Actualitate

Miercuri, 30 Mai

Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici, pe tema normelor de aplicare a Legii achizițiilor publice

Fișiere atașate

 

Galerie foto

 

Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici, pe tema normelor de aplicare a Legii achizițiilor publice

[Check against delivery]

Eugen Teodorovici: Bună seara! Având în vedere faptul că subiectul achiziţiilor publice este un subiect important şi au fost foarte multe întrebări de la ultima noastră prezentare pe modul în care Guvernul intenţionează să modifice cadrul legislativ pe achiziţii publice, am considerat necesar să mai avem o prezentare şi cu ceea ce urmează să se aprobe la nivel de guvern şi mâine, în şedinta de guvern, şi săptămâna viitoare, pentru ca toţi cei care ne urmăresc şi sunt interesaţi să aibă o imagine de ansamblu a tot ceea ce înseamnă modificări pe achiziţii publice.

Deciza Guvernului a plecat de la situaţia pe care o ştim cu toţii de ani de zile, aceea de blocaj aproape total pe zona de achiziţii publice, blocaje care, desigur, ne costă foarte mulţi bani din bugetul de stat şi nu numai, împrumuturi şi chiar şi bani europeni sau mai ales bani europeni şi intenţia noastră este aceea de a aduce acele modificări care să aducă o simplificare necesară utilizării banilor publici şi, desigur, demararea unor mari proiecte de investiţii.

S-a vorbit foarte mult, din păcate, şi nejustificat vizavi de faptul că nu a existat o consultare publică sau un proces de dezbatere publică, ceea ce nu este corect. Pot să vă spun că au fost discuţii cu toate structurile asociative - Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Experţilor în Achiziţii Publice, patronate din domenii precum construcţii, servicii, IT & C, Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Deci a fost un proces de largă consultare, de luni de zile, iar ceea ce Guvernul adoptă este rezultatul acestei dezbateri publice. De asemenea, există şi acordul Comisiei Europene pe tot ceea ce Guvernul modifică - a modificat săptămâna trecută în şedinţa de guvern, modifică mâine în şedinţa de guvern şi, desigur, în următoarea şedinţă de guvern, o ordonanţă de urgenţă şi hotărâre de guvern, adică norme de aplicare a acestor acte primare.

Un element foarte important este acela că achiziţia directă pe care, în România, am legiferat-o într-un mod foarte restrictiv sau foarte, să spunem blocant, ducea la o cheltuială de resurse de aproximativ 30% pentru achiziţii de 8% din bugetul unor autorităţi contractante. Deci cheltuiam foarte mult ca resurse pentru achiziţii destul de neînsemnate. Și acesta este unul dintre motivele sau şi acesta este unul dintre motivele pentru care cadrul legislativ se modifică în aceste zile.

De asemenea, am vorbit şi de o structură centralizată la nivelul Ministerului de Finanţe, de fapt, o structură care să facă în mod centralizat partea de achiziţii publice, un concept care a mai fost folosit în anii trecuţi şi care a produs efectele scontate. Aici sunt multe argumente care au dus la o astfel de decizie, dar o să vorbim pe parcursul prezentării noastre şi am să încep foarte pe scurt, ca să nu vă răpesc foarte mult din timpul dvs.

În primul rând, spuneam un număr foarte mare de contestaţii. Și pot să vă dau o cifră ca să vedeţi exact cam ce însemna în România acest sport naţional de a contesta. Aveam anual cam 3.800 de contestaţii la CNSC; asta înseamnă undeva, în medie, cam o contestaţie pe zi. Vă daţi seama, până în acest moment, practic, au fost şi sunt, în România, companii care aveau această practică ca şi prioritate de a contesta orice de dragul de a contesta, constestaţii care, desigur, duceau la întârzieri şi necheltuirea banului public şi mai ales neproducerea în economie a acelor efecte aşteptate. Era o o situaţie ciudată: existau decizii ale Consiliului Naţional pentru Contestaţii, decizii care difereau, să spunem, pentru aceeaşi speţă aveam decizii diferite; sau, în cadrul unei proceduri de achiziţie publică pe mai multe loturi, aceeaşi companie se putea aştepta la o decizie de a fi eliminată pe un lot şi pe un alt lot, în cadrul aceleiaşi licitaţii, aceleiași autostrăzi, de exemplu, să nu fie eliminată, pe aceleaşi motive, ceea ce crea, desigur, o situaţie neplăcută.

De asemenea, foarte multe structuri care controlează şi acest lucru trebuie să înceteze în România, de a avea foarte multe resurse alocate şi atribuţii pe zona de control şi mai puţin pe zona care trebuie să producă acele efecte în economie, plecând de la achiziţii publice până la, nu ştiu, cheltuieli şi nu numai. Deci acest lucru se va schimba radical.

Avem, cum spuneam, o supra-reglementare, un exces de reglementare pe tot ce însemna procedura naţională sub pragurile valorice pe care directiva le menţiona. Nu le-a cerut nimeni acest lucru, dar cum spuneam, această cutumă, să spunem, la nivelul structurilor publice, a dus la un număr excesiv de proceduri, de atribuţii, care nu făceau decât să împiedice şi, din nou, cu efecte negative în economie. Acest lucru - o să vedeţi în prezentare - a fost eliminat. Dar, sigur, se face şi o modificare, o corelare cu alte prevederi legislative din acte normative. Vă dau un exemplu: HG 907/2016, privind etapele de elaborare şi conţinutul cadru pentru studiile de fezabilitate. Erau multe acte normative cu prevederi diferite care duceau într-un final la stopare, la, chiar, concluzii neplăcute din partea structurilor care verificau, care auditau,  fie naţionale, fie la nivel european. Erau foarte multe întârzieri în evaluarea ofertelor şi mai ales în desemnarea câştigătorilor. Numărul foarte mic de personal sau, în fine, personal redus din cadrul structurii centrale de achiziţii publice, care, neputând să fie prezent, aşa cum spunea legea, la toate procedurile de achiziţie publică, ducea la încetinirea nejustificată a acestor etape de evaluare. Inclusiv acest lucru s-a modificat, în sensul că rolul Agenţiei Naţionale a fost simplificat şi nu mai este această obligaţie, de a fi prezent ca reprezentant al Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice la fiecare etapă care, până mai ieri, era obligatorie. Erau blocări de achiziţii directe, pentru că pentru fiecare achiziţie mică, să spunem, sau necesară imediat, era obligatoriu să mergi în sistemul electronic pentru orice fel de achiziţie: cumpărai robineţi, cumpărai... nu ştiu, chiar şi birotică, erai obligat să fii prezent în sistemul de achiziţii publice electronic, ceea ce... La fel, timp îndelungat, nejustificat şi desigur, la fel, întârzieri în plăţile efective. Legile care s-au modificat prin ordonanţa pe care Guvernul a adoptat-o săptămâna trecută şi care va fi publicată în Monitorul Oficial mâine a modificat cele patru acte normative de bază: 98, Legea 99, 100 şi 101, toate se referă la zone, să spunem, legate de partea de achiziţii publice, clasice, concesiunile, achiziţiile sectoriale şi, desigur, cele legate de remedii, adică acele contestaţii. Şi au fost câteva şi prevederi europene de care a trebuit să ţinem cont în aceste modificări. Curtea de Conturi va fi structura care va realiza acel control inclusiv pe ceea ce înseamnă modul în care achiziţia publică s-a derulat. Astfel, se elimină un control dublu până în prezent obligatoriu, adică şi al Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice, dar şi al Curţii de Conturi a României. Aşa că prin modificările din actele normative pe care le-am menţionat puţin mai devreme, Curtea de Conturi este cea care va realiza acest control ex-post, după momentul la care s-a atribuit contractul de achiziţie publică. Cel mai scăzut preţ - este un subiect de care s-a discutat foarte mult şi am introdus în actul normativ  adoptat de către Guvernul României săptămâna trecută faptul că pentru produse şi servicii peste 648.288 de lei şi pentru lucrări peste 24.977 de milioane de lei se vor folosi criteriile cel mai bun raport calitate-preţ şi cel mai bun raport calitate-cost. Sub aceste plafoane se poate merge şi pe preţul cel mai scăzut. S-au clarificat şi condiţiile în care se pot modifica contractele de achiziţii publice fără să fie nevoie să reluăm procesul de atribuire. Erau situaţii în care, din motive obiective, apărea nevoia să extinzi o anumită lucrare de infrastructură, o canalizare, o alimentare cu apă, şi eram obligaţi să reluăm o procedură de achiziţie publică care, vă daţi seama, dura foarte mult, se putea bloca, actualul constructor de pe lucrarea iniţială trebuia să aştepte şi astfel erau necorelări şi inclusiv pierderi de timp şi mai ales de bani, şi nu numai, de fapt, în cazul apei potabile, să spunem, asigurarea cetăţenilor României a unui nivel european, aşa cum ne cere UE şi cum e normal să fie şi în România, un nivel al calităţii apei potabile la nivel european. Şi acest lucru, practic, a fost schimbat, se permite astăzi efectiv o procedură normală, logică, adică o extindere a contractului iniţial fără să mai fii obligat să reiei întregul proces de la momentul zero.

De asemenea, sunt situaţii, ştim foarte bine, din păcate şi în România, care necesită o abordare rapidă, urgentă pentru a soluţiona, a rezolva, a remedia anumite situaţii datorate sau cauzate de... nu ştiu, calamităţi naturale. Sunt anumite proiecte de infrastructură care sunt obligatoriu a fi remediate imediat pentru a asigura accesul populației dintr-o anumită zonă sau a evita izolarea anumitor comunități locale. Şi nu numai, exemplele sunt foarte multe, au fost foarte multe situaţii în anii trecuți, inundații, zăpezi şi multe astfel de situaţii posibile şi acest lucru se poate schimba, de fapt s-a schimbat prin noul act normativ, în sensul că se aduce contractorul, se face lucrarea respectivă şi în paralel se derulează procedura de atribuire a contractului. Este, iar, o practică pe care de foarte mulți ani de zile unitățile administrativ-teritoriale o solicită pentru că ele se confruntă cel mai des cu astfel de situaţii. De asemenea, se comunica, din păcate, la fiecare etapă procedurală a procesului de achiziție publică se comunica rezultatul, fapt ce ducea la contestații. Deci, la fiecare etapă parcursă se făcea comunicarea acelei situaţii, acelui rezultat, iar toate firmele de care v-am vorbit şi mai devreme, acelea abonate la contestații, efectiv contestau. Şi atunci am spus clar că vom comunica la final rezultatul atribuirii, astfel încât să fie un singur moment la care, dacă cineva dorește să-şi susțină dreptul, să spunem, poate să atace la structurile pe care noi, ca şi stat, le-am lăsat ca şi căi de atac, şi anume Consiliul Naţional de Contestații şi instanța.

O altă modificare, şi aceasta este importantă, chiar dacă diferența de prag nu este, poate, una importantă. Erau situaţii când companii, şi mai ales cele româneşti, din motive, să spunem, de restanțe sau obligaţii fiscale neonorate faţă de stat, nu puteau să participe la licitații şi atunci am ridicat acest plafon, tocmai pentru a permite şi acelor companii, cum spuneam, în special cele românești, pentru că aici era marea problemă şi marea piedică, în accesul la licitaţii. Am ridicat acest plafon pentru ca şi acele companii care sunt cu astfel de obligaţii fiscale neonorate sub 10.000 de lei să poată să participe la achiziţiile publice.

Spuneam de descurajarea acestei practici nejustificate de a contesta, şi aici avem cauţiunea şi taxa pentru depunerea plângerii. Cauțiunea este cea care se referă la momentul la care se face contestația la nivelul Consiliului Naţional de Soluționare a Contestațiilor, şi aici avem un prag valoric de 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 880.000 de lei. Deci, cine dorește să conteste, poate să o facă, dar trebuie să depună o astfel de cauțiune. O a doua astfel de situație este introducerea taxei pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel, şi aici avem un cuantum valoric de un procent de 2% din valoarea estimată a contractului pentru valori până în 100 de milioane de lei şi de 2 milioane de lei plus 1% din ce depășește 100 de milioane de lei. Este o practică europeană, în alte ţări este chiar mult, mult mai să spunem aşa, descurajantă pentru astfel de practici, dar pentru a nu face pasul, să spunem, direct către o astfel de abordare, am ales această cale, să spunem, de mijloc. Simplificarea procedurilor. Aici, aceste modificări vor avea loc cu ocazia aprobării de către Guvernul României săptămâna viitoare a normelor de aplicare la ordonanţa /la/ care tocmai v-am prezentat modificările aferente. Şi anume avem subiectul garanţiilor de bună execuţie. Aici a fost o discuţie intensă vizavi de eliminarea asigurărilor şi, din practica curentă, am avut foarte multe situaţii în care autorităţile contractante pentru acei contractori care nu şi-au respectat obligaţiile contractuale nu puteau să execute acele polițe de asigurare şi, practic, şi cu banii luați, nici lucrarea făcută, nici n-aveai cum să execuți acea poliţă, o situaţie care trebuia să înceteze, fapt pentru care modificarea de săptămâna viitoare duce la ce? Acceptăm polița de asigurare pentru garanția de participare, dar pentru partea de execuție se va solicita în continuare garanția, pentru ca lucrurile să se îndrepte. Iar atunci când practica, poate, se va schimba, poate fi o discuţie ca şi polița de asigurare să reprezinte un instrument care să fie acceptat în acest proces de achiziție publică, inclusiv pentru partea de execuție de lucrări. S-a redus numărul de etape de evaluare. Aveam undeva, poate, în medie, de 15 astfel de etape, poate şi mai mult în unele situaţii, dar media undeva pe la 15, şi am spus că rămân doar patru: documentul unic pentru achiziții publice, evaluarea tehnică, financiară şi raportul procedurii. Sunt doar patru etape care vor rămâne, ceea ce duce, iarăși, şi acest lucru la o simplificare. S-a eliminat strategia anuală de achiziţii publice pentru autorităţi cu bugete de investiţii de sub 125 de milioane de lei, am simplificat, cum am spus, partea de achiziţii directe după modelul european, deci nu am făcut decât să preluăm o practică europeană şi, desigur, s-a evitat sau se va evita prin modificarea normelor şi dubla informație dintre fişa de date şi anunțul de participare. Din păcate, legislaţia stufoasă, dar totuşi neclară ducea la o practică care era de foarte multe ori taxată de auditorii la nivel naţional, dar mai ales de cei de la nivelul Comisiei Europene, în ceea ce priveşte situaţiile în care contractele erau efectiv divizate în mod artificial. Erau şi situaţii când se făcea cu intenție, dar şi situaţii care erau cauzate de o legislaţie insuficient de clară. S-a făcut acest lucru în noile prevederi, astfel încât situațiile de acest tip să se evite.

De asemenea, clarificări vizavi de folosirea criteriului tehnico-economic şi, la fel de important, s-a limitat numărul, să spunem, solicitărilor de clarificare, în sensul de a consolida tot ce vine ca solicitare din partea posibililor ofertanți. Astfel vor fi două momente în care autoritatea contractantă va răspunde pieţei, în sensul de a clarifica acele întrebări ridicate de posibilii ofertanţi şi nu de fiecare dată, pentru că, altfel, practica curentă arăta că efectiv nu mai ştiai ce să urmăreşti, de unde ai plecat, unde vrei să ajungi şi, practic, oferta nu putea fi făcută, nu putea fi realizată într-un mod foarte clar. Şi, după aceea, erau poate eliminați de la achiziții, anumite firme erau eliminate şi apăreau, desigur, şi nemulțumirile. Atunci, s-a decis să avem două momente în care, efectiv, răspundem pieței pentru eventuale clarificări, într-un mod consolidat. Avem obligația ca ţară să facem o verificare ex-ante pe aproximativ 15% din totalul procedurilor la nivel naţional. Aici trebuie spus foarte clar că am separat partea de fonduri europene, care rămâne doar în atribuția sau, în fine, atributul să spunem, acelor structuri de management pe fonduri europene, iar Agenţia Naţională de Achiziții Publice se va ocupa strict de ceea ce înseamnă proceduri din fondurile publice, partea naţională sau la nivel local. Desigur, şi în cazul împrumuturilor, acolo sunt reguli diferite, în funcție de regulile impuse de fiecare finanțator, dar obligația noastră este să avem 15% verificări ex-ante, procent care va scădea an de an, cu câte 5%, în funcţie, sperăm noi, şi de rezultatul care va arăta o îmbunătățire categorică a procesului de achiziții publice. Deci în aproximativ doi ani şi ceva, maximum trei ani de zile practic acest control ex-ante va dispărea în totalitate.

O nouă, să spunem, schimbare, v-am vorbit puţin mai devreme de faptul că, la nivelul Ministerului de Finanţe, prin comasarea cu o altă structură, care astăzi este prezentă în structura Ministerului Sănătăţii, se va crea o structură care va aplica centralizat partea de achiziții publice. Cu alte cuvinte, la nivel central, ofertele sau nevoia de anumite produse, bunuri şi nu numai, chiar şi lucrări, atunci când este acest lucru cerut de către o structură publică centrală, se va realiza la nivelul acestei entităţi nou înființate, care va fi operațională de la data de 1 iulie. Deci luna iulie 2018 ea va trebui să fie operațională ca să poată deja să înceapă să opereze astfel de achiziții centralizate. Cu alte cuvinte, centralizăm cererea şi se face o simplă procedură de achiziții publice pentru a optimiza cheltuielile, pentru a elimina diferențele de preț nejustificate - avem foarte multe astfel de exemple când același produs are diferite preturi pe întregul, să spunem aşa, cuprins al zonei centrale, la nivelul structurilor publice centrale, şi optimizarea părții de costuri, mai ales şi în zona medicamentelor. Aveţi ca şi exemple câteva dintre produsele cu care vom începe la nivel centralizat aceste achiziții publice şi anume: medicamente, carburanți, tehnică de calcul, automobile, becuri, produse de curăţenie, birotică şi nu numai. Sunt principalele produse pe care sprijinul nostru venit din partea Băncii Europene de Investiţii a arătat foarte clar că sunt proiectele sau bunurile pilot cu care trebuie să începem pentru a produce o reducere substanțială de cheltuieli în zona publică. Cum spuneam, 1 iulie este un termen foarte strâns, dar e obligatoriu să devină operaţională această structură, pentru că, până la final  de an să avem deja primele exemple de reducere de cheltuieli în zona publică. Cum spuneam, este o comasare, de fapt aducerea în Ministerul de Finanţe a acelei structuri centralizate de la Ministerul Sănătăţii, alături de care, sau de fapt alături de care va fi o altă așezare, o altă abordare, aceste lucruri se vor realiza la nivel central, la Ministerul de Finanţe, într-un mod centralizat.

Un singur lucru vreau să mai adaug, este foarte important ca schimbare în această abordare, abordare care, repet, încă o dată, se schimbă prin ordonanța aprobată de guvern săptămâna trecută, iar mâine va fi publicată în Monitorul Oficial, normele de aplicare ale acestei ordonanţe care vor fi săptămâna viitoare pe agenda guvernului şi o ordonanţă de urgenţă de mâine, de pe ordinea de zi a şedinţei de guvern, care se referă la partea de achiziții centralizate. Şi un lucru important este acela că va fi o obligaţie, să spunem, sau de fapt un drept al autorităţii contractante de a semna contractul de achiziţie publică în momentul în care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestațiilor va decide într-un fel sau altul, în felul în care autoritatea contractantă a finalizat raportul de atribuire, desigur. Pentru că practica curentă a arătat că această structură centrată pe contestații are peste 95% procent de câştig sau, în fine, de păstrare a ceea ce a spus, ca decizie la nivelul Înaltei Curţi. Deci este un lucru foarte important, pentru că nu se mai așteaptă soluționarea până la final a unei spețe sau alta - cine vrea să meargă să conteste contestă - merge la CNSC, se decide, se semnează contractul de lucrări, se începe lucrarea, iar dacă acea companie care vrea să conteste mai departe la Înalta Curte contestă şi în situaţia în care va câștiga, să spunem, acea marjă de profit, într-un procent pe care îl vom stabili la Ministerul de Finanţe, va fi suportată din bugetul autorității contractante. Pentru că asta este într-un fel şi responsabilizează foarte mult. Atunci când îţi asumi să fii autoritate contractantă eşti obligată să cunoşti legea şi nu ai niciun fel, mai ales acum cu noul temei legal, să nu semnezi contractul de lucrări atunci când prima structură‚ să spunem de remedii, de soluţionare a contestaţiilor ţi-a confirmat că modul în care tu ai, ca structură publică, ai derulat achiziţia, este unul corect. Prin urmare, spunem că sunt modificări foarte utile, foarte bune, şi care vor duce la demararea acelor proiecte de investiţii, pentru că, spuneam de foarte multe ori la nivel de guvern, că acum, pentru acest guvern, numărul unu, ca şi prioritate, este demararea de investiţii publice şi desigur crearea unui mediu pentru ca privaţii să vină şi ei, acolo unde doresc, cu partea de investiţii. Vă mulţumesc şi vor mai avea loc discuții de acest tip şi la nivelul Ministerului de Finanţe, vor fi şi multe alte întrebări şi discuţii tehnice pe care le vom desfăşura, cum am spus, la nivelul Ministerului de Finanţe. Vă mulţumesc, o seară bună!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei