Actualitate

Luni, 27 August

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții Corpului diplomatic, în contextul Reuniunii Anuale a Diplomației Române

Galerie foto

Discursul premierului Viorica Dăncilă la întrevederea cu reprezentanții Corpului diplomatic, în contextul Reuniunii Anuale a Diplomației Române

[Check against delivery]

Doamnelor și domnilor ambasadori ai României, stimați reprezentanți ai Corpului diplomatic al Româmiei,  onorată audiență,

Bun venit la Palatul Victoria şi vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi depus pentru a ne întâlni astăzi şi a creiona, împreună, obiectivele noastre, atât în prezent, dar mai ales ca un răspuns la provocările viitoare.

Mă bucur să vă întâlnesc cu prilejul acestei ediţii speciale a Reuniunii anuale a diplomaţiei române, care are loc sub auspiciile celebrării Centenarului Marii Uniri, precum şi în perioada premergătoare preluării, pentru prima dată, a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în ianuarie 2019.

În intervenţia mea de astăzi voi prezenta o parte din priorităţile Executivului, dorind să evidenţiez, în primul rând, rolul componentei economice a importantei dumneavoastră misiuni. Am convingerea că dublarea demersului la nivel politic a misiunilor diplomatice, cu o solidă componentă de diplomaţie economică, reprezintă cheia atingerii obiectivelor noastre. De asemenea, în a doua parte a prezentării mele, voi aborda câteva aspecte legate de exercitarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului viitor, considerată una dintre principalele noastre provocări pentru perioada imediat următoare.

Dragi oaspeţi, aş vrea să fac o scurtă trecere în revistă a principalelor proiecte şi obiective din programul de guvernare 2018-2020 pe care am reuşit să le atingem. Am continuat implementarea măsurilor sociale care au vizat, în special, creşterea salariilor, mai ales în domeniile educaţiei şi sănătăţii, sprijinirea reîncadrării şi angajării persoanelor fără loc de muncă, precum şi creşterea pensiilor. Am continuat, de asemenea, măsurile care urmăresc procesul de debirocratizare, precum şi cele de simplificare, inclusiv în dialogul cu instituţiile europene.

Am pus un accent special pe investiţiile strategice, atragerea de investiţii străine şi aplicarea măsurilor convenite pentru intensificarea procesului de absorbţie a fondurilor europene. După cum ştiţi, unul din factorii care au grevat asupra procesului de atragere de investiţii semnificative în ultima perioadă a fost şi legislaţia foarte stufoasă, care întârzia nepermis de mult proiectele majore de investiţii. Am încercat să venim în întâmpinarea mediului economic şi al interesului investitorilor străini prin crearea unui mediu investiţional predictibil. Am acţionat, în primul rând, asupra cauzelor şi am modificat legea achiziţiilor publice şi legea parteneriatului public-privat. De asemenea, s-a înfiinţat o unitate de achiziţii centralizată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar în cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză funcţionează acum o unitate centralizată de achiziţii, care va implementa şi va monitoriza îndeaproape proiectele derulate prin parteneriat public-privat. Este important să amintesc că demersurile diplomatice ale României au avut o contribuţie semnificativă la realizarea unei analize comparative ce a permis identificarea unei formule optime a celor două proiecte legislative. Astfel, au fost valorificate bunele practici existente la nivel european. Această cooperare continuă - şi aş aminti un singur exemplu: după dialogul avut la Bucureşti cu primul-ministru irlandez, am convenit crearea unui grup de experţi în domeniul gestionării proiectelor din cadrul parteneriatului public-privat, a cărui activitate sper că va aduce beneficii.

Au fost deja aprobate proiecte majore de investiţii strategice, dintre care o serie sunt în domeniul infrastructurii de transport. Amintesc aici autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, autostrada Craiova-Calafat-Drobeta Turnu Severin-Lugoj, autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi construcţia aeroportului Bucureşti Sud. În şedinţa de guvern de săptămâna trecută am aprobat şi alte obiective de investiţii strategice care urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, dintre care pot enumera: linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova-Timişoara şi Cluj, din aceste oraşe sunt prevăzute conexiuni cu Sofia, Belgrad şi, respectiv, Budapesta. Un asemenea proiect de interconectivitate regională este implicit şi parte a mandatului dvs., fiind necesare negocieri regionale sau în formate mai extinse, precum 16+1, şi mai ales o cooperare consolidată cu instituţiile europene şi cu investitorii din ţările unde vă aflaţi.

Un alt proiect de investiţie strategică este extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7, proiect care va determina creşterea ariei zonei metropolitane a capitalei; extinderea portului Constanţa, prin construirea unor terminale suplimentare de operare, creându-se premisele pentru operarea de nave de mare capacitate şi creşterea capacităţii de transport maritim pentru pasageri şi mărfuri, implicit pentru creşterea volumului schimburilor comerciale; complexul hidrotehnic Turnu-Măgurele - Nicopole pe Dunăre, având drept scop principal amenajarea hidrotehnică a fluviului pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II; clinica multifuncţională "Doctor Calistrat Grozovici", care se va construi în incinta Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Profesor Doctor Matei Balş", prevăzând construirea a două corpuri de clădire cu o suprafaţă desfăşurată de circa 51 de mii metri pătraţi pe mai multe nivele; spitalul regional Târgu Mureş cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţelor sau al municipiilor arondate. Pe lângă spital se vor construi atât cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxialiar, cât şi infrastructura de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor.

De altfel, sectorul sănătăţii reprezintă un sector prioritar pentru actuala guvernare care a aprobat şi alte proiecte pentru a fi derulate în parteneriat public-privat. Cel mai important este Complexul medical "Carol Davila", care va include şi Spitalul Republican şi care va deveni cel mai important centru medical din sud-estul Europei. Un alt parteneriat public-privat este construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem. Vreau să menţionez că aceste proiecte vor avea studiile de fundamentare finalizate până la sfârşitul acestui an.

În dialogul bilateral cu partenerii europeni şi nu numai s-au înregistrat discuţii concrete privind atragerea de investitori, iar dvs. vă revine, alături de experţii de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Afacerilor Externe şi alţi experţi guvernamentali, să continuaţi aceste negocieri.

Dacă vorbim de investiţii strategice finalizate în primul semestru din 2018, avem, pe de o parte, achiziţia operatorului de gaze naturale din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz. Vreau să menţionez că este pentru prima dată când România are o abordare ofensivă în domeniul energiei şi când începe să îşi creeze condiţiile pentru a deveni un adevărat centru regional în furnizarea de gaze naturale. Tot în acest domeniu s-au finalizat procedurile care ne permit să începem efectiv construcţia gazoductului BRUA 1. Am primit deja 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană şi putem demara efectiv acest proiect, care va însemna investiţii totale de 530 de milioane de euro. La fel ne propunem şi în domeniul energiei electrice. În acest semestru au fost finalizaţi 192 de kilometri de linii electrice, care ne permit interconectarea cu statele vecine, mă refer aici la Ungaria şi Serbia. Acesta este unul din subiectele importante ale formatului dialogului cvadrilateral, care reuneşte România, Bulgaria, Serbia şi Grecia.

De asemenea, au fost achiziţionate două aeronave pentru Tarom şi am semnat contractul de achiziţie pentru alte cinci aeronave. Tot în primul semestru avem finalizarea negocierilor, prin care statul redevine acţionar majoritar la Şantierul Naval Mangalia.

Astfel, consider că ne aflăm într-un format şi un moment propice pentru a discuta despre sporirea eforturilor misiunilor diplomatice pentru promovarea economiei româneşti în exterior.

Rezultatele acţiunilor guvernamentale nu au întârziat să apară. Astfel, veniturile la bugetul de stat au fost, în primele şase luni ale anului, cu 12% mai mari decât cele de anul trecut. Investiţiile străine directe au crescut, atingând 2,21 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2018. Avem sectoare cu mare potenţial în interacţiunea externă, cum ar fi tehnologia informaţiei ori industria auto. Dacă ne uităm la planurile unor investitori importanţi din SUA, Uniunea Europeană, China, Japonia de a-şi extinde afacerile în România, putem concluziona că există un sentiment de încredere în evoluţia economiei româneşti.

Toate aceste dezvoltări pozitive nu înseamnă, însă, că putem fi pe deplin mulţumiţi şi că nu conştientizăm provocările şi riscurile economice de natură internă sau externă. Exemple în acest sens sunt semnalele de alarmă trase de mediul de afaceri şi confirmate de piaţă privind un anumit deficit de forţă de muncă în mai multe ramuri ale economiei. Misiunilor diplomatice din străinătate le revine rolul de a fi mesagerii ofertei economice a României, facilitatorii contractelor cu mediul de afaceri din ţările de reşedinţă. Sunteţi cei care identifică şi ajută la valorificarea oportunităţilor de colaborare la nivel instituţional şi de companii. E important ca uşile ambasadelor României să fie întotdeauna deschise antreprenorilor români interesaţi de pieţele externe.

Pe lângă disponibilitatea constantă faţă de solicitările mediului de afaceri, mă aştept ca în activitatea dvs. curentă să acordaţi o atenţie deosebită colaborării cu celelalte instituţii publice. În acest sens, mi-aş dori să încercăm împreună să intensificăm comunicarea misiunilor diplomatice cu membrii guvernului pe proiecte sectoriale, pentru exploatarea în mod coordonat şi mai eficient a acelor domenii în care pot fi realizate acorduri şi semnate noi contracte. Ca şef de misiune, vă îndemn să utilizaţi la maximum expertiza diplomaţilor pe care îi coordonaţi, inclusiv pe cei trimişi în misiune externă de ministerele cu vocaţie economică, consilierii comerciali, ataşaţii pentru probleme de muncă şi sociale, pentru afaceri interne, ataşaţii militari, de turism sau, în perspectivă, ataşaţii agricoli şi cei pentru diaspora.

Pe lângă demersurile de fixare de priorităţi legate de promovarea diplomaţiei economice şi de atragerea de investiţii străine, nu trebuie să neglijăm faptul că evoluăm într-un context internaţional extrem de competitiv. Aşadar, pentru o economie performantă este absolut necesară pătrunderea pe noi pieţe, iar rolul dvs. în identificarea de noi oportunităţi de afaceri se poate dovedi extrem de valoros.

În altă ordine de idei, avem nevoie de modernizarea demersului diplomatic, de o mai bună viteză de reacţie la provocările şi oportunităţile existente, în concordanţă cu principiile UE. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor şi a noilor modalităţi de comunicare, putem promova un nou mod de abordare a diplomaţiei economice. Principalul avantaj al apartenenţei la UE este acela că interesele economice şi diplomatice ale membrilor săi se bazează pe colaborarea dintre aceştia, şi nu pe confruntarea dintre ei. Încă de la început, UE a fost concepută ca o comunitate economică ce reprezintă interesele economice ale statelor membre. De aceea, una din funcţiile primare ale UE a fost promovarea diplomaţiei economice. Pe de altă parte, misiunilor diplomatice le revine sarcina de a dezvolta diplomaţia comercială, văzută ca totalitatea demersurilor de sprijinire a afacerilor firmelor din ţară şi a sectorului financiar pentru asigurarea succesului economic şi atingerea obiectivelor generale de dezvoltare a ţării. Un aspect important al muncii acestor diplomaţi este furnizarea de informaţii referitoare la oportunităţile de investiţii şi de export, dar şi sprijin concret pentru dezvoltarea afacerilor cetăţenilor din ţară.

Vă asigur, domnilor ambasadori, că urmărim cu atenţie activitatea misiunilor diplomatice. Am solicitat ministrului afacerilor externe, în luna martie, o analiză şi o evaluare a activităţii ambasadorilor români în străinătate, a şefilor de misiune şi a consulilor generali. Acelaşi lucru l-am cerut şi ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, cu referire la activitatea reţelei externe de ataşaţi comerciali.

Apreciez foarte mult ambasadorii şi consulii generali care se implică constant în derularea activităţilor de diplomaţie economică. Acei şefi de misiune sunt apreciaţi şi reprezintă un model de replicat. Sunt la curent cu activitatea dvs., cu proiectele şi iniţiativele care se lovesc de obstacole, dar cred că vă revine misiunea, nu uşoară, de a persevera şi a utiliza noile canale şi instrumente pe care actuala guvernare vi le pune la dispoziţie.

În informările pe care le trimiteţi în mod constant, stimaţi membri ai Corpului diplomatic, aş dori să includeţi mai multe analize privind evoluţiile economice din statele în care aţi fost acreditaţi şi propuneri concrete privind cooperarea sectorială bilaterală.

În ceea ce priveşte pregătirea viitoarelor acţiuni de politică externă, vă adresez rugămintea de a vă implica în continuare. În acest sens, este foarte important ca demersurile pe care le întreprindeţi să sublinieze cu prioritate şi cât mai clar proiectele importante ce vizează relaţia bilaterală, reflectând stadiul acestora şi furnizând argumentele juste pentru promovarea lor. Acţiunile dvs. trebuie să facă referire cu precădere la proiectele fezabile, incluzând pachetul de bune practici sau modele de urmat şi se vor concentra pe posibilităţile de atragere de investiţii în România, fonduri de investiţii, dezvoltare regională, creşterea locurilor de muncă, transfer tehnologic şi alte obiective. Totodată, prezintă interes informaţiile referitoare la domeniile în care ţara în care sunteţi acreditaţi excelează şi care ar putea constitui o sursă de expertiză pentru România. Prin urmare, profitând de această întâlnire, doresc să vă invit să exploraţi diferitele modalităţi prin care România poate fi mai bine ancorată în sistemul economic mondial, utilizând tocmai experienţa dvs. în materie de diplomaţie şi politică externă.

Doamnelor şi domnilor ambasadori, şefi de misiune, consul general, onorată audienţă, în ceea ce priveşte Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, ştiu că aveţi discuţii aprofundate cu ministerele de resort şi cu membrii echipelor de pregătire. Exercitarea Preşedinţiei reprezintă oportunitatea de a ne dezvolta rolul şi credibilitatea de stat membru. Doresc să exprim angajamentul meu şi al guvernului pentru ca exercitarea Preşedinţiei Consiliului să reprezinte un exerciţiu din care România să câştige în relaţia sa cu instituţiile europene, cu statele membre ale Uniunii şi partenerii săi externi. Vom avea oportunitatea de a demonstra, pentru prima dată de la momentul aderării la Uniunea Europeană, cum traducem în fapte viziunea politică pro-europeană a ţării noastre şi cum vom pune capacitatea administraţiei publice din România la lucru pentru promovarea interesului european.

Ne aşteaptă, în perioada premergătoare preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, un program intens de vizite pe care le vom primi la Bucureşti sau pe care noi le vom face la Bruxelles şi în alte capitale europene. Vom discuta cu instituţiile europene, cu statele membre, cu reprezentanţi ai statelor din afara Uniunii, care vor veni în România la nivel înalt, teme europene de interes particular pentru aceştia. Perioada în care România va exercita Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va fi una de o complexitate aparte, însă una de o importanţă majoră pentru perspectivele proiectului european, având în vedere provocările actuale şi dosarele care se vor afla pe agenda europeană la acel moment. Mă refer aici la discuţiile privind viitorul UE, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii, negocierile privind viitorul cadru financiar multianual, dezvoltarea dimensiunii sociale a UE sau discuţiile privind consolidarea securităţii interne şi externe a UE.

Programul de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul UE se va axa pe patru capitole principale de acţiune: asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre prin intermediul unui nivel sporit de convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate; menţinerea unei UE sigure; consolidarea rolului global al UE; promovarea setului de valori ale Europei, cu accent pe coeziunea economică, socială şi teritorială, ca fundament al dezvoltării proiectului european.

În pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul UE aşteptăm de la ambasadorii noştri o implicare pe măsura responsabilităţilor care revin României la nivel european. În următoarea perioadă rolul ambasadelor va trebui să fie, cum este şi firesc, unul şi mai activ, iar în contextul exercitării Preşedinţiei României la Consiliul UE va trebui valorificat şi utilizat ca un vehicul important în potenţarea relaţiilor noastre bilaterale, inclusiv prin promovarea sporită a oportunităţilor de investiţii în ţara noastră. Această sarcină, pe care o aveaţi desigur şi până acum şi asupra căreia insist să rămână o prioritate, va primi valenţe noi dacă vom putea valorifica pe deplin oportunităţile oferite de exercitarea Preşedinţiei României la Consiliului UE. Doresc să comunicaţi eforturile de pregătire pe care le facem, să prezentaţi priorităţile şi, mai târziu, rezultatele Preşedinţiei României la Consiliul UE. De aceea, vă rog să acordaţi o atenţie mai mare în dialogul cu autorităţile din statul de reşedinţă dosarelor şi temelor europene pe care le va gestiona Preşedinţia României la Consiliul UE.

Am început prin a invoca rolul major al diplomaţiei economice şi din perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului UE. România va urmări asigurarea unei dezvoltări durabile printr-un nivel sporit de convergenţă şi coeziune, precum şi consolidarea rolului global al UE.

De asemenea, pentru România este esenţial ca ansamblul deciziilor care privesc viitorul uniunii economice şi monetare să fie formulate într-un format acceptat de către toate statele membre. UE trebuie să dezvolte o strategie care să includă obiectivele economice şi politice ale statelor membre. Un prim pas ar fi elaborarea unor acorduri de liber-schimb şi de investiţii, urmate de măsuri economice sau comerciale unilaterale. Pasul următor priveşte consolidarea impactului UE asupra programelor internaţionale de dezvoltare. România va promova totodată un sistem comercial multilateral deschis, transparent şi bazat pe reguli sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ţinând cont de profilul economiei naţionale, orientată tot mai mult către export.

Vă asigur, în încheiere, de sprijinul şi angajamentul meu faţă de rolul extern al unui prim-ministru, dar reafirm şi aşteptările ridicate pe care voi continua să le am în sensul contribuţiei diplomaţiei române la dezvoltarea economică, la promovarea intereselor României şi ale cetăţenilor români.

Stimaţi membri ai Corpului diplomatic, doresc să vă transmit succes în activitatea dvs. şi aştept să cooperăm în proiecte de importanţă majoră pentru România, sub egida spiritului de unitate şi consens al Centenarului Marii Uniri. Vă mulţumesc.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei