Actualitate

Miercuri, 23 Mai

Declarații de presă susținute de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici

Fișiere atașate

Prezentare ref simplificarea legislației achizițiilor publice

Prezentare ref analiza raportului Comisiei Europene - semestrul european 2018

Prezentare ref situația la zi a fondurilor europene

 

Galerie foto

 

***

[Check against delivery]

 

Eugen Teodorovici: Bună seara tuturor! Sunt mai multe documente de discutat, de prezentat. O să începem în primul rând cu modificările, pe care avem de gând să le adoptăm la nivelul şedinţei  Guvernului vizavi de achiziţiile publice. În primul rând, ştiţi foarte bine de ani de zile se discută despre foarte multe motive de blocaje în ceea ce înseamnă achiziţiile publice în România. Avem întârzieri în evaluarea şi desemnarea câştigătorilor în procedurile de licitaţii publice. Există un număr foarte mare de contestaţii, de foarte multe ori nejustificate. Există, din păcate, şi o inconsistenţă a ceea ce înseamnă decizii la nivelul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Am reglementat în mod nejustificat, sub pragurile pe care directivele le impuneau, luând practica nejustificată şi din alte sectoare. Există, desigur şi din păcate, opinii diferite din partea tuturor partilor implicate în acest proces de achiziţii publice. Alocarea financiară s-a făcut în mod neunitar, sistemul electronic de achiziţii publice a prezentat de foarte multe ori sincope şi blocaje. Ne-am asumat de multe ori ca ţară termene nerealiste pentru diferitele dintre măsurile pe care aveam de gând să le implementăm şi, nu în ultimul rând, sunt foarte multe diferenţe şi mari diferenţe pe produse, pe activităţi, ceea ce practic arată o concluzie a ceea ce s-a întâmplat până în prezent. Sunt acte normative pe care le ştim cu toţii şi anume Legea 98 pe 2016, 99 pe 2016, 100 şi 101 din acelaşi an şi, desigur, o parte din normele europene, pe care anul trecut, forul european le-a adoptat. Ţinând cont de ceea ce înseamnă practică, până în prezent, în România, de ceea ce s-a modificat la nivel european şi din dorinţa justificată de a simplifica acest proces, în şedinţa de mâine a Guvernului României şi, desigur, de săptămâna viitoare, se vor adopta câteva acte normative, două ordonanţe de urgenţă şi normele aferente la acestea, prin care se vor aduce câteva modificări. În primul rând, o discuţie de foarte mult timp vizavi de ce face fiecare structură a statului. Ştim foarte bine, Curtea de Conturi, ANAP-ul, adică Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, de multe ori se suprapuneau faţă de anumite atribuţii referitoare la controlul procedurilor de achiziţii publice.

Şi am decis sau vom decide mâine, în şedinţa de guvern, prin ordonanţă de urgenţă, că doar Curtea de Conturi va fi cea care verifică, desigur, după atribuirea unui contract, modul în care acesta a fost atribuit. Pentru că, oricum, Curtea de Conturi verifică modul în care cheltuielile publice sunt efectuate şi, desigur, este normal şi logic ca, la acel moment, să facă şi verificarea modului în care un contract a fost atribuit. Sunt convins că noua echipă de conducere a Curţii de Conturi va accentua un aspect foarte important, şi anume, partea de profesionalizare a personalului Curţii de Conturi, pentru că vom avea o lege, prevederi legale, mâine - ştiţi foarte bine că şi Legea Curţii de Conturi este în curs de modificare, dar un aspect foarte important este şi modul în care personalul /.../ vor aplica noile prevederi legale. Este foarte importantă această modificare şi, repet, am convingerea că noua conducere a Curţii de Conturi va şi realiza acest lucru important. De foarte multe ori se întâmpla ca, în cazul unui contract, să spunem, pentru o parte necesară a fi adăgată unui contract de lucrări, să spunem, se relua procedura de achiziţie publică pentru acea parte foarte mică de lucrări necesare finalizării unui contract. Şi prin modificarea de mâine, practic, acest lucru se elimină, nu trebuie reluată procedura şi /.../ foarte clar modul în care acel contract se extinde, pentru a inlcude şi noua activitate. Poate, nu ştiu, extinderea unei străzi cu încă, nu ştiu, câteva sute de metri, apar noi, să spunem, noi case, este nevoie de asigurarea unor reţele de apă şi de canal, pentru ceea ce iniţial nu a avut cum să fie, să spunem, prevăzut în acea documentaţie. Deci, practic, se simplifică şi această situaţie. Avem situaţii în care din cauze, sau din motive, să spunem, neimputabile, sunt, să spunem, situaţii de urgenţă, forţă majoră putem să spunem chiar, nu ştiu, indundaţii şi nu numai, avem nevoie să intervenim imediat şi, atunci, putem, practic, să dăm un ordin de începere a acelor lucrări pentru a opri poate o calamitate, poate repararea unui drum de care depind vieţile oamenilor în acea zonă, iar în paralel se desfăşoară procedura de atribuire a acelui contract. Este o abordare posibilă şi permisă de prevederile europene, aşa că decizia de mâine, din ordonanţa de guvern, va menţiona şi acest lucru în mod foarte-foarte clar.

De asemenea, era, la fel, o practică foarte... să spunem nocivă, de a comunica la fiecare etapă din procedeul de achiziţie publică rezultatul acelei etape. Asta făcea ca de fiecare dată firmele care se calificau sau, în fine, interesate doar de a contesta această întârziere a unor proceduri de achiziţie publică făceau acele contestaţii. Pentru a elimina această situaţie care ducea la foarte multe luni sau chiar ani de întârziere, se comunică rezultatul atribuirii contractului, deci efectiv întregul proces se notifică la final pentru ca cei interesaţi să ia notă şi, dacă doresc să meargă să conteste, este dreptul acestora, dar nu se face acest lucru la fiecare etapă. De asemenea, o altă propunere de modificare este aceea de a reglementa mult mai clar modul în care se face studiul de fezabilitate pentru parteneriatul public privat şi pentru concesiuni. Ştiţi foarte bine, Guvernul a aprobat săptămâna trecută, acum două săptămâni de zile, ordonanţa privind acest subiect extrem de important, acest cadru pentru parteneriatul public privat. S-a vorbit de foarte mulţi ani de acest lucru, se recunoaşte faptul că este una dintre soluţiile pentru a demara efectiv marile investiţii în România iar această corelare între aceste două acte normative trebuia făcută pentru a scurta în special timpul necesar realizării acestor investiţii printr-un nou cadru, şi anume acela al parteneriatului public-privat. O altă propunere de simplificare este aceea de a elimina notificarea prealabilă. Este o solicitare venită din partea multor, foarte multor autorităţi contractante, pentru că cadrul legislativ actual a dus la foarte, foarte multe contestaţii, cum spuneam puţin mai devreme, după fiecare etapă a acestui proces de achiziţii publice. De asemenea, deciziile Consiliului Naţional de achiziţii publice vor fi doar legate de ceea ce înseamnă companie care depune o contestaţie şi strict la ceea ce înseamnă oferta acesteia. Deci nu mai poate orice companie să conteste sau pe tot felul de alte subiecte decât cele legate strict de procesul de achiziţie publică. E o simplificare şi o scurtare, să spunem aşa, a timpului alocat unor astfel de etape.

De asemenea, avem, știți foarte bine, o practică care și aceasta a dus la, efectiv, blocarea unor investiții însemnate și importante în România și anume aceea de a contesta pentru orice motiv, din diferite motive, pentru anumite argumente, fie de a negocia ulterior, cu acele companii care au câștigat pentru a renunța la contestații, fie din dorința efectivă de a bloca progresul acestei țări și în acest sens am introdus câteva prevederi care vor face trimitere la o cauțiune pe care cei care vor să conteste trebuie să o depună atunci când contestă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care este de 2% din valoarea estimată /.../ a contractului, dar cuprinsă în intervalul maxim de 35.000 de lei, până la 880.000 de lei. De asemenea, la instanță, atunci când se depune o contestație în instanță, este un procent de 2%, până la valoarea estimată sau valoarea contractului, între 100 de milioane și 1% pentru cele de peste un miliard de lei. Este un aspect pe care l-am discutat îndelung și cu, să spunem /.../ de la Comisia Europeană și care au agreat într-un final acest lucru. O altă propunere este aceea de a simplifica procedurile și aici avem aceste prevederi-  se vor regăsi în normele metodologice, deci în hotărârea de guvern care va fi de către Guvern adoptată săptămâna viitoare, dar prezentăm în pachet noile modificări aduse cadrului pe achiziții publice. Aici avem o propunere de a se reduce numărul de etape de evaluare. Aveam în medie cam 15 etape de evaluare, la care, de fiecare dată, reprezentanții Agenției Naționale de Achiziții Publice erau prezenți sau ar fi trebuit să fie prezenți. Numai că, de foarte multe ori, știm foarte bine numărul redus și numărul mare de proceduri făcea de multe ori imposibilă prezența acestor /.../ din Ministerul de Finanțe, la fiecare etapă. Și atunci, automat, interveneau și întârzieri. Deci, de la 15 etape ca medie am redus la patru astfel de etape, iar reprezentanții Agenției Naționale de Achiziții Publice nu vor mai participa la aceste proceduri. Trebuie să vă spun, ca și paranteză, Agenția Națională de Achiziții Publice va fi cea care va superviza, practic, în special fondurile sau modul de utilizare a banilor publici prin achiziții publice, altele decât cele venind de la Uniunea Europeană, unde acolo structurile pe fondurile europene vor fi cele care vor verifica modul în care se vor face achizițiile publice.

Este şi asta o simplificare de fond. De asemenea, s-a eliminat Strategia anuală de achiziţii publice pentru autoritătile care au un buget de investiţii sub 125 de milioane de lei. Este, iar, o eliminare clară a unei etape birocratice, care şi aceasta cauza în special pierdere... aducea pierdere de timp. Ştiţi foarte bine, Comisia Europeană are un sistem propriu, să spunem, de achiziţie directă, pe care îl adoptăm şi noi săptămâna viitoare, în sedinţa de guvern, prin hotărârea de guvern care aprobă... va aproba normele de aplicare la ordonanta de urgenţă de mâine, practic, buna practică europeană va fi regăsită şi în România, în cazul acestor achiziţii dircete. La fel, se va evita dubla informaţie între fişa de date şi anunţul de participare, pentru că astăzi fişa de date şi anunţul de participare au in proporţie de 80% aceleaşi informaţii şi atunci este evidentă ... este evident faptul că acestea două trebuie comasate, pentru ca lucrurile să fie mult mai... mult mai simple. La fel se aduc clarificări în ceea ce înseamnă situaţiile acelea specifice, în care diferite structuri de control veneau şi spuneau că achiziţiile publice au fost, practic, divizate în mod artificial şi veţi vedea în actele normative de mâine şi de săptămâna viitoare modul în care aceste lucruri se clarifică, pentru a evita în special corecţiile pentru proiectele cu fonduri europene. De asemenea, s-au clarificat şi se vor clarifica, de fapt, ce înseamnă utilizarea acelui criteriu tehnico-economic. Sunt situaţii unde spunem foarte clar că 40% trebuie să reprezinte partea de preţ în anumite proceduri, iar diferenţa este dată ... va fi dată de către partea tehnico-economică. Clarificările, şi aici ştiţi foarte bine, de foarte multe ori veneau clarificări din partea operatorilor economici către Agtenţia de Achiziţii Publice, multe, foarte multe, şi se răspundea pentru fiecare şi nu exista o coerenţă, s-a decis să fie doar două termene, la care se cumulează şi se centralizează aceste clarificări, iar Agenţia de Achiziţii Publice va răspund ela două termene, cu toate răspunsurile la toate întrebările, pentru ca lucrurile să fie clare pentru toţi posibilii ofertanţi la aceste proceduri de achiziţie publică. Cum spuneam, Agenţia de Achiziţii Publice are obligaţia să verifice prin eşantion aproximativ 15% 15% din ceea ce înseamnă proceduri la nivel naţional, în care nu se... la nivel naţional. parte din acestea sunt verificate şi de structurile pe fondurile europene. Ce este important este că noi vom reduce an de an acest procent, 5% pentru fiecare an, desigur cu speranţa că lucrurile vor fi duse la bun sfârşit, aşa cum spune legea, o lege mult mai simplă, aşa cum încercăm să facem mâine şi săptămâna viitoare, în ședința de guvern. Avizele conforme vor fi date în maximum trei zile lucrătoare, iar controlul ex-ante, de care vă spunean, se va desfăşura atunci când se dă un aviz pentru anunţul de participare, se vor verifica şi documentele anexe, pentru că practica de astăzi arăta sau spune că verificările se fac o dată pe anunţul de participare şi, după aceea, după alt mult timp, pentru documente. Atunci vom face într-o singură etapă o verificare unică.

E nevoie, ca de obicei, să şi suplimentăm personalul Agenţiei de Achiziţii Publice cu un număr rezonabil, cu siguranţă. Şi o ultimă parte, să spunem, a acestui pachet de achiziţii publice, dar foarte importantă şi aceasta, este cea legată de centralizarea achiziţiilor publice, şi aici, săptămâna viitoare, a doua ordonanţă de care vă spuneam va face trimitere, va reglementa de fapt, acel cadru legislativ pentru înfiinţarea acestei structuri la nivel central, la Ministerul de Finanţe, care practic va centraliza cererea şi va derula procedurile de achiziţie publică pentru tot ce înseamnă parte centrală a administraţiei din România. Vor fi încheiate acorduri-cadru, iar cei interesaţi de anumite produse, să spunem, vor putea să ia direct la preţul pe care această nouă structură îl va obţine la nivel central. Se vor obţine, desigur, costuri mult mai mici, sunt exemple clare în alte state membre de o astfel de reducere importantă, pot da două exemple cel puţin - Austria a redus cu 28%, făcând un astfel de mecanism, iar Croaţia cu 31%, dacă cifrele sunt corecte. Am avut ca şi partener, în modul în care am stabilit acest nou cadru legislativ, Banca Europeană de Investiţii, care şi-a şi exprimat punctul de vedere pozitiv faţă de modul în care se propune modificarea actualului cadru legislativ pe achiziţii publice şi care a şi propus, să spunem aşa, un număr de produse, cum sunt cele pe care le puteţi vedea pe slide: medicamente, carburanţi, tehnică de calcul, automobile, becuri, produse de curăţenie şi birotică. Sunt produse care sunt foarte costisitoare şi care au diferenţe foarte mari de preţuri acolo unde ele sunt achiziţionate şi pentru acest lucru, pentru a se face o importantă economie din banii publici, se centralizează cererea şi se face achiziţia într-un mod centralizat. Pot să vă spun că această nouă structură îmi doresc foarte mult să preia chiar şi un contract de achiziţii publice pe lucrări, pe un proiect de infrastructură importantă pentru a arăta foarte clar că în baza unei legi clare, unei simplificări a acestei legislaţii, cu o echipă de oameni care să fie foarte bine pregătiţi, lucrurile se pot desfăşura, într-o achiziţie de o valoare foarte importantă sau pentru un proiect foarte important, într-un timp foarte scurt, fără complicaţii, astfel încât să ne putem apuca să şi construim un astfel de proiect. Softul la care se face trimitere în această prezentare va fi achiziţionat, există deja, pentru ca modul în care cei interesaţi să poată efectiv să-şi obţină acele produse la costurile, cum spuneam, mult mai reduse, făcându-se acest lucru la nivel naţional. Important este că se vor comasa cele două sau, în fine, la această noua entitate se va duce practic structura care este astăzi la nivelul Ministerului Sănătăţii, pentru că, spuneam, această nouă entitate va derula şi achiziţiile publice în zona de sănătate.

Aceasta a fost prezentarea foarte succintă, oricum, sunt mult mai multe elemente tehnice care se pot regăsi în actele pe care Guvernul le va adopta în şedinţa de mâine şi cea de săptămâna viitoare.

Voi face o scurtă prezentare şi pe ceea ce înseamnă punctul nostru de vedere ca ţară faţă de ceea ce Comisia Europeană a prezentat astăzi, un document aprobat în colegiul comisarilor europeni. Trebuie spus foarte clar că tot auzim foarte multe declaraţii în ultima perioadă, şi pot să vă spun aici, şi ca ministru de finanţe şi totuşi şi ca om de administraţie de foarte mult timp, că sunt declaraţii care în primul rând nu au la bază argumente şi în al doilea rând, este clar că sunt declaraţii care probabil au un alt scop, nu acela de a ajuta, de a construi, de a încerca să propună soluţii, ci au scopul de a destabiliza şi de a crea, din păcate, chiar şi dezavantaje pe termen scurt - şi pot să vă dau aici un singur exemplu, acela legat de modul în care România se finanţează astăzi, sau costul de finanţare al României. Şi poate în următoarele zile o să vă prezentăm mult mai clar ceea ce înseamnă această practică în spaţiul public, nejustificată, care sunt diferenţe de cost pentru noi ca ţară, de fapt pentru noi ca români, pentru declaraţiile iresponsabile ale multor oameni politici care… bun.

Deci, în primul rând, România nu se confruntă cu riscul de sustenabilitate, o spune foarte clar, în documentul de astăzi, Comisia Europeană, astfel că sunt şi contrazise, cum spuneam puţin mai devreme, aceste ştiri false. Este foarte interesant de văzut faptul că, dintre toate recomandările pe care România le-a avut în ultimii ani de zile, 68% sunt îndeplinite. Şi poate ar trebui să vadă cei care critică astăzi şi cei care s-au ocupat de guvernarea acestei ţări în 2016, să vadă exact în acea perioadă de timp câte dintre recomandările de ţară au fost  fie întârziate, fie neduse la îndeplinire, fapt ce a dus la efecte poate greu de cuantificat astăzi în anii care au urmat.

Deci, cum spuneam, astăzi mai avem trei recomandări, ca ţară. Este clar în raport scris faptul că s-a eliminat recomandarea privind combaterea muncii la negru, pentru că se spune foarte clar, Comisia Europeană apreciază că s-au făcut progrese semnificative în acest domeniu, în zona de achiziţii publice, v-am spus puţin mai devreme, faptul că schimbările pentru seminificare sunt evidente. Mai mult, săptămâna trecută, când doamna comisar Bieńkowska, comisarul pentru piaţă internă, a spus foarte clar modul în care /.../ documente trimise de România au fost pentru schimbarea pe achiziţii publice, au fost acceptate de Comisia Europeană - a menţionat şi Banca Europeană de Investiţi, în aceeaşi zonă, în sensul de acord-accept şi ca recomandare, deci acest lucru este şi el precizat în acest document.

Faptul că România şi-a respectat promisiunile, că a fost eliminată acea prevedere vizavi de achiziţiile publice şi mai ales cu trimitere şi la fondurile europene. Prima recomandare se referă, desigur, cu deficitul structural. Şi ar fi foarte interesant pentru toţi care, la fel, pentru a le reaminti recomandarea, se ştie - aici aveţi date foarte clare şi vedeţi ce spunea domnul comisar Moscovici în 2016, în 2017 - scuze, printr-o scrisoare adresată Guvernului României. Spuneam 2017, pentru 2016. Se estimează că România s-a abătut semnificativ de la obiectivele bugetare pe termen mediu. În 2016. De asemenea, Comisia Europeană spunea, atunci când a evaluat /.../ convergenţa României, faptul că în 2016, balanţa deficitului structural s-a depreciat de la minus 0,6% din PIB, în 2015, la minus 2,6%, indicând o deviaţie semnificativă de la ajustarea structurală recomandată, de 1,6 din PIB.

Cu alte cuvinte, pe următorul slide veți putea să vedeți exact - dumneavoastră și cei care ne urmăresc – faptul, că 2016, a fost anul în care acest subiect, din păcate netaxat de cei care astăzi spun multe în mod nejustificat, deficitul este foarte clar, în anul 2016 este anul în care efectiv s-a făcut acest deficit, fără ca economic să aibă niciun fel de argument. O diferență foarte mare de la un an la altul, cum spuneam, de la 0,6 la 2,6. Asta pentru cine, repet, dorește mai multe cifre, sunt date oficiale pe care în următorul slide, de fapt în acesta vedeți că Eurostatul le și confirmă, România a respectat în trei ani de zile, consecutivi, regula fiscală privind deficitul structural, 2013-2014 și 2015 și, din păcate, a venit 2016 care, pe lângă anul zero în fonduri europene, a fost anul zero și chiar cu minus în multe alte domenii, chiar și în acesta al politicii fiscal-bugetare pentru România. În raportul de astăzi se cere, desigur, ajustarea de către România a deficitului, dar acest lucru, așa cum am și promis și în programul de guvernare și nu numai, în politica noastră ca și guvern pe zona fiscal-bugetară, începând cu 2019 această ajustare va începe cu 0,5 puncte procentuale pe an.

Aveți și câteva exemple de state care nu se încadrează în regula deficitului structural. Pot să vă spun și faptul că dacă ne uităm bine într-un document european se precizează chiar că pot fi, să spunem, sub această procedură de depășire a deficitului, chiar și statele care au datorie mai mare decât cea de 60%. De ce acest lucru nu se întâmplă, vom discuta și noi la nivelul structurilor europene, pentru că nu doar deficitul este motivul principal, vă dădeam exemplu chiar și datoria guvernamentală, datoria publică este un motiv. Următorul slide arată locul României în Uniunea Europeană în 2018, vizavi de /.../ potențial. Este de remarcat, cum de fapt și în raport se menționează către Comisia Europeană faptul că datoria guvernamentală scade în 2018 la 37,6 la 35,2 anul acesta.

 Este un aspect foarte important, asta şi apropo de aceleaşi declaraţii nejustificate vizavi de faptul că ne împrumutăm mai scump, că va creşte datoria noastră ca ţară. Pentru deficitul bugetar, ştim deja, este asumat nivelul de 3%, pe care îl vom respecta în 2018. Să nu uităm faptul că, totuşi, România a avut ca prim angajament respectat vizavi de 2% din PIB pentru Apărare în 2017, ceea ce este foarte important, şi acest angajament va continua să fie respectat. Deci aceasta este o listă de câteva dintre măsurile pe care, ca şi Guvern, le avem în vedere pentru a ne respecta angajamentele asumate: accize, carburanţi, ţigarete şi alte astfel de măsuri în zonele din care se pot aduce surse importante la bugetul de stat. Desigur, se vor reduce cheltuielile, s-a decis reducerea acestora prin actele normative deja aprobate, deci nu aprobăm nimic altceva. Ele sunt deja luate ca şi măsuri şi acest lucru se şi monitorizează. Partea de combatere a evaziunii fiscale - aici, la fel, avem câteva măsuri propuse, aş reaminti câteva dintre acestea: foarte important e că în acest an ne dorim şi îmi doresc foarte mult ca punctele de frontieră, cel puţin cele de pe graniţa de est a României, a UE şi graniţa cu Serbia să beneficieze de reabilitare a punctelor vamale şi, desigur, foarte important, echiparea acestor puncte vamale cu echipamente de ultimă generaţie, care să asigure verificarea 100% a tot ceea ce intră în România, nu pe bază de eşantion, ci o scanare a tot ceea ce în România intră ca produse, TIR-uri, în porturi, în aeroporturi şi în punctele, să spunem, vamale terestre. Este foarte important. Ştiţi foarte bine care sunt cifrele. Vă reamintesc doar poate una dintre ele: în zona de tutun, o astfel de măsură ar putea să aducă la aproximativ un miliard de euro pe an la bugetul de stat, deci o astfel de măsură de a securiza, practic, total graniţele României, cel puţin pe zona de est şi în relaţia cu Serbia poate să ducă la un astfel de plus. Din păcate, există şi elemente care au fost trimise Comisiei Europene şi de care nu s-a ţinut cont. Ştim foarte bine evoluţia salariului minim după acest transfer al CAS -este clar precizat în programul de guvernare- , deci nu există niciun fel de dubiu, nu există niciun fel de posibilă situaţie ca acest lucru să nu fie respectat, deci există o predictibilitate. La fel, partea de dialog social, l-am discutat şi l-am stabilit împreună cu toţi partenerii noştri sociali în această structură a Consiliului Naţional Tripartid. La fel, mecanismul pentru stabilirea salariului minim este unul care va fi ca şi mecanism, pentru că ne cer cei de la Comisia Europeană, stabilirea unui sistem pe criterii în funcţie de care să se stabilească evoluţia anuală a salariului minim şi acest lucru se va realiza începând cu anul 2020.

Vizavi de proiectele de infrastructură, este şi aici o astfel de recomandare, foarte pe scurt, am menţionat puţin mai devreme faptul că la nivelul Guvernului României s-a adoptat deja cadrul legislativ pentru ca acele mult discutate proiecte în sistem de parteneriat public privat să se şi poată derula, un lucru foarte important şi reprezintă o sursă alternativă la efortul, să spunem, bugetar pentru a dezvolta marile proiecte în România. De asemenea, la nivelul Guvernului, ştiţi foarte bine, funcţionează Comisia Naţională de Strategii şi Prognoză, care a primit atribuţii prin noile reglementări în ceea ce înseamnă, chiar şi schemă de ajutor de stat, modul în care proiectele se vor derula şi multe alte astfel de atribuţii necesare şi posibile impozite ca bază pentru ceea ce această structură are de realizat ca urmare sau în baza atribuţiilor pe care le are date prin acte normative.

Desigur va fi realizat sau, în fine, înfiinţat un fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public privat începând cu anul 2019, pentru că este obligatoriu ca un astfel de instrument financiar să poată fi conexat, să spunem, cu noul cadru legislativ pentru că acele proiecte de infrastructură, pe care şi domnul viceprim-ministru Viorel Ştefan le-a prezentat de curând.

Recomandarea trei este cea legată de achiziţii publice. Nu mai insist faptul că se vor simplifica prin acte normative de mâine şi de săptămâna viitoare din guvern, faptul că cei de la Comisia Europeană au recunoscut deja, cum spuneam, progrese în acest sector, au ridicat acea condiţionalitate exante în acest domeniu, astfel încât lucrurile pe această zonă, spunem noi, sunt rezolvate. De asemenea, există şi o prevedere legată de guvernanţa corporativă. Aici era o discuţie vizavi de acel amendament, s-a dus în Parlamentul României pentru Legea 111/2016, prin care se prevedeau derogări pentru aproape 100 de societăţi, fapt sau, în fine, amendament care nu mai merită să fie discutat pentru că, ştiţi foarte bine, Decizia 62 sau prin Decizia 62 a Curţii Constituţionale a României această propunere a fost declarată ca fiind neconstiţională. Deci acest subiect nu poate să mai fie pus pe agenda dintre România şi Comisia Europeană. Foarte pe scurt, asta a fost legată, să spunem aşa, de modul în care Guvernul României a luat notă şi este prevăzut foarte clar că există un termen până pe 15 octombrie 2018 ca România să răspundă în scris, în mod oficial faţă de ceea ce Comisia Europeană, cum spuneam, a prezentat astăzi, dată care va fi, desigur, respectată.

Fonduri europene. Aici foarte pe scurt, pentru că colega mea, domnul ministru Rovana Plumb a prezentat chiar şi astăzi şi în zilele care urmează mult mai clar pentru ca lumea să înţeleagă sau cei care nu înţeleg să sperăm că o pot face într-un final. Sunt date oficiale, sunt date atât de la Comisie, sunt date atât de la Ministerul Fondurilor Europene, la Ministerul de Finanţe - vă rog să puneţi şi slide-ul, ca să se vadă foarte clar şi să rămână foarte bine pentru cei care ne urmăresc faptul că acesta este nivelul astăzi de absorbţie pe fonduri europene 17,02%.

Aici aş dori doar să reamintesc domnului preşedinte Iohannis, o fac cu tot dragul, sunt convins că nu a fost decât dezinformat şi fac apel la domnia sa în a trata, poate, aceste subiecte altfel decât, să spunem, politic, pentru că astfel de subiecte ca fonduri europene, politica fiscal-bugetară, modul în care facem achiziţile publice şi nu numai sunt subiecte care trebuie tratate sau discutate, dar nu pe agenda politică a unei ţări şi-mi doresc foarte mult acest lucru. Pariul, de care spuneam puţin mai devreme, se referă la o discuţie pe care am avut-o împreună în anii trecuţi în care eu încercam să dau asigurări că România va atinge cel puţin 80% şi iată că astăzi România este undeva la 90 şi ceva la sută absorbţie pe cadru financiar anterior 2007-2013, iar domnia sa a spus că România poate maximum să atingă 70%, deci este o diferenţă destul de mare ca procent şi mai ales nominal, aşa că rugămintea este, cu tot respectul, să putem fi lăsaţi să facem cea ce avem de făcut şi ceea ce am promis. Mai departe, aveţi suma efectivă: 5,2 miliarde de euro bani care au intrat astăzi în România. Aveţi şi un grafic care, la fel, arată foarte clar poziţia de astăzi şi care cu siguranţă va fi mult mai bună în anii care urmează până la finalul acestei perioade, pe care o ocupă România în clasamentul ţărilor europene, beneficiare de fonduri europene vizavi de absorbţia de fonduri europene. Deci, iată că încă o dată sau odată în plus declaraţiile vizavi de fonduri europene sau şi cele legate de fonduri europene nu se justifică. Trebuie să menţionez, dacă anul 2016 ar fi fost unul la fel ca 2013, 2014, 2015, atunci, 2017 şi în acest an, când guvernarea PSD-ALDE a demonstrat că poate cu siguranţă România ar fi fost astăzi mult mai departe.

Aş încheia, dacă îmi permiteţi. Am tot căutat, pentru că am văzut declaraţiile domnului preşedinte din ultimele zile, şi am căutat foarte mult, foarte mult de teamă să nu greşesc, în Constituţia României să văd care sunt atribuţiile preşedintelui vizavi de..., sau dacă sunt sau nu corelate cu declaraţiile vizavi de politica fiscal-bugetară, de întrebarea dacă mai avem sau nu mai avem ca guvern bani pentru pensii şi salarii şi credeţi-mă că eu nu am găsit nicăieri - poate ne uităm pe versiuni diferite - dar eu aici înţeleg următorul lucru, că domnul preşedinte, în baza Art. 80 din Constituţia României, are în principal următoarea obligaţie: să asigure buna funcţionare a autorităţilor publice. Cu alte cuvinte, cred că e mai important să aşteptăm din partea domnului preşedinte un răspuns la o întrebare foarte simplă şi foarte, zic eu, justificată, aş dori să văd foarte clar modul în care domnia sa se poziţionează, modul în care domnia sa înţelege să ne comunice, care este poziţia, părerea, punctul de vedere faţă de ce se întâplă astăzi în justiţie şi eu vă spun, credeţi-mă, foarte clar şi simplu, atâta timp cât în România avem oameni care au stat în închisoare în mod nejustificat, asta înseamnă că ce? Că trebuie să schimbăm şi lege, şi mecanism, şi instituţii, şi concept, dar, din păcate, nu văd astăzi o poziţie foarte clară, văd doar atacuri nejustificate pe zona de politică guvernamentală. PSD-ALDE au demonstrat împreună că lucrurile la nivel de guvern se şi întâmplă, iar dacă modul în care acest guvern acţionează, să spunem, este doar atributul fiecărui cetăţean atunci când se va vota. Cu alte cuvinte, până nu primim sau primesc un răspuns la această întrebare, modul în care domnul preşedinte se poziţionează vizavi de ce astăzi se întâmplă în justiţie nu putem să discutăm de nimic altceva. Pensii, salarii, reprezintă atributul guvernului.

Vă mulţumesc şi în următoarele zile vom vedea, la Ministerul de Finanţe va fi o discuţie, o prezentare, poate şi pe modul în care datoria publică astăzi se derulează, care sunt costurile, care este nivelul, modul în care a fost influenţat costul de finanţare şi care este abordarea pentru anii care urmează, pentru 2018 şi pentru anii care urmează. Vă mulţumesc, o seară plăcută.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei