Actualitate

Marți, 08 Mai

Declaraţii susţinute de vicepremierul Viorel Ştefan cu privire la execuţia bugetară

Fișiere atașate

Execuția Bugetară ianuarie - aprilie 2018 - DOWNLOAD -

 

Galerie foto

 

Declaraţii susţinute de vicepremierul Viorel Ştefan cu privire la execuţia bugetară 

[Check against delivery]

 

Viorel Ştefan: Bună seară! Aş dori în calitatea pe care o am de vicepremier al Guvernului României, coordonator al activităților economico-financiare, să vă prezint informațiile privind execuția bugetară, pe care Guvernul le are disponibile la această oră şi ele vizează rezultatele la patru luni, deci trimestrul I plus luna aprilie. Fac precizarea că aceste cifre sunt asumate de Guvern, asupra lor nu există nicio îndoială asupra exactității acestor cifre. Atunci când Ministerul de Finanţe va obține informațiile complete pentru a raporta execuția pe luna aprilie, deci respectiv pe 25 mai, vom veni în completarea cifrelor pe care vi le prezint în această seară. V-aş ruga, dacă se poate, pe primul slide. Observăm că la patru luni, ianuarie-aprilie 2018, veniturile bugetului general consolidat se situează la nivel de 89,6 miliarde lei. Prin comparație cu aceeași perioadă a anului 2017, creșterea înregistrată este de 11,8%. 89,6 include atât sumele încasate din activitatea ANAF-ului, cât şi sumele care se încasează din alte operațiuni, care nu sunt gestionate de ANAF, cum ar fi fondurile europene, operațiuni financiare, operațiuni de capital şi altele asemenea. Următorul slide vă prezintă pentru a sugera trendul în realizarea veniturilor bugetare în România, o situaţie comparativă pentru intervalul 2014-2017, din care rezultă în mod evident că singurul an în care s-a înregistrat o cădere, o prăbuşire - am putea spune - a veniturilor bugetului general consolidat este anul 2016, când veniturile au scăzut cu 4,4% faţă de anul precedent 2015. Pe următorul slide aş vrea să ne uităm împreună şi să vedem evoluția veniturilor în corelație cu evoluția creşterii economice. În 2017, observăm că pe fondul unei creșteri economice de 6,9% s-au realizat venituri bugetare mai mari cu 12,5% faţă de anul precedent şi, de asemenea, dacă ne uităm pe evoluțiile în intervalul 2014-2017, observăm că singurul an care se abate de la trendul crescător este anul 2016, când pe fondul unei creșteri de 4,8%, înregistrăm acea cădere a veniturilor bugetare cu 4,4%.

Mai departe, sigur că determinantă este performanţa modului în care acţionează ANAF-ul. De aceea, am pregătit şi vreau să vă prezint o situaţie a veniturilor realizate, gestionate, încasate de către ANAF. Aveţi în faţa dumneavoastră o prezentare pentru primele patru luni din anul 2018, prin comparaţie cu acelaşi interval de timp din 2017. Observăm că în ianuarie 2018 creşterea veniturilor colectate de ANAF a fost de plus 8,8% faţă de 2017; în februarie 17,4%; în martie o creştere mai mică faţă de anul precedent, de doar 5,4%, iar în aprilie 17,2%. Putem trage concluzia că în interiorul ANAF-ului lucrurile merg spre bine, de la 8,8 în ianuarie la 17,2% în aprilie, apreciem că evoluţia este pozitivă şi corespunzătoare. Un total al veniturilor realizate, pe următorul slide, un total al veniturilor realizate colectate de către ANAF pe primele patru luni ne indică o creştere de 11,8%, adică de la 68,4 miliarde realizate în patru luni, 2017, la 76,5 miliarde, adică 11,8% creştere în intervalul ianuarie-aprilie 2018. Sigur, ANAF-ul lucrează în baza unui program şi atunci, corect este, alături de comparaţia cu nivelurile anului precedent, să facem o analiză şi în legătură cu modul în care au fost atinse ţintele programate. Şi aveţi în faţa dumneavoastră această situaţie. Deci, faţă de program, ANAF, în ianuarie 2018, a realizat venituri cu 8,2% faţă de cele programate, mai mari, în februarie cu 1,9%, în martie este o cădere de venituri cu 6,3% faţă de cele programate, iar în aprilie 2,9% plus faţă de veniturile programate. Mă simt obligat să fac o precizare în legătură cu nerealizarea din martie. Atunci, în economia românească s-au întors circa un miliard de euro. Este vorba de suma rambursată din TVA-ul colectat către operatorii economici, vorbim de peste patru miliarde de lei, aproape un miliard de euro, care au fost rambursaţi operatorilor economici şi acest lucru se reflectă în execuţia lunii martie. Efectele pozitive ale reîntoarceri în economie a acestei sume se vor reflecta în evoluţiile perioadelor următoare, cu siguranţă! Următorul slide ne prezintă realizările ANAF-ului, colectările ANAF-ului, pe primele patru luni, faţă de sumele programate. Deci, pe patru luni faţă de un program de 75,5 miliarde de lei, ANAF-ul a colectat un miliard de lei în plus, adică, în termeni relativi, un plus de 1,4%, adică 76,5 miliarde lei. Putem trage concluzia că ANAF-ul şi-a făcut treaba în primele patru luni ale anului 2018.

O să doresc să ne uităm împreună la câteva..., în structura colectărilor ANAF-ului la câteva poziţii de impozite şi taxe, acolo unde cifrele sunt definitive.

Avem informaţiile la zi. Şi putem spune că în ceea ce priveşte impozitul pe venit, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, respectiv primele patru luni, când s-au încasat 10 miliarde de lei din impozitul pe venit, în acest an, ANAF-ul a încasat doar 8,2 miliarde de lei, mai puţin 18,2%. Cu precizarea că, începând cu 1 ianuarie 2018 cota de impozitare a veniturilor a scăzut de la 16% la 10%. Dacă efectul s-ar fi transmis aritmetic în colectarea ANAF-ului ar fi trebuit să avem o nerealizare de 36-37%. Ori observăm că nerealizarea este doar de 18,2%, acest lucru fiind explicat prin creșterea bazei de impozitare, urmare creșterii veniturilor salariale pe de o parte, iar pe de altă parte prin creșterea numărului de locuri de muncă. Cele două elemente au făcut ca 50% din efectul diminuării cotei să fie absorbit și în execuție regăsim doar jumătate din efectul reducerii cotei de impozitare de la 16 la 10%. Cred că ar trebui să ne uităm... să privim situația colectării pe impozit de venit împreună cu situația colectării pe contribuții de asigurări sociale. Și aici observăm că cifrele au crescut de la 22,5 miliarde în ianuarie-aprilie anul trecut la 30 miliarde în ianuarie-aprilie acest an, adică o creștere de 33,6%. Cu precizarea că aici sunt două elemente care au determinat această evoluție: transferul contribuțiilor de la angajat la angajator a generat o creştere de 20% a încasărilor pe contribuții de asigurări sociale, iar pe diferenţa de 13,6 puncte procentuale creşterea se explică prin creşterea nivelului de salarizare şi a numărului de locuri de muncă. Dacă punem împreună cele două poziţii bugetare, impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale observăm că creşterea este consistentă, este substanţială în raport cu anul precedent. Am auzit zilele acestea îngrijorare mare în legătură cu modul în care sunt gestionate impozitele, taxele indirecte, respectiv accize şi taxa pe valoarea adăugată. Uitându-ne la cifrele pentru anul 2018 constatăm că la capitolul accize creşterea de venit este consistentă şi este mult peste ceea ce ar fi trebuit să genereze creşterea economică, respectiv creşterea consumului. Vorbim de o creştere de 14,7%, adică 8,8 miliarde faţă de 7,7 miliarde, adică 1,1 miliarde de lei în plus s-au colectat în patru luni 2018 faţă de acelaşi interval în 2017.

La taxa pe valoarea adăugată, sigur, creşterea este mai puţin spectaculoasă, este de doar 1,1%, de la 17,3 la 17,5%. Eu aş reveni aici cu ceea ce am spus anterior că în luna martie s-au returnat în economie circa un miliard de euro din rambursarea taxei pe valoarea adăugată. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru cifra pe primele patru luni ar fi fost evident mai ridicată.

Pe partea de cheltuieli, aş vrea doar câteva elemente unde cifrele sunt finalizate şi putem să le comunicăm fără riscul de a fi obligat să revenim asupra lor. În patru luni din anul 2018 s-au realizat investiţii în valoare de 5,9 miliarde de lei. Prin comparaţie cu anul precedent, înseamnă o diferenţă de la simplu la dublu, de la 2,9 miliarde la 5,9 înseamnă, aritmetic, o creştere de sută la sută.

Următorul slide ne prezintă situaţia deficitului. Eu aş vrea să-l analizăm împreună cu cifra de investiţii realizate, pentru că, ştim cu toţii, există o regulă de aur, aş putea să spun, în gestiunea bugetului ca atunci când se realizează deficite, deficitul să finanţeze investiţiile. În momentul în care se creează un decalaj între nivelul deficitului sau investiţiile devin ca nivel sub nivelul realizat de investiţii, atunci apare un pericol. Pe primele patru ale anului 2018 observăm că aceste cifre sunt sensibil egale sau, altfel spus, deficitul realizat în proporţie de 98% a fost utilizat pentru finanţarea investiţiilor. Am prezentat mai devreme câteva cifre care caracterizează performanţa ANAF-ului, acum aş vrea să vorbesc despre sume care nu sunt colectate de ANAF şi mă refer la capitolul "Sume primite de la Uniunea Europeană". În primele patru luni România a încasat 5 miliarde de lei. Dacă ne raportăm la acelaşi interval al anului trecut, înseamnă o creştere de 28%. Dacă privim pe următorul slide evoluţia din 2013 până în 2017 inclusiv, deci ultima execuţie anuală, îmi pare rău, dar nu observăm că singurul an în care sumele încasate, primite de la Uniunea Europeană au înregistrat niveluri foarte scăzute este anul 2016. Anul 2017 s-a situat ca nivel de performanţă la nivelul anului 2015, mai mult sau mai puţin, 17,4 versus 17,1 - 2017 - miliarde lei.

La capitolul cheltuieli de personal aici, nu știu, cum ar trebui să prezint lucrurile pentru ca în societatea românească să fim înțeleși corect. Sunt zile când mi se spune că am greșit că nu am crescut salariile, a doua zi ni se spune că am greşit că le-am crescut. Eu cred că astfel de afirmaţii nu sunt obiective, nu au în spate cifre corecte şi de aceea eu vreau să vă spun că în 2018 faţă de 2017, pe primele patru luni, cheltuielile de personal au crescut cu 20%, aşa cum ne-am angajat în programul de guvernare. Ne amintim că şi în 2017 a fost o creştere la fel de 20%, conform angajamentului, conform celor asumate de către guvern pentru primul an, al doilea an iată că se înscrie în acest grafic, creştere de 20%, de la 21,8 miliarde lei pe patru luni la 26,3 miliarde lei pe patru luni în 2018.

Şi aş vrea să închei cu ultimul slide, care dă răspuns la una din îngrijorările care au circulat în agenda publică din ultimele luni de zile. Este vorba despre situaţia Pilonului II de Pensii. Atunci când s-a recalculat cota de transfer către Pilonul II spuneam că este o operaţiune aritmetică şi recalcularea de cotă nu va avea ca efect reducerea sumelor transferate către Pilonului II. Astăzi, când singurele cifre pe care le avem pentru 2018 reprezintă transferul din luna ianuarie 2018, comparând transferul din luna ianuarie 2018 cu ianuarie 2017, observăm că de la bugetul de stat au plecat spre  Pilonului II de Pensii, cel administrat privat, 100 de milioane de lei în plus - ianuarie 2018 faţă de ianuarie 2017 -, deci o creştere cu 19,7%.

Îmi exprim speranța că aceste cifre prezentate vor fi preluate de dumneavoastră corect, vor fi diseminate corect şi ele vor da un nivel, un sistem de referinţă pentru dezbaterile publice ce vor urma în legătură cu execuția bugetară, cu performanța guvernului şi cu performanţa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei