Actualitate

Marți, 22 Mai

Prezentarea, de către vicepremierul Viorel Ștefan, a proiectelor de investiții strategice realizate în parteneriat public-privat

Fișiere atașate

Galerie foto

 

Prezentare proiecte de investitii strategice prin PPP

 

Declarații de presă ale vicepremierului Viorel Ștefan

[Check against delivery]

 

Viorel Ștefan: Din nou mă bucur că ne vedem! Sper să fie un sentiment reciproc.În pofida scandalurilor politice, pe care le vedem în fiecare zi la tv, în seara asta vreau să vă spun că Guvernul își vede de treabă și continuă să lucreze în spiritul implementării angajamentelor din programul de guvernare. Așa cum am anunțat în ianuarie 2018, în acest an, accentul major al guvernării va fi pe domeniul investițiilor. Venim cu un model nou de dezvoltare economică adaptat contextului economic. Ne propunem să susținem investițiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri, fără a pune presiune asupra bugetului de stat. De aceea, am adoptat recent ordonanța de urgență a guvernului care modifică Legea parteneriatului public privat și iată că, astăzi, suntem în măsură să anunțăm prima listă cu proiectele strategice care vor fi demarate în scurt timp pe noua legislație a parteneriatului public privat. Guvernul are această ambiție de a recupera întârzierile de decenii privind investițiile în infrastructură și a pregătit un plan operativ care să comprime toate termenele de execuție. Luptăm nu numai cu birocrația și cu legislația stufoasă, dar și cu timpul. Este esențial pentru întreaga economie și pentru întreaga societate ca lucrările să înceapă imediat, iar prin imediat înțelegem un interval de timp dacă s-ar putea de zece ori mai scurt decât s-a întâmplat până acum. Vorbim despre realizarea unor lucrări de infrastructură la standarde europene și asigurarea unor servicii publice la standarde moderne, realizate cu investiții private, cu investitori privați. Aceste proiecte vor avea un impact extrem de important social, dar mai ales economic, atât prin atragerea de noi investiții și dezvoltarea celor existente, cât și prin efectul de angrenare și de multiplicare a activităților economice pe orizontală. Aș vrea să privim împreună o hartă. Autostrăzile pe care le vedeți figurate pe hartă reprezintă, toate, segmente noi care se adaugă rețelei existente și se adaugă, de asemenea, la alte proiecte care urmează să fie implementate. Deci, ce vedem pe hartă se referă doar la autostrăzile pe care Guvernul dorește să le implementeze în sistem de parteneriat public privat. Dacă observați, ne-am concentrat în special pe zonele care suferă din lipsa de autostrăzi, iar din acest motiv, atragerea investițiilor și dezvoltarea economică sunt mult, mult mai dificile, în special sudul țării, observați, unde lipsa autostrăzilor împiedică industria auto să investească mai mult. Unul dintre proiectele de autostrăzi vizează autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni, în lungime de 100 km, și va include și un pod peste Prut, astfel încât autostrada să se descarce în rețeaua rutieră a Republicii Moldova. 
Despre Moldova, atât de neglijată de infrastructura rutieră în deceniile trecute, am ajuns la concluzia că trebuie reintrodusă în circuitul de investiții. Practic, acest proiect va lega Moldova la rețeaua de transport a Europei, iar acest lucru va reprezenta un argument foarte important pentru atragerea investițiilor private în această zonă a ţării. Implicit, această autostradă va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare care există mai ales în partea de nord a Moldovei față de restul ţării. Un alt segment îl reprezintă Autostrada Ploiești - Brașov. Pe slide vedeți Râșnov deoarece un segment scurt de la Brașov la Râșnov este în curs de implementare, și atunci ce proiectăm noi aici vine să completeze şi să asigure legătura între Ploiești - de fapt între București Ploiești și Braşov. Această autostradă va fi poate cel mai râvnit proiect care va fi lansat în parteneriat public-privat. Nu avem nicio îndoială că potențialii parteneri privați vor fi foarte interesați să investească alături de stat în această autostradă, care va fi probabil una dintre cele mai circulate din România, având în vedere potențialul turistic al zonei pe care o străbate și proximitatea față de Capitală. De asemenea, va lega trei mari centre economice, respectiv București, Ploiești şi Brașov, ceea ce va reprezenta și un interes deosebit pentru transportul de mărfuri. Este în mod cert o investiție sigură, cu un termen foarte rezonabil de recuperare a banilor de investiții, iar din aceste motive suntem convinși că va fi un interes ridicat pentru potențialii parteneri privați. 
Cel de-al treilea segment de autostradă, denumit Autostrada Sudului, în lungime de 550 km, are de asemenea un potențial economic uriaș. Este un proiect important pentru foarte mulți investitori care deja au investiții mari în zonă - și mă refer în primul rând la Craiova, dar și la celelalte zone limitrofe. Să nu uităm că această autostradă va contribui la creșterea potențialului turistic în Defileul Dunării, pe de-o parte; pe de altă parte, va pune în valoare, va asigura accesul facil în stațiunile balneare din sud-vestul țării. În plus, va asigura legătura cu Serbia, Bulgaria, dar şi cu Coridorul IV paneuropean, la Lugoj. Este deci, din nou, un proiect major care va fi de mare interes pentru potențialii investitori privați. 
Pe lângă aceste proiecte de infrastructură rutieră vă voi prezenta alte două proiecte, care au un alt specific. Vedeți pe slide proiectul pe care l-am denumit "Operarea rețelei de spitale CFR în parteneriat public-privat". Deci, sunt 15 spitale în rețeaua gestionată de Ministerul Transporturilor, care astăzi nu arată în cea mai bună stare și a căror potențial poate fi valorificat prin această metodă. Elementul de noutate de aici constă în abordarea parteneriatului public-privat din noua legislație, care tocmai a fost adoptată, în sensul că legea prevede că parteneriatul public-privat nu se aplică doar în domeniul de investiții în construcții şi infrastructură, ci și în domeniul operării serviciilor publice. Este ceva asemănător cu încredințarea managementului unor unități de stat, dar e mai mult decât atât, pentru că partenerul privat, în afară de asigurarea managementului, a operării serviciului public, va participa cu fonduri proprii pentru dezvoltarea, modernizarea sau eficientizarea unităților pe care le va administra.
Primul proiect de acest gen este operarea acestei reţele de spitale a Căilor Ferate Române, pe care le vedeţi reprezentate pe această hartă. Deci, repet: 15 spitale, starea lor nu este în condiţii foarte bune, deşi acolo este o resursă foarte importantă, avem medici şi asistente cu pregătire foarte bună. Un avantaj important pe care îl aduce parteneriatul public-privat în acest caz este că vom eficientiza managementul acestor unităţi medicale. Nu vom mai vorbi de 15 manageri cu abordări diferite, de 15 contabili cu evidenţe contabile diferite sau de 15 modele de management. Va fi un singur centru decizional la investitorul privat. Acesta va fi condiţionat prin contractul de parteneriat public-privat să ridice nivelul de dotări şi să modernizeze cele 15 spitale după anumiţi parametri care vor fi stabiliţi în cursul negocierilor. Nu vor fi însă, spitale private! Veniturile vor veni, ca şi în prezent, în principial de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar ele vor fi încasate pe o perioadă determinată de timp de către partenerul privat în schimbul serviciilor medicale furnizate. 
Ultimul, dar nu cel din urmă proiect, se referă la construcţia Complexului Medical "Carol Davila". Este vorba, în principal, de Spitalul Republican, care a fost prezentat şi asumat în campania electorală, dar e mult mai mult decât atât! Va fi locat pe o suprafaţă de 300 de hectare, în incinta căreia se va afla spitalul propriu-zis, cu o capacitate de 3.000 de paturi, 37 săli de operaţie. Se vor mai construi o facultate de medicină şi căminele studenţeşti aferente, locuinţe şi spaţii rezidenţiale sau comerciale pentru personalul medical, parcări, hotel pentru însoţitorii pacienţilor şi multe alte construcţii adiacente bunei funcţionări a unui astfel de campus universitar-medical. Este o lucrare de mare ambiţie, o investiţie care va ridica standardele medicale la nivel european şi care va integra activitatea medicală cu cea universitară şi socială. 
Toate aceste cinci proiecte vor mobiliza resurse financiare pe care noi le estimăm undeva între 15 şi 20 de miliarde de euro, dar pe lângă sumele importante pe care le putem atrage sub formă de investiţii în economie, un alt avantaj major, poate la fel de important ca miliardele de euro, va fi scurtarea semnificativă a termenelor de implementare a proiectelor. Va exista un singur studiu de fundamentare realizat de Consiliul de Programare Economică, iar apoi licitaţia pentru realizarea parteneriatului, după care proiectul se va derula mult mai rapid decât în cazul derulării proiectelor pe procedurile obişnuite atât de cunoscute şi atât de greoaie.
În evaluarea noastră, toate proiectele despre care am vorbit vor putea începe efectiv în anul viitor. Finalizarea va fi de cel mult cinci ani în cazul autostrăzilor, de circa trei ani în cazul Spitalului Republican şi de cel mult şapte ani până la finalizarea integrală a Complexului Medical cu toate facilităţile despre care am făcut vorbire. Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei