Actualitate

Marți, 03 Aprilie

Declaraţiile susținute de premierul Viorica Dăncilă cu prilejul participării la ”Ora Prim-ministrului” în plenul Camerei Deputaților

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Viorica Dăncilă: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă mulţumesc pentru invitaţia de a da detalii despre creşterea economică record din anul 2017 şi de a vă arăta felul în care a fost ea utilizată în  mod public, prin intermediul bugetului, în folosul cetăţenilor şi al sectorului privat.
Daţi-mi voie, înainte de a trece la explicaţiile concrete, bazate pe cifrele oficiale, să subliniez importanţa pe care eu personal, dar şi colegii mei din Guvern, o arătăm Parlamentului. Aşa cum afirmam şi cu ocazia învestiturii, suntem prezenţi în Parlament ori de câte ori suntem solicitaţi şi răspundem cu responsabilitate şi deschidere la întrebările şi interpelările senatorilor şi deputaţilor. Invitaţia dumneavoastră este deosebit de importantă şi utilă. Am dispus, ca urmare, să se efectueze analize economice detaliate, pentru a vă putea răspunde cât mai argumentat la întrebarea adresată. Mi s-a cerut să explic românilor cum au fost cheltuiţi banii din creşterea economică. Sunt convinsă că în calitate de reprezentanţi ai românilor, veţi folosi aceste explicaţii în dezbaterile publice, astfel încât activitatea Executivului să fie cât mai bine înţeleasă. Ţin să subliniez, totodată, că pentru mine, ca prim-ministru, criticile aduse Guvernului de către opoziţia parlamentară şi, în mod special, de către Partidul Naţional Liberal, reprezintă un element foarte important în evaluarea activităţii Guvernului. Nu ne considerăm infailibili. Aceste critici sunt absolut necesare pentru noi, ba chiar vreau să adaug că la baza unei vieţi politici, a unei vieţi publice sănătoase, este raportul dintre guvernare şi opoziţie. Pe această bază trebuie să construim democraţia românească şi nu pe conflicte interinstituţionale, care afectează activitatea democratică a instituţiilor publice.
Doamnelor şi domnilor deputaţi, România a înregistrat în 2017 o creştere economică record de 7%, însemnând un Produs Intern Brut de 856,4 miliarde lei. Altfel spus, în 2017, valoarea adăugată în economie a fost de 94 miliarde lei, sumă aproape dublă faţă de cea din anul 2016, de 49,7 miliarde lei. La aceasta se adaugă 11,8 miliarde lei resurse provenite din import. Cele mai multe sunt bunuri intermediare pentru producţia industrială şi bunuri de capital. Prin urmare, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, pentru anul 2017, în ansamblul economiei naţionale, banii din creşterea economică utilizaţi pentru consum şi investiţii au fost în sumă de 105,8 miliarde lei. Aceşti bani au două modalităţi clare de utilizare: prin intermediul bugetului naţional, conform politicilor şi activităţii guvernamentale, şi direct de către sectorul privat. Indiferent de modalitatea de utilizare în economie a Produsului Intern Brut, prin intermediul bugetului naţional sau de sectorul privat, două sunt destinaţiile principale, care determină creşterea economică, consumul populaţiei şi investiţiile. În ansamblul economiei, datele macroeconomice arată că din cele 105,8 miliarde lei, 57,5 miliarde lei au reprezentat cheltuielile pentru consum ale populaţiei, care au fost cu 20 miliarde lei peste cele din anul 2016, 19,5 miliarde lei s-au utilizat pentru investiţii, cea mai mare sumă suplimentară de după criză alocată pentru investiţii, 10,6 miliarde lei s-au consumat în administraţia publică, respectiv pentru servicii publice generale, funcţionarea administraţiei publice, pentru apărarea naţională şi menţinerea ordinii publice.
Şi să nu uităm că în anul 2017, s-a alocat 2% din PIB pentru apărare, România fiind una din puţinele ţări membre ale UE care se poate mândri cu îndeplinirea acestui angajament. 6.9 miliarde lei au fost cheltuite pentru sănătatea şi educaţia cetăţenilor. 11 ,3 miliarde lei au reprezentat acumularea de capital a sectorului privat, sub forma stocurilor de materii prime şi echipamente pentru investiţii, ceea ce practic înseamnă încrederea întreprinzărilor că în 2018 îşi vor dezvolta afacerile şi că economia românească le oferă oportunităţi noi de investiţii. Din cele 94 miliarde lei, PIB creat suplimentar, s-au colectat ca venituri bugetare în plus faţă de anul 2016, deci venituri bugetare provenite din creşterea economică, 27,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă circa 30%. Pentru înţelegere, precizăm că în anul 2015, veniturile bugetare au fost în sumă de 233,8 miliarde lei. În anul 2016, 223,9 miliarde lei şi în anul 2017, de 251,8 miliarde lei. Datorită rezultatelor mai bune în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, în anul 2017, cheltuielile bugetare au fost cu 34 miliarde lei mai mari decât în anul 2016. Creşterea economică a oferit un spaţiu suplimentar astfel încât în condiţiile unei ponderi a deficitului în PIB de 2,88% să se cheltuie peste veniturile colectate cu 6 miliarde lei mai mult decât în anul 2016. Răspunsul meu face referire la modul în care au fost utilizate cele 34 miliarde lei. Această sumă, ca de altfel întreg bugetul, s-a utilizat cu maximă responsabilitate şi în concordanţă cu prevederile din programul de guvernare al coaliţiei. Maximă responsabilitate este arătată şi de faptul că în anul 2017, pentru prima dată după foarte mulţi ani, s-a reuşit reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Chiar dacă valoarea reducerii, respectiv 300 milioane lei pare mică, să nu uităm că niciodată în România nu s-a putut pune în practică o astfel de raţionalizare a cheltuielilor de funcţionare. O a doua dovadă de responsabilitate este că am reorientat creşterea economică pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, fără a afecta echilibrul bugetar. Prin măsurile sociale aplicate în 2017, nu numai că nu s-a depăşit ţinta de deficit bugetar asumată, dar am reuşit cu adevărat să demonstrăm că noul nostru model de dezvoltare, bazat pe bunăstare şi investiţii, este viabil şi pe deplin realist. Datele oficiale, deja cunoscute, arată că se poate regăsi creşterea economică, în buzunarele românilor, fără a afecta investiţiile. În anul 2017, câştigul salariului mediu brut pe total economie a crescut cu 14,8%, faţă de anul 2016. Această evoluţie s-a datorat majorării câştigului salarial mediu brut din sectorul bugetar cu 24,6% şi a câştigului salarial din sectorul concurenţial, cu 12,2%. În sectorul bugetar, majorările efective sunt apropiate de prevederile legale 30,2% în educaţie şi sănătate şi asistenţă socială - 17,5% în învăţământ, 25,6 în administraţie publică.
Dacă ne referim la ceea ce au primit salariaţii în mână, câştigul salarial mediu net în economie s-a majorat cu 14,2%, respectiv cu 23,5% în sectorul bugetar şi cu 11,8% în sectorul privat.
Datorită măsurilor de majorare a pensiei minime și a punctului de pensie, pensia minimă de asigurări sociale s-a majorat în anul 2017 cu 12,6%, ajungând la 1069 lei pe lună. În decembrie 2017, pensia de asigurări sociale a ajuns la 1132 de lei, respectiv, cu 18% peste nivelul de la sfârșitul anului 2016, când era de 959 de lei. Inflația medie în anul 2017 a fost de numai 1,34%, ceea ce a făcut ca majorările de salarii și pensii să se reflecte aproape în totalitate în creșterea puterii de cumpărare. În termeni reali, pe total economie, creșterea câștigului salarial a fost de 12,7%. Câștigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creștere de 21,9%, iar în sectorul concurențial, de 10,3%. În cazul pensionarilor, puterea de cumpărare a pensiei medii a fost, în anul 2017, de 11%. Vă readuc în atenție - pentru că am văzut că au fost uitate - măsurile pe care le-am întreprins în anul 2017. Vă reamintesc că unii specialiști - cu ghilimelele de rigoare - spuneau că aceste măsuri vor face să explodeze deficitul bugetar. Creșterea salariului minim la 1450 lei, creșterea cu 20% a salariilor din administrația publică locală, creșterea cu 50% a salariilor actorilor și artiștilor, eliminarea plafonului plății CAS și CASS, creşterea punctului de pensie la 1000 lei, eliminarea plăţii CASS pentru pensionari, eliminarea impozitului pe venit între 1050 şi 2000 lei, gratuitate pentru studenţi la călătoriile pe căile ferate, creşterea alocării pe student de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună, deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale, reducerea cotei TVA de la 20% la 19%, creşterea salariilor în educaţie şi sănătate, creşterea veniturilor lunare pentru a asigura asistenţii persoanelor cu handicap la 1450 lei, creşterea indemnizaţiei lunare minime pentru concediul de creştere a copilului de la 1032 lei la 1232 lei, creşterea stimulentului de inserţie de la 531 lei la 616 lei, creşterea pensiei minime la 520 lei. Sunt foarte multe lucruri de spus. Ştiu că timpul alocat este scurt şi cred că aş putea să vorbesc o oră sau două. Esenţial este să înţelegem ceea ce s-a făcut pentru oameni, să renunţăm la discursul politic şi să ne gândim dacă acest lucru aduce un plus de imagine sau face bine României sau românilor.
Doamnelor şi domnilor deputaţi, programul de guvernare al Partidului Social Democrat a avut parte de la început de o respingere automată din partea adversarilor partidului pe care îl reprezint. Acesta este adevărul. În cursul anului 2017, adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist pentru a contesta acest program care vă spun foarte sincer, nu a făcut bine României. Este nevoie de mai multă responsabilitate atunci când aceste mesaje sunt exportate în afara ţării, cui folosesc? Românilor, României? În niciun caz! Deci, deşi în decursul timpului au existat divergenţe majore între politicile economice ale PSD şi ale PNL, niciodată până acum nu s-a ajuns la o asemenea radicalizare a discursului public. Creşterea economică din 2017 şi modul responsabil în care Guvernul PSD a folosit-o, au demonstrat viabilitatea programului de guvernare al PSD şi capacitatea PSD-ALDE de a realiza o bună guvernare. Scenariile alarmante nu s-au adeverit. Dimpotrivă, România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa şi chiar din lume, iar aceast creştere se simte acum în buzunarele românilor. Încă de la preluarea mandatului mi-am arătat disponibilitatea şi deschiderea la dialog. Este singura modalitate în care România poate merge înainte. Ura, dezbinarea, exportarea acestor discursuri politicianiste în afara ţării nu vor aduce nimic bun. Vă spun acest lucru având credinţa că opoziţia reprezintă un element extrem de important în reglarea actului de guvernare. Vă spun acest lucru şi în speranţa că în anul centenar vom reuşi ceea ce nu am reuşit în 2017, anume, să refacem dialogul politic şi să construim fiecare cu rolul său, dar fiind totuşi împreună, o bună guvernare pentru România şi pentru românii de pretutindeni. Vă mulţumesc!


***


Viorica Dăncilă: Vă mulţumesc pentru posibilitatea de a le spune românilor adevărul. Eu înţeleg discursul politic, dar n-am să înţeleg niciodată negarea realităţii. Răspund punctual. Răspuns pentru doamna Cosette Chichirău. Mulţumesc pentru întrebări. Cheltuieli de personal sunt cu 19% mai mari. M-aţi întrebat, doamna deputat. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul bugetar s-au majorat cu 19% faţă de 2017, adică 1,2 milioane de familii au venituri mai mari.
Ne-aţi vorbit de declaraţia 600 care ţine românii la cozi. Din 7 declaraţii care trebuiau depuse până de curând de cei cu activităţi independente, s-a ajuns la o singură declaraţie care se poate depune şi online fără să mai fie nevoie să stăm la cozi. Referitor la problemele de infrastructură, problema este reală, şi tocmai de aceea în cursul următoarei săptămâni vom restructura monitorizarea şi coordonarea investiţiilor strategice prin înfiinţarea unei unităţi centralizate.
Domnule Robert Sighiartău, gradul de absorbţie al fondurilor europene este de 1% - aţi spus dumneavoastră. Două precizări: la sfârşitul anului 2017, nu au fost dezangajări de fonduri europene pentru niciun program operaţional, iar în primul trimestru al anului 2018, s-a primit de la UE o sumă de 3,1 miliarde euro, ducând gradul de absorbţie la peste 12%. Ne-am propus ca până la sfârşitul anului 2018, un grad de absorbţie de 25% şi vă asigur că o să îl atingem.
Eu credeam că putem da dovadă de seriozitate, în această instituţie de la care oamenii aşteaptă lucruri serioase şi nu ironii sau lucruri urâte.
Doamna Raluca Turcan. A scăzut puterea de cumpărare. Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din România a crescut în 2017 cu 12,7%, în cazul salariilor şi cu 10,3% la pensia medie. Sunt cele mai creşteri de putere de cumpărare în cadrul UE.
M-aţi întrebat dacă sunt bani, de la 1 aprilie, să plătim salariile profesorilor. Avem bani atât pentru plata salariilor profesorilor mărite cu 20%, precum şi pentru plata salariilor medicilor mărite cu procente între 75 şi 125%, dar şi pentru plata a 1,2 milioane de vouchere de vacanţă, în valoare de 1450 de lei pentru fiecare angajat din sistemul public.
Care este nivelul stocurilor de imunoglobulină - ca să vă răspund şi la această întrebare? Avem 3500 de fiole în prezent. Care este stadiul achiziţiilor de echipamente pentru spitale? Au fost contractate 13 computere-tomograf şi 24 aparate RMN. M-aţi întrebat de autostrada Bucureşti-Piteşti, stadiul autostrăzii Sibiu... Da, vreau să vă răspund punctual şi de aceea sunt foarte atentă. Stadiul autostrăzii Sibiu-Piteşti: secţiunile 1 şi 5 ale autostrăzii se află în evaluare, iar la începutul lunii mai se vor anunţa câştigătorii acestor licitaţii. Secţiunile 2,3,4 vor fi scoase la licitaţie după data de 18 iunie şi se va obţine acordul de mediu. Ce măsuri pentru infrastructura critică? Până la sfârşitul acestei luni, vom adopta o lege a parteneriatului public-privat şi un nou pachet legislativ privind achiziţiile publice şi considerăm că acest lucru este benefic şi este aşteptat de mulţi români. Ce se va întâmpla cu pilonul II de pensii? Acesta va exista în continuare, iar începând de anul viitor, vom propune un pachet prin care să ne asigurăm că nicio pensie nu va scădea pentru cei care optează şi pentru o contribuţie privată la pensie.
Ce se va întâmpla cu banii pentru autorităţile publice locale? Începând de anul viitor, 100% din impozitul pe venit va merge către administraţiile publice locale. M-aţi întrebat ce se întâmplă cu numărul locurilor de muncă. Numărul de locuri de muncă nu s-a redus. Numai în ianuarie faţă de decembrie s-au creat, conform Institutului Naţional de Statistică, 38 de mii de locuri de muncă. Mi-aţi spus: numiţi un român căruia i-au crescut veniturile în acest Paşte faţă de Paştele trecut. Uitaţi-vă în fluturaşul de salariu, doamna Raluca Turcan. Am ascultat cu foarte multă atenţie şi am răspuns cu foarte multă seriozitate. Am încercat să răspund punctual fiecărei întrebări, tocmai a arăta respectul pentru Parlament şi pentru deputaţi şi senatori. Sper ca de acum încolo să putem să avem un respect reciproc, să nu folosim cuvinte care nu fac cinste acestei tribune. Eu vă asigur că încă ţin la o bună cooperare, sunt deschisă cooperării şi dincolo de critici, aştept proiecte de la dumneavoastră, care să fie salutate de către guvernare, dar mai ales de către români. Vă mulţumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei