Actualitate

Marți, 04 Decembrie

Participarea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, la conferința ”Cores and Peripheries in Europe? A Europe NEXT Project”, organizată de Institutul ASPEN

Galerie foto

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 4 decembrie 2018, la Bruxelles, la deschiderea oficială a Conferinței ”Cores and Peripheries in Europe? A Europe NEXT Project”, organizată de Institutul ASPEN, în cadrul căreia a ținut o alocuțiune privind viitorul Europei.

Prim-ministrul român a subliniat că actualul proces de reflecție privind viitorul Europei cunoaște multiple provocări, iar eforturile pe care instituțiile europene și statele membre le depun pentru identificarea unor soluții comune constituie cea mai bună garanție a solidității proiectului european, un proiect puternic şi unit dedicat păcii, democrației, libertății, respectării valorilor, drepturilor omului şi asigurarea bunăstării economice şi sociale.

În context,  premierul român a reiterat că agenda de lucru a Președinției României la Consiliul UE se va concentra prioritar pe promovarea coeziunii, ca politică și valoare comună europeană. Motto-ul Președinției României: „Coeziunea - o valoare comună europeană”, reflectă nevoia imperioasă de unitate și cooperare între statele membre UE, precum și nevoia de mai multă convergență economică, socială și teritorială, așa cum este prevăzută de tratatele UE.

Totodată, șeful Executivului a reiterat că România este pe deplin pregătită pentru asumarea Președinției rotative a Consiliului UE, iar summit-ul din mai 2019 constituie un eveniment major pe durata Președinției române a Consiliului UE, care va marca lansarea discuțiilor pentru definirea  noii Agende Strategice a Uniunii, document ce va oferi ghidajul acțiunii UE pe termen mediu, cu atât mai relevant în contextul imediat al Brexit.

 

Alocuțiunea premierului Viorica Dăncilă, la conferința ”Cores and Peripheries in Europe? A Europe NEXT Project”, organizată de Institutul ASPEN

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Distinsă audiență, vă mulțumesc pentru invitația de a participa la această dezbatere privind viitorul Uniunii Europene. Mă adresez dumneavoastră astăzi, în calitate de premier al unui stat, pentru care Uniunea Europeană a reprezentat împlinirea unei aspirații naționale. Democrația, creșterea economică și siguranța de care astăzi se bucură România reprezintă rezultatul incontestabil al parcursului nostru european, o alegere pe care am asumat-o și care nu va face niciodată obiectul reversibilității. Procesul de reflecție privind viitorul Europei cunoaște multiple provocări atât prin prisma căutării numitorului comun  al viziunilor noastre, cât și prin prisma subiectivității implicite, pe care acest proces îl presupune. Europa suntem noi. Viitorul Europei înseamnă viitorul nostru și contribuția noastră la o lume mai bună și mai sigură. Niciodată nu va fi ușor să traducem aspirațiile noastre, însă eforturile pe care instituțiile europene și statele membre le-au depus și le depun în continuare pentru identificarea celor mai bune soluții comune constituie cea mai bună garanție a solidității proiectului nostru. Abordarea consensuală și pragmatică a oricărui proiect reformator al UE este esențială pentru viabilitatea întregului demers. Aceasta este o premisă solidă pentru evoluția UE către o construcție mai integrată și mai puternică, capabilă să valorifice în favoarea cetățenilor proiectele și politicile sale de succes, pentru a face față provocărilor din interiorul UE, dar și din afara granițelor sale. Din această perspectivă, lucrăm împreună pentru ca summit-ul informal de la Sibiu, un eveniment major pe durata președinției române a Consiliului, să marcheze lansarea discuțiilor pentru definirea noii agende strategice a UE, document ce va oferi ghidajul acțiunii UE pe termen mediu, cu atât mai relevant în contextul imediat al Brexit. Este important ca Uniunea Europeană şi statele membre să fie în măsură să transmită un semnal clar, pozitiv privind capacitatea de a continua să lucreze împreună în aceeași direcție pentru consolidarea unui proiect puternic și unit dedicat păcii, democrației, libertății, respectării valorilor, drepturilor omului și asigurarea bunăstării economice și sociale. Ca stat membru, ai cărui cetățeni sunt puternic atașați ideii europene, și ca viitoare președinție a Consiliului UE, România va susține în continuare obiectivul consolidării Uniunii, pe baza valorilor și principiilor sale fundamentale - unitate, coeziune, tratament egal și convergență. Avem nevoie în continuare de o uniune care nu lasă niciun stat membru în urmă, în demersurile de aprofundare a integrării europene. Credem că o Europă puternică și unitară în toate dimensiunile ei - politică, economică, socială - reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european. În context extins, consider că România a promovat întotdeauna o abordare consensuală bazată pe unitate, coeziune, solidaritate, iar preluarea președinției ne va permite să continuăm acest rol de facilitator al deciziei europene bazate pe echilibru și consens. Vom avea ocazia de a reconfirma maturitatea statutului nostru european și de a influența viitorul construcției europene, căutând să avansăm în dosare de interes strategic precum cadrul financiar multianual, migrația, reforma zonei euro, inovarea, întărirea rolului Uniunii în vecinătatea sa. În același timp, vom avea responsabilitatea de a ne modela conduita în plan european, acționând în beneficiul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și al cetățenilor acestora. Întrucât acest profil pe care-l dorim pe durata președinției noastre reflectă nu doar ambițiile conexe unui mandat, ci viziunea noastră profundă privind viitorul Uniunii Europene în plan intern și în plan global, aș vrea să creionez succint aspirațiile noastre privind Europa deceniului următor.

Săptămâna trecută, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Marea Unire, din 1918, m-am adresat Parlamentului României, pledând pentru unirea în jurul unui nou ideal pentru România, o Românie unită, mai bună și europeană. Viziunea mea pentru Europa este aceeași: o Europă puternică prin unitate, mai bună, prin îndeplinirea angajamentelor către cetățenii săi și, de ce nu, mai europeană, prin promovarea valorilor autentice europene și stimularea la nivelul cetățenilor a sentimentului apartenenței la spațiul european. Distinsă audiență, președintele Junker a pledat în discursul său privind starea Uniunii pentru suveranitatea europeană, arătând tocmai că unitatea este cea care ne conferă forță, fiind însăși chintesența participării la Uniunea Europeană. Europa trebuie să fie triumful acestei unități asupra opozabilelor nord-sud, est-vest, state membre vechi, state membre noi, nucleu periferie, pentru că aceste fragmentări împiedică procesul de integrare europeană și subminează eforturile de consolidare a Uniunii noastre. Trebuie să putem depăși această abordare a liniilor de demarcație, a dezechilibrelor de dezvoltare, în favoarea unei Europe care să avanseze prin consonanța vocilor sale interne, a obiectivelor sale. Clivajele nu fac Europa mai puternică, mai prezentă în lume și nici nu o reconectează cu cetățenii săi, ci îi reduc capacitatea de a produce rezultate pentru cetățeni. Unitatea este așa de des evocată încât poate aluneca în umbra unui element de retorică, dacă nu se reflectă în mod adecvat în practică. În primul rând, cred că trebuie să investim în cultura dialogului deschis, constructiv, mai puțin axat pe viziuni contrastante și mai orientat către puncte și acțiuni comune. Ne unește o agendă comună, cu multiple proiecte generatoare, de valoare adăugată în diferite arii, fie că vorbim de domeniul energetic, domeniul digital, economic, academic, dar ne unesc și provocările comune, cu care astăzi Europa și întreaga lume se confruntă.

Din această perspectivă a Europei convergenței, dimensiunea socială ar trebui să reprezinte o componentă principală a eforturilor de creștere a competitivității. România pledează pentru coeziune și protejarea cetățenilor ce își exercită dreptul la libera circulație în spațiul european, considerând că mobilitatea lucrătorilor completează măsurilor de creștere economică echilibrată. Prosperitatea Uniunii și siguranța sa economică sunt generate de o Uniune economică și monetară inteligentă, adaptabilă și puternică. România și-a luat angajamentul de a adera la zona euro odată cu îndeplinirea condițiilor, iar recent am setat un orizont temporal, clar, pentru acest obiectiv: anul 2024. La rândul meu îmi asum că voi depune diligențele necesare pentru a conduce țara mea în această direcție. Ceea ce aș vrea să subliniez în acest context este că România niciodată nu a ezitat să privească cu deschidere orice inițiativă menită să aprofundeze cooperarea europeană. În același timp, ne așteptăm și ca fiecare inițiativă să privească cu deschidere România. Avem autoritatea morală de a aborda acest subiect cu atât mai mult cu cât eforturile noastre de a adera la spațiul Schengen nu au primit încă un răspuns de aproape 10 ani. Cu toate acestea, asigurăm cu succes securitatea unei extinse părți a frontierei externe a Uniunii Europene, contribuind activ la procesul de consolidare a instrumentarului de securitate în plan european.

Distinsă audiență, în mai puțin de 6 luni democrația noastră, cea mai mare democrație transnațională, va alege un nou Parlament European. Propun să valorificăm viitorul context electoral întrucât este o ocazie pentru noi, cei care credem în Europa, să promovăm o Europă mai puternică, orientată către principiile sale fondatoare, în rezonanță cu spiritul nostru european. Sunt încrezătoare că anul 2019 poate fi un an al relansării ideii europene, tot așa cum, în urmă cu trei decenii, anul 1989 a oferit popoarelor din Europa Centrală și de Est inspirația și energia pentru a încheia un capitol tragic din istoria lor și de a privi împreună spre viitor. Sper ca summit-ul extraordinar de la Sibiu să fie un moment care să ofere această perspectivă.Mulțumesc.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei