Actualitate

Luni, 13 Martie

Participarea premierului Sorin Grindeanu la ”Ora Prim-Ministrului”, în plenul Camerei Deputaților

Galerie foto

 

Alocuțiunea premierului Sorin Grindeanu la „Ora Prim-Ministrului”, în plenul Camerei Deputaților

[Check against delivery]

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, stimaţi colegi! 
Sunt onorat azi să fiu din nou în faţă dumneavoastră. Observ că întâlnirile noastre lunare încep să fie o tradiţie. Este un semn clar că există un dialog instituţional sănătos între Guvern şi Parlament. Vă asigur că voi răspunde de fiecare dată, şi eu şi colegii mei, solicitărilor dumneavoastră, fie că vin din partea celor de la putere, fie că vin din partea celor din opoziţie. 
În această dimineaţă am fost, împreună cu câţiva din colegii mei, la o şedinţă a Asociaţiei Municipiilor din România. Vreau să vă spun că acea discuţie a depăşit cadrul politic de dezbatere. S-a discutat despre proiecte concrete în sănătate, în educaţie, dincolo de culoarea politică a fiecăruia în parte. A fost o dezbatere extrem de utilă, iar, împreună cu colegii mei din Guvern, îmi doresc să facem acelaşi lucru aici în Parlament şi vom răspunde, aşa cum spuneam, de fiecare dată solicitărilor dumneavoastră. 
Dar pentru asta este nevoie de o iniţiativă onestă. Mă uit la colegii din PNL şi le spun că voi răspunde la orice critică venită din partea domniilor lor, atâta timp cât va fi însoţită de argumente reale, dar nu o să răspund la fumigene politice. Astăzi nu vorbim despre economie, ori despre situaţia din Europa, ci despre ordonanţele 6 şi 9 pe care, cu tot respectul, eu cred că nu le-aţi citit prea bine. 
Sunt două lucruri pe care vreau să vi le spun de la început. Primul: PSD a câştigat alegerile, iar eu sunt astăzi aici în faţa dumneavostră pentru că românii au avut încredere în programul de guvernare. Ei cred că acest program de guvernare aduce prosperitate şi dezvoltare. Nu am de gând, eu şi Guvernul, să înşel aceste aşteptări. Al doilea: a trecut o lună de la ultima noastră întâlnire, am stat aici în faţa dumneavoastră şi v-am promis că Guvernul pe care-l conduc lasă scandalul şi se întoarce la treabă. Şi aşa am făcut! Daţi-mi voie să vă amintesc că, de la 1 februarie, am crescut salariul minim de la 1250 la 1450 de lei, sau că salariile, apropo de dezbaterea de azi-dimineaţă din Administraţia Publică Locală, au fost majorate cu 20%. Tot acest guvern a reuşit, într-o singură lună, să repună în funcţiune sistemul de acordare a subvenţiilor. Acum toţi fermierii şi-au primit banii la timp şi îi pot folosi pentru campania de primăvară, iar de săptămâna trecută au început plăţile pentru sectorul zootehnic. Sistemul de acordare al subvenţiilor a fost blocat în guvernarea Cioloş. Dacă nu mai ţineţi minte, Guvernul Cioloş şi domnul Cioloş este cel care apărea pe afişe în campania electorală a PNL din toată ţara şi care se presupunea că cel puţin la agricultură se pricepe. 
Stimaţi colegi din opoziţie, prin ceea ce reclamaţi dumneavoastră astăzi nu faceţi altceva decât să le refuzaţi românilor dreptul la dezvoltare. Avem încă regiuni în care sărăcia, lipsa infrastructurii sau accesul deficitar la educaţie şi sănătate fac foarte grea viaţa oamenilor. O să vă dezamăgesc, dar statisticile Eurostat spun că peste 60% din gospodăriile din mediul rural nu au baie sau grup sanitar în interiorul locuinţei. Asta în condiţiile în care media în Europa este de 2,7%. Vi se pare normal? Doamnelor şi domnilor, tocmai despre asta este vorba în programul naţional de dezvoltare locală, în PNDL. Este clar că România are nevoie de dezvoltare. O spun toate studiile şi rapoartele europene. Suntem datori să le asigurăm tuturor cetăţenilor acestei ţări accesul la un pachet minim de servicii comunitare, fie că sunt la ţară sau la oraş. Toate aceste lucruri nu se fac cu vorbe, ci cu proiecte serioase. Aceasta este raţiunea pentru care am decis să iniţiem etapa a doua a PNDL. Peste 9.500 de obiective de investiţii vor fi finanţate prin acest program în următorii patru ani, fie că vorbim de lucrări de apă, canalizare, drumuri, iluminat public sau infrastructură şcolară şi medicală. Dintre acestea aş dori să vă amintesc doar de cele 2.500 de creşe şi grădiniţe, de cele peste 2.000 de şcoli sau 30 de cămine studenţeşti.
Eu cred că acesta este modul corect în care trebuie să cheltuim banii pentru dezvoltarea ţării şi nu cum au înţeles în trecut pedeliştii deghizaţi în noul PNL să modernizeze România, cu terenuri de fotbal în pantă, cu săli de sport în sate fără copii, cu bazine de înot unde nu există tineri, cu telegondole, cu patinoare în locuri dintre cele mai ciudate, precum Bistriţa Bârgăului sau cu pârtii de schii unde nu vine nimeni.
Stimaţi colegi din opoziţie, mulţi dintre dumneavoastră aţi spus că suma de 30 de miliarde de lei alocată acestui program este prea mare. V-aţi întrebat cum am ajuns la această sumă? Doamna vicepremier Sevil Shhaideh nu are niciun pix fermecat, iar această sumă este doar rezultatul solicitărilor de proiecte venite din partea primăriilor în guvernarea trecută, adică şi a primarilor PNL. Ce să înţeleg acum? Că nu mai vreţi să finanţăm acele proiecte solicitate anul trecut. Concret, în anul 2016 au fost depuse peste şase mii de solicitări de finanţare pentru realizarea de obiective de investiţii în toate domeniile eligibile, al căror necesar a fost calculat la o valoarea totală de 29,7 miliarde lei. Ca urmare, aceşti bani nu reprezintă o sumă uriaşă sau o acţiune netransparentă de alocare de fonduri, ci este suma proiectelor depuse de primarii din toată ţara, inclusiv primarii PNL. 
De asemenea, vă spun foarte clar că cele 30 de miliarde nu sunt cash, adică nu sunt bani puşi deoparte în buget, ci vorbim despre credite de angajament. Creditele de angajament reprezintă pârghia prin care se pot încheia şi continua programele multianuale. Creditele de angajament nu sunt bani cash aflaţi în vreo geantă la Ministerul Dezvolării, nici în vreun cont ascuns de ochii curioşilor, ci reprezintă sume scriptice înscrise ca programare multianuală. De exemplu, pentru acest an avem alocaţi efectiv, credite bugetare, două miliarde. Sigur, ne dorim să primim cât mai multe proiecte şi să ajungem cam până în 2020 să le putem bugeta pe toate, dar trebuie spus limpede că banii de la buget vor fi daţi doar pe măsură ce lucrările vor fi executate, verificate şi autorizate. 
Un alt lucru pe care l-aţi reclamat este modul în care va fi realizată selecţia proiectelor. Toate proiectele finanţate prin PNDL sunt şi vor fi în continuare postate pe site-ul Ministerului Dezvolării. Este cât se poate de simplu să daţi un clic şi să vedeţi ce se întâmplă. Sunt convins că, dacă veţi intra acolo, veţi găsi foarte clar şi criteriile care au stat la baza eligibilităţii acestor proiecte. Selecţia se face în funcţie de calitatea proiectelor pe care primăriile din ţară le vor depune şi după criterii bine stabilite prin HG 624 din 2015. În plus, aş dori să nu uităm că acest proiect a făcut posibilă închiderea investiţiilor începute în anii 2008, 2009 şi 2010. Rog colegii din opoziţie să facă un exerciţiu de memorie şi cu siguranţă îşi vor aminti că în 2012 erau peste 3.000 de şantiere deschise în toată ţara, iar România se transformase într-un mare sit arheologic, pentru că nu mai erau bani să se finalizeze aceste proiecte. Vă amintesc că în 2015 au fost alocate sume consistente pentru ca toate aceste proiecte începute cu ani în urmă să primeasca finanţare şi să fie terminate. Şi vă mai amintesc ceva, majoritatea proiectelor din etapa unu au fost începute în altă guvernare, nu cea PSD, ca urmare banii nu s-au dus, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, pe criterii politice, ci pentru finalizarea acelor lucrări. 
Cât priveşte grija dumneavoastră legată de fraudarea banului public, spun cât se poate de clar, dacă va greşi cineva şi va face altceva cu banii destinaţi investiţiilor, atunci cu siguranţă va răspunde în faţa legii. 
Despre Ordonanţa de Urgenţă numărul 9, am avut în această perioadă ocazia să mă întâlnesc cu foarte mulţi primari, atât în ţară, cât şi la guvern. Mulţi dintre ei vin cu probleme din localităţile lor şi caută soluţii la ministere sau alte autorităţi. Chiar şi azi, aşa cum vă spuneam, am avut plăcerea să stau de vorbă cu primarii de municipii din România. Nu ştiu cât de des reuşiţi dumneavoastră să vorbiţi cu dânşii. Un lucru e cert. S-au săturat să facă potecă la Bucureşti în căutare de finanţare pentru proiectele lor. Este total incorect faţă de aceşti oameni şi faţă de eforturile lor să-i caracterizaţi drept hoţi şi infractori care jefuiesc banul public. Aşa ceva nu cred că poate fi acceptat, nu poate fi acceptat, mai ales că nici nu ştiţi, din punctul meu de vedere, ceea ce criticaţi. 
Pentru ca toată lumea să înţeleagă despre ce e vorba trebuie să vă spun că încă din 2013 legea prevede ca în bugetul de stat să se evidenţieze atât creditele bugetare, cât şi cele de angajament, necesare pentru a eşalona cheltuierea banilor pe proiecte multianuale. Acela a fost momentul în care au fost introduse prevederile din art.4 din Legea 500/2002. Acea modificare era una normală şi logică pentru că evidenţiază contabil atât creditele de angajament, cât şi alocările efective prin credite bugetare. An de an termenul de intrare în vigoare a acestor prevederi a fost prorogat pentru că nu exista soft-ul necesar. Deci, în realitate absolut nimic nou. Acest lucru s-a întâmplat până anul trecut, până a venit domnul Cioloş şi guvernul său de tehnocraţi. Domnul Cioloş a avut la rândul său, ca şi celelalte guverne de până atunci, două variante, fie să facă acel soft să-l pună în funcţiune, fie să proroge din nou termenele de intrare în vigoare a acelor articole. Nu a făcut nici una nici alta, de fapt, nu a făcut nimic, pe modelul bine cunoscut „după mine potopul”. Nu ştiu care au fost motivele pentru care a recurs la acest gest. Aşadar, singura decizie pe care o putem lua la acel moment sau o puteam lua în acel moment pentru a reintra în normal a fost să suspendăm acele articole. Ulterior acest lucru a fost adaptat prin amendamente la legea bugetului pentru a nu exista nici un fel de interpretări tendenţioase. Tocmai din acest motiv sunt surprins azi că acuzaţi guvernul de tot felul de lucruri, dar eu cred că nu vă aduceţi foarte bine aminte ceea ce aţi votat. 
Doamnelor şi domnilor permiteţi-mi, mai ales pentru colegii din opoziţie, să dau citire articolului 70 din Legea bugetului de stat pentru anul 2017, votată chiar de dumneavoastră acum mai puţin de o lună. În anul 2017 prevederile aliniatelor 1, 2, 3 şi 4 ale articolului 4 din Legea nr.500/2002 şi modificările şi completările ulterioare se aplică de către toate instituţiile şi autorităţile publice. Acest amendament susţinut de colegii mei, de la Ministerul Finanţelor, în cadrul dezbaterilor din comisiile reunite ale Parlamentului a fost introdus tocmai pentru a elimina orice posibilitate de interpretare. Cred că acum lucrurile sunt cât se poate de clare şi nu mai există niciun motiv de nelinişte. Amendamentele la Legea bugetului precizează foarte clar că nimeni în România nu poate lua bani fără număr, nu poate deturna fonduri publice şi nu poate scăpa de rigoarea legii atunci când greşeşte. Tot ceea ce am făcut a fost pentru a asigura în bune condiţii desfăşurarea contractelor multianuale, pentru realizarea obiectivelor de investiţii de infrastructură, practic Ordonanţa 9/2017 suspendă doar obligaţia de evidenţiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Atât şi nimic mai mult. Sigur, rămâne la aprecierea dumneavoastră atunci când proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei 9 va ajunge în Camera Deputaţilor, care este şi cameră decizională, ce veţi face sau ce modificări veţi face, pe care le consideraţi necesare astfel încât să fim în perfectă concordanţă cu Legea bugetului. 
Doamnelor şi domnilor, interesul guvernului pe care îl conduc este de a oferi românilor un trai mai bun. Avem încă mulţi cetăţeni care nu au acces la apă, la servicii medicale de calitate sau la educaţie. Este de datoria noastră să schimbăm această realitate, dar pentru a reuşi acest lucru trebuie să fim cu adevărat parteneri şi să tragem cu toţii în aceeaşi direcţie a binelui public. Vă invit, aşadar, să lăsaţi de-o parte mizele politice şi să susţineţi proiectele mari de modernizare a României. Vă mulţumesc.

 

Intervenția premierului Sorin Grindeanu la „Ora Prim-Ministrului”

[Check against delivery]

Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Sper că dezbaterile de astăzi, cele de bună-credinţă, au risipit temerile pentru cele două ordonanţe - temeri spun în ghilimele. Pe de-o parte, vorbim de PNDL, cu ajutorul PNDL-ului se vor realiza, în următorii ani, aproape 10 mii de noi obiective, fie că vorbim de cele 2.500 de creşe şi grădiniţe, de cele cinci mii de noi obiective care vor fi realizate în aceşti ani sau de cele 2.000 de şcoli sau 30 de cămine studenţeşti. Mi-aş dori ca astăzi, măcar, să se fi realizat că este nevoie de a reduce decalajul dintre sat şi oraş sau decalajul pe care îl avem faţă de alte ţări membre ale UE.
S-a spus aici despre salarizarea în administraţia publică locală, administraţia publică locală nu înseamnă doar primari. Noi am reuşit la începutul acestei guvernări să mărim cu 20% salariile pentru administraţia publică locală şi şi vom reuşi, prin legea unică a salarizării, să aducem salariile primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene acolo unde le este locul. Iar, legat de OUG 9, de fapt, ca să fiu scurt, cred că s-au corectat - nu cred, ştiu, s-a corectat o stângăcie sau o rea-voinţă a guvernului Cioloş, atât şi nimic mai mult. Dacă aţi fi citit mai atent tot ceea ce aţi votat, şi anume în Legea bugetului, v-aţi fi dat seama că toate temerile pe care dumneavoastră le-aţi exprimat azi sunt neîndreptăţite. Eu vă mulţumesc. Îmi doresc să devenim parteneri în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea României, inclusiv prin implementarea acestor proiecte extrem de importante pentru fiecare dintre noi. Vă mulţumesc.

 

Declaraţii de presă ale premierului Sorin Grindeanu după participarea la „Ora Prim-Ministrului”

[Check against delivery]

Reporter: Cum ați văzut atacul venit din partea Ralucăi Turcan legat de guvernarea Victor Ponta - să vă hotărâți dacă a fost sau nu o guvernare bună și dacă s-au realizat, până la urmă, anumite proiecte, pentru că vorbeați despre șantiere?
Sorin Grindeanu: Sincer, mi-a fost destul de greu să înțeleg ceea ce a spus doamna Turcan. Realitatea, vă rog să o verificați - în anul 2012, erau peste 3000, mai exact 3700 de șantiere deschise în țara noastră, multe dintre ele acele celebre cazuri cu terenuri de fotbal în pantă, cu tot ceea ce ştiţi. Multe dintre ele lucruri în regulă, dar şantiere deschise şi care, în toată această perioadă 2012-2016, au fost închise şi terminate. Tocmai de aceea este nevoie acum de un program nou, PNDL 2, care se lansează în perioada imediat următoare şi care va finanţa 5.000 de proiecte noi, alături de 2.500 de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli şi, bineînţeles, ceea ce spuneam - cele 30 de cămine studenţeşti noi. Despre asta discutăm. Îmi este teamă că nu este foarte clar sau a fost informată greşit doamna preşedinte. Cum? Chiar vreau să-i spun că administraţia publică locală nu înseamnă doar primari şi salariile primarilor sau ale preşedinţilor de consilii judeţene. Ne referim la tot ceea ce înseamnă angajaţi în Administraţia Publică Locală, iar pentru aceştia s-a mărit cu 20% (salariul). Sigur este dificil să vezi aceste lucruri, probabil, de la Bucureşti, neluând foarte bine legătura cu administraţiile publice locale. Vă rog?
Reporter: Cum vedeţi declaraţiile primarilor, celor care spuneau astăzi că sunt salarii mai mari şi de 20 de ori în primării şi totuşi ar trebui ca ei să aibă cel mi mare salariu în toată instituţia?
Sorin Grindeanu: Am şi în urmă cu două săptămâni, la Asociaţia Comunelor, şi azi, la Asociaţia Municipiilor: provin din administraţia publică locală şi ştiu exact preocupările pe care le au cei din administraţia publică locală. Toate aceste inechităţi vor fi rezolvate prin legea unică a salarizării. Sunt lucruri care vor aşeza - acea piramidă de salarizare - într-o ordine cât se poate de corectă, în funcţie de responsabilităţile pe care le are fiecare.
Reporter: Aţi reuşit să mai vorbiţi, între timp, cu ministrul justiţiei? Aţi stabilit o discuţie cu el?
Sorin Grindeanu: Am discutat câteva minute cu ministrul justiţiei. Este cel care gestionează acest minister. Rămâne valabil ceea ce v-am spus azi-dimineaţă. Nu este treaba primului-ministru să intre şi să gestioneze fiecare minister în parte. Dânsul îşi va face toate lucrurile şi toate evaluările, tot ce are de făcut, conform legii, la ministerul pe care-l conduce. 
Reporter: Deci va avea oarecum mână liberă ministrul?
Sorin Grindeanu: Eu am dat mână liberă în a aplica legea şi nu cred că face altceva, sunt convins că lucrul acesta îl va face. Am înţeles că vrea să aibă discuţii în perioada următoare. Este treaba dânsului şi dacă are discuţii, şi dacă nu are, nu este treaba primului-ministru. 
Reporter: Domnul Liviu Dragnea....
Reporter: Premierul nu va avea nimic de spus.....
Reporter: În contextul în care Klaus Iohannis va convoca şedinţa CSAT, un subiect de interes până la urmă, ce se întâmplă cu contractul privind corvetele?
Sorin Grindeanu: Joi, abrogăm în şedinţa de Guvern. Sper ca lucrurile să meargă aşa cum am cerut la ultima şedinţă şi, joi, să abrogăm acea hotărâre de Guvern, cea dată la sfârşitul anului trecut. Să se intre pe un făgaş normal şi anume să se vină la Parlament cu un memorandum, care să fie votat sau nu, şi după aceea să putem discuta despre ceea ce au făcut, sau despre ceea ce vrem să facem. Dar aceştia sunt paşii legali pe care trebuie să-i facă Guvernul. Deci, joi se abrogă.
Reporter: Negocierile pe care le aveţi în vedere, în acest moment, vizează continuarea sau… de fapt, da, continuarea, până la urmă, a contractului cu Damen, aşa cum erau discuţiile guvernului trecut?
Sorin Grindeanu: Eu nu vreau să fac speculaţii. Deocamdată, abrogăm şi nu discutăm de contracte, de negocieri şi aşa mai departe, după care vorbim de un memorandum care poate să treacă sau nu în Parlamentul României. 
Reporter: Şi abia după memorndum negocieri?
Sorin Grindeanu: Vreau să vă spun că toate lucrurile legate de apărare trebuie să facă parte şi fac parte din ceea ce înseamnă strategia României în acest domeniu. Sunt lucruri care se pun în concordanţă cu partenerii noştri din NATO. Nu este un domeniu foarte simplu, este un domeniu special. Toate lucrurile trebuie făcute în acest mod, iar aceste priorităţi, sigur, se discută, cred eu, cât se poate de transparent, dar respectând legea. Tocmai de aceea ţin să intrăm pe un făgaş normal, şi anume să abrogăm această hotărâre de guvern, să se vină în Parlament, care aprobă sau nu - rămâne de văzut – şi, după aceea, discutăm de paşii următori.
Reporter: Domnul Liviu Dragnea spunea, astăzi, că a fost anulată o întâlnire care ar fi urmat să aibă loc între dumneavoastră, el şi Victor Ponta. Urmează să vă mai consultaţi cu Victor Ponta după declaraţiile pe care le-a avut în ultima vreme?
Sorin Grindeanu: Nu ştiu la ce vă referiţi. Preocuparea mea este să pun în aplicare programul de guvernare. Discut cu foarte multă lume, fie că face parte din PSD - cu atât mai mult, fie din alte medii, care să ne ajute şi pe mine, şi pe colegii mei, să implementăm acest program de guvernare. Restul, întâlniri, normal că avem, vorbim cu toată lumea. Nu cred că e neapărat o problemă care să fie de guvernare aceasta, legată de discuţiile pe care le am eu sau domnul Dragnea cu domnul Victor Ponta, care am văzut că are câteodată...
Reporter: E extrem de critic.
Sorin Grindeanu: Extrem de critic... n-aş spune extrem de critic, e critic câteodată, o critică de cele mai multe ori constructivă.
Reporter: Dar aţi vorbit în ultimele zile cu Victor Ponta?
Sorin Grindeanu: Nu.
Reporter: Săptămâna viitoare va fi un CSAT, o să participaţi la această şedinţă? Vă întreb dacă o să propuneţi, cumva, şefului statului să desecretizeze acele protocoale între DNA şi SRI? Deja există mai multe persoane care au solicitat acest lucru în mod public.
Sorin Grindeanu: Nu, avem o ordine de zi pe care o să lucrăm - şi această şedinţă a fost anunţată din timp. Nu se află - din ce-mi aduc aminte, şi-mi aduc aminte bine - pe ordinea de zi aşa ceva.
Reporter: Liviu Dragnea i-a cerut lui Şerban Nicolae să retragă amendamentele la legea graţierii.
Sorin Grindeanu: Eu am spus punctul de vedere al Guvernului. Cred că l-a spus, săptămâna trecută, şi ministrul Justiţiei, şi anume: că nu susţinem acele amendamente din Senat. Guvernul nu susţine.
Reporter: Dar e posibil să retrageţi proiectul, într-o formă sau alta? Pentru că Şerban Nicolae a spus că se ia în calcul inclusiv neadoptarea nici unei legi privind graţierea.
Sorin Grindeanu: Nu vreau să interferez în problemele Parlamentului, ceea ce vreau să vă spun, în schimb...
Reporter: E proiectul de lege al Guvernului...
Sorin Grindeanu: Ştiu, tocmai de aceea îl susţinem în acea formă şi vă spuneam că nu susţinem acele amendamente. Ceea ce vreau să vă spun e alt lucru, şi anume faptul că trebuie pregătit acel pachet. Eu am mai vorbit despre asta, nu doar legea graţierii rezolvă o anumită problemă în acest domeniu. Vorbim şi de alte lucruri, poate de acele măsuri alternative la închisoare. Sunt proiecte de legi în acest moment, indiferent de cine le-a iniţiat în parlament, care pot fi luate în calcul pentru a rezolva aceste lucruri. Nu doar această lege rezolvă problemele pe care le avem în acest sector, ci trebuie privit în ansamblu -  acesta a fost şi rostul unei discuţii pe care am avut-o cu ministrul Justiţiei, săptămâna trecută.
Reporter: V-aş mai întreba, dacă îmi permiteţi - pentru că în parlament se discută atât iniţiativa Coaliţiei pentru familie, cât şi proiectul de lege privind parteneriatul civil - ce părere aveţi despre acest proiect privind parteneriatul civil dumneavoastră, ca premier, dumneavoastră personal?
Sorin Grindeanu: Să ştiţi că am semnat. Sunt între cei trei milioane care au semnat.
Reporter: Nu, nu Coaliţia pentru familie, ci proiectul de lege privind parteneriatul civil referitor la uniunile la notar între persoanele indiferent de sexul sau orientarea sexuală pe care o au.
Sorin Grindeanu: Eu v-am spus, am semnat dincolo.
Reporter: Da, dar nu are nicio legătură.
Reporter: Deci sunteţi doar de-o parte a baricadei, de partea Coaliţiei.
Reporter: Liberalii, de exemplu, vor să definească separat căsătoria faţă de familie, familia poate să fie şi monoparentală...
Sorin Grindeanu: Aici sunt mai tradiţionalist. Da, e o chestiune care n-aş vrea să inducă, într-o formă sau alta,  părerea altora. E o problemă care ţine mai mult de personalitatea fiecăruia.
Reporter: Liviu Dragnea spunea că trebuie găsită o soluţie şi pentru cei care au altă orientare sexuală, chiar săptămâna trecută spunea asta, de aceea vă întrebam.
Sorin Grindeanu: Ok, Parlamentul poate să facă acest lucru.
Reporter: Dacă-mi permiteţi, aş reveni puţin la acest subiect cu corvetele. aveţi în vedere o negociere şi cu alte state? Pentru că la noi doar șantierul de la Galaţi produce...
Sorin Grindeanu: Eu am spus şi cred că am fost cât se poate de clar în ceea ce priveşte acest domeniu: lucrurile trebuie făcute, iarăşi citând din clasici în viaţă, pas cu pas. Şi anume abrogăm această hotărâre de guvern, venim cu memorandumul, după aceea tot ceea ce înseamnă strategia noastră pe domeniul apărării trebuie să fie discutată absolut transparent, inclusiv cu partenerii noştri din NATO. Ceea ce ne interesează, şi am spus lucrul acesta inclusiv la Legea bugetului: ca acel 2% din PIB, sau mare parte, care va merge pe investiţii - şi e o sumă deloc neglijabilă - să poată să fie cheltuită în România. Sunt lucruri pe care noi le-am spus public. Este normal să încercăm să încurajăm industria naţională de apărare. Nu toate lucrurile se pot face în industria naţională de apărare în acest moment, din păcate, dar trebuie să construim şi să dezvoltăm în timp această industrie.
Reporter: Domnule prim-ministru, de ce abrogaţi acel HG? Aţi găsit şi nereguli acolo sau, pur şi simplu, pentru că au fost întocmite prost documentele şi a fost procedura neconformă? 
Sorin Grindeanu: Procedural nu s-a respectat legea. Trebuiau, înainte de HG, să vină în parlament: tot ce este investiţie peste 100 de milioane de euro în acest domeniu trebuie să aibă aprobarea parlamentului, despre asta este vorba.
Reporter: Alte suspiciuni nu există?
Sorin Grindeanu: Nu sunt eu în măsură să fac...
Reporter: Domnule prim-ministru, dacă ministrul justiţiei, în urma acestor evaluări, va veni cu o propunere şi va semnala necesitatea schimbării atât a şefei DNA, cât şi a procurorului general, o veţi susţine? Câtă libertate, practic, îi daţi, din acest punct de vedere?
Sorin Grindeanu: Eu am încredere foarte mare în domnul ministru. Este cel care are o experienţă foarte mare în domeniul acesta, a fost zece ani membru, ca să vă aduc aminte, la Curtea Constituţională, este un om extrem de echilibrat, care în mod sigur va lua decizia corectă şi are din partea mea mână liberă, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, în a face lucrurile să funcţioneze aşa cum trebuie în acest domeniu, sau să îndrepte ceea ce i se pare că nu funcţionează cum trebuie. Nu sunt specialist, nu este treaba mea să intru în acest sector şi, cum vă spuneam, am încredere mare în domnul ministru.
Reporter: Cu preşedintele Klaus Iohannis aţi mai vorbit după Consiliu, poate în pregătirea CSAT de săptămâna viitoare?
Sorin Grindeanu: Nu, dar o să încerc în această săptămână să stabilim o întâlnire. E normal.
Reporter: Veţi ţine cont, în decizia pe care o veţi lua în domeniul justiţiei, şi de actorul care s-a născut de la începutul guvernării dumneavoastră, strada?
Sorin Grindeanu: Nu am înţeles foarte bine întrebarea, vă rog.
Reporter: Veţi ţine cont de părerea actorului numit stradă în deciziile pe care le veţi lua în ceea ce înseamnă domeniul justiţiei?
Sorin Grindeanu: Am spus că tot ceea ce va susţine Guvernul şi implicit Ministerul Justiţiei, fie că vorbim de proiecte de legi, fie că vorbim de alte lucruri, trebuie să se întâmple într-o dezbatere cât se poate de largă, care să aibă ca actori, dincolo de instituţiile guvernamentale sau de partidele politice, inclusiv ONG-urile şi pe toţi cei care sunt interesaţi. Asta a fost ceea ce am declarat în urmă cu o lună şi în modul acesta vom lucra în continuare.
Reporter: Şi cu preşedintele Klaus Iohannis veţi discuta despre această posibilitate de demitere sau de a cere o demisie a...?
Sorin Grindeanu: Dar nu a spus nimeni. Eu nu cred că am auzit nici măcar pe ministrul Justiţiei. Eu v-am spus punctul meu de vedere. Eu nu fac şi nu este rolul meu să fac evaluări de acest tip, nici nu-mi doresc şi nici nu este ceea ce trebuie să fac. Domnul ministru, din câte am înţeles, are conform legii în atribuţiuni aceste lucruri, de a avea periodic întâlniri cu cei care conduc instituţii din acest domeniu, nu înseamnă că dânsul face propuneri de tipul celei enunţate de dumneavoastră. Eu nu l-am auzit să spună aşa ceva. Mulţumesc.



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei