Actualitate

Miercuri, 23 Mai

Participarea premierului Viorica Dăncilă la Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema „Agricultura - Prioritate Națională”

Galerie foto

 

Intervenţia prim-ministrului Viorica Dăncilă în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor, cu tema „Agricultura - Prioritate Națională”

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Doamnelor și domnilor, domnule Baciu, ați ridicat foarte multe probleme, cred că vom găsi un răspuns adecvat în programul de guvernare ale cărui obiective vreau să le implementez de la primul la până la ultimul.  Agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă priorități absolute în  programul de guvernare. Urmărim ca, prin noile politici agricole, sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor, pentru a evita migrația populației din mediul rural. Accelerarea modernizării agriculturii, pentru a se asigura o hrană sănătoasă, necesară întregii populații, recâștigarea pieței interne, un trai decent al fermierilor, reducerea importurilor și creșterea exporturilor de produse agroalimentare sunt deziderate pe care urmărim să le îndeplinim. Începând cu anul 2017, în guvernarea PSD au fost realizate 35 de hotărâri de guvern – tot ați făcut referiri la ele - din care 12 începând cu ianuarie 2018. Asta evidențiază interesul pe care guvernul nostru îl acordă acestui sector extrem de important. Alte direcții strategice cu impact ridicat sunt cele care să conducă la comasarea terenurilor și finalizarea reformei funciare, precum și identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea, la salvarea zonei montane. Creșterea potențialului agricol nu se poate face fără dezvoltarea sistemului de îmbunătățiri funciare. Măsuri importante pe care guvernul pe care îl conduc le urmărește  în vederea implementării obiectivelor asumate sunt cele care să pună accentul pe siguranţa şi securitatea alimentară. Programul de guvernare este respectat întocmai, astfel: acordarea în timp util a subvenţiilor pentru agricultură este astăzi o realitate. România este primul stat european care încheie procesul de depunere a cererilor la data de 15 mai 2018. Ministerul Agriculturii, cu sprijinul Guvernului, prin politicile şi actele normative adoptate, reuşeşte să introducă în economia românească, doar în anul 2018, circa 2,67 miliarde euro până la data prezentă, o performanţă unică. Refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii. Apa gratuită până la staţia de punere sub presiune, reabilitarea infrastructurii principale de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune pentru circa două milioane de hectare. Creşterea suprafeţelor irigate care în acest an vor depăşi un milion de hectare o vom realiza atât prin măsuri de stimulare a investiţiilor, a utilizării eficiente a apei, cât şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un cost redus al apei utilizate. Dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor este un obiectiv important care are ca scop extinderea sistemului naţional, odată cu evitarea pierderilor de producţie prin calamitare, stimulare de precipitaţii în zonele aride şi în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaţionalizarea celor trei centre de comandă - Muntenia, Moldova şi Transilvania - şi punerea în stare de funcţionare a celor şapte unităţi de combatere. Avem în execuţie peste 26 de puncte noi de lansare în Oltenia, Muntenia şi Banat. În anul 2018, deci în acest an, vor fi în total 60 de puncte de lansare operaţionale.

Program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi acvaculturii. Aşa cum ne-am asumat, am creat cadrul normativ pentru ca producătorii agricoli să beneficieze de credite garantate de stat cu 80% pentru realizarea de investiţii pentru asigurarea ciclului de producţie sau pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri nerambursabile. Au fost acordate garanţii pentru credite în valoare de 1,69 miliarde lei de către Fondul de garantare al creditului rural.

Program de susţinere pentru produsele deficitare. Acordarea de sume fixe pe o perioadă de opt ani la produsele deficitare din balanţa comercială. Programul a început în anul 2017, prin selectarea pe baza datelor statistice a produselor tomate, creşterea efectivelor de suine, în cazul raselor româneşti Bazna şi Mangaliţa, valorificarea superioară a lânii. Creşterea absorbţiei fondurilor europene cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde de euro pentru investiţiile din PNDR pe perioada 2014-2020. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Avem în Parlamentul României acest program prin care angajatorul este scutit de la plata tuturor obligaţiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condiţiile angajării a minim doi tineri cu vârsta sub 40 de ani pentru o perioadă de cel puţin un an.

Programul de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public privat. Realizarea unui parteneriat public privat între şcolile liceale şi fermierii agricoli, constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însuşirii cunoştinţelor specifice muncii lor. Obiectivul este acela de a pregăti un număr suplimentar de 24.000 de specialişti în sectorul agricol, începând din acest an.

Program de înfiinţare a Centrelor de colectare şi procesare pentru legume-fructe şi pentru unele produse de origine animală. Înfiinţarea Centrelor de colectare şi procesare a legumelor-fructelor din bazinele legumicole, respectiv pomicole, în vederea valorificării integrale a producţiei, evitarea pierderilor şi creşterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor. Înfiinţarea de centre de colectare şi unităţi de prelucrare a lânei şi pieilor de ovine şi caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător - în mare parte acestea se aruncă sau li se dau foc.

Program de încurajare a activităţilor din zona montană. Am aprobat un miliard de euro pentru o perioadă de zece ani, pentru protecţia resurselor naturale, densitate echilibrată a populaţiei în zona montană, crearea şi conservarea locurilor de muncă, crearea şi protejarea infrastructurii de acces, elaborarea de politici şi reglementări pentru încurajarea activităţilor specifice zonei montane cu incidenţă asupra celor 28 de judeţe din acest areal care vizează atingerea obiectivelor de mai sus. Program naţional de cercetare-dezvoltare. Finanţarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu 100 de milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare, în care România are avantaj competitiv. Lucrăm la un program naţional de cercetare dezvoltare agricolă post-2020, în vederea realizării unei strategii integrate, care să asigure adaptarea noii tehnologii la condiţiile de producţie din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea şi reducerea costurilor de producţie, pe fondul sporirii randamentului şi calităţii produselor. Program de încurajare a agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale, înfiinţarea Laboratorului Naţional pentru Certificarea Produselor Ecologice şi Tradiţionale, încurajarea activităţilor agricole şi non-agricole, în scopul garantării veniturilor, menţinerii tradiţiilor, evitarea migraţiei şi asigurarea unor produse de calitate destinate cu preponderenţă pieţei naţionale. În prezent sunt deja patru produse protejate, magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novac afumat din Ţara Bârsei şi telemeaua de Ibăneşti. Sperăm să avem cât mai multe produse. Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol, cadastrarea de către stat a terenurilor agricole, revizuirea legislaţiei din agricultură cu privire la achiziţionarea terenurilor, realizarea îndrumarului legislativ, așa cum am promis, îmbunătățirea legislației cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare, revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții. Nu în ultimul rând, aș vrea să vă anunț că avem în plan, în perioada următoare, înființarea Casei de Comerț a României care va intermedia comercializarea produselor agroalimentare și a animalelor, va închiria sau construi centre de colectare prelucrare și va negocia contracte în numele producătorilor agricoli pentru export și intern. Toate aceste măsuri vor duce la deschiderea de noi piețe pentru produsele românești, cu o capacitate de desfacere și de producție în regim propriu și se vor semna contracte de achiziție cu fermierii pentru o perioadă de 3 ani.

Doamnelor și domnilor, așa cum știți, România va deține de la 1 ianuarie 2019, președinția rotativă de 6 luni a Consiliului Uniunii Europene. Motto-ul care ne va călăuzi este coeziunea - o valoare comună europeană, iar prin alegerea acestui concept am urmărit transmiterea unui mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european. În același timp, am dori să subliniem faptul că cetățenii europeni  trebuie să resimtă, la nivelul vieții de zi cu zi, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană. În acest context, este important ca noul buget al Uniunii Europene să susțină în continuare obiectivele investiționale pentru stimularea convergenței, la nivelul întregii Uniunii. Am apreciat faptul că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună rămân principalele priorități investiționale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simțim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici mai ales, în termen reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunțate. Credem că aceste reduceri ar putea întări procesul de consolidare a convergenței și de reducere a decalajelor de dezvoltare. Așa cum știți, mulți ani la rând, am fost, în calitate de europarlamentar, vicepreședinte al comisiei de agricultură și dezvoltare în Parlamentul European și am susținut agricultura românească și fermierii români. În calitate de prim-ministru, voi susține ca Politica Agricolă Comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent, care să poată să răspundă provocărilor economice, de mediu și sociale. România nu poate accepta o Politică Agricolă Comună fără Pilonul 2 – Dezvoltare Rurală sau cu diminuarea obiectivelor și a ariei de aplicabilitate a programelor naționale de dezvoltare rurală. Un alt lucru important îl reprezintă convergența plăților directe la nivelul UE, reducerea decalajelor între nivelul plăților directe la hectar. Vă asigur că România, în mod ferm, nu susține plafonarea plăților directe pentru fermele mari și chiar avem în vedere creșterea ratei plății redistributive cu câteva procente, pentru a încuraja fermele mici și marginalizate. Actuala arhitectură a Politicii Agricole Comune, care ține seama de aspectele ecologice - și mă refer la eco-condiționalitate, plăți directe pentru înverzire și cele de agro-mediu - trebuie să fie abordată de o manieră mai flexibilă și mai coerentă care să permită ca statele membre să definească ținte care să asigure atingerea obiectivelor definite la nivelul Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, Politica de Dezvoltare Rurală va trebui să răspundă nevoilor de dezvoltare și de modernizare ale sectorului agricol, ale celui agroalimentar, ale zonelor rurale, prin crearea de locuri de muncă și infrastructura necesară. Doamnelor și domnilor, în încheiere vreau să vă asigur că prezența mea astăzi, aici nu este întâmplătoare. Este un angajament pe care mi-l iau în fața dumneavoastră – că voi susține agricultura românească în calitate de prim-ministru, așa cum am făcut-o ani la rând, în calitate de europarlamentar. Vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră și vă mulțumesc. 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei