Actualitate

Joi, 24 Decembrie

Participarea primului-ministru Dacian Cioloș la emisiunea “Sinteza zilei”, la Antena 3

Participarea primului-ministru Dacian Cioloș la emisiunea “Sinteza zilei, la Antena 3 [Check against delivery]

Realizator: În această seară e o întâlnire mult aşteptată, premierul Dacian Cioloş se află la "Sinteza zilei". Bună seara, bine aţi venit!
Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit!
Realizator: Mărturisesc că nu am fost un entuziast al guvernului tehnocrat. Dar au fost câteva momente în care, de asemenea, trebuie să mărturiesc foarte sincer că v-am apreciat, lucru pe care nu l-aş fi făcut dacă era vorba de un politician. Un politician, dacă ia nişte copii în braţe, nişte copii ai unor eroi căzuţi pe front, îl suspectez că poate face un exerciţiu de imagine. Un politician, în cazul Guseth, ar fi făcut orice ca să mai negocieze încă o zi şi încă o zi şi încă o zi. Acolo însă decizia a fost rapidă şi fermă. Ieri, postul nostru de televiziune a dezbătut pe larg cazul căminelor de bătrâni care nu mai au finanţare şi cu disperare, cei care se ocupă şi bătrânii, priveau la luna ianuarie şi astăzi aţi rezolvat-o din fondul de rezervă, e adevărat, pentru o vreme - vom vorbi despre asta. Acum, întrebarea mea este: ce e mai uşor sau mai greu - depinde din ce parte privim - să fiţi prim-ministru în România sau să fiţi comisar european pe un portofoliu foarte complicat, la Bruxelles - în România, prim-ministru de două luni, cu două mitinguri deja - ce e mai greu, ce e mai uşor?
Dacian Cioloş: Evident că e mai greu să fii prim-ministru în ţara ta, şi pentru că responsabilităţile sunt mai mari şi pentru că domeniul de competenţă pe care trebuie să îl acoperi e mult mai mare. La Bruxelles, comisar european pe agricultură, eram, cât de cât, în domeniul meu. Şi acolo lucrurile au fost complicate, pentru că negocierile cu 28 de state membre sunt dificile, cu un parlament cu 700 şi ceva de membri, dar acolo era şi mai mult pragmatism. Era un cadru mai bine definit şi la nivel administrativ şi la nivel politic. Aici, vă spun sincer, ce mi se pare cel mai greu e că ştiu că aşteptările sunt foarte mari, că timpul e foarte scurt şi că multe lucruri din cele care sunt aşteptate nu o să le putem face şi pentru că e timpul scurt şi pentru că sunt unele lucruri pe care un guvern independent, care nu e asumat politic de un partid sau de coaliţie, mi se pare mie că are mai puţină legitimitate de a se lansa pe nişte reforme profunde, de durată mai lungă. Sunt lucruri care se fac într-un mandat politic, după ce ai trecut prin vot, după ce ai trei, patru ani în faţă şi sunt lucruri care pot fi făcute şi într-un an de zile, însă ştiu că aşteptările oamenilor sunt să lansăm reforme pe domenii care trebuie gândite şi trebuie gândite strategic, dar care nu pot fi finalizate într-un an de zile. Ei, şi aici ştiu că presiunea aşteptării care apasă pe umerii noştri e foarte mare şi de asta vreau, în acelaşi timp, să fiu şi aplicat în ceea ce o să facem, dar să nici nu suscit aşteptări prea mari, pentru că şi în anii trecuţi au fost aşteptări mari şi cred că tocmai pentru că aceste aşteptări nu au fost totdeauna îndeplinite, şi dezamăgirea multor oameni vizavi de instituţiile publice, de guvern, de clasa politică în general e mare şi dacă dezamăgirea asta creşte, avem un risc inclusiv în ce priveşte democraţia în România.
Realizator: Aş vrea să vorbim despre acest risc şi despre - aţi atins multe chestiuni, făcând referire şi la legitimitate, şi la lucrurile pe care le puteţi face în mod onest, dar vă propun să le discutăm puţin mai târziu în emisiune pe fiecare dintre ele. Aş vrea însă să încep cu o chestiune care mi se pare foarte importantă. În două luni de zile cred că aţi putut face o evaluare, ce aţi găsit la guvern. PSD a vorbit despre faptul că v-a lăsat vistieria plină de bani. Întrebarea este: evaluarea dumneavoastră care este? Este vistieria plină de bani? Există capcane pe care le-aţi găsit lăsate, într-un fel sau în altul? Care e evaluarea dumneavoastră, pe ce aţi găsit? Că de multe ori se invocă greaua moştenire. De data asta aţi spus că nu e o grea moştenire, ci că e vistieria plină.
Dacian Cioloş: Bun, dacă ne referim la vistierie, acum depinde despre ce vorbim. Faptul că sunt anumiţi bani în buget necheltuiţi pentru mine nu e neapărat un lucru bun, pentru că banii aceia au fost planificaţi să fie cheltuiţi pe anumite lucruri şi dacă banii nu au fost utilizaţi pe investiţii, de exemplu, şi au rămas în buget, nu e neapărat un lucru bun. Aici eu sper să nu lăsăm vistieria plină, din punctul ăsta de vedere, când plecăm şi să cheltuim banii pe care ne-am asumat că îi cheltuim, să îi găsim mai degrabă în autostrăzi, în, eu ştiu, în şcoli, în spitale, acolo unde e nevoie de ei. Deci nu ştiu la ce ne referim din punctul ăsta de vedere, al bugetului sau al vistieriei pline. Pe de altă parte, sigur că e un echilibru bugetar care a fost menţinut pe anul acesta, deficitul nu va fi foarte mare, vom avea un deficit bugetar, totuşi, dar el nu va fi foarte mare, el e în jurul celui care a fost prognozat, însă au fost luate, totodată, foarte multe măsuri, de guvernul precedent şi de parlament, care vor duce deficitul pe anul viitor mai sus. Deci, noi va trebui să fim foarte atenţi acum cu gestiunea bugetului, ca să nu destabilizăm pe termen lung ţara şi economia. 
Altfel, dincolo de partea de buget, am găsit şi lucruri bune, şi lucruri mai puţin bune. De exemplu, pe partea de reformă a administraţiei, care e unul din obiectivele noastre prioritare, am găsit destul de multe zone în care s-a lucrat pe partea asta de ameliorare a eficienţei a administraţiei, dar care nu au fost puse cap la cap. Deci vom merge şi în direcţia asta. Pe de altă parte, sunt anumite instituţii în subordinea guvernului sau din cadrul guvernului care vor trebui reformate, unde va trebui să ne aplecăm mai atent, pentru că vedem că e o ineficienţă - mă gândesc mai ales în domeniul transporturilor, dar nu numai, probabil şi în domeniul sănătăţii. Deci sunt şi lucruri bune, şi lucruri mai puţin bune, însă nu vreau să fac apel la greaua moştenire, pentru că nu despre asta e vorba, noi avem un an de zile în care vom încerca şi să corectăm anumite lucruri, dar şi să venim cu nişte lucruri noi. 
Realizator: Apreciez faptul că nu încercaţi să spuneţi, să folosiţi sintagma, nici măcar într-o altă formă, "greaua moştenire", dar pe de altă parte, când privim la ceea ce s-a întâmplat cu lucrurile bune şi cu lucrurile mai puţin bune, noi, ca cetăţeni, suntem tentaţi să privim mai degrabă către ceea ce nu s-a făcut. De exemplu, mă uitam în aceste zile pe nişte cifre la final de an când se fac... când se trage linie şi eram uşor îngrozit de câţi bani am pierdut de la Uniunea Europeană. Aveţi o evaluare în momentul de faţă, exact câţi bani am pierdut şi mai ales de ce? E vorba de incompetenţă, e vorba de corupţie, e vorba, pur şi simplu, de nepricepere? 
Dacian Cioloş: Încă nu am tras linie, o să o tragem, mai avem câteva zile până la sfârşitul anului...
Realizator: Care e suma? 
Dacian Cioloş: Dar va fi suma pe fonduri structurale undeva între 7 miliarde şi ceva de euro şi 5 miliarde şi ceva de euro, în funcţie de cum reuşim să facem nişte plăţi acum, la sfârşitul anului, de cum reuşim să introducem nişte proiecte care sunt acum în curs de finalizare sau care au fost finanţate din fonduri publice şi avem acordul Comisiei să le trecem pe fonduri europene, dacă ele au respectat nişte reguli şi principii europene. Deci încă mai pot fi recuperate nişte lucruri, o să ajungem undeva între 60-70% absorbţie pe fonduri structurale şi pe agricultură şi dezvoltare rurală, acolo o să fim undeva la 90% absorbţie, undeva poate peste 90% absorbţie. 
A început mai greu perioada asta 2007-2013, a fost prima perioadă bugetară europeană cu România stat membru, au fost la început nişte sincope şi pentru că a trebuit să ne obişnuim cu procedurile europene. Şi eu am fost ministru la Agricultură într-o perioadă când Agenţia de Plăţi avea dificultăţi cu acreditarea, s-au recuperat pe parcurs nişte lucruri din punct de vedere instituţional, însă, după părerea mea, rămâne o problemă de eficienţă a administraţiei, competenţa în autorităţile de management şi agenţii de plăţi a evoluat în aceşti ani, dar încă mai avem o problemă de eficienţă a administraţiei, au fost şi probleme de corupţie, care şi-au găsit izvorul mai ales în neclaritatea unor proceduri, s-au lăsat spaţii, vrut sau nevrut, s-au lăsat anumite spaţii de interpretare, care ne-au costat bani, pentru că s-au aplicat penalităţi de către Comisia Europeană, avem acum foarte multe procese, avem foarte multe proiecte care sunt blocate datorită proceselor, deci e vorba şi de capacitate instituţională, de nivel de competenţă, de lipsă de claritate în legislaţia naţională, în procedurile noastre, proceduri complicate. România, în perioada 2007-2013, a avut, pe fonduri structurale, printre procedurile cele mai complicate din Uniunea Europeană. Sunt lucruri din care să încercăm să tragem învăţăminte. 
Realizator: Ce aţi fi făcut cu banii ăştia? E vorba de, totuşi, multe miliarde, dacă aţi fi avut aceşti bani, în ce aţi fi investit acum, care ar fi fost prioritatea dumneavoastră zero? 
Dacian Cioloş: Păi, în primul rând, infrastructura şi politicile sociale. Deci, eu cred că în infrastructură, educaţie şi sănătate avem mult de investit şi în anii viitori pentru că dacă vrem să dezvoltăm economia, să susţinem chiar creşterea economică, aceseta sunt domenii inevitabile.
Realizator: 2016 e deja aproape aici şi multă lume priveşte, evident, în faţa noului cu oarecare îngrijiorare. Este anul austerităţii, e anul relansării? Cum aţi defini din această perspectivă 2016?
Dacian Cioloş: Nu ştiu dacă putem vorbi de un an al austerităţii în condiţiile în care au fost decise măriri de salarii în anumite domenii. Vom discuta până la sfârşitul anului inclusiv de...
Realizator: Ştiţi de ce am întrebat de austeritate? Am întrebat pentru că am auzit, am văzut o declaraţie a vicepremierului Dâncu care spunea că acest guvern de tehnocraţi ar trebui să ia şi nişte măsuri mai puţin populare. Nimeni n-a explicat, nici domnia sa, nici altcineva, la ce se referea, motiv pentru care m-am gândit că ar putea să fie vorba, eu ştiu, de nişte măsuri de austeritate. Aveţi idee la ce se referea? L-aţi întrebat?
Dacian Cioloş: Nu, nu ştiu la ce se referea dânsul, probabil că se referea inclusiv la proiectele pe care le avem în domeniul reformei administraţiei, unde vor trebui luate nişte măsuri pentru creşterea eficienţei...
Realizator: Dar nu e vorba de austeritate...
Dacian Cioloş: Nu, nu e vorba de austeritate, inclusiv în sectorul reformei administraţiei nu înseamnă că vrem să facem reformă ca să dăm afară oamenii. Şi vrem să eficientizăm un sistem. Deci, din punctul ăsta de vedere nu cred că putem vorbi de austeritate. Dacă ne gândim că vor putea fi făcute măriri de salarii sau de pensii în continuare, în 2016, cu bugetul aprobat de parlament pentru 2016, acolo da, suntem limitaţi, deci nu avem marjă de manevră care să ne permită să gândim noi măriri de salarii sau de pensii pentru că ar trebui să aplicăm decizii care au fost deja luate, care duc deficitul bugetar la limita suportabilă, să spun, şi pe de altă parte, avem nevoie şi de investiţii, pentru că dacă mergem doar cu bani daţi în consum şi nu avem şi investiţii, riscăm în câţiva ani de zile să ne aflăm din nou în situaţia perioadei 2009-2010, cu dificultăţi în economie şi ar fi păcat, pentru că suntem pe un trend pozitiv din punct de vedere al creşterii economice.
Realizator: Şi atunci cum l-aţi defini? Ar putea să fie anul unei relansări în această zonă a investiţiilor? Pentru că sunt atât de multe zone... aţi făcut referire, în repetate rânduri, aţi folosit cuvântul infrastructură, nu avem autostrăzi, dar sunt şi alte zone într-atât de deficitare, sunteţi specialist în agricultură, e o zonă serioasă în care de asemenea se poate vorbi, eu ştiu, de la refacerea sistemului de irigaţii şi multe, multe altele. Poate să fie 2016 un an al relansării pe zona aceasta de investiţii? E ceea ce vă propuneţi?
Dacian Cioloş: Dacă ne reuşeşte procesul de eficientizare a unor structuri, unor companii naţionale care se ocupă de investiţii în infrastructură, unde e nevoie, prin transparentizare, prin eficientizare, de mai multă performanţă în absorbţia fondurilor şi în rezultate pe teren, pentru că putem avea absorbţie, dar când banii se pot duce în găuri negre, unde sunt inclusiv probleme legate de corupţie, de suspiciuni de corupţie, să spun mai degrabă, de lipsă de claritate în aplicarea anumitor proceduri, în urmărirea anumitor proiecte, în coerenţă în urmărirea anumitor proiecte, atunci ar putea fi, aş spune, începutul predictibilităţii în mai multe domenii. Pentru că şi asta vrem şi asta e foarte important, să avem predictibilitate pe termen mediu, pe termen lung, şi în sectorul privat, dar şi în sectorul investiţiilor de stat. Deci, din punctul ăsta de vedere, am putea vorbi de un nou început sau sper să putem vorbi de un nou început, dar şi de a lansa, cum vă spuneam, reforme în anumite domenii, mă refeream la cel al administraţiei, în sectorul educaţiei, în sectorul sănătăţii. Sunt nişte lucruri pe care va trebui să le gândim şi, probabil, să luăm nişte decizii strategice, nu atât la nivelul guvernului, cât la nivelul clasei politice. Sunt câteva domenii în care suntem conştienţi că nu vom putea noi lua anumite decizii la nivel legislativ, dar cel puţin am putea lansa o dezbatere inclusiv cu partidele politice pentru a pregăti terenul pentru ce s-ar putea întâmpla după alegeri, în 2016, şi să folosim statutul nostru de guvern independent pentru a putea pune, fără patimă politică sau fără partizanat politic, anumite teme în dezbatere, şi pe domeniul economic, dar şi pe alte domenii, cum ar fi educaţia, sănătatea, chiar proiecte de infrastructură.
Realizator: Dle prim-ministru, am citit diverse analize ale unor analişti economici internaţionali, care vorbesc despre posibilitatea să avem o întoarcere a crizei economice. În primul rând, aş vrea să vă întreb dacă există nişte analize, dacă dumneavoastră credeţi în această variantă, ca nu cumva, în cazul în care acest lucru s-ar putea întâmpla, să avem din nou impresia că această criză pe noi ne va ocoli, din motive pe care le ştim doar noi.
Dacian Cioloş: Nu cred că există riscul unei crize care să pornească datorită unei situaţii în Uniunea Europeană. Am avut chiar acum, la ultimul Consiliu European, la începutul Consiliului a fost o discuţie inclusiv cu prezenţa lui Mario Draghi, guvernatorul Băncii Centrale Europene. Situaţia nu stă foarte roz în UE, dar vedem totuşi o relansare economică. Însă ceea ce e clar este că economiile naţionale şi chiar cele regionale sunt interdependente. Deci nu mai putem vorbi de o situaţie care e ţinută sub control în UE, dacă apare o problemă în China sau dacă apare din nou o problemă în SUA. Deci, din punctul ăsta de vedere, există un grad de lipsă de predictibilitate. Însă aşa cum stau lucrurile în UE şi în România, eu nu văd pe termen scurt, pe termen mediu, riscurile unei crize, ci mai degrabă riscurile unei relansări economice mai timide, relansarea creşterii economice mai timide, care poate să aibă un impact asupra creării de locuri de muncă, investiţii şi aşa mai departe. Însă România, din acest punct de vedere, este într-o situaţie avantajoasă, dacă vom şti să profităm de asta şi dacă nu vom risca prea mult în deciziile politice pe care le luăm. Şi de asta e important să ţinem deficitul în anumite limite. Sigur, cu deficitul pe care noi îl vom face anul viitor am finanţat, pe de o parte, câteva măsuri de relaxare fiscală care ar trebui să încurajeze economia să investească mai mult şi am finanţat inclusiv câteva măriri de salarii şi probabil că în anii următori aşteptările vor fi mari şi pe partea de salarii şi pe partea de pensii. Vrem, anul viitor, să venim în paralel cu reforma administraţiei şi cu proiectul de lege a salarizării unice, care ar trebui să pună pe noi baze de predictibilitate şi stabilitate salariile în administraţie.
Realizator: Aici este o chestiune pe care aş vrea să o discutăm şi cred că nu avem cum să nu o discutăm. Această lege a salarizării unice este aşteptată de multă vreme, însă ceea ce vedem în ultima vreme este că parcă în mod real, pe fond, nu vrem. Despre salariul minim se negociază. Aţi negociat dumneavoastră, au fost atât de multe discuţii. Despre salariile şi pensiile denumite, poate neinspirat, "nesimţite", dar salariile acestea care sunt votate, şi pensiile, pe bandă rulantă în Parlament, păi, se votează aceste lucruri, creează un impact bugetar semnificativ, pe care poate că ar trebui să îl discutăm şi dumneavoastră sunteţi obligat, ca şi guvern, ca prim-ministru, să plătiţi acele salarii care se votează în Parlament, iar la anul facem o lege a salarizării, ca să o luăm de la capăt. Pare că aici este ceva de neînţeles. Cum vedeţi dumneavoastră, cum credeţi că acest lucru ar trebui, cumva, oprit şi găsită o formulă serioasă pe termen lung? Ce evaluare aveţi?
Dacian Cioloş: Tocmai pentru a evita astfel de decizii punctuale, sectoriale, care duc la impredictibilitate şi la aşteptări nerealiste, de multe ori, tocmai de aceea e nevoie de o lege a salarizării unice, care să pună nişte baze predictibile şi clare, un raport gândit între diferite domenii, între diferite sectoare şi tocmai de asta vrem să venim cu acest proiect de lege a salarizării unice. Suntem conştienţi că nici reforma administraţiei nu o putem face dacă nu regândim salarizarea, pentru că în momentul de faţă, în administraţia publică nu e plătită competenţa. Poate să fie plătită vechimea, poate să fie plătită definiţia unui anumit post, dar nu neapărat performanţa pe postul respectiv. Deci de asta, eu cred că legea salarizării unice tocmai că ar evita astfel de decizii punctuale şi de multe ori rupte de realitate, care nu ne duc în predictibilitate. Şi după ce avem o lege a salarizării unice, putem să ne gândim şi la legea pensiilor, la repunerea pensiilor pe baze noi, pentru că dacă mergem doar pe măriri de pensii, fără să ştim şi la ce salarii ne gândim şi care sunt contribuţiile la fondul de pensii...Nu e greu să dai o lege să măreşti pensia, mai greu e să finanţezi măririle respective de pensie pe termen lung, pentru că poţi să ai într-un an o anumită marjă bugetară, dar când măreşti pensiile sau salariile, le măreşti pe termen lung, nu pe un an de zile. Deci tocmai de asta, în ideea predictibilităţii, avem nevoie de legi cadru care să stabilească nişte limite clare şi nişte criterii clare de salarizare. 
Realizator: Vorbim despre salarii şi despre evaluarea pe care dumneavoastră o aveţi cu privire la acest lucru şi viziunea pe care o aveţi cu legea salarizării, cu o nouă lege a pensiilor. Aş vrea să vă întreb care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la o declaraţie făcută de unul dintre miniştri din cabinetul pe care îl conduceţi, declaraţie care a fost socotită de foarte mulţi ca fiind jignitoare; pentru declaraţii asemănătoare au fost miniştri care au plecat. Mă refer la declaraţia doamnei ministru Dragu, care sugera că, dând exemple cu ţări în care se câştigă doi lei, nu ar trebui să ne plângem într-atât de mult. Măcar faţă de dumneavoastră şi-a prezentat scuze, domnia sa nu a rectificat într-un mod serios această...
Dacian Cioloş: E clar că a fost o declaraţie nefericită şi dânsa a recunoscut. Pe de altă parte, din câte am înţeles de la dânsa, aceasta a fost prezentată într-un anumit context, în care se vorbea de salarii şi de performanţă economică care să poată să susţină anumite salarii şi de nevoia de a asigura un echilibru între performanţa în muncă şi salarii, dar acea precizare şi acea comparaţie a fost nefericită. 
Realizator: Este evident că e jignitor pentru un ministru. Sigur că domnia sa poate a părăsit pentru o perioadă un post bine plătit, dar a venit pe un salariu care a fost crescut; ca ministru, făcând o referire de felul acesta, chiar şi pentru un tehnocrat, la acest nivel de ministru de finanţe, este inadecvat. 
Dacian Cioloş: V-am spus, este o declaraţie nefericită şi nu cred că o comparaţie strict între nivelul de salarizare din Brazilia şi din România îşi are neapărat locul dacă ea nu e pusă, cum am spus, într-un context mai larg, legat şi de performanţe economice. 
Realizator: Domnule prim-ministru, sunteţi un premier de sacrificiu, sunteţi viitorul preşedinte al PNL? Care este evaluarea pe care o faceţi pentru moment şi perspectivă în această direcţie? 
Dacian Cioloş: Nu ştiu ce înseamnă premier de sacrificiu, dacă sacrificiu înseamnă să vii şi să îţi asumi nişte riscuri, asumându-ţi nişte obiective şi pe care să încerci să le atingi, cu riscul să nu poţi să le atingi, pentru că poţi să nu ai toate elementele ca să le atingi, atunci îmi asum acest sacrificiu şi mi l-am asumat de la început. Însă dacă "sacrificiul" ăsta - între ghilimele sau nu - poate să aducă ceva bun la sfârşitul acestui an de zile, cred că e un sacrificiu care merită; nu îl consider neapărat un sacrificiu, pentru că mi-am asumat această decizie de a accepta această propunere. 
Realizator: Sunteţi viitorul preşedinte al PNL?
Dacian Cioloş: Nu. Nu văd cum pot să fiu preşedinte al PNL dacă eu nu îmi depun candidatura pentru un astfel de post şi eu am spus că nu am intenţia să mă înscriu într-un partid politic şi nu am intenţia să candidez la sfârşitul anului 2016, pentru că mi-am asumat un post de prim-ministru independent, cu un guvern independent şi sunt conştient că şansa acestui guvern, de a duce până la capăt sau de a începe câteva reforme şi de a avea şi susţinere politică, pentru asta este tocmai onestitatea, din acest punct de vedere. Dacă eu voi încerca să folosesc un eventual capital câştigat în acest an de mandat, să îl folosesc ca şi capital electoral la sfârşitul anului 2016, ar însemna să înşel anumite aşteptări şi să nu fiu onest cu mine însumi; mi-am spus un lucru la început şi rămân cu ceea ce am spus. 
Realizator: Chiar dacă va fi un succes şi chiar dacă mandatul dumneavoastră ar putea să fie o legitimare pentru un mandat viitor sau pentru o carieră politică, de ce respingeţi această idee? O respingeţi doar pentru moment, o respingeţi doar pentru momentul de final al acestui mandat sau o respingeţi, pur şi simplu, definitiv? Nu vreţi să faceţi o carieră politică şi să rămâneţi într-o zonă tehnică? 
Dacian Cioloş: Dacă vă spun că nu resping definitiv, o să spuneţi: "A, deci vă gândiţi, totuşi, mai încolo". Nu, nu mă gândesc. Nu mă gândesc, dar nu pot niciodată să refuz ceva definitiv pentru că nu ştii cum evoluează lucrurile. Dar nu, eu am mai spus-o şi în 2007, am spus-o şi în 2010, când am fost numit comisar, am spus-o şi în 2014, când mi-am terminat mandatul de comisar, că nu am intenţia să... nu mă simt eu confortabil să fac o politică de partid. Atunci când mă simt confortabil sau când cred că pot să-mi asum nişte lucruri, mi le asum, când nu mă simt confortabil să mi le asum, nu mi le asum doar de dragul de a le asuma. Deci, în momentul de faţă eu nu mă simt confortabil să-mi asum un rol politic într-un partid politic. Dacă mandatul acesta de un an va fi într-un fel sau altul un succes, nu va fi succesul unui om, va fi succesul unei echipe, va fi succesul unui nou sistem, deci nu văd de ce neapărat lucrurile trebuie să se lege de un om sau de continuitatea unui om. Eu mi-am asumat, în faţa domnului preşedinte când mi-a propus acest mandat şi în faţa parlamentului, un mandat de un an de zile, îmi duc mandatul la capăt şi voi vedea după aceea ce voi face. Ceea ce pot să vă spun şi repet este că nu am intenţia să mă prezint la alegerile din 2016 şi nu pentru asta am acceptat mandatul de prim-ministru.
Realizator: E foarte interesantă abordarea dvs. şi până la urmă fermitatea cu care vorbiţi despre decizii de felul acesta, lucru la care am fost, desigur, foarte atent şi eram curios dacă vă păstraţi aceeaşi fermitate cu privire la această chestiune. Însă aţi început într-un mod care cred că a atras atenţia tuturor celor care ne urmăresc: aţi vorbit despre importanţa păstrării democraţiei şi consolidării ei şi, desigur, aţi vorbit despre faptul că acest guvern nu are nici o coaliţie, nu este nici politic şi nu are, în felul acesta, nici o legitimitate prin vot. Cu privire la acest lucru au fost foarte multe discuţii, îmi imaginez că acum în faţa televizorului sunt o bună parte a românilor care văd cu ochi buni un guvern tehnocrat, văd cu ochi buni un prim-ministru ca dvs., dar, pe de altă parte, sunt şi alţii care sunt sceptici sau pur şi simplu cred, aşa cum de exemplu spunea politologul Cristian Pârvulescu, că tehnocraţia omoară democraţia. Probabil aţi citit editorialul domniei sale, şi nu este singurul, am văzut şi alţi analişti, politicieni, voci publice care spun lucrul acesta. Ce face, până la urmă, tehnocraţia şi cum o evaluaţi dvs. după două luni de zile şi având în faţă un an foarte important? Pentru că 2016 e un an foarte important, se vor întâmpla atât de multe lucruri, sunt două rânduri de alegeri, sunt alegeri în SUA, lumea într-un fel, a noastră şi în jurul nostru se va schimba. Ce face tehnocraţia pentru România? Tehnocraţia salvează România, tehnocraţia omoară democraţia? Ce reuşeşte să facă sau cum evaluaţi dvs această perspectivă?
Dacian Cioloş: Bun. Probabil că, dar e o părere personală, o tehnocraţie pe termen lung poate să pună în pericol democraţia pentru că democraţia prin definiţie înseamnă să conduci un popor pe baza votului popular, prin reprezentare şi reprezentarea asta se face în urma votului, prin parlament. Pe de altă parte, pe termen scurt - un an de zile e un termen scurt, din punctul meu de vedere - guvernul acesta independent, în sensul că nu are în spate asumată o majoritate politică clară, are totuşi un vot majoritar în parlament. Parlamentul este cel care reprezintă, oricât ne place sau nu, majoritar sau minoritar în societate, parlamentul acesta e cel care reprezintă societatea pentru că el a fost legitimat prn vot şi acest parlament a dat un vot de încredere guvernului şi programului de guvernare. Şi acest parlament poate să dea un vot de neîncredere oricând acestui guvern. Deci, acest guvern nu este în afara sistemului democratic, el a ajuns la guvernare pe baza acestui vot democratic. Pe termen lung, tehnocarţia, care este ruptă de acest control democratic care e exercitate prin vot, poate să ducă la un risc din punct de vedere democratic, dar în situaţia în care ne aflăm noi nu cred că suntem în acest risc. Dacă tehnocraţia salvează România? Nu poţi să salvezi o ţară într-un an de zile şi noi ne-am asumat un mandat scurt, cum am spus de la început, nu doar de gestiune curentă, ci şi să lansăm nişte proiecte şi probabil chiar să finalizăm nişte proiecte, avem intenţia chiar să venim din ianuarie, o să discutăm pe câteva proiecte concrete pe care ni le asumăm, care, multe dintre ele, pot să fie o continuare a unor proiecte deja începute, dar pe care vrem să arătăm că le ducem mai departe sau le ducem, eventual, până la capăt sau să lansăm, la fel, anumite proiecte. Deci, nu poţi într-un an de zile sau cu un guvern tehnocrat să salvezi sau să reformezi profund. Însă, nu avem... Cum să spun? Neavând nişte obiective politice electorale, venind cu un anumit grad de competenţă pe anumite domenii, cred că, cel puţin, putem avea legitimitatea de a spune anumite lucruri şi de a face anumite lucruri pe care probabil un guvern politic, care are în minte alegerile care pot avea loc peste câteva luni, nu le-ar face. Din acest punct de vedere, cred că avem un anumit avantaj care, sigur, rămâne să fie valorificat.
Realizator: Aici ar fi de discutat pentru că întrebările oamenilor, şi m-am uitat pe Facebook, sunt foarte multe întrebări pentru dvs. şi îi invit pe telespectatori să scrie în continuare, va fi un moment special în care am să mă refer la întrebările dvs. şi i le voi adresa primului-ministru... Haideţi să vorbim despre lucrurile pe care le puteţi face. Şi aici e o întrebare, cred, legitimă. Şi dvs. în această seară aţi vorbit depsre reforma administrativă, dar l-am auzit mai mult pe vicepremierul Dîncu vorbind despre reformarea statului şi cumva mi s-a părut, o dată pe criteriul pe care dvs. l-aţi spus, că nu este un guvern politic, că nu derivă din vot, nu cumva, poate ar fi nişte probleme mai mari, mai stringente, este una dintre ele, şi sunt câteva pe care am să le înşir în această emisiune, e o problemă care mi se pare că ar trebui să fie de urgenţă naţională: chestiunea demografiei - pur şi simplu, dispărem. Ne-am întors la ceea ce însemna populaţia României în 1966, mortalitatea infantilă în România este uriaşă, satele sunt pur şi simplu înecate în sărăcie, cei tineri au plecat din sate. Nu cumva o politică, o gândire cu privire la modul în care România ar putea să găsească nişte soluţii pentru a-şi rezolva această problemă demografică, poate şi pentru vicepremier, care este sociolog, şi pentru guvern, credeţi că acest guvern al dvs. ar putea să vină cu o soluţie la această problemă care este una cât se poate de serioasă?
Dacian Cioloş: Vedeţi, lucrurile sunt legate între ele. Vorbim de problema demografiei şi din punctul meu de vedere problema asta e legată şi de rezolvarea problemei sărăciei, pentru că atunci când trăieşti în sărăcie te gândeşti mai puţin la perspectiav copiilor sau chiar dacă îi ai, ai anumite riscuri, inclusiv vorbeaţi de mortalitate infantilă. Deci, avem problema aceasta a sărăciei care e structurală şi pe care trebuie să o tratăm şi cu măsuri pe termen scurt, conjuncturale, dar şi cu o gândire pe termen lung, şi aici e vorba şi de o mai bună repartizare a veniturilor, de dezvoltarea economică acolo, în pungile de sărăcie, şi e vorba mai ales de mediul rural, dar şi în anumite oraşe mai mici care au rămas monoindustriale sau chiar cu o industrie pe cale de dispariţie şi trebuies găsite noi proiecte...
Realizator: Nişte oraşe atât de triste şi părăsite...
Dacian Cioloş: Ei, tocmai de asta trebuie mers în paralel şi cu politici sociale şi cu dezvoltarea economică, pentru că politici sociale înseamnă fonduri publice care vin din dezvoltarea economiei, însă şi aici avem de gând câteva proiecte pe termen scurt care să se focalizeze mai ales pe problematica copiilor din mediul rural, copiilor din mediul acesta mai sărac, intenţionăm chiar să venim, să continuăm câteva proiecte care au fost începute de fostul guvern, cum e legea cu stimularea participării copiilor la grădiniţe şi cu acea primă de 50 de lei, vom veni chiar la începutul lui ianuarie cu hotărârea de guvern de aplicare a acestei legi, ne gândim la utilizarea fondurilor europene pentru locuinţe sociale în anumite medii sărace. Deci, sunt câteva proiecte pe termen scurt, pe termen mediu, dar e nevoie şi de o gândire mai pe termen lung care să combine aspectele economice de stimulare a investiţiilor, şi mă gândesc aici, chiar şi aici vom veni cu câteva idei de atragere a românilor care sunt acum în străinătate şi care, unii dintre ei, au intenţia să revină acasă şi chiar să investească.
Realizator: Şi cum aţi putea face asta?
Dacian Cioloş: Şi, ca să-mi termin ideea, problema demografică nu vine doar din sărăcie, mortalitate infantilă, ci şi din faptul că mulţi dintre tinerii noştri nu mai sunt în țară, sunt plecaţi şi atunci, evident, riscăm să avem pe termen lung probleme demografice dacă aceşti oameni rămân cu copiii lor în străinătate şi nu revin acasă.  Şi aici mă gândesc, în primul rând, la predictibilitate. Eu am discutat mult cu români aflaţi în Spania, în Italia, mai ales când am fost comisar european şi când am călătorit destul de mult în Europa. Şi am văzut, în multe cazuri, dorinţa de a veni acasă, dar oamenii aceia doreau claritate din punct de vedere administrativ, în problema gestiunii fondurilor europene sau chiar a fondurilor publice din buget naţional de investiţii, legislaţie predictibilă şi clară, birocraţie redusă, pentru că oamenii aceştia, după un an, doi, trei în Spania sau Italia, au deja o altă mentalitate. Au văzut un sistem care, cât de cât, funcţionează şi au pretenţii de la ţara lor, de acasă. Deci tocmai de asta, reforma aceasta a administraţiei e importantă, dar şi o viziune de dezvoltare economică pe termen mediu e importantă, pentru că asta ar putea crea câteva spaţii de claritate şi de predictibilitate, unde am putea atrage români din străinătate. Mă gândesc chiar la un sistem de consultanţă, de consultanţă-consiliere, de asistenţă tehnică pentru aceşti oameni care pot să vină cu proiecte de dimensiuni mai mici, mijlocii, dar care pot să fie foarte bine adaptate în mediul rural sau chiar în anumite zone urbane, în oraşe mai mici, unde e nevoie de investiţii. Deci sunt câteva lucruri care pot fi făcute şi cu care, din ianuarie încolo, o să începem să ieşim.
Realizator: În toate serile acestea am avut o campanie, aţi văzut în prima parte a emisiunii, copii extraordinari, copii care fac sport, copii care încearcă să iasă din nişte găuri negre, practic. Aseară şi alaltăseară, oameni la care nu te-ai fi aşteptat, publicul, cei de acasă erau cu ochii şi cu sufletul în lacrimi, văzând istoria unui copil, unui puşti campion, Raul din Hunedoara, care trăia într-un bloc numit "al groazei", într-un ghetou, pur şi simplu. Mama lui a trebuit să plece şi era în Franţa, încercând să găsească formule de supravieţuire pentru copiii ei, pentru cei trei copii singuri, fără tată, doar cu bunica lor. Şi te uiţi la aceste cazuri şi ţi se rupe inima. Şi când te uiţi mai atent pe cifre, realizezi că sunt 1.200.000 de copii care au un părinte plecat la muncă în străinătate, dacă nu cumva pe ambii. Şi probabil că această situaţie nu doar că face ca demografia noastră să fie aşa cum este. Sunt drame. Sunt copii care se sinucid, sunt copii care, pur şi simplu, din lipsă de afecţiune, de foarte multe ori clachează şi aceasta este, de asemenea, a propos de ceea ce spuneaţi, mi se pare foarte important ca să se găsească o formulă pentru aceste familii, pentru cei care, în mod evident, nu îşi doresc să fie despărţiţi, să fie dezrădăcinaţi, de a se întoarce acasă şi statul să facă ceva pentru a-i atrage în sensul ăsta.
Dacian Cioloş: Da, tocmai de asta vă spuneam că e un potenţial de creştere economică în România mai mare decât chiar în anumite ţări din UE unde aceşti români lucrează. Şi dacă creăm acest spaţiu de încredere, de încredere şi din punct de vedere al, a propos de reforma statului, a propos de instituţii ale statului care să fie performante şi care să fie, să aibă o acţiune într-adevăr de bună credinţă şi să fie proactive în acest sens, pentru că eu văd de multe ori, în administraţia publică e aproape o reacţie negativă faţă de oameni care au iniţiativă. Deci din acest punct de vedere, probabil că putem face - şi sunt convins că putem face - anumite lucruri. Pe de altă parte, problema pe care aţi ridicat-o, a sărăciei, a nevoii de asistenţă socială, şi aici cred că putem face câteva modificări simple, dar care pot să aibă un impact important. E nevoie de o creştere a performanţei instituţiilor statului şi în serviciile de asistenţă socială, unde avem nevoie de bunăvoinţă, în primul rând. Însă, pe de altă parte, constat că în mediul neguvernamental există experienţe interesante din partea unor asociaţii, fundaţii care au proiecte de impact în mediul acesta al asistenţei sociale şi ne gândim să vedem cum putem combina proiecte de asistenţă socială finanţare din fonduri publice care să nu vizeze doar instituţii ale statului care vor trebui să îşi crească performanţa în asistenţă socială, dar chiar şi instituţii din mediul neguvernamental. Şi aici mă gândesc şi la asociaţii, pot să fie... Biserica ştiu că are multe proiecte care se orientează în această direcţie şi cred că este o cale sănătoasă şi de a avea un rol activ şi constructiv în societate. Ne gândim şi la acest lucru, de a deschide inclusiv proiecte finanţate din fonduri publice pentru aceste asociaţii care au experienţă pozitivă demonstrate deja, şi care au un sistem riguros de cheltuire a fondurilor publice, pe care să le putem finanţa şi din fonduri publice. 
Realizator: Sunt multe alte lucruri la care vreau să fac referire pe care cred că un guvern ca al dumneavoastră, chiar dacă este pe o perioadă limitată, le poate face. Privim toţi stupefiaţi la modul în care sunt defrişate pădurile. Este o dramă naţională, este o crimă şi asta nu se întâmplă de ieri, de azi, nu vorbim doar noi, au ajuns să vorbească instituţiile de presă internaţionale, e o problemă cât se poate de serioasă. Poate face ceva guvernul pentru a stopa această nenorocire, această crimă, poate guvernul să facă... Înţeleg că e un exemplu foarte bun, chiar dacă vine de la Albania, au luat decizia ca zece ani de zile să nu se mai taie sub nicio formă, să fie interzise tăierile de păduri. Este pe lista dumneavoastră de priorităţi? 
Dacian Cioloş: Da, este. Absolut cu atât mai mult cu cât ştiu că aici aşteptările sunt mari, sunt lucruri care au fost începute de guvernul precedent şi chiar de guverne precedente, sunt lucruri care clar trebuiesc continuate, o monitorizare de exemplu a tăierilor şi a utilizării şi a circulaţiei masei lemnoase ca să putem identifica tăierile ilegale, o politică mai clară din punct de vedere al modului de utilizare şi de valorificare a pădurilor pentru că noi, inclusiv la Romsilva acum, Romsilva este evaluată pe baza valorificării economice a masei lemnoase, eu cred că am putea gândi o modalitate de apreciere a performanţei Romsilva nu doar din perspectiva vânzării masei lemnoase ci şi de conservare şi de regenerare a pădurilor. Nu există din câte ştiu eu acum, criterii prin care conducerea Romsilva să fie evaluată, criterii care să introducă şi elemente legate de regenerare şi de conservare şi nu doar pe partea de tăieri, de valorificare a masei lemnoase. Pot să fie şi e necesar să fie gândite programele de împăduriri, să vedem pe ce tip de păduri, pe ce tip de lemn mergem, pentru că sunt anumite tipuri de păduri pe care nu poţi să le conservi mai mult de 20-30-40 de ani, pentru că pe urmă se degradează lemnul şi automat le tai, dar pot fi gândite şi nişte proiecte de împăduriri cu material lemnos cu valoare mai ridicată şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere al biodiversităţii. Deci sunt lucruri care pot fi făcute, sunt lucruri care vor trebui continuate, e acel proiect al radarului pădurilor de exemplu pe care îl vom continua, anumite măsuri de transparentizare a procesului de licitaţie a masei lemnoase, de modul în care este valorificată masa lemnoasă care provine din sectorul pădurilor de stat, din sectorul public, o mai bună colaborare între sectorul public cu sectorul privat în modul de gestionare a pădurilor ca să evităm şi acolo anumite probleme, deci sunt lucruri cu care doamna ministru începând cu luna ianuarie va ieşi inclusiv public. 
Realizator: O vom invita să o întrebăm şi să îi aflăm răspunsurile. Am urmărit cu multă atenţie şi o să îi rog pe colegii mei să difuzeze imaginile vizitei dumneavoastră la Bruxelles, foarte important în opinia mea, în opinia noastră,vizita dumneavoastră, v-am urmărit declaraţiile de la Bruxelles şi am urmărit de asemenea nişte imagini ce vorbesc de la sine. Sunteţi nu doar cunoscut, pare că sunteţi şi îndrăgit de preşedintele Juncker, sunt gesturi de prietenie, am văzut că sunteţi aşa acasă, aţi fost în ultimii ani de zile la Bruxelles şi lucrul acesta evident se vede. Aş vrea să vă întreb după pauză, ce aşteptări putem avea, ce i-aţi putea cere preşedintelui Juncker, ce i-aţi putea cere cancelarului Merkel pentru România, care sunt lucrurile pe care le puteţi construi din această perspectivă? Pentru că noi ştim foarte bine ce înseamnă investiţiile străine şi mai ales ce înseamnă lipsa lor, ce înseamnă să ai corupţie în România, care îi îndepărtează pe investitori de multe ori şi multe alte lucruri pe care le reproşează sistemului din România. Cred că este una dintre întrebări şi mai am câteva foarte importante pentru ultima parte a emisiunii, când voi adresa şi o parte dintre întrebările dumneavoastră pe Facebook. Scrieţi, voi face referire la ele, le voi citi, vă aştept întrebările. Ne întoarcem în scurtă vreme cu primul ministru Dacian Cioloş.
*
Realizator: Domnule prim ministru, am difuzat imaginile de la Bruxelles, pe care le vom redifuza. Mai este ceva de spus şi de întrebat. A fost un moment în care eraţi premier desemnat, încă, şi aţi avut o vizită pe aeroport cu preşedintele Comisiei, cu domnul Jean-Claude Juncker şi cu domnul Tusk. Mi-aţi putea spune ce aţi discutat atunci, pe aeroport şi cum au evoluat discuţiile la reuniunea la care aţi participat, la Bruxelles? Ce poate aştepta România din această perspectivă, de la primul ministru al ţării noastre, care are aceste relaţii, iată, construite în ani de zile, în calitate de comisar european?
Dacian Cioloş: Cu domnul Juncker şi cu domnul Tusk, atunci când au făcut acea escală la Bucureşti, în drum spre Turcia, spre un summit, am discutat în primul rând de ceea ce îmi propuneam să fac în calitate de prim ministru, mă rog, desemnat, dacă urma să fiu votat în Parlament, deci de obiectivele pe care le aveam şi evident, de sprijinul pe care îl solicitasem şi din partea Comisiei Europene, mai ales, dar şi la Consiliu şi mai ales de modul de lucru pe care mi-l propuneam să îl am în relaţie cu Comisia Europeană. A fost, mă rog, şi o discuţie amicală, să spun aşa, pentru că pe ambii - cu domnul Juncker am lucrat direct şi îl ştiu de când era prim ministru al Luxemburgului, pe Donald Tusk îl ştiu de când era primul ministru al Poloniei. Am discutat mult atunci şi de Politica Agricolă Comună, şi de fondurile structurale, era un obiectiv prioritar al dânsului, în calitate de premier. Deci a fost o surpriză şi pentru mine numirea în calitate de prim ministru, a fost o surpriză şi pentru ei. Am discutat puţin de acest context politic în care am fost numit...
Realizator: Totuşi, a părut ceva foarte important să vină la Bucureşti pentru a avea acea discuţie, chiar şi foarte scurtă, pe aeroport.
Dacian Cioloş: Sigur, eu cred că a fost important şi pentru România şi e important, cred că dincolo de asta, să depăşim anumite - cum să le spun? - tendinţe de complexe şi să dăm o importanţă prea mare unor astfel de lucruri. Sigur că atunci când ai doi preşedinţi, ai Comisiei Europene şi ai Consiliului European, care vin în România - ei au făcut o escală, de fapt, în drum spre Turcia, dar au ales să facă escala în România, sigur că e semnificativ. Dar dincolo de asta, cred că e important să ne comportăm ca atare, ca al şaptelea stat membru al UE şi să avem în general o atitudine proactivă vizavi de ce se discută şi ce se decide la Bruxelles.
Realizator: De cine sunteţi mai apropiat dintre marii lideri europeni? Aţi vorbit despre relaţia de prietenie cu preşedintele Comisiei. În ce zonă au fost relaţiile dumneavoastră personale mai puternice, construite în anii aceştia?
Dacian Cioloş: Am fost cu, practic, toate statele membre care au agricultură importantă sau pentru care agricultura contează. Pentru că am fost destul de mult prezent în aceste state membre, au fost Germania, Olanda, Italia, Spania, Franţa, Irlanda, Polonia chiar. Bun, ţările din Europa de Est, există şi un anumit spirit de fraternitate şi acolo, la Bruxelles, pe anumite subiecte. Deci în general, au fost statele membre care au agricultură importantă sau care au contribuţii importante la bugetul european şi pentru care discuţiile din reforma Politicii Agricole Comune conta. Şi, pe de altă parte, trebuie să recunosc că a fost şi sfera liderilor apropiaţi PPE, pentru că eu, chiar nefiind membru de partid, am fost susţinut de PPE şi am participat la mai multe întâlniri ale liderilor PPE şi am rămas şi în relaţii bune cu mulţi dintre acei lideri. Dar, uite, şi cu preşedintele Hollande, care e socialist, pot să spun că am o relaţie bună, cu preşedintele Parlamentului European, cu domnul Schulz, am o relaţie bună...
Realizator: S-a văzut.
Dacian Cioloş: Şi chiar am lucrat foarte bine când dânsul a fost preşedinte chiar al Grupului Socialist şi negociam cu Parlamentul reforma Politicii Agricole Comune. Deci, cam acestea sunt zonele, să spun.
Realizator: Ce v-a spus doamna Merkel la Bruxelles? V-a invitat la Berlin?
Dacian Cioloş: Da, m-a invitat la Berlin imediat şi chiar am stabilit data vizitei, în timpul întâlnirii de la Consiliu.
Realizator: Când mergeţi la Berlin?
Dacian Cioloş: Pe data de 7 ianuarie am stabilit împreună.
Realizator: Peste câteva zile.
Dacian Cioloş: Da, da. I-am spus că aş vrea să merg cât mai repede, pentru a discuta mai în detaliu ceea ce avem de gând să facem, care e programul nostru de guvernare, mai ales din perspectivă economică. Germania e un partener important pentru România şi din punct de vedere economic şi Germania e unul din statele membre care contează şi la nivel european şi atunci, chiar pe anumite subiecte de politică europeană e important să avem un schimb de păreri, un schimb de opinii pentru anul care vine şi să vedem cum ne poziţionăm atitudinile. Eu aş vrea ca România să joace un rol mult mai proactiv în relaţie cu UE - la nivel guvernamental vorbesc - şi nu reactiv, cum a fost de multe ori până acum.
Realizator: Ce înseamnă proactiv, din perspectiva dumneavoastră? Viziunea dumneavoastră.
Dacian Cioloş: Proactiv, în sensul de a anticipa anumite decizii care se pregătesc, anumite proiecte, decizii de acte normative, de a anticipa, de a încerca să identifici care pot să fie punctele sensibile care să se afle în discuţii, de a avea o poziţie, ca stat membru, pe acele puncte şi de a fi implicat în grupurile de negociere ale poziţiilor finale şi ale deciziilor care se vor lua. Un stat membru, când este implicat într-un astfel de proces proactiv, atunci el contează, de fapt. Când vii cu o poziţie reactivă sau cu o poziţie rigidă, spui ce nu vrei, dar nu ştii ce vrei de fapt şi în ce fel poţi să ajungi la un compromis pozitiv, deci la o decizie care să fie acceptată de o majoritate, deci când nu ai această abordare, normal că nu prea eşti băgat în seamă, pentru că acolo se caută o soluţie. E vorba de o comunitate, de o uniune unde deciziile se iau prin consens sau prin majoritate şi atunci e important să ai idei. Când se ajunge la un blocaj pentru că mai multe state membre nu vor o anumită decizie sau nu sunt de acord cu un anumit punct de vedere, e important să vii cu idei care să deblocheze situaţia repsectivă şi să se ajungă până la urmă la o decizie. Şi cu cât un stat membru e mai activ şi mai imaginativ din acest punct de vedere, asta presupune să şi cunoşti politicile europene, cu atât el contează mai mult.
Realizator: Preşedintele Klaus Iohannis a spus în discursul pe care l-a ţinut în Parlament că România a fost într-un fel de izolare internaţională şi nu a vrut să explice prea mult, a şi spus că nu face prea multe comentarii, dar a făcut această afirmaţie. Bun. Iată, se iese din această izolare, aveţi vizite la Berlin pe 7. În ianuarie mai aveţi alte vizite externe?
Dacian Cioloş: Da, la sfârşitul lui ianuarie sau începutul lui februarie intenţionez să fac o vizită şi la Paris, am o invitaţie din partea preşedintelui Hollande şi de principiu sigur că am fost de acord pentru că şi cu Franţa e important să discutăm anumite lucruri, inclusiv pe parte economică, însă acolo aştept să avem instalat noul ambasador, care urmează în săptămânile următoare să meargă la Paris şi imediat după ce el va ajunge acolo, vom pregăti vizita, deci sfârşit de ianuarie - început de februarie, şi mai intenţionez să mai efectuez o vizită şi în Olanda, am o invitaţie şi din partea primului minsitru Mark Rutte, Olanda pentru că Olanda va avea preşedinţia UE în primul semestru din anul viitor şi aş vrea să discutăm de priorităţile Olandei în calitate de preşedinte al UE şi să vedem cum ne poziţionăm pe anumite subiecte.
Realizator: Domnule prim-ministru, apropiindu-mă de momentul în care am să adresez întrebările din partea telespectatorilor, aş vrea totuşi să clarificaţi o chestiune. Ministrul Justiţiei a dat un interviu, iar o declaraţie din acel interviu a fost speculată, a fost interpretată ca fiind de fapt în sensul că domnia sa nu o va numi pe doamna Laura Codruţa Kövesi, nu va propune un nou mandat pentru doamna Kövesi la şefia DNA. Dumneavoastră cum o interpretaţi şi dacă aveţi lucruri suplimentare cu privire la această chestiune?
Dacian Cioloş: Nu am lucruri suplimentare, decât discuţia pe care am avut-o cu doamna ministru. E foarte clar pentru mine, intenţia doamnei ministru este să vină cu o procedură clară, transparentă, cu criterii pe baza cărora să facă acele liste scurte pentru posturile pentru care trebuie să facă propuneri. Şi din ce mi-a spus dânsa, mesajul pe care dânsa a vrut să îl transmită dar care a fost scos din context sau au fost scoase din context bucăţi din acel mesaj, a fost că în primul rând vrea un mecanism transparent, ceea ce înseamnă că oricine cu competenţe din Bucureşti sau din teritoriu trebuie să aibă curajul şi să vină să se înscrie, pentru că va avea şanse în măsura în care respectă criteriile de integritate şi de profesionalism, dar că în acelaşi timp nu exclude nici varianta ca în urma unei evaluări a celor care sunt în momentul de faţă pe posturi, dacă consideră că sunt cei mai potriviţi la nivel de competenţă şi de performanţă, nu exclude nici posibilitatea de a-i propune să continue. Deci, spectrul pe care l-a propus a fost larg şi, din punctul meu de vedere, mesajul pe care l-a transmis a fost acesta, că este deschis la această abordare şi că în nici un caz nu a luat o decizie în momentul de faţă.
Realizator: Poate că nu este treaba guvernului tehnocrat dar, în mod evident, ministrul Justiţiei se aşteaptă, după nişte ani de zile, aşa cum am fost, izolaţi internaţional, şi din această perspectivă am avut un ministru al justiţiei pe care nu ştiu dacă l-am auzit vreodată acordând un interviu, e oarecum surprinzător pentru o ţară care îşi doreşte să lupte împotriva corupţiei, fiind un demers asumat şi unul necesar, şi probabil că sunt foarte multe lucruri de clarificat, inclusiv la nivelul ministrului Justiţiei. În zilele astea descoperim, de exemplu, un dosar, ca să mă refer doar la ultimul, foarte mare, cu nişte interceptări în 2006-2007. Am întrebat la acestă emisiune şi toţi jurnaliştii s-au întrebat cum e posibil, totuşi, să fie un dosar... mă refer la cel de la ANRP, ultimul, cu Truică şi compania, cum e posibil totuşi cu interceptări în 2006-2007? Astăzi citeam pe un site o clarificare şi anume că au existat - acele înregistrări au fost oferite la momentul respectiv - un dosar şi în vremea respectivă, din motive pe care încă nu le ştim, s-a dat o neîncepere a urmăririi penale de către DNA-ul condus de domnul Daniel Morar. Credeţi că este necesar, pe lângă nominalizarea din parte ministrului Justiţiei, o chestiune foarte importantă anul viitor, şi nişte clarificări cu privire la zonele de umbră, tocmai pentru a întări încrederea în justiţie? Decizia dumneavoastră de a propune pe cineva care nu a şovăit la Comisie a fost tocmai aceea de a da încredere în justiţie, în sistemul judiciar şi în ceea ce noi ne dorim într-un moment foarte important. Sunt de clarificat lucruri cu privire la trecut, din această perspectivă? 
Dacian Cioloş: Eu vă garantez că dacă sunt lucruri pe care dacă Ministerul Justiţiei le poate clarifica, le va face. Pe de altă parte, când vorbim de justiţie în România, elementul cheie sau elementul principal nu e neapărat Ministerul Justiţiei sau ministrul Justiţiei. Justiţia e independentă şi e o putere în stat, sunt mai multe instituţii care au roluri importante, Ministerul Justiţiei nu are o implicare directă în modul în care sunt lucrate dosarele sau pregătite dosarele în justiţie, însă probabil că sunt anumite lucruri de clarificat din punct de vedere al legislaţiei, sunt, din câte ştiu, anumite proiecte sau idei de amendamente în Parlament şi ştiu că doamna ministru are intenţia să discute, să colaboreze cu Parlamentul, ca să clarifice cât mai multe din aceste lucruri. 
Realizator: Aţi văzut cumva raportul instituţiei Avocatul Poporului cu privire la situaţia uneori dramatică din penitenciare? Este ceva ce guvernul dumneavoastră ar putea să încerce să rezolve?
Dacian Cioloş: Da, ştiu că doamna ministru are intenţia asta şi chiar a venit cu propuneri de buget, pentru că acolo e vorba inclusiv de anumite investiţii pentru a ajunge la condiţii decente, minim decente, nu e vorba de favoritism pentru unii sau alţii, ci de condiţii decente. România plăteşte în urma unor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, tocmai de multe ori datorită condiţiilor indecente de acolo. Problema e că pe anul 2016 marja bugetară este destul de limitată, însă cu resursele pe care le avem, ştiu că doamna ministru are în proiect câteva lucruri în acest sens. Nu vă pot da în detaliu mai multe, o să vă spună cu siguranţă dânsa. 
Realizator: Cu siguranţă o vom întreba. Domnule prim-ministru, sunt sute de întrebări pe Facebook, o să vă spun poate exact numărul...
Dacian Cioloş: Mai răspund şi eu la unele dintre ele direct pe Facebook. 
Realizator: Răspundeţi? Dacă ştiam, vă adresam deja câteva întrebări până acuma. Nu ştiam. Sunteţi activ pe Facebook? 
Dacian Cioloş: Încerc să fiu cât de activ pot, nu mai am timpul pe care îl aveam la dispoziţie înainte, dar e un anumit gen de barometru şi pentru mine, pentru multe lucruri. 
Realizator: Lucru pe care vi-l propun să îl faceţi, dacă primul ministru face acest lucru şi intră pe Facebook, de ce să nu îi scriem? Iată, sunt 1022 de întrebări, o să selectez câteva dintre ele, am primit din partea colegilor mei, au încercat să facă o evaluare. Sunt foarte mulţi care vă întreabă dacă Guvernul României va întreprinde vreun demers cu privire la familia Bodnariu, cea din Norvegia, cu cei cinci copii care au fost luaţi de protecţia copilului de acolo, există semne uriaşe de întrebare, există o nemulţumire ce poate fi înţeleasă, un copil de trei luni, de exemplu, cel mai mic dintre ei, poate guvernul să facă ceva pentru această familie mixtă? Tatăl este român, mama este norvegiancă.
Dacian Cioloş: Ministerul de Externe, prin ambasadă, este în contact cu familia încă din momentul din care au început problemele, sunt multe chestiuni administrative care au fost rezolvate în regim de urgenţă de ambasadă şi de Ministerul de Externe, vorbim chiar de acte, de documente care să ateste inclusiv cetăţenia română a familiei şi a copiilor, pentru ca familia şi pentru ca autorităţile române să poată să facă anumite demersuri, acordă ambasada, inclusiv asistenţă juridică familiei respective, e în contact cu autorităţile norvegiene şi va continua să fie. Am avut chiar astăzi dimineaţă o discuţie pe acest subiect cu domnul ministru Lazăr Comănescu, situaţia e sensibilă, pentru că, dacă facem presiuni prea mari şi insistăm prea mult, autorităţile norvegiene au acţionat pe baza unei legislaţii norvegiene care este foarte strictă din acest punct de vedere, al protecţiei copiilor, nu doar pentru copiii din părinţi străini şi chiar şi pentru copiii norvegieni şi e important să păstrăm legătura, dar să nici nu lăsăm impresia unei presiuni care poate să se întoarcă împotriva familiei respective şi a eficienţei cu care putem acţiona. Pot să vă asigur însă că suntem în contact permanent şi cu familia. Din câte ştiu, chiar familia, părinţii au solicitat ambasadei şi Ministerului să fie cât mai discreţi în modul în care acţionează în relaţiile cu autorităţile, tocmai pentru a păstra acest canal instituţional, însă pot să vă asigur că nu numai că suntem în contact, dar vom folosi toate mijloacele pe care le avem eficiente, dacă va fi nevoie, inclusiv statutul nostru de stat membru al Uniunii Europene, dar e important, încă o dată, să pornim de la legislaţia norvegiană, pentru că ea este cea care primează pe teritoriul norvegian şi, sigur, să clarificăm lucruri şi să ajutăm familia să îşi clarifice lucrurile respective, dar e clar, dacă e nevoie de un semnal că statul român este alături de familia respectivă, e clar că acest mesaj pot să îl transmit foarte clar din partea guvernului. 
Realizator: Mulţumesc pentru răspuns, în numele celor care v-au adresat întrebarea. Altă întrebare: cum stimulaţi consumul pentru producătorii locali şi dacă poate exista un plan de protecţie a lor, un plan de măsuri pentru a îi ajuta pe cei care produc în România, indiferent dacă ei sunt români sau străini care au deschis în România zone de producţie pe care produsele respective să scrie "Made in România"?
Dacian Cioloş: Aici cred că o acţiune coroborată a societăţii împreună cu statul poate să ajute, pentru că doar o acţiune din partea statului, mă gândesc în primul rând la acţiuni de promovare şi la mecanisme care să ajute producătorii să se organizeze, pentru a putea comercializa împreună şi pentru a-şi putea face cunoscută marfa sau producţia împreună, asta poate să facă statul, poate să finanţeze din fonduri publice inclusiv campanii de promovare, dar apoi e importantă şi atitudinea consumatorilor. Deci aici la asta mă gândesc, în primul rând, la a face cunoscute produsele româneşti, prin branduri, prin mecanisme de promovare, dar apoi e important şi comportamentul nostru ca şi consumator. 
Realizator: Andreea Dogaru: "Bună seara! De ce nu se mai acordă ajutoarele alimentare din partea guvernului pentru persoanele cu venituri sub 400 de RON şi indemnizaţiile de handicap se măresc şi ele odată cu cei 5% promişi de Guvernul Ponta?"
Dacian Cioloş: Sunt multe ajutoare care au fost decise prin diferite acte normative, dar care nu au fost bugetate la momentul respectiv şi pe care, din păcate, ele există legislativ, dar atâta timp cât nu avem buget şi cât trebuie să alegem între diferite priorităţi, trebuie să lăsăm anumite lucruri pe dinafară şi din această cauză anumite ajutoare, inclusiv alimentare, nu au mai putut fi continuate, cel puţin în anul 2016. 
Realizator: Costel Timofte: "Întrebare pentru primul ministru: când elimină timbrul de mediu, ştiind decizia din 2 decembrie a Curţii de Justiţie la Luxemburg?"
Dacian Cioloş: Nu ştiu, nu vă pot da un răspuns pe acest lucru, e o întrebare precisă. Sunt multe întrebări foarte punctuale, la care mai degrabă pot răspunde dacă am întrebările şi pot verifica cu ministerele. 
Realizator: Eu o să fac un lucru şi desigur că lucrul acesta îl poate face orice consilier, toate întrebările pe care le-am primit în această seară le vom trimite la dumneavoastră la cabinet, pentru că oamenii s-ar bucura foarte mult să primească răspunsuri acolo unde se poate. 
Dacian Cioloş: Putem da răspunsuri acolo sau pe pagina dumneavoastră de Facebook sau pe pagina noastră. 
Realizator: V-aş fi recunoscător în numele telespectatorilor. Domnule prim-ministru, suntem la finalul acestei întâlniri, foarte interesante pentru mine şi foarte plăcută. Aş vrea să vă întreb dacă, desigur, veţi dori să participaţi la exerciţiul meu, să ne spuneţi foarte simplu, foarte scurt, într-o propoziţie sau folosind un singur cuvânt, cum aţi descrie relaţia pe care o aveţi cu următoarele personae: preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.
Dacian Cioloş: Aş spune de încredere reciprocă.
Realizator: Am văzut că aţi fost la Casa Regală. Cum aţi descrie personalitatea regelui Mihai?
Dacian Cioloş: Cred că este un simbol, din mai multe puncte de vedere. E un simbol, inclusiv pentru România, pentru poporul român, e singurul şef de stat din perioada celui de al doilea război mondial care este încă în viaţă. Prin comportamentul demn pe care l-a avut toată viaţia, cel puţin din punctul meu de vedere, este un simbol. 
Realizator: Victor Ponta?
Dacian Cioloş: Aş îndrăzni să spun, un amic...
Realizator: Vă este amic Victor Ponta?
Dacian Cioloş: ... cu care am colaborat bine pe perioada cât am fost comisar european, când l-am şi cunoscut mai bine şi aş îndrăzni să spun un amic.
Realizator: Alina Gorghiu?
Dacian Cioloş: Alina Gorghiu, o personalitate foarte pragmatică, mi se pare, şi practică.
Realizator: Liviu Dragnea?
Dacian Cioloş: Liviu Dragnea, la fel, aş spune, un amic şi cred eu că pe discuţiile pe care le avem legat de programul de guvernare, pot să vorbesc şi de o relaţie de încredere. Cel puţin până acum a fost o relaţie de încredere. Şi, din experienţa pe care am avut-o până acum cu dumnealui, mi se pare un om serios, cu care se poate discuta în mod serios.
Realizator: Călin Popescu-Tăriceanu?
Dacian Cioloş: Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministrul guvernului din care am făcut şi eu parte, a fost cel care mi-a propus funcţia de prim-ministru, care a făcut chiar şi primele demersuri pentru a fi propus ca şi comisar european, Traian Băsescu le-a continuat şi le-a finalizat, dar premierul Tăriceanu le-a început şi am păstrat cu dumnealui o relaţie, aş spune, amicală.
Realizator: Laura Codruţa Kövesi?
Dacian Cioloş: La fel, şi cu doamna Kövesi, am cunoscut-o mai mult în acea perioadă scurtă în care a fost la Bruxelles, la reprezentanţa Comisiei, şi când am avut mai multe discuţii, mie personal mi se pare o persoană pragmatică, aplicată, practică şi chiar simpatică în discuţii care merg dincolo de activitatea profesională a unuia sau altuia.
Realizator: Dacă ar fi să rămânem la binom, Eduard Hellvig?
Dacian Cioloş: Eduard Hellvig e din Zalău, din acelaşi oraş cu mine şi eu, în relaţie cu el, păstrez mai mult memoria şi amintirea perioadei din copilărie.
Realizator: Deci v-aţi cunoscut încă din copilărie.
Dacian Cioloş: Da, ne-am cunoscut din copilărie. În perioada de la Bucureşti ne-am întâlnit mai ales când el a fost la Bruxelles, când a fost europarlamentar şi a fost unul dintre europarlamentarii aplicaţi care chiar se interesa de dosarele pe care lucra şi mi s-a părut un om pragmatic şi eficient, cu o gândire politică pragmatică, aş spune.
Realizator: Vasile Dâncu?
Dacian Cioloş: Vasile Dâncu este un foarte fin observator al societăţii româneşti şi din perspectiva competenţelor profesionale pe care le are, dar sunt multe aspecte care merg dincolo de competenţa profesională, cred că trebuie să ai înnăscut un astfel de simţ ca să poţi să-l valorifici aşa cum face Vasile Dâncu şi acesta e unul din principalele motive pentru care i-am şi propus să facă parte din guvern, dincolo de relaţia de amiciţie, de prietenie, aş spune, care ne leagă şi pe care am dezvoltat-o mai ales în ultimii trei, patru ani, să spunem, când am avut ocazia să dicutăm mai mult de experienţa mea de la Bruxelles, de experienţa şi de viziunea lui legat de ce se întâmplă în România.
Realizator: Traian Băsescu?
Dacian Cioloş: Traian Băsescu, la fel, eu am avut o experienţă bună de lucru cu dumnealui în calitate de preşedinte, este cel cu care împreună ne-am bătut pentru postul de comisar pentru agricultură şi pe perioada cât am avut mandatul de comisar pot să spun că am lucrat bine cu dumnealui, atâta cât am avut interferenţe.
Realizator: Aveţi un model uman sau al unei prezenţe publice? În mod evident, dumneavoastră, ca prim-ministru, într-o poziţie atât de înaltă şi de atât de vizibilă, probabil vor fi tot felul de comentarii, analize, comparaţii. Aveţi personal un model de om de stat? Până la urmă, tehnocrat sau nu, sunteţi în momentul de faţă primul ministru care se aşteaptă să fie un om de stat.
Dacian Cioloş: Sigur, apreciez mulţi oameni politici, ca şi oameni de stat, dar nu pot să spun că mi-am ales un model din acest punct de vedere pentru că, nu ştiu, pentru mine personal, chiar şi în calitate de om de stat, important e să fii autentic, să fii tu însuţi. Şi de aceea nu vreau să copiez pe cineva sau să mă inspir din experienţa cuiva şi prefer să caut întotdeauna în mine însumi ceea ce mă reprezintă, ceea ce îmi dă autenticitate şi să îmi asum asta. Pentru că dacă nu sunt autentic şi nu sunt cinstit cu mine însumi, mă mint pe mine însumi şi risc să-i mint pe ceilalţi prin falsitate sau prin lipsă de sinceritate. În viaţa mea până acum, dacă pot să vorbesc de un model, asta am mai spus-o şi n-aş vrea să o repet prea mult pentru că riscă să fie interpretată apoi altfel, dar într-adevăr, eu am învăţat din punct de vedere uman foarte mult cu bunicul meu, care am şansa să spun că la 40 şi ceva de ani să îl am încă în viaţă şi să pot să am încă discuţii cu dumnealui care mă ajută foarte mult.
Realizator: În ce limbă vorbiţi cu soţia dumneavoastră acasă?
Dacian Cioloş: În română, evident.
Realizator: Am văzut că vorbeşte româneşte impecabil.
Dacian Cioloş: Da, ea e în România din 1998, a fost clar încă de atunci că venim să ne stabilim în România. Sigur, a fost această perioadă la Bruxelles care pentru ea a fost o perioadă foarte dificilă pentru că s-a adaptat foarte greu acolo, dar în rest da, şi pentru ea şi pentru mine nu s-a pus niciodată problema să plecăm în altă parte.
Realizator: Ce veţi face de sărbători, ce faceţi de Crăciun?
Dacian Cioloş: De Crăciun o să mă retrag undeva, nu foarte departe de Bucureşti, în cazul în care va fi nevoie să fiu aici, dar o să mă retrag doar cu soţia pentru câteva momente de linişte, pentru că a fost o perioadă foarte aghitată în aceste ultime săptămâni şi luni şi mă aştept să fie la fel de agitată şi în lunile următoare şi atunci...
Realizator: I-aţi cumpărat cadou soţiei?
Dacian Cioloş: Da... Noi avem o înţelegere apropo de cadourile materiale şi vom respecta aceeaşi înţelegere şi acum.
Realizator: Nu ne-o puteţi spune?
Dacian Cioloş: Nu... în sensul că am renunţat de ceva vreme la cadouri materiale şi ne oferim alt gen de cadouri şi inclusiv această intimitate în care să putem să discutăm în mod deschis anumite lucruri, să ne acordăm timp pentru noi...
Realizator: ... e un cadou în sine.
Dacian Cioloş: E un cadou în sine.
Realizator: Mulţumesc foarte mult. Cred că întâlnirea cu dumneavoastrră a fost una cu adevărat interesantă, utilă, oamenii au aflat nişte răspunsuri şi cred că au avut ocazia să vă cunoscă. Un public uriaş aşa cum se întâmplă să se uite la Antena 3, a avut posibilitatea să vă cunoască în această seară, ceea ce nu e puţin lucru, de la aşteptarea cetăţeanului faţă de premierul ţării.
Dacian Cioloş: Vă mulţumesc şi eu pentru această oportunitate şi chiar dacă n-am avut ocazia să trecem în revistă toate subiectele, cu siguranţă o să mai avem ocazia să le discutăm.
Realizator: O să avem ocazia. Am avut oricum mai mult timp decât ne-am propus. Faptul că am reuşit totuşi într-atât de multe lucruri, pentru mine şi pentru noi cred că este un câştig. Dragi prieteni, vă propun să vedeţi minunea acestei zile: Raul, copilul din Hunedoara nu s-a mai întors în ghetou, s-a întors la Hunedoara, dar acum e bine. Aceasta este povestea de final a acestei emisiuni pe care vă invit s-o urmărim chiar acum.
 
 
 



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei