Actualitate

Marți, 20 Septembrie

Participarea prim-ministrului Dacian Cioloş la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Galerie foto

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu președintele Republicii Albania, Bujar Nishani

 

Întrevedere bilaterală a premierului Dacian Cioloș cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip

 

Declarațiile premierului Dacian Cioloș după dejunul cu investitorii americani în România

[Check against delivery]

Reporter:/…/investitorii

Dacian Cioloș: Da, sunt oameni, o parte din ei au deja investiții în România, o altă parte intenționează să investească și au vrut câteva elemente legate de politica fiscală, de politica economică, au subliniat nevoia de predictibilitate, de transparență, le-am prezentat măsurile pe care le-am luat în acest an și pentru a asigura stabilitatea bugetului, pentru a îmbunătăți managementul în companiile de stat, pentru că sunt unii dintre ei care au investiții în companii care sunt majoritare de stat, dar care au și capital privat. Și sigur că  sunt interesați de aplicarea ordonanței 109, îmbunătățită acum, pentru a asigura un management de calitate în  aceste companii.

Am discutat despre reducerea birocrației, un element la fel, esențial, pe care îl subliniază de fiecare dată, la fiecare întâlnire, și mai ales de calitatea prestației ANAF care este în legătura cu mediul de afaceri. Le-am explicat măsurile pe care le-am luat pentru mai multă transparență în activitatea ANAF-ului și pentru măsurile de simplificare pe care le pregătește  Ministerul de Finanțe, pentru săptămânile  următoare, pentru a putea fi adoptate.

Sigur, sunt interesați de dezvoltarea pieței de capital din România, de dezvoltarea portofoliului la Bursa din București, pentru că sunt gata să investească. Le-am spus că și în aceasta direcție, fără a pierde controlul statului asupra unor companii care sunt importante pentru România, că pregătim și aici, la unele companii, o deschidere de capital, tocmai pentru a îmbunătăți performanța Bursei de la București.

Deci una peste alta, a fost, cred, o discuție utilă pentru că ne-a permis să clarificăm anumite măsuri pe care le-am luat și pe care le avem în vedere. Pe de altă parte, am înțeles mai bine care sunt așteptările din partea oamenilor de afaceri legat de mediul de afaceri din România, care sunt legate  în primul rând de predictibilitatea deciziilor economice și legislative, de transparență în luarea deciziilor și de eficiență în managementul companiilor în general.

Reporter: De debirocratizare, v-au cerut ceva anume în simplificarea și debirocratizarea din România care va urma, vor ceva anume ?

Dacian Cioloș: Au fost elemente de debirocratizare legate mai ales de ANAF, pentru că cu această instituție au ei mai mult de face, și i-am invitat chiar să ia la cunoștință măsuri de simplificare pe care le-am prevăzut și care sunt deja în dezbatere publică. Mulțumesc

 

Dejun cu investitori americani în România

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General al FAO

 

***

 

A doua zi a participării premierului Dacian Cioloș la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU

 

În cea de-a doua zi a participării sale la Adunărea Generală a ONU la New York, premierul Dacian Cioloș a subliniat în discursul susținut în plenul Adunării Generale faptul că România rămâne angajată în efortul ONU de menținere a păcii și securității internaționale, în calitate de contributor. "Cred cu tărie că parcursul solid și experiența României în crearea de punți de legătură și în construirea încrederii în relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate", a afirmat prim-ministrul Dacian Cioloș.

În aceeași zi, prim-ministrul a avut înterevederi cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, cu președintele Elveției, Johann Schneider-Ammann, președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, și cu prezentanţii comunităţii româneşti.

În cadrul întrevederii cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, discuțiile au vizat prioritățile României în calitate de deținătoare a președinției International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA): consolidarea educației despre Holocaust, promovarea cercetării și  a conștientizării prin mass-media și social media. Tot în cadrul președinției IHRA, a fost apreciată în mod deosebit contribuția României la adoptarea unei definiții de lucru a anti-semitismului. Primul-ministru Cioloș a amintit despre recenta decizie a guvernului de alocare a resurselor necesare pentru înființarea muzeului de istorie a evreilor de către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Totodată,  s-a discutat și despre relațiile dezvoltate de România cu Israel și cu SUA, dar și despre Brexit, viitorul Uniunii Europene și contribuția la eforturile regionale și internaționale de combatere a terorismului. (https://goo.gl/PVNi4G)

Prim-ministrul a avut, tot ieri, o întâlnire cu președintele Elveției, Johann Schneider-Ammann, cei doi oficiali discutând despre viitorul Uniunii Europene în contextul Brexit, despre libera circulație a persoanelor și respectarea principiilor și valorilor europene în cadrul soluției pe care Elveția o are în vedere în discuțiile cu  UE. Totodată, au fost abordate subiecte de pe agenda bilaterală a celor doi înalți oficiali, precum dezvoltarea relatiilor comerciale și consolidarea investițiilor reciproce, în special în domeniul cercetării și al inovării. (https://goo.gl/ytR3oa)

Programul premierului Dacian Cioloș a cuprins și întâlnirea cu președintele Palestinei, Mahmoud Abbas. Cu această ocazie a fost reconfirmată dorința comună de a dezvolta și intensifica relațiile și cooperarea bilaterală, fiind subliniată importanța reuniunii Comitetului Interguvernamental Româno-Palestinian, care va avea loc la Ramallah, la mijlocul lunii noiembrie a acestui an. Premierul român a subliniat sprijinul acordat de România, prin proiectele de asistență destinate Palestinei, reflectat în bursele și cursurile pentru pregătirea personalului diplomatic şi consular, precum şi în domeniile sănătăţii, educaţiei, cercetării, agriculturii. În cadrul întrevederii, au fost abordate și evoluţiile actuale din Orientul Mijlociu, cu accent pe eforturile internaționale în vederea reluării dialogului din cadrul Procesului de pace. Premierul Cioloș a reiterat susținerea României pentru reluarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene, în vederea ajungerii, cât mai curând, la soluția celor două state, care să coexiste în pace și bună vecinătate. (https://goo.gl/wuj8x4)

Discursul prim-ministrului Dacian Cioloș în limba franceză/engleză poate fi găsit aici: https://goo.gl/OncFJe

 

Întâlnirea premierului Dacian Cioloș cu comunitatea românească [Check against delivery]

Dacian Cioloş: În primul rând, vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care ne-o oferiţi şi aici, la New York, să ne întâlnim cu comunitatea românilor de aici. Mulţumesc domnului ambasador Jinga, la fel, pentru eforturile pe care le-a făcut pentru ca această seară să aibă loc şi, în primul rând, vă mulţumesc dumneavoastră. Aşa cum domnul ambasador a spus, am mai avut ocazia să vin în Statele Unite în acest an o dată, la Washington şi la Detroit. La Washington am avut şi acolo o întâlnire cu comunitatea românească. Astăzi am vrut să facem şi ceva mai aparte. Sigur, toată comunitatea românească din Statele Unite este importantă şi ne poate ajuta mult în demersurile pe care le facem pentru a menţine o dinamică consistentă a relaţiilor cu Statele Unite, dar comunitatea românească de aici, de la New York, are un aer aparte, să spun aşa, şi pentru că New York-ul este un oraş special în Statele Unite, cu dinamica lui, şi pentru că este sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi fiindcă unii dintre dumneavoastră reprezentaţi România într-un fel sau altul în acest mediu internaţional, mă bucur că avem această întâlnire. Am ales un loc mai special şi pentru că am vrut să dăm acestei întâlniri şi o altă dimensiune. În primul rând, vreau să vă spun că, pentru guvernul pe care îl conduc, relaţia cu Statele Unite este una importantă, pentru că vrem ca acest parteneriat strategic, pe care îl avem cu Statele Unite, să meargă şi dincolo de dimensiunea de apărare şi securitate, care pentru noi este foarte importantă şi care a ajutat foarte mult în poziţionarea geostrategică pe care o are România în regiune şi deci rolul pe care îl joacă. Pe fundalul acestei experienţe pozitive, în parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, vrem să construim acum şi o altă dimensiune sau să dezvoltăm şi o altă dimensiune economică. Şi acesta este unul din motivele pentru care am fost la Washington şi la Detroit, în urmă cu câteva luni, şi voi profita chiar şi de această vizită la New York pentru întâlniri cu un grup de oameni de afaceri americani interesaţi de România şi de piaţa românească. And here I would like to thank our friend, mister Mark Gitenstein, former ambassador of United States in România, who is present with us this night, and thanks to him to facilitating us this contact with American business community. (Iar aici aş dori să-i mulţumesc prietenului nostru, fostul ambasador al Statelor Unite în România, domnul Mark Gitenstein, pentru înlesnirea întâlnirii cu comunitatea americană de afaceri - n.r.) Dar vă spuneam, dincolo de asta, după întâlnirile pe care le-am avut ieri şi astăzi şi o să le mai am şi mâine în marja Adunării Generale ONU cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern, e o foarte bună ocazie aici, la New York, de a întâlni multă lume şi de a vorbi despre România. Dincolo de asta am vrut să fim împreună în această seară şi pentru a-l celebra pe Brâncuşi. Şi asta din mai multe motive şi cred că greu am fi putut găsi un alt loc în lume în afară de Bucureşti, sigur, şi de Paris, de Bucureşti sau de România, locul unde Brâncuşi s-a născut şi s-a format ca artist şi de unde s-a inspirat foarte mult. Deci, spuneam, dincolo de România de unde el s-a inspirat, pentru că în operele lui tradiţia rurală românească autentică e clar prezentă şi a stat la baza modernismului pe care l-a lansat Brâncuşi, dincolo de Paris, oraşul în care a lucrat Brâncuşi şi a devenit cunoscut, New York-ul pentru Brâncuşi are un loc aparte în viaţa lui şi în opera lui, pentru că, după cum probabil ştiţi, datorită acelei întâmplări cu operele de artă pe care le-a realizat la Paris şi pe care a vrut să le aducă aici la expoziţie şi care au fost oprite de vama americană şi taxate în alt fel decât opere de artă, pentru că n-au fost recunoscute iniţial de vamă ca fiind opere de artă, a avut loc un proces în justiţie, în care Brâncuşi a avut ocazia să-şi explice şi să-şi justifice arta, modernismul pe care l-a lansat şi care astfel a devenit cunoscut prin intermediul expoziţiei şi expoziţiilor care au avut loc aici, la New York, l-au făcut cunoscut în întreaga lume şi a deveni într-un fel sau altul părintele artei moderne, a sculpturii moderne. Şi nu întâmplător în Statele Unite, nu doar în New York, înţeleg că şi la Philadelphia sunt multe din sculpturile lui Brâncuşi, deci cred că, cu siguranţă Statele Unite este ţara din lume cu cele mai multe opere ale lui Brâncuşi. Şi v-am invitat aici în seara acesta pentru că am luat o iniţiativă la nivelul guvernului, de fapt am continuat o iniţiativă începută de guvernul precedent, care, în urma punerii pe piaţă în vânzare a Cuminţeniei pământului...Este o sculptură la fel cu un rol aparte în creaţia lui Brâncuşi, pentru că este una din rarele sculpturi unicat. Ştiţi că Brâncuşi a lucrat mai multe teme care au lăsat în urmă mai multe opere de artă din aceeaşi temă, cum e cazul Păsărilor măiastre, a Cocoşilor, Domnişoara Pogany ş.a.m.d.. Ei, Cuminţenia pământului este un unicat, a lucrat-o într-un singur exemplar, fără să mai încerce şi altul, este o operă care se inspiră dintr-o tradiţie ezoterică, să spun, precreştină, legătura aceasta dintre fiinţă cu pământul care pentru el, fiind născut în mediul rural şi /.../ în mediul rural şi din tradiţie a contat foarte mult, deci această operă de artă care a avut o istorie aparte, pentru că Brancuşi a vândut-o unui prieten, unui medic, după care ea a fost naţionalizată sau confiscată de stat. După revoluţie urmaşii proprietarului au revendicat-o şi după un îndelung proces în justiţie, cu hotărâre definitivă judecătorească, ea a revenit în proprietatea urmaşilor celui care a cumpărat-o iniţial şi aşa cum prevede legea pentru astfel de opere de artă, statul are drept de preemţiune atunci când ea este pusă în vânzare. Statul şi-a exercitat dreptul de preemţiune, guvernul precedent a lansat acest lucru şi guvernul pe care îl conduc a continuat acest proces de negociere cu proprietarii, după o evaluare a valorii operei făcute de experţi, însă ne-am dorit nu doar să o achiziţionăm pentru ca ea să rămână în proprietatea statului, dincolo de faptul că ea e în patrimoniul naţional şi oricum nu poate să părăsească ţara, dar ne-am dorit să rămână în proprietatea statului şi sigur că ar fi fost probabil mai uşor şi mai simplu să fi alocat toţi banii respectivi de la buget, s-o cumpărăm şi să închidem un subiect, să o punem într-un muzeu şi ea să poată fi văzută liber de români. Ne-am dorit însă ca dincolo de participarea statului, sigur, sunt tot banii cetăţenilor, pentru că ei vin din taxe şi impozite, dar dincolo de asta am vrut să creăm oportunitatea pentru ca românii, individual, să-şi asume, în măsura în care doresc, paterinitatea, să spun aşa, a acestei opere de artă şi în felul acesta să dezvoltăm un spirit comunitar care porneşte de la o asumare individuală a unor valori care sunt fundamentale pentru noi, ca naţie. Şi această operă poate să joace acest rol nu pentru că este Cuminţenia pământului şi pentru că este Brâncuşi, ci pentru că simbolizează sau poate să simbolizeze asumarea noastră individuală şi apoi colectivă, de grup, asumarea unei istorii, asumarea unei tradiţii şi asumarea unor valori care au transformat această tradiţie în modernitate şi au transformat-o deci în artă universală, pentru că ceea ce a făcut Brâncuşi este artă universală, însă are la bază tradiţia şi valorile tradiţionale româneşti. Şi am vrut, deci, să creăm această oportunitate într-o perioadă în care România şi noi, ca şi neam, ca şi popor, avem nevoie mai mult ca oricând de lucruri care să ne unească pentru că găsim foarte uşor, zilnic, lucruri care să ne dezbine mai mult sau mai puţin, dar avem nevoie de lucruri care să ne unească şi să ne arate că împreună putem să ducem până la capăt un proiect şi apoi altul, şi apoi altul ş.a.m.d.. Şi de aceea am lansat această subscripţie publică, pentru a da oportunitatea, şi nu vreau să se simtă nimeni obligat să facă lucrul acesta, pentru că nu este o obligaţie, este o chestiune de asumare, la urma urmei, şi de asta, până la urmă, din punctul meu de vedere, nici nu e atât de important câţi bani se adună, ci faptul că prin acest gest ne asumăm, fiecare, individual, prin conştiinţa noastră, să facem fiecare individual un efort pentru ca împreună, ca şi comunitate, să progresăm şi să devenim conştienţi de valorile pe care le avem de apărat, de susţinut şi de dus mai departe. Şi, vă spuneam, de aceea am vrut să organizăm şi această seară, pentru că cea mai mare parte de aici sunteţi români, cu siguranţă legaţi sufleteşte de ceea ce înseamnă acasă, însă trăiţi într-un loc în care Brâncuşi a devenit cunoscut şi a devenit universal şi este o modalitate, într-un fel sau altul, să ne asumăm fiecare dintre noi, individual, această universalitate, fără să renunţăm la specificul nostru de români. But I know that beyond Romanian community we have here with us some American friends and certainly some American friends coming with the Romanian friends, so thank you very much for your presence and thank you very much for assuming this project which is a Romanian one, but which goes beyond the Romanian interest because Brâncuşi is not only Romanian, but is universal by his work and by the value /.../ sharing also with American people. Thank you very much for your presence here... (Ştiu că în afară de comunitatea românească pe care o avem aici, avem alături şi nişte prieteni americani şi cu siguranţă unii dintre prietenii americani au sosit alături de prietenii noştri români. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă şi vă mulţumesc foarte mult pentru asumarea acestui proiect, care este unul românesc, dar totodată depăşeşte interesul românesc, pentru că Brâncuşi nu este numai român, ci este universal prin lucrările sale şi prin valoarea pe care o împărtăşeşte cu poporul american. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă... - n.r.) şi sper ca împreună să petrecem această seară în acest spirit comunitar, asumâdu-ne fiecare individual ceea ce suntem şi împărtăşind această asumare individuală fiecare cu ceilalţi. Şi sper ca în acest fel, împreună cu Brâncuşi, să găsim în această seară şi un canal de reconectare la sufletul neamului românesc căruia îi aparţinem cu toţii, aş spune, vrem, nu vrem, dar căruia îi aparţinem cu atât mai mult cu cât ne asumăm acest lucru. Deci, vă mulţumesc încă o dată, mulţumesc domnilor ambasadori pentru oportunitatea pe care ne-au creat-o şi vă mulţumesc în primul rând pentru faptul că aţi venit. Eu unul, sincer, mă simt foarte mândru cu dumneavoastră aici, în jur. Şi eu am avut ocazia să petrec câţiva ani din viaţă în afara ţării şi ştiu ce înseamnă să fii fizic departe de casă, dar să găseşti ocaziile în care să te reconectezi la rădăcini. Mulţumesc şi sper să avem o seară bună!

 

Alocuțiunea națională susținută de premierul Dacian Cioloș în plenul Adunării Generale a ONU

[Check against delivery]

 

Domnule Președinte, 

Domnule Secretar general, 

Doamnelor și domnilor, 

 

Mai mult ca oricând, lumea se află în fața unor provocări care cer soluții globale. 

Conflicte care nu încetează de mai mult timp, flagelul terorismului, catastrofe naturale, sărăcia, excluziunea socială, populații deplasate, – sunt tot atâtea provocări  pe care trebuie să le abordăm în mod durabil, printr-o tratare globală.

Lumea noastră este împinsă din ce în ce mai mult să caute soluții inclusive. Nu există pace, nici securitate fără dezvoltare.

Obiectivele Dezvoltării Durabile ne oferă o noua șansă tuturor și reprezintă «un impuls universal pentru transformarea lumii». Aceste obiective stabilesc un program de acțiune ambițios  pentru următorii ani, în vederea eradicării sărăciei extreme, a luptei pentru pace și securitate, a luptei împotriva inegalității și injustiției și pentru apărarea planetei. 

Avem nevoie de mai multă integrare la nivelul diferitelor strategii privind schimbările climatice, dezvoltarea, ajutorul umanitar, eradicarea foametei, creșterea economică și edificarea păcii. 

Orientarea pe care o dăm politicilor noastre – sociale, industriale, agricole – influențează într-un fel sau altul dezvoltarea durabilă.  Experiența trecutului ne arată că abordările sectoriale, rupte unele de altele, creează mai multe probleme decât rezolvă.  

În România, am lansat procesul de transpunere pe plan național a obiectivelor dezvoltării durabile. Ne concentrăm în primul rând pe luarea în considerare a schimbărilor mediului înconjurător și climatice în politicile sectoriale. Noi dorim să asigurăm tranziția  către o economie verde și circulară, acordând o atenție deosebită bunei gestiuni a capitalului natural și a zonelor protejate, care acoperă 25% din teritoriul nostru. 

Implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și tranziția către o economie verde constituie, din punctul nostru de vedere, singurul mijloc pentru asigurarea unei vieți durabile, inclusive și decente pentru cetățeni.   

Noi considerăm că o abordare transversală a politicilor energetice, agricole, de mediu înconjurător și de climat este esențială pentru a se atinge Obiectivele Dezvoltării Durabile. De exemplu, în domeniile locuințelor și al eficacității energetice, am adoptat recent un program care privilegiază  tehnologiile și materialele «verzi» (Casa verde).

În acest an, în România am adoptat de asemenea un pachet național anti-sărăcie, inclusiv măsuri specifice pentru a combate excluziunea socială și măsuri de sprijin pentru copiii din mediile defavorizate.   

Dezvoltarea nu poate fi durabilă dacă nu este inclusivă, atât în conținutul său, cât și în modul de punere în practică.  Pentru acest motiv noi am investit mult în acest an în instrumente de guvernare deschisă, implicând societatea civilă și mediul de afaceri.    

 

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Evoluțiile recente din estul și sudul Europei, din ultimii doi ani, au evidențiat provocări complexe în materie de securitate în vecinătatea țării mele. Acestea generează regrese în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare durabilă.

Conflictele înghețate din jurul Mării Negre rămân o amenințare permanentă și gravă la adresa stabilității din regiune și din afara sa. Aceste conflicte pun în așteptare perspectiva prosperității și a respectării principiilor și normelor dreptului internațional. Suntem profund îngrijorați de utilizarea de tactici de luptă hibride și de anexarea ilegală a teritoriilor.

Instabilitatea în creștere din Orientul Mijlociu, cu epicentrul în Siria, este o sursă majoră de proliferare a terorismului, a migrației masive, a riscurilor de instabilitate nu numai pentru regiune, ci pentru întreaga lume. Această instabilitate trebuie să fie abordată cu determinare. Trebuie să încurajăm procesul de reconciliere în țările afectate de instabilitate, prin crearea de politici care vizează promovarea unor punți între comunități și pentru a asigura incluziune și reprezentare corespunzătoare.

Ar trebui să reflectăm mai mult asupra unei strategii pentru reconstrucția post-conflict, bazându-ne pe obiectivele de dezvoltare durabilă și țintele lor, fie în Siria, Irak, Libia sau Yemen, și să continuăm discuțiile cu privire la procesul instituțional și contribuțiile financiare necesare, cu toate părțile implicate.

România este convinsă că rezolvarea conflictului israeliano-palestinian este una dintre cele mai importante sarcini pe care trebuie să le îndeplinim și care ar putea constitui un punct de cotitură pe drumul înapoi spre stabilizare, respectarea drepturilor fundamentale, acceptarea reciprocă și prosperitate.

Țara mea rămâne angajată în efortul ONU de  menținere a  păcii și securității internaționale. România este de mult timp un contributor la menținerea păcii de către ONU. În prezent, forțele militare și de poliție române iau parte la zece operațiuni de menținere a păcii ale ONU și două misiuni politice speciale.

Pacea și securitatea nu ar putea fi menținute în cazul în care continua amenințare potențială a proliferării armelor de distrugere în masă, în special a armelor nucleare persistă. În prezent, România asigură președinția Comisiei Pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Experiențelor Nucleare. România a fost fermă în condamnarea testelor nucleare efectuate de către Republica Democrată Populară Coreeană în acest an.

Aș dori, de asemenea, să subliniez cât de important este să regândim relația dintre politicile umanitare și cele de dezvoltare ca pe o oportunitate de a găsi noi soluții și răspunsuri. Depinde de noi să ne bazăm pe experiențele și inițiativele regionale existente, unele dintre ele apărute în urma Summit-ului Umanitar Global de la Istanbul.

Trebuie să trecem dincolo de abordările sectoriale în materie de politică comercială, să luptăm împotriva schimbărilor climatice, foametei și sărăciei, să asigurăm producția de alimente și creșterea economică și să găsim un cadru instituțional mai cuprinzător pentru a oferi soluții integrate.

România își intensifică eforturile pentru a răspunde acestor provocări în spiritul solidarității internaționale și al responsabilității comune, în conformitate cu obligațiile noastre legale și morale.

Permiteți-mi să enunț trei argumente scurte pentru a evidenția principalele noastre linii de acțiune:

În primul rând, în calitate de donator emergent și de țară de relocare, România a luat măsuri pentru a-și extinde contribuția la acțiunile umanitare internaționale, în ultimii ani, prin creșterea capacității sale de relocare și a asistenței financiare.

În al doilea rând, România continuă să pledeze pentru consolidarea respectării dreptului umanitar internațional și să se angajeze în mod constructiv în dezbateri cu privire la posibilele modalități de a îmbunătăți conformitatea cu acesta.

În al treilea rând, în calitatea sa de Președinte al celei de-a 7-a Conferințe a Părților la Convenția ONU privind combaterea criminalității organizate transfrontaliere (UNTOC), România încurajează mai multă responsabilitate în ceea ce privește implementarea inter alia a dispozițiilor privind traficul de persoane și traficul de migranți.

Excelențe,

Doamnelor si domnilor,

Atacuri teroriste cumplite au șocat lumea în acest an și ne-au reamintit că terorismul internațional subminează pacea și securitatea, pretutindeni în lume. Nu putem permitem teroriștilor să dețină controlul.

Grupurile teroriste nu pot fi combătute doar printr-o acțiune militară, ci și prin reducerea atracției pe care o exercită asupra adepților lor, în special persoanele tinere. Trebuie să abordăm în primul rând cauzele principale care au permis extinderea acestor grupuri.

Prevenirea radicalizării este un element cheie, acțiunea trebuie focalizată asupra condițiilor socio-economice ale persoanelor din  comunitățile cele mai vulnerabile la radicalizare și recrutare. Sunt necesare instrumente mai eficiente de comunicare și de educație.

Îmi exprim aprecierea pentru progresele considerabile realizate în ultimele câteva luni, în lupta împotriva Da'esh în Libia, Irak sau Siria. Este de maximă urgență să nu le permitem să-și găsească refugii sigure în alte zone, precum și să luăm toate măsurile pentru a opri fluxul de luptători străini să li se alăture. Dar acesta este doar un singur pas. Zonele eliberate au nevoie de reconstrucție și stabilizare.

Ideea că răspunsul la terorism necesită o acțiune multilaterală, bazată pe dreptul internațional, a fost susținută de România de ceva timp. Din acest motiv, România și Spania au propus crearea  unei Curți Internaționale împotriva Terorismului, ca mijloc de a asigura tragerea la răspundere a celor vinovați de crime oribile care continuă și în prezent.

Înainte de a încheia, aș dori să-mi exprim aprecierea pentru rolul activ și contribuția remarcabilă a Secretarului General al ONU, Excelența Sa, domnul Ban Ki-moon, la consolidarea poziției ONU în arena internațională și la promovarea păcii, stabilității și dezvoltării durabile. Mandatul său la conducerea acestei organizații este o sursă de inspirație pentru numeroși oameni din întreaga lume.

Țara mea se angajează să continue să aloce importante resurse politice, diplomatice, umane și financiare pentru stabilitatea regională și globală, în sprijinul eforturilor ONU de asigurare a păcii și securității.

Din acest motiv, România candidează pentru un nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru intervalul 2020-2021.Cred cu tărie că parcursul solid și experiența României în crearea de punți de legătură și în construirea încrederii în relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate.

Vă mulțumesc!

 

Declarațiile premierului Dacian Cioloș [Check against delivery]

Dacian Cioloş: Bună ziua! Ieri am participat la deschiderea Adunării Generale ONU, cu discursurile de deschidere, dar am avut și câteva întâlniri bilaterale și am participat la două evenimente colaterale Adunării Generale. Am avut întâlniri bilaterale cu președintele Egiptului, unde am discutat în primul rând de cooperarea bilaterală dintre România și Egipt, mai ales în domeniul economic. România intenționează să intensifice relațiile cu Egiptul din acest punct de vedere. Exportăm deja cantități relativ importante de cereale către Egipt, România fiind în acești ultimi ani un exportator net de cereale și Egiptul achiziționează masiv cereale de pe piața internațională, statul având controlul asupra acestui proces. Am discutat, deci, despre modalitățile prin care putem în viitor evita cât mai mult intermediari în aceste schimburi comerciale cu produse agricole și în primul rând cu cereale, dar am discutat și despre alte oportunități de prezență ale unor companii românești în Egipt, și în domeniul infrastructurii și în domeniul energetic. Urmează, de altfel, să pregătim pentru anul viitor o comisie mixtă româno-egipteană, în care să discutăm despre cooperarea economică. Și am convenit cu președintele Egiptului să organizăm în prima jumătate a anului viitor această comisie mixtă. Ea nu a mai fost organizată din 2010 și am ajuns la concluzia, împreună, că suntem într-un moment în care avem deja o bază de la care să pornim în intensificarea acestor schimburi comerciale, dar și de investiții românești în Egipt. M-am întâlnit, apoi, cu președintele Finlandei, în care am discutat în primul rând chestiunea pregătirii președinției României pentru UE, din 2019. Vom fi într-un trio, împreună cu Finlanda și cu Croația, în asigurarea președinției, vor fi, deci, președinții succesive, un an și jumătate, România, Finlanda și Croația. Și am discutat de câteva măsuri, întâlniri pe care să le pregătim în perioada imediat următoare pentru a pregăti împreună cu Comisia Europeană și agenda de discuții la nivel european pentru această perioadă, pentru a ne coordona din acest punct de vedere. Și aici avem cel puțin un subiect de interes comun, și Finlanda își dorește să mențină pe agenda europeană ideea extinderii Uniunii Europene, și România la fel, același lucru. Și cred că vom putea lucra împreună pentru a introduce pe agenda europeană și chestiunea legată de Parteneriatul estic, de viitorul Parteneriatului estic în Uniunea Europeană, aici, noi și Finlanda având interese comune. Am avut totodată o întâlnire bilaterală scurtă, dar concisă și constructivă, cu premierul Canadei, cu premierul Trudeau. După întâlnirea pe care am avut-o la Ottawa, am vrut să văd cum progresează pregătirea pentru eliminarea vizelor pentru călătorii scurte turistice pentru românii care doresc să călătorească în Canada și vreau să vă spun că sunt optimist, cu informațiile pe care le-am primit de la premierul Trudeau, cred că în câteva săptămâni vom avea un răspuns mai concret despre în ce fel se va face și în ce termeni se va face acest lucru. Am mai participat la două evenimente, unul legat de refugiați, și aici vreau să fiu foarte clar, România nu și-a luat niciun angajament suplimentar față de ceea ce s-a angajat să facă la nivel european, însă în evenimentul de ieri tocmai asta am prezentat, contribuția României la repartizarea refugiaților la nivel european, pe baze voluntare, pe acele cifre pe care România s-a angajat deja la nivel european, dar am prezentat și implicarea României atât cu resurse umane, cât și materiale, pentru întărirea controlului la frontierele europene, dar și contribuții financiare pentru a rezolva probleme la rădăcina acestor migrații, acolo unde există surse de refugiați și de azilanți, pentru a crea condițiile pentru ca oamenii să rămână acolo. Și am mai participat la un alt eveniment, împreună cu Franța, cu Africa de Sud și cu Mexicul, reprezentate la nivel înalt, unde am discutat despre programele și parteneriatul pentru o guvernare deschisă, unde am prezentat experiența României de a lucra cu societatea civilă, de a transparentiza procesul de decizie guvernamentală și cheltuirea fondurilor publice. Cam acestea au fost evenimentele de ieri. Astăzi, de dimineață, am avut o întâlnire cu reprezentanți ai comunității evreiești din SUA, unde am discutat despre Parteneriatul strategic dintre SUA și România, dintre Israel și România, și am discutat și despre modalitățile prin care comunitatea evreiască de aici, din SUA, poate să contribuie la întărirea acestor parteneriate și, într-un mod foarte practic, pragmatic, am discutat și despre interesele pe care România le are de a stimula investițiile americane în România, dar și exporturi românești în SUA, deci parteneriate economice, atât cu SUA, cât și cu Israelul.
Reporter: Există posibilitatea ca, în câteva săptămâni, să fie ridicate vizele pentru Canada?
Dacian Cioloş: Nu vreau să merg mai departe cu declarațiile, o să las partea canadiană și pe premierul Trudeau și guvernul canadian să anunțe modalitatea în care ei au în vedere să rezolve această problemă. Oricum, în urma discuțiilor pe care le-am avut deja la Ottawa cu premierul Trudeau, a fost foarte clar că România poate să susțină acordul comercial cu Canada, dar, înainte de aceasta, trebuiesc clarificate și anumite lucruri, printre care și această chestiune a vizelor, și premierul Trudeau m-a asigurat că în curând o să vină cu o propunere în această direcție, care sper să fie acceptabilă pentru noi.
Reporter: Ministrul Cristian Ghinea și-a exprimat interesul de a se înscrie într-un partid politic. Ați primit semne și din partea altor miniștri, ne puteți spune care sunt aceia care au decis să participe la alegerile parlamentare din toamnă? 
Dacian Cioloş: Nu. Știu că mai există unii care se gândesc. Din câte știu, nu au luat decizii încă. Oricum le-am spus foarte clar, am spus-o și public, că, sigur, personal cred că este un lucru bun ca oameni care au avut și această experiență guvernamentală să se implice politic, dar în momentul în care o vor face vor trebui să părăsească guvernul.
Reporter: Vreau să vă întreb: pe ce veți insista diseară, care sunt elementele cheie ale mesajului când veți rosti alocuțiunea?
Dacian Cioloş: Voi insista pe importanța acestei abordări integrate la nivel internațional privind obiectivele de dezvoltare durabilă, faptul că dezvoltare durabilă pentru noi nu înseamnă doar problematica de mediu sau problematica schimbărilor climatice, ci înseamnă și lupta împotriva sărăciei, și lupta împotriva terorismului, și gestiunea problemelor privind migrația, și faptul că consider că avem nevoie din ce în ce mai mult de o abordare integrată a acestor problematici. Vedeți, în momentul de față încercăm să tratăm problemele privind foametea, sărăcia sau prin politici comerciale, sau prin politici de sprijin financiar, sau prin politici de luptă împotriva schimbărilor climatice, cred din ce în ce mai mult că această abordare trebuie să fie una integrată și că din ce în ce mai puțin putem face diferențierea între partea săracă a lumii și partea bogată a lumii, că avem provocări comune, și provocarea privind schimbările climatice, și cea privind migrația, chiar și cea privind sărăcia. Sărăcie nu găsim doar în țările mai sărace și în zonele sărace, sărăcie găsim de multe ori și în periferia marilor orașe și în mediul rural din țările bogate, deci, trebuie să abordăm această problemă într-un mod cât mai integrat, cu atât mai mult cu cât lumea este din ce în ce mai deschisă. Deci, voi aborda acest subiect și voi spune și ce a făcut România și ce intenționează să facă în viitor pentru a pune în practică aceste obiective de dezvoltare durabilă. Voi prezenta și câteva elemente legat de viziunea României privind combaterea terorismului și privind gestiunea acestor provocări internaționale. 
Reporter: Ați discutat cu premierul Trudeau și despre numărul de militari canadieni care ar urma să participe la brigada aceea multinațională stabilită la summitul de la Varşovia?
Dacian Cioloş: Nu am intrat în detalii, pentru că este un subiect tratat de miniștri apărării, dar am reconfirmat cu premierul Trudeau intenția Canadei de a ne sprijini în aceste demersuri, și pentru brigada multinațională și, probabil, și cu o prezență punctuală la anumite exerciții de instrucție, de antrenament în Marea Neagră. 
Reporter: Despre candidatura României în Consiliul de Securitate?
Dacian Cioloş: Sigur, acesta este un subiect pe care l-am abordat și îl abordez sistematic, în fiecare întâlnire bilaterală pe care o am și pe care o să o avem.
Reporter: /.../
Dacian Cioloş: Da. Avem deja un număr de câteva zeci de țări care au confirmat că ne susțin această candidatură, dar mai este de lucru încă până atunci. Mulțumesc.

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Elveției

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu ofițeri de securitate și polițiștii români, angajați ONU

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Palestinei

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Adunării Generale, ambasador Peter Thompson

 

Întâlnirea cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA

 

****

 

Prima zi a participării prim-ministrului Dacian Cioloș la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Premierul Dacian Cioloș a participat la deschiderea celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaților, organizat de SUA alături de Canada, Etiopia, Germania, Iordania, Mexic și Suedia, precum și la conferința despre Guvernare Deschisă co-prezidată de președinții Franței și Africii de Sud, în prima zi a reuniunii ONU, organizată la New York. De asemenea, premierul Dacian Cioloș și doamna Valerie Cioloș-Villemin au participat la recepția oferită de președintele SUA Barack Obama și de doamna Michelle Obama în onoare șefilor de delegație. Totodată, șeful Executivului a participat la dejunul la nivel înalt oferit de Secretarul General ONU Ban Ki-moon, în onoarea șefilor de delegație.

În marja reuniunii ONU, premierul român a avut întâlniri cu omologul său canadian Justin Trudeau, cu președintele Finlandei, Sauli Niinisto, cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, cu secretarul general ONU, Ban Ki-moon și cu Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim și a participat la evenimentul de marcare a primei aniversări de la adoptarea Agendei 2030.

În întâlnirea cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, accentul a fost pus pe importanța întării relațiilor bilaterale bazate pe un dialog politic constant și pe consolidarea relațiilor economice aflate deja pe un parcurs ascendent in special în ceea ce privește agricultura, energie, infrastructura (comerț bilateral de 867 millione USD în 2015).

Egiptul este principala destinație de export pentru grâul românesc (1,5 milioane de tone anual), de aceea important sa întărim relațiile directe între producătorii romani si importatorii egipteni pentru evitarea dificultăților tehnice legate de comerțul cu grâu.

Ce doi demnitari au reiterat importanța organizării celei de-a doua sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru cooperare economică, științifică si tehnică în 2017 pentru facilitarea contactelor B2B.

Dezvoltarea cooperării bilaterale și participarea activă în eforturile internaționale de combatere a terorismului a fost, de asemenea, discutată în cadrul acestei întrevederi.

Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim, a mulțumit prim-ministrului Cioloș pentru rolul României la Nairobi, în condițiile în care țara noastră asigură președinția actualei sesiuni a Comitetului Reprezentanților Permanenți la UNEP. S-a discutat despre operaționalizarea dimensiunii de mediu a Agendei 2030 și despre necesitatea de a avea o mai puternică integrare a politicilor de mediu cu politicile economice. Erik Solheim a prezentat prioritățile mandatului său, respectiv problema poluării aerului, managementul oceanelor și, în special, viziunea sa despre economia verde,  despre rolul companiilor private în transformarea economică durabilă și despre măsuri pentru încurajarea inovării pentru atingerea Obiectivelor globale de Dezvoltare Durabilă.

Premierul Dacian Cioloș a prezentat măsurile de promovare a economiei verzi și interesul pe care îl acordă conservării biodiversității și a exprimat disponibilitatea României pentru o strânsă colaborare cu UNEP.

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și premierul Dacian Cioloș au discutat despre cooperarea pentru pregătirea Troicii Președinției Uniunii Europene (România va deține președinția UE în prima jumătatea a anului 2019, urmată de Finlanda și Croația). S-a discutat despre constituirea unui mecanism de consultare pentru pregătirea Președinției, structurarea dialogului bilateral în acest context și cooperarea pe chestiuni europene curente.

Cei doi demnitari au vorbit și despre viitorul UE și impactul Brexit, despre dimensiunea de securitate UE și despre vecinătatea estică a UE.

Întâlnirea cu premierul canadian Justin Trudeau a fost dedicată, în principal, temei liberalizării vizelor pentru cetățenii români.  Cei doi prim-miniștri au apreciat că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai apropiat. Totodată, au discutat despre contribuția Canadei la operaționalizarea deciziilor luate la summitul NATO de la Varșovia privind întărirea flancului estic al Alianței, cu precădere la Marea Neagră.

Criza refugiaților este unul din subiectele principale ale seriei de evenimente care au loc zilele acestea la New York. În acest context, premierul Cioloș a prezentat contribuția României la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților, subliniind în discursul său faptul că: “Cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și de a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii de a participa la procesul de transfer și de realocare al refugiaților pe bază de voluntariat”. (youtu.be/QtpYgZ1Ldls)

În cadrul conferinței despre Guvernare Deschisă co-prezidată de președinții Franței și Africii de Sud, prim-ministrul Dacian Cioloș a menționat importanța guvernării deschise în implementarea democrației participative prin implicarea guvernului si responabilizarea societății civile pentru dezvoltarea economică și socială a țării.( youtu.be/lKTs3ppSUB8)

Prima zi a participării la cea de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU a reconfirmat vocația României de actor important în relațiile internaționale multilaterale”, consideră premierul Dacian Cioloș.

Galeria video este disponibilă la adresa următoare: https://goo.gl/fzsrEH

 

Participarea premierului Dacian Cioloș la Open Government Partnership: Five Year Celebration, co-prezidat de președinții Africii de Sud și Franței

 

Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor

[Check against delivery]

 

Excelențe,
Doamnelor și domnilor,
Aș dori să-i felicit pe inițiatorii acestui summit pentru organizarea acestuia într-un moment atât de potrivit pentru abordarea uneia dintre cele mai apăsătoare provocări ale zilelor noastre; în ceea ce privește criza refugiaților este într-adevăr nevoie de o serie de acțiuni urgente din partea noastră.
România recunoaște pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiați. Există diverse posibilități, resurse și politici pentru a răspunde acestei provocări, precum există și diferite forme de a contribui la eforturile comune ale comunității internaționale.
În acest context, România a crescut treptat contribuția sa pe mai multe planuri în domeniul umanitar, atât ca donator, cât și ca țară de relocare. 
Prin eforturile sale, România a căutat să atenueze presiunea umanitară prin furnizarea de contribuții financiare pentru organizațiile umanitare internaționale, cum ar fi: Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Agenția ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiați din Orientul Apropiat (UNRWA) și Programul alimentar mondial.
Mai mult decât atât, România a acordat ajutor umanitar bilateral statelor afectate: Turcia, Iordania, Liban, Irak și Afganistan.
În strânsă cooperare cu agențiile umanitare internaționale, România oferă refugiaților șansa unei vieți noi, oferindu-le adăpost temporar în Centrul de Tranzit de Urgență situat la Timișoara. De la înființarea sa în 2008, această facilitate a oferit asistență pentru mai mult de 2.000 de refugiați, în timp ce cazurile lor au fost prelucrate pentru relocarea ulterioară.
În ceea ce privește oportunitățile de educație și angajare legală, România oferă tuturor copiilor cetățenilor străini care beneficiază de protecție aceleași drepturi la educație care se aplică copiilor români prin lege.
Luna trecută, Guvernul României a trimis Parlamentului un nou proiect de lege, care va crea un nou cadru de cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar, îmbinând în mod inovator umanitarul, dezvoltarea și instrumentele financiare.
Procesul de revizuire a politicilor relevante în România se bazează pe convingerea că cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și pentru a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii, de a participa la procesul de transfer și de realocare pe bază de voluntariat.
România contribuie în mod substanțial, cu resurse umane și mijloace tehnice la controlul frontierelor, precum și la operațiunile de căutare și salvare în Marea Mediterană. În acest an, 49 de experți naționali în materie de azil au fost detașați la FRONTEX și la Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA).
Asistența acordată astfel plasează România printre principalii colaboratori la răspunsul european comun în acest domeniu. Prin aceste eforturi, ne menținem angajamentul față de cauza noastră umanitară comună, aceea de a răspunde crizei refugiaților.
Vă mulțumesc.

Discursul prim-ministrului Dacian Cioloș în limba engleză poate fi găsit aici: https://goo.gl/OncFJe

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Directorul Executiv al UNEP, Erik Solheim

 

Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi

 

 

***

 

COMUNICAT DE PRESĂ

În perioada 20-23 septembrie, prim-ministrul Dacian Cioloș participă la segmentul de nivel înalt al celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care se derulează în intervalul 20-26 septembrie, la New York, sub genericul „Obiectivele de dezvoltare durabilă – un efort global pentru transformarea lumii în care trăim”. Organizația mondială va face un nou efort pentru a mobiliza voința colectivă a statelor membre în abordarea problemelor globale din domeniile principale ale mandatului său: menținerea păcii şi securităţii internaționale, cooperarea pentru dezvoltare, promovarea şi protecția drepturilor omului.

„Prezența mea la acest eveniment este menită să sublinieze eforturile României de a fi conectată la agenda globală, dincolo de cea europeană, și de a contribui, la rândul ei, la avansarea acesteia în direcția păcii, securității și dezvoltării sustenabile globale” a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș înaintea vizitei.

În discursul pe care îl va susține în plenul Adunării Generale a ONU, premierul va pune accent pe modul în care Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă, conținute în Agenda 2030, se reflectă în programele și strategiile Guvernului României. Discursul va face referire la situația de securitate din spaţiile de interes direct pentru România, lansând un apel la comunitatea internațională pentru rezolvarea acestora în conformitate cu principiile Cartei ONU și normele de drept internațional.

Un obiectiv important al vizitei este promovarea candidaturii României la un nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate (mandatul 2020-2021).

La invitația Președintelui Obama, premierul va participa la 20 septembrie la Summit-ul pe tema refugiaților organizat la inițiativa SUA. În acest cadru va prezenta contribuția României la efortul comunității internaționale de soluționare a crizei refugiaților. Criza refugiaților este, de altfel, unul din subiectele principale ale seriei de evenimente care au loc în zilele acestea la New York.

Programul va include, de asemenea, întrevederi cu înalți oficiali ONU (Secretarul General al ONU, Președintele Adunării generale a ONU),  precum şi o serie de întâlniri bilaterale cu șefi de stat sau de guvern din state membre ONU.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul se va întâlni cu comunitatea locală de români, precum și cu funcționarii români care lucrează în sistemul ONU. Va mai avea o întrevedere cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din SUA cu care va discuta inclusiv despre președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), exercitată anul acesta de către România.

În plan economic sunt prevăzute discuții cu reprezentanți ai unor companii americane. 

Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe și ministrul mediului, apelor și pădurilor care, la rândul lor, vor participa la o serie de evenimente.

 

Informații suplimentare

Contribuții ale României la activitățile sistemului ONU

România candidează pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru mandatul 2020-2021, la alegerile care vor avea loc la New York în 2019. Candidatura a fost depusă la sfârșitul anului 2006, la un an după încheierea unui mandat de succes în CS (2004-2005). Pentru locul ce revine Grupului Est-European mai candidează şi Estonia (EE).

România este membru al ONU din 1955 și are experiența a 4 mandate în CS. Ca membru responsabil al ONU, România contribuie la activitățile organizației pentru realizarea obiectivelor globale în diverse domenii (pace şi securitate, dezvoltare, drepturile omului, asistență umanitară), precum şi respectarea  dreptului internaţional, promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, domeniu în care România a avut inițiative multiple în ultimii ani.

În domeniul păcii şi securităţii, avem participări ale militarilor, polițiștilor şi jandarmilor români în operațiuni ale ONU de menținere a păcii, precum şi ale ofițerilor de protecție pentru misiuni sau oficiali ai ONU. România este prezentă în 10 operațiuni ONU desfășurate pe patru continente (Kosovo, Cipru, RD Congo, Coasta de Fildeș, Haiti, Kosovo, Liberia, Sudanul de Sud, Mali, Republica Centrafricană). Acestora li se adaugă contribuții la misiuni de pace sub auspiciile altor organizații internaționale (Afganistan, Georgia, Libia, Niger, Republica Moldova, Ucraina).

Ca donator emergent, România îşi propune să acorde o importanță crescândă proceselor din cadrul ONU legate de dezvoltare, dar şi o contribuție crescândă la activitățile umanitare ale ONU. Recent, Guvernul României a adoptat un proiect de lege pentru un nou cadru legislativ în domeniu.

România susţine măsurile de aplicare a deciziilor recente legate de protejarea civililor în situaţii de conflict, de implicarea mai mare a femeilor şi tinerilor în procese legate de asigurarea păcii şi securităţii internaționale, de realizare a unei păci durabile prin procese complexe de reconstrucție post-conflict.

 

 

PROGRAMUL
premierului Dacian Cioloş la Segmentul de nivel înalt al celei de-a 71-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU, New York

 

Marți, 20 septembrie

Ora 08.00  Participarea  premierului Dacian Cioloș la recepţia de bun venit oferită de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, în onoarea șefilor de delegație                                     

Ora 08.30 Participarea  premierului Dacian Cioloș la evenimentul de marcare a primei aniversări de la adoptarea Agendei 2030

                 Locaţie: Sala Adunării Generale  

                 (acces presă)

Ora 09.00 Participarea  premierului Dacian Cioloș la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU

    Locaţie: Sala Adunării Generale
        (acces presă)

Ora 10.30  Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Egiptului

Ora 11.30  Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Directorul Executiv al UNEP

Ora 12.30  Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu preşedintele Finlandei

Ora 13.15  Participarea premierului Dacian Cioloș la dejunul la nivel înalt oferit de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, în onoarea șefilor de delegație

Ora 15.00  Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General ONU, Ban Ki-moon

Ora 15.00 Fotografie de familie - Summit-ul liderilor privind criza globală a  refugiaţilor

(acces presă)

Ora 15.30 Participarea premierului Dacian Cioloș la Summit-ul liderilor privind criza globală a refugiaţilor, organizat de SUA alături de: Canada, Etiopia, Germania, Iordania, Mexic și Suedia

(acces presă)

Ora 17.00  Participarea premierului Dacian Cioloș la Open Government Partnership: Five Year Celebration, co-prezidat de președinții Africii de Sud și Franței

Locaţie: Sediul ONU

Ora 18.00  Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită de UE

TBD          Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită de președintele SUA și prima doamnă în onoarea șefilor de delegație

Ora 19.00 Participarea premierului Dacian Cioloș la recepția oferită șefilor de delegații pentru aniversarea inițiativei HeForShe de preşedintele Finlandei şi directorul executiv al UN Women

Miercuri, 21 septembrie

11.00/TBC Întâlnirea premierului cu reprezentanţii principalelor organizaţii evreieşti din SUA

12.30/TBC Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Adunării Generale, ambasador Peter Thompson

Ora 17.00  Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Preşedintele Palestinei

Ora 18.40 Participarea premierului Dacian Cioloș la dezbaterea generală la nivel înalt a celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU

                  - Susţinerea alocuțiunii naționale –
                  Locaţie: Sala Adunării Generale  
                  (acces presă) 

Ora 20.30  Întâlnirea premierului Dacian Cioloș cu comunitatea românească

                (acces presă)

Joi, 22 septembrie

Ora 10.00  Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu Secretarul General al FAO

Ora 12.45   Dejun cu investitori americani în România

Ora 15.15   Întrevederea premierului Dacian Cioloș cu omologul din Pakistan

 

***Notă: Ora de desfășurare a evenimentelor din program este ora locală

 



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei