Actualitate

Luni, 14 Martie

Premierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea „Ora premierului”, în plenul Camerei Deputaților

Declarații ale premierului Dacian Cioloș, la „Ora premierului”, în plenul Camerei Deputaților

[Check against delivery]

 

Dacian Cioloș: Mulțumesc, domnule președinte! Doamnelor și domnilor deputați, vă mărturisesc că, văzând titlul temei de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în fața dumneavoastră, astăzi, pentru a participa la dezbaterea pe care ați propus-o. În lectura pe care eu o dau articolului 206 din Regulamentul Camerei Deputaților, nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale. Numirea și eliberarea din funcție a prefecților sunt de competența exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere la numirea noilor prefecți sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului, prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înțeleg să detaliez, de la caz la caz, rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive. 
Așa cum ne arată experiența ultimelor guvernări, eventualele critici punctuale pe acest palier au fost clarificate la nivelul instanțelor de judecată, atunci când au fost contestații. În unele cazuri Guvernul a câștigat, în altele, a pierdut; dar aceste analize s-au făcut întotdeauna pe baza legislației și a fost o prerogativă exclusivă a Guvernului, pentru că prefecții sunt reprezentanții guvernului, în teritoriu. 
În cazul actualului guvern, niciun prefect sau subprefect fixat definitiv pe funcție, prin concurs, nu a fost schimbat. Schimbările au vizat, exclusiv, prefecți sau subprefecți pe care guvernul precedent i-a numit temporar - subliniez: temporar! -, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege. Mai doresc să subliniez că prefecții sau subprefecții ce au fost numiți de guvernele precedente, respectând procedura normală prevăzută de lege, sunt doar în număr de nouă prefecți și trei subprefecți. Toți ceilalți zeci de prefecți sau subprefecți, în total în jur de 90, au fost numiți, prin excepție de la procedura normală, evitându-se, astfel, concursul pentru definitivarea pe post, aceștia putând fi demiși și înlocuiți oricând. 
În consecință, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, o problemă într-adevăr de interes major, în sensul articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru care vin astăzi, în fața dumneavoastră, cu toată deschiderea, este situația înalților funcționari publici. După cum cunoașteți, funcțiile de prefect sau subprefect fac parte din această categorie, alături de cele de cele de inspector guvernamental, secretar general sau secretar general adjunct, din ministere sau din agenții. Teoretic, cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată în mod corespunzător, pe care să o folosim ca atare. Aceasta cred că a fost intenția inițială a legislatorului, atunci când s-a definit cadrul de recrutare și de numire a înalților funcționari și a inspectorilor guvernamentali. Am constatat, însă, că avem de-a face cu o legislație al cărei spirit inițial a fost deturnat prin numeroase modificări. Mă refer la Legea 188, din '99, privind statutul funcționarilor publici, și Hotărârea de Guvern 341, din 2007, privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, precum și managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici. La început, categoria înalților funcționari publici a fost gândită unitar, în care să se acceadă pe baza unui concurs național, pe o funcție vacantă de inspector guvernamental. Ulterior, prin aplicarea mobilității, puteau fi ocupate funcții publice de nivel superior, inclusiv de prefect sau subprefect și doar după ce se trecea printr-un concurs de evaluare a competențelor și doar după ce inspectorii guvernamentali îndeplineau anumite criterii de vechime și de performanță. Vă îndemn să recitiţi forma iniţială a HG 341/2007, la care m-am referit mai sus - şi care, din păcate, nu a fost aplicată niciodată ca atare -, în opoziţie cu forma actuală, şi veţi constata deturnarea intenţiei iniţiale, logice şi unitare spre situaţia actuală, în care se fac concursuri pe post, nu unul naţional, care să ofere posibilitatea intrării în categoria înalţilor funcţionari publici, de unde apoi, meritocratic, să se acceadă la poziţii superioare, inclusiv la cea de prefect sau subprefect. În opinia noastră, nu este normal acest lucru, şi, de aceea, în prezent analizăm care este cea mai bună soluţie pentru a reveni cel puţin la spiritul reglementărilor iniţiale, dacă nu chiar să le îmbunătăţim, în parametri care să-i asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administraţiei publice româneşti. 
Pentru a nu vă lăsa impresia că evit să mă refer la recentele schimbări de prefecţi, doresc să vă împărtăşesc logica în care le-am operat, fără să fac referiri la cazuri particulare. 
În primul rând, de ce au fost schimbaţi de guvern cei care au fost schimbaţi. Urmare a unei analize permanente, pe care Ministerul de Interne o face, am ajuns la concluzia că cei vizaţi până în prezent, ca şi cei care vor urma, fie nu au performat anterior, fie nu au reuşit să susţină corespunzător politica guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanţa politică. Să nu fim ipocriţi! Sistemul de numire a prefecţilor şi subprefecţilor a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid; pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toţi cei recrutaţi pe posturi de conducere, deconcentrate sau prefecţi, aveau foarte puţine şanse să fie numiţi dacă nu aveau susţinere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid. Desigur, nimeni nu trăieşte într-un glob de cristal. Problema apare atunci când aceste simpatii politice afectează calitatea activităţii desfăşurate, imparţialitatea din perspectivă politică de care prefectul ar trebui să dea dovadă. Tocmai datorită faptului că nu am înţeles ca acest guvern să exercite prerogativa schimbării prefecţilor de o manieră arbitrară, am cerut şi am aşteptat analiza Ministerului de Interne. Analiza ministerului este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiţi recent ar putea fi schimbaţi în perioada următoare, în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfăşurarea activităţii lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activităţii prefecţilor este unul permanent şi, aşa cum Guvernul are această atribuţie să numească şi să demită prefecţi, o va face în funcţie de performanţa pe care aceştia o vor dovedi. 
În al doilea rând, cum au fost selectaţi cei care au fost proaspăt numiţi. Ne-am uitat atât la inspectorii guvernamentali disponibili, cât şi la funcţionari publici cu experienţă pe plan local şi, în general, cu experienţă managerială. Dorim să folosim resursa umană reprezentată de inspectorii guvernamentali, acolo unde Guvernul îi consideră potriviţi - şi, în acest sens, a avut loc o întâlnire de lucru cu aceştia la nivelul Secretariatului General al Guvernului, şi din ceea ce ni s-a comunicat de către acesta, a fost una dintre puţinele, dacă nu singura, întâlnire de acest gen pentru a se discuta cu ei şi pentru a putea fi selectaţi dintre ei candidaţi care să fie apoi numiţi prefecţi. Acolo unde am apelat la funcţionari publici pentru că nu am identificat inspectori guvernamentali care să corespundă pe acele poziţii, ne-am orientat spre persoane care să îmbine experienţa, dar şi probitatea profesională. 
În al treilea rând, cum am făcut numirile. Pe scurt, folosind două instrumente imperfecte, dar disponibile la acest moment în legislaţie: e vorba de mobilitate şi de numirile temporare. Dacă, în cazul prefecţilor numiţi din rândul inspectorilor guvernamentali am aplicat mobilitatea, pentru cei care au fost numiţi dintre funcţionarii publici am apelat la numirea temporară - aşa cum fuseseră numiţi, de altfel, marea majoritate, dacă nu totalitatea prefecţilor în funcţie, la momentul la care acest guvern a început să lucreze. Nu am fost şi nu sunt confortabil la nivel principial cu faptul că a trebuit ca parte din numirile de noi prefecţi să fie temporare, urmând un sistem care, ridicat în mod incorect în trecut de la rangul de excepţie la cel de regulă am dorit să-l evităm şi pe care sper ca în viitorul apropiat să-l pot limita cât mai mult. Vă reamintesc cele spuse anterior, că legislaţia actuală a fost deturnată de la sensul iniţial astfel încât ar fi trebuit organizate concursuri pentru fiecare post de prefect sau subprefect dar, din păcate, cum vă spun, în ultimii ani, din 2009 încoace nu a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali şi numirile au fost făcute, în general, utilizând excepţiile pe care legea le prevedea. Îmi doresc însă, în perioada imediat următoare, aşa cum ne-am angajat şi în programul de guvernare, să clarificăm şi să îmbunătăţim cadrul normativ aplicabil funcţiilor de prefect şi subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor şi eliberărilor din funcţii ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care îl pregătim şi care, în câteva săptămâni, va fi disponibil pentru consultare publică. A organiza, deci, un concurs de numiri definitive pe post, în baza unei legislaţii pe care o găsesc necorespunzatoare şi ineficientă şi pe care dorim să o schimbăm, a părut Guvernului o soluţie de evitat. De aceea nu am organizat concursuri, ci am preferat să facem numiri sau prin mobilitate sau numiri temporare, aşteptând ca împreună să venim şi să adaptăm legislaţia la noile condiţii. În momentul implementării noului cadru legislativ pe care-l proiectăm în prezent, toţi prefecţii şi subprefecţii, inclusiv cei care au fost numiţi temporar în aceste săptămâni, vor fi reevaluaţi.
Doresc să închei prin câteva remarci cu privire la reperele cele mai importante ale reformei funcţiei publice. În continuarea celor menţionate anterior cu privire la Hotărârea de Guvern 341/2007 şi în ceea ce priveşte Legea 188/99, am constatat că prin numeroase modificări s-a introdus un sistem complex şi confuz de excepţii şi situaţii excepţionale care au deformat, din păcate, atât litera, cât şi spiritul legislaţiei iniţiale. În special sistemul confuz de exercitare temporară a funcţiilor publice de conducere şi a celor corespunzătoare înalţilor funcţionari publici a condus la dependenţa prefecţilor de diferite conjucturi, la vulnerabilizarea poziţiei acestora şi la riscul pierderii neutralităţii politice. O simplă dată statistică este elocventă. În anul 2014, ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - a acordat avize pentru exercitarea temporară a unui număr de 3.447 de funcţii publice de conducere şi corespunzătoare categoriei de înalt funcţionar public atât în administraţia centrală, cât şi în administraţia locală. Deci peste trei mii de numiri făcute cu caracter temporar ca excepţie de la regulile prevăzute de lege.
Guvernul va lansa în curând liniile directoare ale reformei funcţiei publice ce se vor regăsi în strategia de dezvoltare a funcţiei publice, care va fi dezbătută public, aşa cum vă spuneam, în câteva săptămâni. Ne dorim ca până la finalul acestui an să găsim şi să putem adopta împreună un cadru normativ nou, care să permită un nou sistem de recrutare, promovare, mobilitate şi evaluare, cu proceduri clare şi transparente, astfel încât să asigurăm stabilitatea şi eficienţa administraţiei publice, pentru că, din păcate, în momentul de faţă tocmai datorită acestei instabilităţi, avem de-a face şi cu un anumit grad de ineficienţă în funcţia publică şi, iată, şi de acuze vizavi de apropierea politică de o parte sau de alta. Vă mulţumesc!

⃰  ⃰  ⃰
Intervenția premierului Dacian Cioloș la finalul dezbaterii în plenul Camerei Deputaților

Dacian Cioloș: (...) din diferite motive, pentru că așteptările, profilul nostru, în România, este diferit, și vrem să luăm aceste lucruri bune, să venim cu alte câteva idei noi, dar important va fi să avem o dezbatere onestă și să ne asumăm, cel puțin pentru anii care vin, anumite decizii de reformare a administrației, pe care să le și respectăm. Pentru că, într-adevăr, și în perioada 2006-2008, au fost câteva reforme care au fost făcute. Teoretic, erau bune; dar, din păcate, nu s-au respectat și excepția prevăzută în lege prin modificări ulterioare a devenit regulă. Deci, vă asigur că, așa cum am prevăzut în programul de guvernare, reforma administrației este o prioritate. Am lucrat în aceste patru luni, de când suntem la guvernare și, în câteva săptămâni, până la sfârșitul lunii, vom lansa în dezbatere publică, câteva propuneri, atât în ceea ce privește definirea funcției publice, delimitarea responsabilităților administrative în funcția publică și a numirilor cu influență politică dar transparentă și clar asumată, și a numirilor prin concurs, prin anumite criterii obiective, câteva principii în ceea ce privește intrarea în funcția publică și cariera și progresul în funcția publică, pentru că de aceea nu avem, de multe ori, posibilitatea să atragem oameni competenți, pentru că, neavând o prespectivă clară în funcția publică, știind că pot să fie schimbați pe criterii politice imprevizibile, oricând, mulți tineri sau mulți oameni competenți nu vin în administrație. Și cred că ar trebui să fie interesul tuturor, al tuturor partidelor politice care se gândesc la un moment dat să ajungă la guvernare, să aibă o administrație performantă și să aibă o administrație care să poată să asigure o memorie instituțională, pentru eficiență în actul public, în actul administrativ și în deciziile administrative și, în cele din urmă, pentru ca cetățenii să aibă încredere în stat. Acestea au fost intențiile cu care am venit în fața dumneavoastră, astăzi. M-am așteptat la o dezbatere mai degrabă politică, pentru aceste numiri; care prefect e al PSD-ului, care e al PNL-ului sau al unui alt partid. Eu cred că, dacă ne asumăm o anumită realitate, cu onestitate, pornind de la această asumare a realității, putem să mergem înainte și să ne asumăm, împreună, o reformă a administrației publice, care să poată să fie pusă în aplicare până la sfârșitul acestui an și pe care s-o moștenească un viitor guvern politic, dar care să se poată să se bazeze pe o administrație performantă. Aceasta este intenția pe care o am și cu această intenție am venit în fața dumneavoastră; și nu doar cu intenție, ci și cu idei, cu propuneri, voi veni la următoarea întâlnire. Din câte știu, pentru ora premierului în Parlament, și Guvernul poate să facă propuneri. Vă fac astăzi această propunere, ca, pentru următoarea intervenție, să vin cu astfel de propuneri pe care le-am lucrat și să avem o dezbatere aplicată pe aceste propuneri, să vedem pe care idei, pe care scenarii, pe care alternative ne putem baza, ca să venim, ulterior, în termenul cel mai scurt, și cu propunerile legislative pe care să le punem în fața dumneavoastră. 
Vă mulțumesc și sper ca, cel puțin din acest punct de vedere, să tragem cu toții la aceeași căruță, în lunile care vin. Mulțumesc!



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei