2015. Nota de informare a fost transmisă la Ministerul pentru Societatea Informațională și Curtea de Conturi a Romaniei. 4) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și la alte entități publice, a fost intocmită Notă de informare cuprinzand aspecte generale cu privire la promovarea Romaniei ca destinație turistică, inregistrată cu nr. 169/1/I.L./05.06.2015. Nota de informare a fost transmisă la Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Direcția Națională Anticorupție . 5) Urmare a controlului efectuat la unele instituții publice din județele Alba, Bacău, Covasna și Suceava (agențiile pentru protecția mediului, sistemele de gospodărire a apelor, comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu și inspectoratele județene in construcții), a fost intocmită Nota de informare cu privire la emiterea avizelor, autorizațiilor și aprobărilor necesare pentru construirea și funcționarea fabricilor de prelucrare a lemnului aparținand societății Holzindustrie Schweighofer S.R.L. sau altor societăți la care aceasta deține minim 90% din titlurile de participare, inregistrată cu nr. 671/I.L./14.07.2015. Nota de informare inregistrată cu nr. 671/I.L./14.07.2015 a fost transmisă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională Apele Romane și Instituția Prefectului din județele Alba, Bacău, Covasna și Suceava. 6) Urmare a acțiunii de documentare efectuate la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A., a fost intocmită Nota de informare cu privire la urgența, necesitatea și legalitatea efectuării, incepand cu data de 06.07.2015, a lucrărilor de reparații pe DN 1, km 140+640 - km 140+889, la pasajul peste calea ferată din localitatea Predeal, inregistrată cu nr. 959/I.L./22.07.2015. Nota de informare a fost transmisă la Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției Romane, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Instituția Prefectului - Județul Brașov, Inspectoratul de Stat in Construcții, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania. 7) Urmare a controlului efectuat la Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, a fost intocmită Nota de informare privind verificările efectuate la Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale, inregistrată cu nr. 227/1/I.L./21.09.2015. Nota de informare a fost transmisă la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informații, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Curtea de Conturi a Romaniei, Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale București, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Sănătății. 8) Urmare a acțiunii de documentare efectuată la societatea Biroul de Turism pentru Tineret S.A., a fost intocmită Nota de informare cu privire la contractele de asistență și reprezentare juridică incheiate de societatea Biroul de Turism pentru Tineret S.A. in perioada 01.01.2007 - 31.12.2009, inregistrată cu nr. 1523/1/I.L./06.10.2015 . 9) Urmare a controlului efectuat la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A. şi la Ministerul Transporturilor, a fost intocmită Nota de informare privind verificările efectuate in legătură cu respectarea prevederilor legale referitoare la circuitul documentelor in cadrul Ministerului Transporturilor şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A., inregistrată cu nr. 1591/I.L./02.11.2015. Nota de informare a fost transmisă la Ministerul Transporturilor şi la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A. 10) Urmare a controlului efectuat la societatea Electrocentrale București S.A., a fost intocmită Nota de informare privind rezultatele economico-financiare inregistrate de societatea Electrocentrale București S.A. in perioada 2009-2014 și creanțele societății față de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București, inregistrată cu nr. 226/1/I.L./18.11.2015. Nota de informare a fost transmisă la Viceprim-Ministru - Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Viceprim-Ministru - Ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, Ministerul Energiei, Curtea de Conturi a Romaniei, Departamentul de Informații și Protecție Internă și Serviciul Roman de Informații. 11) Urmare a controlului efectuat la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, a fost intocmită Nota de informare privind unele deficiențe constatate la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale cu privire la documentele clasificate transmise Corpului de control al primului - ministru, document clasificat secret de serviciu, inregistrat cu nr. S/68/CCPM/03.04.2015, nota fiind inaintată Serviciului Roman de Informații. c) acțiuni de control in care nu au rezultat abateri de la legalitate 1) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Secretariatul General al Guvernului cu privire la inițierea, elaborarea, avizarea, prezentarea și adoptarea HG. nr. 1056/2007 și a H.G. nr. 1413/2007, a fost intocmită Nota de informare privind verificările efectuate in legătură cu inițierea, elaborarea, avizarea, prezentarea și adoptarea Hotărarii Guvernului nr. 1056/2007 privind suportarea unor cheltuieli ale Societății Naționale - Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu - S.A. și a Hotărarii Guvernului nr. 1413/2007 pentru modificarea unor acte normative, inregistrată cu nr. 650/I.L./30.06.2015. 2) Urmare a controlului efectuat la Ministerul Educației și Cercetării Științifice, a fost intocmită Nota privind rezultatul verificărilor efectuate in legătură cu inițierea, avizarea, emiterea și punerea in aplicare a ordinelor ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului prin care a fost reglementată organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Dezvoltare și Inovare și a fost aprobată componența nominală a acestuia, inregistrată cu nr. 325/I.L./23.07.2015. 3) Urmare a controlului efectuat la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și la Societatea Institutul Național al Lemnului S.A., a fost intocmită Nota privind rezultatul verificărilor efectuate la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și la Societatea Institutul Național al Lemnului S.A., inregistrată cu nr. 410/I.L./14.10.2015. II.4. Valorificarea actelor de control La finalizarea acțiunilor de control/informare/documentare Corpul de control al primului - ministru a intocmit rapoarte, sinteze și note de informare cuprinzand constatările și concluziile verificărilor, acestea fiind autorităților competente să dispună măsuri administrative și, după caz, organelor de urmărire penală. III. ACTIVITATEA DE SOLUŢIONARE A SOLICITĂRILOR DE INFORMAŢII DE INTERES PUBLIC In anul 2015 au fost inregistrate la Corpul de control al primului - ministru un număr total de 10 solicitări efectuate in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. Dintre acestea, un număr de 7 solicitări au fost primite de la mass-media iar 3 solicitări au fost primite de la diverse persoane fizice sau juridice, toate solicitările fiind soluționate in termenele și in condițiile prevăzute de art. 6, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. IV. ACTIVITATEA DE SOLUŢIONARE A PETIŢIILOR In anul 2015 au fost inregistrate la Corpul de control al primului - ministru un număr de 847 petiții de la persoane fizice și persoane juridice, acestea fiind soluționate in termenele și in condițiile prevăzute de art. 61, art. 7, art. 8 și art. 9 din Ordonanţa de Guvern nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: - pentru un număr de 2 petiții care sesizau aspecte ce intrau in sfera de competență a Corpului de control al primului - ministru au fost dispuse operațiuni de control iar rapoartele de control au fost transmise spre valorificare autorităţilor competente să dispună măsuri de remediere a deficienţelor constatate; - un număr de 285 petiţii greşit indreptate au fost transmise in termenul legal către instituțiile competente să soluţioneze aspectele sesizate, conform art. 61 din O.G. nr. 27/2002, cu modificările și completările ulterioare; - un număr de 476 petiții (87 petiții anonime și 389 petiții cu acelaşi obiect, primite de la acelaşi petiționar) au fost clasate conform prevederilor art. 7 şi art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 27/2002, cu modificările și completările ulterioare; - pentru un număr de 66 sesizări petiționarii au fost indrumaţi să se adreseze instanţelor de judecată, organelor de urmărire penală sau organelor de executare, aspectele invocate fiind de competența exclusivă a acestor autorități; - un număr de 18 petiţii au primit diverse alte răspunsuri. Valentin MIRCEA Secretar de stat Corpul de control al primului - ministru Constantin LICA Director general Direcția juridică și administrativă Director Roxana CHIVOIU Consilier Alina Bulugeanu 2016-03-17 23:40:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_raport-control.jpgGuvernul lansează 'Pachetul de măsuri privind dezvoltarea clasei de mijloc la sate'Știri din 17.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernul-lanseaza-la-alba-iulia-pachetul-de-masuri-privind-dezvoltarea-clasei-de-mijloc-la-sateCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Dacian Cioloş va efectua luni, 21 martie, o vizită in județul Alba, unde va participa la evenimentul de lansare al Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate. Premierul Dacian Cioloș va fi insoțit de vicepremierul Vasile Dincu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. Șeful Executivului se va intalni cu autoritățile locale şi va vizita obiective care reprezintă exemple de bună practică in zona dezvoltării rurale: mici ferme, afaceri non-agricole, infrastructură realizată cu fonduri europene. In cursul după-amiezii, premierul Cioloş va participa la conferința cu fermierii, organizată la Căminul Cultural Ciugud, in cadrul căreia va fi prezentat conținutul pachetului de măsuri. PROGRAMUL VIZITEI PREMIERULUI DACIAN CIOLOŞ IN JUDEȚUL ALBA 09.00 - 10.30 Primăria Alba Iulia, discuții cu autoritățile locale 10.30 -11.00 Conferință de presă 13.00 -14.30 Vizită in teren: Inițiative locale, exemple de bună practică: mici ferme, mici afaceri non-agricole, infrastructură - cu fonduri europene 1) Proiect afacere non-agricolă femeie manager - Sat Șeusa, nr.170 A, comuna Ciugud 2) Proiect fermă mică vaci + finanțare LEADER - Sat Limba nr. 84, comuna Ciugud, la intrare pe drumul agricol 3) Proiect - Drumurile agricole asfaltate cu finanțare din PNDR; comuna Ciugud (plecare din satul Limba, traseu de 10 km, coborare Ciugud). 4) Sediul nou administrativ: comuna Ciugud, nr. 141 14.30 Sosire Căminul Cultural Sat Drimbar, comuna Ciugud Conferința: Pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate 14.30 - 15.15 Discursuri de deschidere: Gheorghe Damian, primar Ciugud, Dacian Cioloș, prim-ministru, Vasile Dincu, viceprim-ministru, Achim Irimescu, ministrul agriculturii, Cristian Ghinea, consilier de stat. * 14.30 - 14.35 Cuvant de bun venit Dl. Gheorghe Damian, primar Ciugud * 14.35-14.45 Prezentarea Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate: Echipa Cancelariei Primului Ministru/ Cristian Ghinea, consilier de stat * 14.45 -14.55 Discurs Dl. Dacian Cioloș, prim-ministru * 14.55 - 15.05 Discurs Dl. Vasile Dincu, viceprim-ministru * 15.05- 15.15 Discurs Dl. Achim Irimescu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale 15.15 - 16.00 Intervenții fermieri, Q and A 2016-03-17 12:09:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla_guv_albastru_1.jpgDeclarații susținute de premierul Dacian Cioloș la reuniunea cu miniştri şi şefi de agenţii privind procesul de debirocratizareȘtiri din 16.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-dacian-ciolo-la-reuniunea-cu-ministri-si-sefi-de-agentii-privind-procesul-de-debirocratizare Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 [Check against delivery] Dacian Cioloș: Aș vrea să vorbim astăzi, in ceea ce priveşte reforma administrativă, despre partea de simplificare și de debirocratizare. Mă refer pe de-o parte la Strategia de simplificare a administrației și de debirocratizare - pentru care există acest comitet sau grup de lucru coordonat de domnul vicepremier Dincu -, iar pe de altă parte avem in paralel și ceea ce am lansat noi la nivelul Guvernului și am numit Comisia de tăiat hartii, care este tot o modalitate imediată de simplificare și de debirocratizare, pornind și de la sugestiile cetățenilor, ale contribuabililor. Cu intalnirea de astăzi aș vrea să dau startul coordonării intre ministere pentru a aplica acest program, care mie mi se pare esențial. Cu lucruri relativ simple putem obține un impact foarte mare atat in ceea ce privește relația cetățeanului cu statul, cu administrația, cat și in ceea ce privește relația contribuabilului sau a sectorului economic cu administrația publică. De cand am lansat această platformă www.maisimplu.gov.ro, am primit pană la data de 10 martie aproximativ 3.000 de propuneri, de proceduri sau de documente care ne sunt sugerate să fie simplificate sau chiar eliminate. Aşadar, știm acum de unde pornim sau cel puțin știm care sunt așteptările și aici se conturează cateva domenii in care părerile par să fie convergente in ceea ce privește simplificările pe care le putem face. Sunt foarte multe solicitări care propun simplificarea procedurilor pentru eliberarea cărții de identitate, e vorba mai ales de plata taxei, pentru că sunt două taxe care trebuie plătite, două taxe diferite pentru același document. Avem, totodată, solicitări care converg in ideea eliminării solicitării cazierului judiciar in anumite situații, atunci cand instituțiile pot comunica intre ele și pot prelua aceste informații și intr-un alt fel decat a plimba un document dintr-o parte in alta. Cred că și aici ar trebui să vedem unde cazierul judiciar nu este neapărat util, necesar, și el e solicitat așa, dintr-un reflex, pentru că așa s-a făcut și s-a perpetuat această abordare. Acolo unde putem să eliminăm obligativitatea pentru cetățean de a lua un document de la un ghișeu pentru a-l duce in altă parte, atunci cand, prin anumite modalități, putem comunica datele intre instituții, şi aici mă refer in primul rand la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), dar pot să fie și conectări intre MAI și alte tipuri de instituții. In ceea ce priveşte solicitările firmelor, probabil că nu o să fie o surpriză pentru cei de la Ministerul de Finanțe sau de la ANAF. Solicitările cele mai mari sunt in ideea simplificării formularului 088, cu inregistrare in scop de TVA, și modificarea declarației 394 cu livrările și prestările in Romania, in sensul scoaterii obligativității de completare a CNP-ului clienților societăților comerciale care depun acest document. Vom da cateva exemple, dar o să vedeți in documentul intocmit de Ministerul Consultării Publice, care a sintetizat aceste răspunsuri impreună cu Cancelaria, că sunt mai multe lucruri pe care le putem avea in vedere. Pe partea socială, chiar la inceput cand am lansat platforma, am citat și eu cateva exemple legate de dosarul pentru pregătirea șomajului sau cele două dosare pe care mamele trebuie să le pregătească pentru două drepturi care merg la același beneficiar și practic fac două dosare in același timp. Acestea sunt exemple care ne arată in ce direcție putem merge cu simplificarea. Eu mi-aș dori să nu facem acest proces doar ca o obligație pentru că așa dă bine și așa o cere poporul. Vreau să ințelegeți că nu este un demers populist ceea ce vrem să facem și nu e un demers superficial in a vă incurca in ceea ce faceți, cu tot felul de lucruri care dau bine in afară. Problema administrației, și nu doar in Romania, e o problemă generală: se depun straturi de la un an la altul, de la o generație administrativă la alta, straturi de reflexe la care tot timpul se mai adaugă altele și dacă nu facem un stop-cadru ca să vedem ce anume este, intr-adevăr, indispensabil in funcționarea noastră, a administrației, nu se intamplă lucrurile acestea, simplificările acestea, de la sine. Și sunt lucruri care sunt utile și pentru noi, pentru că nu mai pierdem timpul cu lucruri care sunt inutile, doar ca să avem impresia că lucrăm, și, pe de altă parte, putem schimba foarte mult și percepția, raportul dintre administrație și cetățeni, putem chiar reduce costurile atunci cand vorbim de societăți comerciale sau de contribuabili. Aşadar, v-aș ruga, să vedeţi lucrurile din perspectiva aceasta și eu chiar vreau, in cursul anului acesta, să văd rezultate. Și știu că se poate pentru că am făcut lucrul acesta cand am fost la Comisia Europeană. Comisia incepuse, de mai mulți ani de zile, un proces de simplificare și de debirocratizare, și am văzut că se poate tocmai pentru că au fost și acolo acuzațiile aceastea de complexitate administrativă din partea unor state membre. Știu că nu este simplu totdeauna, pentru că ajungi in anumite situații cand trebuie să judeci și să vezi cum, ce anume este intr-adevăr indispensabil. Cum vă spuneam, s-au creat anumite reflexe, dar nu e imposibil, și eu vreau să facem cateva lucruri, pornind, pe de-o parte, de la eliminarea unor documente sau avize care sunt inutile. Pur și simplu să renunțăm la ele, la anumite documente sau anumite taxe. Inţeleg de la unii dintre dumneavoastră că n-ați vrea să se elimine anumite documente pentru că ele sunt plătite și pentru că banii respectivi intră la buget, dar eu cred că trebuie să ne gandim și invers, nu doar la bugetul statului. Noi am făcut deja, pe unele taxe, cateva evaluări și sumele colectate nu sunt atat de mari incat să justifice menținerea lor, intrucat creează birocrație foarte multă. Aşadar, o să vă cer să veniți dumneavoastră și să ne spuneți la care dintre anumite documente sau taxe putem renunța, dacă nu, oricum o să venim noi să vă cerem. Cand spun noi - eu cu Cancelaria, cu echipa de la Cancelarie, cu fiecare minister in parte. Pe de altă parte, mai putem simplifica anumite lucruri printr-o mai bună interconectare a bazelor de date pe care diferitele autorități publice le au. Un schimb de informații care acum se face prin exterior, dand un document unui cetățean ca să-l ia de la un ghișeu și să-l ducă in altă parte, la un alt ghișeu, schimbul acesta de informații ar trebui să se poată face intre bazele de date respective și să puteți avea acces, o agenție sau o instituție, una de la alta, la informațiile de care e nevoie. Prin urmare, in etapa a doua, o să insistăm și pe aceste aspecte legate de interconectivitate. Aşadar, intr-o primă fază, să renunțăm la anumite proceduri, care sunt inutile, proceduri, documente, acte, și aici protocoale intre instituții ar trebui să rezolve problema, și apoi, in a doua etapă, a inceput deja acest proces, să avansăm cu niște standarde minime de interoperabilitate intre bazele de date, in așa fel incat să putem schimba informații. Aceasta legat de maisimplu.gov.ro sau de această Comisie de tăiat hartii și vreau să vă spun că se poate, pentru că sunt deja colegi printre dumneavoastră, miniștri, care au inceput deja acest proces in mod proactiv. La Ministerul Agriculturii, dl Irimescu a identificat deja - doar așa, la o primă trecere in revistă - opt documente /.../ care pană acum, de ani de zile, erau considerate indispensabile pentru subvenții la Agenția de Plăți sau, in general, pentru accesul la finanțare și care, după o primă analiză, s-a descoperit că ele nu sunt de fapt indispensabile și chiar nu sunt utile și a luat decizia, prin ordin de ministru, să le elimine, fără să fie nevoie de lucruri prea complicate. Vă recomand să faceți același lucru, pentru că sunt convins că puteți identifica astfel de lucruri. Pentru cealaltă parte a discuției pe care dl. vicepremier Dincu o să o detalieze, avem aici, dintr-un pachet de reformă a administrației publice, de adoptat această strategie pentru consolidarea administrației publice, in care avem planul integral pentru o simplificare a procedurilor administrative care se aplică cetățenilor. E un document care e deja in lucru de ceva vreme, in minister au mai fost intalniri, din cate știu, pe acest subiect. Sunt anumite angajamente legate de un mod mai structurat, să spun așa, de simplificare a procedurilor administrative, și mai de substanță, insă aici v-aș ruga să ne uităm intr-un mod foarte pragmatic la ce putem face anul acesta, pentru că asta mă interesează. Degeaba venim să spunem că o să facem unele lucruri pană in 2018-2020, pentru că o să tot impingem termenele, pentru că așa s-a făcut și in trecut. Aici, l-am rugat pe domnul vicepremier, impreună cu Cancelaria, cu domnul Tudorache, să vedem ce anume din acest plan putem să aducem mai incoace decat ceea ce a fost planificat pană acum, pentru 2017-2018, și ceea ce ne angajăm să facem in 2016, să urmărim in mod atent și chiar să implementăm și să obținem rezultate. Cam asta aveam pentru partea introductivă, o să-l las pe domnul vicepremier să conducă in continuare discuția pe partea aceasta. Domnul vicepremier știe că va avea sprijinul Cancelariei pe acest mod de lucru, pentru că acest plan e parte integrantă a reformei administrației, a eficientizării și transparentizării. 2016-03-16 17:55:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-16-11-05-34big_1.jpgGhid privind implementarea Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutunȘtiri din 16.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/ghid-privind-implementarea-legii-nr-15-2016-pentru-prevenirea-i-combaterea-consumului-produselor-din-tutun1458135786Scopul principal al interzicerii fumatului in spațiile inchise de la locul de muncă și in spațiile publice inchise este protejarea sănătății angajaților și a cetățenilor care se află in spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun. Legea este benefică suplimentar pentru cei care fumează deoarece facilitează oprirea fumatului, precum și in cazul minorilor și tinerilor deoarece contribuie la prevenirea fumatului prin reducerea ocaziilor sociale in care se fumează și in care debutează, de obicei, consumul de tutun. 1. Locuri unde este interzis fumatul Se interzice fumatul in toate spațiile publice inchise, spațiile inchise de la locul de muncă, mijloacele de transport in comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul in unitățile sanitare, de invățămant, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private. Spațiul public inchis Spațiul public este considerat orice spațiu accesibil publicului (de ex. din domeniul cultural-artistic, sănătate, invățămant, alimentație publică, cluburi, baruri, cafenele etc.) sau destinat utilizării colective (de ex. pentru activități comerciale, sportive, targuri, expoziții etc.), indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces. Spațiul public inchis reprezintă orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent. Prin perete se ințelege orice element de construcție așezat vertical (sau puțin inclinat) care limitează, separă sau izolează: - incăperile unei clădiri/ construcții intre ele (pereți interiori) sau de exterior (pereți exteriori) și care susțin planșeele, etajele și acoperișul, respectiv; - anumite spații ale unui sistem tehnic intre ele (pereți interiori) sau sistemul tehnic de spațiul inconjurător. Avand in vedere faptul că spațiile inchise pot face parte dintr-o construcție sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion, chioșc etc), definirea peretelui trebuie să țină cont de ambele situații: * Clădiri sunt acele construcții pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obținerii unei autorizații de construire; * Sisteme tehnice sunt acele construcții sezoniere sau provizorii care nu necesită autorizație de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, in cazul in care se realizează activități economice. In aprecierea caracterului de inchis/ deschis al unui spațiu, nu se va ține cont de: * natura materialului din care sunt confecționați pereții sau tavanul/ plafonul/ acoperișul. Oricare ar fi materialul folosit la construcția pereților sau tavanului (zidărie, textil, lemn, folie plastic etc.) și oricare ar fi densitatea materialului (material perforat etc.), atat timp cat există un tavan și cel puțin 2 pereți, spațiul respectiv va fi considerat spațiu inchis; * caracterul temporar sau permanent al pereților sau spațiului. Dacă un element de construcție indeplinește funcția de perete (limitează, separă sau izolează) și este vizibil, spațiul din care face parte va fi considerat spațiu inchis chiar dacă elementul respectiv se poate plia, ridica etc. adică este perete doar temporar. Spațiile care au inchideri laterale sau/ și acoperiș retractabile adică structuri care se pot plia, ridica, deschide, deplasa, porni etc. astfel incat să formeze temporar pereți/ acoperiș, vor fi considerate: * spații deschise atunci cand structura este complet pliată/ ridicată etc. astfel incat peretele/ acoperișul nu este deloc vizibil; * spații inchise atunci cand structura este deschisă/ coborată. Spațiul inchis de la locul de muncă Locul de muncă reprezintă locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat in clădirile intreprinderii și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces in cadrul desfășurării activității. In cazul in care intr-o zonă a unui spațiu pentru locuit se desfășoară activitate economică, atunci respectiva zonă devine loc de muncă iar fumatul este interzis. Nu se va mai fuma in: * spațiile inchise din toate locurile de muncă: - halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele inchise etc.; - instituțiile publice centrale și locale; - unități comerciale: magazine, expoziții/ targuri in spațiu inchis, centre comerciale, piețe inchise etc.; - restaurante, baruri, cafenele, terase inchise, unități de cazare, cluburi - inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente etc.; - unități cultural-artistice, sportive, recreative; * toate mijloacele de transport in comun (unde nu se va mai putea folosi nici țigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii inchise, taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv in cabina șoferului, vatmanului, mecanicului de tren etc; * toate spațiile din unitățile de invățămant, medico-sanitare și de protecție a copilului, inclusiv in curtea unităților; * locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate in interior sau exterior; * spațiile comune din clădirile de locuințe: holuri, lift etc. 2. Locuri unde se mai poate fuma * Spațiile publice in aer liber sau spațiile de la locul de muncă: - fără acoperiș sau cu acoperiș și cu mai puțin de doi pereți: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioșcuri deschise etc.; - delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărdulețe de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal; - care au inchideri laterale sau/ și acoperiș retractabile ce formează temporar pereți ori acoperiș, dar doar atunci cand structura de inchidere este complet inchisă/ stransă astfel incat peretele ori acoperișul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioșcurile cand au jaluzelele, ușile pliabile, elementele demontabile etc. pliate/ inchise in totalitate astfel incat spațiul devine deschis; * Peroane, refugii, stații ale mijloacelor de transport in comun dacă sunt deschise sau au acoperiș și doar un perete; * Parcuri, in afara locurilor de joacă pentru copii; * Locuință, inclusiv orice spațiu inchis in care nu se desfășoară activitate economică (nu este loc de muncă); * Alte spații unde se desfășoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă (nu se desfășoară activitate economică). 3. Obligații ale administratorilor de spații publice inchise și de locuri de muncă Administratorii au obligația de a elabora și de a pune in aplicare regulamente interne prin care se interzice fumatul in spațiile inchise din respectivele spații. Totodată, trebuie să marcheze spațiile menționate cu indicatoare cu mesajul - Fumatul interzis și cu simbolul internațional, respectiv țigareta barată de o linie transversală. Regulamentele interne trebuie să conțină prevederi prin care se interzice fumatul in spațiile inchise de la locul de muncă și sancțiuni pentru incălcarea interdicției de a fuma. Stabilirea sancțiunilor este atributul angajatorului care trebuie să se asigure că sancțiunile sunt proporționale in raport cu fapta săvarșită. Deoarece Legea nr. 15/2016 stabilește că incălcarea interdicției de a fuma este o abatere disciplinară gravă, angajatorii vor putea să recurgă la sancțiuni precum desfacerea contractului individual de muncă sau chiar plata unor despăgubiri care să acopere prejudiciul cauzat prin incălcarea regulilor privind fumatul (de exemplu in situația in care nerespectarea interdicției fumatului a cauzat prejudicii angajatorului - de imagine ori materiale). Pentru o bună implementare a legii, se recomandă ca administratorii de spații publice inchise și locuri de muncă să afișeze langă indicatorul cu - Fumatul interzis numărul de telefon al celei mai apropiate unități de poliție locală sau structuri de poliție in localitățile in care unde nu există poliție locală. Sugestie: 4. Sancțiuni Un angajat poate fi sancționat pentru că fumează intr-un spațiu inchis de la locul de muncă de către: * angajator, prin regulamentul intern in care sunt prevăzute sancțiuni interne (in conformitate cu Codul Muncii) pentru nerespectarea interdicției de a fuma la locul de muncă; * reprezentant al Poliției Locale sau MAI atunci cand acesta constată, in cadrul unei acțiuni de control, că angajatul fumează intr-o zonă in care fumatul este interzis. Sancțiunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sancțiunile disciplinare prevăzute in Codul muncii: * avertismentul scris; * retrogradarea din funcție (cu acordarea salariului corespunzător funcției in care s-a dispus retrogradarea) pentru o durată de cel mult 60 de zile; * reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; * reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%; * desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Cu excepția avertismentului scris, toate celelalte măsuri disciplinare necesită efectuarea unei cercetări disciplinare inainte de a fi aplicate. O persoană juridică poate fi sancționată: * de către un reprezentant al Poliției Locale sau MAI atunci cand acesta constată, in cadrul unei acțiuni de control, că angajații sau/ și cetățenii fumează intr-un spațiu in care fumatul este interzis; * de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă atunci cand aceștia constată că sunt incălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securității și sănătății in muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, aceștia sunt abilitați să verifice dacă regulamentul intern cuprinde prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016. Legea prevede sancțiuni pentru: * Persoanele fizice care fumează in spațiile in care fumatul este interzis: amendă contravențională de la 100 la 500 de lei; * Persoanele juridice care administrează spațiile in care fumatul este interzis: amendă contravențională de 5000 lei (prima abatere), amendă contravențională de 10.000 lei și suspendarea activității pană la remedierea situației (a doua abatere), amendă contravențională de 15.000 și inchiderea unității la următoarea abatere. Sancțiunile vor fi aplicate: * de către reprezentanții Poliției Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poliția Romană, Jandarmeria, IGSU, Poliția de Frontieră), atunci cand angajații sau/și cetățenii fumează intr-un spațiu in care fumatul este interzis; * de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă in cazul in care aceștia constată că sunt incălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securității și sănătății in muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, și/sau dacă in regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016. Sesizarea incălcării legii se poate face de către angajați sau/ și cetățeni prin: * apelarea numărului de telefon al poliției locale sau al reprezentanților locali ai MAI in localitățile in care nu există poliție locală; * apelarea inspectoratului teritorial de muncă, in cazul in care angajatorul nu are elaborate/completate regulamentele interne conform art. 5 din Legea nr. 15/2016. 2016-03-16 15:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-17-12-16-39big_infografic.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la Forumul "Strategia de dezvoltare a României, regionalizare și convergența la euro" organizat de Banca Națională a României și Profit.roȘtiri din 15.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-la-forumul-quot-strategia-de-dezvoltare-a-romaniei-regionalizare-i-convergenta-la-euro-quot-organizat-de-banca-nationala-a-romaniei-i-profit-ro Discursul premierului Dacian Cioloș la Forumul Strategia de dezvoltare a Romaniei, regionalizare și convergența la euro [Check against delivery] Dacian Cioloș: Domnule guvernator, domnilor viceguvernatori, doamnelor şi domnilor, vorbim astăzi de o strategie de dezvoltare a Romaniei şi, sigur, legătura cu convergenţa pe zona euro. Pentru un guvern cu un mandat de un an poate părea un exerciţiu ambiţios şi chiar deplasat să vorbească despre o strategie pe termen lung, o strategie de dezvoltare, aşa cum aţi numit conferinţa, un demers care presupune de la bun inceput o abordare de durată, o abordare văzută in perspectivă. Fără o strategie de dezvoltare, insă, sau o gandire strategică, orice decizie a guvernului este doar una conjuncturală, de a repera pe ici, pe colo cate ceva, dar nu de a aşeza lucrurile intr-o direcţie clară şi coerentă. Mai mult, chiar, singurul lucru pe care il poate lăsa moştenire un guvern cu un mandat limitat este, probabil, tocmai aceasta: o strategie, o gandire de dezvoltare, care să fie eliberată de constrangeri ideologice sau de obligaţii de partid sau electorale, care să poată ajunge un element de legătură intre interese politice, legitime, interese sau aşteptări ale societăţii şi ale mediului de afaceri. Şi guvernul pe care il conduc işi propune tocmai un asemenea demers in acest scurt mandat, de mai puţin de un an. Acest lucru, cel puţin aşa cum vedem noi această abordare strategică, presupune trei paliere - şi in acest sens am lucrat şi lucrăm. In primul rand, să ne definim mai clar, mai precis, unde vrem să ajungem, direcţia in care vrem să ne indreptăm, să identificăm cateva elemente cheie care să definească o viziune comună. Pentru că, inainte de orice şi inainte de a lucra pe detalii, avem nevoie de această viziune comună, avem nevoie să impărtăşim aceleaşi idealuri. Şi poate părea curios sau deplasat să vorbim de idealuri şi de valori atunci cand vorbim de dezvoltare economică. Dar, cred că pentru societatea romanească, pentru diferitele categorii ale societăţii romaneşti, tocmai acest lucru e necesar mai mult ca oricand, să fim in măsură să impărtăşim idealuri şi valori comune inainte de a ne defini orice alt obiectiv mai precis. Apoi, in al doilea rand, sau a doua etapă, după ce am definit unde vrem să ajungem şi care sunt aceste valori şi idealuri pe care nu doar să le proclamăm, ci chiar să ni le asumăm, e important să vedem ce ne trebuie ca să putem ajunge acolo unde ne propunem, care sunt factorii cheie de dezvoltare - şi aici mă gandesc, inainte de a vorbi de economie, la factorii cheie de dezvoltare a oricărei societăţi, i-aş numi factori orizontali, care vizează toate domeniile economice, intr-un fel sau altul, cum ar fi educaţia, ştiinţa şi cercetarea - şi le-aş pune impreună -, sănătatea, sistemul de sănătate şi infrastructura. Apoi, factori de dezvoltare, i-aş numi verticali sau sectoare prioritare, care să fie văzute ca şi varf de lance pentru valorificarea oportunităţilor competitive pe care le are Romania şi aici, sigur, nu mă gandesc in mod exhaustiv sau oricum, noi, guvernul, nu avem pretenţia de a defini in mod exhaustiv care sunt aceste sectoare in care Romania are potenţial, dar ne gandim să ne concentrăm cu cateva măsuri, in primul rand, pe tehnologia de varf și sectorul IT and C, unde clar există un potenţial care incepe să fie valorificat şi care se simte inclusiv in dezvoltarea economică din ultimii ani. Mă gandesc la agricultură, ca factor de dezvoltare economică, dar şi factor de dezvoltare teritorială şi socială, la turism şi la energie, in primul rand. Dincolo de aceşti factori sectoriali sau verticali, vrem să introducem şi conceptul de factor de dezvoltare teritorială sau abordare integrată a dezvoltării, pentru a nu ne concentra doar pe metropole, pe polii urbani de dezvoltare, care au inceput să se diferenţieze clar şi in Romania faţă de restul teritoriului şi să putem dezvolta echilibrat şi zona mic-urbană sau rurală, deci, să fim in măsură, atunci cand gandim dezvoltarea economică, să ieşim din zona metropolitană şi să mergem in restul teritoriului, să vedem care sunt factorii, elementele care pot stimula dezvoltarea economică, socio-economică şi in alte zone, chiar stimuland anumite domenii de dezvoltare particulare, cum ar fi proiectul-fanion Laser Valley, in jurul proiectului european ELI, care poate să constituie, intr-o zonă in afara spaţiului urban, un pol de dezvoltare care să meargă mult dincolo de strict zona de dezvoltare tehnologică, sau Cluj Innovation City, care poate să radieze, dincolo de ceea ce inseamnă Clujul şi acest pol in Cluj, poate să iradieze in toată zona, dacă ne gandim la clusterele care s-au dezvoltat şi sunt in curs de dezvoltare in zonă. Apoi, in al treilea rand, cum să facem ca să putem ajunge unde ne propunem - şi aici ne gandim, dincolo de această abordare a viziunii, a sectoarelor prioritare, şi la pachete de măsuri concrete sau instrumente concrete pe care să le avem in vedere pe termen mediu, scurt și lung. Avem la dispoziţie instrumente variate, ca stat, atat ca resurse ale bugetului naţional, fonduri europene, politica de achiziţii publice, cadrul fiscal, politica legislativă, politica de ajutor de stat, toate acestea sunt instrumente prin care statul poate să stimuleze sau să intervină in acest proces de dezvoltare economică, fără ideea ca statul să fie unul absolut intervenţionist şi să facă aceste sectoare de dezvoltare economică dependente de politica statului, dar statul poate să stimuleze intr-un fel sau altul sau să evite să impiedice dezvoltarea acestui potenţial. Nu ne propunem o abordare estetică perfectă, un set exhaustiv de măsuri, ci cateva pachete-cheie in care să avem incredere şi la care să punem cu toţii umărul pentru a le vedea implementate. Nu ne propunem nici să revoluţionăm intervenţiile statului, ci, acolo unde s-au făcut lucruri bune in trecut să le continuăm, iar acolo unde mai lipsesc anumite lucruri să le putem adăuga şi, eventual, să venim cu cateva idei noi, dar in acest spirit de predictibilitate şi de coerenţă a acţiunilor statului. Cred că, mai mult ca niciodată, o recaştigare a increderii in noi şi a caştiga increderea celorlalţi in ceea ce poate să facă Romania inseamnă şi predictibilitate. Mai mult decat orice, oricate resurse am avea, dacă nu suntem coerenţi in ceea ce facem şi, dacă nu adăugăm la această viziune pe termen lung inclusiv continuitatea anumitor idei bune, nu avem cum să fim credibili. Şi n-aş vrea să se inţeleagă, cum spuneam, că pregătim o nouă abordare de intervenţie etatistă. Cred că rolul guvernului nu este altul decat cel de a respecta şi rolul pieţei, insă de a utiliza intr-un mod mai responsabil şi mai eficace cele cateva parghii pe care statul le are la dispoziţie; aşa cum am amintit, bugetul, politica fiscală, politica de ajutor de stat, politica legislativă, dar şi o mai bună cheltuire, o cheltuire mai eficientă a banului public, prin eliminarea risipei, prin reducerea birocraţiei şi creşterea calităţii actului administrativ, care pot contribui la fel de mult la dezvoltarea economică. Spre exemplu, acest guvern consideră ca element-cheie gestiunea mai eficientă a companiilor de stat, pe baza principiilor de guvernanţă corporatistă. Cred că, dincolo de buget, de alocările bugetare, de politica fiscală, o resursă importantă pe care statul roman n-a valorificat-o suficient in trecut o reprezintă companiile de stat. Incă nu avem intotdeauna, in toate sectoarele, o viziune coerentă şi pe termen lung a ceea ce vrem să facem cu aceste companii de stat, care sunt resurse ale statului şi care pot - dincolo de ceea ce pot aduce la bugetul de stat, dacă sunt bine gestionate- să constituie, in domenii-cheie, factori-cheie de stimulare a dezvoltării sectoarelor respective. Mă gandesc aici la energie, la transporturi, la exploatarea resurselor naturale. De aceea, gestiunea coerentă, eficientă a companiilor de stat, printr-un management performant, guvernanţă corporatistă este un obiectiv important pentru acest guvern şi, sper eu, să rămană şi pentru guvernele care vin. In această direcţie, am inceput la Ministerul Economiei un proces de schimbare consistentă, pornind de la definirea așteptărilor statului de la propriile sale companii, deci ce vrem de fapt de la fiecare companie in parte, la profesionalizarea consiliilor de administraţie - să evităm să mai considerăm consiliile de administraţie ca o sinecură pentru un funcţionar sau altul şi să ne gandim la oameni competenţi, performanţi, cărora să le dăm mandate clare atunci cand reprezintă statul in consiliile de administraţie, pană la stabilirea clară a mandatului unui manager de companie publică numit in baza Ordonanţei 109, care Ordonanţă 109 nu poate să facă miracole in sine, ci doar dacă este folosită in mod corespunzător. Nu este un proces uşor acest proces de schimbare, mai ales pentru că există rezistenţă, multă rezistenţă in sistem la această schimbare, probabil şi din teama de ce poate să se intample sau de teama de necunoscut. Trebuie să reducem şi incapacitatea administraţiei de a urmări interesele statului, ignoranţă de multe ori cu privire la folosirea eficientă a banului public. Avem adesea reflexul să ne gandim că banul public trebuie cheltuit şi că principalul obiectiv al funcţionarului este să execute bugetul in sensul de a-l cheltui, dar n-avem incă reflexul să vedem şi in ce mod sau cat de eficient banul public a fost cheltuit. Dacă privim parametrii economici ai momentului, nu de puţine ori ajungem să fim /invidioşi/, aşa cum spunea şi domnul guvernator - creşterea economică a ajuns la 3,7, cu perspective de 4%, deficitul bugetar anul trecut a fost in jur de 1,5%, o inflaţie la final de an care a fost uşor negativă. Suntem in plin proces de relaxare fiscală, ca urmare a unui nou Cod fiscal, iar contribuţia investiţională a inceput să crească, după o perioadă de regres. Şi sigur, o asemenea fotografie de moment reuşită după ani de zile de eforturi, la ca au contribuit guverne succesive, trebuie s-o spunem, poate duce uşor la o interpretare că ceea ce e greu a trecut şi că este acum momentul să culegem rezultatele. Aş vrea, insă, să ne amintim de perioada 2005-2006-2007-2008, cand lucrurile au mers bine şi cand tendinţa a fost aceea de a cheltui tocmai in ideea de a valorifica aceste beneficii, şi să ne amintim şi ce a urmat după aceea, nu doar pentru că vorbim de politici sau de economie ciclică, ci şi pentru că pot să apară surprize, pot să apară evenimente pe care nu le controlăm şi, apoi, dacă nu avem o abordare chibzuită a utilizării acestor resurse şi a acestei creşteri, putem să plătim foarte scump această nechibzuinţă. S-o plătim scump nu doar trebuind să recuperăm ceea ce am cheltuit nechibzuit, dar chiar să plătim mai mult decat am beneficiat in perioada favorabilă. De aceea, trebuie să aşezăm aşteptările publice la niveluri rezonabile, astfel incat fotografia momentului să nu fie deformată in anii care vin. Pot să inţeleg aşteptările şi incercările de a concretiza avantajele acestei situaţii macroeconomice favorabile, dar rolul nostru este şi să avem grijă de a păstra deficite rezonabile şi, mai ales, de a cheltui eficient banii pe care ii ducem in deficit şi de a seta aşteptările pe o dimensiune rezonabilă. De exemplu, trebuie să menţionez şi acest lucru, fiind in an electoral, sunt multe proiecte legislative care pun presiune asupra bugetului fără să şi precizeze de unde să luăm acei bani pentru a atinge obiective care pot să fie legitime din punct de vedere social, sau din alte puncte de vedere care vizează dezvoltarea societăţii. De aceea, guvernul este nevoit de multe ori să dea avize negative pe proiecte de legi care nu sunt integrate coerent in această viziune de dezvoltare. Şi incă o dată: nu spun că n-avem nevoie să ajustăm pensii, sau să creştem salarii, sau să facem anumite investiţii, dar dacă acestea nu sunt văzute in mod coerent, ele nu vor duce la rezultate, ci doar vor cheltui banul public. Și această cheltuire, care riscă să fie iresponsabilă, se va repercuta apoi tot asupra celor pe care vrem să ii ajutăm prin aceste abordări. Şi trebuie să o recunoaştem şi să o spunem că avem anul acesta o construcţie bugetară extrem de stransă, trebuie să jonglăm cu mai mulţi factori. Incercăm s-o facem echilibrat, in aşa fel incat credibilitatea pe care o are Romania sau piaţa economică şi de capital din Romania, in momentul de faţă, să nu fie afectată de acest mod de abordare. Ar trebui, dimpotrivă, să profităm de stabilitatea politică, de stabilitatea socială din ţară, chiar in an electoral, pentru a pune in valoare acest potenţial economic. Insă, dacă dăm semnale divergente şi distorsionate, acestea riscă să ne coste inclusiv din punct de vedere economic. Aş lua şi eu exemplul legii dării in plată, aşa cum a făcut-o domnul guvernator. Pe fond, guvernul susţine rezolvarea cu inţelepciune a cazurilor sociale reale şi indeamnă actorii implicaţi să fie solidari, ca să reuşim, pană la urmă, să avem o lege bună, care să răspundă aşteptărilor oamenilor care intr-adevăr au nevoie de această lege. Dar să evităm ca, prin această lege, să creăm beneficii unor speculatori, o lege care apoi să afecteze increderea intr-un stat care schimbă regulile jocului in mod retroactiv şi care riscă să afecteze totodată radical şi accesul unor noi generaţii de tineri la locuinţe, inclusiv prin blocarea sau decredibilizarea unor programe care s-au arătat de succes pană acum, cum a fost programul Prima casă, şi cum este programul Prima casă. Există o aşteptare serioasă in sectorul public şi pentru creşteri salariale rapide şi lucrăm pentru a gandi in mod coerent acest lucru, in legea salarizării unitare. Aceste aşteptări vin, desigur, ca urmare a unui lung şir de promisiuni anterioare, pe care pot să le inţeleg, dar nu pot să le accept, atunci cand ele merg dincolo de rezonabil şi cand se limitează doar la ambiţia de a propune ceva pentru imagine, şi nu de a fi şi responsabili in ceea ce propunem. Aceasta este abordarea pe care guvernul vrea să o aibă (de fi responsibili pentru ce propunem). Avem nevoie de o reechilibrare a salariilor pentru că nu putem justifica faptul că, de multe ori, pentru acelaşi tip de responsabilitate, un nou intrat in sistem are salariul mai mare decat cineva cu o vechime şi cu o experienţă de zeci de ani, nu putem explica diferenţe de salarii pentru aceeaşi responsabilitate şi aceeaşi specializare intre diferite sectoare. Dar acest lucru trebuie să-l abordăm in mod responsabil şi doar bazandu-ne pe resursele pe care le avem la dispoziţie. Strategia de dezvoltare a Romaniei trebuie să ţină cont şi de procesul de convergenţă, pentru că şi in titlul conferinţei vorbim de strategie de dezvoltare şi de convergenţa la euro. Vrem, nu vrem, insă convergenţa reală este şi ar trebui să fie adevăratul proiect de ţară, iar convergenţa nominală ar decurge pană la urmă din prima. Insă ceea ce trebuie să ne asumăm noi este această convergenţă reală, care să se vadă in gradul de dezvoltare a Romaniei, in capacitatea economiei de a susţine pe termen lung această eventuală aderare la zona euro. Romania şi-a asumat obligaţia să adopte moneda euro fară a defini altfel momentul trecerii decat prin criteriile clasice, dar /este necesară și/ inţelegerea faptului că o trecere la euro este o expresie a unui proces de convergenţă reuşit şi cred că acest lucru, cel puţin din punct de vedere politic, trebuie să ni-l asumăm. In ultima perioadă, am tot fost intrebat mereu de ce mai dorim, ca ţară, să fim parte a unor proiecte europene care trec prin momente grele, cum ar fi aderarea la spaţiul Schengen sau chiar aderarea la zona euro. Cred că e important să ne menţinem aceste ţinte nu ca un scop in sine, ci in primul rand pentru a ne dovedi nouă inşine că suntem in măsură să respectăm şi să integrăm in modul nostru de dezvoltare anumite criterii care sunt de bun-simţ, dincolo de faptul că ele sunt criterii pentru a avea acces la un spaţiu european in care, intr-adevăr, se iau deciziile şi in care se defineşte viitorul Uniunii Europene. Deci, dacă vrem să fim parte a Uniunii Europene şi parte completă a procesului decizional şi a locului in care se definesc viziunea şi viitorul Europei, cred că avem nevoie să ne asumăm şi aderarea la aceste diferite sfere de dezvoltare europeană. Aş incheia spunand că strategia noastră, a tuturor romanilor, este nu doar strategia Romaniei, dar şi strategia romanilor care trăiesc acum in afara Romaniei. Și cred că, atunci cand gandim o dezvoltare a societăţii romaneşti, nu trebuie doar să ne limităm doar la spaţiul geografic, trebuie să integrăm şi resursa pe care o avem in afara ţării, nu doar pentru că este o resursă, ci şi pentru că acei oameni, acei romani aparţin aceluiaşi spaţiu romanesc, au aşteptări, iar noi, ca popor, ca societate, avem obligaţii faţă de toţi. Și cred că o coeziune a Romaniei şi a romanilor presupune o abordare largă a dezvoltării economice a societăţii romaneşti, incluzand şi romanii din diaspora. Cred că trebuie să inţelegem acum, şi spun asta in incheiere: nu atat condiţiile economice sunt favorabile pentru dezvoltarea pe termen lung a Romaniei, cat mai ales inţelepciunea de a folosi aceste resurse şi acest moment favorabil de a-l folosi in mod cumpătat, pentru a construi un drum, şi nu doar pentru a sări parleazul, de pe azi pe maine, aşa cum de multe ori avem obiceiul. Să avem, deci, curajul, inţelepciunea şi cumpătarea să construim acest drum şi să demonstrăm că putem rezolva problemele urgente şi gandind in paralel, pe termen lung. Vă mulţumesc şi cred mult in inspiraţia şi in ideile pe care o să le exprimaţi şi dumneavoastră, astăzi şi maine. Mulţumesc! 2016-03-15 12:19:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_forum.jpgPremierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea „Ora premierului”, în plenul Camerei DeputațilorȘtiri din 14.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/premierul-dacian-ciolo-a-participat-la-dezbaterea-ora-premierului-in-plenul-camerei-deputatilor Declarații ale premierului Dacian Cioloș, la - Ora premierului, in plenul Camerei Deputaților [Check against delivery] Dacian Cioloș: Mulțumesc, domnule președinte! Doamnelor și domnilor deputați, vă mărturisesc că, văzand titlul temei de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin in fața dumneavoastră, astăzi, pentru a participa la dezbaterea pe care ați propus-o. In lectura pe care eu o dau articolului 206 din Regulamentul Camerei Deputaților, nu văd in ce măsură criteriile in desemnarea prefecților intră in categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale. Numirea și eliberarea din funcție a prefecților sunt de competența exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute in vedere la numirea noilor prefecți sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului, prin intermediul Ministerului de Interne. Nu ințeleg să detaliez, de la caz la caz, rezultatele analizei efectuate, care cade in sfera prerogativelor executive. Așa cum ne arată experiența ultimelor guvernări, eventualele critici punctuale pe acest palier au fost clarificate la nivelul instanțelor de judecată, atunci cand au fost contestații. In unele cazuri Guvernul a caștigat, in altele, a pierdut; dar aceste analize s-au făcut intotdeauna pe baza legislației și a fost o prerogativă exclusivă a Guvernului, pentru că prefecții sunt reprezentanții guvernului, in teritoriu. In cazul actualului guvern, niciun prefect sau subprefect fixat definitiv pe funcție, prin concurs, nu a fost schimbat. Schimbările au vizat, exclusiv, prefecți sau subprefecți pe care guvernul precedent i-a numit temporar - subliniez: temporar! -, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege. Mai doresc să subliniez că prefecții sau subprefecții ce au fost numiți de guvernele precedente, respectand procedura normală prevăzută de lege, sunt doar in număr de nouă prefecți și trei subprefecți. Toți ceilalți zeci de prefecți sau subprefecți, in total in jur de 90, au fost numiți, prin excepție de la procedura normală, evitandu-se, astfel, concursul pentru definitivarea pe post, aceștia putand fi demiși și inlocuiți oricand. In consecință, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, o problemă intr-adevăr de interes major, in sensul articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru care vin astăzi, in fața dumneavoastră, cu toată deschiderea, este situația inalților funcționari publici. După cum cunoașteți, funcțiile de prefect sau subprefect fac parte din această categorie, alături de cele de cele de inspector guvernamental, secretar general sau secretar general adjunct, din ministere sau din agenții. Teoretic, cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată in mod corespunzător, pe care să o folosim ca atare. Aceasta cred că a fost intenția inițială a legislatorului, atunci cand s-a definit cadrul de recrutare și de numire a inalților funcționari și a inspectorilor guvernamentali. Am constatat, insă, că avem de-a face cu o legislație al cărei spirit inițial a fost deturnat prin numeroase modificări. Mă refer la Legea 188, din 99, privind statutul funcționarilor publici, și Hotărarea de Guvern 341, din 2007, privind intrarea in categoria inalților funcționari publici, precum și managementul carierei și mobilitatea inalților funcționari publici. La inceput, categoria inalților funcționari publici a fost gandită unitar, in care să se acceadă pe baza unui concurs național, pe o funcție vacantă de inspector guvernamental. Ulterior, prin aplicarea mobilității, puteau fi ocupate funcții publice de nivel superior, inclusiv de prefect sau subprefect și doar după ce se trecea printr-un concurs de evaluare a competențelor și doar după ce inspectorii guvernamentali indeplineau anumite criterii de vechime și de performanță. Vă indemn să recitiţi forma iniţială a HG 341/2007, la care m-am referit mai sus - şi care, din păcate, nu a fost aplicată niciodată ca atare -, in opoziţie cu forma actuală, şi veţi constata deturnarea intenţiei iniţiale, logice şi unitare spre situaţia actuală, in care se fac concursuri pe post, nu unul naţional, care să ofere posibilitatea intrării in categoria inalţilor funcţionari publici, de unde apoi, meritocratic, să se acceadă la poziţii superioare, inclusiv la cea de prefect sau subprefect. In opinia noastră, nu este normal acest lucru, şi, de aceea, in prezent analizăm care este cea mai bună soluţie pentru a reveni cel puţin la spiritul reglementărilor iniţiale, dacă nu chiar să le imbunătăţim, in parametri care să-i asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administraţiei publice romaneşti. Pentru a nu vă lăsa impresia că evit să mă refer la recentele schimbări de prefecţi, doresc să vă impărtăşesc logica in care le-am operat, fără să fac referiri la cazuri particulare. In primul rand, de ce au fost schimbaţi de guvern cei care au fost schimbaţi. Urmare a unei analize permanente, pe care Ministerul de Interne o face, am ajuns la concluzia că cei vizaţi pană in prezent, ca şi cei care vor urma, fie nu au performat anterior, fie nu au reuşit să susţină corespunzător politica guvernului in teritoriu, fie nu au respectat echidistanţa politică. Să nu fim ipocriţi! Sistemul de numire a prefecţilor şi subprefecţilor a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid; pentru că acesta a fost sistemul. In ultimii ani, toţi cei recrutaţi pe posturi de conducere, deconcentrate sau prefecţi, aveau foarte puţine şanse să fie numiţi dacă nu aveau susţinere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid. Desigur, nimeni nu trăieşte intr-un glob de cristal. Problema apare atunci cand aceste simpatii politice afectează calitatea activităţii desfăşurate, imparţialitatea din perspectivă politică de care prefectul ar trebui să dea dovadă. Tocmai datorită faptului că nu am inţeles ca acest guvern să exercite prerogativa schimbării prefecţilor de o manieră arbitrară, am cerut şi am aşteptat analiza Ministerului de Interne. Analiza ministerului este un proces continuu, astfel incat inclusiv cei numiţi recent ar putea fi schimbaţi in perioada următoare, in cazul in care nu performează sau in cazul in care se constată probleme in desfăşurarea activităţii lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activităţii prefecţilor este unul permanent şi, aşa cum Guvernul are această atribuţie să numească şi să demită prefecţi, o va face in funcţie de performanţa pe care aceştia o vor dovedi. In al doilea rand, cum au fost selectaţi cei care au fost proaspăt numiţi. Ne-am uitat atat la inspectorii guvernamentali disponibili, cat şi la funcţionari publici cu experienţă pe plan local şi, in general, cu experienţă managerială. Dorim să folosim resursa umană reprezentată de inspectorii guvernamentali, acolo unde Guvernul ii consideră potriviţi - şi, in acest sens, a avut loc o intalnire de lucru cu aceştia la nivelul Secretariatului General al Guvernului, şi din ceea ce ni s-a comunicat de către acesta, a fost una dintre puţinele, dacă nu singura, intalnire de acest gen pentru a se discuta cu ei şi pentru a putea fi selectaţi dintre ei candidaţi care să fie apoi numiţi prefecţi. Acolo unde am apelat la funcţionari publici pentru că nu am identificat inspectori guvernamentali care să corespundă pe acele poziţii, ne-am orientat spre persoane care să imbine experienţa, dar şi probitatea profesională. In al treilea rand, cum am făcut numirile. Pe scurt, folosind două instrumente imperfecte, dar disponibile la acest moment in legislaţie: e vorba de mobilitate şi de numirile temporare. Dacă, in cazul prefecţilor numiţi din randul inspectorilor guvernamentali am aplicat mobilitatea, pentru cei care au fost numiţi dintre funcţionarii publici am apelat la numirea temporară - aşa cum fuseseră numiţi, de altfel, marea majoritate, dacă nu totalitatea prefecţilor in funcţie, la momentul la care acest guvern a inceput să lucreze. Nu am fost şi nu sunt confortabil la nivel principial cu faptul că a trebuit ca parte din numirile de noi prefecţi să fie temporare, urmand un sistem care, ridicat in mod incorect in trecut de la rangul de excepţie la cel de regulă am dorit să-l evităm şi pe care sper ca in viitorul apropiat să-l pot limita cat mai mult. Vă reamintesc cele spuse anterior, că legislaţia actuală a fost deturnată de la sensul iniţial astfel incat ar fi trebuit organizate concursuri pentru fiecare post de prefect sau subprefect dar, din păcate, cum vă spun, in ultimii ani, din 2009 incoace nu a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea in randul inspectorilor guvernamentali şi numirile au fost făcute, in general, utilizand excepţiile pe care legea le prevedea. Imi doresc insă, in perioada imediat următoare, aşa cum ne-am angajat şi in programul de guvernare, să clarificăm şi să imbunătăţim cadrul normativ aplicabil funcţiilor de prefect şi subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor şi eliberărilor din funcţii ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care il pregătim şi care, in cateva săptămani, va fi disponibil pentru consultare publică. A organiza, deci, un concurs de numiri definitive pe post, in baza unei legislaţii pe care o găsesc necorespunzatoare şi ineficientă şi pe care dorim să o schimbăm, a părut Guvernului o soluţie de evitat. De aceea nu am organizat concursuri, ci am preferat să facem numiri sau prin mobilitate sau numiri temporare, aşteptand ca impreună să venim şi să adaptăm legislaţia la noile condiţii. In momentul implementării noului cadru legislativ pe care-l proiectăm in prezent, toţi prefecţii şi subprefecţii, inclusiv cei care au fost numiţi temporar in aceste săptămani, vor fi reevaluaţi. Doresc să inchei prin cateva remarci cu privire la reperele cele mai importante ale reformei funcţiei publice. In continuarea celor menţionate anterior cu privire la Hotărarea de Guvern 341/2007 şi in ceea ce priveşte Legea 188/99, am constatat că prin numeroase modificări s-a introdus un sistem complex şi confuz de excepţii şi situaţii excepţionale care au deformat, din păcate, atat litera, cat şi spiritul legislaţiei iniţiale. In special sistemul confuz de exercitare temporară a funcţiilor publice de conducere şi a celor corespunzătoare inalţilor funcţionari publici a condus la dependenţa prefecţilor de diferite conjucturi, la vulnerabilizarea poziţiei acestora şi la riscul pierderii neutralităţii politice. O simplă dată statistică este elocventă. In anul 2014, ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - a acordat avize pentru exercitarea temporară a unui număr de 3.447 de funcţii publice de conducere şi corespunzătoare categoriei de inalt funcţionar public atat in administraţia centrală, cat şi in administraţia locală. Deci peste trei mii de numiri făcute cu caracter temporar ca excepţie de la regulile prevăzute de lege. Guvernul va lansa in curand liniile directoare ale reformei funcţiei publice ce se vor regăsi in strategia de dezvoltare a funcţiei publice, care va fi dezbătută public, aşa cum vă spuneam, in cateva săptămani. Ne dorim ca pană la finalul acestui an să găsim şi să putem adopta impreună un cadru normativ nou, care să permită un nou sistem de recrutare, promovare, mobilitate şi evaluare, cu proceduri clare şi transparente, astfel incat să asigurăm stabilitatea şi eficienţa administraţiei publice, pentru că, din păcate, in momentul de faţă tocmai datorită acestei instabilităţi, avem de-a face şi cu un anumit grad de ineficienţă in funcţia publică şi, iată, şi de acuze vizavi de apropierea politică de o parte sau de alta. Vă mulţumesc! ⃰ ⃰ ⃰ Intervenția premierului Dacian Cioloș la finalul dezbaterii in plenul Camerei Deputaților Dacian Cioloș: (...) din diferite motive, pentru că așteptările, profilul nostru, in Romania, este diferit, și vrem să luăm aceste lucruri bune, să venim cu alte cateva idei noi, dar important va fi să avem o dezbatere onestă și să ne asumăm, cel puțin pentru anii care vin, anumite decizii de reformare a administrației, pe care să le și respectăm. Pentru că, intr-adevăr, și in perioada 2006-2008, au fost cateva reforme care au fost făcute. Teoretic, erau bune; dar, din păcate, nu s-au respectat și excepția prevăzută in lege prin modificări ulterioare a devenit regulă. Deci, vă asigur că, așa cum am prevăzut in programul de guvernare, reforma administrației este o prioritate. Am lucrat in aceste patru luni, de cand suntem la guvernare și, in cateva săptămani, pană la sfarșitul lunii, vom lansa in dezbatere publică, cateva propuneri, atat in ceea ce privește definirea funcției publice, delimitarea responsabilităților administrative in funcția publică și a numirilor cu influență politică dar transparentă și clar asumată, și a numirilor prin concurs, prin anumite criterii obiective, cateva principii in ceea ce privește intrarea in funcția publică și cariera și progresul in funcția publică, pentru că de aceea nu avem, de multe ori, posibilitatea să atragem oameni competenți, pentru că, neavand o prespectivă clară in funcția publică, știind că pot să fie schimbați pe criterii politice imprevizibile, oricand, mulți tineri sau mulți oameni competenți nu vin in administrație. Și cred că ar trebui să fie interesul tuturor, al tuturor partidelor politice care se gandesc la un moment dat să ajungă la guvernare, să aibă o administrație performantă și să aibă o administrație care să poată să asigure o memorie instituțională, pentru eficiență in actul public, in actul administrativ și in deciziile administrative și, in cele din urmă, pentru ca cetățenii să aibă incredere in stat. Acestea au fost intențiile cu care am venit in fața dumneavoastră, astăzi. M-am așteptat la o dezbatere mai degrabă politică, pentru aceste numiri; care prefect e al PSD-ului, care e al PNL-ului sau al unui alt partid. Eu cred că, dacă ne asumăm o anumită realitate, cu onestitate, pornind de la această asumare a realității, putem să mergem inainte și să ne asumăm, impreună, o reformă a administrației publice, care să poată să fie pusă in aplicare pană la sfarșitul acestui an și pe care s-o moștenească un viitor guvern politic, dar care să se poată să se bazeze pe o administrație performantă. Aceasta este intenția pe care o am și cu această intenție am venit in fața dumneavoastră; și nu doar cu intenție, ci și cu idei, cu propuneri, voi veni la următoarea intalnire. Din cate știu, pentru ora premierului in Parlament, și Guvernul poate să facă propuneri. Vă fac astăzi această propunere, ca, pentru următoarea intervenție, să vin cu astfel de propuneri pe care le-am lucrat și să avem o dezbatere aplicată pe aceste propuneri, să vedem pe care idei, pe care scenarii, pe care alternative ne putem baza, ca să venim, ulterior, in termenul cel mai scurt, și cu propunerile legislative pe care să le punem in fața dumneavoastră. Vă mulțumesc și sper ca, cel puțin din acest punct de vedere, să tragem cu toții la aceeași căruță, in lunile care vin. Mulțumesc! 2016-03-14 18:44:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_img1.jpgMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: 124 de indicatori lipsă la începutul acestui an au fost remediați la nivelul celor 41 de Consilii Județene, în urma acţiunilorȘtiri din 14.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-pentru-consultare-publica-i-dialog-civic-124-de-indicatori-lipsa-la-inceputul-acestui-an-au-fost-remediati-la-nivelul-celor-41-de-consilii-judetene-in-urma-actiunilorLa 3 luni de la prima monitorizare a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) cu privire la situația respectării prevederilor minimale de afișare a informațiilor/documentelor menționate in legislația transparenței, 124 de indicatori care lipseau la mijlocul lunii ianuarie au fost remediați de Consiliile Județene. Situația actualizată este prezentată in documentul accesibil AICI. Rămanem in continuare in stransă legătură cu reprezentanții unor Consilii Județene, cum ar fi cele din județele: Maramureș, Mehedinți, Brașov, Brăila, Călărași și Dolj pană la actualizarea, și de către acestea, a listei documentelor cerute de legea nr. 544/2001 - legea privind liberul acces la informațiile de interes public, ca să fie publicate din oficiu pe pagina de internet. Comparativ cu inceputul, anului 2016 cand mai bine de jumătate dintre Consiliile Județene nu aveau afișate, in spațiul public, documente de tipul: Lista cu categoriile de documente produse/gestionate conform legii, Bilanțul contabil pe anul 2014 sau Raportul aferent anului 2014 cerut de Legea nr. 52/2003 - legea transparenței decizionale, procentul celor care trebuie să depună eforturi in continuare pentru a iși actualiza informațiile a scăzut, in urma discuțiilor inițiate de MCPDC și care s-au purtat direct cu CJ-urile cat și cu structurile asociative ale autorităților publice locale. O imbunătățire se observă in ceea ce privește completarea informațiilor privind lista achizițiilor publice pe anul 2015. 90% din Consiliile Județene, față de 60 % cat erau la mijlocul lunii ianuarie, au publicat, pe pagina de internet, aceste documente cerute nu numai in legislația specifică dar și, in mod frecvent, de societatea civilă. Din statistica actualizată, MCPDC a remarcat, in același timp, și faptul că unele Consilii Județene au introdus pe site-ul lor o secțiune dedicată Bugetului pe anul 2016, un element de noutate față de anii precedenți și care răspunde și el solicitărilor constante ale societății civile. Afişarea, din oficiu, a categoriilor de informații prevăzute de legea privind accesul la informaţiile de interes public, atat la nivel central cat și local, reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC). In acest sens, la propunerea MCPDC și a Cancelariei Prim-Ministrului, Guvernul Romaniei a aprobat recent Memorandumul cu tema: Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public - disponibil AICI. Vor urmări in mod constant modul in care această situație evoluează, in paralel MCPDC alături de MDRAP continuand consultările cu structurile asociative ale administrației publice locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania - UNCJR, Asociația Muncipiilor din Romania - AMR, Asociația Orașelor din Romania - AOR și Asociația Comunelor din Romania - ACOR), in vederea preluării, ca bună practică, a prevederilor Memorandumului, și la nivelul unităților administrativ-teritoriale din toată țara. Pentru relații suplimentare, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier de Presă MCPDC la 0733 309 633 sau maria.smarandache@gov.ro 2016-03-14 16:14:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-14-04-13-51big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgMinisterul Afacerilor Externe condamnă atacul terorist care a avut loc în AnkaraȘtiri din 14.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministerul-afacerilor-externe-condamna-atacul-terorist-care-a-avut-loc-in-ankaraCOMUNICAT DE PRESĂ Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate atacul terorist care a avut loc pe 13 martie 2016, in capitala turcă, Ankara, soldat cu morţi şi răniţi. MAE transmite sincere condoleanțe familiilor victimelor şi intreaga sa compasiune persoanelor rănite in acest tragic eveniment. Astfel de acțiuni, care pun in pericol vieți nevinovate, nu pot fi justificate sub nicio formă. Romania rămane ferm angajată in combaterea tuturor formelor de terorism și reiterează nevoia intensificării eforturilor internaționale in combaterea acestora. 2016-03-14 09:53:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-14-09-51-41big_sigla_guv_albastru.pngPalatul Primăverii – deschis publicului pentru vizitare Știri din 12.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/palatul-primaverii-deschis-publicului-pentru-vizitareAstăzi s-a deschis publicului fosta reședință a soților Ceaușescu, vila din Bulevardul Primăverii. Evenimentul a fost organizat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) și Secretariatul General al Guvernului (SGG), la propunerea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Palatul Primăverii a fost inclus in circuitul turistic și va putea fi vizitat, incepand cu data de 19 martie, de miercuri pană duminică, intre orele 10.00 și 18.00, in grupuri de minim 5 persoane și maxim 15, pe baza de programare cu cel puțin o zi inainte de vizitare. La deschidere au participat viceprim-ministrul Vasile Dincu, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, Victoria-Violeta Alexandru, și șeful Secretariatului General al Guvernului, Sorin Chelmu. 2016-03-12 15:35:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_c86a6993.jpgGuvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost revocat din funcțieȘtiri din 12.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/guvernatorul-rezervatiei-delta-dunarii-a-fost-revocat-din-functieGuvernul Romaniei a decis revocarea domnului Lucian Eduard Simion din funcția de guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Decizia vine ca urmare a anunțării intenției domnului Lucian Simion de a candida la alegerile locale. Guvernul actual, consecvent principiului neutralității politicie, consideră că orice demnitar care dorește să se implice in viața politică o poate face doar in afara funcției publice pe care o deține. Domnul Lucian Eduard Simion a fost informat in prealabil in legatură cu decizia de revocare, inaintea publicării deciziei in Monitorul Oficial. Domnul Grigore Baboianu, coordonator Unitate management de proiecte, va indeplini atribuțiile guvernatorului Rezervației Biosferei Delta Dunării pană la numirea conducatorului instituției. 2016-03-12 09:54:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-12-09-53-37big_sigla_guvern_albastru.pngMinisterul pentru Consultare Publică și Dialog Civic: Cele mai populare propuneri, din cele aproximativ 3000 transmise de cetățeni și companii, pe MaiSimplu.gov.roȘtiri din 11.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/ministrul-pentru-consultare-publica-si-dialog-civic-cele-mai-populare-propuneri-din-cele-aproximativ-3000-transmise-de-cetateni-i-companii-pe-maisimplu-gov-roEliminarea completă sau comasarea plăților pentru eliberarea Cărții de Identitate, inter-conectarea bazelor de date in vederea eliminării, la comunicarea dintre instituțiile publice, a cazierului judiciar, respectiv inlocuirea obligației de procurare a timbrului fiscal cu un alt sistem de plată mai accesibil, inter-operabilitatea bazelor de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu cele ale Poliției Romane/Ministerului Afacerilor Interne (MAI) astfel incat contravenienții să nu mai fie obligați să trimită ei/să păstreze dovada plății amenzii rutiere și, nu in ultimul rand, reducerea etapelor cerute pentru intocmirea unui dosar de inmatriculare auto - reprezintă cele mai dorite 5 propuneri de măsuri ale cetățenilor pentru reducerea birocrației. De asemenea, cetățenii solicită formularea unei cereri unice și reducerea numărului de documente cerute pentru a beneficia de prestațiile sociale oferite părintelui: indemnizația pentru creșterea copilului, stimulentul de reinserție și alocația de stat pentru copil, respectiv persoanei aflate in căutarea unui loc de muncă: indemnizația de șomaj, consilierea profesională sau inscrierea la cursuri de calificare. De la lansarea, in 24 februarie, a platformei MaiSimplu.gov.ro, inițiativă a Cancelariei Primului-Ministru (CPM) și a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) pană in 10 martie a.c., aproximativ 3000 de propuneri de proceduri/documente cerute de sistemul public au fost comunicate, de către societatea civilă, Guvernului Romaniei ca fiind inutile pentru accesarea unor servicii publice. Opiniile reprezentanților companiilor, in ordinea mențiunii acestora, sunt: simplificarea Formularului 088 (inregistrarea in scop de TVA) și explicarea publică a modului de acordare a punctajului acordat, in baza răspunsurilor, in vederea incadrării in diferite zone de risc fiscal; modificarea Declarației 394 (livrările și prestările din Romania) in sensul scoaterii obligativității de completare a CNP-ul clienților societății comerciale ce depune documentul; eliminarea obligativității completării Declarației 392b - livrările și prestările spcifice PFA-urilor inregistrate pe norme de venit, interconectarea bazelor de date existente in vederea vizualizării, mai des decat o dată pe lună, a achitării contribuțiilor de sănătate de către Persoanele Fizice Autorizate (PFA)/Intreprinderi Individuale/Familiale sau persoane fizice. De asemenea, companiile au propus simplificarea, pană la minimum posibil, a procedurilor pentru inființarea unei firme la Registrul Comerțului. Cele mai des menționate instituții, atat de către cetățeni cat și de către companiile comerciale, au fost Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Poliția Romană/Ministerul Afacerilor Interne (MAI). In același context, inițiatorii acestui demers centralizează, de la nivelul ministerelor, propunerile acestora de simplificare a birocrației/procedurilor propuse, așa cum rezultă acestea din analizele specialiștilor instituțiilor. Avand in vedere nevoia de coordonare interinstituțională, Premierul Dacian Cioloș și Viceprim-ministrul Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, convoacă, marți, 15 martie, Comitetul de lucru interministerial al reprezentanților instituțiilor statului cu reprezentare la nivel de Secretari de Stat, urmand să informăm ulterior publicul cu privire la soluțiile identificate pentru fiecare problemă semnalată, atat soluțiile imediate cat și pe cele pe termen mediu și lung. Pentru relații suplimentare, vă rugăm contactați Maria Smarandache, Consilier de Presă MCPDC la 0733 309 633 sau http://maria.smarandache@gov.ro 2016-03-11 16:52:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-12-10-02-46big_ministerul_pentru_consultare_publica_si_dialog_civic.jpgDeclarații de presă susținute la finalul ședinței de guvern de Raluca Prună, ministrul justiției, și Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al guvernuluiȘtiri din 11.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-la-finalul-edintei-de-guvern-de-raluca-pruna-ministrul-justitiei-i-dan-suciu-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului1457943582 [Check against delivery] Dan Suciu: Avem cateva felii de salam pe care vi le oferim, să nu suferim impreună de foame. Noi am avut ocazia să mancăm aceste felii de salam in şedinţa de guvern dintr-un motiv foarte simplu: e salam de Sibiu şi astăzi s-a obţinut statutul de marcă cu indicaţie geografică pentru salamul de Sibiu. Sunt cinci firme care au acest drept, de a-l produce pe baza reţetei tradiţionale, şi am vrut să marcăm impreună momentul, dacă şi aşa ne-a prins seara pană la ora asta in clădirea Guvernului. Trecem acum la deciziile de astăzi, de pe ordinea de zi. Avem un proiect de ordonanţă de urgenţă, cel legat de mandatele de supraveghere, un proiect de hotărare suplimentar la această ordonanţă şi apoi, după ce doamna ministru Raluca Prună va prezenta cele două acte normative, voi da cateva detalii legate de proiectul de hotărare pentru modificarea şi completarea unor norme metodologice privind Codul Fiscal. Sunt cateva chestiuni care sunt de interes public şi, pe scurt, o să vi le prezint. Doamnă ministru, vă rog, aveţi cuvantul. Raluca Prună: Vă mulţumesc. Mulţumesc că aţi stat pană la ora aceasta. Nu e chiar o ştire. In 16 februarie anul acesta Curtea Constituţională, după cum ştiţi, a declarat neconstituţional art.142 al.1. In discuţie era o sintagmă care vorbea de alte organe specializate ale statului. Curtea a considerat că sintagma este neclară şi că ar extinde intr-un mod necuvenit, din punctul de vedere al dispoziţiilor de procedură penală, cercetarea penală la alte categorii decat procurorul, poliţistul judiciar sau lucrători specializaţi de poliţie. In acest sens, guvernul a adoptat, in sensul de a pune in acord cerinţa din decizia 51/2016 a Curţii, de fapt dispoziţia din Codul de Procedură Penală cu cerinţele Deciziei 51/2016, guvernul a adoptat această ordonanţă de urgenţă pornind, aşa cum am mai spus acum două zile, de la două principii: primul principiu este că avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea in executare a mandatelor de interceptare şi că această structură aparţine Serviciului Roman de Informaţii. Al doilea principiu, a doua premisă de la care a plecat guvernul, este că ceea ce am dorit să facem prin ordonanţa de urgenţă este să venim de indată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa in actul de urmărire penală pe care-l fac procurorii. Asta inseamnă că, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă, nu anticipăm niciun fel de soluţie. Am spus şi acum cateva zile, societatea romanească trebuie să facă o dezbatere cu privire la ce fel de cadru, ce fel de arhitectură doreşte. Doreşte să folosească in continuare ceea ce avem acum impreună cu un complex de garanţii, in sensul celor cerute de Curte, sau doreşte să dubleze sau să creeze o altă infrastructură pe care s-o plaseze, nu ştiu, la nivelul Parchetelor. Am modificat prin ordonanţă de urgenţă - ordonanţa de urgenţă vreau să spun că este un act cu putere de lege, şi am modificat patru acte normative. Am modificat in primul rand Codul de Procedură Penală, art.142, al.1, in sensul de a-l aduce in acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, in sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere in executare a mandatelor şi am spus, intr-un alineat nou, că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei - şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca avand competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate. Am mai modificat şi actualul alineat 2 de la articolul 142 şi n-am să mai citesc textul, il aveţi in actul, in documentul care, nu ştiu, v-a fost pus la dispoziţie, dar care, in orice caz, va fi pus la dispoziţie de indată. Dan Suciu: Va fi. Raluca Prună: Nu in ultimul rand, plecand de la infracţiunile prevăzute din Titlul 10 din Codul Penal, infracţiuni pe care le denumim in sens generic privind siguranţa naţională, cum ar fi, nu ştiu, trădarea, spionajul, dar şi terorismul, am plecat de la considerentul că nu putem pune in pericol punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi, plecand de la această constatare şi de la această necesitate şi de la faptul că SRI este abilitat prin lege, după cum ştiţi, pe aceste mandate, am dat o nouă definiţie, am clarificat puţin ceea ce inseamnă organe de cercetare penală specială şi am spus că, in cazul acestor infracţiuni, contra securităţii naţionale, aşa cum sunt prevăzute ele in Titlul 10 din Codul Penal, şi pentru infracţiunile de terorism, pot fi puse in aplicare mandate de supraveghere tehnică. Al doilea act pe care il modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. In primul rand, am instituit un control judecătoresc asupra modului in care se pune in aplicare, in cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, modul in care se pun in aplicare supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul in care această verificare va fi făcută va fi, evident, prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ICCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 priveşte posibilitatea ca, in cadrul Ministerului Public să fie autorizat, in primul rand, să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date in competenţa Parchetelor, potrivit legii, şi o să traduc asta foarte simplu: la acest moment, deci inainte de această ordonanţă, numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, in teorie; in practică, ştiţi că numai DNA are o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavand posibilitatea de la lege să deţină o asemenea structură. Fac aici o paranteză şi spun că, prin această modificare, in fond, deschidem cadrul unei dezbateri, cadrul dezbaterii viitoare, care, in cazul in care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu in ultimul rand, creăm posibilitatea ca, in cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci in vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală, spunem că, in cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creand astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care ştiţi că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează in cadrul instituţiei. Un al treilea act normativ pe care il modificăm este Legea 508/2004 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea, in cadrul Ministerului Public, a DIICOT şi modificarea pe care am făcut-o este in acelaşi sens de a crea posibilitatea ca, in cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment in DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public. In fine, a trebuit, a fost necesar să modificăm Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat articolul 8, in sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii in domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat in acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, in sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice in scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală. Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte şi distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenţia umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit şi vorbim şi de un acces distinct, pentru că aşa cum am mai explicat, cum s-a vorbit, de altfel, foarte mult in spaţiul public, ştiţi că SRI este competent de la lege in materia mandatelor de securitate de siguranţă naţională şi, in acest sens, trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate şi pentru celălalt. Nu in ultimul rand, am mai modificat un articol in Legea 14/1992 şi anume articolul care prevede şi care ar rămane aşa: Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Dar, in considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de Procedură Penală, am spus că, prin excepţie de la această regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, in sensul prevăzut expres de Codul de Procedură Penală şi anume art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiaş Cod. In fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referinţa sau să nu punem in pericol, să asigurăm continuitatea in ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism. Acestea sunt modificările pe care le-am adus, am spus de ce am propus guvernului o ordonanţă de urgenţă, am conlucrat in acest demers cu toate unităţile de parchet, cu SRI, ne-am consultat, evident, şi cu Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - in măsura in care, aşa cum am spus, am stabilit un control judecătoresc la nivelul autorităţii judecătoreşti - şi le mulţumesc tuturor şi, nu in ultimul rand, mulţumesc şi Ministerului de Interne, care a inţeles că gravitatea sau de fapt nu gravitatea, urgenţa este atat de mare incat nu aveam altă posibilitate pentru a elimina elementul uman, altul decat SRI, decat prin detaşarea, in cadrul Parchetelor, la DIICOT in mod special şi la Ministerul Public, pentru detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară. Aceasta in ceea ce priveşte ordonanţa şi, pentru a fi efectivi, s-a adoptat, in acelaşi timp, o hotărare de guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de Poliţie Judiciară in cadrul Ministerului Public şi in cadrul DIICOT, cate 40 in cadrul Ministerului Public şi in cadrul DNA, prin această hotărare de guvern, cate 40 de posturi pentru fiecare instituţie, iar posturile pentru DIICOT, tot in număr de 40, au fost introduse prin ordonanţa de urgenţă şi aceasta este o chestiune de tehnică legislativă, pentru că, la momentul actual, ne trebuia un temei in lege, DIICOT neavand la acest moment Poliţie Judiciară. Deci pentru DIICOT, pentru că nu avea Poliţie Judiciară, am introdus prin ordonanţa de urgenţă, deci prin lege, printr-un act cu putere de lege, pentru Ministerul Public şi pentru DNA, care au Poliţie Judiciară, am mărit in fond numărul acestor posturi prin hotărare de Guvern, aşa cum se procedează de regulă, Deci cam atat şi dacă aveţi intrebări. Dan Suciu: Da. Vă rog, dacă aveţi intrebări, şi să nu mai revenim la intrebări şi să punem cate o intrebare, două, trei maxim de fiecare, să nu ne mai intoarcem apoi de cateva ori la microfon, e foarte tarziu, mulţumesc de inţelgere. Reporter: Am inţeles. Bună seara. Era obligatorie detaşarea poliţiştilor judiciari, nu se putea fără detaşare? Raluca Prună: Noi credem că era obligatorie detaşarea poliţiştilor judiciari pentru că, in fond, Poliţia, sau ofiţerii de Poliţie care au atribuţii de Poliţie Judiciară credem că trebuie să funcţioneze in cadrul Parchetelor şi să se ocupe exclusiv de atribuţii de Poliţie Judiciară. Şi mai credem că in materia aceasta, a modului de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnică, este foarte important, din multe motive, am spus in ordonanţă, de integralitatea informaţiei, de confidenţialitate, să ne asigurăm că procurorul are un control nemijlocit asupra acestor ofiţeri, că nu suntem in situaţia in care ofiţerii de poliţie au o dublă subordonare, aşa cum se intamplă in cazul celor care nu sunt detaşaţi..., in cazul tuturor, cu excepţia DNA, ca să fiu mai exactă. Deci toţi ceilalţi poliţişti de poliţie judiciară au o dublă subordonare, pe caz la procurorul de caz cu care lucrează, dar ierarhic vorbind sunt subordonaţi Ministerului de Interne, structurii in care funcţionează. Iar noi am considerat că pentru motivele pe care le-am expus că este important ca procurorul să exercite controlul asupra..., adică activitatea acestor poliţişti să se facă exclusiv sub controlul procurorului. Reporter: Şi doi: de dimineaţă, premierul a declarat că această ordonanţă urma să fie o soluţie de moment, al cărei rol era doar să se asigure că nu intrerupe procesul de cercetare in justiţie. Din ce aţi descris dvs, această ordonanţă face mult mai mult - dă posibilitatea DIICOT să-şi cumpere tehnică de interceptare a Parchetului. Sau poate am inţeles greşit. Dar ce s-a intamplat de dimineaţă şi pană acum? Raluca Prună: Nu, nu s-a intamplat nimic. Ce a spus premierul este adevărat şi aşa am inceput şi eu prezentarea de astăzi - am spus că am ales calea ordonanţei de urgenţă, pentru că nu aveam altă cale pentru a nu crea sincope, dar am mai spus că trebuie să dezbatem in societate dacă soluţia aceasta este una pe care, temporară sau tranzitorie fiind, vrem s-o permanentizăm sau dacă dorim să dublăm, să facem o altă structură, o altă infrastructură, vreau să spun. Deci nu văd niciun fel de contradicţie, nu s-a intamplat nimic de ieri pană astăzi, dar, pentru că am intervenit pe calea ordonanţei de urgenţă, care este excepţională, după cum ştiţi, ne-am gandit să punem deja in lege posibilitatea - fără a anunţa nimic - ca şi Ministerul Public, care era singurul, deci in afară de DIICOT şi DNA, care sunt structuri specializate in cadrul parchetelor, Ministerul Public nu avea posibilitatea să deţină astfel de sisteme. Şi ne-am gandit că este bine şi pentru o unitate de structură a Ministerului Public, pentru că şi DNA, şi DIICOT sunt structuri specializate, dar funcţionează in cadrul Ministerului Public, că este deci bine să aducem restul Ministerului Public la aceleaşi condiţii şi aceasta este raţiunea pentru care am prevăzut această posibilitate pentru Ministerul Public. Reporter: Unde era urgenţa pentru Ministerul Public, dacă pană acum a putut şi fără? Raluca Prună: Urgenţa era in aceea de a pune, cum am spus, toate structurile de parchet pe acelaşi picior de egalitate, in acelaşi sens, de aia am şi procedat cum am procedat cu Poliţia judiciară. Şi acolo avem urgenţă, pentru că astăzi avem Poliţie judiciară detaşată numai in cadrul DNA, nu aveam la DIICOT şi la Ministerul Public. Şi am considerat că trebuie să creăm condiţii egale pentru toate structurile de parchet, de fapt pentru Ministerul Public in integralitatea lui, pentru că avem un singur Minister Public, nu mai multe. Reporter: Aş vrea să vă intreb dacă aceste noi reglementări presupun şi costuri suplimentare. Ce impact are această ordonanţă de urgenţă - impact bugetar? Raluca Prună: Sigur, presupun un cost suplimentar numai in măsura in care vorbim de suplimentarea posturilor de poliţie judiciară. Nu este un impact bugetar mare, intrucat am căzut de acord cu Ministerul de Interne ca aceste 120 de posturi care pleacă, să spun aşa, deci ofiţerii vor pleca prin detaşare la structurile de parchet, vor fi plătiţi din bugetul, pentru că sunt bugetaţi de Ministerul Afacerilor Interne şi numai diferenţa de salarizare va fi asigurată de către unităţile de parchet in care aceştia sunt detaşaţi. Aşa incat costul bugetar nu este foarte mare şi, la momentul acesta, tocmai prin ordonanţa de urgenţă, am incercat, fiind o măsură, cum am spus, tranzitorie, am incercat să diminuăm aceste costuri şi să folosim - acesta a fost mesajul pe care l-am dat - să folosim ceea ce avem cu resursele pe care le avem pană cand avem o dezbatere in societate, facem un studiu de impact şi decidem ce fel de soluţii alegem ca societate. Reporter: Ne puteţi spune o sumă? Raluca Prună: Nu, nu pot să vă spun acum o sumă, din păcate. Dar nu cred că este vorba de mai mult de un milion de euro. Dan Suciu: Nici atat. Raluca Prună: Nu, n-aş vrea..., nu pot să spun suma. Dar, repet, aceste posturi sunt bugetate. Noi nu angajăm ofiţeri de poliţie care nu sunt prinşi in buget. Reporter: A doua şi ultima intrebare: este o soluţie provizorie; asta inseamnă că dvs. - vă intreb - aveţi in intenţie ca in perioada următoare să convocaţi ONG-uri la consultări pe această temă şi, dacă da, cand anume? Raluca Prună: Nu, OUG-ul, ordonanţa de urgenţă, nu poate..., ştiţi că nu ne permite legea, ea nu poate să mai fie pusă acum in dezbatere publică. Nu ştiu, ce fel de consultări? Reporter: Nu, nu pe această temă. Dan Suciu: Dezbaterea... Raluca Prună: A, dezbaterea. Sigur, dezbaterea, bun, eu inţeleg, ştiţi că eu am un mandat limitat. Aceasta cred că este o dezbatere mai lungă, eu nu ştiu cat va dura la noi in societate, eu am invocat cazul Franţei. S-a discutat patru ani. Eu sper insă ca Romania să discute mai puţin, noi vom iniţia dezbaterea şi rămane ca invățand și din lecţiile altora, poate să facem o dezbatere care să nu dureze atat de mult, să nu se numere in ani, insă cu siguranţă nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege care să fie adoptată in parlament. Pentru că, repet, trebuie să ne aşezăm cu răbdare, să ne dăm timp, este o chestiune serioasă in care nu putem decide de pe azi pe maine şi trebuie, nu in ultimul rand, să consultăm societatea. Societatea trebuie să ştie care sunt costurile de a rămane aşa cum suntem acum, cu mai multe garanţii, sau de a crea o altă structură. Numai un studiu de impact, in mod normal, durează 3-4 luni, aşa incat va fi un proces pe care eu il estimez in durată de luni, cel puţin. Reporter: Doamnă ministru, care structură a statului va verifica dacă se aplică legea, dacă se va implementa ceea ce dvs. aţi legiferat prin ordonanţă de urgenţă? Raluca Prună: Păi am spus, am spus că am ales prin ordonanţă să instituim un control al autorităţii judecătoreşti şi in sensul acesta am modificat un articol din Legea 304/2004 şi acest control se va efectua de la nivelul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin preşedinte sau un judecător desemnat de preşedinte. Reporter: Am inţeles, dar au şi lucrătorii in subordine, adică, efectiv, cine o să organizeze controlul, efectiv? Raluca Prună: Da, cred că am menţionat, dacă nu, o fac acum, modul efectiv in care se va face această verificare, va urma să fie detaliat prin regulamentul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Reporter: Am inţeles. Tot pentru clarificare, acum sunt interceptări pentru o anchetă care se află in curs. Datele, bănuiesc că sunt la SRI. Răman stocate acolo sau procurorii doar au acces la servere sau, nu ştiu, la sistemele de stocare pe care se află interceptările pentru anchetele in curs? Raluca Prună: Doresc să fac două precizări: procurorii şi inainte de decizia Curţii aveau acces la toate informaţiile, pentru că ştiţi că, prin centrul acesta cu intervenţia umană, cu resursa umană de la SRI, nu se făcea altceva decat să se pună in executare un mandat. Mandatele - şi ar fi foarte bine să clarificăm, deşi dvs. sunteţi acreditaţi pe justiţie şi ştiţi - mandatele intotdeauna se dau de către un judecător, se defineşte obiectul mandatului, durata şi, după aceea, se pune in executare prin decizia procurorului. Se punea pană acum de către resursa umană a SRI. Deci, din acest punct de vedere, nimic nu se schimbă, decat că inlocuim această resursă umană, urmare a cerinţei Curţii, dar in rest integralitatea informaţiei vă asigur că nu este deloc afectată. Reporter: Şi datele răman in continuare la SRI! Raluca Prună: Datele, evident, şi datele răman acolo, nu la SRI, datele răman acolo, datele sunt stocate de un sistem, eu nu vreau să confundăm un... cum să zic, o resursă umană care este a SRI, cu o infrastructură. Datele răman in sistem ... Reporter: Un sistem care era administrat şi este administrat de SRI. Este corect aşa? Raluca Prună: Păi nu, asta facem acum prin ordonanţa de urgenţă. Incercăm ca, printr-un flux, am spus, nemijlocit şi distinct, să eliminăm orice intervenţie a resursei umane de la SRI şi să ne asigurăm că totul este controlat exclusiv de către Poliţia Judiciară şi procurori şi poliţie judiciară. Dan Suciu: O ultima intrebare, vă rog. Haideţi, v-am rugat un lucru. Cred că putem să respectăm o anumită disciplină in intervenţie. Reporter: Ce presupune că ... Dan Suciu: Şi eu cred că vă rog foarte mult să respectăm o anumită disciplină! Vă rog, incă o dată, să respectăm o anumită disciplină. In primul rand mai aveam o intrebare in partea stangă, mulţumesc mult, v-am rugat acest lucru dinainte! Reporter: Dl general Dumbravă spunea că, in campul tactic, se prevedea ca ofiţerii SRI să controleze procurorii pe parcursul anchetei pană se finaliza rechizitoriul, de asemenea, judecătorul pană la o sentinţă definitivă. Cine va asigura de acum inainte acest control? Raluca Prună: Nu, eu doresc să fac o clarificare. Unu, că nu doresc să comentez această declaraţie şi, doi, inainte de decizia Curţii, nimeni nu controla, nimeni, absolut nimeni nu controla nici judecătorul, nici procurorul. Suntem un stat de drept şi ştiţi că judecătorul se bucură de inamovibilitate, modul in care dă mandat se face după lege şi după propria conştiinţă, şi din probatoriu, din dosar, iar procurorul se bucură de independenţă. Deci, doresc să fac această clarificare ca ministru al justiţiei, că nu este cazul, nici inainte de decizia Curţii, ca cineva să fi controlat in această ţară judecătorul sau procurorul. Reporter: Mulţumesc frumos. De cand se vor muta ofiţerii? Raluca Prună: Răspunsul este de indată. De aceea am adoptat şi o hotărare de guvern in acest sens. Dan Suciu: Mulţumesc mult, doamnă ministru. Raluca Prună: Şi eu mulţumesc. Reporter: /.../ cu acea intrebare. Raluca Prună: Nu am auzit, imi cer scuze. Vă rog. Reporter: Vă rugasem să ne lămuriţi in legătură cu această nouă sintagmă: SRI care devine organ de cercetare penală specială /.../ Raluca Prună: Da. Am spus că acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională, care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10, din Codul Penal. Am dat, cu titlu de exemplu, care sunt acestea, la care se adaugă şi terorismul, şi in acest sens şi ţinand seama de o agendă europeană care ne face să trebuiască să fim, cum să spun, mai vigilenţi decat am fost acum cinci ani, să asigurăm continuitate cu privire la ceea ce se face in cadrul acestor mandate de siguranţă naţională. Şi in acest sens, intr-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege, este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală, fiind in acest sens un organ de cercetare penală specială, nu in altceva decat in limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Deci, aici n-am inovat, aici numai am clarificat, şi am făcut-o ca să nu punem in pericol mandatele de siguranţă naţională şi, pană la urmă, siguranţa cetăţeanului, pentru că, am zis, Romania este o ţară mai sigură decat altele. Azi e 11 martie şi cred că, din păcate, comemorăm caţi ani? pe 11 martie ..., in fine, de la atentatele de la Londra. Deci, cred că o agendă, repet, europeană ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul in care protejăm siguranţa cetăţenilor. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Vă mulţumesc mult, doamnă ministru. Mai vreau să adaug cateva lucruri legat de hotărarea de guvern privind modificarea unor norme metodologice privind Codul Fiscal. Sunt cel puţin două elemente de larg interes. Sunt multe elemente modificate, cateva zeci de modificări, dar două sunt, cu siguranţă, de mare interes. Ştiţi foarte bine că aceste norme au fost aprobate in cursul lunii decembrie a anului trecut. Au fost cateva clarificări legate de atunci, in discuţiile cu mediul de afaceri, cu persoanele interesate şi responsabile de acest sector, şi acestea sunt modificările care au rezultat la aceste norme. Prima sau cea mai importantă, in funcţie de interesul public pe care-l manifestă, ţine de statutul locuinţelor, impozitarea locuinţelor pentru persoanele fizice sau persoanele fizice autorizate care işi desfăşoară activitatea la acea adresă şi se punea problema modului de impozitare a acestei locuinţe sau a părţii de locuinţă cu destinaţie mixtă, pentru că locuinţa avea destinaţie mixtă rezidenţială şi nerezidenţială. Distincţia, in acest moment, devine foarte clară, locuinţa in care işi desfăşoară activitatea, dacă cheltuielile cu utilităţile nu sunt deduse, atunci impozitarea aceasta se va face conform unei locuinţe cu statut de rezidenţial, adică nu se majorează acest impozit. E o clarificare pe care am dorit s-o aducem şi am profitat de ocazie, in această şedinţă de guvern, pentru că pană la 31 martie există această facilitate de impozitare, de plată cu deducere a impozitului pe proprietate şi se poate aplica şi acestor locuinţe in condiţiile pe care le clarifică normele respective. O altă modificare ţine de tratamentul fiscal al terenurilor agricole intravilane, 400 de metri din orice teren de genul acesta era impozitat ca şi cum ar fi avut o construcţie, ar fi avut o construcţie aşezată pe această suprafaţă şi doar restul primea statutul deosebit de impozitare. S-a renunţat la această prevedere. Mai sunt o serie intreagă de modificări in capitolul de impozite şi taxe locale, in capitolul de taxă pe valoare adăugată, accize şi alte taxe speciale şi in capitolul de impozit pe venit - sunt majoritatea dintre ele modificări tehnice, dar la cele cateva mii de paragrafe ale normelor Codului Fiscal sunt cateva zeci de modificări pe care le-am făcut acum. Dacă aveţi intrebări, dacă aveţi rezistenţă, vă stau la dispoziţie. Reporter: O singură intrebare... Dan Suciu: Vă rog. Reporter: ... vorbeaţi de suplimentarea personalului pentru DNA, DIICOT, 40 de persoane. Cand vor fi suplimentate acele persoane? Dan Suciu: Răspunsul cred că a fost clar: de indată. In cel mai scurt timp posibil, după publicarea ordonanţei. Reporter: Vor fi angajate persoane suplimentar? Dan Suciu: Nu, sunt detaşate in cadrul Ministerul Afacerilor Interne, detaşate la aceste structuri. Incă o intrebare, vă rog. Reporter: Consideraţi că poliţiştii judiciari au pregătirea necesară pentru a face supravegherea pe care o făceau pană acum ofiţerii SRI cu mulţi ani de ... Dan Suciu: Imi cereţi să fac o evaluare. Evident că, avand in vedere decizia luată, cred că răspunsul este implicit. Vă mulţumesc mult. Vă urez o seară bună! 2016-03-11 11:10:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-14-10-46-27big_0[1].jpgPremierul Dacian Cioloș a participat împreună cu ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la conferința de presă de lansare a proiectului „Transparență Bugetară”Știri din 11.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-dacian-ciolo-la-conferinta-de-presa-de-lansare-a-proiectului-transparenta-bugetaraDeclarații ale premierului Dacian Cioloș la conferința de presă de lansare a proiectului - Transparență Bugetară [Check against delivery] Anca Dan Dragu, ministrul Finanțelor Publice: Domnule prim-ministru, doamna ministru Alexandru, stimați colegi, distinși invitați, vă mulțumesc pentru că sunteți astăzi alături de noi, că ați onorat invitația Ministerului Finanțelor, este o zi importantă pentru noi și pentru procesul bugetar al Romaniei, pentru că astăzi lansăm această platformă de Transparență Bugetară. Vom continua cu prezentarea unui filmuleț care descrie ceea ce face această platformă absolut revoluționară de transparență bugetară, voi da cuvantul domnului prim-ministru și avem și o prezentare mai amplă a produsului pe care vi-l prezentăm astăzi /...;/ Dacian Cioloș: După cum ați văzut probabil și in acest minut de prezentare, e vorba de un prim element, sau un element in plus a ceea ce am promis incă de la inceputul mandatului acestui guvern, adică mai multă transparență a activității administrației, mai multă transparență mai ales a cheltuirii banului public. Nu doar transparență vizavi de modul cum sunt repartizate fondurile pe diferite linii bugetare, pe ce se cheltuiesc banii, dar și modul in care se cheltuiesc. Și asta atat la nivelul administrației centrale, cat și la nivelul administrației locale. Transparența este un element esențial nu numai pentru imbunătățirea performanței administrației, și aici am cerut Minsiterului Finanțelor, incă de la inceput, să avem o urmărire atentă a execuției bugetare atat cantitativ cat și calitativ; cantitativ, ca să vedem unde se cheltuie și unde nu se cheltuie banii și să putem să-i orientăm la timp spre alte domenii unde e nevoie de ei, dar și calitativ, să putem compara sumele care se cheltuie și rezultatele care se obțin; deci acest instrument este, in primul rand, unul foarte util in intern, pentru procesul decizional in cadrul ministerului și administrației publice centrale și locale, pentru că e un instrument de urmărire a implementării politicilor publice care necesită cheltuieli bugetare. Dar este mai ales, și din punctul acesta de vedere mie mi se pare revoluționar, un proces de transparență publică, pentru că, practic, același tip de informații pe care il aveau pană acum, intr-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin ușor accesibil, administrația centrală sau Ministerul Finanțelor, incepand de acum aceste informații devin și publice. Deci orice cetățean, orice firmă, orice contribuabil poate să știe modul cum sunt repartizate fondurile și modul cum se cheltuie fondurile de către o administrație publică centrală sau locală. Și această transparență permite și transmiterea unor informații legat de eficiența cheltuirii banului public, dar ar trebui să permită și inlăturarea unor riscuri de fraudă sau de corupție, pentru că va deveni mult mai transparent pe ce se cheltuie banii și cat costă o investiție sau alta. Pentru că, de multe ori, la noi sunt discuții nu legat de utilitatea unor investiții, dar de eficiența cheltuirii banilor pentru o investiție sau alta,. Deci vom avea, incepand din acest moemnt, și astfel de instrumente. Și sunt convins că cei interesați vor putea descoperi o serie de modalități de a folosi această informație care este una de bază. Sigur că pornind de aici, este un prim pas, vrem să mergem și mai departe cu acest tip de transparență, să venim, așa cum am spus, și cu alte tipuri de informații legat de modul in care sunt sunt incheiate anumite contracte, modul in acre sunt executate anumite contracte. Doamna ministru Violeta Alexandru, cu ministerul dansei, a făcut chiar eforturi mari in această perioadă pentru a scoate la lumină multe informații care, in mod normal, ar fi trebuit să fie publice conform legislației, dar, din diferite motive, n-a fost cazul. Și, in paralel cu faptul că scoatem la lumină informație, vrem să facem și accesibilă printr-un anumit mod de sctructurare mai intuitivă și mai prietenoasă. Ceea ce este prezentat astăzi, aici, este un prim pas și doresc să mulțumesc Ministerului Finanțelor Publice pentru acest efort. Ministerul Finanțelor, de obicei, in mentalul colectiv, are cateodată imaginea aceasta a unei structuri rigide, inchistate, orientate către interior. Mă bucur să văd că există deschidere, chiar dacă, vă dați seama, este un efort și din pareta celor de la Minsiterul de Finanțe, dar doresc să-i felicit pentru aceasta și să le mulțumesc. 2016-03-11 11:01:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_mfp.jpgDeclarații de presă susținute de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 10.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-justitiei-raluca-pruna-si-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-suciu-la-finalul-edintei-de-guvern [Check against delivery] Dan Suciu, purtător de cuvant al guvernului: Bună seara, mulțumesc de prezență. O să avem o prezentare a unei hotărari de guvern pe care o susţine doamna ministru Raluca Prună şi apoi, sigur, intrebări pentru doamna ministru. Voi continua eu cu agenda şedinţei de guvern, doamna ministru vă rog. Raluca Prună: Vă mulţumesc, bună seara. Astăzi, Guvernul a adoptat, printr-o hotărare de guvern, Regulamentul pentru aplicarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Ştiţi că legea aceasta a fost adoptată in februarie 2014, dată la care trebuia să fie adoptat şi regulamentul. Și iată că astăzi, la capătul a 25 de luni, avem un regulament care este legislaţia secundară care va face posibilă o aplicare corectă a Legii nr. 254. Nu am să intru in detaliile acestui regulament, o să aştept intrebări dacă le aveţi, vreau numai să spun că in ceea mă priveşte sunt foarte mulţumită de acest regulament; cred că rezultatul muncii unui grup de lucru in care au fost reprezentate mai multe instituţii - Ministerul Justiţiei, ANP, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, deci, rezultatul spun că este unul foarte, foarte bun. Şi aş vrea să mai fac o singură precizare, că in termen de cel mult trei luni de la data adoptării şi publicării regulamentului vom avea şi legislaţia terţiară, cum o numim noi, deci deciziile care trebuie elaborate, elaborate şi adoptate la nivelul conducerii ANP şi la nivelul conducerii Ministerului Justiţiei şi a Ministerului de Interne, astfel incat, la capătul acestor maximum trei luni, vom avea toată legislaţia necesară pentru o corectă aplicare a legii şi pentru o corectă executare a măsurilor privative de libertate. Dan Suciu: Mulţumesc, dacă aveţi intrebări pentru doamna ministru? Reporter: Dacă ne puteţi lămuri ce va face Guvernul, vorbeaţi acum două zile de ordonanţă de urgenţă care va fi promovată de Executiv pe tema interceptărilor, avand in vedere decizia Curţii Constituţionale. Maine este CSAT, bănuiesc că aşteptaţi CSAT. Și care este soluţia pe care o are Ministerul Justiţiei in momentul de faţă? Raluca Prună: Mulţumesc pentru intrebare. Păi aţi spus, da - şi am spus şi eu acum două zile - Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă, a făcut acest lucru impreună cu toate Parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT şi DNA şi, intr-adevăr, maine avem CSAT, pentru că ne trebuie avizul CSAT. Și maine seară Guvernul va adopta această ordonanţă de urgenţă. Care este soluţia? Şi despre acest lucru am vorbit. Romania este astăzi in situaţia in care nu are altă infrastructură decat cea care este astăzi administrată de SRI, aşa incat soluţia pe care o propune Guvernul in ordonanţa de urgenţă este, evident, folosirea infrastructurii care este a SRI, dar cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea celor de la SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorului şi a Poliţiei judiciare, adică a acelor organe care sunt de cercetare penală şi care Curtea Constituţională a reţinut că sunt singurele care pot să pună in executare astfel de măsuri de supraveghere. Reporter: Deci, practic, prin această ordonanţă de urgenţă veţi detaşa şi numărul de poliţişti pe care i-au solicitat cei de la DIICOT, DNA? Raluca Prună: Nu, nu este locul acestei ordonanţe de urgenţă să detaşeze efectiv procurori. Eu sper, dar discuţiile incă urmează a fi făcute impreună cu Ministerul de Interne, dar sper ca, imediat după adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, intr-adevăr, să fim in măsură să avem un corp de poliţie judiciară, un corp redus, dar, sigur, un corp care să fie la dispoziţia procurorului şi care să poată fi elementul uman pe care il reclamă Curtea Constituţională in folosirea acestei infrastructuri existente, care este la SRI. Dan Suciu: Aş vrea să fie clar: maine seară avem o şedinţă specială de guvern, care va avea in discuţie acest proiect de ordonanţă. Sper că s-a inţeles. Reporter: In acest context va fi necesară suplimentarea bugetelor pentru DNA şi DIICOT? Raluca Prună: Eu cred că deja procurorii-şefi şi ai DNA şi ai DIICOT au comunicat ieri că este necesară o majorare a bugetelor pe care le au, dar nu sunt in măsură acum să dau acest lucru ca pe un lucru cert. Insă este evident că punerea in acord a legislaţiei pe care o avem acum cu decizia Curţii Constituţionale vine şi cu nişte costuri, nu poate veni fără costuri. Reporter: Să inţeleg că nu mai trebuie cumpărată tehnică. Trebuie plătiţi oameni sau angajaţi oameni. Raluca Prună: Nu, acest lucru l-am spus şi acum două zile, cred. Am spus că ceea ce facem prin ordonanţă de urgenţă este ca la acest moment să punem in acord ceea ce avem ca legislaţie cu cerinţa Curţii Constituţionale şi să folosim ceea ce avem. Şi ce avem la acest moment este exclusiv infrastructura SRI. Am mai spus acum două zile că amploarea a ceea ce urmează a fi făcut este atat de mare incat trebuie să avem o dezbatere in societate şi trebuie ca societatea să decidă dacă vrea să dubleze o asemenea infrastructură, astfel incat ea să fie, nu ştiu, la nivelul parchetelor, de exemplu, sau dacă este suficient să avem infrastructura SRI impreună cu garanţiile acestea despre care am spus de utilizare a personalului care nu este la SRI şi care are, potrivit legii, competenţe de cercetare penală. Reporter: Şi două precizări, vă rog frumos. Unu, cu SRI aţi discutat? Ei sunt de acord să-şi, să zicem, impartă tehnica cu poliţiştii şi procurorii? Şi, doi, cand sau de ce n-aţi pus pană acum ordonanţa de urgenţă in transparenţă decizională şi cand o veţi pune? Raluca Prună: Răspunsul la prima intrebare este: da, evident că am discutat cu SRI, pentru că, aşa cum am spus, ei sunt nu numai administratorii, dar ei sunt proprietarii acestei infrastructuri. Deci, da, in discuţiile pe care le-am avut pentru elaborarea acestei ordonanţe de urgenţă, după ce am discutat cu parchetele, am discutat, evident, şi cu SRI. A doua intrebare era dacă... Reporter: SRI să inţeleg că este de acord? Raluca Prună: Da, SRI este de acord ca această infrastructură să fie folosită, in mod evident. Aţi spus a impărţi infrastructura. Vreau să fac o precizare: noi nu impărţim infrastructura, pentru că, după cum ştiţi, SRI are competenţe pe mandatele de siguranţă naţională, aşa incat va fi foarte greu să o impărţim, in sensul de a spune avem, nu ştiu, zece servere, opt le iau eu, două iţi răman ţie. Această soluţie este o soluţie exclusă. Noi vorbim de o infrastructură care are o anumită arhitectură care nu poate fi impărţită. Reporter: Şi de ce nu aţi pus ordonanţa de urgenţă in transparenţă decizională? Inţeleg că a ajuns deja la CSM. Raluca Prună: De ce n-am pus-o in transparenţă decizională: unu, in primul rand că ştiţi foarte bine că ordonanţa de urgenţă tocmai din cauza caracterului de urgenţă nu este de regulă pusă in transparenţă decizională. Eu am făcut... Reporter: Ba da. Raluca Prună: Nu, nu există obligaţia de la lege, dar eu am făcut acest lucru atunci cand am propus abrogarea dispoziţiei cu lucrările ştiinţifice. De ce n-am făcut-o acum? Este foarte simplu - pentru că noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale publicată pe site-ul Curţii de-abia ieri la ora 15. Şi sigur că discutasem de principiu cu parchetele şi cu SRI, dar noi n-aveam un draft pe care să-l putem pune in transparenţă decizională ieri la ora 13. A trebuit să vedem decizia, să ne uităm in elementele ei de detaliu şi spun că numai astăzi la pranz am avut o versiune, cand am şi trimis la CSM o versiune care putea fi comunicată. Am considerat, ca ministru, unu, că nu am această obligaţie şi, doi, mi-am luat riscul de a nu o pune in transparenţă decizională pentru că urmează să primesc un aviz al CSM. Deci, tehnic vorbind, ea mai poate fi modificată şi urmează, desigur, să primim şi un aviz al CSAT. Deci nu este un act. In mod normal ar fi trebuit să fie pus in transparenţă după ce primim şi avizul CSAT, insă, dată fiind urgenţa, nu avem cand. Aş putea să pun pentru cinci minute, probabil, maine seară, dar nu va fi serios şi suficient. Reporter: Decat deloc... Raluca Prună: Bun, atunci promit că o s-o pun pe site-ul ministerului maine pentru cinci minute, imediat ce primesc avizul CSAT şi am o variantă care este agreată, care primeşte avizele, potrivit legii, şi de la CSAT şi, inainte de asta, şi de la CSM. Reporter: Vorbeaţi de o dublare şi o dezbatere in ceea ce priveşte o posibilă dublare a tehnicii in momentul de faţă folosite de SRI, o dezbatere cu societatea civilă. Eu vă intreb: cum ar putea societatea civilă să ştie cate butoane sunt necesare procurorilor sau ofiţerilor SRI, după caz, astfel incat să participe activ la o asemenea discuţie? Raluca Prună: Nici eu nu am un răspuns la această intrebare şi tocmai pentru asta cred că trebuie să facem o dezbatere. Cred că, aşa cum trebuie să facem un studiu de impact pentru absolut orice lege pe care o adoptăm in această ţară, tot aşa, şi aici trebuie să facem o dezbatere. Şi numai la momentul la care dezbatem vom putea şti ca să vă citesc cate butoane sunt necesare. Dar aş vrea să mai spun un lucru care este destul de important despre această infrastructură. Să ştiţi că ea nu este complet necunoscută celor care fac cercetare penală şi nu este necunoscută nici judecătorilor care aplică şi care infăptuiesc justiţia. In 2011 şi 2012, judecători ai Inaltei Curţi au fost şi au văzut care este această infrastructură, deci la limită putem avea o idee despre magnitudinea infrastructurii, dar numărul de butoane nu cred că vi-l poate spune nimeni la acest moment. Reporter: Era o chestiune de... Raluca Prună: Retorică, am inţeles. Tot retoric şi metaforic am răspuns şi eu. Reporter: Incă o intrebare: in ceea ce priveşte serverele şi consolele care sunt la SRI, potrivit hotărarii CSAT din 25 martie 2008, in momentul de faţă au avut loc discuţii şi cu furnizorii de telefonie mobilă care au acces, evident, şi invers la aceste...? Raluca Prună: Eu nu vă pot da un răspuns la această intrebare. Eu personal..., deci Ministerul Justiţiei nu a avut asemenea discuţii cu furnizorii, dar, in ultimă, instanţă furnizorii au obligaţia să asigure punerea in executare a unor asemenea mandate şi cred că pentru ei este irelevant faptul că o face o structură a statului sau altă structură a statului. Şi de aceea nu am considerat necesar că este cazul să discutăm cu ele. Pentru ele nu se intamplă absolut nimic, nimic nu se schimbă. Cererea le va veni, indiferent că cel care introduce datele unui mandat este poliţist de poliţie judiciară, procuror sau ofiţer SRI. Acum este clar că nu poate fi ofiţer SRI. Dar ceea ce vine pe flux, la furnizor, este absolut acelaşi lucru, nimic nu se schimbă pentru furnizor, care continuă să aibă obligaţia să livreze in baza unui mandat ceea ce are de livrat. Reporter: Mă gandeam că maine ar urma ca in cadrul CSAT să revină asupra acestei hotărari şi, evident, să fie incluşi şi procurorii, de această dată, şi nu reprezentanţii SRI, care in momentul de faţă, deţin in mod legal accesul la aceste console. Prin urmare ar trebui şi... Raluca Prună: Imi cer scuze că vă intrerup, prin efectul insuşi al ordonanţei, o să vedeţi maine ordonanţa, ceea ce ne-am asigurat este ca accesul este exclusiv al procurorului şi al poliţistului, deci al acelor organe care sunt definite ca atare in legea de procedură penală pe care o avem, ca organe de cercetare penală. Și nu facem altceva decat să urmăm ceea ce Curtea Constituţională ne-a cerut. Mulţumesc. Dan Suciu: Mulţumesc, incă o intrebare, vă rog. Reporter: Doamna ministru, in condiţiile in care spuneaţi chiar dvs. că atat procurorii şefi de la DNA cat şi de la DIICOT au făcut nişte estimări cu privire la costurile suplimentare in momentul in care, in urma acelei dezbateri, cand va avea loc se va decide şi o...cumpărarea de aparatură, crearea de infrastructură. Cand am putea avea o posibilitate de mărire a bugetului pentru cele două instituţii, DNA şi DIICOT, in vederea cumpărării sau... Raluca Prună: Nu sunt in măsură să vă dau acum un răspuns ferm, dar cred că ordonanţa, prin chiar faptul că ceea ce propune este utilizarea unei infrastructuri care există la acest moment, cred că răspunde intrebării; deci nu cred că va fi posibilă suplimentarea de buget maine-poimaine sau chiar in cursul acestui an. Şi am să vă spun de ce. Tocmai pentru că trebuie să facem această dezbatere. Deci nu ştim, poate că in urma dezbaterii rezultă faptul că există toate garanţiile pentru a folosi infrastructura SRI şi atunci nu este necesar să mai cumpărăm niciun fel de altă aparatură, cu excepţia unor chestiuni minore, cum ar fi console, care să existe efectiv in anumite sedii de Parchet, nu ştiu, la Curţi de Apel. Dar acum suntem pe un tăram in care am specula, pentru că, nefăcand dezbaterea, nu putem să ştim cum anume se vor petrece aceste lucruri. Ce este cert acum, este că putem funcţiona exact in condiţiile de siguranţă, pentru că despre asta discutăm, despre siguranţa cetăţeanului, pentru ca aici discutăm despre dosare penale, despre urmărirea penală. Și eu pot să asigur pe toată lumea că ordonanţa aduce exact ceea ce este necesar pentru ca activitatea de urmărire penală să nu fie afectată absolut deloc, in condiţiile in care, sigur, respectăm ceea ce Curtea Constituţională a cerut prin decizia pe care a motivat-o ieri. Reporter: Adică nu excludeţi ca o astfel de măsură provizorie, de urgenţă, să devină una permanentă? Raluca Prună: Nu. In măsura in care... şi dacă din dezbatere rezultă că infrastructura aceasta poate fi utilizată şi că altele sunt priorităţile. Ştiţi că această infrastructură nu este ceva ce avem acum şi nu mai trebuie să imbunătăţim deloc. Sunt chestiuni...; tehnica, ştiţi mai bine decat mine că sunteţi mai tineri, evoluează in fiecare zi. Toate aceste calcule trebuie făcute. Adică noi nu ne putem fixa un target şi spunem asta este infrastructura şi nouă ne trebuie un an, doi, cinci să ajungem acolo, pentru că intre timp lumea evoluează. Și intre timp această infrastructură, chiar şi cea pe care o avem acum, va trebui să fie imbunătăţită, deci nu ştiu, acum sunt efectiv numai... pot să speculez, dar nu cred că vă ajută acest lucru. De aceea spun: trebuie să avem o dezbatere cu societatea şi cu experţii in IT, cu cei din alte state membre care fac aceste lucruri, cu toţi cei care pot şi vor să contribuie. Dan Suciu: O ultimă intrebare, vă rog. Reporter: Este un subiect important. Din descrierea pe care aţi făcut-o, reiese că ordonanţa rezolvă problema parchetelor in a instrumenta dosare, după decizia CCR. SRI a spus că, in urma acestei decizii, au probleme şi cu instrumentarea problemelor de securitate naţională, trădare, terorism ş.a.m.d. Această ordonanţă va rezolva şi această problemă? Raluca Prună: Eu aş dori să vă rog să vă adresaţi SRI, pentru clarificarea a ceea ce SRI a declarat. Ordonanţa insă nu aduce nici un fel... nu atinge cu absolut nimic cadrul de siguranţă naţională, ordonanţa in sine. Ordonanţa nu face decat să pună in acord ceea ce Curtea a crezut că trebuie pus in acord cu decizia sa. Deci, nu pot face acum comentarii cu privire la modul in care ar fi afectată siguranţa naţională. Reporter: Dar Guvernul are un punct de vedere referitor la această situaţie invocată de SRI? Raluca Prună: Deocamdată Guvernul nu are un punct de vedere. O să analizăm şi noi ceea ce au declarat cei de la SRI şi sigur vom discuta cu ei, nu numai vom analiza. Ideea este că toate instituţiile trebuie să conlucreze şi trebuie să discutăm, pentru că această chestiune nu ţine numai de Guvern sau numai de SRI sau numai de Parchete sau numai de Curtea Constituţională, ţine de societatea romanească şi de modul in care inţelegem noi să ne definim o arhitectură, o infrastructură care sa permită statului roman să facă faţă nu numai terorismului, dar tuturor formelor de infracţionalitate, omorului, de exemplu, sau... Ştiţi, şi in cazurile de omor, eu am mai spus, şi acolo sunt interceptări. Noi vorbim numai de anticorupţie şi de terorism şi de spălare de bani. Sunt infracţiuni altele decat acestea, cum ar fi - am spus - omorul, cum ar fi, nu ştiu, talhăriile, care poate că interesează in mod mai direct cetăţeanul de rand şi care, şi acestea, sunt puse in chestiune. Reporter: Lupta impotriva terorismului... Dan Suciu: Vreau să concentraţi intrebările, sigur, subiectul este de mare interes, sunt de acord cu dvs. şi remarc interesul. Raluca Prună: Lupta impotriva terorismului, da, sunt perfect de acord, este nu numai urgentă pe agenda internă, dar este urgentă pentru că, vedeţi foarte bine, că agenda europeană ne-o impune. Eu vă asigur că in poziţiile pe care Romania le are in cadrul organismelor, la Consiliul JAI, de exemplu, este exact aceasta, că trebuie să fim foarte curajoşi cand combatem asemenea fenomene de infracţionalitate. Și nu aş vrea să vă indoiţi că lucrurile sunt sub control in Romania. Romania este o ţară mai sigură decat multe altele. Mulţumesc. Reporter: CSM a avut vreo poziţie vizavi de această ordonanţă de urgenţă? Raluca Prună: CSM a dat astăzi o poziţie, dar, pentru că sunt la şedinţa de guvern de la ora 15:30, mărturisesc că nu cunosc. Este un punct de vedere consultativ, dar am discutat nu cu CSM ca for, ci cu membri din CSM. Ştiţi că există şi o secţie de procurori acolo şi am motive foarte, foarte bune să cred că nu puteau da decat un punct de vedere pozitiv. Mulţumesc foarte mult. Bună seara! Dan Suciu: Mulţumesc foarte mult, doamnă ministru! Dacă imi dați voie, o să vă prezint cateva elemente de pe agenda de lucru de astăzi. Guvernul a aprobat astăzi ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, republicată cu modificările ulterioare. Este vorba de punerea in concordanță a noului Cod Fiscal cu legea reformei din sănătate, şi anume: ca urmare a creșterii punctului de pensie la 872 de lei, se punea problema scutirii sau preluării impozitării pentru serviciile de sănătate sub cifra nouă indicată, de 872 de lei, şi vechea prevedere considera că doar pensiile care sunt sub punctul de pensie, de 740 de lei, sunt scutite de contribuțiile la asigurările de sănătate. Noul plafon de scutire de contribuții este 872 de lei, ca urmare a majorării punctului de pensie. Această modificare va viza 508.000 de persoane, care nu vor plăti, așadar, contribuția la asigurări de sănătate, la pensia pe care o primesc. Sunt şi alte modificări in această ordonanţă de urgenţă, una dintre ele privește dreptul asiguratului de a-şi schimba medicul de familie mai repede de şase luni, in cazul in care există niște constrangeri semnificative şi ele sunt bine definite in ordonanţă. In mod normal, această schimbare se poate face la șase luni, dar acum se poate face mai repede, dacă sunt anumite condiții, cum ar fi decesul medicului sau alte lucruri de urgenţă. Se creează condițiile pentru evaluarea contractului-cadru de sănătate şi se clarifică faptul că cardul european de sănătate are o valabilitate de un an, şi nu de șase luni, cum era stabilit pană acum. De asemenea, se clarifică modul in care se poate refuza acest card pacienților care nu sunt asigurați. Vorbeam despre contractul-cadru de sănătate. Vreau să vă menționez faptul că proiectul de hotărare privind aprobarea contractului-cadru s-a amanat. Va fi discutat săptămana viitoare. Nu sunt semnificative modificările faţă de contractul-cadru de anul trecut, dar trebuie puse mai bine in evidență modificările cu care nou contract-cadru va veni pentru 2016-2017, pentru că este eşalonat pe doi ani. De asemenea, dacă este să vorbim tot de Ministerul Sănătății, s-a aprobat Hotărarea de Guvern pentru modificarea şi completarea HG de organizare şi funcționare a ministerului. Există o unitate de management de proiect introdusă in cadrul ministerului şi sunt mai multe posturi legate de control şi integritate. Vreau să vă anunț că astăzi au fost două noi numiri de prefecţi - şi, evident, două incetări de exercitare a mandatului de prefect. Una este in judeţul Braşov şi una in judeţul Sibiu. Noile numiri sunt următoarele: se numeşte, cu caracter temporar, prin detaşare in condiţiile legii, in funcţia publică de prefect al judeţului Braşov domnul Băncilă Ciprian Marius; şi tot cu caracter temporar, prin detaşare in condiţiile legii, se numeşte ca prefect al judeţului Sibiu domnul Roman Vasile Cristian. De asemenea, avem două numiri de subprefecţi, tot cu caracter temporar, prin detaşare, in condiţiile legii - pentru judeţul Damboviţa, domnul Păsăilă Ciprian Constantin, iar pentru municipiul Bucureşti, domnul Carstea Corneliu. Aş vrea să vă mai prezint un element care cred că este important. S-a aprobat astăzi memorandumul avand ca temă incadrarea schemelor de ajutor de minimis, participarea operatorilor economici la targuri şi expoziții internaționale organizate in străinătate - este primul program. Al doilea e organizarea de misiuni economice in străinătate şi, al treilea, realizarea de studii de piaţă şi pe produs. Aceste programe sunt instituite de Ministerul Economiei, Comerțului şi Relațiilor cu mediul de afaceri. Vreau să vă dau şi dimensiunea lor financiară: pentru schema participarea operatorilor economici la targuri şi expoziții, programul este pe 3 ani, 2016, 2017, 2018 şi cuantumul total este 113 milioane; pentru organizarea de misiuni economice in străinătate, tot pentru anii 2016, 2017, 2018, este vorba de 4,2 milioane de lei, iar pentru schema realizarea de studii de piaţă şi pe produs, e vorba de 800 de mii de lei. Sumele sunt evident eșalonate pe toţi aceşti 3 ani de care vorbim. Acestea sunt temele importante. Dacă aveţi intrebări vă stau la dispoziţie. Vreau să vă reamintesc că maine seară vom avea o nouă şedinţă de guvern, pentru aprobarea ordonanței despre care am vorbit, evident, după ședința CSAT. Reporter: /..../ Dan Suciu: Vom vedea dacă vor veni şi alte elemente, dacă tot facem ședința maine, poate că mai avem cateva lucruri de decis. Vă rog. Reporter: Aş avea o intrebare despre ce s-a discutat in şedinţa de guvern de astăzi. Transportatorii acuză Ministerul Finanțelor că nu işi primesc banii pentru supraaccize, deşi ei fac cereri, au aprobările de la ARR; aceşti bani nu-i primesc, fie cererile se intorc inapoi la ARR pe motiv că nu sunt bani suficienți in buget. Dan Suciu: Asta nu este o explicație, cu siguranță. Ştiu că la Ministerul de Finanţe se discută acest subiect. E in lucru in aceste zile - ştiu acest lucru, chiar am asistat la una din discuțiile pe această temă. Nu vă pot da detalii in acest moment, dar va fi clarificată in cel mai scurt timp şi sper că vor fi răspunsuri mulțumitoare pentru persoanele pe care le invocați. Reporter: Dar aţi discutat ceva cu doamna ministru astăzi? Dan Suciu: Nu, nu, nu a fost in şedinţa de guvern această discuţie. Reporter: Am inţeles. Aş mai avea o intrebare... Dan Suciu: Doar ce am vrut să spun este că este in atenţia Ministerului de Finanţe cu siguranţă problema. Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă s-a discutat ceva despre o declaraţie a domnului ministru al Culturii prin care fostele garaje Leonida să fie transformate intr-o sală pentru concerte, pentru Festivalul Enescu şi altele. Dan Suciu: Una din propunerile importante sau obiectivele importante ale Ministerului Culturii e de a iniţia lucrările pentru o nouă sală de concerte, iar una dintre locaţiile pe care Ministerul Culturii le-a identificat ca fiind potrivite pentru a dezvolta acolo o construcție cu destinația unei săli de concerte şi expoziții, o sală mare de concerte - vorbim de o sală de două mii de locuri - este acest Garaj Leonida, langă Guvern, la doi paşi de Guvern. Sigur că vorbim de o clădire de patrimoniu care işi va păstra acest caracter de patrimoniu, dar va presupune in acelaşi timp o dezvoltare semnificativă, o construcţie semnificativă. E unul din locurile in discuţie, sigur, foarte agreat de Ministerul Culturii şi in bună măsură şi de guvern. Dacă vom găsi toate condițiile necesare pentru această aprobare, cu siguranță va fi un proiect agreat şi susținut de guvern. Da, este o discuţie, vă confirm, una din locațiile care poate găzdui această sală, şi dacă găsim toate soluțiile tehnice şi cele de mutare a actualului amplasament - acolo este un garaj al Ministerului de Interne - probabil că vom incepe construcția acolo. Reporter: Bună seara. In seara asta nu mai intreb de zonele umede, doar de cele tenebroase. Mai explicit, zonele care privesc ascultările şi interceptările convorbirilor. Guvernul a făcut un estimativ al costurilor pentru crearea unor spaţii şi aducerii unor console şi tehnicii aferente, necesare celor care se vor ocupa acum, din Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, de interceptări? Dan Suciu: Nu. Veţi vedea in ordonanţă elemente care pot susține intrebarea dumneavoastră, dar deocamdată noi vorbim de o problemă de costuri, avand in vedere că utilizăm o infrastructură deja existentă, cu mici imbunătățiri, cel puțin intr-un stadiu iminent, intr-un stadiu inițial. Important este să avem un sistem funcțional, in primă instanță, să putem răspunde solicitărilor pe care Ministerul Public le are şi celelalte instituții, care au nevoie de acest instrument. Deci nu vorbim in primă instanță de o evaluare de costuri semnificativă, pentru că preluăm sau propriu-zis se utilizează o structură deja funcțională, asta e evident. Reporter: Mai explicit, cum se va intampla? In primul rand, accesul cum se va face? Dan Suciu: Sunt elemente secundare. Haideți să vedem ordonanța, să vedem acordul CSAT-ului pentru acest instrument, pentru că, in primul rand, putem vorbi de un proiect de ordonanţă abia după ce, mă rog, sigur putem vorbi de un proiect de ordonanţă, dar putem vorbi de o coerență a acestui proiect abia după ce avem un aviz al CSAT-ului şi toate aceste detalii tehnice, care ţin pană la urmă, de organizare şi nu de legiferare, vor fi clarificate. Reporter: Mulţumesc. Dan Suciu: Dacă nu mai aveţi intrebări, vă aştept maine seară. Numai bine. Reporter: La ce oră va fi ședința maine? Dan Suciu: După ședința CSAT. Reporter: Imi cer scuze. Despre pensiile militare, normele de aplicare la pensiile militare s-au aprobat? Dan Suciu: Da. Este o clarificare a modului prin care anumite prevederi legate de pensiile militare vor fi aplicate. Este vorba de reglementarea unor restituiri de sume in cuantumul pensiilor, unele caştigate in instanţă, altele care trebuie reglate in funcţie de legislaţia existenţă şi puse in concordanţă cu vechea legislaţie, pe principiul cuantumului cel mai avantajos pentru cel care beneficiază de această pensie. Deci e vorba, mai degrabă, de un mecanism de reglare a unor drepturi deja caștigate şi de clarificare a legislației care a fost subsecventă de-a lungul anilor pe acest subiect. Dacă nu mai aveţi intrebări, vă reamintesc că maine avem o intalnite. O seară bună. Numai bine. 2016-03-10 21:12:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-14-10-44-57big_original_c86a5575.jpgVizita de lucru a premierului Dacian Cioloș la Haga, 9 martieȘtiri din 09.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-a-premierului-dacian-ciolo-la-haga-9-martiePentru mai multe fotografii, accesați aici COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș e efectuat o vizită de lucru la Haga, prima vizită a unui prim-ministru roman in Olanda după 10 ani Premierul Dacian Cioloș a efectuat, astăzi, o vizită de lucru la Haga, unde a prezentat omologului său olandez, Mark Rutte, și celorlalți oficiali cu care a avut intrevederi, prioritățile guvernului din perspectiva măsurilor menite să incurajeze investițiile și schimburile economice bilaterale, dar și din perspectiva reformei administrației avute in vedere de actualul executiv. O parte importantă a discuțiilor a fost alocată argumentelor in favoarea aderării Romaniei la Spațiul Schengen. Primul-ministru roman a evidențiat stabilitatea politică și economică a țării noastre, precum și maturizarea societății romanești in contextul progreselor consemnate in cel mai recent raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Societatea romanească este capabilă să-și asume, ea singură, fără monitorizare din exterior, responsabilitatea pentru independența justiției și lupta impotriva corupției. Acest gen de argumente sunt importante pentru poziția pe care partenerii europeni o vor avea inclusiv față de subiectul aderării la Schengen, consideră premierul roman. Vizita premierului Dacian Cioloș in Olanda, actuala deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, este prima vizită a unui șef de guvern roman in această țară după 10 ani. Romania este pregătită să adere la Schengen, iar acest gen de dialog este extrem de important pentru a prezenta realitățile din țara noastră, a declarat premierul Cioloș. La randul său, premierul olandez, Mark Rutte, a felicitat Romania pentru progresele inregistrate. Un alt subiect de interes de pe agenda intrevederilor din Olanda a fost cel al fenomenului migrației, discutat și la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană cu Turcia, la care a participat și premierul roman. Primul-ministru Dacian Cioloș a reafirmat poziția Romaniei, spunand că țara noastră susține importanța controlului frontierelor externe ale Uniunii Europene și a controlului fluxului migrator ilegal. De asemenea, Romania susține ideea unui sistem european de gardă de coastă și frontieră care să vină in sprijinul Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene FRONTEX. Romania susține crearea unei Agenții pentru Pază Europeană de Frontieră și de Coastă și este gata să se ofere pentru a găzdui sediul pentru o parte a acestei agenții. Pe langă dejunul de lucru cu omologul olandez Mark Rutte, premierul Dacian Cioloș a avut intrevederi cu Ankie Broekers-Knol, preşedintele Senatului olandez, cu Khadija Arib, președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul olandez, și cu membrii Comisiilor pentru afaceri europene din legislativul de la Haga. Vizita premierului Dacian Cioloș la Haga s-a incheiat cu o intalnire cu comunitatea romanilor din Olanda. Cu acest prilej, prim-ministrul roman i-a mulțumit și i-a inmanat o diplomă de merit doctorului chirurg Kees van der Vlies, de la Spitalul Public din Rotterdam, coordonatorul echipei de medici olandezi care s-au ocupat de cei 6 pacienți romani cu arsuri de la Colectiv, spitalizați in Olanda. ⃰ ⃰ ⃰ Premierul Dacian Cioloș i-a inmanat o diplomă de merit doctorului chirurg Kees van der Vlies, de la Spitalul Public din Rotterdam, coordonatorul echipei de medici care au tratat pacienți romani răniți la Colectiv, spitalizați in Olanda Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu reprezentanții comunității romanești din Regatul Țărilor de Jos [Check against delivery] Declarații susținute de premierul Dacian Cioloş la intalnirea cu reprezentanţii comunităţii romaneşti din Regatul Ţărilor de Jos E impresionant să asculţi două imnuri şi să vezi reacţiile oamenilor la ambele imnuri şi asta spune mai mult decat orice teorie legată de integrare, pe de o parte in societatea gazdă, dar, in acelaşi timp, păstrarea legăturilor, a rădăcinilor cu acasă. Şi in acest sentiment am venit in faţa dumneavoastră astăzi pentru o discuţie, un dialog pe cat posibil, legat de modul in care putem impreună să facem in aşa fel incat, pe de o parte, Romania să insemne nu doar cei care sunt acasă fizic acolo, ci şi cei care, in afară fiind, şi-au păstrat şi işi păstrează şi vor să işi păstreze legăturile, conexiunile cu acasă. Dar pe de o parte, aflandu-ne in spaţiul european, să vedem şi in ce măsură comunitatea romanească şi de aici, din Olanda, poate să contribuie la o mai bună integrare a Romaniei in Uniunea Europeană, pentru că prezenţa dumneavoastră aici este unul din rezultatele acestui proces de integrare care, după părerea mea, continuă şi care o să evolueze o dată cu noi, cu modul in care noi o să evoluăm. Am venit astăzi in Olanda in vizită pentru că Olanda este un partener important al Romaniei din punct de vedere economic. După cum probabil ştiţi, este principalul investitor in Romania din punct de vedere al sumei investite. Este un partener comercial important, este intre primii zece parteneri comerciali ai Romaniei. Chiar dacă balanţa inclină, deocamdată, in favoarea Olandei, cred că avem şi noi acasă un potenţial care poate să fie dezvoltat in timp. Deci, din punct de vedere economic, colaborarea e bună, chiar foarte bună, aş spune, şi, in ciuda acestui fapt, şi eu am aflat cu surprindere că, de cand Romania a aderat la UE, n-a mai fost nici o vizită la nivel de prim-ministru in Olanda. Acest tip de contact mi se pare foarte important nu doar din perspectivă diplomatică sau oficială, ci pentru că avem nevoie de aceste contacte pentru ca partenerii noştri să ştie şi să inţeleagă mai bine şi ce se intamplă acasă. Şi de asta am vrut să vin şi in Olanda, aşa cum am fost şi in Germania, şi in Franţa şi o să mă mai duc şi in alte state membre ale Uniunii Europene, pentru că degeaba ne plangem acasă că lumea nu ştie despre noi sau că are puncte de vedere care nu sunt conforme cu realitatea despre ceea ce insemnăm noi, dacă nu facem şi un efort proactiv, să venim şi să vorbim despre cum vedem noi lucrurile, despre cum stau lucrurile acasă şi cum vedem noi lucrurile despre ceilalţi. Pentru că eu nu mă aştept ca doar alţii sa aibă păreri despre mine, ci am şi eu păreri despre alţii şi mi se pare important să pot să le spun. Olanda are preşedinţia Uniunii Europene in momentul de faţă şi, după cum ştiţi, Romania are pe agenda europeană incă cateva puncte pe care vrem să le rezolvăm cat mai repede legate de aderarea la spaţiul Schengen, legate de anumite mecanisme de verificare care incă se aplică Romaniei şi un astfel de dialog direct, nu doar cu premierul, cu Mark Rutte, pe care l-am mai intalnit cu mai multe ocazii, şi cand am fost comisar şi acum, ca prim-ministru, la Consiliul European, dar şi cu parlamentul, pentru că am fost şi in parlament, astăzi am avut o intalnire cu cele două doamne preşedinte ale Camera Reprezentanţilor şi a Senatului, şi cu caţiva parlamentari din Comisia de afaceri europene interesaţi de ce se intamplă in Romania şi discuţiile pe care le-am avut, foarte deschise, directe, mi s-au părut foarte utile şi mie pentru că imi permit să inţeleg mai bine care sunt cheile de lectură aici vizavi de ceea ce se intamplă in Romania. Deci, cam acesta a fost obiectivul vizitei şi vă pot asigura că, atata timp cat o să fiu prim-ministru, o să continuu să menţin contacte stranse cu guvernul olandez, cu prim-ministrul Mark Rutte, cu care nu doar că suntem din aceeaşi generaţie, dar avem şi un mod de gandire apropiat şi pe care il ştiam şi de dinainte. Dar vreau să vă spun că nu e suficient ca premierul Romaniei sau guvernul Romaniei să menţină contactul strans cu autorităţile, dumneavoastră, ca şi comunitate romanească aici, aveţi un rol important şi puteţi, după părerea mea, juca un rol şi mai important, in măsura in care reuşiţi să vă organizaţi, să vă adunaţi, să vă organizaţi, chiar dacă pot să inţeleg că e dificil pentru că fiecare dintre dumneavoastră aveţi problemele dumneavoastră, locuiţi in zone diferite din ţară, dar pot să vă spun şi pornind de la experienţa din alte părţi din UE, in măsura in care vă organizaţi, puteţi fi şi dumneavoastră foarte mult de folos. Acum, legat de relaţia dintre noi, dintre statul roman şi diaspora romanească, nici n-aş numi prea mult diaspora ceea ce o parte dintre dumneavoastră reprezentaţi pentru că ştiu, şi eu am trăit in ultimii 15 ani, cam jumătate din cei 15 ani am trăit in afara Romaniei dar fără să pierd conexiunea şi legătura cu Romania, cu ţara. Sunt, ştiu, probabil şi mulţi dintre dumneavoastră fac drumul dus-intors către acasă, deci in sensul ăsta spun că poate diaspora nu e termenul cel mai adaptat pentru că păstraţi mulţi dintre dumneavoastră şi conexiuni cu ţara, cu acasă, găsindu-vă rostul aici. Dar cred că intr-un fel sau altul Guvernul Romaniei şi autorităţile din Romania, pe viitor, vor trebui să găsească nişte forme mai prgmatice, mai practice şi mai eficiente de a construi şi de a păstra legătura cu romanii care temporar sau definitiv trăiesc in afara ţării şi, sigur, cu cei care doresc lucrul acesta, pentru că prezenţa dumneavoastră aici poate să fie foarte utilă pentru ţară in măsura in care vreţi s-o valorificaţi, pentru că experienţa dumneavoastră aici, la fel, poate să fie utilă pentru reforme şi evoluţii pe care, dacă nu cu toţii, mulţi dintre noi le aşteptăm acasă. Din punctul acesta de vedere, am constatat şi in mai multe discuţii pe care le-am avut in ultimele luni cu romani din afara ţării, că multe aşteptări ale dumneavoastră echivalează şi cu aşteptări ale romanilor care sunt in ţară, legate de funcţionarea statului, legate de eficienţa funcţionării administraţiei, legate de funcţionarea justiţiei, lupta impotriva corupţiei, legate de modul in care instituţiile statului işi fac treaba şi legate de punerea in valoare a oportunităţilor pentru a ne dezvolta ţara, pentru a ne dezvolta economia. Şi acesta este şi obiectivul nostru, al guvernului actual, chiar dacă timpul pe care il avem noi la dispoziţie, ca guvern acum, e scurt, pană la sfarşitul anului, avem de gand să antamăm nişte reforme şi pe partea de administraţie, de funcţionare a administraţiei şi pe partea economică, tocmai pentru a crea oportunităţi noi in viitor. Şi acest lucru vrem să il facem şi in relaţia cu romanii din afara ţării. Apropo de partea de administraţie, ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aşteptaţi o funcţionare mai eficientă a serviciilor consulare, a problemelor administrative cu care vă confruntaţi şi incepem incet, incet să schimbăm lucrurile. Probabil că ştiţi că in urmă cu două săptămani am adoptat o hotărare de guvern prin care să simplificăm modul in care se pot obţine anumite acte administrative, mă gandesc la cazierul judiciar sau la documente similare, să scurtăm perioada in care ele pot fi obţinute şi, pornind de la exemplul acesta, o să continuăm şi cu alte lucruri. Vorbind de partea economică, după cum ştiţi, dacă ne uităm la cifre, Romania, din punct de vedere economic, stă bine, in sensul că suntem pe creştere economică, dar avem nevoie, pentru a menţine creşterea asta economică şi a putea vedea beneficii in bunăstarea oamenilor, de o mutare de pe creştere economică datorată consumului pe creştere economică datorată investiţiilor şi a creşterii producţiei şi a productivităţii. Şi aici probabil că şi unii dintre dumneavoastră puteţi contribui in a stimula investiţii şi din partea aceasta a Europei in continuare, spre Romania. Pentru a facilita lucrurile acestea intenţionăm sau suntem in proces de a crea şi consolida o agenţie pentru investiţii şi relaţii comerciale, care va funcţiona in cadrul Ministerului Economiei, o să redefinim şi relaţia dintre această agenţie şi consilierii economici sau ataşaţii comerciali şi economici din ambasadele noastre şi intenţia este ca,prin intermediul acestei agenţii, să putem crea facilităţi in a pune in legătură investitori din afara Romaniei cu cei din Romania sau chiar şi invers, dintre romanii care vor să investească in afară. Deci, in măsura in care aveţi posibilitatea sau sunteţi orientaţi in această direcţie, să ştiţi că sunteţi bineveniţi in acest proces. Tot legat de relaţia Romaniei cu diaspora, am inceput să lucrăm la o foaie de parcurs, pentru a reconstrui sau a consolida această relaţie şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere social, cultural, din punct de vedere administrativ. Departamentul pentru relaţia cu romanii de pretutindeni se ocupă de acest lucru şi orice idee venită şi din partea dumneavoastră, in acest sens, legat de ce am putea face, idei sau observaţii, este binevenită. In incheiere, aş vrea să vă mulţumesc şi pentru modul in care v-aţi mobilizat şi aţi reacţionat după accidentul de la Colectiv, pentru a facilita folosirea, utilizarea experienţei olandeze in acest sens. Este un exemplu, din păcate intr-un context trist, intr-o situaţie tristă, dar este un exemplu legat de modul in care comunitatea romanească este in măsură să reacţioneze atunci cand chiar işi doreşte, pentru a aduce răspunsuri şi la anumite probleme care pot să apară in ţară. In rest, vă propun să continuăm dialogul, nu eu aici pe scenă şi dumneavoastră dincolo. Vreau să profit, apropo de ultimul subiect pe care l-am abordat, de modul in care, prin intermediul dumneavoastră, Olanda şi autorităţile olandeze ne-au ajutat in această situaţie dificilă prin care am trecut cu accidentul de la Colectiv. Şi vreau să folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoştinţa pentru inaltul profesionalism, eforturile şi solidaritatea arătate in tratarea pacienţilor răniţi in tragicul incendiu de la Colectiv, acordandu-i Diploma de merit doctorului Kees van der Vlies. Kees van der Vlies: Excelenţa voastră, domnule preşedinte, vreau să vă mulţumesc pentru invitaţie şi, de asemenea, pentru acest premiu. Este o mare onoare pentru mine. Cu toate că a fost o situaţie teribilă, un dezastru, a fost o plăcere să lucrez cu echipa dumneavoastră de medici romani şi să colaborez cu guvernul dumneavoastră. Vreau să mulţumesc in special dlui Komorovski pentru colaborare şi pentru comunicarea deschisă. Din partea echipei de medici a Centrului de Arşi /.../ Groningen /.../, ne exprimăm mulţumirea pentru faptul că toţi pacienţii au fost externaţi şi au fost transferaţi in centre de recuperare. Şi, desigur, le urăm toate cele bune in viitor. Incă o dată, mulţumesc foarte mult pentru invitaţie şi nu in ultimul rand, la revedere şi multă sănătate! Declaraţii de presă susținute de premierul Dacian Cioloş și de omologul său olandez, Mark Rutte [Check against delivery] Mark Rutte: Bine ați venit! Tocmai am avut o convorbire foarte fructuoasă cu colegul meu Dacian Cioloș din Romania. In primul rand, vreau să spun că relația intre Romania și Olanda este foarte stransă, avem relații comerciale foarte stranse și in creștere. Comerțul reciproc a crescut anul trecut cu 8%, Olanda este cel mai mare investitor in Romania, aproape 4.700 de firme olandeze sunt inființate in Romania. Economia romanească se dezvoltă repede, cu aproape 4% pe an, potențialul de creștere este foarte mare. Văd, de asemenea, că există șanse foarte mari de cooperare mai stransă unde avem interese comune cum ar fi apa, transporturi și logistica. De asemenea, sunt și alte terenuri pe care colaborăm: siguranța internațională și am discutat despre multe alte subiecte astăzi, cel mai important este migrația. Pentru a aborda această problemă, cel mai important este să colaborăm la nivel european, intre cele 28 de state membre, fără Turcia. Lucrăm la un plan care va avea grijă ca toate persoanele care vor traversa Marea Egee să fie transportate inapoi in Turcia. Acest lucru se va decide in Consiliul European pe 17 martie. La nivel european o colaborare foarte stransă avem și la nivelul justiției. Dacă le cumulez, această vizită a părut mai tarziu decat prea devreme. Dau cuvantul colegului meu, premierul Romaniei. Dacian Cioloş: Mulțumesc. In primul rand mă bucur să fiu astăzi la Haga in calitate de prim-ministru al Romaniei. Este prima vizită a unui prim-ministru al Romaniei in ultimii zece ani, de altfel, deci practic după aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, aşa cum spunea şi Mark, era şi timpul să avem această intalnire, chiar dacă au fost contacte la nivel inalt intre Guvernul Romaniei şi Guvernul Olandei. După cum şi domnul primul-ministru a spus, Olanda este un partener economic important al Romaniei. Este primul investitor, de altfel, in Romania, cu o prezenţă foarte activă şi in consistenţă, şi in număr de companii. Relaţiile comerciale sunt in creştere. Din punct de vedere economic lucrurile merg bine. Am discutat şi despre acest lucru, pentru că lucrurile pot să meargă şi mai bine, dat fiind potenţialul pe care Romania il are. Este una din puţinele economii din Uniunea Europeană cu o creştere economică consistentă in ultimii ani, cu stabilitate politică, cu stabilitate legislativă şi cu predictibilitate pentru mediul economic. Deci am abordat aceste lucruri şi am incurajat investitorii olandezi să continue să vină in Romania. Am abordat şi priorităţile guvernului pe care il conduc pentru anul care vine, care merg şi in această direcţie, in a incuraja investiţiile in Romania, in a incuraja schimburile comerciale. Dar am pus reformele pe care le avem in vedere in acest an şi in contextul progreselor pe care Romania le-a făcut in independenţa justiţiei, lupta impotriva corupţiei. A fost unul din subiectele des menţionate de prietenii olandezi. Rezultatele nu mai era nevoie să le explic prea mult, pentru că ele se văd deja in domeniul luptei impotriva corupţiei şi a justiţiei. Am menţionat, in acest context, şi reforma administraţiei publice pe care intenţionăm să o aprofundăm cu cateva propuneri in acest an. Şi am solicitat sprijinul Olandei pentru ca aceste rezultate să fie inregistrate, recunoscute nu doar la nivelul comisiei, şi la nivelul statelor membre, explicand intenţia pe care o avem pentru MCV, să integrăm, să internalizăm elemente ale acestui mecanism in mecanisme interne, ale noastre, deoarece considerăm că am ajuns la un moment in care suntem capabili, ca stat, ca societate romanească să ne asumăm aceste responsabilităţi care pană acum au fost asumate de acest raport. Şi, in acest context, am discutat şi despre faptul că Romania este pregătită să adere la Spaţiul Schengen. N-a fost o legătură formală făcută intre MCV şi independenţa justiţiei şi Schengen, dar unele state membre au urmărit progresele pe această parte de luptă impotriva corupţiei inainte de a lua o poziţie şi pe accesul la Spaţiul Schengen. Am discutat, in detaliu, despre aceste lucruri şi eu personal sper, pentru următoarele luni, intr-o colaborare pozitivă şi fructuoasă cu Olanda, cu premierul Mark Rutte, care cunoaşte bine Romania, cunoaşte progresele in Romania şi sunt sigur că ne va sprijini. Am discutat şi despre migraţie. L-am felicitat pe Mark pentru modul in care preşedinţia olandeză a gestionat pană acum această chestiune, care merge exact in direcţia pe care o susţine şi Romania, de un control al migraţiei ilegale, de un control al frontierelor externe ale UE, pentru ca, odată acest control asigurat, să putem trece in interiorul UE să clarificăm anumite lucruri. Şi ceea ce a fost pus pe masă la discuţia informală de acum cateva zile la Bruxelles, intre şefii de stat şi de guvern, este o propunere care ar putea duce la stoparea acestui proces de migraţie ilegală. L-am asigurat pe premier de tot sprijinul Romaniei pentru a reuşi in acest proces. Aşteptăm, pentru săptămana viitoare, la Consiliu, propunerea concretă definită; Mark Rutte mi-a explicat că lucrează la această propunere şi ştie că va avea susţinerea Romaniei cu cateva clarificări pe care le aşteptăm şi noi. Reporter: Olanda s-a opus pană acum intrării Romaniei in spaţiul Schengen. Există o schimbare de viziune asupra acestui subiect, in acest context european marcat de o criză a refugiaților? Este o intrebare de la care aș vrea un răspuns din partea ambilor premieri. Mark Rutte: Vreau să transmit complimentele mele Romaniei, dacă este vorba despre mecanismul MCV, Comisia Europeană a constatat, in cel mai recent raport, din ianuarie, că s-au făcut pași importanţi in reforma justiției şi lupta impotriva corupției. Mai sunt lucruri de făcut, dar am constat că avem un contact foarte strans şi să vedem cum să legăm concluziile in legătură cu acest lucru. Reporter: O intrebare cu privire la acordul cu Turcia: ce așteptări aveţi de la țări ca Romania, dar şi de la alte țări europene, care au fost critice la sistemul de realocare automată. Şi pentru dl prim-ministru Cioloş: dacă puteți să completați o reacție din partea dumneavoastră, dacă premierul Mark Rutte v-a convins in această problemă a relocării. Mark Rutte: In primul rand, ce a oferit Turcia lunea trecută este totuși o rupere...; Turcia promite că va prelua inapoi toți refugiații din Grecia. Asta ar duce la stoparea afacerilor celor care fac trafic cu refugiați. Trebuie să ajutăm, de asemenea, cu reprimirea refugiaților in Turcia și dacă presiunea devine prea mare asupra Turciei, atunci alte țări ar putea să ajute, cum Romania face deja treaba asta și Romania are aprecierea mea, colaborează la mecanismul de realocare, in felul acesta şi presiunea asupra Greciei se micșorează, ca să nu rămană Grecia singură cu problemele. Trebuie să discutăm să vedem cum putem să ajutăm Turcia pe termen lung ca să ușurăm situația taberelor din sudul Turciei. Impresia mea este că la mulți colegi europeni există o iritare mare cand este o obligație, cand se impune ceva, această concluzie ar trebui s-o tragem; oamenii nu vor să li să se impună, dar dacă vedem că acest curent necontrolat se va opri, atunci mulți colegi europene işi vor aduce şi ei aportul la rezolvarea problemei. Eu cred că suntem pe acest drum. Avantajul cel mare este că nu refugiatul decide unde vrea să fie distribuit, la Bucureşti sau Amsterdam, ci Europa va decide in privința asta. Deci, in primul rand oprirea fluxului necontrolat, iar cei care sunt deja in Europa, să-i realocăm intr-un mod echitabil. Dacian Cioloș: Legat de acest subiect, Romania a spus două lucruri şi pe care le menţinem. In primul rand, că avem nevoie de un control la frontierele externe şi de un control al fluxului migrator ilegal. Atat timp cat această problemă nu e rezolvată, orice discuţie despre relocare nu e decat una temporară, pentru că nu ştim ce va fi de relocat şi cum să cotrolăm acest proces. Şi, in această direcţie, salut măsurile luate de preşedinţia olandeză pentru a merge spre o soluţionare rapidă a acestei probleme, a controlului frontierelor externe şi a opririi fluxului migrator ilegal. In al doilea rand, aşa cum şi Mark a spus, şi Romania, alături de alte state membre, s-a opus unui sistem automat de relocare şi a susţinut ideea unui sistem voluntar de relocare, care să integreze şi alte eforturi pe care statele membre le pot face pentru a contribui la rezolvarea problemei. Şi, după cum ştiţi, Romania este un partener foarte activ la Frontex, cu o prezenţă consistentă pe care suntem gata să o intărim. Sunt şi alte mijloace prin care Romania poate contribui la rezolvarea acestei probleme. S-au luat nişte decizii la nivel european, care se aplică tuturor statelor membre, şi Romania şi le asumă, legate de mecanismul de relocare. Dar am considerat că putem găsi alte soluţii decat un mecanism automat sau obligatoriu de relocare. Şi cred că lucrurile merg in direcţia bună şi in acest sens, aşa cum Mark a spus. Legat de, aţi menţionat, de părerea mea vizavi de percepţia Olandei in ceea ce priveşte progresul Romaniei pe MCV şi pe Schengen, cred că acest gen de dialog care, cum vă spuneam, nu a avut loc de mulţi ani de zile la nivel inalt, la nivel de prim-ministru, este important pentru că asta ne permite şi nouă să explicăm care sunt realităţile din Romania. De multe ori decizii, la Bruxelles sau in unele state membre, se bazează pe analize care sunt mai superficiale sau care nu sunt bazate totdeauna pe cunoaşterea profundă a realităţilor. Şi am avut astăzi timp, cu ocazia acestui pranz, să intrăm in detalii legate de situaţia politică din Romania, de stabilitatea politică pe care o avem, economică, de maturizarea societăţii romaneşti care este capabilă să-şi asume, ea singură, fără să fie monitorizată din exterior, anumite responsabilităţi, inclusiv in privinţa luptei impotriva corupţiei şi a independenţei justiţiei. Societatea romanească a demonstrat, deja, asta in ultima perioadă şi acest gen de argumente sunt importante şi in poziţia pe care partenerii noştri europeni o vor lua inclusiv vizavi de acest gen de decizii politice. Reporter: Prima intrebare, legată de acordul cu Turcia, sunt anumite ingrijorări legate de cererile făcute de Turcia, cum aveți de gand să abordația ceastă problemă? De asemenea, este vorba de apărarea granițelor, pentru că nu ați menționat o protecție mai bună, cum vedeți noua agenție de protecție a granițelor? Vreau să-l intreb și pe premierul roman dacă Romania este de acord cu acest plan. Mark Rutte: La prima intrebare, Turcia vrea cateva lucruri și este rezonabil, este vorba de proiecte in sudul Turciei și Turcia cheltuiește foarte mulți bani la primirea, cazarea refugiaților. Parte a doua pe acre o cere Turcia, este accelerarea procesului de liberalizare a vizelor, deci e foarte important ca să menținem criteriile. Turcia trebuie să aplice toate condițiile, să fie de acord cu /../ și eventual să poată accelera, dar in cadrul acestor condiții. Turcia vrea să deschidă anumite capitole de negociere, dar acest lucru se va afce cu respectarea condițiilor și acest lucru il ințelege Turcia. Aceste lucruri sunt de ințeles, aceste lucruri sunt posibile, va trebui să vedem și săptămana viitoare, dar, personal, am o oarecare ințelegere pentru poziția Turciei. Deci Turcia e dispusă să preia refugiații care vin in Grecia. Sunt foarte de acord cu colegul meu roman, cu a treia intrebare, că trebuei să apărăm granițele externe. Nu se poate ca Macedonia să apere granițele, adică Macedonia sau Albania. Se asemenea, Grecia trebuei să-și asume răspunderea, mai mult decat pană acum și noi suntem foarte dispuși să ajutăm Greci. Grecia are o graniță foarte lungă și mare, deci se va discuta in comisia NATO, deci propunerile Comisiei din decembrie ce au legătură cu protecția granițelor, aceste propuneri vrem să le aducem la concluzii in perioada noastră de președinție. Vreau să accentuez că suveranitatea este primordială, deci nu vor putea interveni in Grecia, bineințeles, dar, dacă ai o asemenea organizație, și pe baza Consiliului, poți să ajungi la acțiune, trebuie să apărăm granița și dacă nu facem treaba asta, atunci rămanem dependenți de alții. /...;/ Dacian Cioloș: Eu am mai spus că noi susţinem ideea aceasta, a unui sistem european de gardă de coastă şi de frontieră, care să vină să intărească ceea ce Frontex face in momentul de faţă şi care să vină in complementaritate cu capacităţile naţionale de control ale frontierelor, pentru că responsabilitatea controlului frontierelor europene este una naţională a statelor membre. Există aici un drept suveran, dar acest sistem care vine să ajute, să sprijine statele membre care sunt supuse cateodată unor presiuni la care nu le pot face faţă, cum este şi cazul Greciei in momentul de faţă, acest sistem intărit, care vine in completare la ceea ce face Frontex, este o idee bună şi in măsura in care găsim soluţii pentru a păstra drepturile suverane ale statelor membre, dar a asigura şi o coordonare europeană, Romania nu numai că va susţine această idee, dar i-am spus şi pemierului olandez, Romania este gata chiar să se ofere pentru ca un sediu al unei părţi al acestei agenţii să fie in Romania. Romania a făcut investiţii importante in aceşti ultimi ani şi pentru a se pregăti pentru a aderarea la spaţiul Schengen, pentru a-şi proteja frontierele. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme din Europa de protecţie a frontierelor şi vedem că ele funcţionează. Deci Romania, in acest domeniu, poate să contribuie, şi o face deja, in mod activ şi suntem gata să o facem chiar şi mai mult. Premierul Dacian Cioloș s-a intalnit cu președinții celor două camere legislative ale Parlamentului Regatului Țărilor de Jos Primirea premierului Dacian Cioloș la Haga de către omologul său olandez, Mark Rutte 2016-03-09 14:50:00http://gov.ro/fisiere/stiri/16-03-15-10-14-22big_haga.jpgVizita de lucru a premierului Dacian Cioloș la Bruxelles, 7-8 martieȘtiri din 08.03.2016http://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-a-premierului-dacian-ciolo-la-bruxelles-i-haga-7-9-martiePentru mai multe fotografii, accesați aici COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloș a avut intrevederi, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg Premierul Dacian Cioloș a avut astăzi, la Bruxelles, intrevederi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. In cadrul discuţiei purtate cu secretarul general al NATO, primul-ministru Dacian Cioloş a subliniat prioritătile și așteptările Romaniei de la summit-ul NATO care va avea loc in luna iulie la Varșovia. - Sperăm să vedem o intărire a prezenței NATO pe flancul estic, nord-estic, dar și sud-estic și aici am menționat faptul că Romania este gata să se angajeze nu doar declarativ, ci intr-un mod foarte concret, inclusiv cu resurse, pentru intărirea prezenței NATO pe flancul estic, pentru o prezență avansată a forțelor aliate in flancul estic, iar in următoarele zile sau săptămani să venim cu cateva propuneri concrete, care să poată fi avute in vedere la summit-ul de la Varșovia, a declarat șeful executivului. Premierul Dacian Cioloș a reamintit, de asemenea, angajamentul ferm al guvernului de continua procesul de creștere a bugetului apărării pană la 2% din PIB, incepand de anul viitor, cu obiectivul de a menține acest nivel și in următorii 10 ani. Premierul Cioloș a subliniat, de asemenea, importanța zonei Marii Negre pentru Romania, cat și in general pentru NATO. Romania dorește aici o prezență activă a NATO și a luat deja inițiativa pentru a intări cooperarea cu țările partenere NATO și vecine, cu Bulgaria și Turcia, și speră că această colaborare să se transforme in una multinațională, cu o prezență și a altor parteneri NATO, prin rotație. Acest tip de abordare s-a bucurat de sprijinul secretarului general al NATO. Jens Stoltenberg a subliniat, la randul său, că Romania este un membru foarte apreciat al alianței, care contribuie in mod activ la misiunile NATO din Afganistan și Kosovo, la securitatea Mării Negre și iși oferă susținerea pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina in ceea ce privește construcția capacităților de apărare. NATO contează pe Romania și Romania poate conta pe NATO, a spus Jens Stoltenberg. Principalele teme ale discuțiilor purtate astăzi de premierul Dacian Cioloș cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, au vizat absorbția fondurilor europene și conținutul declarației cu care s-a incheiat reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, din 7 martie, la care a fost invitat și premierul turc, Ahmet Davutoglu. In urma turneului efectuat recent in Balcani și Turcia de președintele Consiliului European, Donald Tusk, premierul turc a venit la Bruxelles cu o propunere menită să descurajeze complet migrația ilegală, să conducă la un control al migrației la frontieră și la posibilitatea de a gestiona apoi doar migrația legală. Concret, Turcia ar urma să preia toți migranții ilegali care au trecut de frontiera in Grecia, iar pentru fiecare alt migrant sirian preluat, Turcia ar urma să trimită in raport de 1 la 1 migranți legali spre Uniunea Europeană. Dincolo de această readmisie legală a unei părți din migranți, partea turcă așteaptă, in schimb, de la Uniunea Europeană și o susținere financiară mai consistentă, peste cele 3 miliarde de euro deja promise, precum și accelerarea pregătirii pentru aderare la Uniunea Europeană și a procesului de liberalizare a regimului de vize, a explicat prim-ministrul Dacian Cioloș după reuniune. Discuțiile de la Bruxelles s-au finalizat cu o declarație care conține aceste propuneri venite din partea Turciei și prin care președintele Tusk primește un mandat de negociere și de pregătire a unei decizii cu statele membre pentru Consiliul European formal de săptămana viitoare. Primul-ministru roman a precizat, de asemenea, că prezența sa la reuniunea de la Bruxelles nu a presupus un mandat din partea parlamentului, avand in vedere că nu a fost vorba de o ședință de Consiliu European finalizată printr-o decizie, lucru care a reieșit foarte clar din invitația adresată șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Vizita oficială a premierului Dacian Cioloș la Bruxelles s-a incheiat cu o intalnire cu reprezentanții comunității de romani din Belgia, prilej cu care a susținut necesitatea unei mai bune valorificări in țară a experienței comunităților de romani din străinătate, prin schimburi de experiență la nivelul comunităților locale, dar și in plan economic. *** Discursul premierului Dacian Cioloș la Ambasada Romaniei din Bruxelles [Check against delivery] Dacian Cioloş: La mulţi ani şi, mă rog, indrăznesc să spun că vin cu o rază de soare cel puţin in inimă de acasă, că in afară, in Bruxelles, ştiu că este mai greu sau ştiu din experienţă că trebuie să ne ridicăm la cateva mii de metri altitudine ca să vedem soarele. Şi il vedem, dar ştiu că există raza asta de soare şi lumina in sufletele dvs, ale tuturor, cunoscandu-vă pe unii dintre dvs. Am vrut să profit de această prezenţă la Bruxelles, prezenţa la Consiliul European sau la intalnirea informală de şefi de stat şi de guvern, am mai avut astăzi două intalniri aici, cu preşedintele Tusk, preşedintele Consiliului, şi cu secretarul general NATO şi mi-am propus să sărbătorim impreună ziua de 8 martie, ca să avem şi un prim dialog cu comunitatea romanească de aici, din Belgia, şi, mă rog, de la Bruxelles şi cu comunitatea romanească, pe cat posibil, alta decat cea din Berlaymont şi de acolo din Place Schuman, cu care m-am mai intalnit şi mă mai intalnesc. Trebuie să recunosc că şi eu, cat am fost in Bruxelles cinci ani de zile, am petrecut mai mult timp pe acolo, dar am avut ocazia să particip la mai multe evenimente care au fost organizate de diferite asociaţii ale romanilor din Bruxelles sau din altă parte şi să descopăr partea asta de comunitate romanească care nu numai că nu este ruptă de realităţile Belgiei, dar chiar este implicată şi trăieşte in realităţile Belgiei. Deci, dincolo de această comunitate europeană, să spun, şi cred că sunt lucruri pe care le putem face impreună. Oricum, Guvernul pe care il conduc, chiar dacă mandatul este scurt, are ca obiectiv să incerce să imprime o altă abordare autorităţilor romane, autorităţilor guvernamentale vizavi de diaspora şi să nu mai vedem lucrurile ca şi noi, aici, acasă, care ştim cat de greu este şi noi suntem cei care tragem şi cei care au plecat şi care sunt mai bine plătiţi şi trăiesc mai bine, nu mai ştiu care sunt realităţile noastre. Atitudinile de genul acesta sau, mă rog, cei din afară care de multe ori se plang: domnule, cei de acasă nu ne folosesc suficient, nu vor să valorifice experienţa pe care o avem in a schimba lucrurile sau sunt mai reticenţi la schimbare, noi vrem schimbare, vrem evoluţie, ca să ne intoarcem acasă, vrem să vedem că sunt unele lucruri care se fac altfel. Cred că a venit momentul, avem maturitatea şi de o parte, şi de alta şi acasă, in Romania, şi in comunităţile romaneşti din diaspora şi mai ales din UE, pentru că ele sunt mai apropiate şi geografic, şi fizic, şi, probabil, şi cultural de ce se intamplă acasă, ca să valorificăm mai bine experienţa asta pe care comunităţile romaneşti au caştigat-o şi o caştigă in afară, să o valorificăm şi acasă, dar şi să ţesem un pic altfel relaţiile cu partenerii noştri, cu ţările din UE mai ales. Sigur, vorbesc de UE pentru că sunt in Belgia astăzi. Chiar dacă sunt lucruri care pot fi făcute şi cu comunităţile romaneşti de peste Ocean, dar cred că aici, in UE, avem mai mult decat in orice parte din lume comunităţi cu care putem ţese o colaborare care să fie benefică şi Romaniei şi să consolideze... Mulţumesc mult. Poate mă lăsaţi un pic să vorbesc cu danşii, că am impresia că vorbesc pentru camera de luat vederi, da. Mulţumesc. Cred, deci, că putem să facem in aşa fel incat să nu ne mai simţim rupţi unii de alţii şi să nu mai avem viziuni diferite unii faţă de ceilalţi. Vorbind despre Belgia, ştiu de relaţia Romaniei cu Belgia incă dinainte de a fi venit la Bruxelles şi cred că inclusiv pornind de la comunităţile locale sunt lucruri care pot fi făcute pe partea de schimburi de experienţă intre comunităţile locale, chiar dacă imi spunea domnul ambasador că probabil acum lucrurile sunt mai puţin dinamice decat in anii 90, pe vremea Operation Villages Roumains, dar cred, pe de altă parte, că pe domeniul economic pot să fie cateva oportunităţi care n-au fost suficient valorificate şi pentru că in Romania, după cum probabil ştiţi, in ultimii ani, economia s-a dinamizat, avem o creştere economică care atrage acum investitori din afară, nu doar mari investitori, dar şi intreprinderi mici şi mijlocii, şi cred că in astfel de parteneriate dvs, comunitatea romanească de aici, puteţi fi un element important, pentru că cunoaşteţi ambele culturi. Sper ca, cu o viitoare ocazie nu prea indepărtată, cand o să mai vin la Bruxelles, oricum, asta este intenţia mea, să am o intalnire şi cu prim-ministrul Michel şi să discutăm şi despre lucrurile acestea şi cu comunitatea flamandă, şi cu comunitatea valonă şi să redinamizăm un pic şi partea asta de cooperare economică, cooperare politică bilaterală intre Belgia şi Romania, pentru că, sigur, responsabilii romani cand vin la Bruxelles vin mai ales la Bruxelles ca şi capitală europeană şi mai puţin se preocupă de cooperarea biltaterală cu Belgia. Şi in pregătirea unei astfel de intalniri o să valorificăm şi experienţa pe care o aveţi dvs, cu idei pe care le aveţi despre cum putem să intărim această relaţie de colaborare. Acum vorbind de comunităţile romaneşti, de ce putem face acasă, cred că putem pune mai mult in evidenţă oportunităţile care există acasă pentru aceia dintre dvs care sau doriţi să vă intoarceţi acasă definitiv şi să vă găsiţi o utilitate economică, socială ş.a.m.d. sau pentru aceia dintre dvs care, chiar dacă doriţi să rămaneţi aici, vreţi să deschideţi o afacere acasă sau cu cei de acasă, folosind nu doar fonduri europene, dar folosind şi diferite oportunităţi care pot să apară. Avem intenţia asta, impreună cu Departamentul pentru romanii de pretutindeni, cu Ministerul Fondurilor Europene, cu cateva ministere economice, unde există anumite oportunităţi care pot fi puse in valoare, să creăm instrumente prin care să vă punem la dispoziţie informaţii despre ce anume ar putea fi făcut şi să avem şi feedback-ul dvs despre ce anume ar trebui să facem ca să intărim mai mult această comunicare. Deci, din punctul ăsta de vedere, mai ales că ştiu că in Belgia sunt mai multe asociaţii ale comunităţilor romaneşti. Unele dintre ele ne-au şi dat deja idei pe care vrem să le folosim şi să le transformăm in platforme mai largi. Dacă mai aveţi astfel de idei să ştiţi că sunt binevenite şi vom incerca, pe cat posibil, să le punem in valoare. Deci, nu vi le solicităm doar de dragul de a spune ceva. Pe de altă parte, avem anul acesta, la sfarşitul anului o să fie alegerile parlamentare, şi sper ca şi dvs, comunitatea romanească din Belgia, să fie la fel de prezentă şi de proactivă, aşa cum ştiu că a fost şi la alte tipuri de alegeri, la alegerile prezidenţiale şi am avut plăcerea - nu ştiu dacă pot să-i spun plăcerea - să votez aici sau cel puţin să am tentativa de a vota aici, in primul tur. Vă daţi seama că, cu atat mai mult cu cat am trecut şi eu şi alţi membri ai guvernului, care erau in perioada respectivă aici, prin experienţa asta, unul din obiectivele noastre anul acesta este să organizăm alegerile, inclusiv pentru romanii din afară, intr-un alt mod, cu mult mai mult respect pentru dvs in primul rand, şi chiar dacă pot să vă asigur că asta se face cu costuri destul de mari, nu doar costuri financiare, dar şi de mobilizare a resurselor umane, cred că e un efort care, nu numai că merită să fie făcut, dar pe care trebuie să-l facem şi trebuie să obişnuim şi administraţia de acasă, din Romania, că efortul ăsta e obligatoriu dacă vrem să ne simţim toată comunitatea romanească, fie că trăim in Romania sau in altă parte, să simţim că aderăm la acelaşi neam, la acelaşi popor şi că avem impreună aceeaşi responsabilitate legat de cum merg sau nu merg lucrurile acasă. Deci, din punctul ăsta de vedere pot să vă asigur că o să facem tot ce ţine de noi să organizăm alegerile, lucrurile cat mai bine. Mai incercăm să demarăm sau să intărim anumite programe pentru comunităţile romaneşti, nu doar programe care să sprijine mediul asociativ, deci asociaţiile care au anumite idei şi acţiuni care să intărească spiritul comunitar, pentru că - nu e cazul in Belgia, cum vă spuneam, ştiu că sunt multe asociaţii care au deja o anumită experienţă - văd in alte comunităţi romaneşti, din alte state membre, mai ales din UE, comunităţile romaneşti nu sunt incă suficient de sudate ca să putem spune că tragem in aceeaşi direcţie. Şi atunci vrem să incurajăm consolidarea asta a comunităţilor, dar dincolo de asta, in funcţie de mijloacele pe care le avem, vrem să fim mult mai activi şi pe partea culturală, pe partea de educaţie, cu mai multe posibilităţi de a studia limba romană in şcoli şi aici, nu numai pentru dvs, pentru copiii dvs. Acum, probabil că in Belgia, şi aici poate să fie o situaţie mai privilegiată decat in alte comunităţi, dar vrem să mergem şi in direcţia asta şi ne gandim chiar şi la programe de burse pentru romani sau pentru copiii romanilor din diasporă care vor să studieze sau cel puţin o parte din studii să le facă acasă in Romania, ca o modalitate de a păstra legătura cu ţara. Deci, sunt lucruri la care ne gandim şi sper să avem idei şi din partea dvs in direcţia asta. Mă bucur incă o dată să văd aici... Deci, sunt aici impreună, cum spunea dl ambasador, cu dl ministru care e insărcinat cu relaţia pentru romanii de pretutindeni, cu care ar trebui să puteţi să păstraţi legătura şi pe viitor, atunci cand aveţi anumite lucruri de spus, de transmis guvernului, dar mai sunt şi cu Dragoş Tudorache, care e şeful Cancelariei la guvern şi care e tot cu ceva rădăcini aici, in comunitatea bruxelleză pentru că a lucrat inainte de asta la Comisia Europeană, deci ştie bine şi el sensibilităţile de aici şi mai am şi, să spun aşa, nativi din Romania care nu au avut experienţa de Bruxelles, dar care sunt aici, deci noi venim şi o să vin in cursul acestui an relativ des la Bruxelles şi sper să mai avem şi alte ocazii să mai vedem, dincolo de partea europeană, şi anumite proiecte şi anumite lucruri care ţin de viaţa dvs aici şi să vedem felul in care vă putem ajuta. Oricum ştiu că avem aici o ambasadă foarte activă şi un ambasador foarte activ şi o ştiu nu doar din auzite, ci şi pentru că am trăit pe propria piele şi sper să folosiţi la maxim toate aceste oportunităţi. Vă mulţumesc! Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș la Bruxelles [Check against delivery] Reporter: Mergeţi maine la Haga? Cu ce obiective? Dacian Cioloş: Am stabilit mai demult cu premierul Mark Ruute această vizită. Vreau să profităm şi de faptul că Olanda are preşedinţia şi să explic obiectivele noastre pentru Preşedinţia olandeză in ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen, problema privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să discutăm despre subiectele care sunt pe agenda europeană, mai ales chestiunea privind migraţia. Pentru noi este foarte important ca acest proiect să reuşească şi să putem să stopăm migraţia ilegală şi să avem protejate frontierele externe ale UE, pentru că prin protecţia aceasta a frontierelor ne protejăm şi pe noi şi evităm eventuale rute de migraţie care să treacă prin Romania. Deci, vreau să discutăm şi acest subiect, dar şi despre cooperarea bilaterală, dat fiind faptul că Olanda este un partener economic important pentru Romania, atat din punct de vedere al schimburilor comerciale, cat şi al investiţiilor olandeze in mai multe domenii. Şi, dat fiind potenţialul pe care il are Romania acum de creştere economică, de dezvoltare economică, vreau să dau acest semnal că aşteptăm o prezenţă mai activă din partea Olandei in Romania in anumite domenii, să vorbesc şi despre Agenţia de Investiţii şi Schimburi Comerciale pe care vrem să o creăm şi o să discutăm probabil chiar de perspectiva unor proiecte mai concrete, de interes olandeze in domeniul transporturilor, in domeniul infrastructurii. Cam astea sunt obiectivele pe care le-am fixat in intalnirea cu premierul. Dar o să merg şi in Parlament, o intalnire cu conducerea Parlamentului, dar şi cu membrii Comisiei de afaceri europene, unde o să le explic, la fel, care sunt priorităţile Romaniei legate de agenda europeană, dar şi legat de cooperarea bilaterală şi să răspund la anumite intrebări, pentru că ştiu că de foarte multe ori atitudinea şi poziţia Guvernului olandez depind foarte mult de atitudinea şi poziţia Parlamentului, şi atunci un dialog direct cu membri ai Parlamentului mi se pare important. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intreb, avand in vedere această atitudine, acum in ianuarie, deci foarte aproape de momentul in care vorbim, era mai degrabă una rezervată, ca să nu spun mai mult. Ce aşteptări aveţi de la această vizită? Olandezii, ştim, se opun pe faţă accederii Romaniei in Spaţiul Schengen. Dacian Cioloş: Eu mai ştiu şi că olandezii sunt foarte pragmatici şi sunt oameni care iau decizii şi pe bază de argumente şi, dincolo de orice aşteptări, este important să intărim dialogul direct cu autorităţile olandeze şi să putem explica direct anumite lucruri, să răspundem direct la anumite intrebări, după care eu cred că şi deciziile politice care vor fi formulate vor ţine cont de aceste lucruri. Dar Olanda nu este doar un ministru sau un prim-ministru, in Olanda sunt mai mulţi decidenţi, şi atunci este important să putem aborda acest dialog şi direct. Reporter: Este o premieră, pentru că sunteţi printre puţinii oameni politici romani care in ultima perioadă, din ultimii 10-20 de ani care ţin un discurs in Parlamentul olandez. Dacian Cioloş: Da, nu va fi un discurs, va fi un dialog cu caţiva parlamentari, dar important pentru subiectele care ne interesează, pentru că sunt membri in Comisia de afaceri europene care dau mandat premierului in Consiliul European şi in aceste decizii care se iau la nivel european. Am aflat şi eu cu surprindere de la Ministerul de Externe că in ultimii 10 ani niciun prim-ministru roman nu a fost in vizită oficială in Olanda, deci cu atat mai mult cred că era timpul să organizăm această vizită. Primul dialog informal pe care l-am avut cu premierul Mark Rutte cand am participat la Consiliul de Miniştri, nu cel de acum, ci de data trecută, a fost un contact foarte bun şi sper eu să construim pe această incredere reciprocă. Reporter: In ceea ce priveşte Schengen, pe de altă parte, sunt statele care işi cam inchid graniţele, impun controale la frontieră. Cat de actual este dosarul Schengen pentru Romania, cat de dispuse sunt să accepte...? Dacian Cioloş: Sigur, am auzit discuţii in Romania de ce să ne mai batem noi sau să ne milogim pentru Schengen atata timp cat alţii, dimpotrivă, sunt reactivi vizavi de acest lucru. Spaţiul Schengen este un element de integrare in UE, dincolo de dificultatea de moment pe care o intalneşte problematica aceasta, discuţia aceasta. Romania a făcut eforturile pentru a indeplini criteriile de aderare la Schengen şi nu cred că se pune problema să ne milogim atunci cand ne susţinem punctul de vedere. Eu cred că Romania trebuie să vizeze integrarea diferitelor cercuri concentrice europene, indiferent că este vorba de Spaţiul Schengen sau de Zona Euro sau, eu ştiu, de alte teme, pentru că, dacă vorbim de perspectiva Romaniei in UE, asta inseamnă şi prezenţa activă a Romaniei pe toate aceste planuri europene şi in toate aceste domenii şi politici sau instituţii europene. Dintr-un punct de vedere mult mai practic, mai pragmatic, Romania a sugerat de mai multă vreme o aderare in trepte la Spaţiul Schengen, o primă aderare cu spaţiul aerian, care poate să se facă chiar şi in condiţiile actuale de dificultate pentru frontierele terestre, ceea ce ar creşte increderea in faptul că Romania poate să işi asume responsabilităţile de membru al Spaţiului Schengen. Şi, cum vă spun, dincolo de decizia care la un moment dat se va lua, eu sunt convins, important este să fim prezenţi in mod activ in toate aceste discuţii şi să ne susţinem punctul de vedere. Eu am spus incă din momentul in care am preluat acest mandat că vreau ca Romania să aibă o prezenţă proactivă la nivel european, pentru că doar prin această prezenţă proactivă ea poate să conteze in decizii şi noi nu trebuie să fim doar receptori de decizii, ci să facem parte din cercurile care produc decizii. Intalnirea premierului Dacian Cioloș cu Donald Tusk, președintele Consiliului European Conferinţă de presă comună a premierului Dacian Cioloş şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg [Check against delivery] Jens Stoltenberg: Sunt fericit că vă aflaţi astăzi aici şi că am discutat impreună despre provocările comune. Romania este un membru foarte apreciat al Alianţei noastre, care contribuie in mod activ la misiunile NATO din Afganistan şi Kosovo şi la securitatea Mării Negre şi işi oferă susţinerea pentru Moldova, Georgia şi Ucraina, ajutandu-le să-şi construiască capacităţile de apărare. Romania este, de asemenea, o gazdă pentru echipamente active ale NATO, cum ar fi Divizia multinaţională din sud-est, care a devenit activă in decembrie, şi astfel consolidează apărarea Alianţei noastre. Anul trecut am vizitat unitatea NATO de la Bucureşti, una din cele şase baze pe care le desfăşurăm in Europa Centrală şi de Est. Această bază va asigura că trupele NATO se vor desfăşura rapid in Romania, dacă este nevoie. Romania este gazdă, de asemenea, pentru o parte importantă din sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Eu recomand Romaniei să-şi crească cheltuielile bugetare pentru apărare, deci să-şi continue această creştere de anul trecut pentru anii care vor veni. Această măsură este deosebit de importantă pentru ţările noastre, avand in vedere că trebuie să răspundem unor provocări de apărare intr-o lume in schimbare in care avem cereri crescande pentru securitate şi apărare.Romania doreşte să contribuie la o Alianţă mai puternică, care este, in acelaşi timp, cea mai bună garanţie pentru securitatea in Europa, in special astăzi, cand avem de-a face cu cele mai mari provocări de securitate din această generaţie. Toate ţările membre işi sporesc capacitatea de reacţie a trupelor şi ne consolidăm prezenţa in partea estică a Alianţei; această prezenţă va deveni din ce in ce mai puternică, pe măsură ce ne pregătim pentru summitul de la Varşovia din iulie. Lucrăm intr-o colaborare mai stransă ca niciodată cu UE. In ceea ce priveşte răspunsul privind criza refugiaţilor, cu ameninţările hibride, şi in susţinerea ţărilor cum ar fi Moldova, Ucraina şi Georgia, o alianţă puternică este, de asemenea, baza esenţială pentru un dialog mai eficace cu Rusia. Noi nu căutăm un conflict cu Rusia, ci din contra, lucrăm pentru a restaura predictibilitatea, prezivibilitatea in relaţiile noastre cu Rusia şi transparenţa in activităţile noastre militare respective. Nu există nicio contradicţie intre o apărare puternică şi dialogul cu Rusia. Avem nevoie de ambele, atat de mai multă apărare, cat şi de mai mult dialog, cu atat mai mult in această situaţie dificilă ca cea din prezent. NATO incearcă să se adapteze pentru o serie intreagă, din ce in ce mai complex, de ameninţări şi de provocări. Pentru aceasta contăm pe Romania, iar Romania poate conta pe NATO. Deci, bun venit incă o dată, domnule prim-ministru. Aştept cu nerăbdare să lucrăm impreună in lunile care vor veni pană la summitul de la Varşovia. Bun venit, incă o dată. Dacian Cioloş: Mulţumesc. Impreună cu domnul Jens Stoltenberg, domnul secretar general al NATO, am avut astăzi o foarte bună discuţie pe tema provocărilor de securitate atat in flancul estic, cat şi in flancul sudic, dar şi pe tema adaptării strategice a NATO şi, aşa cum a menţionat domnul secretar general, a cooperării intre NATO şi UE, pe care Romania o susţine pe deplin. Am subliniat priorităţile şi aşteptările Romaniei de la summitul NATO de la Varşovia. Sperăm să vedem o intărire a prezenţei NATO pe flancul estic, nord-estic, dar şi sud-estic, şi aici am menţionat faptul că Romania este gata să se angazeje nu doar declarativ, ci intr-un mod foarte concret, inclusiv cu resurse pentru intărirea prezenţei NATO pe flancul estic, pentru o prezenţă avansată a forţelor aliate in flancul estic, urmand ca in următoarele săptămani să venim cu cateva propuneri concrete care să poată să fie avute in vedere in discuţiile de la summitul de la Varşovia. Am subliniat, totodată, importanţa atat pentru Romania, cat şi in general, pentru NATO, a zonei Mării Negre, unde, la fel, Romania işi doreşte o prezenţă activă a NATO. Romania va lua deja iniţiativa pentru a intari cooperarea cu ţările partenere NATO şi vecine, cu Bulgaria şi cu Turcia. Dar sperăm apoi ca această colaborare să se transforme intr-una multinaţională, cu o prezenţă şi a altor parteneri membri NATO, prin rotaţie. Şi am primit şi aici asigurarea sprijinului domnului secretar general pentru acest tip de abordare. Am discutat, in general, despre angajamentul Romaniei in dotarea armatei, despre faptul că această decizie politică, luată in urmă cu ceva vreme, de a asigura 2% din PIB pentru dotarea armatei este una fermă şi că inclusiv guvernul pe care il conduc s-a angajat să meargă in această direcţie. Aceste resurse care se adaugă la resursele pe care alte state membre ale NATO le mobilizează inclusiv pentru o prezenţă mai activă a NATO in zona estică, aşa cum recent Statele Unite a luat o decizie in această direcţie. Am discutat şi despre intărirea cooperării dintre NATO şi UE, cu cateva elemente foarte concrete, cum este şi prezenţa NATO in Marea Egee, pentru a ajuta UE la a stopa fluxurile migraţiei ilegale in această zonă. Sigur, o prezenţă activă mai ales pentru informaţii care să fie utile statelor membre ale UE in această direcţie. Şi am discutat şi despre politica de vecinătate care, după cum ştiţi, pentru Romania, este o prioritate atat din punct de vedere politic, dar şi in cooperarea militară cu Republica Moldova, cu Georgia şi cu Ucraina, subliniind implicarea pe care Romania o are pentru a sprijini Republica Moldova, inclusiv in cooperarea pe care Republica Moldova a declarat că şi-o doreşte cu NATO. Am reiterat invitaţia către domnul secretar general de a vizita din nou Romania şi sperăm că in luna mai, la inaugurarea scutului apărării antirachetă de la Deveselu, să fie prezent şi Domnia sa. Reporter: Am două intrebări pentru secretarul general NATO. Aţi menţionat ieri, după intalnirea cu primul-ministru turc, că NATO a inceput să fie prezentă in Marea Egee şi in apele teritoriale ale Turciei şi Greciei. Ce părere aveţi, Romania poate participa la aceste trupe? Și aţi menţionat Rusia in ceea ce priveşte armistiţiul, aţi menţionat Rusia ca fiind... Reporter: Aţi vorbit despre bugetul alocat apărării. Romania şi-a luat angjamentele, spuneţi că vor fi puse in practică, dacă puteţi să dezvoltaţi. Şi doi, Republica Moldova rămane o prioritate. Domnul secretar general al NATO v-a asigurat de o colaborare puternică ştiind cat de multe provocări avem in zonă din cauza Rusiei? Vă mulţumesc. Jens Stoltenberg: Mai intai, in ceea ce priveşte Marea Egee, NATO a hotărat, la reuniunea din 11 februarie a miniştrilor de apărare, să asiste UE, atat Grecia, cat şi Turcia, să rezolve această criză a migranţilor. Aceasta este criza cea mai importantă in Europa de la sfarşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi atunci cand aliaţii noştri ne cer susţinerea şi cand UE ne cere susţinerea şi ajutorul, atunci facem tot ceea ce putem pentru a da un răspuns pozitiv. De aceea, am hotărat să desfăşurăm Grupul maritim NATO in Marea Egee şi am desfăşurat in această regiune primele vapoare intr-un termen de 48 de ore de cand am luat decizia; şi in weekendul trecut am hotărat să extindem dimensiunile susţinerii acordate in trei moduri. Mai intai extinzand regiunea in care suntem prezenţi. Deci, acum trecem de la apele teritoriale ale Greciei şi Turciei şi am inceput să facem acest lucru incă de ieri. Al doilea element este că am stabilit o cooperare mult mai stransă cu agenţia frontierelor UE - FRONTEX şi, in al treilea rand, am crescut numărul de nave NATO care sunt desfăşurate in Marea Egee şi am fost fericit să aud anunţurile făcute de Franţa şi Marea Britanie care au hotărat să trimită şi ele nave. Tot ceea ce putem să facem vom face. Noi nu vom intoarce inapoi navele cu refugiaţi. Noi vom face o supraveghere şi von transmite informaţii in timp real, vom face un schimb de informaţii cu paza de coastă turcă, greacă şi cu FRONTEX, permiţandu-le astfel să facă faţă şi să rezolve situaţia din Marea Egee. Acesta este doar un singur element dintr-un răspuns, dintr-o reacţie mai largă, mai cuprinzătoare. Și discuţiile avute la nivel de UE in mod recent, in ceea ce priveşte colaborarea cu Turcia, au făcut referire şi la cooperarea cu Turcia in ceea ce priveşte returnarea refugiaţilor şi realizarea unui cadru mai legal, mai bine organizat, a primirii refugiaţilor in Europa. Deci, intr-adevăr, şi noi ne asumăm partea de responsabilitate, facem eforturile pe care le putem face şi incercăm să ajutăm Europa in această criză a refugiaţilor; dar, bineinţeles, subiectul principal aici este războiul in Siria şi este foarte important să susţinem acordul şi implementarea totală a armistiţiului, a incetării ostilităţilor, care a fost incheiat intre Rusia, Statele Unite şi intre alte state participante din regiune şi dacă constatăm violări ale acestui armistiţiu, aşa cum s-au constatat cateva, dar cred că este foarte important să continuăm, să susţinem implementarea totală a acestui armistiţiu pentru că acesta este singurul proiect viabil, singurul efort viabil pentru a avea negocieri de pace eficace in Siria. Și NATO susţine aceste eforturi pentru că avem nevoie de o soluţie pacifistă. Dacian Cioloş: In ceea ce priveşte bugetul pentru apărare, după cum ştiţi, in Romania este vorba de un angajament politic atat al partidelor politice parlamentare, cat şi al preşedintelui Romaniei, şi acest guvern s-a angajat să continue acest proces de creştere a bugetului apărării pentru a ajunge la 2%, sperăm, incepand de anul viitor, şi a menţine acest nivel pentru următorii 10 ani. Aceste fonduri urmand a fi utilizate atat pentru creşterea, imbunătăţirea calităţii vieţii militarilor, dar şi pentru dotarea armatei, pentru inzestrarea armatei, pentru că Romania işi doreşte o prezenţă militară intărită pe flancul estic. Romania işi doreşte să fie un membru pro-activ al NATO, pentru că aşa cum noi solicităm protecţie, să putem, la randul nostru să oferim protecţie atunci cand NATO ne solicită; şi este modul prin care noi inţelegem să răspundem la această provocare de a fi membri ai NATO. Deci, acest buget, după cum aţi văzut, şi anul acesta a crescut la 1,7% din PIB faţă de 1,5% anul trecut, cu obiectivul ca, incepand de anul viitor, să ne menţinem la 2%. In ceea ce priveşte cooperarea cu Republica Moldova, şi in domeniul militar, Romania o face deja. Ca stat membru al NATO am primit şi asigurarea domnului secretar general că NATO işi doreşte această cooperare cu ţările din zona estică care işi doresc acest lucru, iar Moldova este in acest caz. E vorba de această cooperare şi vreau să subliniez, nu impotriva cuiva, nu impotriva Rusiei, Romania, ca stat membru al UE şi ca vechi partener al Rusiei, işi doreşte o cooperare, o colaborare cu Rusia, dar, in acelaşi timp, este important să ne şi asigurăm securitatea in această zonă, care, după cum vedem, in aceşti ultimi ani, este atat de incercată. Deci, din acest punct de vedere, angajamentele pe care Romania le are in cadrul NATO merg in această direcţie, de apărare şi nu ofensivă impotriva cuiva. Şi, in acelaşi spirit, vrem să dezvoltăm şi cooperarea cu vecinii noştri, inclusiv cu Republica Moldova. Reporter: Aţi vorbit despre măsurile concrete din Marea Egee. Dar care sunt măsurile? Care este strategia pe care aţi gandit-o de sporire a securităţii in Marea Neagră? Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanţă deosebită nu numai pentru Romania, cat pentru intreaga alianţă şi am văzut cum NATO a reacţionat in urma anexării ilegale şi legitime a Crimeii. Am văzut că Rusia desfăşoară sisteme militare de apărare antirachetă şi această mişcare face parte dintr-o strategie in care ştim că Rusia investeşte in noi echipamente militare pe care doreşte să le desfăşoarea la toate frontierele NATO, inclusiv in Marea Neagră, cat şi in Ucraina, in Ucraina de Est şi, de asemenea, in Siria. Modul in care noi răspundem este prin creşterea prezenţei noastre in partea de est a Alianţei, inclusiv in Romania şi am menţionat aceste noi mici baze NATO şi unităţile de integrare a forţelor NATO şi, de asemenea, importanţa unei prezenţe militare crescute in toate modurile şi, de asemenea, antrenarea forţelor noastre pentru a fi mai pregătite, mai reactive pentru a putea fi desfăşurate imediat ce este nevoie. Vom discuta aceste pregătiri in mod mai detaliat la summitul de la Varşovia. Vom incerca, in orice caz, să facem mai mult de atat in ceea ce priveşte prezenţa unor forţe multinaţionale, asigurandu-ne că trimitem un semnal, un mesaj foarte clar: dacă un aliat este atacat este atacată toată Alianţa. Și, in acelaşi timp, aşa cum am spus, incercăm să creştem pregătirea şi reactivitatea forţelor noastre ca să fie desfăşurate intr-un teatru de operaţiuni cat de rapid se poate, dacă este nevoie. Deci, NATO este un actor intr-un mediu de securitate schimbător. NATO a reacţionat la aceste schimbări, vom continua să ne adaptăm, asigurandu-ne că NATO, şi pe viitor, va putea să răspundă acestui mediu de securitate schimbător. Primirea premierului Dacian Cioloș de către Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO Declaraţii ale premierului Dacian Cioloş dupā reuniunea membrilor Consiliului European cu Turcia [Check against delivery] Bună dimineața, Am avut astăzi o intalnire a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană la care a participat și premierul turc. Aș vrea să clarific aici, nu a fost o ședință de Consiliu European, invitația a fost foarte clară pentru reuniunea șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, așa incat această reuniune nu s-a finalizat printr-o decizie care să fi presupus un mandat din partea Parlamentului, ci s-a finalizat doar printr-o declarație. Obiectivul inițial era acela de a avea o discuție, un pranz de lucru cu participarea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană și premierul turc, după care a urmat o intalnire doar a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană pentru a discuta o propunere care a venit din partea Turciei și care nu fusese prevăzută inițial, care a fost de altfel rezultatul unui turneu al președintelui Tusk in zona Balcanilor și in Turcia. Această propunere-surpriză, aș putea spune, a fost in general bine primită de șefii de stat și de guvern europeni, insă datorită consistenței ei s-a ajuns la concluzia că nu se poate lua o decizia astăzi, dat fiind și formatul acestei intalniri, insă această propunere a constituit consistența discuției de după-amiază. In mare, această propunere venită din partea Turciei după discuții cu președintele Tusk presupune un angajament din partea Turciei de a prelua toți migranții ilegali care trec de frontiera Turciei in Uniunea Europeană, deci, in Grecia, cu obiectivul de a returna in țările de origine acei migranți care nu provin din Siria și de a accepta ca migranți-azilanți doar pe sirieni in tabere din Turcia, in responsabilitatea Turciei. In schimb, Turcia a solicitat din partea Uniunii Europene pentru fiecare migrant ilegal care ar fi trecut din Turcia in Grecia și care ar urma să fie acceptat de Turcia in retur, Turcia să trimită in raport de 1 la 1 migranți legal din Turcia spre Uniunea Europeană. Obiectivul acestui mecanism este de a intrerupe sau de a descuraja migrația ilegală din Turcia spre Uniunea Europeană, obiectivul fiind acela de a interzice sau, oricum, a crea dificultăți pentru acei migranți care incearcă să vină ilegal in Uniunea Europeană și cărora să le fie mult mai dificilă apoi revenirea in Uniunea Europeană ca migranți legali. Altfel spus obiectivul e acela de a incuraja potențialii migranți să se inscrie ca migranți potențiali și să fie acceptați in Uniunea Europeană pe baza acestor reguli, evitandu-se astfel migrația ilegală. Se speră ca prin acest mecanism să fie descurajată complet, in cateva săptămani, odată ce acest mecanism s-a aplicat, migrația ilegală și să se ajungă la ceea ce Uniunea Europeană urmărește deja de mai multă vreme, la un control al migrației la frontieră și la posibilitatea de a gestiona apoi doar migrația legală, care ar trebui să aibă loc intr-un număr mult redus față de ceea ce inregistrăm in momentul de față. In schimb, Turcia așteaptă din partea Uniunii Europene, dincolo de această readmisie legală a unei părți din migranți, așteaptă și o susținere financiară mai consistentă care să treacă dincolo de cele 3 miliarde de euro deja promise. Așteaptă totodată o accelerare a procesului de pregătire pentru aderare la Uniunea Europeană, cu o liberalizare a regimului de vize intr-un proces mai accelerat; inițial fusese promisă o liberalizare a regimului de vize pentru toamnă. Turcia așteaptă ca acest proces să fie scurtat și să aibă loc pană la sfarșitul lunii iunie și, totodată, posibilitatea de a deschide noi capitole de negociere. După discuțiile care au avut loc intre șefii de stat și de guvern, s-a ajuns la concluzia că in formatul actual nu se poate lua o decizie asupra acestor propuneri, insă s-a formulat o declarație care conține aceste propuneri venite din partea Turciei, declarație prin care președintele Tusk primește un mandat de negociere și de pregătire a unei decizii cu statele membre pentru Consiliul European formal care urmează să aibă loc săptămana viitoare. Tot in această declarație finală, dincolo de aceste propuneri venite din partea Turciei și care, dacă vor urma să fie agreate ar putea duce, cum spuneam, la oprirea fenomenului migrației ilegale, dincolo de aceste propuneri, deci, s-a discutat și declarația finală include și anumite angajamente privind sprijinul Greciei pentru a gestiona migranții pe care-i are pe teritoriul său, atat prin asistență umanitară de urgență, cat și prin suplimentarea in gestionarea frontierelor, asistență suplimentară pentru aceasta, dar și sprijin pentru asigurarea returnării către Turcia a migranților ce nu necesită protecție internațională. S-a concluzionat totodată că ruta migrației prin Balcani este, practic, intreruptă și, deci, ținută sub control și, dacă acest mecanism de oprire a migrației ilegale din Turcia va putea fi implementat, asta ar insemna că s-ar evita și deschiderea altor rute de migrație. Sosirea premierului Dacian Ciolos la reuniunea membrilor Consiliului European cu Turcia [Check against delivery] Dacian Cioloș: E un summit informal, dar foarte util, pentru că ne va permite incă o dată să avem o discuție cu Turcia, pe anumite angajamente pe care Turcia și le-a asumat și care sunt esențiale pentru gestionarea fluxului migrator. Există, ințeleg, și un acord pentru o implicare a NATO in acea zonă, care este important pentru a putea ține migranții in zona Turciei și sperăm să avem și angajamentul din partea Turciei pentru implementarea acordului de readmisie, care este esențial pentru a opri fluxul migrator . *** Premierul Dacian Cioloș efectuează in perioada 7-9 martie o vizită oficială la Bruxelles și la Haga. Vizita la Bruxelles incepe luni, 7 martie, cu participarea premierului la dejunul de lucru al șefilor de stat sau de guvern ai țărilor Uniunii Europene cu Turcia, precum și la reuniunea informală a membrilor Consiliului European. Discuţiile liderilor Uniunii Europene cu Turcia vor avea la bază evaluarea Comisiei Europene publicată inaintea summit-ului cu privire la stadiul implementării Planului de Acțiune cu Turcia, precum şi rezultatul discuţiilor preliminare cu Turcia la cel mai inalt nivel al Uniunii Europene. Obiectivul summit-ului este identificarea progreselor in implementarea Planului de acțiune și ameliorarea substanţială a situației din teren, in special din perspectiva reducerii fluxurilor migratorii şi a combaterii migrației ilegale. Reuniunea informală a Consiliului European vizează realizarea unui schimb de opinii asupra rezultatului discuţiilor cu Turcia, precum şi asupra evoluţiilor cu privire la celelalte aspecte ale gestionării migraţiei (evaluarea implementării concluziilor Comisiei Europene din februarie a.c.). In ziua următoare, 8 martie, premierul Dacian Cioloș va avea o intrevedere cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, prilej cu care vor fi trecute in revistă evoluțiile interne ale Uniunii Europene, cu accent pe situația economică, locuri de muncă, criza refugiaților, spațiul Schengen, relația Uniunea Europeană - Marea Britanie, Uniunea Energetică. Vor avea loc discuții și pe dosarele externe ale Uniunii Europene, precum vecinătatea estică, Republica Moldova și Siria. Programul primului-ministru roman va continua cu o intalnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prilej cu care vor fi dezbătute aspecte de securitate regională, prezența NATO in Estul Europei, regiunea Mării Negre, relația strategică UE-NATO. In seara zilei de 8 martie, premierul Dacian Cioloș va avea o intalnire cu reprezentanții comunității romanești din Belgia. La 9 martie, premierul se va deplasa la Haga, unde va avea un dejun de lucru cu omologul olandez, Mark Rutte, precum și o intalnire cu președinții celor două camere legislative ale Parlamentului olandez și cu membrii Comisiilor pentru afaceri europene. Obiectivul vizitei la Haga este consolidarea relațiilor bilaterale, cu accent pe dialogul economic și comercial și pe diversificarea cadrului de cooperare dintre cele două state. La finalul aceleiași zile, premierul Dacian Cioloș va avea o intalnire cu comunitatea romanilor din Olanda. VIZITA OFICIALĂ A PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ LA BRUXELLES ȘI HAGA in perioada 7 - 9 martie 2016 Luni, 7 martie, Bruxelles Ora 12.30 Participare la dejunul de lucru al șefilor de stat sau de guvern din țările UE cu Turcia Ora 14:30 Fotografie de familie Ora 15.00 Participare la reuniunea membrilor Consiliului European cu Turcia (Declarații de presă după reuniune) Marți, 8 martie, Bruxelles Ora 15:30 Intrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (Sediul NATO) Ora 16:35 Conferință comună de presă (Sediul NATO) Ora 17.30 Intrevedere cu Donald Tusk, președintele Consiliului European - foto oficiali - Ora 18:30 Intalnire cu reprezentanți ai comunității romanilor din Belgia (Ambasada Romaniei) Miercuri, 9 martie, Haga Ora 13.00 Dejun de lucru cu premierul olandez, Mark Rutte (Cathuis, Reședința oficială a premierului olandez) Declarații comune de presă Ora 15.15 Intalnire cu președinții celor două camere legislative ale Parlamentului Regatului Țărilor de Jos (Camera Reprezentanților) Ora 15.45 Intalnire cu membrii Comisiilor de afaceri europene ai celor două camere ale Parlamentului Regatului Țărilor de Jos (Camera Reprezentanților) Ora 17:30 Intalnire cu reprezentanții comunității romanești din Regatul Țărilor de Jos (Hotel Marriott) Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor este ora locală. 2016-03-08 17:00:00http://gov.ro/fisiere/stiri/big_bruxel2016.jpg