Actualitate

Miercuri, 04 Ianuarie

Discursul susţinut de prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu la învestirea în Parlament

Galerie foto

[Check against delivery]

Sorin Mihai Grindeanu: Domnule preşedinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Prea Fericirea Voastră, Înalt Prea Sfinţia Voastră, stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, domnilor preşedinţi ai Curţii Constituţionale şi ai Curţii de Conturi, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, domnule prim-viceguvernator, stimaţi invitaţi, vă mulţumesc pentru participarea la această şedinţă comună pentru dezbaterea programului de guvernare şi listei miniştrilor pentru Guvernul României.

Aş dori ca în deschidere să le mulţumesc celor care m-au propus în această funcţie şi care mi-au fost alături în alcătuirea echipei guvernamentale şi a programului de guvernare pe care le supun astăzi dezbaterii dvs.

Vreau să precizez, de asemenea, de la început, faptul că prima propunere a PSD pentru funcţia de prim-ministru, doamna Sevil Shhaideh, ar fi fost o variantă excelentă pentru conducerea guvernului şi e bine că dânsa va fi alături de mine în echipa viitorului executiv pe care o supun la vot astăzi, în Parlament. Salut în mod deosebit echilibrul domnului preşedinte Liviu Dragnea, care, în ultimele săptămâni, s-a comportat ca un adevărat om de stat punând interesul naţional mai presus de interesul său personal sau al partidului pe care îl conduce. S-a evitat astfel o criză politică foarte nocivă pentru ţara noastră, iar astăzi România poate avea un guvern care să înceapă imediat punerea în aplicare a programului votat de români la alegerile din 11 decembrie. Chiar în această seară, dacă vom primi votul dvs. de încredere, voi convoca prima şedinţă de guvern, astfel încât să devenim operaţionali în cel mai scurt timp.

Ca şi în alte şedinţe anterioare de învestire a Guvernului, subiectul principal al dezbaterilor din parlament este România şi modul în care noua echipă de guvernare îşi propune să conducă ţara în următorii patru ani. S-a vorbit în astfel de momente de felul în care ne dorim să arate România la finalul mandatului pe care Guvernul îl primeşte din partea Parlamentului. S-a vorbit despre România puternică, despre România prosperă sau despre România corectă, despre România fără birocraţie sau despre România eficientă. Eu vă propun astăzi însă o altă ţintă care, în opinia mea, le include pe toate celelalte menţionate anterior. Eu vă propun România normală. Vă propun şi îmi propun ca la finalul mandatului pe care mi-l încredinţaţi astăzi, dacă veţi vota în favoarea Guvernului, să avem o ţară normală în care oamenii să trăiască bine şi să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi de care se bucură marea majoritate a cetăţenilor europeni. Acesta cred eu că ar trebui să fie obiectivul principal al viitoarei guvernări. Îmi doresc o ţară normală, în care lucrurile să fie aşa cum e normal să fie. Îmi doresc o ţară în care anormalul să fie o excepţie, şi nu o regulă, cum pare a fi astăzi în foarte multe domenii de activitate. În opinia mea, primul semn de normalitate este ca politicienii aleşi în funcţii publice să respecte ceea ce au promis în timpul campaniei electorale şi să pună în practică toate măsurile pentru care au primit votul şi încrederea cetăţenilor. Aceasta este relaţia normală între cei aleşi şi cei care au ales. De aceea, în programul de guvernare pe care l-am supus atenţiei şi votului parlamentului veţi regăsi toate măsurile prezentate în timpul campaniei electorale de preşedintele PSD, dl. Liviu Dragnea. Aceste măsuri au fost votate de români şi e normal ca ele să se regăsească în programul de guvernare al partidelor care au obţinut majoritatea în noul Parlament. Este normal să existe o răspundere politică a partidelor câştigătoare în alegeri şi e la fel de normal ca această răspundere să se reflecte în programul de guvernare susţinut de aceste partide. Îmi doresc o Românie normală, în care creşterea economică să se regăsească în bunăstarea cetăţenilor ei. Scopul tuturor acţiunilor noastre, a celor aflaţi în serviciul public este bunăstarea celor care ne-au votat şi care plătesc taxe şi impozite. Într-o ţară normală, bunăstarea cetăţeanului trebuie să fie la baza oricărei decizii şi la capătul oricărui act de guvernare. Nu venim la guvernare pentru a face statistici frumoase pe hârtie, iar creşterea economică nu are nicio valoare dacă nu se regăseşte într-un fel sau altul în buzunarele românilor. Într-o ţară normală, Guvernul trebuie să urmărească salarii mari pentru cetăţenii săi, nu salarii mici în speranţa că astfel vor veni mai mulţi investitori străini. Într-o ţară normală, scopul guvernării e în primul rând bunăstarea propriilor cetăţeni şi abia apoi succesul investitorilor străini. Vrem investiţii străine în România, însă investiţii care să ofere locuri de muncă bine plătite pentru români. Investiţiile străine nu sunt un scop în sine, ci un mijloc prin care ne propunem un trai mai bun pentru români. Din acest motiv, în programul nostru am propus o schimbare radicală a viziunii economice în privinţa atragerii investitorilor străini. Vrem ca investitorii străini să găsească în România o forţă de muncă bine calificată, nu o forţă de muncă prost plătită. Vrem ca investitorii străini să găsească în România un cadru fiscal predictibil şi o fiscalitate redusă pe muncă, şi nu taxe foarte mari pe salarii foarte mici. Avem în program măsuri bune pentru oamenii de afaceri şi propunem un cadru fiscal prietenos şi predictibil pentru orice investitor. Ţinta noastră e ca în clasamentul statelor europene cu cele mai mici taxe pe muncă România să urce, de pe locul 21 în prezent, pe locul 6 la începutul anului viitor. Putem face acest lucru şi sunt convins că această măsură va aduce multe beneficii deopotrivă pentru angajaţi şi pentru angajatori. În acelaşi timp, însă, avem în vedere o creştere a salariului minim pe economie la 1.450 de lei în acest an şi până în 2020 la 1.750 de lei. Totodată, avem un pachet serios de măsuri care include reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă concomitent cu stimularea afacerilor, astfel încât să avem o creştere a salariului mediu pe economie de la 2.815 lei la 3.950 de lei în 2020. Într-o ţară normală, cei care au muncit o viaţă întreagă şi au contribuit la dezvoltarea economică au la bătrâneţe o pensie decentă. Prin urmare, dacă ne dorim o Românie normală, trebuie neapărat să creştem punctul de pensie, astfel încât acesta să ajungă în 2021 la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, respectiv 1.775 de lei, cu o primă creştere la 1.000 de lei în anul 2017. De asemenea, putem creşte veniturile populaţiei prin scăderea taxelor aferente acestor venituri. Un impozit mai mic pe câştigul obţinut înseamnă mai mulţi bani care ajung în buzunarul cetăţeanului. În acest sens, avem în vedere ca una din primele măsuri importante ale noului guvern să fie scutirea de impozit pentru toate veniturile mai mici de 2.000 de lei pe lună, indiferent dacă vorbim de pensii, salarii sau de venituri din activităţi independente. De asemenea, de la 1 ianuarie 2018 ne propunem ca impozitul pe veniturile mai mari de 2.000 de lei să scadă de la 16 la 10% din diferenţa care depăşeşte această sumă. Îmi doresc, de asemenea, o Românie normală în care tinerii să nu mai plece la muncă în străinătate pentru a câştiga un venit decent pentru familia lor. Îmi doresc ca tinerii absolvenţi să rămână şi să muncească aici, în România, să aibă un venit decent, să plătească aici contribuţii pentru pensionarii noştri, nu pentru cei străini, să susţină prin munca lor sistemul nostru de sănătate şi sistemul nostru de educaţie, nu pe cele aflate în alte state. Provin dintr-un judeţ de graniţă şi am colegi de generaţie care fie au plecat, fie încă se mai gândesc să plece la muncă în străinătate. Este un fenomen foarte grav, care afectează economia noastră şi destramă familiile de români. Stoparea acestui fenomen trebuie să fie o prioritate naţională. Vreau ca tinerii să rămână acasă, să poată fi alături şi să poată avea grijă de părinţii şi bunicii lor. România va fi o ţară normală când tinerii care ies de pe băncile şcolii vor găsi suficiente motive să rămână aici, când îşi vor găsi un loc de muncă bine plătit în ţară şi când statul îi va susţine să-şi întemeieze o familie aici în România. Acesta este motivul pentru care am cuprins în programul nostru de guvernare multe măsuri care au ca ţintă stoparea exodului tinerilor din România. Avem un program ambiţios pentru susţinerea înfiinţării a zece mii de firme pe an, astfel încât tinerii să poată să înceapă o afacere în România şi să ofere locuri de muncă altor tineri care termină o şcoală. Am inclus de asemenea în viziunea noastră de guvernare programe de ucenicie şi de stagii care să permită tinerilor să înveţe bine o meserie care să le asigure apoi un loc de muncă stabil şi bine plătit în România, iar dacă vom dezvolta o forţă de muncă bine calificată am convingerea că investitorii străini, dar şi cei români vor fi interesaţi să dezvolte afaceri în ţara noastră. Avem programe care să asigure tinerilor o tranziţie cât mai bună de la şcoală la piaţa muncii, cu stimulente acordate firmelor care îi angajează pe tinerii ucenici sau care transformă internshipul într-un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Tot pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară, am prevăzut programul "Primul salariu", care să acorde tinerilor absolvenţi de studii superioare garanţia unui salariu de încadrare de minimum 2.500 de lei, iar pentru tinerii rezidenţi care au absolvit o facultate de medicină vrem să le garantăm ca primul salariu să pornească de la 1.200 de euro şi zero impozit pe venit.

Stimaţi colegi, sunt convins că înţelegeţi foarte bine ce înseamnă o Românie normală, sunt convins că sunteţi de acord cu mine că într-o ţară normală cetăţenii nu stau la cozi interminabile pentru a plăti nenumărate taxe şi dări la stat. Nu, aşa ceva nu se întâmplă într-o ţară normală. Salut decizia Parlamentului de adoptare a legii eliminării celor 102 de taxe, care în opinia mea reprezintă cel mai amplu demers de reducere a birocraţiei din România, iar dacă vrem ca România să devină o ţară normală atunci trebuie să mergem mai departe şi să punem sistemul administrativ în slujba cetăţeanului, să forţăm autorităţile de stat să implementeze plata online a taxelor, astfel încât până la 1 ianuarie 2018 toate taxele care nu pot fi plătite online să fie automat desfiinţate.

În viziunea mea, o Românie normală înseamnă ca cetăţenii să aibă acces la servicii de sănătate normale şi civilizate în spitale normale şi curate. În programul de guvernare pe care vi l-am supus atenţiei am inclus numeroase măsuri pentru realizarea acestui obiectiv. Menţionez aici construcţia Spitalului republican "Carol Davila", unde românii să poată avea acces la servicii medicale de înaltă calitate. Am prevăzut, de asemenea, construcţia a opt spitale regionale cu o capacitate ridicată de diagnostic şi tratament, astfel încât în toate regiunile ţării românii să aibă acces la servicii spitaliceşti de bună calitate. Avem de asemenea în vedere dotarea spitalelor cu aparatură performantă. Într-o ţară normală, cetăţenii trebuie să aibă acces la medicamente, indiferent de afecţiune şi indiferent de costuri. Nu putem pune plafoane pe dreptul la viaţă. Programele naţionale trebuie bugetate astfel încât să asigure tratamentul adecvat pentru toţi pacienţii în funcţie de nevoile acestora. De asemenea, am prevăzut în programul de guvernare ca pentru fiecare afecţiune să existe un medicament compensat 100%, pe lângă celelalte medicamente din lista compensatelor, astfel încât fiecare român, indiferent de nivelul veniturilor, să aibă acces la tratamentul necesar. Într-o ţară normală, fiecare cetăţean are acces la o ambulanţă care să poată interveni în timp util când se impune o intervenţie de urgenţă, iar în programul de guvernare pe care vi l-am supus atenţiei veţi găsi măsura dotării cu o ambulanţă a fiecărei comune din ţara noastră.

Îmi doresc şi vă propun să construim împreună o Românie normală în care fiecare copil să aibă acces la o educaţie care respectă normele de bază de igienă şi de dotare. De aceea, am introdus în programul de guvernare modernizarea a 2.000 de şcoli, începând cu cele care în prezent nu îndeplinesc condiţiile minime de autorizare. Într-o ţară normală, părinţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi înscrie copiii la creşă sau la grădiniţă, unde să fie în siguranţă şi să beneficieze de educaţie din partea unui personal calificat. De aceea, am inclus în programul nostru de guvernare construirea a 2.500 de creşe şi grădiniţe care să acopere toată cererea din România. Într-o ţară normală, dascălii sunt bine plătiţi şi respectaţi, pentru că ei pregătesc noile generaţii de care depinde viitorul unei naţiuni, iar eu cred că dacă vrem ca România să fie o ţară normală trebuie să oferim salarii mai bune celor care lucrează în sistemul de învăţământ şi salut decizia Parlamentului de a adopta legea prin care salariile din acest sector sunt majorate cu 15%, iar, aşa cum am promis în timpul campaniei, mai avem în vedere o majorare a salariilor tuturor bugetarilor cu 20%, deci şi pentru dascăli, începând cu 1 iulie.

Stimaţi colegi, în opinia mea, o ţară normală înseamnă să poţi circula pe drumuri normale, iar orice stat normal îşi dezvoltă infrastructura de transport, pentru că aceasta este baza de dezvoltare economică şi reţeta cea mai sigură de reducere a decalajelor de dezvoltare între regiuni. Adevărul este foarte simplu - prosperitatea economică vine mereu pe calea ferată sau pe căile rutiere care leagă o ţară sau o regiune de alte ţări sau de alte regiuni. Într-o imagine de ansamblu a dispunerii în teritoriu a polilor de dezvoltare din România, se poate observa cu uşurinţă că zonele cele mai dezvoltate sunt cele care au cele mai multe conexiuni la infrastructura rutieră, feroviară, navală sau aeriană. România însăşi trebuie să aibă cât mai multe conexiuni la reţelele europene şi internaţionale de transport pentru a avea o dezvoltare normală şi susţinută în deceniile următoare.

Este normal, deci, să ne propunem să realizăm cât mai repede o autostradă care să traverseze România de la Vest la Est. Este absolut normal să ne propunem să avem câte o autostradă care să lege toate regiunile istorice şi apreciez faptul că şi alte partide şi-au propus acest obiectiv în programele lor. Avem, deci, o bază comună de la care putem începe un dialog constructiv. România va fi o ţară normală atunci când proiectele mari de infrastructură nu vor mai fi blocate de contestaţii interminabile la licitaţiile publice şi cred că este absolut necesar să avem o legislaţie nouă cu privire la atribuirea lucrărilor pentru proiectele de interes strategic.

Într-o Românie normală, fermierii români ar trebui să aibă şanse egale în competiţia cu cei europeni. Da, stimaţi colegi, îmi doresc o Românie normală, în care fermierii români să aibă şanse egale cu cei europeni, iar asta înseamnă plata la timp a subvenţiilor astfel încât agricultorii români să nu suporte costuri suplimentare pentru dobânzi la credite contractate. Într-o ţară normală, se investeşte în sistemul de irigaţii pentru ca fermierii şi producţia agricolă să nu mai depindă de capriciile vremii. Agricultura continuă să reprezinte o componentă foarte importantă în Produsul Intern Brut şi în creşterea economică a României. Deci, dacă vrem să avem o economie sănătoasă, trebuie să avem o agricultură sănătoasă, cu un sistem de irigaţii care să asigure o producţie consistentă, indiferent de nivelul de precipitaţii. Îmi doresc o ţară normală în care produsele alimentare consumate de cetăţenii români să vină în special din producţia internă, pentru că avem, slavă Domnului!, un pământ bogat care ne poate oferi hrană sănătoasă pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Consider profund anormal ca o ţară ca România să importe 50.000 de tone de tomate şi să exporte numai trei. Este anormal ca în România importurile de carne de porc să fie de peste 100 de ori mai mari decât exporturile; importăm 230.000 de tone şi exportăm numai 20.000. Nu e normal să fim în această situaţie şi ne-am propus prin programul de guvernare să oferim sprijin fermierilor români pentru aceste două produse - tomatele şi carnea de porc -, astfel încât să acoperim cea mai mare parte a consumului intern cu produse sănătoase realizate aici, în România.

România normală înseamnă investiţie, investiţii în industria de apărare. Orice stat normal investeşte în propria securitate, orice stat normal îşi ia măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei naţionale, iar noi, ca membri NATO, trebuie să ne respectăm angajamentele şi să facem investiţiile în industria de apărare. Am prevăzut în programul nostru alocare de minim 2% din PIB, însă, ca orice ţară normală, trebuie să direcţionăm cea mai mare parte a acestor resurse financiare către industria autohtonă de apărare.

România normală înseamnă o justiţie dreaptă şi independentă. Nu în ultimul rând, o Românie normală înseamnă un stat de drept echilibrat şi funcţional. Într-o ţară normală balanţa dreptăţii trebuie să fie mereu în echilibru. Într-o ţară normală domneşte legea, iar justiţia este cu adevărat independentă. Dacă ne dorim o Românie normală, trebuie să asigurăm independenţa totală a judecătorilor care să împartă dreptatea în litera şi spiritul legii şi după propria conştiinţă, fără nicio presiune din partea nimănui. Într-o ţară normală, cei vinovaţi sunt pedepsiţi, iar cei oneşti sunt apăraţi.

Lupta împotriva corupţiei şi a celor care fură trebuie să fie foarte fermă, dar la fel de fermi trebuie să fim şi în protejarea drepturilor fundamentale ale omului, astfel încât orice cetăţean corect să se simtă protejat de lege în faţa oricărui posibil abuz.

Stimaţi colegi, am parcurs aici doar câteva din măsurile cele mai importante prevăzute în programul nostru de guvernare. Toate celelalte detalii le-aţi putut analiza în documentul integral pe care vi l-am pus la dispoziţie. Prin această scurtă prezentare am dorit să vă conving că acest program de guvernare nu ţinteşte la ceva ce nu poate fi atins şi nu promite nimic ce nu poate fi realizat. Nu e nimic măreţ şi, cu atât mai puţin, nu e nimic spectaculos. Nu e nicio gogoaşă electorală, nu e nicio exagerare. Tot ceea ce vă propun prin acest program este să facem România o ţară normală în care să trăim normal şi să ne bucurăm de un trai decent şi civilizat. Normalitatea este esenţa programului nostru de guvernare şi e de datoria noastră, a oamenilor politici, a celor aleşi de cetăţeni să punem ordine şi rânduială în această ţară, în toate domeniile de activitate, iar primul semn de normalitate trebuie să înceapă chiar de aici, din Parlament, între noi, cei care am fost aleşi - pentru că într-o ţară normală oamenii politici muncesc pentru cei care i-au ales şi nu se ceartă între ei. Într-o ţară normală, politicienii au un dialog civilizat, chiar dacă-l poartă de pe poziţii diferite. De aceea, mesajul meu către dvs, către întreaga clasă politică este unul de deschidere şi de dialog în beneficiul cetăţenilor şi pentru interesul naţional al României. Timp de un deceniu, politica în România a fost dominată de vrajbă, de încrâncenare şi de nenumărate conflicte între diversele tabere politice. Răfuielile politice din această perioadă au afectat grav funcţionarea unor instituţii publice fundamentale, iar, în final, cei care au suferit cel mai mult au fost tot cetăţenii. Vă propun aşadar ca, începând chiar de astăzi, la acest început de an şi de guvernare, să ieşim din această logică a conflictului, să cultivăm dialogul între instituţii şi între partide, între putere şi opoziţie, între stânga şi dreapta şi între toate celelalte tabere care au divizat România în ultimii ani. Putem reprezenta partide diferite, cu orientări politice diferite şi e normal să gândim diferit. Este un semn de sănătate pentru democraţia noastră. Dar, în acelaşi timp, consider că această diferenţă de gândire trebuie exprimată într-un mod civilizat, prin respect reciproc. Îmi doresc ca dezbaterea politică să fie purtată cu argumente raţionale, şi nu în numele vrajbei personale, iar, atunci când în joc este bunăstarea românilor sau interesul naţional, trebuie să avem capacitatea de a trece peste aceste diferenţe, să găsim o cale de colaborare şi să fim uniţi ca români, ca popor, ca naţiune. Îmi doresc să am o relaţie normală şi civilizată cu preşedintele României, cu toate instituţiile statului, dar şi cu partidele din opoziţie. Aşadar, stimaţi colegi din PNL, PMP sau USR, vă spun că sunt un om care preţuieşte dialogul, iar cei care mă cunosc mai bine ştiu foarte bine că nu spun vorbe goale. Am prieteni buni în alte partide politice, alături de care am putut mereu să găsesc o cale constructivă pentru binele celor care ne-au votat. Domnul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, este doar unul dintre cei cu care am putut avea un dialog şi am colaborat foarte strâns pentru binele comunităţii timişorene, chiar dacă am reprezentat partide politice diferite şi chiar adversare în alegeri. Aşadar, stimaţi colegi din opoziţie, vreau să îmi încep mandatul de prim-ministru cu o invitaţie la dialog şi colaborare. Întotdeauna i-am respectat pe cei aleşi în funcţii publice, pentru că fiecare dintre dvs îi reprezentaţi pe cei care v-au votat. Fără a fi ironic, vreau să vă spun că acest guvern nu va fi guvernul meu, nici guvernul PSD, nici guvernul ALDE, nici guvernul altcuiva, va fi Guvernul României, iar dvs., cei din opoziţie, în calitate de reprezentanţi ai celor care v-au ales, veţi avea mereu un loc rezervat la masa discuţiilor şi colaborării cu acest guvern, desigur în măsura în care veţi dori şi dvs. să cultivaţi un dialog sincer şi constructiv în beneficiul celor pe care îi reprezentaţi. Iar primul proiect la care vă invit să colaborăm este "România normală", despre care v-am vorbit în prima mea intervenţie de la această tribună în faţa noului Parlament constituit după alegerile din 11 decembrie. Vă mulțumesc.

***

Sorin Mihai Grindeanu: Domnilor președinți, doamnelor și domnilor senatori și deputați, stimați invitați, vreau să vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați acordat astăzi. Pentru noi, pentru Guvernul României înseamnă o mare responsabilitate, o responsabilitate care nu este dată doar de votul dvs. de astăzi, ci responsabilitatea este dată și de votul românilor din 11 decembrie. De aceea, actul de guvernare pe care îl vom exercita va fi coordonat pe aceste direcții: de responsabilitate, de modestie și de respect față de români. Vă mulțumesc încă o dată pentru încrederea pe care ne-ați dat-o. Doamne ajută! Vă mulţumesc.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei