Actualitate

Luni, 09 Mai

Discursul premierului Dacian Cioloș la “Ora premierului”, cu tema “Problemele din sistemul de educație”

Galerie foto

[Check against delivery]

Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru această oportunitate de a avea o discuţie, o dezbatere legată de educaţie şi de importanţa educaţiei. Domnul deputat Nicolăescu a subliniat, în principal, două puncte pe care o să le ating în intervenţia mea, dar daţi-mi voie să profit de această oportunitate pentru a vă prezenta mai în sinteză şi alte teme legate de educaţie, care au fost abordate şi sunt abordate de acest guvern.
Educaţia a fost mereu declarată o prioritate de guvernare. Reforme succesive au fost iniţiate fără să fie finalizate de la un guvern la altul, iar atunci când s-a fixat un cadru reglementar stabil, cum a fost Legea 1/2011, el a fost ulterior alterat de modificări repetate sau pur şi simplu neaplicate. Aceste experimente succesive şi-au lăsat amprenta pe conţinutul şi coerenţa sistemului românesc de învăţământ. Ca şi alte domenii, şi învăţământul a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele şcolare judeţene sau la conducerea unor unităţi de învăţământ. Fără să-şi fi propus la începutul mandatului încă o reformă a sistemului, acest guvern a abordat ca o prioritate o serie de probleme importante de implementare care blocau sau afectau calitatea actului educaţional.
Voi începe cu învăţământul preuniversitar şi apoi câteva elemente legate de învăţământul superior. Ne-am aplecat încă de la începutul mandatului pe identificarea acelor prevederi legale care fie nu aveau norme clare de implementare, fie pur şi simplu nu erau respectate. Manualele şcolare, de exemplu, stipulate în legea educaţiei, nu erau până acum asigurate financiar pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a. Pentru prima dată în ultimii ani, începând din această toamnă, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a nu vor mai trebui să-şi plătească manualele. În scurt timp, după dezbaterea publică, va fi adoptat şi statutul elevilor care este deja prevăzut de lege, care să vină cu clarificări în privinţa drepturilor şi obligaţiilor acestora. Modificarea regulamentului naţional de organizare a învăţământului preuniversitar şi dezvoltarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar vor completa acest cadru. 
S-au asigurat normele necesare finanţării unităţilor de învăţământ particulare şi confesionale acreditate aşa cum o prevede legea. Principiul Legii educaţiei, potrivit căruia banii urmează elevul, este extrem de important şi, practic, începând cu acest an şcolar, statul susţine elevii în mod egal, indiferent de tipul şcolii la care aceştia merg. O altă zonă ignorată până acum, însă deosebit de importantă, o reprezintă finanţarea drepturilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă şi care urmează curriculum-ul şcolii de masă. Printr-o hotărâre de guvern care este deja în dezbatere publică, această problemă va fi şi ea rezolvată. 
Nu în ultimul rând, pentru a putea asigura o alocare eficientă a fondurilor, este necesar să avem o fundamentare clară a costurilor educaţiei. Perioada în care alocarea banilor se făcea din pixul unui ministru trebuie să ia sfârşit. De aceea, am iniţiat mecanismele necesare operaţionalizării Consiliului naţional de finanţare a învăţământului preuniversitar, structură care să vină cu o abordare fundamentată în calcularea costurilor educaţiei. Ministerul a lansat pentru prima oară în dezbatere publică planul-cadru pentru învăţământul gimnazial elaborat în urma unui profil al absolventului care fundamentează structura şi conţinutul curriculei. Credem că într-o curriculă bazată pe profilul educaţional al elevului, ce cunoştinţe dorim pentru elev la absolvire aceasta trebuie să stea la baza elaborării curriculei. În funcţie de acest profil, apoi, putem stabili şi numărul de ore şi conţinutul efectiv al curriculei. Ştim că sunt multe păreri şi viziuni în acest domeniu, de aceea dezbaterea este importantă şi sperăm într-una cât mai largă şi mai inclusivă pe acest subiect. Ministerul a finalizat deja şi lucrează în continuare la definitivarea unor strategii naţionale în domeniul educaţiei de care depind şi deblocarea fondurilor europene pentru învăţământ. Am mai auzit mult vorbindu-se în ultimele săptămâni despre ce nu face acest guvern pe această temă. Permiteţi-mi, deci, să remarc aici, ca în alte domenii, că am pornit de la o situaţie în care condiţionalitătile exante pentru fondurile europene, după cum ştiţi obligatorii pentru declanşarea utilizării fondurilor europene, nu erau îndeplinite la preluarea mandatului. Astfel, acum două săptămâni am adoptat strategia educaţiei şi formarii profesionale din România pentru perioada 2015-2020, strategie care va debloca fondurile care vizează formarea profesională din România. Pe 16 mai urmează să fie supus dezbaterii publice un document de poziţie privind învăţământul profesional dual, iar apoi, în a doua jumătate a lunii iunie, iar apoi, în a doua jumătate a lunii iunie, vom veni cu un pachet de acte normative care ar urma să pregătească operaţionalizarea acestui sistem de învăţământ reformat, începând cu toamna acestui an. Şi acest sistem de învăţământ profesional dual aduce şi o parte din răspuns la întrebarea pe care a ridicat-o dl. Nicolăescu legat de ce facem cu acei absolvenţi de liceu care nu au diplomă de bacalaureat şi doresc o orientare profesională mai clară. Voi face aici o paranteză importantă. Toţi investitorii din domeniul productiv care vor să vină în România ne spun că aşteptarea lor cea mai mare la acest moment, mai importantă chiar decât infrastructura rutieră e un sistem de învăţământ dual sau profesional, care să asigure o forţă de muncă calificată şi continuu adaptată la nevoile pieţii. E de aceea esenţial pentru dezvoltarea României ca acest nou cadru să fie implementat cât mai curând. El nu vizează doar strict învăţământul profesional dual, ci va asigura şi o nouă abordare în consilierea vocaţională a elevilor, chiar începând cu clasa a VII-a sau a VIII-a, care să-i ajute pe aceştia să facă alegeri vocaţionale de profesie în paralel cu o mai bună orientare şcolară şi în acest fel să evităm eşecul şcolar, de multe ori eşec şcolar chiar în pragul bacalaureatului. Noul cadru normativ va permite calificări profesionale care merg dincolo de nivelul trei sau, altfel spus, echivalentul clasei a IX-a plus un an şi jumătate, ducând formarea profesională şi duală spre nivelul IV, echivalent clasa a XII-a şi nivelul V sau formare profesională după liceu. 
Vorbeam la început de managementul şcolar şi depolitizare. Organizăm în această perioadă, într-un mod transparent, concursuri pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncţi şi directori ai Casei Corpului Didactic. Observăm că în unele judeţe nu se înscrie nimeni la concursuri, nici măcar cei interimari actuali. Prin procedura pe care o propunem în practică, aceşti interimari nu vor mai putea să-şi continue mandatul dacă nu se înscriu la concurs. Sperăm ca prin aceste concursuri să clarificăm şi să stabilizăm pe baze profesioniste şi managementul inspectoratelor. 
În ceea ce priveşte învăţământul superior, aş începe cu tema transparenţei în educaţie şi a managementului instituţional. Se lucrează la dezvoltarea integrată şi la integrarea sistemului informatic din educaţie şi cercetare. Pentru prima dată avem un registru matricol unic, registru care va face imposibilă emiterea în fals a unor diplome pentru persoane care primesc diplome, dar nu sunt înscrise la cursuri, aşa cum a mai fost cazul. Prin conectarea cu date din preuniversitar, vom putea totodată vedea, pe de o parte, întreg parcursul educaţional, sau altfel spus, trasabilitate transparentă, iar pe de altă parte putem debirocratiza o serie întreagă de proceduri, precum admiterea, multe date fiind preluate direct din sistem, fără a mai fi nevoie de adeverinţe. Posibila conectare cu bazele de date de la Ministerul Muncii ne va putea arăta mai apoi, pentru prima dată, şi gradul de angajabilitate a absolvenţilor din învăţământ superior. În ceea ce priveşte finanţarea învăţământului superior, pentru prima dată, cred, metodologiile de finanţare care iau în considerare şi performanţa universităţii sunt adoptate la începutul anului universitar şi nu la sfârşitul anului sau ex post, ca până acum.
Valeriu Zgonea: Dle prim-ministru, mă văd nevoit să vă rog frumos să încheiaţi. Aţi făcut zece minute deja.
Dacian Cioloş: O să rog doar câteva minute să-mi permiteţi, ca să pot să fac toată introducerea, chiar cu riscul de a scurta partea de intervenţie la sfârşit.
Valeriu Zgonea: Dacă liderii grupurilor parlamentare sunt de acord, pentru mine nu e o problemă.
Dacian Cioloş: Mulţumesc. În vederea dezvoltării instituţionale a universităţilor de stat, pentru prima oară metodologia specifică include posibilitatea finanţării unor proiecte instituţionale subsumate priorităţilor guvernamentale în 2016, acestea vizând atragerea şi susţinerea grupurilor dezavantajate, internaţionalizarea educaţiei şi transparenţa instituţională. În urma adoptării Legii bugetului de stat, bursele studenţilor au fost deja crescute cu 20%, urmând ca în viitorul apropiat ministerul să vină cu o reformă a sistemului de acordare a burselor în colaborare cu reprezentanţii  studenţilor. A fost susţinută autonomia universitară prin deblocarea, după o lungă perioadă de timp, a posibilităţii utilizării banilor din soldul universităţilor încă de la începutul acestui an, în vederea dezvoltării instituţionale. Astfel, universităţile pot să-şi utilizeze resursele pentru anumite investiţii, pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor din patrimoniu sau chiar pentru obţinerea unor avize de funcţionare. Se lucrează totodată pentru studenţi la renunţarea la tichetele de accelerat pentru călătoriile cu trenul, studiindu-se posibilitatea de a fi înlocuite cu un număr nelimitat de călătorii pe această categorie de trenuri, prin acest demers ducând şi la o reducere a procesului de birocraţie. 
Clarificarea cadrului normativ privind doctoratele din România: ştiţi că a fost o temă foarte sensibilă pentru societate. Pentru acest guvern nu e doar o problemă de credibilitate a şcolilor doctorale din România, ci e şi o chestiune de principiu, pentru că ţine de integritate, de onestitate şi de valori pe care noi le-am pus la baza programului de guvernare. Am emis în luna martie, după cum ştiţi, un pachet normativ care să organizeze un proces transparent, dar şi eficient de analiză a tezelor de doctorat bănuite de plagiat. În ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă care este acum pe masa dvs., a parlamentului, vă invit să susţineţi acest efort al guvernului de a eradica plagiatul şi de a restabili încrederea în valoarea studiilor doctorale din România. Codul studiilor universitare de doctorat a fost şi el schimbat prin hotărâre de guvern. Avem acum un nou regulament de organizare a CNATDCU şi o serie de softuri antiplagiat agreate şi obligatorii pentru universităţi. Totodată, Ministerul Educaţiei este în plin proces de selecţie a unor noi membri ai CNATDCU, pentru a asigura o structură care să fie credibilă, care să funcţioneze pe baze transparente şi, în primul rând, pe bază de profesionalism şi de competenţă. Ministerul Educaţiei va lansa totodată un proiect de evaluare şi acreditare a şcolilor doctorale din România, concomitent cu transparentizarea informaţiilor cu privire la şcolile doctorale. 
În acest an, educaţia poate şi trebuie să devină o temă centrală pe agenda publică alături de recredibilizarea sistemului de sănătate.
Ca şi guvern independent politic, noi putem să propunem soluţiile care ni se par din punct de vedere tehnic cele mai solide, dar apoi este necesară şi o asumare politică şi societală cât mai largă pentru ca reformele să treacă de testul timpului. Principiile de la care pornim şi care trebuie să rămână sunt acelea că învăţământul trebuie să fie pentru toţi, pe bază de calitate, materiale egale sau măcar comparabile între mediul rural şi mediul urban. Elevii şi părinţii trebuie să ştie ce rost are şcoala pentru viaţa lor de viitori profesionişti, cetăţeni, părinţi şi membri ai comunităţii. O şcoală bună se face cu educatori, învăţători şi profesori buni şi, în primul rând, cu o conducere competentă din punct de vedere managerial şi ferită de ingerinţe politice. Învăţământul superior trebuie să-şi întărească credibilitatea, iar diplomele şi doctoratele pe care le generează sunt puncte de pornire în acest proces. Legat de pregătirea pentru bacalaureat, pot să vă spun că în cursul lunii februarie au avut loc deja simulări cu rol reglator, pentru a verifica stadiul pregătirii elevilor, dar şi pentru a-i obişnui cu situaţia de examen. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ s-au realizat planuri de remediere, precum şi un program special de pregătire a elevilor în vederea susţinerii bacalaureatului. Programul s-a realizat în afara orelor de curs. Inspectoratele şcolare care au considerat necesar au decis şi organizarea unor simulări locale. La nivelul ministerului, s-au organizat centrele de examen şi centrele de evaluare şi au fost emise ordinele necesare organizării. Centrul naţional de evaluare şi examinare a publicat pe site-ul ministerului modele de subiecte şi se iau măsuri necesare şi pentru definitivarea variantelor de subiecte pentru examen. Ceea ce a fost propus aici ar presupune o schimbare a regulilor în timpul jocului şi nu cred că în felul acesta am contribuit la creşterea calităţii rezultatelor examenului de bacalaureat în acest an. Cred, pe de altă parte, că trebuie să cultivăm în primul rând exigenţa şi cred că această pregătire care se face pentru bacalaureat poate să ducă la rezultate mai bune. În ceea ce priveşte colegiile terţiale non-universitare, în anul 2015-2016 funcţionează deja, conform informaţiilor care mi-au fost transmise de la ARACIP, şase colegii terţiare, non-universitare şi am luat notă şi de propuneri care au fost făcute aici, legat de îmbunătăţirea sistemului de învăţământ pentru acei absolvenţi care au absolvit liceul dar nu au diplome de bacalaureat, care doresc o orientare profesională. Cred că acest sistem pe care îl avem în vedere, de dezvoltare a învăţământului profesional şi de mai bună orientare educaţională şi pofesională va aduce răspunsuri şi la aceste întrebări care au fost ridicate. Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Intervenţia premierului Dacian Cioloş în Parlamentul României, la ”Ora premierului”

[Check against delivery]

Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru această dezbatere. Voi încerca să trec în revistă succint întrebările pe care le-aţi pus sau temele pe care le-aţi ridicat şi să subliniez de la început, să mai spun încă o dată că nu este intenţia noastră să venim neapărat cu ordonanţe de urgenţă prin care să schimbăm în profunzime Legea educaţiei. Considerăm că, în mandatul scurt pe care îl avem la dispoziţie, aşa cum am spus şi în introducere, esenţial este să contribuim la implementarea unor prevederi care se află în lege, dar care, de când legea a fost adoptată și până acum, nu au fost implementate şi de care sistemul de educaţie are nevoie şi am menţionat în intervenţia mea mai multe astfel de lucruri pe care le-am făcut, care sunt în lucru şi pe care urmează să le facem.
Apropo de buget, aţi vorbit de cei 10% care sunt blocaţi de Ministerul Finanţe din ansamblul bugetului, nu doar din bugetul educaţiei. Vreau să vă spun că aceia nu sunt bani pierduţi de care sănătatea nu va beneficia, ci doar pe prima parte a anului, până la rectificare, până când vom vedea cum evoluează gradul de colectare, pentru că, vă reamintesc, anul acesta implementăm pentru prima dată noul Cod Fiscal, care vine cu anumite facilităţi fiscale şi care ar putea să aibă un impact asupra bugetului. Și atunci, pentru a putea controla deficitul bugetar, am prevăzut această regulă de 10% tampon, dar acești bani vor fi deblocaţi pentru educaţie, ca şi pentru celelalte domenii; am precizat deja că educaţia şi sănătatea sunt priorităţi pentru noi în acest an şi la rectificare, dacă va fi nevoie  în funcţie de disponibilităţile, de modul cum se cheltuie banii la un domeniu sau altul, este clar că educaţia şi sănătatea vor fi printre priorităţi de realocare. Deci, eu nu îmi pun problema de a tăia şi mai mult din ceea ce a fost deja decis de către dumneavoastră în Legea bugetului apobată pentru 2016.
Legat de oferta educaţională şi de corelarea cu nevoile pieţei, dincolo de ceea ce fac universităţile şi de modul în care provocăm mediul universitar să îşi folosească inclusiv autonomia universitară pentru o mai bună adaptare a ceea ce formează la nevoile pieţei, ceea ce v-am spus că intenţionăm să facem - şi aici nu este vorba doar de promisiuni sau de vorbe - am declanşat deja acest proces, această strategie pentru educaţie şi formare profesională şi duală; ea există deja, este adoptată de guvern. În urma acestei strategii, urmează să venim cu un plan concret de măsuri şi apoi cu legislaţia, în aşa fel încât, - şi acesta este un angajament al guvernului - până în toamna acestui an, să avem cadrul normativ şi instituţional,  pentru ca din toamna acestui an să avem primele structuri, instituţii de formare profesională, formare duală, funcţionale sau care să poată să fie funcţionale. Pot să vă spun că aici aşteptările sunt foarte mari şi din partea sectorului economic, care aşteaptă de mulţi ani de zile acest cadru normativ. Ne-am angajat să îl oferim.  Acest cadru normativ va contribui şi la o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la nevoile pieţei, pentru că va fi o legătură directă şi nemijlocită între sectorul economic, între sectorul productiv şi sistemul educaţional.
Pe de altă parte, sigur, este vorba şi de adaptarea ofertei educaţionale la nevoile pieţei, dar este vorba şi de orientarea profesională a tinerilor absolvenţi, din timp, spre domeniile în care ei au cea mai mare şansă de reuşită. Şi aici, v-am spus, prin modul în care vrem să abordăm această orientare vocaţională a elevilor, încă din clasa a VII-a şi a VIII-a, intenţionăm să contribuim cu aceste instrumente la această mai bună legătură dintre ce se face în sistemul educaţional şi ce se întâmplă pe piaţa muncii, în aşa fel încât să avem un procent de reuşită, de integrare în câmpul muncii cât mai ridicat.
Legat de specializările pe facultăţi, hotărârea de guvern este finalizată, din câte am înţeles, ea urmează să fie supusă dezbaterii publice şi apoi adoptată. Așadar, vom avea şi această decizie privind specializările pe facultăţi foarte repede.
Legat de sistemul de finanţare pe elev şi de o mai bună adaptare a finanţării la nevoi, vă spuneam că suntem în curs de a activa ceea ce prevede Legea educaţiei de mai mulţi ani de zile şi care până în acest an nu a fost activat şi creat -  acest Consiliu Naţional de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar -, care ar trebui să aibă tocmai acest rol: de a face studii, de a elabora indicatori prin care să putem orienta sursele financiare mai bine spre nevoile educaţionale şi aceste resurse financiare să nu fie orientate în mod subiectiv, cum se întâmpla de multe ori până acum.
Strategia pentru infrastructura educaţională, care este aşteptată de doi ani de zile pentru a putea utiliza fonduri europene din Programul Operaţional Regional, este acum, în sfârşit, în curs de finalizare, lucrăm la ea şi o vom finaliza şi o vom avea, în sfârşit, în cursul acestui an.
Legat de educaţie şi sănătate, vreau să vă spun că lucrăm la schimbarea sistemului de rezidenţiat. După discuţii pe care le-am avut cu conducerile universităţilor de medicină şi farmacie din ţară, ne gândim şi la un sistem de rezidenţiat mai bine adaptat, cum aţi spus şi dumneavoastră, la realităţile din ţară, la realităţile locale.  Lucrăm la ideea unei descentralizări a organizării rezidenţiatului în mai multe centre din ţară, în aşa fel încât medicii rezidenţi să poată să fie distribuiţi şi la spitalele locale; ne gândim chiar să punem în practică ideea, sugestia care vine din partea unor universităţi de medicină de a organiza chiar stagii de până la şase luni ale medicilor rezidenţi în anumite spitale locale.
Legat de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi de ceea ce aţi precizat legat de învăţământul în limbile minorităţilor, aici există, într-adevăr, legea, dar, pe de altă parte Guvernul, ministerul nu poate să intervină în autonomia universitară dincolo de ceea ce legea prevede.
În concluzie, vreau să vă spun că nu am vorbit doar de bune intenţii în ceea ce am spus astăzi, ci am vorbit de măsuri concrete, care au fost deja luate, şi altele pe care le avem în pregătire;  tot ceea ce v-am spus aici sunt angajamente pe care Guvernul şi le asumă ca până la sfârşitul mandatului sau până la sfârşitul acestui an să le finalizăm. Sunt lucruri care pot fi făcute, sunt lucruri care sunt aşteptate de sistemul educaţional, care, în cursul anilor trecuţi, de la adoptarea Legii educaţiei, nu au fost implementate şi pe care ne-am luat angajamentul să le facem şi să le implementăm.
Am mai vorbit şi de nevoia unei mai bune adaptări a curriculei la profilul absolventului pe care îl aşteptăm, la o mai bună adaptare a acesteia la ceea ce elevul, la ceea ce tânărul, copilul, poate să facă. Aici, credem şi vrem să venim cu propuneri şi în această direcţie. Este nevoie nu doar de o mai bună elaborare a curriculei, dar cred că trebuie să investim şi într-o altă abordare pedagogică, pentru că nu este suficient să avem pe hârtie un mai bun program educaţional, o mai bună curriculă, ci trebuie să avem şi profesori care să fie bine formaţi şi să aibă instrumentele pedagogice necesare pentru a aplica aceste metode noi. Aici, cred că mai sunt paşi de făcut într-o mai bună profesionalizare a formării pedagogice, poate chiar un master pedagogic la care ne gândim, pentru o mai bună rigoare în formarea celor care urmează să lucreze cu copiii.
Vă mulţumesc încă o dată pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a vorbi de educaţie şi vreau să vă asigur că ceea ce am spus aici şi angajamentele pe care ni le-am luat le vom duce la bun sfârşit. Mulţumesc!

 

Declarațiile premierului Dacian Cioloș la Parlament

[Check against delivery]

Dacian Cioloș: Nu i-am sugerat nimic. Am avut o discuție cu dânsul, în timpul week-end-ului, când am pregătit acea întâlnire la guvern, când am considerat că trebuie să intervenim, și rapid. Și astăzi, de dimineață am mai avut o discuție cu dânsul în care mi-a spus că a decis să se retragă.

Reporter: Dumneavoastră ați primit informările SRI privind problemele din spitalele românești?

Dacian Cioloș: Nu, nu am primit. Am avut o discuție cu domnul director Hellvig deja, în urmă cu câteva zile și mi-a promis că îmi va trimite în sinteză toate elementele pe care le au și am solicitat și sprijinul dânsului, într-adevăr.

Reporter: /…/ o serie de măsuri cu privire la problemele din sănătate?

Dacian Cioloș: Din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea ministerului Sănătății înțeleg că acele proceduri privind controlul biocidelor nu se definesc prin hotărâre de guvern, ci prin ordin de ministru. Am cerut secretarilor de stat din ministerul Sănătății, cu atât mai mult cu cât o să-mi asum, pentru următoarele zile, direct, și această responsabilitate la ministerul Sănătății, să vină într-adevăr, până miercuri, cu proiectul de ordin de ministru prin care să definim și acele proceduri pe biocide. Și am în vedere în zilele următoare, să vedem mai multe astfel de acte normative care pot fi decise imediat și care să completeze sau să clarifice cumva cadrul normativ pe aceste subiecte.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei