Actualitate

Joi, 03 Nov

Premierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul Forumul Internaţional "România digitală - Industria 4.0"

Galerie foto

Alocuțiunea premierului Dacian Cioloş la Forumul Internaţional "România digitală - Industria 4.0" 

[Check against delivery]

 

Domnule preşedinte, domnule comisar, dragă Günther, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor, mă bucur că, în sfârşit, reuşim să organizăm acest eveniment, pe care l-am prefigurat, drept să spun, încă de la începutul mandatului, dar am fost conştienţi că, până să ajungem la acest moment, avem câteva lucruri de făcut. Pentru că încă de la începutul mandatului am identificat şi am definit o discrepanţă, o prăpastie majoră între sectorul public şi sectorul privat în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei informaţiei. Pe de-o parte, în sectorul privat am constatat performanţa şi potenţialul uriaş în domeniul IT şi în capacitatea de inovare. Pe de altă parte, sectoare vitale, precum educaţia, sănătatea, asistenţa socială, agricultura, politica fiscală, se dezvoltă prea încet şi ţin pasul cu greu, cu nevoile oamenilor, dar şi cu evoluţia din alte ţări. Nu în ultimul rând, am constatat cu toţii, împreună, că birocraţia este puternic înrădăcinată în administraţie, ne împovărează pe toţi, ne pune pe drumuri şi ne consumă energie şi bani şi de-o parte şi de alta, şi pentru sectorul public, dar şi pentru contribuabili şi pentru cetăţeni. Pe de altă parte, dacă privim spre exterior, România are, în momentul de faţă, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, toate atuurile pentru a deveni un actor important în regiune, în construcţia europeană şi în plan global, atuuri care, din păcate, nu sunt încă valorificate la întregul lor potenţial. Şi aş aminti aici, pe de-o parte, programatori bine pregătiţi şi competitivi la nivel internaţional, cu rezultate foarte bune şi în ţară, dar şi cei care lucrează în afară, infrastructură de bandă largă performantă, chiar dacă... - dacă ne uităm la hartă vedem şi zone albe, care încă nu sunt acoperite deloc cu această infrastructură, dar acolo unde ea există, ea este una performantă - şi, pe de altă parte, avem o industrie IT puternică, cu perspective puternice de creştere, cu un sector de cercetare-inovare în creştere şi cu potenţial enorm. Şi aici, o politică fiscală inteligentă, aplicată în sectorul IT, a făcut din acest sector, aşa cum am spus-o în mai multe rânduri şi nu mă sfiesc să o spun, dacă în urmă cu cinci ani, când plecam la Comisia Europeană am lăsat agricultura şi sectorul agroalimentar cu 6-7-8% în PIB şi sectorul IT era cred că undeva la 2-3%, acum sectorul IT a depăşit sectorul de agricultură şi agroalimentară şi asta ne arată, pe de-o parte, rapida dezvoltare a acestui sector, după ce s-au luat anumite măsuri, anumite facilităţi fiscale pentru acest domeniu. Pe de altă parte - şi o să revin asupra acestui subiect - ne arată că mai avem de făcut unele lucruri, probabil inclusiv utilizând tehnologia IT, pentru ca şi agricultura, sectorul agroalimentar să devină mai performante. Pornind de la aceste constatări, am înţeles rapid, încă de la începutul mandatului, că trebuie să luăm anumite măsuri concrete pentru a descătuşa acest potenţial pe care îl avem în folosirea tehnologiei şi să avem o abordare coerentă legat de aceste măsuri, atât pentru a stimula folosirea tehnologiei informaţiei în administraţia publică, cât şi pentru a stimula capacitatea de inovare în sectorul privat. Şi, pe de altă parte, trebuie să spun şi că am avut, încă de la începutul mandatului, o solicitare expresă din partea domnului preşedinte de a ne apleca asupra acestor lucruri, pentru a găsi soluţii, idei, ca să putem valorifica acest potenţial al României, un potenţial de creştere în domeniul economic foarte clar, care vine din această parte. Şi, astfel, la solicitarea domnului preşedinte, am început să lucrăm împreună la un plan, prin care să accelerăm parcursul digital al României, cu măsuri concrete, atât pentru o administraţie eficientă, pentru digitalizare, pentru mai multă transparentă vizavi de cetăţeni, dar şi pentru a găsi măsuri care să stimuleze sectorul privat în acest domeniu.
Astfel, am lucrat cu mai multe ministere cu atribuţii în domeniu şi, după câteva luni, am venit cu câteva măsuri. În primul rând, este acest ”Manifest pentru o Românie digitală”, pe care-l propunem. Şi aici, ca şi în alte domenii, suntem conştienţi că ceea ce am putut să facem în acest an este să pregătim terenul, să pregătim cadrul şi pachetul de măsuri şi cadrul instituţional, pentru ca această idee să poată să continue în anii următori. Ne-am fixat astfel o strategie în jurul a trei obiective. Pe de-o parte, o coordonare mai bună a investiţiilor şi a cheltuirii banului public în domeniul IT cu rezultate pentru cetăţeni, cu rezultate care să se reflecte în performanţa administraţiei. În al doilea rând, o susţinere a inovaţiei, a cercetării-dezvoltării şi a antreprenoriatului şi, în al treilea rând, măsuri pentru a atrage profesionişti specializaţi în sectorul public şi pentru a asigura stabilitatea lor, pentru a-i încuraja să vină să lucreze în sectorul public şi pentru a încuraja stabilitatea lor. Altfel spus, să găsim modalităţi prin care ofertele de muncă pe care le poate face administraţia publică să fie suficient de performante pentru ca oameni competenţi să vină să lucreze în administraţie în acest domeniu. Ne-am regândit şi modul de organizare la nivelul Guvernului, al coordonării activităţii IT şi astfel, pentru prima dată, am creat în cadrul Guvernului un coordonator pentru tehnologia informaţiei. Avem aici şi acest coordonator deja numit, care este în fază de constituire a echipei şi care va avea rolul de a coordona toată activitatea IT la nivelul Guvernului, atât activitatea de mentenanţă, cât şi activitatea de proiectare şi de coordonare a interoperabilităţii diferitelor platforme, pe care le avem acum în administraţiile publice şi dintre care unele dintre ele nu sunt interconectate sau chiar nu se pot interconecta din cauza modului cum au fost proiectate. Deci ideea e de a avea o coerenţă la nivelul Guvernului, la nivelul administraţiei publice centrale din acest punct de vedere. Tot acest coordonator pentru tehnologia informaţiei va trebui să coordoneze şi investiţiile publice, pe care Guvernul şi diferitele instituţii subordonate le va face şi să asigure şi coordonarea punerii în practică a programului de e-guvernare.
Pe de altă parte, pentru a stimula inovaţia şi pentru a face o infuzie de inovaţie şi în administraţia publică, am lansat şi programul despre care aţi auzit, cu bursieri IT-işti în cadrul Guvernului pentru perioade scurte, de 6 luni de zile, dar suficient de lungi pentru ca aceşti oameni să-şi poată lăsa amprenta, prin rezultate concrete, în îmbunătăţirea funcţionării administraţiei, acea platformă GovITHub, care se doreşte nu doar oportunitatea de a aduce oameni care să lucreze temporar în administraţie, care să facă o pauză în domeniul lor de predilecţie sau în activitatea lor de predilecţie şi să dea o mână de ajutor administraţiei, dar acest GovITHub se doreşte a fi şi o platformă de legătură, de schimb de informaţii, opinii, între specialişti IT din Guvern şi specialişti IT din sectorul privat, voluntari, oameni care au idei, care pot să vină cu propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii administraţiei din această perspectivă.
Dincolo de aceasta, sunt mai multe domenii în care am început să lucrăm pentru informatizare sau, altfel spus, pentru a utiliza tehnologia informaţiei pentru îmbunătăţirea şi ameliorarea serviciilor publice. Fără să detaliez prea mult, pentru că se va întâmpla şi astăzi după-amiază, aş aminti sectorul sănătate, în care dorim să avem, folosind aplicaţii IT, şi un mai bun feedback din partea pacienţilor asupra serviciilor publice de sănătate, dar şi o mai bună raportare şi monitorizare a prezenţei medicamentelor pe piaţă şi a evoluţiei preţului acestora sau o mai bună coordonare a licitaţiilor pe care ministerul sau instituţii publice le organizează pentru achiziţia de servicii sau de ustensile necesare acestui domeniu, pentru a reduce cheltuielile publice.  
Apoi, aş mai aminti şi platforma de transparenţă a execuţiei bugetare, pe care a pus-o la punct, încă din primăvară, Ministerul de Finanţe. Cred că este, dacă nu un unicat, dar una din rarele platforme de acest gen, chiar în Uniunea Europeană, în care, practic, toate instituţiile arondate, să spun aşa, la bugetul de stat, sunt obligate să pună în transparenţă, pe această platformă, cheltuielile pe care le realizează din fonduri publice. 
Tot în domeniul financiar-fiscal aş aminti şi informatizarea ANAF-ului şi a legăturii dintre ANAF cu contribuabilul, o informatizare care este în curs şi, care, până la sfârşitul anului, va deveni efectivă. Apoi, în domeniul incluziunii sociale şi a economiei sociale, la fel, folosim platforme IT pentru a simplifica serviciile sociale furnizate de stat către autorităţi locale sau către benficiari, dar şi crearea de baze de date de asistenţă socială, care ne permit şi ne va permite, în viitor, şi mai mult să putem indentifica chiar anumite fraude, care pot exista în prestaţiile sociale sau în solicitările de beneficii sociale. Ca să vă dau doar un exemplu, prin folosirea acestor baze de date încrucişate, am constatat că avem mai multe persoane care beneficiază de sprijin de asistenţă socială, ca fiind persoane nevăzătoare, dar, pe de altă parte, aceste persoane sunt şi pe lista celor care au permise de conducere. Deci, undeva este o problemă, sau într-o parte, sau în alta. Şi astfel de platforme ne permit să identificăm şi astfel de probleme. 
Apoi, agricultura este un domeniu în care tehnologia informaţiei poate să ne ducă la o creştere a performanţei producţiei, şi din punct de vedere cantitativ şi din punct de vedere calitativ, şi aici cred că, la fel, trebuie să inovăm şi să folosim potenţialul pe care-l are România, atât în domeniul agriculturii, cât şi în domeniul IT, pentru a face lucruri, care, probabil, se fac încă mai puţin, chiar şi la nivel internaţional, dar dacă punem împreună specialişti din agricultură cu specialişti IT, cred că putem scoate lucruri foarte interesante pentru agricultura din România şi de aceea am propus un workshop în cadrul acestui seminar, astăzi, pe acest domeniu, pentru că ştiu că există deja astfel de idei, la care se lucrează în România şi care trebuie puse în valoare. 
Apoi, un domeniu pe care iar avem potenţial, atât pe partea de tehnologie, cât şi pe partea de IT este, aşa cum a amintit şi domnul preşedinte, dezvoltarea industrială sau reindustrializarea României, care poate să se facă, la fel, încrucişând potenţialul pe care-l are România şi în anumite ramuri ale industriei, şi aş aminti doar industria automobilelor, dar şi pe domeniul IT, care poate să atragă investiţii şi care deja atrage investiţii în România, nu doar pentru construcţia unor componente mecanice, să spun, ale automobilelor, dar şi pentru toată această componentă informatizată a autoturismelor, autoturismele viitorului având o componentă IT din ce în ce mai importantă în ceea ce se va întâmpla în viitor. Şi aceasta a fost şi una din ideile care ne-a stimulat în organizarea acestui eveniment, în urmă cu câteva săptămâni, când domnul comisar Oettinger a fost în vizită, ne-a spus şi despre intenţiile Comisiei Europene de a stimula acest domeniul al industriei 4.0, şi am spus că este o oportunitate să arătăm şi potenţialul pe care îl are România în acest domeniu, al construţiei de autoturisme, al IT-ului, dar şi în cercetare şi inovare şi valoarea adăugată pe care o putem crea folosind potenţialul IT. 
Apoi, un alt domeniu în care vrem să stimulăm inovaţia, pe partea de IT, este securitatea cibernetică, unde, la fel, România are deja anumite performanţe şi unde aceste performanţe trebuie puse cap la cap, pentru ca de ele să poată să beneficieze, atât sectorul public, pe partea de securitate cibernetică, cât şi sectorul privat. Şi aici cred că România are un potenţial extraordinar şi la nivel european, unde nu avem mari jucători pe piaţă în acest domeniu şi unde România ar putea avea o contribuţie în anii următori. 
Deci, ca să concluzionez, ne propunem să lucrăm, şi acesta este obiectivul acestui ”Manifest pentru o Românie digitală”, într-o evoluţie a administraţiei publice şi o reformare a administraţiei publice, folosind şi tehnologia IT în susţinerea inovării în acest domeniu al IT, şi aici ne gândim la instrumente financiare, care să stimuleze inovarea din sectorul privat de la startup-uri, întreprinderi mici şi mijlocii în acest domeniu, stimularea inovării, pentru a ajuta la emergenţa unor actori, unor jucători importanţi pe piaţa europeană şi internaţională în acest domeniu, care să fie jucători care să contribuie atât la dezvoltarea economiei, în România, a sectorului privat în acest domeniu, dar care să fie în măsură şi să sprijine evoluţia statului pentru a creşte performanţa acestuia. Vă mulţumesc! Vă doresc mult succes şi multă inspiraţie în seminarul de astăzi!

                                                      

                                                                         ***

 

Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș după participarea 
la Forumul România Digitală [Check against delivery]

 

Am organizat acest seminar astăzi ca un element de etapă în ceea ce am lucrat anul acesta pentru a coordona mai bine digitalizarea administrației, pe de o parte, dar şi pentru a implica mai mult Guvernul în relaţia cu sectorul privat în dezvoltarea sectorului IT. Pentru că aici nu doar administraţia are nevoie de mai multă digitalizare, pentru mai multă eficienţă, performanţă şi transparenţă în cheltuirea banului public, în relaţia cu cetăţeanul, dar aici avem, realmente, un potenţial important şi în sectorul privat, care încă nu e suficient valorificat. Şi avem nevoie, mai ales, să punem în contact domeniul IT cu sectorul industrial, cu agricultura, cu alte domenii unde IT-ul poate să fie folosit. Şi aşa cum aţi văzut, şi domnul comisar Oettinger sublinia faptul că este un domeniu în care la nivel european se va lucra foarte mult în perioada următoare pentru piaţa unică comună digitală, şi aici România poate să se implice din start, fiind stat membru al Uniunii Europene, să se implice din start ca un actor activ în acest proces.
Reporter: Domnule premier, dacă aţi putea să clarificaţi un lucru. Au apărut nişte informaţii că aţi primi, în această perioadă, după ce aţi lucrat ca şi comisar european, nişte salarii foarte mari. Este un regulament al Comisiei Europene, care vă dă dreptul să le primiţi....
Dacian Cioloş: Da, am văzut şi eu lucrurile astea prezentate ca şi o noutate şoc, surpriză. Eu, lucrurile astea, dacă ţineţi minte şi dacă vă uitaţi în declaraţii de-ale mele din trecut, am spus, încă de când am terminat mandatul, că există această indemnizaţie pentru toţi foştii comisari europeni, o indemnizaţie de tranziţie care durează 3 ani după mandat, care se acordă - pentru că există şi nişte restricţii profesionale pentru foştii comisari –se acordă automat, fără nicio obligaţie din partea persoanelor respective faţă de Comisia Europeană şi ea se acordă tuturor foştilor comisari. Deci e o perioadă de 3 ani, a început în noiembrie 2014 şi merge până în noiembrie 2017. Ea apare în declaraţia de avere, totul a fost făcut transparent. Nu sunt bani care vin de la firme private, care să aibă contracte cu Guvernul, nu sunt bani care să vină, eu ştiu, din partea altora care au anumite interese la guvern. Sunt bani pe care îi am de la o instituţie publică şi care vin pe baza unui regulament european, care nu au nicio legătură cu responsabilitatea pe care o am în momentul de faţă. 
Reporter: Dar suma este adevărată /..../?
Dacian Cioloş: Da, da, deci e vorba cam de jumătate din, cred că ceva mai mult de jumătate din salariul net de comisar, încă o dată, pe o perioadă de 3 ani. Legat - ca să clarific şi lucrurile astea - poziţia mea ca prim-ministru faţă de Comisia Europeană a fost foarte clară de la început. Atunci când au fost de criticat lucrurile, le-am criticat, atunci când a trebuit să susţin puncte de vedere ale României, le-am susţinut. De asta nu am nicio obligaţie faţă de Comisia Europeană. Şi acum, pentru că văd tot felul de comentarii care apar din partea unora, nu eu sunt primul-ministru care a primit un "to do list" de la Comisia Europeană, care să-i spună ce să facă şi ce să dreagă. Eu sunt cel care am spus atunci foarte ferm, când a fost cazul, că, de exemplu, România nu acceptă cotele de migranţi, eu sunt cel care am negociat şi am insistat pentru implicarea Comisiei Europene pentru eliminarea vizelor pentru Canada. Deci din acest punct de vedere nu am absolut nicio problemă şi vreau să fie foarte clar, pentru toţi cetăţenii români, că independenţa mea e totală şi sunt foarte conştient de responsabilitatea pe care o am în calitatea actuală.
Reporter: Vi se pare o coincidenţă faptul că au apărut aceste informaţii a doua zi după ce aţi fost asumat public de PNL viitorul premier?
Dacian Cioloş: Nimic nu e coincidenţă, probabil că asta ştiţi şi, cum să spun, nici nu e o problemă. Îmi dau seama că, în această perioadă, persoana mea şi imaginea mea vor fi ţinta a tot felul de informaţii. Eu am fost şi o să rămân în continuare clar, direct, onest şi deschis. Nu am nimic de ascuns şi sper să nu aibă nici alţii de ascuns sau să nu încerce alţii să ascundă anumite lucruri scoţând anumite tipuri de informaţii. Încă o dată, asta nu e o noutate, e un lucru care e deja pe piaţă, e cunoscut de un an şi jumătate de când mi-am terminat mandatul. Doar că, sigur, poate să fie scoasă acum. Mulţumesc.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei