Actualitate

Marți, 15 Mai

Declarații susținute de vicepremierul Viorel Ștefan privind starea economiei românești pe trimestrul I 2018

Fișiere atașate

Galerie foto

[Check against delivery]

 

Viorel Ştefan: Bună seara, mă bucur să ne revedem! Având în vedere interesul deosebit manifestat în spațiul public față de evoluțiile economice din România şi mai ales ținând cont de faptul că uneori se vehiculează multe date inexacte, distorsionate, intrepretate incorect, am apreciat că este de datoria guvernului să prezinte datele economice oficiale, astfel încât toată lumea să se poată raporta la date exacte. Asă cum ştiţi, astăzi Eurostat-ul a făcut publice datele semnal în legătură cu creşterea economică în statele membre din UE pentru primul trimestru al anului 2018. Aveţi în faţa dumneavoastră acest grafic din care rezultă că România, cu o creştere de 4,2%, are a cincea cea mai mare creştere dintre cele 28 de state membre ale UE. Ca şi anul trecut, creşterea se situează la un nivel dublu față de media. Observaţi - 2,4 media, 4,2 creşterea înregistrată de economia românească. Aşa cum a spus şi Comisia Europeană, avem o creştere economică robustă, iar ritmul de creştere este la nivelul potenţialului estimat de Comisie pentru acest an. Aş putea să mai spun că rezultatele din primul trimestru sunt mai puţin relevante, pentru că nu au o contribuţie decât de 19%, dacă ne raportăm la întregul an. În al doilea rând, trebuie să observăm că de regulă primul trimestru este influenţat de condiţii incerte într-o măsură mai mare decât celelalte trimestre din cursul anului. Pe următorul slide aş vrea să privim împreună valorile înregistrate în cifre absolute, şi prezentăm un grafic cu evoluţiile pe ultimii patru ani, deci trimestrele I din ultimii patru ani. Şi observăm că în 2016, anul guvernării tehnocrate, PIB-ul nominal a avut cea mai slabă evoluţie de după anul 2010, deci după criză, acesta crescând cu doar 4,4% faţă de primul trimestru din 2015, la un nivel de 146 de miliarde de lei, o creştere faţă de 2015 de doar 6 miliarde de lei. În 2017, creşterea valorii nominale a PIB-ului pe primul trimestru a fost de 12,3%, observându-se o dinamică triplă faţă de anul precendent, raportat la anul 2015, deci 2016 faţă de 2015 o creştere de 6 miliarde de lei, 2017 raportat la 2016 o creştere cu 18 miliarde de lei. Această dinamică a provenit în special din prestaţia economică foarte slabă în 2016 şi ca urmare a unor rezultate a aplicării unor măsuri din programul de guvernare încă din trimestrul I al anului 2017, ceea ce explică creşterea spectaculoasă cu 18 miliarde de la 2016 în 2017, raportându-ne la primul trimestru al anului. În 2018, dinamica PIB-ului nominal pe trimestrul I a fost de 7,5%, deci cu precizarea că deflatorul pentru 2018 este de 3,4, deci pe diferenţă ajungem la aproximativ 4,2, ceea ce indică Eurostat-ul astăzi. Iar comparată cu dinamica primului trimestru din 2016, a fost de 20,9%, ceea ce reprezintă o cincime, care în doi ani este, trebuie să recunoaştem, cu adevărat un rezultat remarcabil. Este anul în care creşterea economică îşi va schimba motoarele, deci în 2018 ne dorim ca motorul principal să îl reprezinte investiţiile. De aceea, vreau să vă prezint evoluţiile din domeniul industrial. Cifra de afaceri în industrie a crescut în 2017 faţă de 2016 cu 11,7%, iar în 2018 trimestrul I, faţă de trimestrul I 2017, cu 13,7%. Aceasta indică o consolidare în zona industrială, ceea ce creează premisele unei creşteri robuste, sustenabile. Ceea ce este foarte încurajator, aş vrea să ne uităm pe următorul slide, este faptul că în industrie comenzile sunt în creştere. Dacă în trimestrul I 2016 volumul comenzilor a crescut cu doar 4,1%, în trimestrul I 2017 cu 12,9%, iată că trimestrul I din 2018 indică un volum al comenzilor în creştere cu 15,8%, ceea ce creează premisele unei evoluții pe trend crescător în următoarele trimestre din acest an. Vorbim despre raportul Exporturi/Importuri. Următorul slide ne indică o reducere semnificativă a decalajului dintre importuri şi exporturi. De la un nivel dublu al creşterii importurilor faţă de creşterea exporturilor, şi ne uităm pe cifrele din 2016, când importurile au fost în creştere cu 7,2% în trimestrul I, iar exporturile cu doar 3,6, în 2018, trimestrul I ne indică o creştere a importurilor cu 10,8%, iar exporturile cu 9,8%, ţinta noastră fiind aceea ca la nivelul anului 2020 să trecem pe excedent. Deci, trendul este încurajator, sunt premise reale, care vor determina o astfel de evoluţie. Pe următorul slide aş vrea să vă arăt câteva cifre care se referă la modul în care mediul de afaceri, buisiness-ul confirmă sentimentul de credibilitate faţă de actul de guvernare. Iată că investiţiile străine directe, dacă ne comparăm cu primul trimestru din anul 2016, au crescut la finalul trimestrului I al lui 2018 cu 57%, deci de la 0,88 miliarde de euro la 1,380 de milioane de euro, bineînțeles cu un nivel în 2017 de 1,140 de milioane de euro, deci pe trend crescător. Următorul slide ne arată câteva cifre foarte importante şi care explică raţiunea pentru care guvernul PSD-ALDE a adoptat măsura de transfer a contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat şi care este efectul. În acest grafic se vede cel mai bine principalul beneficiu al măsurii fiscale. Deficitul la fondul de pensii s-a redus la mai puţin de jumătate faţă de anul 2016. Ca urmare, rămân mai mulţi bani la bugetul de stat, bani care vor finanţa investiţii şi alte cheltuieli bugetare necesare bunei funcţionări a serviciilor publice. Deci, suma care se transferă de la bugetul de stat către bugetul Asigurărilor Sociale de Stat a scăzut cu 56,4%. Indică foarte sintetic raţiunea pentru care s-a făcut acea modificare prin Ordonanţa 79 privind transferul contribuţiilor. Prezentul slide ne arată de fapt o chestiune care ţine de comportamentul unui guvern social-democrat. Vorbim de protecţie socială în multe feluri, dar iată că noi apreciem că cea mai bună formă de protecţie socială rămâne asigurarea unui loc de muncă stabil şi bine plătit. De la venirea la guvernare a coaliţiei PSD - ALDE, am reuşit să reducem cu 92 de mii numărul şomerilor din România, deci am luat ca referinţă finalul anului 2016- decembrie 2016-, şi l-am comparat cu situaţia de la sfârşitul Ttrimestrului 1, 2018. Cifrele oficiale arată că România are cu 92 de mii mai puţini şomeri, și aceasta pe fondul creşterii veniturilor de natură salarială. Şi aici, pentru a elimina orice altfel de speculaţii, prezentăm în premieră, prin raportare la moneda euro. Deci, în acest fel, dorim să eliminăm orice influenţă a riscului valutar referitoare la dinamica salariilor şi pensiilor din România şi, de asemenea, astfel se poate asigura o comparaţie exactă între diferite perioade de timp, dar, şi bineînţeles, faţă de alte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, în perspectiva aderării României la moneda europeană, Guvernul doreşte să contribuie şi pe această cale la educaţia financiară extrem de necesară pentru perioada de după adoptarea monedei euro. 1,7 milioane de români, atât din sectorul public, dar şi din cel privat, au beneficiat de creşterea cu 22% a salariului minim net pe economie, şi aceasta cu exprimare în moneda europeană Euro; faţă de decembrie 2016, când salariul minim net era de 205 euro, astăzi, deci la sfârşitul Trimestrului 1, 2018, salariul este de 250 de euro. Cât priveşte evoluţia pensiei minime, peste 1,1 milioane persoane au beneficiat de creştere cu aproape 26% a pensiei minime garantate şi aceasta exprimată, de asemenea, în moneda europeană. De la 89 de euro, în decembrie 2016, la 112 euro, în martie 2018, adică o creştere cu 25,8%. Despre salariul mediu net, am promis măsuri care vor transfera efectele creşterii economice şi în buzunarul românilor. Astfel, salariul mediu net, deci ceea ce încasează în mână un salariat în România, în medie, a crescut, de asemenea cu exprimare în euro, cu 11,5%, referindu-ne la finalul trimestrului 1, 2018, faţă de decembrie 2016, când am preluat guvernarea. Adică, de la 521 de euro la 581 de euro salariul mediu net. Pensia medie a crescut cu 12,1% în acelaşi interval de timp, de la momentul preluării guvernării, iar de la jumătatea acestui an va mai creşte cu încă 10%. Asta înseamnă că vom ajunge la o creştere de peste 20% faţă de momentul începerii guvernării. Deci, decembrie 2016 - 206 euro, martie 2018 - 231 de euro. 
Dar haideţi să vedem ce spune Eurostat în legătură cu evoluţia calităţii vieţii în România. Eurostat indică faptul că angajamentul nostru asumat în campania electorală şi prin programul de guvernare de a avea mai mulţi români în clasa de mijloc este un angajament şi un obiectiv constant al acestei guvernări. După cum se poate vedea, faţă de anul 2016 sunt peste 695.000 de români care au ieşit din zona de sărăcie. Vă rog să observaţi evoluţia dată în intervalul 2015-2016, numărul de persoane aflate în sărăcie şi risc de excluziune socială a crescut de la 7,435 de milioane la 7,694 de milioane. La final de 2017, numărul acestor persoane a scăzut la 6,999 de milioane. Sunt cifrele Eurostat. 
De asemenea, ultimul slide pe care vi-l prezint este tot comunicat de Eurostat şi se referă la categoria de persoane cea mai defavorizată, care, în definirea Eurostat, înseamnă persoane aflate în deprivare materială severă. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că aceste persoane nu pot avea mijloacele necesare pentru cel puţin patru din următoarele necesităţi: plata facturilor la timp, asigurarea unui nivel de încălzire adecvat în locuinţă, o masă cu carne în mod regulat, o săptămână de vacanţă departe de casă pe an, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină şi capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute. Deci numărul acestor persoane a crescut din 2015, de la 4,520 milioane, la 4,707 milioane în 2016 şi a scăzut de la 4,707 milioane la 3,831 în 2017.
Îmi exprim speranţa că aceste cifre vor fi preluate ca atare, vor fi diseminate şi ele vor sta la baza analizelor, a comentariilor, a evaluărilor, a aprecierilor tuturor celor interesaţi. 
Vă multumesc.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei