Actualitate

Miercuri, 18 Septembrie

Reuniunea interguvernamentală România - Polonia

Galerie foto

Primirea oficială, de către prim-ministrul Viorica Dăncilă, a prim-ministrului Republicii Polone, Mateusz Morawiecki

 

Handshake în Holul de Onoare al Palatului Victoria

 

Galerie foto

Convorbiri tête-à-tête între prim-ministrul Viorica Dăncilă și prim-ministrului Republicii Polone, Mateusz Morawiecki

 

Galerie foto

Convorbiri bilaterale în format restrâns

 

Consultări interguvernamentale în plenul celor două delegații, în cadrul unui dejun de lucru

 

Galerie foto

Fotografia de familie

 

Galerie foto

Ceremonia de semnare a documentelor bilaterale
 

Galerie foto

Vizitarea expoziției ”Alianța Inimilor: România-Polonia”, de la Palatul Victoria


COMUNICAT DE PRESĂ

Expoziția ”Alianța Inimilor: România-Polonia”, găzduită de Palatul Victoria

Guvernul României găzduiește la Palatul Victoria, expoziția ”Alianța Inimilor: România-Polonia”, în contextul reuniunii interguvernamentale româno-polone desfășurate astăzi la București. 
Expoziția ilustrează, prin fotografii și copii ale unor  documente din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, istoricul relațiilor bilaterale, care aniversează anul acesta  o sută  de ani. 
Totodată, expoziția reprezintă un omagiu adus rezistenței eroice a poporului polonez în al Doilea Război Mondial. Astăzi se împlinesc 80 de ani de la refugiul polonez în România, când înalți reprezentanți ai guvernului și armatei poloneze, precum și aproximativ 100.000 de alți polonezi dintre care 60.000 de soldați, s-au regrupat temporar pe teritoriul nostru. 
Pe lângă protecția umanitară, România a asigurat și tranzitul Tezaurului Băncii Naționale a Poloniei (70 de tone de aur), încă 4 tone de aur care nu au mai putut fi trimise fiind păstrate în siguranță până la sfârșitul războiului.
Cele mai importante momentele istorice surprinse în fotografii și documente:
- Restabilirea statalității Poloniei la sfârșitul Primului Război Mondial (1918)
- Convenția de Alianță defensivă între Polonia și România (3 martie 1921)
- Vizita în România a Mareșalului Józef Klemens Piłsudski și primirea sa de către Regele Ferdinand I (1922)
- Vizita Suveranilor României – Regele Ferdinand I și Regina Maria – în Polonia (1923)
- Tratatul de Garanție între România și Polonia (1926)
- Vizita Președintelui Poloniei în România (1937)
- Vizita Regelui Carol al II-lea în Polonia (1937)
- Sprijinul acordat Poloniei de România în perioada celui de-al doilea război mondial (protecție pentru refugiații polonezi, tranzitarea Tezaurului Poloniei prin România).
 

Galerie foto

Declarațiile de presă comune susținute la finalul reuniunii interguvernamentale România-Republica Polonă

[Check against delivery]


Viorica Dăncilă: Îmi face o deosebită plăcere să salut prezența la București a Prim-ministrului Republicii Polone și a importantei delegații de miniștri polonezi care-l însoțește.
Le mulțumesc pentru prezența la cea de-a doua rundă de consultări interguvernamentale româno-poloneze.
Prima rundă a consultărilor între Guvernele noastre, desfășurată la Varșovia, la 25 mai 2018 – în anul Centenarului Marii Uniri a României și al Centenarului redobândirii Independenței Republicii Polone, a reprezentat un moment-pivot pentru relația bilaterală și un bun prilej de impulsionare a cooperării româno-poloneze pe toate palierele.

Consultările dintre Guvernele noastre au avut loc într-un context aparte, marcat de sărbătorirea, de către România și Republica Polonă, în acest an, a 100 de ani de relații diplomatice. De asemenea, marcăm 10 ani de parteneriat strategic.
Polonia este un prieten apropiat, un partener strategic cheie și un aliat de încredere al României. Bazată pe o relație cu tradiție, pe interese convergente și pe un destin comun, colaborarea româno-polonă s-a dezvoltat într-un parteneriat strategic puternic, viabil și orientat spre viitor.
Consultările de astăzi au permis o trecere în revistă a progreselor înregistrate în cooperarea dintre țările noastre și stabilirea reperelor pentru cooperarea viitoare.
Salut, astfel, semnarea mai multor Memorandumuri de Înțelegere în domenii cu o relevanță deosebită pentru dezvoltarea țărilor noastre, precum infrastructura și transporturile, energia, comunicațiile și digitalizarea, antreprenoriatul, gestionarea fondurilor europene, cooperarea pe linia Academiilor de Poliție.

În cadrul discuțiilor, am pledat pentru consolidarea pe mai departe a parteneriatului nostru strategic și a dialogului politic dinamic, cuprinzător și complex, pe toate palierele.
Am evidențiat perspectiva promițătoare a unei cooperări economice robuste și fructuoase, în condițiile în care volumul schimburilor comerciale bilaterale atinge niveluri din ce în ce mai ridicate. Ne bucură faptul că oamenii de afaceri din Polonia își sporesc investițiile în țara noastră, în timp ce investitorii români manifestă, la rândul lor, un interes crescut pentru piața poloneză.
Sunt convinsă că putem consolida cooperarea noastră economică și sectorială astfel încât să ajungă la nivelul celei pe care o avem în domeniul securității,  unde colaborarea pe flancul estic al NATO a atins un nivel de excelență.
Am stabilit, de comun acord, continuarea reuniunilor în acest format, care să devină o practică prin organizarea de consultări anuale între Guvernele noastre, precum și aprofundarea coordonării româno-poloneze în plan regional, european şi euroatlantic.
Ne-am concentrat atenția și asupra problematicii europene, unde ne propunem să cooperăm îndeaproape, pe baza viziunilor, pozițiilor și abordărilor similare cu privire la o serie de subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Brexit, Cadrul Financiar Multianual, Politica de Coeziune sau Politica Agricolă Comună.
Îi mulțumesc omologului meu pentru cooperarea excelentă pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene și pentru cuvintele de apreciere față de modul în care România și-a exercitat acest mandat.
Am discutat, totodată, importanța cooperării în plan regional, în special în cadrul Inițiativei celor trei Mări. Am susținut ca explorarea unor noi oportunități de cooperare să ia în calcul necesitatea unei abordări pragmatice și generarea de valoare adăugată.  
Dialogul constant și angajamentele asumate de guvernele noastre sunt baza solidă a cooperării viitoare pentru dezvoltarea economică a regiunii din care facem parte, precum și pentru creșterea securității în zonă.
Vom continua să lucrăm împreună pentru consolidarea proiectului european, de al cărui succes depinde viitorul cetățenilor pe care îi reprezentăm și în numele cărora acționăm.
Sunt ferm convinsă că România și Polonia vor continua să colaboreze la nivel regional, astfel încât să își consolideze contribuția în regiune, la nivelul întregii Uniuni Europene și la nivelul NATO.
Vreau să mulțumesc încă o dată prim-ministrului, omologului meu, Mateusz Morawiecki pentru dialogul constructiv și pentru abordarea pe care delegațiile noastre au avut-o astăzi. Sunt convinsă că vor duce la consolidarea relațiilor bilaterale, economice și comerciale. Vor consolida aspecte ce țin de dosarele europene, precum consolidarea implicării noastre comune în politici de nivel european, foarte importante pentru România și Polonia, mă refer la Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune, Trasporturi. În final aș vrea să urez succes  comisarului propus de Guvernul Poloniei pentru ocuparea postului de comisar pe politica Agricolă Comună.  
Vă mulţumesc și mult succes ție și Guvernului pe care îl conduci!

Mateusz Morawiecki: /.../ În anii '30, Polonia şi România erau parteneri foarte apropiaţi. Astăzi, Polonia comemorează vremuri grele, 80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. S-au împlinit 80 de ani de când Armata Roşie a trecut graniţa, a invadat Polonia, iar autorităţile polone au asigurat continuitatea puterii din exil. România, guvernul român, le-a acordat ajutor. Noi ţinem minte foarte bine acest lucru şi ştim cum au evoluat apoi legăturile dintre Polonia şi România. Ceea ce ne leagă pe noi în trecut este important şi pentru relaţia din prezent. Este vorba de această istorie comună, care este importantă şi pentru problemele de astăzi. Trecând la aspectele din contemporaneitate, putem să spunem că aproape în toate aspectele am avut păreri comune, convergente, ne înţelegem foarte bine în foarte multe domenii.

O să spun câteva lucruri în legătură cu domeniul energiei. România joacă un rol important, are rezerve de gaz în Marea Neagră şi, de asemenea, dispune de rezerve energetice pe uscat, au posibilitatea de a asigura livrarea de gaz pentru Europa Centrală. Noi, de asemenea, construim o infrastructură astfel încât Polonia să poată să devină un distribuitor de gaze, un conector din Slovacia, prin Ungaria, în România. Noi, în felul acesta, asigurând securitatea de surse pe baza unui parteneriat în proiecte comune. Se văd foarte clar interesele comune pe care le avem în construcţia infrastructurii - e vorba de proiectul Via Carpatia, care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, care să sporească colaborarea comercială, potenţialul turistic între statele noastre, între comunităţile noastre. Este un proiect foarte ambiţios. De aceea, Polonia şi România au căzut de acord asupra unei colaborări pe termen lung, de reprezentare a poziţiei la nivel european, începând cu politica din domeniul climei, politica bugetară a cadrului financiar multianual, în domeniul industriei, în domeniul competitivităţii.

La sesiunea noastră comună am discutat, de asemenea, amplu, problemele competitivităţii şi ale realizării reglementărilor Tratatului UE; de exemplu, în domeniul prestării serviciilor, pentru că nu sunt respectate până la capăt aceste reglementări. Se vede foarte bine acest lucru şi prin exemplul prin care unele state din Europa Occidentală valorifică potenţialul forţei de muncă din ţările noastre, talentele din ţările noastre, beneficiază de deschiderea pieţei din Europa Centrală şi de Sud-Est - este vorba de sfera serviciilor. Noi subliniem cât de importantă este deschiderea pieţei de servicii a ţărilor din Occident, şi nu aplicarea unor abordări protecţioniste, ceea ce se poate numi pachetul de anti-mobilitate, despre care noi am vorbit în cadrul întâlnirii bilaterale. Pentru noi este foarte important să asigurăm libertatea de mişcare, dar, în acelaşi timp, să avem în vedere concurenţa cu ţările din Europa Occidentală, pentru a putea să găsim căile de dezvoltare economică a Poloniei şi a României.

De asemenea, am discutat despre politica bugetară. E vorba de bugetul pe următorii şapte ani, care va fi negociat. Am stabilit poziţia noastră comună în cadrul grupului de prieteni. De asemenea, am avut aceeași poziție ca doamna prim-ministru cu privire la dosarul comisarului din domeniul transportului, din domeniul mobilităţii pentru noi; este un lucru important pentru sporirea gradului de securitate din Europa Centrală. Parteneriatul cu România este o misiune foarte importantă, comisarul pentru transporturi este foarte important. De asemenea, doamna prim-ministru a comentat realizările importante, şi anume dosarul pentru comisarul din domeniul agriculturii. Atât Polonia, cât şi România, au nevoie de şanse sporite pentru agricultorii polonezi şi români. Şi, de aceea, comisarul din partea Poloniei va acţiona eficient în asigurarea unor drepturi egale pentru agricultorii români şi cei din Polonia. E vorba de realizarea programelor din domeniul rural.

Polonia şi România sunt două ţări sunt piloni ai NATO pe flancul estic, în Parteneriatul transatlantic, astfel încât nu putea să lipsească această temă, am discutat şi probleme referitoare la politica de apărare. Avem contingente ale armatei poloneze în România şi ale soldaţilor români în Polonia, ceea ce face ca această colaborare militară să fie din ce în ce mai strânsă. Ne cunoaştem din ce în ce mai bine şi mă bucur foarte mult că istoria noastră înregistrează această colaborare din ce în ce mai profundă în domeniul apărării şi al sporirii gradului de securitate. Acestea sunt domenii importante. Nu cu mult în urmă, acum 10 ani, aproape că nu era vizibilă această colaborare şi ameninţările existau.

Am discutat, de asemenea, despre colaborarea în domeniul schimbului comercial, al schimbului de investiţii. România este un partener foarte bun pentru investitorii polonezi. Deschidem din ce în ce mai multe orizonturi în domeniul economic pentru investitorii polonezi. Dorim ca acest schimb din Europa Centrală să fie în creştere, la nivelul economic al Uniunii Europene. România are o bună creştere economică, record în Uniunea Europeană - 4,5%, chiar mai mult - şi dorim să valorificăm acest moment important în dinamizarea relaţiilor economice dintre noi. Am vorbit şi despre reforme în domeniul energetic, în domeniul politicii climatice. Aici, polonezii şi românii vor fi solidari, au puncte de vedere convergente, vor aborda împreună problemele în acest domeniu important, pe care îl constituie politica energetică şi protecţia mediului.

Stimată doamnă prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie, un simbol al legăturilor noastre istorice, economice, al relaţiilor dintre statele şi ţările noastre, dar, în acelaşi timp, o întâlnire care ne-a oferit posibilitatea să discutăm despre multe aspecte concrete, care să sporească eficienţa politicii Poloniei şi României de reprezentare şi de participare în diferite relaţii cu partenerii noştri, cum ar fi Statele Unite sau cu alţi parteneri din Uniunea Europeană. E adevărat că partenerii din Europa Occidentală sunt la un alt nivel de dezvoltare economică, dar noi bineînţeles că vom depune eforturi pentru a reduce decalajele şi pentru a îmbunătăţi standardul de viață al cetăţenilor noştri.

Încă o dată vă mulţumesc şi vă felicit pentru Preşedinţia în cadrul Consiliului Uniunii Europene, o preşedinţie rodnică, fructuoasă, care a rezolvat foarte multe probleme, dosare cum ar fi chiar problema resurselor energetice. Mă bucur foarte mult că avem un partener atât de serios şi de solid. Am participat şi la întâlnirile Grupului Visegrád; întregul Grup Visegrád se bucură că avem în România un partener pe care ne putem bizui, că România este un stat care se află la un nivel corespunzător de dezvoltare economică, de realizare a reformelor în perioada postcomunistă. Trebuie să ieşim victorioşi din această reformă şi să acţionăm cât mai eficient împreună, să le explicăm partenerilor noştri de la Bruxelles că am realizat multe lucruri! Mulţumesc foarte mult, doamna prim-ministru, pentru discuţiile fructuoase!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei