Actualitate

Marți, 16 Iulie

Vizita premierului Viorica Dăncilă la Strasbourg

Prezentarea bilanțului Președinției române a Consiliul Uniunii Europene în plenul Parlamentului European

Intervenția prim-ministrului Viorica Dăncilă la finalul dezbaterilor în Parlamentul European

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Vreau să mulțumesc tuturor pentru aprecieri! Într-adevăr, România a deținut Președinția rotativă într-o perioadă plină de provocări pe care Uniunea Europeană nu le-a avut până acum. Mă refer la procesul Brexit, mă refer la faptul că au fost alegerile europarlamentare, ceea ce a făcut ca toată activitatea Președinției rotative să se desfășoare în prima parte, în cele 100 de zile.

Este adevărat, ne-am fi dorit ca în 100 de zile să închidem 100 de dosare. Am închis dor 90, dar eu cred că România a făcut pași înainte și, într-adevăr, domnule vicepreședinte, pentru România este un motiv de sărbătoare, este un motiv de sărbătoare pentru întregul popor, pentru toți cei care cred în România și cei care vor să reprezinte România cu demnitate.

Este adevărat că puteam să facem mai multe lucruri, că ne-am fi dorit să face mai multe lucruri, dar nu este ușor să creezi consens între 28 de state membre în care prioritățile sunt diferite și știm că pe timpul președinției rotative trebuie să fim un mediator foarte bun și un facilitator de consens, și cred că acest lucru l-a făcut România și a reușit să obțină aceste rezultate.

Legat de cadrul financiar multianual, este adevărat, sunt convinsă că noul parlament cu instituțiile europene vor obține rezultate în ceea ce privește proiecția financiară, dar și la acest capitol România a făcut pași importanți și în ceea ce privește politica de coeziune, și în ceea ce privește politica agricolă comună. Proiectele pot continua, dar, bineînțeles, pentru ca un proiect să aibă eficiența pe care ne-o dorim cu toții trebuie să fie dublat de o proiecție financiară corespunzătoare.

Am ales tema principală "coeziunea", pentru că noi credem că este nevoie de coeziune. Avem nevoie de unitate la nivelul Uniunii Europene, pentru că numai dacă vom da dovadă de coeziune vom putea face pași importanți și poate facem mai mari pași de unii singuri, dar sunt convinsă că vom face pași temeinici împreună.

De aceea cred că coeziunea este foarte importantă nu numai pe timpul președinției rotative, doar coeziunea cred că trebuie să ghideze acțiunile instituțiilor europene și pe viitor.

Domnule Tudorache, o să vă răspund în mod special: Nu funcționarii și diplomații României au făcut, au realizat președinția. Președinția a fost condusă de Guvernul României. La fiecare reuniune ministrul a prezidat lucrările. A fost o foarte bună cooperare, pentru care i-am felicitat pe experții noștri, pe toți cei care s-au implicat, pe toți cei care au acționat cu adevărat pentru România și nu împotriva României. Cu câteva minute înainte mă întreba cineva: credeți că eurodeputații români vor fi uniți în a aduce un plus de imagine României? Și atunci am spus: da. Acum plec dezamăgită. Cu oameni ca dumneavoastră nu vom aduce un plus României. Lăsați să rezolvați problemele acasă! Nu veniți cu ele în Parlamentul European, pentru că aceste lucruri nu aduc un plus de imaginea țării noastre. Mai mult, toată lumea a felicitat Președinția României. Au fost și lucruri pe care unii dintre eurodeputaţi au crezut că le putem face mai bine; dar nu au criticat. Și n-o să vedeți aici în parlament foarte mulți eurodeputați care-și critică tara. Dar dumneavoastră ați făcut-o atunci când vicepreședintele Comisiei Europene a spus că România are un motiv de sărbătoare.

Mai mult decât atât: vreau să vă spun că Uniunea Europeană - documentați-vă un pic înainte! - nu are atribuții pe sănătate, educație și cultură. Vine cu proiecte. Deci ați vorbit și de trei elemente pe care nu le cunoașteți, și cred că nu știți nimic despre realizările Președinției române. Nu cunoașteți faptul că pe timpul Președinției o țară nu poate interveni. Trebuie să fie un facilitator de consens; și asta a făcut România. Și m-aș fi bucurat dacă la acest proiect deosebit de important pentru țara mea, acest proiect destul de important și foarte important pentru toți cetățenii europeni, s-ar fi găsit consens. Pentru că am găsit consensul la Comisia Europeană, am găsit consensul la Consiliul European, am găsit consens în rândul multor europarlamentari, am găsit consens la președintele Parlamentului European, și toți am înțeles ca Uniunea Europeană este într-un moment de cotitură și dacă nu vom acționa uniți nu vom da un sens bun construcției europene. Și am ascultat toate sfaturile și împreună am realizat aceste lucruri. Eu cred că acestea trebuie să ne ghideze și pe următoarea perioadă, să aducem plusvaloare. Cetățenii nu au nevoie de scandal, cetățenii au nevoie de lucruri care să-i ajute în viața de zi cu zi; de politici mai apropiate de ei, nu de lucruri pe care să le aducem în spațiul public crezând că avem mai multă însemnătate din punct de vedere politic.

Domnul Lamberts - îmi pare rău că a plecat... Pe partea logistică mi-a plăcut acest "jos pălăria!". Eu cred că România merită acest lucru. Pentru noi toate dosarele au fost importante. Iar legat de GRECO - analizăm fiecare punct de la GRECO. Dar cred că trebuie să se uite și la Belgia, țara din care face parte. Sunt 15 recomandări, din care a implementat doar una. Trebuie să lăsăm ca pe GRECO să nu intervenim noi, ci să intervină magistrații. Dacă într-adevăr vrem o independență a justiției trebuie ca magistrații să găsească consensul, și nu să-l implementăm noi.

În final, vreau să mulțumesc tuturor; vreau să mulțumesc tuturor celor care au avut încredere în noi. Pentru că încrederea dumneavoastră nu a fost numai încrederea în Guvernul României, nu a fost numai încrederea în experții noștri, în diplomații noștri; a fost încrederea într-o țară care a deținut pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene, o țară care și-a dat primul examen în această funcție și pe care eu consider - și am văzut că mulți dintre dumneavoastră considerați la fel - că l-a trecut cu brio. Vă mulțumesc încă o dată pentru implicarea dumneavoastră, pentru sprijin, pentru modul în care am cooperat. Doresc din nou succes noului parlament și sper că o să aveți aici, în acest for european foarte important, în care am activat nouă ani de zile, succes,  pentru că succesul dumneavoastră este succesul întregii construcții europene. Vă mulțumesc!

Galerie foto

Intervenția prim-ministrului Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Domnule președinte al Parlamentului European,

Domnule vicepreședinte al Comisiei Europene,

Stimați membri ai Parlamentului European,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o plăcere deosebită să mă aflu, astăzi, în fața noului Parlament European ales pentru a vă prezenta bilanțul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, bilanț ce conține și repere pentru drumul european comun pe care îl avem în fața noastră.

Ca fost membru al acestui for, cunosc îndeaproape și apreciez rolul deosebit pe care Parlamentul European și dvs. îl aveți în procesul decizional european. Doresc să vă felicit și să vă urez mult succes în exercitarea mandatului.

Doamnelor și domnilor,

A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni și, mai ales, că produc rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor.

Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene. Am considerat necesar ca toate acțiunile noastre să fie construite în jurul Coeziunii - ca valoare comună europeană.

România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul întrebării determinarea Uniunii de a progresa.

Am dovedit capacitatea României de a contribui la valoarea-adăugată a Uniunii Europene, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predăm: 90 de dosare legislative finalizate și aproximativ 2500 de evenimente și reuniuni organizate. Totodată, am facilitat adoptarea a 84 de Concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.  

Ne-am dorit ca prin exercitarea acestui mandat să avem rezultate vizibile, durabile, la care cetățenii să se poată raporta cu ușurință și claritate.

Aceste rezultate conferă o identitate veritabilă primei noastre Președinții, la care consider că ne putem raporta cu toții.

De exemplu, mi-ar plăcea să cred că atunci când un cetățean european va beneficia de un acces mai echitabil și mai transparent pe piața muncii, care să-i permită să echilibreze mai bine activitatea profesională cu viața privată, va ști că aceste decizii au fost luate pe durata Președinției României.

La fel, doresc să cred că cetățeanul european se va simți mai în siguranță și mai protejat în interiorul granițelor Uniunii și datorită eforturilor Președinției noastre. Am reușit să facem un salt calitativ în această direcție.

De aici înainte, vor fi posibile verificări mai eficiente la frontierele externe, vom îmbunătăți securitatea cărților de identitate.

Am obținut rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai Președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global, Europa valorilor comune.

În cadrul pilonului Europa convergenței, Președinția României a depus eforturi intense pentru avansarea negocierilor referitoare la viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, atât pe palierul politic, cât și la nivel sectorial.

Am reușit, de asemenea, finalizarea negocierilor pentru un număr considerabil de dosare legislative vizând consolidarea Uniunii Bancare și Uniunii Piețelor de Capital și am asigurat o viziune pe termen lung privind Piața Unică.

Totodată, rezultatele concrete înregistrate în domenii precum piață internă - în toate dimensiunile acesteia, energie, afaceri sociale sau schimbări climatice, sunt elemente care vor rămâne puncte de reper și sunt deja preluate de partenerii noștri din Trio, Finlanda și Croația.

În același timp, provocările erei digitale, dintre care cea a inteligenței artificiale, au fost abordate prin primul set de Concluzii ale Uniunii dedicate acestei teme.

Președinția noastră a adus o contribuție importantă la definitivarea pieței unice digitale prin Directiva privind drepturile de autor în Piața Unică Digitală.

În toate demersurile noastre am urmărit plasarea intereselor cetățeanului în centrul viziunii noastre. Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii a reprezentat, astfel, o prioritate iar înființarea Autorității Europene pentru Muncă, un exemplu de reușită.

Din perspectiva Uniunii Energiei, am adoptat propunerea de amendare a Directivei (Gaze Naturale), care va asigura, în premieră, un cadru de reglementare unitar și transparent privind interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe.

Am urmărit, de asemenea, facilitarea reflecției privind dezvoltarea unei viziuni comune pe termen lung în direcția neutralității climatice. Am adoptat primele reglementări în domeniul standardelor de emisii pentru vehiculele grele.

Europa siguranței, cel de-al doilea pilon, a fost cadrul în care am acționat pentru creșterea gradului de securitate la nivelul UE, având în vedere așteptările cetățenilor noștri.

Am consolidat mandatul Agenției Europene de Frontieră și Gardă de Coastă, iar prin adoptarea legislației privind inter-operabilitatea, transmitem un semnal clar că sistemele de informații la nivel european trebuie să se completeze reciproc. Acesta reprezintă un exemplu excelent în ce privește continuarea cooperării între statele membre pentru consolidarea securității interne și a funcționalității spațiului Schengen, obiectiv la care România dorește să participe pe deplin în continuare.

În domeniul migrației, am depus eforturi pentru avansarea negocierilor privind reforma politicii europene de azil și migrație. Chiar și în condițiile menținerii divergențelor pe această tematică, am reușit să avansăm negocierile privind Directiva returnare și discuțiile privind perfectarea unor aranjamente temporare. Am finalizat, de asemenea, negocierile pentru funcționarea rețelei europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație.

În vederea îmbunătățirii răspunsului la atacurile cibernetice, a fost adoptat un cadru de sancțiuni pentru a răspunde atacurilor cibernetice. Astfel, pentru prima dată, se vor impune sancțiuni persoanelor implicate în atacurile cibernetice care amenință Uniunea sau statele membre.

România va continua să acționeze în acest domeniu, urmărind obiectivul de a găzdui o agenție europeană specializată în acest sens.

Privind către dimensiunea externă a activității noastre, reflectată în cadrul pilonului Europa - actor global, am investit eforturi consistente pentru a consolida profilul unei Uniuni active și eficiente, implicată în vecinătatea sa, și credibilă, prin onorarea angajamentelor sale internaționale.

S-au obținut progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, Parteneriatul Estic, regiunea Mării Negre.

Extinderea reprezintă o investiție geostrategică în bunăstarea economică, politică și de securitate a Uniunii Europene.

În Balcanii de Vest, am reușit ca, pe fondul unui context complex, să păstrăm evoluțiile remarcabile, și chiar istorice, înregistrate anul trecut și să menținem oportunitățile strategice create pentru partenerii din regiune, mă refer la Albania și Macedonia de Nord.

Relevanța obiectivelor noastre este majoră în pilonul Europa valorilor comune. Fenomenul dezinformării este de o actualitate incontestabilă și de aceea am transmis Consiliului European raportul privind combaterea dezinformării și asigurarea unor alegeri europene corecte.

Un alt obiectiv major al Președinției noastre a vizat combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a discursului bazat pe ură și a tuturor formelor de intoleranță.

Sperăm că toate aceste eforturi vor fi continuate de către partenerii noștri de Trio.

Credem că promovarea egalității de șanse și de gen este un obiectiv major, care s-a regăsit, de altfel, în arhitectura noilor instituții europene, a Parlamentului European și a Comisiei Europene. 

Ne-am asumat că vom acționa în sensul consolidării proiectului european și pe parcursul celor șase luni ale mandatului nostru, am demonstrat că pro-europenismul trebuie alimentat prin acțiune constantă.

M-am implicat personal și cu toată dăruirea în buna desfășurare a acestei Președinții și dintr-o motivație personală, determinată de atașamentul profund față de idealul proiectului european. Fac parte din generația care s-a maturizat cu această aspirație la deplinătatea integrării europene și a recunoașterii acesteia pentru România.

Cred că acest sentiment de recunoaștere a însemnătății pe care o are Uniunea Europeană pentru cetățeni are nevoie să fie cultivat, în permanență, prin rezultate concrete. Proiectul nostru nu trebuie să promoveze o Europă cu mai multe viteze și nici a cercurilor concentrice.

România va continua să promoveze obiectivul comun de consolidare a proiectului european și va urmări, în același timp, definitivarea integrării sale.

Mă refer aici, desigur, la integrarea deplină a țării noastre în Spațiul Schengen, în cadrul căruia acționăm deja, ca membru de facto.

Vom acționa în continuare, de o manieră pragmatică,  pentru promovarea Principiilor din Declarația de la Sibiu și rămânem profund atașați respectării valorilor democratice și a statului de drept. Este important însă să nu existe diferențe între statele membre, falii care să creeze standarde diferite pentru cetățenii europeni.

Prin exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, România a confirmat statutul de stat membru cu drepturi depline, ceea ce ne arată legitimitatea aspirației noastre de încheiere a Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cred, în continuare, cu tărie că viitorul nostru, al tuturor, nu poate fi imaginat altfel decât în cadrul unei Europe mai puternice și mai coezive, în beneficiul căreia am lucrat cu entuziasm, încredere și profesionalism în ultimele șase luni.

Am convingerea că eforturile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene reprezintă o bază consistentă pentru continuarea avansării agendei europene în perioada următoare și urez succes Președinției finlandeze a Consiliului Uniunii Europene. Mulțumesc pentru sprijinul dvs. în aceste șase luni, pentru buna cooperare și sunt convinsă că Președinția rotativă deținută de către România în aceste șase luni va rămâne atât în memoria României, dar și în memoria Uniunii Europene ca o președinție de succes. Vă mulțumesc!

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu David-Maria Sassoli, președintele Parlamentului European

Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată la Strasbourg pentru prezentarea bilanțului Președinției române a Consiliul Uniunii Europene în plenul Parlamentului European, a avut astăzi, 16 iulie 2019, o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli.

Premierul român l-a felicitat pe David-Maria Sassoli pentru desemnarea sa în această funcție și a transmis mulțumiri Parlamentului European pentru strânsa cooperare avută pe durata mandatului Președinției române a Consiliului. Totodată, a exprimat convingerea că și în noua legislatură cooperarea interinstituțională între autoritățile de la București și Parlamentul European va continua, contribuind astfel la consolidarea proiectului european.

Referitor la rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, șeful Executivului a apreciat că prezența crescută la vot și faptul că forțele pro-europene au reușit să câștige sprijinul majoritar al cetățenilor sunt semnale pozitive, care trebuie valorificate în anii următori, în sensul apropierii instituțiilor europene de cetățeni și al obținerii de rezultate cu impact direct asupra calității vieții acestora. 

În continuare, prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat sintetic rezultatele Președinției române a Consiliului, subliniind faptul că aceste rezultate contribuie la îndeplinirea obiectivelor majore la nivel european, în linie cu direcțiile de acțiune recent stabilite prin noua Agendă Strategică. De asemenea, a arătat că, și în continuare, România va sprijini avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziunii în cadrul acestuia.

Galerie foto



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei