Actualitate

Marți, 24 Aprilie

Reuniune cvadrilaterală la nivel înalt între România, Bulgaria, Grecia și Serbia

Galerie foto

Fotografie de familie

 

Declarații de presă comune susținute de prim-ministrul Viorica Dăncilă, preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, prim-ministrul Republicii Bulgaria, Boiko Borisov,  și prim-ministrul Republicii Elene, Alexis Tsipras, după Reuniunea Cvadrilaterală la nivel înalt România-Bulgaria-Grecia-Serbia

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Salut prezenţa preşedintelui Vučić la scurt timp după întrevederea pe care am avut-o la Bucureşti cu ocazia vizitei sale. Apreciez rolul Serbiei ca factor de stabilitate în Balcanii de Vest şi contribuția pozitivă în procesul de cooperare şi reconciliere şi îl asigur de tot sprijinul nostru în procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Salut, totodată, prezenţa prim-ministrului Borisov la această întrevedere şi îl reasigur de sprijinul nostru pentru obiectivele Președinției bulgare a Consiliului UE, în care Balcanii de Vest au un rol esenţial. Îmi face de asemenea o deosebită plăcere să îl avem oaspete astăzi la Bucureşti, pentru prima oară, pe prim-ministrul Tsipras. Grecia este un partener-cheie pentru România în regiune şi dorim să impulsionăm relaţiile bilaterale, colaborarea noastră pe plan bilateral, regional şi european. Acest format de consultări oferă o bună oportunitate pentru consolidarea dialogului şi identificarea modalităților de cooperare în regiunea sud-est-europeană, în special din punct de vedere al dezvoltării economice. Am discutat astăzi despre cooperarea economică, despre proiecte concrete pe care cele patru state le pot dezvolta, despre formatul 16+1, despre o întâlnire în care să concretizăm proiectele pe care astăzi le-am avut doar în discuţie. Dau cuvântul domnului preşedinte Vučić.
Alexandr Vučić: Doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, în primul rând aş dori să mulţumesc gazdei noastre, doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, pentru ospitalitatea extraordinară arătată, aş dori să mulţumesc colegilor Borisov şi Tsipras şi prietenilor Serbiei pentru sprijinul pe care l-au oferit împreună cu Guvernul României şi statul român, faptul că au oferit Serbiei o cale europeană.
Astăzi am avut discuţii foarte concrete, concluzia este că vom forma un grup de lucru comun, la care vor fi reprezentați miniștrii comunicațiilor şi transporturilor din ţările noastre şi vom discuta mai concret proiectele comune şi vom lucra îndeaproape pentru a ne pregăti în vederea organizării reuniunii în format 16+1, care va avea loc în iunie, pe parcursul acestui an. De asemenea, am discutat aspecte legate de finanţare şi o serie de activități comune, schimbul de mărfuri între Serbia, România, Bulgaria şi Grecia a crescut în ultimii ani. De asemenea, a crescut afluxul de turiști către Serbia şi, de asemenea, din Serbia către aceste trei ţări. Considerăm că aceste întâlniri sunt foarte relevante pentru ţările noastre, Serbia fiind singura dintre acestea care nu este încă stat membru al UE. Este foarte important să beneficiem de sprijinul României, Bulgariei şi Greciei pe calea europeană a Serbiei, aşa încât Serbia, la rândul său, va face tot ce îi stă în putință pentru a ajuta aceste ţări prietene şi o vom face de o manieră directă. Vom accepta un sprijin şi mai puternic din partea Bucureștiului, Atenei şi Sofiei pe calea noastră europeană. Vrem să ne ajutați, pentru că, dacă am fi în locul dvs, v-am ajuta. Vrem să devenim stat membru al UE, dar fără sprijinul dvs solid nu am putea face acest lucru. Sunt încântat de rezultatele concrete pe care le-am înregistrat astăzi. Pentru cetăţenii Serbiei am discutat oportunități precum autostrada Moraviţa - Timișoara; de asemenea, construcția unei autostrăzi care să ne lege de Bulgaria; finalizarea, de asemenea, a pârții noastre de autostradă care duce către Skopje. Am discutat posibilități de modernizare a căilor feroviare către granița bulgară. De asemenea, am discutat modalități de îmbunătățire a infrastructurii digitale şi modalități de îmbunătățire a cooperării cu aceste state ale UE. Am discutat posibilitatea de rezolvare a problemelor comune şi implementarea unor grupuri de lucru comune poate ajuta. Încă o dată vreau să vă mulţumesc, stimată doamnă prim-ministru Dăncilă. Aş vrea să mulţumesc prietenilor mei, domnilor Tsipras şi Borisov, şi vreau să reafirm că vom promova în continuare cooperarea în acest format. Vă mulţumesc, încă o dată.
Viorica Dăncilă: Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte Vučić. Domnule prim-ministru Borisov, aveţi cuvântul.
Boiko Borisov: Aş dori să felicit prim-ministrul României pentru noua poziție ocupată şi avem alături de noi un prim-ministru femeie, în formatul nostru. Pe parcursul dimineții am fost la Ljubljana, unde am demarat de o manieră activă cooperarea pe tema problemelor balcanice, începând cu discuţii pregătitoare pentru întâlnirea în format 16+1, care va avea loc la Sofia, şi, de asemenea, am avut ocazia să recunoaștem toate evoluțiile pozitive din Balcanii Occidentali. Îmi amintesc o întâlnire din 2003, de acum 15 ani, care a avut loc la Salonic, care a plasat pe agendă problema Balcanilor de Vest şi a sprijinit procesul de integrare din Balcanii de Vest. Cu un an în urmă, Bulgaria a subliniat încă o dată nevoia de a aduce pe agenda europeană problema Balcanilor Occidentali şi împreună cu colegii mei din România şi Grecia trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a duce statele din această zonă înapoi în familia europeană, de care ele aparțin şi trebuie să menționez faptul că sunt foarte mulțumit de activitatea domnului Jean-Claude Juncker. Şi doamna Mogherini a avut ocazia să facă o vizită în Balcanii Centrali. De asemenea, trebuie să remarc vizita pe care domnul Tusk o face în Balcanii de Vest. Cu ani în urmă, în Trieste, am avut ocazia să discut cu doamna Angela Merkel. Am discutat problema Balcanilor. M-am întors de acolo cu o atitudine optimistă, știind că multe lucruri bune se pot face în această direcție. Emmanuel Macron a menționat aceste tendințe pozitive în Uniunea Europeană şi cred că doamna cancelar Merkel este cu siguranţă pe calea cea bună sprijinind dezvoltarea şi progresul acestei zone a Balcanilor de Vest. După cum puteți constata, este foarte ușor ca un conflict să fie reaprins sau tensiunile să fie reînviate în această zonă geografică şi de fiecare dată am spus: atunci când o parte apare într-o parte a Balcanilor, această parte imediat se reverberează în altă parte a continentului nostru. Şi istoria ne-a arătat că astfel s-a ajuns la distrugeri imense. Aş spune că simplul fapt că acest format de cooperare continuă să existe este un semn clar al faptului că a fost un format constructiv, productiv şi dorim să menționăm faptul că vrem să continuăm să realizăm lucruri ca să ne aducă tot mai aproape, nu să ne separe; vrem să avem parte de o infrastructură care să ne conecteze de Europa şi de restul lumii; vrem să creștem gradul de dezvoltare economică, să îmbunătățim turismul şi să înregistrăm progrese în toate celelalte sectoare economice. Doamna prim-ministru al României a propus o serie de proiecte foarte importante, unul dintre acestea constând într-un nou pod peste Dunăre, la Ruse, vă va comunica detalii în acest sens. De asemenea, am menționat posibilitatea de construire a unei autostrăzi care să ne conecteze capitalele. De asemenea, conectarea Portului Salonic cu porturile din Bulgaria şi din România, îmbunătăţirea conectivității cu Belgradul, cu Bratislava, cu Skopje. Grecia şi Serbia s-au implicat de asemenea în această inițiativă de îmbunătățire a conectivității la nivel regional, cu Pristina, decizii legate de Pristina, deciziile pe care colegul meu Vučić trebuie să le ia nu sunt ușoare, însă altfel chestiunea Balcanilor Occidentali nu poate să înainteze, să avanseze, aşa încât trebuie să menționez că sunt foarte mândru de elitele politicii din Balcani, de la ora actuală, pentru că nu îmi amintesc ca să mai fi avut altădată în istorie elite atât de responsabile în ţările din Balcani şi cred că realizăm cu toții că suntem acum parte a familiei europene şi nu există nicio alternativă la perspectiva europeană pentru Balcanii Occidentali. Vom continua în acest format cvadripartit la sfârșitul lunii iunie, probabil ne vom reîntâlni, după care va urma întâlnirea în formatul 16+1 în luna iunie. Spre deosebire de alte dăți, această întâlnire nu va avea loc în toamnă, ci în iunie, însă acest lucru are şi un scop constructiv. Din partea ţării noastre trebuie să avem o atitudine mai activă pentru a ne pregăti pentru proiecte specifice pe care să le putem prezenta în acest format, 16+1, asta înseamnă încheierea unor protocoale care să pregătească o întâlnire productivă în formatul 16+1. Vreau încă o dată vă mulţumesc pentru ospitalitate colegilor noştri astăzi.
Viorica Dăncilă: Mulţumim, dle prim-ministru Borisov. Dle prim-ministru Tsipras, aveţi cuvântul.
Alexis Tsipras: Sunt foarte încântat. Mă aflu astăzi la Bucureşti. Putem vedea că toate aceste discuţii şi relaţiile care au fost demarate cu mai puţin de un an în urmă, această inițiativă a întâlnirii în acest format, al acestor ţări balcanice, trei dintre ele membre ale UE şi cea de-a patra Serbia care dorește să se alăture UE, constatăm că este o inițiativă foarte solidă, scopul acesteia fiind să cooperăm pentru a putea asigura pacea, stabilitatea şi securitatea în regiunea noastră. Cu toții suntem foarte conștienți de faptul că Balcanii sunt o zonă care s-a confruntat dintotdeauna cu provocări serioase. O regiune care a generat o serie întreagă de probleme la nivel naţional, războaie, însă, pe de altă parte, este o regiune care oferă şi posibilități foarte promițătoare şi suntem aici pentru a face faţă acestor provocări şi cred că este foarte important să avem la dispoziție această instituție de cooperare la nivel cvadrilateral între cele patru ţări. Noi, statele balcanice, suntem chemate să stabilim modul de dezvoltare a regiunii, pe baza dorințelor țărilor noastre, cetăţenilor noştri, şi nu pe baza agendei stabilite undeva în altă parte, de un terț. Scopul pe care îl avem este să dezvoltăm regiunea şi să transformăm această cooperare într-o inițiativă permanentă într-o perioadă dificilă, într-o perioadă de globalizare. Asta înseamnă că trebuie să cooperăm îndeaproape şi să beneficiem la maximum de toate posibilitățile care ni se oferă. Nu este o viziune nouă, este o viziune mai veche, care ni s-a oferit de mai multe ori pe parcursul istoriei, însă cred că astăzi ea devine mai stringentă decât oricând. Avem condiţii moderne şi nu vrem ca niciun participant să fie lăsat pe dinafară şi această evoluție în Balcani va dovedi acest lucru. Trebuie să mă declar de acord cu ceea ce a menţionate Boiko (Borisov) în legătură cu posibilitatea de dezvoltare a Balcanilor de Vest, care reprezintă de fapt o şansă de dezvoltare europeană. Cred că iniţiativa noastră este foarte solidă şi cred că trebuie să ne concentrăm pe viitorul european al țărilor noastre. Astăzi, trebuie să construim o viziune europeană pentru viitorul acestei regiuni, îndeplinind în același timp şi criteriile propuse de Uniunea Europeană şi asigurând principiile bunei vecinătăți. Aş vrea să reamintesc faptul că Grecia este ţara care a sprijinit dintotdeauna această inițiativă. Această discuţie a demarat şi ciclul s-a închis de fapt de la momentul când pe agenda întâlnirii de la Salonic pe tema Balcanilor de Vest şi accederii României şi Bulgariei în Uniunea Europeană împreună cu alte ţări, acela a fost momentul de demarare şi e foarte important să revenim la acest subiect de pe agenda, care a fost menționat prima oară la Salonic, cu 15 ani în urmă. Acum, la Sofia, vom reporni aceleași discuţii, vom continua aceste dezbateri pe tema Balcanilor de Vest. Vreau să amintesc faptul că această întâlnire de la Sofia a reieșit de pe urma întâlnirilor noastre şi a fost anunțată pentru prima oară, dacă nu mă înșel, în Varna, pe parcursul primei întâlniri în format 3+1. Colegul meu Boiko (Borisov) a descris Președinția bulgară ca o președinție balcanică şi cred că este foarte important să putem coopera, pentru a ne putea asigura că această președinție este încununată de succes. Desigur, președinția pe care România şi-o va asuma în decurs de șase luni de acum, la începutul anului 2019, este foarte importantă, este la fel de importantă. Aceasta va fi, de asemenea, o președinție deosebit de relevantă pentru zona Balcanilor şi o vom sprijini cu toată puterea. Este foarte important că astăzi avem ocazia să fim aici alături de preşedintele Republicii Serbia şi vrem să venim în sprijinul accederii Serbiei în Uniunea Europeană. Serbia a lucrat întotdeauna, a muncit la perspectiva sa europeană, este o ţară foarte importantă pentru regiunea noastră, o ţară care pe parcursul ultimilor ani a trebuit să se confrunte cu rezultatele unor alegeri greșite şi, din fericire, a reuşit să ia măsurile necesare pentru a-şi vindeca rănile suferite. La final, aş vrea să mai adaug câteva cuvinte despre tema discuțiilor de astăzi, şi anume, discuţii specifice legate de proiecte, modalitatea de utilizare a oportunităților pe care le avem. Am avut o serie de discuţii constructive pe tema tuturor acestor proiecte comune. Aş vrea să reamintesc importanţa pe care o acordăm interconectării țărilor din regiunea Balcanilor şi atragerii de investitori - aici ne raportăm atât la sectorul transportului feroviar, maritim şi rutier. Avem o serie de proiecte de mare importanţă. Aş vrea să reamintesc conexiunea dintre porturile din nordul Greciei cu porturile de la Marea Neagră şi cu Dunărea. De asemenea, interconectarea cu sistemul de transport feroviar. Un alt proiect foarte important este cel al conexiunii rutiere dintre Salonic, Sofia şi Bucureşti. Acesta este un proiect care va avea darul să mărească numărul de turiști care traversează Bulgaria dinspre România spre Grecia şi invers. De asemenea, am discutat despre linia feroviară dintre Salonic şi Belgrad şi aş vrea să nu uit de un alt important proiect, din domeniul energetic, de la Alexandroupolis, în Bulgaria, şi ramura verticală care se desprinde din această conductă către România. Acestea sunt proiecte care pot îmbunătăți dimensiunea economică de cooperare între aceste ţări şi pentru aceste proiecte vom solicita fonduri din partea UE, dar, de asemenea, şi din partea altor investitori sau inițiative precum iniţiativa organizată în formatul 16+1, în care până acum Grecia a funcționat numai ca observator, însă intenționează să devină membru cu drepturi depline. Aş vrea, încă o data, să mulţumesc doamnei prim-ministru al României, primului-ministru al Bulgariei şi preşedintelui Republicii Serbia pentru această deosebit de importantă întâlnire. Astăzi am avut ocazia să ne aprofundăm relaţiile şi aş vrea să vă anunț că pe parcursul următoarei întâlniri voi avea bucuria de a o găzdui la finalul lunii iunie, în Grecia, şi astfel vom da un caracter şi mai concret tuturor acestor inițiative, iar la acel moment îi vom avea prezenţi pe miniștrii transporturilor din toate aceste ţări participante, asta pentru că dorim să acordăm o pondere cu atât mai relevantă proiectelor din domeniul transporturilor. Acum așteptăm ca în următoarea etapă toate aceste inițiative să se materializeze. Vă mulţumesc.
Viorica Dăncilă: Mulţumesc distinșilor noştri oaspeți pentru abordarea constructivă pe care au avut-o şi îmi doresc şi ne dorim să putem pune în practică cât mai multe proiecte. Vă mulţumesc.

Participarea prim-ministrului Viorica Dăncilă la reuniunea cvadrilaterală la nivel înalt România- Bulgaria-Grecia-Serbia

 

Primirea prim-ministrului Republicii Elene, Alexis Tsipras, a prim-ministrului Republicii Bulgaria, Boiko Borisov, și a preşedintelui Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, de către prim-ministrul Viorica Dăncilă

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei