Actualitate

Luni, 06 Februarie

Proiectul de buget pentru 2017 a fost adoptat de Parlament

Galerie foto

 

Alocuţiunea premierului Sorin Grindeanu în Parlamentul României, la votarea proiectului de buget pentru 2017

[Check against delivery]

Sorin Grindeanu: Am ţinut să fiu astăzi prezent la votul final din două considerente, în primul rând, să mulţumesc Parlamentului pentru că a adoptat în regim de urgenţă bugetul pentru anul 2017. Avem nevoie de acest buget cu toţii, era nevoie să fie poate votat mai demult, dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat într-un calendar normal şi asta era bine pentru România. În acelaşi timp, aş vrea să transmit un mesaj de stabilitate pentru investitori şi să reconfirm determinarea guvernului de a sprijini mediul de afaceri. Avem în vedere, în continuare, simplificarea debirocratizării, reducerea taxelor şi facilitarea accesului la finanţare. Trebuie să menţinem, în continuare, încrederea românilor şi a investitorilor în economia noastră, la fel de mult cum trebuie să realizăm toate investiţiile pe care ni le-am propus, în anul 2017, în infrastructură şi să îndeplinim pe rând toate măsurile din programul de guvernare. Este un buget echilibrat, concentrat atât pe susţinerea politicilor sociale, cât şi pe sprijinirea politicilor de dezvoltare. Ne încadrăm, aşa cum am spus şi ieri, într-un deficit de sub 3%, am reuşit pentru prima dată să alocăm - ca să dau doar un exemplu - 2% din PIB pentru armată, în mod direct, credite bugetare, 2% nereprezentând credite bugetare plus credite de angajament şi asta s-a întâmplat pentru prima dată în bugetul din anul aceasta, 2017. De asemenea, ultimul lucru, apropo de investiţii şi ceea ce s-a discutat, pe care vreau să-l menţionez azi, înainte de a vă mulţumi încă o dată pentru votul dumneavoastră şi pentru modul în care aţi dezbătut şi rapiditatea cu care aţi dezbătut proiectul bugetului de stat, să menţionez că pentru anul 2017, pentru investiţii sunt zece miliarde de lei în plus faţă de anul 2016. Vă mulţumesc mult de tot.

 

Declaraţii de presă ale premierului Sorin Grindeanu după votarea proiectului de buget pentru 2017

[Check against delivery]

Reporter: Nu aţi fost prezent la mesajul preşedintelui, deşi iniţial aţi anunţat, domnule premier, că veţi veni aici.

Sorin Grindeanu: Eu, aşa cum v-am mai anunţat şi în urmă cu, cred că, zece zile, înţeleg să fac lucrurile instituţional. Era normal să existe o invitaţie. Am înţeles raţiunea pentru care lucrurile s-au desfăşurat cum s-au desfăşurat astăzi şi nu am fost prezent, neavând, aşa cum am spus, invitaţie nici eu, nici ceilalţi. Preşedintele a vrut să se adreseze parlamentului şi asta s-a întâmplat. Dacă eram parlamentar - nu sunt - probabil că eram în sală.

Reporter: Care este cutuma?

Sorin Grindeanu: Nu pe mine trebuie să mă întrebaţi. Eu, dacă e vorba de tradiţie, nu ştiu cum s-a întâmplat în trecut şi nu cred că e important. Am înţeles că cererea...

Reporter: /.../ prin vocea lui Liviu Dragnea, că a existat o discuţie în trei, domnul Tăriceanu, domnul Dragnea şi cu dumneavoastră, în care s-a ajuns la concluzia asta. A fost o concluzie pe care ei doar v-au transmis-o sau...

Sorin Grindeanu: Cred că e prea puţin important acest lucru. Fapt este că, din ce am înţeles, cererea a fost către Parlament, am respectat acest lucru, nu doar guvernul probabil a fost invitat sau era invitat la alte ocazii, ci şi alte instituţii. Eu am vrut să vă spun în schimb că suntem extrem de bucuros că astăzi a fost aprobat bugetul de stat şi că ăsta este un lucru pozitiv. Faptul că, în schimb, e un pic târziu, eu sper că recuperăm pe parcurs, totuşi suntem la început de februarie. Au şi fost programate alegerile destul de târziu, în decembrie, calendarul poate putea fi mai rapid, astfel încât să intrăm în pâine direct, şi anume să avem un nou buget mai repede. De asemenea, aş vrea să le mulţumesc celor care au lucrat pentru proiectul de buget, Ministerului de Finanţe şi nu numai, nu a fost o muncă simplă, astfel încât în toată această perioadă, într-un calendar destul de strâns, să poţi să ai un buget care să ţină cont de programul de guvernare - şi acesta este un lucru important, să schimbe filosofia prin care a fost construit acest buget, o filosofie care nu este doar contabilă sau cum a fost până acum privit bugetul de stat, de tip contabil. Şi am să mă explic: de fiecare dată când exista creştere sau descreştere economică, fiecărei instituţii în parte, în general, i se creştea sau i se diminua bugetul cu acel procent. Noi, pentru prima dată, am finanţat şi finanţăm prin acest proiect de buget programele pe care le avem sau cu care am venit în faţa cetăţenilor, în programul de guvernare şi acesta a fost un lucru extrem de important pentru noi. Şi sigur măsurile care sunt în continuare şi care au fost aprobate şi sunt măsuri de anul trecut şi care continuă să fie finanţate şi pe bugetul de anul acesta. Este extrem de important astăzi, ca şi mesaj, faptul că s-a făcut un pas important pentru stabilitate, un pas important prin adoptarea bugetului de stat.

Reporter: Domnule Grindeanu, cum aţi văzut dumneavoastră mesajul transmis în parlament de preşedintele Klaus Iohannis?

Sorin Grindeanu: Am citit un trascript, ca să fiu cât se poate de sincer şi eu v-aş spune ce poate aş fi făcut eu, şi anume aş fi îndemnat - şi asta fac acum - şi nu îmi permit eu să fac observaţii despre ce spune preşedintele României sau oricine altcineva. Eu v-aş spune ce aş fi făcut eu: aş fi făcut un îndemn la calm, la stabilitate, la revenire la normalitate. Mai mult de atâta, să ştiţi că eu nu am ce să comentez vizavi de discursul preşedintelui. Cred că asta este abordarea corectă şi aşa aş fi făcut eu.

Reporter: A spus că respectă, totuşi, votul popular. Mai continuă războiul între PSD şi...

Sorin Grindeanu: Cred că am răspuns prin ceea ce v-am spus mai devreme.

Reporter: Şi a propus consultări la Cotroceni.

Sorin Grindeanu: Haideţi să vedem, mâine este o nouă zi, avem moţiune...

Reporter: Când aţi vorbit cu domnul ministru de finanţe... Iordache...

Reporter: De justiţie.

Reporter: ... de justiţie, mă scuzaţi.

Sorin Grindeanu: Aşa cum am anunţat şi ieri. Imediat după...

Reporter: Domnule premier, un pas pe care vreţi să-l faceţi dumneavoastră, v-aţi gândit să vă cereţi scuze celor din piaţă?

Sorin Grindeanu: O să vedeţi mâine, în discursul pe care o să-l am la moţiunea de cenzură. E un moment important, ăsta e şi rostul din ce am înţeles, deşi substanţa moţiunii, până la urmă, ordonanţa în sine a fost retrasă şi o să-mi spun punctul de vedere mâine, în discursul pe care o să-l am legat de acest subiect şi de ceea ce înseamnă moţiunea de cenzură. Eu voiam astăzi să vă transmit lucrurile legate de buget.

Reporter: O /.../ întrebare, domnule prim-ministru, pentru că discutaţi de moţiune, de acea ordonanţă care a fost abrogată, ce faceţi cu modificările la Codul Penal şi de Procedură Penală? Renunţaţi? Că se făcuse proiectul de lege, ministerul a anunţat că nu-l mai trimite...

Sorin Grindeanu: Am anunţat şi /.../ aici faptul că eu am cerut Ministerului Justiţiei să stopeze orice fel de proiecte care să nu aibă un parcurs cât mai larg. Că lucrurile astea se întâmplă în Parlament, că iniţiator e Ministerul Justiţiei sau oricine altcineva, îmi doresc şi reafirm, îmi doresc ca toate deciziile Curţii Constituţionale - şi mă refer strict la deciziile Curţii Constituţionale - să fie transpuse cât mai rapid în legislaţia din ţara noastră. Eu cred că ăsta este, până la urmă, şi cadrul legal - 45 de zile în care poţi să faci lucrul ăsta. Că va demara... Că aceste dezbateri vor fi demarate de către Ministerul Justiţiei, de Parlament, de oricine altcineva...

Reporter: Asta este soluţia pe care o luaţi acum în calcul, parlamentarii majorităţii să iniţieze acel proiect de lege şi să-l pună în dezbatere?

Sorin Grindeanu: Nu sunt cel mai în măsură să vă spun. Eu în acest moment, în acest moment, vă spun ceea ce am spus şi ieri că orice iniţiativă în a trimite rapid, fără a respecta dialogul cu opoziţia, cu partidele din opoziţie, cu instituţiile cu atribuţiuni în acest domeniu, cu societatea civilă, orice iniţiativă de acest tip a Ministerului Justiţiei este neconformă cu ceea ce am cerut în şedinţa de guvern. De aceea s-au stopat toate aceste lucruri. Haideţi să trecem de moţiunea de cenzură şi totodată, calea pe care se va merge şi anume aceste consultări, care sunt la parlament, aşa cum s-au făcut şi în trecut, atunci când s-a modificat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sau in altă parte, prin care să se pună, repet - subliniez, cred că e a zecea oară - strict deciziile Curţii Constituţionale, în acord cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Sunt singurele lucruri pe care doresc să le transmit, legat...

Reporter: Sunteţi dispuşi să renunţaţi la acele prevederi controversate, gen acel prag de 200.000 de lei?

Sorin Grindeanu:  Eu cred că am fost clar şi ieri şi azi...

Reporter: /.../ un mesaj, care a fost atribuit soţiei dumneavoastră. Este real acel mesaj? Într-adevăr, este scris de soţia dumneavoastră?

Reporter: V-a anunţat înainte să...

Sorin Grindeanu: Nu. Am sunat imediat după ce am văzut. Vă spun sincer că nu am văzut acest mesaj. Nu am reuşit să vorbesc cu ea decât după vreo oră şi ceva, fiindcă venea spre Bucureşti şi era în avion împreună cu copiii şi mi-a confirmat: da, îi aparţine acel mesaj.

Reporter: Florin Iordache reprezintă în continuare o soluţie pentru Ministerul Justiţiei sau v-aţi pierdut încrederea în domnia sa?

Sorin Grindeanu: La fel, am spus ieri. Avem...

Reporter: Aţi avut astăzi o întâlnire...

Reporter: Veţi avea o discuţie azi cu domnia sa sau...

Sorin Grindeanu: Voi avea o discuţie mâine, după moţiunea de cenzură, să-mi spună...

Reporter: Dar încredere mai aveţi în domnia sa?

Sorin Grindeanu: Nu cred că e cazul. Eu mi-am format părerea şi ceea ce trebuie să fac.

Reporter: Este mai bine să fie condus Ministerul Justiţiei de un politician acum sau de un om independent, ca să nu mai zicem tehnocrat, că e un termen prea folosit, care să vină din sistem?

Sorin Grindeanu: Nu ştiu. Poate fi una din abordări. O să vedem ...

Reporter: Parlamentul a avizat astăzi, prin Comisia juridică, trecerea referendumului pe care l-a solicitat preşedintele Klaus Iohannis. Guvernul, până la urmă, îl organizează. Cum vedeţi acest  referendum anticorupţie?

Sorin Grindeanu: Parlamentul era cel care trebuia să avizeze, noi trebuie să-l organizăm. E un simplu... Eu v-am spus ca şi temă, şi am spus de două săptămâni acest lucru, ca şi temă, sigur, chiar mi se pare că e o temă care, cum să spun, nu ai cum să nu fii de acord.

Reporter: /.../ reprezentanţii Ambasadei americane. Despre ce reprezentanţi ...

Sorin Grindeanu: O să vă transmit mai multe.

Reporter: /.../ costurile...

Sorin Grindeanu: Despre?

Reporter: Costurile referendumului - se vorbea de 50 de milioane de euro. De unde luăm banii?

Sorin Grindeanu: Dacă Parlamentul a hotărât şi astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem în perioada următoare, o să găsim. Sigur, nu e simplu să găseşti 50 de milioane de euro. Vom face eforturi, fiindcă asta e partea care, având în vedere cadrul legal din România, trebuie să o punem în practică.

Reporter: La întâlnirea de astăzi cu reprezentanţii Ambasadei SUA, aţi discutat şi despre problema protestelor?

Reporter: Ce aţi simţit dumneavoastră ca om, când aţi văzut acea mulţime de câteva sute de mii de oameni în stradă, împreună,  /.../ luminile?

Sorin Grindeanu: Asta o să aflaţi în momentul în care poate nu o să mai fiu în funcţia de prim-ministru. Nu cred că este normal...

Reporter: Vă gândiţi la această plecare din  funcţia de prim-ministru mai curând sau...

Sorin Grindeanu: Nu, am anunţat lucrul ăsta. Mâine avem o moţiune de cenzură, o să spunem şi o să ne motivăm deciziile pe care le-am luat şi când s-a dat ordonanţa şi când a fost abrogată. Lucrurile astea se desfăşoară /.../

Reporter: Dacă îmi permiteţi, în continuare pare...

Reporter: /.../ oamenii continuă să iasă în stradă. Există şi alte soluţii cu care aţi putea veni.

Sorin Grindeanu: Nu ştiu. Haideţi să vedem, ca să spun aşa, citând, pas cu pas ceea ce se întâmplă în /.../

Reporter: Cu preşedintele aţi vorbit?

Sorin Grindeanu: În ultima perioadă nu.

Reporter: Dacă îmi permiteţi, în ultima perioadă şi în continuare se vede o ruptură între PSD şi Klaus Iohannis - nu există dialog, există mereu diferenţe de opinie. Puteţi să fiţi un liant între Administraţia Prezidenţială şi majoritatea parlamentară?

Sorin Grindeanu: Haideţi să ne înţelegem: eu sunt un... sau guvernul pe care îl reprezint e un guvern dat de coaliţia PSD-ALDE. Noi avem această majoritate în Parlament, care se bazează pe votul românilor şi atunci nu cred că ceea ce trebuie să facem noi e altceva decât în a pune în aplicare programul de guvernare. Vizavi de PSD, cred că cine trebuie să răspundă nu sunt eu, e domnul preşedinte Liviu Dragnea şi aşa e şi normal. Sigur, sunt membru, sunt membru vechi al partidului şi voi continua să fiu.

Reporter: Vă aşteptaţi ca mâine, la moţiunea de cenzură, colegi de-ai dumneavoastră să voteze pentru moţiunea de cenzură, ca urmare, să spunem, poate a nemulțumirilor situaţiei prost gestionate de acum?

Sorin Grindeanu:  Nu. Mulţumesc mult.

***

 

Alocuțiunea susținută de premierul Sorin Grindeanu la dezbaterea proiectului de buget pentru 2017 în plenul Parlamentului

[Check against delivery]

Sorin Grindeanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, voi realiza o succintă prezentare a bugetului şi voi răspunde atât eu, cât şi ministrul finanţelor publice sau oricare din membrii Cabinetului la întrebările şi amendamentele formulate de către membrii Parlamentului. Bugetul anual este, cu siguranţă, un moment important pentru România, pentru Guvern şi pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele şi programele publice pe termen scurt şi mediu. Este, poate, singurul moment în care semnificaţia cuvintelor din declaraţiile politice este înlocuită cu realismul rece al cifrelor din proiectul legii bugetului de stat şi al asigurărilor sociale. Putem, astfel, contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor în 2017, fără a pretinde, însă, că mulţumim pe toată lumea. Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei şi pe o creştere economică de 5,2%.

Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96 din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98 din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. De altfel, ultimele estimări ale unor instituţii internaţionale converg către o evoluţie economică în anul 2017 asemănătoare cu cea avută în vedere la fundamentarea bugetului. Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru anul 2015 este de 37,7% din PIB, iar pe termen mediu 2017-2020 se va situa sub 40% din PIB.

Pentru proiectul de buget pe anul 2017, au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial de 2274 de lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de angajaţi cu 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului la 4,3, la finalul anului 2017. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde lei, respectiv 31,3% din PIB. Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la Uniunea Europeană şi alţi donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă şi 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune şi alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278,817 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB. Cheltuielile de personal pe bugetul general consolidat reprezintă 63,9 miliarde, respectiv 7,8% din PIB. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt estimate la 40,6 miliarde lei, în scădere faţă de 2016 cu 0,4 puncte procentuale din PIB. Dobânzile  se menţin la acelaşi nivel ca în anul 2016, de aproximativ 10 miliarde de lei.

Subvențiile reprezintă 7,2 miliarde lei, menținându-se la același nivel ca și în anii precedenți, ca procent în PIB, 0,9%. Asistența socială pe buget general consolidat reprezintă 88,5 miliarde lei, respectiv, 10,9% din PIB. Cheltuielile pentru investiții sunt estimate la 4,8% din PIB, în creștere cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2016, și anume, 4,8, față de 3,9 în anul 2016. Alocările bugetare au crescut pentru unele ministere, printre care exemplific: alocarea a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale, reprezentând suma de 16,3 miliarde lei din alocările bugetare și venituri proprii, care reprezintă o creștere cu 52% față de anul precedent. Ministerul Educației Naționale, creștere de 26,2%. Ministerul Sănătății, creștere de 18%. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, creștere de 10,3%. Ministerul Agriculturii, creștere de 83,2%. Ministerul Transporturilor, creștere de 60,5%.

La construcția bugetară s-au avut în vedere creșterea veniturilor populației, investițiile sporite în infrastructură și reducerea taxelor, după cum urmează: creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim, de la 1 februarie, la 1450 de lei; în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fondurile publice, din administrațiile publice sau administrațiile publice locale, beneficiază, de la 1 februarie 2017, de o creștere de 20%. Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariului personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transportul intern feroviar. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte, s-a stabilit, de fapt, la 201 lei pe lună. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

În al doilea rând, construcţia bugetară se bazează pe o nouă viziune, pe noi priorităţi şi direcţii de acţiune în domeniul investiţiilor publice. Avem în vedere bugetul, avem în vedere ceea ce vă spuneam mai devreme... bugetul reflectând această nouă viziune prin următoarele puncte: prioritate zero pentru Guvern o reprezintă atragerea fondurilor europene, în valoare, aşa cum aminteam, de 22,1 miliarde lei. Investiţiile publice în infrastructură şi domenii prioritare prin mecanisme moderne de finanţare care să atragă şi surse private.

Se va înfiinţa foarte repede Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care va dezvolta sau va construi de la zero investiţii în domenii prioritare. De asemenea, vom dezvolta investiţii în parteneriat public-privat, se va modifica şi simplifica legislaţia pentru achiziţiile publice. Sprijin fiscal prin ajutor de stat şi garanţii guvernamentale pentru dezvoltarea afacerilor. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp, a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit. Începând cu 1 februarie 2017, pentru susţinerea mediului de afaceri, prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro, la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microintreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională, prin crearea de locuri de muncă. La capitolul investiţii, alocarea bugetară prevede investiţii de 39,4 miliarde lei, cu 10 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, în infrastructură, sănătate, apărare, creşterea absorbţiei fondurilor europene prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile, prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit, aşa cum vă spuneam. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microintreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi. Reducerea taxelor s-a concretizat de asemenea prin ceea ce aţi făcut dumneavoastră şi anume prin eliminarea a 102 taxe. Continuă astfel procesul de simplificare a fiscalităţii şi de debirocratizare, început în ultimii ani. Sinteza alocărilor de la bugetul de stat pe principalele şi pe fiecare minister, inclusiv veniturile proprii, precum şi principalele obiective finanţate vreau să v-o prezint în continuare succint, pe câteva ministere.

Sănătate: 33,8 miliarde lei, cu 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde decât în anul 2016. Principalele obiective finanțate: alocarea a 700 de milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate și gratuite, construcția de spitale regionale și dotarea fiecărui spital județean cu un computer tomograf; achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii - 774 de milioane de lei; dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului; finanțarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar.

În Educație: 25,02 miliarde de lei, cu 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde decât în anul 2016. Ministerul Transporturilor: 13,7 miliarde lei, 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde, adică 60% față de anul 2016. Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene: 6,9 miliarde, reprezentând 0,85% din PIB. Credite de angajament, care totalizează 30 de miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei, reprezentând 4,5% din PIB. Principale obiective finanțate: contractarea construirii a 2.500 de creșe și grădinițe și 2000 de școli, asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale și educative în mediul rural, prin Programul Național pentru Dezvoltare Locală; construirea a 30 de cămine studențești, demararea construcției pentru 2769 de apartamente. Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde lei, reprezentând 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde față de anul 2016. De asemenea, creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde. Principalele obiective finanțate: plata tuturor subvențiilor cuvenite în anul 2017, Programul Național de Irigații. Pentru celelalte ministere, Ministerul Energiei - 467 milioane lei, 0,057% din PIB; Ministerul Economiei - 302 milioane lei, 0,037 din PIB, mai mult cu 119 milioane de lei decât în 2016; Ministerul Apărării Naționale: 16,3 miliarde de lei, 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde de lei, adică cu 52% decât în anul 2016; Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde de lei, cu 1,38% din PIB; Ministerul Afacerilor Externe: 779 de milioane de lei. Ministerul Justiţiei - 3,18 miliarde lei, 0,39% din PIB, mai mult cu 126 de milioane de lei decât în 2016; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Anteprenoriat - 765 milioane de lei, 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016; Ministerul Mediului - 471 milioane de lei, reprezentând 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016; Ministerul Apelor şi Pădurilor - 347 milioane de lei, reprezentând 0,042% din PIB; Ministerul Tineretului şi Sportului - 432 milioane de lei; Ministerul Turismului - 80 milioane de lei; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - 766 milioane de lei, reprezentând 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane de lei decât în 2016; Ministerul Cercetării şi Inovării - 1,76 miliarde de lei, 0,22% din PIB; Ministerul Comunicaţiilor - 510 milioane lei, 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016; Ministerul Românilor de Pretutindeni - 19,2 milioane; Ministerul pentru Dialog Social - 11,7 milioane de lei; Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul - 7,32 milioane de lei; Ministerul Finanţelor - 3,26 miliarde de lei, reprezentând 0,39% din PIB.

Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui proiect de buget, le mulţumesc atât parlamentarilor - care au sprijinit şi sprijină acest proiect, cât şi celor care au depus amendamente. Sunt importante şi motivele politice ale celor care vor vota, dintr-un considerent politic, împotriva proiectului de buget, însă este mai important să transmitem public corect măsurile economice şi sociale, prevăzute în proiectul de buget pentru anul 2017, către cei care ne-au desemnat să-i reprezentăm. Trebuie să menţinem încrederea românilor în economia românească şi trebuie să menţinem creşterea investitorilor şi a investiţiilor în economia românească, la fel de mult cu trebuie să realizăm toate investiţiile în infrastructură şi să îndeplinim, pe rând, toate măsurile din programul de guvernare, pentru că dorim să rămânem o naţiune unită şi solidară. Vă mulţumesc!



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei