Actualitate

Miercuri, 04 Iulie

Participarea prim-ministrului Viorica Dăncilă la reuniunea cvadrilaterală la nivel înalt România - Bulgaria - Grecia – Serbia, de la Salonic

Galerie foto

La 4 iulie 2018, doamna Viorica Dăncilă, Prim-ministru al României, a participat, la Salonic, la invitația Primului-ministru elen Alexis Tsipras la o nouă reuniune în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Serbia, alături de omologul bulgar Boyko Borisov și președintele R. Serbia, Aleksandar Vucic.

Reuniunea a contribuit la consolidarea dialogului la nivel înalt în acest format și identificarea modalităților de cooperare în regiune.

Premierul român a subliniat că, în contextul în care România se află în linie dreaptă a pregătirilor pentru preluarea primei Preşedinţii a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019, avansarea proiectelor de interconectare cu statele din Europa de Sud-Est, obținerea de progrese în asigurarea securității energetice a regiunii, intensificarea cooperării regionale, precum și continuarea extinderii cu statele din Balcanii de Vest, reprezintă obiective prioritare pentru România.

În ceea ce privește interconectivitatea, accentul a fost pus pe proiectele de infrastructură în domeniul transporturilor, dar și pe interconectările în domeniul energetic.

Referitor la proiectele de infrastructură regionale de transport, România a propus constituirea unui Grup de lucru în domeniul transporturilor care va identifica şi stabili proiectele prioritare care vor fi promovate de părți în format cvadrilateral, trilateral şi bilateral şi, respectiv sursele de finanțare. Prim-ministrul Viorica Dăncilă și-a exprimat convingerea că proiectele comune vor stimula comerțul, conexiunile dintre firme și turismul.

Prim-ministrul României a transmis interesul special al țării noastre pentru avansarea interconectărilor în domeniul energetic cu Serbia și pentru facilitarea exporturilor românești de gaze și electricitate și a menționat importanța creșterii eforturilor pentru consolidarea securității energetice la nivel regional și european, în special prin diversificarea surselor de aprovizionare și accelerarea interconectărilor.

În ceea ce privește Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării a cărei președinție va fi preluată de România de la Bulgaria în luna octombrie 2018, Prim-ministrul Viorica Dăncilă a precizat că România își propune să promoveze valoarea adăugată a acesteia pentru asigurarea dezvoltării economice, a coeziunii sociale și pentru diminuarea disparităților de dezvoltare teritorială la nivelul UE.

Referindu-se la extinderea Uniunii Europene cu state din Balcanii de Vest, a precizat că România dorește continuarea colaborării strânse cu statele din această regiune. A reiterat, și cu această ocazie, sprijinul constant și solid al României pentru procesul de negocieri al Serbiei pentru aderarea la UE. Înaltul oficial român a subliniat totodată că Guvernul de la București urmăreşte construirea unei regiuni mai bine integrate, care să includă statele din Balcani, ca premisă pentru o creştere durabilă în regiune.

Prim-ministrul României a susținut în cadrul reuniunii de la Salonic necesitatea unei acțiuni în vederea stabilizării regionale care să combată factorii care facilitează fenomenele radicalizării și extremismului violent, cu implicarea societății civile și a autorităților locale și centrale. De asemenea, a adus în discuție securitatea frontierelor, subliniind, în context, importanța cooperării regionale și bilaterale în vederea prevenirii și combaterii migrației ilegale și criminalității organizate.

În ceea ce privește migrația, înalții oficiali reuniți la Salonic au subliniat că această temă rămâne o prioritate pe agenda UE, după cum au dovedit-o și discuțiile de la cea mai recentă reuniune a Consiliului European (28-29 iunie 2018). Aceștia au subliniat că este necesară continuarea eforturilor în scopul identificării modalităților optime de acțiune pentru garantarea unei abordări cuprinzătoare eficiente a migrației.

Prim-ministrul României a precizat că România contează pe angajamentul continuu al statelor din regiune, inclusiv al Serbiei, în gestionarea provocărilor determinate de fenomenul migrației și pentru evitarea promovării de măsuri care să se transforme într-un pull factor pentru regiune, în beneficiul tuturor, state membre și state partenere.

Referitor la revizuirea Sistemului European Comun de Azil (SECA), Viorica Dăncilă a apreciat eforturile depuse de Președinția bulgară a Consiliului pentru atingerea unui compromis pe propunerea Dublin, dar și dezvoltările înregistrate pe celelalte instrumente ale SECA.

Precizăm că la Salonic au fost prezenți și oficiali guvernamentali din domeniul transporturilor din România, Bulgaria și Serbia, care au avut, de asemenea, o întrevedere în format cvadrilateral, scopul fiind acela de a identifica posibilităţi concrete de cooperare în acest domeniu.

 *

Reuniunile anterioare ale înalților oficiali ai celor patru state au mai avut loc la Varna, în marja ședinței comune a guvernelor român şi bulgar (3 octombrie 2017), la Belgrad (8-9 decembrie 2017) și la București (24 aprilie 2018).

 

Întrevederea miniștrilor transporturilor din România, Serbia, Bulgaria și Grecia

Participarea la dineul de lucru oferit de prim-ministrul Republicii Elene, Alexis Tsipras, în onoarea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, prim-ministrului Republicii Bulgaria, Boiko Borisov, și a preşedintelui Republicii Serbia, Aleksandar Vučić

***

Premierul Viorica Dăncilă va participa astăzi, 4 iulie, la Salonic, la a patra reuniune cvadrilaterală la nivel înalt România - Bulgaria - Grecia - Serbia.
 
Discuțiile de la Salonic se vor concentra pe tematicile de interes dezvoltate în cadrul reuniunii similare găzduite de prim-ministrul Viorica Dăncilă la Bucureşti, la 24 aprilie 2018. Acestea vizează cooperarea în domenii cheie precum transporturi, energie, telecomunicații, afaceri interne, Strategia Dunării.

Reuniunea va prilejui, totodată, o evaluare a stadiului parcursului european al Serbiei şi a perspectivei europene a întregii regiuni, precum și a modalităţilor pentru stimularea acestor procese.

Galerie foto 

Declarații comune de presă ale prim-ministrului Republicii Elene, Alexis Tsipras, preşedintelui Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, prim-ministrului României, Viorica Dăncilă și prim-ministrului Republicii Bulgaria, Boiko Borisov

- Check against delivery -

Alexis Tsipras: Permite-mi să spun încă o dată bine aţi venit aici, la Salonic. Cu preşedintele Serbiei și cu  premierul Bulgariei ne-am întâlnit pentru prima dată în urmă cu doi ani aici, tot aici, la Salonic. Urez bun venit și doamnei prim-ministru din România, doamna Viorica Dăncilă. 
În urmă cu un an am început să avem aceste întâlniri cvadrilaterale România-Bulgaria-Serbia-Grecia.
În ultimul an, aproape nimeni nu s-a gândit că se vor schimba atât de multe lucruri în zona noastră, în zona aceasta balcanică și că această iniţiativă, pe care noi am luat-o în urmă cu doi ani, se va extinde -  aşa după cum am spus, a început să participe şi premierul român - și cel mai important este că are un caracter instituţionalizat. Sunt din ce în ce mai multe dinamici, există un concept comun de colaborare în zona balcanică şi este foarte important pentru a arăta care sunt proiectele pe care dorim să le implementăm în zona noastră balcanică, pentru colaborarea noastră economică. Vreau să vă amintesc aici unde eram în anii precedenţi. În 2014, întâlnirea la nivel ministerial care a fost programată nu a avut posibilitatea, nu a avut dinamica de a pune în practică agenda de la Salonic, pentru că preşedintele (Comisiei Europene) Juncker a spus că pentru următorii cinci ani nu există nicio posibilitate de extindere a UE. Şi, atunci, doamna cancelar Angela Merkel a luat o iniţiativă, cunoscută ca Iniţiativa de la Berlin, pentru a menţine viabilă această legătură, această conexiune a Balcanilor de Vest cu UE, însă a exclus anumite ţări din zona balcanică în acest dialog. Vă reamintesc că, mai târziu, în 2015-2016, am trecut printr-o criză a refugiaţilor, dar şi impactul pe care l-a avut criza economică în ţara noastră, în Republica Elenă şi, aşa după cum ştiţi, 2017 a fost un an foarte greu, din cauza crizei politice din Albania, din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Vedem însă că toate aceste probleme au fost depășite, am putea spune, uşor, fără prea multe impedimente şi am ajuns, am putea spune, să facem o întoarcere de 180 de grade şi să creăm o dinamică pozitivă în această iniţiativă. În acest an, noi am semnat un acord de colaborare foarte important cu Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, am avut Bulgaria la preşedinţia Consiliului UE, un mandat exercitat la nivel european, foarte bine pus la punct, cu un succes extraordinar şi, după cum ştim, noi vrem să spunem că a fost o preşedinţie balcanică şi vrem să-i mulţumim şi să-l felicităm pe Boiko Borisov pentru această preşedinţie, pentru întâlnirile pe care le-am avut la Sofia, pentru întâlnirile pe care le-am avut referitoare la Balcanii de Vest, care au arătat şi au pus în evidenţă şi mai mult iniţiativa noastră. 
Vreau să subliniez că, în urmă cu un an, anumite lucruri nici nu ne gândeam că ar fi putut fi implementate, că ar fi putut fi rezolvate. Toate aceste obstacole au fost depășite şi toate aceste impedimente au fost înlăturate, dând o nouă perspectivă zonei noastre balcanice şi arătând care este perspectiva de integrare a Serbiei şi a Muntenegrului în UE. Această iniţiativă va fi implementată în 2025 şi avem şi o hotărâre care a fost luată recent - din 2019 şi în continuare vor începe discuţiile pentru aderarea la Uniunea Europeană a Albaniei şi a Fostei Republici Iugoslave Macedonia, după ce am semnat o convenţie, un acord, pentru denumirea acestei ţări la care am ajuns la un numitor comun. În anul în care a trecut de când am luat această iniţiativă comună pentru zona balcanică am încercat să încheiem un ciclu de progres şi am deschis un nou ciclu de progres pentru anii următori. În acest cadru, noi am avut ocazia astăzi să analizăm evoluţia şi dezvoltările pe care le avem, perspectivele de dezvoltare în viitor referitoare la cadrul legislativ internaţional. Trebuie să punem bazele unei colaborări şi ale construcţiei unor colaborări comune pentru viitor, care să fie viabile şi în următorii ani. Pentru noi, toate ţările din zona balcanică, nu numai România, Bulgaria şi noi, Republica Elenă - cu Serbia şi cu Bulgaria ne întâlnim destul de des - vom încerca în continuare să sprijinim traiectoria de integrare a Serbiei în familia europeană. I-am asigurat de sprijinul nostru în UE şi de sprijinul nostru pentru integrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. 
La sfârşitul lunii septembrie, va avea loc următoarea întâlnire; aşa cum ne-a spus Boiko Borisov, va fi gazda noastră, în Bulgaria. În următoarele zile va avea loc un summit 16+1, în Bulgaria. Am discutat despre prezenţa mea la acest summit, şi, bineînţeles, am discutat despre preşedinţia Consiliului UE, care va fi preluată de Austria şi, în continuare, de România. Am discutat despre punctele atât de sensibile şi de nevralgice legate de migraţie, de problema refugiaţilor.
În paralel, a avut loc o întâlnire a miniştrilor lucrărilor de infrastructură din industrie şi energie. Am discutat despre foarte multe proiecte de importanţă strategică pe care dorim să le implementăm în ţările noastre, ne-am referit la transporturile rutiere, la transporturile feroviare, la legătura între Alexandroupolis, Kavala, Burgas, Giurgiu, Ruse, despre legătura feroviară Salonic-Skopje-Belgrad, o serie întreagă de proiecte energetice şi alte lucrări de infrastructură foarte importante. Obligaţia pe care o avem de a lega porturile din partea de nord a Mării Egee cu porturile de la Marea Neagră. Și, în continuare, miniştrii noştri au pregătit un plan foarte îndrăzneţ, un plan care am putea spune că se va materializa într-un inel al transporturilor, al distribuţiei de mărfuri în zona balcanică, un inel care va lega cele patru ţări pe cale rutieră, feroviară, fluvială şi maritimă şi care va oferi un nou rol geopolitic în zona noastră - această legătură, în mod special legătura porturilor noastre fără a fi nevoie să trecem prin Strâmtoarea Dardanele. Am discutat și despre un cadru viitor, un joint-venture am putea spune, o companie pe care să o realizăm pentru administrarea acestor noi reţele feroviare şi rutiere și care arată cât de importantă este zona geopolitică balcanică, pentru că, după cum ştiţi, aici există o încrucişare a drumurilor între Nord şi Sud, între Est şi Vest.
Aş dori încă o dată să le mulţumesc preşedintelui Serbiei, premierului din Bulgaria şi doamnei premier din România, sper să avem o nouă dinamică în viitor în întâlnirile noastre, să avem o viziune comună, să avem încredere în această viziune şi în puterea noastră, să avem curajul de a face paşi îndrăzneţi, chiar dacă, de multe ori, aceşti paşi poate îi facem uneori în contra curentului, am putea spune. Trebuie să punem bazele unei colaborări foarte importante pentru zona europeană a Balcanilor, care va fi o zonă democratică, care nu va mai avea conflictele din anii anteriori, care nu va mai fi bântuită de naţionalismul din anii anteriori şi care va fi orientată spre dezvoltare în beneficiul tuturor. 
Vreau să le mulţumesc încă o dată oaspeţilor noştri, aici, în Salonic, preşedintelui Serbiei şi celor doi premieri, ai României şi Bulgariei şi să dau cuvântul în continuare preşedintelui Serbiei, domnul Vucic.

Aleksander Vučić: Stimate Alexis, stimaţi prim-miniștri ai Bulgariei şi României, doamnă Dăncilă, domnule Borisov, doamnelor şi domnilor, doamnelor şi domnilor jurnalişti, voi încerca să fiu succint şi să spun că pentru noi, pentru Serbia, o întâlnire la acest nivel este foarte importantă. Îmi cer scuze jurnaliştilor care sunt obosiţi şi care, probabil, se gândesc de ce oare politicienii îi chinuie aşa de mult la ora asta, însă o întâlnire la acest nivel are o importanţă deosebită. Eu sunt foarte mulţumit de rezultatele acestei întâlniri. Îi mulţumesc lui Alexis pentru găzduirea oferită şi pentru prezenţa doamnei Viorica Dăncilă şi domnului Boiko Borisov. Este foarte important că ne aflăm aici, Serbia are sprijinul acestor prieteni, acestor trei ţări prietene. Pentru Serbia este la fel de important să muncim împreună în cadrul multor proiecte. Am discutat despre transporturi, transporturile feroviare, despre gazoducte, despre transporturile multimodale, mult mai în amănunt şi mai responsabil decât cu alte ocazii. Atât partea elenă, cât şi cea bulgară au propus ca veniturile comune să fie folosite în proiectele comune pe transporturi, ceea ce va fi benefic pentru toate ţările, astfel încât, unite, să aibă administrarea cea mai bună şi o îmbunătăţire a transporturilor şi a comerţului între ţările noastre. Va exista o conexiune cu România; conexiunea aceasta cu România a fost menţionată deseori, trebuie să legăm şi România de toate căile de transport cu celelalte ţări din Balcani şi pe cale maritimă. Există proiectele care conectează Belgradul, Skopje, Salonic, se finalizează anumite autostrăzi, la fel şi în Bulgaria, autostrada până la graniţa cu Bulgaria este în faza finală, până la graniţa cu Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Toate aceste autostrăzi, timp de zeci de ani nu au fost realizate, iar acum se află aproape de finalizare şi aşteptăm ca această conexiune între ţările noastre să fie mult mai utilă, mult mai elocventă. Sprijinirea acestor proiecte este foarte importantă şi vreau să spun că-l înţeleg foarte bine pe Alexis, dar şi el să mă înţeleagă, că noi nu am rezolvat marea problemă: legăturile Belgradului cu Priştina. E un lucru pe care l-am discutat cu prietenii, le mulţumesc, întotdeauna sunt gata să asculte, să audă poziţiile Serbiei. Niciodată nu m-am amestecat în chestiunile suverane ale ţărilor şi, de aceea, nu doresc să mă implic în denumirea ţării vecine, a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Dragă Alexis Tsipras, incontestabil, oricine vede că în Serbia, părţile care aveau o poziţie contradictorie au ajuns la un acord, aceasta este o veste foarte bună pentru toate ţările din regiune şi doresc ca această colaborare să continue, având în vedere interesele ambelor părţi. Este la fel de important să ne menţinem așa, vrem să fim uniţi să rezolvăm problemele din zona Balcanilor şi sunt de acord cu Alexis Tsiras că toate acestea care erau ascunse şi lăsate la colţ, în viitor, dacă nu le rezolvăm, vom avea probleme. Boiko Borisov a fost prezent la toate discuţiile şi dânsul aştepta ca Adunarea Generală a ONU să aibă loc la Sofia, pentru că totul se întâmplă la Sofia. Sper ca următoarele întâlniri să aibă loc la Sofia şi, fireşte, următoarea noastră întâlnire va avea loc la Varna şi eu voi găzdui, la Belgrad, întâlnirea din decembrie, în cadrul căreia sper să luăm hotărâri importante cu privire la modul de organizare a transportului în regiune. Toate aceste chestiuni vor fi benefice pentru popoarele noastre, ne vor aduce mai aproape unii de alţii - grecii, românii, sârbii, bulgarii mai aproape. Vă mulţumesc încă o dată pentru ospitalitate şi îmi cer scuze dacă am ţinut prea mult discursul.
 
Viorica Dăncilă: Îmi face o deosebită plăcere să particip la cea de-a patra întâlnire în acest format, care şi-a dovedit utilitatea pentru promovarea obiectivelor noastre în regiune. Miza noastră comună o reprezintă, în prezent, oferirea de substanţă acestui format. În acest sens, astăzi a avut loc întâlnirea miniştrilor transporturilor, astfel încât să putem identifica proiecte comune în acest domeniu. Sperăm ca, în următoarea perioadă, astfel de întâlniri între miniştrii de resort să aibă loc, pentru a avea cât mai multe proiecte comune, atât la nivel regional, dar şi la nivel european. Vreau să-i mulţumesc lui Alexis pentru organizarea excelentă şi pentru ospitalitate şi vreau să-l felicit pentru proiectele din ultima perioadă, atât proiectele regionale, dar şi proiecte în plan economic. În acelaşi timp, vreau să-l asigur pe premierul grec de faptul că Grecia este o ţară-cheie pentru România în regiune şi vrem să intensificăm dialogul şi cooperarea în plan bilateral, regional şi european. În acelaşi timp, vreau să îl felicit premierul Bulgariei, pe Boiko Borisov, pentru mandatul la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi să apreciez faptul că Balcanii de Vest au ocupat un loc central. După cum ştiţi, la 1 ianuarie 2019 România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi vreau să vă asigur că Balcanii de Vest vor constitui o temă importantă în timpul mandatului nostru. Am discutat cu preşedintele Vučić despre integrarea europeană şi l-am asigurat că noi toţi vrem ca Serbia să devină stat membru al Uniunii Europene. În acelaşi timp, vreau să-l asigur pe preşedintele Vučić de angajamentul ferm al României pentru susţinerea în plan politic, dar şi în plan tehnic, al integrării europene a Serbiei. Discuţiile noastre au avut puncte comune, atât pe agenda europeană, dar şi în domenii de interes în regiune, aşa cum am menţionat, în domeniul transportului, al energiei, dar şi al Strategiei Dunării. Cred că discuţiile în acest format sunt pliate pe realitatea existentă în regiune şi cred că pot aduce plusvaloare. Vreau să mulţumesc încă o dată premierului elen, premierului bulgar şi preşedintelui sârb, pentru discuţiile pline de substanţă pe care le-am avut în cadrul acestui format. Mulţumesc. 

Alexis Tsipas: Mulţumesc, Viorica. Boiko, sunt convins că, dacă ţi-ar fi venit mai devreme ideea spusă de Alexander, să fi gândit organizarea Adunării Generale ONU la Sofia, sunt convins că ai fi reuşit să o faci. 

Boiko Borisov: În primul rând aş dori să multumesc Salonicului, împreună cu colegii, deoarece, cu 15 ani în urmă, aici, la Salonic, a fost dat startul pentru sprijinirea Bulgariei şi României pentru aderarea la UE şi e bine să ne aducem aminte și să menţionăm şi lucrurile bune. Mă bucur în mod deosebit - şi nu o spun doar pentru că se află jurnaliştii aici - şi la întâlnirile bilaterale au recunoscut că a existat o colaborare balcanică. Poate că mulţi nu înţeleg, lucrurile sunt destul de complicate de multe ori şi fiecare ţară balcanică a reuşit, cu toată mândria, cu puterile pe care le are şi argumentele pe care le poate aduce, să se poată prezenta în faţa celor 28 de state membre ale UE, atât la Sofia, cât şi în alte ţări, să fie mândră de ceea ce a realizat în semestrul anterior, pe durata preşedinţiei la Consiliul UE. Din discuţiile pe care le-am purtat, înţeleg că toată lumea a fost mulţumită, şi Bosnia-Herţegovina, deci ţările din Balcanii de Vest, şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, de rezultatele şi activitatea pe care le-a avut Sofia pe durata semestrului în care a deţinut preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Deci, toate ţările au o mare importanţă atât pentru Bulgaria, cât şi pentru restul ţărilor balcanice, România, Grecia ş.a.m.d.. În afară de faptul că ne întâlnim şi lansăm diverse mesaje politice, un lucru important care pe ţările noastre îl pot face, cu România şi cu Grecia, este să insistăm să adere Serbia la familia europeană, dar trebuie să existe criterii pe care noi, cu toţii, trebuie să le implementăm, să putem să asigurăm mai multe venituri, astfel încât să ajutăm popoarele noastre. Nu există drum între Serbia şi Bulgaria, trebuie deci să facem, să conectăm aceste ţări, astfel încât să facilităm transporturile. Nu voi comenta mai multe. Ceea ce nu s-a făcut în ultimele decenii trebuie, trebuie făcut acum de noi, în beneficiul țărilor noastre. Astăzi, datorită acestor lucrări, reuşim să achităm, să rambursăm în total banii, la termen mult mai scurt decât era prevăzut inițial, de la 26 la 14 ani: trebuie însă, în următorul interval de timp, să ne modernizăm sistemele, să le dezvoltăm la nivel digital, IT de tehnolgie înaltă. Toate acestea trebuie să fie prelucrate, să existe o bază de date comune şi prelucrate astfel încât taxele rutiere să fie plătite în funcţie de dimensiunea containerelor care traversează fiecare teritoriu, deci trebuie să existe o conexiune între porturile de la Marea Egee și Marea Neagră, Varna, Burgas, Constanţa. Miniştrii noştri trebuie să ne prezinte în curând lucruri foarte concrete, astfel încât ele să fie antamate, să fie puse în practică şi nu trebuie să întârziem. Vorbim cu România despre un nou pod peste Dunăre, dincolo de cele deja existente, care să faciliteze transporturile foarte voluminoase. Podul de la Vidin trebuie să fie mult mai mare decât fusese proiectat, astfel încât volumul de transport al tir-urilor, al camioanelor şi autocarelor să poată face faţă acestui mare volum de transport. Am spus că vom avea şi colaborarea cu comisarul european pentru dezvoltare regională, cu doamna Corina Creţu, care ne va sprijini să accesăm fondurile europene. Vrem să implicăm și UE să nu se creadă că numai noi, cei patru, suntem cei care au iniţiat şi au implementat toate aceste proiecte, vrem şi ajutorul UE. Vrem să concurăm, la modul pozitiv al acestei noţiunii, cu toate celelalte ţări dezvoltate din Europa şi, binenînţeles că, atunci, toţi oamenii vor fi fericiţi, vor fi bucuroşi că se realizează lucruri în favoarea lor, de care vor beneficia. Trebuie, deci, să existe concurenţă, trebuie să existe conexiune a gazoductelor, astfel încât să ajungă gaz natural şi în ţările care, în prezent, nu au acces. Cred că în curând vom fi pregătiți să spunem mai multe despre aceste interconexiuni a gazoductelor, atât cu Grecia, cât şi cu celelalte ţări. Toate aceste proiecte trebuie în continuare rezolvate şi trebuie să ajungem la un numitor comun, la un acord comun împreună cu Serbia. Trebuie să fie implementate din ce în ce mai multe proiecte, pentru că suntem vecini şi, aşa după cum a spus şi premierul elen, aşa după cum a spus şi preşedintele sârb, nu avem încă acest comportament prietenesc pe care ar trebui să-l avem, trebuie să-i sprijinim şi pe sârbi, pe prietenii noştri din Serbia, în conflictul care există între Serbia şi Kosovo, este o tematică foarte importantă, trebuie cu toţii să fim împreună şi alături de ei să arătăm care este traiectoria, să arătăm care este drumul de integrare în UE şi a Fostei Republici Iugoslave Macedonia şi a Albaniei. Aşa după cum ştiţi, este foarte important, după cum aţi văzut, Sofia și Skopje s-au înţeles, au ajuns la o înţelegere, am putea spune, de catifea. La fel s-au înţeles, în final, şi Atena și Skopje, premierii noştri s-au întâlnit şi au discutat şi trebuie să avem o agendă foarte bună şi în viitor la întâlnirea de la Varna, la întâlnirea de la Belgrad; de fiecare dată au fost luate nişte hotărâri şi trebuie să vedem și care va fi și sprijinul de care vom beneficia din partea Comisiei Europene, pentru că, aşa după cum ştiţi, aceste lucrări mari de infrastructură, aceste mari conducte de gaze naturale sau de petrol au nevoie de susţinerea financiară a UE. Să sperăm că şi preşedinţia Consiliului UE din partea României va fi una de succes. 

Alexis Tsipras: Boiko, îți mulţumesc şi ţie, mulţumesc şi tuturor colegilor care au fost prezenţi aici la Salonic. Este un oraş simbolic pentru noi, toate ţările din Balcani, pentru că Salonicul, după cum ştiţi, este unul dintre cele mai importante oraşe din zona balcanică. Ne vom reîntâlni, la sfârşitul lunii septembrie, la Varna, unde sper că vom face un nou pas foarte important în colaborarea noastră transfontalieră interbalcanică. 
Vă mulţumesc foarte mult că aţi fost astăzi alături de noi, la Salonic.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei