Actualitate

Vineri, 18 Decembrie

Premierul Cioloș a prezentat principalele concluzii ale reuniunii Consiliului European de la Bruxelles și poziția României pe temele discutate

Galerie foto

COMUNICAT DE PRESĂ

    Premierul Cioloș a prezentat principalele concluzii ale reuniunii Consiliului European de la Bruxelles și poziția României pe temele discutate

Primul-ministru Dacian Cioloș a prezentat astăzi, după participarea la Consiliul European de la Bruxelles, principalele concluzii ale reuniunii și poziția exprimată de România pe temele majore aflate pe agenda discuțiilor: chestiunea migrației, lupta împotriva terorismului, consolidarea Uniunii Economice și Monetare, uniunea energetică, chestiuni de relații externe și referendumul pe care Marea Britanie îl pregătește. 

Referitor la migrație, s-a discutat pe tema relocărilor și despre anumite măsuri care vizează, așa cum solicită și România, tratarea chestiunii migrației la sursă și identificarea unor soluții în această direcție, precum și despre propunerea pe care Comisia Europeană a avansat-o privind întărirea controlului la frontierele Uniunii Europene. În acest context, au fost și discuții pe tema punctelor de control și distribuție a migranților în Grecia și în Italia. Pentru România este important controlul fluxului migrator și pentru a ne asigura că Spațiul Schengen continuă să rămână o realitate, iar măsurile de control la frontierele Schengen să reprezinte o soluție temporară, a subliniat premierul Dacian Cioloș. 

Pe de altă parte, România, ca țară care dorește să adere la Uniunea Economică Monetară, a insistat pe necesitatea transparenței deciziilor statelor din zona euro și că acestea nu trebuie să le afecteze pe cele din zona non-euro și nu trebuie să pună și bariere noi de acces la moneda unică.

În ceea ce privește referendumul din Marea Britanie, toate statele membre doresc rămânerea acestei țări în Uniunea Europeană, iar România a insistat pentru un compromis final care să nu conţină prevederi discriminatorii pe baza apartenenței la un stat membru sau altul, a subliniat premierul Dacian Cioloș.

Pe lângă discuțiile purtate în cadrul Consiliului European, primul-ministru Dacian Cioloș a avut, la Bruxelles, întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, și cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Cu acest prilej, șeful executivului român a prezentat intenția României de a acorda un sprijin, inclusiv financiar, Republicii Moldova în măsura în care se va vedea cât mai curând la Chișinău un guvern care să se angajeze în reformele asumate prin Acordul de Parteneriat semnat cu Uniunea Europeană. Totodată, la întâlnirea cu Frans Timmermans, premierul Dacian Coloș a reiterat intenția sa de a face eforturi susținute pentru un rol cât mai activ al României în Uniunea Europeană.

 

Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș după a doua sesiune de lucru a Consiliului European

Dacian Cioloş: Bună ziua! Tocmai s-a terminat reuniunea Consiliului European, a fost o agendă densă în discuție. Ieri, am abordat, practic, toată după-amiaza, chestiunea migrației, astăzi – lupta împotriva terorismului, consolidarea Uniunii Economice și Monetare, inclusiv uniunea energetică, chestiuni de relații externe. Și ieri seară, la cină, am discutat despre relația cu Marea Britanie și referendumul pe care Marea Britanie îl pregătește.
Referitor la migraţie, nu au fost decizii fundamentale. Au fost mai mult discuţii despre stadiul în care ne aflăm cu relocările deja decise, dar, mai ales, s-au discutat anumite măsuri care vizează, aşa cum şi România solicită de ceva vreme, tratarea chestiunii migraţiei la sursă, la rădăcinile ei, şi identificarea unor soluţii în această direcţie. Şi în acest cadru, s-a discutat despre propunerea pe care Comisia a avansat-o şi care urmează să fie discutată în Consiliul de Miniştri: cea privind întărirea controlului la frontiera Uniunii Europene, un lucru foarte bun, pe care şi România l-a susţinut de mai multă vreme, inclusiv prin crearea unei noi structuri de pază de coastă şi pază de frontieră, care a venit să întărească ceea ce face Frontex-ul astăzi, o structură şi o propunere a Comisiei pe care România a salutat-o. Urmează să vedem acum, la nivelul Consiliului de Miniştri, detaliile privind constituirea acestei noi agenţii sau, mă rog, întărirea agenţiei Frontex, care există deja, şi, mai ales, să vedem cum va funcţiona procesul de decizie privind mobilizarea acestor structuri noi, atunci când e cazul, într-un stat membru, şi în ce măsură statele membre pot fi implicate şi consultate în acest proces decizional. S-a decis, totodată, ca această discuţie să aibă loc şi să fie finalizată sub preşedinţia olandeză; deci asta înseamnă că, până în vara anului viitor, ar trebui să avem o decizie privind această structură întărită de pază de coastă şi de frontieră a Uniunii Europene. Este un pas important înainte în acest proces de întărire a capacităţii Uniunii Europene de a controla fluxul migrator, pentru că acesta este un element esenţial. Putem vorbi - şi am subliniat-o şi eu - de relocări, de modul cum facem aceste relocări, de tipul de mecanism, pe de o parte, după ce demonstrăm că deciziile care au fost luate deja funcţionează. Și aici au fost discuţii legate şi de acele puncte de control şi de distribuţie a migranţilor în Grecia şi în Italia, care până acum nu şi-au dovedit funcţionalitatea; e important ca acest lucru să se întâmple şi, abia după ce avem această experienţă din care putem trage anumite învăţăminte şi concluzii, putem discuta de alte mecanisme de relocare, eventual automate. Dar, în paralel, e foarte important să fim şi în măsură să oprim sau să controlăm fluxul migratoriu, pentru că, altfel, n-o să facem decât să luăm decizii pe termen scurt. 
Aici, sigur, s-a discutat foarte pe scurt şi de acordul cu Turcia, care este unul esenţial, pentru că, dincolo de controlul la frontiere, e important să putem controla fluxul migratoriu de la sursă, şi, din această perspectivă, acordul cu Turcia este unul important. S-a decis ca la următoarea şedinţă a Consiliului European, în februarie, să se discute în detaliu despre acest acord şi despre angajamentele pe care Uniunea Europeană le-a luat în raport cu Turcia. Dar, în acelaşi timp, mai multe state membre, mai mulţi lideri de state membre au subliniat că /.../ să vedem că Turcia îşi ţine angajamentele şi să vedem că fluxul migrator care vine din Turcia, fluxul necontrolat, este controlat. Până la această dată, s-a constatat o reducere a fluxului migrator din Turcia faţă de ce exista înainte de acest acord, dar încă se înregistrează circa 4.000 de plecări pe zi din Turcia. Deci, încă mai e o marjă de evoluţie pentru a demonstra că acest acord îşi arată eficienţa. Am asigurat că România este parte a soluţiei, că România este solidară, dar solidaritatea aceasta vine în anumite condiţii şi lucrul pe care noi am insistat a fost, în primul rând, această capacitate a Uniunii Europene de a controla fluxul migratoriu. 
Am subliniat, totodată, că pentru noi e important acest control la frontierele Uniunii şi pentru a ne asigua că spaţiul Schengen continuă să rămână o realitate şi că aceste măsuri care au fost luate, măsuri temporare de control la frontiere în interiorul Spaţiului Schengen, să fie doar temporare, pentru că, oricum, asta nu poate să fie o soluţie pe termen lung. România rămâne, în continuare, interesată de un spaţiu Schengen care să fie funcţional, pentru că libera circulaţie a persoanelor presupune şi această facilitate. 
Un alt punct care a fost discutat ieri seară, la cină, a fost relaţia Uniunii Europene cu Marea Britanie. Eu am avut posibilitatea, în urmă cu câteva zile, să discut în detaliu acest subiect cu David Cameron şi, din această perspectivă, nu au apărut surprize foarte mari. A reieşit, în mod foarte clar, că, practic, toţi cei din jurul mesei doresc ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, subliniind, mulţi dintre ei, că acest lucru nu este doar în interesul Uniunii Europene, dar şi al Marii Britanii, deci, trebuie făcute eforturi în ambele direcţii, că ideile şi propunerile de reformare a funcţionării în Uniunea Europeană trebuie să se înscrie în obiectivul nostru de a ameliora funcţionarea instituţiilor europene nu doar pentru a face plăcere, neapărat, unui stat membru sau altuia. Și, din acest punct de vedere, am apreciat foarte mult poziţia premierului David Cameron, care a venit şi a explicat în detaliu propunerile pe care le face nu doar în avantajul Marii Britanii, ci şi pentru Uniunea Europeană. Mă gândesc aici la relaţia dintre zona euro şi zona non-euro şi la modalitatea de a construi decizii, în zona euro, care să nu afecteze interesele statelor membre din zona non-euro. Şi aici eu am subliniat faptul că noi privim acest lucru dintr-o perspectivă dinamică, în sensul că, sigur, ne dorim să existe transparenţă în deciziile privind zona euro şi deciziile să nu afecteze interesele pieţei unice, pentru că e un element central al constituirii Uniunii Europene. Pe de altă parte, nu vrem să fie puse bariere noi de acces în zona euro, pentru că România doreşte, în timp, să adere la zona euro şi de acest lucru trebuie să se ţină cont în ceea ce se va decide. Legat de creşterea competitivităţii Uniunii Europene, aici, sigur, e un interes general al UE, nu doar la Marii Britanii. Legat de chestiunile de suveranitate şi de rolul parlamentelor naţionale în procesul decizional european, şi aici, majoritatea statelor membre sunt deschise să găsească soluţii, dar, sigur, cu respectarea modului de funcţionare al Uniunii Europene. Mulţi şefi de guvern au sublinat faptul că ei deja au mandate de la parlament, atunci când merg în Consiliu să ia anumite decizii, şi că n-ar trebui să existe o dublare a acestui proces decizional. Şi aici, David Cameron a subliniat faptul că ceea ce solicită Marea Britanie este ca, atunci când o majoritate de parlamente naţionale au îndoieli sau se opun anumitor propuneri legislative pe care le pregăteşte Comisia, Comisia o să ţină cont de acest lucru şi nu o să vină să pună pe masă acele propuneri legislative, atâta timp cât nu e o susţinere politică şi la nivelul parlamentelor naţionale. Deci, există marjă de a soluţiona şi această chestiune. Sigur, subiectul cel mai dezbătut, aşa cum a anticipat, a fost cel legat de drepturile sociale, de libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană şi de drepturile sociale. Şi aici a fost o cvasimajoritate a membrilor Consiluilui European, care au subliniat faptul că suntem dispuşi să discutăm pentru a găsi o soluţie convenabilă şi Marii Britanii, dar care să nu pună la îndoială principiul nediscriminării în Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva aplicării drepturilor şi facilităţilor sociale. Sigur că suntem dispuşi să discutăm pentru a găsi soluţii abuzurilor care pot să aibă loc în utilizarea acestor avantaje, drepturi sociale, dar să nu mergem de la rezolvarea problemei abuzurilor la a crea discriminări pe bază de apartenenţă la un stat membru sau altul. Și aici s-a agreat, de principiu, ca orice soluţie găsită să ţină cont de acest principiu al nediscriminării. Sigur se vorbeşte şi de o eventuală modificare a tratatelor pentru anumte tipuri de măsuri, dar, aici, David Cameron a subliniat că nu doreşte o modificare a tratatelor expresă, acum, înainte de referendum, ci o perspectivă - atunci când ar urma să aibă loc o astfel de modificare a tratatelor, să se ţină cont, eventual, de aceste discuţii.  
În subiectele discutate astăzi, am vorbit de consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. Aici a fost subliniată dorinţa de a continua procesul de finalizare a Uniunii Economice şi Monetare, pe baza raportului celor cinci preşedinţi. Aici, eu, alături de alţi prim-miniştri din state din zona non-euro, am subliniat că este importantă această întărire a Uniunii Economice şi Monetare, dar acest lucru trebuie să ţină cont şi de perspectiva unor state membre, care nu sunt acum membre ale zonei euro, de a adera la zona euro şi să nu creăm bariere noi. Totodată, am subliniat că este important să se ţină cont, atunci când vorbim de intărirea Uniunii Economice şi Monetare, şi de aspecte legate de stimularea creşterii economice şi că este important ca măsurile care se iau să ţină cont de faptul că creşterea economică nu trebuie căutată doar în exteriorul Uniunii Euroepene, ci şi în interiorul UE. România este unul din statele membre cu o creştere economică constantă în ultimii ani, iar măsurile care se iau în interiorul Uniunii ar trebui să pună în valoare această creştere economică, nu să o afecteze. S-a discutat, totodată, de piaţa internă şi de uniunea energetică, mai ales despre uniunea energetică s-a discutat destul de mult, subliniindu-se faptul că noi proiecte de investiţii privind uniunea energetică trebuie să ţină cont de strategia de dezvoltare a pieţei comune energetice, de diferenţierea şi diversificarea surselor de aprovizionare energetică şi să nu se concentreze totul doar asupra unor regiuni. Tot la acest punct, preşedintele François Hollande ne-a prezentat, pe scurt, concluziile de la Conferinţa de la Paris - COP21. Am subliniat toţi că este un succes pentru întreaga lume, dar mai ales pentru Uniunea Europeană, pentru că, dincolo de implicarea Franţei, care a fost organizatorul acestei conferinţe, Uniunea Europeană a dovedit coeziune în modul cum a abordat aceste negocieri şi această abordare a dus la rezultatele obţinute. Şi aici, Consiliul European urmează să vină cu propuneri pentru ca angajamentele luate la Paris să poată să fie puse în practică la nivelul Uniunii Europene cât mai repede. 
În marja acestui Consiliu, am avut ieri o întâlnire cu Federica Mogherini. A fost o întâlnire de prim contact, în calitatea mea de prim-ministru al Guvernului României. Eu o cunosc pe Federica de mai multă vreme şi am mai avut discuţii, dar, de data aceasta, am vrut să o asigur de sprijinul Guvernului României în misiunea pe care şi-a asumat-o şi să discutăm şi despre câteva aspecte mai practice, legat de cooperarea Uniunii Europene cu zona de vecinătate şi mai ales cu vecinătatea estică, un subiect care ne interesează, şi am insistat pe faptul că Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi ea, ca înalt reprezentant pe politică externă, vor avea un sprijin clar, dinamic şi proactiv din partea Guvernului României, mai ales în relaţia cu Republica Moldova, dar, sigur, şi cu Ucraina şi Georgia. I-am spus că noi privim într-un mod foarte pragmatic această relaţie, că este important să investim acum toate resursele necesare pentru a stimula şi dezvolta şi cooperarea economică cu aceste ţări care au semnat Acordul de Parteneriat, că este important să punem în practică Acordul de Liber Schimb care dă anumite avantaje în schimburile comerciale cu aceste ţări şi să mobilizăm inclusiv resurse financiare pentru a stimula punerea în practică a acestor decizii privind Acordul de Liber Schimb. Am subliniat inclusiv faptul că, în ceea priveşte Republica Moldova, cel puţin, România are intenţia să acorde un sprijin, inclusiv financiar, în măsura în care vom vedea la Chişinău şi, sper eu, cât mai repede, un guvern care să se angajeze la reformele pe care Republica Moldova și le-a asumat atunci când a semnat acest Acord de Parteneriat şi i-am propus Federicăi Mogherini să lucrăm împreună şi pe modul în care canalizăm această asistenţă financiară. România doreşte să lucreze, sigur, în mod strâns, şi cu Comisia Europeană, şi cu Fondul Monetar Internaţional pentru a se asigura că această asistenţă financiară ajunge la timp şi că ea susţine un proces de reforme, de luptă împotriva corupţiei, de eficientizare a administraţiei, de deschidere a mediului economic, a mediului de afaceri. Am primit asigurarea că vom lucra clar împreună din acest punct de vedere şi, pentru Federica Mogherini, România este unul din statele membre cu care trebuie să lucreze în mod strâns pe zona de dezvoltare a relaţiilor privind Parteneriatul Estic şi, mai ales, cu Republica Moldova. Astăzi de dimineaţă, tot în marja acestui Consiliu, am avut o întâlnire şi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe care, la fel, îl ştiu de mai multă vreme, dar am discutat acum în mod aplicat, legat de ceea ce guvernul intenționează să facă în România, de reforme, mai ales partea de reformă a administraţiei, de creştere a performanţei administraţiei şi, aici, i-am cerut sprijinul pentru a putea folosi inclusiv resurse financiare din programele de asistenţă tehnică, pentru a pune în aplicare acest proces de reforme şi am vrut, totodată, ca şi dânsul să fie la curent cu ceea ce avem intenţia să facem în acest an de mandat. Am avut ocazia, pe scurt, să discut despre acest lucru, în mod informal, şi cu Jean-Claude Juncker. Urmează să vin, la începutul anului viitor, la Bruxelles, ca să discutăm mai în detaliu şi cu preşedintele Comisiei, şi cu preşedintele Parlamentului, şi cu preşedintele Consiliului legat de ceea ce România intenționează să facă. Totodată, în urma contactelor informale pe care le-am avut aici, la Consiliu, am decis, împreună cu doamna Merkel, să organizez o vizită la Berlin, foarte devreme, la începutul lunii ianuarie, alături de o vizită la Paris şi, foarte probabil, o vizită în Olanda, dat fiind faptul că Olanda va prelua preşedinţia Uniunii Europene, începând din ianuarie. Pentru următorul semestru, am convenit cu premierul Mark Rutte să avem o discuţie pe calendarul şi agenda preşedinţiei olandeze, pentru că, i-am spus şi lui, România doreşte să joace un rol proactiv ca stat membru al Uniunii Europene şi să vedem în ce fel putem să ne implicăm şi noi pe proiectele şi priorităţile pe care le are Olanda. Cam acestea au fost. Vă rog.

Reporter: M-ar interesa mai multe detalii despre această Agenție europeană pentru paza frontierelor. Înțeleg că nu ați discutat în detaliu, dar având în vedere că România are frontiere externe, mă gândesc că poate vă gândiţi, deci, la un input la acest design european. Poate partcicipăm cu oameni, poate obţinem un birou în Bucureşti, aşa cum are la Varşovia Frontexul?

Dacian Cioloş: Nu vreau să vin cu detalii pe acest lucru, dar vreau să vă asigur că am atins toate aceste lucruri şi în discuţia de azi-dimineaţă cu prim-vicepreşedintele Timmermans şi am exprimat acest interes direct al României, inclusiv intenţia noastră de a ne implica proactiv în găsi soluţii la anumite întrebări pe care le au unele state membre legat de modul cum această structură ar acţiona și felul în care s-ar decide momentul. Dar nu vreau să dau detalii atâta timp cât încă suntem în discuţii şi este şi unul dintre motivele pentru care vreau să merg în Olanda să discut cu premierul Mark Rutte.

Reporter: Domnule prim-ministru, preşedintele Juncker spunea că nu îşi face iluzii prea multe pentru 2016, pentru că se anunţă un an dificil, legat de criza imigraţiei, dar şi de dosarul Marii Britanii. V-aş întreba, pentru că aveţi o îndelungă experienţă în instituţiile europene şi în rolul de comisar, cum vedeţi anul următor ca provocări pentru construcţia europeană? Şi încă una, dacă îmi permiteţi, spuneaţi că aţi discutat cu premierul Cameron despre ...  înainte şi nu era o surpriză că aceste propuneri, că tinde spre un compromis, că unele state au spus că nu vor modificarea tratatelor. Credeţi că ar putea merge Marea Britanie până la capăt, astfel încât să cerem modificarea tratatelor legat de drepturile sociale şi de libertatea de mişcare?

Dacian Cioloş: Legat de prima întrebare, sigur, anul 2016 va fi un an complicat, însă, vedeţi, şi astăzi am discutat de aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare, care înseamnă o evoluţie în structurarea instituţională europeană şi a măsurilor care se iau pentru a da soliditate proiectului european. Migraţia este o provocare pentru Uniunea Europeană şi, spun eu, este chiar un test pentru capacitatea Uniunii Europene de a rezolva probleme complexe. Nu ştiu dacă problema va fi complet rezolvată în cursul anului 2016, dar inclusiv cu ce s-a discutat astăzi, există premise ca în anul 2016 să se facă progrese clare. Şi mă gândesc aici, în primul rând, la capacitatea de a controla fluxul migrator, pentru că este, după părerea mea, un element esenţial în a arăta că UE este capabilă să găsească soluţii şi să rezolve aceste probleme. Atâta timp cât te focalizezi doar pe efecte, încercând de la o lună la alta să rezolvi în stiuații de urgenţă efectele respective, și atâta timp cât nu eşti în măsură să vii cu soluţii pentru a rezolva cauzele fluxului migratoriu, sigur că este greu să vezi perspective. Cu ceea ce s-a discutat, inclusiv ieri şi astăzi, cred că încep să se prefigureze posibilităţi pentru a progresa şi pe această parte, de a rezolva problema la sursă. Contactele cu ţările-sursă pentru migraţie, acordurile care se întrevăd, întărirea controlului la frontiere, cooperarea dintre statele membre pentru relocări - cred că reprezintă perspective bune. Sigur, vom vedea cum vor evolua lucrurile în cursul anului viitor. Eu am văzut ieri seară o dorinţă foarte clară şi fermă din partea, practic, a tuturor celor din jurul mesei de a găsi soluţii. Nimic nu este decis - şi asta vreau să subliniez -, inclusiv legat de modificarea sau nu a tratatelor sau de diferite soluţii, inclusiv privind drepturile lucrătorilor. Nimic nu este decis, însă, din ceea ce s-a degajat din schimbul de opinii legat de toate aceste subiecte, pentru că asta a fost doar ieri seară, se prefigurează posibilitatea unui acord, la Consiliul din februarie - pentru că atunci preşedintele Tusk ar dori să ajungă la o concluzie. Eu am simţit flexibilitate atât din partea participanţilor la discuţii, cât şi din partea premierului Cameron, care doreşte să găsească soluţii viabile şi acceptabile pentru statele membre.

Reporter: Am văzut, în ultima perioadă, o presiune mediatică faţă de comisarul european Corina Creţu. Cum vedeţi această presiune şi care ar fi efectele faţă de imaginea României?

Dacian Cioloş: Probabil vă mai amintiţi, eu am susţinut-o pe Corina Creţu şi am susţinut în primul rând decizia preşedintelui Juncker. Încă de la început am respectat această decizie şi acum, în calitate de prim-ministru, consider că este important pentru România ca doamna Creţu, care este comisarul pe care l-a dat România, să poată să îşi desfăşoare activitatea în condiţii bune. Şi sper ca acest lucru să se întâmple. Deci, o susţin în continuare, în ideea de a demonstra că este capabilă să ducă la bun sfârşit mandatul pe care şi l-a asumat şi, mai ales, portofoliul, care este important nu doar pentru Comisia Europeană, ci şi pentru România. Din perspectiva mea, un succes pe care îl doresc întru totul Corinei Creţu este important nu doar pentru că doamna Corina Creţu este româncă, ci şi pentru că are un portofoliu care este important pentru România, şi succesul ei în calitate de comisar se va repercuta pozitiv şi asupra României. Eu am fost foarte surprins de alegațiile care au apărut în presă vizavi de o ranchiună sau un interes din partea mea de a-i afecta calitatea mandatului. Vreau să spun încă o dată, eu îi doresc succes Corinei Creţu, am avut o discuţie cu ea la telefon zilele trecute, o să-i ofer tot sprijinul pentru ca mandatul ei să fie încununat de succes, cu atât mai mult, acum, cât sunt prim-ministru, sunt şi mai interesat de un succes al Corinei Creţu. Nu am absolut niciun fel de alte ambiţii şi ar fi chiar ridicol să se spună că am eu interese într-un insucces al Corinei Creţu, mai ales acum, când mi-am asumat această responsabilitate de prim-ministru.

Reporter: Imaginea României în urma acestui scandal este afectată, acum?

Dacian Cioloş: Nu cred că imaginea României este afectată. Ar fi afectată dacă am intra noi într-un scandal şi într-un astfel de circ. Eu am încredere în capacitatea preşedintelui Juncker de a decide vizavi de funcţionarea Comisiei, vizavi de performanţa membrilor Comisiei. Am trecut eu însumi prin această experienţă de membru al Comisiei Europene, ştiu cum se lucrează acolo şi îl cunosc suficient de bine pe Jean-Claude Juncker ca să am încredere în deciziile pe care le ia şi în modul în care îşi coordonează echipa, ca să mai fac alt gen de comentarii sau ca să iau alt tip de atitudine vizavi de unul din membrii Comisiei, oricare ar fi el, şi cu atât mai mult de Corina Creţu.

Dacian Cioloş: Am trecut eu însumi prin această experienţă de membru al Comisiei Europene, ştiu cum se lucrează acolo şi îl cunosc suficient de bine pe Jean-Claude Juncker ca să am încredere în deciziile pe care le ia şi în modul în care îşi coordonează echipa, ca să mai fac alt gen de comentarii sau ca să iau alt tip de atitudine vizavi de unul din membrii Comisiei sale, oricare ar fi el, şi cu atât mai mult de Corina Creţu.

Reporter: /…/

Dacian Cioloş: Nu, eu nu ţin minte ce ar fi spus Viktor Orbán despre asta, am spus că a fost o discuţie, inclusiv despre această perspectivă de a modifica Tratatul - dar nu acum - pentru anumite decizii, ci discuţia a fost mai degrabă despre ce anume am putea introduce într-o eventuală modificare de tratat, care să aibă loc la un anumit moment, când Uniunea Europeană ar decide în această privință. Și, la momentul respectiv, când acest lucru se va întâmpla, ce anume din elementele pe care le putem discuta acum ar putea fi avute în vedere. Legat de uniunea energetică şi de acest proiect Nord Stream II, au fost mai multe state membre care au subliniat faptul că, deși este un proiect comercial, pentru noi este important ca el să se înscrie în strategia de dezvoltare a uniunii energetice, care are la bază în primul rând diversificarea surselor şi a direcţiilor de aprovizionare şi că este important să ţinem cont de ceea ce am decis, de a păstra un echilibru din acest punct de vedere şi de a nu concentra prea multe proiecte într-o zonă, afectând alte zone. Sigur, şi eu am spus, România are şansa să fi găsit resurse importante, cu potenţial important de exploatare la Marea Neagră, ceea ce îi asigură o anumită marjă de independenţă, însă şi pentru noi este important, inclusiv din punct de vedere geostrategic, ca această diversificare a surselor de aprovizionare să poată să fie asigurată prin strategia de dezvoltare energetică.

Reporter: /.../

Dacian Cioloş: Sigur, deocamdată. Însă tocmai asta este ideea, prin discuţiile pe care trebuie să le avem la nivelul Uniunii Europene, să includem toate aceste aspecte şi orice proiect nou să fie integrat din această perspectivă. Sigur, s-a subliniat acolo, la Nord Stream II, este vorba de o investiţie privată, de un proiect comercial; Comisia Europeană urmează să facă o analiză din această perspectivă a regulilor şi legislaţiei privind piaţa unică şi să îşi exprime un punct de vedere. Astăzi au fost exprimate, să spun aşa, mai multe puncte de vedere politice legate de modul în care ne asigurăm că strategia energetică a Uniunii Europene este luată în considerare atunci când abordăm astfel de proiecte.

Reporter: /.../

Dacian Cioloş: Da. Jean-Claude Juncker a subliniat acest lucru, că dacă ne uităm în detaliu şi la alte aspecte, trebuie să avem în vedere anumite nuanţe, pentru că anumite întrebări sau răspunsurile la acestea pot să suscite alte tipuri de întrebări şi că este foarte important, şi din punct de vedere juridic, şi instituţional, să ne asigurăm că ceea ce vom decide este într-adevăr fezabil şi că nu afectează Uniunea Europeană. Nu ştiu, nu pot să mă exprim acum dacă un punct de vedere este mai important decât altul, este clar că toate cele patru puncte de vedere vor trebui discutate în mod serios de experţi, în perioada imediat următoare şi asta se va întâmpla în săptămânile şi lunile următoare, până în februarie. O întrebare, vă rog.

Reporter: /.../

Dacian Cioloş (traducere din limba engleză): Am afirmat limpede că nu putem să ne folosim de o schimbare a Tratatului pentru a introduce prevederi discriminatorii. Nu cred că acesta este scopul lui David Cameron. Cred că premierul britanic a înţeles foarte bine consensul statelor membre în această direcţie şi am înţeles că el este gata să colaboreze în vederea găsirii unor soluţii - să colaboreze cu Comisia, deoarece a fost intenţia Comisiei de a veni cu o serie de propuneri care nu vizează această problemă a Marii Britanii în special, ci aspecte mai generale privind drepturile sociale în cadrul UE /.../ El (Cameron - n.n.) s-a referit la aspecte foarte concrete şi multe întrebări au fost ridicate de către o serie de membri ai Consiliului European şi a fost foarte atent în a răspunde la aceste întrebări în detaliu şi să îşi explice poziţia. Acest lucru a fost foarte util în cadrul dezbaterilor organizate ieri şi este unul din argumentele pentru care consider că această dezbatere a fost foarte constructivă. Mulţumesc mult!

 

 



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei