Actualitate

Vineri, 08 Nov

Participarea premierului Ludovic Orban la evenimentul ”Topul Național al Firmelor Private din România”

Galerie foto

Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la Topul Național al Firmelor Private din România

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Excelența voastră, domnule Klaus Iohannis, domnule preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, domnule Jianu, doamnelor şi domnilor! Anul trecut, când am venit la dumneavoastră, eram în altă poziţie, eram în poziţia de lider al principalului partid de opoziţie. Iată că, astăzi, ca prin minune, vin într-o altă postură şi n-are rost să vă mai repet ceea ce v-am spus anul trecut. Ce vă garantez este că guvernul nostru este un guvern pro business, este un guvern care va susţine iniţiativa individuală, care va susţine investitorii şi care va avea grijă ca mediul de afaceri să fie un mediu înfloritor şi ca orice om care vrea să pună pe picioare o afacere, sau vrea să-şi dezvolte propria afacere, să aibă cu adevărat un partener în instituţiile statului român. Ne uitam la situaţia pe care am găsit-o. Am descoperit - sigur ştiţi foarte bine - că suntem pe minimum de investiţii din ultimii 10 ani de zile, am ajuns la un minim istoric de investiţii publice în ultimii 10 ani de zile. Cu toate astea, deficitul bugetar este un deficit foarte mare, de 2,8%, la 10 luni, și, în realitate, acest deficit bugetar este mascat, pentru că deficitul bugetar este mai mare. Am să vă spun cum a fost menţinut, totuşi, sub 3% - foarte simplu: pe spinarea mediului de afaceri, o şmecherie utilizată este întârzierea rambursărilor de TVA către firme. La ora actuală mi-e greu să calculez întârzierea medie care există, dar este foarte mare. Este, probabil, de peste 90 de zile întârzierea rabursărilor de TVA. Sumele restante care trebuiau plătite către firme din rambursările de TVA se cifrează la cel puţin 5 miliarde. Adică guvernul a menţinut deficitul folosind banii firmelor, care ar fi trebuit să se întoarcă la firme, a privat firmele de aceşti bani pe care puteau să-i folosească în rulaj, sau puteau să-i folosească în investiţii. O altă şmecherie: neplata lucrărilor, atât pe Ministerul Transporturilor, cât şi pe Ministerul Lucrărilor Publice. De exemplu, situaţia la Programul Naţional de Dezvoltare Locală: există lucrări efectuate, care trebuiau să fie plătite, de peste 5 miliarde. Adică firme private au efectuat lucrările şi aşteaptă cu lunile să li se plătească lucrările efectuate, iar în perioada asta, în loc să primească banii pentru lucrările efectuate, ei, probabil, ca să-şi menţintă ritmul de lucru, trebuie să se împrumute, spre a-şi menţină cash-flow-ul. Acestea sunt atitudinile fostei guvernări şi mijloacele prin care încearcă să mascheze un adevăr extrem de dureros.

Am discutat cu domnul preşedinte Jianu şi cu mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi vă anunţ aici, în premieră, că am luat decizia să constitui un consiliu consultativ cu mediul de afaceri, care să participe la fundamentarea oricărei decizii la nivel guvernamental și în care vocea mediului privat, vocile autorizate ale mediului privat să poată să-şi spună punctul de vedere pe orice fel de act normativ care are impact asupra mediului de afaceri. Vreau să vă spun că nu este un act formal, ci chiar pozițiile care vor fi exprimate în acest consiliu consultativ al mediului de afaceri vor fi poziții de care vom ţine cont în deciziile pe care le vom lua.

Prima operațiune pe care trebuie să o facem și în care voi cere ajutorul mediului de afaceri este operațiunea de reducere a birocrației. Trebuie analizate care sunt toate frânele, procedurile inutile - pentru că foarte multe proceduri sunt inutile - trebuie analizate exact toate procedurile prin care se blochează diferitele inițiative, să se stabilească termene clare pentru fiecare din tipul de proceduri, să încercăm să fluidizăm toate aceste proceduri, astfel încât relația cu administrația să nu ducă la frâne pentru mediul de afaceri, ci pur şi simplu să fie o relație normală, în care guvernul să fie arbitrul care să asigure egalitate de șanse pentru toţi și, evident, respectarea legii, pentru că asta este fundamentală pentru toți.

Debirocratizarea înseamnă, în mod evident, și o reducere a numărului de acte normative, pentru că visez la o Românie în care să legiferăm exhaustiv, să nu fie necesar ca în fiecare lege să apară 'n' hotărâri de guvern și ordine de ministru ca legislație secundară, care să introducă noi reguli care, de multe ori, să afecteze chiar reglementările care sunt cuprinse în proiectul de lege. O dereglementare este necesară, pentru că izvorul foarte multor proceduri birocratice există chiar în aceste reglementări din legislația secundară, care de multe ori depășesc sau chiar încalcă cadrul legal.

În ceea ce privește stabilirea salariului minim, din 2015 partenerii din Uniunea Europeană ne-au cerut să stabilim un mecanism și o formulă, dacă vreţi să îi spunem, adică să întemeiem creșterea salariului minim pe baza unor indicatori obiectivi: indicele productivității, rata inflației…, adică să nu scoți din burtă, așa cum s-au scos creșterile de salariu minim. Ştiți cum e vorba aia, că drumul spre iad e pavat cu bune intenţii. Pentru că stabilirea salariului minim se întoarce tocmai împotriva celor pentru care măsura este luată, deoarece foarte mulţi îşi pierd locul de muncă dacă salariul minim se duce mult mai sus decât nivelul la care este suportat, deoarece foarte multe companii, în momentul în care nu mai au profitabilitate, fie îşi încetează activitatea, fie se mută în altă parte, unde găsesc mână de lucru mai ieftină. Mai mult decât atât, aici ar trebui făcute analize foarte serioase, pentru că mărirea salariului minim reprezint un cost pentru fiecare companie, că nu poţi să măreşti numai salariul minim. Există o grilă de salarizare, care este stabilită în funcţie de ierarhia şi de valoarea muncii fiecărui angajat din firma respectivă. Or creşterea costului nu e numai creşterea costului cu salariul minim pe persoanele care au salariul minim, ci este o creştere a costului care îţi afectează toţi angajaţi din companii şi acest lucru trebuie evaluat, în momentul în care iei decizii legate de creşterea salariului minim. Sigur că vom creşte salariul minim, dar vom creşte salariul minim astfel încât să facem bine economiei, să generăm, pe de-o parte, şi un avantaj pentru cei care lucrează pe salariul minim, să aibă o creştere de salariu minim, dar, pe de altă parte, să dăm un stimul mediului de afaceri şi în niciun caz să nu creăm o frână sau un handicap pentru mediul de afaceri.

Un alt lucru care cred că este foarte important şi care vă afectează: este foarte clar că în România e o criză pe piaţa forţei de muncă şi, mai ales, e o criză cu mână de lucru calificată. Şcolile profesionale, distruse acum 15 ani de zile, au generat efectele de astăzi.  Modul în care se face cifra de şcolarizare... Și aici trebuie să vă spun că legea spune foarte clar: în momentul în care stabileşti o cifră de şcolarizare, în orice domeniu, trebuie să consulţi autorităţile locale şi mediul de afaceri, pentru că trebuie să existe o corelare între nevoile pe care le au investitorii, firmele din fiecare zonă a ţării şi ce pregăteşti în şcoală. Este fundamentală relansarea învăţământului profesional şi tehnic, şi prin investiţii de la stat, acolo unde nu există companii, dar şi prin sistemul dual folosit în ţările germane. Şi vreau să vă spun că special am înglobat în Ministerul Educației agenția care fusese formată, pentru că învățământul dual nu se face cu birocrați, învățământul dual se face creând stimulente pentru investitori ca să formeze parteneriate cu instituțiile de învățământ, astfel încât, în urma acestor parteneriate, să rezulte o mână de lucru calificată și care, într-adevăr, își poate găsi loc pe piața muncii.

S-a dat legea prevenției şi evident că legea prevenției o respectă numai unii, e numai pentru unii. De multe ori statul s-a comportat "pentru unii mumă, pentru alții ciumă". Amnistia fiscală a fost dată pentru cei care nu și-au plăti taxele și impozitele, în schimb, cei care și-au plătit taxele și impozitele la termen au fost tratați ca cetățeni de mâna a doua, chiar ca niște fraieri. Pe noi ne interesează să stimulăm, chiar prin beneficii de natură fiscală, bunii contribuabil și pe cei care își plătesc taxele și impozitele la termen, nicidecum să-i stimulăm pe cei care nu-și plătesc taxele și impozitele. Statul are nu știu câte organe de control, de la organele de control din domeniul financiar până la ANPC, DSV, Direcția de Sănătate Publică. Firmele sunt de multe ori sub un bombardament de controale care se desfășoară fără nici o noimă, fără nici un fel de plan și care, de fapt, se știe foarte bine că nu urmăresc respectarea legii, ci urmăresc ca unii băieți care sunt de la control să-și mai facă plinul, că nu le ajunge leafa. O altă situație pe care trebuie să o tratăm într-un fel: în nici o țară europeană nu există raportul între salariul mediu în sectorul public și salariul mediu în sectorul privat precum în România, adică salariul mediu în sectorul public să fie mai mare decât în sectorul privat. Sigur, să fie liniștiți angajații din sistemul public, că nu tăiem nici un salariu. Dar, pe de altă parte, principala preocupare este să creezi dezvoltare economică, să creezi un mediu de afaceri în care companiile să își permită să plătească și, de asemenea, să generezi o mână de lucru care să permită cu adevărat crearea de locuri de muncă bine plătite. Pentru că e clar: cu cât un om e mai bine pregătit, deține o meserie mai căutată pe piață, are capacitatea de a evolua și de a învăța, cu atât are capacitatea de a fi mai bine plătit. Or, toate aceste politici falimentare care s-au derulat până în momentul de față trebuie să înceteze. Pentru că o țară în care afacerilor le merge bine este o țară care prosperă și o țară în care afacerile prosperă duce, până la urmă, la o viață mai bună pentru toate categoriile de cetățeni, întrucât și angajații din sectorul public, și cei care primesc pensii, la urma urmei, beneficiază de dezvoltarea mediului de afaceri, de o creștere economică sustenabilă - și acesta este obiectivul pe care îl urmărim în primul rând. Vreau să îi felicit pe toți aceia care vor fi premiați. De asemenea, îi felicit pe toți oamenii de afaceri, inclusiv pe cei care nu primesc premii, pentru că a menține o afacere sau a dezvolta o afacere în mediul legal-administrativ care a existat în ultima perioadă chiar reprezintă o performanță notabilă.

Şi închei prin a vă spune că mi-a plăcut foarte mult ideea cu "Startup Student". Cred că spiritul antreprenorial trebuie dezvoltat încă din învăţământul preuniversitar, apoi, în învăţământul universitar. Cred că acest spirit antreprenorial este fundamental şi el trebuie insuflat copiilor noştri, şi în familie, şi în sistemul de educaţie organizat. Trebuie încurajate iniţiativa, asumarea de responsabilităţi, creativitatea, curajul de a păşi pe drumuri care nu sunt astfaltate, bătute, curajul de a găsi soluţii noi la nişte probleme. Pentru că, la urma urmei, o mare resursă pe care o are România este inventivitatea românilor, creativitatea şi capacitatea de a găsi soluţii originale. Sigur că noi de multe ori găsim soluţii originale, nu neapărat în sens pozitiv. Dacă această creativitate, inventivitate, care estenativă la noi, am putea să o folosim pentru inovare, pentru cercetare și, mai ales, pentru aplicarea rapidă a oricărei inovări și cercetări, cu siguranță economia românească va înflori.

Vă mulțumesc și vă doresc succes în afaceri!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei