Actualitate

Luni, 23 Iulie

Prezentarea, de către premierul Viorica Dăncilă, a bilanțului guvernării la șase luni de mandat

Fișiere atașate

Prezentarea bilanțului la șase luni de guvernare

Galerie foto

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Bună ziua! Înainte de a începe prezentarea bilanţului primelor şase luni ale guvernului pe care îl conduc, aş vrea să fac precizarea că, din raţiuni de timp, mă voi referi doar la cele mai relevante măsuri din programul de guvernare pe care le-am realizat în acest prim semestru din 2018. 
Voi începe cu principalii indicatori macro-economici care au definit guvernarea în acest prim semestru din 2018. 
Total venituri bugetare: semestrul I 2017 - 117,2 miliarde lei; semestrul I, 2018 - 132 miliarde de lei. Se observă că veniturile la bugetul de stat au fost în primele şase luni din 2018 cu 12% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deci în vistieria statului au intrat cu aproape 15 miliarde de lei în plus faţă de primul semestru al anului trecut. Lunar, acest lucru înseamnă o creştere de 2,5 miliarde de lei sau 530 de milioane euro. Acest surplus a fost folosit pentru a susţine creşterile de venituri ale populaţiei, precum şi creşterile cu investiţiile publice. 
În ceea ce priveşte structura veniturilor, am decis să vă prezint în acelaşi grafic sumele din impozitul pe venit, comparativ cu cele din contribuţii sociale. Aici se vede cel mai bine care au fost efectele reformei fiscale. Pe de-o parte, avem o scădere a sumelor din impozitul pe venit, de la 14,5 miliarde lei în semestrul I 2017, la 11,7 miliarde lei în semestrul I 2018. Ştiţi bine că acest lucru este datorat faptului că impozitul a fost redus de la 16 % la 10 %. Deci am avut, cum era şi firesc, o scădere de 3,1 miliarde lei. Pe de altă parte însă, transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajat a adus la buget un plus de 12,6 miliarde lei, de la 34,2 miliarde lei în semestrul I 2017 la 46,8 miliarde lei în semestrul I 2018. Deci avem un plus de 36,8 % faţă de anul trecut. Dacă vom cumula plusul de 12,6 miliarde din contribuţii sociale cu minusul de 3,1 din impozitul pe venit, constatăm că avem un beneficiu net la buget de 9,5 miliarde lei, fără a-i afecta nici pe angajaţi şi nici pe angajatori. 
Reducerea deficitului la bugetul de pensii. Semestrul I 2017 - 6,3 miliarde lei, semestrul I 2018 - 3,2 miliarde lei. Deci avem 3,1 miliarde lei care au rămas disponibili în bugetul de stat. 
În ceea ce priveşte sumele primite de România de la Uniunea Europeană, am adăugat spre comparaţie şi primul semestru din 2016, pentru că tot am fost acuzaţi că nu atragem suficiente fonduri europene. Dar să ne uităm la cifre: semestrul I 2016 - 0,68 miliarde lei, semestrul I 2017 - 5,6 miliarde lei, semestrul I 2018-6,8 miliarde lei. Avem o creştere de 19,7 % faţă de anul trecut, dar o diferenţă de 10 ori mai mare faţă de primul trimestru din 2016. La fel de bine se văd diferenţele şi dacă vom compara procentele de absorbţie, cu precizarea că în 2018 avem rezultatul la jumătate de an. Decembrie 2016, gradul de absorbţie a fondurilor europene: 7 %, România era printre codaşele Uniunii Europene. Am reuşit să deblocăm programele UE şi am recuperat din decalaj, astfel încât în decembrie 2017 gradul de absorbţie al fondurilor europene era de 16%, iar în iunie 2018 gradul de absorbţie al fondurilor europene este de 19%, faţă de 20% cât este media europeană. Pentru finalul acestui an, ne-am propus să atingem nivelul de 25%. 
Investiţiile publice reprezintă un capitol vizat de critici. Dacă ne uităm în grafic, în semestrul I 2017 investiţiile publice erau de 6 miliarde de lei. În semestrul I 2018 investiţiile publice sunt de 9,1 miliarde de lei. Graficul de faţă ne arată cât de lipsite de temei au fost aceste critici. Investiţiile publice au crescut cu mai mult de jumătate din suma de anul trecut. 
Investiţii străine directe. Investiţiile străine directe ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionaţi de ştirile false şi alarmiste lansate de criticii guvernului. Am adăugat aici şi anul 2016, pentru că aş vrea să vă reamintesc cum se spunea că vor pleca investitorii dacă vom mări salariul minim, aşa cum este prevăzut în programul de guvernare. Dar să ne uităm la cifre: semestrul I 2016 - 1,33 miliarde de euro; semestrul I 2017 - 1,93 de miliarde de euro; semestrul I 2018 - 2,21 miliarde de euro. Iată că investitorii nu au plecat, dimpotrivă, au venit şi investit cu încredere în România. 
Şomajul. Dacă vă amintiţi, ţinta noastră este ca, până în anul 2020, să reducem şomajul la 3%. Dacă ne uităm la grafice, în decembrie 2016 şomajul era de 4,8%, în decembrie 2017 şomajul era de 4,02%, iar în iunie 2018 şomajul este de 3,48%, sub pragul de 3,5%. Eu vă asigur că vom continua pe acest drum şi vom direcţiona ajutoarele sociale astfel încât să-i stimulăm pe cei care vor să muncească şi nu pe cei care vor să stea acasă.
Măsurile sociale care s-au luat în aceste şase luni. Una dintre cele mai importante măsuri sociale a fost majorarea punctului de pensie, la 1 iulie 2018, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, deci cu 10%, aşa cum era prevăzut în programul de guvernare. Anul viitor, punctul de pensie va creşte cu 15% şi va ajunge la 1.265 de lei. La fel, ne-am respectat promisiunea de a majora pensia minimă garantată, aşa cum era prevăzut în program, de la 520 de lei la 640 de lei, deci o creştere cu 23%. Pensia minimă garantată s-a majorat de la preluarea guvernării cu 60%, de la 400 de lei la 640 de lei. 
Aici sunt două dintre măsurile despre care vă vorbeam mai devreme, referitoare la încurajarea muncii. Pe de-o parte, acordăm o subvenţie lunară de 2.250 de lei angajatorului pentru fiecare persoană fără loc de muncă angajată, cel puţin un an de zile. Pe de altă parte, acordăm o primă de angajare de 1.000 de lei şomerilor care se angajează şi lucrează cel puţin trei luni de zile. 
O măsură deosebit de importantă pentru pensionari este creşterea plafonului de venit pentru cei care pot beneficia de medicamente compensate cu 90%. În contextul majorării pensiilor, la 1 iulie anul acesta, unii dintre pensionari depăşeau cu puţin pragul anterior de 900 de lei şi ajungeau în situaţia de a da mai mulţi bani pe medicamente decât creşterea primită în urma majorării. Astfel, am crescut plafonul de la 900 de lei la 990 de lei, deci cu 10%. Să nu uităm însă că, la preluarea guvernării, acest plafon era doar de 700 de lei. 
Creşterea indemnizaţiei pentru persoanele cu handicap am prezentat-o în euro, astfel încât să avem o imagine reală, care să nu fie influenţată de inflaţie. Dacă ne uităm la grafic, vedem că, în decembrie 2016, indemnizaţia pentru persoanele cu handicap era de 52 de euro, în decembrie 2017 - 73 de euro, în iulie 2018 - 108 euro. După cum se poate observa, avem o creştere cu 110% faţă de semestrul I 2016 şi o creştere cu 48% faţă de decembrie 2017. 
Debirocratizarea este o chestiune extrem de importantă pentru milioane de români. Pentru persoanele cu venituri din activităţi independente avem două măsuri extrem de importante, care îi scutesc pe aceştia de zeci de ore petrecute pentru plata taxelor. În primul rând, am redus de la şapte declaraţii fiscale la o singură declaraţie şi, de asemenea, termenele scadente le-am redus de la cinci la unu: 15 martie în anul următor. Din 2019, toate plăţile se vor face online. 
În domeniul sănătăţii, cu certitudine cea mai importantă măsură a fost majorarea consistentă a salariilor medicilor. Am prezentat în acest grafic cel mai mic salariu al unui medic rezident, anul I, şi cel mai mare salariu din sistem, al medicului din unitatea de primiri urgenţe, gradul 5. După cum vedeţi, creşterile sunt mult peste 100%. Această guvernare este, cu certitudine, singura care a realizat creşteri atât de mari pentru cei care ne asigură sănătatea şi ne salvează viaţa. Dacă adăugăm şi celelalte sporuri şi gărzi, putem spune că veniturile medicilor din România încep să fie comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, s-a oprit în bună parte exodul medicilor tineri şi avem din ce în ce mai multe semnale despre întoarcerea în ţară a celor plecaţi. O altă direcţie pe care am avut-o în vedere a fost dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generaţie. Degeaba ai medici bine plătiţi şi bine pregătiţi, dacă aceştia nu au echipamente moderne pentru a putea stabili un diagnostic corect sau pentru a putea face intervenţiile medicale. Practic, în acest prim semestru din 2018, am achiziţionat 16 computere tomograf, 24 aparate de rezonanţă magnetică, opt unităţi de screening de cancer de col uterin, 21 de sisteme de arhivare a imaginilor medicale şi 51 de echipamente pentru terapie intensivă. Aşa cum am menţionat, ele sunt achiziţionate şi urmează să fie instalate. 
Educaţia. Şi aici am prezentat care a fost creşterea celui mai mic salariu net pe care îl primeşte un dascăl, respectiv profesorul debutant preuniversitar, şi creşterea celui mai mare salariu pe care îl regăsim la profesorul universitar cu peste 25 de ani de vechime. În primul caz, vedem o creştere de 23%, iar în al doilea caz vedem o creştere de 25%. Vedem, deci, aceste creşteri, la care se adaugă creşterile de salarii succesive care au avut loc anul trecut, după venirea la guvernare a actualei coaliţii. Practic, într-un an şi jumătate, veniturile nete ale cadrelor didactice au crescut cu aproximativ 40%. În ceea ce priveşte infrastructura de educaţie, am prezentat aici obiectivele de investiţii finalizate în acest prim semestru din anul 2018. 145 de unităţi de învăţământ modernizate şi 45 de creşe şi grădiniţe construite de la zero. Pe lângă acestea, sunt multe altele care se află în diferite faze de execuţie şi care se vor finaliza în cursul acestui an. 
Agricultura. Dacă vă amintiţi, în anii premergători venirii la guvernare a actualei coaliţii PSD-ALDE, în România era un fapt obişnuit să vedem proteste ale fermierilor, revoltaţi de întârzierea acordării subvenţiilor în agricultură. Acest lucru a încetat după venirea PSD la guvernare. Una din promisiunile majore din campanie a fost aceea că vom acorda subvenţiile la timp, astfel încât fermierii români să poată să aibă şanse egale cu cei europeni. Ne-am respectat această promisiune: în semestrul I 2018 subvenţiile plătite către fermierii români sunt de 1,7 miliarde de euro, din care subvenţiile plătite în avans pentru toamna anului 2018 se ridică la cifra de 1 miliard de euro. 
Unul dintre cele mai importante programe din agricultură este refacerea sistemului de irigaţii. Am promis în campanie că vom ajunge la o suprafaţă irigabilă de 2 milioane de hectare în anul 2020. Acum, după un an şi jumătate, am ajuns la 1,2 milioane de hectare, iar în acest semestru am aprobat încă 47 de obiective de investiţii. Avem 25.300 de contracte de irigaţii încheiate şi vă reamintesc că acest guvern a asigurat apa gratuită până la staţia de pompare. Avem, de asemenea, puse în funcţiune 231 de staţii de pompare pentru irigaţii şi 470 pentru combaterea inundaţiilor. 
Programul de colectare a lânii. Vă reamintesc că înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii PSD-ALDE circa 70% din lâna produsă în România se ardea, pentru că nu existau centre de colectare şi valorificare. În acest semestru sunt 32.328 de crescători de oi înscrişi în program, program care prevede acordarea unui leu pentru fiecare kg de lână colectată. Astfel, 8865 de tone de lână au fost colectate, din care 3444 de tone au fost exportate. 
În domeniul creşterii suinelor, acest guvern a făcut prima acţiune concretă de salvare a 2 rase pur româneşti care sunt foarte apreciate de consumatori: rasele Bazna şi Mangaliţa. Este în primul rând o chestiune de mândrie naţională, dar, pe lângă acest lucru, oferim un sprijin concret crescătorilor de porci pentru a fi competitivi pe piaţă. Pentru fiecare purcel livrat se acordă o subvenţie de 250 de lei. 
Programul antigrindină. Avem, în prezent, peste 60 de puncte de lansare de rachete antigrindină, din care 26 au fost realizate în acest prim semestru din 2018. În total, sunt peste 870.000 de hectare protejate împotriva grindinei. Până în martie 2019 se vor finaliza alte 63 de puncte de lansare. 
Programul 'Tomate din fermele româneşti' este deja un succes cunoscut. Vă reamintesc situaţia din 2016 care ne-a determinat să introducem acest program. Atunci aveam circa 50.000 de tone de tomate importate, iar noi exportam doar 3.000 de tone. Astăzi, după implementarea acestui program, am ajuns să producem în România 65.544 de tone şi vom ajunge la 90.000 la finalul anului, aproape dublu faţă de valoarea importurilor. 
Dezvoltare locală. Aici ne-am rezumat să prezentăm o parte din obiectivele efectiv finalizate în primul semestru din 2018. Aceste proiecte au o importanţă foarte mare pentru comunităţile locale, mai ales în mediul rural. Avem finalizate 939 km de drumuri judeţene şi comunale, 608 km conducte de apă şi canal, 243 de locuinţe. Tot în domeniul investiţiilor finalizate la nivel local în acest semestru, regăsim terminalul multimodal Străuleşti, dar şi varianta ocolitoare pentru Caracal, stadionul Târgu Jiu şi bazinul de înot de la Focşani. 
În acest bilanţ, am început un capitol distinct pentru măsurile pe care le-a luat guvernul în vederea stimulării economiei naţionale. O astfel de măsură importantă este reducerea accizelor la motorină cu 10% pentru transportatori, ceea ce reprezintă un sprijin important pentru comerţ, dar şi pentru transportul de materii prime necesare în activitatea de producţie. 
O altă măsură este programul ”Investeşte în tine”, care oferă un sprijin mai ales tinerilor, având drept condiţie esenţială ca beneficiarul să fie încadrat într-un program de studiu sau de formare profesională. Din perspectiva beneficiarului, dobânda este zero, pentru că este suportată integral de stat. În plus, accesarea creditelor va fi uşoară şi pentru că statul va garanta 80% din valoarea lor. Astfel, prin acest program se acordă un credit de 40.000 de lei pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 26 de ani şi un credit de 35.000 de lei pentru cei care au vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani. Bineînţeles, condiţiile sunt aceleaşi: încadrarea într-un program de studiu sau de formare profesională. Valoarea creditului poate fi suplimentată cu 20.000 de lei pentru tinerii care îşi găsesc un loc de muncă. Acest credit poate fi folosit pentru plata studiilor, cărţilor, participarea la evenimente culturale, ştiinţifice, plata medicamentelor şi a tratamentelor medicale sau stomatologice, echipament sportiv, plata parţială privind achiziţia unei locuinţe, toate acestea pentru persoana care a accesat creditul dar şi pentru familia sa. 
Programul Start-up nation reprezintă un stimulent pentru dezvoltarea de noi afaceri, dar şi o alternativă oferită tinerilor de a rămâne în ţară pentru a-şi face propria afacere. Doar în acest semestru au fost 5.834 de beneficiari, care au încasat fondurile nerambursabile fie direct de la agenţiile regionale, fie sub forma creditelor bancare care vor fi rambursate de către guvern. Dincolo de beneficiile economice, aş vrea să subliniez impactul social pozitiv: aceste firme aduc un plus de circa 21.000 de noi locuri de muncă în economie. 
Un program despre care s-a vorbit mai puţin este ajutorul de stat care se acordă pentru producţiile de film realizate în România. Au fost discuţii foarte ample cu casele de film de la Hollywood, care s-au arătat interesate de acest program şi vor să vină în România pentru a realiza aici producţiile. Guvernul va suporta din cheltuielile de producţie şi personal 35 % pentru producţia realizată în România, plus 10 % dacă promovează România în film. Ca şi condiţii, avem faptul că suma totală a ajutorului poate fi de 10 milioane de euro pentru un film, cel puţin 20% din producţie să fie făcute în România, dar şi menţiunea că filmul a fost realizat cu sprijinul Guvernului României. Este un mod foarte eficient de promovare a României, dar şi un sprijin important pentru renaşterea industriei cinematografice din România.
O altă măsură de stimulare a economiei este ajutorul de stat acordat investiţiilor mai mari de trei milioane de euro. Firmele beneficiază de un ajutor de stat cuprins între 25 şi 50% din valoarea investiţiei, în funcţie de judeţul în care se realizează investiţia. Încercăm astfel să reducem decalajele economice şi să direcţionăm investitorii către zonele în care există un disponibil mai mare de forţă de muncă. 
Un capitol important este cel al investiţiilor strategice. După cum ştiţi, motivul principal pentru care nu s-au realizat investiţii semnificative în ultimele decenii nu a fost atât lipsa banilor, cât mai ales legislaţia foarte stufoasă, cu proceduri greoaie, care întârzia nepermis de mult proiectele majore de investiţii. Am acţionat, în primul rând, asupra cauzelor şi am modificat Legea achiziţiilor publice şi Legea parteneriatului public-privat, s-a înfiinţat o unitate de achiziţii centralizată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar în cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză funcţionează acum o unitate centralizată de achiziţii, care va implementa şi va monitoriza îndeaproape parteneriatele public-privat. 
Nu în ultimul rând, a fost reglementat regimul metalelor preţioase, care poate relansa activitatea în acest domeniu, cu beneficii importante pentru statul român. 
Au fost deja aprobate 13 proiecte majore de investiţii strategice, dintre care patru sunt în domeniul infrastructurii de transport. Primul, şi poate cel mai important proiect dintre ele, este Autostrada Ploieşti - Comarnic - Braşov, al cărui studiu de fundamentare a intrat deja în prima lectură, chiar în ultima şedinţă de guvern şi avem toate şansele ca până în septembrie să organizăm licitaţia de atribuire. Celelalte două autostrăzi, respectiv Autostrada Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj şi Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi – Ungheni, vor avea finalizate studiile de fundamentare până la sfârşitul acestui an, când va demara şi selecţia competitivă pentru desemnarea constructorului. În ceea ce priveşte construcţia Aeroportului Bucureşti Sud, aici termenul de finalizare a studiului de fundamentare este sfârşitul semestrului I din anul 2019. 
În domeniul sănătăţii, avem cinci proiecte aprobate pentru parteneriat public-privat. Primul - operarea de servicii în parteneriat public-privat în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR. Noutatea este că acest regim, al parteneriatului public-privat, putem acum să îl încredinţăm către firme private şi pentru operarea unor servicii publice, aşa cum este cazul în administrarea reţelei de spitale CFR. Asta însă nu exclude ca prin parteneriat public-privat să construim şi noi spitale şi am prevăzut, în acest sens, construcţia a două spitale regionale: Spitalul Regional Timişoara şi Spitalul Regional Brăila-Galaţi. Cel mai important proiect este Complexul medical Carol Davila, care va include şi Spitalul Republican şi care va deveni cel mai important centru medical din sud-estul Europei. Un alt proiect în parteneriat public-privat este construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem. Vreau să menţionez faptul că toate cele cinci proiecte vor avea studiile de fundamentare finalizate până la sfârşitul acestui an. 
Tot în parteneriat public-privat vom amenaja pentru navigaţie circa 100 km pe râurile Argeş şi Dâmboviţa. Cea mai mare parte este pe râul Argeş, unde avem 75 km şi unde stadiul de execuţie al lucrărilor este de 75%. De asemenea, în acelaşi regim al parteneriatului public-privat se vor construi 140 km din cei 190 km ai Canalului Siret-Bărăgan, cu scopul de a asigura irigaţiile în acestă regiune. Diferenţa de până la 190 km, respectiv 50 km, va fi finalizată de către ANIF până la sfârşitul anului 2020. Mai avem, de asemenea, în plan construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice, dar şi amenajarea unui complex turistic pentru schi în Masivul Făgăraş. Ambele, aşa cum am menţionat, se vor realiza în parteneriat public-privat. 
Dacă vorbim de investiţii strategice finalizate în primul semestru din 2018, avem, pe de o parte, achiziţia operatorului de gaze naturale din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz. Vreau să menţionez că este pentru prima oară când România are o abordare ofensivă în domeniul energiei şi când începe să-şi creeze condiţiile pentru a deveni un adevărat centru regional în furnizarea de gaze naturale. Tot în acest domeniu, s-au finalizat procedurile care ne permit să începem efectiv construcţia gazoductului BRUA 1; am primit deja 180 de milioane de euro de la UE şi putem demara efectiv acest proiect, care va însemna investiţii totale de 530 de milioane de euro. La fel ne propunem şi în domeniul energiei electrice. În acest semestru, au fost finalizaţi 192 de km de linii electrice, care ne permit interconectarea cu statele vecine - mă refer aici la Ungaria şi Serbia. 
De asemenea, au fost achiziţionate 2 aeronave pentru Tarom şi am semnat contractul de achiziţie pentru alte 5 aeronave. 
Tot în primul trimestru, avem finalizarea negocierilor prin care statul redevine acţionar majoritar la Şantierul Naval Mangalia şi vreau să anunţ că, practic, astăzi am finalizat tranzacţia. 
Acesta a fost, pe scurt, bilanţul primelor şase luni de activitate ale guvernului pe care îl conduc. Deci, cetăţenii români pot face acum comparaţia între ceea ce am făcut şi ceea ce facem noi şi ceea ce au făcut celelalte formaţiuni politice care au fost la guvernare. 
Cu siguranţă, mai sunt foarte multe lucruri de făcut şi le vom face, aşa cum am promis în campania electorală, în ciuda tuturor obstacolelor care apar zi de zi, tocmai pentru a ne împiedica să ducem la bun sfârşit ceea ce avem în programul de guvernare. 
Aceasta a fost o prezentare concentrată pe realizările economico-sociale şi pe investiţii. În perioada următoare, miniştrii vor expune pe larg ceea ce au făcut în domeniile pe care le coordonează. Vă mulţumesc!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei